11/Volumul 39

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32005R0184

L 035/23

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 184/2005 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 12 ianuarie 2005

privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 285 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene adoptat în conformitate cu articolul 105 alineatul (4) din tratat (1),

hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)	Tratatul prevede că Comisia prezintă rapoarte Consiliului pentru a-i permite acestuia să supravegheze evoluția economică din fiecare stat membru și din Comunitate, precum și conformitatea politicilor economice cu anumite orientări majore.

(2)	În temeiul tratatului, Comisia trebuie să prezinte Consiliului propuneri de punere în aplicare a politicii comerciale comune, iar Consiliul trebuie să autorizeze Comisia să înceapă negocierile necesare.

(3)

Punerea în aplicare și revizuirea acordurilor comerciale, inclusiv Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) (3) și Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) (4), precum și negocierile actuale și viitoare privind noi acorduri, necesită punerea la dispoziție a informațiilor statistice relevante.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (5) (SEC 95) stabilește cadrul de referință pentru standardele, definițiile, nomenclaturile și regulile contabile comune destinat elaborării conturilor statelor membre pentru necesitățile statistice ale Comunității, în scopul obținerii unor rezultate comparabile între statele membre.

(5)

Planul de acțiune privind obligațiile statistice în cadrul Uniunii economice și monetare (UEM) prezentat Consiliului în septembrie 2000, precum și al treilea, al patrulea și al cincilea raport progreselor realizate în domeniu, care au primit, de asemenea, sprijinul Consiliului, prevăd transmiterea conturilor trimestriale europene de către sectorul instituțional în termen de nouăzeci de zile. Transmiterea în termen util a datelor trimestriale privind balanța de plăți este o condiție prealabilă a elaborării acestor conturi trimestriale europene.

(6)

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97 al Consiliului din 20 decembrie 1996 privind statisticile structurale de întreprindere (6) a stabilit un cadru comun pentru colectarea, elaborarea, transmiterea și evaluarea statisticilor comunitare privind structura, activitatea, competitivitatea și performanța întreprinderilor din Comunitate și definește caracteristicile care trebuie să fie colectate în acest domeniu.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 2560/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2001 privind plățile transfrontaliere în euro (7) a avut un impact direct asupra colectării statisticilor; o ridicare a pragului prevăzut de acest regulament ar putea avea un impact considerabil asupra volumului declarațiilor impuse întreprinderilor, precum și asupra calității statisticilor privind balanțele de plăți ale statelor membre, în special în statele membre care utilizează moduri de colectare bazate pe regulamente.

(8)

Manualul balanței de plăți al Fondului Monetar Internațional, orientarea Băncii Centrale Europene (BCE) din 2 mai 2003 referitoare la obligațiile de declarare statistică stabilite de către Banca Centrală Europeană privind statisticile balanței de plăți și ale poziției externe globale și cadrul de diseminare a datelor privind rezervele de schimb (8), manualul statisticilor comerțului internațional cu servicii al Organizației Națiunilor Unite și definiția de referință a investițiilor internaționale directe a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definesc regulile generale de elaborare a statisticilor privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe.

(9)

În ceea ce privește statisticile privind balanța de plăți, BCE și Comisia își coordonează, în cazul în care este necesar, lucrările referitoare la problemele privind elaborarea acestor statistici. Prezentul regulament precizează în special informațiile statistice pe care Comisia trebuie să le obțină din partea statele membre pentru realizarea statisticilor comunitare privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe. În scopul elaborării și diseminării acestor statistici comunitare, Comisia și statele membre se consultă reciproc cu privire la calitatea datelor furnizate și a diseminării acestora.

(10)

Regulamentul (Euratom, CEE) nr. 1588/90 al Consiliului din 11 iunie 1990 privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului de Statistică al Comunităților Europene (9) stabilește că normele naționale privind confidențialitatea statistică nu pot fi invocate pentru a împiedica transmiterea către autoritatea comunitară (Eurostat) de date statistice confidențiale, atunci când un act juridic comunitar care reglementează o statistică comunitară prevede transmiterea acestor date.

(11)	Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (10) stabilește un regim de confidențialitate care se aplică informațiilor statistice confidențiale transmise BCE.

(12)	Producția de statistici comunitare specifice este reglementată de normele stabilite de Regulamentul (CE) nr. 322/97 al Consiliului din 17 februarie 1997 privind statistica comunitară (11).

(13)	Este în mod evident necesar să se producă statistici comunitare privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe care să respecte standardele comune privind calitatea statistică.

(14)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume crearea unor standarde de calitate comune pentru producerea de statistici comparabile privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe, nu poate fi realizat în măsură suficientă de către statele membre și poate fi deci realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate lua măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității consacrat la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut în articolul menționat, prezentul regulament se limitează numai ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(15)

În scopul garantării îndeplinirii obligațiilor stabilite de prezentul regulament, instituțiile naționale răspunzătoare de colectarea datelor din statele membre pot avea nevoie să aibă acces la surse de date administrative, cum ar fi registrele de întreprinderi ținute de alte instituții publice, precum și la alte baze de date cuprinzând informații privind operațiunile și pozițiile transfrontaliere, în cazul în care aceste date sunt indispensabile pentru producerea statisticilor comunitare.

(16)	Măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (12),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește cadrul comun pentru realizarea sistematică a statisticilor comunitare privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe.

Articolul 2

Transmiterea datelor

(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe, în conformitate cu anexa I. Aceste date sunt definite în anexa II.

(2) Statele membre transmit datele Comisiei (Eurostat) în termenele stabilite în anexa I.

Articolul 3

Sursa datelor

(1) Statele membre colectează informațiile solicitate în conformitate cu prezentul regulament prin utilizarea tuturor surselor pe care le consideră relevante și utile. Acestea pot include sursele de date administrative, cum ar fi registrele de întreprinderi.

(2) Atunci când răspund, persoanele fizice și juridice obligate să furnizeze informații respectă termenele și definițiile stabilite de instituțiile naționale răspunzătoare de colectarea datelor din statele membre în conformitate cu prezentul regulament.

(3) Atunci când datele solicitate nu pot fi culese cu un cost rezonabil, se pot transmite cele mai bune estimări (inclusiv valorile nule).

Articolul 4

Criterii de calitate și rapoarte

(1) Statele membre iau toate măsurile rezonabile pe care le consideră necesare pentru asigurarea calității datelor transmise în conformitate cu standardele de calitate comune.

(2) Statele membre transmit Comisiei un raport privind calitatea datelor transmise (denumit în continuare „raport de calitate”).

(3) Standardele de calitate comune, precum și conținutul și periodicitatea rapoartelor de calitate sunt specificate în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (2), ținând seama de implicațiile asupra costului ale colectării și stabilirii datelor și evoluțiilor importante privind colectarea datelor.

Calitatea datelor transmise este evaluată de Comisie pe baza rapoartelor de calitate cu concursul Comitetului pentru balanța de plăți menționat la articolul 11. Această evaluare se trimite Parlamentului European pentru informare.

(4) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre principalele modificări metodologice sau alte modificări care ar putea influența datele transmise, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a acestor modificări. Comisia notifică Parlamentului European și celorlalte state membre orice comunicare de acest tip.

Articolul 5

Fluxul datelor

Înainte de a fi transmise Comisiei (Eurostat), statisticile care urmează să fie realizate se grupează pe următoarele fluxuri de date:

(a)	euroindicatorii balanței de plăți;

(b)	statisticile trimestriale ale balanței de plăți;

(c)	comerțul internațional cu servicii;

(d)	fluxul investițiilor străine directe (ISD);

(e)	pozițiile ISD.

Fluxurile de date sunt descrise detaliat în anexa I.

Articolul 6

Perioada de referință și periodicitatea

Statele membre stabilesc fluxurile de date în funcție de prima perioadă de referință și de periodicitatea relevante, astfel cum sunt prevăzute în anexa I.

Articolul 7

Transmiterea datelor

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele solicitate în temeiul prezentului regulament utilizând un format și conform unei proceduri stabilite de către Comisie, în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (2).

Articolul 8

Transmiterea și schimbul de date confidențiale

(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (Euratom, CEE) nr. 1588/90, transmiterea datelor confidențiale între Eurostat și BCE poate avea loc în măsura în care este necesară pentru garantarea coerenței dintre cifrele balanței de plăți a Uniunii Europene și cifrele balanței de plăți pentru teritoriul economic al statelor membre care au adoptat moneda unică.

(2) Alineatul (1) se aplică cu condiția ca BCE să țină seama în mod corespunzător de principiile stabilite la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 322/97 și să respecte condițiile prevăzute la articolul 14 din regulamentul menționat.

(3) Schimbul de date confidențiale, astfel cum este stabilit la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 322/97, este autorizat între statele membre atunci când este necesar pentru asigurarea calității cifrelor balanței de plăți a Uniunii Europene.

Statele membre care primesc date confidențiale din partea altor state membre aplică informațiilor respective un regim de confidențialitate.

Articolul 9

Difuzarea

Comisia (Eurostat) difuzează statisticile comunitare realizate în conformitate cu prezentul regulament cu o periodicitate similară celei prevăzute în anexa I.

Articolul 10

Adaptarea la evoluțiile economice și tehnice

Măsurile necesare pentru a ține seama de evoluțiile economice și tehnice se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (2).

Aceste măsuri se referă la:

(a)	actualizarea definițiilor (anexa II);

(b)	actualizarea cerințelor referitoare la date, inclusiv termenele de transmitere, precum și revizuirile, extinderile și eliminarea fluxurilor de date (anexa I).

Articolul 11

Procedura comitetelor

(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru balanța de plăți, denumit în continuare „comitetul”.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

(4) BCE poate să asiste la ședințele Comitetului în calitate de observator.

Articolul 12

Raport privind punerea în aplicare

Până la 28 februarie 2010, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament.

Acest raport trebuie în special:

(a)	să sublinieze calitatea statisticilor realizate;

(b)	să evalueze, în raport cu costurile aferente, beneficiile obținute din statisticile realizate de Comunitate, de statele membre, precum și de furnizorii și utilizatorii de informații statistice;

(c)	să identifice domeniile în care sunt posibile îmbunătățiri și modificările considerate necesare având în vedere rezultatele obținute;

(d)	examinarea modului de funcționare a Comitetului și evaluarea oportunității de a redefini sfera de aplicare a măsurilor de punere în aplicare.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasburg, 12 ianuarie 2005.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. P. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

N. SCHMIT

(1) JO C 296, 6.12.2003, p. 5.

(2) Avizul Parlamentului European din 30 martie 2004 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 13 decembrie 2004.

(3) JO L 336, 23.12.1994, p. 191.

(4) JO L 336, 23.12.1994, p. 214.

(5) JO L 310, 30.11.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1267/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 180, 18.7.2003, p. 1).

(6) JO L 14, 17.1.1997, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(7) JO L 344, 28.12.2001, p. 13.

(8) JO L 131, 28.5.2003, p. 20.

(9) JO L 151, 15.6.1990, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

(10) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.

(11) JO L 52, 22.2.1997, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

(12) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

ANEXA I

FLUXUL DE DATE

menționate la articolul 5

1. Euroindicatorii balanței de plăți

BOP EUR Euroindicatori	Termen: t (1) + 2 luni Periodicitate: trimestrială Prima perioadă de referință: primul trimestru 2006
	Credit	Debit	Net
Contul tranzacțiilor curente	Extra-UE	Extra-UE	Extra-UE
Servicii	Extra-UE	Extra-UE	Extra-UE

2. Statisticile trimestriale ale balanței de plăți

BOP Q

Date trimestriale

Termen: t + 3 luni

Periodicitate: trimestrială

Prima perioadă de referință: primul trimestru 2006

Credit

Debit

Net

Contul tranzacțiilor curente

Nivelul 1

Bunuri

Nivelul 1

Servicii

Nivelul 1

Transporturi

Nivelul 1

Călătorii

Nivelul 1

Servicii de comunicații

Nivelul 1

Servicii de construcții și lucrări publice

Nivelul 1

Servicii de asigurări

Nivelul 1

Servicii financiare

Nivelul 1

Servicii informatice și de informații

Nivelul 1

Redevențe și drepturi de licență

Nivelul 1

Alte servicii pentru întreprinderi

Nivelul 1

Servicii personale, culturale și recreative

Nivelul 1

Servicii furnizate sau primite de administrațiile publice, neincluse în altă parte

Nivelul 1

Venituri

Nivelul 1

Remunerarea lucrătorilor salariați

Nivelul 1

Venituri din investiții

—	Investiții directe

Nivelul 1

—	Portofoliu de investiții

Extra-UE

Internațional

—	Alte investiții

Extra-UE

Transferuri curente

Nivelul 1

Administrații publice

Extra-UE

Alte sectoare

Extra-UE

II.

Contul de capital

Extra-UE

Active nete

Pasive nete

Net

III.

Contul operațiunilor financiare

Investiții directe

Nivelul 1

În străinătate

Nivelul 1

—	Capital social

Nivelul 1

—	Profituri reinvestite

Nivelul 1

—	Alte tranzacții

Nivelul 1

În economia raportoare

Nivelul 1

—	Capital social

Nivelul 1

—	Profituri reinvestite

Nivelul 1

—	Alte tranzacții

Nivelul 1

Investiții de portofoliu

Extra-UE

Internațional

Produse financiare derivate

Internațional

Alte investiții

Extra-UE

3. Comerțul internațional cu servicii

BOP ITS

Comerț internațional cu servicii

Termen: t + 9 luni

Periodicitate: anuală

Prima perioadă de referință: 2006

Credit

Debit

Net

Total servicii

Nivelul 3

Transporturi

Nivelul 2

Transporturi maritime

Nivelul 2

—

Pasageri

Nivelul 2

—

Navlu

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Transporturi aeriene

Nivelul 2

—

Pasageri

Nivelul 2

—

Navlu

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Alte transporturi

Nivelul 2

—

Pasageri

Nivelul 2

—	Costul transportului

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Clasificarea extinsă a celorlalte transporturi

Transporturi spațiale

Nivelul 2

Transporturi feroviare

Nivelul 2

—

Călători

Nivelul 2

—	Costul transportului

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Transporturi rutiere

Nivelul 2

—

Călători

Nivelul 2

—	Costul transportului

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Transporturi pe căi navigabile interioare

Nivelul 2

—

Pasageri

Nivelul 2

—

Navlu

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Transporturi prin conducte și transportul de electricitate

Nivelul 2

Alte servicii de transport auxiliare și de sprijin

Nivelul 2

Călătorii

Nivelul 2

Călătorii de afaceri

Nivelul 2

—	Cheltuielile lucrătorilor sezonieri și frontalieri

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Călătorii personale

Nivelul 2

—	Cheltuieli legate de sănătate

Nivelul 2

—	Cheltuieli legate de educație

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Servicii de comunicații

Nivelul 2

Servicii poștale și de mesagerie

Nivelul 2

Servicii de telecomunicații

Nivelul 2

Servicii de construcții și lucrări publice

Nivelul 2

Servicii de construcții și lucrări publice în străinătate

Nivelul 2

Servicii de construcții și lucrări publice în economia raportoare

Nivelul 2

Servicii de asigurări

Nivelul 2

Asigurări de viață și servicii ale caselor și fondurilor de pensii

Nivelul 2

Asigurări de transport

Nivelul 2

Alte asigurări directe

Nivelul 2

Reasigurări

Nivelul 2

Servicii auxiliare de asigurări

Nivelul 2

Servicii financiare

Nivelul 2

Servicii informatice și de informații

Nivelul 2

Servicii informatice

Nivelul 2

Servicii de informații

Nivelul 2

—	Servicii de agenții de presă

Nivelul 2

—	Alte servicii de informații

Nivelul 2

Redevențe și drepturi de licență

Nivelul 2

Francize și drepturi analoge

Nivelul 2

Alte redevențe și drepturi de licență

Nivelul 2

Alte servicii pentru întreprinderi

Nivelul 2

Comerțul internațional și alte servicii legate de comerț

Nivelul 2

—	Comerțul internațional

Nivelul 2

—	Alte servicii legate de comerț

Nivelul 2

Servicii de închiriere

Nivelul 2

Diverse servicii pentru întreprinderi, specializate și tehnice

Nivelul 2

—	Servicii juridice, de contabilitate, de consultanță în management și de relații publice

Nivelul 2

—	Servicii juridice

Nivelul 2

—	Servicii de contabilitate, audit, evidență contabilă și consultanță fiscală

Nivelul 2

—	Consultanță pentru întreprinderi și consultanță de management, servicii de relații publice

Nivelul 2

—	Servicii de publicitate, de studii de piață și sondaje de opinie

Nivelul 2

—	Servicii de cercetare și dezvoltare

Nivelul 2

—	Servicii de arhitectură, de inginerie și alte servicii tehnice

Nivelul 2

—	Servicii agricole, miniere și servicii de prelucrare la fața locului

Nivelul 2

—	Tratarea deșeurilor și depoluarea

Nivelul 2

—	Servicii agricole, miniere și alte servicii de prelucrare la fața locului

Nivelul 2

—	Alte servicii pentru întreprinderi

Nivelul 2

—	Servicii între întreprinderi asociate, neincluse în altă parte

Nivelul 2

Servicii personale, culturale și recreative

Nivelul 2

Servicii audiovizuale și conexe

Nivelul 2

Alte servicii personale, culturale și recreative

Nivelul 2

—	Servicii educaționale

Nivelul 2

—	Servicii de sănătate

Nivelul 2

—

Altele

Nivelul 2

Servicii furnizate sau primite de către administrația publică, neincluse în altă parte

Nivelul 2

Ambasade și consulate

Nivelul 2

Unități și organisme militare

Nivelul 2

Alte servicii publice

Nivelul 2

Post memo

Operațiuni audiovizuale

Nivelul 1

Servicii poștale

Nivelul 1

Servicii de mesagerie

Nivelul 1

4. Fluxurile investițiilor străine directe (ISD)

BOP FDI Fluxul investițiilor directe (2)		Termen: t + 9 luni Periodicitate: anuală Prima perioadă de referință: 2006
A	Defalcare geografică
	Poziția	Tipul datelor	Defalcare geografică	Defalcare pe activități
	Investiții directe în străinătate
510	Capital social	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
525	Profituri reinvestite	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
530	Alte tranzacții	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
505	Investiții directe în străinătate: Total	Net	Nivelul 3	Nesolicitată
	Investiții directe în economia raportoare
560	Capital social	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
575	Profituri reinvestite	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
580	Alte tranzacții	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
555	Investiții directe în economia raportoare: Total	Net	Nivelul 3	Nesolicitată
	Venituri din investiții directe
332	Dividende	Credit, debit, net	Nivelul 2	Nesolicitată
333	Profituri reinvestite și profituri nedistribuite ale sucursalelor	Credit, debit, net	Nivelul 2	Nesolicitată
334	Titluri de creanțe	Credit, debit, net	Nivelul 2	Nesolicitată
330	Venituri din investiții directe: Total	Credit, debit, net	Nivelul 3	Nesolicitată

BOP FDI Fluxul investițiilor directe		Termen: t + 21 luni Periodicitate: anuală Prima perioadă de referință: 2006
A	Defalcare geografică
	Poziția	Tipul datelor	Defalcare geografică	Defalcare pe activități
	Investiții directe în străinătate
510	Capital social	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
525	Profituri reinvestite	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
530	Alte tranzacții	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
505	Investiții directe în străinătate: Total	Net	Nivelul 3	Nesolicitată
	Investiții directe în economia raportoare
560	Capital social	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
575	Profituri reinvestite	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
580	Alte tranzacții	Net	Nivelul 2	Nesolicitată
555	Investiții directe în economia raportoare: Total	Net	Nivelul 3	Nesolicitată
	Venituri din investiții directe
332	Dividende	Credit, debit, net	Nivelul 2	Nesolicitată
333	Profituri reinvestite și profituri nedistribuite ale sucursalelor	Credit, debit, net	Nivelul 2	Nesolicitată
334	Titluri de creanță	Credit, debit, net	Nivelul 2	Nesolicitată
330	Venituri din investiții directe: Total	Credit, debit, net	Nivelul 3	Nesolicitată
B	Defalcare pe activități
	Poziția	Tipul datelor	Defalcare geografică	Defalcare pe activități
505	Investiții directe în străinătate: Total	Net	Nivelul 1	Nivelul 2
505		Net	Nivelul 2	Nivelul 1
555	Investiții directe în economia raportoare: Total	Net	Nivelul 1	Nivelul 2
555		Net	Nivelul 2	Nivelul 1
330	Venituri din investiții directe: Total	Credit, debit, net	Nivelul 1	Nivelul 2
330		Credit, debit, net	Nivelul 2	Nivelul 1

5. Pozițiile investițiilor străine directe (ISD)

BOP POS Pozițiile investițiilor directe (3) (4)		Termen: t + 9 luni Periodicitate: anuală Prima perioadă de referință: 2006
A	Defalcare geografică
	Poziția	Tipul datelor	Defalcare geografică	Defalcare pe activități
	Active din investiții directe
506	Capital social și profituri reinvestite	Poziții nete	Nivelul 1	Nesolicitată
530	Alte tranzacții	Poziții nete	Nivelul 1	Nesolicitată
505	Investiții directe în străinătate: Total active, net	Poziții nete	Nivelul 2	Nesolicitată
	Pasive din investiții directe
556	Capital social și profituri reinvestite	Poziții nete	Nivelul 1	Nesolicitată
580	Alte tranzacții	Poziții nete	Nivelul 1	Nesolicitată
555	Investiții directe în economia raportoare: Total pasive, net	Poziții nete	Nivelul 2	Nesolicitată

BOP POS Pozițiile investițiilor directe (5)		Termen: t + 21 luni Periodicitate: anuală Prima perioadă de referință: 2006
A	Defalcare geografică
	Poziția	Tipul datelor	Defalcare geografică	Defalcare pe activități
	Active din investiții directe
506	Capital social și profituri reinvestite	Poziții nete	Nivelul 2	Nesolicitată
530	Alte tranzacții	Poziții nete	Nivelul 2	Nesolicitată
505	Investiții directe în străinătate: Total active, net	Poziții nete	Nivelul 3	Nesolicitată
	Pasive din investiții directe
556	Capital social și profituri reinvestite	Poziții nete	Nivelul 2	Nesolicitată
580	Alte tranzacții	Poziții nete	Nivelul 2	Nesolicitată
555	Investiții directe în economia raportoare: Total pasive, net	Poziții nete	Nivelul 3	Nesolicitată
B	Defalcare pe activități
	Poziția	Tipul datelor	Defalcare geografică	Defalcare pe activități
505	Investiții directe în străinătate: Total active, net	Poziții nete	Nivelul 1	Nivelul 2
505	Investiții directe în străinătate: Total active, net	Poziții nete	Nivelul 2	Nivelul 1
555	Investiții directe în economia raportoare: Total pasive, net	Poziții nete	Nivelul 1	Nivelul 2
555		Poziții nete	Nivelul 2	Nivelul 1

6. Nivelurile defalcării geografice

Nivelul 1		Nivelul 2
A1	Internațional (toate entitățile)	A1	(toate entitățile)
D3	UE-25 (Intra-UE-25)	D3	UE-25 (Intra-UE-25)
U4	Zona extra-euro	U4	Zona extra-euro
4A	Instituțiile Uniunii Europene	4A	Instituțiile Uniunii Europene
D5	Extra-UE-25	D5	Extra-UE-25
		IS	Islanda
		LI	Liechtenstein
		NO	Norvegia
CH	Eleveția	CH	Eleveția
		BG	Bulgaria
		HR	Croația
		RO	România
		RU	Rusia
		TR	Turcia
		EG	Egipt
		MA	Maroc
		NG	Nigeria
		ZA	Africa de Sud
CA	Canada	CA	Canada
US	Statele Unite ale Americii	US	Statele Unite ale Americii
		MX	Mexic
		AR	Argentina
		BR	Brazilia
		CL	Chile
		UY	Uruguay
		VE	Venezuela
		IL	Israel
		CN	China
		HK	Hong Kong
		IN	India
		ID	Indonezia
JP	Japonia	JP	Japonia
		KR	Coreea de Sud
		MY	Malaezia
		PH	Filipine
		SG	Singapore
		TW	Taiwan
		TH	Tailanda
		AU	Australia
		NZ	Noua Zeelandă
Z8	Extra-UE-25 nealocate	Z8	Extra-UE-25 nealocate
C4	Locații extrateritoriale (6)	C4	Locații extrateritoriale

Nivelul 3
7Z	Organizații internaționale, cu excepția instituțiilor Uniunii Europene
AD	Andora
AE	Emiratele Arabe Unite
AF	Afghanistan
AG	Antigua și Barbuda
AI	Anguilla
AL	Albania
AM	Armenia
AN	Antilele Olandeze
AO	Angola
AQ	Antartica
AR	Argentina
AS	Samoa Americană
AT	Austria
AU	Australia
AW	Aruba
AZ	Azerbaidjan
BA	Bosnia-Herțegovina
BB	Barbados
BD	Bangladesh
BE	Belgia
BF	Burkina Faso
BG	Bulgaria
BH	Bahrein
BI	Burundi
BJ	Benin
BM	Bermude
BU	Brunei Darussalam
BO	Bolivia
BR	Brazilia
BS	Bahamas
BT	Bhutan
BV	Insula Bouvet
BW	Botswana
BY	Belarus
BZ	Belize
CA	Canada
CC	Insulele Cocos (Keeling)
CD	Republica Democratică Congo
CF	Republica Centrafricană
CG	Congo
CH	Elveția
CI	Coasta de Fildeș
CK	Insulele Cook
CL	Chile
CM	Camerun
CN	China
CO	Columbia
CR	Costa Rica
CS	Serbia și Muntenegru
CU	Cuba
CV	Capul Verde
CX	Insula Christmas
CY	Cipru
CZ	Republica Cehă
DE	Germania
DJ	Djibouti
DK	Danemarca
DM	Dominica
DO	Republica Dominicană
DZ	Algeria
EC	Ecuador
EE	Estonia
EG	Egipt
ER	Eritreea
ES	Spania
ET	Etiopia
FI	Finlanda
FJ	Insulele Fiji
FK	Insulele Falkland (Malvine)
FM	Statele Federale ale Microneziei
FO	Insulele Feroe
FR	Franța
GA	Gabon
GB	Regatul Unit
GD	Grenada
GE	Georgia
GG	Guernesey (fără cod de țară ISO 3166-1 oficial, element de codificare rezervat în mod excepțional)
GH	Ghana
GI	Gibraltar
GL	Groenlanda
GM	Gambia
GN	Guineea
GQ	Guineea Ecuatorială
GR	Grecia
GS	Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud
GT	Guatemala
GU	Guam
GW	Guineea-Bissau
GY	Guyana
HK	Hong Kong
HM	Insula Heard și Insulele McDonald
HN	Honduras
HR	Croația
HT	Haiti
HU	Ungaria
ID	Indonezia
IE	Irlanda
IL	Israel
IM	Insula Man (fără cod de țară ISO 3166-1 oficial, element de codificare rezervat în mod excepțional)
IN	India
IO	Teritoriul Britanic al Oceanului Indian
IQ	Irak
IR	Republica Islamică Iran
IS	Islanda
IT	Italia
JE	Jersey (fără cod de țară ISO 3166-1 oficial, element de codificare rezervat în mod excepțional)
JM	Jamaica
JO	Iordania
JP	Japonia
KE	Kenya
KZ	Kârgâzstan
KH	Cambodgia (Kampuchea)
KI	Kiribati
KM	Comore
KN	Sfântul Kitts și Nevis
KP	Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord)
KR	Republica Coreea (Coreea de Sud)
KW	Kuweit
KY	Insulele Caiman
KZ	Kazahstan
LA	Republica Democrată Populară Laos
LB	Liban
LC	Santa Lucia
LI	Liechtenstein
LK	Sri Lanka
LR	Liberia
LS	Lesotho
LT	Lituania
LU	Luxemburg
LV	Letonia
LY	Jamahiria Arabă Libiană
MA	Maroc
MD	Republica Moldova
MG	Madagascar
MH	Insulele Marshall
MK (7)	Fosta Republică Iugoslavă Macedonia
ML	Mali
MM	Myanmar
MN	Mongolia
MO	Macao
MP	Insulele Mariane de Nord
MQ	Martinica
MR	Mauritania
MS	Montserrat
MT	Malta
MU	Mauritius
MV	Maldive
MW	Malawi
MX	Mexic
MY	Malaezia
MZ	Mozambic
NA	Namibia
NC	Noua Caledonie
NE	Niger
NF	Insula Norfolk
NG	Nigeria
NI	Nicaragua
NL	Țările de Jos
NO	Norvegia
NP	Nepal
NR	Nauru
NU	Niue
NZ	Noua Zeelandă
OM	Oman
PA	Panama
PE	Peru
PF	Polinezia Franceză
PG	Papua – Noua Guinee
PH	Filipine
PK	Pakistan
PL	Polonia
PN	Pitcairn
PR	Porto Rico
PS	Teritoriul Palestinian Ocupat
PT	Portugalia
PW	Palau
PY	Paraguay
QA	Qatar
RO	România
RU	Rusia
RW	Ruanda
SA	Arabia Saudită
SB	Insulele Solomon
SC	Seychelles
SD	Sudan
SE	Suedia
SG	Singapore
SH	Sfânta Elena
SI	Slovenia
SK	Slovacia
SL	Sierra Leone
SM	San Marino
SN	Senegal
SO	Somalia
SR	Surinam
ST	Sao Tome e Principe
SV	El Salvador
SY	Republica Arabă Siria
SZ	Swaziland
TC	Insulele Turce și Caice
TD	Ciad
TG	Togo
TH	Tailanda
TJ	Tadjikistan
TK	Tokelau
TL	Timor Leste
TM	Turkmenistan
TN	Tunisia
TO	Tonga
TR	Turcia
TT	Trinidad și Tobago
TV	Tuvalu
TW	Provincia Chineză Taiwan
TZ	Republica Unită Tanzania
UA	Ucraina
UG	Uganda
UM	Insulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite
US	Statele Unite ale Americii
UY	Uruguay
UZ	Uzbekistan
VA	Sfântul Scaun (Statul Cetății Vaticanului)
VC	Saint Vincent și Grenadine
VE	Venezuela
VG	Insulele Virgine Britanice
VI	Insulele Virgine Americane
VN	Vietnam
VU	Vanuatu
WF	Wallis și Futuna
WS	Samoa
YE	Yemen
YT	Mayotte
ZA	Africa de Sud
ZM	Zambia
ZW	Zimbabwe

7. Nivelurile defalcării pe activități

Nivelul 1	Nivelul 2
		CAEN rev. 1
	AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT	Secțiunea A, B
INDUSTRII EXTRACTIVE	INDUSTRII EXTRACTIVE	Secțiunea C
	din care:
	Extracția de hidrocarburi	Diviziunea 11
INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE	INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE	Secțiunea D
	Industrii alimentare	Subsecțiunea DA
	Industria textilă și a confecțiilor	Subsecțiunea DB
	Prelucrarea lemnului, editare și tipărire	Subsecțiunile DD și DE
	TOTAL Industria textilă + prelucrarea lemnului, editare și tipărire
	Rafinarea petrolului și alte prelucrări	Diviziunea 23
	Industria chimică	Diviziunea 24
	Industria cauciucului și a maselor plastice	Diviziunea 25
Rafinare, industria chimică, a cauciucului și a maselor plastice	TOTAL Rafinare, industria chimică, a cauciucului și a maselor plastice
	Metalurgie	Subsecțiunea DJ
	Fabricarea de mașini și echipamente	Diviziunea 29
	TOTAL Metalurgie și fabricarea de mașini și echipamente
	Fabricarea de echipamente birotice și calculatoare	Diviziunea 30
	Fabricarea de echipamente radio, de televiziune și comunicații	Diviziunea 32
Fabricarea de echipamente birotice, computere, echipamente radio, de televiziune și comunicații	TOTAL Fabricare de echipamente birotice, computere, echipamente radio, de televiziune și comunicații
	Industria automobilistică	Diviziunea 34
	Fabricarea altor echipamente de transport	Diviziunea 35
Industria automobilistică și fabricarea altor echipamente de transport	TOTAL Industria automobilistică + fabricarea altor echipamente de transport
	Industrii manufacturiere neincluse în altă parte
ELECTRICITATE, GAZE ȘI APĂ	ELECTRICITATE, GAZE ȘI APĂ	Secțiunea E
CONSTRUCȚII	CONSTRUCȚII	Secțiunea F
TOTAL SERVICII	TOTAL SERVICII
COMERȚ ȘI REPARAȚII	COMERȚ ȘI REPARAȚII	Secțiunea G
	Comerț și reparații auto	Diviziunea 50
	Comerț en gros și intermediari comerciali	Diviziunea 51
	Comerț cu amănuntul și reparații de articole casnice	Diviziunea 52
HOTELURI ȘI RESTAURANTE	HOTELURI ȘI RESTAURANTE	Secțiunea H
TRANSPORTURI ȘI COMUNICAȚII	TRANSPORTURI ȘI COMUNICAȚII	Secțiunea I
	Transporturi și servicii auxiliare de transport	Diviziuni 60, 61, 62, 63
	Transporturi terestre; transportul prin conducte	Diviziunea 60
	Transporturi pe apă	Diviziunea 61
	Transporturi aeriene	Diviziunea 62
	Servicii auxiliare de transport	Diviziunea 63
	Poștă și telecomunicații	Diviziunea 64
	Activități de poștă și curierat	Grupa 641
	Telecomunicații	Grupa 642
ACTIVITĂȚI FINANCIARE	ACTIVITĂȚI FINANCIARE	Secțiunea J
	Intermediere financiară	Diviziunea 65
	Asigurări	Diviziunea 66
	Activități auxiliare financiare și de asigurări	Diviziunea 67
	ACTIVITĂȚI IMOBILIARE	Secțiunea K, Diviziunea 70
	ÎNCHIRIERI DE ECHIPAMENTE FĂRĂ OPERATOR, ȘI DE BUNURI PERSONALE ȘI DE UZ CASNIC	Secțiunea K, Diviziunea 71
ACTIVITĂȚI INFORMATICE	ACTIVITĂȚI INFORMATICE	Secțiunea K, Diviziunea 72
CERCETARE-DEZVOLTARE	CERCETARE-DEZVOLTARE	Secțiunea K, Diviziunea 73
SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI	SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI	Secțiunea K. Diviziunea 74
	Activități juridice, de contabilitate și de consultanță în management	Grupa 741
	Activități juridice	Clasa 7411
	Activități de contabilitate	Clasa 7412
	Studii de piață și sondaje de opinie	Clasa 7413
	Consultanță în afaceri și management; gestionarea întreprinderilor	Clasele 7414, 7415
	Activități de arhitectură și inginerie	Grupa 742
	Publicitate	Grupa 744
	Servicii pentru întreprinderi, neincluse în altă parte	Grupele 743, 745, 746, 747, 748
	EDUCAȚIE	Secțiunea M
	SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ	Secțiunea N
	SALUBRIZARE ȘI GESTIONAREA DEȘEURILOR	Secțiunea O, Diviziunea 90
	ACTIVITĂȚI DE ASOCIERE, NEINCLUSE ÎN ALTĂ PARTE	Secțiunea O, Diviziunea 91
ACTIVITĂȚI RECREATIVE, CULTURALE ȘI SPORTIVE	ACTIVITĂȚI RECREATIVE, CULTURALE ȘI SPORTIVE	Secțiunea O, Diviziunea 92
	Producția de filme, activități de radio și televiziune; alte activități de divertisment	Grupele 921, 922, 923
	Agenții de presă	Grupa 924
	Alte activități culturale	Grupa 925
	Activități sportive și recreative	Grupele 926, 927
	SERVICII PERSONALE	Secțiunea O, Diviziunea 93
	Nealocate

(1) t = perioada de referință (anul sau trimestrul)

(2) Numai defalcare geografică.

(3) Numai defalcare geografică.

(4) Pozițiile ISD la 31 decembrie 2005 se transmit în septembrie 2007 în temeiul înțelegerilor existente.

(5) Datele revizuite privind pozițiile ISD la 31 decembrie 2005 se transmit în septembrie 2008 în temeiul prezentului regulament.

(6) Numai pentru ISD.

(7) Cod provizoriu care nu aduce atingere denumirii definitive a țării, care va fi convenită cu ocazia încheierii negocierilor care au loc în prezent la Națiunile Unite.

ANEXA II

DEFINIȚIILE

menționate la articolul 10

BUNURI (COD 100)

Poziția bunuri din contul curent al balanței de plăți cuprinde bunurile mobile care fac obiectul unui transfer de proprietate (între rezidenți și nerezidenți). Aceste bunuri se evaluează la valoarea de piață pe o bază FOB. Excepțiile de la regula transferului de proprietate (tranzacțiile efectuate la aceste poziții se înregistrează la bunuri) includ bunurile care fac obiectul unui contract de leasing, bunurile care sunt transferate între o societate-mamă și o filială și anumite bunuri pentru prelucrare. Comerțul intracomunitar cu bunuri: țara parteneră se stabilește în funcție de principiul expedierii. Această poziție cuprinde mărfurile generale, bunurile pentru prelucrare, reparațiile de bunuri, achizițiile de bunuri în porturi de către transportatori și aurul nemonetar.

SERVICII (COD 200)

Transporturi (cod 205)

Această poziție cuprinde toate serviciile de transport furnizate de rezidenții dintr-o economie celor dintr-o altă economie și care se referă la transportul pasagerilor, transportul mărfurilor (navlu) sau închirieri (charter) de mijloace de transport împreună cu echipajul, precum și la serviciile auxiliare și anexe aferente.

Transporturi maritime (cod 206)

Această subpoziție cuprinde toate serviciile de transport maritim. Se face următoarea defalcare: Transporturi maritime – Pasageri (cod 207), Transporturi maritime – Navlu (cod 208) și Transporturi maritime – Altele (cod 209).

Transporturi aeriene (cod 210)

Această subpoziție cuprinde toate serviciile de transport furnizate pe calea aerului. Se face următoarea defalcare: Transporturi aeriene – Pasageri (cod 211), Transporturi aeriene – Costul transportului (cod 212) și Transporturi aeriene – Altele (cod 213).

Alte transporturi (cod 214)

Celelalte transporturi cuprind toate serviciile de transport nefurnizate pe cale maritimă sau aeriană. Se face următoarea defalcare: Alte transporturi – Pasageri (cod 215). Alte transporturi – Costul transportului (cod 216) și Alte transporturi – Altele (cod 217).

Este necesară o clasificare extinsă pentru Alte transporturi (cod 214), după cum urmează:

Transporturi spațiale (cod 218)

Această subpoziție include lansările de sateliți efectuate de întreprinderile comerciale pentru proprietarii de sateliți (precum întreprinderile de telecomunicații) și celelalte operațiuni realizate de operatorii de echipamente spațiale, cum ar fi transportul de bunuri și de persoane în cadrul experimentelor științifice. Această subpoziție cuprinde, de asemenea, transportul spațial de pasageri și plățile efectuate de către o economie pentru ca rezidenții săi să poată utiliza vehiculele spațiale ale altei economii.

Transporturi feroviare (cod 219)

Această subpoziție cuprinde transportul cu trenul. Este necesară o defalcare suplimentară între Transporturi feroviare – Pasageri (codul 220), Transporturi feroviare – Costul transportului (cod 221) și Transporturi feroviare – Altele (cod 222).

Transporturi rutiere (cod 223)

Această subpoziție cuprinde transportul cu camioane, vehicule grele pentru transportul mărfurilor, autobuze și autocare. Este necesară o defalcare suplimentară între Transporturi rutiere – Pasageri (cod 224), Transporturi rutiere – Costul transportului (cod 225) și Transporturi rutiere – Altele (cod 226).

Transporturi pe căi navigabile interioare (cod 227)

Această subpoziție privește transporturile internaționale efectuate pe fluvii, râuri, canale și lacuri. La această subpoziție se includ, de asemenea, transporturile efectuate pe căile navigabile interioare ale unei țări și care sunt utilizate în comun de două sau mai multe țări. Este necesară o defalcare suplimentară între Transporturi pe căi navigabile interioare – Pasageri (cod 228), Transporturi pe căi navigabile interioare – Navlu (cod 229) și Transporturi pe căi navigabile interioare – Altele (cod 230).

Transporturi prin conducte și transport de electricitate (cod 231)

Această subpoziție cuprinde transporturile internaționale de bunuri efectuate prin conducte, precum și cheltuielile pentru transportul electricității, atunci când acesta nu intră în procesul de producție și distribuție. Se exclud furnizarea de electricitate, ca și furnizarea de petrol și produse înrudite, de apă și alte bunuri furnizate prin conducte. De asemenea, se exclud serviciile de distribuție a electricității, apei, gazului și altor produse petroliere [incluse la poziția Alte servicii pentru întreprinderi (cod 284)].

Alte servicii de transport auxiliare și de sprijin (cod 232)

Această subpoziție cuprinde toate celelalte servicii de transport care nu pot fi alocate tipurilor de servicii de transport descrise anterior.

Călătorii (cod 236)

Poziția călătorii cuprinde în principal bunurile și serviciile furnizate de către o economie călătorilor în cursul unei șederi de cel puțin un an pe teritoriul economiei respective. Bunurile și serviciile sunt achiziționate de călător sau în numele acestuia sau îi sunt furnizate gratuit (adică date) pentru ca să le utilizeze el însuși sau să le cedeze altor persoane. Se exclud transportul de călători pe teritoriul economiilor vizitate, în cazul în care acest transport este furnizat de transportatori nerezidenți ai economiei vizitate, și transportul internațional de pasageri, ambele fiind incluse la serviciile pentru pasageri de clasificat la rubrica transporturi. De asemenea, se exclud bunurile achiziționate de un călător pentru revânzare în economia proprie sau într-o altă economie. Călătoriile se împart în două subpoziții: Călătorii de afaceri (cod 237) și Călători în interes personal (cod 240).

Călătorii de afaceri (cod 237)

Această subpoziție cuprinde achiziționarea de bunuri și servicii de către călătorii aflați în deplasare de afaceri. Se includ atât bunurile cât și serviciile achiziționate pentru uz personal, de către lucrătorii sezonieri și frontalieri și de către ceilalți lucrători nerezidenți ai economiei în care sunt angajați și al căror angajator este rezident al economiei respective. Călătoriile de afaceri se împart în Cheltuielile lucrătorilor sezonieri și frontalieri (cod 238) și Alte călătorii de afaceri (cod 239).

Cheltuielile lucrătorilor sezonieri și frontalieri (cod 238)

Aceste cheltuieli includ achiziționarea de bunuri și servicii pentru uz personal de către lucrătorii sezonieri și frontalieri și de către ceilalți lucrători nerezidenți ai economiei în care sunt angajați și al căror angajator este rezident al economiei respective.

Alte călătorii de afaceri (cod 239)

Această subpoziție cuprinde toate Călătoriile de afaceri (cod 237) neincluse la Cheltuielile lucrătorilor sezonieri și frontalieri (cod 238).

Călătorii în interes personal (cod 240)

Această subpoziție cuprinde bunurile și serviciile achiziționate de către călătorii care se deplasează în străinătate în alte scopuri decât cele de afaceri, de exemplu pentru a-și petrece vacanțele, a participa la activități recreative și culturale, a-și vizita rudele și prietenii, a face un pelerinaj, a urma studii sau a primi îngrijiri medicale. Poziția Călătorii în interes personal (cod 240) se împarte în trei subpoziții: Cheltuieli de sănătate (cod 241), Cheltuieli educaționale (cod 242) și Alte călătorii în interes personal (cod 243).

Cheltuieli de sănătate (cod 241)

Cheltuielile de sănătate se definesc ca fiind cheltuielile totale efectuate de persoanele care călătoresc în scop medical.

Cheltuieli legate de educație (cod 242)

Cheltuielile educaționale se definesc ca fiind cheltuielile totale efectuate de studenți.

Alte călătorii în interes personal (cod 243)

Această subpoziție cuprinde toate Călătoriile în interes personal (cod 240) neincluse la Cheltuieli de sănătate (cod 241) sau Cheltuieli educaționale (cod 242).

Alte servicii (cod 981)

Această poziție cuprinde toate Serviciile (cod 200) neincluse la pozițiile Transporturi (cod 205) sau Călătorii (cod 236).

Servicii de comunicații (cod 245)

Această poziție cuprinde Serviciile poștale și de mesagerie (cod 246) și Serviciile de telecomunicații (cod 247).

Servicii poștale și de mesagerie (cod 246)

Această subpoziție cuprinde Serviciile poștale (cod 958) și Serviciile de mesagerie (cod 959).

Servicii poștale (cod 958)

Serviciile poștale includ serviciile de post restant, de telegraf și serviciile oferite de ghișeele poștale, cum sunt vânzarea de timbre, mandatele poștale etc. Adeseori, dar nu în exclusivitate, aceste servicii sunt furnizate de administrațiile poștale naționale. Ele fac obiectul unor acorduri internaționale și fluxurile dintre operatorii din economii diferite se înregistrează la valoarea brută.

Servicii de mesagerie (cod 959)

Serviciile de mesagerie se concentrează pe distribuția de tip expres sau la domiciliu. Întreprinderile de mesagerie pot utiliza mijloace de transport publice, private sau proprii pentru furnizarea acestor servicii. Această subpoziție cuprinde, de asemenea, serviciile de distribuție expres care pot include, de exemplu, colectarea corespondenței la cerere sau livrările în termene determinate.

Servicii de telecomunicații (cod 247)

Serviciile de telecomunicații cuprind transmiterea de sunete, imagini sau alte informații prin telefon, telex, telegrame, cablu, radio sau televiziune, satelit, poștă electronică, fax etc., precum și serviciile de rețea, de teleconferință și de susținere furnizate întreprinderilor. Acestea nu includ valoarea informațiilor transportate. Se includ, de asemenea, serviciile de telefonie celulară, de furnizare de servicii pentru nodurile de comunicații Internet și de acces on-line, inclusiv furnizarea de acces la Internet.

Servicii de construcții și lucrări publice (cod 249)

Această poziție cuprinde Serviciile de construcții și lucrări publice din străinătate (cod 250) și Serviciile de construcții și lucrări publice din economia raportoare (cod 251).

Servicii de construcții și lucrări publice (cod 250)

Subpoziția Servicii de construcții și lucrări publice în străinătate cuprinde serviciile furnizate nerezidenților de către întreprinderi rezidente ale economiei raportoare (credit), precum și bunurile și serviciile achiziționate în economia gazdă de întreprinderile respective (debit).

Servicii de construcții și lucrări publice din economia raportoare (cod 251)

Subpoziția Servicii de construcții și lucrări publice din economia raportoare cuprinde serviciile furnizate rezidenților din economia raportoare de către întreprinderi de construcții nerezidente (debit), precum și bunurile și serviciile achiziționate în economia raportoare de către întreprinderile nerezidente respective (credit).

Servicii de asigurări (cod 253)

Serviciile de asigurări cuprind diferitele forme de asigurări furnizate nerezidenților de către societățile de asigurări rezidente și viceversa. Aceste servicii se estimează sau se evaluează prin tarifele serviciilor incluse în totalul primelor și nu prin valoarea totală a primelor. Această poziție cuprinde Asigurările de viață și serviciile caselor de pensii și fondurilor de pensii (cod 254), Asigurările de transport (cod 255), Alte asigurări directe (cod 256), Reasigurările (cod 257) și Serviciile auxiliare (cod 258).

Asigurările de viață, serviciile caselor de pensii și fondurilor de pensii (cod 254)

Titularii polițelor de asigurări de viață, cu sau fără participații, efectuează plăți periodice (poate fi vorba și de o plată unică) asiguratorului, care se obligă în schimb să plătească asiguratului o sumă minimă convenită sau o rentă, la o anumită dată sau după decesul asiguratului, dacă acesta are loc mai devreme. Asigurarea de viață temporară, în temeiul căreia indemnizațiile se plătesc numai în caz de deces, este o formă de asigurare directă și nu se include la această poziție, ci la Alte asigurări directe (cod 256).

Fondurile de pensii sunt fonduri speciale create pentru furnizarea unui venit, după pensionare, unor grupuri specifice de salariați. Ele sunt organizate și conduse de către angajatori privați sau publici sau în comun de către angajatori și salariații acestora. Aceste fonduri sunt finanțate prin contribuții ale angajatorilor și/sau ale salariaților și prin veniturile din investițiile finanțate din activele lor; acestea efectuează, de asemenea, operațiuni financiare pe cont propriu. Nu se includ sistemele de securitate socială organizate pentru categorii de populație largi, care sunt impuse, controlate sau finanțate de către administrațiile publice, dar se includ serviciile de gestionare a fondurilor de pensii. În cazul fondurilor de pensii, „primele” sunt în general denumite „cotizații” sau „contribuții”, în timp ce „prestațiile plătite” sunt denumite „indemnizații”.

Asigurarea de transport (cod 255)

Asigurarea de transport privește asigurarea bunurilor care fac obiectul exportului sau importului, pe o bază conformă cu principiul evaluării FOB a bunurilor și transportului de mărfuri.

Alte asigurări directe (cod 256)

Alte asigurări directe cuprind toate celelalte forme de asigurări pentru diverse riscuri, inclusiv asigurarea de viață temporară, asigurarea de accident și de sănătate (în afară de cazul în care acestea sunt furnizate în cadrul sistemelor de securitate socială ale administrațiilor publice), asigurarea de transport maritim, aerian și de alt tip, asigurarea împotriva incendiilor și a altor daune provocate bunurilor, asigurarea împotriva pierderilor bănești, asigurarea de răspundere civilă și celelalte forme de asigurare, precum asigurarea de călătorie și asigurarea privind împrumuturi și cărți de credit.

Reasigurarea (cod 257)

Reasigurarea este operațiunea prin care un asigurător subcontractează o parte din riscurile asigurate de el unor operatori adeseori specializați, în schimbul plății unei cote proporționale din primele încasate. Operațiunile de reasigurare pot fi oferite în pachete și pot include mai multe tipuri de riscuri.

Servicii auxiliare de asigurare (cod 258)

Această subpoziție cuprinde operațiunile strâns legate de serviciile de asigurare și de fondurile de pensii, inclusiv comisioanele agenților, serviciile agenților și brokerilor de asigurări, serviciile de consultanță în domeniul asigurărilor și pensiilor, serviciile de evaluare a daunelor și de despăgubiri pentru dezastre, serviciile actuariale, serviciile de administrare a bunurilor recuperate, serviciile de reglementare și de control ale indemnizațiilor și serviciile de recuperare.

Servicii financiare (cod 260)

Serviciile financiare cuprind serviciile de intermediere financiară și serviciile auxiliare, exceptând pe cele furnizate de societățile de asigurări de viață și de casele de pensii și fondurile de pensii (care sunt incluse la subpoziția Asigurare de viață și servicii ale caselor de pensii și fondurilor de pensii), precum și alte servicii de asigurări între rezidenți și nerezidenți. Acestea pot fi furnizate de bănci, de bursele de valori, de întreprinderile de factoring, de societățile emitente de cărți de credit și de alte societăți. De asemenea, această poziție cuprinde serviciile furnizate pentru tranzacțiile de instrumente financiare, precum și alte servicii aferente activității financiare, cum ar fi serviciile de consultanță, de custodie și de gestionare.

Servicii informatice și de informații (cod 262)

Această poziție cuprinde Serviciile informatice (cod 263) și Serviciile de informații (cod 264).

Servicii informatice (cod 263)

Serviciile informatice cuprind serviciile de hardware și software și serviciile de prelucrare a datelor. Se includ serviciile de consultanță și de instalare de hardware și software, de întreținere și reparare a computerelor și echipamentelor periferice, serviciile de recuperare în caz de dezastru, furnizarea de consultanță și asistență privind gestionarea resurselor informatice; analiza, proiectarea și programarea de sisteme „la cheie” (inclusiv dezvoltarea și proiectarea de pagini web) și furnizarea de consultanță tehnică pentru programe de calculator, dezvoltarea, producerea, furnizarea și elaborarea documentației pentru programele de calculator personalizate, inclusiv de sisteme de operare realizate la comandă pentru utilizatori specifici; întreținerea sistemelor și alte servicii auxiliare, precum formarea în cadrul activităților de consultanță; serviciile de prelucrare a datelor, cum ar fi introducerea, sortarea și prelucrarea datelor în sistem time-sharing, serviciile de găzduire a paginilor de Internet (adică furnizarea de spațiu pe un server pentru paginile de Internet ale clienților) și gestionarea echipamentelor informatice.

Servicii de informații (cod 264)

Serviciile de informații cuprind Serviciile de agenție de presă (cod 889) și Alte servicii de informații (cod 890).

Servicii de agenție de presă (cod 889)

Această subpoziție include furnizarea de informații, fotografii și articole de fond către mijloacele de informare în masă.

Alte servicii de informații (cod 890)

Această subpoziție cuprinde serviciile privind bazele de date – proiectarea bazelor de date, stocarea și difuzarea datelor și a bazelor de date (inclusiv anuare și liste de distribuire) – on-line și pe suport magnetic, optic sau imprimate și portalurile de căutare pe Internet (servicii de motor de căutare care găsesc adrese de Internet pentru clienții ce pun întrebări sub formă de cuvinte-cheie). De asemenea, ele includ abonamentele directe individuale la ziare și periodice, primite prin poștă, transmisie electronică sau alte mijloace.

Redevențe și drepturi de licență (cod 266)

Această poziție cuprinde Francizele și drepturile similare (cod 891) și Alte redevențe și drepturi de licență (cod 892).

Francize și drepturi similare (cod 891)

Această subpoziție cuprinde plățile și încasările internaționale de redevențe de plată a francizei și redevențele plătite pentru utilizarea mărcilor înregistrate.

Alte redevențe și drepturi de licență (cod 892)

Această subpoziție include plățile și încasările internaționale pentru utilizarea legală a activelor necorporale nefinanciare neproduse și a drepturilor de proprietate (cum sunt brevetele, drepturile de autor și procedeele și creațiile industriale) și exploatarea, în cadrul unor acorduri de licență, a operelor originale sau a prototipurilor create (cum sunt manuscrisele, programele informatice, operele cinematografice și înregistrările sonore).

Alte servicii pentru întreprinderi (cod 268)

Această poziție cuprinde Comerțul internațional și alte servicii comerciale conexe (cod 269), Serviciile de închiriere (cod 272) și Diverse servicii specializate și tehnice pentru întreprinderi (cod 273).

Comerțul internațional și alte servicii comerciale conexe (cod 269)

Această subpoziție cuprinde Comerțul internațional (cod 270) și Alte servicii comerciale conexe (cod 271).

Comerțul internațional (cod 270)

Prin comerț internațional se înțelege achiziționarea unui bun de către un rezident al economiei raportoare de la un nerezident și revânzarea ulterioară a acestuia unui alt nerezident, fără ca bunul respectiv să treacă granița economiei raportoare.

Alte servicii comerciale conexe (cod 271)

Această subpoziție cuprinde comisioanele pentru tranzacțiile de bunuri și servicii dintre (a) comercianți, brokeri de produse, distribuitori și comisionari rezidenți și (b) nerezidenți.

Servicii de închiriere (cod 272)

Aceste servicii cuprind închirierile acordate de rezidenți nerezidenților și viceversa, precum și închirierile pentru o perioadă de timp, fără echipaj, de nave, avioane și echipamente de transport, precum vagoanele de cale ferată, containerele, pontoanele.

Diverse servicii specializate și tehnice pentru întreprinderi (cod 273)

Această subpoziție cuprinde Serviciile juridice, de contabilitate, de consultanță în management și relații publice (cod 274), Serviciile de publicitate, studii de piață și sondaje de opinie (cod 278), Serviciile de cercetare și dezvoltare (cod 279), Serviciile de arhitectură, de inginerie și alte servicii tehnice (cod 280), Serviciile agricole, miniere și serviciile de prelucrare la fața locului (cod 281), Alte servicii pentru întreprinderi (cod 284) și Serviciile între întreprinderile asociate, neincluse în altă parte (cod 285).

Servicii juridice, de contabilitate, de consultanță în management și relații publice (cod 274)

Acestea cuprind Serviciile juridice (cod 275), Serviciile de contabilitate, audit, evidență contabilă și consultanță fiscală (cod 276) și Serviciile de consultanță pentru întreprinderi si de consultanță în management și servicii de relații publice (cod 277).

Servicii juridice (cod 275)

Această subpoziție cuprinde serviciile de consultanță juridică și reprezentare furnizate pentru orice procedură juridică, judiciară sau legală, serviciile de redactare de documente și instrumente juridice, serviciile de consultanță în legalizarea actelor și serviciile de custodie și arbitraj.

Servicii de contabilitate, audit, evidență contabilă și consultanță fiscală (cod 276)

Această subpoziție cuprinde înregistrarea tranzacțiilor comerciale ale întreprinderilor și altele, serviciile de control al registrelor contabile și situațiilor financiare, serviciile de planificare a declarațiilor fiscale, de consultanță fiscală și de pregătire a documentației fiscale.

Servicii de consultanță pentru întreprinderi și de consultanță în management și servicii de relații publice (cod 277)

Această subpoziție cuprinde serviciile de consultanță și de asistență operațională pentru întreprinderi privind politica și strategia acestora, precum și planificarea generală, structura și controlul unei organizații. Se includ controlul gestionării, organizarea comercială, gestionarea resurselor umane, organizarea producției și conducerea proiectelor, precum și serviciile operaționale și consultanța privind îmbunătățirea imaginii întreprinderilor și relațiile acestora cu instituțiile și publicul larg.

Servicii de publicitate, studii de piață și sondaje de opinie (cod 278)

Serviciile dau naștere la tranzacții între rezidenți și nerezidenți. Cuprind proiectarea, crearea și comercializarea anunțurilor publicitare de către agențiile de publicitate; publicarea de anunțuri prin intermediul mijloacelor de informare în masă, în special achiziționarea și vânzarea de spații publicitare, serviciile de expoziție furnizate de târgurile comerciale, promovarea produselor în străinătate, studiile de piață, telemarketing și sondajele de opinie pe diverse subiecte.

Servicii de cercetare și dezvoltare (cod 279)

Această subpoziție cuprinde serviciile care fac obiectul tranzacțiilor între rezidenți și nerezidenți, care privesc cercetarea fundamentală, cercetarea aplicată și realizarea experimentală a unor produse și procedee noi.

Servicii de arhitectură, de inginerie și alte servicii tehnice (cod 280)

Aceste servicii corespund tranzacțiilor dintre rezidenți și nerezidenți privind aspectele arhitecturale ale proiectelor de amenajare, în special urbană, planificarea, proiectarea și supravegherea lucrărilor de construcție a barajelor, podurilor, aeroporturilor și a altor proiecte cu livrare la cheie etc.; topografie, cartografie, testarea și certificarea produselor, precum și serviciile de inspecție tehnică.

Servicii agricole, miniere și servicii de prelucrare la fața locului (cod 281)

Cuprind Tratarea deșeurilor și depoluarea (cod 282) și Serviciile agricole, miniere și alte servicii de prelucrare la fața locului (cod 283).

Tratarea deșeurilor și depoluarea (cod 282)

Această subpoziție cuprinde tratarea deșeurilor radioactive și de alt tip, îndepărtarea solului contaminat, depoluarea, inclusiv în cazul poluării cu petrol, reabilitarea exploatărilor miniere, precum și serviciile de decontaminare și salubrizare. De asemenea, se includ toate celelalte servicii de depoluare și reabilitare a mediului.

Servicii agricole, miniere și alte servicii de prelucrare la fața locului (cod 283)

Această subpoziție cuprinde:

(a)

serviciile agricole aferente agriculturii, cum sunt furnizarea de mașini agricole cu operator, recoltarea, tratarea culturilor, măsurile fitosanitare, adăpostirea, îngrijirea și creșterea animalelor, precum și serviciile referitoare la vânătoare, prinderea cu capcane, gestionarea și exploatarea forestieră și pescuit;

(b)

serviciile miniere pentru exploatările de petrol și gaze, inclusiv forajul, montarea, repararea și demontarea sondelor, consolidarea cofrajelor puțurilor de petrol și gaze, precum și serviciile conexe de prospecțiuni și explorare a resurselor minerale, tehnicile de exploatare minieră și realizarea de relevee geologice;

(c)

alte servicii de prelucrare la fața locului, care cuprind prelucrarea la fața locului sau prelucrarea bunurilor care au fost importate fără schimbarea proprietarului, care au fost prelucrate fără a fi reexportate în țările de expediție (dar vândute fie în economia raportoare, fie într-o altă economie) sau viceversa.

Alte servicii pentru întreprinderi (cod 284)

Celelalte servicii pentru întreprinderi cuprind operațiunile dintre rezidenți și nerezidenți privind servicii cum sunt plasarea personalului, serviciile de securitate și de investigații, de traducere și interpretariat, serviciile fotografice, igienizarea clădirilor, serviciile imobiliare pentru întreprinderi, precum și toate celelalte servicii pentru întreprinderile care nu pot fi clasificate în categoriile de servicii menționate anterior.

Servicii între întreprinderi asociate, neincluse în altă parte (cod 285)

Aceasta este o poziție reziduală, care cuprinde plățile efectuate între întreprinderile asociate pentru serviciile care nu pot fi clasificate într-o altă poziție. Include plățile efectuate de sucursalele, filialele și societățile asociate către societatea-mamă sau către alte întreprinderi cu care au legătură, pentru acoperirea părții care le revine din cheltuielile generale de gestionare (pentru planificare, organizare și control), precum și rambursările cheltuielilor decontate direct de societatea-mamă. De asemenea, se includ tranzacțiile efectuate între societățile-mamă și sucursalele, filialele și societățile asociate acestora pentru acoperirea cheltuielilor generale.

Servicii personale, culturale și recreative (cod 287)

Această poziție cuprinde Serviciile audiovizuale și conexe (cod 288) și Alte servicii personale, culturale și recreative (cod 289).

Servicii audiovizuale și conexe (cod 288)

Această subpoziție cuprinde serviciile și comisioanele aferente privind producția cinematografică (filme sau benzi video), de emisiuni de radio și televiziune (în direct sau înregistrate) și de înregistrări muzicale. Se includ drepturile de închiriere încasate sau plătite, redevențele încasate în special de către actorii, regizorii și producătorii rezidenți pentru producții realizate în străinătate (sau de către nerezidenți pentru activități efectuate în economia raportoare), redevențele pentru drepturi de difuzare cedate mijloacelor de informare în masă pentru un număr limitat de reprezentații în anumite regiuni și accesul la canale de televiziune codate (de exemplu, serviciile de televiziune prin cablu). De asemenea, se includ onorariile plătite actorilor, regizorilor și producătorilor care participă la producții teatrale sau muzicale, la evenimente sportive, la spectacole de circ și la alte evenimente de acest tip, precum și redevențele pentru drepturile de difuzare (pentru televiziune, radio și cinema) aferente acestor activități.

Alte servicii personale, culturale și recreative (cod 289)

Această subpoziție cuprinde Serviciile educaționale (cod 895), Serviciile de sănătate (cod 896) și Alte tipuri de servicii personale, culturale sau recreative, neincluse în altă parte (cod 897).

Servicii educaționale (cod 895)

Serviciile educaționale cuprind serviciile prestate între rezidenți și nerezidenți în domeniul educațional, cum ar fi cursurile prin corespondență și învățământul oferit direct în economiile raportoare prin intermediul televiziunii sau Internetului, precum și de profesori, printre altele.

Servicii de sănătate (cod 896)

Serviciile de sănătate cuprind serviciile furnizate la distanță sau la fața locului în special de către medici, personal auxiliar sau paramedical, precum și de către laboratoare și instituții similare. Se exclud toate cheltuielile educaționale și de sănătate efectuate de călători (incluse la poziția Călătorii).

Alte tipuri de servicii personale, culturale sau recreative (cod 897)

Aceasta este o poziție reziduală, care cuprinde Alte servicii personale, culturale și recreative (cod 289) neincluse la Servicii educaționale (895) și Servicii de sănătate (cod 896).

Servicii furnizate sau primite de administrațiile publice, neincluse în altă parte (cod 291)

Aceasta este o poziție reziduală, care cuprinde operațiunile cu privire la serviciile efectuate de administrațiile publice (precum și de către organizațiile internaționale) neincluse la celelalte poziții ale clasificării extinse a serviciilor balanței de plăți (EBOPS). Se includ toate tranzacțiile (cu bunuri și servicii) ale ambasadelor, consulatelor, unităților militare și organismelor de apărare cu rezidenții economiilor în care se află ambasadele, consulatele, unitățile militare și organismele de apărare, precum și toate operațiunile cu alte economii. Se exclud tranzacțiile efectuate cu rezidenții țărilor de origine reprezentate de ambasadele, consulatele, unitățile militare și organismele de apărare, precum și tranzacțiile realizate în economatele și birourile poștale ale ambasadelor și consulatelor respective.

Se recomandă defalcarea acestei poziții pe Ambasade și consulate (cod 292), Unități și organisme militare (cod 293) și Alte servicii publice (cod 294).

VENITURI (COD 300)

Veniturile cuprind două tipuri de operațiuni între rezidenți și nerezidenți: (i) cele care privesc remunerarea salariaților, plătită nerezidenților (de exemplu, lucrători frontalieri, sezonieri sau alți lucrători pe termen scurt) și (ii) cele care corespund veniturilor din investiții, adică încasările sau plățile aferente activelor sau pasivelor financiare externe.

Remunerația lucrătorilor salariați (cod 310)

Remunerația salariaților cuprinde salariile, indemnizațiile și alte prestații, în numerar sau în natură, câștigate de persoanele fizice dintr-o economie alta decât cea ai cărei rezidenți sunt, pentru o activitate executată în beneficiul unui rezident al economiei respective (și pe care acesta o remunerează). Această remunerație include contribuțiile plătite de angajatori pentru lucrătorii lor salariați în contul sistemelor de securitate socială sau al societăților de asigurări private sau al caselor de pensii – indiferent dacă aceste contribuții sunt sau nu capitalizate – în scopul asigurării protecției sociale a salariaților.

Venituri din investiții (cod 320)

Veniturile din investiții cuprind veniturile obținute din activele financiare străine deținute și plătibile de către rezidenții unei economii rezidenților dintr-o altă economie. Se includ dobânzile, dividendele, profiturile repatriate ale sucursalelor și cota-parte a investitorului direct din profiturile nedistribuite ale întreprinderilor de investiții directe. Veniturile din investiții se subîmpart în trei categorii: investiții directe, portofoliu de investiții și alte investiții.

Venituri din investiții directe (cod 330)

Veniturile din investiții directe – și anume titlurile comerciale de valoare și titlurile de creanță – cuprind veniturile unui investitor direct, rezident într-o economie, obținute din capitalul de investiții directe pe care îl deține într-o întreprindere dintr-o altă economie. Atât pentru investițiile directe în străinătate, cât și pentru cele efectuate în economia raportoare, se prezintă valoarea netă a veniturilor (cu alte cuvinte, în fiecare caz, veniturile încasate minus veniturile plătite). Veniturile din titlurile comerciale de valoare se subîmpart în două categorii: (i) profiturile distribuite (dividendele și beneficiile distribuite de sucursale) și (ii) câștigurile reinvestite și profiturile nedistribuite ale sucursalelor. Veniturile din titlurile de creanță sunt dobânzile pentru împrumuturile între întreprinderi plătite investitorului direct de către întreprinderile asociate din străinătate (sau viceversa). Veniturile din acțiunile preferențiale fără drept de vot sunt considerate dobânzi și nu dividende și se contabilizează la această poziție.

Dividende și profituri nedistribuite ale sucursalelor (cod 332)

Termenul dividende, care desemnează și dividendele plătite sub formă de acțiuni, se aplică distribuirii profiturilor aferente acțiunilor și altor forme de participare la capitalul social al întreprinderilor private constituite ca societăți, al cooperativelor și societăților publice. Profiturile distribuite pot fi sub formă de dividende pentru acțiunile ordinare sau preferențiale deținute de investitorul direct în întreprinderile asociate din străinătate sau viceversa.

Profituri reinvestite și profituri nedistribuite ale sucursalelor (cod 333)

Profiturile reinvestite cuprind cota-parte a investitorului direct – proporțională cu participarea sa la capitalul social al întreprinderii – din: (i) profiturile filialelor și întreprinderilor asociate străine nedistribuite sub formă de dividende și (ii) profiturile sucursalelor și ale altor întreprinderi neconstituite în societăți care nu sunt plătite investitorului direct. (Dacă această parte din profituri nu este identificată separat, se consideră, prin convenție, că toate profiturile sucursalelor sunt distribuite).

Venituri din titluri de creanță (cod 334)

Veniturile din titlurile de creanță sunt dobânzile pentru împrumuturile între întreprinderi plătite investitorului direct de către întreprinderile asociate din străinătate (sau viceversa). Veniturile din acțiunile preferențiale fără drept de vot sunt considerate dobânzi și nu dividende și se contabilizează la această poziție.

Capital social și profituri reinvestite în străinătate (cod 506)

Capitalul social cuprinde participația la capitalul sucursalelor, toate acțiunile (cu sau fără drept de vot) ale filialelor și întreprinderilor asociate (cu excepția acțiunilor preferențiale fără drept de vot considerate titluri de creanță și care se includ la alte capitaluri de investiții directe), precum și alte aporturi de capital. Profiturile reinvestite cuprind cota-parte a investitorului direct – proporțională cu participația sa la capitalul social al întreprinderii – din profiturile filialelor și întreprinderilor asociate din străinătate nedistribuite sub formă de dividende, precum și profiturile sucursalelor nedistribuite investitorului direct.

Capital social și profituri reinvestite în economia raportoare (cod 556)

Venituri din investițiile de portofoliu (cod 339)

Această poziție cuprinde veniturile din tranzacțiile dintre rezidenți și nerezidenți obținute din deținerea de acțiuni, obligațiuni, alte titluri de creanță și diverse instrumente ale pieței monetare sau produsele financiare derivate. Acestea se subîmpart în venituri din titluri de participare (dividende) și venituri din titluri de creanță (dobânzi).

Venituri din alte investiții (cod 370)

Această poziție cuprinde dobânzile încasate din toate celelalte creanțe (active) ale rezidenților la nerezidenți și dobânzile plătite pentru toate celelalte pasive ale rezidenților plătite nerezidenților. De asemenea, poziția cuprinde, în principiu, drepturile nete ale familiilor din rezervele tehnice ale asigurării de viață și din rezervele caselor de pensii. Dobânzile aferente activelor includ dobânzile împrumuturilor pe termen scurt și lung, ale depozitelor și ale altor creanțe comerciale și financiare, precum și dobânzile încasate de economie, în temeiul poziției sale de creditor al FMI. De asemenea, dobânzile aferente pasivelor includ dobânzile împrumuturilor, ale depozitelor, precum și alte creanțe și dobânzi rezultate din utilizarea asistenței FMI sub formă de credite și împrumuturi. Se includ, de asemenea, dobânzile plătite FMI pentru active DST în contul resurselor generale.

Transferuri curente (cod 379)

Transferurile curente sunt poziții de compensare necesare echilibrării operațiunilor unilaterale prin intermediul cărora o entitate rezidentă dintr-o economie furnizează o resursă reală sau financiară unei alte entități fără a primi în schimb o resursă reală sau financiară. Aceste resurse sunt consumate imediat sau la puțin timp după efectuarea transferului. Transferurile curente sunt toate transferurile care nu sunt transferuri de capital. Transferurile curente se repartizează în funcție de sectorul economiei raportoare, între administrațiile publice și celelalte sectoare.

Administrații publice (cod 380)

Transferurile administrațiilor publice cuprind cooperarea internațională curentă și transferurile curente, în numerar sau în natură, dintre administrațiile publice ale unor economii diferite sau dintre administrațiile publice și organizațiile internaționale.

Alte sectoare (cod 390)

Transferurile curente dintre alte sectoare decât administrațiile publice și nerezidenți sunt transferurile dintre persoane fizice sau dintre instituțiile și organizațiile care nu aparțin administrațiilor publice (sau dintre cele două grupuri) sau dintre instituțiile nerezidente care fac parte din administrațiile publice și persoane fizice sau instituții care nu fac parte din administrațiile publice.

Contul de capital (cod 994)

Contul de capital cuprinde toate tranzacțiile care implică transferuri de capital încasate sau plătite, precum și achiziții și cesiuni de active nefinanciare neproduse.

Contul de operațiuni financiare (cod 995)

Contul de operațiuni financiare cuprinde toate tranzacțiile care implică un transfer de proprietate asupra activelor și pasivelor financiare externe ale unei economii, inclusiv crearea și lichidarea creanțelor pentru restul lumii sau de către restul lumii. Toate componentele se clasifică în funcție de tipul investiției sau de categoria funcțională (investiții directe, investiții de portofoliu, instrumente financiare derivate, alte investiții, active de rezervă).

INVESTIȚII DIRECTE (COD 500)

Categoria investițiilor străine directe desemnează investițiile internaționale pe care o entitate rezidentă într-o economie (investitor direct) le efectuează pentru a obține o dobândă durabilă într-o întreprindere rezidentă într-o altă economie (întreprindere de investiție directă). „Dobândă durabilă” înseamnă că există o relație pe termen lung între investitorul direct și întreprindere și că investitorul exercită o influență semnificativă asupra gestionării întreprinderii. Investițiile directe cuprind nu doar tranzacția inițială, care stabilește relația dintre investitor și întreprindere, ci și toate tranzacțiile ulterioare dintre aceștia și dintre întreprinderile asociate, indiferent dacă sunt sau nu constituite ca societăți.

Investiții directe în străinătate (cod 505)

Investițiile directe se clasifică în principal în funcție de destinația lor: investiții directe ale rezidenților în străinătate și investiții ale nerezidenților în economia raportoare.

Capital social (cod 510)

Capitalul social cuprinde participarea la capitalul sucursalelor, toate acțiunile (cu sau fără drept de vot) ale filialelor și întreprinderilor asociate (cu excepția acțiunilor preferențiale fără drept de vot care sunt considerate titluri de creanță și se includ la alte capitaluri de investiții directe), precum și alte aporturi de capital. Capitalul social cuprinde și achiziționarea de către o întreprindere de investiții directe de acțiuni la investitorul său direct.

Profituri reinvestite (cod 525)

Profiturile reinvestite cuprind cota-parte a investitorului direct – proporțională cu participația sa la capitalul social al întreprinderii – din profiturile filialelor și întreprinderilor asociate străine, nedistribuite sub formă de dividende, precum și din profiturile sucursalelor neplătite investitorului direct. Aceste profituri reinvestite se înregistrează ca venituri sub formă de capitaluri de investiții directe compensatorii.

Alte capitaluri de investiții directe (cod 530)

Alte capitaluri de investiții directe (sau tranzacții privind creanțele între întreprinderi) cuprind împrumuturile și creditele de resurse financiare – inclusiv titluri de creanță, creditele furnizorilor și acțiunile preferențiale fără drept de vot (care sunt considerate titluri de creanță) – dintre investitori direcți și filiale, sucursale și întreprinderi asociate. Creanțele din investițiile directe deținute de întreprinderea de investiții directe se înregistrează de asemenea la capitaluri de investiții directe.

Investiții directe în economia raportoare (cod 555)

Investițiile directe se clasifică în principal în funcție de destinația lor – investiții directe ale rezidenților în străinătate și investiții ale nerezidenților în economia raportoare.

Capital social (cod 560)

Profituri reinvestite (cod 575)

Profiturile reinvestite cuprind cota-parte a investitorului direct – proporțional cu participația sa la capitalul social al întreprinderii – din profiturile filialelor și întreprinderilor asociate străine nedistribuite sub formă de dividende, precum și profiturile sucursalelor neplătite investitorului direct. Aceste profituri reinvestite se înregistrează ca venituri sub formă de capitaluri de investiții directe compensatorii.

Alte capitaluri de investiții directe (cod 580)

Alte capitaluri de investiții directe (sau tranzacții privind creanțele între întreprinderi) cuprind împrumuturile și creditele de resurse financiare – inclusiv titluri de creanță, creditele furnizorilor și acțiunile preferențiale fără drept de vot (care sunt considerate titluri de creanță) – dintre investitori și filiale, sucursale și întreprinderi asociate. Creanțele asupra investitorului direct deținute de întreprinderea de investiții directe se înregistrează de asemenea la capitaluri de investiții directe.

PORTOFOLIU DE INVESTIȚII (COD 600)

Investițiile de portofoliu cuprind tranzacțiile cu participații și titluri de creanță. Acestea din urmă se subîmpart în obligațiuni și titluri de creanță, instrumente de piață monetară și produse financiare derivate, atunci când aceste produse derivate generează active și pasive financiare. Se exclud toate instrumentele incluse la pozițiile Investiții directe și Active de rezervă.

Produse financiare derivate (cod 910)

Produsele financiare derivate sunt instrumente financiare aferente unui instrument sau unui indicator financiar specific sau unui produs de bază specific, care permit tranzacționarea, în mod autonom, pe piețele financiare a unor riscuri financiare specifice (precum riscul ratei dobânzii, riscul valutar, riscul variației prețului titlurilor de proprietate și al materiilor prime, riscul de credit etc.).

ALTE INVESTIȚII (COD 700)

Poziția Alte investiții este o poziție reziduală care cuprinde toate operațiunile financiare neincluse la pozițiile Investiții directe, Portofoliu de investiții, Produse financiare derivate sau Acțiuni de rezervă.

11/Volumul 39

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32005R0428

L 071/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 428/2005 AL CONSILIULUI

din 10 martie 2005

de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză și din Arabia Saudită, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2852/2000 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Coreea și de închidere a procedurii antidumping privind astfel de importuri originare din Taiwan

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulament de bază”), în special articolul 9 și articolul 11 alineatul (3),

având în vedere propunerea prezentată de Comisie după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA

1. MĂSURILE ÎN VIGOARE

(1)	În iulie 1999, prin Regulamentul (CE) nr. 1728/1999 (2), Consiliul a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Taiwan.

(2)	În decembrie 2000, prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 (3), Consiliul a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de fibre discontinue de poliester originare, între altele, din Republica Coreea.

(3)

Nivelul drepturilor antidumping definitive stabilite pentru producătorii-exportatori coreeni și taiwanezi, care fac obiectul anchetelor menționate anterior, exprimat în procent din valoarea CIF frontieră comunitară se stabilește după cum urmează:

Taiwan

—	Far Eastern Textile Ltd.	6,8 %
—	Nan Ya Plastics Corporation	5,9 %
—	Shingkong Synthetic Fibres Co.	13,0 %
—	Toate celelalte societăți comerciale	13,0 %

Republica Coreea

—	Daehan Synthetic Fibre Co. Ltd.	0 %
—	Huvis Corporation	4,8 %
—	SK Global Co. Ltd.	4,8 %
—	Sung Lim Co. Ltd.	0 %
—	Toate celelalte societăți comerciale	20,2 %

2. ANCHETELE ÎN CURS

(4)

La 19 decembrie 2003, Comisia a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de deschidere”), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de fibre discontinue de poliester în Comunitate, originare din Republica Populară Chineză și Arabia Saudită.

(5)

În aceeași zi, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5), deschiderea unei reexaminări provizorii a drepturilor antidumping definitive instituite prin Regulamentele (CE) nr. 1728/1999 și (CE) nr. 2852/2000 ale Consiliului la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Coreea și din Taiwan.

(6)

Aceste anchete antidumping au fost deschise ca urmare a unei plângeri și a unei cereri depuse la 10 noiembrie 2003 de către Comité International de la Rayonne et des Fibres Synthétiques (denumit în continuare „CIRFS” sau „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz mai mult de 40 %, din producția comunitară de fibre discontinue de poliester. Plângerea conținea elemente de probă ale dumpingului al cărui obiect este produsul în cauză și al prejudiciului important care rezultă din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea procedurilor antidumping.

3. ANCHETELE PRIVIND ALTE ȚĂRI ȘI MĂSURILE ÎN VIGOARE

(7)

În prezent, măsuri antidumping definitive se aplică importurilor de fibre discontinue de poliester originare din (i) Australia, Indonezia și Thailanda, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1522/2000 (6); (ii) India, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000; precum și (iii) Belarus, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1799/2002 (7).

4. PĂRȚILE VIZATE DE PROCEDURĂ

(8)

Comisia a informat oficial producătorii-exportatori cunoscuți din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită, din Coreea și din Taiwan, importatorii-comercianți și asociațiile acestora, furnizorii și utilizatorii interesați în mod notoriu, reprezentanții țarilor exportatoare în cauză, precum și reclamantul și alți producători comunitari cunoscuți, cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a cere să fie audiate în termenele stabilite în avizele de deschidere.

(9)

Luând în considerare numărul mare de producători exportatori chinezi, taiwanezi și coreeni, menționați în plângere și în cerere, precum și numărul mare de importatori comunitari de produse în cauză, în ambele avize de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantioane pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(10)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se recurgă la eșantionare și, după caz, să se determine compunerea eșantionului, toți producătorii-exportatori menționați la considerentul 9 și importatorii comunitari au fost rugați să se anunțe Comisiei și să furnizeze, astfel cum se specifică în avizele de deschidere, informații principale despre activitățile lor legate de produsul în cauză, în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2003 și 30 noiembrie 2003 (denumită în continuare „perioada de eșantionare”).

(11)	După examinarea informațiilor comunicate de producătorii-exportatori chinezi și datorită numărului mic de răspunsuri primite, s-a decis să nu se recurgă la eșantionare în cazul producătorilor-exportatori chinezi.

(12)

În cazul Coreei, nouă producători-exportatori au răspuns la chestionarul de eșantionare. Au fost selectați pentru eșantion primii trei ca volum al exporturilor. Cu toate acestea, una dintre societățile comerciale selectate a încetat, ulterior, să mai coopereze și, ca urmare, a fost înlocuită cu cea de-a patra societate din punct de vedere al volumului exportat. Eșantionul final, reprezentând mai mult de 80 % din exporturile declarate de produs în cauză în Comunitate, în cursul perioadei de eșantionare, a fost alcătuit din următoarele societăți:

—	Huvis Corporation

—	Sung Lim Co. Ltd.

—	Saehan Industries Inc.

(13)

În cazul Taiwanului, cinci societăți au răspuns la chestionarul din eșantion și au raportat vânzări de produs în cauză la export către Comunitate, în cursul perioadei de eșantionare. Au fost selectate pentru eșantion primele trei societăți ca volum al exporturilor. Cu toate acestea, ulterior, s-a dovedit că una dintre societățile selectate nu exportase produsul în cauză către Comunitate în cursul perioadei de eșantionare. Prin urmare, aceasta a fost exclusă din eșantion. Cea de-a patra societate ca mărime a fost invitată să completeze chestionarul; s-a dovedit a fi în aceeași situație. În acest stadiu al anchetei, eventuala includere a unei alte societăți în eșantion, care ar fi implicat prelungirea termenului acordat pentru completarea chestionarului, ar fi pus în pericol încheierea la timp a anchetei. În orice caz, cele două societăți rămase, care reprezintă mai mult de 95 % din exporturile de produs în cauză către Comunitate în cursul perioadei de eșantionare, au fost considerate reprezentative. Prin urmare, eșantionul a fost alcătuit din următoarele societăți:

—	Far Eastern Textile Ltd.

—	Nan Ya Plastics Corporation

(14)

În ceea ce privește importurile în Uniunea Europeană, inițial, pentru eșantion, au fost selectate cinci societăți care nu au legătură cu producătorii-exportatori, pe baza volumului importurilor lor din țările în cauză. Ulterior, s-a considerat că una dintre aceste societăți nu cooperează și a fost exclusă din eșantion. Cele patru societăți rămase reprezentau 14,6 % din totalul importurilor în cauză. Eșantionul final a fost alcătuit din următoarele societăți:

—	S.I.M.P., SpA, Italia

—	Highams Group Ltd., Regatul Unit

—	Tob Herman Industries, N.V., Belgia

—	Marubeni Europe plc Hamburg Branch, Germania

(15)

Comisia a trimis producătorilor-exportatori chinezi interesați în mod notoriu formulare de cerere pentru statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și de tratament individual. Cinci producători-exportatori și două societăți legate au prezentat cereri de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sau de tratament individual, pentru cazul în care ancheta stabilește că exportatorii-producători nu îndeplinesc condițiile necesare pentru statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(16)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților interesate în mod notoriu și tuturor celorlalte societăți care s-au anunțat în termenele stabilite de avizele de deschidere. S-au primit răspunsuri de la cinci producători-exportatori chinezi, de la doi producători-exportatori saudiți, de la trei producători-exportatori coreeni selectați pentru eșantion, de la doi producători-exportatori taiwanezi incluși în eșantion, de la cinci importatori comunitari care au legătură cu un exportator saudit, de la un importator comunitar care se aprovizionează din Coreea, de la doi importatori independenți selectați pentru eșantion, de la șase producători ai industriei comunitare, de la alți doi producători care nu sunt reclamanți, de la doi furnizori de materii prime, de la zece utilizatori și de la un producător din țara analogă, Statele Unite.

(17)

Comisia a căutat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina dumpingul, prejudiciul rezultat din acesta și interesul Comunității. S-au efectuat vizite de verificare în incintele următoarelor societăți:

(a)

Producători comunitari

—	Catalana de Polimers, S.A., Spania

—	Dupont Sabanci Polyester GmbH, Germania

—	Industrias Químicas Textiles, S.A., Spania

—	Tergal Fibres, S.A., Franța

—	Trevira GmbH, Germania

—	Wellman International Limited, Irlanda

(b)

Alți producători decât reclamanții

—	Freudenberg Politex, S.r.l., Italia

—	Realplastic, S.r.l., Italia

(c)

Producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză

—

Grupul AnShun Pettechs:

—	Hangzhou AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.

—	Deqing AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.

—	Kunshan AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.

—	Cixi Jiangnan Chemical Fibre Co., Ltd.

—	Far Eastern Industries (Shanghai) Ltd.

—	Jiangyn Changlong Chemical Fibre Co., Ltd.

—	Xiake Color Spinning Co., Ltd.

(d)

Producători-exportatori din Arabia Saudită

—	National Polyester Fibers Factory

—	Saudi Basic Industries Corporation (Sabic) și producătorul legat Arabian Industrial Fibres Company (Ibn Rushd)

(e)

Producători-exportatori din Republica Coreea

—	Huvis Corporation, Seul

—	Saehan Industries Inc., Seul

—	Sung Lim Co., Ltd., Kumi-si

(f)

Producători-exportatori din Taiwan

—	Nan Ya Plastics Corporation, Taipei

—	Far Eastern Textile Ltd., Taipei

(g)

Importator legat

—	Sabic Global Ltd., Țările de Jos

(h)

Importatorul produsului în cauză din Coreea

—	Saehan Industries Deutschland (Eschborn, Germania)

(i)

Importatori independenți

—	S.I.M.P., SpA, Italia

—	Highams Group Ltd., Regatul Unit

—	Tob Herman Industries, N.V., Belgia

—	Marubeni Europe plc Hamburg Branch, Germania

(18)

Luând în considerare necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi cărora s-ar putea să nu li se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale pe baza datelor din țara analogă (Statele Unite) în incintele următoarei societăți:

—	Wellman Inc., Statele Unite ale Americii

5. PERIOADA DE ANCHETĂ

(19)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și 31 decembrie 2003 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor, în cadrul analizei prejudiciului, a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2000 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioadă examinată”).

6. INFORMAREA PĂRȚILOR

(20)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere să se recomande:

(i)	instituirea de drepturi antidumping definitive la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză și Arabia Saudită;

(ii)	închiderea procedurii împotriva importurilor de fibre discontinue de poliester originare din Taiwan;

(iii)

modificarea Regulamentului (CE) nr. 2852/2000 de instituire a măsurilor definitive la importurile de fibre discontinue de poliester originare, între altele, din Republica Coreea.

În conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, părților li s-a acordat un termen pentru a-și formula observațiile privind informațiile comunicate.

(21)	Au fost examinate comentariile prezentate oral și în scris de către părți și, după caz, concluziile definitive au fost modificate în consecință.

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSELE SIMILARE

1. PRODUSUL ÎN CAUZĂ

(22)	Definiția produsului în cauză este aceeași ca cea reținută în sensul anchetelor menționate la considerentele 1 și 2.

(23)	Produsele în cauză sunt fibre sintetice discontinue de poliester, necardate, nepieptănate sau altfel prelucrate pentru filare și, care se încadrează în prezent la codul NC 5503 20 00. Acestea sunt denumite în limbajul comun fibre discontinue de poliester.

(24)

Aceste produse sunt o materie primă, utilizată în diferite etape ale procesului de producție a produselor textile. În Comunitate, fibrele discontinue de poliester sunt utilizate fie pentru filare, adică pentru fabricarea filamentelor destinate producției textilelor, după ce au fost combinate cu alte fibre precum bumbacul sau lâna, fie pentru alte utilizări precum umplerea, adică umplerea cu câlți și căptușirea, anumitor produse textile precum pernele, scaunele pentru automobile și jachetele.

(25)

Produsul este vândut sub diferite tipuri de produse care pot fi identificate prin diferite mențiuni cum ar fi greutatea, coeziunea, lustrul și tratamentul cu silicon sau prin clasificarea lor în familii de produse cum ar fi fibrele rotunde, cave și cu două componente și specialități cum ar fi fibrele vopsite și trilobate. Din punct de vedere al producției, se poate face o diferență între fibrele discontinue de poliester neprelucrate, produse din materii prime neprelucrate, și fibrele discontinue de poliester regenerate, produse din poliester reciclat. În ultimul rând, calitatea poate fi un substandard de prim rang.

(26)

Ancheta a arătat că toate tipurile de produse în cauză, astfel cum au fost definite la considerentul 23, în ciuda diferențelor dintre mai mulți factori, astfel cum au fost definiți la considerentul anterior, au aceleași caracteristici fizice și chimice și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare în sensul prezentei proceduri antidumping, toate aceste tipuri de produse în cauză sunt considerate ca unul și același produs.

2. PRODUSUL SIMILAR

(27)

S-a constatat că fibrele discontinue de poliester fabricate și vândute în țările exportatoare în cauză, produsul fabricat și vândut pe piața internă a țării analoge (Statele Unite), precum și cel fabricat și vândut în Comunitate de industria comunitară prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C. DUMPINGUL

1. METODOLOGIA GENERALĂ

(28)

Metodologia generală, prezentată mai jos, a fost aplicată tuturor producătorilor-exportatori din Coreea, Taiwan, Arabia Saudită și, în măsura posibilului, din Republica Populară Chineză. Prin urmare, prezentarea de mai jos a constatărilor privind dumpingul pentru țările în cauză descrie numai situația specifică a fiecărei țări exportatoare.

2. VALOAREA NORMALĂ

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, pentru fiecare producător-exportator care a cooperat s-a examinat în primul rând dacă vânzările interne de fibre discontinue de poliester erau reprezentative, și anume dacă volumul total al acestora reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al exporturilor producătorului în cauză în Comunitate.

(30)

Comisia a identificat ulterior tipurile de fibre discontinue de poliester vândute pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu cele vândute la export în Comunitate. În ceea ce privește examinarea pe tip de produs, astfel cum s-a menționat la considerentul 27, Comisia a considerat tipurile de produse vândute pe piața internă și cele exportate ca prezentând caracteristici similare în ceea ce privește originea, denierul, compoziția, secțiunea, lustrul, culoarea, tratamentul cu silicon, calitatea și utilizarea ca fiind direct comparabile.

(31)

Pentru fiecare tip vândut de producătorii-exportatori pe piața internă și constatat a fi direct comparabil cu tipul de fibre discontinue de poliester vândut la export în Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne de un anumit tip de fibre discontinue de poliester au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când volumul lor total, în cursul perioadei de anchetă, a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor de fibre discontinue de poliester de tip comparabil exportat în Comunitate.

(32)

Comisia a examinat ulterior dacă vânzările interne de fiecare tip de produs vândut pe piața internă în cantități reprezentative, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, prin stabilirea proporției de vânzări profitabile ale tipului în cauză, către clienți independenți. În cazurile în care volumul vânzărilor dintr-un tip de fibre discontinue de poliester, efectuate la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor din acest tip, și în cazurile în care prețul mediu ponderat pentru acest tip era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a determinat pe baza prețului intern real, exprimat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne din acest tip, din cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. Atunci când vânzărilor profitabile dintr-un tip de fibre discontinue de poliester a reprezentat cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor din acest tip sau când prețul mediu ponderat al acestui tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a determinat pe baza prețului intern real, exprimat ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile din acest tip, cu condiția ca acestea să reprezinte cel puțin 10 % din volumul total al vânzărilor din acest tip.

(33)

În cazurile în care volumul vânzărilor profitabile dintr-un anumit tip a reprezentat mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor din acest tip, s-a considerat că acest produs a fost vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul practicat pe piața internă să constituie o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale. Atunci când prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător-exportator nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale, a trebuit aplicată o altă metodă.

(34)

S-a examinat dacă valoarea normală poate fi stabilită pe baza prețurilor interne ale altor producători, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. În absența datelor fiabile privind prețurile interne ale altor producător, s-a recurs la metoda valorii normale construite, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costului de producție al fiecărui producător-exportator, majorat cu o valoare rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și costurile generale și cu marja de profit.

(36)	Prin urmare, Comisia a examinat dacă profiturile realizate, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate de fiecare producător-exportator în cauză pe piața internă constituie date fiabile.

(37)

Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale interne reale au fost considerate fiabile atunci când volumul vânzărilor interne ale societății în cauză a putut fi considerat ca reprezentativ în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Marja de profit internă a fost determinată pe baza vânzărilor interne efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(38)

În toate cazurile în care aceste condiții nu erau îndeplinite, Comisia a examinat dacă datele altor exportatori sau producători de pe piața internă a țării de origine se pot folosi în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază. Atunci când au fost disponibile date fiabile numai pentru un singur producător-exportator, nu s-a putut stabili nici o medie în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază și s-a examinat dacă au fost îndeplinite condițiile de la articolul 2 alineatul (6) litera (b), respectiv dacă este posibil să se utilizeze datele referitoare la producția și vânzările aceleiași categorii generale de produse pentru exportatorul sau producătorul care face obiectul anchetei. Atunci când aceste date nu au fost disponibile sau nu au fost furnizate de producătorul-exportator, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale au fost stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv pe baza oricăror alte metode rezonabile.

3. PREȚUL DE EXPORT

(39)	În toate cazurile în care produsul în cauză a fost vândut la export unor clienți independenți din Comunitate, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite.

(40)

Atunci când vânzarea la export s-a efectuat prin intermediul unui importator legat și tranzacția nu a fost considerată fiabilă, prețul de export a fost construit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute prima dată unui cumpărător independent, după ajustarea pentru toate costurile ivite între importare și revânzare, și majorarea cu o valoare rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și marja de profit. În acest sens, s-au utilizat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale importatorului legat. Practica obișnuită a serviciilor Comisiei este de a stabili marja de profit pe baza informațiilor comunicate de importatorii independenți care au cooperat.

(41)	Ar trebui remarcat că ancheta a scos la iveală că un importator independent comercializa produsul în cauză în mod marginal. Prin urmare, marja de profit a acestui importator nu a fost luată în considerare.

4. COMPARAȚIA

(42)

Valoarea normală și prețul la export pentru tipuri comparabile de produse au fost comparate la nivel franco fabrică. În sensul unei comparații echitabile, s-au luat în considerare în mod corespunzător, sub formă de ajustări, diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea lor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În toate cazurile în care s-au dovedit a fi rezonabile, exacte și justificate prin elemente de probă verificate, s-au acordat ajustările adecvate.

5. MARJA DE DUMPING PENTRU SOCIETĂȚILE SUPUSE ANCHETATE

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază și cu excepția cazurile descrise la considerentul 45, marja de dumping pentru fiecare producător-exportator a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat pentru fiecare tip de produs.

(44)

Într-unul dintre cazuri a trebuit să se examineze dacă este posibil să se procedeze tranzacție cu tranzacție, deoarece comparația între medii nu reflecta mărimea dumpingului practicat (a se vedea considerentele 133-135). Cu toate acestea, o comparație tranzacție cu tranzacție nu a fost posibilă datorită faptului că numărul tranzacțiilor pe piața internă și cel al tranzacțiilor la export difereau semnificativ. În afară de aceasta, datele tranzacțiilor interne și la export nu coincideau.

(45)

Atunci când configurația prețurilor de export era foarte diferită de la o perioadă la alta, iar metoda descrisă la considerentele 43 și 44 nu reflecta mărimea reală a dumpingului practicat, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețurile individuale ale tuturor exporturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(46)	Pentru producătorii-exportatori care s-au dovedit a fi legați, marja de dumping medie s-a calculat în conformitate cu practica obișnuită a Comisiei în cazul producătorilor-exportatori legați.

6. MARJA DE DUMPING REZIDUALĂ

(47)	Pentru societățile care nu au cooperat, s-a determinat o marjă de dumping „reziduală” pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(48)

În acest sens, s-a evaluat în primul rând gradul de cooperare. Acesta s-a considerat a fi ridicat atunci când volumul exporturilor producătorilor-exportatori care au cooperat era apropiat de cel comunicat de Eurostat pentru țara în cauză și nu exista nici un motiv de a crede că producătorii-exportatori se abținuseră să coopereze. În acest caz, s-a decis stabilirea marjei de dumping reziduale la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate pentru o societate care a cooperat pentru a asigura eficacitatea eventualelor măsuri.

(49)

Atunci când gradul de cooperare a fost scăzut, marja de dumping reziduală s-a stabilit la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate constatate pentru un tip de produs reprezentativ vândut de un alt producător-exportator care a cooperat. Această abordare a fost, de asemenea, considerată a fi necesară pentru a se evita recompensarea lipsei de cooperare, în măsura în care nu a existat nici un motiv de a considera că o parte care nu a cooperat ar fi practicat un dumping la un nivel inferior.

7. REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ

7.1. Statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață

(50)

În cazul anchetelor antidumping privind importurile din Republica Populară Chineză, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) - (6) din regulamentul de bază pentru producătorii care pot dovedi că îndeplinesc criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c).

(51)

Pe scurt și din motive de claritate, criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază pe care societățile solicitante trebuie să le îndeplinească sunt prezentate în cele ce urmează:

1.	deciziile privind prețurile și costurile stabilite luând în considerare semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului;

2.	documentele contabile fac obiectul unui audit independent conform standardelor internaționale și utilizate în toate scopurile;

3.	lipsa oricărei denaturări importante determinate de vechiul sistem de economie planificată;

4.	siguranță și stabilitate juridică conferite de legi privind falimentul și proprietatea;

5.	operațiuni de schimb efectuate la cursul de schimb al pieței.

(52)

Cinci producători exportatori chinezi au solicitat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au înapoiat un formular de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață pentru producătorii-exportatori. Comisia a căutat și a verificat în incintele acestor societăți toate informațiile furnizate în formularele de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și considerate necesare.

(53)

Ancheta a arătat că numai una dintre cele cinci societăți menționate anterior îndeplinea criteriile impuse; prin urmare, i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Acest producător-exportator din Republica Populară Chineză căruia i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață este:

—	Far Eastern Industries (Shanghai) Ltd.

(54)

Celelalte patru cereri au trebuit respinse. Următorul tabel prezintă pe scurt situația fiecăreia din cele patru societăți care nu au obținut statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață celor patru societăți comerciale, în raport cu cele cinci criterii enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

Societatea	Criteriile
Societatea	Articolul 2 alineatul (7) litera (c) prima liniuță	Articolul 2 alineatul (7) litera (c) a doua liniuță	Articolul 2 alineatul (7) litera (c) a treia liniuță	Articolul 2 alineatul (7) litera (c) a patra liniuță	Articolul 2 alineatul (7) litera (c) a cincea liniuță
1	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
2	Îndeplinit	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
3	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
4	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
Sursă: Răspunsurile (verificate) la chestionar furnizate de exportatori chinezi care au cooperat.

(55)

Societăților în cauză li s-a dat posibilitatea de a prezenta observații cu privire la constatările menționate anterior. Toate cele patru societăți comerciale, cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, au contestat concluziile Comisiei și au cerut să li se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(56)

În ceea ce privește primul criteriu, (deciziile privind prețurile și costurile stabilite luând în considerare semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului) o societate a contestat concluziile Comisiei că a primit subvenții de la stat și că, de aceea, costurile sale nu au reflectat în totalitate valorile pieței. În acest caz, acționarul public a intervenit financiar atunci când societatea a fost înființată și nu a fost compensat pentru creșterea valorii societății atunci când aceasta și-a vândut acțiunile. În timpul verificării la fața locului, s-au adunat elemente de probă care au confirmat că nu avusese loc compensarea. Datorită acestui avantaj financiar, societatea nu a trebuit să plătească valoarea de piață pentru activele necesare fabricării produsului în cauză. Prin urmare, s-a considerat că deciziile privind costurile și inputurile au fost stabilite fără a lua în considerare semnalele pieței.

(57)

În afară de aceasta, societatea a încercat să ascundă eventualele intervenții ale statului. Într-adevăr, la reexaminarea traducerii versiunii chineze a autorizației de funcționare a societății, s-a constatat că s-au omis intenționat informații privind competențele acționarului său, în special referirile la gestionarea și utilizarea instalațiilor deținute de municipalitate. Prin urmare, a trebuit să se concluzioneze că producătorul-exportator nu furnizase informații suficiente care să demonstreze că funcționa în condițiile economiei de piață. Deoarece nici unul dintre argumentele aduse de societatea în cauză după prezentarea concluziilor nu a putut infirma această concluzie, cerea a trebuit să fie respinsă.

(58)

Patru societăți au afirmat că îndeplinesc al doilea criteriu, (documentele contabile supuse unui audit independent conform standardelor internaționale) deoarece contabilitatea lor făcea obiectul unui audit independent. Cu toate acestea, s-a constatat că rapoartele de audit a trei dintre aceste societăți nu menționau câteva probleme serioase (în special nerespectarea normelor elementare internaționale de contabilitate) constatate în cursul verificării la fața locului, nici nu explicau modificările intervenite în practica contabilă a societăților în cauză. În cazul unei alte societăți, s-a stabilit că nu reflecta în conturile sale recomandările formulate de auditori. Prin urmare, a trebuit să se concluzioneze că documentele contabile ale celor patru societăți în cauză nu au făcut obiectul unui audit independent conform standardelor internaționale, astfel cum cere articolul 2 alineatul (7) litera (c) liniuța a doua din regulamentul de bază, iar acest argument a trebuit respins.

(59)

În ceea ce privește al treilea criteriu, trei societăți au pretins că, în mod contrar concluziilor Comisiei, nu există nici o denaturare importantă determinată de vechiul sistem de economie planificată. În unul dintre cazuri, acest argument a trebuit să fie respins, deoarece s-a constatat că societatea în cauză primise un împrumut fără dobândă de la guvern, precum și că beneficia de alte câteva subvenții. Prin urmare, există denaturări importante determinate de vechiul sistem de economie planificată, care au un impact asupra costurilor de producție. În ceea ce privește cea de a doua societate, nu s-a putut stabili nici o compatibilitate între sumele datorate și sumele efectiv plătite de societate în temeiul dreptului de utilizare asupra terenurilor. În afară de aceasta, tot în ceea ce privește al doilea criteriu, amortizarea activelor necorporale ale societății nu s-a efectuat în conformitate cu standardele de contabilitate. A treia societate comercială a susținut că faptul că nu putea prezenta nici un element de probă care să arate că aportul de capital fusese corect efectuat, astfel cum s-a stabilit în statut, nu are legătură cu o eventuală denaturare importantă determinată de vechiul sistem de economie planificată, deoarece interesele în cauză erau private. Cu toate acestea, ancheta a arătat că normele privind aportul de capital la societate nu au fost respectate. Prin urmare, s-a concluzionat că vechiul sistem de economie planificată determinase o denaturare importantă în cazul acestei societăți și că fuseseră denaturate în mare măsură costurile sale, în special cele legate de la amortizarea activelor. Prin urmare, s-a concluzionat că societățile în cauză nu îndeplineau condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, cererile lor au trebuit respinse.

(60)

O societate a susținut că, deoarece Comisia își formulase concluzia privind cererea sa de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață după termenul de trei luni menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiva concluzie nu era valabilă.

(61)

În această privință, ar trebui remarcat că Comisia a acordat mai multe prelungiri ale termenului producătorilor-exportatori chinezi în cauză, în special societății menționate anterior, care au întâmpinat dificultăți serioase în completarea formularului de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în termenul acordat de avizul de deschidere.

(62)

De asemenea, ar trebui remarcat că majoritatea solicitărilor de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață primite au fost incomplete și au necesitat un număr mare de clarificări importante, precum și colectarea de informații suplimentare care au întârziat ancheta. În cele din urmă, complexitatea unui anumit număr de probleme, precum structura și canalele de distribuție ale societăților, precum și problemele serioase constatate în timpul verificării la fața locului în ceea ce privește documentele contabile ale societăților, au prelungit ancheta și nu a fost posibil să se ajungă la o concluzie în ceea ce privește cererile de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în termenul de trei luni de la deschiderea procedurii.

(63)

În acest sens, ar trebui remarcat că nerespectarea acestui termen nu are nici o consecință juridică evidentă, întrucât toate societățile au avut ocazia să formuleze observații. În afară de aceasta, societatea menționată anterior nu a invocat nici un prejudiciu rezultat din durata mai lungă a termenului necesar pentru a ajunge la o decizie. De asemenea, nici una dintre celelalte părți interesate nu a indicat că a suferit un astfel de prejudiciu.

(64)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că se poate lua o decizie valabilă în ceea ce privește statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață chiar și după perioada de trei luni acordată în acest sens și, prin urmare, cererea societății în cauză a fost respinsă.

(65)	Comitetul consultativ a fost consultat, iar părțile direct interesate au fost informate. Industria comunitară a avut posibilitatea de a prezenta observații, dar nu a ridicat nici o obiecție împotriva deciziilor luate privind statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

7.2. Tratamentul individual

(66)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, dreptul aplicabil la nivel național se stabilește, dacă este cazul, pentru țările reglementate de articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, cu excepția cazurilor în care societățile în cauză pot demonstra, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, (a) că pot repatria în mod liber capitalul și profiturile; (b) că prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare sunt liber stabilite; (c) că majoritatea acțiunilor aparțin unor persoane de drept privat; (d) că operațiunile de schimb valutar sunt efectuate la cursul de schimb al pieței și (e) că intervenția statului nu este de natură a permite eludarea măsurilor în cazul în care exportatorii beneficiază de niveluri individuale ale dreptului.

(67)

În ipoteza în care nu li se acordă statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, cei cinci producători-exportatori solicitaseră, de asemenea, un tratament individual. Astfel cum s-a menționat anterior, societățile trebuie să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a explicat la considerentul 57, una dintre societăți a furnizat informații înșelătoare referitoare la domeniul de competențe al unuia dintre acționarii săi pentru a ascunde o eventuală intervenție a statului. Prin urmare, societatea nu a putut demonstra că era în totalitate liberă să își stabilească prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare. În afară de aceasta, nu s-a putut stabili că intervenția statului nu era de natură să permită eludarea măsurilor în cazul în care respectivului exportator i s-ar fi acordat un nivel individual al dreptului. Întrucât această societate nu îndeplinea toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, s-a decis să nu i se acorde un tratament individual.

(68)

Una dintre celelalte trei societăți căreia nu i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață era deținută parțial de acționari străini și era liberă să-și repatrieze profiturile. Celelalte două societăți sunt deținute de persoane de drept privat chineze stabilite în Republica Populară Chineză și, prin urmare, nu fac obiectul acestui criteriu. Pe baza informațiilor verificate, furnizate de cele trei societăți, s-a constatat că statul nu a avut nici o influență asupra capacității societăților de a-și stabili liber prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare. De asemenea, s-a constatat că nivelul de intervenție a statului în aceste societăți nu era de natură să permită eludarea măsurilor, întrucât majoritatea capitalului acestor societăți era deținută de acționari privați. În măsura în care concurează atât pe piața internă, cât și la export, aceste societăți încearcă mai degrabă să profite de marja lor individuală decât să permită eludarea măsurilor. Astfel cum s-a menționat deja la considerentul 54, toate societățile îndeplinesc al cincilea criteriu stabilit la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază (operațiuni de schimb efectuate la cursul de schimb al pieței. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că trei dintre societățile cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață îndeplinesc criteriile necesare pentru a obține tratamentul individual stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(69)

Prin urmare, s-a concluzionat că ar trebui li se acorde tratamentul individual următorilor trei producători-exportatori chinezi:

—

AnShun Pettechs Group, incluzând următorii exportatori legați:

—	Hangzhou AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.

—	Deqing AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.

—	Kunshan AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.

—	Cixi Jiangnan Chemical Fibre Co., Ltd.

—	Jiangyin Changlong Chemical Fibre Co., Ltd.

7.3. Valoarea normală

7.3.1. Determinarea valorii normale pentru producătorii-exportatori care au cooperat și care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață

(70)

Producătorul-exportator chinez care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a fost invitat să prezinte un răspuns complet la chestionar, în special informații privind vânzările sale pe piața internă și costurile de producție a produsului în cauză. Informațiile au fost verificate în incintele societății.

(71)	În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a urmat aceeași metodologie care a fost explicată la considerentele 29-38.

7.3.2. Determinarea valorii normale pentru toți producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață,

(i) Țara analogă

(72)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a trebuit stabilită pe baza prețurilor sau valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(73)

În avizul de deschidere, Statele Unite au fost luate în considerare ca țară terță adecvată cu economie de piață, pentru a se stabili valoarea normală pentru Republica Populară Chineză, iar părțile interesate au fost invitate să-și prezinte comentariile în acest sens. Trei producători-exportatori au contestat această alegere în termen, iar unul dintre ei a propus alegerea ca țară analogă a țării exportatoare vizate de prezenta procedură cu cea mai mică valoare normală. S-a afirmat că nivelul dezvoltării economice a Statelor Unite este diferit de cel al Republicii Populare Chineze, iar costurile, în special prețurile materiilor prime, sunt relativ mai mari în Statele Unite.

(74)

Pentru a stabili dacă alegerea Statelor Unite ca țară analogă era adecvată, mai întâi Comisia a solicitat producătorilor cunoscuți de fibre discontinue de poliester din alte țări cu economie de piață (Statele Unite, India, Indonezia și Thailanda) informații privind vânzările și condițiile de piață. A primit răspunsuri de la un producător american, de la un producător indian și de la doi producători thailandezi. De asemenea, s-a examinat dacă Taiwanul sau Republica Coreea, care fac obiectul reexaminării intermediare paralele menționate la considerentul 5 privind același produs, pot fi considerate țări analoge adecvate.

(75)

În ceea ce privește Taiwanul, informațiile disponibile rezultate din ancheta paralelă de reexaminare intermediară au arătat că pe piața internă se vând numai fibrele discontinue de poliester neprelucrate în timp ce exportatorii chinezi, care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, comercializau numai fibre reciclate. Prin urmare, ar fi necesare importante ajustări în sensul unei comparații între valoarea normală și prețul de export. În ceea ce privește Coreea, s-a constatat că producătorii exportatori exportau produsul în cauză în Comunitate la prețuri de dumping (a se vedea considerentele 112-137), semn al existenței probabile a unei denaturări a concurenței pe piața internă a acestei țări. În afară de aceasta, majoritatea vânzărilor realizate pe piața coreeană erau de fibre discontinue de poliester neprelucrate și numai o singură societate (din trei) producea fibre reciclate. În schimb, în Statele Unite s-au vândut fibre discontinue de poliester atât neprelucrate, cât și reciclate, în cantități semnificative. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că nu exista nici un motiv evident pentru a considera că Taiwanul sau Coreea ar fi o țară analogă mai adecvată decât Statele Unite. Celelalte țări analoge potențiale sunt supuse unor drepturi antidumping și/sau compensatorii, care ar putea indica eventuale denaturări ale concurenței pe piața internă ale produsului în cauză.

(76)

Analiza tuturor informațiilor comunicate Comisiei a arătat că Statele Unite reprezintă o piață importantă și deosebit de competitivă pentru produsul în cauză, caracterizată prin prezența a mai mult de zece producători și de importuri semnificative din țări terțe. În ciuda aplicării unor drepturi antidumping la importurile produsului în cauză din Republica Coreea și Taiwan, cantități considerabile de fibre discontinue de poliester erau totuși importate din alte țări.

(77)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 27, produsul fabricat și vândut pe piața internă americană era similar celui exportat din China în Comunitate. În acest sens, numai tipurile de produse fabricate în Statele Unite prin același proces de producție au fost luate în considerare pentru comparație, respectiv fibrele discontinue de poliester obținute din deșeuri reciclate.

(78)

În China, principala materie primă folosită (deșeuri reciclate), provine în principal de pe piața internă, chiar dacă o anumită parte este importată din Statele Unite și Europa. Producătorul din țara analogă cumpără materii prime exclusiv de la furnizori naționali. Prin urmare, s-a ajuns la cocluzia că, în Statele Unite, accesul la materiile prime era mai ușor sau cel puțin tot atât de ușor ca în Republica Populară Chineză.

(79)

Alegerea țării analoge pe baza celei mai mici valori normale s-a considerat a nu fi echitabilă, deoarece nu se bazează pe criterii clare, ci mai degrabă pe rezultatul final. De asemenea, argumentul potrivit căruia costurile ar fi mai mari într-o țară terță cu economie de piață nu poate fi considerat un motiv pentru a nu considera țara respectivă o țară analogă adecvată. Un potențial obiectiv ale intervenției statului poate fi menținerea costurilor la un nivel mai puțin ridicat, pentru a ajuta anumite industrii naționale și pentru a le menține caracterul competitiv. În acest caz, costurile mai scăzute în țările în cauză sunt doar rezultatul intervenției statului, și nu al forțelor de pe piață. Articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază prevede alegerea unei țări analoge astfel încât valoarea normală să se bazeze pe prețuri și costuri neafectate de condiții care nu răspund condițiilor unei economii de piață.

(80)

Diferența de dezvoltare economică dintre Statele Unite și Republica Populară Chineză nu reprezintă în sine un element relevant în alegerea unei țări analoge. Într-adevăr, alegerea unei piețe moderne și orientată de costuri, caracterizată printr-o concurență intensă, ar trebui să conducă la o valoare normală inferioară celei obținute în cazul în care țara aleasă ar avea un nivel de dezvoltare economică comparabil cu cel al țării fără economie de piață.

(81)	Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că Statele Unite constituie țara analogă cea mai adecvată și că, în aceste împrejurări, alegerea Statelor Unite pare rezonabilă și justificată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(82)	Comisia a trimis ulterior producătorului american un chestionar mai detaliat, pentru a obține informații privind prețurile de vânzare pe piața internă și costul de producție al produsului similar. Răspunsul producătorului a făcut obiectul unei verificări la fața locului.

(83)

După expirarea termenului acordat pentru formularea observațiilor privind informațiile comunicate, doi producători-exportatori chinezi au afirmat că Statele Unite nu reprezintă o țară analogă adecvată, deoarece, din ianuarie 2001, piața americană de fibre discontinue de poliester făcea obiectul unei anchete asupra unor eventuale practici anticoncurențiale și asupra fixării prețurilor care implica societatea care a cooperat, precum și alte opt societăți americane. În cadrul acestei anchete, doi dintre coacuzați și-au recunoscut vinovăția, iar unul dintre aceștia a fost amendat. S-a susținut că Taiwanul sau Coreea de Sud ar constitui o țară analogă adecvată.

(84)

Ar trebui remarcat că ancheta menționată anterior se referă la practicile anterioare cu mai mult de un an începerii perioadei de anchetă și că nici o informație nu a permis să se stabilească că aceste practici ale celor doi actori economici care și-au recunoscut vinovăția ar fi afectat prețurile care au fost utilizate la calcularea valorii normale în cursul perioadei de anchetă. Din contră, o comparație între marja de profit a producătorului din țara analogă aplicată la vânzările interne ale produsului similar cu cea obținută de producătorii din Coreea și Taiwan, a arătat că prima era fie identică, fie mai mică. În afară de aceasta, ancheta nu a condus la acuzarea producătorului american care a cooperat (Wellman Inc.), care a fost înștiințat de autoritățile americane, în septembrie 2004, că nu se aduce nici o acuzație societății sau angajaților săi. Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că informațiile furnizate de producătorul american care a cooperat și utilizate la determinarea valorii normale nu au fost denaturate de practici anticoncurențiale care ar fi existat în trecut pe piața americană. În aceste împrejurări, se confirmă alegerea Statelor Unite ca țară analogă adecvată. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că oricum, în cazul în care, în urma unei anchete, s-ar fi ajuns la concluzia că, în cursul perioadei de anchetă, au avut loc practici anticoncurențiale sau că s-ar fi denaturat concluziile anchetei, aceasta ar putea face obiectul unei reexaminări.

(ii) Determinarea valorii normale în țara analogă

(85)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală aplicabilă producătorilor-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață s-a stabilit pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă, respectiv pe baza tuturor prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața internă a Statelor Unite pentru vânzarea unor tipuri de produse comparabile, considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale și în cantități reprezentative.

(86)	În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a aplicat aceeași metodologie ca cea explicată la considerentele 29-38.

7.4. Prețul de export

(87)

Toate vânzările la export către Comunitate efectuate de producătorii-exportatori care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sau de tratamentul individual au fost efectuate direct către clienți independenți din Comunitate și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite.

7.5. Comparația

(88)	Ajustările solicitate au fost operate, după caz, în temeiul rambursării drepturilor, al cheltuielilor de transport, de asigurare, de manipulare și de ambalare și al costurilor creditului, al spezelor bancare și al comisioanelor.

(89)

Anumite tipuri de produse exportate de producătorii-exportatori chinezi care beneficiază de tratamentul individual prezentau unele caracteristici fizice diferite de cele ale tipurilor comparabile vândute în țara analogă, în special în ceea ce privește lustrul, culoarea, secțiunea sau tratamentul cu silicon. Prin urmare, s-a operat o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază. În lipsa altor informații mai fiabile, ajustarea s-a stabilit pe baza diferenței de preț legată de caracteristicile specifice constatate în țara analogă.

(90)

Ancheta a arătat că, în țara analogă, produsul în cauză a fost vândut exclusiv unor utilizatori finali, în timp ce producătorii-exportatori chinezi efectuau vânzări prin alte canale de distribuție. În lipsa acelorași canale de distribuție din țara analogă, s-a operat o ajustare specială, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, prin deducerea din valoarea normală a utilizatorilor finali a unei sume reprezentând 10 % din marja de profit brut.

(91)

Pe baza celor menționate anterior, valoarea normală s-a stabilit pe baza unei cantități cuprinse între aproximativ 70 % și 90 % din exporturile de produs în cauză în Comunitate realizate de societățile care beneficiază de tratament individual. Rezultatul a fost considerat ca fiind reprezentativ pentru mărimea dumpingului practicat.

(92)	De asemenea, s-a operat o ajustare în cazul producătorului-exportator chinez pentru rambursarea de TVA.

7.6. Marja de dumping

(93)

Pentru producătorul care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, marja de dumping s-a stabilit pe baza unei comparații dintre valoarea normală medie ponderată a societății și prețurile sale de export medii ponderate pe tip de produs, determinate astfel cum s-a menționat anterior.

(94)

Pentru cele trei societăți care beneficiază de tratament individual, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analogă pentru fiecare tip de produs exportat în Comunitate a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător în Comunitate în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(95)

Pentru societatea care a cooperat și care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de un tratament individual, și pentru toți exportatorii care nu au cooperat, s-a stabilit o marjă de dumping la scară națională, corespunzătoare mediei ponderate dintre marja de dumping constatată pentru producătorul care nu beneficia nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de un tratament individual, și marja de dumping cea mai ridicată constatată pentru un tip de produs reprezentativ vândut de un alt producător-exportator care a cooperat și care nu funcționează în condițiile economiei de piață, astfel cum se explică la considerentul 49 de mai sus.

(96)

Marjele de dumping, exprimate în procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară înainte de vămuire se stabilesc după cum urmează:

Societatea	Marja de dumping
Cixi Jiangnan Fiber Co., Ltd.	26,3 %
Far Eastern Industries (Shanghai) Ltd.	4,9 %
Hangzhou AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.	49,0 %
Deqing AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.
Kunshan AnShun Pettechs Fibre Industry Co., Ltd.
Jiangyin Changlong Chemical Fibre Co., Ltd.	63,2 %
Toate celelalte societăți	85,8 %

8. ARABIA SAUDITĂ

(97)	Doi producători-exportatori și cinci importatori care au legătură cu unul dintre ei au răspuns la chestionar.

8.1. Saudi Basic Industries Corporation („Sabic”)

8.1.1. Valoarea normală

(98)

Acest producător-exportator a realizat vânzări reprezentative ale produsului similar pe piața sa internă. Cu toate acestea, nici una nu a putut fi considerată ca fiind efectuată în cadrul operațiunilor comerciale normale din cauza prețurilor practicate. Prin urmare, și în lipsa unor date fiabile de la alți producători din aceeași țară de export, valoarea normală a trebuit sa fie construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(99)

În acest sens, la propriul său cost de producție pentru fiecare tip exportat în cursul perioadei de anchetă s-au adăugat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate efectiv de producătorul-exportator în cauză care a cooperat, în cadrul operațiunilor comerciale normale în cursul perioadei de anchetă.

(100)

În măsura în care nu a fost disponibile date fiabile privind alți producători-exportatori saudiți (a se vedea considerentele 104-106) sau producătorul-exportator în cauză nu a furnizat nici o informație referitoare la producția și vânzările de produse încadrate în aceeași categorie generală, marja de profit a trebuit să fie determinată pe baza unei alte metode rezonabile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. În acest sens, s-a considerat că o marjă de profit de 5 % era rezonabilă. Astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază nici o informație disponibilă nu a permis să se ajungă la concluzia ca acest profit îl depășea pe cel realizat în mod normal de alți exportatori sau producători din vânzarea de produse din aceeași categorie generală pe piața internă a Arabiei Saudită.

8.1.2. Prețul de export

(101)

Toate vânzările către Comunitate au fost efectuate prin intermediu unui importator, care a revândut produsul atât clienților legați, cât și clienților independenți. La rândul lor, clienții legați au revândut produsul în cauză altor clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

8.1.3. Comparația

(102)

Au fost operate ajustări în temeiul cheltuielilor de transport, de asigurare, de ambalare și al costurilor creditului.

(103)

De asemenea, producătorul-exportator a solicitat o ajustare a valorii normale în temeiul costurilor postvânzare de pe piața internă. În afara faptului că nu a fost furnizat în sprijinul acestei solicitări nici un element de probă, nu s-a putut concluziona, pe baza informațiilor disponibile, că acest factor afecta comparabilitatea prețurilor și, în special, că din acest motiv clienții de pe piața internă au plătit sistematic prețuri diferite. În afară de aceasta, s-a stabilit că aceste cheltuieli erau legate de vânzările de produse similare nu numai pe piața internă, ci și de vânzările pe alte piețe, în special în Comunitate. Pe baza celor menționate anterior, solicitarea de ajustare a trebuit să fie respinsă, în măsura în care nu îndeplinea criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (10).

8.2. National Polyester Fibers Factory („NPF”)

(104)

Răspunsul la chestionarul furnizat de acest producător-exportator prezenta prea multe lacune și conținea informații contradictorii. Cu toate că s-a solicitat societății să corecteze, să completeze și să își clarifice răspunsul, aceasta nu a furnizat informațiile lipsă și nu a realizat corecturile adecvate. În afară de aceasta, verificarea la fața locului a arătat că NPF omisese să semnaleze mai mult de jumătate din vânzările sale interne de fibre discontinue de poliester realitate în cursul perioadei de anchetă. În afară de aceasta, nu a fost posibilă compararea vânzărilor totale declarate de societate, în special a vânzărilor la export spre Comunitate, cu documentele sale contabile. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că informațiile privind vânzările furnizate în răspunsul la chestionar nu puteau fi considerate ca bază fiabilă pentru stabilirea unei marje de dumping.

(105)

În afară de aceasta, datele referitoare la costul de producție nu au putut fi comparate cu documentele contabile interne ale societății și nu a fost prezentat nici un element de probă care să arate că informațiile furnizate erau într-adevăr complete și corecte. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că informațiile comunicate privind costul de producție al produsului similar nu erau fiabile și nu puteau fi utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale.

(106)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a considerat că marja de dumping a acestui producător-exportator nu putea fi stabilită pe baza datelor pe care le furnizase. Prin urmare, aceasta a fost stabilită pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens și luând în considerare informațiile insuficiente furnizate de NPF, nu a existat nici un motiv pentru a concluziona că societatea a practicat dumping la un nivel diferit de cel al altui producător-exportator saudit. Prin urmare, s-a considerat adecvat să se stabilească marja de dumping pentru NPF la același nivel ca cea a altui producător-exportator saudit.

(107)

Societatea a contestat această abordare, susținând faptul că a acționat cu transparență totală și că erorile din informațiile furnizate nu fuseseră intenționate, ci doar de redactare. Cu toate acestea, nu a mai furnizat nici o altă informație care să poată fi verificată și care să îi permită Comisiei să își revizuiască concluziile.

(108)

Celălalt producător-exportator saudit a contestat abordarea menționată anterior, susținând că recompensa lipsa de cooperare. De asemenea, a afirmat că NPF exporta alte tipuri de produse, care nu erau comparabile cu cele exportate de Sabic. În acest sens, ar trebui remarcat că marja de dumping pentru NPF a fost determinată pe baza celor mai bune informații disponibile. Marea majoritate (81 %) a exporturilor de produse în cauză din Arabia Saudită în Comunitate au fost realizate de Sabic și, prin urmare, în lipsa unor alte metode rezonabile, s-a considerat că acestea constituiau o bază adecvată pentru stabilirea marjei de dumping pentru NPF. În afară de aceasta, astfel cum s-a menționat anterior, nu a existat nici un motiv pentru a considera că NPF a practicat un dumping la un nivel diferit de cel al celuilalt producător-exportator saudit. În ceea ce privește argumentul referitor la diferența dintre tipurile de produse exportate de cele două societăți, ar trebui remarcat că aceste tipuri se încadrează în definiția produsului în cauză. În aceste împrejurări, abordarea stabilită la considerentul 106 este considerată rezonabilă.

8.2.1. Marja de dumping

(109)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată a societății și prețurile de export medii ponderate pe tip de produs, determinate astfel cum s-a menționat anterior. Astfel cum s-a explicat la considerentul 106, marja de dumping a celuilalt producător-exportator saudit (NPF), a fost stabilită la același nivel ca cea constatată pentru producătorul saudit care a cooperat (Sabic).

(110)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a arătat existența unui dumping. Marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară înainte de vămuire se stabilesc după cum urmează:

National Polyester Fibers Factory 31,7 %

Saudi Basic Industries Corporation (Sabic) 31,7 %

(111)

De asemenea, deoarece cele două societăți reprezintă totalul vânzărilor saudite la export în Comunitate, astfel cum s-a explicat la considerentul 48, dreptul rezidual s-a fixat la nivelul dreptului stabilit pentru societatea care a cooperat cu cea mai mare marjă de dumping. Prin urmare, dreptul rezidual exprimat ca procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară înainte de vămuire este de 31,7 %.

9. REPUBLICA COREEA

(112)

Cei trei producători-exportatori selectați pentru eșantion au răspuns la chestionar.

(113)

Un producător-exportator a furnizat inițial date referitoare la toate produsele care conțin poliester. Cu toate acestea, în măsura în care prezenta reexaminare se referă numai la fibrele sintetice discontinue din poliester, necardate, nepieptănate sau altfel prelucrate pentru filare, care se încadrează în prezent la codul NC 5503 20 00 (și anume cu un conținut de poliester de cel puțin 50 %), toate produsele declarate de producătorul-exportator cu un conținut de poliester de cel puțin 50 % nu au fost luate în considerare.

9.1. Valoarea normală

(114)

Pentru cei trei producători-exportatori selectați în eșantion, vânzările de produse similare au fost considerate reprezentative, astfel cum se definește de considerentele 29-31. La modul general, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de clienți independenți din Republica Coreea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, pentru tipurile de produse ale căror vânzări interne erau insuficiente pentru a fi considerate reprezentative sau care nu au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, astfel cum se explică la considerentele 34.

(115)

Un producător-exportator din Republica Coreea a declarat vânzări efectuate unor producători coreeni ca vânzări interne, cu toate că produsul era destinat în cele din urmă exportului. Acesta a susținut că aceste vânzări erau destinate consumului intern. Cu toate acestea, pe plan administrativ, aceste vânzări sunt tratate ca vânzări la export, în sensul că sunt scutite de impozitul pe vânzările interne, că sunt facturate, în mod normal, în dolari americani și plătite prin scrisori de credit, că fac obiectul rambursării drepturilor și că sunt înregistrate în mod normal ca vânzări locale la export în registrele contabile ale societății. În aceste împrejurări și în conformitate cu abordarea adoptată în ancheta menționată la considerentul 2 (denumită în continuare „ancheta inițială”), aceste vânzări nu au fost luate în considerare la calcularea valorii normale pentru această societate.

(116)

Același producător-exportator din Republica Coreea a beneficiat de un program național destinat să ajute societățile coreene aflate în dificultate financiară („programul de reeșalonare a datoriilor”). În acest cadru, societatea a putut să își transforme creanțele în acțiuni; acestea au fost contabilizate sub forma unei valori importante înregistrate ca venit, fapt care a permis compensarea artificială a unei părți importante din costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale societății. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că această valoare nu trebuia considerată un venit obișnuit care să se ia în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale. Prin urmare, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, în special veniturile artificiale, nu reflectau în mod rezonabil costurile suportate pentru producția și vânzarea produsului similar. Prin urmare și în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, această valoare nu a fost luată în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale.

(117)

De asemenea, societatea a solicitat ca veniturile rezultate din recuperarea unor creanțe neacoperite să fie luate în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale. În măsura în care aceste creanțe nu erau legate de produsul în cauză, ci se înscriau în cadrul avantajelor rezultate din programul de reeșalonare a datoriilor, nu constituie un venit obișnuit care să se ia în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale. Societatea a susținut că această recuperare de creanțe neacoperite avea loc în fiecare an și, prin urmare, nu trebuie exclusă din calcul. Bilanțurile societății verificate de auditori contrazic această afirmație, deoarece arată că nici o recuperare de acest tip nu a avut loc în decursul ultimelor două exerciții financiare și că acest procedeu are legătură exclusiv cu programul de reeșalonare a datoriilor. Prin urmare, se confirmă excluderea acestui venit de la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale.

(118)

Societatea a susținut apoi că ajustările aduse valorii costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale erau legate de activitățile sale comerciale normale și, prin urmare, nu trebuiau readuse în discuție. După notificare, a furnizat noi informații care indicau, de această dată, că cele două venituri menționate la considerentele anterioare nu erau legate de produsul în cauză. În afară de aceasta, aceste noi informații neverificate au contrazis informațiile colectate la fața locului în cursul anchetei și, prin urmare, nu au putut fi acceptate. Din aceste motive, cererile legate de programul de reeșalonare a datoriilor sunt respinse.

(119)

Același producător-exportator a declarat un venit important obținut în cursul perioadei de anchetă din asigurare, ca urmare a unui incendiu survenit la una dintre liniile de producție a produsului în cauză înainte de perioada de anchetă. Societatea a dedus această valoare din costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale legate de vânzările interne de produs în cauză. În schimb, nu a luat în considerare costurile suportate în cursul perioadei de anchetă datorită acestui incendiu. Prin urmare, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale au fost mult subevaluate. Venitul obținut din asigurare a fost utilizat pentru instalarea unei noi linii de producție care nu mai fabrică produsul în cauză. Prin urmare, s-a considerat că veniturile și costurile legate de incendiu fie au fost în afara perioadei de anchetă, fie nu aveau legătură cu produsul în cauză și, de aceea, nu trebuiau luate în considerare la calcularea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale pentru stabilirea valorii normale.

(120)

După notificare, această societate a contestat concluziile menționate anterior, susținând că suportase costuri datorită pierderilor comerciale. Cu toate acestea, acest argument fusese deja analizat în timpul vizitei de verificare la fața locului, în cursul căreia societatea nu a prezentat elemente de probă care să arate partea de venit obținută din asigurare destinată, după cum se pretinde, acoperirii pierderilor. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

9.2. Prețul de export

(121)

Un producător-exportator a semnalat că, la momentul anchetei inițiale, avea legătură cu un importator din Comunitate. Acesta a afirmat că situația s-a schimbat și că importatorul din Comunitate, chiar dacă mai există, nu mai are legătură cu el. Ar trebui remarcat că un volum semnificativ din vânzările produsului în cauză în Comunitate realizate de producătorul-exportator coreean se datorau importatorului. Acest aspect a fost examinat cu atenție pentru a se stabili dacă aplicarea dispozițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază era justificată în speță.

(122)

Au fost analizate prețurile practicate de producătorul-exportator coreean față de importatorul legat. S-a constatat că, în mod constant, acestea erau la același nivel cu cele practicate față de importatorii independenți în cursul perioadei de anchetă. În astfel de împrejurări, s-a considerat că prețurile practicate față de părțile legate erau stabilite în condițiile normale ale pieței și erau fiabile. Prin urmare, întrucât prețurile de export erau fiabile, nu a fost necesar să se recurgă la dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, nici de a decide asupra relațiilor existente între cele două societăți.

(123)

Prin urmare, în cazul acestui producător-exportator, prețul de export s-a bazat pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite de toți clienții din Comunitate.

(124)

În cazul celorlalți doi producători-exportatori, prețul de export s-a determinat pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite de clienții independenți din Comunitate.

9.3. Comparația

(125)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-au operat ajustări pentru a lua în considerare, după caz, diferențele privind impunerile la import și impozitele indirecte, drepturile vamale, costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, spezele bancare, costurile creditului și comisioanele.

(126)

Cei trei producători-exportatori au solicitat o ajustare în temeiul restituirii drepturilor, susținând că impunerile la import erau suportate de produsul similar atunci când acesta era destinat consumului în țara exportatoare, dar erau rambursate atunci când produsul era vândut la export în Comunitate. În fiecare caz, s-a constatat că valoarea solicitată era mai mare decât valoarea dreptului aplicat produsului similar pe piața internă; prin urmare, ajustările au fost adaptate în consecință.

(127)

După notificare, două societăți au contestat metoda aplicată pentru calcularea ajustării în temeiul restituirii drepturilor, în parte pe motiv că aceasta era diferită de aceea folosită în ancheta inițială. Societățile au susținut că ar trebui utilizată mai degrabă metodologia aplicată în răspunsurile lor la chestionar.

(128)

S-a constatat că metoda de calcul utilizată de societăți, identică cu cea utilizată în ancheta inițială, nu reflecta nivelul real al drepturilor de import suportate de produsul similar. Prin urmare, aceasta nu era conformă cerințelor articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază și a trebuit să fie respinsă. Metodologia utilizată în cadrul prezentei anchete era compatibilă cu condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (10) litera (b); prin urmare, s-a considerat că era cea mai adecvată și, prin urmare, a fost menținută.

(129)

În afară de aceasta, fiecare din cei trei producători-exportatori a solicitat o ajustare în temeiul costului creditului argumentând cu termenul de plată de care beneficiază clienții în cadrul sistemului de plată „cont deschis” utilizat pe piața internă coreeană. S-a constatat că, într-un astfel de sistem, în general, producătorii-exportatori nu acordă în mod real un termen de plată special și că, în afară de aceasta, este imposibil să se determine cu precizie acest termen deoarece sumele vărsate nu pot fi asociate unor facturi specifice. În aceste împrejurări, ajustările nu au putut fi acordate.

(130)

După notificare, două societăți au afirmat că faptul că utilizează un sistem de plată cont deschis nu este în sine un motiv de a refuza ajustările în temeiul costurilor creditului. Cu toate acestea, ancheta a arătat că nu a existat o relație coerentă între prețuri și modalitățile de creditare semnalate. Nu s-a putut demonstra că se conveniseră modalități de creditare specifice cu clientul, înainte de vânzare, și că, prin urmare, acestea au afectat prețurile și comparabilitatea acestora. Prin urmare, cererile producătorilor-exportatori au trebuit respinse.

(131)

Un producător-exportator a solicitat o ajustare în temeiul altor factori în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază pe motiv că vânzările la export și cele de pe piața internă erau realizate la niveluri comerciale diferite, ceea ce afectase comparabilitatea prețurilor. Într-adevăr, s-a afirmat că pe piața internă, produsul era vândut în principal utilizatorilor finali în timp ce la export în Comunitate era vândut distribuitorilor. Întrucât societatea nu a putut cuantifica ajustarea adecvată, cererea s-a bazat pe articolul 2 alineatul (10) litera (d) punctul (ii) și nu pe articolul 2 alineatul (10) litera (d) punctul (i) din regulamentul de bază. Ulterior, societatea a susținut că ajustarea trebuia să se bazeze pe diferențele dintre prețurile practicate pe piața internă față de utilizatorii finali și distribuitori. Cu toate acestea, societatea nu a putut demonstra existența unei astfel de diferențe constante și semnificative. Prin urmare, nu s-a putut concluziona că diferența de nivel comercial a afectat comparabilitatea prețurilor și astfel cererea a trebuit să fie respinsă.

(132)

Un producător-exportator a susținut că ar trebui să se efectueze o ajustare în temeiul diferențelor de la nivelul caracteristicilor fizice între diferitele tipuri de produse, în ceea ce privește denierul și lustrul. Cu toate acestea, societatea nu a putut furniza elemente de probă care să arate că diferența de denier și lustru a afectat prețurile sau compatibilitatea acestora și, prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

9.4. Marja de dumping

(133)

Pentru doi dintre producătorii-exportatori, comparația dintre valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, pe tip de produs și la nivel franco fabrică, a arătat existența dumpingului. În afară de aceasta, în ceea ce privește un producător-exportator, ar trebui remarcat că s-a constatat că prețurile de export practicate în cursul ultimei luni a perioadei de anchetă (denumită în continuare „a doua parte a perioadei de anchetă”) erau, în general și în medie, mai mari decât cele practicate anterior („prima parte a perioadei de anchetă”). Într-adevăr, în cursul celei de a doua părți a perioadei de anchetă prețurile de export au fost mai ridicate și în majoritatea cazurilor nu făceau obiectul unui dumping, în timp ce în cursul primei părți s-a practicat un dumping semnificativ și prețurile de export erau mai mici. Prin urmare, configurația prețurilor de export a diferit semnificativ între prima și a doua parte perioadei de anchetă. De asemenea, s-a constatat că o comparație a mediilor nu reflectă mărimea dumpingului practicat în cursul primei părți a perioadei de anchetă, deoarece această metodă nu permite luarea în considerare în mod corespunzător a diferenței semnificative observate în configurația prețurilor de export între prima și a doua parte perioadei de anchetă. Prin urmare, luând în considerare constatările menționate la considerentul 124, s-a concluzionat că, pentru a reflecta mărimea reală a dumpingului practicat, valoarea normală medie ponderată ar trebui comparată cu prețurile tuturor exporturilor individuale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(134)

Din motivele menționate la considerentul 44, nu a fost posibilă o comparare a valorilor normale individuale și a prețurilor individuale de export tranzacție cu tranzacție. Într-adevăr, întrucât un producător-exportator emitea o singură factură pe lună și pe client, nu s-a putut stabili o corespondență rezonabilă între tranzacțiile individuale de export și cele de pe piața internă deoarece ar fi trebuit să se stabilească mediile prețurilor pentru aceeași lună (fapt care nu ar fi reprezentat o comparație tranzacție cu tranzacție) sau să se procedeze la alegerea arbitrară a prețurilor de export pentru o comparație.

(135)

Producătorul-exportator pentru care s-a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale la export a contestat această metodologie. Într-adevăr, societatea a susținut că există o justificare economică pentru numărul limitat de tranzacții efectuate la prețuri care nu au făcut obiectul unui dumping în cursul ultimei luni a perioadei de anchetă, și că, prin urmare, nu este justificat să se considere că a existat o configurație a prețurilor de export diferită în funcție de perioadă. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că justificarea economică care explică valoarea acestor facturi - indiferent dacă ar trebui sau nu să se ia în considerare în speță - nu a putut fi verificată la clientul final, care nu a cooperat în cursul anchetei. În afară de aceasta, argumentul producătorului-exportator potrivit căruia există o justificare economică a acestui număr limitat de tranzacții contrazice informațiile furnizate de societate însăși, care a susținut, în cursul anchetei, că prețurile au fost compensate după perioada de anchetă. În afară de aceasta, marjele de dumping ale societății, stabilite pe baza unei comparații între mediile ponderate pentru unsprezece luni ale perioadei de anchetă (fără decembrie) și pentru primul semestru al perioadei de anchetă, au arătat niveluri similare cu acela constatat în cazul utilizării metodei comparației între media ponderată și toate tranzacțiile la export pentru întreaga perioadă de anchetă. Luând în considerare cele menționate anterior, în speță, metoda constând în compararea valorii normale medii ponderate cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale la export este adecvată.

(136)

Pentru societățile care au cooperat și care nu au fost selectate în eșantion, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei marje de dumping medii ponderate calculată pentru societățile selectate în eșantion. În acest sens, Sung Lim Co., Ltd., a cărei marjă de dumping este de minimis, nu fost luată în considerare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(137)

Marjele de dumping stabilite, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

—	Huvis Corporation, Seul 5,7 %

—	Saehan Industries Inc., Seul 10,6 %

—	Sung Lim Co., Ltd., Kumi-si 0,9 % (de minimis);

—	Societățile care au cooperat neincluse în eșantion 6,0 %

—	Toate celelalte societăți 10,6 %.

10. TAIWANUL

(138)

Cei doi producători-exportatori selectați în eșantion au răspuns la chestionar.

(139)

Ambii producători exportatori au prezentat inițial informații privind toate produsele conținând poliester. Cu toate acestea, în măsura în care prezenta reexaminarea se referă numai la fibrele sintetice discontinue de poliester, necardate, nepieptănate și nici altfel prelucrate pentru filare și care se încadrează, în prezent, la codul NC 5503 20 00 (și anume cu un conținut de poliester de cel puțin 50 %), toate produsele declarate de producătorul-exportator cu un conținut de poliester de cel puțin 50 % nu au fost luate în considerare.

10.1. Valoarea normală

(140)

Pentru ambii producători-exportatori, vânzările de produse similare au fost reprezentative. Într-o mare măsură, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de clienți independenți din Taiwan, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, pentru tipurile de produse ale căror vânzări interne au fost insuficiente sau nu au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, astfel cum se explică la considerentul 34. Sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale și profiturilor s-au bazat pe datele reale referitoare la producție și vânzări, în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru produsul similar, efectuate de producătorul-exportator care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

10.2. Prețul de export

(141)

Pentru ambii producători-exportatori, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv de clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

10.3. Comparația

(142)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-au operat ajustări pentru a lua în considerare, după caz, diferențele din costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și din costurile auxiliare, din costurile de ambalare, din spezele bancare, din reduceri, din rabaturile, din costurile creditului și din comisioane.

10.4. Marja de dumping

(143)

Valoarea normală medie ponderată pe tip de fibre discontinue de poliester a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespondent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, la nivel franco fabrică și la același nivel comercial.

(144)

Comparația a arătat existența dumpingului la cei doi producători-exportatori taiwanezi care fac obiectul anchetei, marja de dumping fiind egală cu diferența între valoarea normală, astfel stabilită, și prețul de export în Comunitate.

(145)

Marjele de dumping stabilite, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

—	Nan Ya Plastics Corporation, Taipei 1,7 %,

—	Far Eastern Textile Ltd., Taipei 1,8 %.

(146)

Întrucât ambele marje de dumping sunt de minimis (mai mici de 2 %), în conformitate cu practica obișnuită a Comisiei, procedura deschisă împotriva Taiwanului ar trebui închisă fără a institui măsuri, în cazul în care împrejurările care au condus la aceste rezultate sunt considerate durabile.

D. CARACTERUL DURABIL AL SCHIMBĂRII ÎMPREJURĂRILOR ȘI PROBABILITATEA CONTINUĂRII / REAPARIȚIEI DUMPINGULUI PREJUDICIABIL

1. GENERALITĂȚI

(147)

De asemenea, în cadrul reexaminării intermediare privind Taiwanul și Republica Coreea, Comisia a examinat dacă schimbarea împrejurărilor constatate în ancheta inițială, referitoare la dumping și prejudicii, poate fi considerată durabilă în mod rezonabil, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(148)

În afară de aceasta, cu privire la Taiwan și în conformitate cu articolul 11 alineatul (7) din regulamentul de bază, s-a examinat posibilitatea continuării sau reapariției dumpingului, în cazul abrogării măsurilor.

2. REPUBLICA COREEA

(149)

Astfel cum s-a menționat anterior, prezenta anchetă a arătat existența dumpingului pentru doi dintre trei producători-exportatori selectați în eșantion, dar la un nivel mai mic față de ancheta inițială. Cu privire la cel de al treilea producător-exportator, ca în ancheta inițială, dumpingul avea un nivel de minimis.

(150)

Analiza referitoare la caracterul durabil al schimbării împrejurărilor cu privire la dumping s-a referit la capacitățile de producție, evoluția volumului vânzărilor pe piața internă, la export pe piața Comunității și pe piețe ale altor țări terțe, precum și la prețurile produsului în cauză, vândut pe fiecare din aceste piețe de cei trei producători-exportatori coreeni selectați în eșantion, care au reprezentat mai mult de 80 % din exporturile produsului în cauză în Comunitate, în cursul perioadei de anchetă.

2.1. Capacitățile de producție

(151)

Volumul de producție a produsului în cauză a crescut ușor, cu 3,5 % din 2001 (măsurile au fost instituite în decembrie 2000), în timp ce capacitățile de producție au scăzut cu aproximativ 4 %. Prin urmare, utilizarea capacităților a atins un nivel ridicat (89 % în 2001 și 95 % în cursul perioadei de anchetă), iar capacitățile neutilizate erau la un nivel scăzut. Producătorii-exportatori nu au prevăzut o creștere a producției în cursul următorilor ani, iar unul dintre principalii exportatori ai produsului în cauză către Comunitate, în cursul perioadei de anchetă, chiar a oprit fabricarea produsului în cauză după perioada de anchetă.

2.2. Volumul vânzărilor

(152)

Piața internă a rămas relativ stabilă în ultimii ani. Deși consumul intern poate scădea din cauza unei posibile transferări a instalațiilor de producție ale unor utilizatori de fibre discontinue de poliester în afara Republicii Coreea, nu se prevede nici o modificare importantă și imediată a pieței interne. Chiar și în cazul în care consumul pe piața internă s-ar reduce, producția ar putea fi reorientată spre alte fire de poliester, operațiune de ușor de realizat din punct de vedere tehnic, produsul în cauză ar putea fi exportat în alte țări terțe care aplică sau nu drepturi antidumping mai mici decât cele în vigoare pe piața Comunității sau cele două soluții ar putea fi combinate. În afară de aceasta, producătorii coreeni mai degrabă sunt societăți orientate spre export, care vând peste 70 % din producția lor de fibre discontinue de poliester în străinătate. Luând în considerare dependența relativ mică de pe piața internă, o scădere a consumului național nu ar afecta semnificativ rentabilitatea societăților. Prin urmare, nu ar fi necesară o creștere imediată a vânzărilor către alți clienți din afara Republicii Coreea, oferindu-se fibre discontinue de poliester la prețuri mai mici. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, nu s-a putut concluziona că o schimbare a mărimii pieței interne ar duce automat la creșterea exporturilor de produs în cauză în Comunitate, la prețuri mai mari de dumping.

(153)

Vânzările la export în alte țări terțe, acestea au fost stabile în cursul ultimelor trei exerciții financiare și au reprezentat aproximativ 68 % din vânzările totale de produs în cauză. Nu există nici un motiv pentru a crede că piețele țărilor terțe nu pot absorbi alte exporturi în viitor, în special în cazurile în care cererea de fibre discontinue de poliester crește la nivel mondial, ca urmare a unei diversificări a utilizării produsului în cauză, care nu se mai este limitează la filare sau țesere, ci se extinde și la utilizări noi.

(154)

Luând în considerare nivelul mare de utilizare a capacităților producătorilor coreeni, capacitățile neutilizate reduse, precum și situația relativ stabilă a piețelor interne și de export, de asemenea, este puțin probabil ca o scădere a nivelului măsurilor antidumping să ducă la o creștere semnificativă a importurilor de produs în cauză în Comunitate.

2.3. Prețurile de vânzare

(155)

S-a examinat dacă o scădere a marjei de dumping ar putea duce la o scădere a prețurilor de export, care pot conduce la un dumping sporit. În acest sens, întrucât exporturile în Comunitate afișau un nivel stabil și ridicat în pofida măsurilor în vigoare, nu există nici un indiciu că marjele de dumping mai mici ar determina prețuri de export mai mici. Din contră, s-ar putea afirma că o scădere a drepturilor antidumping plătite de importatori ar permite societăților coreene să își crească prețurile fără a modifica prețul final plătit de clientul independent.

2.4. Evoluția probabilă a valorii normale

(156)

Nu s-a găsit nici un indiciu că valoarea normală stabilită în cadrul prezentei reexaminări nu poate fi considerată ca durabilă.

(157)

S-ar putea afirma că evoluția prețurilor la materiile prime, legate foarte mult de prețul petrolului, ar putea avea un impact important asupra valorii normale. Cu toate acestea, s-a considerat că, întrucât materiile prime sunt produse de bază al căror preț se determină la nivel internațional, o creștere a prețurilor acestora ar avea același efect asupra prețului de export și asupra valorii normale, în măsura în care toți actorii de pe piață ar fi afectați în aceeași măsură.

2.5. Concluziile pentru Republica Coreea

(158)

Luând în considerare cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a ajuns la concluzia că schimbarea împrejurărilor care au dus la scăderea marjei de dumping poate fi considerată durabilă.

(159)

În ceea ce privește societatea cu o marjă de dumping de minimis, ar trebui remarcat că aceasta era deja supusă unui drept antidumping nul de la instituirea măsurilor definitive în 2000. Cu toate acestea, în ciuda importurilor la prețuri mici, în special, din Republica Populară Chineză și Arabia Saudită, care erau în concurență cu importurile coreene, nu s-a putut constata nici un dumping pentru această societate în cadrul prezentei reexaminări intermediare. Prin urmare, nu există nici un motiv pentru a crede că această societate își va schimba foarte mult comportamentul la export în viitor.

(160)

Luând în considerare marja de dumping scăzută constatată pentru toate societățile coreene în cauză și faptul că această situație este considerată durabilă, măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 ar trebui modificate în consecință.

(161)

Din aceleași motive, marja de dumping de minimis constatată pentru Sung Lim Co., Ltd., ar trebui confirmată.

3. TAIWANUL

(162)

Analiza s-a referit la capacitățile de producție, la evoluția volumului vânzărilor pe piața internă, pe piața Comunității și la export pe piețele țărilor terțe (în afara Comunității), precum și la prețurile produsului în cauză, vândut pe fiecare din aceste piețe de cei doi producători-exportatori taiwanezi selectați în eșantion, care au reprezentat mai mult de 90 % din exporturile produsului în cauză în Comunitate, în cursul perioadei de anchetă.

3.1. Capacitățile de producție

(163)

În cursul ultimelor patru exerciții financiare, capacitățile de producție ale celor doi producători-exportatori taiwanezi a scăzut cu aproximativ 6,5 %. Deși utilizarea globală a acestor capacități este de numai 73 %, aceasta a rămas stabilă de-a lungul timpului. Pe baza informațiilor disponibile, s-a dovedit că producția se deplasează spre alte țări (Vietnam, China), unde productivitatea este mai mare. Prin urmare, chiar dacă sunt disponibile capacități neutilizate, o creștere a exporturilor în Comunitate este puțin probabilă în cazul abrogării măsurilor, deoarece aceste capacități vor fi mai degrabă transferate în alte țări terțe.

3.2. Volumul vânzărilor

(164)

În cursul ultimelor trei exerciții financiare, piața principală a produsului în cauză pentru producătorii-exportatori taiwanezi nu a fost piața Comunității, ci a altor țări terțe. Cu toate acestea, vânzările spre piața Comunității au rămas importante, având în vedere că reprezentau 24 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză, în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că acest raport a scăzut în timp (29 % în 2001). În pofida măsurilor aplicate de alte țări terțe (China și Japonia), exporturile în țările terțe au crescut cu 14 % în trei ani, reprezentând în cursul perioadei de anchetă 62 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză.

(165)

Vânzările pe piața internă în cursul ultimelor trei exerciții financiare au rămas stabile, reprezentând 13,4 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă.

(166)

Luând în considerare faptul că producătorii-exportatori, cu toate că sunt supuși unor măsuri antidumping în mai multe țări terțe, au continuat să își crească exporturile în alte țări decât cele din Comunitate, acestea continuându-și prezența semnificativă pe piața Comunității, nu există un indiciu că, în cazul încheierii procedurii împotriva Taiwanului, capacitățile neutilizate ar fi reorientate spre piața Comunității. În acest context, s-a concluzionat, de asemenea, că transferul capacităților de producție în țări terțe nu este legat de existența măsurilor de protecție comercială împotriva importurilor din Taiwan.

3.3. Prețurile de vânzare pe piețele de export

(167)

S-a efectuat o comparație între prețurile produsului în cauză vândut la export în Comunitate și cel vândut la export în țări terțe în cursul perioadei de anchetă.

(168)

S-a constatat că, în mod global, (incluzând toate tipurile de produs în cauză) prețurile de vânzare ale produsului în cauză erau semnificativ mai mari (cu mai mult de 10 % în cursul ultimelor trei exerciții financiare) în Comunitate decât în țările terțe. Cu toate acestea, această diferență de preț, observată între piața Comunității și alte piețe de export, se poate explica într-o mare măsură prin existența unor diferențe mari de preț între tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori. În afară de aceasta, întrucât volumele exportate în Comunitate erau semnificative, în pofida măsurilor antidumping, abrogarea măsurilor ar putea da exportatorilor o anumită marjă pentru a-și crește prețurile de export.

(169)

Pe această bază, nu există nici un indiciu că ar fi o legătură între nivelul prețurilor practicat pe alte piețe de export și posibilitatea pentru societăți de a scădea prețul exporturilor sale în Comunitate.

3.4. Evoluția probabilă a valorii normale

(170)

Nici un element nu indică o schimbare a valorii normale. Piața internă a rămas stabilă, precum și costurile pe această piață.

(171)

În ceea ce privește impactul prețurilor materiilor prime asupra valorii normale, concluziile prezentate la considerentul 157 se aplică, de asemenea, în cazul Taiwanului.

3.5. Concluzii pentru Taiwan

(172)

Analiza anterioară nu relevă nici un element care să demonstreze că dumpingul ar reapărea, în cazul abrogării măsurilor.

4. CONCLUZIE PRIVIND PROBABILITATEA CONTINUĂRII/REAPARIȚIEI DUMPINGULUI (PREJUDICIABIL)

(173)

Măsurile în vigoare în prezent, referitoare la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Coreea depășesc nivelul necesar pentru eliminarea efectului prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping. După studierea probabilității continuării sau reapariției dumpingului, în cazul abrogării măsurilor, și pe baza concluziilor de dumping, fără a aduce atingere măsurilor în vigoare în prezent împotriva Republicii Coreea, s-a concluzionat că măsurile ar trebui modificate și stabilite la nivelurile constatate în cadrul prezentei reexaminări.

(174)

Măsurile în vigoare în prezent, privind importurile de fibre discontinue de poliester originare din Taiwan, nu mai sunt justificate. În absența unui element care să indice probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor și pe baza concluziilor prezentei reexaminări privind dumpingul (de minimis), se concluzionează că procedura deschisă împotriva Taiwanului ar trebui închisă fără instituirea de măsuri.

(175)

Industria comunitară reclamantă a contestat propunerea de închidere a procedurii antidumping deschisă împotriva importurilor din Taiwan. S-a susținut că ar trebui analizată piața taiwaneză în ansamblul ei, mai degrabă decât să se analizeze doar situația producătorilor-exportatori selectați în eșantion, deoarece este mult mai probabil ca celelalte societăți să reia exporturile la prețuri de dumping, în cazul abrogării măsurilor. S-a argumentat că societățile neselectate în eșantion, din cauza situației financiare precare, ar putea să caute să își maximizeze fluxul de lichidități prin creșterea volumului exporturilor (la prețuri de dumping) ceea ce ar confirma, de asemenea, practicile lor în materie de prețuri la export către Statele Unite. S-a mai susținut că, întrucât capacitățile de producție ale acestor societăți reprezintă aproximativ 66 % din consumul comunitar, impactul acestor exporturi ar fi semnificativ.

(176)

Ar trebui remarcat că eșantionul selectat a reprezentat nu numai 95 % din exporturile taiwaneze în UE, dar și 43 % din exporturile taiwaneze în alte țări, 71 % din vânzările interne și 57 % din producția internă de fibre discontinue de poliester și, prin urmare, este, într-o mare măsură, reprezentativ în sensul articolului 17 din regulamentul de bază. De asemenea, industria comunitară reclamantă nu a ridicat nici o obiecție privind eșantionul într-o etapă anterioară a procedurii.

(177)

În ceea ce privește probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil, industria comunitară reclamantă și-a fundamentat argumentele pe simple afirmații care nu au fost susținute de nici un element de probă. Prin urmare, în ceea ce privește afirmația că societățile neselectate în eșantion, din cauza situațiilor lor financiare precare, ar putea să caute să își maximizeze fluxul de lichidități prin creșterea volumului exporturilor în UE la prețuri de dumping, ar trebui remarcat că lichiditățile pot fi generate prin mai multe metode, altfel decât acționându-se asupra volumului exporturilor, cum ar fi împrumuturi noi, vânzarea de sectoare de activitate neprofitabile și majorarea capitalului prin emisiunea de acțiuni. De asemenea, nu s-a prezentat nici un element de probă concludent în sprijinul afirmației că prețurile de export către Statele Unite fac obiectul unui dumping. În cele din urmă, analiza industriei comunitare reclamante, referitoare la capacitățile de producție taiwaneze, nu ia în considerare o eventuală reducere a acestor capacități, ca urmare a relocalizării instalațiilor de producție în afara Taiwanului și a falimentului unuia dintre producătorii taiwanezi.

(178)

Luând în considerare cele menționate anterior, concluzia referitoare la probabilitatea reapariției a dumpingului în cazul Taiwanului se menține.

E. PREJUDICIUL

1. DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(179)

Plângerea a fost susținută de următorii producători comunitari:

—	Catalana de Polimers, S.A., Spania

—	Dupont Sabanci Polyester GmbH, Germania

—	Industrias Químicas Textiles, S.A., Spania

—	Tergal Fibres, S.A., Franța

—	Trevira GmbH, Germania

—	Wellman International Limited, Irlanda

(180)

În măsura în care acești șase producători comunitari reclamanți care au cooperat reprezintă 49 % din producția comunitară a produsului în cauză și cum nici un producător comunitar în afară de reclamanți nu s-a opus în mod expres deschiderii prezentei proceduri, se consideră că producătorii reclamanți constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Doi producători, care nu sunt reclamanți, au transmis informații generale Comisiei, dar nu au susținut plângerea.

2. CONSUMUL COMUNITAR

(181)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului importurilor produsului în cauză din țările care fac obiectul anchetei și din toate celelalte țări terțe cunoscute ca producând sau exportând produsul în cauză în Comunitate, la care s-a adăugat volumul vânzărilor de pe piața Comunității atât ale industriei comunitare, cât și ale altor producători comunitari. Întrucât numai doi din zece producători comunitari, care nu sunt reclamanți, au comunicat informații privind vânzările lor, vânzările celorlalți opt producători, care nu sunt reclamanți, au fost calculate pe baza informațiilor conținute în plângerea depusă de industria comunitară. Aceste date au fost coroborate cu publicațiile unei societăți independente de consultanță specializate în sectorul fibrelor.

(182)

Din considerente de coerență, s-a apelat la Eurostat pentru a se determina volumul importurilor care se încadrează la codul NC vizat de prezenta procedură. Ar trebui remarcat că volumul importurilor declarate de producătorii din țările exportatoare în cauză a fost conform cifrelor comunicate de Eurostat.

(183)

Pe această bază, consumul comunitar a stagnat, ajungând de la 712 773 tone în 2000 la 709 828 tone în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 1

	2000	2001	2002	PA
Consumul comunitar (tone)	712 773	661 227	729 916	709 828
Indice	100	94	102	99

3. IMPORTURILE DE FIBRE DISCONTINUE DE POLIESTER DIN ȚĂRILE ÎN CAUZĂ

3.1. Cumularea

(184)

În ceea ce privește Taiwanul, marja de dumping constatată era mai mică de 2 % (a se vedea considerentele 138-146). Prin urmare, condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru a proceda la evaluarea cumulativă a importurilor produsului în cauză din această țară cu cele din alte țări care fac obiectul anchetei nu au fost îndeplinite.

(185)

De asemenea, Comisia a examinat dacă efectele importurilor de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud (denumite în continuare „țările în cauză”) puteau face obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(186)

Acest articol prevede că efectele importurilor unui produs din două sau mai multe țări supuse simultan aceleiași anchete pot face obiectul unei evaluări cumulative doar: (i) în cazul în care marja de dumping stabilită cu privire la importurile din fiecare țară este mai mare nivelului de minimis în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, (ii) în cazul în care volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil și (iii) în cazul în care o astfel de evaluare este adecvată luând în considerare condițiile de concurență între produsele importate și condițiile de concurență între produsele importate și produsul comunitar similar.

3.1.1. Marja de dumping și volumul importurilor

(187)

Astfel cum s-a menționat anterior, prezenta anchetă a arătat că marjele de dumping stabilite pentru Republica Populară Chineză, pentru Arabia Saudită și Coreea de Sud sunt cu mult superioare nivelului de minimis și că volumul importurilor din aceste țări nu este neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază (cotele lor de piață atingând 4,7 %, 3,1 %, respectiv 10 % în cursul perioadei de anchetă).

3.1.2. Condițiile de concurență

(188)

Pentru a determina dacă o evaluare cumulativă este adecvată, luând în considerare condițiile de concurență dintre produsele importate și produsul similar comunitar, Comisia a analizat inițial comportamentul pe piață al exportatorilor cu privire la prețurile de export și volume.

(189)

S-a constatat că producătorii din chinezi, saudiți și sud-coreeni aveau un comportament similar pe piață cu privire la prețurile de export. De fapt, aceste țări și-au redus prețurile de vânzare unitare medii ale fibrelor discontinue de poliester cu 27 %, la 23 % și 15 %, în cursul perioadei examinate. În afară de aceasta, un nivel de subcotare foarte similar s-a constatat pentru importurile din cele trei țări (a se vedea considerentul 200).

(190)

De asemenea, aceste trei țări au deținut importante cote de piață în Comunitate, deși Coreea de Sud este, pe departe, cel mai important exportator dintre cele trei țări în cauză (cote de piață în cursul perioadei de anchetă: 4,7 % pentru Republica Populară Chineză, 3,1 % pentru Arabia Saudită și 10 % pentru Coreea de Sud).

(191)

De asemenea, ancheta a stabilit că importurile din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud în Comunitate au utilizat aceleași canale de vânzare, deoarece, în majoritatea cazurilor, produsul este comercializat prin intermediul distribuitorilor, mai degrabă decât vândut clienților finali.

(192)

În afară de aceasta, astfel cum s-a explicat anterior (a se vedea considerentul 22 și următoarele) s-a constatat că produsul în cauză importat din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud și cel fabricat de industria comunitară aveau aceleași caracteristici tehnice, fizice și chimice de bază și trebuiau considerate similare în ceea ce privește caracterul interschimbabil și substituibil, care le face concurente în funcție de tip.

(193)

Un producător-exportator saudit a susținut că fibrele discontinue de poliester importate din Arabia Saudită nu sunt în concurență cu fibrele discontinue de poliester fabricate de alte țări în cauză, în special de Republica Populară Chineză, și de industria comunitară. Pentru acesta, producția saudită de fibre discontinue de poliester se concentrează exclusiv pe fibrele simple sau normale, mai exact pe acele tipuri de produse care nu sunt destinate unor aplicații specifice, ci mai degrabă unei utilizări generale, în timp ce producătorii chinezi și comunitari au capacitatea sau produc deja fibre specializate. În majoritatea cazurilor, aceste produse specializate poartă o marcă și sunt concepute pentru aplicări sau utilizări finale speciale care se bazează în general pe activități avansate de cercetare și dezvoltare (fibre ignifuge, fibre antibacteriene sau fibre care nu se scămoșează). De asemenea, unii utilizatori au indicat că producători sud-coreeni sunt singurii care aprovizionează piața Comunității cu tipul „hollow conjugate”, pe care aceștia îl consideră produs specializat.

(194)

Aceste argumente nu au fost confirmate de anchetă. În primul rând, s-a constatat că exporturile din Republica Populară Chineză au constat exclusiv din fibre discontinue de poliester simple sau normale. În al doilea rând, exporturile de fibre discontinue de poliester din Coreea de Sud nu se axau în principal pe tipul „hollow conjugate”, acesta reprezentând doar 24 % din exporturile totale în Comunitatea Europeană în cursul perioadei de anchetă. În afară de aceasta, în conformitate cu definiția tipurilor „specializate” enunțată anterior, fibrele discontinue de poliester „hollow conjugate” nu pot fi considerate un tip de produs specializat. Într-adevăr, s-au obținut elemente de probă tehnice, care au arătat că toți producătorii de fibre discontinue de poliester sunt capabili în mod normal să producă tipul „hollow conjugate”, dar majoritatea dintre aceștia nu fac acest lucru deoarece această producție nu mai e rentabilă, având în vedere nivelul actual al prețurilor. În ultimul rând, cu toate că industria comunitară produce și vinde produse „specializate”, activitățile sale în domeniul fibrelor discontinue de poliester se axează pe segmentul de fibre discontinue de poliester simple sau normale.

(195)

Prin urmare, s-a stabilit că exporturile produsului în cauză din țări care fac obiectul anchetei concurează între ele, precum și cu fibrele discontinue de poliester fabricate sau susceptibile de a fi fabricate de industria comunitară.

(196)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că se îndeplinesc toate condițiile care justifică evaluarea cumulativă a importurilor de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud.

3.2. Volumul cumulat și cotele de piață

(197)

Volumul cumulat al importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud a crescut de la 111 905 tone în 2000 la 125 633 tone în cursul perioadei de anchetă, respectiv cu 12 %.

(198)

Cota de piață cumulată a crescut de la 15,6 % în 2000 la 17,6 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 2

Republica Populară Chineză, Arabia Saudită și Coreea de Sud	2000	2001	2002	PA
Importurile (tone)	111 905	89 457	120 847	125 633
Indice	100	79	107	112
Cota de piață	15,6 %	13,5 %	16,5 %	17,6 %

3.3. Prețurile și subcotarea

(199)

Prețul mediu ponderat al importurilor care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și Coreea de Sud a scăzut cu 18 % între 2000 și perioada de anchetă.

Tabelul 3

Republica Populară Chineză, Arabia Saudită și Coreea de Sud	2000	2001	2002	PA
Prețul mediu ponderat (EUR/kg)	1,08	1,07	0,9689	0,89
Indice	100	99	88	82

(200)

Pentru determinarea subcotării prețurilor, Comisia a analizat datele referitoare la perioada de anchetă. Prețurile de vânzare ale industriei comunitare examinate au fost cele practicate față de clienții independenți, ajustate, după caz, la nivel franco fabrică, și anume excluzându-se cheltuielile de transport în Comunitate și după deducerea reducerilor și rabaturilor. Prețurile diferitelor tipuri de produse de fibre discontinue de poliester definite în chestionar au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de exportatori, nete de orice reducere și rabat și ajustate, după caz, la nivelul CIF frontieră comunitară.

(201)

În cursul perioadei de anchetă, marja de subcotare medie ponderată s-a stabilit la 16 % pentru Republica Populară Chineză, 16,8 % pentru Arabia Saudită și 24 % pentru Coreea de Sud.

4. SITUAȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

4.1. Producția

(202)

Producția în volum a industriei comunitare a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 4

	2000	2001	2002	PA
Producția (tone)	236 902	229 598	225 290	224 649
Indice	100	97	95	95

4.2. Capacitățile de producție și nivelul de utilizare a capacităților

(203)

Capacitățile de producție de fibre discontinue de poliester au rămas stabile în cursul perioadei examinate, ajungând doar de la 271 466 tone în 2000 la 277 561 tone. În cursul perioadei de anchetă, capacitățile de producție ale industriei comunitare reprezentau 36 % din consumul total comunitar.

(204)

Nivelul de utilizare a capacităților s-a diminuat cu șase puncte procentuale, de la 87 % la 81 %. Deoarece capacitățile de producție nu au scăzut, acest declin al utilizării lor doar se datorează scăderii volumelor de producție ale industriei comunitare.

Tabelul 5

	2000	2001	2002	PA
Capacitatea de producție (tone)	271 466	272 561	277 561	277 561
Indice	100	100	102	102
Utilizarea capacității	87 %	84 %	81 %	81 %

4.3. Stocurile

(205)

Stocurile au crescut în cursul perioadei examinate cu 13 %. Cu toate acestea, această evoluție nu se consideră un indiciu al prejudiciului; ea reflectă mai degrabă politica industriei comunitare de menținere a stocurilor sale, în general, la un nivel egal cu producția pe o lună.

Tabelul 6

	2000	2001	2002	PA
Stocurile (tone)	20 560	22 301	21 592	23 317
Indice	100	108	105	113

4.4. Investițiile

(206)

Analiza investițiilor s-a bazat pe informațiile comunicate de cinci societăți. Cea de a șasea societate nu a furnizat informații fiabile. În cursul perioadei examinate, cele cinci societăți care au transmis date fiabile ale investițiilor au efectuat investiții în valoare de 34,5 milioane EUR. Astfel cum reiese din tabelul 7 de mai jos, investițiile au avut o tendință crescătoare, exceptând 2002, când acestea au scăzut în comparație cu anul anterior. Cu toate acestea, s-a constatat că aceste investiții au constat aproape exclusiv din înlocuiri. Marea partea a investițiilor a fost legată direct de fabricarea produsului în cauză. Numai un singur producător din industria comunitară a efectuat investiții importante într-o fabrică de reciclare care furnizează materii prime (fulgi de polietilenă tereftalată – PET) pentru procesul de producție a fibrelor discontinue de poliester.

(207)

Se consideră că nivelul și natura investițiilor (în principal înlocuiri) sunt insuficiente pentru o industrie bazată pe capitaluri.

Tabelul 7

	2000	2001	2002	PA
Investițiile (EUR) (5 din 6 societăți)	4 325 661	12 850 473	5 833 264	11 522 994
Indice	100	297	132	238

4.5. Vânzările și cota de piață

(208)

Vânzările de fibre discontinue de poliester realizate de industria comunitară pe piața Comunității au scăzut cu 6 % între 2000 și perioada de anchetă. Deoarece consumul comunitar a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, această scădere a vânzărilor s-a tradus printr-o pierdere de cote de piață. În special, cota de piață a industriei comunitare a scăzut de la 31 % la 29 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 8

	2000	2001	2002	PA
Vânzările în CE (tone)	220 695	213 322	211 609	206 926
Indice	100	97	96	94
Cota de piață	31 %	32 %	29 %	29 %

4.6. Prețurile

(209)

Prețul de vânzare unitar al industriei comunitare a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum reiese din tabelul 9 de mai jos, această scădere a avut loc după 2001 și a coincis cu creșterea bruscă a importurilor din țările în cauză și cu scăderea considerabilă a prețurilor acestor importuri.

Tabelul 9

	2000	2001	2002	PA
Prețul mediu ponderat (EUR/kg)	1,48	1,49	1,38	1,36
Indice	100	101	93	92

4.7. Rentabilitatea

(210)

Rentabilitatea medie ponderată calculată la cifra de afaceri netă a industriei comunitare a scăzut de la 4,4 % în 2000 la –3,2 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 10

	2000	2001	2002	PA
Rentabilitatea medie ponderată calculată la cifra de afaceri netă	4,4 %	1,2 %	–2,9 %	–3,2 %

4.8. Fluxul de lichidități și randamentul activelor nete

(211)

Fluxul de lichidități s-a diminuat în cursul perioadei examinate de la 25 687 824 EUR în 2000 la 12 178 328 EUR în cursul perioadei de anchetă.

(212)

Randamentul activelor nete s-a bazat pe informațiile furnizate de cinci societăți. Cea de a șasea societate nu a furnizat informații fiabile. Cu toate acestea, datele referitoare la randamentul global al activelor sale nete a urmat aceeași tendință ca cea constatată la celelalte cinci societăți pentru produsul în cauză. Informațiile furnizate au arătat o scădere dramatică a randamentului activelor nete în cursul perioadei examinate. Într-adevăr, acesta a scăzut de la 51,1 % în 2000 la –8,5 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 11

	2000	2001	2002	PA
Fluxul de lichidități (EUR)	25 687 824	17 843 711	14 511 142	12 178 328
Indice	100	70	56	47
Randamentul ponderat al activelor nete (5 din 6 societăți)	51,1 %	19,9 %	47,4 %	–8,5 %

4.9. Capacitatea de a mobiliza capitaluri

(213)

Unele societăți își finanțează activitățile prin intermediul grupului financiar căruia îi aparțin, fie în cadrul unui regim de acumulare într-un fond comun a numerarului, fie în cadrul unor împrumuturi în cadrul grupului acordate de societățile-mame. În alte cazuri, fluxurile de lichidități generate de societate sunt folosite ca sursă de finanțare. Alte societăți și-au mărit capitalul prin intrarea în structuri de capital de risc cu entități financiare, care, în anumite cazuri, și-au finanțat în continuare societățile participante sub forma împrumuturilor de la acționari.

(214)

Pe această bază, majoritatea societăților din industria comunitară nu au întâmpinat dificultăți majore în mobilizarea capitalului. Cu toate acestea, una dintre societățile ale cărei informații au fost verificate a întâmpinat probleme serioase în finanțarea activității sale, atât prin împrumut, cât și prin fonduri proprii.

4.10. Ocuparea forței de muncă și salariile

(215)

Ocuparea forței de muncă în industria comunitară a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate, ceea ce corespunde unei reduceri a personalului cu 84 de persoane. În ceea ce privește salariile, una dintre societăți nu a furnizat informații fiabile pentru anul 2000. Pentru restul anilor cuprinși în perioada examinată, salariile totale au crescut cu 5 %, adică mult sub media de creștere, în cursul perioadei examinate, a indicelui armonizat al prețurilor de consum pentru cele patru țări în care s-a stabilit industria comunitară (9,1 %).

Tabelul 12

	2000	2001	2002	PA
Lucrătorii	1 270	1 223	1 227	1 186
Indice	100	96	97	93
Salariul mediu ponderat (EUR/an) (5 din 6 societăți în 2000)	31 993	40 340	41 054	42 430
Indice		100	102	105

4.11. Productivitatea

(216)

Productivitatea pe ansamblul pieței a fost stabilă în cursul perioadei examinate, neînregistrând decât o scădere de 2 % între 2000 și perioada de anchetă. Această stagnare a productivității reflectă nivelul scăzut al investițiilor efectuate de industria comunitară (în calitate și în cantitate, a se vedea considerentul 206 și următoarele).

Tabelul 13

	2000	2001	2002	PA
Productivitatea (t/salariat)	195	195	190	192
Index	100	100	97	98

4.12. Creșterea

(217)

În general, ar trebui remarcată scăderea cu două puncte procentuale a cotei de piață a industriei comunitare, fapt care arată o creștere negativă față de declinul consumului pieței globale (care a scăzut cu 1 %).

4.13. Mărimea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(218)

Luând în considerare volumul și prețurile importurilor din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud, impactul asupra industriei comunitare al mărimii marjei de dumping reale nu poate fi considerat ca neglijabil.

(219)

Pe de altă parte, se consideră că importanta creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză și din Arabia Saudită în Comunitate împreună cu evoluția negativă a prețurilor importurilor din Coreea de Sud au împiedicat industria comunitară să depășească, astfel cum se aștepta, efectele practicilor de dumping anterioare.

5. CONCLUZIE PRIVIND PREJUDICIUL

(220)

Volumul importurilor din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud a crescut considerabil, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cota de piață. Într-adevăr, în cursul perioadei examinate, cota lor de piață a câștigat două puncte procentuale. În afară de aceasta, prețul mediu ponderat al importurilor din aceste țări a scăzut cu 18 % de-a lungul perioadei considerate. Acest declin se reflectă în subcotarea importantă a prețurilor constatate.

(221)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu ai industriei comunitare au arătat o evoluție negativă în cursul perioadei examinate, care indică o situație de prejudiciu important: în timp ce consumul total comunitar de fibre discontinue de poliester a stagnat, volumul total al vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 6 %, ceea ce corespunde unei pierderi a cotei de piață de două puncte procentuale; în volum, producția a scăzut; capacitățile de producție au stagnat și utilizarea acestora s-a diminuat cu 6 %; prețul de vânzare mediu unitar a scăzut cu 8 %; rentabilitatea cifrei de afaceri nete a devenit negativă, reducându-se cu 7,6 puncte procentuale în cursul perioadei examinate; alți indicatori asociați de rentabilitate, precum fluxul de lichidități și randamentul activelor nete, de asemenea, s-au deteriorat în cursul perioadei examinate; ocuparea forței de muncă și productivitatea au scăzut cu 7 % și, respectiv, cu 2 %. Evoluțiile pozitive ale investițiilor și salariilor nu pun la îndoială situația globală prejudiciată în care se găsește industria comunitară, deoarece nivelul investițiilor este scăzut pentru o astfel de industrie bazată pe capitaluri și majorarea salariilor a compensat în principal inflația în cursul perioadei examinate.

(222)

Pe baza celor menționate anterior, rezultă că industria comunitară este într-o situație economică și financiară dificilă și că a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

F. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1. INTRODUCERE

(223)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul important suferit de industria comunitară a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză. În afară de aceasta, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, factori cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unui dumping au fost examinați pentru ca prejudiciul pe care l-ar fi putut cauza industriei comunitare să nu fie atribuit în mod nedrept importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

2. EFECTELE IMPORTURILOR CARE FAC OBIECTUL UNUI DUMPING

(224)

Importurile din țările în cauză au crescut în cursul perioadei examinate, cu 12 % în volum, și cu două puncte procentuale în ceea ce privește cota de piață. Prețurile importurilor originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud au scăzut cu 18 % și au fost considerabil mai mici decât cele ale industriei comunitare, cu 16 %, 16,8 % și, respectiv, cu 24 %.

(225)

Creșterea volumului importurilor originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud și creșterea cotei lor de piață, la prețuri care au rămas cu mult mai mici decât cele ale industriei comunitare, au coincis în timp cu deteriorarea situației industriei comunitare.

(226)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei comunitare au scăzut. Vânzările au scăzut cu 6 %, iar cota de piață cu două puncte procentuale. Cota de piață pierdută de industria comunitară a fost în totalitate recuperată de importurile care au făcut obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și Coreea de Sud.

(227)

Scăderea prețurilor industriei comunitare a intervenit în contextul diminuării constante a prețurilor produsului în cauză importat din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud. În special, prețurile industriei comunitare au început să scadă după 2001, în momentul în care prețurile medii ale importurilor din aceste țări scădeau și ele (a se vedea considerentele 199 și 209, și tabelele 3 și, respectiv, 9). Prin urmare, s-a putut determina în mod clar efectul de blocare a prețurilor provocat de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(228)

Rentabilitatea industriei comunitare s-a deteriorat în mod dramatic de la începutul perioadei examinate și a fost negativă în 2002 și în cursul perioadei de anchetă. Pierderile industriei comunitare începând cu 2002 au coincis cu creșterea importurilor de fibre discontinue de poliester din țările în cauză la prețuri deosebit de mici. De asemenea, ar trebui remarcat că unul dintre producătorii industriei comunitare a arătat că rentabilitatea sa asupra cifrei de afaceri nete, realizată cu produsele simple sau normale, care corespund sectorului în care industria comunitară este expusă cel mai mult concurenței cu țările în cauză, s-a deteriorat mai rapid față de rentabilitatea sa calculată luând în considerare toate tipurile de fibre pe care acesta le produce.

(229)

Creșterea progresivă a volumului importurilor din țările în cauză la prețuri de dumping a coincis, de asemenea, cu deteriorarea altor indicatori, arătând situația prejudiciabilă a industriei comunitare, precum evoluția negativă a ocupării forței de muncă, a capacităților de producție și a utilizării capacităților.

(230)

Pe baza celor menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au avut un rol determinant în deteriorarea situației industriei comunitare.

3. EFECTUL ALTOR FACTORI

3.1. Evoluția consumului

(231)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 183, între 2000 și perioada de anchetă, consumul de pe piața Comunității a rămas stabil. Prin urmare, acesta nu poate fi o sursă a prejudiciului.

3.2. Lipsa investițiilor industriei comunitare

(232)

Industria în aval a susținut în mod repetat că industria comunitară nu a investit în modernizarea procesului de producție și, prin urmare, ar fi (cel puțin în parte) responsabilă de situația prejudiciabilă în care se găsește. Într-adevăr, astfel cum s-a indicat la considerentul 207, se consideră că nivelul și natura investițiilor (în principal, în înlocuiri și în operațiuni de întreținere) sunt insuficiente pentru o industrie bazată pe capitaluri.

(233)

Cu toate acestea, luând în considerare împrejurările menționate la considerentul 202 și următoarele, industria comunitară nu era în măsură să efectueze investiții substanțiale noi. Astfel cum rezultă din analiza din prezenta secțiune, s-a constatat că nici o altă împrejurare decât importurile care au făcut obiectul unui dumping nu a avut un impact negativ important asupra industriei comunitare. În aceste condiții, nivelurile insuficiente de investiții nu ar trebui considerate ca o cauză a prejudiciului, ci mai degrabă ca o consecință suplimentară a importurilor care fac obiectul unui dumping.

3.3. Importurile din alte țări terțe

(234)

În cursul perioadei de anchetă, fibrele discontinue de poliester au fost, de asemenea, importate din Statele Unite, din Turcia, din Japonia, din Republica Cehă, din Polonia, din Nigeria și din Africa de Sud. În analiza unui eventual efect prejudiciabil al acestor importuri asupra industriei comunitare, au fost luate în considerare, de asemenea, importurile din Taiwan. Astfel cum s-a indicat la considerentul 145, produsul în cauză importat din Taiwan a făcut obiectul unui dumping la niveluri de minimis în cursul perioadei de anchetă.

(235)

Volumul importurilor din alte țări terțe au crescut foarte puțin, de la 133 798 tone în 2000 la 137 123 tone în cursul perioadei de anchetă. Această creștere minoră, împreună cu consumul stabil de fibre discontinue de poliester s-au manifestat prin stagnarea cotelor de piață ale importurilor din țări terțe, altele decât cele în cauză (19 % în 2000 și în cursul perioadei de anchetă).

(236)

În afară de aceasta, potrivit informațiilor furnizate de Eurostat și datelor verificate la fața locului, pentru perioada de anchetă, nivelul prețurilor medii ponderate ale produsului în cauză originar din restul principalelor țări exportatoare (1,25 EUR/kg) a fost apropiat de cel al prețurilor medii ponderate ale industriei comunitare. Prin urmare, s-a concluzionat că aceste importuri nu au putut cauza un prejudiciu industriei comunitare.

(237)

Unii producători exportatori au susținut că exporturile din Turcia în Comunitate sunt efectuate la prețuri de dumping, fapt susceptibil de a fi contribuit la situația prejudiciabilă a industriei comunitare.

(238)

Marea majoritate a fibrelor discontinue de poliester importate în Comunitate din Turcia sunt distribuite de una dintre societățile reclamante, care are legătură cu producătorul-exportator turc. Cu toate acestea, s-au obținut elemente de probă care arată că achizițiile de fibre discontinue de poliester ale acestei societăți de la societatea turcă cu care ea are legătură au fost efectuate la prețul pieței și au vizat suplimentarea gamei de produse a producătorului comunitar atunci când cererea pe piață era importantă. În afară de aceasta, aceste importuri nu au fost cauzate de nici un proiect de investiție abandonat sau întârziat susceptibil de a fi provocat o reducere a capacităților de producție ale societății legate din Comunitate. De asemenea, s-a constatat că fibrele discontinue de poliester originare din Turcia au fost revândute de către importatorul comunitar legat la același preț ca produsele fabricate și vândute de această societate și că acesta nu era cu mult mai mic decât prețul mediu al altor societăți din industria comunitară.

3.4. Producători comunitari care nu sunt reclamanți

(239)

Producătorii comunitari ai produsului în cauză, care nu sunt reclamanți, dețineau o cotă de piață de 31,5 % în cursul perioadei de anchetă. În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor acestora a scăzut cu 7 %, iar cota lor de piață a scăzut cu două puncte procentuale.

(240)

În afară de aceasta, pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că prețurile medii ale producătorilor care nu sunt reclamanți sunt la același nivel cu prețurile medii ale producătorilor reclamanți. Acest element sugerează că sunt într-o situație similară cu cea a industriei comunitare, respectiv că au suferit prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, nu se poate concluziona că alți producători comunitari au cauzat industriei comunitare un prejudiciu important.

3.5. Fluctuația prețurilor materiilor prime

(241)

Costul materiilor prime reprezintă un element important al costului total de producție al fibrelor discontinue de poliester (aproximativ 60 %). Prin urmare urmare, prețurile acestora din urmă sunt puternic influențate de costul materiilor prime.

(242)

Fibrele discontinue de poliester așa-numite „neprelucrate” se fabrică din derivați ai petrolului (în principal monoetilenglicol – MEG – și acid tereftalic purificat – PTA –). Într-o măsură mai mică, dar tot mai frecventă, industria comunitară fabrică fibrele discontinue de poliester așa-numite regenerate din materiale reciclate (sticle și alte deșeuri din polietilenă tereftalată – PET). În cele din urmă, fibrele discontinue de poliester pot fi obținute din combinarea acestor două tipuri de materii prime, derivați ai petrolului și deșeuri reciclate din PET.

(243)

Prețurile pentru MEG și PTA, ca derivați ai petrolului, depind de fluctuațiile prețurilor acestuia din urmă. Astfel cum s-a constatat cu ocazia vizitelor de verificare, evoluția prețului materialelor reciclate o urmează în general pe cea a prețurilor pentru MEG și PTA.

(244)

Pe baza celor menționate anterior, unii producători-exportatori au susținut că pretinsul prejudiciu suferit de industria comunitară ar fi fost cauzat de fluctuațiile costurilor materiilor prime, în special de creșterea mondială a prețului petrolului.

(245)

În acest sens, pe baza informațiilor furnizate de producătorii de materii prime, s-a constatat că prețurile pentru MEG și PTA au crescut din 2002 până la sfârșitul perioadei de anchetă cu 14 % și, respectiv, cu 13 %. Cu toate acestea, această creștere a prețurilor materiilor prime nu s-a reflectat într-o creștere a prețului mediu al fibrelor discontinue de poliester vândute de industria comunitară (a se vedea considerentul 209 anterior), cu toate că produsul în cauză este sensibil la evoluția prețurilor. Din contră, în cursul aceleiași perioade prețurile producătorilor comunitari au scăzut ușor. Cu toate că se preconizează, de asemenea, o creștere simulară a prețurilor producătorilor produsului în cauză din țări terțe pentru principalele inputuri derivate din petrol, cum ar fi MEG și PTA, prețurile importurilor de fibre discontinue de poliester din țările în cauză au scăzut foarte mult în cursul aceleiași perioade. S-a constatat că producătorii comunitari nu au fost capabili să repercuteze costurile crescute ale materiilor prime asupra clienților din cauza concurenței exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping.

(246)

În afară de aceasta, întrucât petrolul este un produs de bază al cărui preț se stabilește în mod omogen la nivel mondial, un eventual impact al fluctuațiilor prețurilor pentru materiile prime asupra prețurilor fibrelor discontinue de poliester este susceptibil să afecteze atât industria comunitară, cât și exportatorii stabiliți în țările în cauză. Prin urmare, acest argument a fost respins.

3.6. Fluctuațiile monetare

(247)

S-a acordat atenție deosebită fluctuațiilor monedei euro față de dolarul american. Marea majoritate a tranzacțiilor de import din țările în cauză în Comunitatea Europeană sunt negociate în dolari americani. Euro s-a apreciat față de această monedă de la jumătatea anului 2002 și, apoi, în mare măsură, în cursul perioadei de anchetă, favorizând astfel importurile în zona euro în cursul acestei perioade. Prin urmare, unele părți interesate au afirmat că într-o activitate legată strâns de dolar, deprecierea acestei monede față de euro trebuie să fi favorizat „inevitabil” importurile de fibre discontinue de poliester în Comunitatea Europeană.

(248)

În cazul special al fibrelor discontinue de poliester, importurile din țări altele decât cele care practică dumpingul, au câștigat, de asemenea, din aprecierea monedei euro. Cu toate acestea, volumul lor a stagnat în cursul perioadei examinate (chiar scăzând ușor din anul 2002 până în perioada de anchetă), în timp ce importurile din țările care practică dumpingul au crescut de-a lungul aceleiași perioade cu 12 %. Cu toate că, la prima vedere, nu se poate exclude faptul că aprecierea monedei euro față de dolarul american ar fi putut favoriza importurile de fibre discontinue de poliester din țările în cauză, faptul că aceste fluctuații monetare nu au avut un efect asupra importurilor din alte țări arată că acestea nu pot explica creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză.

(249)

În afară de aceasta, orice afirmație potrivit căreia aprecierea monedei euro față de dolarul american ar fi la originea prejudiciului suferit de industria comunitară trebuie să fie valabilă numai pentru perioada în care a avut loc această apreciere, respectiv de la mijlocul anului 2002 până la sfârșitul perioadei de anchetă și, în special, în cursul acesteia din urmă, atunci când diferențele dintre cele doua monede au fost mult mai accentuate.

(250)

Prin urmare, cu toate că aprecierea monedei euro față de dolarul american ar fi putut favoriza exporturile de fibre discontinue de poliester în Comunitatea Europeană, aceasta nu explică creșterea semnificativă a volumului importurilor din țările în cauză față de importurile din alte țări.

4. CONCLUZII PRIVIND LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(251)

Coincidența în timp între creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, creșterea cotelor de piață și subcotarea de prețuri constatată, pe de o parte, și deteriorarea situației industriei comunitare, pe de altă parte, au dus la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping sunt cauza prejudiciului important suferit de industria comunitară. În special, s-a constatat o evoluție de scădere paralelă și simultană între prețurile medii ale importurilor și cele ale industriei comunitare. Aceasta a dus la o rentabilitate scăzută care, în anul 2002 și în perioada de anchetă, respectiv atunci când importurile din țările în cauză au crescut cel mai mult, iar prețurile au scăzut cel mai dramatic, a condus la rezultate negative.

(252)

După analizarea unor factori, cum ar fi evoluția consumului, importurile din țări altele decât țările în cauză, comportamentul de piață al producătorilor care nu sunt reclamanți și nivelul scăzut al investițiilor efectuate de industria comunitară, s-a concluzionat că aceștia nu ar fi cauza prejudiciului important suferit de industria comunitară. Pe de altă parte, cu toate că nu se poate exclude faptul că alți factori, cum ar fi fluctuația prețului materiilor prime și fluctuațiile monetare, ar fi putut contribui la situația prejudiciabilă a industriei comunitare, efectul acestor factori nu este de natură să contrazică concluzia că există în mod clar o relație strânsă cauză-efect între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

G. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. REMARCĂ PRELIMINARĂ

(253)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă instituirea măsurilor antidumping ar fi sau nu contrară interesului Comunității, în ansamblul său. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, respectiv acelea ale industriei comunitare, ale importatorilor, ale comercianților și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(254)

Pentru a evalua posibilul impact al instituirii sau nu a măsurilor, s-au solicitat informații de la toate părțile interesate care erau în mod notoriu implicate sau care s-au făcut cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare industriei comunitare, altor zece producători comunitari și la douăzeci și trei de utilizatori și trei furnizori de materii prime. Cei șase producători reclamanți ai industriei comunitare, doi producători care nu sunt reclamanți, cinci importatori legați, cincisprezece utilizatori și doi furnizori de materii prime au răspuns la acestea (8).

(255)

La deschiderea procedurilor, se cunoșteau treizeci și un de importatori independenți. Având în vedere numărul mare al importatorilor independenți și în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a decis să își efectueze ancheta pe baza unui eșantion de importatori independenți. Alegerea eșantionului s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ al importurilor în cauză la care se putea referi în mod rezonabil luând în considerare timpul disponibil.

(256)

În acest sens, pentru eșantion, au fost selectate inițial cinci societăți, selecționate pe baza volumului importurilor acestora din țările în cauză. Ulterior s-a considerat că una dintre acestea nu a cooperat, în măsura în care a refuzat să răspundă la toate întrebările din chestionarul care îi fusese adresat; prin urmare, a fost exclusă din eșantion. Cele patru societăți rămase reprezentau 14,6 % din totalul de importuri în cauză. Eșantionul final a fost alcătuit din următoarele societăți comerciale:

—	S.I.M.P., SpA, Italia

—	Highams Group Ltd., Regatul Unit

—	Tob Herman Industries, N.V., Belgia

—	Marubeni Europe plc, Hamburg Branch, Germania

(257)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul, situația industriei comunitare și legătura de cauzalitate, au existat motive întemeiate care să ducă la concluzia că instituirea de măsuri în acest caz special nu este în interesul Comunității.

2. INDUSTRIA COMUNITARĂ

(258)

Industria comunitară a suferit un prejudiciu important, astfel cum s-a stabilit în considerentul 202 și următoarele.

(259)

Instituirea măsurilor antidumping ar permite industriei comunitare să atingă niveluri de rentabilitate pe care ar fi putut să le atingă în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping și să profite de dezvoltările de pe piața Comunității. Astfel, s-ar asigura viabilitatea industriei comunitare de fibre discontinue de poliester.

(260)

De fapt, cu toate că industria comunitară a reușit să dezvolte nișe importante în segmentul fibrelor specializate sau cu o valoare adăugată mare, ar trebui subliniat că activitatea sa principală rămâne în domeniul fibrelor normale destinate țesăturilor și altor aplicații, segment în care importurile din țările în cauză sunt prezente din ce în ce mai mult, iar producția industriei comunitare este expusă în cea mai mare măsură concurenței neloiale.

(261)

Fibrele specializate generează profituri importante, dar sunt vândute numai în cantități limitate. Pentru a maximiza utilizarea capacităților sale și pentru a acoperi costurile fixe de producție, industria comunitară trebuie să vândă cantități importante de fibre simple sau normale. Din acest motiv, instituirea de drepturi va garanta viabilitatea producției de fibre discontinue de poliester simple sau normale, precum și continuarea producției de fibre discontinue de poliester cu valoare adăugată mare, care depinde foarte mult de viabilitatea fibrelor discontinue de poliester simple. Ar trebui remarcat că principalul furnizor de fibre specializate la nivel mondial este industria comunitară însăși și că acest produs cu valoare adăugată mare nu poate fi cumpărat din țările vizate de prezenta procedură. Prin urmare, se consideră că instituirea măsurilor ar fi în interesul industriei comunitare.

3. IMPACTUL ASUPRA UTILIZATORILOR ȘI IMPORTATORILOR

(262)

Astfel cum s-a indicat în considerentele 254 și 256, Comisia a primit cincisprezece răspunsuri la chestionar de la utilizatori, patru chestionare complete de la importatori independenți selectați în eșantion și cinci de la importatori legați. În afară de aceasta, trei asociații de utilizatori au furnizat informații Comisiei și au prezentat argumente în favoarea închiderii prezentei proceduri fără a institui măsuri.

(263)

Utilizatorii produsului în cauză aparțin sectorului textil. Fibrele discontinue de poliester sunt utilizate în filatură (pentru a fabrica filamente destinate producției de textile, după amestecarea sau nu cu alte fibre cum ar fi bumbacul sau lâna), în obținerea produselor nețesute (fabricarea de foi și pânze din fibre care nu au fost transformate în fire și care sunt legate unele de altele prin frecare, coeziune sau adeziune, excluzându-se hârtia) și în umplere (pentru umplerea cu câlți și căptușirea anumitor produse textile, cum ar fi de exemplu pernele sau scaunele de automobile). Majoritatea utilizatorilor care au cooperat în cadrul prezentei proceduri sunt producători de produse nețesute. Aceștia sunt membri ai uneia din cele trei asociații de utilizatori care a cooperat la prezenta procedură, care reprezintă industria produselor nețesute la nivel european (9). Pe baza informațiilor privind cumpărările, furnizate în răspunsurile la chestionare, utilizatorii care au cooperat în cursul perioadei de anchetă reprezintă aproximativ 5 % din consumul total comunitar de fibre discontinue de poliester și aproximativ 13 % din importurile totale din țările în cauză. Utilizatorii și importatorii au formulat un număr de argumente împotriva instituirii de drepturi.

(264)

În primul rând, industria în aval a susținut că piața comunitară de fibre discontinue de poliester depinde foarte mult de furnizorii externi de produse în cauză, producătorii europeni neputând satisface decât cel mult 60 % din cererea de fibre discontinue de poliester de pe piață. În acest context, în ceea ce privește capacitățile și cotele de piață deținute de Comunitate, două dintre țările anchetate, respectiv Taiwanul și Coreea de Sud, sunt principalii furnizori mondiali de fibre discontinue de poliester. Prin urmare, nivelul drepturilor antidumping afectează inevitabil aspecte esențiale ale interesului Comunității.

(265)

De asemenea, utilizatorii de fibre discontinue de poliester au susținut că operează pe o piață foarte sensibilă la prețuri și că cea mai mică creștere a costurilor nu poate fi repercutată asupra clientului final datorită concurenței acerbe deja prezente pe piața produselor finale (perne, textile etc.), în special din țările Asiei de Sud-Est și China. Aceste țări practică deja prețuri foarte mici și numeroși producători europeni de textile au fost forțați ca, cel puțin parțial, să își relocalizeze unitățile de producție în țări terțe.

(266)

În afară de aceasta, un număr de utilizatori de fibre discontinue de poliester au susținut că anumite tipuri de produse în cauză (așa-numitele produse „hollow conjugate”) nu sunt produse în Comunitate și nu vor fi produse de producătorii comunitari în viitorul apropiat din cauza lipsei echipamentelor tehnice necesare. Prin urmare, aceste tipuri produse trebuie importate (este cazul așa-numitelor produse „hollow conjugate”, fabricate în principal în Coreea de Sud).

(267)

În ultimul rând, industria în aval este, în opoziție cu industria de fibre discontinue de poliester, mare consumatoare de mână de lucru. Astfel cum unele părți interesate au susținut, numărul de lucrători din industria în aval este mult mai mare față de industria de fibre discontinue de poliester bazată pe capitaluri. De exemplu, industria europeană de produse nețesute angajează direct 16 000 de persoane, în timp ce industria de fibre discontinue de poliester angajează doar 1 180. Potrivit informațiilor producătorilor de produse nețesute, produsul în cauză reprezintă în medie 40 % din costul total de producție al produselor acestora. S-a afirmat că instituirea de drepturi ar putea duce la o pierdere a locurilor de muncă sau la relocalizarea instalațiilor de producție.

(268)

În ceea ce privește pretinsa dependență a pieței Comunității față de furnizorii externi, s-a considerat că, deși drepturile aplicabile importurilor din Republica Populară Chineză și din Arabia Saudită s-ar fi ridicat în medie la 27 %, aceste țări au deținut numai 7 % din cota de piață în cursul perioadei de anchetă. Pe de altă parte, s-a propus abrogarea măsurilor existente asupra importurilor din Taiwan și reducerea drepturilor aplicate în prezent importurilor din Coreea de Sud. Se subliniază că în cursul perioadei de anchetă, în cursul căreia s-au aplicat măsurile existente (a se vedea considerentul 3), Taiwanul și Coreea de Sud dețineau 19 % din piața comunitară. Pe de altă parte, astfel cum a raportat una dintre societățile de consultanță prestigioase specializate pe piața fibrelor, marii producători de fibre discontinue de poliester, stabiliți în țările care nu sunt supuse drepturilor antidumping (în principal Statele Unite, Mexic, Turcia și Africa de Sud) au deținut, în cursul perioadei de anchetă, capacități excedentare însumând aproximativ jumătate din consumul total comunitar. În afară de aceasta, importurile din aceste țări deja dețin o cotă de piața comunitară importantă (5,3 % în cursul perioadei de anchetă).

(269)

Prin urmare, în ciuda introducerii de drepturi propuse împotriva Republicii Populare Chineze și Arabiei Saudite și luând în considerare abrogarea măsurilor aplicate Taiwanului și reducerea drepturilor aplicate Coreei de Sud, utilizatorii Comunității se mai pot aproviziona de la furnizorii importanți ai produsului în cauză, cum ar fi cei stabiliți în Coreea de Sud sau alți producători majori localizați din țări care nu sunt supuse drepturilor antidumping, în special Taiwan.

(270)

În ceea ce privește afirmația privind imposibilitatea pentru utilizatorii de fibre discontinue de poliester de a repercuta asupra clienților o creștere a costurilor rezultând din instituirea drepturilor antidumping, în cazul special al utilizatorilor care au cooperat (care sunt aproape exclusiv producători de produse nețesute) și care se aprovizionează cu produsul în cauză din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită, din Coreea de Sud și din Taiwan, luând în considerare faptul că (i) nivelul mediu al drepturilor antidumping pentru Republica Populară Chineză și Arabia Saudită se ridică la 34,6 %, în timp ce aceste țări dețineau, în cursul perioadei de anchetă, o cotă de piață de 7,8 %; (ii) nivelul mediu al dreptului care urmează să fie instituită la importurile din Coreea de Sud îl reduce pe cel introdus prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 cu 2 puncte procentuale și măsurile aplicate împotriva Taiwanului urmează a fi abrogate; (iii) Coreea de Sud și Taiwanul dețineau împreună 19,3 % din piața Comunității în cursul perioadei de anchetă și (iv) importanța fibrelor discontinue de poliester în cadrul costului de producție a produselor finale ale utilizatorilor care au cooperat (care fabrică produse nețesute) a fost stabilită, în medie, la 40 %, creșterea costului de producție al industriei în aval care a cooperat, ca urmare a instituirii măsurilor, este în jurul a 0,40 %.

(271)

În cazul în care, astfel cum au afirmat utilizatorii, aceștia nu ar fi capabili să repercuteze asupra clienților lor o astfel de creștere a costului lor de producție, impactul asupra situației lor financiare nu ar fi foarte important. De asemenea, se consideră ca acest impact minor asupra situației financiare a industriei în aval nu este de natură să producă un efect negativ asupra forței de muncă a acestei industrii.

(272)

De asemenea, s-a constatat că, în ciuda existenței unor măsuri antidumping și/sau compensatorii aplicate la aproape jumătate din importurile totale de produs în cauză indiferent de origine, consumul pe segmentul produselor nețesute a crescut în cursul perioadei examinate. Pe baza informațiilor furnizate de asociația reprezentând producătorii europeni de produse nețesute, acest sector și-a mărit producția cu aproximativ 17 % între 2000 și 2002.

(273)

De asemenea, s-a constatat că de fapt fibrele discontinue de poliester de tipul „hollow conjugate” pot fi produse de industria comunitară, care dispune de know-how tehnic și de utilajele necesare. Astfel cum a fost menționat anterior, acest produs nu este fabricat în prezent de industria comunitară datorită presiunilor puternice asupra prețului exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, măsurile aplicate în prezent importurilor din Republica Coreea, care constituie furnizorul principal de „hollow conjugate”, sunt, în general, restrânse.

(274)

Pe baza celor menționate anterior și luând în considerare nivelul măsurilor adoptate și închiderea procedurii deschise împotriva Taiwanului, s-a ajuns la concluzia că măsurile propuse nu ar determina o deteriorare a situației utilizatorilor și importatorilor produsului în cauză.

4. IMPACTUL ASUPRA FURNIZORILOR DE MATERII PRIME

(275)

Doi furnizori de materii prime au cooperat la prezenta procedură răspunzând la chestionar. Este vorba de industria petrochimică care aprovizionează industria de fibre discontinue de poliester cu PTA și MEG. Cele două societăți au susținut în mod expres instituirea de drepturi. Cu toate acestea, din punctul de vedere al interesului Comunității, poziția adoptată de aceste societăți în cadrul prezentei proceduri trebuie apreciată luând în considerare faptul că vânzările lor de materii prime industriei de fibre discontinue de poliester reprezintă o parte minoră a cifrei lor de afaceri și, prin urmare, instituirea sau nu a măsurilor nu ar modifica în mod substanțial situația lor financiară sau comercială.

5. CONSIDERAȚIILE PRIVIND MEDIUL

(276)

Astfel cum s-a menționat anterior, fibrele discontinue de poliester pot fi de tip neprelucrat, obținute din derivați ai petrolului (MEG și PTA), de tip reciclat, obținute din sticlele din PET și din alte deșeuri sau dintr-o combinație a ambelor tipuri, derivați ai petrolului sau materiale reciclate. Comisia a constatat că, în cursul perioadei de anchetă, industria comunitară a utilizat aproximativ 60 % de materii prime neprelucrate și 40 % materii prime reciclate pentru producerea de fibre discontinue de poliester. Industria comunitară preconizează o creștere progresivă a cantității de materii prime reciclate, utilizate pentru producția de fibre discontinue de poliester. De fapt, două dintre societățile industriei comunitare au integrat linii de reciclare în instalațiile lor de producție. Alta preconizează integrarea unei astfel de linii de reciclare între 2004 și 2005.

(277)

Articolul 6 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare „tratatul”) consideră protecția mediului o politică sau acțiune comună care permite atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 2 din tratat, în special dezvoltarea durabilă a activităților economice. În acest context, Comunitatea consideră prevenirea și gestionarea deșeurilor ca una dintre prioritățile sale principale.

(278)

În special, Comunitatea adoptă o reglementare privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (10). Unul dintre principiile de bază ale acestei reglementări este acela al reciclării și reutilizării: în cazul în care deșeurile de ambalaje nu pot fi evitate, cât mai multe trebuie valorizate, de preferat prin metode de reciclare. În acest context, Comunitatea Europeană a stabilit recent că cel târziu la 31 decembrie 2008, cel puțin 22,5 % din materialul plastic conținut în deșeurile de ambalaje trebuie să fie reciclat (11).

(279)

S-a constatat că industria comunitară de fibre discontinue de poliester a consumat 70 % din sticlele din PET reciclate în cursul perioadei de anchetă, fiind pe departe, principalul utilizator final al acestor deșeuri de ambalaje (12). Pe baza acestor date, se pare că reciclarea deșeurilor de ambalaje din PET în Europa depinde foarte mult de această industrie care este principala consumatoare.

(280)

Comisia consideră că instituirea de drepturi va contribui la garantarea viabilității unui sector industrial, care, în calitate de client principal, joacă un rol principal în reciclarea deșeurilor de ambalaje din PET.

(281)

Concluzia menționată anterior nu este modificată de faptul că industria comunitară de reciclare exportă, de asemenea, deșeuri din PET în Republica Populară Chineză, astfel cum au subliniat unele părți interesate. Într-adevăr, s-a constat că marea majoritate a deșeurilor de ambalaje din PET este consumată de producătorii comunitari de fibre discontinue de poliester.

6. CONCLUZIE PRIVIND INTERESUL COMUNITĂȚII

(282)

Luând în considerare toți factorii menționați anterior, se concluzionează provizoriu că nu există nici un motiv întemeiat pentru a nu institui măsuri antidumping.

H. ÎNCHIDEREA PROCEDURII CU PRIVIRE LA TAIWAN

(283)

Luând în considerare concluziile menționate la considerentul 143 și următoarele, măsurile antidumping aplicate în prezent împotriva Taiwanului nu mai sunt întemeiate. În conformitate cu articolul 11 coroborat cu articolul 9 din regulamentul de bază, atunci când, după consultare, reiese că nu sunt necesare măsuri de protecție și în absența obiecțiilor formulate în cadrul comitetului consultativ, ancheta sau procedura ar trebui închise.

(284)

Luând în considerare cele menționate anterior, Comisia a ajuns la concluzia că măsurile de protecție aflate în prezent în vigoare împotriva Taiwanului nu mai sunt necesare și că procedura ar trebui închisă.

I. MĂSURILE ANTIDUMPING

1. NIVELUL DE ELIMINARE A PREJUDICIULUI

(285)

Nivelul măsurilor antidumping trebuie să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marja de dumping constatată. Pentru calcularea valorii dreptului necesar pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri trebuie să permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină un profit global înainte de impozitare pe care l-ar putea aștepta în condiții normale de concurență, respectiv în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a considerat că în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, industria comunitară ar trebui să obțină un profit înainte de impozitare de 5 %, nivel considerat adecvat în plângerea depusă de industria comunitară. Prin urmare, în absența informaților contrare, această marjă de profit a fost considerată adecvată.

(286)

Creșterea necesară a prețurilor a fost determinată pe baza unei comparații, la același nivel comercial, între prețul de import mediu ponderat, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețului, și prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața Comunității.

(287)

Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare al industriei comunitare pentru a lua în considerare marja de profit rezonabilă de 5 % menționată anterior. Orice diferență rezultând din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea totală CIF la import.

2. MĂSURILE DEFINITIVE

(288)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a considerat că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie un drept antidumping la importurile de produs în cauză originar din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Republica Coreea, la nivelul marjei celei mai mici constatate (dumping sau prejudiciu).

(289)

Pe baza celor menționate anterior, nivelurile drepturilor se stabilesc după cum urmează:

Țara

Societatea comercială

Baza dreptului antidumping (%)

Republica Populară Chineză

Cixi Jiangnan Chemical Fiber Co. Ltd.

Sanbei Town Industry Area, Cixi City, Zhejiang Province

26,3

Far Eastern Industries (Shanghai) Ltd.

31-33F, Baoan Tower, No 800, Dongfang Road, Pudong New

4,9

Hangzhou An Shun Pettechs Fibre Industry Co. Ltd.

No.37, East Avenue, Fu-Yang Town, Hangzhou, Zhejiang Province

18,6

Deqing An Shun Pettechs Fibre Industry Co. Ltd.

No.9, Cangqian Road, Chengguan Town Deqing County

18,6

Kunshan An Shun Pettechs Fibre Industry Co. Ltd.

No.78, Huting Road, Bacheng Town, Kunshan, Jiangsu Province

18,6

Jiangyin Changlong Chemical Fiber Co. Ltd.

Houxiang Industrial Zone, Changjing, Jiangsu 214411

24,6

Xiake Color Spinning Co. Ltd.

No.39, East Street, Mazhen, Jiangyin, Jiangsu 214406

49,7

Toate celelalte societăți comerciale

49,7

Arabia Saudită

National Polyester Fibers Factory

P.O. Box 42185, Riyadh 11541

20,9

Saudi Basic Industries Corporation (Sabic)

P.O. Box 5101, Riyadh 11422

20,9

Arabian Industrial Fibres Company (Ibn Rushd)

P.O. Box 30701, Yanbu Al-Sinaiyah 21447

20,9

Toate celelalte societăți comerciale

20,9

Republica Coreea

Huvis Corporation

151-7, Samsung-dong, Gangnam-gu, Seoul

5,7

Saehan Industries Inc

254-8, Kongduk-dong, Mapo-ku, Seoul

10,6

Sung Lim Co., Ltd.

RM 911, Dae-Young Bldg, 44-1, Youido-Dong, Youngdungpo-ku, Seoul

Dongwoo Industry Co. Ltd.

729, Geochon-Ri, Bongwha-up, Bongwha-Kun, Kyoungsangbuk-do

6,0

East Young Co. Ltd.

Bongwan #202, Gumi Techno Business Center, 267 Gongdan-

6,0

Estal Industrial Co.

845 Hokye-dong, Yangsan-City, Kyungnam

6,0

Geum Poong Corporation

62-2, Gachun-Ri, Samnam-Myon, Ulju-Ku, Ulsan-shi

6,0

Keon Baek Co. Ltd.

1188-3, Shinsang-Ri, Jinryang-Eup, Kyungsan-si, Kyungbuk-do

6,0

Samheung Co. Ltd.

557-12, Dongkyu-Ri, Pochon-Eub Pochon-Kun, Kyungki-do

6,0

Toate celelalte societăți comerciale

10,6

(290)

Nivelurile individuale ale dreptului antidumping menționate de prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, reflectă situația constatată în cursul acestei anchete. Prin urmare, aceste niveluri ale dreptului (în opoziție cu dreptul național aplicat „tuturor celorlalte societăți comerciale”) se aplică exclusiv importurilor produsului originar din țările în cauză fabricat de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate, fabricate de orice societate ale cărei denumire și adresă nu au fost menționate expres de dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile care au legătură cu societatea menționată expres, nu pot beneficia de acest nivel și vor fi supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(291)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale dreptului (de exemplu, ca urmare a schimbării denumirii entității sau a înființării unor entități de producție sau de vânzare noi) se adresează de îndată Comisiei (13) și conține toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, precum și de vânzările interne sau la export care rezultă din această schimbare a denumirii sau din crearea entităților noi de producție sau de vânzare. După caz, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va propune modificarea regulamentului prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale dreptului.

3. ANGAJAMENTELE

(292)

Un producător-exportator saudit care a cooperat a oferit un angajament de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, prețurile minime propuse inițial nu permiteau eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului. Același lucru este valabil și pentru oferta revizuită primită de la această societate. În afară de aceasta, structura vânzărilor acestei societăți în Comunitate este de așa natură încât nu permite un control efectiv al angajamentului. Prin urmare, oferta a trebuit să fie respinsă.

(293)

Doi producători-exportatori chinezi au oferit un angajament, cu sprijinul unei asociații a utilizatorilor. Cu toate acestea, oferta nu a putut fi acceptată deoarece ar fi condus la scutirea unui anumit volum de importuri de la măsurile definitive și, prin urmare, nu ar permis eliminarea prejudiciului cauzat industriei comunitare. Prin urmare, acești exportatori au oferit un preț minim aplicabil tuturor importurilor în Comunitate, dar la un nivel care nu permitea eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului. Prin urmare, ofertele lor au trebuit respinse. În afară de aceasta, nu s-a putut accepta ca unele prețuri minime diferite să fie stabilite pentru tipuri de produse care nu sunt ușor de diferențiat la import. Angajamentul de a respecta un preț minim ar fi fost astfel ușor de eludat. În afară de aceasta, ancheta a arătat că documentele contabile ale exportatorilor nu erau ținute cu respectarea standardelor contabile internaționale, care ar face controlul unui astfel de angajament deosebit de dificil.

(294)

Un alt producător-exportator chinez, care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de tratament individual, a propus un angajament care consta într-o mărire a prețurilor sale de export în Comunitate. În afara faptului că majorarea prețului oferită nu elimina dumpingul prejudiciabil stabilit, Comisia are drept practică de a nu accepta angajamentele din partea unor societăți care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de tratament individual deoarece nici o concluzie individuală privind dumpingul nu poate fi stabilită în cazul acestora. Pe această bază, oferta de angajament formulată de acest producător-exportator a trebuit respinsă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie un drept antidumping definitiv la importurile de fibre sintetice discontinue de poliester, necardate, nepieptănate și nici altfel prelucrate pentru filare, care se încadrează la codul NC 5503 20 00, originare din Republica Populară Chineză și din Arabia Saudită.

(2) Nivelul dreptului aplicabil la prețul net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele fabricate următoarele societăți:

Țara

Societatea

Nivelul dreptului (%)

Codul adițional TARIC

Republica Populară Chineză

Cixi Jiangnan Chemical Fiber Co. Ltd.

Sanbei Town Industry Area, Cixi City, Zhejiang Province

26,3

A590

Far Eastern Industries (Shanghai) Ltd.

31-33F, Baoan Tower, No800, Dongfang Road, Pudong New District, 200122, Shanghai

4,9

A591

Hangzhou An Shun Pettechs Fibre Industry Co. Ltd.

No. 37, East Avenue, Fu-Yang Town, Hangzhou, Zhejiang

18,6

A592

Deqing An Shun Pettechs Fibre Industry Co. Ltd.

No. 9, Cangqian Road, Chengguan Town Deqing County

Kunshan An Shun Pettechs Fibre Industry Co. Ltd.

No. 78, Huting Road, Bacheng Town, Kunshan, Jiangsu Province

Jiangyin Changlong Chemical Fiber Co. Ltd.

Houxiang Industrial Zone, Changjing, Jiangsu 214411

24,6

A595

Toate celelalte societăți

49,7

A999

Arabia Saudită

National Polyester Fibers Factory

P.O. Box 42185, Riyadh 11541

20,9

A597

Saudi Basic Industries Corporation (Sabic)

P.O. Box 5101, Riyadh 11422

20,9

A598

Arabian Industrial Fibres Company (Ibn Rushd)

P.O. Box 30701, Yanbu Al-Sinaiyah 21447

Toate celelalte societăți comerciale

20,9

A999

(3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

Partea tabelului de la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 privind nivelurile drepturilor antidumping definitive aplicabile importurilor de fibre sintetice discontinue de poliester, necardate, nepieptănate și nici altfel prelucrate pentru filare, care se încadrează la codul NC 5503 20 00, originare din Republica Coreea, se înlocuiește după cum urmează:

Țara

Societatea

Nivelul dreptului (%)

Codul adițional TARIC

Republica Coreea

Huvis Corporation

151-7, Samsung-dong, Gangnam-gu, Seoul

5,7

A151

Saehan Industries Inc.

254-8, Kongduk-dong, Mapo-ku, Seoul

10,6

A599

Sung Lim Co., Ltd.

RM 911, Dae-Young Bldg, 44-1; Youido-Dong, Youngdungpo-ku; Seoul

A154

Dongwoo Industry Co. Ltd.

729, Geochon-Ri, Bongwha-up, Bongwha-Kun, Kyoungsangbuk-do

6,0

A608

East Young Co. Ltd.

Bongwan #202, Gumi Techno Business Center, 267

Gongdan-Dong, Gumi-si, Kyungbuk

6,0

A609

Estal Industrial Co.

845 Hokye-dong, Yangsan-City, Kyungnam

6,0

A610

Geum Poong Corporation

62-2, Gachun-Ri, Samnam-Myon, Ulju-Ku, Ulsan-shi

6,0

A611

Keon Baek Co. Ltd.

1188-3, Shinsang-Ri, Jinryang-Eup, Kyungsan-si, Kyungbuk-do

6,0

A612

Samheung Co. Ltd.

557-12, Dongkyu-Ri, Pochon-Eub Pochon-Kun, Kyungki-do

6,0

A613

Toate celelalte societăți

10,6

A999

Articolul 3

Procedura antidumping privind importurile de fibre sintetice de poliester originare din Taiwan se închide.

Articolul 4

Prezentul Regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul Regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 martie 2005.

Pentru Consiliu

Președintele

L. LUX

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

(2) JO L 204, 4.8.1999, p. 3.

(3) JO L 332, 28.12.2000, p. 17.

(4) JO C 309, 19.12.2003, p. 6.

(5) JO C 309, 19.12.2003, p. 2.

(6) JO L 175, 14.7.2000, p. 10.

(7) JO L 274, 11.10.2002, p. 1.

(8) Unul dintre producătorii care au cooperat și care nu sunt reclamanți a susținut că toată producția sa de fibre discontinue de poliester este vândută societăților legate (vânzare captivă) și nu pe piața liberă.

(9) Se estimează că în cursul perioadei de anchetă consumul comunitar de fibre discontinue de poliester destinate producției de produse nețesute a reprezentat aproximativ 25 % din consumul total de pe piața de fibre discontinue de poliester.

(10) Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10). Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/12/EC (JO L 47, 18.2.2004, p. 26).

(11) A se vedea articolul 6 alineatul (1) din Directiva 94/62/CE.

(12) Alte utilizări finale sunt reciclarea în butelii (11 % din sticlele din PET colectate), fabricarea de foi din poliester,(7,5 %) și fabricarea de benzi (7,6 %).

(13) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, J-79 05/16, Rue de la Loi/Wetstraat 200, B-1049 Bruxelles.

11/Volumul 39

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

107

22005A0408(01)

L 090/36

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Republica Serbia privind comerțul cu produse textile

COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Comunitatea”,

pe de o parte,

și

REPUBLICA SERBIA, denumită în continuare „Serbia”,

pe de altă parte,

DORIND să promoveze, în vederea unei cooperări permanente și în condiții care să asigure toate garanțiile de securitate pentru comerț, dezvoltarea metodică și echitabilă a comerțului cu produse textile între Comunitatea Europeană și Republica Serbia (denumite în continuare „părțile”), dezvoltare ce constituie o nouă etapă în direcția consolidării relațiilor comerciale și politice, în special a liberalizării substanțiale a schimburilor între cele două părți în cadrul procesului de stabilizare și asociere;

ÎNTRUCÂT Rezoluția nr. 1244 din 1999 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a instituit o prezență civilă internațională în Kosovo pentru asigurarea unei administrații provizorii (Administrația Interimară a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo), iar în prezent nu este posibilă aplicarea în Kosovo a obligațiilor prevăzute de prezentul acord,

CONVIN DUPĂ CUMURMEAZĂ:

Articolul 1

Prezentul acord stabilește regimul aplicabil comerțului cu produsele textile originare din Comunitate și din Serbia, enumerate în anexa I.

TITLUL I

DISPOZIȚII DE BAZĂ

Articolul 2

Părțile convin după cum urmează:

1.	Drepturile vamale aplicabile în Serbia produselor textile originare din Comunitate sunt eliminate progresiv în conformitate cu calendarul prevăzut în anexa II.

2.	Comunitatea continuă să aplice scutirea de drepturi vamale în cazul produselor textile originare din Serbia, în conformitate cu legislația comunitară în vigoare.

Articolul 3

(1) După intrarea în vigoare a prezentului acord, nu sunt menținute sau instituite nici un fel de restricții cantitative asupra importurilor în Serbia de produse textile originare din Comunitate, enumerate în anexa I, și nici un fel de măsuri având un efect echivalent, inclusiv barierele netarifare de tipul celor menționate în special în anexa III, cu excepția dispozițiilor articolelor 5 și 7.

(2) Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (1), se suspendă restricțiile cantitative aplicabile importurilor în Comunitate de produse textile originare din Serbia, enumerate în anexa I. După intrarea în vigoare a prezentului acord, nu sunt menținute sau instituite nici un fel de măsuri având un efect echivalent, inclusiv barierele netarifare de tipul celor menționate în special în anexa III, cu excepția dispozițiilor articolelor 5, 6 și 7.

Articolul 4

(1) Comunitatea suspendă restricțiile cantitative aplicate în prezent categoriilor enumerate în anexa IV, de la data notificării Serbiei asupra punerii în aplicare a angajamentelor asumate în sensul articolului 2 alineatul (1).

(2) Titlul II cuprinde dispozițiile aplicabile restricțiilor cantitative, precum și regimul de supraveghere.

Articolul 5

(1) Fiecare dintre părți își rezervă dreptul de a suspenda executarea obligațiilor sale definite la articolele 2 și 3, precum și la articolul 4 alineatul (1), în cazul în care cealaltă parte nu își îndeplinește obligațiile.

(2) În cazul în care Comunitatea reintroduce restricții cantitative, acestea sunt stabilite la nivelurile fixate pentru 2004, majorate cu ratele anuale de creștere aplicate ultima dată în cursul anului în cauză.

(3) Părțile convin să se consulte înainte de a-și exercita drepturile, în conformitate cu articolul 8.

Articolul 6

(1) Pentru a asigura buna funcționare a prezentului acord, părțile convin să coopereze pe toate planurile pentru a preveni, investiga și sancționa prin mijloace juridice și/sau administrative eludarea prezentului acord prin intermediul transbordărilor, al devierilor, al declarațiilor false privind țara sau locul de origine, al falsificărilor de documente, al declarațiilor false privind conținutul de fibre, cantitățile, denumirea sau clasificarea produselor, precum și prin orice alte mijloace. În consecință, părțile convin să stabilească dispozițiile legale necesare care să permită combaterea în mod eficient a acestor forme de eludare, în special luarea unor măsuri corective obligatorii din punct de vedere juridic împotriva exportatorilor și/sau importatorilor în cauză.

(2) Dacă se constată, pe baza informațiilor disponibile, că prezentul acord este eludat, Comunitatea solicită inițierea de consultări cu Serbia, în conformitate cu articolul 8.

(3) În cazul în care părțile nu reușesc să ajungă la o soluție reciproc satisfăcătoare, Comunitatea are dreptul:

(a)	să introducă restricții cantitative pentru produsele originare din Serbia de tipul celor care au făcut obiectul practicii de eludare sau să ia orice altă măsură corespunzătoare;

(b)	să aplice la cantitățile respective restricțiile cantitative stabilite în temeiul prezentului acord.

(4) Întrucât informațiile disponibile arată că au existat declarații false privind conținutul de fibre, cantitățile, denumirea sau clasificarea produselor originare din Comunitate sau Serbia, părțile au dreptul de a refuza importul produselor în cauză.

(5) Părțile convin să instituie un sistem de cooperare administrativă pentru a preveni și rezolva în mod eficient toate problemele ridicate de eludarea acordului, în conformitate cu anexa V.

Articolul 7

(1) În cazul în care, drept consecință directă a aplicării măsurilor de liberalizare prevăzute de prezentul acord, un produs este importat în cantități și în condiții care cauzează sau riscă să cauzeze:

(a)	un prejudiciu grav producătorilor naționali de produse similare sau concurenților direcți de pe teritoriul părții importatoare sau

(b)

perturbări grave într-un sector economic sau dificultăți care pot duce la deteriorarea situației economice regionale,

partea în cauză are dreptul să ia măsurile corespunzătoare, după desfășurarea de consultări, în conformitate cu articolul 8. În cazul în care consideră măsura luată ca fiind nejustificată, cealaltă parte poate suspenda aplicarea concesiilor cu un grad ridicat de echivalență, acordate în cadrul prezentului acord, după desfășurarea de consultări, în conformitate cu articolul 8.

(2) Părțile pot solicita desfășurarea unor consultări în conformitate cu articolul 8, în cazul în care una din ele constată că, în cursul unui anumit an de aplicare a prezentului acord, s-au ivit dificultăți în Comunitate sau în Serbia, ca urmare a unei creșteri bruște și considerabile, în comparație cu anul precedent, a importurilor dintr-o anumită categorie din grupa I.

Articolul 8

(1) Procedurile de consultare prevăzute de prezentul acord sunt reglementate de următoarele dispoziții:

(a)	orice cerere pentru inițierea consultărilor trebuie notificată în scris celeilalte părți;

(b)	cererea pentru inițierea consultărilor este însoțită, într-un interval de timp rezonabil și, în orice caz, nu mai mare de cincisprezece zile de la data notificării, de un raport care prezintă împrejurările care, în opinia părții solicitante, justifică introducerea unei asemenea cereri;

(c)

părțile demarează consultările în termen de maximum treizeci de zile de la data notificării cererii, cu scopul de a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă într-un termen maxim de treizeci de zile suplimentare, cu excepția cazului în care perioada respectivă se prelungește prin acordul ambelor părți.

(2) La cererea uneia dintre părți, se desfășoară consultări privind orice problemă decurgând din aplicarea prezentului acord. Orice consultare desfășurată în temeiul dispozițiilor prezentului articol are loc într-un spirit de cooperare și disponibilitate de aplanare a dificultăților dintre părți.

TITLUL II

RESTRICȚII CANTITATIVE ȘI REGIM DE SUPRAVEGHERE

Articolul 9

(1) Clasificarea produselor care fac obiectul prezentului acord se bazează pe Nomenclatura Tarifară și Statistică a Comunității (denumită în continuare „Nomenclatura Combinată” sau, în formă prescurtată, „NC”) și pe modificările acesteia.

În cazul în care o decizie privind clasificarea are ca efect modificarea clasificărilor anterioare sau a categoriei oricărui produs care face obiectul prezentului acord, produsul în cauză trebuie să respecte regimul comercial aplicabil clasificării sau categoriei căreia îi aparține după modificare.

Nici o modificare adusă Nomenclaturii Combinate în cadrul procedurilor în vigoare în Comunitate care privește categoriile de produse prevăzute de prezentul acord și nici o decizie privind clasificarea produselor nu trebuie să aibă ca efect reducerea restricțiilor cantitative introduse prin prezentul acord.

(2) Originea produselor care fac obiectul prezentului acord este determinată pe baza regulilor de origine nepreferențiale în vigoare în Comunitate.

Originea produselor care fac obiectul calendarului de eliminare progresivă a tarifelor prevăzut la articolul 2 alineatul (1) este determinată în conformitate cu normele comunitare aplicabile măsurilor tarifare preferențiale autonome adoptate pentru anumite țări sau teritorii. Orice modificare a acestor reguli de origine este comunicată Serbiei.

În anexa V sunt definite modalitățile de control al originii produselor menționate anterior.

Articolul 10

(1) În cazul în care se reintroduc restricții cantitative în conformitate cu articolele 5, 6 și 7, exporturile de produse textile supuse restricțiilor cantitative fac obiectul unui sistem de dublu control, astfel cum este prevăzut în anexa V.

(2) În urma consultărilor desfășurate în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 8, exporturile de produse prevăzute în anexa I, care nu sunt supuse restricțiilor cantitative, pot face obiect al sistemului de dublu control menționat în anexa V sau unui sistem de supraveghere prealabilă instituit de Comunitate.

Articolul 11

(1) Părțile admit că reimporturile unor produse textile în Comunitate, după ce au fost supuse unor transformări în Serbia, reprezintă o modalitate specifică de cooperare industrială și comercială.

(2) În cazul în care sunt instituite restricții cantitative în condițiile prevăzute de prezentul acord, acestea nu se aplică reimporturilor, în cazul în care fac obiectul dispozițiilor prevăzute la titlul III.

Articolul 12

Restricțiile cantitative instituite prin prezentul acord nu se aplică exporturilor din Serbia de articole de artizanat țesute la războaie de țesut acționate de mână sau de picior, hainelor sau altor articole confecționate manual din astfel de materiale, precum și produselor textile de artă populară tradițională, cu condiția ca produsele în cauză, originare din Serbia, să respecte condițiile prevăzute în anexa VI.

Articolul 13

(1) Restricțiile cantitative stabilite în temeiul prezentului acord nu se aplică importurilor în Comunitate de produse textile prevăzute de prezentul acord, cu condiția ca produsele în cauză să fie declarate ca fiind pentru reexport, în aceeași stare sau după ce vor fi supuse unei transformări în afara Comunității în cadrul sistemului administrativ de control din cadrul Comunității.

Cu toate acestea, punerea în liberă circulație a produselor în Comunitate, în condițiile menționate, este condiționată de prezentarea unei licențe de export eliberate de Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia, precum și de prezentarea unei dovezi privind originea produselor, în conformitate cu anexa V.

(2) În cazul în care autoritățile competente ale Comunității dețin dovada faptului că produsele textile importate supuse unei restricții cantitative instituită prin prezentul acord, dar au fost apoi reexportate în afara Comunității, acestea informează Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia despre cantitățile în cauză, în termen de patru săptămâni, și autorizează importul acelorași cantități de produse din aceeași categorie, fără să le fie aplicate restricția cantitativă instituită prin prezentul acord pentru anul în curs sau pentru anul următor.

Articolul 14

În cazul în care prin prezentul acord sunt instituite restricții cantitative, se aplică următoarele dispoziții:

utilizarea în avans, în cursul unui an pentru care se aplică prezentul acord, a unei fracțiuni dintr-o restricție cantitativă stabilită pentru anul următor este autorizată pentru fiecare dintre categoriile de produse, până la 5 % din restricția cantitativă pentru anul respectiv.

Livrările anticipate sunt deduse din restricțiile cantitative corespunzătoare specifice, stabilite pentru anul următor;

2.	este autorizat reportul cantităților rămase neutilizate în cursul unui an în contul restricției cantitative corespunzătoare din anul următor autorizat, până la 10 % din restricția cantitativă pentru anul respectiv;

transferurile de produse din categoriile grupei I se pot face numai în următoarele moduri:

—	transferurile între categoriile 1, 2 și 3 sunt autorizate într-un procent de maximum 12 % din restricția cantitativă stabilită pentru categoria către care se face transferul,

—	transferurile între categoriile 4, 5, 6, 7 și 8 sunt autorizate într-un procent de maximum 12 % din restricția cantitativă stabilită pentru categoria către care se face transferul.

Transferurile către una din categoriile din grupele II și III pot fi efectuate pornind de la toate categoriile din grupele I, II și III, într-un procent de maximum 12 % din restricția cantitativă stabilită pentru categoria către care se face transferul;

4.	tabelul de corespondență aplicabile transferurilor sus-menționate este reprodus în anexa I;

5.	creșterea constatată la o categorie de produse ca urmare a aplicării cumulative a dispozițiilor articolelor 1, 2 și 3 sus-menționate, în cursul unui an, nu trebuie să depășească 17 %;

6.	în cazul în care se face apel la dispozițiile prevăzute la punctele 1, 2 și 3 menționate anterior, Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia trebuie să emită o notificare prealabilă, cu cel puțin cincisprezece zile înainte.

Articolul 15

Rata de creștere anuală a restricțiilor cantitative instituite în temeiul prezentului acord pentru produsele reglementate de acesta este stabilită printr-o convenție între părți, în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 8.

Articolul 16

(1) Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia se angajează să furnizeze Comisiei Comunităților Europene informații statistice precise privind toate licențele de export eliberate pentru categoriile de produse textile supuse restricțiilor cantitative instituite în temeiul prezentului acord sau unui sistem de dublu control, exprimate cantitativ și valoric și repartizate pe state membre ale Comunității, precum și privind toate certificatele eliberate de Administrația Vămilor din Serbia pentru produsele prevăzute la articolul 12 și prevăzute în anexa VI.

(2) De asemenea, Comunitatea se angajează să transmită Ministerului Relațiilor Economice Internaționale din Serbia informații statistice precise privind autorizațiile de import eliberate de autoritățile comunitare, precum și statistici privind importul produselor textile.

(3) Aceste informații sunt transmise, pentru toate categoriile de produse, înaintea sfârșitului lunii care urmează celei la care se raportează statisticile.

(4) La cererea Comunității, Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia comunică statistici privind importul tuturor produselor prevăzute la anexa I.

(5) În cazul în care, în urma schimbului de informații, se constată diferențe semnificative între statisticile de import și cele de export, pot fi inițiate consultări pe baza procedurii prevăzute la articolul 8.

(6) În sensul aplicării prezentului acord, Comunitatea se angajează să comunice Ministerului Relațiilor Economice Internaționale din Serbia, înainte datei de 15 aprilie a fiecărui an, statisticile din anul precedent privind importul tuturor produselor textile ce fac obiectul prezentului acord, defalcate pe țară furnizoare și stat membru.

Articolul 17

(1) Serbia controlează exporturile sale către Comunitate ale produselor care fac obiectul vreunei supravegheri sau restricții. În cazul în care fluxurile comerciale tradiționale sunt supuse unei schimbări neprevăzute și prejudiciabile, Comunitatea este autorizată să solicite inițierea consultărilor pentru a găsi o soluție acceptabilă a acestor probleme. Consultările au loc în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data la care au fost solicitate de către Comunitate.

(2) Serbia depune toate eforturile pentru ca exporturile către Comunitate de produse textile supuse restricțiilor cantitative, care pot fi instituite în temeiul prezentului acord, să fie eșalonate cât mai regulat posibil în cursul anului, ținând seama în special de factorii sezonieri.

Articolul 18

În cazul denunțării prezentului acord, restricțiile cantitative instituite în temeiul său sunt reduse pe baza pro rata temporis, dacă părțile nu convin altfel.

Articolul 19

Părțile se angajează să evite orice discriminare în atribuirea licențelor de export și a autorizațiilor sau documentelor de import prevăzute în anexele V și VI.

TITLUL III

REGIM DE PERFECȚIONARE PASIVĂ

Articolul 20

Reimporturile în Comunitate, prevăzute la articolul 11 din prezentul acord, fac obiectul prezentului acord, dacă următoarele reglementări nu prevăd altfel.

Reimporturile în Comunitate prevăzute la articolul 11 pot fi supuse unor restricții cantitative specifice stabilite în urma consultărilor desfășurate în baza procedurilor prevăzute la articolul 8, cu condiția ca produsele în cauză să fie supuse restricțiilor cantitative instituite în temeiul prezentului acord, pot fi supuse unui sistem de dublu control sau unor măsuri de supraveghere.

Ținând seama de interesele celor două părți, Comunitatea poate examina, din proprie inițiativă sau în urma unei cereri prezentate în conformitate cu articolul 8:

(a)	posibilitatea de transfer între categorii, de utilizare în avans sau de report a unor părți de restricții cantitative specifice, de la un an la altul;

(b)	posibilitatea de creștere a restricțiilor cantitative specifice.

Cu toate acestea, Comunitatea are posibilitatea să aplice în mod automat, în cadrul restricțiilor precizate în continuare, regulile de flexibilitate menționate la punctul 2:

(a)	transferuri între categorii într-un procent de maximum 25 % din cantitatea stabilită pentru categoria către care se face transferul;

(b)	reportul de la un an la altul al restricțiilor cantitative specifice, într-un procent de maximum 13,5 % din cantitatea stabilită pentru anul de utilizare efectivă;

(c)	utilizarea în avans a restricțiilor cantitative specifice de la un an la altul într-un procent de maximum 7,5 % din cantitatea stabilită pentru anul de utilizare efectivă.

4.	Comunitatea informează Serbia asupra măsurilor adoptate în conformitate cu dispozițiile alineatelor precedente.

Autoritățile competente ale Comunității aplică restricțiile cantitative specifice prevăzute la alineatul 1 în momentul eliberării autorizației prealabile solicitate de legislația comunitară care definește regimul comunitar de perfecționare pasivă economică. Aceste imputări calculate în contextul restricțiilor cantitative specifice sunt efectuate pentru anul în cursul căruia a fost eliberată autorizația prealabilă.

Pentru toate produsele reglementate de prezentul titlu este eliberat un certificat de origine de către organismele abilitate în acest sens de legislația sârbă, în conformitate cu dispozițiile anexei V. Certificatul cuprinde o trimitere la autorizația prealabilă menționată la alineatul 5, pentru a dovedi că operațiunea de perfecționare descrisă în autorizație a fost cu adevărat efectuată în Serbia.

7.	Comunitatea comunică Serbiei numele și adresele autorităților comunitare însărcinate cu eliberarea autorizațiilor prealabile menționate la alineatul 5, precum și specimenele de ștampile folosite de acestea.

TITLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 21

Funcționarea prezentului acord este examinată înaintea aderării Serbiei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). În cazul în care Serbia devine membră OMC înaintea expirării prezentului acord, acordurile și normele OMC se aplică de la data aderării Serbiei la OMC.

Articolul 22

(1) Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor unde se aplică Tratatul de instituire a Comunității, în condițiile prevăzute prin acest tratat, și, pe de altă parte, teritoriului Serbiei. În cazul Serbiei, prezentul acord este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct prin toate autoritățile sârbe.

(2) Prezentul acord nu se aplică în Kosovo, zonă aflată în prezent sub administrație internațională, ca urmare a Rezoluției nr. 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 10 iunie 1999. Prezenta dispoziție nu aduce atingere statutului actual al teritoriilor din Kosovo, nici determinării statutului său final în cuprinsul rezoluției.

Articolul 23

(1) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni de la data la care părțile notifică încheierea procedurilor necesare în acest scop. Părțile convin să revizuiască prezentul acord în contextul unor eventuale negocieri privind un acord de stabilitate și de asociere.

(2) Fiecare parte are dreptul să propună modificări la prezentul acord în orice moment.

(3) Fiecare parte poate denunța prezentul acord în orice moment, acordând un preaviz de cel puțin șaizeci de zile. În acest caz, acordul încetează la expirarea preavizului.

(4) Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 24

Prezentul acord este redactat în dublu exemplar în limbile cehă, daneză, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, poloneză, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și sârbă, fiecare din aceste texte fiind deopotrivă autentice.

Hecho en Bruselas, el treinta y uno de marzo del dos mil cinco.

V Bruselu dne třicátého prvního března dva tisíce pět.

Udfærdiget i Bruxelles den enogtredivte marts to tusind og fire.

Geschehen zu Brüssel am einunddreißigsten März zweitausendfünf.

Kahe tuhande viienda aasta märtsikuu kolmekümne esimesel päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις τριάντα μία Μαρτίου δύο χιλιάδες πέντε.

Done at Brussels on the thirty-first day of March in the year two thousand and five.

Fait à Bruxelles, le trente-et-un mars deux mille cinq.

Fatto a Bruxelles, addi' trentuno marzo duemilacinque.

Briselē, divtūkstoš piektā gada trīsdesmit pirmajā martā.

Priimta du tūkstančiai penktų metų kovo trisdešimt pirmą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kettőezer ötödik év március harmincegyedik napján.

Magħmul fi Brussel, fil-wieħed u tletin jum ta' Marzu tas-sena elfejn u ħamsa.

Gedaan te Brussel, de eenendertigste maart tweeduizend vijf.

Sporządzono w Brukseli dnia trzydziestego pierwszego marca roku dwutysięcznego piątego.

Feito em Bruxelas, em trinta e um de Março de dois mil e cinco.

V Bruselju, enaintridesetega marca leta dva tisoč pet.

V Bruseli dňa tridsiateho prvého marca dvetisícpäť.

Tehty Brysselissä kolmantenakymmenentenäensimmäisenä päivänä maaliskuuta vuonna kaksituhattaviisi.

Som skedde i Bryssel den trettioförsta mars tjugohundrafem.

Сачињено у Бриселу тридесет првог марта две хиљаде и пете године.

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europas bendrijos vardu

az Európai Közösség részéről

Ghall-Komunità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspólnoty Europejskiej

Pela Comunidade Europeia

Za Európske spoločenstvo

za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Зa Европску заједнипу

Por la República de Serbia

Za Srbskou republiku

For Republikken Serbien

Für die Republik Serbien

Serbia Vabariigi nimel

Για τη Δημοκρατία της Σερβίας

For the Republic of Serbia

Pour la République de Serbie

Per la Repubblica di Serbia

Serbijas Republikas vārdā

Serbijos Respublikos vardu

a Szerb Köztársaság részéről

Ghar-Repubblika tas-Serbja

Voor de Republiek Servië

W imieniu Republiki Serbii

Pela República da Sérvia

Za Srbskú republiku

Za Republiko Srbijo

Serbian tasavallan puolesta

För Republiken Serbien

За Републику Србију

ANEXA I

PRODUSE TEXTILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 1

Fără a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii Combinate, descrierea produselor are numai o valoare indicativă, produsele din fiecare categorie fiind determinate, în cadrul prezentei anexe, de codurile NC. În cazul în care inscripția „ex” figurează înaintea unui cod NC, produsele incluse în fiecare categorie sunt determinate de domeniul de aplicare al codului NC și de descrierea corespondentă.

2.	În lipsa precizărilor privind materia constitutivă a produselor din categoriile 1-114, acestea se consideră constituite în mod exclusiv din lână sau păr fin, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale.

3.	Confecțiile care nu pot fi recunoscute ca fiind pentru bărbați sau băieți, respectiv pentru femei sau fete, sunt clasificate ca aparținând ultimei categorii.

4.	Expresia „confecții pentru nou-născuți” cuprinde mărimile până la mărimea 86 inclusiv.

Categorie	Descriere Cod NC 2005	Tabel de corespondență
Categorie	Descriere Cod NC 2005	bucăți/kg	g/bucată
(1)	(2)	(3)	(4)
GRUPA I A
1	Fire din bumbac, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5204 11 005204 19 005205 11 005205 12 005205 13 005205 14 005205 15 105205 15 905205 21 005205 22 005205 23 005205 24 005205 26 005205 27 005205 28 005205 31 005205 32 005205 33 005205 34 005205 35 005205 41 005205 42 005205 43 005205 44 005205 46 005205 47 005205 48 005206 11 005206 12 005206 13 005206 14 005206 15 005206 21 005206 22 005206 23 005206 24 005206 25 005206 31 005206 32 005206 33 005206 34 005206 35 005206 41 005206 42 005206 43 005206 44 005206 45 00ex 5604 90 00
2	Țesături din bumbac, altele decât țesături tip gazeu, țesături buclate de tip buret („éponge”), panglici, catifea, pluș, țesături buclate, țesături tip „omidă” („Chenille”), tuluri și alte țesături cu ochiuri înnodate
	5208 11 105208 11 905208 12 165208 12 195208 12 965208 12 995208 13 005208 19 005208 21 105208 21 905208 22 165208 22 195208 22 965208 22 995208 23 005208 29 005208 31 005208 32 165208 32 195208 32 965208 32 995208 33 005208 39 005208 41 005208 42 005208 43 005208 49 005208 51 005208 52 105208 52 905208 53 005208 59 005209 11 005209 12 005209 19 005209 21 005209 22 005209 29 005209 31 005209 32 005209 39 005209 41 005209 42 005209 43 005209 49 005209 51 005209 52 005209 59 005210 11 005210 12 005210 19 005210 21 005210 22 005210 29 005210 31 005210 32 005210 39 005210 41 005210 42 005210 49 005210 51 005210 52 005210 59 005211 11 005211 12 005211 19 005211 21 005211 22 005211 29 005211 31 005211 32 005211 39 005211 41 005211 42 005211 43 005211 49 105211 49 905211 51 005211 52 005211 59 005212 11 105212 11 905212 12 105212 12 905212 13 105212 13 905212 14 105212 14 905212 15 105212 15 905212 21 105212 21 905212 22 105212 22 905212 23 105212 23 905212 24 105212 24 905212 25 105212 25 90ex 5811 00 00ex 6308 00 00
2 (a)	din care altele decât nealbite sau albite
	5208 31 005208 32 165208 32 195208 32 965208 32 995208 33 005208 39 005208 41 005208 42 005208 43 005208 49 005208 51 005208 52 105208 52 905208 53 005208 59 005209 31 005209 32 005209 39 005209 41 005209 42 005209 43 005209 49 005209 51 005209 52 005209 59 005210 31 005210 32 005210 39 005210 41 005210 42 005210 49 005210 51 005210 52 005210 59 005211 31 005211 32 005211 39 005211 41 005211 42 005211 43 005211 49 105211 49 905211 51 005211 52 005211 59 005212 13 105212 13 905212 14 105212 14 905212 15 105212 15 905212 23 105212 23 905212 24 105212 24 905212 25 105212 25 90ex 5811 00 00ex 6308 00 00
3	Țesături din fibre sintetice discontinue, altele decât panglici, catifea, pluș, țesături buclate [inclusiv țesături buclate de tip buret („éponge”)] și țesături tip „omidă” („Chenille”)
	5512 11 005512 19 105512 19 905512 21 005512 29 105512 29 905512 91 005512 99 105512 99 905513 11 205513 11 905513 12 005513 13 005513 19 005513 21 105513 21 305513 21 905513 22 005513 23 005513 29 005513 31 005513 32 005513 33 005513 39 005513 41 005513 42 005513 43 005513 49 005514 11 005514 12 005514 13 005514 19 005514 21 005514 22 005514 23 005514 29 005514 31 005514 32 005514 33 005514 39 005514 41 005514 42 005514 43 005514 49 005515 11 105515 11 305515 11 905515 12 105515 12 305515 12 905515 13 115515 13 195515 13 915515 13 995515 19 105515 19 305515 19 905515 21 105515 21 305515 21 905515 22 115515 22 195515 22 915515 22 995515 29 005515 91 105515 91 305515 91 905515 92 105515 92 905515 99 105515 99 305515 99 90ex 5803 90 40ex 5905 00 70ex 6308 00 00
3 (a)	din care altele decât nealbite sau albite
	5512 19 105512 19 905512 29 105512 29 905512 99 105512 99 905513 21 105513 21 305513 21 905513 22 005513 23 005513 29 005513 31 005513 32 005513 33 005513 39 005513 41 005513 42 005513 43 005513 49 005514 21 005514 22 005514 23 005514 29 005514 31 005514 32 005514 33 005514 39 005514 41 005514 42 005514 43 005514 49 005515 11 305515 11 905515 12 305515 12 905515 13 195515 13 995515 19 305515 19 905515 21 305515 21 905515 22 195515 22 99ex 5515 29 005515 91 305515 91 90ex 5515 92 10ex 5515 92 905515 99 305515 99 90ex 5803 90 40ex 5905 00 70ex 6308 00 00
GRUPA I B
4	Cămăși sau cămăși cu mânecă scurtă, tricouri, flanele (altele decât cele din lână sau din păr fin de animale), maiouri de corp și articole similare, tricotate sau croșetate	6,48	154
	6105 10 006105 20 106105 20 906105 90 106109 10 006109 90 106109 90 306110 20 106110 30 10
5	Jerseuri, pulovere (cu sau fără mâneci), jachete cu mâneci lungi („cardigan”) și veste (altele decât jachete sau sacouri), hanorace, bluzoane și articole similare, tricotate sau croșetate	4,53	221
	6101 10 906101 20 906101 30 906102 10 906102 20 906102 30 906110 11 106110 11 306110 11 906110 12 106110 12 906110 19 106110 20 906110 20 916110 20 996110 30 916110 30 99
6	Pantaloni scurți, șorturi (altele decât cele pentru baie) și pantaloni, țesuți, pentru bărbați sau băieți; pantaloni, țesuți, pentru femei sau fete, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale; părțile inferioare ale îmbrăcămintei de sport (treninguri) cu căptușeală, altele decât cele din categoria 16 sau 29, din bumbac sau fibre sintetice sau artificiale	1,76	568
	6203 41 106203 41 906203 42 316203 42 336203 42 356203 42 906203 43 196203 43 906203 49 196203 49 506204 61 106204 62 316204 62 336204 62 396204 63 186204 69 186211 32 426211 33 426211 42 426211 43 42
7	Bluze, cămăși, bluze-cămăși și cămăși cu mânecă scurtă, tricotate sau croșetate și altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale, pentru femei sau fete	5,55	180
	6106 10 006106 20 006106 90 106206 20 006206 30 006206 40 00
8	Cămăși și cămăși cu mânecă scurtă, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru bărbați sau băieți, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale	4,60	217
	6205 10 006205 20 006205 30 00
GRUPA II A
9	Țesături buclate de tip buret („éponge”), din bumbac; lenjerie de toaletă sau de bucătărie, altele decât cele tricotate sau croșetate, buclate de tip buret („éponge”), din bumbac
	5802 11 005802 19 00ex 6302 60 00
20	Lenjerie de pat, altele decât cele tricotate sau croșetate
	6302 21 006302 22 906302 29 906302 31 006302 32 906302 39 90
22	Fire din fibre sintetice discontinue, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5508 10 105509 11 005509 12 005509 21 005509 22 005509 31 005509 32 005509 41 005509 42 005509 51 005509 52 005509 53 005509 59 005509 61 005509 62 005509 69 005509 91 005509 92 005509 99 00
22 (a)	din care acrilice
	ex 5508 10 105509 31 005509 32 005509 61 005509 62 005509 69 00
23	Fire din fibre artificiale discontinue, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5508 20 105510 11 005510 12 005510 20 005510 30 005510 90 00
32	Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip „omidă” („Chenille”) [cu excepția țesăturilor din bumbac, buclate, de tip buret („éponge”) și a panglicilor] și suprafețe textile cu smocuri, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale
	5801 10 005801 21 005801 22 005801 23 005801 24 005801 25 005801 26 005801 31 005801 32 005801 33 005801 34 005801 35 005801 36 005802 20 005802 30 00
32 (a)	din care catifele din bumbac, reiate
	5801 22 00
39	Lenjerie de masă, de toaletă și de bucătărie, altele decât cele tricotate sau croșetate, altele decât cele din bumbac buclate de tip buret („éponge”)
	6302 51 006302 53 90ex 6302 59 006302 91 006302 93 90ex 6302 99 00
GRUPA II B
12	Ciorapi, ciorapi-chilot (colanți), dresuri, ciorapi trei-sferturi, șosete, șosete scurte și alte articole similare tricotate sau croșetate, altele decât pentru nou-născuți, inclusiv ciorapi pentru varice, altele decât articolele de la categoria 70	24,3 perechi	41
	6115 12 006115 19 006115 20 116115 20 906115 91 006115 92 006115 93 106115 93 306115 93 996115 99 00
13	Slipuri și indispensabili pentru bărbați sau băieți, slipuri și chiloți pentru femei sau fete, tricotați sau croșetați, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale	17	59
	6107 11 006107 12 006107 19 006108 21 006108 22 006108 29 00ex 6212 10 10
14	Pardesie, impermeabile și alte tipuri de paltoane (inclusiv pelerine), țesute, pentru bărbați și băieți, din lână, bumbac (altele decât hanoracele de la categoria 21)	0,72	1 389
	6201 11 00ex 6201 12 10ex 6201 12 90ex 6201 13 10ex 6201 13 906210 20 00
15	Paltoane, impermeabile (inclusiv pelerine) și jachete, țesute, pentru femei și fete, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale (altele decât hanoracele de la categoria 21)	0,84	1 190
	6202 11 00ex 6202 12 10ex 6202 12 90ex 6202 13 10ex 6202 13 906204 31 006204 32 906204 33 906204 39 196210 30 00
16	Costume, compleuri și ansambluri, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru bărbați și băieți, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale, cu excepția costumelor de schi	0,80	1 250
	6203 11 006203 12 006203 19 106203 19 306203 21 006203 22 806203 23 806203 29 186211 32 316211 33 31
17	Jachete și sacouri, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru bărbați și băieți, din bumbac sau fibre sintetice sau artificiale	1,43	700
	6203 31 006203 32 906203 33 906203 39 19
18	Jachete și sacouri, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru bărbați și băieți, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale, bluze de corp, slipuri, indispensabili, cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole similare pentru bărbați și băieți, altele decât cele tricotate și croșetate
	6207 11 006207 19 006207 21 006207 22 006207 29 006207 91 006207 92 006207 99 00
	Bluze de corp și cămăși de zi, combinezoane sau furouri, jupoane, slipuri, cămăși de noapte, pijamale, dezabieuri, halate de baie, capoate și articole similare, pentru femei și fete, altele decât cele tricotate și croșetate
	6208 11 006208 19 006208 21 006208 22 006208 29 006208 91 006208 92 006208 99 00ex 6212 10 10
19	Batiste, altele decât tricotate	59	17
	6213 20 006213 90 00
21	Hanorace; bluzoane și articole similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale; părțile superioare ale îmbrăcămintei de sport (treninguri) cu căptușeală, altele decât cele din categoriile 16 sau 29, din bumbac sau fibre de sintetice sau artificiale	2,3	435
	ex 6201 12 10ex 6201 12 90ex 6201 13 10ex 6201 13 906201 91 006201 92 006201 93 00ex 6202 12 10ex 6202 12 90ex 6202 13 10ex 6202 13 906202 91 006202 92 006202 93 006211 32 416211 33 416211 42 416211 43 41
24	Cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, capoate și articole similare, tricotate sau croșetate, pentru bărbați și băieți	3,9	257
	6107 21 006107 22 006107 29 006107 91 006107 92 00ex 6107 99 00
	Cămăși de noapte, pijamale, dezabieuri, halate de baie, capoate și articole similare, tricotate sau croșetate, pentru femei și fete
	6108 31 006108 32 006108 39 006108 91 006108 92 00ex 6108 99 00
26	Rochii pentru femei sau fete, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale	3,1	323
	6104 41 006104 42 006104 43 006104 44 006204 41 006204 42 006204 43 006204 44 00
27	Fuste, inclusiv fuste-pantalon, pentru femei și fete	2,6	385
	6104 51 006104 52 006104 53 006104 59 006204 51 006204 52 006204 53 006204 59 10
28	Pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurți și șorturi (altele decât cele pentru baie), tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale	1,61	620
	6103 41 006103 42 006103 43 00ex 6103 49 0061046100610462006104 63 00ex 6104 69 00
29	Taioare și ansambluri, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru femei și fete, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale, cu excepția costumelor de schi	1,37	730
	6204 11 006204 12 006204 13 006204 19 106204 21 006204 22 806204 23 806204 29 186211 42 316211 43 31
31	Sutiene și bustiere, țesute, tricotate sau croșetate	18,2	55
	ex 6212 10 106212 10 90
68	Confecțiile pentru nou-născuți și alte accesorii de îmbrăcăminte, cu excepția mănușilor pentru nou-născuți, a mănușilor cu un deget și a mitenelor din categoriile 10 și 87, ciorapi și șosete pentru nou-născuți, altele decât cele tricotate sau croșetate, de la categoria 88
	6111 10 906111 20 906111 30 90ex 6111 90 00ex 6209 10 00ex 6209 20 00ex 6209 30 00ex 6209 90 00
73	Îmbrăcăminte de sport (treninguri), tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale	1,67	600
	6112 11 006112 12 006112 19 00
76	Articole de îmbrăcăminte de lucru, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru bărbați sau băieți
	6203 22 106203 23 106203 29 116203 32 106203 33 106203 39 116203 42 116203 42 516203 43 116203 43 316203 49 116203 49 316211 32 106211 33 10
	Șorțuri, bluze și alte echipamente de lucru, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru femei și fete
	6204 22 106204 23 106204 29 116204 32 106204 33 106204 39 116204 62 116204 62 516204 63 116204 63 316204 69 116204 69 316211 42 106211 43 10
77	Combinezoane și costume de schi, altele decât cele tricotate sau croșetate
	ex 6211 20 00
78	Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte de la categoriile 6, 7, 8, 14, 15, 16, 17, 18, 21, 26, 27, 29, 68, 72, 76 și 77
	6203 41 306203 42 596203 43 396203 49 396204 61 856204 62 596204 62 906204 63 396204 63 906204 69 396204 69 506210 40 006210 50 006211 31 006211 32 906211 33 906211 41 006211 42 906211 43 90
83	Paltoane, jachete, sacouri și alte articole de îmbrăcăminte, inclusiv combinezoanele și costumele de schi, tricotate sau croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte enumerate la categoriile 4, 5, 7, 13, 24, 26, 27, 28, 68, 69, 72, 73, 74 și 75
	6101 10 106101 20 106101 30 106102 10 106102 20 106102 30 106103 31 006103 32 006103 33 00ex 6103 39 006104 31 006104 32 006104 33 00ex 6104 39 006112 20 006113 00 906114 10 006114 20 006114 30 00
GRUPA III A
33	Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o lățime sub 3 m
	5407 20 11
	Saci și săculeți de tipul celor folosiți pentru ambalarea mărfurilor, altele decât cele tricotate sau croșetate, obținute din benzi sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă
	6305 32 816305 32 896305 33 916305 33 99
34	Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi sau forme similare, din polietilenă sau polipropilenă, cu o lățime de minimum 3 m
	5407 20 19
35	Țesături din fibre sintetice continue, altele decât cele pentru anvelope pneumatice de la categoria 114
	5407 10 005407 20 905407 30 005407 41 005407 42 005407 43 005407 44 005407 51 005407 52 005407 53 005407 54 005407 61 105407 61 305407 61 505407 61 905407 69 105407 69 905407 71 005407 72 005407 73 005407 74 005407 81 005407 82 005407 83 005407 84 005407 91 005407 92 005407 93 005407 94 00ex 5811 00 00ex 5905 00 70
35 (a)	dintre care altele decât cele nealbite sau albite
	ex 5407 10 00ex 5407 20 90ex 5407 30 005407 42 005407 43 005407 44 005407 52 005407 53 00540754005407 61 305407 61 505407 61 905407 69 905407 72 005407 73 005407 74 005407 82 005407 83 005407 84 005407 92 005407 93 005407 94 00ex 5811 00 00ex 5905 00 70
36	Țesături din fibre artificiale continue, altele decât cele pentru anvelope pneumatice de la categoria 114
	5408 10 005408 21 005408 22 105408 22 905408 23 105408 23 905408 24 005408 31 005408 32 005408 33 005408 34 00ex 5811 00 00ex 5905 00 70
36 (a)	dintre care altele decât cele nealbite sau albite
	ex 5408 10 005408 22 105408 22 905408 23 105408 23 905408 24 005408 32 005408 33 005408 34 00ex 5811 00 00ex 5905 00 70
37	Țesături din fibre artificiale discontinue
	5516 11 005516 12 005516 13 005516 14 005516 21 005516 22 005516 23 105516 23 905516 24 005516 31 005516 32 005516 33 005516 34 005516 41 005516 42 005516 43 005516 44 005516 91 005516 92 005516 93 005516 94 00ex 5803 90 40ex 5905 00 70
37 (a)	dintre care altele decât cele nealbite sau albite
	5516 12 005516 13 005516 14 005516 22 005516 23 105516 23 905516 24 005516 32 005516 33 005516 34 005516 42 005516 43 005516 44 005516 92 005516 93 005516 94 00ex 5803 90 40ex 5905 00 70
38 A	Materiale sintetice tricotate sau croșetate, pentru perdele și perdele-rețea (perdele-tul)
	6005 31 106005 32 106005 33 106005 34 106006 31 106006 32 106006 33 106006 34 10
38 B	Perdele-rețea (perdele-tul), altele decât cele tricotate sau croșetate
	ex 6303 91 00ex 6303 92 90ex 6303 99 90
40	Perdele, storuri de interior, garnituri, draperii de pat și alte articole pentru mobilier, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale
	ex 6303 91 00ex 6303 92 90ex 6303 99 906304 19 10ex 6304 19 906304 92 00ex 6304 93 00ex 6304 99 00
41	Fire din filamente sintetice continue, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât firele netexturate, simple, nerăsucite sau având maximum 50 răsuciri/m
	5401 10 125401 10 145401 10 165401 10 185402 10 105402 10 905402 20 005402 31 005402 32 005402 33 005402 39 105402 39 905402 49 105402 49 915402 49 995402 51 005402 52 005402 59 105402 59 905402 61 005402 62 005402 69 105402 69 90ex 5604 20 00ex 5604 90 00
42	Fire din fibre sintetice și artificiale continue, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5401 20 10
	Fire din fibre artificiale: fire din filamente artificiale, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât firele simple de vâscoză nerăsucite sau având maximum 250 de răsuciri/metru și firele simple netexturate din acetat de celuloză
	5403 10 005403 20 00ex 5403 32 00ex 5403 33 005403 39 005403 41 005403 42 005403 49 00ex 5604 20 00
43	Fire din fibre artificiale: fire din filamente artificiale, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5204 20 005207 10 005207 90 005401 10 905401 20 905406 10 005406 20 005508 20 905511 30 00
46	Lână și păr fin de animale, cardate sau pieptănate
	5105 10 005105 21 005105 29 005105 31 005105 39 105105 39 90
47	Lână și păr fin de animale, cardate sau pieptănate, fire de lână sau din păr fin de animale, cardate, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5106 10 105106 10 905106 20 105106 20 915106 20 995108 10 105108 10 90
48	Fire din lână sau din păr fin de animale, pieptănate, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5107 10 105107 10 905107 20 105107 20 305107 20 515107 20 595107 20 915107 20 995108 20 105108 20 90
49	Fire din lână sau din păr fin de animale, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5109 10 105109 10 905109 90 105109 90 90
50	Țesături din lână sau din păr fin de animale
	5111 11 005111 19 105111 19 905111 20 005111 30 105111 30 305111 30 905111 90 105111 90 915111 90 935111 90 995112 11 005112 19 105112 19 905112 20 005112 30 105112 30 305112 30 905112 90 105112 90 915112 90 935112 90 99
51	Bumbac cardat sau pieptănat
	5203 00 00
53	Țesături tip gazeu din bumbac
	5803 10 00
54	Fibre artificiale discontinue, inclusiv deșeuri, cardate, pieptănate sau altfel prelucrate pentru filare
	5507 00 00
55	Fibre sintetice discontinue, inclusiv deșeuri, cardate sau pieptănate sau altfel prelucrate pentru filare
	5506 10 005506 20 005506 30 005506 90 105506 90 90
56	Fire din fibre sintetice discontinue (inclusiv deșeuri), condiționate pentru vânzarea cu amănuntul
	5508 10 905511 10 005511 20 00
58	Covoare cu puncte înnodate sau înfășurate, chiar confecționate
	5701 10 105701 10 905701 90 105701 90 90
59	Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, altele decât covoarele din categoria 58
	5702 10 005702 31 105702 31 805702 32 105702 32 90ex 5702 39 005702 41 005702 42 00ex 5702 49 005702 51 005702 52 105702 52 90ex 5702 59 005702 91 005702 92 105702 92 90ex 5702 99 005703 10 005703 20 115703 20 195703 20 915703 20 995703 30 115703 30 195703 30 815703 30 895703 90 105703 90 905704 10 005704 90 005705 00 105705 00 30ex 5705 00 90
60	Tapiserii țesute manual (de tip Gobelins, Flandres, Aubusson, Beauvais și similare) și tapiserii cu acul (de exemplu cu punct mic, cu cruciulițe etc.), chiar confecționate
	5805 00 00
61	Panglici și panglici fără bătătură, din fire de urzeală paralelizate și lipite (bolduc), altele decât etichetele și articolele similare de la categoria 62. Țesături (altele decât cele tricotate) elastice, din materiale textile asociate cu fire de cauciuc
	ex 5806 10 005806 20 005806 31 005806 32 105806 32 905806 39 005806 40 00
62	Fire tip „omidă” („Chenille”), fire „îmbrăcate” (altele decât firele metalizate și firele de păr de cal „îmbrăcate”)
	5606 00 915606 00 99
	Tuluri, alte pânze tip tul și țesături cu ochiuri înnodate; dantele (executate mecanic sau manual) sub formă de bucăți, benzi sau cu motive decorative
	5804 10 115804 10 195804 10 905804 21 105804 21 905804 29 105804 29 905804 30 00
	Etichete, ecusoane, alte articole de pasmanterie și alte articole ornamentale similare, sub formă de bucăți
	5807 10 105807 10 90
	Trese sub formă de bucăți; alte articole de pasmanterie și alte articole ornamentale similare, sub formă de bucăți: ciucuri, pompoane și articole similare
	5808 10 005808 90 00
	Broderii sub formă de bucăți, benzi sau motive decorative
	5810 10 105810 10 905810 91 105810 91 905810 92 105810 92 905810 99 105810 99 90
63	Materiale tricotate din fibre sintetice care conțin minimum 5 % din greutate fire din elastomeri și materiale tricotate din fibre sintetice care conțin minimum 5 % din greutate fire din cauciuc
	5906 91 00ex 6002 40 006002 90 00ex 6004 10 006004 90 00
	Dantele Raschel și materiale așa-zise cu „păr lung” din fibre sintetice
	ex 6001 10 006003 30 106005 31 506005 32 506005 33 506005 34 50
65	Materiale tricotate altele decât cele de la categoriile 38 A și 63, din lână, bumbac sau fibre artificiale
	5606 00 10ex 6001 10 006001 21 006001 22 00ex 6001 29 006001 91 006001 92 00ex 6001 99 00ex 6002 40 006003 10 006003 20 006003 30 906003 40 00ex 6004 10 006005 10 006005 21 006005 22 006005 23 006005 24 006005 31 906005 32 906005 33 906005 34 906005 41 006005 42 006005 43 006005 44 006006 10 006006 21 006006 22 006006 23 006006 24 006006 31 906006 32 906006 33 906006 34 906006 41 006006 42 006006 43 006006 44 00
66	Pături, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale
	6301 10 006301 20 906301 30 90ex 6301 40 90ex 6301 90 90
GRUPA III B
10	Mănuși tricotate sau croșetate	17	59
	6111 10 106111 20 106111 30 10ex 6111 90 006116 10 206116 10 806116 91 006116 92 006116 93 006116 99 00	perechi
67	Accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate, altele decât cele pentru nou-născuți; lenjerii de toate tipurile, tricotate sau croșetate, perdele, perdele-rețea (perdele-tul) și storuri de interior, garnituri și draperii de pat și alte articole de mobilier tricotate sau croșetate; pături tricotate sau croșetate, alte articole tricotate sau croșetate, inclusiv părți de articole de îmbrăcăminte sau de accesorii de îmbrăcăminte
	5807 90 906113 00 106117 10 006117 20 006117 80 106117 80 906117 90 006301 20 106301 30 106301 40 106301 90 106302 10 006302 40 00ex 6302 60 006303 11 006303 12 006303 19 006304 11 006304 91 00ex 6305 20 006305 32 11ex 6305 32 906305 33 10ex 6305 39 00ex 6305 90 006307 10 106307 90 10
67 (a)	Saci și săculeți, de tipul celor folosiți la ambalarea bunurilor, din benzi sau forme similare de polietilenă sau polipropilenă sau alte forme similare
	6305 32 116305 33 10
69	Combinezoane sau furouri și jupoane, tricotate, pentru femei sau fete	7,8	128
	6108 11 006108 19 00
70	Ciorapi-chilot (colanți) din fibre sintetice, având finețea firului simplu sub 67 decitex (6,7 tex)	30,4 perechi	33
	6115 11 006115 20 19
	Ciorapi pentru femei din fibre sintetice
	6115 93 91
72	Costume de baie din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale	9,7	103
	6112 31 106112 31 906112 39 106112 39 906112 41 106112 41 906112 49 106112 49 906211 11 006211 12 00
74	Taioare și ansambluri tricotate, pentru femei sau fete, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale, cu excepția costumelor de schi	1,54	650
	6104 11 006104 12 006104 13 00ex 6104 19 006104 21 006104 22 006104 23 00ex 6104 29 00
75	Costume, compleuri și ansambluri tricotate, pentru bărbați sau băieți, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale, cu excepția costumelor de schi	0,80	1 250
	6103 11 006103 12 006103 19 006103 21 006103 22 006103 23 006103 29 00
84	Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete și articole similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, din bumbac, lână, fibre sintetice sau artificiale
	6214 20 006214 30 006214 40 006214 90 10
85	Cravate, papioane și fulare-cravată, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale.	17,9	56
	6215 20 006215 90 00
86	Corsete, brâuri-chilot, cingători, portjartiere, bretele, jartiere și articole similare și părțile lor, chiar tricotate sau croșetate	8,8	114
	6212 20 006212 30 006212 90 00
87	Mănuși, altele decât tricotate sau croșetate
	ex 6209 10 00ex 6209 20 00ex 6209 30 00ex 6209 90 006216 00 00
88	Ciorapi, șosete și tălpici, altele decât tricotate sau croșetate; alte accesorii pentru îmbrăcăminte, părți de îmbrăcăminte, altele decât pentru nou-născuți, altele decât tricotate sau croșetate
	ex 6209 10 00ex 6209 20 00ex 6209 30 00ex 6209 90 006217 10 006217 90 00
90	Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, din fibre sintetice
	5607 41 005607 49 115607 49 195607 49 905607 50 115607 50 195607 50 305607 50 90
91	Corturi
	6306 21 006306 22 006306 29 00
93	Saci și săculeți, de tipul celor utilizate la ambalarea mărfurilor, din țesături, alții decât cei obținuți pornind de la foi sau forme similare de polietilenă sau de polipropilenă
	ex 6305 20 00ex 6305 32 90ex 6305 39 00
94	Vată din materiale textile și articole din aceasta; fibre textile cu o lungime de maximum 5 mm (fire tunse de pe postav), noduri și nopeuri (butoni) din materiale textile
	5601 10 105601 10 905601 21 105601 21 905601 22 105601 22 915601 22 995601 29 005601 30 00
95	Pâsle și articole din pâslă, chiar impregnate sau îmbrăcate, altele decât acoperitoare de podea
	5602 10 195602 10 315602 10 395602 10 905602 21 00ex 5602 29 005602 90 00ex 5807 90 10ex 5905 00 706210 10 106307 90 91
96	Materiale nețesute și articole din materiale nețesute, chiar impregnate, îmbrăcate, acoperite sau stratificate
	5603 11 105603 11 905603 12 105603 12 905603 13 105603 13 905603 14 105603 14 905603 91 105603 91 905603 92 105603 92 905603 93 105603 93 905603 94 105603 94 90ex 5807 90 10ex 5905 00 706210 10 90ex 6301 40 90ex 6301 90 906302 22 106302 32 106302 53 106302 93 106303 92 106303 99 10ex 6304 19 90ex 6304 93 00ex 6304 99 00ex 6305 32 90ex 6305 39 006307 10 30ex 6307 90 99
97	Plase cu ochiuri înnodate, din sfori, corzi sau frânghii; plase pentru pescuit, confecționate sau alte plase confecționate din materiale textile
	5608 11 115608 11 195608 11 915608 11 995608 19 115608 19 195608 19 305608 19 905608 90 00
98	Articole realizate din fire, sfori, frânghii și corzi, cu excepția materialelor textile, a articolelor din materiale textile și a articolelor de la categoria 97
	5609 00 005905 00 10
99	Țesături acoperite cu clei sau cu substanțe amilacee, de tipul celor utilizate în legătorie, cartonaj, ca materiale de acoperire sau pentru utilizări similare; pânze de copiat sau transparente pentru desen; pânze pregătite pentru pictură; vatir și țesături similare pentru confecționarea pălăriilor
	5901 10 005901 90 00
	Linoleum, chiar decupat; acoperitoare de podea constând dintr-o îmbrăcare sau o acoperire aplicată pe un suport textil, chiar decupate
	5904 10 005904 90 00
	Țesuturi cauciucate, altele decât tricotate, cu excepția celor pentru anvelope pneumatice
	5906 10 005906 99 105906 99 90
	Alte țesături impregnate sau îmbrăcate; pânze pictate pentru decoruri de teatru, decoruri de ateliere sau utilizări similare, altele decât cele de la categoria 100
	5907 00 105907 00 90
100	Țesături impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu derivați din celuloză sau din alte materiale plastice artificiale și țesături stratificate cu aceleași materiale
	5903 10 105903 10 905903 20 105903 20 905903 90 105903 90 915903 90 99
101	Sfori, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, altele decât cele din fibre sintetice
	ex 5607 90 90
109	Prelate, vele pentru ambarcațiuni și storuri de exterior
	6306 11 006306 12 006306 19 006306 31 006306 39 00
110	Saltele pneumatice, țesute
	6306 41 006306 49 00
111	Articole de camping, țesute, altele decât saltelele pneumatice și corturile
	6306 91 006306 99 00
112	Alte articole confecționate, țesute, cu excepția celor de la categoriile 113 și 114
	6307 20 00ex 6307 90 99
113	Pânze groase pentru spălat podeaua, cârpe pentru vase sau pentru șters praful, altele decât cele tricotate sau croșetate
	6307 10 90
114	Țesături și articole de uz tehnic
	5902 10 105902 10 905902 20 105902 20 905902 90 105902 90 905908 00 005909 00 105909 00 905910 00 005911 10 00ex 5911 20 005911 31 115911 31 195911 31 905911 32 105911 32 905911 40 005911 90 105911 90 90
GRUPA IV
115	Fire din in sau din ramie
	5306 10 105306 10 305306 10 505306 10 905306 20 105306 20 905308 90 125308 90 19
117	Țesături din in sau din ramie
	5309 11 105309 11 905309 19 005309 21 105309 21 905309 29 005311 00 105803 90 905905 00 30
118	Lenjerie de pat, de masă, de toaletă, de oficiu sau bucătărie, din in sau ramie, altele decât cele tricotate sau croșetate
	6302 29 106302 39 206302 52 00ex 630259006302 92 00ex 6302 99 00
120	Perdele, draperii, storuri de interior; garnituri și draperii de pat și alte articole pentru mobilier, altele decât cele tricotate sau croșetate, din in sau ramie
	ex 6303 99 906304 19 30ex 6304 99 00
121	Sfori, corzi și frânghii, împletite sau nu, din in sau ramie
	ex 5607 90 90
122	Saci și săculeți de tipul celor folosiți pentru ambalarea mărfurilor, uzate, din in, altele decât cele tricotate sau croșetate
	ex 6305 90 00
123	Catifele, plușuri, țesături buclate și țesături tip „omidă” („Chenille”), din in sau ramie, cu excepția panglicilor din catifea
	5801 90 10ex 5801 90 90
	Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și voalete și articole similare, din in sau ramie, altele decât cele tricotate sau croșetate
	6214 90 90

ANEXA II

CALENDAR DE ELIMINARE PROGRESIVĂ A TARIFELOR

CALENDAR DE ELIMINARE PROGRESIVĂ
	Tarife (2004)	2005	2006	2007	2008 și anii următori
Materii prime	0	0	0	0	0
	1	0,5	0	0	0
	10	7	5	3	0
Fire/fibre	0	0	0	0	0
	1	1	1	1	0
	5	4	4	3	0
	10	7	5	2	0
Țesături	1	1	1	1	0
	5	4	4	2	0
	10	7	5	2	0
	15	12	9	5	0
Îmbrăcăminte	5	5	4	3	0
	10	7	5	2	0
	18	14	10	7	0
	22	16	12	8	0

ANEXA III

PROCES-VERBAL CONVENIT PRIVIND ACCESUL PE PIAȚĂ

Părțile convin asupra faptului că nici una dintre ele nu aplică bariere netarifare care să împiedice schimburile din acest sector. Părțile convin asupra faptului că barierele netarifare cuprind, în special:

—	drepturile vamale aplicabile la importul sau vânzării produselor originare din Comunitate sau din Serbia, care se adaugă la cele prevăzute de prezentul acord, sau orice redevențe sau taxe privind importurile și exporturile care depășesc costul aproximativ al serviciilor prestate;

—	orice taxă mai mare decât cele aplicate în cazul producției sau vânzării produselor naționale echivalente;

—	standardele și reglementările tehnice, precum și normele, procedurile sau practicile privind certificarea sau evaluarea conformității care depășesc ceea ce era necesar;

—	orice altă barieră sau formă de control de pe teritoriul oricăreia dintre părți, care împiedică libera circulație a produselor după vămuire și punerea în liberă circulație;

—	valorile indicative care au ca efect aplicarea efectivă a unor prețuri minime, arbitrare sau fictive, sau normele, procedurile și practicile privind valoarea în vamă care ridică bariere în calea comerțului;

—	norme, proceduri sau practici privind controlul înainte de expediere, având un caracter discriminatoriu, lipsite de transparență, deosebit de lungi sau greoaie, sau controalele vamale instituite la vămuirea produselor care au fost supuse controlului înainte de expediere;

—	norme, proceduri sau practici excesiv de greoaie, costisitoare sau arbitrare privind certificarea originii produselor sau prin care se solicită transportul direct al produselor din țara de origine în țara de destinație;

—

prevederile, normele, procedurile sau practicile privind licențele neautomate, discreționare sau de alt tip, care determină cheltuieli disproporționate sau generează un efect restrictiv asupra importurilor. În special, cererile de licențe automate, prezentate în formă adecvată și completă, trebuie aprobate imediat după recepție, în limita posibilităților administrative, dar într-un interval de cel mult zece zile lucrătoare;

—

prevederile sau practicile privind marcarea, etichetarea, descrierea compoziției produselor sau descrierea fabricației produselor care, prin formula și destinația lor, generează o discriminare în comparație cu produsele naționale și sunt mai restrictive pentru comerț decât este necesar pentru realizarea unui obiectiv legitim;

—	termenele de vămuire deosebit de lungi sau procedurile vamale deosebit de greoaie, lipsite de transparență sau costisitoare, în special prevederile privind controlul, care au un efect restrictiv inutil al importurilor;

—	subvențiile care cauzează un prejudiciu industriei produselor textile și de confecții a celeilalte părți.

Pentru a facilita comerțul legitim, fără a aduce atingere necesității unui control efectiv, părțile se angajează:

—	să coopereze și să facă schimb de informații privind orice chestiune referitoare la legislația și procedurile vamale și, în special, să rezolve rapid problemele cu care se confruntă operatorii și care derivă din dispozițiile prezentului acord;

—	să instituie proceduri eficiente, nediscriminatorii și rapide, care permit dreptul la o cale de atac împotriva acțiunilor și deciziilor administrative ale administrațiilor vamale sau ale altor agenți care influențează importul sau exportul produselor;

—	să stabilească un mecanism corespunzător de consultare între administrațiile vamale și operatori privind procedurile și reglementările vamale;

—	să publice, pe cât posibil în format electronic, și să aducă la cunoștință noile texte legislative și proceduri generale privind sectorul vamal, precum și orice modificare ulterioară, cel mai târziu la data intrării în vigoare a acestora;

—

să coopereze pentru a defini o abordare comună privind aspectele legate de valoarea în vamă, inclusiv prin elaborarea unui „Cod de bune practici” privind metodele de lucru și aspectele operaționale, utilizarea unor valori indicative sau indici de referință, garanții și documentația corespunzătoare pentru certificarea exactității valorii în vamă. Părțile convin să inițieze negocieri privind „Codul de bune practici” după aplicarea prezentului acord și să le finalizeze cât de curând posibil.

ANEXA IV

Produse care fac obiectul suspendării restricțiilor cantitative, astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din prezentul acord.

(Descrierea completă a produselor care fac parte din categoriile menționate în prezenta anexă este prevăzută la anexa I).

Categorii

ANEXA V

TITLUL I

CLASIFICARE

Articolul 1

(1) Autoritățile competente din Comunitate se obligă să informeze Serbia asupra oricărei modificări a Nomenclaturii Combinate (NC) înainte de intrarea în vigoare a acesteia în Comunitate.

(2) Autoritățile competente din Comunitate se obligă să informeze autoritățile competente din Serbia asupra oricărei decizii privind clasificarea produselor reglementate de prezentul acord, cel mai târziu în cursul lunii care urmează adoptării acesteia. Informarea include:

(a)	descrierea produselor în cauză;

(b)	categoria și codurile NC corespunzătoare;

(c)	motivele care au dus la adoptarea deciziei.

(3) În cazul în care o decizie de clasificare duce la modificarea clasificărilor precedente sau la schimbarea categoriei oricărui produs care face obiectul prezentului acord, autoritățile competente din Comunitate acordă un termen de treizeci de zile de la data comunicării de către Comunitate, pentru punerea în aplicare a deciziei.

Produsele expediate înaintea datei de punere în aplicare a deciziei se mențin sub incidența clasificărilor preexistente, cu condiția ca produsele în cauză să fi fost prezentate Comunității în vederea importului în Comunitate într-un termen de șaizeci de zile de la data respectivă.

(4) În cazul în care o decizie de clasificare duce la modificarea clasamentelor precedente sau la schimbarea categoriei oricărui produs care face obiectul prezentului acord, părțile convin să inițieze consultări, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8 din prezentul acord, cu scopul de a îndeplini obligația prevăzută la articolul 9 alineatul (1) paragraful al treilea din prezentul acord.

(5) În cazul unei divergențe de opinii, la punctul de intrare în Comunitate, între Serbia și autoritățile competente din Comunitate, privind clasificarea produselor care fac obiectul prezentului acord, clasificarea este stabilită provizoriu pe baza indicațiilor furnizate de Comunitate, în așteptarea consultărilor prevăzute la articolul 8 din prezentul acord, având rolul de a ajunge la un acord privind clasificarea definitivă a produselor în cauză.

TITLUL II

ORIGINE

Articolul 2

(1) Produsele originare din Serbia sunt admise la exportul în Comunitate sub regimul instituit prin prezentul acord, pe baza prezentării unui certificat de origine eliberat de Administrația Vămilor din Serbia, în conformitate cu modelul anexat.

(2) Certificatul de origine este eliberat de Administrația Vămilor din Serbia în cazul în care produsele în cauză pot fi considerate originare din Serbia în sensul dispozițiilor în vigoare în Comunitate.

(3) Cu toate acestea, produsele din grupa III pot fi importate în Comunitate sub regimul instituit prin prezentul acord, pe baza prezentării unei declarații a exportatorului, redată pe factură sau alt document comercial, care să ateste că produsele în cauză sunt originare din Serbia în sensul dispozițiilor în vigoare în Comunitate.

(4) Certificatul de origine menționat la alineatul (1) nu este necesar pentru importul mărfurilor care posedă un certificat de circulație EUR.1 eliberat în conformitate cu dispozițiile relevante din regimul tarifar autonom acordat Serbiei de către Comunitate.

Articolul 3

Certificatul de origine se eliberează numai la prezentarea unei cereri scrise de către exportator sau reprezentantul său autorizat, angajând răspunderea exportatorului. Administrația Vămilor din Serbia se asigură că aceste certificate de origine sunt completate corect; în acest sens, ele pot solicita toate documentele justificative necesare sau pot efectua orice control pe care îl consideră util.

Articolul 4

În cazul în care sunt stabilite criterii diferite de stabilire a originii pentru produse aparținând aceleiași categorii, certificatele sau declarațiile de origine trebuie să cuprindă o descriere suficient de precisă a produselor pentru a permite aprecierea criteriului pe baza căruia a fost eliberat certificatul sau redactată declarația.

Articolul 5

Constatarea unor diferențe minore între mențiunile de pe certificatul de origine și cele de pe documentele prezentate Administrației Vămilor din Serbia în vederea îndeplinirii formalităților de import al produselor, nu duce, ipso facto, la suspiciuni privind cele declarate în certificat.

TITLUL III

SISTEM DE DUBLU CONTROL

SECȚIUNEA I

Export

Articolul 6

Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia eliberează o licență de export pentru toate transporturile din Serbia de produse textile supuse restricțiilor cantitative definitive sau provizorii instituite în temeiul prezentului acord, până la restricțiile cantitative relevante, eventual modificate de prezentul acord, precum și pentru toate transporturile de produse textile supuse unui sistem de dublu control fără restricții cantitative, astfel cum este prevăzut de prezentul acord.

Articolul 7

(1) În cazul produselor supuse unor restricții cantitative în temeiul prezentului acord, licența de export va fi conform modelului 1 atașat la prezenta anexă și este valabilă pentru exporturile efectuate pe întregul teritoriul vamal în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene.

(2) În cazul în care au fost instituite restricții cantitative în temeiul prezentului acord, fiecare licență de export trebuie să certifice, printre altele, faptul că respectivei cantități din produsul în cauză i s-a aplicat restricția cantitativă instituită pentru categoria produselor în cauză și trebuie să se refere la o singură categorie de produse cărora li se aplică restricțiile cantitative. Licența de export poate fi utilizată pentru unul sau mai multe transporturi de produse în cauză.

(3) În cazul produselor care fac obiectul unui sistem de dublu control fără restricții cantitative, licența de export este conformă cu modelul 2 atașat la prezenta anexă. Licența are ca obiect numai una dintre categoriile de produse și poate fi utilizată pentru unul sau mai multe transporturi din produsele în cauză.

Articolul 8

Autoritățile competente ale Comunității trebuie să fie informate de îndată cu privire la retragerea sau modificarea oricărei licențe de export deja eliberate.

Articolul 9

(1) Pentru exporturile de produse textile supuse unor restricții cantitative în temeiul dispozițiilor prezentului acord trebuie să li se aplice restricții cantitative stabilite pentru anul în cursul căruia a avut loc expedierea produselor, chiar dacă licența de export este eliberată după expediere.

(2) În scopul aplicării alineatului (1), expedierea produselor este considerată ca având loc la data încărcării lor în avionul, vehiculul sau nava care asigură exportul.

Articolul 10

Prezentarea unei licențe de export, în sensul aplicării articolului 12 din prezenta anexă, trebuie să fie efectuată până la 31 martie a anului care urmează celui în care au fost expediate produsele care fac obiectul licenței de export.

SECȚIUNEA II

Import

Articolul 11

Admiterea în Comunitate a produselor textile supuse unei restricții cantitative sau unui sistem de dublu control în temeiul prezentului acord este condiționată de prezentarea unei autorizații de import.

Articolul 12

(1) Autoritățile competente din Comunitate eliberează autorizația de import prevăzută la articolul 11 din prezenta anexă în termen de cinci zile lucrătoare de la data prezentării de către importator a originalului licenței de export corespondentă.

(2) Autorizațiile de import pentru produsele supuse unei restricții cantitative în temeiul prezentului acord sunt valabile o perioadă de șase luni de la data eliberării, pentru importurile efectuate pe întreg teritoriul vamal în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene.

(3) Autorizațiile de import eliberate pentru produsele supuse unui sistem de dublu control fără restricții cantitative sunt valabile șase luni de la data eliberării pentru importurile efectuate pe întreg teritoriul vamal în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene.

(4) Autoritățile competente din Comunitate anulează autorizația de import deja eliberată în cazul în care licența de export corespondentă a fost retrasă.

Cu toate acestea, în cazul în care autoritățile competente din Comunitate au fost informate asupra retragerii sau anulării licenței de export numai după ce produsele au fost importate în Comunitate, cantitățile în cauză sunt supuse restricțiilor cantitative stabilite pentru categoria și anul pentru care se aplică contingentul respectiv.

Articolul 13

(1) Autoritățile competente din Comunitate pot suspenda eliberarea autorizațiilor de import în cazul în care constată că volumul total stabilit prin licențele de export eliberate de Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia pentru o anumită categorie, în cursul unui an de aplicare a acordului, depășește restricția cantitativă stabilită pentru categoria respectivă prin dispozițiile prezentului acord, eventual modificată de dispozițiile aplicabile în domeniu. În acest caz, autoritățile competente din Comunitate informează de îndată Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia și este inițiată imediat procedura specială de consultări prevăzută la articolul 8 din prezentul acord.

(2) Autoritățile competente din Comunitate pot refuza eliberarea autorizațiilor de import pentru produsele din Serbia supuse restricțiilor cantitative sau unui sistem de dublu control care nu au licențe de export corespondente eliberate de Serbia în conformitate cu dispozițiile prezentei anexe.

Cu toate acestea, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6 din prezentul acord, în cazul în care importul produselor respective în Comunitate este autorizat de autoritățile competente din Comunitate, cantitățile în cauză nu vor fi imputate asupra restricțiilor cantitative instituite prin prezentul acord, fără acordul expres al Ministerului Relațiilor Economice Internaționale din Serbia.

TITLUL IV

FORMĂ ȘI PREZENTARE A LICENȚELOR DE EXPORT ȘI ALE CERTIFICATELOR DE ORIGINE ȘI DISPOZIȚII COMUNE APLICABILE EXPORTURILOR CĂTRE COMUNITATE

Articolul 14

(1) Licența de export și certificatul de origine pot cuprinde copii suplimentare marcate ca atare. Ele sunt eliberate în limbile engleză sau franceză. În cazul în care sunt completate de mână, documentele respective trebuie completate cu cerneală și cu litere majuscule.

Formatul acestor documente este de 210 × 297 mm. Hârtia utilizată trebuie să fie hârtie de scris albă, încleiată, care nu conține pastă mecanică și care cântărește cel puțin 25 g/m2. În cazul în care documentele cuprind mai multe exemplare, numai pe prima pagină, ce reprezintă originalul, se imprimă un fond ghioșat. Această pagină poartă mențiunea „original”, iar celelalte mențiunea „copie”. Autoritățile competente din Comunitate nu acceptă decât originalul în scopul exportului către Comunitate, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în prezentului acord.

(2) Fiecare document poartă un număr de serie standard, imprimat sau nu, prin care se poate identifica.

Acest număr este alcătuit din următoarele elemente:

—	un număr format din două cifre pentru a identifica țara exportatoare, respectiv: XS;

—

două litere pentru a identifica statul membru stabilit pentru vămuire, respectiv:

—	=	AT	=	Austria
—	=	BL	=	Benelux
—	=	CY	=	Cipru
—	=	CZ	=	Republica Cehă
—	=	DE	=	Germania
—	=	DK	=	Danemarca
—	=	EE	=	Estonia
—	=	EL	=	Grecia
—	=	ES	=	Spania
—	=	FI	=	Finlanda
—	=	FR	=	Franța
—	=	GB	=	Regatul Unit
—	=	HU	=	Ungaria
—	=	IE	=	Irlanda
—	=	IT	=	Italia
—	=	LT	=	Lituania
—	=	LV	=	Letonia
—	=	MT	=	Malta
—	=	PL	=	Polonia
—	=	PT	=	Portugalia
—	=	SE	=	Suedia
—	=	SI	=	Slovenia
—	=	SK	=	Slovacia;

—	un număr dintr-o cifră pentru a indica anul contingentului respectiv și care corespunde ultimei cifre a anului, de exemplu 4 pentru 2004, 5 pentru 2005, 6 pentru 2006 și 7 pentru 2007;

—	un număr din două cifre, de la 01 la 99, pentru a identifica biroul din țara exportatoare care a eliberat documentul;

—	un număr din cinci cifre, de la 00001 la 99999 consecutiv, atribuit statului membru prevăzut pentru vămuire.

Articolul 15

Licența de export și certificatul de origine pot fi eliberate după expedierea produselor la care se referă. În acest caz, ele sunt însoțite de mențiunea „délivré a posteriori” sau „issued retrospectively”.

Articolul 16

(1) În caz de furt, pierdere sau distrugere a unei licențe de export sau a unui certificat de origine, exportatorul poate solicita autorităților emitente – Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia, în cazul licenței de export, respectiv Administrația Vămilor din Serbia, în cazul certificatului de origine – un duplicat întocmit pe baza documentelor de export aflate în posesia lor. Duplicatul astfel eliberat trebuie să cuprindă mențiunea „duplicata” sau „duplicate”.

(2) Duplicatul trebuie să menționeze data licenței de export originale sau a certificatului de origine original.

TITLUL V

COOPERARE ADMINISTRATIVĂ

Articolul 17

Părțile cooperează strâns în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe. Părțile facilitează orice contact sau schimb de opinii utile în acest sens, inclusiv în cazul chestiunilor tehnice.

Articolul 18

Pentru a asigura aplicarea corectă a prezentei anexe, părțile își oferă reciproc asistență pentru a verifica autenticitatea și conformitatea licențelor de export și ale certificatelor de origine eliberate sau ale declarațiilor făcute în termenii prezentei anexe.

Articolul 19

Serbia transmite Comunității numele și adresele autorităților competente pentru eliberarea și verificarea licențelor de export și ale certificatelor de origine, amprentele ștampilelor folosite de aceste autorități, precum și ale specimene de semnături ale funcționarilor însărcinați să semneze licențele de export și certificatele de origine. Serbia informează Comunitatea asupra oricărei modificări intervenite în aceste informații.

Articolul 20

(1) Controlul a posteriori al certificatelor de origine sau al licențelor de export se efectuează prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile competente din Comunitate au îndoieli întemeiate privind autenticitatea certificatului sau licenței sau exactitatea informațiilor privind originea reală a produselor respective.

(2) În acest caz, autoritățile comunitare competente retrimit certificatul de origine sau licența de export sau o copie a acestora Ministerului Relațiilor Economice Internaționale din Serbia în cazul licențelor de export, respectiv Administrației Vămilor din Serbia în cazul unui certificat de origine, indicând, după caz, motivele de formă sau fond care justifică ancheta. În cazul în care factura a fost prezentată, autoritățile competente din Comunitate anexează la certificat, licență sau copia acestora, factura sau o copie a acesteia. De asemenea, autoritățile furnizează toate informațiile obținute care dau naștere la îndoieli cu privire la exactitatea mențiunilor cuprinse în certificatul sau licența menționate.

(3) Dispozițiile alineatului (1) sunt valabile și în cazul controalelor a posteriori ale declarațiilor de origine menționate la articolul 2 din prezenta anexă.

(4) Rezultatele controalelor a posteriori efectuate în conformitate cu alineatele (1) și (2) sunt aduse la cunoștința autorităților competente din Comunitate într-un termen maxim de trei luni. Informațiile comunicate precizează dacă licența, declarația sau certificatul controversat se referă la produsele exportate efectiv și dacă produsele respective pot fi exportate sub regimul instituit prin prezentul acord. La cererea Comunității, informațiile cuprind și copiile tuturor documentelor necesare stabilirii faptelor și, în special, a determinării originii reale a produselor.

(5) În cazul în care, în urma controalelor, se constată neregularități comise în mod sistematic în utilizarea declarațiilor de origine, Comunitatea poate supune importul produselor în cauză dispozițiilor articolului 2 alineatul (1) din prezenta anexă. Pentru a permite controlul a posteriori al certificatelor de origine sau licențelor de export, autoritatea emitentă păstrează copii ale certificatelor respective și ale documentelor de export care se referă la acestea o perioadă de cel puțin doi ani.

(6) Recurgerea la procedura de control prin sondaj, menționată în cuprinsul prezentului articol, nu trebuie să constituie o barieră în calea punerii în liberă circulație a produselor.

Articolul 21

(1) În cazul în care procedura de verificare prevăzută la articolul 20 din prezenta anexă sau informațiile obținute de autoritățile competente din Comunitate sau Serbia indică sau par să indice că dispozițiile prezentului acord au fost eludate sau încălcate, părțile conlucrează strâns și cu diligența necesară pentru a împiedica eludarea sau încălcarea.

(2) În acest sens, Ministerul Relațiilor Economice Internaționale din Serbia, în cazul licenței de export, respectiv Administrația Vămilor din Serbia, în cazul certificatului de origine, acționează din proprie inițiativă sau la cererea Comunității, efectuează sau dispun efectuarea anchetelor necesare privind operațiunile pe care Comunitatea le consideră sau tinde să le considere eludări sau încălcări ale prezentei anexe. Serbia îi transmite Comunității rezultatele anchetelor menționate anterior, precum și orice informații care permit stabilirea cauzei eludării sau încălcării, precum și originea reală a produselor.

(3) Prin acordul părților, funcționarii numiți de Comunitate pot asista la anchetele menționate la alineatul (2).

(4) În cadrul cooperării menționate la alineatul (1), autoritățile competente ale părților fac schimb de informații, considerate utile de către una dintre părți, pentru a preveni eludarea sau încălcarea dispozițiilor prezentului acord. Informațiile pot cuprinde date privind producția de textile în Serbia și comerțul cu produse textile reglementate de prezentul acord între Serbia și alte țări, în special în cazul în care Comunitatea are motive întemeiate de a suspecta că produsele în cauză ar putea tranzita teritoriul Serbiei înainte de importul în Comunitate. La cererea Comunității, informațiile respective pot include copii ale oricăror documente utile.

(5) În cazul în care dispozițiile prezentei anexe nu au fost corect aplicate, Comunitatea are dreptul de a lua măsurile prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din prezentul acord sau orice alte măsuri corespunzătoare.

Model de certificat de origine prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din anexa V

Model de licență de export prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din anexa V, modelul 1

Model de licență de export prevăzută la articolul 7 alineatul (3) din anexa V, modelul 2

ANEXA VI

PRODUSE DE ARTIZANAT ȘI ARTĂ POPULARĂ ORIGINARE DIN SERBIA

Scutirea prevăzută la articolul 12 din prezentul acord, privind produsele de artizanat familial, se referă numai la următoarele produse:

(a)	materiale țesute cu ajutorul războaielor de țesut acționate de mână sau de picior, de tipul celor fabricate în mod tradițional în Serbia prin artizanat;

(b)	haine sau alte articole textile de tipul celor fabricate în mod tradițional în Serbia prin artizanat familial, confecționate manual, din materialele menționate anterior și cusute exclusiv manual, fără ajutorul vreunei mașini;

(c)	produse de artă populară tradițională din Serbia confecționate manual și definite într-o listă care urmează a fi convenită de părți.

Scutirea este acordată numai pentru produsele care posedă un certificat conform modelului atașat la prezenta anexă și este eliberat de Administrația Vămilor din Serbia. Certificatele trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost eliberate. Autoritățile competente din Comunitate le acceptă după ce constată că produsele în cauză îndeplinesc condițiile prevăzute la prezenta anexă. Certificatele privind produsele menționate la litera (c) trebuie să poarte o ștampilă vizibilă cu mențiunea „FOLKLORE”. În cazul divergențelor dintre părți privind natura produselor, au loc consultări în termen de o lună în scopul aplanării acestora.

În cazul în care importurile unui produs reglementat de prezenta anexă ating proporții susceptibile să creeze dificultăți în Comunitate, se inițiază consultări cu Serbia cât mai rapid posibil, pentru remedierea situației, chiar prin adoptarea, după caz, a unei restricții cantitative în conformitate cu articolul 8 din prezentul acord.

2.	Titlurile IV și V din anexa V se aplică mutatis mutandis produselor menționate la punctul din prezenta anexă.

Apendice la anexa VI

ANEXA VII

DECLARAȚIA COMUNITĂȚII

Comunitatea se obligă să asiste Serbia în orice aspect care poate rezulta din aplicarea dispozițiilor prezentului acord în cadrul aderării Serbiei la OMC.

11/Volumul 39

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

146

32005R0552

L 093/6

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 552/2005 AL COMISIEI

din 11 aprilie 2005

de instituire a unui drept antidumping provizoriu la importurile de anumite cărămizi de magnezie originare din Republica Populară Chineză

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURĂ

1. Deschiderea

(1)	La 13 iulie 2004, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de anumite cărămizi de magnezie originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost deschisă în urma unei reclamații depuse la 7 iunie 2004 de PRE (Federația Europeană a Producătorilor de Materiale Refractare, denumită în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în cazul de față peste 50 %, din producția comunitară totală de anumite cărămizi de magnezie. Reclamația conținea elemente de probă ale existenței unui dumping pentru produsul în cauză și a unui prejudiciu important cauzat. Aceste elemente de probă au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

2. Părțile interesate de procedură

(3)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, alți producători comunitari, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii, utilizatorii, precum și asociațiile de utilizatori despre care se știe că sunt interesate și reprezentanții RPC despre deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscut în scris punctul de vedere și de a cere să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Producătorii aflați la originea reclamației, alți producători comunitari care au cooperat, producători-exportatori, importatori, furnizori, utilizatori și asociații de utilizatori și-au făcut cunoscut punctul de vedere. Toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au indicat că există motive particulare pentru a fi audiate au fost audiate.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC să prezinte o cerere pentru statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață sau pentru tratament individual, Comisia a trimis formulare de cerere societăților chineze despre care se știa că sunt interesate. Opt societăți au solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau un tratament individual, în cazul în care ancheta ar stabili că acestea nu îndeplinesc condițiile necesare pentru obținerea acestui statut. Doar o singură societate a solicitat numai un tratament individual.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat că eșantionarea poate fi utilizată în cadrul prezentei anchete. Cu toate acestea, ținând cont de numărul mai redus decât s-a prevăzut al producătorilor-exportatori chinezi care și-au declarat intenția de a coopera, s-a decis că eșantionarea nu este necesară.

(7)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate, precum și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. Ea a primit răspunsuri de la doi producători comunitari menționați în reclamație, de la alți trei producători comunitari, de la nouă producători-exportatori din RPC, de la un comerciant aflat în legătură cu un exportator chinez și stabilit în Coreea de Sud, de la un comerciant aflat în legătură cu un exportator chinez și stabilit pe Insula Man, de la doi importatori aflați în legătură cu un exportator chinez și stabiliți în Comunitate, de la cinci furnizori de materii prime, de la trei importatori independenți și de la șaisprezece utilizatori independenți (producători de oțel) din Comunitate.

(8)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Comunității și a efectuat vizite de verificare în localurile următoarelor societăți:

(a)

producători comunitari:

—	RHI AG, Austria (RHI);

—	LWB Refractories GmbH, Germania (LWB);

—	Refratechnik Holding GmbH [răspunsuri de la Refratechnik Cement GmbH și Refratechnik Steel GmbH, Germania (Refratechnik)].

Nu s-a efectuat nici o verificare la fața locului la Refractarios Burcena S.L., Spania, nici la Ceramica Del Nalon SA, Spania, deoarece fiecare dintre aceste două societăți doar un procentaj foarte limitat din producția comunitară;

(b)

producători-exportatori din RPC:

—	RHI Refractories Liaoning Co. Ltd;

—	Yingkou Kyushu Refractories Co. Ltd;

—	Yingkou Guangyang Refractories Co. Ltd;

—	Yingkou Sanhua Refractory Materials Co. Ltd;

—	Dashiqiao City Magnesite Refractory Factory Co. Ltd;

—	Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials Co. Ltd;

—	Liaoning Mayerton Refractories Co. Ltd;

—	Yingkou Qinghua Refractories Co. Ltd;

—	Yingkou Orind Refractories Ltd;

(c)

comercianți de legătură:

—	WonJin KR Co. Ltd, Yangsan-si, Coreea de Sud;

—	Mayerton Refractories Ltd, Insula Man;

(d)

importatori de legătură:

—	Refratechnik Steel GmbH, Düsseldorf, Germania;

—	RHI AG Ltd, Viena, Austria;

(e)

utilizatori comunitari:

—	Corus Group plc, Londra, Regatul Unit;

—	Hüttenwerke Krupp Mannesmann GmbH, Duisburg, Germania.

(9)

Ținând cont de necesitatea de a stabili o valoare normală pentru producătorii-exportatori chinezi cărora nu li s-ar putea acorda statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, a fost efectuată o vizită de verificare, pentru a stabili valoarea normală pe baza datelor dintr-o țară analogă, în localurile următoarelor societăți:

Producători din Statele Unite ale Americii (Statele Unite):

—	LWB Refractories Company;

—	Resco Products Inc.

3. Perioada de anchetă (PA)

(10)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2003 și 31 martie 2004 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor utile pentru evaluarea prejudiciului s-a desfășurat în perioada de la 1 ianuarie 2001 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

4. Produsul în cauză și produsul similar

4.1. Generalități

(11)

Cărămizile de magnezie sunt, de obicei, utilizate în industria siderurgică pentru căptușirea cuvelor în care se topește oțelul. Produsul este, în general, fabricat după norme chimice specifice, care sunt apoi modificate pentru a răspunde cerințelor utilizatorului final. În consecință, numărul diferitelor tipuri de produs este mare. Așadar, s-a decis ca produsul să fie clasificat în categorii diferite pentru efectuarea unor comparații.

4.2. Produsul în cauză

(12)

Produsul în cauză este reprezentat de cărămizi de magnezie legate chimic, nearse, compuse din magnezie cu un conținut de cel puțin 80 % MgO și care au sau nu în compoziție magnezit (denumite în continuare „produsul în cauză”), originare din Republica Populară Chineză și încadrate în mod normal la codurile NC ex 6815 91 00 și ex 6815 99 10. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că produsul în cauză mai fusese importat și sub codurile NC ex 6815 10 10, ex 6815 99 90, ex 6902 10 00, ex 6903 90 20 și ex 6903 90 90 (ex 6903 90 20 înainte de 1 ianuarie 2004).

4.3. Produsul similar

(13)	Ancheta a arătat că toate tipurile produsului în cauză definite la considerentul anterior sunt utilizate în aceleași scopuri, în ciuda diferențelor dintre mai mulți factori, precum, în special, proporția de materii prime, de aditivi și tratamente ulterioare, formele și dimensiunile.

(14)

Nu s-a constatat nici o diferență între produsul în cauză și cărămizile de magnezie fabricate și vândute pe piața internă chineză sau pe piața Statelor Unite ale Americii, acestea din urmă servind ca țară analogă pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește importurile din RPC. Într-adevăr, cărămizile de magnezie fabricate și vândute în Statele Unite au aceleași caracteristici fizice și chimice esențiale și sunt destinate acelorași utilizări ca și cele exportate din RPC spre Comunitate.

(15)	De asemenea, nu s-a constatat nici o diferență între produsul în cauză și cărămizile de magnezie fabricate de reclamant și vândute pe piața Comunității. Cărămizile prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice și sunt destinate aceleiași utilizări.

(16)	Prin urmare, se concluzionează că toate tipurile de cărămizi de magnezie constituie unul și același produs și sunt considerate ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

B. DUMPINGUL

1. Statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață

(17)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) din acest articol pentru producătorii care pot dovedi că îndeplinesc criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c). Pe scurt și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt următoarele:

—	deciziile cu privire la prețuri și costuri sunt adoptate ținând cont de condițiile pieței;

—	documentele contabile fac obiectul unui audit independent și se pot utiliza în orice situație;

—	nu există denaturări semnificative introduse de fostul sistem de economie planificată;

—	legile în materie de faliment și proprietate garantează siguranța juridică și stabilitatea;

—	operațiunile de schimb se efectuează la cursul pieței.

(18)	Opt producători-exportatori chinezi au solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au trimis un formular de cerere în acest sens.

(19)	Pentru cei opt producători-exportatori și societățile lor de legătură implicate în producția și/sau comercializarea produsului în cauză și aflate în RPC, Comisia a căutat și a verificat în localurile acestor societăți toate informațiile considerate necesare, prezentate în formularele de cerere.

(20)

Ancheta a demonstrat că doi dintre cei opt producători-exportatori chinezi îndeplineau criteriile pentru acordarea statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. Este vorba despre:

—	Yingkou Sanhua Refractory Materials Co. Ltd;

—	Liaoning Mayerton Refractories Co. Ltd.

(21)

Celelalte șase cereri a trebuit să fie respinse. Următorul tabel rezumă situația fiecăreia dintre cele șase societăți care nu au obținut statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în raport cu cele cinci criterii enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

Societate	Criterii
Societate	Criteriul nr. 1 articolul 2 alineatul (7) litera (c) prima liniuță	Criteriul nr. 2 articolul 2 alineatul (7) litera (c) a doua liniuță	Criteriul nr. 3 articolul 2 alineatul (7) litera (c) a treia liniuță	Criteriul nr. 4 articolul 2 alineatul (7) litera (c) a patra liniuță	Criteriul nr. 5 articolul 2 alineatul (7) litera (c) a cincea liniuță
1	Îndeplinit	Îndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
2	Nici o decizie	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
3	Nici o decizie	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
4	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
5	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
6	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Neîndeplinit	Îndeplinit	Îndeplinit
Sursa: Răspunsurile la chestionar (verificate) formulate de exportatorii chinezi care au cooperat.

(22)	Societățile interesate și reclamantul au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la constatările anterioare.

(23)	Cei 6 producători-exportatori au afirmat că aceste concluzii sunt greșite și că ar fi trebuit să beneficieze de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață pentru motivele expuse în continuare:

(24)

În ceea ce privește criteriul nr. 1, o societate a susținut că, deși există un risc de intervenție din partea statutului, acesta nu se manifestă în practică. Alte societăți au făcut referire la articolul VI din GATT 1994 și au pus sub semnul întrebării compatibilitatea deciziei Comisiei cu reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Aceste societăți au susținut că, în măsura în care prezenta anchetă arătase că nu exista nici un monopol de stat asupra fabricării și vânzării produsului în cauză și nu existau elemente de probă care să ateste că autoritățile publice chineze fixau toate prețurile de vânzare interne pentru cărămizile de magnezie, societățile respective erau scutite de sarcina probei, demonstrând că libera concurență și, prin urmare, condițiile unei economii de piață, prevalau în ceea ce privește fabricarea și vânzarea produsului.

(25)

Astfel cum a recunoscut Tribunalul de Primă Instanță, sarcina probei revine producătorului-exportator, care trebuie să demonstreze că respectă criteriile necesare pentru a beneficia de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. Și mai important, în timpul anchetei s-a constatat că societatea este constituită sub legea administrativă specială „special Township law”, care oferă posibilități de intervenție din partea statului și, în afară de aceasta, s-a mai dovedit că nu exista nici o excepție de la aplicarea acestei legi. Nici o renegociere a actelor constitutive ale societății nu ar aduce vreo modificare statutului. S-a constatat că autoritățile locale erau implicate în deciziile importante. În plus, nu s-a efectuat nici o evaluare independentă pentru a se ști dacă investițiile în societate reflectau prețurile echitabile de pe piață nici în momentul creării societății, și nici ulterior, atunci când au fost aduse aporturi de capital suplimentar în societate. În baza licenței sale comerciale, societatea are, în plus, posibilitatea de a efectua schimburi compensatorii și operațiuni de barter și nu a putut demonstra că nu recursese la astfel de practici. Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că societatea nu îndeplinește criteriul nr. 1. Pe această bază și în conformitate cu regulamentul de bază, care reflectă și obligațiile internaționale ale Comunității în cadrul OMC, argumentele trebuie, prin urmare, să fie respinse.

(26)

În ceea ce privește criteriul nr. 2, anumite societăți au susținut că pretinsele lacune din propriile practici contabile erau irelevante pentru a stabili dacă prevalau condițiile unei economii de piață în cazul fabricării și vânzării produsului. În plus, aceste societăți au pretins că impunerea unor condiții suplimentare, în special utilizarea standardelor internaționale, nu are legătură cu faptul de a stabili dacă prevalează condițiile unei economii de piață. Societățile au pretins că era vorba de o încălcare a obligațiilor Comunității în cadrul GATT/OMC, în special a notei explicative de la articolul VI din GATT, precum și a alineatului (15) litera (a) punctul (ii) din Decizia din 10 noiembrie 2001, și anume Protocolul privind aderarea Republicii Populare Chineze.

(27)

În plus, anumite societăți au susținut argumentul conform căruia, impunând exportatorilor străini standarde internaționale de contabilitate (IAS) care nu sunt impuse industriei comunitare, Comunitatea își aplică reglementările comerciale într-un mod care nu este „imparțial”. Astfel, ele au afirmat că industria comunitară ar fi plasată într-o poziție mai favorabilă decât exportatorii. Cu toate acestea, trebuie notat faptul că analiza pentru stabilirea respectării criteriilor care permit societăților respective să beneficieze de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață s-a efectuat pe baza articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Deoarece această evaluare nu a fost făcută pentru industria comunitară, nu se poate afirma că, în analiza sa, Comisia este parțială. Prin urmare, acest argument nu este pertinent. În ceea ce privește primul argument, Comisia trebuie, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (c) liniuța a doua din regulamentul de bază, să examineze dacă societățile folosesc un singur set de documente contabile care fac obiectul unui audit independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, și care sunt utilizate în orice situație. Societățile în cauză nu au îndeplinit condițiile necesare prevăzute de criteriul în cauză și nu au aplicat principiile fundamentale în materie de contabilitate. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(28)

În ceea ce privește criteriul nr. 3, o societate a susținut că activele sale făceau obiectul unui audit independent. Cu toate acestea, ea nu a adus nici o dovadă concludentă care să dovedească faptul că activele sunt înregistrate la valoarea reală a pieței și nici nu a demonstrat că sunt luate în calcul toate costurile la valoarea pieței.

2. Tratamentul individual

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, un drept aplicabil la scară națională este stabilit, după caz, pentru țările care intră sub incidența acestui articol, cu excepția cazurilor în care societățile în cauză sunt în măsură să dovedească, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din același regulament, că: (i) în cazul întreprinderilor controlate în întregime sau parțial de străini sau în cazul societăților în comun, acestea sunt libere să repatrieze capitalurile și beneficiile; (ii) prețurile lor de export și cantitățile exportate de acestea, precum și condițiile și modalitățile de vânzare sunt determinate în mod liber; (iii) majoritatea acțiunilor aparțin unor particulari, iar funcționarii de stat care figurează în Consiliul de administrație sau care dețin posturi administrative cheie sunt în minoritate sau societatea este suficient de independentă față de intervenția statului; (iv) operațiunile de schimb sunt executate la valoarea pieței și (v) nici o eventuală intervenție a statului nu poate permite o eludare a măsurilor în cazul în care exportatorilor li se aplică niveluri diferite ale dreptului.

(30)

Cei șase producători-exportatori care nu au obținut statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață au solicitat, de asemenea, un tratament individual în cazul în care nu li se va acorda statutul respectiv. Pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că patru dintre aceștia îndeplineau toate criteriile necesare pentru a beneficia de un tratament individual, criterii menționate la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(31)

În ceea ce privește societățile rămase, s-a dovedit că una dintre ele era parțial în proprietatea statului. În plus, societatea a fost înființată în conformitate cu o lege chineză specială, care oferă statului posibilități de intervenție. Societatea nu a putut demonstra că a luat decizii fără intervenția statului. Din aceste motive, riscul intervenției statului a fost considerat semnificativ. În plus, de obicei este foarte dificil, în special pentru autoritățile vamale, să identifice producătorul cărămizilor de magnezie comercializate. Prin urmare, riscul de eludare a măsurilor pe calea exportului prin intermediul unei societăți supuse unui drept mai mic, agravat de riscul semnificativ al intervenției statului a fost, de asemenea, considerat important. În consecință, condițiile enunțate la articolul 9 alineatul (5) literele (c) și (e) din regulamentul de bază nu erau îndeplinite. Prin urmare, s-a decis ca societății respective să nu i se acorde tratamentul individual.

(32)

În ceea ce privește ultima societate, gradul de cooperare și datele pe care le-a furnizat nu au fost suficiente pentru a se stabili dacă aceasta respectă toate criteriile pentru a beneficia de tratamentul individual. De exemplu, societatea nu a putut furniza în termenul stabilit o listă fiabilă a vânzărilor sale în Comunitate, împiedicând astfel calculul eventual al unei marje de dumping.

(33)

Un alt producător-exportator a cerut doar tratamentul individual. Această societate a efectuat vânzări unor societăți de legătură, precum și unor societăți independente din Comunitate. Întrucât societatea nu a furnizat informațiile solicitate în termenele stabilite, nu a fost posibil să se determine dacă aceasta respecta toate criteriile pentru a beneficia de tratamentul individual și, prin urmare, a trebuit să fie considerată ca o parte care nu a cooperat.

(34)

Prin urmare, s-a concluzionat că tratamentul individual trebuia să fie acordat următorilor patru producători-exportatori chinezi:

—	Yingkou Kyushu Refractories Co. Ltd;

—	Yingkou Guangyang Refractories Co. Ltd;

—	Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials Co. Ltd;

—	Yingkou Qinghua Refractories Co. Ltd.

3. Valoarea normală

3.1. Determinarea valorii normale aplicabile tuturor producătorilor-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață

(a) Țara analogă

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, în cazul importurilor din țări care nu au o economie de piață și din țări menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, care nu au obținut statutul de economie de piață, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară analogă.

(36)	În avizul de deschidere, Comisia își exprimase intenția de a folosi Turcia ca țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și invitase părțile interesate să își formuleze observațiile în acest sens.

(37)

Anumite părți interesate s-au opus acestei propuneri. Principalele argumente pe care le-au invocat împotriva Turciei sunt următoarele:

—	concurența este insuficientă pe piața internă din Turcia (sunt doar 3 producători turci);

—	volumul de producție al Turciei corespunde unui procent de 1,3 din producția chineză;

—	producătorii chinezi au o structură diferită a costurilor, în special în ceea ce privește costurile cu mâna de lucru și cu materiilor prime;

—

RPC și Turcia au legături economice și culturale diferite cu Uniunea Europeană, Turcia fiind mai aproape de Europa, beneficiind de o uniune vamală cu Uniunea Europeană din 1995 și fiind pe cale să își alinieze legislația la standardele Uniunii Europene, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană;

—	moneda turcească s-a depreciat puternic; anumiți producători turci sunt aflați în legătură cu reclamanții și

—	calitatea produselor turcești este prea scăzută.

(38)	Părțile interesate au propus India sau Rusia ca țări analoge potrivite.

(39)	Comisia a încercat să obțină cooperarea altor potențiale țări analoge cum ar fi Rusia, India, Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite, Turcia, Serbia și Muntenegru și Africa de Sud. Din 38 de societăți contactate din întreaga lume, numai două societăți din Statele Unite au acceptat să coopereze.

(40)

Analiza informațiilor disponibile a arătat că Statele Unite dispun de o piață concurențială pentru produsul în cauză cu cel puțin 3 producători, în jur de 30 de furnizori, peste 15 importatori și aproximativ 300 de utilizatori. Nu s-a constatat nici o diferență între produsul în cauză și cărămizile de magnezie fabricate și vândute pe piața internă în RPC și în Statele Unite, astfel cum se precizează la considerentul 14. În plus, s-a dovedit că peste 50 % din materia primă utilizată de unul din producători în Statele Unite era importată din RPC și că procedeul de fabricare a cărămizilor de magnezie utilizat în cele două țări nu prezenta diferențe semnificative.

(41)	Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că Statele Unite ale Americii reprezintă cea mai potrivită și rezonabilă alegere de țară analogă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(b) Determinarea valorii normale

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață a fost stabilită pe baza informațiilor verificate care au fost comunicate de către producătorii din țara analogă. Deoarece tranzacțiile producătorilor americani s-au dovedit a fi fost efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost stabilită pe baza tuturor prețurilor plătite sau care trebuie să fie plătite pe piața internă a Statelor Unite pentru vânzările de tipuri de produse comparabile cu cele exportate spre Comunitate de exportatorii chinezi.

(43)

Valoarea normală a fost stabilită ca fiind prețul de vânzare mediu ponderat practicat pe piața internă de producătorii americani care au cooperat față de clienții independenți, pentru tipurile de produs cu un conținut similar de MgO. După caz, au fost efectuate ajustări pentru a ține cont de tratamentele diverse suferite de diferitele tipuri de produse.

3.2. Determinarea valorii normale aplicabile producătorilor-exportatori care beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață

(44)

Trebuie amintit că pentru societățile care beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, calculul unei eventuale marje de dumping s-a bazat pe datele pe care acestea le-au prezentat referitoare la vânzările interne și la export, precum și la costul de producție pentru produsul în cauză. Datele furnizate au fost verificate în localurile societăților.

(45)

În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a stabilit, mai întâi, pentru fiecare producător-exportator care a cooperat, dacă vânzările interne totale ale produsului în cauză erau reprezentative în raport cu totalul vânzărilor efectuate la export spre Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne au fost considerate reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor respective ale fiecărui producător-exportator reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale producătorului spre Comunitate.

(46)

Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne totale ale produsului în cauză în perioada de anchetă au fost efectuate în cantități reprezentative de un singur producător-exportator. În ceea ce-l privește pe celălalt producător-exportator, vânzările sale interne totale ale produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă nu au fost efectuate în cantități reprezentative.

(47)	Pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative, Comisia a identificat în continuare tipurile de cărămizi de magnezie vândute pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export spre Comunitate.

(48)

Pentru fiecare tip vândut pe piața sa internă și direct comparabil cu tipul de cărămizi de magnezie vândut la export spre Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de cărămizi de magnezie au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul lor total în cursul perioadei de anchetă corespundea unui procent de 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor la export spre Comunitate al produselor de tip comparabil.

(49)	Prin această analiză s-a constatat că vânzările totale reprezentative ale producătorului-exportator în cauză nu vizau decât anumite tipuri de produs.

(50)

Comisia a analizat ulterior dacă vânzările interne ale fiecărui tip de cărămizi de magnezie vândut pe piața internă în cantități reprezentative puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, stabilind proporția vânzărilor rentabile ale tipului respectiv spre clienți independenți.

(51)	Vânzările interne au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar pentru un tip de produs specific era egal sau mai mare decât costul de producție. Prin urmare, a fost determinat costul de producție al fiecărui tip vândut pe piața internă în cursul perioadei de anchetă.

(52)

Astfel cum se menționează la considerentele 50 și 51, a fost stabilită proporția de vânzări rentabile ale tipului de produs în cauză spre clienții independenți pe piața internă. În cazurile în care volumul vânzărilor unui tip specific de cărămizi de magnezie efectuate la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție calculat reprezenta peste 80 % din volumul total al vânzărilor tipului respectiv, iar prețul mediu ponderat practicat pentru acest tip era egal sau mai mare decât costul de producție respectiv, valoarea normală a fost determinată pe baza prețului intern real, calculând media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne efectuate pentru tipul respectiv în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu rentabile. Atunci când volumul vânzărilor rentabile ale unui anumit tip de cărămizi de magnezie reprezenta mai puțin de 80 % din volumul total al vânzărilor tipului respectiv sau atunci când prețul mediu ponderat al tipului respectiv era inferior costului de producție, valoarea normală a fost determinată pe baza prețului intern real, exprimat ca medie ponderată doar a vânzărilor rentabile, în cazul în care aceste vânzări reprezentau 10 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor tipului respectiv.

(53)

În cazurile în care volumul vânzărilor rentabile ale unui tip de cărămizi de magnezie reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor tipului respectiv, s-a considerat că acest tip era vândut în cantitate insuficientă pentru ca prețul practicat pe piața internă să constituie o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale.

(54)	Din analiza de mai sus a reieșit că anumite tipuri de produs au fost vândute în cursul operațiunilor comerciale normale.

(55)

Pentru toate tipurile de produs care fie nu au fost vândute în cantități reprezentative, fie nu au fost vândute în cursul operațiunilor comerciale normale din motive de preț, astfel cum se indică la considerentele 52 și 53, prețurile interne ale producătorului-exportator în cauză nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale și a trebuit să se recurgă la o altă metodă.

(56)

Atunci când prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător-exportator nu puteau fi utilizate, a trebuit calculată o valoare normală pe baza costurilor producătorului respectiv. În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost calculată adunând costul de fabricație al tipurilor exportate, ajustat, după caz, cu o sumă rezonabilă pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și cu o marjă de profit rezonabilă. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile de desfacere, cheltuielile administrative și celelalte cheltuieli generale suportate și profitul realizat pe piața internă reprezentau date fiabile.

(57)

Costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale interne reale au fost considerate fiabile atunci când volumul total al vânzărilor interne ale societății în cauză putea fi considerat reprezentativ în raport cu volumul vânzărilor la export spre Comunitate. Marja de profit internă a fost determinată pe baza vânzărilor interne ale tipurilor de produs vândute în operațiuni comerciale normale. În acest scop, s-a aplicat metodologia descrisă la considerentele 45, 48, 52 și 53. În cazul unei societăți au putut fi utilizate propriile costuri de desfacere, cheltuieli administrative și alte cheltuieli generale, în măsura în care aceasta îndeplinea criteriile menționate anterior.

(58)

Pentru cealaltă societate care nu avea vânzări interne reprezentative, valoarea normală a fost stabilită pe baza articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. S-a constatat că structura costurilor celeilalte societăți care beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și care avea vânzări interne reprezentative pentru anumite tipuri de produs era atât de diferită, încât nu constituia o bază rezonabilă pentru stabilirea valorii normale în acest caz. Cu toate acestea, deoarece costurile societății care nu avea vânzări interne reprezentative s-au dovedit a fi fiabile, valoarea normală a fost calculată pe baza datelor respective, întrucât acestea corespundeau celor ale altor exportatori sau producători ai aceluiași produs din țara de origine.

4. Prețurile de export

(59)

Toate vânzările la export spre Comunitate efectuate de exportatorii care beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață sau de tratament individual au fost realizate prin intermediul importatorilor de legătură din Comunitate, al societăților de legătură din afara Comunității sau al societăților care nu au legătură cu producătorii-exportatori, dar cu care aceștia au colaborat îndeaproape și chiar au semnat un contract de exclusivitate comercială. În cazul în are exporturile au fost efectuate prin intermediul societăților de legătură, prețurile de export au fost calculate în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat unor clienți independenți din Comunitate, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, adică pe baza prețurilor efectiv plătite sau de plătit.

(60)

Au fost efectuate modificări pentru a ține cont de toate costurile, în special de costurile de desfacere, cheltuielile administrative și de alte cheltuieli generale, suportate între import și revânzare de acest importator, precum și de o marjă de profit rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În cazul de față, marja de profit reală realizată de importatorii independenți care au cooperat a fost considerată ca fiind o bază rezonabilă.

5. Comparație

(61)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe o bază franco fabrică și la același stadiu comercial. Pentru a asigura o comparare echitabilă între valoarea normală și prețul de export s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele despre care s-a pretins și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(62)	Pe această bază au fost efectuate ajustări pentru a ține cont de diferențele de cheltuieli de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și de costurile accesorii, de costurile de credit, de comisioane, de impuneri la import și de cheltuieli post-vânzare (garanții).

6. Marja de dumping

6.1. Pentru producătorii-exportatori care au cooperat și beneficiază de statutul de societate funcționează conform principiilor economiei de piață/tratamentul individual

(63)

Pentru cele două societăți care au beneficiat de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs exportat spre Comunitate a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export al produsului de tip corespunzător, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(64)

Pentru cele patru societăți care au beneficiat de tratamentul individual, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs exportat spre Comunitate, stabilită pentru țara analogă, a fost comparată cu prețul mediu ponderat al produsului de tip corespunzător exportat în Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(65)

Marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procentaj din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

—	Liaoning Mayerton Refractories Co. Ltd

11,2 %

—	Yingkou Sanhua Refractory Materials Co. Ltd

34,1 %

—	Yingkou Guangyang Refractories Co. Ltd

55,7 %

—	Yingkou Kyushu Refractories Co. Ltd

55,7 %

—	Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials Co. Ltd

99,9 %

—	Yingkou Qinghua Refractories Co. Ltd

41,4 %.

6.2. Pentru ceilalți producători-exportatori

(66)

Pentru a calcula marja de dumping aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. A fost făcută o comparație între importurile totale ale produsului în cauză originar din RPC, determinate pe baza datelor Eurostat, după metodologia descrisă la considerentul 80 și răspunsurile la chestionare primite efectiv de la exportatorii din RPC. Pe această bază, s-a stabilit că gradul de cooperare este redus.

(67)

Ținând cont de gradul redus de cooperare, marja de dumping aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC a fost stabilită la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate constatate pentru producătorii-exportatori care au cooperat, adică 99,9 % din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire. Cu toate acestea, marja de dumping la nivel național s-a dovedit a fi superioară marjei reziduale de prejudiciu.

C. PREJUDICIUL

1. Producția comunitară

(68)

În cursul prezentei anchete, s-a constatat că fabricarea cărămizilor din magnezie era realizată de:

—	doi producători comunitari reclamanți și alți doi producători care au cooperat pe deplin cu Comisia în cursul anchetei (RHI, LWB, Refractarios Burceña SL și Ceramica del Nalon SA);

—	un producător care a răspuns detaliat la chestionar, dar care s-a opus procedurii (Refratechnik);

—

șapte alți producători, precum și Assopiatrelle (Asociația italiană a producătorilor de refractare reprezentând o producție de 64 000 de tone), care au susținut industria comunitară, dar nu au răspuns detaliat la chestionar. Un alt producător a trimis o scrisoare în care nu și-a exprimat însă nici sprijinul, nici opoziția.

2. Definiția industriei comunitare

2.1. Producători de legătură cu RPC și/sau care importă produsul în cauză din RPC

(69)

S-a dovedit că doi dintre producătorii are au cooperat din Comunitate au importat, de asemenea, produsul în cauză din RPC: RHI și Refratechnik. Astfel, s-a examinat dacă aceste societăți trebuie să fie excluse din definiția industriei comunitare, în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

2.1.1. RHI

(70)

RHI fabrică produsul în cauză în Comunitate, dar îl importă, de asemenea, de la o întreprindere comună de legătură din RPC: RHI Liaoning. S-a constatat că majoritatea vânzărilor efectuate de RHI pe piața comunitară priveau produsul fabricat în Comunitate în perioada de anchetă și numai o mică parte privea produsul fabricat în RPC. Aceasta se explică prin faptul că producția societății RHI în RPC este destinată în principal pieței asiatice aflate într-o creștere rapidă. RHI este, de asemenea, cel mai mare producător din Comunitate, iar sediul său, centrul de cercetare și de dezvoltare (C&D) și cele mai importante unități de producție se află toate în Comunitate. Astfel, s-a dovedit că activitățile principale ale RHI, în ceea ce privește produsul în cauză, se desfășoară în Comunitate.

(71)

Ulterior, s-a procedat la examinarea efectului vânzărilor importate asupra vânzărilor totale ale societății în Comunitate. S-a constatat că revânzarea importurilor nu aduce avantaje substanțiale societății RHI, în termeni de rentabilitate. Această concluzie a fost formulată după compararea nivelurilor de rentabilitate ale producătorilor comunitari care au cooperat.

(72)

Ținând cont de cota scăzută a importurilor și de faptul că acestea nu au dus la beneficii substanțiale în ceea ce privește rentabilitatea tuturor vânzărilor în Comunitate, s-a stabilit că societatea în cauză nu a fost protejată de consecințele negative ale dumpingului prejudiciabil. Prin urmare, s-a considerat că excluderea societății RHI din definiția industriei comunitare nu ar fi justificată.

2.1.2. Refratechnik

(73)

Refratechnik fabrică, de asemenea, produsul în cauză în Comunitate și îl importă de la producători din RPC. S-a constatat că aproape jumătate din vânzările efectuate de RHI pe piața Comunității priveau produsul fabricat în RPC în cursul perioadei de anchetă. S-a dovedit, de asemenea, că expansiunea activităților societății s-a realizat în principal în urma creșterii importurilor din RPC. Astfel, s-a considerat că activitățile principale ale Refratechnik în legătură cu produsul în cauză nu se desfășoară numai în Comunitate, ci și în RPC.

(74)	Ulterior, s-a procedat la examinarea efectului vânzărilor importate asupra vânzărilor totale ale societății în Comunitate. S-a constatat că Refratechnik, spre deosebire de RHI, beneficia în mod semnificativ din revânzarea importurilor.

(75)

Ținând cont de cota importantă a importurilor în raport cu volumul total al vânzărilor în Comunitate, de faptul că activitățile principale ale Refratechnik par să se deplaseze treptat către RPC și că societatea beneficiază în mod evident de pe urma importurilor care fac obiectul unui dumping, se consideră că societatea Refratechnik ar trebui să fie exclusă din industria comunitară, în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază și ar trebui să fie considerată un „alt operator de pe piață”.

2.2. Industria comunitară

(76)

Producția celor patru producători comunitari care au cooperat pe deplin la anchetă, inclusiv RHI, dar cu excepția Refratechnik, s-a ridicat la 233 732 tone în cursul perioadei de anchetă. Aceasta reprezintă 53 % din producția comunitară totală, aceste societăți constituind astfel industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(77)

Ancheta a stabilit că nu a existat nici o utilizare captivă a produsului în cauză în industria cărămizilor din magnezie. Cu toate acestea, anumite întreprinderi siderurgice au produs cărămizi din magnezie pentru uz propriu. Acest volum era scăzut față de volumele fabricate de producătorii de refractare comunitare. Întrucât această producție este destinată utilizării în cadrul industriei siderurgice și nici una dintre societățile din industria siderurgică nu a cooperat în calitate de producător de cărămizi din magnezie (deși multe dintre aceste întreprinderi au primit chestionare), se pare că această parte a producției nu a avut nici un efect semnificativ asupra industriei comunitare.

(78)	Având în vedere că industria comunitară era compusă din patru societăți, dintre care două au reprezentat aproximativ 2 % din volumul produs, datele referitoare la industria comunitară sunt prezentate în continuare sub formă de indici, din motive de confidențialitate.

3. Consumul comunitar

(79)

Consumul a fost stabilit pe baza unor previziuni standard furnizate de industria comunitară, fapt care corespunde unei practici industriale normale. Aceste date au fost calculate pe baza rapoartelor de producție a oțelului (sursă: International Iron & Steel Institute – IISI) și au fost repartizate pe utilizarea medie cunoscută a produsului în cauză pe tonă de oțel produsă.

(80)

Sursa datelor privind importurile sunt statisticile Eurostat corespunzătoare codurilor NC relevante (6815 91 00, 6815 99 10, 6815 10 10, 6815 99 90, 6902 10 00 și 6903 90 20). S-au efectuat deduceri pentru a exclude din aceste cifre produsele care, pe baza prețurilor, nu corespundeau în mod evident produsului în cauză. Volumul importurilor astfel obținut după aplicarea deducerilor (și anume 73 291 tone pentru toate țările și 59 831 tone pentru RPC) a fost comparat cu volumele importurilor comunicate de producătorii-exportatori chinezi care au cooperat (aproximativ 42 000 tone). Ținând cont de faptul: (i) că aproximativ 13 500 tone au fost importate din alte țări decât RPC; (ii) că datele provenite de la importatorii și utilizatorii comunitari au arătat că au existat importuri provenite de la exportatori din RPC care nu au cooperat și (iii) că mulți alți producători-exportatori din RPC au primit un chestionar, dar nu au cooperat, s-a considerat că cifrele Eurostat reflectă cu acuratețe volumele importurilor. În plus, o sursă de presă comercială chineză (China Metallurgical News din 4 ianuarie 2004) menționează că 80 000 tone au fost exportate spre Europa în 2003, fapt ce sugerează, de asemenea, că cifra Eurostat menționată anterior, corespunzătoare perioadei de anchetă (59 831 tone), nu este deloc exagerată.

(81)

Cifrele privind vânzările industriei comunitare pe piața Comunității au fost obținute din răspunsurile verificate la chestionar ale celor cinci producători comunitari care au cooperat (printre care Refratechnik). Soldul (consumul minus importurile, minus vânzările industriei comunitare) a fost considerat ca fiind volumul vânzărilor producătorilor comunitari care nu au cooperat.

(82)

Consumul astfel stabilit, astfel cum este prezentat în tabelul următor, arată că cererea pentru produsul în cauză în Comunitate a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.

	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
Consumul comunitar	399 563	397 203	401 499	400 638
Indice: 2001 = 100	100	99	100	100

4. Importurile în Comunitate din țara în cauză

4.1. Cota de piață a importurilor în cauză

(83)

Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Volume de import	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
RPC	23 980	44 542	54 181	59 831
Indice: 2001 = 100	100	186	226	250

Cota de piață a importurilor	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
RPC	6,0 %	11,2 %	13,5 %	14,9 %

(84)	În timp ce consumul de cărămizi din magnezie a rămas stabil în cursul perioadei examinate, importurile din țara în cauză au crescut cu aproximativ 150 % în aceeași perioadă. În consecință, cota de piață a RPC a crescut mai mult decât dublu în cursul perioadei examinate, trecând de la 6,0 la 14,9 %.

4.2. Prețul importurilor și subcotarea

(85)	Tabelul de mai sus arată evoluția prețurilor medii ale importurilor din RPC. În cursul perioadei examinate, prețurile au scăzut cu 22 %.

(86)

Au fost comparate prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și cele practicate de producătorii-exportatori din țara în cauză pe piața Comunității în cursul perioadei de anchetă. Această comparare s-a referit la prețurile nete, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Prețurile industriei comunitare au fost ajustate la nivelul prețurilor franco fabrică, în timp ce prețurile importurilor erau prețurile CIF frontieră comunitară.

(87)

Comparația a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, produsul în cauză importat a fost vândut în Comunitate la prețuri mai mici cu 16,6 % decât cele ale industriei comunitare. Acest nivel de subcotare și evoluția prețurilor industriei comunitare explicată în continuare indică în mod clar o scădere semnificativă a prețurilor.

5. Situația industriei comunitare

(88)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a cuprins o evaluare a tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația acestei industrii între 2001 (anul de referință) și perioada de anchetă.

(89)	Datele privind industria comunitară reprezintă un cumul de informații furnizate de cei patru producători comunitari care au cooperat.

5.1. Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(90)

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității au evoluat după cum urmează:

Indice: 2001 = 100	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
Producție (în tone)	100	88	89	91
Capacitatea de producție (în tone)	100	90	84	84
Utilizarea capacității (în %)	100	98	106	108

(91)	Astfel cum se precizează în tabelul de mai sus, producția a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Capacitatea de producție a fost redusă cu 16 % pentru a diminua costurile, fapt ce a determinat o creștere cu 8 % a utilizării capacității.

5.2. Stocurile

(92)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei exercițiu.

	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
Stocuri (în tone)
Indice: 2001 = 100	100	109	105	108

(93)	În cursul perioadei examinate, stocurile au crescut cu 8 %. Trebuie remarcat că industria comunitară fabrică de obicei produsul în cauză la comandă. În consecință, nivelul stocurilor deținute de industria comunitară nu a fost considerat un indicator relevant al situației industriei comunitare.

5.3. Volumul vânzărilor, cotele de piață, creșterea și prețurile medii unitare din Comunitate

(94)

Cifrele de mai jos reprezintă vânzările realizate de industria comunitară unor clienți independenți din Comunitate.

Indice: 2001 = 100	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
Volumul vânzărilor (tone)	100	97	99	100
Cota de piață	100	97	98	100
Prețuri medii de vânzare (în EUR/tonă)	100	98	89	89

(95)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei comunitare au rămas stabile în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, stabilitatea nu a fost obținută decât printr-o reducere a prețurilor medii de vânzare cu 11 %, ținând cont de intrarea pe piața Comunității a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(96)

Ar trebui, de asemenea, remarcat că această scădere a prețurilor medii cu 11 % este subestimată în raport cu scăderea prețurilor principalelor categorii de produse. Produsul în cauză este utilizat în industria siderurgică pentru a căptuși trei tipuri principale de cuve: formele pentru turnare, convertizoarele și cuptoarele electrice cu arc. Inițial, importurile chineze se făceau în special pentru segmentul de mică valoare al cărămizilor refractare pentru forme pentru turnare. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, s-a constatat tendința de penetrare a segmentelor de convertizoare și de cuptoare electrice cu arc. Utilizarea convertizoarelor și a cuptoarelor electrice cu arc trebuie maximizată, fiind necesare mai multe cărămizi cu un preț ridicat și de foarte bună calitate pentru a crește numărul de șarje înainte de o nouă căptușire. O analiză a configurației vânzărilor în cursul perioadei examinate a arătat că industria comunitară s-a deplasat către segmentele cu o valoare mai ridicată, dar cu un volum mai scăzut, pentru a se apăra în fața presiunii exercitate de importurile chineze. Se explică astfel în mod clar că prețurile medii ale anumitor tipuri de produs au scăzut cu mai mult de 11 %. De exemplu, prețul mediu al celei mai importante categorii de cărămizi (care conține 9 % carbon rezidual și magnezie topită) a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate.

(97)	Față de creșterea importurilor, industria comunitară nu a putut să se dezvolte, în ciuda unei reduceri a prețurilor sale medii. Dimpotrivă, industria comunitară a fost constrânsă să își restrângă capacitățile de producție și mâna de lucru.

5.4. Rentabilitatea

(98)

Rentabilitatea arătată mai jos reprezintă profitul în raport cu cifra de afaceri, în ceea ce privește vânzările de pe piața Comunității.

	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
Rentabilitatea vânzărilor comunitare (profitul în raport cu cifra de afaceri)	100	76	26	45

(99)

Rentabilitatea a scăzut puternic din 2001 în 2003 din cauza reducerii prețurilor și a coincis cu creșterea importurilor din RPC, care fac obiectul unui dumping. Rentabilitatea s-a îmbunătățit ușor în cursul perioadei de anchetă, în special datorită reducerii costurilor. În plus, nivelul profitului în perioada de anchetă, deși superior pragului de rentabilitate, a fost cu mult inferior nivelului pe care acest tip de industrie l-ar putea realiza în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Astfel cum indică cifrele aferente anului 2001, atunci când importurile care fac obiectul unui dumping încă reprezentau o cotă de piață relativ mică, nivelul profitului susceptibil de a fi realizat ar fi putut fi mult mai ridicat.

5.5. Randamentul investițiilor, fluxul de lichidități, investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului

(100)

Cifrele prezentate în continuare reprezintă evoluția randamentului investițiilor, a fluxului de lichidități și a investițiilor.

Indice: 2001 = 100	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
Randamentul investițiilor	100	85	50	52
Fluxul de lichidități	100	81	55	60
Investițiile	100	75	131	134

(101)

Trebuie remarcat că cifrele de mai sus care indică evoluția randamentului investițiilor reflectă într-o mare măsură cifrele din tabelul anterior privind rentabilitatea (profitul în raport cu cifra de afaceri). Fluxul de lichidități indică aproximativ aceeași tendință ca și rentabilitatea, și anume o diminuare din 2001 până în 2003 și o ușoară îmbunătățire în perioada de anchetă. Scăderea randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități se explică prin faptul că prețurile de vânzare medii au scăzut mai rapid decât costurile medii pentru produsele vândute.

(102)

Investițiile industriei comunitare au crescut. Investițiile au fost destinate în special înlocuirii mașinilor și a echipamentelor și mai puțin achiziției de noi instalații de producție.

(103)

Capacitatea industriei comunitare de a mobiliza capitaluri provenind fie din surse de finanțare externe, fie din partea unor societăți-mamă, nu a fost grav afectată în perioada examinată, deoarece societățile aparțin unor grupuri mai mari. Capacitatea de a mobiliza capitaluri se bazează în principal pe forța grupului și nu depinde, așadar, neapărat de rezultatele sectorului industrial în cauză. Prin urmare, acest factor nu pare să fie relevant în cadrul acestei anchete.

5.6. Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(104)

Astfel cum s-a precizat mai sus, numărul de salariați din industria comunitară a scăzut din 2001 până în perioada de anchetă. Creșterea din 2003 și din perioada de anchetă poate fi explicată prin creșterea producției. Productivitatea a rămas relativ stabilă în cursul acestei perioade.

(105)

Salariile au scăzut semnificativ în 2002, dar au rămas stabile până în perioada de anchetă. Acest fapt se explică prin aplicarea unui program de restructurare în acel an, astfel cum se poate vedea din evoluția producției și a ocupării forței de muncă, descrisă mai sus.

5.7. Amploarea marjei de dumping efective

(106)

Marjele de dumping au fost precizate mai sus în secțiunea referitoare la dumping. Aceste marje stabilite sunt evident superioare nivelului de minimis. În plus, ținând cont de volumul și de prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil.

5.8. Efectele practicilor anterioare de dumping sau de subvenționare

(107)

Industria comunitară nu se află în situație de recuperare în urma practicilor anterioare de dumping sau de subvenționare, deoarece nu s-au mai efectuat anchete de acest tip în trecut.

5.9. Concluzie privind prejudiciul

(108)

Trebuie amintit că, deși volumul vânzărilor și cota sa de piață din Comunitate au fost relativ stabile, industria comunitară a înregistrat scăderi ale prețurilor medii cu 11 % în cursul perioadei examinate, în ciuda dezvoltării de către aceasta a unei game de produse cu o valoare mai mare. În ciuda reducerii costurilor, nivelul profitului a scăzut semnificativ, atingând în cursul perioadei de anchetă un nivel mai scăzut cu 55 % decât cel din 2001, cu mult mai scăzut decât profitul care ar fi putut fi realizat în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(109)

Deteriorarea situației industriei comunitare în cursul perioadei examinate a fost confirmată și de scăderea producției și a capacității de producție, prin scăderea salariilor și a ocupării forței de muncă, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități, precum și prin lipsa creșterii, în ciuda unei reduceri a prețurilor medii cu 11 %.

(110)

Tendințele negative descrise mai sus au fost observate într-un moment în care productivitatea era mai degrabă stabilă, în care investițiile au crescut și utilizarea capacității s-a îmbunătățit. Evoluția stocurilor și capacitatea de mobilizare a capitalului nu au fost considerate relevante din motivele prezentate anterior.

(111)

Ținând cont de toți acești indicatori, se concluzionează provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

D. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1. Remarcă preliminară

(112)

S-a examinat, de asemenea, dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din RPC și prejudiciul suferit de industria comunitară. Au fost, de asemenea, examinați factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut cauza în același timp un prejudiciu industriei comunitare, astfel încât eventualul prejudiciu cauzat de acești factori să nu fie atribuit importurilor în cauză.

2. Impactul importurilor din RPC

(113)

Trebuie amintit că volumul importurilor din RPC a crescut cu aproximativ 150 %, cota lor de piață crescând cu 118 % în cursul perioadei examinate. În plus, astfel cum se precizează la considerentul 85, prețurile importurilor din RPC au scăzut cu 22 %, având loc, astfel cum se precizează la considerentul 87, o importantă subcotare a prețurilor. Față de aceste importuri, industria comunitară a dorit să își mențină volumul vânzărilor (pentru a nu pune în pericol economiile de scară), dar a trebuit să își diminueze prețurile în mod semnificativ. Această scădere a prețurilor a determinat în special o scădere a rentabilității cu 55 %. Această rentabilitate este cu mult inferioară celei scontate de acest tip de industrie și nu mai poate fi susținută mult timp.

3. Impactul importurilor din țările terțe

(114)

Este puțin probabil ca importurile originare din alte țări terțe, în special din Republica Coreea și din Brazilia, să fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria comunitară. Cota de piață deținută de importurile care nu sunt de origine chineză în perioada de anchetă era doar de aproximativ 3 %. În plus, prețurile medii ale importurilor din Republica Coreea și din Brazilia (în acest caz, țările care reprezentau cele mai mari volume ale importurilor de altă origine decât cea chineză), erau mai mari cu 25 % și respectiv 47 % decât cele ale importurilor din RPC. Prin urmare, se poate concluziona, având în vedere cota lor de piață și nivelul relativ ridicat al prețurilor, că acestea au contribuit doar în mică măsură, sau chiar deloc, la prejudiciul suferit.

4. Impactul concurenței dintre producătorii comunitari și supracapacitatea

(115)

Anumite părți în cauză au susținut că supracapacitatea din industria comunitară a refractarelor a obligat industria comunitară să își reducă prețurile la un nivel prejudiciabil pentru a rămâne competitivă. Cu toate acestea, ratele de utilizare a capacității stabilite în cursul anchetei și prezentate sub formă de indici la considerentul 90 pentru perioada examinată nu confirmă acest argument privind supracapacitatea. Acestea indică mai degrabă niveluri ale capacităților apropiate de cele ale industriei siderurgice și ale altor industrii similare. Deși este evident că industria comunitară și-a redus capacitățile și prețurile, aceasta a fost în mare măsură un răspuns la creșterea importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping. Comisia subliniază, de asemenea, că industria comunitară a refractarelor a făcut deja obiectul unei restructurări majore la sfârșitul anilor 90.

5. Impactul dezvoltării industriei siderurgice

(116)

S-a susținut că prejudiciul suferit de industria comunitară se explică prin progresele tehnice care au permis fabricarea de cărămizi cu o durabilitate mai mare și prin eficacitatea procesului de producție a oțelului. În cursul anchetei, mai mulți siderurgiști au atras atenția asupra faptului că progresele tehnice au permis reducerea consumului de cărămizi de magnezie pe tonă de oțel produsă.

	2001	2002	2003	Perioada de anchetă
UE 25 — Producția de oțel (în kilotone)	180 531	180 758	183 441	185 197
UE 25 — Consumul de cărămizi de magnezie (în tone)	399 563	397 203	401 499	400 638
Utilizarea cărămizilor în siderurgie (în tone pe kilotonă)	2,21	2,20	2,19	2,16

Din tabelul prezentat anterior reiese că utilizarea cărămizilor de magnezie în siderurgie nu era decât de aproximativ 2 %. Ușoara scădere constatată nu explică reducerea prețurilor de vânzare și a rentabilității, astfel cum s-a explicat anterior în secțiunea consacrată prejudiciului. Prin urmare, se consideră că efectele calității superioare a cărămizilor nu au putut constitui o cauză semnificativă a prejudiciului suferit de industria comunitară.

(117)

În cursul anchetei s-a dovedit că anumiți producători de oțel continuă să fabrice ei înșiși cărămizi de magnezie. Cu toate acestea, nu există nici un indiciu că această practică s-a accentuat în cursul perioadei în cauză. În plus, deoarece nici o întreprindere siderurgică nu a cooperat în calitate de producător de cărămizi de magnezie, este evident că acest sector de producție nu a influențat situația economică a industriei comunitare.

6. Impactul fluctuațiilor cursului de schimb

(118)

Un alt factor invocat drept cauză a prejudiciului este cursul de schimb al dolarului american în raport cu euro. Acest factor este potențial important, întrucât renminbi chinezesc a depins de dolar timp de mulți ani. Astfel, s-a susținut că fluctuațiile cursului de schimb dolar/euro au făcut piața comunitară mai atrăgătoare pentru producătorii-exportatorii chinezi.

(119)

Cu toate acestea, deprecierea dolarului în raport cu euro nu a coincis întotdeauna cu creșterea importurilor. Cursul de schimb a început să scadă în iunie 2002, în timp ce importurile au crescut semnificativ din 2001. În plus, ar trebui precizat că tarifele de navlosire între RPC și Comunitate au crescut considerabil în cursul perioadei examinate. În cazul în care importurile din RPC ar crește doar din cauza condițiilor mai bune ale pieței create de fluctuațiile cursului de schimb, atunci ar fi de așteptat, de asemenea, ca aceste importuri să scadă, sau cel puțin să se stabilizeze, în cazul în care aceste fluctuații ale cursului de schimb ar fi compensate prin creșterea tarifelor de navlosire. Deși această compensare s-a realizat efectiv [în timpul ultimelor cincisprezece luni din perioada examinată, tarifele de navlosire au crescut cu aproximativ 25 % (sursă: Nedlloyd P&O)], importurile au continuat, cu toate acestea, să crească.

(120)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că este puțin probabil ca impactul fluctuațiilor cursului de schimb să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

7. Impactul importurilor efectuate în Comunitate de industria comunitară

(121)

Anumite părți în cauză au susținut că industria comunitară era ea însăși responsabilă de prejudiciul suferit, deoarece a importat, de asemenea, produsul în cauză din RPC. Trebuie amintit că RHI, care face parte din industria comunitară, a importat din RPC 5 % din volumul total al vânzărilor sale în Comunitate în perioada de anchetă. Totuși, cota acestor importuri și diferența lor de preț în raport cu vânzările comunitare sunt relativ scăzute și nu au putut avea un impact semnificativ asupra pieței.

8. Impactul exporturilor efectuate de industria comunitară

(122)

În cursul perioadei de anchetă, aproximativ 27 % din producția industriei comunitare a fost exportată în afara Comunității. Volumul exporturilor a scăzut ușor în cursul acestei perioade. Totuși, rentabilitatea acestor exporturi a fost superioară celei a vânzărilor de pe piața Comunității, și nu se poate considera că a avut vreun impact negativ asupra prejudiciului suferit de industria comunitară.

9. Concluzii privind legătura de cauzalitate

(123)

Trebuie amintit că prejudiciul se prezintă, în cazul de față, în principal sub forma unei reduceri a prețurilor, ducând la o scădere a rentabilității. Ținând cont de faptul că importurile din RPC, aflate într-o creștere rapidă, au fost efectuate la prețuri cu mult inferioare prețurilor practicate de industria comunitară, nu există nici un indiciu că ceilalți factori menționați anterior ar fi putut contribui în mod semnificativ la prejudiciul grav suferit de industria comunitară. În cursul anchetei, nu s-a constatat nici un alt factor care ar fi putut cauza prejudiciul.

(124)

Pe baza analizei de mai sus privind efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare, se concluzionează provizoriu că există o legătură de cauzalitate între importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și prejudiciul grav suferit de industria comunitară.

E. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. Considerente generale

(125)

S-a examinat dacă există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Comunității să instituie drepturi antidumping la importurile din țara în cauză. Comisia a trimis chestionare importatorilor, utilizatorilor industriali și furnizorilor. Ea a primit răspunsuri de la 14 utilizatori, 5 furnizori și 3 importatori independenți.

(126)

Pe baza informațiilor primite de la părțile care au cooperat s-au formulat următoarele concluzii.

2. Interesul industriei comunitare

(127)

Trebuie amintit că industria comunitară era compusă din 4 producători care aveau aproximativ 800 de persoane angajate pentru producția și vânzările produsului în cauză. Trebuie, de asemenea, amintit că indicatorii economici ai industriei comunitare prezentați mai sus au arătat că rezultatele financiare ale acesteia s-au înrăutățit în cursul perioadei examinate. În ciuda unei ușoare îmbunătățiri în perioada de anchetă, industria comunitară nu a putut ajunge la o situație financiară satisfăcătoare, din cauza importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping.

(128)

În cazul în care nu vor fi instituite măsuri, este clar că tot mai multe unități de producție vor fi închise în Comunitate și că întreprinderile siderurgice vor fi tot mai dependente de producția chineză. În prezent, există puține unități de producție în lume și majoritatea materiilor prime (în special oxidul de magneziu) se găsesc în RPC. Așadar, nici o altă sursă de aprovizionare la scară largă nu este disponibilă în alte țări terțe. Pe de altă parte, din cele prezentate anterior reiese că industria comunitară ar beneficia în mod clar din adoptarea de măsuri antidumping.

(129)

În consecință, se concluzionează provizoriu că ar fi în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri antidumping.

3. Interesul importatorilor independenți

(130)

Patru societăți au răspuns la chestionarul destinat importatorilor independenți, deși două dintre aceste societăți au importat produsul în cauză în perioada de anchetă. Importatorii care au cooperat s-au opus instituirii măsurilor și au susținut că există un număr mic de producători mari de refractare în Comunitate și că importurile de cărămizi chinezești au îmbunătățit concurența pe piața comunitară. În cazul instituirii măsurilor și al creșterii prețurilor, societățile chinezești ar putea să își reducă vânzările în Comunitate, iar importatorii ar înregistra pierderi din cauza diminuării comerțului și a rentabilității.

(131)

Un importator a susținut că ar putea fi constrâns să își închidă societatea cu un număr de 8 angajați, deoarece produsul în cauză reprezintă o proporție majoră a activității sale. Cu toate acestea, măsurile antidumping nu au ca scop să interzică importurile, nici să împiedice activitățile importatorilor din Comunitate. Având în vedere că măsurile propuse nu afectează decât o proporție relativ scăzută a costurilor totale ale industriei siderurgice comunitare și că producătorii-exportatori chinezi au stabilit cu utilizatorii comunitari relații de afaceri bazate pe cerințe tehnice specifice, este probabil că activitățile tradiționale ale importatorilor vor continua, chiar dacă sunt instituite măsuri antidumping împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping.

(132)

În ceea ce îl privește pe celălalt importator, s-a dovedit că acesta nu ar fi grav afectat în cazul în care ar fi impuse respectivele măsuri, deoarece produsul în cauză reprezintă mai puțin de 1 % din cifra sa totală de afaceri.

4. Interesul furnizorilor

(133)

Furnizorii care au cooperat la anchetă au susținut procedura. Două societăți care furnizează industriei comunitare principala materie primă pentru cărămizile de magnezie, în cazul de față magnezita calcinată, au susținut că a fost nevoite să oprească aprovizionarea industriei refractarelor cu câțiva ani în urmă din cauza intrării pe piață a materiei prime din China și, ulterior, a cărămizilor de magnezie chinezești.

5. Interesul utilizatorilor

5.1. Remarcă preliminară

(134)

Paisprezece societăți utilizatoare, și anume producători de oțel, au furnizat răspunsuri la chestionar și un alt producător, precum și Wirtschaftsvereinigung Stahl (Asociația siderurgiștilor germani) au prezentat observații. Un alt utilizator și-a exprimat sprijinul pentru reclamația industriei comunitare, dar toate celelalte întreprinderi siderurgice s-au opus instituirii de măsuri antidumping. În total, societățile utilizatoare au reprezentat aproximativ 38 % din consumul comunitar de cărămizi de magnezie.

5.2. Produsul deosebit de sensibil

(135)

Refractarele constituie un material de o mare importanță strategică pentru industria siderurgică. Tot oțelul pe care aceasta îl produce trece prin convertizoare, cuptoare și forme pentru turnare, care sunt căptușite cu cărămizi de magnezie. Astfel, o penurie de refractare ar putea avea repercusiuni serioase, în termeni de întrerupere a producției, reparații și siguranță. În consecință, cărămizile de foarte bună calitate, adică cele durabile, și asistența tehnică de calitate sunt foarte importante pentru acest tip de produs. Ținând cont de aceste înalte cerințe tehnice, este nevoie de mult timp, de eforturi importante la nivelul investițiilor și al cercetării pentru crearea unei relații cu un furnizor. În plus, trecerea de la un producător chinez la un alt producător ar fi foarte dificilă. Producătorii de oțel susțin că au făcut mari progrese în ultimii doi ani alături de producătorii chinezi și de importatorii lor în Comunitate, în special datorită creșterii eficacității și inovațiilor.

(136)

Așadar, societățile care se opun acestor măsuri se tem că există un risc grav al penuriei de cărămizi de foarte bună calitate și de asistență tehnică adecvată. Acestea se tem că producătorii chinezi ar dispărea de pe piața Comunității, în cazul instituirii măsurilor. În plus, principalele rezerve de magnezit, materie primă de bază pentru cărămizile de magnezie, se află în RPC. Industria siderurgică se teme, așadar, că relațiile sale cu furnizorii chinezi de materie primă s-ar putea deteriora.

(137)

Astfel cum s-a precizat anterior, măsurile antidumping nu au ca scop să interzică importurile, și nici să împiedice activitățile producătorilor de oțel. În consecință, importurile neprejudiciabile vor fi întotdeauna admise pe piața comunitară. Prin urmare, relațiile deja stabilite cu exportatorii chinezi ar putea continua chiar în cazul în care ar fi instituite măsuri antidumping împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping. Aceasta se confirmă prin faptul că produsul în cauză nu reprezintă decât o parte nesemnificativă din costul total de producție al producătorilor de oțel, astfel încât efectul măsurilor asupra costurilor utilizatorilor este neglijabil (a se vedea considerentul 143).

(138)

Ar trebui, de asemenea, precizat că produsul în cauză are o importanță strategică pentru industria siderurgică. În cazul în care nu se instituie măsuri, pe termen lung există riscul unui transfer al procesului de fabricare a produsului în cauză în RPC. Având în vedere lipsa unor producători importanți în alte țări terțe, dependența de importurile chineze nu reprezintă un scenariu viabil pentru industria siderurgică.

(139)

În plus, nu există nici un element de probă concret cu privire la posibilul impact asupra accesului la materia primă pentru producătorii de oțel care produc ei înșiși cărămizi de magnezie.

5.3. Structura pieței

(140)

Industria utilizatoare a susținut că măsurile ar consolida o structură a pieței, caracterizată printr-un număr mic de producători importanți. Utilizatorii au susținut că această situație a lipsei de concurență este rezultatul fuziunilor și al achizițiilor realizate în industria refractarelor în anii '90.

(141)

Cel mai important producător de pe piața Comunității dispunea de aproximativ 30 % din cotele de piață în cursul perioadei de anchetă, fiind puțin probabil ca acest procent să fie suficient pentru a putea controla și domina piața. Aceasta se confirmă prin faptul că importurile din RPC au reușit să erodeze cota de piață a respectivului producător. Astfel cum s-a precizat anterior, este foarte probabil ca aceste importuri să continue după instituirea măsurilor. În plus, numeroase societăți mai mici produc cărămizi de magnezie în Comunitate, inclusiv anumite întreprinderi siderurgice, și nu a fost furnizat nici un element de probă în cursul anchetei care să arate că marii operatori de pe piața Comunității au dominat piața în măsura pretinsă. În lipsa unei dovezi de practică anticoncurențială, afirmația rămâne nefondată și nedovedită.

5.4. Creșterea costurilor

(142)

Industria siderurgică a susținut, de asemenea, că drepturile antidumping la importurile cărămizilor de magnezie ar determina costuri suplimentare pe piața oțelului, foarte sensibilă la prețuri, în special cu privire la concurența exercitată de producătorii de oțel din afara Comunității. Astfel, drepturile antidumping ar avea un impact asupra competitivității industriei siderurgice, cu atât mai mult cu cât presiunea asupra piețelor altor materii prime utilizate la fabricarea produselor siderurgice este, de asemenea, foarte puternică.

(143)

Cu toate acestea, răspunsurile la chestionarele industriei utilizatoare arată că costurile cărămizilor de magnezie reprezintă cu mult sub 1 % din costurile totale. În consecință, drepturile antidumping propuse ar avea doar o influență marginală asupra costurilor totale ale procesului de producție a oțelului. În plus, dezvoltările recente din industria siderurgică arată în mod clar o importantă creștere a prețurilor de vânzare și a rentabilității, ceea ce înseamnă că importanța cărămizilor de magnezie în cifra de afaceri totală a vânzărilor a scăzut și mai mult.

5.5. Concluzie privind interesul utilizatorilor

(144)

Ținând cont de cele prezentate anterior, este puțin probabil ca măsurile antidumping să determine o penurie de aprovizionare sau o lipsă a concurenței pe piața Comunității, în special deoarece cărămizile de magnezie chinezești își vor păstra probabil cota de piață actuală. În ceea ce privește creșterea costurilor, s-a constatat că aceasta va fi doar marginală și că nu va afecta semnificativ competitivitatea industriei siderurgice. În consecință, se consideră provizoriu că interesul utilizatorilor nu acela de a împiedica instituirea măsurilor.

6. Concluzie privind interesul Comunității

(145)

Instituirea de măsuri la importurile de cărămizi de magnezie originare din țara în cauză ar fi în mod evident în interesul industriei comunitare. Atât în ceea ce privește importatorii/comercianții, cât și industriile utilizatoare, eventualul impact asupra prețurilor cărămizilor de magnezie ar putea fi doar marginal. În schimb, pierderile de cote de piață, reducerile de prețuri și diminuarea rentabilității înregistrate de industria comunitară, sunt evident de o amploare mai mare.

(146)

Având în vedere cele prezentate anterior, se concluzionează că nu există nici un motiv imperios de a nu institui drepturi antidumping la importurile de cărămizi de magnezie originare din RPC.

F. MĂSURILE ANTIDUMPING

1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(147)

Ținând cont de concluziile stabilite referitoare la dumpingul, prejudiciul și interesul Comunității, este necesar să se instituie măsuri pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(148)

Măsurile trebuie să fie instituite la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de aceste importuri, fără a depăși însă marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea dreptului necesar pentru eliminarea efectelor dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitarea pe care o industrie de acest tip ar putea-o realiza în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normale, adică în lipsa unor importuri care fac obiectul unui dumping, din vânzarea unui produs similar în Comunitate. Marja profitului înainte de impozitare utilizată pentru acest calcul este de 8 % din cifra de afaceri, ceea ce corespunde profitului realizat înainte de apariția importurilor care fac obiectul unui dumping. Pe această bază, a fost calculat un preț neprejudiciabil pentru industria comunitară a produsului similar. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut prin adăugarea marjei profitului de 8 %, menționată anterior, la costul de producție.

(149)

Majorarea necesară a prețurilor a fost ulterior determinată pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat și prețul mediu neprejudiciabil. S-a efectuat o ajustare cu 10 % a prețurilor de import, din trei motive. În primul rând, unitățile de producție ale industriei comunitare erau situate în apropierea unor întreprinderi, în timp ce, în cazul importurilor, costurile de transport și de asigurare de la punctele de intrare în Comunitate erau în general mai ridicate. În al doilea rând, industria comunitară includea în prețurile de cumpărare asistența tehnică acordată întreprinderilor în cauză, ceea ce nu se întâmpla de obicei în cazul exportatorilor. În al treilea rând, toate vânzările industriei comunitare erau efectuate la nivelul utilizatorului final, în timp ce numeroase tranzacții de import se desfășurau la nivelul comercianților, care aveau costuri suplimentare.

(150)

Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost ulterior exprimate ca procentaj din valoarea medie CIF la import. Comparația a fost efectuată pe categorii de numere PCN, astfel cum se precizează la considerentul 11.

(151)

Marjele medii ponderate provizorii ale prejudiciului, stabilite pentru societățile care beneficiază fie de tratament individual, fie de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, sunt următoarele:

—	Liaoning Mayerton Refractories Co. Ltd

17,1 %

—	Yingkou Sanhua Refractory Materials Co. Ltd

42,1 %

—	Yingkou Kyushu Refractories Co. Ltd

21,9 %

—	Yingkou Guangyang Refractories Co. Ltd

21,9 %

—	Yingkou Qinghua Refractories Co. Ltd

54,6 %

—	Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials Co. Ltd

66,1 %.

(152)

Pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului la nivel național pentru toți ceilalți exportatori în RPC, trebuie amintit că gradul de cooperare a fost scăzut. În consecință, a fost calculată o marjă, pe baza datelor aferente exportatorilor care au cooperat și cărora nu le-a fost acordat nici statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, nici tratamentul individual. Deoarece acest nivel de eliminare a prejudiciului s-a dovedit a fi inferior marjei prejudiciului stabilite pentru societățile enumerate anterior și pentru a nu recompensa lipsa de cooperare, marja de eliminare a prejudiciului la nivel național a fost stabilită la nivelul marjei celei mai ridicate stabilite mai sus, adică 66,1 %.

2. Măsuri provizorii

(153)

Având în vedere cele prezentate anterior, se consideră că, în temeiul articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să fie instituite drepturi antidumping provizorii la importurile produsului în cauză originar din RPC. Drepturile antidumping trebuie să fie instituite la nivelul marjei celei mai scăzute (dumping sau prejudiciu), în conformitate cu regula dreptului celui mai mic. Din cauza gradului scăzut de cooperare, marja reziduală trebuie să fie stabilită la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate constatate pentru producătorii-exportatori care au cooperat, adică 66,1 % din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire. Nivelurile drepturilor individuale precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor din prezenta anchetă antidumping. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată pentru întreprinderile în cauză în perioada acestei anchete. Aceste niveluri ale dreptului (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile respective, prin urmare de entitățile juridice specifice, menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate al cărei nume și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile de legătură ale societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse nivelului dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(154)

Oricare cerere de aplicare a nivelurilor dreptului antidumping individual (de exemplu, în urma unei schimbări a denumiri entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (3) și să cuprindă toate informațiile pertinente, în special orice modificare a activităților societății în legătură cu producția, cu vânzările interne și cu exportul, care rezultă din această modificare a denumirii sau din crearea acestor noi entități de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, la nevoie, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de nivelurile drepturilor individuale.

(155)

Drepturile antidumping propuse sunt următoarele:

Societate	Marja de eliminare a prejudiciului	Marja de dumping	Dreptul antidumping propus
Liaoning Mayerton Refractories Co. Ltd	17,1 %	11,2 %	11,2 %
Yingkou Sanhua Refractory Materials Co. Ltd	42,1 %	34,1 %	34,1 %
Yingkou Kyushu Refractories Co. Ltd	21,9 %	55,7 %	21,9 %
Yingkou Guangyang Refractories Co. Ltd	21,9 %	55,7 %	21,9 %
Yingkou Qinghua Refractories Co. Ltd	54,6 %	41,4 %	41,4 %
Yingkou Orind Refractories Ltd	66,1 %	99,9 %	66,1 %
Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials Co. Ltd	66,1 %	99,9 %	66,1 %
RHI Refractories Liaoning Co. Ltd	66,1 %	99,9 %	66,1 %
Dashiqiao City Magnesite Refractory Factory Co. Ltd	66,1 %	99,9 %	66,1 %
Toate celelalte societăți	66,1 %	99,9 %	66,1 %

G. DISPOZIȚIE FINALĂ

(156)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă pentru a permite părților în cauză care s-au făcut cunoscute în termenul precizat în avizul de deschidere să își exprime punctul de vedere în scris și să solicite o audiere. În plus, ar trebui precizat că concluziile privind instituirea drepturilor, în sensul prezentului regulament, sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricărui drept definitiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie un drept antidumping provizoriu la importurile de cărămizi de magnezie legate chimic, nearse, compuse din magnezie cu un conținut de cel puțin 80 % de MgO, conținând sau nu magnezit, originare din Republica Populară China, încadrate la codurile NC ex 6815 91 00, ex 6815 99 10 și ex 6815 99 90 (codurile TARIC 6815910010, 6815991020 și 6815999020).

(2) Nivelul dreptului antidumping provizoriu aplicabil prețului net franco frontieră comunitară înainte de vămuire al produsului descris la alineatul (1) se stabilește după cum urmează:

Societate	Drept antidumping (în %)	Cod adițional TARIC
Liaoning Mayerton Refractories Co. Ltd, Jinqiao Development Zone, Dashiqiao, Liaoning Province, 115100, RPC	11,2	A632
Yingkou Sanhua Refractory Materials Co. Ltd, Gangdu Management Zone, Dashiqiao City, Liaoning Province, 115100, RPC	34,1	A633
Yingkou Kyushu Refractories Co. Ltd, Houlashan, Jinqiao Village, Dashiqiao City, Liaoning Province 115100, RPC	21,9	A634
Yingkou Guangyang Refractories Co. Ltd, Houlashan, Jinqiao Village, Dashiqiao City, Liaoning Province, 115100, RPC	21,9	A635
Yingkou Qinghua Refractories Co. Ltd, Qinghuayu Village, Qinghua District, Dashiqiao City, Liaoning Province, 115100, RPC	41,4	A636
Yingkou Orind Refractories Ltd, Wanghai, Bayuquan, Yingkou, Liaoning, 115007, RPC	66,1	A637
Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials Co. Ltd, Biangan Village, Nanlou Economic Development zone, Dashiqiao City, Liaoning Province, 115100, RPC	66,1	A638
RHI Refractories Liaoning Co. Ltd, Shenjingzi, Bayuquan, Yingkou, Liaoning, 115007, RPC	66,1	A639
Dashiqiao City Magnesite Refractory Factory Co. Ltd, No. 8, Heping Yuzigou, Dashiqiao City, Liaoning Province, 115100, RPC	66,1	A640
Toate celelalte societăți	66,1	A999

(3) Punerea în liberă circulație în Comunitate a produselor menționate la alineatul (1) este subordonată depunerii unei garanții echivalente cu valoarea dreptului provizoriu.

(4) În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare privind drepturile vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot exprima punctul de vedere în scris și pot solicita să fie audiate de Comisie în termen de treizeci de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile în cauză își pot prezenta observațiile cu privire la aplicarea prezentului regulament, în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 aprilie 2005.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

(2) JO C 180, 13.7.2004, p. 2.

(3)

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția B

Birou J-795/16

B-1049 Bruxelles

11/Volumul 39

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

196

32005R0639

L 107/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 639/2005 AL CONSILIULUI

din 25 aprilie 2005

de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de furfural originar din Republica Populară Chineză după reexaminarea în temeiul expirării măsurilor, efectuată în baza articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURĂ

1. Măsuri în vigoare

(1)

În ianuarie 1995, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 95/95 (2), măsuri antidumping definitive, sub forma unui drept specific, la importurile de furfural originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Dreptul specific se ridică la 352 EUR pe tonă. În urma unei reexaminări intermediare începute în mai 1997 la cererea unui exportator chinez, măsurile în cauză au fost menținute prin Regulamentul (CE) nr. 2722/1999 (3) pentru o perioadă suplimentară de patru ani.

2. Deschiderea unei anchete de reexaminare în temeiul expirării măsurilor

(2)	În urma publicării, în martie 2003, a unui aviz de expirare viitoare a măsurilor antidumping în vigoare la importurile de furfural originar din RPC (4), Comisia a primit, la 19 septembrie 2003, o cerere de reexaminare, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(3)

Această cerere a fost depusă de Furfural Español SA (denumit în continuare „reclamantul”), care reprezintă o proporție majoră, în acest caz mai mult de 25 % din producția comunitară totală de furfural. Celălalt producător comunitar, Lenzing AG, a susținut această cerere. Cei doi producători reprezintă împreună 100 % din producția comunitară de furfural. Cererea sublinia că expirarea măsurilor ar putea duce la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(4)

Stabilind, după consultarea comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5).

3. Părțile interesate de anchetă

(5)

Comisia a informat oficial autoritățile chineze, producători-exportatorii chinezi, producătorii din țara analoagă (Argentina) și producătorii, importatorii/comercianții și utilizatorii industriali comunitari cunoscuți ca fiind interesați despre deschiderea reexaminării. Părțile interesate au avut posibilitatea să își facă cunoscut punctul de vedere în scris și să solicite să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(6)	Au fost trimise chestionare tuturor părților care au fost informate oficial despre deschiderea reexaminării și celor care au cerut să primească un chestionar în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(7)	Au răspuns la chestionar cei doi producători comunitari, un importator/comerciant, un utilizator industrial și un producător din țara analoagă.

(8)

Comisia a căutat și verificat toate informațiile considerate necesare în scopul stabilirii riscului continuării sau al reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și a interesului Comunității. Au fost efectuate vizite de verificare la următoarele societăți:

(a)

producător din țară analoagă

—	Indunor SA, Buenos Aires, Argentina;

(b)

producător comunitar

—	Furfural Español SA, Alcantarilla, Spania;

(c)

importator independent

—	International Furan Chemicals BV, Rotterdam, Țările de Jos.

(9)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 octombrie 2002 și 30 septembrie 2003 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea evoluției situației în scopul evaluării posibilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2000 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1. Produsul în cauză

(10)	Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, și anume furfuralul originar din RPC, clasificat la codul 2932 12 00 din Nomenclatura Combinată (NC). Furfuralul este cunoscut, de asemenea, sub numele de „2-furaldehidă”.

(11)

Furfuralul este un lichid galben deschis, cu un miros înțepător caracteristic, care se obține prin prelucrarea diferitelor tipuri de deșeuri agricole. Furfuralul are două aplicații principale: ca solvent selectiv în rafinarea petrolului pentru producerea de uleiuri lubrifiante și ca materie primă pentru obținerea alcoolului furfurilic, utilizat pentru fabricarea rășinii sintetice pentru matrițe de turnătorie.

2. Produsul similar

(12)

Ca și în cazul anchetelor precedente, prezenta anchetă a stabilit că furfuralul fabricat în RPC și exportat spre Comunitate, furfuralul fabricat și vândut în țara analoagă (Argentina) și cel fabricat și vândut în Comunitate de producătorii comunitari prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice esențiale și este destinat acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse au fost considerate produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

(13)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există sau nu un dumping și, după caz, dacă expirarea măsurilor riscă sau nu să ducă la continuarea dumpingului.

1. Observații preliminare

(14)

Dintre cei 24 de producători-exportatori chinezi menționați în cerere, nici unul nu a cooperat la anchetă și nici unul nu a comunicat informații. Ținând cont de acest refuz de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, concluziile referitoare la dumping formulate în continuare se bazează pe datele disponibile, în special pe datele Eurostat și pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare. În acest sens, se observă că Eurostat prezintă numai importurile efectuate în regimul de perfecționare activă în cursul perioadei de anchetă.

2. Țara analoagă

(15)	RPC fiind o economie în tranziție, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza informațiilor obținute dintr-o țară terță cu economie de piață corespunzătoare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(16)	În avizul de deschidere, precum și pe parcursul anchetei inițiale, Argentina a fost propusă ca țară analoagă, în scopul stabilirii valorii normale. În urma publicării avizului de deschidere, nu a fost primită nici o observație referitoare la țara analoagă propusă.

(17)

Un producător de furfural din Argentina a cooperat la anchetă, răspunzând chestionarului și acceptând verificarea la fața locului a răspunsurilor sale. Ancheta a demonstrat că piața argentiniană de furfural, aprovizionată în proporție de 72 % din producția locală și pentru rest din importul din țările terțe, este concurențială. Volumul producției argentiniene reprezintă mai mult de 60 % din volumul exporturilor chineze ale produsului în cauză spre Comunitate pentru perfecționare activă. Prin urmare, piața argentiniană a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale pentru RPC.

(18)	Prin urmare, s-a concluzionat, ca și în ancheta inițială, că Argentina reprezintă o țară analoagă corespunzătoare, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

3. Valoarea normală

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă care a cooperat, și anume pe baza prețului plătit sau care trebuie să fie plătit pe piața internă argentiniană clienților independenți, deoarece s-a constatat că vânzările în cauză sunt efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale.

(20)	Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită ca fiind prețul de vânzare mediu ponderat de pe piața internă practicat de producătorul argentinian care a cooperat față de clienții independenți.

4. Prețul de export

(21)

Deoarece nici una dintre societățile chineze care au exportat spre Comunitate nu a cooperat la anchetă, prețurile de export au fost stabilite pe baza faptelor disponibile. S-a considerat că baza cea mai adecvată o constituie datele Eurostat privind importurile comunitare ale produsului în cauză. Cu toate că aceste importuri au fost efectuate în regim de perfecționare activă (furfuralul chinez era transformat în alcool furfurilic pentru export), nimic nu sugerează că acestea nu constituie o bază rezonabilă pentru stabilirea prețurilor de export. În plus, vizita de verificare la importatorul care a cooperat a confirmat că datele Eurostat corespund datelor verificate. Prețul de export a fost stabilit, astfel, pe baza datelor Eurostat privind importurile chineze efectuate pentru perfecționarea activă.

5. Comparație

(22)	În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export și în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut cont, sub formă de ajustări, de anumite diferențe în materie de transport și asigurare, care afectau contabilitatea prețurilor.

6. Marja de dumping

(23)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparări între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export la același nivel comercial. Această comparare a arătat existența unui dumping important. În fapt, marja de dumping constatată în perioada de anchetă este mai mare decât marja de dumping de 62,6 % stabilită în cursul anchetei inițiale și al revizuirii anterioare.

7. Evoluția exporturilor în caz de abrogare a măsurilor

(a) Exporturile

(24)

Ancheta a arătat că acele cantități exportate de RPC spre Comunitate pentru perfecționare activă au crescut semnificativ din 2000 până în perioada de anchetă (considerentul 33). În caz de abrogare a măsurilor, se poate aștepta ca exporturile din RPC să crească semnificativ, chiar în afara regimului de perfecționare activă, ținând cont de diferența semnificativă de prețuri dintre producătorii chinezi și cei comunitari de furfural și a capacității neutilizate descrise la considerentul 26.

(b) Capacitatea neutilizată în RPC

(25)	Având în vedere că există puține informații publice disponibile despre industria chineză de furfural, concluziile următoare se bazează în principal pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare.

(26)

În conformitate cu cererea de reexaminare în temeiul expirării măsurilor, producția totală chineză de furfural este de aproximativ 180 000 tone pe an, adică de patru ori mai mult decât consumul comunitar total al acestui produs. Nivelul de utilizare a capacității chineze este de aproximativ 70 %, ceea ce înseamnă că există o capacitate neutilizată de aproximativ 50-60 000 tone pe an în RPC, cifră superioară consumului total din Comunitate. În conformitate cu producătorii comunitari, producția chineză se schimbă constant, în funcție de nevoi. În această privință, anumite uzine sunt închise temporar și redeschise atunci când este necesar. În prezent, se consideră că sunt active mai mult de 80 de uzine de producție de furfural, situate în principal în nord-estul RPC.

(27)

Prin urmare, importantele capacități de producție de care dispune RPC și flexibilitatea cu care sunt redeschise uzinele dovedesc capacitatea producătorilor chinezi de a crește rapid producția lor și a o orienta spre o piață de export sau spre alta, inclusiv spre piața comunitară, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(28)

Este necesar să se precizeze că toate exporturile produsului în cauză din RPC spre Comunitate au fost efectuate pe parcursul perioadei de anchetă, în regim de perfecționare activă. Furfuralul chinez a fost transformat în alcool furfurilic pentru export. Este rezonabil să se presupună că abrogarea măsurilor ar duce la o reluare a exporturilor din RPC spre Comunitate, în afara regimului de perfecționare activă. Este probabil că aceste exporturi suplimentare vor face obiectul unor importante practici de dumping. Într-adevăr, prețurile actuale ale exporturilor efectuate în regim de perfecționare activă nu sunt afectate de drepturile antidumping, deoarece aceste exporturi sunt scutite de drepturi. Producătorii comunitari și exportatorii chinezi concurează pentru aceste vânzări bazându-se pe ipoteza că nu există drepturi care trebuie achitate. Prin urmare, se poate presupune în mod rezonabil că aceste prețuri sunt, de asemenea, indicatori ai nivelurilor prețurilor viitoare în caz de abrogare a măsurilor. Este necesar, de asemenea, să se precizeze că prețurile exporturilor chineze efectuate în regim de perfecționare activă sunt mai mici cu 44 % decât prețurile practicate de producătorii comunitari pe parcursul perioadei de anchetă și că, chiar dacă acestea nu erau mai mici decât prețurile comunitare, ar face în continuare obiectul unui dumping.

8. Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(29)	Deoarece RPC are o capacitate de producție neutilizată semnificativă și exportă în prezent spre Comunitate numai pentru perfecționare activă, este de așteptat ca, în caz de abrogare a măsurilor, volumele suplimentare să fie orientate spre piața comunitară în cantități importante.

(30)

Ancheta a arătat că exporturile din RPC sunt încă realizate la prețuri de dumping, iar marja de dumping stabilită în cursul perioadei de anchetă este chiar mai mare decât cea stabilită în cursul revizuirii anterioare. Ținând cont de circumstanțele specifice prezentului caz, este rezonabil să se creadă că pe viitor practica dumpingului va continua.

D. DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(31)

Există doi producători comunitari ai produsului în cauză. În afara reclamantului, celălalt producător comunitar, Lenzing AG (denumit în continuare „celălalt producător comunitar”), a susținut cererea de reexaminare. Pe parcursul perioadei de anchetă, cei doi producători reprezentau împreună 100 % din producția comunitară de furfural. Cele două societăți au răspuns chestionarelor și au cooperat pe deplin la anchetă. Pe această bază, cei doi producători comunitari constituie industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Din motive de confidențialitate, datele privind rezultatele din industria comunitară sunt prezentate doar sub formă de indici.

E. SITUAȚIA PIEȚEI COMUNITARE

1. Consumul comunitar

(32)

Consumul comunitar s-a bazat pe volumele combinate ale vânzărilor din industria comunitară în Comunitate, ale importurilor din RPC efectuate în regim de perfecționare activă și ale importurilor din alte țări terțe. Consumul comunitar de furfural a crescut semnificativ între 2000 și 2001. În 2002, acesta a scăzut la un nivel aproximativ egal cu cel din 2000. Între 2000 și perioada de anchetă, consumul comunitar de furfural a crescut cu 9 %. Evoluția consumului este legată de faptul că furfuralul este utilizat, de asemenea, pentru producerea alcoolului furfurilic. Producția și vânzarea alcoolului furfurilic au crescut în 2001, dar au scăzut semnificativ în 2002, astfel încât consumul de furfural a scăzut în consecință. În perioada de anchetă, vânzarea și producția de alcool furfurilic au reînceput să crească, precum și consumul de furfural.

2. Importurile din RPC

(a) Volume, cote de piață și prețuri

(33)

Pe baza informațiilor Eurostat, importurile din RPC au fost efectuate, din 2001, doar în regim de perfecționare activă. Această practică a început în 2000, an în care 75 % din importurile chineze au fost efectuate în acest regim. Volumele importate din RPC au crescut de la 3 198 tone la 5 167 tone în perioada examinată, ceea ce reprezintă o creștere de 61,6 % între 2000 și perioada de anchetă. Este necesar să se precizeze că, în 2002, vânzarea de alcool furfurilic a scăzut semnificativ. Totuși, această scădere a fost urmată de o creștere în perioada de anchetă. Cota de piață a acestor importuri din China a crescut, în perioada examinată, de la 8,2 la 12,4 %. Fluctuațiile care au caracterizat aceste importuri chineze de furfural se datorează, cu siguranță, într-o anumită măsură, fluctuațiilor producției de alcool furfurilic, dar acest fenomen nu poate explica creșterea semnificativă a volumelor importate, în special pe parcursul perioadei de anchetă, precum și a cotelor de piață. Prețul mediu al importurilor chineze a scăzut de la 648,68 EUR pe tonă în 2000 la 508,65 EUR pe tonă în perioada de anchetă, adică un regres de 21,6 % în perioada examinată. Compararea prețurilor unitare ale furfuralului practicate de producătorii chinezi cu cele aplicate de producătorii comunitari dovedește în mod clar o tendință de creștere a subcotării. La începutul perioadei examinate, în 2002, prețurile chineze erau cu 4,4 % mai mici decât cele ale producătorilor comunitari. În perioada de anchetă, această diferență a ajuns la 44,1 %.

Tabelul 2

Importurile din RPC în regim de perfecționare activă

	2000	2001	2002	Perioada de anchetă
Volum (în tone)	3 198	4 143	2 450	5 167
Indice	100	130	77	162
Cotă de piață	8,3 %	9,2 %	6,4 %	12,4 %
Preț în EUR pe tonă	648,68	678,48	540,06	508,65
Indice	100	104,6	83,3	78,4

3. Situația economică a industriei comunitare

(a) Producția

(34)	Producția industriei comunitare a scăzut în fiecare an în cursul perioadei examinate, fiind cu 15 % mai mică în perioada de anchetă în raport cu anul 2000. Unul dintre producătorii comunitari și-a încetat producția de furfural în una dintre uzinele sale de producție în 2000.

(b) Capacitatea de producție și utilizarea capacității

(35)

Capacitatea de producție a scăzut ușor în perioada examinată, după ce a crescut cu 3,9 % în 2001 față de 2000. Încetarea producției de furfural într-o uzină de producție în 2000 nu se reflectă în cifrele de mai sus privind capacitatea, deoarece societatea consideră această uzină ca făcând parte din capacitatea sa de producție, ceea ce înseamnă că producția se poate relansa în puțin timp în caz de necesitate.

Tabelul 5

Utilizarea capacității

	2000	2001	2002	Perioada de anchetă
Indice	100	91	87	86

(36)	Tabelul de mai sus arată că utilizarea capacității a scăzut anual pe durata perioadei examinate, scăzând cu 14 % în perioada examinată, față de anul 2000.

(37)

Între 2000 și perioada de anchetă, vânzările industriei comunitare spre clienți independenți din Comunitate au scăzut cu 13 %. Scăderea a fost deosebit de semnificativă între 2000 și 2002, industria mărind prețurile pentru a compensa creșterea semnificativă a costului materiilor prime. Pe parcursul perioadei de anchetă, această tendință a putut fi împiedicată, deoarece industria comunitară și-a diminuat prețurile, pentru a evita noi pierderi ale volumelor de vânzare.

(d) Prețurile

(38)	Prețurile medii de vânzare ale furfuralului au crescut cu 35 % între 2000 și 2002, perioadă în care industria comunitară a căutat să compenseze puternica creștere a costului materiilor prime, mărind prețurile sale de vânzare.

(e) Cota de piață

(39)

Cota de piață deținută de industria comunitară a scăzut cu 19 % între 2000 și perioada de anchetă. Cota de piață a producătorilor comunitari a scăzut mai ales între 2000 și 2001. Consumul comunitar de furfural a scăzut semnificativ în 2002, în special din cauza diminuării producției de alcool furfurilic. Vânzările de furfural ale industriei comunitare au înregistrat, de asemenea, o scădere în 2002. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor industriei comunitare a fost relativ mai slabă decât diminuarea consumului de furfural în 2002. Prin urmare, cota de piață a industriei comunitare a crescut în 2002. În perioada de anchetă, consumul de furfural, precum și importurile chineze au continuat să crească, în timp ce vânzările industriei comunitare au rămas aproape la același nivel ca în anul anterior. Prin urmare, cota de piață a industriei comunitare a scăzut.

(f) Stocurile

(40)

Tabelul anterior arată că stocurile industriei comunitare au crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate. Această creștere a fost deosebit de semnificativă între 2001 și 2002, perioadă în cursul căreia stocurile au crescut cu 24 %. Sto curile reprezentau 9,4 % din volumul vânzărilor industriei comunitare în Uniunea Europeană în 2000, dar au crescut cu 13,3 % din vânzările în Uniunea Europeană în perioada de anchetă.

(g) Rentabilitatea

(41)

Rentabilitatea totală a industriei comunitare s-a menținut la un nivel onorabil pe parcursul perioadei examinate. Totuși, această situație se explică în principal prin faptul că celălalt producător comunitar, semnatar al cererii, a avut o rentabilitate foarte ridicată în cursul tuturor anilor în cauză, în timp ce rentabilitatea reclamantului a scăzut puternic (8,2 puncte procentuale) în aceeași perioadă. Celălalt producător comunitar obține furfural ca produs derivat al producției de pastă de viscoză, în timp ce reclamantul utilizează coajă de migdale ca materie primă principală pentru producția de furfural. Prețul cojilor de migdale a crescut considerabil între 2000 și 2002 (creștere cu 51 %), reducând puternic marja profitului reclamantului, în timp ce costul materiei prime utilizate de producătorul comunitar a crescut doar moderat. Creșterea costurilor de desfacere, a cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli generale, în termeni absoluți, suportate de reclamant a rămas limitată (5,5 % între 2000 și perioada de anchetă). Prin urmare, scăderea rentabilității a fost cauzată în principal de creșterea costului materiilor prime. Creșterea prețurilor de vânzare a furfuralului pentru a compensa creșterea costului materiilor prime a provocat o scădere a vânzărilor.

(h) Fluxul de lichidități

(42)

Fluxul de lichidități și-a continuat tendința observată pentru rentabilitate, crescând semnificativ între 2000 și 2001, dar deteriorându-se în următorii ani. La fel ca în cazul rentabilității, celălalt producător comunitar semnatar al cererii a avut un flux de lichidități excepțional de favorabil în perioada examinată, în timp ce reclamantul a înregistrat o netă scădere a fluxului său de lichidități (– 42,7 %) în aceeași perioadă.

(i) Investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de mobilizare a capitalului

(43)

Investițiile au scăzut considerabil între 2000 și 2002, crescând ulterior în perioada de anchetă, atunci când producătorul comunitar a efectuat investiții substanțiale în linia sa de producție de pastă de viscoză (furfuralul este un produs derivat rezultat din procesul de fabricare a pastei). Investițiile reclamantului au scăzut cu 80 % în perioada examinată. Ancheta a arătat că randamentul investițiilor s-a deteriorat pe parcursul perioadei examinate, urmând prin aceasta evoluția rentabilității.

Tabelul 13

Randamentul investițiilor și capacitatea de mobilizare a capitalului

	2000	2001	2002	Perioada de anchetă
Indice	100	207	38	34
Evoluție		107,4	–81,7	–11,0

(44)

Cifrele privind randamentul investițiilor din tabelul de mai sus prezintă doar evoluția reclamantului. Acest tabel evidențiază o deteriorare evidentă a randamentului investițiilor acestuia în perioada examinată. În ceea ce-l privește pe celălalt producător comunitar semnatar al cererii, reclamantul face parte dintr-un grup de societăți care își concentrează activitatea pe alte produse decât furfuralul. Furfuralul este, în fapt, un mic produs derivat, provenit din unul dintre aceste procese principale de producție. Prin urmare, societatea nu este în măsură să calculeze un randament fiabil al investițiilor pentru furfural. Din cauza deteriorării rentabilității și a fluxului de lichidități, capacitatea reclamantului de a mobiliza capitalul s-a înrăutățit semnificativ în perioada examinată. Această înrăutățire apare, de asemenea, în mod clar la nivelul investițiilor reclamantului, care au scăzut brusc cu 80 % în perioada examinată.

(j) Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(45)	Tabelul anterior arată că ocuparea forței de muncă a scăzut cu 18 % în cursul perioadei examinate. Scăderea ocupării forței de muncă în 2000/2001 se explică prin încetarea producției de furfural într-o uzină de producție.

(46)

Productivitatea a crescut cu 4 % în perioada în acuză, astfel cum arată tabelul de mai jos:

Tabelul 15

Productivitatea

	2000	2001	2002	Perioada de anchetă
Indice	100	126	104	104
Evoluție		25,6	–17,4	0,5

(47)

În cursul perioadei examinate, salariile medii ale persoanelor angajate în industria comunitară au crescut cu 6 % pe an, adică o creștere mai mică decât cea a ratei inflației medii din Comunitate:

Tabelul 16

Salariile

	2000	2001	2002	Perioada de anchetă
Indice	100	99	97	106
Evoluție		–0,8	–1,9	8,7

(k) Importanța marjei de dumping și efectele dumpingului sau ale subvenționării anterioare

(48)

Dat fiind că dumpingul a continuat la niveluri comparabile, chiar mai mari decât cele stabilite în cursul anchetelor anterioare (considerentul 1), efectul creșterii marjei de dumping reale asupra situației industriei comunitare nu poate fi considerat ca fiind diferit de cel care a fost stabilit în cursul acestor anchete.

(l) Creșterea

(49)

În timp ce consumul comunitar a crescut cu 7 % în perioada examinată, producția, volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei comunitare au scăzut în aceeași perioadă. În același timp, volumul și cota de piață ale importurilor din RPC au crescut considerabil. Aceasta înseamnă că industria comunitară nu a profitat din plin de expansiunea pieței în cursul perioadei examinate.

4. Efectele altor factori

(a) Prețul materiilor prime

(50)

Creșterea considerabilă a prețului materiei prime utilizate de reclamant, în 2001 și 2002, a avut evident un impact negativ asupra rentabilității în cursul acestor ani. Cu toate acestea, situația s-a schimbat în perioada de anchetă, când prețurile materiilor prime au scăzut. Prin urmare, cu toate că fluctuațiile prețurilor materiilor prime au putut contribui la crearea situații precare a industriei comunitare în perioada examinată, acestea nu au avut o amploare de natură să cauzeze un prejudiciu în perioada de anchetă.

(b) Exporturile Comunității

(51)	În conformitate cu datele Eurostat, totalul exporturilor Comunității în perioada examinată a fost nesemnificativ (una sau două tone pe an). Prin urmare, exporturile industriei comunitare nu au putut contribui la prejudiciul eventual suferit de industria comunitară în perioada examinată.

(52)

În conformitate cu Eurostat, volumele și prețul mediu al furfuralului importat în Comunitate din alte țări decât RPC, au evoluat după cum urmează:

Tabelul 17

Importurile în Comunitate din alte țări terțe (volum)

(în tone)
	2000	2001	2002	Perioada de anchetă
Thailanda	167	551	1 481	888
Slovenia	1 227	1 290	1 204	1 410
Africa de Sud	4 183	7 852	2 601	3 706
Republica Dominicană	24 017	25 509	25 157	25 213
Total	29 594	35 202	30 443	31 217

Tabelul 18

Importurile în Comunitate din alte țări terțe (prețul mediu)

(EUR/t)
	2000	2001	2002	Perioada de anchetă
Thailanda	2 150	1 849	5 271	635
Slovenia	694	618	647	635
Africa de Sud	1 158	1 558	543	832
Republica Dominicană	543	1 235	541	452
Medie	645	1 294	775	510

(53)

Volumele de furfural importat din alte țări terțe decât RPC au rămas relativ stabile pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2001, când importurile din Africa de Sud și din Republica Dominicană, în special, au crescut ca urmare a creșterii consumului de furfural pentru producția de alcool furfurilic. Este necesar să se precizeze că, astfel cum a demonstrat deja ancheta inițială, importurile din Republica Dominicană constau exclusiv în livrări de la o societate mamă spre filiala sa europeană pentru a produce alcool furfurilic. Prețurile aplicate în aceste tranzacții sunt, așadar, prețuri de transfer între societăți de legătură și nu reflectă prețurile reale ale pieței. Se precizează că furfuralul din Republica Dominicană nu este disponibil pe piața liberă a Comunității. Prin urmare, nici un indiciu nu permite să se afirme că aceste importuri au contribuit la situația precară a industriei comunitare. Importurile din Africa de Sud, al doilea mare exportator, au scăzut cu 11 % în perioada examinată. În cursul perioadei de anchetă, prețurile medii ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Republicii Dominicane, erau cu mult mai mari decât prețurile importurilor din RPC efectuate în regim de perfecționare activă. Prin urmare, s-a concluzionat că, deși celelalte importuri au contribuit la situația precară a industriei comunitare, volumul și prețurile lor nu pot fi considerate ca având un efect substanțial.

5. Concluzie privind situația industriei comunitare

(54)

După instituirea măsurilor antidumping, situația industriei comunitare s-a stabilizat, dar rămâne fragilă. Producția, capacitatea de producție și vânzările au scăzut, precum și prețurile de vânzare și cota de piață a industriei comunitare. Investițiile, randamentul investițiilor și ocuparea forței de muncă au scăzut, de asemenea, în timp ce stocurile au crescut, în special între 2001 și 2002, în paralel cu scăderea vânzărilor și a cotei de piață. Rentabilitatea și fluxul de lichidități s-au ameliorat în medie pe parcursul perioadei examinate, dar au scăzut din 2001. Indicatorii de prejudiciu nu permit, prin urmare, să se concluzioneze că există un prejudiciu evident. Pe de altă parte, este necesar să se sublinieze că cei doi producători comunitari nu sunt în aceeași situație, reclamantul aflându-se într-o poziție mult mai precară decât celălalt producător comunitar semnatar al solicitării. În ceea ce-l privește pe primul producător, este posibil ca prejudiciul să fi fost cauzat parțial de prețurile materiilor prime. În aceste condiții și în special datorită faptului că importurile din RPC au fost efectuate doar în regim de perfecționare activă, nu a fost posibil să se concluzioneze că s-a continuat prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, s-a examinat dacă prejudiciul va reapărea în cazul expirării măsurilor.

F. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(55)	Se amintește că considerentele 29 și 30 concluzionau că expirarea măsurilor putea duce la o creștere semnificativă a exporturilor care fac obiectul unui dumping din RPC spre Comunitate.

(56)

Într-adevăr, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping efectuate în regim de perfecționare activă a crescut în mod considerabil în perioada examinată. Astfel cum s-a menționat mai sus, este probabil ca, fără măsurile antidumping în vigoare, volume tot mai mari să fie introduse pe piața Comunității la prețuri foarte mici, mult mai mici decât prețurile industriei comunitare. În prezent, diferența de prețuri dintre produsul importat din China și cel fabricat de industria comunitară este mai mare de 40 %.

(57)

Astfel cum s-a arătat la considerentul 26, se estimează că acele capacități neutilizate în RPC sunt suficiente pentru a răspunde în întregime cererii comunitare de furfural. În cazul expirării măsurilor în vigoare, există o amenințare reală că o parte importantă a capacităților de producție neutilizate de RPC va fi folosită pentru invadarea pieței comunitare cu furfural. Se pare că nu există altă piață disponibilă pentru a absorbi capacitatea chineză.

(58)

În momentul examinării efectului importurilor suplimentare la preț mic asupra industriei comunitare, trebuie precizat că sosirea bruscă a unei cantități semnificative de importuri care fac obiectul unui dumping ar cauza de îndată o puternică scădere a prețurilor pe piața Comunității, întrucât industria comunitară ar trebui să facă eforturi în primul rând pentru a-și menține cota de piață și producția. Aceasta ar avea ca efect scăderea rentabilității industriei comunitare și provocarea de pierderi. Este clar că, în acest caz, producătorii comunitari ar suferi un prejudiciu important, cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping sau chiar ar risca să nu supraviețuiască acestei situații.

(59)	Ținând cont de cele de mai sus, se concluzionează că abrogarea măsurilor ar duce, în mod probabil, la o reapariție a prejudiciului rezultat din importurile din RPC care fac obiectul unui dumping.

G. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. Observație preliminară

(60)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prelungirea măsurilor antidumping în vigoare este contrară interesului Comunității, în ansamblul său. Stabilirea interesului Comunității se bazează pe o evaluare a tuturor intereselor în cauză, adică a celor din industria comunitară, ale importatorilor-comercianți, precum și ale utilizatorilor și furnizorilor produsului în cauză.

(61)

Este necesar să se amintească faptul că s-a considerat, în anchetele anterioare, că adoptarea de măsuri nu era contrară intereselor Comunității. În plus, prezenta anchetă este o anchetă de reexaminare în temeiul expirării măsurilor, care analizează o situație în care există măsuri antidumping în vigoare.

(62)	Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei conform căreia este probabil să continue dumpingul și să reapară prejudiciul, există motive imperioase să se concluzioneze că nu este în interesul Comunității să se mențină măsurile în acest caz specific.

2. Interesul industriei comunitare

(63)

Industria comunitară s-a dovedit a fi o industrie viabilă, capabilă să se adapteze la condițiile schimbătoare ale pieței. Acest lucru este confirmat în special de evoluția pozitivă și de stabilizarea situației sale după instituirea măsurilor antidumping la importurile originare din RPC, fapt care a dus la restabilirea unei concurențe efective. Industria comunitară ar trebui să poată continua să compenseze orice creștere a prețurilor materiilor prime, adaptându-și prețurile de vânzare. Cu toate acestea, se poate concluziona că, fără menținerea măsurilor antidumping, este foarte probabil ca situația să se deterioreze grav, existând riscul închiderii unor noi uzine.

3. Interesul importatorilor-comercianți independenți

(64)

Comisia a trimis chestionare la șapte importatori-comercianți independenți. Unul singur dintre aceștia a cooperat la anchetă. În răspunsul său la chestionar, importatorul-comerciant în cauză a explicat că retragerea măsurilor ar extinde alegerea sa de furnizori, deoarece aceasta i-ar permite să vândă, de asemenea, furfural chinez pe piața comunitară. Măsurile antidumping nu au ca obiectiv împiedicarea importurilor din RPC, ci garantarea faptului că produsele nu sunt importate la prețuri prejudiciabile de dumping. În plus, există numeroase alte surse de aprovizionare disponibile pe piață. Prin urmare, se observă că această continuare a măsurilor nu ar compromite grav continuarea activităților importatorului-comerciant în cauză, iar acesta din urmă a avut o marjă de profit în fiecare an al perioadei examinate.

(65)

Ținând cont de nivelul scăzut de cooperare din partea importatorilor și a comercianților comunitari și de observațiile primite de la importatorul-comerciant care a cooperat, se concluzionează că măsurile în vigoare nu afectează excesiv situația importatorilor și/sau a comercianților, iar continuarea măsurilor ar avea același efect.

4. Interesul utilizatorilor

(66)

Comisia a trimis chestionare la 16 utilizatori industriali. Un singur utilizator a cooperat la anchetă. În răspunsul său la chestionar, societatea în cauză a explicat că cea mai mare parte a furfuralului pe care aceasta îl utiliza ca materie primă pentru producția de alcool furfurilic îi era furnizată de societatea sa mamă din Republica Dominicană. Doar insuficiența acestei aprovizionări ar obliga societatea să caute alți furnizori. Societatea a precizat că s-ar orienta cu prioritate spre producătorii comunitari existenți pentru a acoperi o eventuală penurie de aprovizionare.

(67)	Având în vedere nivelul redus de răspunsuri la chestionarele trimise și comentariile formulate de unicul utilizator care a cooperat, se concluzionează că o continuare a măsurilor nu ar avea un efect semnificativ asupra utilizatorilor.

5. Aspecte referitoare la concurență

(68)

Trebuie precizat că, în afară de cei doi producători comunitari, importurile originare din Thailanda, Slovenia (care, în perioada examinată, nu era încă membră a Comunității Europene), Africa de Sud și Republica Dominicană sunt în concurență pe piața comunitară. În caz de abrogare a măsurilor existente, este puțin probabil ca situația concurențială de pe piața comunitară să se amelioreze. Dimpotrivă, aceasta ar risca să excludă, cel puțin în parte, producătorii comunitari de pe piață, deoarece le-ar fi foarte dificil să își exercite activitățile la nivelul prețului practicat în prezent pentru furfuralul chinez. Ceilalți furnizori ar întâmpina, de asemenea, multe dificultăți pentru a concura cu produsul chinez. Prin urmare, nimic nu indică faptul că menținerea măsurilor ar avea un efect negativ asupra situației concurenței de pe piața comunitară.

6. Concluzie privind interesul Comunității

(69)	Din motivele de mai sus, se concluzionează că nu există motive în interesul Comunității care să împiedice prelungirea măsurilor antidumping.

H. DISPOZIȚIE FINALĂ

(70)

Toate părțile în cauză au fost informate despre faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea menținerii măsurilor antidumping existente aplicate importurilor de furfural originar din RPC. Nu s-a primit, în termenul acordat pentru prezentarea observațiilor ca urmare a acestei notificări, nici un comentariu de natură să modifice concluziile.

(71)	Rezultă că este necesară menținerea măsurilor antidumping în vigoare în prezent pentru importurile de furfural originar din RPC, adică a unui drept specific de 352 EUR pe tonă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie un drept antidumping definitiv la importurile de furfural (denumit, de asemenea, „2-furaldehidă” sau „furfural”), clasificat la codul NC 2932 12 00, originar din Republica Populară Chineză.

(2) Valoarea dreptului aplicabil este de 352 EUR pe tonă.

(3) În caz de prejudiciu înainte de punerea în liberă circulație a mărfurilor, atunci când prețul plătit sau care trebuie să fie plătit se calculează proporțional, în scopul stabilirii valorii în vamă, în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (6), valoarea dreptului antidumping, calculată pe baza valorilor formulate la alineatul (2) din prezentul articol, se reduce cu un procentaj corespunzător prețului plătit sau care trebuie să fie plătit în mod efectiv.

(4) În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 25 aprilie 2005.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ASSELBORN

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

(2) JO L 15, 21.1.1995, p. 11.

(3) JO L 328, 22.12.1999, p. 1.

(4) JO C 72, 26.3.2003, p. 2.

(5) JO C 308, 18.12.2003, p. 2.

(6) JO L 253, 11.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2286/2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).

11/Volumul 39

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

210

32005R0713

L 121/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 713/2005 AL CONSILIULUI

din 10 mai 2005

de instituire a unui drept compensatoriu definitiv asupra importurilor anumitor antibiotice cu spectru larg originare din India

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolele 18 și 19,

având în vedere propunerea prezentată de Comisie după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURĂ

I. Ancheta precedentă și măsurile existente

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2164/98 (2), Consiliul a instituit un drept compensatoriu definitiv asupra importurilor anumitor antibiotice cu spectru larg, și anume trihidrat de amoxicilină, trihidrat de ampicilină și cefalexină, care nu se prezintă sub formă de doze măsurate sau ambalate pentru vânzarea cu amănuntul (denumite în continuare „produsul în cauză”), încadrate la codurile NC ex 2941 10 10, ex 2941 10 20 și ex 2941 90 00, originare din India. Măsurile s-au prezentat sub forma unui drept vamal ad valorem cuprins între 0 și 12 % în cazul importurilor provenind de la exportatorii citați nominal, rata dreptului rezidual aplicabil importurilor efectuate de la alți exportatori ridicându-se la 14,6 %.

II. Cerere de revizuire pe motivul expirării măsurilor, combinată cu o revizuire provizorie

(2)

În urma publicării unui aviz privind viitoarea expirare a măsurilor definitive în vigoare (3), Comisiei i s-a prezentat o cerere de inițiere a unei revizuiri pe motivul expirării măsurilor, combinate cu o revizuire provizorie a Regulamentului (CE) nr. 2164/98, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) și cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Această cerere provenea din partea producătorilor comunitari asociați care fabricau un produs similar și anume Sandoz GmbH, Austria și Sandoz Industrial Products SA, Spania (denumiți în continuare „solicitanții”), care reprezintă o proporție majoră, respectiv de peste 40 %, din producția comunitară totală de anumite antibiotice cu spectru larg.

(3)	Cererea se baza pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la continuarea sau la reapariția subvențiilor și a prejudiciului suferit de industria comunitară și că nivelul măsurilor în vigoare nu ar permite compensarea subvențiilor care au cauzat prejudiciul.

(4)

Înaintea inițierii revizuirii pe motivul expirării măsurilor, combinate cu o revizuire provizorie și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a notificat autorităților publice indiene că a primit o cerere de revizuire documentată în mod corespunzător. Acestea au fost invitate să inițieze consultări în vederea clarificării situației și găsirii unei soluții convenite reciproc, dar au refuzat invitația Comisiei.

III. Inițierea revizuirii pe motivul expirării măsurilor, combinate cu o revizuire provizorie

(5)

Comisia a analizat mijloacele de probă prezentate de solicitanți și le-a considerat suficiente pentru a justifica inițierea unei revizuiri, în conformitate cu dispozițiile articolului 18 alineatul (2) și ale articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. După consultarea comitetului consultativ, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4), Comisia a inițiat o revizuire pe motivul expirării măsurilor, combinată cu o revizuire provizorie a Regulamentului (CE) nr. 2164/98.

IV. Perioada de anchetă

(6)

Ancheta a cuprins perioada dintre 1 aprilie 2002 și 31 martie 2003 (denumită în continuare „perioada anchetei de revizuire”). Examinarea tendințelor în cadrul analizei prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 1999 până la sfârșitul perioadei anchetei de revizuire (denumită în continuare „perioada examinată”).

V. Părțile implicate în anchetă

(7)

Comisia a anunțat în mod oficial solicitanții, pe ceilalți producători comunitari cunoscuți, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii din amonte, utilizatorii și autoritățile publice indiene cu privire la inițierea anchetei. Aceasta a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut în scris punctul de vedere și de a solicita să fie audiate. Observațiile orale și scrise prezentate de către părți au fost analizate și, după caz, luate în considerare.

(8)	Având în vedere numărul aparent ridicat al producătorilor-exportatori indieni ai produsului în cauză menționați în cerere, s-a luat în considerare aplicarea tehnicii de prelevare de probe în cadrul anchetei privind subvențiile în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(9)	Cu toate acestea, numai un număr limitat de producători-exportatori s-au anunțat și au furnizat informațiile solicitate în vederea prelevării de probe. Prin urmare, utilizarea prelevării de probe a fost considerată inutilă.

(10)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate, care s-au anunțat în termenul stabilit în avizul de inițiere. Comisia a primit răspunsuri de la cinci producători comunitari, șapte producători-exportatori, un importator, doi furnizori din amonte și de la autoritățile publice indiene.

(11)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili subvenția și prejudiciul, precum și probabilitatea de continuare sau de reapariție a subvenției și a prejudiciului și pentru a estima dacă menținerea sau modificarea măsurilor nu contravenea interesului Comunității. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

Producători comunitari

DSM Anti-Infectives BV, Delft (Țările de Jos), care a răspuns, de asemenea, la chestionarul Comisiei în numele DSM Anti-Infectives Deretil SA, Almeria, (Spania) și în numele DSM Anti-Infectives Chemferm SA, Santa Perpetua de Mogoda, (Spania). Aceste trei societăți sunt denumite în continuare în comun „DSM”;

Sandoz GmbH (fosta Biochemie GmbH), Kundl (Austria), care a răspuns, de asemenea, la chestionarul Comisiei în numele Sandoz Industrial Products SA (fosta Biochemie SA), Barcelona (Spania). Aceste două societăți sunt denumite în continuare în comun „Sandoz”.

2.	Autoritățile publice indiene Ministerul Comerțului, New Delhi.

Producători-exportatori indieni

KDL Biotech Ltd (fosta Kopran Ltd), Mumbai;

Orchid Pharmaceuticals and Chemicals Ltd, Chennai;

Nectar Lifesciences Ltd, Chandigarh;

Nestor Pharmaceuticals Ltd, New Delhi;

Ranbaxy Laboratories Ltd, New Delhi;

Torrent Gujarat Biotech Ltd, Ahmedabad;

Surya Pharmaceutical Ltd, Chandigarh.

VI. Comunicarea informațiilor și comentarii privind procedura

(12)

Autoritățile publice indiene și celelalte părți interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa să se propună continuarea măsurilor. Le-a fost acordat, de asemenea, un termen rezonabil pentru a-și prezenta observațiile. Anumite părți și-au prezentat observațiile în scris. În plus, autoritățile publice indiene și trei producători-exportatori și-au exprimat poziția în cursul audierilor ulterioare comunicării informațiilor, poziții pe care le-au sintetizat apoi în scris. Toate observațiile și comentariile au fost luate în considerare în mod corespunzător, astfel cum se prezintă în continuare.

(13)	Autoritățile publice indiene și un producător-exportator au subliniat, în cursul unei audieri, că un tip de produs similar, cefalexina, nu este produs de către solicitanți, susținând excluderea sa din anchetă.

(14)

Ca răspuns la această afirmație, trebuie reamintit că ancheta inițială stabilise deja că toate tipurile produsului care fac obiectul anchetei (a se vedea partea B de mai jos) constituie o singură categorie de produse (5). Toate tipurile aparțin aceleiași categorii, și anume antibioticele semisintetice cu spectru larg, în vrac, și sunt destinate aceleiași utilizări, aceea de a fi încorporate în forme finite de dozare, eficiente în tratarea diverselor boli infecțioase. Astfel, întrucât toate tipurile constituie, în sensul prezentei proceduri, un singur și același produs, fabricat de către solicitanți, argumentul trebuie respins.

(15)

Autoritățile publice indiene și un producător-exportator au pretins că răspunsurile neconfidențiale la chestionar, comunicate de către producătorii comunitari, nu au fost suficient de detaliate și nu au fost prezentate în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază. Aceștia au afirmat că informațiile lacunare din aceste răspunsuri au privat exportatorii cooperanți de o reală posibilitate de a-și apăra interesele în cadrul analizei prejudiciului și al legăturii de cauzalitate.

(16)

În acest context, trebuie remarcat faptul că, astfel cum se precizează în partea E în continuare, industria comunitară cuprinde, în prezenta anchetă, numai două părți, și anume Sandoz și DSM. În plus, o parte produce numai trihidrat de amoxicilină și trihidrat de ampicilină, în timp ce cealaltă parte produce și cefalexină. Aceste particularități ale industriei comunitare sporesc caracterul confidențial al anumitor date comunicate în cadrul anchetei. În orice caz, dosarul destinat consultării de către părțile interesate cuprinde răspunsurile neconfidențiale la chestionar ale celor doi producători comunitari cooperanți, în care datele confidențiale sunt prezentate sub formă de indice, pentru a permite o înțelegere rezonabilă a informațiilor furnizate cu titlu confidențial. De aceea, se consideră că răspunsurile neconfidențiale la chestionar, comunicate de către producătorii comunitari, sunt în continuare conforme cu dispozițiile articolului 29 din regulamentul de bază. De asemenea, este util să se precizeze că datele privind prejudiciul, prezentate sub formă de indice, care au fost comunicate și sunt menționate în partea F din prezentul regulament, au oferit tuturor părților interesate o imagine suficient de precisă a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate pentru a le permite să evalueze analiza și să își apere interesele.

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

I. Produsul în cauză

(17)

Produsul reglementat de prezenta revizuire este cel care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 2164/98, și anume trihidratul de amoxicilină, trihidratul de ampicilină și cefalexina, care nu se prezintă sub formă de doze măsurate sau ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, încadrate la codurile NC ex 2941 10 10, ex 2941 10 20 și ex 2941 90 00, originare din India (denumite în continuare „produsul în cauză”).

II. Produsul similar

(18)

În cursul audierii care a urmat comunicării informațiilor, autoritățile publice indiene și un producător-exportator au atras atenția asupra faptului că un producător comunitar a menționat anumite diferențe „în ceea ce privește stabilitatea, puritatea, dozajul, proprietățile galenice etc.” între produsul în cauză și produsul similar. În plus, singurul importator cooperant a menționat diferențe în ceea ce privește solubilitatea în apă.

(19)

Cu toate acestea, atât produsul în cauză, cât și produsul similar trebuie să corespundă specificațiilor acelorași farmacopei internaționale. Astfel, deși nu sunt similare din toate punctele de vedere, acestea se aseamănă îndeaproape, în conformitate cu cerințele articolului 1 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(20)

În consecință, ancheta a confirmat că trihidratul de amoxicilină, trihidratul de ampicilină și cefalexina, produse și vândute în cadrul Comunității de către producătorii comunitari, aveau caracteristici fizice și utilizări identice sau apropiate celor ale produsului în cauză, constituind astfel un produs similar în sensul articolului 1 alineatul (5) din regulamentul de bază.

C. SUBVENȚII

I. Introducere

(21)	Pe baza informațiilor cuprinse în cererea de revizuire și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, următoarele sisteme, în cadrul cărora s-ar fi acordat subvenții, au făcut obiectul unei anchete:

1. Sisteme naționale

(22)

Sistemele (a) - (d) menționate anterior se bazează pe Legea Comerțului Exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea Comerțului Exterior”). Această lege autorizează autoritățile publice indiene să publice declarații privind politica importurilor și a exporturilor. Aceste politici sunt rezumate în documente intitulate „Politica importurilor și exporturilor”, publicate la fiecare cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate periodic. Un document al politicii importurilor și exporturilor este pertinent pentru perioada anchetei de revizuire, și anume planul cincinal privind perioada cuprinsă între 1 aprilie 2002 și 31 martie 2007 (denumit în continuare „documentul politicii importurilor și exporturilor 2002-2007”). În plus, autoritățile publice indiene definesc, de asemenea, procedurile aplicabile documentului politicii importurilor și exporturilor 2002-2007 în „manualul de proceduri de la 1 aprilie 2002 la 31 martie 2007 (volumul I)” [denumit în continuare „manual de proceduri 2002-2007 (volumul I)”] (6). Acest manual este, de asemenea, actualizat periodic.

(23)	Sistemele de scutire de impozit pe profit, menționate anterior la litera (e), se bazează pe Legea impozitului pe profit din 1961, modificată anual prin Legea finanțelor.

(24)	Sistemul creditelor de export, menționat anterior la litera (f), se bazează pe secțiunile 21 și 35A din Legea regulamentelor bancare din 1949 care autorizează banca Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”) să direcționeze băncile comerciale cu privire la creditele de export.

2. Sisteme regionale

(25)

Pe baza informațiilor cuprinse în cererea de revizuire și din răspunsurile la chestionar, Comisia a analizat, de asemenea, mai multe sisteme care ar putea fi acordate de autoritățile publice regionale din anumite state indiene.

(a)

Statul Punjab

—	Sistemul de stimulente industriale din Punjab

—	Acest sistem are la bază codul politicii și al stimulentelor industriale al autorităților publice din Punjab.

(b)

Statul Gujarat

—	Sistemul de stimulente industriale din Gujarat

—	Rambursarea dreptului privind electricitatea

—	Aceste sisteme au la bază politica de stimulente industriale din Gujarat și Legea dreptului de electricitate din Bombay din 1958.

(c)

Statul Maharashtra

—	Sistemul de stimulente din partea autorităților publice din Maharashtra. Acest sistem are la bază rezoluțiile Ministerului Industriei, Energiei și Muncii din statul Maharashtra.

(26)

Unul dintre sistemele de scutire de impozit pe profit (stimulente fiscale pentru cercetare și dezvoltare) și trei sisteme regionale (sistemele de stimulente industriale din Punjab și din Gujarat și rambursarea dreptului privind electricitatea din Gujarat) nu erau menționate în cererea de revizuire. Prin urmare, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază, Comisia a informat autoritățile publice indiene cu privire la o eventuală extindere a sferei anchetei pentru a include aceste sisteme. Autoritățile publice indiene au fost invitate să inițieze consultări cu scopul de a clarifica situația cu privire la aceste sisteme și de a găsi o soluție reciproc convenită. În urma acestor consultări și în lipsa unei soluții acceptabile reciproc, Comisia a inclus în sfera anchetei cele patru sisteme.

3. Observații generale ulterioare comunicării informațiilor privind subvențiile

(27)

Doi producători-exportatori au susținut că sistemul licențelor prealabile, sistemul stimulentelor fiscale pentru cercetare și dezvoltare, precum și sistemul creditelor de export ar trebui excluse din sfera prezentei anchete, deoarece o revizuire ar trebui să se refere numai la sistemele care au făcut obiectul anchetei inițiale. În speță, aceste trei sisteme, precum și sistemele regionale analizate nu erau cuprinse în ancheta inițială.

(28)

Cu toate acestea, dispozițiile relevante din regulamentul de bază privind revizuirile provizorii și revizuirile pe motivul expirării măsurilor nu prevăd o abordare atât de îngustă. De exemplu, o revizuire provizorie poate duce la o intensificare a măsurilor, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, în cazul în care măsurile existente nu mai sunt suficiente pentru a compensa o subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii. Articolul 19 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede, în plus, „să se examineze dacă circumstanțele privind subvențiile s-au modificat în mod semnificativ”. Astfel, o revizuire provizorie a practicilor de subvenționare poate duce ea însăși la o reevaluare completă a cadrului subvențiilor ce ar putea conferi un avantaj produsului în cauză, nu numai a sistemelor care au făcut obiectul anchetei inițiale. În afară de aceasta, o revizuire pe motivul expirării măsurilor nu trebuie să se focalizeze exclusiv pe sistemele analizate pe parcursul anchetei inițiale. Articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază face referire la „continuarea sau reapariția subvenției” în general și nu la sistemele de subvenționare analizate pe parcursul anchetei inițiale. În consecință, revizuirile nu se limitează la sistemele care au făcut obiectul anchetei inițiale. Dimpotrivă, acestea necesită stabilirea subvenției actuale și viitoare, inclusiv a subvenției acordate prin intermediul unor programe care nu au fost analizate în stadiul inițial. De fapt, numai o astfel de abordare permite o analiză adecvată a situației efective a subvențiilor pentru o anumită perioadă a anchetei de revizuire. În caz contrar, autoritățile publice ar putea să se sustragă regulilor privind subvențiile prin redenumirea unui sistem sau prin ușoare modificări structurale aduse acestuia, ceea ce ar aduce atingere obiectului și finalității măsurilor compensatorii, și anume echilibrarea subvențiilor prejudiciabile.

II. Sisteme naționale

1. Sistemul licențelor prealabile (Advance Licence Scheme „ALS”)

(a) Temei juridic

(29)	Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la punctele 4.1.1 – 4.1.14 din documentul politicii importurilor și exporturilor 2002-2007 și la capitolele 4.1 – 4.30 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(b) Eligibilitate

(30)

ALS cuprinde șase subsisteme, descrise mai detaliat la considerentul 31, care se deosebesc, printre altele, prin criteriile de admitere. Subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale” sunt deschise fabricanților-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” fabricanților. Fabricanții-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili pentru subsistemul „bunuri intermediare”. Subsistemul „exporturi prevăzute” se adresează antreprenorilor principali care aprovizionează categoriile menționate la punctul 8.2 din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007, de exemplu furnizorilor unei unități axate pe export. În cele din urmă, societățile care asigură fabricanților-exportatori aprovizionarea intermediară în inputuri sunt eligibili pentru beneficiile legate de „exporturile prevăzute” în cadrul subsistemelor „licențe prealabile” (Advance Release Orders „ARO”) și a „acreditivului intern de tip «back to back»” (back to back inland letter of credit).

(31)

Licențele prealabile pot fi eliberate în următoarele cazuri:

(i)

Exporturi fizice: acesta este subsistemul principal. Permite importul cu scutire de drepturi vamale de inputuri necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. În acest context, termenul „fizic” înseamnă că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul indian. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, în special tipul produsului de export, sunt specificate în licență.

(ii)

Cerințe anuale: această licență nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produsele chimice și conexe). Titularul licenței, în limitele unui plafon stabilit în funcție de rezultatele sale de export anterioare, poate importa cu scutire de drepturi vamale orice input destinat fabricării unui produs, oricare ar fi acesta, care aparține grupului de produse inclus în licență. Acesta poate exporta orice produs care aparține grupului de produse menționat în care au fost încorporate inputurile scutite de drepturi vamale.

(iii)

Bunuri intermediare: acest subsistem include cazurile în care doi fabricanți decid să producă unul și același produs de export, repartizându-și procesul de producție. Producătorul-exportator fabrică produsul intermediar. Acesta poate importa inputuri scutite de drepturi vamale și poate obține o licență prealabilă „bunuri intermediare”. Exportatorul final finalizează produsul și are obligația de a-l exporta.

(iv)

Exporturi prevăzute: acest subsistem permite contractantului principal să importe cu scutire de drepturi vamale inputurile necesare pentru fabricarea produselor destinate vânzării ca „exporturi prevăzute” către categoriile de clienți menționate la punctul 8.2 literele (b)-(f), (g), (i) și (j) din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007. Conform autorităților publice indiene, aceste exporturi prevăzute se referă la tranzacțiile în care produsele furnizate nu părăsesc țara. Un anumit număr de tranzacții de aprovizionare sunt considerate exporturi prevăzute, cu condiția ca produsele să fie fabricate în India, ca de exemplu aprovizionarea unităților axate pe export sau a societăților situate într-o zonă economică specială.

(v)

Licențe prealabile (Advance Release Orders „ARO”): titularul licenței prealabile care are intenția să se aprovizioneze cu inputuri de pe piața internă, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul ARO. În acest caz, licențele prealabile sunt validate ca ARO și andosate în favoarea furnizorului local în momentul livrării inputurilor specificate în acestea. Andosarea acestor ARO permite furnizorului local să beneficieze de avantajele legate de exporturile prevăzute, definite la punctul 8.3 din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 (licențe prealabile pentru bunuri intermediare/exporturi prevăzute, drawback și rambursarea accizei finale asupra exporturilor prevăzute). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a drepturilor în favoarea furnizorului și nu a exportatorului final, sub formă de drawback/rambursări de drepturi. Rambursarea impozitelor/drepturilor este valabilă atât pentru inputurile naționale, cât și pentru cele importate.

(vi)

Acreditiv intern de tip „back to back” (Back to back inland letter of credit): acest subsistem cuprinde, de asemenea, livrările naționale către un titular de licență prealabilă. Titularul unei licențe prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern de tip „back to back” în favoarea unui furnizor local. Banca invalidează licența pentru importurile directe numai în ceea ce privește suma corespunzătoare valorii și volumului inputurilor obținute în țară, nu și ale celor importate. Furnizorul local are dreptul la avantajele legate de exporturile prevăzute, definite la punctul 8.3 din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 (licențe prealabile pentru bunurile intermediare/exporturile prevăzute, drawback și rambursarea accizei finale asupra exporturilor prevăzute).

S-a stabilit că, pe parcursul anchetei de revizuire, exportatorii cooperanți au obținut beneficii numai în legătură cu patru subsisteme aplicabile produsului în cauză, și anume licențele prealabile (i) „exporturi fizice”, (ii) „cerințe anuale”, (iii) „bunuri intermediare”, în calitate de furnizori ai exportatorilor finali și (iv) „exporturi prevăzute”, în calitate de furnizori de unități axate pe export/unități situate în zone economice speciale. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă subsistemele (v) „ARO” și (vi) „acreditiv intern de tip «back to back»” pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(32)

În sensul verificării de către autoritățile indiene, orice titular de licență are obligația din punct de vedere legal de a ține „o contabilitate, în bună și cuvenită formă, a consumului și a utilizării produselor importate în cadrul fiecărei licențe” într-un format specific [capitolul 4.30 și apendicele 18 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul 1)], adică un registru al consumului real („registrul menționat la apendicele 18”).

(33)

În ceea ce privește subsistemele (i), (iii) și (iv) menționate anterior la considerentul 31, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii (inclusiv exporturile prevăzute) sunt stabilite de către autoritățile publice indiene și înscrise în licență. În afară de aceasta, în momentul importului sau al exportului, funcționarii competenți trebuie să înregistreze o mențiune în licență. Volumul importurilor autorizate în acest sistem este stabilit de către autoritățile publice, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri („SION”). Există proporții standard intrări/ieșiri pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză; acestea sunt publicate în manualul de proceduri 2002-2007 (volumul II).

(34)

În cazul subsistemului (ii) menționat anterior la considerentul 31 (licențe prealabile „cerințe anuale”), în licență este înscrisă numai valoarea importurilor autorizate. Titularul licenței are obligația de a „menține legătura între inputurile importate și produsul obținut” [punctul 4.24A(c) din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I)].

(35)

Inputurile importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie respectată într-un anumit termen de la data eliberării licenței (optsprezece luni, cu două prelungiri posibile, fiecare de câte șase luni). În cazul licenței prealabile prevăzute pentru „cerințe anuale”, nu se acordă nici o prelungire.

(36)

În cursul anchetei de revizuire, s-a constatat că volumul inputurilor importate cu scutire de drepturi vamale, în temeiul diferitelor subsisteme, de către exportatorii cooperanți în conformitate cu autorizațiile de import stabilite pe baza normelor standard de intrări/ieșiri, depășea volumul necesar pentru producerea cantității de referință a produsului de export. Normele SION pentru produsul în cauză nu erau, prin urmare, precise. În afară de aceasta, pe parcursul anchetei de revizuire, nici unul dintre exportatorii cooperanți nu a indicat corect consumul său real în registrul prevăzut în acest scop. În patru cazuri, nu s-a ținut nici un registru, în ciuda obligației legale (a se vedea considerentul 32). În două cazuri, societățile nu au ținut nici o evidență a consumului lor real. Nici exportatorii investigați, nici autoritățile publice indiene nu au fost în măsură să demonstreze că scutirea de drepturi de import nu duce la o remitere excesivă.

(d) Comentarii formulate în urma comunicării informațiilor

(37)

Autoritățile publice indiene și cinci exportatori cooperanți au formulat observații cu privire la sistemul licențelor prealabile. Aceștia au afirmat că regimul funcționează ca un sistem drawback autorizat sau ca un sistem drawback pentru produsele de înlocuire, că se aseamănă cu sistemul comunitar de perfecționare activă și că dispune de un sistem de verificare în conformitate cu dispozițiile anexelor I, II și III din regulamentul de bază, care permite controlul legăturii dintre inputurile importate cu scutire de drepturi vamale și produsele de export obținute. În afară de aceasta, autoritățile publice indiene și doi exportatori au susținut că numai o remitere excesivă a drepturilor putea face obiectul unor măsuri compensatorii. Aceștia au insistat că există un sistem de verificare adecvat. În acest context, au făcut trimitere la o serie de elemente de verificare aflate la dispoziția autorităților publice indiene, în special la normele standard de intrări/ieșiri, la informațiile privind cantitățile provenind din documente de import și de export, la registrul sub control vamal al importurilor și exporturilor efectuate în temeiul licențelor prealabile, la registrul de consum, la registrul de credite pentru drepturi de export („Duty Entitlement Export Certification book - DEECB”), la verificarea rambursărilor după efectuarea operațiunilor de import și de export, la mecanismele suplimentare de verificare aplicate de către administrația indiană a vămilor și drepturilor, la auditările periodice și la urmăririle judiciare în caz de „deturnare”. Cu toate acestea, autoritățile publice indiene și un exportator au recunoscut că normele standard de intrări/ieșiri „pot fi mai mici decât consumul efectiv”. În plus, nici un exportator nu a adus suficiente probe pentru a dovedi că și-a îndeplinit obligația de a ține corect registrul de consum real, impus prin documentul pentru politica importurilor și exporturilor. În afară de aceasta, doi exportatori au susținut că autoritatea responsabilă cu ancheta ar fi trebuit să calculeze ea însăși remiterea excesivă. În cele din urmă, s-a afirmat că, din cauza precedentelor, Comunitatea Europeană are obligația de a nu aplica măsuri compensatorii în cazul sistemului licențelor prealabile. Un exportator a furnizat, după audierea ulterioară comunicării informațiilor, un calcul al remiterii excesive a drepturilor.

(e) Concluzie

(38)	Scutirea de drepturi de import constituie o subvenție, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume o contribuție financiară a autorităților publice indiene, care a conferit un avantaj exportatorilor investigați.

(39)

În plus, sistemele de licențe prealabile „exporturi fizice”, „cerințe anuale” și „bunuri intermediare” sunt în mod clar condiționate în drept de rezultatele obținute la export, și sunt, prin urmare, considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține nici un avantaj în cadrul acestor sisteme fără un angajament de export.

(40)

Sistemul licențelor prealabile „exporturi prevăzute”, astfel cum este aplicat în cazul de față, este condiționat de facto de rezultatele obținute la export. O singură societate a apelat la acesta, într-o măsură limitată și numai pentru aprovizionarea unităților axate pe export sau situate într-o zonă economică specială, ambele categorii fiind menționate la punctul 8.2 litera (b) din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007. Această societate a afirmat că, în cele din urmă, clienții săi au exportat produsul în cauză. Astfel cum se precizează la punctul 6.1 din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007, unitățile axate pe export și zonele economice speciale sunt consacrate exportului. Astfel, un furnizor local obține avantaje în temeiul sistemului licențelor prealabile „exporturi prevăzute”, deoarece autoritățile publice indiene anticipează venituri la export realizate ulterior de către un exportator care este fie o unitate axată pe export, fie o unitate situată într-o zonă economică specială. În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, se consideră că o subvenție este condiționată de rezultatele la export atunci când faptele demonstrează că acordarea acestei subvenții, fără să fi fost condiționată din punct de vedere juridic de rezultatele la export, este de facto asociată veniturilor la export efective sau prevăzute.

(41)

Nici unul dintre cele patru subsisteme aplicate în acest caz nu poate fi considerat un sistem drawback autorizat sau un sistem drawback pentru produsele de înlocuire, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, fapt confirmat de o analiză atentă a observațiilor prezentate în urma comunicării informațiilor. Acestea nu respectă normele stricte enunțate la anexa I litera (i), la anexa II (definiția și normele privind sistemele drawback) și la anexa III (definiția și normele privind sistemul drawback pentru produsele de înlocuire) din regulamentul de bază. Autoritățile publice indiene nu au aplicat eficient sistemul sau procedura care permite să se verifice care inputuri sunt consumate pentru fabricarea produsului exportat și în ce cantități [anexa II punctul II alineatul (4) din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor drawback pentru produsele de înlocuire, anexa III punctul II alineatul (2) din regulamentul de bază]. Normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul în cauză nu erau suficient de precise. Nici o observație ulterioară comunicării informațiilor nu a infirmat această concluzie. Dimpotrivă, autoritățile publice indiene au recunoscut chiar că normele SION erau imprecise. Prin urmare, s-a confirmat că normele standard de intrări/ieșiri nu pot fi considerate un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme excesiv de generoase nu permit autorităților publice să verifice cu suficientă precizie cantitățile inputurilor consumate pentru fabricarea produsului exportat. În afară de aceasta, autoritățile publice indiene nu exercită nici un control eficient pe baza unui registru de consum real, corect ținut („registrul menționat la apendicele 18”). În plus, acestea nu au efectuat o verificare suplimentară pe baza inputurilor efective în cauză, astfel cum ar fi trebuit să procedeze în lipsa unui sistem de verificare eficient [anexa II punctul II alineatul (5) și anexa III punctul II alineatul (3) din regulamentul de bază] și nu au dovedit că nu a existat o remitere excesivă. Pretinsa asemănare între sistemul licențelor prealabile și sistemul comunitar de perfecționare activă este irelevantă, deoarece acesta din urmă nu face obiectul prezentei anchete.

(42)

Celelalte elemente de verificare reamintite în urma comunicării informațiilor fie nu mai există (astfel, registrul de credite pentru drepturi de export a fost eliminat prin documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007), fie, în lipsa unui control efectiv al registrelor de consum real, se bazează, aparent, pe normele excesiv de generoase reprezentate de normele standard de intrări/ieșiri, ceea ce nu este suficient (de exemplu, informațiile care provin din documentele de import sau de export, registrele aflate sub control vamal și controlul rambursărilor în temeiul sistemului licențelor prealabile). Rapoartele de audit efectuate de către autoritățile indiene în ceea ce privește producătorii-exportatori care sunt investigați nu au fost comunicate.

(43)

În cele din urmă, deoarece sistemul licențelor prealabile nu a fost niciodată analizat pe baza faptelor comparabile celor stabilite în cursul prezentei anchete, ținându-se seama, în special, de lipsa de precizie a normelor standard de intrări/ieșiri aplicate în cazul produsului în cauză, nu există nici un precedent care să oblige la neaplicarea unor măsuri compensatorii.

(44)	Cele patru subsisteme pot, prin urmare, să facă obiectul unor măsuri compensatorii.

(f) Calculul valorii subvenției

(45)

În lipsa unui sistem drawback autorizat sau a unui sistem drawback pentru produsele de înlocuire, beneficiul care face obiectul unor măsuri compensatorii corespunde remiterii valorii totale a drepturilor de import aplicate în mod normal asupra inputurilor. Contrar celor afirmate de către autoritățile publice indiene și de către doi exportatori, după ce le-au fost comunicate informațiile, regulamentul de bază nu prevede numai aplicarea măsurilor compensatorii în cazul remiterii „excesive” a drepturilor. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a drepturilor poate face obiectul unor măsuri compensatorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate la anexele II și III din regulamentul de bază, ori aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, în cazul în care se constată absența unei proceduri de verificare adecvate, excepția pentru sistemele drawback menționată anterior nu este aplicabilă și prevalează regula normală de aplicare a măsurilor compensatorii valorii drepturilor neachitate (venituri la care se renunță), mai degrabă decât unei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II punctul II și cu anexa III punctul II din regulamentul de bază, obligația de a calcula remiterea excesivă nu îi revine autorității responsabile cu ancheta. Dimpotrivă, articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază îi impune numai sarcina de a stabili probe suficiente privind ineficiența unui pretins sistem de verificare. În plus, ar trebui remarcat faptul că, în lipsa unui sistem de verificare aplicat în mod eficient, autoritățile publice indiene trebuie să efectueze o nouă verificare, în timp util, adică, în mod normal, înaintea vizitei de verificare efectuate în cadrul anchetei. Calculul remiterii excesive a drepturilor, furnizat de către un exportator după comunicarea informațiilor, nu a fost efectuat nici în timp util, nici de către autoritățile publice indiene. Prin urmare, acesta nu poate fi luat în considerare.

(46)

Valorile subvențiilor acordate exportatorilor care au utilizat licențe prealabile au fost calculate pe baza drepturilor de import nepercepute (drept vamal de bază și drept vamal suplimentar special) asupra inputurilor importate în temeiul celor patru subsisteme definite la considerentul 31 pentru produsul în cauză pe parcursul anchetei de revizuire (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile efectuate în mod obligatoriu pentru a avea dreptul la subvenție au fost deduse din valorile subvențiilor la prezentarea unor cereri justificate. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste valori ale subvențiilor au fost raportate la cifra de afaceri realizată la exportul produsului în cauză pe parcursul anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(47)	Șase societăți au beneficiat de acest sistem pe parcursul anchetei de revizuire și au obținut subvenții cuprinse între 22,0 % și 25,8 % (a se vedea tabelul de la considerentul 154).

(2) Sistemul de credite pentru drepturi de import (Duty Entitlement Passbook Scheme „DEPBS”)

(a) Temei juridic

(48)	Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la punctul 4.3 din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și la capitolul 4 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(b) Eligibilitate

(49)	Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(50)

Orice exportator eligibil poate solicita credite care să corespundă unui procentaj din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile publice indiene au stabilit, astfel, rate pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză, pe baza normelor standard de intrări/ieșiri, ținând seama de presupusa parte de inputuri importate în produsul exportat și de incidența drepturilor vamale aplicabile acestor importuri, fie că acestea au fost sau nu achitate.

(51)

Pentru a putea beneficia de avantajele acordate prin acest sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte autorităților indiene o declarație care să precizeze că exportul este efectuat în cadrul DEPBS. Pentru ca bunurile să poată fi exportate, autoritățile vamale indiene eliberează, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție care indică, printre altele, valoarea creditului pentru drepturi de import care urmează să fie acordat pentru această tranzacție de export. În acest moment, exportatorul cunoaște avantajul de care urmează să beneficieze. Odată ce avizul de expediție a fost eliberat de către autoritățile vamale, autoritățile publice indiene nu mai pot reveni asupra deciziei de acordare a creditului pentru drepturi de import. Rata aplicabilă calculului pentru creditul acordat este cea în vigoare în momentul declarației de export. Prin urmare, modificarea retroactivă a nivelului beneficiului nu este posibilă.

(52)	S-a constatat, de asemenea, că, în conformitate cu standardele indiene de contabilitate, creditele pentru drepturile de import pot fi înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită.

(53)

Aceste credite pot fi utilizate pentru achitarea drepturilor vamale datorate la orice import ulterior de bunuri care nu au fost supuse unor restricții la import, cu excepția bunurilor de capital. Produsele astfel importate pot fi vândute pe piața internă (în acest caz, sunt supuse taxei la vânzare) sau utilizate în alt fel.

(54)	Creditele pentru drepturile de import sunt liber transferabile și au o valabilitate de douăsprezece luni de la data acordării.

(55)

O cerere de credite pentru drepturi de import poate cuprinde până la 25 de tranzacții de export, iar în cazul în care este prezentată în format electronic, numărul de tranzacții este nelimitat. De facto, nu există un termen strict pentru solicitarea de a beneficia de acest sistem, deoarece termenele menționate la capitolul 4.47 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I) sunt întotdeauna calculate de la data tranzacției de export celei mai recente incluse în cerere.

(d) Comentarii formulate în urma comunicării informațiilor

(56)

După ce le-au fost comunicate informațiile, trei exportatori care au beneficiat de sistem au comentat analiza menționată anterior. Aceștia au afirmat că: (i) contrar celor afirmate la considerentele 53 și 59, inputurile importate în acest sistem trebuie utilizate pentru fabricarea produselor exportate și că, pentru a putea obține creditele, produsele exportate trebuie obținute din inputuri pentru care drepturile de import au fost achitate; (ii) noua metodă de calcul al valorilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii (care se concentrează pe tranzacțiile de export – a se vedea considerentele 61 și 62) nu ar trebui utilizată, deoarece numai utilizarea creditelor conferă un avantaj și că această abordare se îndepărtează în mod discriminatoriu de precedentele comunitare; (iii) numai creditele obținute pentru produsul în cauză ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii și (iv) ar trebui să se țină seama de o reducere a ratelor realizată în februarie 2004.

(e) Concluzii privind DEPBS

(57)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditele pentru drepturi de import constituie o contribuție din partea autorităților publice indiene, deoarece acestea sunt utilizate în cele din urmă pentru achitarea drepturilor de import, autoritățile publice indiene renunțând astfel la veniturile vamale exigibile în mod normal. În plus, acestea conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(58)	În afară de aceasta, DEPBS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(59)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem drawback autorizat sau un sistem drawback pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte enunțate la anexa I punctul (i), la anexa II (definiția și normele privind sistemele drawback) și la anexa III (definiția și normele privind sistemul drawback pentru produsele de înlocuire) din regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv inputurile importate cu scutire de drepturi vamale în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu este calculată în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizată. În afară de aceasta, nu există nici un sistem sau procedură care permite să se verifice care inputuri sunt consumate în procesul de producție a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a drepturilor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III din regulamentul de bază. În cele din urmă, exportatorii pot beneficia de sistem, fie că importă sau nu inputuri. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie numai să exporte bunuri, fără să demonstreze că a importat inputuri. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate inputurile pe piața internă și care nu importă nici unul dintre produsele utilizate ca inputuri pot beneficia de avantajele acestui sistem.

(60)

Nu au fost dovedite nici afirmația unui exportator conform căreia materialele importate în acest sistem trebuie utilizate pentru fabricarea produsului exportat, nici cea conform căreia creditele pot fi obținute numai în cazul în care drepturile de import pentru inputurile utilizate au fost achitate. În acest context, este, de asemenea, necesar să se remarce că autoritățile publice indiene nu au contestat în nici un moment descrierea factuală a sistemului menționat anterior. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(f) Calculul valorii subvenției

(61)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în funcție de avantajul conferit beneficiarului, constatat pe parcursul anchetei de revizuire. În această privință, s-a considerat că beneficiul este obținut în momentul tranzacției de export efectuate în acest sistem. În acest moment, autoritățile publice indiene nu mai percep drepturi vamale, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. În conformitate cu considerentul 51, odată ce autoritățile vamale au eliberat avizul de expediție care precizează, printre altele, valoarea creditului pentru drepturile de import care trebuie acordat pentru o anumită tranzacție de export, autoritățile publice indiene nu mai pot interveni în sensul acordării sau nu a subvenției sau pentru stabilirea valorii sale. În plus, în conformitate cu același considerent, o eventuală modificare a ratelor între exportul efectiv și eliberarea unei licențe nu are efect retroactiv asupra nivelului beneficiului acordat. În afară de aceasta, în conformitate cu considerentul 52, în momentul tranzacției de export, creditele pentru drepturi de import pot fi, în temeiul standardelor indiene de contabilitate, înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente. În cele din urmă, în măsura în care o societate știe că urmează să primească această subvenție și să beneficieze de avantaje și în cadrul altor sisteme, aceasta se află deja într-o poziție concurențială mai avantajoasă, în sensul că poate reflecta subvențiile în prețuri, prezentând oferte mai interesante.

(62)

Rațiunea fundamentală pentru stabilirea unui drept compensatoriu este remedierea practicilor comerciale neloiale bazate pe un avantaj concurențial ilicit. Ținând seama de cele menționate anterior, se consideră adecvat să se calculeze beneficiul obținut în urma DEPBS, prin însumarea creditelor obținute pentru toate tranzacțiile de export realizate în acest sistem pe parcursul perioadei de anchetă.

(63)

Comentariile formulate după comunicarea informațiilor nu au dus la o revizuire a acestei noi metode de calcul, care a fost deja utilizată de către Comunitățile Europene cu puțin timp în urmă, de exemplu în contextul cauzei privind sistemele de electrozi de grafit (7). Principiile de securitate juridică și de încredere legitimă nu împiedică o asemenea modificare a metodei. În primul rând, noua abordare nu duce la o reevaluare completă a sistemului, care a făcut, de fapt, întotdeauna obiectul unor măsuri compensatorii. Aceasta se referă numai la calculul valorii subvenției, pe care o apropie mai mult de situația factuală observată pe parcursul unei anumite perioade de anchetă. În al doilea rând, această abordare rezultă, printre altele, din faptele stabilite de către Comisie pe parcursul anchetelor recente, precum luarea în considerare, în temeiul standardelor indiene de contabilitate, a creditelor pentru drepturi de import, pe baza principiilor contabilității de angajamente și în absența efectivă a unui termen pentru introducerea cererilor de credite. În plus, comentariile formulate în urma comunicării informațiilor au confirmat că, în momentul tranzacției de export în acest sistem, exportatorul putea solicita, în mod irevocabil, credite pentru drepturile de import. Cu toate acestea, astfel cum se menționează anterior la considerentul 61, acesta este momentul decisiv pentru stabilirea acordării unui beneficiu și nu utilizarea sa ulterioară, deoarece un exportator care a dobândit dreptul de a dispune de acest beneficiu se află deja într-o situație financiară mai favorabilă.

(64)

Contrar celor afirmate de anumiți producători-exportatori, creditele generate prin exportul altor produse decât cel în cauză trebuie luate, de asemenea, în considerare, pentru a stabili valoarea creditelor pentru drepturi de import care fac obiectul unor măsuri compensatorii. Sistemul nu limitează utilizarea creditelor obținute la importul, cu scutire de drepturi vamale, de inputuri destinate fabricării unui produs specific. Dimpotrivă, creditele sunt liber transferabile, pot să fie chiar vândute sau utilizate la orice import de bunuri care nu sunt supuse unor restricții la import (inputurile produsului în cauză aparțin acestei categorii), cu excepția bunurilor de capital. În consecință, produsul în cauză poate beneficia de toate creditele generate în cadrul acestui sistem.

(65)

În afară de aceasta, reducerile de rate ulterioare perioadei anchetei de revizuire nu pot fi luate în considerare, deoarece articolul 11 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede ca informațiile privind o perioadă ulterioară perioadei de anchetă să nu fie luate, în mod normal, în considerare. În plus, nu există nici o garanție că autoritățile publice indiene nu urmează să mărească aceste rate în viitor.

(66)

În temeiul cererilor justificate, costurile suportate în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din credite pentru a obține valoarea subvenției (numărător), în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste valori ale subvenției au fost raportate la cifra de afaceri totală realizată la export pe parcursul anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Cinci societăți au beneficiat de acest sistem pe parcursul anchetei de revizuire și au obținut subvenții cuprinse între 3,2 % și 8,0 % (a se vedea tabelul de la considerentul 154).

3. Unități axate pe export/zone economice speciale (Export Oriented Units Scheme „EOUS”)/Special Economic Zones Scheme „SEZS”)

(a) Temei juridic

(67)	Descrierea detaliată a acestor sisteme este cuprinsă în capitolele 6 (unități axate pe export) și 7 (zone economice speciale) din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(b) Eligibilitate

(68)

Cu excepția societăților comerciale obișnuite, toate întreprinderile care se angajează, în principiu, să exporte întreaga lor producție de bunuri sau de servicii pot fi înființate într-unul dintre aceste sisteme. Cu toate acestea, contrar societăților de servicii și întreprinderilor agricole, întreprinderile industriale trebuie să atingă un prag minim de investiții în active fixe (10 milioane de rupii indiene) pentru a fi eligibile pentru statutul de unități axate pe export.

(69)

Sistemul zonelor economice speciale a urmat sistemului zonelor libere industriale de export. Zonele economice speciale sunt enclave delimitate, scutite de drepturi vamale, pe care documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 le consideră teritorii străine în sensul operațiunilor comerciale, al drepturilor și al impozitelor. În India există deja 14 astfel de zone economice speciale și autoritățile au aprobat crearea a încă 13 zone.

(70)	Criteriile geografice aplicabile unităților axate pe export sunt mai flexibile, acest tip de unitate putând fi situat oriunde în India. Acest sistem este complementar celui al zonelor economice speciale.

(71)

Cererile înaintate de societățile care doreau să obțină statutul de unitate axată pe export sau să se stabilească într-o zonă economică specială trebuie să cuprindă informații privind, printre altele, cantitățile planificate de producție, valoarea estimată a exporturilor, cerințele de import și cerințele de inputuri naționale pentru următorii cinci ani. În cazul în care cererea lor este acceptată de către autorități, societățile sunt informate cu privire la obligațiile care le revin ca urmare a acestui acord, care este valabil pe o perioadă de cinci ani și poate fi reînnoit de mai multe ori.

(72)

Documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 impune, în principal, unităților axate pe export și unităților situate în zone economice speciale să realizeze câștiguri nete din diferențe de curs valutar, și anume, într-o anumită perioadă de referință (cinci ani), valoarea totală a exporturilor trebuie să fie mai mare decât valoarea totală a bunurilor importate.

(73)

Unitățile axate pe export și unitățile situate în zone economice speciale beneficiază de următoarele avantaje:

(i)	scutirea de drepturi de import pentru toate tipurile de produse (în special bunurile de capital, materiile prime și consumabilele) necesare pentru fabricare, producție, prelucrare sau utilizate în cadrul aceste procese;

(ii)	scutirea de accize în cazul bunurilor achiziționate pe piața internă;

(iii)

rambursarea taxei centrale la vânzare, achitate pentru bunurile achiziționate pe piața internă;

(iv)	posibilitatea de a vinde o parte din producție pe piața internă, în schimbul plății drepturilor aplicabile produsului finit, ca excepție la obligația de a exporta întreaga producție;

(v)	scutirea de impozit pe profitul aferent în mod normal exporturilor, în temeiul secțiunii 10A sau 10B din Legea privind impozitul pe profit, pentru o perioadă de zece ani de la demararea activităților, până în 2010;

(vi)	posibilitatea participării străine la capitalul social în proporție de 100 %.

(74)

Deși beneficiile conferite de cele două sisteme sunt în mare măsură comparabile, există totuși câteva diferențe. Astfel, de exemplu, numai unitățile axate pe export pot obține o reducere de 50 % a drepturilor datorate pentru vânzările interne, în timp ce, în zonele economice speciale, aceste drepturi trebuie achitate integral. Unitățile axate pe export pot vinde la această rată redusă pe piața internă până la 50 % din cifra lor de afaceri.

(75)	Unitățile care își exercită activitățile în aceste sisteme sunt unități sub control vamal aflate sub supravegherea agenților vamali, în conformitate cu secțiunea 65 din Legea vamală.

(76)

Acestea au obligația legală de a păstra, într-un format specific, evidența tuturor importurilor, a consumului și a utilizării tuturor materiilor prime importate, precum și a exporturilor realizate. Aceste documente trebuie prezentate periodic, cu frecvența considerată necesară, autorităților competente (rapoarte de activitate trimestriale și anuale).

(77)

Cu toate acestea, „în nici un moment [o unitate axată pe export sau o unitate situată într-o zonă economică specială] nu are obligația de a-și corela fiecare import cu exporturile, transferurile către alte unități, vânzările pe piața internă sau stocurile” [punctul 10.2 din apendicele 14-I și punctul 13.2 din apendicele 14-II din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I)].

(78)

Vânzările interne sunt expediate și înregistrate pe baza unui sistem de autocertificare. Procesul de expediție a exporturilor dintr-o unitate axată pe export este verificat de către un agent vamal/responsabil de accize, care răspunde în permanență de această unitate. Societatea are obligația de a rambursa salariul acestuia autorităților publice indiene.

(79)

Alineatul (29) din apendicele 14-II din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I) prevede că „toate activitățile exercitate într-o zonă economică specială de către unitățile situate acolo, inclusiv exportul și reimportul de bunuri, trebuie să facă, în lipsa unor specificații contrare, obiectul unei proceduri de autocertificare”. Astfel, autoritățile vamale nu efectuează nici un control de rutină al exporturilor realizate de către unitățile situate în zonele economice speciale.

(80)

În speță, unul dintre exportatorii cooperanți a recurs la sistemul unităților axate pe export. Deoarece nu a fost utilizat sistemul zonelor economice speciale, nu este necesar să se stabilească dacă acesta face sau nu obiectul unor măsuri compensatorii. Exportatorul care a cooperat și care a recurs la sistemul unităților axate pe export a utilizat acest sistem pentru importul de materii prime și de bunuri de capital scutite de drepturi vamale, pentru achiziționarea de bunuri scutite de accize pe piața internă și pentru obținerea rambursării taxei la vânzare, precum și pentru vânzarea unei părți din producția sa pe piața internă. Astfel, acesta a beneficiat de toate avantajele descrise la punctele (i)–(iv) de la considerentul 73. Acesta a obținut, de asemenea, beneficii în temeiul dispozițiilor privind scutirea de impozit pe profitul aplicabil unităților axate pe export. Cu toate acestea, deoarece această scutire de impozit pe profit este inclusă în sistemul mai general accesibil al scutirii de impozit pe profit, analiza acesteia se regăsește la considerentele 117 și 118.

(d) Comentarii prezentate în urma comunicării informațiilor

(81)

După ce i-au fost comunicate informațiile, un producător-exportator a susținut că, în cazul în care măsurile compensatorii ar trebui aplicate sistemului unităților axate pe export, aceasta ar trebui să se realizeze numai în măsura în care drepturile achitate pentru vânzările interne nu ar acoperi integral valoarea drepturilor de import neachitate, aplicate asupra inputurilor utilizate pentru fabricarea produselor vândute pe piața internă („remitere excesivă”). Exportatorul consideră că acest sistem care se aseamănă, în opinia sa, cu sistemul comunitar de perfecționare activă, dispune de un sistem de verificare în conformitate cu dispozițiile anexelor I, II și III din regulamentul de bază. În acest scop, el a susținut că autoritățile indiene nu cereau să existe o corelare, în cazul fiecărui transport, între materiile prime și produsul obținut destinat exportului (a se vedea considerentul 77), deoarece nici regulamentul de bază, nici Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii nu prevedeau acest lucru. În plus, exportatorul a menționat sistemul său intern de fișe de control al loturilor, care oferă informații ce permit să se facă legătura între materiile prime și produsele obținute. A remarcat, de asemenea, că vânzările sale pe piața internă au reprezentat mai puțin de 5 % din vânzările sale pe parcursul perioadei de anchetă. A adăugat că evaluarea periodică, de către autoritățile publice indiene, a declarațiilor lunare privind taxa la vânzare este suficientă pentru îndeplinirea standardelor de verificare stabilite prin regulamentul de bază.

(82)

El a susținut, de asemenea, că (i) calculul nu trebuie să se refere la cantitatea de materii prime importată în perioada anchetei de revizuire și precizată la considerentul 19 din raportul său anual de activitate, ci la cantitatea de materii prime consumată în această perioadă și precizată la considerentul 20 din același raport și că (ii) perioada de repartizare a drepturilor neachitate la importul de bunuri de capital trebuie să corespundă cu durata sa proprie de amortizare și nu cu durata medie de amortizare stabilită pentru toți producătorii-exportatori cooperanți. În cele din urmă, el a afirmat că dobânda adăugată (rata comercială în vigoare în India în perioada de anchetă) trebuie adusă la nivelul ratei medii ponderate a finanțării sale în perioada anchetei de revizuire.

(e) Concluzii privind sistemul unităților axate pe export

(83)

Scutirea de două tipuri de drepturi vamale („dreptul vamal de bază” și „dreptul vamal suplimentar special”) și rambursarea taxei la vânzare de care beneficiază unitățile axate pe export constituie contribuții financiare ale autorităților publice indiene în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Autoritățile publice renunță la veniturile care ar fi exigibile în absența sistemului, conferind astfel unităților axate pe export un beneficiu în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece neachitarea drepturilor datorate în mod normal și rambursarea taxei la vânzare le permit să-și economisească lichiditățile.

(84)

În schimb, scutirea de acciză și de echivalentul său vamal („drept vamal suplimentar”) nu duce la renunțarea la veniturile în mod normal exigibile. În cazul în care ar fi achitate, acciza și dreptul vamal suplimentar ar fi creditate în vederea plății drepturilor viitoare („mecanismul CENVAT”). Prin urmare, aceste drepturi nu sunt definitive. Prin intermediul creditelor „CENVAT”, se aplică un drept definitiv numai în cazul valorii adăugate, nu și în cazul inputurilor.

(85)

Astfel, numai scutirea de dreptul vamal de bază și de dreptul vamal suplimentar special și rambursarea taxei la vânzare constituie subvenții în sensul articolului 2 din regulamentul de bază. Acestea sunt condiționate în drept de rezultatele obținute la export și sunt, prin urmare, specifice și fac obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. Obiectivul exportului stabilit la punctul 6.1 din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 pentru unitățile axate pe export este o condiție sine qua non pentru obținerea beneficiilor.

(86)

În afară de aceasta, contrar celor afirmate de unul dintre exportatori, aceste subvenții nu pot fi considerate sisteme drawback autorizate sau sisteme drawback pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acestea nu respectă normele stricte enunțate la anexa I literele (h) și (i), la anexa II (definiția și normele privind sistemele drawback) și la anexa III (definiția și normele privind sistemele drawback pentru produsele de înlocuire) din regulamentul de bază. Pretinsa asemănare între sistemul unităților axate pe export și sistemul comunitar de perfecționare activă este irelevantă în acest caz, deoarece sistemul comunitar nu face obiectul prezentei anchete.

(87)

În măsura în care dispozițiile privind rambursarea taxei la vânzare și scutirea de drepturi de import sunt folosite pentru achiziționarea de bunuri de capital, acestea nu se află în conformitate cu normele aplicabile sistemelor drawback autorizate, deoarece aceste bunuri nu sunt consumate în procesul de producție, astfel cum se prevede la anexa I literele (h) (rambursarea taxei la vânzare) și (i) (rambursarea drepturilor de import). Exportatorul a contestat această analiză, susținând că, deoarece bunurile de capital sunt necesare producției, acestea nu pot fi excluse ca atare din sistemele drawback autorizate. Cu toate acestea, acest raționament nu este reflectat în formularea precisă din anexa I literele (h) și (i), deoarece bunurile de capital sunt utilizate pentru producție și nu sunt consumate pe parcursul procesului. Argumentul este, prin urmare, respins.

(88)

În afară de aceasta, în ciuda unei verificări aprofundate a argumentelor prezentate de către exportator, s-a confirmat, cu privire la toate beneficiile care pot fi acordate prin acest sistem, că autoritățile publice indiene nu aplică nici un sistem sau procedură eficientă care să confirme dacă și în ce cantități inputurile achiziționate cu scutire de drepturi vamale și/sau de taxa la vânzare au fost consumate în procesul de fabricație a produsului exportat [anexa II punctul II alineatul (4) din regulamentul de bază și, pentru sistemul drawback pentru produsele de înlocuire, anexa III punctul II alineatul (2) din regulamentul de bază].

(89)

Unitățile axate pe export sunt autorizate să vândă pe piața internă o parte importantă din propria producție, de până la 50 % din cifra de afaceri anuală. Nu există, prin urmare, nici o obligație legală de a exporta întreaga cantitate de produse obținute. În plus, ținând seama de procedura de autocertificare, aceste tranzacții interne au loc fără nici un control sau supraveghere a unui funcționar. În consecință, spațiile aflate sub control vamal ale unităților axate pe export nu sunt supuse, cel puțin parțial, unui control fizic din partea autorităților indiene. În acest caz, pentru ca sistemul de verificare să poată fi considerat un sistem drawback autorizat, celelalte elemente de verificare, în special controlul legăturii între inputurile scutite de drepturi vamale și produsele de export obținute, au o și mai mare importanță. S-a considerat că vânzările interne realizate de către unitatea axată pe export examinată în perioada de anchetă nu reprezentau 50 % din cifra sa de afaceri anuală, ci doar aproximativ 5 %. Cu toate acestea, acest fapt nu are nici un impact asupra evaluării mai generale a validității acestui sistem de verificare.

(90)

În ceea ce privește celelalte măsuri de verificare în vigoare, este necesar să se reamintească faptul că, astfel cum s-a precizat deja la considerentul 77 și astfel cum s-a confirmat prin observațiile exportatorului, unitățile axate pe export nu au în nici un moment obligația din punct de vedere juridic de a corela fiecare import cu produsul obținut corespunzător. Cu toate acestea, numai un astfel de control ar furniza autorităților indiene suficiente informații cu privire la destinația finală a inputurilor, pentru a le permite să verifice ca scutirile de drepturi vamale și de taxa la vânzare să nu depășească taxele și drepturile corespunzătoare inputurilor utilizate pentru fabricarea produselor destinate exportului. Declarațiile fiscale lunare stabilite pe baza unui sistem de autoevaluare pentru vânzările interne, verificate periodic de către autoritățile indiene, nu sunt suficiente. Sistemele interne ale întreprinderilor, care nu au nici o obligație legală stabilită prin politica importurilor și exporturilor, precum sistemele de fișe de control al loturilor, nu sunt nici ele suficiente pentru înlocuirea acestui element cheie reprezentat de un sistem drawback de verificare veritabil. În plus, sistemele de verificare trebuie concepute și aplicate de către autoritățile publice. Acestea nu ar trebui lăsate la discreția conducerii întreprinderilor în cauză pentru constituirea sistemelor de informații. Rapoartele de audit efectuate de către autoritățile indiene au fost solicitate atât de la societate, cât și de la autoritățile publice, dar acestea nu au fost comunicate și nu au putut fi, prin urmare, reținute ca elemente de probă. În consecință, se confirmă că, deoarece documentul pentru politica importurilor și exporturilor nu impune în mod explicit unităților axate pe export să facă dovada legăturii între inputuri și produsul obținut, autoritățile publice indiene nu aplică nici un mecanism de control eficient care le permite să stabilească ce inputuri sunt consumate pentru fabricarea produselor exportate și în ce cantități.

(91)

De asemenea, autoritățile publice indiene nu au efectuat o nouă verificare bazată pe inputurile efective în cauză, așa cum ar fi trebuit să procedeze în mod normal în absența unui sistem de verificare eficient [anexa II punctul II alineatul (5) și anexa III punctul II alineatul (3) din regulamentul de bază] și nu au dovedit că nu a existat o remitere excesivă. Ar trebui reamintit că această nouă verificare trebuie să intervină, în principiu, înaintea vizitei de verificare prevăzute în anchetă, astfel încât, în cazul în care se consideră că această vizită este necesară, să poată fi trase concluziile pe baza noii verificări [articolul 11 alineatul (8) și articolul 26 alineatul (1) din regulamentul de bază].

(f) Calculul valorii subvenției

(92)

În consecință, în absența unui sistem drawback autorizat sau a unui sistem drawback pentru produsele de înlocuire, beneficiul care face obiectul unor măsuri compensatorii corespunde cu remiterea valorii totale a drepturilor de import (dreptul vamal de bază și dreptul vamal suplimentar special), exigibile în mod normal și cu rambursarea taxei la vânzare în perioada anchetei de revizuire.

(93)

Cererea, formulată de către exportator, de a lua în considerare numai valoarea drepturilor și a taxei la vânzare, economisită în cazul inputurilor consumate în perioada anchetei de revizuire, a fost respinsă. Beneficiul în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază este deja acordat în momentul achiziționării de inputuri scutite de drepturi vamale sau de taxa la vânzare, deoarece în acest moment drepturile ar fi în mod normal exigibile.

(i) Scutirea de drepturile de import (dreptul vamal de bază și dreptul vamal suplimentar special) și rambursarea taxei la vânzare privind materiile prime

(94)

Valoarea subvenției acordate exportatorului care beneficiază de statutul de unitate axată pe export a fost calculată pe baza drepturilor de import nepercepute (dreptul vamal de bază și dreptul vamal suplimentar special) asupra inputurilor importate pentru sectorul de producție, și anume medicamentele în vrac și produsele intermediare, și a taxei la vânzare, rambursate pentru acest sector, în perioada anchetei de revizuire. Costurile suportate în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din suma calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export pe sectorul produselor farmaceutice în vrac (denumit în continuare „sector”) în perioada anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marja subvenției astfel obținute este de 29,6 %.

(ii) Scutirea de drepturile de import (dreptul vamal de bază și dreptul vamal suplimentar special) privind bunurile de capital

(95)

Spre deosebire de materiile prime, bunurile de capital nu sunt încorporate din punct de vedere fizic în produsele finite. În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, beneficiul acordat societății care face obiectul anchetei a fost calculat pe baza valorii drepturilor vamale neachitate, aplicate asupra bunurilor de capital importate, valoare repartizată pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în sectorul produsului în cauză. Această durată normală de amortizare a fost stabilită prin calculul unei medii ponderate a duratelor de amortizare ale fiecărui exportator cooperant. Cererea unității axate pe export verificate de a utiliza durata sa proprie de amortizare a fost respinsă, deoarece „normal” nu este sinonim cu „individual”, ci cu „medie reprezentativă”. Valoarea astfel calculată și care poate fi atribuită perioadei anchetei de revizuire a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade de anchetă, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului acordat beneficiarului prin acest sistem. Valoarea dobânzii adăugate s-a bazat pe rata dobânzii comerciale în vigoare în India în perioada anchetei de revizuire. Utilizarea, în conformitate cu cererea formulată de către exportator, a ratei medii mai mici nu a dus la un rezultat diferit, marja subvenției rămânând aceeași. Costurile suportate în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din suma calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export pe sectorul în cauză în perioada anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marja subvenției astfel obținute este de 1,3 %.

(96)	În consecință, marja subvenției totale a societății în cauză din cadrul sistemului unităților axate pe export este de 30,9 %.

4. Sistemul drepturilor preferențiale la importul de bunuri de capital (Export Promotion Capital Goods Scheme „EPCGS”)

(a) Temei juridic

(97)	Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la alineatul (5) din documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și la capitolul 5 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(b) Eligibilitate

(98)	Sistemul este deschis fabricanților-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” fabricanților și furnizorilor de servicii.

(99)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe bunuri de capital (noi și, începând cu aprilie 2003, second-hand, cu o vechime de cel mult zece ani) la o rată redusă a drepturilor. În acest scop, autoritățile publice indiene eliberează, la cerere, o licență, în schimbul unei redevențe. Din aprilie 2000, se aplică o rată redusă de 5 % tuturor bunurilor de capital importate în acest sistem. Până la 31 martie 2000, se aplica o rată efectivă a drepturilor de 11 % (inclusiv o suprataxă de 10 %) sau, în cazul importurilor cu valoare ridicată, o rată zero a drepturilor. Pentru a îndeplini obligația de export, bunurile de capital importate trebuie să fie folosite pentru producția unei anumite cantități de produse de export, într-o anumită perioadă.

(100)

Titularul unei licențe pentru acest sistem poate, de asemenea, să achiziționeze bunuri de capital pe piața internă. În acest caz, producătorul național de bunuri de capital poate să profite de acest beneficiu și să importe cu scutire de drepturi vamale componentele necesare pentru fabricarea bunurilor în cauză. Alternativ, acesta poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor prevăzute în cazul bunurilor de capital livrate titularului licenței.

(d) Comentarii formulate în urma comunicării informațiilor

(101)

După comunicarea informațiilor, autoritățile publice indiene și un producător-exportator au susținut că (i) perioada de amortizare utilizată pentru bunurile de capital nu fusese clar precizată părților interesate și (ii) nu le fusese bine explicat de ce și în ce măsură fusese adăugată o dobândă pentru a obține valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii.

(e) Concluzie privind sistemul drepturilor preferențiale la importul de bunuri de capital

(102)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea dreptului constituie o contribuție financiară a autorităților publice indiene, care renunță astfel la veniturile vamale în mod normal exigibile. În plus, aceasta conferă un avantaj exportatorului în măsura în care drepturile economisite la import îi îmbunătățesc lichiditățile.

(103)

În afară de aceasta, sistemul este condiționat în drept de rezultatele la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără un angajament de a exporta. Prin urmare, se consideră că sistemul este specific și că face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(104)

În cele din urmă, acest sistem nu poate fi considerat un sistem drawback autorizat sau un sistem drawback pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu sunt incluse în sistemele autorizate definite la anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricație a produselor exportate.

(f) Calculul valorii subvenției

(105)

Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii drepturilor vamale neachitate, aplicate asupra bunurilor de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria antibioticelor. Pe baza practicii stabilite, valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită perioadei anchetei de revizuire, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului conferit beneficiarului prin acest sistem. Rata dobânzii comerciale în vigoare în India în perioada anchetei de revizuire a fost considerată adecvată în acest scop. Costurile suportate în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din valoarea calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Patru societăți au beneficiat de acest sistem în perioada anchetei de revizuire, dar subvențiile obținute au fost neglijabile.

(106)

Deoarece nu urmează să fie aplicată nici o măsură compensatorie sistemului drepturilor preferențiale la importul de bunuri de capital în acest caz, nu este necesar să se răspundă la comentariile care au urmat informațiilor comunicate.

5. Sistemul creditelor de export (Export Credit Scheme „ECS”)

(a) Temei juridic

(107)

Detaliile acestui sistem sunt incluse în circulara de bază IECD nr. 5/04.02.02/2002-03 (credite de export în devize) și în circulara de bază IECD nr. 4/04.02.02/2002-03 (credite de export în rupii) ale băncii Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”), adresate tuturor băncilor comerciale indiene.

(b) Eligibilitate

(108)

Acest sistem este deschis producătorilor-exportatori și comercianților-exportatori.

(109)

În cadrul acestui sistem, RBI stabilește nivelul ratelor dobânzii aplicabile creditelor de export în rupii și în devize, pe care băncile comerciale trebuie să le respecte „pentru ca exportatorii să poată avea acces la credit, la rate competitive pe plan internațional”. Sistemul cuprinde două subsisteme, și anume creditele de export înainte de expediere („packing credit”) care cuprind creditele acordate unui exportator pentru finanțarea achiziției, prelucrării, fabricării, ambalării și/sau expedierii bunurilor înainte de export și creditele de export după expediere care cuprind creditele-capital circulant acordate pentru finanțarea creanțelor la export. RBI solicită, de asemenea, băncilor să consacre o anumită sumă din creditul lor net în scopul finanțării exporturilor.

(110)

Din aceste circulare de bază ale RBI rezultă că exportatorii pot obține credite de export la rate preferențiale ale dobânzii în raport cu ratele dobânzii aplicate creditelor de casă („credite de trezorerie”), care sunt stabilite numai în condițiile pieței. În această privință, circulara de bază privind creditele de export în rupii precizează că „ratele plafon ale dobânzii aplicabile creditelor acordate exportatorilor în conformitate cu prezenta circulară sunt mai mici decât ratele maxime ale dobânzii, aplicate în mod normal celorlalți debitori și sunt, prin urmare, avantajoase în acest sens”. Diferența între rate s-ar putea diminua în cazul societăților cu un bun rating de credit. De fapt, societățile cu un rating ridicat ar putea obține credite de export și credite de trezorerie în aceleași condiții.

(d) Comentarii formulate în urma comunicării informațiilor

(111)

După comunicarea informațiilor, doi exportatori care au beneficiat de acest sistem au susținut că acesta nu face obiectul unor măsuri compensatorii deoarece: (i) pentru ca o subvenție să facă obiectul unor măsuri compensatorii este nevoie de un transfer de fonduri publice; (ii) ratele creditelor acordate în cadrul sistemului sunt stabilite în condițiile pieței, fiind sensibil diferite de la o bancă comercială la alta și (iii) ratele dobânzii creditelor de trezorerie sunt superioare ratelor dobânzii creditelor de export, deoarece finanțarea exporturilor este mai puțin riscantă (caracter „auto-executoriu”) și, în cazul creditelor de export în devize, devizele liber convertibile ar suferi o inflație mai mică în comparație cu rupia indiană, ceea ce ar influența ratele dobânzii.

(112)

În afară de aceasta, un exportator a pretins, fără să furnizeze însă un nou calcul al marjei subvenției, că pentru efectuarea calculului ar trebui utilizate numai ratele altor bănci și nu cele ale băncilor identificate în timpul vizitei de verificare ca bănci de împrumut și că, în orice caz, ar trebui comparate numai ratele cele mai scăzute, atât pentru creditele de export, cât și pentru creditele de trezorerie. Un alt exportator a afirmat, fără să aducă nici o dovadă, că valoarea împrumutului ar trebui redusă cu 25 %, pretinzând că acest procent reprezintă fondurile proprii, deși în contabilitate figura drept capital străin.

(e) Concluzii privind sistemul creditelor de export

(113)

În primul rând, ratele preferențiale ale dobânzii, stabilite prin circularele de bază ale RBI, menționate la considerentul 107, pentru creditele acordate în cadrul sistemului, pot diminua cheltuielile cu dobânda ale unui exportator, în comparație cu costurile de credit stabilite numai în condițiile pieței, conferindu-i astfel un avantaj în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-a considerat că a existat un avantaj numai în cazul exportatorilor care au cooperat și la care s-au observat aceste diferențe între rate. Contrar afirmațiilor menționate anterior, aceste diferențe între rate nu pot fi explicate numai prin politica băncilor comerciale pe piață. Finanțarea exporturilor nu este, în sine, mai sigură decât finanțarea internă. De fapt, aceasta este considerată în general mai riscantă, iar importanța garanției cerute pentru un anumit credit, indiferent de obiectul finanțării, este o decizie pur comercială a unei anumite bănci comerciale. Diferențele între ratele diferitelor bănci sunt rezultatul metodei RBI de stabilire a unor rate maxime în cazul fiecărei bănci comerciale considerate individual. În plus, fără aceste circulare de bază ale RBI, băncile comerciale nu ar fi obligate să transmită clienților orice rată a dobânzii, probabil mai avantajoasă, pentru creditele de export în devize. Pentru a rezuma răspunsurile la aceste afirmații, ar trebui reamintit că circularele de bază ale RBI au ca obiectiv finanțarea exporturilor „la rate competitive pe plan internațional” și că însăși RBI consideră că ratele creditelor de export sunt „avantajoase”. În al doilea rând, deși creditele preferențiale din acest sistem sunt acordate de către bănci comerciale, beneficiul corespunde unei contribuții financiare a autorităților publice în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul (iv) din regulamentul de bază. În acest context, ar trebui remarcat faptul că nici articolul 2 alineatul (1) punctul (iv) din regulamentul de bază, nici acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii nu prevăd prelevarea din fondurile publice, de exemplu rambursări acordate băncilor comerciale de către autoritățile publice indiene, pentru a stabili existența unei subvenții. În acest sens, este suficient ca autoritățile publice să solicite îndeplinirea funcțiilor enumerate la articolul 2 alineatul (1) punctele (i), (ii) și (iii) din regulamentul de bază. RBI este un organism public și face, prin urmare, parte din definiția „autorităților publice” menționată la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul de bază. RBI este 100 % publică, urmărește obiectivele politicii de stat, de exemplu politica monetară, iar conducerea sa este numită de autoritățile publice. RBI emite ordine care trebuie urmate de către organismele private, având în vedere că băncile comerciale au obligația de a respecta condițiile, în special ratele plafon ale dobânzii, stabilite în circularele de bază ale RBI pentru creditele de export, precum și obligația impusă de RBI de a consacra o anumită sumă din creditul lor net în scopul finanțării exporturilor. Aceste ordine obligă băncile comerciale să își exercite funcțiile enumerate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, respectiv să acorde împrumuturi sub forma unor finanțări preferențiale ale exporturilor. Acest transfer direct de fonduri sub forma împrumuturilor acordate în anumite condiții ține, în mod normal, de autoritățile publice, fără ca practica urmată să fie de fapt diferită de practica pe care o urmează în mod normal autoritățile publice [articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază]. Se consideră că această subvenție este specifică și că face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece ratele preferențiale ale dobânzii sunt aplicabile numai în cazul finanțării operațiunilor de export. Prin urmare, subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export [articolul 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază].

(f) Calculul valorii subvenției

(114)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre valoarea ratei dobânzii plătite pentru creditele de export utilizate în perioada anchetei de revizuire și valoarea care ar fi fost datorată la ratele creditelor de casă utilizate de către societatea în cauză. Această valoare a subvenției (numărător) a fost raportată la cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de revizuire (numitor), în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Afirmația tardivă formulată de către un exportator, conform căreia valoarea creditului verificată în timpul vizitei la fața locului ar trebui diminuată cu 25 %, corespunzând, în opinia sa, fondurilor proprii, fapt ce nu a fost menționat anterior, nici măcar în timpul vizitei de verificare, nu a fost dovedită și nu poate fi, prin urmare, acceptată. Cererea de utilizare a altor informații decât cele furnizate în timpul vizitei de verificare cu privire la băncile de împrumut trebuie, de asemenea, respinsă, deoarece aceste informații nu au fost comunicate în timp util și nu au fost verificate. În orice caz, exportatorul respectiv nu a dovedit afirmația conform căreia a obținut credite de export numai din partea băncilor comerciale care ofereau cele mai bune condiții. Șase societăți au beneficiat de avantaje în acest sistem, obținând subvenții de până la 2,3 %.

(6) Sisteme de scutire de impozit pe profit

(a) Sistemul de scutire de impozit pe profitul realizat la export (Export Income Tax Exemption Scheme „EITES”)

(i) Secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe profit din 1961

(115)

S-a constatat că patru dintre exportatorii investigați au beneficiat de o exonerare parțială de impozit pe profitul realizat din vânzările pentru export în perioada anchetei de revizuire. Această exonerare are drept temei juridic secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe profit.

(116)

Secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe profit a fost abrogată începând cu exercițiul financiar 2005/2006 (și anume pentru exercițiul financiar de la 1 aprilie 2004 la 31 martie 2005). În consecință, această secțiune nu mai conferă solicitanților beneficii după 31 martie 2004. Deși patru dintre exportatorii investigați au beneficiat de acest sistem în perioada anchetei de revizuire, dat fiind că a fost abrogat, sistemul nu urmează să facă obiectul unor măsuri compensatorii, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(ii) Secțiunile 10A și 10B din Legea privind impozitul pe profit

(117)

Exonerarea totală de impozit pe profitul realizat din vânzările pentru export ale unei întreprinderi nou instituite într-o zonă economică specială, într-o zonă liberă sau într-un parc tehnologic rezervat fabricării de hardware sau de software (secțiunea 10A) sau ale unei unități axate pe export, nou instituite (secțiunea 10B), pentru primii zece ani de producție, rămâne în vigoare până la 31 martie 2010.

(118)

O societate a beneficiat, în ultimii zece ani, de avantaje în temeiul secțiunii 10B, începând cu exercițiul financiar 1993/1994. De aceea, societatea în cauză nu mai poate pretinde beneficii începând cu exercițiul financiar 2003/2004. Prin urmare, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, acest sistem nu face, în cazul de față, obiectul unor măsuri compensatorii.

(b) Stimulente fiscale pentru cercetare și dezvoltare (Income Tax Incentive for Research and Development „ITIRAD”)

(i) Temei juridic

(119)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe profit.

(ii) Eligibilitate

(120)

Acest sistem este deschis societăților din sectorul biotehnologiei sau a căror activitate constă în producția de medicamente și de alte produse farmaceutice, produse chimice, echipamente electronice, calculatoare și software, echipamente de telecomunicații, elicoptere, avioane sau orice alt produs sau articol precizat.

(iii) Aplicare practică

(121)

Pentru orice cheltuială (cu excepția achiziționării de terenuri sau de clădiri) privind instalațiile interne de cercetare și dezvoltare, aprobată de Ministerul Cercetării Științifice și Tehnice din India, se poate deduce o sumă echivalentă cu 150 % din costurile suportate de facto în sensul stabilirii impozitului pe profit. Astfel, printr-o deducere de 50 % a cheltuielilor fictive (adică cheltuielile care nu au fost suportate în realitate), baza de impozitare și, în consecință, impozitul pe profit se reduc în mod artificial.

(iv) Comentarii formulate în urma comunicării informațiilor

(122)

După comunicarea informațiilor, un exportator care a beneficiat de sistem a formulat următoarele observații. Acest sistem nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece: (i) deși este într-adevăr limitat la anumite sectoare, acesta nu este specific în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, dat fiind că este deschis tuturor întreprinderilor din sectoarele în cauză și (ii) în temeiul subsecțiunii 5 din secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe profit, cheltuielile ulterioare datei de 31 martie 2005 nu beneficiază de acest sistem.

(v) Concluzii privind sistemul de stimulente fiscale pentru cercetare și dezvoltare

(123)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea artificială a bazei de impozitare în conformitate cu secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe profit constituie o contribuție financiară a autorităților publice indiene, deoarece acestea renunță la venituri fiscale în mod normal exigibile. În plus, reducerea impozitului pe profit conferă un beneficiu societății, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(124)

Autoritățile publice indiene au afirmat și repetat după comunicarea informațiilor, fără să dovedească însă acest lucru, că sistemul nu este specific, deoarece condițiile de acordare se bazează pe criterii obiective. Cu toate acestea, formularea precisă din secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe profit dovedește că sistemul este specific de jure în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și face, prin urmare, obiectul unor măsuri compensatorii. Beneficiul în cadrul sistemului nu este condiționat de criteriile obiective neutre în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Beneficiile acordate prin acest sistem sunt limitate la anumite sectoare industriale enumerate la considerentul 120; autoritățile publice indiene nu au deschis acest sistem tuturor sectoarelor. Contrar celor afirmate de către un exportator, această restricție face ca acest sistem să fie specific, deoarece categoria „grup de industrii”, menționată la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, este sinonimă cu restricția la anumite sectoare. Criteriile de restricție nu sunt nici de ordin economic, nici de aplicare orizontală, așa cum sunt numărul salariaților sau mărimea întreprinderii.

(125)

În plus, afirmația potrivit căreia cheltuielile ulterioare datei de 31 martie 2005 sunt excluse din acest sistem nu determină neaplicabilitatea măsurilor compensatorii în sensul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază. Nu s-a dovedit că sistemul fusese deja eliminat în momentul finalizării concluziilor anchetei de revizuire și că nu avea să mai ofere beneficii exportatorului. Dimpotrivă, sistemul este în vigoare pe toată perioada exercițiului de evaluare 2005/2006 (adică pentru exercițiul financiar 2004/2005) și poate, prin urmare, continua să ofere beneficii. În afară de aceasta, exportatorul nu și-a dovedit afirmația potrivit căreia autoritățile publice indiene nu prevăd o prelungire a acestui sistem. De fapt, acest sistem a fost deja prelungit în trecut (8). Nu există nici un indiciu că o viitoare lege a finanțelor nu îl va prelungi, mai ales că autoritățile publice indiene nu au lăsat niciodată să se creadă, în consultările sau în comentariile ulterioare comunicării informațiilor, că la 31 martie 2005, sistemul: (i) încetează și (ii) nu este înlocuit de un sistem comparabil de scutire de impozit pe profit.

(vi) Calculul valorii subvenției

(126)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței de impozit pe profit pentru perioada anchetei de revizuire, în funcție de aplicarea sau neaplicarea dispozițiilor secțiunii 35(2AB) din Legea privind impozitul pe profit. Această valoare a subvenției (numărător) a fost raportată la cifra de afaceri totală realizată în perioada anchetei de revizuire (numitor), în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția se referă la toate vânzările, atât la cele interne, cât și la cele pentru export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. S-a stabilit, astfel, o marjă a subvenției de 1,5 % pentru o societate care a beneficiat de acest sistem.

III. Sisteme regionale

1. Sisteme de stimulente industriale (Industrial Incentive Schemes „IIS”) ale autorităților publice din Gujarat și din Punjab

(127)

Statele Gujarat și Punjab acordă întreprinderilor industriale care îndeplinesc condițiile necesare stimulente sub forma unei scutiri de taxa la vânzare/achiziție și/sau a unui report al acesteia pentru a încuraja dezvoltarea industrială a regiunilor lor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Deoarece sunt practic identice, aceste sisteme au fost evaluate împreună.

(a) Temei juridic

(128)

Descrierea detaliată a acestor sisteme aplicate de către autoritățile publice din Gujarat și din Punjab este cuprinsă în rezoluția nr. INC-1090-1023-(2)-I (GR nr. 2) din 16 octombrie 1990 a autorităților publice din Gujarat și în rezoluția nr. 15/43/96-5IB/2238 din 20 martie 1996 a autorităților publice din Punjab.

(b) Eligibilitate

(129)

Aceste sisteme sunt deschise societăților care creează o nouă unitate industrială sau care efectuează o vastă extindere a unei unități existente în regiuni mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Cu toate acestea, există liste exhaustive cu industrii neeligibile care împiedică societățile din anumite sectoare de activitate să beneficieze de aceste măsuri.

(130)

În conformitate cu aceste sisteme, întreprinderile trebuie să investească în regiuni mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Aceste regiuni, care corespund anumitor unități teritoriale în cele două state, sunt clasificate în categorii diferite, în funcție de nivelul lor de dezvoltare economică. În același timp, există regiuni care sunt excluse din aceste sisteme. Principalele criterii luate în considerare pentru stabilirea valorii stimulentelor sunt importanța investiției și regiunea în care întreprinderea este sau urmează să fie stabilită.

(131)

Stimulentele pot fi acordate în orice moment, având în vedere că nu s-a stabilit nici un termen pentru depunerea cererilor sau pentru respectarea criteriilor cantitative.

(d) Comentarii formulate în urma comunicării informațiilor

(132)

După comunicarea informațiilor, doi exportatori care au beneficiat de aceste sisteme au declarat (i) că sistemele de stimulente industriale nu sunt subvenții pentru export; (ii) că oferă numai o compensație pentru cheltuielile suplimentare apărute din cauza absenței unor infrastructuri adaptate în zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic menționate și (iii) că unul dintre ei nu mai beneficia de acest sistem de la 5 iulie 2003.

(e) Concluzii privind sistemele de stimulente industriale

(133)

Aceste sisteme acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Ele constituie o contribuție financiară a autorităților publice din Gujarat și din Punjab, deoarece stimulentele acordate, în cazul de față, scutiri de taxa la vânzare/achiziție, privează autoritățile publice de veniturile fiscale în mod normal exigibile. În plus, stimulentele oferă un beneficiu întreprinderii, deoarece neachitarea taxei în mod normal exigibile îi îmbunătățește situația financiară.

(134)

În afară de aceasta, sistemele sunt specifice diferitelor regiuni în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) și al articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece sunt deschise numai anumitor întreprinderi care au investit în anumite regiuni geografice desemnate, aflate sub jurisdicția statelor în cauză. Aceste sisteme nu sunt accesibile societăților stabilite în afara acestor regiuni și, în plus, nivelul beneficiului acordat diferă în funcție de regiunea în cauză.

(135)

Autoritățile publice indiene nu acceptă această evaluare. În primul rând, ele au afirmat că, în conformitate cu Constituția indiană, comerțul internațional nu este, prin definiție, supus taxei la vânzare. Drept rezultat, aceste sisteme nu ar duce la renunțarea la venituri altfel exigibile pentru tranzacțiile de export și, în consecință, nu trebuie să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea și contrar celor afirmate de doi exportatori după comunicarea informațiilor, sistemele nu au fost evaluate drept subvenții pentru export în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, și anume legate în mod direct de exportul produsului în cauză, ci drept subvenții altfel specifice (a se vedea considerentul 134). Nu trebuie să existe o legătură directă între subvenție și produsul exportat pentru ca un sistem de subvenții să facă obiectul unor măsuri compensatorii. În conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din regulamentul de bază, este suficient să se stabilească existența unei legături directe între subvenție și producător. Întrucât „banii sunt fungibili”, orice subvenție internă se reflectă, de asemenea, sub forma unei reduceri a prețurilor, în tranzacțiile de export, datorită îmbunătățirii pe care o aduce lichidităților generale ale întreprinderii. În plus, autoritățile publice indiene nu au dovedit că scutirea generală de taxa la vânzare pentru vânzările la export, ar acoperi, de asemenea, taxa aferentă achiziționării de inputuri. De fapt, în cazul de față, societățile au utilizat, de asemenea, sistemele de stimulente industriale pentru a nu achita taxa la achiziție.

(136)

Autoritățile publice indiene au afirmat, de asemenea, că, deși limitate la anumite regiuni mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic care aparțin teritoriilor din Punjab și Gujarat, sistemele nu trebuie considerate specifice, deoarece nu favorizează anumite întreprinderi în cadrul acestor regiuni desemnate. Cu toate acestea, au admis că sistemele nu sunt deschise tuturor tipurilor de producție în aceste regiuni. Faptul că sistemul propus de către stat este limitat la întreprinderile situate în zone special desemnate în acest scop pe teritoriul său și că face, astfel, obiectul unei restricții regionale, constituie o specificitate în sine. Acest tip de sistem favorizează în mod clar anumite întreprinderi față de altele, deoarece o întreprindere stabilită într-o regiune eligibilă poate beneficia de un ajutor pe care concurentul său situat într-o regiune neeligibilă nu îl poate obține. Această diferențiere nu este obiectivă în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază și este, prin urmare, specifică, deoarece sistemele nu sunt aplicate în mod orizontal pe întreg teritoriul statului.

(137)

Contrar celor afirmate de un exportator, faptul de a oferi o compensație prezumtivă pentru costuri suplimentare cauzate de absența infrastructurilor nu schimbă cu nimic concluzia conform căreia subvenția face obiectul unor măsuri compensatorii. Existența acestor costuri nu a fost dovedită.

(138)

Exportatorul care a afirmat că nu mai este eligibil pentru beneficiul din acest sistem nu și-a dovedit afirmațiile, de exemplu printr-o confirmare din partea autorităților publice din statul Gujarat. Dimpotrivă, acesta a precizat în rapoartele sale de gestiune pentru 2002 și 2003 (ceea ce corespunde perioadei anchetei de revizuire) că urmărește să obțină prelungirea avantajelor acestui sistem până în 2012. Trebuie remarcat că sistemul aplicat statului Gujarat permite o astfel de prelungire. Societatea nu a adus nici o dovadă privind refuzul autorităților publice.

(139)

Argumentarea autorităților publice indiene și comentariile formulate după comunicarea informațiilor nu au infirmat concluzia conform căreia sistemele - scutire de taxa la vânzare/achiziție - fac obiectul unor măsuri compensatorii.

(f) Calculul valorii subvenției

(140)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza valorii taxei la vânzare/achiziție în mod normal exigibile pentru perioada anchetei de revizuire, dar care nu a fost achitată în cadrul acestor sisteme. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost raportată la ansamblul vânzărilor realizate în cursul perioadei anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția nu este condiționată de exporturi și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. În această perioadă, trei societăți au beneficiat de aceste sisteme, două dintre ele obținând o subvenție de 2,4 %, iar a treia, o subvenție de 3,1 %.

2. Sistemul de scutire de dreptul pe electricitate a autorităților publice din statul Gujarat (Electricity Duty Exemption Scheme „EDE”)

(141)

Statul Gujarat acordă întreprinderilor industriale eligibile stimulente sub forma unei scutiri de dreptul pe electricitate pentru a încuraja dezvoltarea industrială a regiunilor sale mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic.

(a) Temei juridic

(142)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă în Legea din Bombay privind dreptul pe electricitate din 1958, modificată prin ordinul de modificare din 1960, în special în secțiunile 3(2)(vi) și 3(2)(vii)(a) și (b).

(b) Eligibilitate

(143)

Acest sistem este deschis societăților care investesc în regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, fie prin crearea unei noi unități industriale, fie printr-o extindere vastă a unei unități existente.

(144)

Acest sistem este destinat numai societăților care au investit în anumite regiuni geografice aflate sub jurisdicția statului Gujarat. El permite autorităților publice din Gujarat să excludă orice regiune și orice nouă întreprindere industrială de la obligația de a achita dreptul pe electricitate. Noile întreprinderi industriale stabilite în anumite regiuni desemnate sunt fie scutite de dreptul pe energie, fie supuse unui drept la jumătate din valoarea normală, pe o perioadă de cinci ani de la lansarea producției.

(d) Comentarii formulate în urma comunicării informațiilor

(145)

După comunicarea informațiilor, un exportator care a beneficiat de acest sistem a afirmat că nu a mai beneficiat de sistem din data de 4 iunie 2004. În plus, un alt exportator a declarat că nu a utilizat niciodată acest sistem. Ar trebui remarcat în acest sens că sistemul nu a fost oricum luat în considerare la calculul valorii subvenției pentru al doilea exportator.

(e) Concluzii privind sistemul de scutire de dreptul pe electricitate

(146)

Acest sistem este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. El constituie o contribuție financiară a autorităților publice din Gujarat, deoarece acest stimulent reduce veniturile publice în mod normal exigibile. În plus, acesta acordă un avantaj societății beneficiare. Sistemul este, de asemenea, specific regiunilor menționate în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) și al articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece este deschis numai anumitor întreprinderi care au investit în anumite regiuni geografice desemnate, aflate sub jurisdicția statului Gujarat. În afară de aceasta, criteriile și condițiile de acordare a acestui stimulent nu sunt în mod clar enunțate în actele cu putere de lege și normele administrative sau în alte documente oficiale. Vizitele de verificare au confirmat că o singură societate a recurs la acest sistem pe parcursul unei perioade de nouă ani. Deși i s-a solicitat acest lucru, societatea nu a furnizat nici o altă informație care ar fi putut infirma această analiză, în afară de Legea privind dreptul pe electricitate din Bombay.

(147)

Autoritățile publice indiene au declarat că, având în vedere că sistemul nu a făcut obiectul unor măsuri compensatorii într-o altă cauză din 1999, deoarece s-a considerat că are o aplicare orizontală pe întreg teritoriul statului, ar trebui să se procedeze la fel și acum. În acest scop, acesta a furnizat numai o notificare din partea Ministerului Industriei, Energiei și Muncii din statul Maharashtra cu privire la legea din Bombay privind dreptul pe electricitate din 1958. Cu toate acestea, această informație nu se referă la statul Gujarat. În plus, ar trebui remarcat că, în conformitate cu această notificare, sistemul nu este aparent deschis tuturor districtelor/regiunilor din Maharashtra și trebuie, prin urmare, considerat specific diferitelor regiuni în cauză. S-a stabilit că unul dintre exportatorii investigați, cu sediul în Gujarat, a recurs la acest sistem în perioada anchetei de revizuire. Din considerentele prezentate la considerentul anterior, s-a tras concluzia că acest sistem face obiectul unor măsuri compensatorii, în ceea ce privește acest exportator.

(148)

Exportatorul care a declarat că nu mai este eligibil pentru beneficiul din acest sistem nu și-a dovedit afirmațiile, de exemplu printr-o confirmare a autorităților publice din statul Gujarat. Dimpotrivă, acesta a precizat în rapoartele sale de gestiune pentru 2002 și 2003 (ceea ce corespunde perioadei anchetei de revizuire) că urmărește să obțină prelungirea avantajelor acestui sistem până în 2012. Acesta obținuse deja o prelungire în trecut, beneficiind de acest sistem pe o durată totală de nouă ani, în timp ce legislația prevede numai o perioadă de scutire de cinci ani. Societatea nu a adus nici o dovadă că autoritățile publice i-au respins cererea.

(f) Calculul valorii subvenției

(149)

Beneficiul acordat producătorului-exportator a fost calculat pe baza valorii dreptului pe electricitate, exigibile în mod normal în perioada anchetei de revizuire, care nu a fost achitată în temeiul acestui sistem. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost raportată la vânzările totale realizate în perioada anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția se referă la toate vânzările, atât la cele interne, cât și la cele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Astfel, s-a stabilit o marjă a subvenției de 0,2 % pentru societatea care a beneficiat de acest sistem.

3. Sistemul de stimulente din partea autorităților publice din Maharashtra (Package Scheme of Incentives „PSI”)

(150)

S-a constatat că producătorii-exportatori nu au obținut nici un beneficiu care face obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul acestui sistem.

IV. Valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii

(151)

Societățile asociate sunt considerate în mod constant drept o singură entitate pentru stabilirea ratei subvenției. De fapt, calculul ratelor individuale ar putea favoriza evitarea măsurilor compensatorii și le-ar putea face ineficiente, permițând producătorilor asociați să exporte către Comunitate prin intermediul societății cu rata individuală cea mai mică. Pentru evitarea unei astfel de situații, se calculează mai întâi o valoare a subvenției individuale pe sistem, pentru fiecare dintre societățile asociate, iar apoi se stabilește și se atribuie diferitelor societăți asociate o medie ponderată a acestor valori ale subvenției.

(152)

Doi producători-exportatori au fost considerați societăți asociate și au primit o rată unică a subvenției, deoarece fiecare dintre aceștia îl poate constrânge pe celălalt. În conformitate cu rapoartele lor anuale, există o legătură de rudenie între principalii lor manageri, fiecare dintre aceștia putând exercita o „influență semnificativă” în cealaltă societate. Prin „influență semnificativă” se înțelege, în conformitate cu standardele indiene de contabilitate, participarea la deciziile financiare și/sau operaționale dintr-o întreprindere. Acest tip de influență permite considerarea societăților ca fiind asociate, în sensul standardelor indiene de contabilitate. În afară de aceasta, în conformitate cu legislația vamală europeană, părțile sunt considerate asociate atunci când se controlează reciproc sau sunt membre ale aceleiași familii (9).

(153)

După comunicarea informațiilor, unul dintre exportatori a contestat analiza prezentată anterior, cu privire la existența unor societăți asociate. Acesta a afirmat, fără să aducă nici o dovadă, că între cele două societăți în cauză nu există nici o relație comercială. Cu toate acestea, el nu a contestat descrierea factuală de la considerentul 152 și nici nu a furnizat vreo dovadă conform căreia părțile nu ar trebui considerate asociate, în ciuda faptelor constatate. În consecință, afirmațiile sale nu trebuie luate în considerare.

Valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în sensul regulamentului de bază, exprimată ad valorem, variază între 25,3 % și 35,1 % pentru producătorii-exportatori investigați.

(154)

Ținând seama de gradul ridicat de cooperare, rata subvenției aplicabile societăților care nu au cooperat se stabilește la nivelul ratei individuale celei mai ridicate, și anume 35,1 %.

SISTEM →	ALS	DEPBS	EOUS	EPCGS	ECS	ITIRAD	PSI	GIIS	PIIS	EDE	Total
SOCIETATE ↓	%	%	%	%	%	%	%	%	%	%	%
KDL Biotech Ltd	22,8	4,6	0	negl.	1,0	0	0	0	0	0	28,4
Nectar Lifesciences Ltd	25,8	3,2	0	negl.	2,3	0	0	0	2,4	0	33,7
Nestor Pharmaceuticals Ltd	22,0	3,3	0	0	negl.	0	0	0	0	0	25,3
Orchid Chemicals & Pharmaceuticals Ltd	0	0	30,9	0	1,1	0	0	0	0	0	32,0
Ranbaxy Laboratories Ltd	25,6	8,0	0	negl.	negl.	1,5	0	0	0	0	35,1
Surya Pharmaceutical Ltd	25,8	3,2	0	negl.	2,3	0	0	0	2,4	0	33,7
Torrent Gujarat Biotech Ltd	24,8	0	0	0	0	0	0	3,1	0	0,2	28,1

D. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI SUBVENȚIILOR

(155)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea sau reapariția subvențiilor.

(156)

Astfel cum se precizează la considerentele 21–153, s-a constatat că, în perioada anchetei de revizuire, exportatorii indieni ai produsului în cauză au beneficiat în continuare de subvențiile care fac obiectul unor măsuri compensatorii, acordate de autoritățile publice. De fapt, marjele subvenției constatate pe parcursul revizuirii sunt mai mari decât cele care fuseseră stabilite pe parcursul anchetei inițiale, care variau între 0 și 15,3 % [considerentul 43 din Regulamentul (CE) nr. 2164/98 al Consiliului]. A fost eliminat numai sistemul de subvenții menționat la considerentele 115 și 116 (secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe profit). În alte câteva cazuri, anumite societăți au încetat să fie eligibile pentru anumite sisteme. Această situație este deja luată în considerare la calculul ratelor subvenției. Sistemele de subvenții rămase acordă beneficii recurente și nu există nici un indiciu că urmează să fie eliminate sau modificate într-un viitor previzibil. În absența unei modificări, exportatorii produsului în cauză obțin în continuare subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii. Fiecare exportator poate fi eligibil pentru mai multe sisteme. În aceste condiții, s-a considerat că se poate concluziona că subvențiile continuă probabil în viitor.

(157)

Deoarece s-a demonstrat că subvențiile continuau să existe în momentul revizuirii și că se mențin probabil în viitor, problema probabilității reapariției lor este irelevantă.

E. INDUSTRIA COMUNITARĂ

I. Producția comunitară

(158)

În perioada anchetei de revizuire, produsul similar era fabricat în Comunitate de către următorii producători comunitari: Sandoz, DSM, ACS Dobfar SpA și Antibioticos SA. Sandoz a solicitat o revizuire pe motivul expirării măsurilor, combinată cu o revizuire provizorie a măsurilor compensatorii în vigoare. DSM a susținut cererea. Sandoz și DSM au cooperat pe deplin la ancheta de revizuire. Ceilalți producători comunitari nu au cooperat, fără să se opună însă inițierii revizuirilor combinate.

(159)

Unul dintre producătorii comunitari care au cooperat a importat două tipuri de produs în cauză din India și din alte țări terțe pe parcursul perioadei examinate. Această activitate nu îi schimbă calitatea de producător în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cantitățile importate din India în perioada anchetei de revizuire reprezentau numai o proporție relativ scăzută, sub 10 %, din producția sa de produs similar în cadrul Comunității. În afară de aceasta, este vorba numai despre importuri temporare, deoarece își restructurează producția în Comunitate și a început să producă tipurile de produs similar pe care îl importă, printre altele, din India.

II. Definiția industriei comunitare

(160)

Produsul similar fabricat de către producătorii comunitari care au cooperat pe perioada anchetei de revizuire reprezenta 70,5 % din producția comunitară totală. Aceste societăți constituie, prin urmare, industria comunitară în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază și sunt denumite în continuare „industria comunitară”.

F. ANALIZA SITUAȚIEI PE PIAȚA COMUNITARĂ

I. Introducere

(161)

Pentru evaluarea volumului și a prețurilor, au fost utilizate statisticile Eurostat corespunzătoare codurilor TARIC 2941101010, 2941102010 și 2941900030, precum și datele verificate furnizate ca răspuns la chestionarele adresate industriei comunitare.

(162)

Datele privind industria comunitară au fost obținute din răspunsurile la chestionare, verificate și formulate de către producătorii comunitari cooperanți.

(163)

Atunci când a fost cazul, din motive de confidențialitate, evoluția tendințelor a fost descrisă prin intermediul indicilor.

(164)

După comunicarea informațiilor, un exportator a susținut că analiza prejudiciului ar fi trebuit să se bazeze pe date privind piața comunitară după extinderea din 1 mai 2004, adică să includă cele zece noi state membre.

(165)

Având în vedere că articolul 11 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că informațiile privind o perioadă ulterioară perioadei de anchetă nu sunt, în mod normal, luate în considerare, iar extinderea a avut loc după perioada de anchetă, această declarație trebuie respinsă. În orice caz, informațiile disponibile indică faptul că cele zece noi state membre nu produc un produs similar care ar putea modifica situația industriei comunitare.

(166)

În plus, un exportator a afirmat, în general și fără nici o dovadă, că analiza prejudiciului, astfel cum a fost prezentată, nu a luat în considerare toți factorii menționați la articolul 8 din regulamentul de bază și nu s-a bazat pe mijloace de probă directe.

(167)

Observațiile concrete privind aspecte specifice ale analizei prejudiciului sunt abordate în contextul părții corespunzătoare din analiza menționată în continuare. Cu toate acestea, pentru a răspunde comentariului general care a fost formulat, ar trebui precizat că (i) analiza prejudiciului se bazează pe fapte verificate, susținute de probe și că (ii) astfel cum se precizează în continuare, au fost evaluați toți factorii legați de importurile menționate la articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți cei 17 indicatori ai situației industriei comunitare enumerați la articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, precum și toți factorii cunoscuți, cu excepția importurilor subvenționate, menționați la articolul 8 alineatul (7) din regulamentul de bază.

II. Stabilirea pieței comunitare în cauză

(168)

Pentru a stabili dacă industria comunitară a suferit sau nu un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici ai situației acestei industrii, s-a examinat dacă și în ce măsură analiza trebuie să țină seama de utilizarea ulterioară a produsului similar fabricat de industria comunitară.

(169)

Într-adevăr, industria comunitară vinde produsul similar atât (i) unor clienți independenți, cât și (ii) unor entități care aparțin aceluiași grup de societăți („entități asociate”), în vederea prelucrării sale ulterioare în formule. Vânzările către clienții independenți au fost considerate ca fiind destinate „pieței libere”, în timp ce vânzările către entitățile asociate, în vederea unei prelucrări ulterioare, au fost considerate ca fiind destinate „pieței captive”, deoarece furnizorul nu poate fi ales liber.

(170)

În ceea ce privește următorii indicatori economici, s-a considerat că o analiză și o evaluare pertinente trebuie să se concentreze asupra situației dominante pe piața liberă: volumul vânzărilor și prețul de vânzare pe piața comunitară, cota de piață, creșterea, rentabilitatea, volumul și prețul exporturilor. Atunci când a fost posibil și s-a justificat acest lucru, concluziile respective au fost apoi comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei comunitare.

(171)

Cu toate acestea, pe baza anchetei, s-a concluzionat că ceilalți indicatori economici pot fi analizați în mod rezonabil numai făcându-se referire la ansamblul activităților. Într-adevăr, producția (destinată atât pieței captive, cât și pieței libere), capacitățile, utilizarea capacităților, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de creștere a capitalurilor depind de ansamblul activităților, fie că producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(172)

Doi exportatori au contestat analiza privind piața liberă și piața captivă, susținând că nu este obiectivă în sensul articolului 8 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(173)

Cu toate acestea, se consideră că prezenta anchetă a stabilit că există o delimitare clară între cele două piețe. De fapt, cumpărătorul captiv nu avea altă opțiune decât să se aprovizioneze de la furnizorul său captiv. În aceste condiții, analiza trebuie să se concentreze în principal asupra pieței libere, deoarece vânzările destinate pieței captive nu se află în concurență cu produsele vândute pe piața liberă și nu sunt, prin urmare, afectate de importurile subvenționate. S-a observat, de asemenea, că, în ciuda acestei delimitări clare, analiza prejudiciului nu a ignorat piața captivă. Dimpotrivă, situațiile celor două piețe au fost juxtapuse, astfel cum se precizează în continuare, pentru a ajunge la determinarea obiectivului final cu privire la situația globală a industriei comunitare. În consecință, afirmația trebuie respinsă.

III. Consumul comunitar

(174)

Pentru a calcula consumul comunitar aparent al produsului în cauză și al produsului similar, Comisia a cumulat:

—	volumul total al importurilor, în Comunitate, ale produsului în cauză și ale produsului similar, astfel cum reiese din statisticile Eurostat;

—	volumul vânzărilor, în Comunitate, ale produsului similar, fabricat de producția comunitară;

—	volumul produsului similar fabricat de industria comunitară și destinat pieței captive

—	și, pe baza informațiilor din cererea de revizuire, volumul estimat al vânzărilor de produs similar realizate în Comunitate de către ceilalți producători comunitari cunoscuți.

După cum se arată în următorul tabel, consumul comunitar al produsului în cauză și al produsului similar a crescut, în perioada examinată, cu 51 %.

Consum (în kg)	1999	2000	2001	2002	PE
Produsul în cauză și produsul similar	2 482 053	3 240 481	3 254 464	3 801 666	3 745 549
Indice	100	131	131	153	151

(175)

Autoritățile publice indiene și un exportator au pretins că datele privind consumul ar fi trebuit prezentate mai detaliat, în special făcând distincție între producătorii comunitari și separând consumul pentru piața liberă și pentru piața comunitară. Au afirmat, de asemenea, că fiabilitatea datelor privind alți producători comunitari decât industria comunitară nu fusese verificată.

(176)

Se observă că industria comunitară nu cuprinde decât două părți, dintre care numai una efectuează vânzări pe piața captivă. De aceea, în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază („confidențialitate”), nu se pot dezvălui mai multe detalii. În ceea ce privește datele cu privire la alți producători comunitari decât industria comunitară, ar trebui reamintit că acești producători nu au cooperat la anchetă. În lipsa altor informații cu privire la contribuția acestora la consumul comunitar, au fost utilizate datele din cererea de revizuire. În afară de aceasta, nici una dintre părți nu a comunicat informații contradictorii, iar verificarea nu a ridicat nici o îndoială cu privire la credibilitatea datelor utilizate.

IV. Importuri ale produsului în cauză în Comunitate

1. Volum, preț și cotă de piață ale importurilor din India

(177)

Volumul importurilor produsului în cauză a crescut considerabil în perioada examinată. În perioada anchetei de revizuire, acestea erau cu 159 % mai mari decât cele din 1999. Creșterea lor a fost mult mai rapidă decât creșterea consumului (51 %), a importurilor din alte țări terțe decât India (13 %) și a vânzărilor din industria comunitară (80 %) în aceeași perioadă. În ceea ce privește statutul Indiei de țară în curs de dezvoltare și dispozițiile articolului 14 alineatul (4) din regulamentul de bază, s-a constatat că, în perioada anchetei de revizuire, volumul importurilor din această țară reprezenta în mod clar mai mult de 4 % din volumul total al importurilor produsului similar din Comunitate.

Preț mediu de import pe kg (în euro)	1999	2000	2001	2002	PE
Produsul în cauză	34,66	33,94	35,51	36,57	35,34
Indice	100	98	102	106	102

(178)

Prețul mediu de import al produsului în cauză a crescut ușor, atingând nivelul său cel mai ridicat în 2002, și apoi a scăzut din nou la nivelul de dinainte de 2001.

Cotă de piață comunitară	1999	2000	2001	2002	PE
Produsul în cauză	1,5 %	1,5 %	2,2 %	2,7 %	2,5 %
Indice	100	99	149	181	171

(179)

Cota de piață comunitară deținută de importurile din India a crescut cu 71 % în perioada examinată. S-a afirmat că această creștere, exprimată sub formă de indice, ar trebui să fie de numai 66 %. Pe baza unei cote de piață rotunjite în jos și exprimate în procente, această afirmație este valabilă din punct de vedere aritmetic. Cu toate acestea, indicele menționat anterior a fost calculat corect. Pentru a asigura precizia indicilor, punctele procentuale nu au fost rotunjite, astfel cum rezultă din comparația între cifrele exprimate sub formă de indici și punctele procentuale pentru anii 1999 și 2000. În plus, această metodă a fost aplicată în mod coerent tuturor tabelelor din prezentul regulament.

2. Subcotare de preț

(180)

Datele privind prețurile din perioada anchetei de revizuire au fost analizate pentru a stabili subcotarea de preț. În acest scop, prețurile de vânzare EXW practicate de industria comunitară în cazul primilor săi clienți independenți au fost comparate cu prețurile de vânzare CIF aplicate de producătorii-exportatori indieni în cazul primilor lor clienți independenți în Comunitate, în ambele cazuri fiind deduse reducerile, rabaturile și comisioanele.

(181)

Pe baza răspunsurilor la chestionar au putut fi definite, cu scopul de a fi comparate, diferite subtipuri ale produsului în cauză și ale produsului similar în funcție de tipul de produs (trihidrat de amoxicilină, trihidrat de ampicilină și cefalexină) și de variantele sale (și anume sub formă de praf sau sub formă compactă).

(182)

Prețurile de vânzare din industria comunitară și prețurile de import CIF ale producătorilor-exportatori au fost comparate la același nivel comercial, și anume la nivelul comercianților/distribuitorilor pe piața comunitară. Comparația s-a efectuat pe baza prețurilor medii ponderate pe subtip de produs. În perioada anchetei de revizuire, producătorii-exportatori au realizat practic toate vânzările în Comunitate prin intermediul comercianților/distribuitorilor.

(183)

Rezultatele comparației, exprimate în procente din prețurile de vânzare din industria comunitară în perioada anchetei de revizuire, indică existența unor marje importante ale subcotărilor de preț. Calculate pe producător-exportator, aceste marje variază între 11,5 % și 17,1 %. În consecință, aceste marje ale subcotărilor de preț indică presiunea constantă exercitată de importurile din India asupra prețurilor de pe piața comunitară, în ciuda măsurilor în vigoare.

V. Situația economică a industriei comunitare

1. Producție, capacitate și rata de utilizare a capacității

(184)

Ca o consecință a creșterii constante a consumului comunitar, producția produsului similar din industria comunitară a crescut continuu în perioada examinată. Această evoluție pozitivă s-a accentuat în perioada anchetei de revizuire, atunci când unul dintre producătorii comunitari cooperanți a început să producă, în cadrul Comunității, un tip de produs similar pe care, până atunci, doar îl importase.

(185)

Capacitatea de producție a industriei comunitare a arătat aceeași evoluție pozitivă ca producția, ceea ce se datorează parțial investițiilor importante într-o nouă unitate de producție, realizate în perioada anchetei de revizuire de către unul dintre producătorii comunitari cooperanți.

(186)

Rata de utilizare a capacității a rămas stabilă, la un nivel relativ ridicat, pe întreaga perioadă examinată. O rată de utilizare ridicată este obișnuită pentru acest tip de industrie, datorită procesului continuu, în loturi, utilizat pentru fabricarea produsului similar, la care se adaugă, în cazul industriei comunitare, utilizarea captivă.

(187)

După comunicarea informațiilor, trei exportatori au declarat că evoluția acestor factori nu prezintă nici un prejudiciu. Cu toate acestea, se observă că factorii respectivi nu stau la baza concluziei cu privire la prejudiciu.

2. Volum de vânzări, preț de vânzare, cotă de piață și creștere

(a) Vânzări pe piața liberă

(188)

Deoarece consumul comunitar a evoluat în mod favorabil, volumul de vânzări realizate de industria comunitară pe piața liberă a Comunității a crescut în perioada examinată. În această perioadă, volumul de vânzări al industriei comunitare pe piața liberă a înregistrat o creștere mai mare decât cea a consumului în Comunitate. Cu toate acestea, între 2000 și perioada anchetei de revizuire, acesta a crescut mai puțin decât consumul. Creșterea semnificativă a volumului de vânzări al industriei comunitare pe piața liberă observată între 1999 și 2000 se datorează în principal preluării unui alt producător de către industria comunitară. Cu toate acestea, creșterea de 80 % a volumului de vânzări al industriei comunitare pe piața liberă a Comunității, constatată în perioada examinată, a fost mai puțin pronunțată decât creșterea de 159 % a importurilor produsului în cauză, înregistrată în aceeași perioadă.

(189)

Autoritățile publice indiene și patru exportatori au indicat creșterea generală a vânzărilor industriei comunitare ca semn pozitiv, susținând că aceasta nu dovedește existența nici unui prejudiciu. Au afirmat, de asemenea, că, din cauza diferenței semnificative de dimensiune, realizarea unei comparații între performanțele industriei comunitare și cele ale exportatorilor indieni ar fi înșelătoare.

(190)

Ca răspuns la aceste afirmații, trebuie observat că evoluția volumului de vânzări nu a fost luată în considerare, în cazul de față, ca un indicator esențial al amplorii prejudiciului suferit. Cu toate acestea, deoarece creșterea vânzărilor industriei comunitare poate fi în mare măsură atribuită unei preluări efectuate în 2000, cu alte cuvinte, integrării vânzărilor unui fost concurent și nu unor noi vânzări, nu se poate considera nici ca un indicator al absenței prejudiciului. În afară de aceasta, volumul de vânzări realizate de industria comunitară pe piața liberă a scăzut în 2001 și pe parcursul perioadei de anchetă.

(191)

În ciuda creșterii cererii, indicate printr-un consum comunitar ridicat, prețurile de vânzare medii practicate de industria comunitară pe piața liberă au scăzut între 1999 și 2000, ceea ce indică presiunea asupra prețurilor exercitată de concurenți. Prețurile au rămas practic stabile la acest nivel inferior până la sfârșitul perioadei anchetei de revizuire, în ciuda unei cereri aflate într-o continuă creștere.

(192)

Autoritățile publice indiene și trei exportatori au susținut că evoluția prețurilor ar trebui considerată ca un element pozitiv pentru industria comunitară.

(193)

Această afirmație nu poate fi acceptată. De fapt, în perioada examinată, industria comunitară nu a putut în nici un moment să atingă niveluri ale prețurilor care să nu constituie un prejudiciu.

(194)

Industria comunitară și-a mărit cota de piață cu 30 % între 1999 și 2000, în detrimentul celorlalți producători comunitari și al exportatorilor din alte țări terțe decât India. Cu toate acestea, cota de piață a industriei comunitare a scăzut începând cu 2000, atingând, în perioada anchetei de revizuire, cel mai scăzut nivel din 1999. Această perioadă a coincis cu o puternică accelerare a creșterii cotei de piață deținute de importurile din India.

(195)

Un exportator a susținut că scăderea observată în 2001 și în timpul perioadei de anchetă este nesemnificativă în comparație cu creșterea înregistrată în 2000 și a adăugat, de asemenea, că în ansamblu cota de piață a industriei comunitare a crescut în perioada examinată.

(196)

Cu toate acestea, această afirmație nu poate fi acceptată, deoarece se concentrează numai asupra unei comparații între situația din 1999 și cea din perioada de anchetă și, în plus, neglijează caracterul excepțional al creșterii observate în 2000. Acest exportator nu a explicat de ce evoluția divergentă după anul 2000 a cotei de piață liberă deținute de industria comunitară nu trebuie considerată ca un element negativ.

(197)

În acest context, alți doi exportatori au afirmat că, având în vedere evoluția mai favorabilă a pieței captive, această situație ar fi rezultatul alegerii deliberate a industriei comunitare de a se orienta către piața mai rentabilă a preparatelor farmaceutice.

(198)

Acest argument nu poate fi acceptat, deoarece nu ia în considerare creșterea stocurilor care ar fi putut fi vândute pe piața liberă.

(b) Vânzări captive

(199)

În timp ce volumul de vânzări realizate de industria comunitară pe piața liberă creștea cu 80 % în perioada examinată, vânzările destinate pieței captive creșteau cu 89 %. În special începând cu 2001, se poate observa o expansiune pe piața captivă a industriei comunitare, în timp ce situația sa pe piața liberă rămânea practic neschimbată. Această evoluție coincide cu o puternică intensificare a importurilor din India pe piața liberă, ceea ce implică faptul că industria comunitară s-a folosit de capacitatea sa de a trece de la o piață la alta, cel puțin într-o anumită măsură, pentru a evita concurența directă a importurilor la prețuri mici, care făceau obiectul unor subvenții.

(200)

Analizând comparativ evoluția cotei de piață a industriei comunitare pe piața liberă și pe piața captivă, se poate observa un model similar, ceea ce confirmă importanța strategică tot mai mare a pieței captive pentru industria comunitară, începând cu 2001.

(201)

În timp ce prețurile pe piața liberă au început să scadă începând cu 2000, prețurile de transfer pe piața captivă au continuat să crească moderat până în 2001. Cu toate acestea, prețurile pe piața captivă au înregistrat la rândul lor o tendință descendentă începând cu 2002, cu un anumit decalaj care s-ar putea explica prin ajustarea în general mai lentă a prețurilor de transfer, care nu sunt stabilite de concurența directă. Se observă că, în perioada examinată, prețurile de vânzare au avut o evoluție globală similară pe piața liberă și pe piața captivă.

3. Stocuri

(202)

Exprimate în procente din producție, stocurile de sfârșit de an ale industriei comunitare au scăzut cu 26 % între 1999 și 2000. Apoi, acestea au înregistrat o creștere bruscă, de peste 115 %, până la sfârșitul perioadei anchetei de revizuire. Această creștere a coincis cu dublarea importurilor din India.

(203)

Autoritățile publice indiene și patru exportatori au pretins că mărirea stocurilor nu era anormal de ridicată și că nu indica, prin urmare, existența unui prejudiciu. Au contestat, de asemenea, utilizarea stocurilor de sfârșit de an, sugerând alte modalități de abordare, mai adaptate, în opinia lor, precum utilizarea mediei mobile a stocurilor sau a termenului mediu de rotație a stocurilor.

(204)

Ca răspuns la aceste afirmații, trebuie observat că stocurile au fost cuantificate pe baza metodei aplicate în mod obișnuit de către Comunitate. Această abordare este obiectivă și în conformitate cu obligațiile stabilite de OMC. Cererea de utilizare a unei alte metode nu a fost motivată și a fost, prin urmare, respinsă. În plus, având în vedere faptele verificate, nu se poate contesta că stocurile au crescut considerabil.

4. Rentabilitate

(a) Vânzări pe piața liberă

(205)

Rentabilitatea industriei comunitare, exprimată prin beneficiul din vânzările nete pe piața liberă, s-a îmbunătățit în mod semnificativ în raport cu pierderile suferite în 1999. După instituirea măsurilor în 1998, rentabilitatea a crescut până în 2001, dar s-a deteriorat apoi brusc către perioada anchetei de revizuire. În plus, este necesar să se precizeze că în nici un moment din perioada examinată industria comunitară nu a fost în măsură să atingă nici măcar jumătate din marja beneficiului pe care, în conformitate cu concluziile anchetei inițiale, ar fi putut-o obține în lipsa importurilor subvenționate, adică 15 %. Evoluția rentabilității, în special tendința descendentă înregistrată începând cu 2002, este considerată foarte importantă, deoarece influențează resursele financiare pe care industria comunitară le poate investi în activitățile de cercetare și dezvoltare necesare pentru continuarea îmbunătățirii proceselor de fabricare a produselor existente și pentru dezvoltarea unor noi produse.

(206)

Autoritățile publice indiene și patru exportatori au comentat analiza rentabilității. Au afirmat (i) că industria comunitară a atins niveluri rezonabile ale rentabilității; (ii) că o marjă a rentabilității care să nu cauzeze prejudicii, de 10 %, este prea ridicată (a se vedea considerentul 260), o marjă de 5 % fiind suficientă, (iii) că scăderea rentabilității este în principal atribuită politicii de investiții a industriei comunitare; (iv) că activitățile de înființare a unei părți permit concluzionarea existenței unui prejudiciu autoprovocat și (v) că evoluția rentabilității ar fi trebuit raportată pentru fiecare producător comunitar.

(207)

Se reamintește că, astfel cum s-a menționat anterior, în nici un moment din perioada examinată industria comunitară nu a fost în măsură să realizeze marje rezonabile ale beneficiului. Astfel, deteriorarea observată începând cu 2002 nu a făcut decât să agraveze o situație deja nefavorabilă. În plus, având în vedere particularitățile sectorului farmaceutic, se consideră că o marjă a beneficiului de 5 % nu este suficientă. Industria comunitară a dovedit că poate realiza un beneficiu mai mare de 10 % din medicamente în vrac comparabile. Acest nivel al beneficiului este necesar pentru a asigura sectorului farmaceutic resurse financiare durabile, indispensabile pentru inovație, care atrage riscuri economice ridicate. De altfel, marjele prea scăzute ale beneficiului industriei comunitare nu pot fi explicate numai prin politica sa de investiții. Un singur producător comunitar se găsea în etapa de înființare în perioada examinată, dar nici o parte nu a obținut o marjă rezonabilă a beneficiului. În cele din urmă, în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază („confidențialitate”), nu se pot dezvălui mai multe detalii.

(b) Vânzări captive

(208)

Rentabilitatea vânzărilor captive, deși superioară, a avut aceeași evoluție, crescând până în 2001 și apoi scăzând. Diferențele de nivel al rentabilității sunt atribuite în principal (i) costurilor de desfacere, cheltuielilor administrative și altor costuri generale care sunt mai mici pentru vânzările captive, deoarece nu necesită costuri de comercializare și (ii) prețurilor de transfer superioare prețurilor pe piața liberă. În cazul în care vânzările captive nu ar fi generat beneficii mai mari, industria comunitară s-ar fi aflat într-o situație financiară și mai nefavorabilă.

5. Investiții, randament al investițiilor, flux de trezorerie și capacitatea de mobilizare a capitalurilor

(209)

După 1999, industria comunitară a făcut în permanență investiții pentru fabricarea produsului similar. În 2002 în special, aceasta a făcut investiții semnificative în noi tehnici de producție pentru a rămâne competitivă, pentru a îmbunătăți standardele de mediu și standardele de securitate și pentru a crește capacitățile de producție.

(210)

Randamentul investițiilor s-a îmbunătățit din 1999 până în 2001, adică după instituirea măsurilor. După această dată, randamentul a scăzut considerabil. Deși această deteriorare ar putea fi atribuită parțial stadiului de înființare a unei noi unități de producție, rentabilitatea nesatisfăcătoare cauzată de presiunea exercitată asupra prețurilor de către concurență și-a adus, de asemenea, contribuția.

(211)

În perioada examinată, fluctuațiile fluxului de trezorerie generate de vânzările produsului similar sunt, într-o anumită măsură, consecința politicii de investiții a industriei comunitare din această perioadă. Cu toate acestea, diminuarea drastică a fluxului de trezorerie între 2002 și perioada anchetei de revizuire nu poate fi explicată numai prin acest factor. Presiunea exercitată de către concurență asupra prețurilor a contribuit, de asemenea, la evoluția nefavorabilă a fluxului de trezorerie.

(212)

Industria comunitară nu a întâmpinat dificultăți majore în mobilizarea capitalurilor.

(213)

După comunicarea informațiilor, autoritățile publice indiene și anumiți exportatori au afirmat (i) că datele menționate anterior ar fi trebuit să fie comunicate pentru fiecare producător comunitar separat, (ii) că posibilitatea de mobilizare a capitalurilor nu confirma existența unui prejudiciu, (iii) că, având în vedere evoluția randamentului investițiilor și a rentabilității, fluxul de trezorerie nu poate urma această tendință și ar trebui, prin urmare, reevaluat și (iv) că, fără alte justificări suplimentare, analiza ar fi insuficientă.

(214)

Ca răspuns la aceste afirmații, ar trebui reamintit că, în temeiul articolului 29 din regulamentul de bază („confidențialitate”), datele nu pot fi comunicate separat pentru fiecare producător comunitar. În ceea ce privește capacitatea de mobilizare a capitalurilor, nu s-a concluzionat existența unui prejudiciu. Cu privire la fluxul de trezorerie, o reexaminare atentă permite confirmarea indicelui menționat anterior. În ceea ce privește observația generală conform căreia analiza factorilor menționați anterior ar fi insuficientă, trebuie luat în considerare că (i) existența unui prejudiciu nu a fost constatată în principal pe baza acestor indicatori și că (ii) nu a fost comunicat nici un element care să explice motivul pentru care o analiză mai detaliată ar putea să modifice concluziile generale.

6. Ocupare a forței de muncă, productivitate și salarii

(215)

Ocuparea forței de muncă în ceea ce privește produsul similar a rămas stabilă până în 2001, dar a crescut considerabil în 2002, ca urmare a dării în folosință a unei noi unități de producție în Comunitate de către unul dintre producătorii comunitari cooperanți. Costurile salariale totale au avut aceeași tendință. Cu toate acestea, productivitatea pe lucrător, deși a crescut până în 2001, a scăzut în 2002, ceea ce poate fi atribuit în mod clar etapei de înființare a noii unități de producție. Pe parcursul anchetei, nu s-a constatat nici un element care să indice o scădere a eficienței.

(216)

Autoritățile publice indiene și patru exportatori au declarat că evoluția ocupării forței de muncă, a productivității și a salariilor nu confirmă producerea unui prejudiciu important în cazul de față.

(217)

Cu toate acestea, trebuie observat că nu s-a tras nici o concluzie în acest sens cu privire la ocuparea forței de muncă și la productivitate. În ceea ce privește salariile, a crescut numai valoarea totală a salariilor. Salariul mediu pe lucrător chiar a scăzut ușor (a se vedea tabelul de mai jos), ceea ce indică (i) absența unei evoluții pozitive la nivelul lucrătorilor și (ii) obiectivul industriei comunitare de a fi rentabilă.

	1999	2000	2001	2002	PE
Salariu pe lucrător (Indice)	100	103	105	99	96

7. Amploarea subvenției și recuperarea de pe urma subvențiilor anterioare

(218)

Ținând seama de volumul și, în special, de prețurile importurilor subvenționate din India, impactul marjei reale de subvenție, care este semnificativ, nu poate fi considerat neglijabil.

(219)

În acest context, autoritățile publice indiene și trei exportatori au afirmat că marjele de subvenție au fost supraestimate.

(220)

Cu toate acestea, astfel cum se precizează la considerentele 153 și 154 de mai sus, ancheta a arătat că valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, exprimată ad valorem, variază între 25,3 % și 35,1 % pentru producătorii-exportatori investigați. Se stabilește, prin urmare, în mod clar existența unei subvenții semnificative.

(221)

Situația industriei comunitare s-a îmbunătățit în perioada examinată, dar nu și-a revenit complet de pe urma subvențiilor anterioare și este în continuare deficientă.

VI. Concluzie privind situația economică a industriei comunitare

(222)

Între 1999 și perioada anchetei de revizuire, volumul importurilor subvenționate ale produsului în cauză a crescut în mod semnificativ cu 159 %, în timp ce cota lor de piață a crescut cu 70 %. Această evoluție contrastează cu evoluția evident mai puțin favorabilă observată în cazul exportatorilor din alte țări terțe și al industriei comunitare. Importurile din alte țări terțe au crescut numai cu 7 % în perioada examinată și au pierdut chiar 29 % din cota lor de piață. În perioada examinată, volumul de vânzări ale industriei comunitare a crescut cu 80 %, iar cota sa de piață cu 20 %, dar această evoluție pozitivă poate fi atribuită în principal preluării, în anul 2000, a unui alt producător comunitar de către industria comunitară. Începând cu 2001, cota de piață a industriei comunitare prezintă chiar o tendință descendentă. Se poate observa, în special, că începând cu 2000, industria comunitară nu a putut, în termeni relativi, să țină pasul cu creșterea consumului comunitar și evoluția semnificativă a concurenților săi indieni pe piața comunitară.

(223)

În acest context, se observă că prețurile medii ale importurilor subvenționate din India au rămas întotdeauna inferioare prețurilor industriei comunitare pe parcursul perioadei examinate. În plus, în perioada anchetei de revizuire, prețurile importurilor din țara în cauză au determinat o subcotare puternică a prețurilor industriei comunitare. Pe baza unei medii ponderate, subcotarea prețurilor, constatată în perioada anchetei de revizuire, a variat între 11,5 % și 17,1 %.

(224)

Din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de către importurile subvenționate din India, industria comunitară nu a putut să atingă, în nici un moment al perioadei examinate, niveluri ale prețurilor care să nu constituie un prejudiciu. Deși a început să se amelioreze după instituirea măsurilor, rentabilitatea industriei comunitare s-a deteriorat începând cu 2001 și se situează în prezent la un nivel net inferior celui pe care l-ar fi putut atinge în absența unor importuri subvenționate, adică 10 % din cifra de afaceri (a se vedea considerentul 260). Cu toate acestea, numai un nivel acceptabil de rentabilitate îi va permite industriei comunitare să rămână viabilă pe termen lung.

(225)

Această evoluție nefavorabilă a situației industriei comunitare se reflectă, de asemenea, în tendința pe care o prezintă randamentul investițiilor și fluxul de trezorerie.

(226)

În ceea ce privește vânzările captive, opțiunea industriei comunitare de a vinde o parte din producția sa pe piața captivă i-a permis să mențină niveluri ridicate de utilizare a capacităților. Ca urmare a economiilor de scară realizate, un nivel ridicat de utilizare a capacităților contribuie la scăderea costului de producție. De altfel, astfel cum s-a explicat anterior, volumul de vânzare, prețurile și cota de piață nu au evoluat într-un mod fundamental diferit pe piața liberă și pe cea captivă. În cazul în care vânzările pe piața captivă nu ar genera profituri mai mari, industria comunitară s-ar afla într-o situație și mai nefavorabilă. Prin urmare, utilizarea captivă nu a contribuit la situația prejudiciabilă. Dimpotrivă, fără existența pieței captive, situația industriei comunitare ar putea fi și mai prejudiciabilă.

(227)

Doi exportatori au pretins că nu se poate concluziona că vânzările pe piața captivă nu au contribuit la situația prejudiciabilă a industriei comunitare, pe motivul că prețurile de vânzare pe această piață ar fi nesigure, cu alte cuvinte, că rentabilitatea vânzărilor captive ar fi exagerată în mod artificial.

(228)

Cu toate acestea, rentabilitatea superioară a vânzărilor pe piața captivă nu se datorează, în principal, unor prețuri de transfer mai ridicate, ci unor costuri de desfacere, cheltuieli administrative și altor cheltuieli generale mai scăzute (a se vedea considerentul 208). În plus, această afirmație nu ia în considerare efectul economiilor de scară. Prin urmare, aceasta nu poate infirma concluzia conform căreia vânzările captive nu au contribuit la prejudiciu.

(229)

Se confirmă, prin urmare, că, în general, industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Trebuie reamintit că articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază nu condiționează stabilirea unui prejudiciu important de evoluția negativă a tuturor indicatorilor economici ai situației industriei comunitare. În plus, nu toți indicatorii economici au aceeași pondere. Rentabilitatea este unul dintre indicatorii cheie, deoarece reprezintă obiectivul final al fiecărei întreprinderi economice. În cazul de față, s-au constatat niveluri insuficiente ale rentabilității. Un alt indicator important de prejudiciu, care are un impact major asupra rentabilității, este nivelul prețurilor. Pe parcursul perioadei examinate, presiunile externe exercitate asupra prețurilor, în special prin importurile subvenționate de produse indiene, au împiedicat industria comunitară să atingă niveluri ale prețurilor care să nu constituie un prejudiciu pe piața liberă.

VII. Efectul importurilor subvenționate

(230)

În 2000, foarte probabil din cauza instituirii măsurilor, India și-a pierdut pentru o anumită perioadă poziția de al doilea mare exportator către piața comunitară, în timp ce exportatorii din Oman, în special, câștigau cote de piață. Cu toate acestea, de atunci, exportatorii indieni nu numai că și-au recâștigat poziția, dar au devenit cei mai mari exportatori către Comunitate în perioada anchetei de revizuire.

(231)

Această creștere a volumului importurilor subvenționate de produse indiene, observată în special începând cu 2002, a coincis cu o scădere de aproximativ 36 % a rentabilității industriei comunitare în 2002, comparativ cu 2001. S-a constatat că, în această perioadă, un producător comunitar a înființat o nouă unitate de producție și se afla într-o etapă de înființare care i-ar putea fi putut afecta rentabilitatea. Cu toate acestea, s-a constatat, de asemenea, că și celălalt producător comunitar, care nu se afla într-o etapă de înființare, s-a confruntat cu o scădere semnificativă a rentabilității, de 17 %, comparativ cu 2001, iar în perioada anchetei de revizuire rentabilitatea sa s-a deteriorat și mai mult. În plus, astfel cum s-a precizat la considerentul 207, industria comunitară nu a putut în nici un moment să atingă niveluri ale prețurilor care să nu constituie un prejudiciu. Dimpotrivă, începând tot cu 2002, aceasta a trebuit să își ajusteze prețurile în jos pentru a-și proteja cota de piață.

(232)

După comunicarea informațiilor, trei exportatori au declarat că volumul importurilor din India în comparație cu volumul total al importurilor, adică 8,4 % în timpul perioadei de anchetă, și cota lor de piață, adică 2,5 % în timpul perioadei de anchetă, ambele aflate în ușoară scădere față de 2002, erau prea scăzute și marginale pentru a avea un oarecare impact prejudiciabil, în special având în vedere cota de piață mai importantă deținută de industria comunitară. S-a afirmat, de asemenea, că o analiză în termeni relativi ar fi înșelătoare, deoarece India a pornit de la un nivel foarte scăzut în 1999, cota de piață și volumul importurilor fiind atunci de 1,5 % și respectiv 3,7 %.

(233)

Ca răspuns la această afirmație, trebuie reamintit că, în perioada de anchetă, atât cota de piață, cât și volumul importurilor din India erau mult superioare pragurilor de minimis menționate la articolul 10 alineatul (11) și la articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază și pot avea, prin urmare, un efect de cauzalitate. În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din regulamentul de bază, efectul de cauzalitate poate fi demonstrat fie prin volumul importurilor, fie prin nivelul prețurilor importurilor subvenționate. Efectul nivelului prețurilor poate fi clar observat în cazul de față. Astfel cum s-a stabilit anterior pe parcursul anchetei inițiale, produsul în cauză este un produs de bază în vrac, foarte sensibil la evoluția prețurilor și care reacționează rapid la orice presiune de scădere a acestora. Din această cauză, cantități mici pot influența prețurile pe piață. De fapt, în perioada examinată, prețurile indiene sunt cele care au stabilit presiunea medie exercitată asupra prețurilor.

(234)

Prin urmare, s-a confirmat că importurile subvenționate din India au avut un impact negativ considerabil asupra situației industriei comunitare, în perioada examinată, în special asupra rentabilității.

VIII. Impact al altor factori

1. Importuri din alte țări terțe

(235)

Importurile produsului în cauză din alte țări decât India au crescut cu numai 7 % între 1999 și perioada anchetei de revizuire, adică în mod clar sub rata creșterii consumului comunitar. Printre aceste țări, principalii furnizori ai pieței comunitare sunt Oman, Statele Unite ale Americii, China, Coreea de Sud și Singapore. Cu toate acestea, prețurile lor medii de import sunt cu mult superioare prețurilor de import din India și, cu excepția statului Oman, prețurilor practicate de industria comunitară. Prețurile de import din Oman sunt comparabile cu prețurile industriei comunitare, dar creșterea cotei de piață a acestei țări a fost cu mult mai puțin pronunțată decât creșterea din celelalte țări terțe în perioada examinată.

(236)

După comunicarea informațiilor, autoritățile publice indiene și doi exportatori au declarat că, la compararea prețurilor de vânzare medii, ar fi trebuit să se țină seama de dreptul compensatoriu aplicabil importurilor din India. În cazul în care s-ar fi procedat astfel, prețurile din India s-ar fi situat practic la același nivel cu prețurile din Oman. De asemenea, au remarcat că prețurile medii practicate de anumite țări terțe, în special de Statele Unite ale Americii și China, au scăzut în mod semnificativ în perioada examinată, în timp ce prețurile indiene, în special, se aflau în creștere. În afară de aceasta, un alt exportator a afirmat că analiza nu a luat în considerare în mod corespunzător scăderea volumului importurilor din India între 2002 și perioada anchetei de revizuire, că principalii furnizori erau alte țări terțe și că, din 1999 până în 2001, India a practicat prețuri medii similare cu cele din Coreea de Sud.

(237)

În ceea ce privește dreptul compensatoriu inițial în vigoare, trebuie precizat că, în marea lor majoritate, importurile din India erau supuse fie unui drept vamal zero, fie unei rate a drepturilor care duce la prețuri medii inferioare prețurilor medii din Oman. Prin urmare, în medie, importurile din Oman nu au exercitat aceeași presiune asupra prețurilor. În plus, prețurile medii de import din toate celelalte țări terțe erau, de asemenea, superioare prețurilor din India în perioada examinată, ceea ce situează încă o dată India ca principala sursă de presiune asupra prețurilor. Din punct de vedere al volumului, este adevărat că India nu era singura sursă de importuri semnificative pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, se reamintește că India era singura țară supusă unor măsuri, având astfel un impact asupra fluxului comercial al produsului în cauză. În afară de aceasta, în ciuda măsurilor, importurile din India au crescut în mod semnificativ începând cu 2001, India și-a reluat poziția de al doilea mare exportator din 2002, iar în perioada anchetei de revizuire, a devenit cel mai mare exportator. Prin urmare, ușoara scădere a importurilor din India, observată între 2002 și perioada de anchetă, nu a avut nici un efect asupra pieței care a recompensat, în cele din urmă, politica de prețuri practicată de această țară. În consecință, aceste argumente nu pot fi acceptate. S-a confirmat, prin urmare, că importurile din celelalte țări terțe nu au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care ar putea rupe legătura de cauzalitate între importurile subvenționate din India și prejudiciul suferit de industria comunitară.

2. Evoluția consumului pe piața comunitară

(238)

Consumul comunitar al produsului care face obiectul anchetei a crescut cu 51 % în perioada examinată. În consecință, prejudiciul suferit de industria comunitară nu poate fi atribuit unei reduceri a cererii pe piața comunitară.

3. Exporturile industriei comunitare

(239)

Exporturile industriei comunitare au crescut cu 16 % în perioada examinată. Prețurile de export ale industriei comunitare au fost, în medie, cu 10 % până la 15 % mai ridicate decât prețurile de vânzare în Comunitate. Astfel, activitățile de export ale industriei comunitare nu au putut să contribuie la situația sa prejudiciabilă.

(240)

În acest context, autoritățile publice indiene și un exportator au afirmat că, în răspunsurile sale la chestionare, industria comunitară a menționat că strânsa concurență exercitată de către exportatorii indieni pe piețele unor țări terțe a determinat scăderea prețurilor și pierderea unor cote de piață, ceea ce, la prima vedere, pare să contrazică constatările de mai sus. Astfel, pe baza acestei evaluări a industriei comunitare, aceasta nu ar suferi nici un prejudiciu pe piața comunitară, cel puțin nu din cauza importurilor din India.

(241)

În această privință, se observă că, având în vedere creșterea pieței produselor în cauză pe plan mondial, nu există nici o contradicție între scăderea prețurilor de export și pierderea cotei de piață a industriei comunitare în țările terțe și faptul că volumul acestor exporturi a crescut efectiv, iar prețurile erau superioare prețurilor obținute de industria comunitară din vânzările în Comunitate. De aceea, deși rezultatele la export ale industriei comunitare ar fi putut fi mai bune fără concurența exercitată pe piețele terțe de către exporturile la prețuri scăzute, subvenționate, de produse indiene, nu există nici un indiciu că, datorită acestor rezultate, industria comunitară nu s-a confruntat, pe piața comunitară, cu o concurență de prețuri prejudiciabilă, cauzată în principal de importurile la prețuri scăzute ale acelorași produse. Prin urmare, argumentul trebuie respins.

4. Competitivitatea industriei comunitare

(242)

Industria comunitară este un concurent important, fapt demonstrat de cota sa de piață, care a investit în mod constant pentru a-și menține producția la cel mai înalt nivel tehnic. Scăderea productivității pe lucrător (în kg) după 2001 este atribuită exclusiv etapei de înființare a noii unități de producție a unui producător comunitar și are, prin urmare, doar un caracter temporar. În consecință, nu există nici un indiciu că o competitivitate insuficientă ar fi putut rupe legătura de cauzalitate între importurile din India și prejudiciul suferit de industria comunitară.

5. Utilizarea captivă

(243)

Astfel cum s-a precizat deja la considerentul 226, se consideră că utilizarea captivă nu a contribuit la situația prejudiciabilă. Dimpotrivă, fără existența unei piețe captive, situația industriei comunitare ar fi putut fi și mai prejudiciabilă.

G. PROBABILITATEA DE CONTINUARE SAU DE REAPARIȚIE A PREJUDICIULUI

(244)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea sau reapariția prejudiciului.

(245)

Astfel cum s-a precizat la considerentele 161-243, s-a stabilit că, în ciuda măsurilor în vigoare, industria comunitară continua să sufere un prejudiciu cauzat de importurile subvenționate ale produsului în cauză, în perioada anchetei de revizuire. Nivelul de eliminare a prejudiciului constatat în timpul prezentei anchete de revizuire variază între 17,3 % și 48,1 % și este superior nivelului care fusese stabilit în timpul anchetei inițiale (între 12,6 % și 28,9 %), deși, în această revizuire, marja rezonabilă a beneficiului pentru industria comunitară a fost redusă cu o treime în comparație cu ancheta inițială (a se vedea considerentul 260). În afară de aceasta, ancheta a stabilit că, în ciuda vânzărilor interne și a exporturilor destinate altor țări, există încă importante capacități de producție neutilizate în India, în special în cazul exportatorilor supuși unor rate ale drepturilor relativ ridicate în Comunitate. Prin urmare, s-a considerat rezonabil să se concluzioneze că, în cazul expirării măsurilor, importurile subvenționate de produse indiene la prețuri mici ar crește și mai mult, ceea ce ar duce, probabil, la o continuare a prejudiciului.

(246)

Deoarece industria comunitară este supusă în continuare unui prejudiciu semnificativ cauzat de importurile subvenționate, în ciuda existenței măsurilor, nu este necesar să se mai analizeze probabilitatea unei reapariții a prejudiciului.

H. INTERESUL COMUNITĂȚII

I. Introducere

(247)

S-a analizat dacă existau motive serioase care să ducă la concluzia că aplicarea în continuare a măsurilor în cazul de față nu este în interesul Comunității. În acest scop și în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a luat în considerare impactul probabil al măsurilor asupra tuturor părților implicate în anchetă. Pentru a stabili dacă menținerea măsurilor este în interesul Comunității, au fost trimise chestionare utilizatorilor și importatorilor produsului în cauză, precum și furnizorilor de materii prime utilizate în fabricarea produsului similar.

II. Interesul industriei comunitare

(248)

Astfel cum s-a menționat anterior, industria comunitară a continuat să își mărească producția. Acest fapt a fost posibil datorită creșterii constante a investițiilor realizate de industria comunitară pentru a rămâne competitivă, astfel cum trebuie să procedeze principalii concurenți pe piață. Se reamintește că, în perioada anchetei de revizuire, industria comunitară și-a mărit instalațiile de producție, și-a deschis o nouă fabrică în Comunitate și a elaborat planuri în vederea înființării unei noi unități de producție. Acest proces de investiții continue este subminat în special de evoluția nesatisfăcătoare a rentabilității sale, care rezultă din presiunea constantă asupra prețurilor, exercitată de importurile din India ale produsului în cauză pe piața Comunității.

Se consideră că, în absența unor măsuri pentru corectarea efectelor importurilor subvenționate, industria comunitară se confruntă în continuare cu o subcotare de preț și, prin urmare, cu o prăbușire a prețurilor care îi afectează rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de trezorerie. În cele din urmă, acest fapt ar putea chiar pune în pericol viabilitatea industriei comunitare. În consecință, s-a considerat că expirarea măsurilor ar contraveni intereselor industriei comunitare.

III. Interesul importatorilor/comercianților

(249)

Au fost trimise chestionare tuturor importatorilor/comercianților cunoscuți ai produsului în cauză, dar numai unul din nouăsprezece a răspuns. Cu toate acestea, importatorul care a cooperat nu a formulat nici un comentariu cu privire la efectul probabil al menținerii măsurilor asupra activităților sale. Din informațiile comunicate, rezultă că importatorii/comercianții comunitari achiziționează produsul care face obiectul anchetei din mai multe surse. Deoarece nu există diferențe fundamentale între calitatea produsului importat din India și cea a produsului obținut din alte surse, se consideră că în caz de prelungire a măsurilor, importatorii/comercianții din Comunitate nu urmează să se confrunte cu nici o dificultate în a obține produsul de la alți furnizori. În afară de aceasta, importatorul cooperant vinde, de asemenea, o gamă largă de alte produse, astfel încât nu depinde de produsul în cauză. Deși vânzările produsului în cauză au crescut în mod semnificativ în perioada examinată (volumul lor a crescut de șapte ori), acestea reprezintă numai o mică proporție din cifra sa de afaceri totală (aproximativ 1,4 % în perioada anchetei de revizuire). În cele din urmă, importatorul nu a indicat un eventual impact al prelungirii măsurilor asupra ocupării forței de muncă, deoarece activitățile de import nu necesită multă mână de lucru.

(250)

Deși importatorii/comercianții ar putea să nu fie în favoarea măsurilor, se poate concluziona, pe baza informațiilor disponibile, că eventualul interes pe care expirarea măsurilor l-ar putea prezenta pentru aceștia nu prevalează asupra interesului real, menționat la considerentul 248, pe care industria comunitară îl are pentru continuarea remedierii practicilor comerciale neloiale și prejudiciabile ale Indiei.

IV. Interesul furnizorilor în amonte

(251)

Pentru evaluarea efectului pe care menținerea măsurilor compensatorii l-ar putea avea asupra furnizorilor în amonte ai industriei comunitare, au fost trimise chestionare tuturor furnizorilor în amonte cunoscuți. Au fost trimise șase chestionare și s-au primit două răspunsuri. Acești furnizori în amonte, care livrează industriei comunitare în special glucoză și dextroză, sunt favorabili menținerii măsurilor. Deși industria comunitară nu se află printre cei mai importanți clienți ai acestor furnizori, activitățile sale contribuie, totuși, la rentabilitatea acestora și la ocuparea forței de muncă. Această relație comercială benefică ar fi pusă în pericol, în cazul în care industria comunitară ar trebui să reducă și chiar să oprească fabricarea produsului similar.

(252)

Prin urmare, în lipsa unor informații contrare, se concluzionează că prelungirea măsurilor ar răspunde intereselor furnizorilor în amonte.

V. Interesul utilizatorilor

(253)

Au fost trimise, de asemenea, chestionare către cinci utilizatori cunoscuți ai produsului în cauză, și anume unor societăți farmaceutice. Printre altele, Comisia i-a întrebat dacă aceștia consideră că menținerea măsurilor este în interesul Comunității și despre modul în care acestea continuă să îi afecteze, invitându-i să îi transmită comentariile lor în acest sens. Cu toate acestea, nici unul dintre aceștia nu a răspuns și, prin urmare, nu s-a formulat nici o observație. Ținând seama de faptul că utilizatorii pot să achiziționeze produsul care face obiectul anchetei nu numai în India, dar și din alte surse și în lipsa unor informații privind impactul economic al măsurilor asupra activităților lor (de exemplu asupra ocupării forței de muncă, rentabilității sau politicii de investiții), nu a fost posibil să se stabilească dacă au existat interese majore ale utilizatorilor.

(254)

Deși, în ciuda lipsei lor de reacții, utilizatorii ar putea să fie împotriva măsurilor, din informațiile comunicate de părțile interesate cooperante rezultă că abrogarea măsurilor nu ar prezenta pentru aceștia nici un interes fondat care ar putea prevala asupra interesului real, prezentat la considerentul 248, al industriei comunitare de a continua remedierea practicilor comerciale neloiale și prejudiciabile ale Indiei.

(255)

Un exportator a afirmat că interesele consumatorilor comunitari nu au fost luate în considerare în mod corespunzător și că, din acest motiv, analiza interesului Comunității nu ar fi în deplină conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază. Acesta a susținut că interesele consumatorilor ar putea fi afectate în mod negativ, în cazul în care producătorii de preparate farmaceutice ar reflecta în dozarea finală o eventuală creștere a prețurilor datorată măririi costurilor.

(256)

Ca răspuns la această afirmație, trebuie reamintit că nici o organizație de consumatori nu s-a exprimat pe parcursul prezentei anchete. În plus, consumatorii comunitari au, în general, asigurare medicală. Nu există nici un element concret care să stabilească dacă pretinsa creștere a costurilor anumitor formulări de antibiotice ar putea afecta în mod semnificativ contribuțiile la asigurarea medicală. În afară de aceasta, este greu de știut în ce măsură producătorii anumitor formule de antibiotice, adică utilizatorii, pot să reflecte o creștere a costurilor. În aceste condiții, este imposibil de stabilit dacă prelungirea măsurilor contravine intereselor majore ale consumatorilor.

VI. Concluzie

(257)

După analiza diverselor interese în joc, se consideră că, din punct de vedere al interesului general al Comunității, nici un interes nu prevalează asupra interesului industriei comunitare de a menține măsurile. Prelungirea măsurilor ar trebui să permită industriei comunitare să-și îmbunătățească rentabilitatea până la atingerea unui nivel rezonabil și să-și continue programul de investiții în cadrul Comunității, cu efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă și competitivității pe piață. De altfel, din informațiile disponibile nu rezultă că celelalte părți interesate din Comunitate (și anume importatorii/comercianții, furnizorii în amonte, utilizatorii și consumatorii) au un interes major ca măsurile să nu fie prelungite.

I. MĂSURI COMPENSATORII

(258)

Ținând seama de concluziile privind continuarea subvențiilor, prejudiciul și interesul Comunității, se consideră adecvată prelungirea măsurilor compensatorii privind importurile produsului în cauză din India. Pentru a stabili nivelul acestor măsuri, s-a ținut seama de ratele subvențiilor constatate în perioada anchetei de revizuire și de valoarea dreptului necesar pentru eliminarea prejudiciului suferit de industria comunitară.

I. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(259)

Creșterea necesară a prețurilor pentru eliminarea prejudiciului a fost stabilită, pentru fiecare societate, prin compararea prețului de import mediu ponderat al produsului în cauză cu prețul fără efecte prejudiciabile al produsului similar, vândut de industria comunitară pe piața Comunității. Diferența de preț a fost exprimată în procente din valoarea totală de import CIF.

(260)

Prețul fără efecte prejudiciabile a fost obținut prin adăugarea unei marje a beneficiului de 10 % la costul de producție mediu ponderat al industriei comunitare. Această marjă a beneficiului, care este inferioară cu o treime marjei reținute pe parcursul anchetei inițiale (a se vedea considerentul 205), corespunde marjei beneficiului pe care industria comunitară o poate obține pentru grupuri de produse similare care nu sunt supuse unei concurențe neloiale. Având în vedere intensificarea concurenței, s-a considerat că această marjă minimă este mai potrivită și mai rezonabilă decât marja de 15 % stabilită pe parcursul anchetei inițiale. Aceasta ar trebui să permită industriei comunitare să-și continue investițiile în cercetare și dezvoltare și să rămână, astfel, competitivă.

II. Forma și nivelul măsurilor

(261)

În lipsa unor situații speciale, se consideră adecvată stabilirea unui drept standard, și anume a unui drept vamal ad valorem.

(262)

În ceea ce privește nivelul dreptului, în cazul a patru dintre exportatorii cooperanți, rata subvenției era superioară nivelului de eliminare a prejudiciului. Astfel, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a considerat că o valoare mai mică a dreptului, corespunzătoare nivelului de eliminare a prejudiciului, este suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de către importurile efectuate de la acești patru exportatori. Ratele dreptului aplicabile acestor importuri ar trebui să se încadreze între 17,3 % și 30,3 %. În cazul celorlalți trei exportatori, nivelurile de eliminare a prejudiciului erau superioare ratelor stabilite ale subvenției, care trebuie, prin urmare, să constituie baza acestor măsuri. Ratele dreptului aplicabile importurilor efectuate de la acești exportatori ar trebui să se încadreze între 25,3 % și 32 %. Deoarece gradul de cooperare al exportatorilor indieni era ridicat (mai mare de 80 %), rata dreptului aplicabilă tuturor celorlalte societăți ar trebui stabilită la nivelul ratei celei mai ridicate a dreptului individual, și anume 32 %.

(263)

Ratele individuale precizate în prezentul regulament reflectă situația constatată în cazul exportatorilor care au cooperat pe parcursul revizuirii. Acestea se aplică, prin urmare, numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile asociate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste rate și sunt supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(264)

Orice cerere de aplicare a acestor rate individuale (de exemplu, ca urmare a unei modificări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (10) și trebuie să cuprindă toate informațiile utile, în special cu privire la orice modificare a activităților societății, legate de producție, de vânzările interne și de vânzările pentru export, care rezultă, de exemplu, în urma acestei modificări de denumire sau a creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul este modificat în consecință, după consultarea comitetului consultativ, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de rate individuale ale dreptului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie un drept compensatoriu definitiv asupra importurilor de trihidrat de amoxicilină, trihidrat de ampicilină și cefalexină, care nu se prezintă sub forma unor doze măsurate sau ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, cuprinse la codurile NC ex 2941 10 10 (cod TARIC 2941101010), ex 2941 10 20 (cod TARIC 2941102010) și ex 2941 90 00 (cod TARIC 2941900030), originare din India.

(2) Rata dreptului aplicabilă prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele importate din India și fabricate de următoarele societăți:

—	17,3 % pentru KDL Biotech Ltd, Mumbai (cod adițional TARIC: A580);

—	28,1 % pentru Nectar Lifesciences Ltd, Chandigarh (cod adițional TARIC: A581);

—	25,3 % pentru Nestor Pharmaceuticals Ltd, New Delhi (cod adițional TARIC: A582);

—	30,3 % pentru Ranbaxy Laboratories Ltd, New Delhi (cod adițional TARIC: 8221);

—	28,1 % pentru Torrent Gujarat Biotech Ltd, Ahmedabad (cod adițional TARIC: A583);

—	28,1 % pentru Surya Pharmaceuticals Ltd, Chandigarh (cod adițional TARIC: A584);

—	32 % pentru toate celelalte societăți (cod adițional TARIC: 8900).

(3) În lipsa unor indicații contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la drepturile vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 mai 2005.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KRECKÉ

(1) JO L 288, 21.10.1997, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

(2) JO L 273, 9.10.1998, p. 1.

(3) JO C 8, 14.1.2003, p. 2.

(4) JO C 241, 8.10.2003, p. 7.

(5) JO L 166, 11.6.1998, p. 17 (considerentul 9).

(6) Declarația Ministerului Comerțului și Industriei al guvernului indian nr. 1/2002-07 din 31 martie 2002.

(7) Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 al Consiliului [JO L 295, 18.9.2004, p. 4 (considerentul 13)].

(8) Legea finanțelor din 1999 a prelungit perioada de aplicare din 2000 până în 2005.

(9) Articolul 143 alineatul (1) literele (e) și (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1). Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2286/2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).

(10) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția B J-79 5/17, Rue de la Loi/Wetstraat 200, B-1049 Bruxelles.

Țară	Societate	Cod adițional TARIC
Republica Belarus	Mărfuri produse de Republican Unitary Enterprise Production Amalgamation Belaruskali, Soligorsk, Belarus și vândute de JSC International Potash Company, Moscova; Rusia sau de Belurs Handelsgesellschaft mbH, Viena, Austria, sau de UAB Baltkalis, Vilnius, Lituania către primul client independent din Comunitate care acționează în calitate de importator	A518
Federația Rusă	Mărfuri produse de JSC Silvinit, Solikamsk, Rusia și vândute de JSC International Potash Company, Moscova, Rusia sau de Belurs Handelsgesellschaft mbH, Viena, Austria către primul client independent din Comunitate care acționează în calitate de importator	A519
Federația Rusă	Mărfuri produse și vândute de Uralkali, Berezniki, Rusia, sau produse de JSC Uralkali, Berezniki, Rusia și vândute de Uralkali Trading SA, Geneva, Elveția către primul client din Comunitate care acționează în calitate de importator	A520”

Referințe			Cuprins
Anul	JO	Pagina
			Notă introductivă		1
2005	L 035	23		32005R0184
			Regulamentul (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe		3
2005	L 038	1		32005D0106
			Decizia Consiliului din 22 noiembrie 2004 privind semnarea și aplicarea provizorie a unui Protocol adițional la Acordul de constituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace		36
2005	L 052	42		32005D0160
			Decizia Comisiei din 27 octombrie 2004 de aprobare a schimbului de scrisori dintre Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (UNOCHA) și Comisia Comunităților Europene privind cooperarea în cadrul măsurilor care trebuie luate în caz de catastrofă (în cazul intervențiilor simultane într-o țară afectată de o catastrofă)Schimb de scrisori între Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (UNOCHA) și Comisia Comunităților Europene privind cooperarea în cadrul măsurilor care trebuie luate în caz de catastrofă (în cazul intervențiilor simultane într-o țară afectată de o catastrofă) (1)		38
2005	L 062	12		32005R0389
			Regulamentul (CE) nr. 389/2005 al Comisiei din 8 martie 2005 de stabilire a derogărilor de la Regulamentele (CE) nr. 2201/96 al Consiliului și (CE) nr. 800/1999 în ceea ce privește anumite tipuri de zahăr folosite în anumite produse transformate pe bază de fructe și legume exportate în țări terțe, altele decât Elveția și Liechtenstein		45
2005	L 063	21		32005D0192
			Decizia Consiliului și a Comisiei din 21 februarie 2005 privind încheierea Protocolului la Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană		47
2005	L 065	25		32005D0196
			Decizia Consiliului din 21 februarie 2005 privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Comunitatea Europeană și Ucraina privind prelungirea și modificarea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Ucraina referitor la comerțul cu produse textile		49
2005	L 065	26		22005A0311(01)
			Acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Ucraina, reprezentată de Guvernul ucrainean, privind prelungirea și modificarea Acordului dintre Comunitatea Economică Europeană și Ucraina referitor la comerțul cu produse textile din 1993		50
2005	L 066	22		32005D0202
			Decizia Consiliului din 31 ianuarie 2005 privind încheierea unui protocol adițional la Acordul de parteneriat economic, de coordonare politică și de cooperare între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statele Unite Mexicane, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană		54
2005	L 068	30		32005D0205
			Decizia Consiliului și a Comisiei din 21 februarie 2005 privind încheierea unui Protocol la Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Republica Croația, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană		56
2005	L 068	32		32005D0206
			Decizia Consiliului din 28 februarie 2005 privind semnarea și aplicarea provizorie a unui protocol adițional la Acordul privind comerțul, dezvoltarea și cooperarea dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană		58
2005	L 071	1		32005R0428
			Regulamentul (CE) nr. 428/2005 al Consiliului din 10 martie 2005 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză și din Arabia Saudită, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2852/2000 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Coreea și de închidere a procedurii antidumping privind astfel de importuri originare din Taiwan		59
2005	L 075	35		32005D0244
			Decizia Consiliului din 3 martie 2005 referitoare la încheierea unui acord privind accesul la piețe între Comunitatea Europeană și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam		92
2005	L 075	37		22005A0322(03)
			Acord privind accesul pe piață între Comunitatea Europeană și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam		94
2005	L 076	3		22005A0322(01)
			Acord sub forma unui schimb de scrisori privind punerea în aplicare, cu titlu provizoriu, a Protocolului de stabilire, pentru perioada 1 iulie 2004-30 iunie 2007, a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica Coasta de Fildeș privind pescuitul în largul coastei Republicii Coasta de Fildeș		97
2005	L 077	9		32005D0252
			Decizia Consiliului și a Comisiei din 21 februarie 2005 privind încheierea Protocolului la Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, pentru a lua în considerare aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace la Uniunea Europeană		98
2005	L 083	12		32005R0502
			Regulamentul (CE) nr. 502/2005 al Comisiei din 31 martie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1362/2000 al Consiliului în ceea ce privește deschiderea și administrarea contingentelor tarifare pentru anumite produse originare din Mexic		100
2005	L 084	9		32005R0523
			Regulamentul (CE) nr. 523/2005 al Comisiei din 1 aprilie 2005 de deschidere a unei reexaminări privind noțiunea de nou exportator din Regulamentul (CE) nr. 1467/2004 al Consiliului de instituire a unui drept antidumping definitiv asupra importurilor de polietilenă tereftalată (PET) originară, printre altele, din Republica Populară Chineză, de abrogare a dreptului în ceea ce privește produsele unui exportator din această țară și de înregistrare a importurilor acestor produse		101
2005	L 084	19		32005D0269
			Decizia Consiliului din 28 februarie 2005 privind încheierea Acordului de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte		104
2005	L 090	35		32005D0272
			Decizia Consiliului din 14 martie 2005 privind încheierea Acordului bilateral între Comunitatea Europeană și Republica Serbia privind comerțul cu produse textile		106
2005	L 090	36		22005A0408(01)
			Acord între Comunitatea Europeană și Republica Serbia privind comerțul cu produse textile		107
2005	L 093	6		32005R0552
			Regulamentul (CE) nr. 552/2005 al Comisiei din 11 aprilie 2005 de instituire a unui drept antidumping provizoriu la importurile de anumite cărămizi de magnezie originare din Republica Populară Chineză		146
2005	L 094	26		32005R0559
			Regulamentul (CE) nr. 559/2005 al Comisiei din 12 aprilie 2005 pentru deschiderea unei anchete privind o eventuală eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 2074/2004 al Consiliului privind importurile de anumite mecanisme de îndosariat cu inele originare din Republica Populară Chineză prin importuri de anumite mecanisme de îndosariat cu inele expediate din Republica Populară Democratică Laos, indiferent dacă au fost sau nu declarate originare din această țară, și de supunere a acestor importuri la înregistrare		171
2005	L 097	1		32005R0564
			Regulamentul (CE) nr. 564/2005 al Consiliului din 8 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1601/2001 privind instituirea unui drept antidumping definitiv și perceperea cu titlu definitiv a dreptului antidumping provizoriu instituit la importurile anumitor cabluri din fier sau din oțel originare din Republica Cehă, Rusia, Thailanda și Turcia		175
2005	L 097	34		32005R0580
			Regulamentul (CE) nr. 580/2005 al Comisiei din 14 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 206/2005 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de somon de crescătorie		178
2005	L 098	11		32005R0588
			Regulamentul (CE) nr. 588/2005 al Comisiei din 15 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1002/2004 de acceptare a angajamentelor oferite în cadrul procedurii antidumping privind importurile de clorură de potasiu originară din Republica Belarus, Federația Rusă și Ucraina		179
2005	L 098	32		32005D0306
			Decizia Comisiei din 16 februarie 2005 de aprobare în numele Comunității Europene a modificărilor anexelor la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei cu privire la măsurile sanitare aplicabile comerțului cu animale vii și produse de origine animală [notificată cu numărul C(2005) 336] (1)		182
2005	L 098	34		22005A0416(01)
			Acord sub forma unui schimb de scrisori cu Guvernul Canadei privind modificările la anexa V și anexa VIII la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei privind măsurile sanitare de protecție a sănătății publice și animale aplicabile în comerțul cu animale vii și cu produse de origine animală		184
2005	L 104	33		32005D0321
			Decizia Consiliului din 14 aprilie 2005 de încheiere a consultărilor cu Republica Guineea prevăzute la articolul 96 din Acordul de la Cotonou		192
2005	L 107	1		32005R0639
			Regulamentul (CE) nr. 639/2005 al Consiliului din 25 aprilie 2005 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de furfural originar din Republica Populară Chineză după reexaminarea în temeiul expirării măsurilor, efectuată în baza articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96		196
2005	L 112	12		32005D0353
			Decizia Consiliului din 22 decembrie 2004 privind încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Principatul Liechtenstein prin care se prevăd măsuri echivalente celor stabilite prin Directiva 2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi		206
2005	L 114	9		32005D0356
			Decizia Consiliului din 22 decembrie 2004 privind încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Principatul Andorra de stabilire a unor măsuri similare celor prevăzute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi		208
2005	L 121	1		32005R0713
			Regulamentul (CE) nr. 713/2005 al Consiliului din 10 mai 2005 de instituire a unui drept compensatoriu definitiv asupra importurilor anumitor antibiotice cu spectru larg originare din India		210

			(1) Text cu relevanță pentru SEE.

01	Probleme generale, financiare și instituționale
02	Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor
03	Agricultură
04	Pescuit
05	Libera circulație a lucrătorilor și politica socială
06	Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
07	Politica în domeniul transporturilor
08	Politica în domeniul concurenței
09	Impozitare
10	Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor
11	Relații externe
12	Energie
13	Politica industrială și piața internă
14	Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale
15	Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății
16	Știință, informare și cultură
17	Legislația privind întreprinderile
18	Politica externă și de securitate comună
19	Spațiul de libertate, securitate și justiție
20	Europa cetățenilor