11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R0658

L 102/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 658/2002 AL CONSILIULUI

din 15 aprilie 2002

de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulament de bază”), în special articolul 11 alineatele (2) și (3),

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA

1. Anchete precedente

(1)

În mai 1994, prin Decizia 94/293/CE (2), Comisia a acceptat angajamente pentru importurile de nitrat de amoniu originar din Lituania și Rusia, în urma unei proceduri antidumping regionale privind importurile în Regatul Unit. Angajamentul oferit de către autoritățile din Rusia a fost însă încălcat în primul an de aplicare.

(2)

În iunie 1994, s-a deschis o anchetă antidumping la scară comunitară privind nitratul de amoniu originar din Lituania și Rusia, în urma unei reclamații înaintate de Asociația europeană a producătorilor de îngrășăminte (EFMA). Prin Decizia 95/344/CE a Comisiei, procedura a fost închisă pentru importurile din Lituania (3) și, în august 1995, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 2022/95 (4), a instituit un drept antidumping definitiv asupra importurilor de nitrat de amoniu din Rusia. Măsurile aplicabile importurilor originare din Rusia constau într-un drept variabil egal cu diferența dintre 102,9 ECU per tonă netă de produs (preț minim la import) și prețul CIF net la frontiera comunitară, înainte de vămuire, în cazul în care acesta din urmă era mai mic.

(3)	Având în vedere că o anchetă ulterioară a stabilit că respectivele măsuri au fost acceptate, Regulamentul (CE) nr. 663/98 al Consiliului (5) le-a transformat, în martie 1998, într-un drept specific de 26,3 ECU per tonă.

2. Anchete privind alte țări

(4)

În octombrie 1999, s-a deschis o anchetă antidumping privind importurile în Comunitate de nitrat de amoniu originar din Lituania, Polonia și Ucraina (6). Această anchetă a arătat că importurile de nitrat de amoniu originar din Polonia și Ucraina făceau obiectul unui dumping și aduceau un prejudiciu considerabil industriei comunitare, însă nu a identificat nici un caz de dumping pentru importurile originare din Lituania. În consecință, prin Regulamentul (CE) nr. 132/2001 (7), s-au instituit măsuri antidumping definitive asupra importurilor de nitrat de amoniu originare din Polonia și Ucraina, în timp ce procedura a fost închisă pentru importurile originare din Lituania. Drepturile instituite se prezintă sub forma unui drept specific per tonă pentru a se asigura eficacitatea măsurilor și pentru a descuraja orice manipulare a prețurilor.

3. Ancheta prezentă

3.1. Cererea de reexaminare

(5)

În urma publicării, la 24 februarie 2000, a unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare asupra importurilor de nitrat de amoniu originare din Rusia (8), Comisia a fost sesizată, în conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, cu o cerere de reexaminare în temeiul expirării măsurilor și de reexaminare intermediară depusă de EFMA în numele producătorilor care reprezentau majoritatea producției comunitare de nitrat de amoniu (denumiți în continuare „producători comunitari reclamanți”). În cererea de reexaminare în temeiul expirării măsurilor se susținea că expirarea măsurilor ar favoriza, probabil, continuarea sau reapariția dumpingului prejudiciabil căruia îi erau supuse importurile originare din Rusia. Cererea de reexaminare intermediară se baza pe faptul că măsurile în vigoare păreau insuficiente pentru contracararea efectelor prejudiciabile ale dumpingului.

3.2. Avizul de deschidere

(6)

Stabilind, în urma consultării comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru a justifica o reexaminare, Comisia a deschis o anchetă în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, prin publicarea unui aviz în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (9).

3.3. Perioada de anchetă

(7)

Ancheta privind probabilitatea continuării și reapariției dumpingului și privind prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 iulie 1999 și 30 iunie 2000 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea evoluției situației în scopul evaluării continuării și/sau a reapariției prejudiciului s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 1996 și la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

3.4. Părțile implicate în anchetă

(8)

Comisia a înștiințat, în mod oficial, cu privire la deschiderea reexaminării, producătorii comunitari reclamanți, producătorii-exportatori din Rusia, importatorii, utilizatorii și asociațiile cunoscute ca fiind interesate, precum și reprezentanții țării exportatoare. Comisia a trimis un chestionar producătorilor-exportatori, producătorilor comunitari, importatorilor, utilizatorilor și asociațiilor cunoscute ca fiind interesate, precum și părților care s-au făcut cunoscute în termenul precizat în avizul de deschidere.

(9)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din Rusia care intenționau să prezinte o cerere pentru statut de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață sau pentru tratament individual, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori cunoscuți ca fiind interesați.

(10)	Nouă producători comunitari, un producător dintr-o țară analoagă, doi importatori, o asociație de importatori și două asociații de utilizatori au răspuns la chestionar. Un singur răspuns la chestionar a fost primit din țara exportatoare în cauză.

3.5. Verificarea informațiilor primite

(11)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare în scopul determinării continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și a examinării interesului Comunității. De asemenea, a oferit părților direct interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere.

(12)

Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

Producători comunitari:

—	Grande Paroisse SA, Franța;

—	Hydro Agri France, Franța;

—	Kemira Ince Ltd., Regatul Unit;

—	Terra Nitrogen, Regatul Unit.

Producător din țara analoagă:

—	Mississippi Chemical Corporation, Yazoo City, Statele Unite.

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1. Produsul în cauză

(13)

Produsul în cauză este același ca și cel din ancheta precedentă, adică nitratul de amoniu (denumit în continuare „produs în cauză”), un îngrășământ azotat solid, utilizat în general în agricultură. Se obține din amoniac și acid nitric, iar conținutul său de azot depășește 28 % din greutate sub forma granulată sau microgranulată.

(14)	Respectivul produs este înregistrat în prezent sub codurile NC 3102 30 90 (nitrat de amoniu, altul decât în soluție apoasă) și 3102 40 90 (amestecuri de nitrat de amoniu cu carbonat de calciu sau alte substanțe anorganice fără putere de fertilizare, cu un conținut de azot peste 28 % din greutate).

2. Produsul similar

(15)

După cum au indicat ancheta precedentă și ancheta cu privire la alte țări, nitratul de amoniu este un produs de bază pur, cu proprietăți chimice esențiale comparabile, indiferent care este țara de origine. Există două tipuri de nitrat de amoniu: granulat și microgranulat. Primul tip prezintă granule cu un diametru mai mare, ceea ce conferă produsului calități de dispersie superioare. Ancheta a arătat că toate importurile originare din Rusia priveau nitratul de amoniu microgranulat și că majoritatea nitratului de amoniu produs de industria comunitară este de tip granulat. Cu toate acestea, în măsura în care produsele granulate și microgranulate au aceleași proprietăți chimice, au aceeași utilizare finală și sunt considerate interschimbabile de către utilizatori, trebuie să fie luate în considerare ca fiind două tipuri diferite ale aceluiași produs.

(16)

În consecință, nitratul de amoniu produs și vândut în Comunitate de către producătorii comunitari reclamanți și cel produs în Rusia și vândut pe piața internă sau exportat în Comunitate sunt considerate ca fiind produse similare. Acesta este cazul și pentru nitratul de amoniu vândut pe piața internă din țara analoagă.

C. DUMPINGUL ȘI PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI A DUMPINGULUI

(17)	În conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, este necesar să se examineze dacă expirarea măsurilor în vigoare ar favoriza continuarea sau reapariția dumpingului.

(18)	În cursul examinării probabilității de continuare a dumpingului, este necesar să se verifice dacă există vreun dumping în prezent și dacă este posibil ca acest dumping să continue.

1. Dumpingul pe parcursul perioadei de anchetă

1.1. Volumul de exporturi în Comunitate în perioada de anchetă

(19)

Exporturile de nitrat de amoniu din Rusia în Comunitate au reprezentat 282 000 tone pe parcursul perioadei de anchetă, adică echivalentul a aproximativ 20 % din totalul importurilor comunitare ale acestui produs și aproximativ 5 % din consumul comunitar. Acest volum este ușor inferior celui care a fost constatat pentru perioada de anchetă precedentă, adică 340 000 tone între aprilie 1993 și martie 1994.

1.2. Statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și tratamentul individual

(20)

Trei producători-exportatori au introdus o cerere de statut de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și/sau de tratament individual. Două dintre aceste societăți nu au comunicat răspunsul la chestionarul trimis de Comisie într-un termen rezonabil și, prin urmare, s-a considerat oportun să nu se mai examineze cererile lor. Într-adevăr, în lipsa datelor necesare pentru calcularea dumpingului, cererile nu puteau fi luate în calcul. S-a considerat, prin urmare, că aceste societăți nu au cooperat la anchetă și au fost informate că toate concluziile vor fi stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(21)

În ceea ce privește cea de-a treia societate, s-a constatat că aceasta nu a exportat în Comunitate produsul în cauză pe parcursul perioadei de anchetă. În lipsa unor date reale privind vânzările la export în perioada de anchetă, a fost imposibilă calcularea dumpingului, fie în contextul unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, fie în contextul unei reexaminări intermediare. Prin urmare, nu se putea lua în considerare acordarea statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și nici a tratamentului individual.

1.3. Țara analoagă

(22)

Deoarece importurile din Rusia fac obiectul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, cu excepția situației în care se acordă statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, valoarea normală trebuie să se bazeze pe datele obținute într-o țară terță cu o economie de piață apropiată. În avizul de deschidere, Comisia a sugerat Polonia, deoarece această țară fusese folosită ca țară analoagă în cadrul altor anchete privind același produs și întrucât procesele de fabricație și accesul la materiile prime sunt comparabile cu situația Rusiei.

(23)

Asociația europeană a importatorilor de îngrășăminte (EFIA) s-a opus acestei alegeri, obiectând, în principal, că prețurile îngrășămintelor erau foarte ridicate pe piața internă a Poloniei, din cauza unui nivel foarte ridicat de protecție împotriva importurilor și deoarece prețul gazului era unul dintre cele mai ridicate din Europa Centrală, din cauza monopolului exercitat de către stat asupra distribuției. Ca o alternativă, EFIA a propus Lituania, atrăgând atenția asupra proximității sale geografice, a condițiilor de fabricație similare celor observate în Rusia, a lipsei trocului și asupra faptului că singurul producător lituanian achiziționează gaz de la un furnizor rus, care furnizează și producătorilor din Rusia, la prețuri variabile în funcție de prețul CIF al amoniacului publicat pentru Europa de Nord.

(24)	Cu toate acestea, nici producătorii polonezi cunoscuți și nici singurul producător lituanian nu și-au exprimat intenția să coopereze.

(25)

Comisia a contactat producători din Australia și din Statele Unite, în conformitate cu sugestiile EFMA. Deoarece un singur producător din fiecare dintre aceste țări a fost dispus să coopereze, importanța vânzărilor pe piețele interne ale acestora și reprezentativitatea volumului vânzărilor lor pe piețele interne în raport cu exporturile rusești în Comunitate au făcut obiectul unei analize complementare. Această analiză a arătat că, în cazul în care vânzările interne ale celor doi producători erau reprezentative, producătorul australian nu trebuia să facă față unei veritabile concurențe pe piața sa internă. Deși producătorul american avea vânzări reprezentative pe piața internă, acesta se confrunta cu concurența societăților atât naționale cât și străine. În consecință, Statele Unite au fost reținute ca țara analoagă cea mai adecvată.

(26)	Vânzările de nitrat de amoniu realizate de producătorul din Statele Unite pe piața sa internă au fost examinate și considerate reprezentative în raport cu vânzările la export a nitratului de amoniu din Rusia în Comunitate.

(27)

După notificarea acestei alegeri către părți, EFIA a susținut că lipsa de cooperare din partea singurului producător lituanian nu ar fi trebuit să împiedice Comisia să utilizeze Lituania ca țară analoagă, deoarece deținea informații utile colectate cu ocazia derulării procedurii antidumping recente privind importurile de nitrat de amoniu originar din Lituania, Ucraina și Polonia (10). Într-adevăr, perioadele de anchetă ale celor două proceduri se suprapun, dar această suprapunere se limitează la primele trei luni ale perioadei acoperite de ancheta actuală. În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, în scopul unei determinări reprezentative, o perioadă de anchetă trebuie să acopere în mod normal o perioadă cu o durată de șase luni imediat anterioară deschiderii procedurii. În aceste circumstanțe, s-a considerat că datele privind primele trei luni din perioada de anchetă nu ar fi fost suficient de reprezentative pentru piața nitratului de amoniu, care este o piață sezonieră și instabilă. De asemenea, este necesar să se sublinieze că utilizarea datelor, colectate într-un anumit scop cu ocazia unei anumite proceduri, în scopuri diferite în cadrul altei proceduri, mai ales că partea în cauză și-a exprimat reticența privind cooperarea sa la a doua anchetă, contravine dispozițiilor articolului 19 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, argumentul a fost respins.

1.4. Valoarea normală

(28)	Conform celor menționate anterior, valoarea normală a fost calculată pe baza datelor verificate în incintele societății americane care a colaborat pe deplin la anchetă.

(29)

Pentru a stabili dacă vânzările produsului similar pe piața americană au fost realizate în cadrul unor operațiuni comerciale obișnuite, prețul de vânzare intern la nivel franco fabrică a fost comparat cu costul total de producție, respectiv cu costul de fabricație la care se adaugă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale. Prețul de vânzare mediu ponderat fiind mai mare decât costul unitar mediu ponderat, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului de vânzare mediu ponderat observat pe piața internă în perioada de anchetă.

(30)

EFIA și exportatorul din Rusia care au cooperat au susținut că valoarea normală calculată ar fi trebuit să fie scăzută din cauza prețurilor ridicate plătite pentru gaz de către producătorii americani. Trebuie remarcat, mai întâi, faptul că valoarea normală nu a fost calculată, ci stabilită pe baza prețurilor vânzărilor profitabile realizate pe piața internă americană. În al doilea rând, cu toate că gazul reprezintă un factor de cost important pentru producția de nitrat de amoniu, s-a constatat că piața americană a nitratului de amoniu este determinată de concurență și că importurile pe această piață sunt importante. De asemenea, prețurile de pe piața internă ale nitratului de amoniu sunt, într-o mare măsură, determinate mai mult de piață decât de costuri. Ancheta nu a arătat nici un element care să indice în ce măsură prețurile ridicate ale gazului de pe piața americană ar fi afectat prețurile de vânzare de pe piața internă ale nitratului de amoniu în perioada de anchetă. În cele din urmă, chiar dacă se estima că prețul gazului a influențat puternic prețurile interne de vânzare ale nitratului de amoniu, acest lucru nu ar fi schimbat nimic în ceea ce privește dreptul definitiv, deoarece marja de dumping constatată nu ar fi scăzut sub marja de prejudiciu. În aceste circumstanțe, argumentul a fost respins.

1.5. Prețul de export

(31)

Dat fiind că singurul producător-exportator care a cooperat nu a exportat produsul în cauză în Comunitate în perioada de anchetă, prețul de export a fost stabilit, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe baza datelor disponibile, în cazul de față statisticile Eurostat privind prețurile CIF la frontiera comunitară.

1.6. Comparație

(32)

Valoarea normală a fost comparată cu prețul de export franco fabrică. Această metodă a fost folosită pentru a ține cont de diferențele între țări cu economie de piață și țări fără economie de piață în ceea ce privește costurile de transport intern, diferențe cu atât mai semnificative cu cât este vorba de un produs vrac astfel cum este produsul în cauză, cheltuielile de transport reprezentând o parte considerabilă a prețului de vânzare. Prin urmare, prețul CIF de export a fost ajustat corespunzător în funcție de costurile de transport între fabrică și port, costurile aferente serviciilor portuare, precum și costurile de navlu și de asigurare.

(33)

S-a constatat că, în Statele Unite, costul transportului nitratului de amoniu era determinat de piață și că există o concurență între societățile de transport. Statele Unite fiind o piață concurențială, tarifele feroviare practicate pentru produsul în cauză în perioada de anchetă au fost aplicate proporțional prețului de export la frontiera comunitară al producătorilor-exportatori din Rusia, în funcție de distanța medie ponderată de frontiera comunitară, care, conform estimărilor, separă toți producătorii ruși „orientați spre export” (a se vedea considerentul 37).

1.7. Marja de dumping

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping la scară națională a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat franco fabrică. Această marjă de dumping la scară națională, exprimată ca procente din prețul CIF la frontiera comunitară, se ridică la 115,8 %.

2. Probabilitatea continuării dumpingului

(35)	Astfel cum s-a menționat la considerentul 34, s-a constatat că, în perioada de anchetă, produsul în cauză a fost exportat în Comunitate la prețuri de dumping. În plus, marja de dumping stabilită este net superioară celei existente în timpul anchetei precedente.

(36)

Au fost analizate mai multe surse de informații în cadrul examinării probabilității continuării unui dumping ridicat și în cantități semnificative. În primul rând, Comisia a utilizat informațiile comunicate de singurul producător rus care a cooperat. Cu toate acestea, respectivul producător, chiar dacă exporta către țări terțe, nu a avut nici o vânzare la export în Comunitate. În al doilea rând, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia, în lipsa vreunei societăți care să fi cooperat și să fi exportat în Comunitate, și-a bazat analiza pe datele de la Eurostat, precum și pe informațiile prevăzute în cererea de reexaminare care au permis anticiparea evoluției probabile a volumului de exporturi în Comunitate.

(37)

Capacitatea de producție de nitrat de amoniu din Rusia este estimată la un total de aproximativ 8 900 000 tone (adică de 1,6 ori mai mare decât consumul comunitar în perioada de anchetă). În ceea ce privește capacitatea de producție a producătorilor „orientați spre export” (adică cei care beneficiază de un acces rezonabil la un port), aceasta este estimată la minimum 4 500 000 tone. Chiar dacă rata de utilizare a capacităților variază mult de la o societate la alta și de la un an la altul, consumul local este estimat la numai 2 200 000 tone. Luând în considerare nivelul actual al exporturilor din Rusia destinate unor țări terțe (adică 2 189 000 tone în 1999), rămân importante capacități disponibile pentru producția de export, capacități care pot fi utilizate pentru consolidarea exporturilor în Comunitate în cazul expirării măsurilor.

(38)

Mai mult, se reamintește că, încă din 1996, exporturile destinate Comunității reprezentau 40 % din totalul exporturilor din Rusia ale produsului în cauză (11). La aceasta se adaugă și faptul că mai multe țări terțe (Statele Unite, Australia, Polonia și Ungaria) au adoptat măsuri de protecție comercială împotriva importurilor din Rusia, precum și că, din 1997, China aplică în mod activ o strategie de înlocuire a importurilor prin producție internă și că, în Rusia, consumul intern ar trebui să rămână relativ scăzut într-un viitor apropiat, este foarte probabil ca producătorii ruși să-și orienteze toată producția suplimentară spre piața comunitară.

(39)

Având în vedere nivelul prețurilor actuale pe piața comunitară, este probabil că producătorii-exportatorii din Rusia vor continua să practice o politică de dumping pentru a recupera cotele de piață pe care le-au pierdut. Această ipoteză este, de altfel, confirmată de politica de prețuri pe care le-au adoptat pe majoritatea principalelor lor piețe de export, altele decât Comunitatea și Statele Unite.

(40)

Mai mult, chiar dacă se prevede o creștere a consumului mondial de îngrășăminte în 2004, aceasta ar trebui să se observe mai degrabă în Asia, în special în China și în India. Dar aceste două țări au dezvoltat capacități enorme de producție de îngrășăminte pentru a limita importurile, China instituind chiar și restricții asupra importurilor de îngrășăminte azotate, printre care nitratul de amoniu.

(41)

Astfel cum este menționat la considerentul 21, singurul producător-exportator care a cooperat la anchetă nu a exportat în Comunitate în perioada de anchetă. Chiar dacă deținea capacități considerabile de producție în perioada de anchetă, nu dispunea decât de capacități excedentare limitate, astfel încât, pentru a putea exporta în cantități masive în Comunitate în cazul expirării măsurilor, ar fi trebuit să își reducă vânzările pe alte piețe. Cu toate acestea, dat fiind volumul semnificativ de exporturi realizate de către alți exportatori în perioada de anchetă și amploarea dumpingului practicat, faptul că, în cazul expirării măsurilor, acest exportator ar fi putut să își vândă produsul în Comunitate la prețuri care să nu facă obiectul unui dumping, nu ar fi schimbat deloc concluzia privind probabilitatea unei continuări a dumpingului în întreaga țară.

(42)

EFIA a precizat că, de la atacurile teroriste din Statele Unite, toate cheltuielile conexe, respectiv cheltuielile de asigurare, transport, descărcare, stocare și întreținere, cresc, determinând o creștere a prețului îngrășămintelor importate în măsura în care importatorii trebuie să recupereze aceste costuri. Cu toate acestea, EFIA nu a susținut acest argument, neprezentând nici o dovadă că acest element ar putea influența prețurile exporturilor din Rusia mai mult decât prețurile de pe piața internă din Statele Unite. În plus, evenimentele ulterioare perioadei de anchetă nu pot fi luate în considerare decât dacă se poate demonstra că rezultatele anchetei ar infirma rezultatele anchetei și că instituirea drepturilor antidumping prevăzute ar fi inoportună. Nefiind cazul, argumentul a fost respins.

3. Concluzii

(43)

Ancheta nu a identificat nici un element care să sugereze că marja de dumping sau volumul exporturilor care făceau obiectul unui dumping, constatate în perioada de anchetă, ar putea dispărea sau scădea în cazul expirării măsurilor. Mai mult, s-a constatat că producătorii din Rusia dispun de capacități enorme neutilizate și că abrogarea măsurilor ar duce, probabil, la o creștere a exporturilor care fac obiectul unui dumping în Comunitate. S-a ajuns, prin urmare, la concluzia că, în caz de expirare a măsurilor, după toate probabilitățile, dumpingul va continua la un nivel foarte ridicat și în volume în creștere.

D. DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(44)

Dintre cei unsprezece producători comunitari inițiatori ai cererii, unul nu a răspuns la chestionar (Sefanitro) și unul nu a comunicat informații suficiente (Chemical Industries of Northern Greece). Prin urmare, s-a considerat că acești doi producători nu au cooperat și au fost excluși din industria comunitară. Ancheta a stabilit că cei nouă producători rămași care au cooperat reprezentau peste 85 % din producția comunitară de nitrat de amoniu în perioada de anchetă. Ei formează, așadar, industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

E. ANALIZA SITUAȚIEI DE PE PIAȚA COMUNITARĂ

1. Observații preliminare

(45)

Într-o primă etapă, introducerea, în 1995, a măsurilor antidumping împotriva importurilor de nitrat de amoniu originar din Rusia a permis îmbunătățirea considerabilă a situației economice a producătorilor comunitari reclamanți, care au obținut, în special, rezultate financiare mai bune datorită creșterii prețurilor între 1995 și 1996.

2. Consumul

(46)

Consumul comunitar a fost determinat pe baza volumului de vânzări al industriei comunitare pe piața comunitară, indicate în răspunsurile la chestionare, a volumului vânzărilor de pe piața comunitară realizate de alți producători din Comunitate (alți producători decât reclamanții și decât producătorii care nu au cooperat), volum menționat în cerere, precum și a volumului de importuri în Comunitate din țara în cauză și din toate țările terțe, volume comunicate de Eurostat.

Pe această bază, consumul comunitar a scăzut cu 13 % între 1996 și perioada de anchetă, trecând de la 6 328 000 la 5 525 000 tone. Consumul a scăzut în special între 1996 și 1997, rămânând relativ stabil până la sfârșitul perioadei de anchetă.

3. Importurile din țara în cauză

3.1. Volumul și cota de piață

(47)

În ansamblu, chiar dacă au crescut ușor între 1999 și perioada de anchetă, importurile comunitare de nitrat de amoniu au înregistrat o tendință descrescătoare în perioada examinată (–28 %).

Volumul importurilor din Rusia a suferit o scădere netă în perioada examinată, în special începând cu 1997, ceea ce pare a fi rezultată, pe de o parte, prin redeschiderea, în acel an, a anchetei antidumping ale cărei concluzii, publicate în 1998, au determinat o modificare a măsurilor în vigoare și, pe de altă parte, prin puternica evoluție a importurilor din alte țări terțe care au profitat de instituirea dreptului antidumping la importurile din Rusia. Între 1996 și sfârșitul perioadei de anchetă, importurile din Rusia au scăzut cu 74 %, în timp ce celelalte au crescut cu 30 %.

(48)	Cota de piață deținută de importurile din Rusia a scăzut cu 12 puncte procentuale în perioada examinată. Cu toate acestea, în perioada de anchetă, aceste importuri reprezentau încă 5 % din consumul comunitar și o parte importantă, respectiv 20 %, din totalul importurilor.

3.2. Prețul

(49)	După instituirea măsurilor în 1995, prețurile medii de import în cauză, comunicate de Eurostat, au scăzut cu 45 % între 1996 și perioada de anchetă.

3.3. Compararea prețurilor

(50)

Comisia a examinat dacă prețurile practicate de producătorii-exportatori din țara în cauză erau mai mici decât cele ale industriei comunitare în perioada de anchetă. În acest sens, prețurile CIF ale producătorilor-exportatori au fost ajustate corespunzător franco chei, la frontiera comunitară, după vămuire (DEQ), și comparate, în același stadiu comercial, cu prețul franco fabrică al producătorilor comunitari, în ambele cazuri calculul făcându-se pentru produse ambalate în saci. Într-adevăr, importurile sunt întotdeauna livrate ambalate în saci, în timp ce industria comunitară își vinde produsele atât ambalate în saci, cât și vrac. Prin urmare, s-au adus modificări, acolo unde a fost cazul. Pe de altă parte, ancheta a demonstrat că produsele granulate erau, în medie, vândute la un preț mai ridicat decât produsele microgranulate. În consecință, s-a procedat la o corecție de 3,1 EUR/tonă în scopul comparării prețurilor. Această sumă corespunde diferenței de preț mediu dintre nitrații de amoniu granulați și microgranulați vânduți de industria comunitară în perioada de anchetă.

(51)

EFIA a susținut că ar fi trebuit să se facă o ajustare pentru a se lua în considerare calitatea inferioară a produsului importat din Rusia. Cu toate acestea, ancheta a arătat faptul că, în cazul produsului în cauză originar din Rusia, calitatea s-a îmbunătățit în ultimii ani și corespunde normelor europene celor mai stricte. Argumentul a fost, astfel, respins.

(52)

Diferența de preț la scară națională constatată pe această bază, exprimată în procente din prețurile practicate de producătorii comunitari, se ridică la 27,7 %. Ea rămâne de 3,2 % dacă se adaugă dreptul antidumping în vigoare la prețul de export. În plus, industria comunitară a înregistrat pierderi de 18 % datorită scăderii prețurilor.

4. Situația economică a industriei comunitare

4.1. Producția

(53)	Producția industriei comunitare a scăzut cu 17 % între 1996 și perioada de anchetă, trecând de la 4 713 000 la 3 903 000 tone. Ea a crescut ușor între 1997 și 1998, scăzând apoi din nou în 1999.

4.2. Capacitățile și utilizarea capacităților

(54)

Trebuie notat faptul că atât capacitățile, cât și utilizarea lor nu s-au dovedit a fi indicatori utili pentru acest tip de producție și această industrie, deoarece sunt influențați de faptul că și alte produse sunt fabricate cu aceleași echipamente. Într-adevăr, numeroase produse diferite pe bază de gaze naturale transformate în amoniac sunt fabricate pe aceleași linii de producție. Capacitățile totale de producție ale industriei comunitare au rămas relativ stabile pe tot parcursul perioadei examinate. Rata de utilizare a capacităților a scăzut, trecând de la 56 % în 1996 la 46 % în 1997, ajungând apoi să se stabilizeze.

4.3. Vânzările în Comunitate

(55)	Volumul vânzărilor industriei comunitare a trecut de la 4 238 000 tone în 1996 la 3 766 000 tone în perioada de anchetă, ceea ce corespunde unei scăderi de 11 %. Această scădere este observată mai ales între 1996 și 1997, când vânzările au scăzut cu 15 %.

4.4. Stocurile

(56)	Nivelul stocurilor nu mai este considerat un indicator relevant al prejudiciului, având în vedere caracterul sezonier al vânzărilor și faptul că nitratul de amoniu este păstrat în parte de producători și în parte de cooperativele agricole.

4.5. Cota de piață

(57)	Cota de piață deținută de industria comunitară a scăzut între 1996 și 1997, înainte de a recâștiga teren și de a crește în cele din urmă cu 1,2 puncte procentuale între 1996 și perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, aceasta se ridica la 68,2 % față de 67 % în 1996.

4.6. Prețul și factorii care afectează prețul

(58)

Prețul de vânzare net mediu al producătorilor comunitari a trecut de la 133 ECU/tonă în 1996 la 99 ECU/tonă în perioada de anchetă, ceea ce corespunde unei scăderi de 25 %. Scăderea a fost cea mai accentuată între 1996 și 1999 (–28 %). Dincolo de deprecierea prețurilor provocată de importurile în cauză, este posibil ca alți factori, precum reducerea cererii de pe piața comunitară între 1996 și 1997, importurile din țări reglementate de Regulamentul (CE) nr. 132/2001 și interdicția de a importa îngrășăminte azotate impusă de China în 1997, să fi contribuit la scăderea prețurilor.

4.7. Rentabilitatea și randamentul investițiilor

(59)

Rentabilitatea medie ponderată a industriei comunitare s-a deteriorat și a scăzut cu 37 de procente între 1996 și perioada de anchetă, trecând de la 18,6 % la – 18,0 %. Această tendință trebuie să fie plasată în contextul evoluției prețurilor, care erau și ele în scădere, și a prețului gazelor naturale, care a crescut începând cu al treilea trimestru din 1999.

În perioada examinată, randamentul investițiilor a înregistrat o tendință similară celei aferente rentabilității.

4.8. Fluxul de lichidități

(60)	Fluxul de numerar generat de vânzările de nitrat de amoniu ale industriei comunitare au urmat îndeaproape evoluția rentabilității.

4.9. Capacitatea de mobilizare a capitalului

(61)

Dată fiind structura societăților reclamante, respectiv faptul că producătorii de îngrășăminte aparțin unor mari grupuri de produse chimice care fabrică și alte produse, nu a fost posibilă stabilirea capacității de mobilizare a capitalului numai pentru produsul în cauză; prin urmare, s-a estimat că acest criteriu nu era un indicator util pentru măsurarea prejudiciului.

4.10. Ocuparea forței de muncă și salariile

(62)	Ocuparea forței de muncă în industria comunitară a scăzut între 1996 și perioada de anchetă, efectivele trecând de la 1 986 la 1 608 de persoane, ceea ce corespunde unei scăderi de 19 %. La nivel global, salariile au urmat o scădere similară diminuării efectivelor de personal.

4.11. Investițiile

(63)

Cifrele referitoare la investiții, care acoperă și investițiile aferente stadiilor de fabricație anterioare producției de nitrat de amoniu, au rămas relativ stabile în perioada examinată. Investițiile cele mai importante realizate între 1996 și perioada de anchetă au avut ca obiect instalațiile de producție a acidului nitric, o materie primă care intră în producția nitratului de amoniu, dar care poate fi utilizată, de asemenea, și în alte scopuri, în special pentru producția de uree de nitrat de amoniu.

4.12. Mărimea marjei de dumping

(64)	Luând în considerare volumul și prețul importurilor din țara în cauză, influența mărimii marjei de dumping efective asupra industriei comunitare nu poate fi considerată neglijabilă.

5. Concluzii

(65)

Conform explicațiilor de la considerentul 45, introducerea, în 1995, a măsurilor antidumping asupra importurilor de nitrat de amoniu originare din Rusia a dus, într-o primă etapă, la îmbunătățirea considerabilă a situației economice a producătorilor comunitari reclamanți. Cu toate acestea, situația a reînceput să se deterioreze din 1997. Cu excepția cotelor de piață care s-au dezvoltat progresiv în urma scăderii prețurilor, toți ceilalți indicatori ai prejudiciului, adică producția, volumul vânzărilor, prețurile, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și ocuparea forței de muncă au înregistrat o tendință negativă. Într-adevăr, puternica scădere a prețurilor de vânzare ale industriei comunitare a avut un impact negativ asupra rentabilității acesteia. Astfel cum a fost confirmat în Regulamentul (CE) nr. 132/2001, pentru a înțelege această evoluție trebuie să se țină cont de prezența crescută, pe piața comunitară, a importurilor din aceste țări terțe care au câștigat mai mult de jumătate din cotele de piață din Rusia și au determinat o subcotare puternică a prețurilor industriei comunitare.

(66)

În această privință, trebuie notat faptul că, în conformitate cu datele Eurostat și fără a ține seama de dreptul specific instituit în 1998, prețurile din Rusia au fost mai mici decât prețurile de vânzare din Polonia și din Ucraina pe întreaga durată a perioadei examinate (cu 27 % în perioada de anchetă), cu excepția anului 1997, când se situau la același nivel.

F. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

1. Schimbări privind dumpingul și situația industriei comunitare

1.1. Schimbarea privind dumpingul

(67)

Ancheta a arătat că marja de dumping a crescut puternic în raport cu cea calculată în cadrul anchetei precedente, în urma căreia s-au instituit măsurile în vigoare. Într-adevăr, marja de dumping stabilită în acel moment era de 41,9 %, adică net inferioară celei calculate în cadrul prezentei anchete (115,8 %).

1.2. Schimbarea privind situația industriei comunitare

(68)

Ancheta a arătat faptul că industria comunitară a înregistrat pierderi importante între 1998 și perioada de anchetă. Situația este și mai gravă decât în momentul anchetei care a dus la luarea măsurilor în vigoare. Astfel, de exemplu, pierderile sunt aproape de trei ori mai mari decât cele constatate în perioada de anchetă precedentă, derulată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2022/95.

(69)

S-a practicat o puternică subcotare a prețului în aproape întreaga perioadă de aplicare a drepturilor asupra importurile din Rusia. În martie 1998, dreptul variabil a trebuit să fie înlocuită cu un drept specific, deoarece nu era eficient. Mai mult, începând cu iulie 1998, prețurile de export după vămuire (deci după achitarea dreptului specific) au fost mai mici decât prețul neprejudiciabil determinat în cadrul anchetei inițiale pentru industria comunitară și utilizat pentru stabilirea nivelului dreptului.

2. Probabilitatea reapariției prejudiciului

(70)	Pentru a evalua efectul probabil al expirării măsurilor în vigoare, au fost luate în considerare următoarele elemente.

(71)

În cazul expirării măsurilor, politica de prețuri dusă de producătorii-exportatori din Rusia, exemplificată cu nivelul scăzut al prețurilor practicate pe piețele țărilor terțe și pe piața comunitară, asociată cu capacitatea respectivilor participanți de a-și mări considerabil livrările de nitrat de amoniu, ar avea, foarte probabil, un efect general de depreciere a prețurilor pe piața acestui produs de bază, foarte sensibil la evoluția prețurilor. Este aproape sigur că producătorii-exportatori din Rusia ar recâștiga importante cote de piață în industria comunitară, ceea ce ar duce la o reapariție a prejudiciului, sub forma unei scăderi a prețurilor, a volumului vânzărilor și a cotei de piață din industria comunitară, precum și consecințele în termeni de rentabilitate.

(72)

Industria comunitară se află într-o situație dificilă, în special în ceea ce privește rentabilitatea sa. Deși situația s-a îmbunătățit net în cursul primului an de aplicare a măsurilor examinate, ea s-a deteriorat din nou, în special începând din 1997, din cauza dumpingului prejudiciabil practicat la importurile din alte țări, după cum a stabilit Regulamentul (CE) nr. 132/2001, situația înrăutățindu-se apoi și mai mult. În acest context, în cazul abrogării măsurilor luate împotriva Rusiei, nu numai că ar fi amenințată din nou industria comunitară, ci măsurile luate împotriva altor țări și-ar pierde parțial sau integral utilitatea.

(73)

EFIA a susținut că scăderea prețurilor de pe piața comunitară, începând din 1997, se explica pe baza a diverși factori, printre care interdicția de a importa îngrășăminte azotate impusă de China, și nu putea să fie acuzată pentru aceasta politica rusă de prețuri. Cu toate acestea, chiar dacă alți factori, precum scăderea cererii comunitare între 1996 și 1997 și politica chineză, pot explica scăderea prețurilor, prețurile rusești au scăzut mai mult decât prețurile tuturor celorlalți exportatori și sunt cu mult mai mici decât prețurile importurilor care nu fac obiectul unui dumping, provenite din țări ca Lituania, Egipt și Bulgaria. Aceasta se poate explica prin faptul că Rusia a pierdut una dintre principalele sale piețe de export. Astfel, în 1996, adică anul care a precedat interdicția de import impusă de China, exporturile din Rusia cu destinația China reprezentau peste 1 000 000 tone, echivalentul a 90 % din importurile din China de nitrat de amoniu.

(74)

Aceeași asociație a afirmat că deteriorarea situației industriei comunitare a fost deja atribuită Poloniei și Ucrainei cu ocazia unei alte anchete care a dus la instituirea unor măsuri antidumping, situația nu poate fi explicată, în același timp, prin importurile de nitrat de amoniu din Rusia. În această privință, trebuie reamintit că reexaminările în temeiul expirării măsurilor sunt utile pentru a analiza situația pieței comunitare în eventualitatea unei continuări sau a unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului după expirarea măsurilor. În consecință, în ceea ce privește prezenta anchetă, faptul că deteriorarea situației industriei comunitare a fost atribuită, într-o anumită perioadă, prezenței importurilor din alte țări terțe, respectiv Polonia și Ucraina, în cadrul unei alte proceduri antidumping, nu afectează cu nimic analiza comportamentului viitor al exportatorilor din Rusia pe piața comunitară și ale efectelor probabile asupra industriei comunitare.

(75)

În fine, EFIA a afirmat că scăderea rentabilității industriei comunitare s-a datorat, în principal, creșterii prețului la gaze naturale și că ar fi trebuit ajustat prețul neprejudiciabil în consecință.

Astfel cum s-a precizat la considerentul 59, s-a considerat că respectiva creștere de preț a gazelor a avut, probabil, o anumită influență asupra rentabilității. Cu toate acestea, rentabilitatea este doar unul dintre elementele de analiză a situației industriei comunitare și, astfel cum se explică la considerentul 65, mulți alți factori au avut o evoluție negativă în perioada examinată. Prin urmare, s-a apreciat că evoluția prețului gazelor trebuia să fie privită mai degrabă ca factor agravant decât ca sursă a prejudiciului, în sensul că presiunea exercitată asupra prețurilor, conform constatărilor, nu a permis industriei comunitare să repercuteze această creștere asupra prețurilor sale de vânzare.

În fine, analiza evoluției prețului gazelor în Comunitate în ultimii ani arată instabilitatea acestuia. Este imposibil să se facă estimări în privința evoluției sale viitoare. S-a ajuns la concluzia, prin urmare, că nici o circumstanță specială de pe piața comunitară nu ar justifica o ajustare.

(76)	Pe baza celor menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că, în cazul abrogării măsurilor, este probabilă reapariția dumpingului.

G. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. Introducere

(77)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prelungirea și modificarea măsurilor antidumping în vigoare ar contraveni sau nu interesului Comunității în ansamblul său. Determinarea interesului Comunității se bazează pe o evaluare a tuturor intereselor în cauză, și anume ale industriei comunitare, ale importatorilor/comercianților, precum și ale utilizatorilor produsului în cauză. Pentru a evalua impactul probabil al menținerii sau al expirării măsurilor, Comisia a invitat toate părțile interesate să îi furnizeze informații.

(78)

Trebuie reamintit că, în ancheta precedentă, s-a considerat că instituirea de măsuri nu contravine interesului Comunității. În plus, faptul că prezenta anchetă este o anchetă de reexaminare, adică analizează o situație în care deja sunt în vigoare anumite măsuri antidumping, va permite evaluarea oricărui impact negativ anormal al măsurilor în cauză asupra părților implicate.

(79)	Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor asupra probabilității reapariției dumpingului prejudiciabil, existau motive imperative pentru a concluziona că nu era în interesul Comunității să mențină măsurile în acest caz particular.

2. Interesul industriei comunitare

(80)	Se consideră că, în cazul expirării măsurilor, există probabilitatea reapariției dumpingului, antrenând o nouă degradare a situației industriei comunitare, agravată deja în perioada examinată.

(81)

Industria comunitară s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural, capabilă să se adapteze la condițiile schimbătoare ale pieței, după cum o atestă în special profitul pe care l-a realizat până în 1997 și investițiile sale în capacități de producție de vârf. Reușita acestor eforturi depinde în mare măsură de existența condițiilor de concurență loială pe piața comunitară.

(82)

Se poate estima, în mod rezonabil, că industria comunitară va profita de măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 132/2001, cu condiția ca nici o altă sursă de dumping prejudiciabil să nu le submineze efectele. Astfel cum s-a subliniat anterior, luând în considerare probabilitatea reapariției unui dumping prejudiciabil din partea Rusiei, este în interesul industriei comunitare să prelungească măsurile antidumping aplicate împotriva importurilor de nitrat de amoniu originar din Rusia.

3. Interesul importatorilor

(83)	Asociația europeană a importatorilor de îngrășăminte (EFIA, reprezentând 24 de importatori) și doi importatori (din cei 48 chestionați) au răspuns la chestionar și au furnizat informații.

(84)

Răspunsurile celor doi importatori care au cooperat au confirmat scăderea prețurilor începând cu 1998 și faptul că producătorii comunitari ar fi trebuit să urmeze această tendință pentru a rămâne competitivi. Unul dintre cei doi a subliniat, de asemenea, necesitatea de a menține o infrastructură europeană pentru a asigura buna aprovizionare a pieței, în timp ce asociația se opunea prelungirii măsurilor.

(85)

Luând în considerare procentul scăzut de cooperare și faptul că importatorii comercializează, în general, o gamă largă de îngrășăminte, printre care și nitratul de amoniu, s-a concluzionat că eventualele efecte negative asupra importatorilor nu constituie un motiv imperativ pentru a nu prelungi măsurile.

4. Interesul utilizatorilor

(86)	Produsul în cauză este utilizat de agricultori. Comisia a trimis un chestionar către șase asociații de utilizatori, atât naționale, cât și europene. Două dintre ele au răspuns la chestionar și ambele s-au opus, în principiu, prelungirii măsurilor.

(87)

O asociație de utilizatori a susținut că analiza interesului utilizatorilor ar trebui să țină seama, în mare măsură, de interesul utilizatorilor din Regatul Unit, deoarece această țară este primul consumator de nitrat de amoniu din Comunitate. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că, pe parcursul perioadei de anchetă, Regatul Unit nu a acoperit decât 16 % (în volum) din importurile de nitrat de amoniu rus în Comunitate, față de 47 % în cazul Franței. În consecință, argumentul a fost respins.

(88)

Aceeași asociație a afirmat, de asemenea, că prelungirea măsurilor antidumping în vigoare ar antrena o scădere a veniturilor agricultorilor din Regatul Unit, ceea ce i-ar plasa într-o situație economică mult mai dificilă. În această privință, Regulamentul (CE) nr. 132/2001 precizează că îngrășămintele reprezintă, în medie, 6 % din costul total de producție al agricultorilor. Dat fiind că importurile din țara în cauză reprezentau 5 % din consumul comunitar pe parcursul perioadei de anchetă și că eventuala creștere a prețului importurilor nu se repercutează decât parțial asupra utilizatorilor, creșterea costurilor de producție ale agricultorilor ar trebui să fie minimă. Pe de altă parte, în cazul în care, pe lângă creșterea volumului vânzărilor, industria comunitară ar crește și prețurile, această creștere ar fi limitată de prezența altor surse de aprovizionare. Într-adevăr, 37 % din ansamblul importurilor de nitrat de amoniu în Comunitate nu sunt supuse nici unui drept antidumping.

(89)

EFIA și o asociație de utilizatori au afirmat că măsurile antidumping restrâng sursele de aprovizionare cu prețuri competitive, deoarece doar 37 % dintre importurile de nitrat de amoniu în Comunitate nu fac obiectul nici unei măsuri antidumping.

Se reamintește, pe de o parte, că măsurile antidumping nu urmăresc să restrângă sursele de aprovizionare, ci să restabilească o concurență echitabilă pe piața comunitară.

Pe de altă parte, trebuie notat că procentul de 37 % este oarecum subestimat, deoarece, din cauza puternicei presiuni exercitate asupra prețurilor de către Rusia, Polonia și Ucraina, nitratul de amoniu din țările care nu practică dumpingul a devenit mai puțin avantajos pe piața comunitară. Dacă nu se restabilește o concurență echitabilă, țările care nu practică dumpingul își vor consolida, probabil, prezența pe această piață.

(90)	Ținând seama de cele menționate anterior, se consideră puțin probabil ca eventualele efecte negative asupra agricultorilor să compenseze efectele pozitive asupra industriei comunitare, drept pentru care nu constituie un motiv imperativ pentru a nu prelungi măsurile.

5. Concluzie privind interesul Comunității

(91)	Având în vedere motivele enumerate anterior, s-a ajuns la concluzia că interesul Comunității nu se opune în mod imperativ prelungirii măsurilor antidumping.

H. MĂSURILE ANTIDUMPING

(92)

Reclamantul a susținut că anumite elemente indicau apariția unor noi forme de nitrat de amoniu, și anume în amestecuri cu alte produse, a căror unică finalitate era de a eluda eventualele măsuri antidumping instituite asupra nitratului de amoniu. Se atrage atenția autorităților vamale asupra acestui aspect.

(93)

Luând în considerare concluziile privind dumpingul și prejudiciul și faptul că s-a stabilit că măsurile existente nu au rezultatul scontat și nu elimină prejudiciul constatat anterior, s-a concluzionat că măsurile antidumping trebuie să fie menținute, iar nivelul lor trebuie modificat, pentru a evita agravarea prejudiciului.

(94)

Pentru a stabili nivelul dreptului, s-a ținut seama de marja de dumping constatată și de dreptul necesar pentru eliminarea prejudiciului adus industriei comunitare. Având în vedere regula dreptului mai mic, s-a utilizat marja de prejudiciu pentru a determina cuantumul dreptului care trebuie instituit.

(95)

EFIA a afirmat că, din cauza prețului extrem de scăzut, stabilit de stat, pe care producătorii ruși îl plătesc pentru gaze, ar fi mai adecvat să se opteze pentru un dublu mecanism care asociază un drept specific unui preț minim la import. Cu toate acestea, se consideră că este suficient un drept specific, deoarece acest tip de drept se bazează pe concluziile anchetei de reexaminare și descurajează manipularea prețurilor și asumarea drepturilor. În consecință, solicitarea EFIA a fost respinsă.

(96)

Pentru a stabili nivelul dreptului necesar pentru eliminarea prejudiciului cauzat de dumping, au fost calculate marjele de prejudiciu. Creșterea de preț necesară a fost determinată pe baza unei comparații, în același stadiu comercial, între prețul de import mediu ponderat și prețul neprejudiciabil al nitratului de amoniu vândut de industria comunitară pe piața comunitară.

(97)

Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin majorarea costului de producție unitar total cu marja de profit care se poate obține în mod rezonabil în lipsa dumpingului prejudiciabil, luând în considerare corecția datorată diferenței dintre nitrații de amoniu granulați și microgranulați deja efectuată pentru calculul subcotării. Marja de profit utilizată pentru acest calcul se ridică la 8 %. Diferența rezultată din comparația dintre prețul de import mediu ponderat și prețul neprejudiciabil al industriei comunitare a fost exprimată apoi în procent din valoarea totală CIF la import.

(98)

Reclamantul a susținut că ar fi adecvată o marjă de profit care să corespundă unui procent de 15 % din randamentul capitalului investit. A afirmat că acest nivel de rentabilitate era necesar pentru a reinvesti pe termen lung și a obține un randament adecvat al capitalului pentru acționari. Cu toate acestea, în contextul actual, se intenționează stabilirea unei marje rezonabile de profit, adică cea pe care industria comunitară ar fi putut s-o obțină în lipsa dumpingului prejudiciabil, care nu corespunde noțiunii de randament urmărit de acționari. Având în vedere concluziile considerentului 56 din Regulamentul (CE) nr. 132/2001 și în lipsa oricărei alte observații, pare rezonabilă o marjă de profit de 8 % din cifra de afaceri. Pentru a garanta eficacitatea măsurilor și pentru a descuraja manipularea prețurilor menționată anterior, s-a considerat adecvată instituirea drepturilor sub forma unei sume specifice per tonă.

(99)

Luând în considerare cele menționate anterior, valoarea dreptului este egală cu valoarea fixă per tonă de nitrat de amoniu, astfel cum este precizat în continuare:

Țara

Valoarea fixă a dreptului

(EUR/tonă)

Rusia

47,07

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie un drept antidumping definitiv asupra importurilor de nitrat de amoniu originar din Rusia, înregistrat sub codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90.

(2) Valoarea dreptului aplicabil este valoarea fixă per tonă de nitrat de amoniu, astfel cum este precizat în continuare:

Țara

Valoarea fixă a dreptului

(EUR/tonă)

Rusia

47,07

(3) În cazul unor prejudicii produse înainte de punerea în liberă circulație a mărfurilor, în cazul în care prețul plătit sau care trebuie plătit se calculează proporțional pentru determinarea valorii în vamă, în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (12), valoarea dreptului antidumping men ționat la alineatul (2) se reduce proporțional cu prețul efectiv plătit sau care trebuie plătit.

(4) Cu excepția dispozițiilor contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 15 aprilie 2002.

Pentru Consiliu

Președintele

J. PIQUÉ I CAMPS

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2238/2000 (JO L 257, 11.10.2000, p. 2).

(2) JO L 129, 21.5.1994, p. 24.

(3) JO L 198, 23.8.1995, p. 27.

(4) JO L 198, 23.8.1995, p. 1.

(5) JO L 93, 26.3.1998, p. 1.

(6) JO C 311, 29.10.1999, p. 3.

(7) JO L 23, 25.1.2001, p. 1.

(8) JO C 52, 24.2.2000, p. 3.

(9) JO C 239, 23.8.2000, p. 10.

(10) JO L 23, 25.1.2002, p. 1.

(11)

Sursa: Eurostat – Comext „Exporturi din Rusia”.

(12) JO L 253, 11.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 993/2001 al Comisiei (JO L 141, 28.5.2001, p. 1).

11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22002A0427(01)

L 112/35

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD DE STABILIRE A MANDATULUI GRUPULUI INTERNAȚIONAL DE STUDIU PRIVIND IUTA, 2001

PREAMBUL

Părțile la prezentul acord,

Recunoscând importanța iutei și a articolelor din iută pentru economiile a numeroase țări,

Având în vedere faptul că o cooperare internațională strânsă în soluționarea problemelor puse de acest produs de bază va favoriza dezvoltarea economică a țărilor exportatoare și va consolida cooperarea între țările exportatoare și importatoare,

Având în vedere, în plus, contribuția adusă de Acordurile internaționale privind iuta și articolele din iută din 1982 și 1989 la această cooperare între țările exportatoare și importatoare și dorința de a spori eficiența acestei cooperări în viitor,

Conștiente de necesitatea de a promova și de a întreprinde proiecte și activități menite să sporească veniturile obținute din iută în țările în curs de dezvoltare producătoare de iută, contribuind astfel la atenuarea sărăciei în aceste țări,

Au convenit cele ce urmează:

Instituire

Prin prezentul acord se instituie Grupul internațional de studiu privind iuta, denumit în continuare „Grupul”, pentru a administra dispozițiile prezentului mandat și pentru a supraveghea funcționarea acestuia. În scopuri juridice, administrative, financiare și operaționale, grupul este considerat, la intrarea în vigoare a prezentului mandat, ca entitate succesoare a Organizației internaționale a iutei, înființată inițial în conformitate cu Acordul internațional privind iuta și articolele din iută din 1982 și menținută în conformitate cu Acordul internațional privind iuta și articolele din iută din 1989.

Definiții

În sensul prezentului mandat:

(a)	„iută” înseamnă iuta brută, chenaful și celelalte fibre înrudite, inclusiv Urena lobata, Abutilon avicennaeși Cephalonema polyandrum;

(b)	„articol din iută” înseamnă un produs fabricat în totalitate sau aproape în totalitate din iută sau produsele a căror componentă de bază, în greutate, este iuta;

(c)	„membru” înseamnă orice stat, Comunitatea Europeană sau orice organizație interguvernamentală astfel cum este prevăzută la alineatul (5) care și-a notificat acceptarea sau aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord în temeiul alineatului (23);

(d)	„membru asociat” înseamnă orice organizație sau orice entitate menționată la alineatul (6);

(e)	„vot special” înseamnă un vot care necesită cel puțin două treimi din voturile exprimate de membrii prezenți și votanți, cu condiția ca aceste voturi să fie exprimate de majoritatea membrilor prezenți și votanți;

(f)	„majoritate simplă” înseamnă un vot care necesită mai mult de jumătate din voturile totale exprimate de membrii prezenți și votanți, cu condiția ca aceste voturi să fie exprimate de majoritatea membrilor prezenți și votanți;

(g)	„exercițiu financiar” înseamnă perioada de la 1 iulie la 30 iunie inclusiv;

(h)	„anul iutei” înseamnă anul internațional de recoltare a iutei care se derulează de la 1 iulie la 30 iunie inclusiv;

(i)	„mandat” înseamnă prezentul Acord de stabilire a mandatului Grupului internațional de studiu privind iuta, 2001.

Obiective

Obiectivele Grupului sunt următoarele:

(a)	să furnizeze un cadru eficient pentru cooperarea internațională, consultarea și elaborarea de politici de către membri în ceea ce privește toate aspectele relevante ale economiei mondiale în sectorul iutei;

(b)	să promoveze creșterea comerțului internațional cu iută și articole din iută prin menținerea piețelor existente și prin dezvoltarea de noi piețe, inclusiv prin introducerea de noi articole din iută și dezvoltarea de noi utilizări în scopuri speciale;

(c)	să furnizeze un cadru pentru participarea activă a sectorului privat în dezvoltarea sectorului iutei;

(d)	să rezolve problemele atenuării sărăciei, ocupării forței de muncă și dezvoltării resurselor umane, în special femeile, în sectorul iutei;

(e)	să faciliteze îmbunătățirea condițiilor structurale din sectorul iutei, prin îmbunătățirea productivității și calității și prin promovarea aplicării de noi procese și tehnologii;

(f)	să stimuleze și să sporească o conștiință în privința efectelor benefice ale utilizării iutei ca fibră naturală ecologică, regenerabilă și biodegradabilă;

(g)	să îmbunătățească informațiile privind piața în vederea asigurării unei transparențe sporite pe piața internațională a iutei în colaborare cu alte organizații, inclusiv Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Funcții

4. În vederea atingerii obiectivelor sale, Grupul îndeplinește următoarele funcții:

(a)	elaborarea unei strategii adecvate pentru îmbunătățirea economiei mondiale în sectorul iutei, cu accent pe promovarea generică a iutei și articolelor din iută;

(b)	organizarea de consultări și schimburi de informații privind economia internațională în sectorul iutei;

(c)

inițierea, sponsorizarea, supervizarea, monitorizarea și favorizarea proiectelor și activităților conexe menite să amelioreze condițiile structurale ale economiei mondiale în sectorul iutei și bunăstarea economică generală a persoanelor angajate în acest sector. În cazuri excepționale, implicarea Grupului în derularea proiectelor este aprobată de consiliu, cu condiția ca această implicare să nu determine costuri suplimentare pentru bugetul administrativ al Grupului;

(d)	furnizarea și îmbunătățirea statisticilor și informațiilor comerciale privind iuta și articolele din iută prin consultare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și alte organisme adecvate;

(e)	efectuarea de studii privind diferitele aspecte ale economiei mondiale în sectorul iutei și problemele conexe; și

(f)	studierea problemelor sau a dificultăților care pot apărea în economia internațională în sectorul iutei.

În executarea funcțiilor anterioare, Grupul ține cont de activitățile altor organizații internaționale relevante, inclusiv ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Membri

Participarea la grup este deschisă tuturor statelor și Comunității Europene care sunt interesate de producția sau consumul de iută sau articole din iută sau de comerțul internațional cu iută și articole din iută și, cu acordul consiliului, oricărei organizații interguvernamentale cu responsabilități în ceea ce privește negocierea, încheierea și aplicarea de acorduri internaționale, în special acorduri privind produsele de bază.

6.	Pot deveni membri asociați ai Grupului, cu acordul consiliului, organizațiile și entitățile care nu au dreptul de a fi membri deplini în conformitate cu dispozițiile alineatului (5) anterior. Consiliul stabilește reguli privind eligibilitatea, drepturile și obligațiile acestor membri asociați.

Compunerea și atribuțiile consiliului

(a)	Autoritatea supremă a Grupului instituit în conformitate cu prezentului mandat este investită în consiliu, care se compune din toți membrii. Consiliul se reunește cel puțin o dată pe an.

(b)	Consiliul exercită atribuțiile necesare și adoptă măsurile necesare sau veghează la adoptarea măsurilor necesare pentru realizarea și asigurarea aplicării dispozițiilor prezentului mandat.

(c)

Consiliul adoptă, prin vot special, reglementările care sunt considerate necesare pentru îndeplinirea funcțiilor Grupului conform dispozițiilor prezentului mandat. Aceste reglementări includ: (i) regulamentul de procedură, (ii) regulamentul financiar și regulamentul privind proiectele, (iii) statutul și regulamentul personalului și (iv) regulamentul casei de pensii a personalului.

(d)	Consiliul nu este abilitat și nici nu este prezumat a fi fost autorizat să impună obligații în afara sferei de aplicare a prezentului mandat și a oricărora dintre reglementările menționate la litera (c) anterioară și nu este considerat că a fost autorizat de membrii săi în acest sens.

(e)	În vederea atingerii obiectivelor enumerate la alineatul (3) anterior, consiliul aprobă un program de lucru care este revizuit periodic.

Sediu

8.	Sediul grupului se află la Dacca, Bangladesh, în afara cazurilor în care consiliul, prin vot special, decide altfel. Consiliul încheie un acord de sediu cu guvernul gazdă de îndată posibil după intrarea în vigoare a prezentului mandat.

Adoptarea deciziilor și repartizarea voturilor

(a)

În afara cazurilor în care se prevede altfel și sub rezerva dispozițiilor literei (d), consiliul, comitetul pentru proiecte menționat la alineatul (10) și comitetele și organismele auxiliare care pot fi instituite adoptă decizii, în măsura posibilului, prin consens. În cazul în care nu se ajunge la consens, orice membru poate solicita ca o decizie să fie adoptată printr-o majoritate simplă, în afara cazului în care este necesar un vot special.

(b)

Fiecare membru are dreptul la numărul de voturi care îi este repartizat în conformitate cu dispozițiile literei (c). În cazul votului, Comunitatea Europeană și organizațiile interguvernamentale membre votează utilizând un număr de voturi egal cu numărul total de voturi care poate fi alocat statelor lor membre.

(c)

Toți membrii dețin împreună 2 000 de voturi. 50 % din voturile totale ale membrilor sunt repartizate în mod egal între toți membrii, sub rezerva dispozițiilor literei (b). Celelalte 50 % din voturile totale se alocă fiecărui membru în funcție de „coeficientul de importanță privind iuta” (COJI), definit la litera (d). Totalul voturilor de bază și voturile aferente CRI ale fiecărui membru este rotunjit în mod adecvat astfel încât să nu existe o fracționare a voturilor și astfel ca numărul total al voturilor membrilor să nu depășească 2 000, sub rezerva, totuși, a dispozițiilor literei (e).

(d)

În sensul prezentului mandat, „coeficientul de importanță privind iuta” (COJI) al fiecărui membru este cota sa din valoarea totală atribuită tuturor țărilor membre în conformitate cu următoarea formulă:

(i)	în cazul țărilor producătoare de iută, volumul mediu ponderat de 40 % al producției și volumul mediu de 60 % al comerțului net cu iută și articole din iută în perioada de trei ani cea mai recentă pentru care sunt disponibile statistici relevante;

(ii)	în cazul țărilor neproducătoare de iută și net importatoare de iută, volumul mediu al importurilor lor nete de iută și articole din iută în perioada de trei ani cea mai recentă pentru care sunt disponibile statistici relevante.

(e)

Nici un membru care reprezintă o singură țară nu deține mai mult de 450 de voturi. Voturile care depășesc această cifră rezultate din metodologia descrisă la literele (c) și (d) și prevăzută la litera (i) sunt redistribuite între toți ceilalți membri în conformitate cu aceleași metode de calcul prevăzute la literele menționate anterior.

(f)	În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, apar dificultăți în stabilirea voturilor prin utilizarea metodei descrise la literele (c), (d) și (e), Grupul poate decide, prin vot special, în privința unei metode diferite de repartizare a voturilor.

(g)	Prezența membrilor care dețin împreună 1 000 de voturi este necesară pentru începerea oricărei reuniuni a consiliului. Prezența membrilor care dețin împreună 1 200 de voturi este necesară pentru adoptarea oricărei decizii de către consiliu.

(h)	Consiliul repartizează voturile pentru fiecare exercițiu financiar la începutul ultimei sesiuni din exercițiul anterior în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat. Această repartizare a voturilor rămâne în vigoare pentru întregul an al iutei, sub rezerva dispozițiilor literei (i).

(i)

De fiecare dată când se schimbă componența Grupului sau când drepturile de vot ale oricărui membru sunt suspendate sau restricționate în conformitate cu orice dispoziție a regulamentului de procedură, consiliul redistribuie voturile tuturor celorlalți membri în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat. Consiliul decide în privința datei la care intră în vigoare redistribuirea voturilor.

(j)	Un membru autorizat de un alt membru să exprime voturile deținute de acesta din urmă în temeiul prezentului alineat exprimă aceste voturi în conformitate cu instrucțiunile membrului respectiv.

Comitetul pentru proiecte (CPP)

10.

(a)	Consiliul instituie un comitet pentru proiecte (CPP), la care pot participa toți membrii. Comitetul poate invita membrii asociați și alte părți interesate să participe la lucrările sale.

(b)	Comitetul pentru proiecte emite avize consiliului în privința tuturor aspectelor legate de proiecte și activitățile conexe în conformitate cu reglementările stabilite de consiliu.

(c)	Consiliul poate delega comitetului pentru proiecte, în anumite condiții, atribuțiile sale privind aprobarea de proiecte și activități conexe. Consiliul stabilește reglementările aplicabile acestei delegări de atribuții către comitetul pentru proiecte.

Consiliul consultativ pentru sectorul privat

11.

(a)	Pentru a facilita interacțiunea cu sectorul privat, consiliul instituie un consiliul consultativ pentru sectorul privat (denumit în continuare „consiliul consultativ”). Consiliul consultativ este un organ consultativ, care poate face recomandări consiliului în problemele legate de prezentul mandat.

(b)	Consiliul consultativ se compune din membri asociați. Alte entități din sectorul privat care își exprimă un interes relevant pot participa pe bază de invitație.

(c)	Consiliul consultativ prezintă rapoarte periodice consiliului.

(d)	Consiliul consultativ își stabilește propriul regulament de procedură, în conformitate cu dispozițiile prezentului mandat.

Comitete și organisme subsidiare

12.	Pe lângă comitetul pentru proiecte și consiliul consultativ pentru sectorul privat, Consiliul mai poate institui alte comitete sau organisme subsidiare în conformitate cu modalitățile și condițiile pe care le stabilește.

Secretariat

13.

(a)	Grupul are un secretariat compus din secretarul general și personalul necesar.

(b)	Secretarul general este numit de consiliu prin vot special. Modalitățile și condițiile de numire a secretarului general sunt reglementate de regulamentul de procedură privind numirea, excepție făcând numirea prim-secretarului general.

(c)	Secretarul general este cel mai înalt funcționar al Grupului și răspunde în fața acestuia de administrarea și funcționarea prezentului mandat în conformitate cu deciziile consiliului.

(d)	Secretarul general numește personalul în conformitate cu reglementările stabilite de consiliu. Personalul răspunde în fața secretarului general.

Consultare și cooperare cu părți terțe

14.

(a)	Grupul poate adopta dispoziții pentru consultări și cooperare cu Organizația Națiunilor Unite, organele sau instituțiile sale specializate și cu alte organizații și instituții interguvernamentale, după caz;

(b)

De asemenea, Grupul poate adopta dispozițiile pe care le consideră necesare pentru menținerea unui contact cu guvernele interesate ale țărilor nemembre, cu instituții neguvernamentale naționale și internaționale, cu organizații din sectorul privat și cu institute de cercetări care nu sunt membri asociați.

(c)	Pot fi invitați observatori să participe la reuniunile consiliului sau ale organismelor sale auxiliare în conformitate cu modalitățile și condițiile stabilite de consiliu sau de aceste organe.

Relația cu Fondul comun

15.

Grupul poate solicita să fie desemnat ca organism internațional privind produsele de bază (ICP) în conformitate cu articolul 7 alineatul (9) din Acordul privind instituirea Fondului comun pentru produse de bază (FCPB), cu scopul de a sponsoriza, în conformitate cu dispozițiile prezentului mandat, proiecte finanțate de fond privind iuta și articolele din iută. Deciziile privind sponsorizarea acestor proiecte este adoptată în mod normal prin consens. În cazul în care nu se poate ajunge la un consens, deciziile se adoptă prin vot special. Nici un membru nu este răspunzător, pe motivul participării sale în consiliu, de o obligație rezultată din împrumuturile primite sau acordate de orice alt membru sau entitate în legătură cu anumite proiecte. Secretarul general este autorizat să încheie acorduri cu fondul pentru proiectele aprobate.

Statutul juridic

16.

(a)

Grupul are personalitate juridică internațională. Pe teritoriul fiecărui membru și sub rezerva legislației sale naționale, Grupul are, în special, dar sub rezerva alineatului (7) litera (b), capacitatea de a încheia contracte, de a achiziționa sau înstrăina proprietăți mobile și imobile și de a acționa în justiție.

(b)	Statutul Grupului pe teritoriul țării gazdă este reglementat de Acordul de sediu încheiat între guvernul gazdă și consiliu, menționat la alineatul (8).

(c)	Ca succesor legal al Organizației internaționale a iutei, Grupul își asumă responsabilitatea pentru toate activele și pasivele fostei organizații.

Conturi financiare și contribuții bugetare

17.

(a)

În sensul prezentului mandat, Grupul instituie următoarele conturi:

(i)	contul administrativ;

(ii)	contul special.

(b)

Fiecare membru contribuie la contul administrativ în conformitate cu dispozițiile regulamentului de procedură, în cadrul unui buget administrativ anual care este aprobat de consiliu. Contribuția membrilor este direct proporțională cu voturile repartizate lor în temeiul dispozițiilor alineatului (9). Plata contribuției de către fiecare membru se realizează în conformitate cu procedurile sale constituționale.

(c)

Pe lângă contribuțiile la contul administrativ în cadrul bugetului administrativ anual, Grupul poate accepta contribuții în contul special. Contul special se instituie în scopul finanțării de proiecte, proiecte prealabile și activități conexe. Posibilele surse de finanțare a contului special pot include:

(i)	contribuții voluntare ale membrilor, membrilor asociați și altor surse; și

(ii)

instituții financiare regionale și internaționale, inclusiv Fondul comun pentru produsele de bază, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondială, Banca Asiatică de Dezvoltare, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, Banca Interamericană de Dezvoltare și Banca Africană de Dezvoltare.

Statistici, studii și informații privind piața

18.

(a)

Grupul analizează și prelucrează informațiile și statisticile privind comerțul cu iută colectate de la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), alte instituții naționale și internaționale și sectorul privat. Grupul furnizează și pune la dispoziția membrilor, membrilor asociați și altor părți interesate informații privind piața și perspectivele ei, inclusiv informații privind stocurile și consumul pe piețele specifice și în industriile utilizatorilor finali. De asemenea, Grupul încurajează instituțiile naționale din țările membre producătoare să îmbunătățească procesul de colectare a datelor în sectorul iutei și să comunice rezultatele tuturor părților interesate. În acest sens, se depun toate eforturile pentru a minimiza, în măsura posibilului, eventualele suprapuneri.

(b)	Grupul realizează studiile legate de economia internațională în sectorul iutei care sunt decise de consiliu.

(c)	Grupul se străduiește să vegheze ca informațiile pe care le pune la dispoziție să nu aducă atingere caracterului confidențial al operațiunilor guvernelor, persoanelor sau întreprinderilor care produc, prelucrează, comercializează sau consumă iută.

Evaluare anuală și rapoarte

19.

(a)

Grupul realizează o evaluare anuală a situației mondiale a iutei și a aspectelor conexe în baza informațiilor furnizate de membri și completate de informații provenite din alte surse relevante, inclusiv rapoarte periodice de evaluare de către donatori. Evaluarea anuală include o analiză a capacității scontate de producție a iutei pentru anii următori și un studiu al perspectivelor privind producția, consumul și comerțul cu iută pentru următorul an calendaristic, în scopul sprijinirii membrilor în evaluările lor individuale ale evoluției economiei internaționale în sectorul iutei.

(b)

Grupul pregătește un raport care include rezultatele evaluării anuale și îl distribuie membrilor. În cazul în care Grupul consideră că este necesar, acest raport, precum și alte rapoarte și studii distribuite membrilor, pot fi puse la dispoziția altor părți interesate în conformitate cu regulamentul de procedură.

(c)	Grupul efectuează evaluări periodice ale activităților sale cel puțin o dată la doi ani și compară conformitatea lor cu obiectivele și funcțiile Grupului definite la alineatele (3) și (4).

Dezvoltarea pieței

20.

Grupul identifică, prin consultare cu membrii, membrii asociați și părțile interesate, constrângerile și oportunitățile de pe piața mondială a iutei și articolelor din iută în vederea realizării activităților necesare, în special pentru creșterea cererii și dezvoltarea pieței iutei și articolelor din iută, precum și pentru comunicarea și exploatarea comercială a noilor tehnologii.

Obligații ale membrilor

21.	Membrii își îndreaptă toate eforturile spre cooperarea și promovarea atingerii obiectivelor Grupului, în special prin furnizarea datelor menționate la alineatul (19) litera (a).

Rezerve

22.	Nici una dintre dispozițiile prezentului mandat nu poate face obiectul unor rezerve.

Intrare în vigoare

23.

(a)

Prezentul mandat intră în vigoare atunci când statele, Comunitatea Europeană sau orice organizație interguvernamentală menționate la alineatul (5) care dețin împreună 60 % din comerțul (importuri și exporturi combinate) cu iută și articole din iută, astfel cum este prevăzut în anexa A la prezentul mandat, au notificat Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite (denumit în continuare „depozitar”) în temeiul literei (b) cu privire la aplicarea cu titlu provizoriu sau la acceptarea definitivă a prezentului mandat.

(b)

Orice stat, Comunitatea Europeană sau orice organizație interguvernamentală menționată la alineatul (5) care dorește să devină membru al Grupului notifică depozitarului că acceptă definitiv prezentul mandat sau că acceptă să-l aplice cu titlu provizoriu, până la încheierea procedurilor sale interne. Orice stat, Comunitatea Europeană sau o organizație interguvernamentală care a notificat aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului mandat se străduiește să își încheie procedurile interne cât mai repede posibil și notifică depozitarului acceptarea sa definitivă a prezentului mandat.

(c)

În cazul în care cerințele pentru intrarea în vigoare a prezentului mandat nu au fost îndeplinite până la data de 31 decembrie 2001, Secretarul General al Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare invită statele, Comunitatea Europeană și organizațiile interguvernamentale care și-au notificat acceptarea sau aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului mandat să decidă dacă aplică sau nu prezentul mandat între ele.

(d)

Atunci când prezentul mandat intră în vigoare, Secretarul General al Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare convoacă o reuniune inaugurală a Consiliului la o dată cât mai apropiată posibil. Membrii sunt notificați, în măsura posibilului, cu cel puțin o lună înainte de reuniune.

Modificare

24.

Prezentul mandat poate fi modificat doar prin consensul consiliului. Secretarul general notifică depozitarului orice modificări adoptate în temeiul prezentului alineat. O modificare intră în vigoare la 90 de zile de la primirea de către depozitar a notificării de acceptare din partea membrilor care dețin împreună cel puțin 60 % din voturi.

Durată, prelungire și renegociere

25.

(a)	Grupul funcționează pe o perioadă de opt ani, în afara cazului în care consiliul, prin vot special, decide să prelungească sau să renegocieze prezentul mandat în conformitate cu literele (b) și (c) următoare sau să îl înceteze în conformitate cu alineatul (27).

(b)	Prin vot special, consiliul poate decide să prelungească durata prezentului mandat pentru maximum două perioade de câte doi ani fiecare.

(c)	Prin vot special, consiliul poate decide renegocierea prezentului mandat.

Retragere

26.

(a)	Un membru se poate retrage din Grup în orice moment, notificând retragerea sa în scris depozitarului și secretarului general al Grupului.

(b)	Retragerea nu aduce atingere nici unei obligații financiare deja angajate de membrul care se retrage și nu îl îndreptățește la nici o reducere a contribuției sale pentru anul în care se produce retragerea.

(c)	Retragerea produce efecte la douăsprezece luni de la primirea notificării de către depozitar.

(d)	Secretarul general al Grupului comunică de îndată fiecărui membru orice notificare primită în temeiul prezentului alineat.

Încetare

27.	Consiliul poate decide în orice moment, prin vot special, să înceteze prezentul mandat. Această încetare produce efecte la data fixată de consiliu. Secretarul general notifică depozitarului decizia adoptată în conformitate cu prezentul alineat.

Lichidare

28.	Fără a aduce atingere expirării sau încetării prezentului mandat, consiliul continuă să existe atât timp cât este necesar, dar fără a depăși o perioadă de douăsprezece luni, pentru a realiza lichidarea grupului, inclusiv lichidarea conturilor.

Adoptat la Geneva, treisprezece martie două mii unu, textele prezentului acord în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă fiind autentice în egală măsură.

ANEXA A

Informații statistice privind comerțul mondial net (importuri și exporturi) cu iută și articole din iută în scopul intrării în vigoare a prezentului mandat

Tabelul 1: Exporturi nete de iută și fibre înrudite

(1000 de tone în echivalent fibră)
Țară	1996/1997	1997/1998	1998/1999	Media pentru 1996/1997 - 1998/1999	Cotă (%)
La nivel mondial	1 011,2	1 090,6	997,9	1 033,2	100,0
A. Membrii actuali ai OII (1)
Bangladesh	794,1	801,3	779,3	791,6	76,6
India	193,3	262,6	192,6	216,2	20,9
Nepal	11,7	10,7	10,7	11,0	1,1
Subtotal A:	999,1	1 074,6	982,6	1 018,8	98,6
B. Foști membri ai OII
Thailanda	10,1	11,1	12,1	11,1	1,1
Subtotal B:	10,1	11,1	12,1	11,1	1,1
C. Alții	2,0	4,9	3,2	3,4	0,3
Total (A + B + C)	1 011,2	1 090,6	997,9	1 033,2	100,0

Tabelul 2: Importuri nete de iută și fibre înrudite

(1000 de tone în echivalent fibră)
	Media pentru 1996 - 1998	Cotă (%)
La nivel mondial	992,3	100,0
A. Membri actuali ai OII
A.1 Membri CE
Austria	0,8	0,08
Belgia-Luxemburg	86,3	8,70
Danemarca	1,2	0,12
Finlanda	0,2	0,02
Franța	19,3	1,94
Germania	17,5	1,76
Grecia	2,9	0,29
Italia	10,3	1,04
Irlanda	1,4	0,14
Țările de Jos	22,0	2,22
Portugalia	1,5	0,15
Spania	10,0	1,01
Suedia	0,2	0,02
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord	43,5	4,38
Subtotal A.1	217,1	21,87
A.2 State care nu sunt membre ale CE
China	85,6	8,77
Japonia	37,1	3,74
Egipt	24,2	2,44
Indonezia	12,7	1,28
Elveția	0,3	0,03
Norvegia	0,2	0,02
Subtotal A.2	160,1	16,28
Total A (A.1 + A.2)	377,2	38,15
B. Foști membri ai OII
Pakistan	92,2	9,29
Turcia	65,1	6,56
Statele Unite ale Americii	62,8	6,33
Australia	43,2	4,35
Canada	7,9	0,80
Polonia	4,9	0,49
Republica Federativă Iugoslavia	2,2	0,22
Subtotal B	278,3	28,04
C. Alte țări
Republica Islamică Iran	53,8	5,42
Republica Arabă Siriană	53,3	5,37
Sudan	37,6	3,79
Fosta URSS (2) (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan)	27,2	2,74
Côte d'Ivoire	18,6	1,87
Maroc	13,0	1,31
Brazilia	11,2	1,13
Ghana	10,9	1,10
Arabia Saudită	10,8	1,09
Filipine	0,5	0,05
Republica Cehă	1,6	0,16
Malaysia	2,4	0,24
Republica Coreea	7,0	0,71
Senegal	1,2	0,12
Algeria	9,9	1,00
Subtotal C	259,0	26,10
D. Alții	77,8	7,71
Total (A + B + C + D)	992,3	100,00

(1) OII înseamnă Organizația internațională a iutei instituită potrivit Acordului internațional din 1989 privind iuta și articolele din iută.

(2) Nu există statistici disponibile privind iuta pentru țările individuale ale fostei URSS. Cota lor din importurile nete nu este luată în considerare pentru intrarea in vigoare a prezentului mandat în conformitate cu alineatul (23).

11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22002A0430(02)

L 114/73

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian

CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ,

denumită în continuare „Elveția”,

și

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

denumită în continuare „Comunitatea”,

denumite în continuare „părțile contractante”,

RECUNOSCÂND caracterul integrat al aviației civile internaționale și dorind armonizarea reglementărilor din domeniul transportului aerian intraeuropean;

DORIND să stabilească norme aplicabile aviației civile în aria de reglementare a Comunității și Elveției, fără a aduce atingere normelor stabilite prin Tratatul de instituire a Comunității Europene și în special competențelor comunitare prevăzute la articolele 81 și 82 din acest tratat, precum și regulilor de concurență care decurg din acestea;

CONVENIND că este adecvat ca acest reguli să se întemeieze pe legislația în vigoare în Comunitate la momentul semnării prezentului acord;

DORIND SĂ PREVINĂ, respectând pe deplin independența instanțelor judecătorești, divergențele de interpretare și să se ajungă la o interpretare cât mai uniformă a dispozițiilor prezentului acord și a dispozițiilor corespondente ale dreptului comunitar care în esență se regăsesc în prezentul acord,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

CAPITOLUL 1

Obiective

Articolul 1

(1) Prezentul acord stabilește normele cărora trebuie să li se conformeze părțile contractante în domeniul aviației civile. Aceste dispoziții se aplică fără a aduce atingere celor stabilite prin tratatul CE, în special competențelor comunitare existente în cadrul regulilor de concurență și al normelor de aplicare a acestor reguli, precum și legislației comunitare relevante enumerate în anexa la prezentul acord.

(2) În acest sens, dispozițiile prezentului acord, precum și ale regulamentelor și directivelor menționate în anexă, se aplică în condițiile stabilite în continuare. În măsura în care acestea sunt în esență identice cu normele corespondente din Tratatul de instituire a Comunității Europene și cu actele adoptate în conformitate cu acest tratat, aceste dispoziții sunt interpretate, în scopul punerii în practică și al aplicării lor, în conformitate cu hotărârile și deciziile Curții de Justiție și ale Comisiei Comunităților Europene emise înainte de data semnării prezentului acord. Deciziile și hotărârile emise după data semnării acordului sunt comunicate Elveției. La solicitarea uneia dintre părțile contractante, implicațiile acestor decizii și hotărâri ulterioare sunt determinate de către Comitetul mixt în vederea asigurării bunei funcționări a prezentului acord.

Articolul 2

Dispozițiile prezentului acord și ale anexei la acesta se aplică în măsura în care acestea se referă la transportul aerian sau la chestiuni direct legate de transportul aerian, astfel cum este menționat în anexa la prezentul acord.

CAPITOLUL 2

Dispoziții generale

Articolul 3

În domeniul de aplicare a prezentului acord și fără a aduce atingere dispozițiilor speciale pe care le cuprinde, se interzice orice discriminare exercitată pe motive de naționalitate.

Articolul 4

În cadrul prezentului acord și fără a aduce atingere Regulamentului (CEE) Nr. 2407/92 al Consiliului, astfel cum figurează în anexa la prezentul acord, sunt interzise restricțiile privind libertatea de stabilire a resortisanților unui stat membru al Comunității Europene sau ai Elveției pe teritoriul unuia dintre aceste state. Această dispoziție se aplică și înființării de agenții, de sucursale și de filiale de către resortisanții unui stat membru al Comunității Europene sau ai Elveției stabiliți pe teritoriul unuia dintre aceste state. Libertatea de stabilire implică accesul la activități în calitate de liber profesionist și la exercitarea acestora, precum și constituirea și administrarea de întreprinderi în sensul articolului 5 alineatul (2), în condițiile stabilite pentru propriii resortisanți de legislația țării în care are loc stabilirea.

Articolul 5

(1) În cadrul prezentului acord, societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru sau a Elveției și având sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității pe teritoriul Comunității sau al Elveției sunt asimilate persoanelor fizice care sunt resortisanți ai unui stat membru al Comunității Europene sau ai Elveției.

(2) Prin „societăți” se înțeleg societățile constituite în conformitate cu dispozițiile legislației civile sau comerciale, inclusiv societățile cooperative și alte persoane juridice reglementate de dreptul public sau privat, cu excepția societăților care nu au scop lucrativ.

Articolul 6

Articolele 4 și 5 nu se aplică, în ceea ce privește una dintre părțile contractante, activităților care în această parte implică, chiar cu titlu ocazional, exercitarea autorității publice.

Articolul 7

Articolele 4 și 5, precum și măsurile adoptate în aplicarea acestora, nu aduc atingere aplicabilității actelor cu putere de lege și actelor administrative care prevăd un regim special pentru resortisanții străini și care sunt justificate de motive de ordine publică, securitate publică sau sănătate publică.

Articolul 8

(1) Sunt incompatibile cu prezentul acord și interzise: toate acordurile între întreprinderi, toate deciziile ale asocierilor de întreprinderi și toate practicile concertate care pot aduce atingere comerțului dintre părțile contractante și care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe teritoriul reglementat de prezentul acord, în special cele care:

(a)	stabilesc, în mod direct sau indirect, prețurile de cumpărare sau de vânzare sau alte condiții de comercializare;

(b)	limitează sau controlează producția, comecializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;

(c)	împart piețele sau sursele de aprovizionare;

(d)	aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, punându-i astfel pe aceștia într-o poziție concurențială defavorabilă;

(e)	condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzanțelor comerciale, nu au legătură cu obiectul contractelor.

(2) Acordurile sau deciziile interzise în conformitate cu prezentul articol sunt nule de drept.

(3) Cu toate acestea, sunt exceptate de la aplicarea dispozițiilor alineatului (1):

—	orice acord sau categorie de acorduri între întreprinderi;

—	orice decizie sau categorie de decizii ale asocierilor de întreprinderi;

—	orice practică concertată sau categorie de practici concertate

care contribuie la îmbunătățirea producției sau a distribuției produselor sau la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând în același timp consumatorilor o parte echitabilă din profitul rezultat, și care:

(a)	nu impun întreprinderilor respective restricții care nu sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor;

(b)	nu acordă acestor întreprinderi posibilitatea de a elimina concurența pentru o parte substanțială a pieței produsele în cauză.

Articolul 9

Este incompatibilă cu prezentul acord și se interzice, în măsura în care ar putea aduce atingere comerțului dintre părțile contractante, folosirea de către una sau mai multe întreprinderi în mod abuziv a unei poziții dominante, în teritoriul reglementat de prezentul acord sau într-o parte importantă a acestuia.

Aceste practici abuzive pot consta, în special, în:

(a)	impunerea în mod direct sau indirect a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau a altor condiții comerciale inechitabile;

(b)	limitarea producției, distribuției sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;

(c)	aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, punându-i astfel pe aceștia într-o poziție concurențială defavorabilă;

(d)	condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzanțelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Articolul 10

Toate acordurile, deciziile și practicile concertate care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței, precum și abuzurile de poziție dominantă, care nu pot avea repercusiuni decât asupra comerțului din Elveția, sunt reglementate de legislația elvețiană și rămân în competența autorităților elvețiene.

Articolul 11

(1) Articolele 8 și 9 se aplică, iar concentrările de întreprinderi sunt controlate de instituții comunitare, în conformitate cu legislația comunitară astfel cum este prevăzut în anexa la prezentul acord, ținând seama de necesitatea unei strânse cooperări între instituțiile comunitare și autoritățile elvețiene

(2) Autoritățile elvețiene hotărăsc, potrivit dispozițiilor articolelor 8 și 9, cu privire la admisibilitatea tuturor acordurilor, deciziilor și practicilor concertate, precum și cu privire la abuzurile de poziție dominantă privind legăturile dintre Elveția și țări terțe.

Articolul 12

(1) În ceea ce privește întreprinderile publice și întreprinderile cărora statele membre ale Comunității Europene sau Elveția le acordă drepturi speciale sau exclusive, părțile contractante veghează să nu se ia sau să nu se mențină în vigoare nici o măsură contrară normelor prezentului acord.

(2) Întreprinderile care prestează servicii de interes economic general sau care prezintă caracterul unui monopol fiscal se supun normelor prezentului acord, în special regulilor de concurență, în măsura în care aplicarea acestora nu reprezintă un obstacol pentru îndeplinirea, în drept sau în fapt, a misiunii speciale care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care ar fi contrară intereselor părților contractante.

Articolul 13

(1) În afară de cazul în care există dispoziții contrare în prezentul acord, sunt incompatibile cu prezentul acord, în măsura în care afectează schimburile comerciale între părțile contractante, ajutoarele acordate de Elveția sau de un stat membru al Comunității Europene sau care provin din fonduri publice, indiferent sub ce formă, și care denaturează sau amenință să denatureze concurența, favorizând anumite întreprinderi sau producerea anumitor produse.

(2) Sunt compatibile cu prezentul acord:

(a)	ajutoarele cu caracter social acordate unor consumatori individuali, în măsura în care acestea se acordă fără vreo discriminare în raport cu originea produselor în cauză;

(b)	ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de calamități naturale sau de evenimente extraordinare.

(3) Pot fi considerate compatibile cu prezentul acord:

(a)	ajutoarele care au drept scop promovarea dezvoltării economice a unor regiuni în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut;

(b)	ajutoarele care au drept scop promovarea realizării unui proiect important de interes comun european sau remedierea unei perturbări grave a economiei uneia dintre părțile contractante;

(c)	ajutoarele care au drept scop facilitarea dezvoltării anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, dacă acestea nu afectează condițiile schimburilor comerciale într-o măsură suficient de mare încât sa fie contrară interesului comun.

Articolul 14

Comisia și autoritățile elvețiene asigură o supraveghere permanentă a chestiunilor la care se referă articolul 12 și a tuturor sistemelor de ajutoare care există în statele membre ale Comunității Europene și în Elveția. Fiecare parte contractantă se asigură ca cealaltă parte contractantă să fie informată cu privire la orice procedură inițiată pentru a garanta respectarea dispozițiilor articolelor 12 și 13 și, dacă este necesar, poate înainta observații înainte de luarea unei decizii definitive. La solicitarea uneia dintre părțile contractante, Comitetul mixt analizează orice măsură corespunzătoare privind obiectul și funcționarea prezentului acord.

CAPITOLUL 3

Drepturi de trafic

Articolul 15

(1) Sub rezerva dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului, menționat în anexa la prezentul acord:

—	operatorilor de transport aerian ai Comunității și ai Elveției li se acordă drepturi de trafic între orice punct din Elveția și orice punct din Comunitate;

—	la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, operatorii de transport aerian elvețieni vor primi drepturi de trafic între puncte situate în diferite state membre ale Comunității Europene.

(2) În sensul alineatului (1) din prezentul articol:

—

prin „operator de transport aerian comunitar” se înțelege un operator de transport aerian care își are locul principal de desfășurare a activității și, după caz, sediul social în Comunitate și care deține o licență în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului, menționat în anexa la prezentul acord;

—

prin „operator de transport aerian elvețian” se înțelege un operator de transport aerian care își are locul principal de desfășurare a activității și, după caz, sediul social în Elveția și care deține o licență în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului, menționat în anexa la prezentul acord.

(3) Părțile contractante vor începe, la cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, negocieri privind posibilitatea de a extinde sfera de aplicare a prezentului articol la drepturile de trafic între puncte situate în Elveția și între puncte situate în statele membre ale Comunității Europene.

Articolul 16

Dispozițiile prezentului capitol prevalează asupra dispozițiilor relevante ale acordurilor bilaterale existente între Elveția și statele membre ale Comunității Europene. Cu toate acestea, drepturile de trafic existente care decurg din aceste acorduri bilaterale și care nu intră sub incidența articolului 15 pot fi exercitate în continuare, în măsura în care nu există discriminare pe motivul naționalității și concurența nu este denaturată.

CAPITOLUL 4

Aplicarea acordului

Articolul 17

Părțile contractante iau toate măsurile corespunzătoare generale sau speciale destinate să asigure îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul acord și se abțin de la orice măsură care ar putea pune în pericol îndeplinirea obiectivelor prezentului acord.

Articolul 18

(1) Fără a aduce atingere alineatului (2) și capitolului 2, fiecare parte contractantă este responsabilă pentru aplicarea corespunzătoare a prezentului acord pe teritoriul propriu, în special a regulamentelor și directivelor menționate în anexă.

(2) În cazurile care pot afecta serviciile aeriene care trebuie autorizate în condițiile capitolului 3 din prezentul acord, instituțiile comunitare dispun de competențele care le sunt conferite în temeiul regulamentelor și directivelor a căror aplicare este confirmată explicit în anexa la prezentul acord. Cu toate acestea, în cazul în care Elveția a luat sau preconizează că va lua măsuri de protecție a mediului în aplicarea articolului 8 alineatul (2) sau a articolului 9 din Regulamentul (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului, Comitetul mixt, la solicitarea uneia dintre părțile contractante, hotărăște cu privire la conformitatea acestor măsuri cu prezentul acord.

(3) Orice acțiune de aplicare a prezentului acord în condițiile alineatelor (1) și (2) se efectuează în conformitate cu articolul 19.

Articolul 19

(1) Fiecare parte contractantă acordă celeilalte părți contractante toate informațiile și tot sprijinul necesar pentru desfășurarea de investigații privind eventualele încălcări pe care cealaltă parte contractantă le efectuează în cadrul competențelor prevăzute de prezentul acord.

(2) Atunci când instituțiile comunitare acționează în temeiul competențelor care le sunt conferite prin prezentul acord cu privire la subiecte care prezintă interes pentru Elveția și care privesc autorități sau întreprinderi elvețiene, autoritățile elvețiene sunt deplin informate și au posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de luarea unei decizii definitive.

Articolul 20

Toate aspectele privind validitatea deciziilor luate de instituțiile comunitare în baza competențelor acestora în condițiile prezentului acord sunt de competența exclusivă a Curții de Justiție a Comunităților Europene.

CAPITOLUL 5

Comitetul mixt

Articolul 21

(1) Se instituie un comitet compus din reprezentanți ai părților contractante, „Comitetul pentru transportul aerian Comunitate/Elveția” (denumit în continuare „Comitetul mixt”), responsabil cu gestionarea prezentului acord și cu aplicarea corespunzătoare a acestuia. În acest scop, Comitetul mixt formulează recomandări și ia decizii în cazurile prevăzute de prezentul acord. Deciziile Comitetului mixt sunt puse în aplicare de părțile contractante în conformitate cu propriile norme. Comitetul mixt hotărăște de comun acord.

(2) În sensul aplicării corespunzătoare a prezentului acord, părțile contractante fac schimb de informații și, la solicitarea uneia dintre acestea, organizează consultări în cadrul Comitetului mixt.

(3) Comitetul mixt adoptă prin decizie regulamentul de procedură, care conține, printre alte dispoziții, modalitățile de convocare a întrunirilor, de numire a președintelui și de stabilire a mandatului acestuia.

(4) Comitetul mixt se reunește când este necesar și cel puțin o dată pe an. Fiecare parte contractantă poate solicita convocarea unei întruniri.

(5) Comitetul mixt poate hotărî înființarea oricărui grup de lucru care l-ar putea asista în îndeplinirea misiunilor.

Articolul 22

(1) Deciziile Comitetului mixt sunt obligatorii pentru părțile contractante.

(2) În cazul în care una dintre părțile contractante consideră că o decizie a Comitetului mixt nu este corespunzător pusă în aplicare de către cealaltă parte contractantă, ea poate solicita analizarea situației de către Comitetul mixt. În cazul în care Comitetul mixt nu ajunge la o soluție în termen de două luni de la sesizare, partea contractantă solicitantă poate lua măsuri corespunzătoare temporare de salvgardare potrivit articolului 31, pe o perioadă care nu poate depăși șase luni.

(3) Deciziile Comitetului mixt sunt publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, precum și în Culegerea oficială de legi federale. Fiecare decizie indică data punerii sale în aplicare în părțile contractante, precum și orice altă informație care ar putea interesa agenții economici. Deciziile se supun, dacă este necesar, ratificării sau aprobării părților contractante, în conformitate cu procedurile proprii ale acestora.

(4) Părțile contractante își notifică reciproc îndeplinirea acestei formalități. În cazul în care, la expirarea unei perioade de douăsprezece luni de la adoptarea unei decizii de către Comitetul mixt, nu a avut loc această notificare, alineatul (5) se aplică mutatis mutandis.

(5) Fără a aduce atingere alineatului (2), în cazul în care Comitetul mixt nu poate lua o decizie într-o chestiune care i-a fost înaintată în termen de șase luni de la data sesizării, părțile contractante pot lua măsuri corespunzătoare temporare de salvgardare potrivit articolului 31, pe o perioadă care nu poate depăși șase luni.

(6) În ceea ce privește legislația reglementată de articolul 23 și adoptată între data semnării prezentului acord și data intrării acestuia în vigoare și cu privire la care cealaltă parte contractantă a fost informată, data de referință menționată la alineatul (5) este data primirii informației. Comitetul mixt nu poate lua o decizie mai devreme de două luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

CAPITOLUL 6

Legislația nouă

Articolul 23

(1) Prezentul acord nu aduce atingere dreptului fiecărei părți contractante, sub rezerva respectării principiului nediscriminării și a dispozițiilor prezentului acord, de a-și modifica unilateral legislația referitoare la un aspect reglementat de prezentul acord.

(2) De îndată ce se elaborează un nou act cu putere de lege de către una dintre părțile contractante, aceasta consultă în mod neoficial experții celeilalte părți contractante. În perioada care precedă adoptarea formală a noului act cu putere de lege, părțile contractante se informează reciproc și se consultă cât mai îndeaproape. La solicitarea uneia dintre părțile contractante, poate avea loc un schimb de opinii preliminar în cadrul Comitetului mixt.

(3) De îndată ce una dintre părțile contractante adoptă o modificare a legislației sale, aceasta informează în acest sens cealaltă parte contractantă la opt zile cel târziu de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene sau în Culegerea oficială de legi federale. La solicitarea uneia dintre părțile contractante, Comitetul mixt procedează, cel târziu la șase săptămâni de la solicitare, la un schimb de opinii cu privire la consecințele acestei modificări asupra funcționării prezentului acord.

(4) Comitetul mixt:

—	fie adoptă o decizie de revizuire a anexei sau, dacă este necesar, propune o revizuire a prezentului acord pentru a integra, pe bază de reciprocitate, modificările aduse legislației respective;

—	fie adoptă o decizie potrivit căreia modificările aduse legislației respective sunt considerate compatibile cu buna funcționare a prezentului acord;

—	fie decide orice altă măsură necesară pentru a asigura buna funcționare a prezentului acord.

CAPITOLUL 7

Țări terțe și organizații internaționale

Articolul 24

Părțile contractante se consultă în timp util, la solicitarea uneia dintre ele, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 25, 26 și 27, cu privire la:

(a)	aspectele de transport aerian de care se ocupă organizațiile internaționale;

(b)	diverse aspecte privind dezvoltarea posibilă a relațiilor dintre părțile contractante și țări terțe în domeniul transportului aerian și cu privire la funcționarea elementelor principale ale acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate în acest domeniu.

Consultările au loc în termen de o lună de la data solicitării sau cât mai curând posibil în cazurile urgente.

Articolul 25

(1) Principalele obiective ale consultărilor prevăzute la articolul 24 litera (a) sunt următoarele:

(a)	să se stabilească în comun dacă respectivele aspecte ridică probleme de interes comun;

(b)

în funcție de natura problemelor respective:

—	să se analizeze în comun dacă este convenabil să se coordoneze acțiunea părților contractante în cadrul organizațiilor internaționale sau

—	să se analizeze în comun orice altă abordare care ar putea fi adecvată.

(2) Părțile contractante fac schimb de orice informații care au legătură cu obiectivele descrise la alineatul (1) cât mai repede posibil.

Articolul 26

(1) Principalele obiective ale consultărilor prevăzute la articolul 24 litera (b) sunt analizarea problemelor relevante și examinarea oricăror abordări adecvate.

(2) În sensul consultărilor menționate la alineatul (1), fiecare parte contractantă o înștiințează pe cealaltă cu privire la progresele posibile în domeniul transportului aerian și la funcționarea acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate în acest domeniu.

Articolul 27

(1) Consultările prevăzute la articolele 24, 25 și 26 au loc în cadrul Comitetului mixt.

(2) În cazul în care un acord între una dintre părțile contractante și o țară terță sau o organizație internațională are repercusiuni negative asupra intereselor celeilalte părți contractante, aceasta poate, fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 2408/92 al Consiliului, menționat în anexa la prezentul acord, să ia măsurile corespunzătoare temporare de salvgardare în domeniul accesului la piață, pentru a menține echilibrul prezentului acord. Aceste măsuri nu pot fi adoptate totuși decât după desfășurarea de consultări pe această temă în cadrul Comitetului mixt.

CAPITOLUL 8

Dispoziții finale

Articolul 28

Reprezentanții, experții și alți agenți ai părților contractante sunt obligați, chiar și după încetarea funcțiilor lor, să nu divulge informațiile obținute în cadrul prezentului acord care intră sub incidența secretului profesional.

Articolul 29

Fiecare parte contractantă poate înainta Comitetului mixt un diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord. Comitetul mixt depune toate eforturile pentru a soluționa diferendul. Comitetului mixt i se furnizează toate informațiile utile pentru a permite o analiză aprofundată a situației în vederea găsirii unei soluții acceptabile. În acest scop, Comitetul mixt analizează toate posibilitățile care permit menținerea bunei funcționări a prezentului acord. Prezentul articol nu se aplică chestiunilor care sunt de competența exclusivă a Curții de Justiție a Comunităților Europene potrivit articolului 20.

Articolul 30

(1) În cazul în care una dintre părțile contractante dorește o revizuire a prezentului acord, aceasta informează Comitetul mixt în acest sens. Modificarea prezentului acord va intra în vigoare după îndeplinirea procedurilor interne respective ale părților contractante.

(2) Comitetul mixt poate să modifice anexa, la propunerea uneia dintre părțile contractante și printr-o decizie în conformitate cu articolul 23.

Articolul 31

În cazul în care una dintre părțile contractante refuză să se conformeze unei obligații decurgând din prezentul acord, cealaltă parte contractantă poate, fără a aduce atingere articolului 22 și după ce a îndeplinit orice altă procedură prevăzută în prezentul acord, să ia măsurile corespunzătoare temporare de salvgardare pentru a menține echilibrul prezentului acord.

Articolul 32

Anexa la prezentul acord face parte integrantă din acesta.

Articolul 33

Fără a aduce atingere articolului 16, prezentul acord prevalează asupra dispozițiilor relevante ale acordurilor bilaterale aflate în vigoare între Elveția, pe de o parte, și statele membre ale Comunității Europene, pe de altă parte, privind orice chestiune reglementată de prezentul acord, precum și de anexa la acesta.

Articolul 34

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene și în condițiile prevăzute de acest tratat și, pe de altă parte, teritoriului Elveției.

Articolul 35

(1) În caz de denunțare a prezentului acord, în conformitate cu articolul 36 alineatul (4), serviciile aeriene care funcționează la data expirării acestuia în temeiul articolului 15 pot continua până la sfârșitul sezonului orar aflat în curs la acea dată.

(2) Drepturile și obligațiile întreprinderilor care decurg din articolele 4 și 5 din prezentul acord și din normele Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului menționat în anexa la prezentul acord nu sunt afectate de denunțarea prezentului acord în temeiul articolului 36 alineatul (4).

Articolul 36

(1) Prezentul acord va fi ratificat sau aprobat de către părțile contractante în conformitate cu procedurile proprii ale acestora. Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni de după ultima notificare a depunerii instrumentelor de ratificare sau de aprobare ale tuturor celor șapte acorduri de mai jos:

—	acord privind transportul aerian;

—	acord privind libera circulație a persoanelor;

—	acord privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători;

—	acord privind comerțul cu produse agricole;

—	acord privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității;

—	acord privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice;

—	acord de cooperare științifică și tehnologică.

(2) Prezentul acord se încheie pe o perioadă inițială de șapte ani. El este reînnoit pe durată nedeterminată, în afară de cazul în care Comunitatea Europeană sau Elveția notifică celeilalte părți contrariul înainte de expirarea perioadei inițiale. În cazul unei notificări, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(3) Comunitatea Europeană sau Elveția pot denunța prezentul acord notificând această decizie celeilalte părți contractante. În cazul unei notificări, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(4) Cele șapte acorduri menționate la alineatul (1) încetează să mai producă efecte la șase luni de la primirea notificării privind faptul nereînnoirii menționat la alineatul (2) sau la denunțarea menționată la alineatul (3).

Hecho en Luxemburgo, el veintiuno de junio de mil novecientos noventa y nueve, en doble ejemplar en lenguas alemana, danesa, española, finesa, francesa, griega, inglesa, italiana, neerlandesa, portuguesa y sueca, siendo cada uno de estos textos igualmente auténtico.

Udfærdiget i Luxembourg, den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems,i to eksemplarer på dansk, engelsk, finsk, fransk, græsk, italiensk, nederlandsk, portugisisk, spansk, svensk og tysk, idet hver af disse tekster har samme gyldighed.

Geschehen zu Luxemburg am einundzwanzigsten Juni neunzehnhundertneunundneunzig in zwei Urschriften in dänischer, deutscher, englischer, finnischer, französischer, griechischer, italienischer, niederländischer, portugiesischer, spanischer und schwedischer Sprache, wobei jeder dieser Wortlaute gleichermaßen verbindlich ist.

Έγινε στο Λουξεμβούργο, στις είκοσι μία Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα εννέα, σε δύο αντίγραφα στην αγγλική, γαλλική, γερμανική, δανική, ελληνική, ισπανική, ιταλική, ολλανδική, πορτογαλική, σουηδική και φινλανδική γλώσσα· καθένα από τα κείμενα είναι εξίσου αυθεντικό.

Done at Luxembourg on the twenty-first day of June in the year one thousand and ninety-nine, in two copies in the Danish, Dutch, English, Finnish, French, German, Greek, Italian, Portuguese, Spanish and Swedish languages, each of those texts being equally authentic.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf, en deux exemplaires en langues allemande, anglaise, danoise, espagnole, finnoise, française, grecque, italienne, néerlandaise, portugaise et suédoise, chacun de ces textes faisant également foi.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove, in due copie, nelle lingue danese, finlandese, francese, greca, inglese, italiana, olandese, portoghese, spagnola, svedese e tedesca, ciascun testo facente ugualmente fede.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig, in tweevoud, in de Deense, de Duitse, de Engelse, de Finse, de Franse, de Griekse, de Italiaanse, de Nederlandse, de Portugese, de Spaanse en de Zweedse taal, zĳnde alle teksten gelĳkelĳk authentiek.

Feito em Luxemburgo, em vinte e um de Junho de mil novecentos e noventa e nove, em duplo exemplar nas línguas alemã, dinamarquesa, espanhola, finlandesa, francesa, grega, inglesa, italiana, neerlandesa, portuguesa e sueca, fazendo igualmente fé qualquer dos textos.

Tehty Luxemburgissa kahdentenakymmenentenäensimmäusenä päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäyhdeksän kahtena kappaleena englannin, espanjan, hollannin, italian, kreikan, portugalin, ranskan, ruotsin, saksan, suomen ja tanskan kielellä, ja jokainen teksti on yhtä todistuvsvoimainen.

Utfärdat i Luxemburg den tjugoförsta juni nittonhundranittionio i två exemplar på det danska, engelska, finska, franska, grekiska, italienska, nederländska, portugisiska, spanska, svenska och tyska språket, vilka samtliga texter är lika giltiga.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für der Schweizerischen Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska Edsförbundets vägnar

ANEXĂ

În sensul prezentului acord:

—	ori de câte ori actele la care se face trimitere în prezenta anexă menționează statele membre ale Comunității Europene sau cerința de a avea o legătură cu acestea, se consideră, în sensul acordului, că aceste mențiuni fac trimitere și la Elveția sau la cerința de a avea o legătură cu aceasta;

—

fără a aduce atingere articolului 15 din prezentul acord, termenul „operator de transport aerian comunitar” menționat de directivele și regulamentele comunitare care urmează se aplică și unui operator de transport aerian autorizat și care are locul principal de desfășurare a activității și, după caz, sediul social în Elveția, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului.

1. Al treilea pachet de măsuri de liberalizare în domeniul aviației și alte norme aplicabile aviației civile

Nr. 2407/92

Regulamentul Consiliului din 23 iulie 1992 privind licențele operatorilor de transport aerian.

(Articolele 1-18)

(În ceea ce privește aplicarea articolului 13 alineatul (3), trimiterea la articolul 169 din tratatul CE se interpretează ca o trimitere la procedurile aplicabile prezentului acord.)

Nr. 2408/92

Regulamentul Consiliului din 23 iulie 1992 privind accesul operatorilor de transport aerian din Comunitate la rutele aeriene intracomunitare.

(Articolele 1–10, 12–15)

(Anexele se modifică în scopul includerii aeroporturilor elvețiene.)

Nr. 2409/92

Regulamentul din 23 iulie 1992 privind tarifele serviciilor aeriene pentru transportul de pasageri și marfă.

(Articolele 1–11)

Nr. 295/91

Regulamentul Consiliului din 4 februarie 1991 de stabilire a unor norme comune pentru un sistem de compensare a refuzului la îmbarcare în transportul aerian regulat.

(Articolele 1–9)

Nr. 2299/89

Regulamentul Consiliului din 24 iulie 1989 de stabilire a unui cod de conduită pentru sistemele informatizate de rezervare, modificat de Regulamentul (CEE) nr. 3089/93 al Consiliului.

(Articolele 1–22)

Nr. 3089/93

Regulamentul Consiliului din 29 octombrie 1993 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2299/89 de stabilire a unui cod de conduită pentru sistemele informatizate de rezervare.

(Articolul 1)

NR. 80/51

Directiva Consiliului din 20 decembrie 1979 privind limitarea emisiilor acustice ale aeronavelor subsonice, astfel cum a fost modificată prin Directiva 83/206/CEE.

(Articolele 1–9)

NR. 89/629

Directiva din 4 decembrie 1989 privind limitarea emisiilor sonore produse de avioanele civile subsonice cu reacție.

(Articolele 1–8)

NR. 92/14

Directiva Consiliului din 2 martie 1992 privind limitarea exploatării avioanelor care intră sub incidența anexei 16 la Convenția privind aviația civilă internațională, partea II, capitolul 2, volumul 1, ediția a doua (1988).

(Articolele 1–11)

NR. 91/670

Directiva Consiliului din 16 decembrie 1991 privind acceptarea reciprocă a licențelor personalului pentru exercitarea funcțiilor în aviația civilă.

(Articolele 1–8)

Nr. 95/93

Regulamentul Consiliului din 18 ianuarie 1993 privind normele comune de alocare a sloturilor orare pe aeroporturile comunitare.

(Articolele 1–12)

NR. 96/67

Directiva Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunității.

(Articolele 1–9, 11–23, 25)

Nr. 2027/97

Regulamentul Consiliului din 9 octombrie 1997 privind răspunderea operatorilor de transport aerian în caz de accidente.

(Articolele 1–8)

Nr. 323/1999

Regulamentul Consiliului din 8 februarie 1999 de modificare a Regulamentului (CEE) Nr. 2299/89 privind codul de conduită pentru sistemele informatizate de rezervare.

(Articolele 1, 2)

2. Reguli de concurență

Orice trimitere din textele următoare la articolele 81 și 82 din tratat este interpretată ca o trimitere la articolele 8 și 9 din prezentul acord.

Nr. 17/62

Regulamentul Consiliului din 6 februarie 1962 de punere în aplicare a articolelor 81 și 82 din tratat, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 59, Regulamentul nr. 118/63/CEE și Regulamentul (CEE) nr. 2822/71.

(Articolele 1–9, articolul 10 alineatele (1) și (2), articolele 11–14, articolul 15 alineatele (1), (2), (4)–(6), articolul 16 alineatele (1) și (2), articolele 17–24)

Nr. 141/62

Regulamentul Consiliului din 26 noiembrie 1962 privind exceptarea sectorului transporturilor de la aplicarea Regulamentului nr. 17 al Consiliului, modificat prin Regulamentele nr. 165/65/CEE și 1002/67/CEE.

(Articolele 1–3)

Nr. 3385/94

Regulamentul Comisiei din 21 decembrie 1994 privind forma, conținutul și alte caracteristici ale cererilor și notificărilor prezentate în conformitate cu Regulamentul nr. 17 al Consiliului.

(Articolele 1–5)

Nr. 99/63

Regulamentul Comisiei din 25 iulie 1963 privind audierile prevăzute la articolul 19 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 17 al Consiliului.

(Articolele 1–11)

Nr. 2988/74

Regulamentul Consiliului din 26 noiembrie 1974 privind termenele de prescripție a acțiunilor și aplicării sancțiunilor conform normelor Comunității Economice Europene privind transporturile și concurența.

(Articolele 1–7)

Nr. 3975/87

Regulamentul Consiliului din 14 decembrie 1987 de stabilire a procedurii de aplicare a regulilor concurenței întreprinderilor din sectorul transportului aerian, modificat prin Regulamentele (CEE) nr. 1284/91 și 2410/92 (a se vedea mai jos).

(Articolele 1–7, articolul 8 alineatele (1) și (2), articolele 9–11, articolul 12 alineatele (2), (4) și (5), articolul 13 alineatele (1) și (2), articolele 14–19)

Nr. 1284/91

Regulamentul Consiliului din 14 mai 1991 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3975/87 care stabilește procedura de aplicare a regulilor concurenței întreprinderilor din sectorul transportului aerian.

(Articolul 1)

Nr. 2410/92

Regulamentul Consiliului din 23 iulie 1992 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3975/87 de stabilire a procedurii de aplicare a regulilor concurenței întreprinderilor din sectorul transportului aerian.

(Articolul 1)

Nr. 3976/87

Regulamentul Consiliului din 14 decembrie 1987 de aplicare a articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri și practici concertate în sectorul transporturilor aeriene, astfel cum a fost modificat prin Regulamentele (CEE) nr. 2344/90 și (CEE) nr. 2411/92 (a se vedea mai jos).

(Articolele 1–5, 7)

Nr. 2344/90

Regulamentul Consiliului din 24 iulie 1990 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3976/87 de aplicare a articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri și practici concertate în sectorul transporturilor aeriene.

(Articolul 1)

Nr. 2411/92

Regulamentul din 23 iulie 1992 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3976/87 de aplicare a articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri și practici concertate în sectorul transporturilor aeriene.

(Articolul 1)

Nr. 3652/93 (1)

Regulamentul Comisiei din 22 decembrie 1993 de aplicare a articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri dintre întreprinderi referitoare la sistemele informatizate de rezervare pentru serviciile de transport aerian.

(Articolele 1–15)

Nr. 1617/93 (1)

Regulamentul Comisiei din 25 iunie 1993 privind aplicarea articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri și practici concertate privind planificările și coordonarea în comun a orarelor, operările în comun, consultările pentru tarife de transport de pasageri și mărfuri pentru serviciile aeriene regulate și alocarea sloturilor în aeroporturi.

(Articolele 1–7)

Nr. 1523/96

Regulamentul Comisiei din 24 iulie 1996 de aplicare a articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri, decizii și practici concertate privind planificarea și coordonarea în comun a orarelor, operările în comun, consultările tarifare pentru transportul de pasageri și mărfuri privind serviciile aeriene regulate și alocarea sloturilor în aeroporturi.

(Articolele 1, 2)

Nr. 4261/88

Regulamentul Comisiei din 16 decembrie 1988 privind sesizările, cererile și audierile prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 3975/87 al Consiliului de stabilire a modalităților de aplicare a regulilor de concurență întreprinderilor din sectorul transporturilor aeriene.

(Articolele 1–14)

Nr. 4064/89

Regulamentul Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controlul operațiunilor de concentrare a întreprinderilor.

(Articolele 1–8, articolul 9 alineatele (1)–(8), articolele 10–18, articolul 19 alineatele (1) și (2), articolele 20–23)

Nr. 1310/97

Regulamentul Consiliului din 30 iunie 1997 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 4064/89 privind controlul operațiunilor de concentrare a întreprinderilor.

(Articolele 1, 2)

Nr. 3384/94

Regulamentul Comisiei din 21 decembrie 1994 privind notificările, termenele și audierile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 4064/89 al Consiliului privind controlul operațiunilor de concentrare a întreprinderilor.

(Articolele 1–23)

NR. 80/723

Directiva Comisiei din 25 iunie 1980 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/413/CEE din 24 iulie 1985.

(Articolele 1–9)

NR. 85/413

Directiva Comisiei din 24 iulie 1985 de modificare a Directivei 80/723/CEE privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice.

(Articolele 1–3)

3. Armonizare tehnică

Nr. 3922/91

Regulamentul Consiliului din 16 decembrie 1991 privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile.

(Articolele 1–3, articolul 4 alineatul (2), articolele 5–11, articolul 13)

NR. 93/65

Directiva Consiliului privind definirea și folosirea specificațiilor tehnice compatibile în vederea achiziționării echipamentului și sistemelor de gestionare a traficului aerian.

(Articolele 1–5, 7–10)

(Această anexă trebuie modificată pentru a include „Swisscontrol” și orice altă organizație elvețiană menționată la articolul 5.)

NR. 97/15

Directiva Comisiei din 25 martie 1997 de adoptare a Eurocontrol și de modificare a Directivei 93/65/CEE a Consiliului privind definirea și folosirea specificațiilor tehnice compatibile pentru achiziționarea de echipamente și sisteme de gestionare a traficului aerian.

(Articolele 1–4, 6)

4. Siguranța aeriană

NR. 94/56/CE

Directiva Consiliului din 21 noiembrie 1994 de stabilire a principiilor fundamentale care reglementează anchetarea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă.

(Articolele 1–13)

5. Diverse

NR. 90/314

Directiva Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite.

(Articolele 1–10)

NR. 93/13

Directiva Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

(Articolele 1–11)

(1) Perimat, dar poate fi utilizat ca linie directoare pentru politica noastră în așteptarea adoptării unui text înlocuitor.

ACT FINAL

Plenipotențiarii

COMUNITĂȚII EUROPENE

și

ai CONFEDERAȚIEI ELVEȚIENE,

reuniți la 21 iunie 1999 la Luxemburg pentru semnarea Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian, au adoptat declarațiile comune menționate mai jos și le-au atașat la prezentul act final:

—	Declarația comună privind acordurile cu țările terțe;

—	Declarația comună privind viitoarele negocieri suplimentare.

Aceștia au luat, de asemenea, act de următoarele declarații anexate la prezentul act final:

—	Declarația privind participarea Elveției în comitete;

—	Declarația Elveției privind o eventuală modificare a statutului CJCE.

Hecho en Luxemburgo, el ventiuno de junio de mil novecientos noventa y nueve.

Udfærdiget i Luxembourg den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems.

Geschehen zu Luxemburg am einundzwanzigsten Juni neunzehnhundertneunundneunzig.

Έγινε στο Λουξεμβούργο, στις είκοσι μία Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα εννέα.

Done at Luxembourg on the twenty-first day of June in the year one thousand nine hundred and ninety-nine.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig.

Feito em Luxemburgo, em vinte e um de Junho de mil novecentos e noventa e nove.

Tehty Luxemburgissa kahdentenakymmenentenäensimmäisenä päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäyhdeksän.

Som skedde i Luxemburg den tjugoförsta juni nittonhundranittionio.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für der Schweizerischen Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska Edsförbundets vägnar

DECLARAȚIA COMUNĂ

privind acordurile cu țări terțe

Părțile contractante convin că este de dorit să se ia măsurile necesare pentru a asigura coerența relațiilor lor reciproce în ceea ce privește transportul aerian și alte acorduri, cu sferă de aplicare mai largă, încheiate în acest domeniu și care se bazează pe aceleași principii.

DECLARAȚIA COMUNĂ

privind viitoarele negocieri suplimentare

Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană își declară intenția de a iniția negocieri în vederea încheierii de acorduri în domeniile de interes comun precum actualizarea Protocolului nr. 2 la Acordul de liber schimb din 1972, la participarea Elveției la anumite programe comunitare pentru formare profesională, tineret, mass-media, statistici și mediul înconjurător. Aceste negocieri trebuie pregătite la scurt timp după încheierea negocierilor bilaterale actuale.

DECLARAȚIA

privind participarea Elveției în comitete

Consiliul convine ca reprezentanții Elveției să ia parte, în calitate de observatori și pentru aspectele care îi privesc, la întrunirile următoarelor comitete și grupuri de experți:

—	Comitete pentru programe de cercetare, inclusiv Comitetul pentru cercetare științifică și tehnică (CREST);

—	Comisia administrativă pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți;

—	Grupul de coordonare privind recunoașterea reciprocă a diplomelor de învățământ superior;

—	Comitete consultative privind rutele aeriene și pentru aplicarea regulilor concurenței în domeniul transporturilor aeriene.

Pentru a vota, aceste comitete se reunesc în absența reprezentanților Elveției.

În ceea ce privește celelalte comitete care se ocupă de domeniile reglementate de prezentele acorduri și pentru care Elveția fie a preluat acquis-ul comunitar, fie îl aplică prin echivalență, Comisia consultă experții Elveției potrivit metodei prevăzute la articolul 100 din acordul SEE.

DECLARAȚIA ELVEȚIEI

privind o eventuală modificare a statutului CJCE

Guvernul Elveției dorește ca, în cazul modificării statutului și regulamentului de procedură al Curții de Justiție a Comunităților Europene pentru a permite avocaților, abilitați să pledeze în fața instanțele statelor care sunt părți la un acord similar prezentului acord, să pledeze în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene, o astfel de modificare să prevadă și posibilitatea avocaților elvețieni care pledează în fața instanțelor elvețiene să pledeze în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene în legătură cu chestiuni înaintate Curții în temeiul prezentului acord.

11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22002A0430(03)

L 114/91

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători

CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ, denumită în continuare „Elveția”,

COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Comunitatea”,

ambele denumite în continuare „părțile contractante”,

CONȘTIENTE de interesul reciproc al părților contractante de a promova cooperarea și comerțul, în special prin acordarea reciprocă a accesului la piața transporturilor, astfel cum este prevăzut la articolul 13 din Acordul între Comunitatea Economică Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri din 2 mai 1992, denumit în continuare acordul din 1992,

DORIND să dezvolte o politică coordonată a transporturilor care să vizeze încurajarea utilizării mijloacelor de transport de mărfuri și călători care respectă mediul într-o mai mare măsură, pentru a îmbina protecția mediului cu eficiența sistemelor de transport, în special în regiunile alpine,

DORIND să asigure o concurență sănătoasă între modurile de transport luând în considerare faptul că diferitele moduri de transport trebuie să acopere costurile pe care le generează,

CONȘTIENTE de necesitatea asigurării unei coerențe între politica elvețiană a transporturilor și principiile generale ale politicii comunitare în domeniul transporturilor, în special în contextul punerii în aplicare a unui cadru legislativ și reglementar coordonat,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Principii și obiective generale

(1) Prezentul acord între Comunitate și Elveția vizează, pe de o parte, liberalizarea accesului părților contractante la piața acestora a transporturilor rutiere și feroviare de mărfuri și călători astfel încât să asigure o desfășurare mai eficientă a traficului pe itinerarul tehnic, geografic și economic cel mai adaptat pentru toate modurile de transport prevăzute de acord și, pe de altă parte, determinarea modalităților unei politici coordonate a transporturilor.

(2) Dispozițiile acordului și aplicarea acestora se întemeiază pe principiul reciprocității și pe principiul liberei alegeri a modului de transport.

(3) Părțile contractante își asumă obligația de a nu adopta măsuri discriminatorii în cadrul aplicării prezentului acord.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezentul acord se aplică transporturilor bilaterale rutiere de mărfuri și călători între părțile contractante, tranzitului pe teritoriul părților contractante, fără a aduce atingere acordului din 1992 și sub rezerva articolului 7 alineatul (3) și operațiunilor de transport rutier de mărfuri și călători cu caracter triunghiular și cabotajului de gabarit mare pentru Elveția.

(2) Prezentul acord se aplică transportului feroviar internațional de de mărfuri și călători, precum și transportului combinat internațional. Acesta nu se aplică întreprinderilor feroviare a căror activitate se limitează exclusiv la exploatarea transporturilor urbane, a transporturilor preorășenești sau regionale.

(3) Prezentul acord se aplică transporturilor efectuate de întreprinderile de transport rutier sau de întreprinderile feroviare situate pe teritoriul uneia dintre părțile contractante.

Articolul 3

Definiții

1. Transporturi rutiere

În sensul prezentului acord, se înțelege prin:

—	„profesia de operator de transport rutier de mărfuri”: activitatea oricărei întreprinderi care desfășoară, fie prin intermediul unui autovehicul, fie prin intermediul unui ansamblu de vehicule, un transport de mărfuri în numele unei terțe persoane;

—	„profesia de operator de transport rutier de călători”: activitatea oricărei întreprinderi care desfășoară, în numele unor terțe persoane, transporturi internaționale de călători cu autocare și autobuze;

—

„întreprindere”: orice persoană fizică, orice persoană juridică cu sau fără scop lucrativ, orice asociație sau orice grup de persoane fără personalitate juridică, cu sau fără scop lucrativ, precum și orice organism aparținând autorității publice, fie că are personalitate juridică proprie sau depinde de o autoritate care are această personalitate;

—

„vehicul”: autovehicul înmatriculat într-o parte contractantă sau un ansamblu de vehicule dintre care cel puțin autovehiculul este înmatriculat într-o parte contractantă, destinat exclusiv transportului de mărfuri sau orice autovehicul care, după modul de construcție și în funcție de echipamentul său, este apt să transporte mai mult de 9 persoane, inclusiv șoferul, și care este destinat acestui scop;

—

„transport internațional”: deplasarea unui vehicul al cărui punct de plecare se află pe teritoriul unei părți contractante și a cărui destinație este situată pe teritoriul celeilalte părți contractante sau într-o țară terță și viceversa, precum și deplasarea fără încărcătură pe traseul menționat; în cazul în care punctul de plecare sau de destinație al deplasării este situat într-o țară terță, transportul trebuie efectuat cu un vehicul înmatriculat în partea contractantă unde este situat punctul de plecare sau de destinație al deplasării;

—	„tranzit”: transportul de mărfuri sau de călători (efectuat fără încărcare sau descărcare), precum și deplasarea fără încărcătură pe teritoriul unei părți contractante;

—

„cabotaj pentru Elveția”: orice transport de mărfuri în numele terților, efectuat la plecarea dintr-un stat membru al Comunității către un alt stat membru, cu un vehicul înmatriculat în Elveția, indiferent dacă vehiculul, în cursul aceleiași călătorii și în conformitate cu itinerariul obișnuit, tranzitează sau nu Elveția;

—

„operațiuni de transport triunghiular cu țări terțe”: orice transport de mărfuri sau de călători efectuat dintr-o parte contractantă către o țară terță și viceversa, de către un vehicul înmatriculat în cealaltă parte contractantă, indiferent dacă vehiculul tranzitează sau nu, în cursul aceleiași călătorii și în conformitate cu itinerariul obișnuit, țara în care este înmatriculat;

—	„autorizație”: o autorizație, licență sau orice concesiune care poate fi cerută în baza legislației părții contractante.

2. Transporturi feroviare

În sensul prezentului acord, se înțelege prin:

—

„întreprindere feroviară”: orice întreprindere din sectorul privat sau public a cărei activitate principală o constituie furnizarea de servicii de transport de mărfuri și/sau călători pe calea ferată, cu condiția ca întreprinderea să asigure tracțiunea; tracțiunea poate fi efectuată cu un echipament care nu se află în proprietatea întreprinderii feroviare respective și cu personal care nu reprezintă personalul angajat al întreprinderii feroviare respective;

—	„grupare internațională”: orice asociere a cel puțin două întreprinderi feroviare având sediul în state membre diferite ale Comunității sau, pentru una dintre ele, în Elveția, în vederea furnizării de servicii internaționale de transport între Comunitate și Elveția;

—	„gestionar de infrastructură”: orice entitate publică sau întreprindere care răspunde, în special, de înființarea și întreținerea infrastructurii feroviare, precum și de funcționarea sistemelor de control și siguranță;

—	„licență”: o autorizație acordată de către autoritatea competentă a unei părți contractante unei întreprinderi căreia i se recunoaște calitatea de întreprindere feroviară. Această calitate se poate limita la exploatarea anumitor tipuri de servicii de transport;

—	„autoritatea de acordare a licențelor”: organismele însărcinate de către fiecare parte contractantă să elibereze licențele;

—	„linia feroviară”: capacitatea de infrastructură necesară pentru a face un anumit tren să circule dintr-un punct în altul la un moment dat;

—	„repartizare”: eficiența capacităților de infrastructură feroviară asigurată de un organism de repartizare;

—	„organism de repartizare”: autoritatea și/sau gestionarul infrastructurii însărcinat de una din părțile contractante cu repartizarea capacităților de infrastructură;

—	„servicii urbane și suburbane”: servicii de transport care răspund nevoilor unui centru urban sau ale unui aglomerări, precum și nevoilor de transport dintre acest centru sau acest ansamblu și periferiile acestuia;

—	„servicii regionale”: servicii de transport destinate să răspundă nevoilor de transport ale unei regiuni;

—	„transport combinat”: transporturile de mărfuri efectuate de vehicule rutiere sau de unități de încărcare care se realizează pe calea ferată pe o porțiune a traseului și pe cale rutieră pentru traseele inițiale și/sau terminale;

—	„prețuri feroviare competitive”: prețurile feroviare sunt considerate competitive dacă prețurile feroviare medii în Elveția nu sunt mai ridicate decât costurile rutiere, astfel cum sunt definite în anexa 9, pentru un itinerariu similar.

Articolul 4

Rezerva privind acordul din 1992

Sub rezerva derogărilor introduse de prezentul acord, drepturile și obligațiile părților contractante decurgând din acordul din 1992 nu sunt afectate de dispozițiile prezentului acord.

TITLUL II

TRANSPORTURI RUTIERE INTERNAȚIONALE

A. DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 5

Accesul la profesie

(1) Întreprinderile care doresc să opereze având profesia de operator de transport rutier trebuie să îndeplinească următoarele trei condiții:

(a)	onorabilitate;

(b)	capacitate financiară corespunzătoare;

(c)	capacitate profesională.

(2) Dispozițiile aplicabile în materie figurează la secțiunea 1 din anexa 1.

Articolul 6

Norme sociale

Dispozițiile aplicabile în materie socială figurează la secțiunea 2 din anexa 1.

Articolul 7

Norme tehnice

(1) Sub rezerva alineatelor (2) și (3) de mai jos, Elveția adoptă, în termen de șase luni cel târziu de la semnarea prezentului acord, regimuri echivalente legislației comunitare privind condițiile tehnice care reglementează transportul rutier la care se face trimitere în secțiunea 3 din anexa 1.

(2) Elveția dispune de o perioadă tranzitorie de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord pentru a-și armoniza legislația privind controlul tehnic al vehiculelor cu dreptul comunitar.

(3) Începând cu 1 ianuarie 2001, limita de greutate maximă autorizată, aplicată de Elveția pentru vehiculele articulate și trenurile rutiere, este de 34 t pentru toate tipurile de trafic.

Începând cu 1 ianuarie 2005, Elveția își armonizează legislația cu cea în vigoare în Comunitate în momentul semnării acordului, în materie de greutăți maximale autorizate în traficul internațional pentru aceste vehicule.

(4) Introducerea redevențelor rutiere definite la articolul 40 se efectuează în paralel cu mărirea progresivă a limitei de greutate prevăzute la alineatul (3).

(5) Fiecare parte contractantă își asumă obligația de a nu supune vehiculele omologate în cealaltă parte contractantă unor condiții mai restrictive decât cele care sunt în vigoare pe propriul său teritoriu.

Articolul 8

Regimul tranzitoriu pentru greutatea vehiculelor

(1) În vederea instaurării progresive a regimului definitiv stabilit la articolul 7 alineatul (3), al doilea paragraf, transporturile de mărfuri executate prin intermediul unui vehicul a cărui greutate maximă autorizată depășește 28 t (înainte de 31.12.2000) sau 34 t (între 01.1.2001 și 31.12.2004), dar care nu depășește 40 t, și care sunt efectuate din Comunitate spre o zonă situată dincolo de zona elvețiană din apropierea frontierei, astfel cum aceasta este definită în anexa 6 (și invers) sau care tranzitează Elveția, fac obiectul unei repartiții pe contingente pe baza plății unei redevențe pentru utilizarea infrastructurii, în conformitate cu modalitățile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) de mai jos. Pentru vehiculele înmatriculate în Elveția, acest contingent se poate utiliza în egală măsură pentru operațiunile de transport în interiorul teritoriului elvețian.

(2) Comunitatea primește un contingent de 250 000 de autorizații pentru anul 2000. Elveția primește un contingent de 250 000 de autorizații pentru anul 2000. În cazul în care intrarea în vigoare a acordului nu are loc la 1 ianuarie 2000, numărul autorizațiilor prevăzute pentru anul 2000 va fi redus proporțional.

(3) Comunitatea primește un contingent de 300 000 de autorizații atât pentru anul 2001, cât și pentru anul 2002. Elveția primește un contingent de 300 000 de autorizații atât pentru anul 2001, cât și pentru anul 2002.

(4) Comunitatea primește un contingent de 400 000 de autorizații atât pentru anul 2003, cât și pentru anul 2004. Elveția primește un contingent de 400 000 de autorizații atât pentru anul 2003, cât și pentru anul 2004.

(5) Utilizarea autorizațiilor prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) este supusă, pentru fiecare operator, elvețian sau comunitar, achitării unei redevențe pentru utilizarea infrastructurii elvețiene, calculată și percepută în conformitate cu modalitățile prevăzute la anexa 2.

(6) Începând cu 1 ianuarie 2005, vehiculele care corespund normelor tehnice prevăzute la articolul 7 alineatul (3), al doilea paragraf, sunt scutite, în conformitate cu articolul 32, de orice regim privind contingentele sau autorizațiile.

B. TRANSPORTURI INTERNAȚIONALE RUTIERE DE MĂRFURI

Articolul 9

Transporturi de mărfuri între teritoriile părților contractante

(1) Transporturile internaționale rutiere de mărfuri în numele terților, precum și transporturile fără încărcătură efectuate între teritoriile părților contractante se realizează pe baza unei licențe comunitare pentru operatorii de transport comunitari, stabilită în Regulamentul (CEE) nr. 881/92, al cărui model este prezentat în anexa 3, și a unei autorizații similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni.

(2) Licențele astfel eliberate înlocuiesc, pentru operatorii de transport care intră în domeniul de aplicare a prezentului acord, autorizațiile bilaterale schimbate între statele membre ale Comunității și Elveția și care erau necesare până la intrarea în vigoare a prezentului acord.

(3) Transporturile menționate la anexa 4 sunt scutite de orice regim de licență și de orice autorizație de transport.

(4) Procedurile care reglementează eliberarea, utilizarea, reînnoirea și retragerea licențelor, precum și procedurile privind asistența reciprocă sunt reglementate de dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 881/92 pentru operatorii de transport comunitari și de dispozițiile echivalente elvețiene.

Articolul 10

Transportul mărfurilor în tranzit pe teritoriul părților contractante

(1) Transporturile internaționale rutiere de mărfuri în numele terților, precum și transporturile fără încărcătură efectuate în tranzit pe teritoriul părților contractante sunt liberalizate. Aceste transporturi se efectuează pe baza licențelor prevăzute la articolul 9.

(2) Alineatele (2), (3) și (4) ale articolului 9 sunt aplicabile.

Articolul 11

Tranzitul prin Austria

Un sistem de ecopuncte echivalent cu cel prevăzut la articolul 11 din Protocolul nr. 9 la Actul de aderare a Austriei la Uniunea Europeană se aplică pentru tranzitul operatorilor elvețieni pe teritoriul Austriei, în limitele de valabilitate ale acestui protocol. Metoda de calcul, regulile detaliate și procedurile de gestionare și de control al ecopunctelor se stabilesc prin intermediul unei înțelegeri administrative stabilite de comun acord între părțile contractante, în momentul încheierii prezentului acord și care va fi conformă mutatis mutandis cu dispozițiile Protocolului nr. 9 menționat anterior.

Articolul 12

Cabotajul de gabarit mare pentru Elveția

(1) Începând cu anul 2001, cabotajul pentru Elveția este admis în următoarele condiții:

—	aceste transporturi se efectuează pe baza licenței elvețiene prevăzute la articolul 9 alineatul (1);

—	acestea sunt limitate la o operațiune de transport, pe ruta de întoarcere, ulterioară unui transport de mărfuri între Elveția și un stat membru al Comunității.

(2) Totuși, până la această dată, drepturile existente care decurg din acordurile bilaterale în vigoare pot fi exercitate în continuare. O listă a acestor drepturi este prevăzută în anexa 5 la prezentul acord.

(3) Începând cu anul 2005, cabotajul pentru Elveția este liber în totalitate. Transporturile se efectuează pe baza licenței elvețiene prevăzute la articolul 9 alineatul (1).

Articolul 13

Operațiuni de transport triunghiular cu țări terțe

(1) Regimul care reglementează transporturile triunghiulare cu țări terțe va fi determinat de comun acord după încheierea acordului necesar între, pe de o parte, Comunitate și țările terțe în cauză și, pe de altă parte, Elveția și țările terțe în cauză. Acest regim va fi destinat să asigure reciprocitatea tratamentului între operatorii comunitari și elvețieni pentru aceste transporturi triunghiulare.

(2) Până la încheierea acordurilor dintre Comunitate și țările terțe respective, prezentul acord nu afectează dispozițiile referitoare la aceste transporturi triunghiulare care figurează în acordurile bilaterale încheiate între statele membre ale Comunității și Elveția privind transportul cu țările terțe. O listă a acestor drepturi este prevăzută în anexa 5 la prezentul acord.

(3) În urma stabilirii regimului prevăzut la alineatul (1), Elveția încheie sau adaptează, în măsura în care acest lucru este necesar, acordurile bilaterale cu aceste țări terțe.

Articolul 14

Transportul între două puncte situate pe teritoriul unui stat membru al Comunității sau între două puncte situate pe teritoriul Elveției

Transporturile între două puncte situate pe teritoriul unui stat membru al Comunității, efectuate cu un vehicul înmatriculat în Elveția, precum și transporturile între două puncte situate pe teritoriul Elveției, efectuate cu un vehicul înmatriculat într-un stat membru al Comunității, nu sunt autorizate în temeiul prezentului acord.

Articolul 15

Interdicția de a circula noaptea și duminica și exceptările de la limita de greutate

(1) Interdicția de a circula noaptea pe teritoriul Elveției nu se aplică decât între orele 22:00 și 5:00.

(2) Exceptările de la limita de greutate și de la interdicția de a circula noaptea și duminica sunt prevăzute la anexa 6.

(3) Exceptările de la interdicția de a circula noaptea se acordă de o manieră nediscriminatorie și pot fi obținute de la un ghișeu unic. Acestea sunt acordate după plata unei taxe destinate acoperirii cheltuielilor administrative.

Articolul 16

Anularea anumitor exceptări de la limita de greutate

Dispozițiile anexei 6, secțiunea II, punctele 3 și 4 din acordul din 1992 nu se mai aplică după intrarea în vigoare a prezentului acord.

C. TRANSPORTURI INTERNAȚIONALE DE CĂLĂTORI CU AUTOCARUL ȘI CU AUTOBUZUL

Articolul 17

Condiții aplicabile operatorilor de transport

(1) Orice operator de transport în numele unui terț este admis să efectueze serviciile de transport definite la articolul 1 din anexa 7, fără discriminare pe motiv de naționalitate sau origine, cu condiția ca:

—	să fie abilitat în statul membru al Comunității, unde operatorul de transport își are sediul sau în Elveția, să efectueze transporturi cu autocare și autobuze, sub forma unor servicii regulate, inclusiv servicii regulate specializate sau sub forma unor servicii ocazionale;

—	să respecte reglementările în domeniul siguranței rutiere în ceea ce privește normele aplicabile conducătorilor și vehiculelor.

(2) Orice operator de transport în nume propriu este admis să efectueze serviciile de transport prevăzute la articolul 1 punctul 3 din anexa 7, fără discriminare pe motiv de naționalitate sau origine, cu condiția ca:

—	să fie abilitat în statul membru al Comunității, unde operatorul de transport își are sediul sau în Elveția, să efectueze transporturi cu autocare și autobuze în conformitate cu condițiile de acces pe piață fixate de legislația națională;

—	să respecte reglementările în domeniul siguranței rutiere în ceea ce privește normele aplicabile conducătorilor și vehiculelor.

(3) În vederea efectuării transporturilor internaționale de călători cu autocare și autobuze, orice operator de transport care îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (1) trebuie să dețină o licență comunitară pentru transporturile comunitare sau o licență similară elvețiană pentru operatorii de transport elvețieni.

Modelul, procedurile care reglementează eliberarea, utilizarea, reînnoirea licențelor sunt reglementate de dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 684/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 11/98 pentru operatorii de transport comunitari și de dispozițiile echivalente elvețiene.

Articolul 18

Accesul pe piață

(1) Serviciile ocazionale definite la articolul 1 punctul 2.1 din anexa 7 sunt scutite de orice autorizație.

(2) Serviciile regulate specializate definite la articolul 1 punctul 1.2 din anexa 7 sunt scutite de autorizație cu condiția de a fi reglementate, pe teritoriul Comunității, de un contract încheiat între organizator și operatorul de transport.

(3) Deplasările fără încărcătură ale vehiculelor în raport cu transporturile prevăzute la alineatele (1) și (2) sunt, de asemenea, scutite de autorizații.

(4) Serviciile regulate se supun autorizării în conformitate cu articolul 2 și următoarele din anexa 7.

(5) Serviciile regulate specializate, care nu sunt reglementate de un contract încheiat între organizator și operatorul de transport sunt supuse autorizării pe teritoriul Comunității, în conformitate cu articolul 2 și următoarele din anexa 7.

În Elveția, astfel de servicii sunt scutite de orice autorizație.

(6) Transporturile rutiere în nume propriu definite la articolul 1 punctul 3 din anexa 7, sunt scutite de autorizație și sunt supuse, pe teritoriul Comunității, unui regim de atestare.

Articolul 19

Operațiuni triunghiulare de transport cu țări terțe

(1) Regimul care reglementează transporturile triunghiulare cu țări terțe va fi stabilit de comun acord, după încheierea acordului necesar între, Comunitate și țara terță în cauză pe de o parte, și de Elveția și țara terță în cauză, pe de altă parte. Acest regim va fi destinat asigurării reciprocității de tratament între operatorii comunitari și cei elvețieni, pentru aceste transporturi triunghiulare.

(2) Până la încheierea acordurilor dintre Comunitate și țările terțe respective, prezentul acord nu afectează dispozițiile referitoare la transportul prevăzut la alineatul (1), care figurează în acordurile bilaterale încheiate între statele membre ale Comunității și Elveția privind transportul cu țările terțe. O listă a acestor drepturi este prevăzută în anexa 8 la prezentul acord.

(3) În urma stabilirii regimului prevăzut la alineatul (1), Elveția încheie sau adaptează, în măsura în care acest lucru este necesar, acordurile bilaterale încheiate cu aceste țări terțe.

Articolul 20

Operațiuni de transport între două puncte situate pe teritoriul aceleiași părți contractante

(1) În temeiul prezentului acord, operațiunile de transport între două puncte situate pe teritoriul aceleiași părți contractante, efectuate de operatori de transport stabiliți în cealaltă parte contractantă, nu sunt autorizate.

(2) Totuși, drepturile existente, care decurg din acordurile bilaterale încheiate între statele membre ale Comunității și Elveția, și care sunt în vigoare, pot fi exercitate în continuare, cu condiția ca nici o discriminare între operatorii de transport comunitari să nu fie operată și să nu existe denaturări ale concurenței. O listă a acestor drepturi este prevăzută în anexa 8 la prezentul acord.

Articolul 21

Proceduri

Procedurile care reglementează eliberarea, utilizarea, reînnoirea și caducitatea autorizațiilor, precum și procedurile privind asistența reciprocă, sunt reglementate de dispozițiile anexei 7 la prezentul acord.

Articolul 22

Dispoziție tranzitorie

Autorizațiile de servicii, existente la data intrării în vigoare a prezentului acord, rămân valabile până la data expirării lor, în măsura în care serviciile în cauză sunt supuse, în continuare, autorizării.

TITLUL III

TRANSPORTURI FEROVIARE INTERNAȚIONALE

Articolul 23

Independența gestionării

Părțile contractante se angajează:

—	să garanteze independența gestionării întreprinderilor feroviare, în special acordându-le acestora un statut independent care să le permită să-și ajusteze activitățile în funcție de piață și să le administreze sub răspunderea organelor lor de conducere;

—	să separe gestionarea infrastructurii feroviare de exploatarea serviciilor de transport ale întreprinderilor feroviare, cel puțin pe plan contabil; ajutorul acordat uneia dintre aceste două activități nu poate fi transferat celeilalte.

Articolul 24

Drepturile de acces și de tranzit la infrastructura feroviară

(1) Întreprinderile feroviare și grupările internaționale au drepturile de acces și/sau de tranzit, stabilite de legislația comunitară la care se face trimitere în anexa 1 secțiunea 4.

(2) Întreprinderilor feroviare, stabilite pe teritoriul unei părți contractante, li se acordă dreptul de acces la infrastructura aflată pe teritoriul celeilalte părți contractante, în scopul exploatării serviciilor de transport internaționale combinate.

(3) Întreprinderile feroviare și grupările internaționale care exploatează aceste drepturi de acces, respectiv de tranzit, încheie acordurile administrative, tehnice și financiare necesare, cu gestionarii infrastructurii feroviare utilizate, în scopul soluționării aspectelor legate de reglementarea și siguranța traficului privind serviciile de transport internaționale prevăzute la alineatele (1) și (2).

Articolul 25

Licențele feroviare

(1) Acordarea unei licențe corespunzătoare tipului de serviciu feroviar respectiv, reprezintă o cerință prealabilă a oricărei solicitări de acces sau de tranzit la infrastructura feroviară și, prin urmare, prealabilă dreptului de exploatare a serviciilor de transport. Această licență nu acordă prin ea însăși dreptul de acces la infrastructura feroviară.

(2) O întreprindere feroviară are dreptul de a solicita o licență în Elveția sau într-un stat membru al Comunității unde este stabilită. Licențele nu se acordă și nu se prelungesc de către părțile contractante dacă nu sunt îndeplinite cerințele prezentului acord.

(3) Licențele se eliberează de către autoritatea responsabilă cu licențele, desemnată în mod special, întreprinderilor existente și întreprinderilor noi, sub răspunderea părților contractante.

(4) Licențele sunt recunoscute în Comunitate sau în Elveția pe bază de reciprocitate.

(5) Acestea se supun unor cerințe stabilite de către părțile contractante cu privire la onorabilitate, capacitate financiară și capacitate profesională, precum și cu privire la întinderea răspunderii civile, și acestea pentru întreaga lor durată de valabilitate. Dispozițiile aplicabile în acest domeniu sunt prevăzute în anexa 1 secțiunea 4.

(6) Licențele rămân valabile atât timp cât întreprinderea feroviară își îndeplinește obligațiile prevăzute de dispozițiile legale menționate anterior. Cu toate acestea, autoritatea responsabilă poate dispune o reexaminare a acestora, la intervale regulate.

(7) Procedurile privind verificarea, modificarea, suspendarea sau retragerea unei licențe sunt reglementate de dispozițiile legale menționate anterior.

Articolul 26

Atribuirea certificatului de siguranță

(1) Părțile contractante prevăd obligația pentru întreprinderile feroviare de a prezenta un certificat de siguranță care să stabilească cerințele impuse întreprinderilor feroviare în materie de siguranță, în vederea asigurării unui serviciu fără pericole pe traseele în cauză.

(2) Întreprinderea feroviară poate solicita certificatul de siguranță unui organism desemnat de partea contractantă unde se găsește infrastructura utilizată.

(3) În vederea obținerii certificatului de siguranță, întreprinderea feroviară trebuie să respecte dispozițiile legislației elvețiene, pentru porțiunea din traseu situată în Elveția și pe cele ale legislației aplicabile în Comunitate, pentru porțiunea din traseu situată pe teritoriul Comunității.

Articolul 27

Atribuirea liniilor feroviare

(1) Fiecare parte contractantă desemnează persoana responsabilă cu repartizarea capacităților, indiferent dacă este vorba de o autoritate specifică sau de gestionarul infrastructurii. Organismul de repartizare, care va cunoaște ansamblul liniilor feroviare disponibile, se asigură, în special, că:

—	repartizarea capacității infrastructurii feroviare se efectuează pe o bază echitabilă și nediscriminatorie;

—	procedura de repartizare permite o utilizare eficace și optimă a infrastructurii sub rezerva alineatelor (3) și (4) din prezentul articol.

(2) Întreprinderea feroviară sau gruparea internațională, care solicită atribuirea uneia sau mai multor linii feroviare, se adresează organismului (organismelor) de repartizare din partea contractantă de pe teritoriul căreia se efectuează serviciul de transport. Organismul de repartizare, căruia i se adresează solicitarea de capacitate de infrastructură, informează imediat omologii interesați cu privire la acesta. Aceștia se pronunță cel târziu la o lună de la data primirii informațiilor necesare, fiecare organism de repartizare având posibilitatea de a refuza o cerere. Organismul de repartizare căruia i se prezintă cererea se pronunță, împreună cu omologii săi interesați, cel mai târziu la două luni de la data la care au fost transmise toate informațiile necesare. Procedurile privind tratamentul unei cereri de capacitate de infrastructură sunt reglementate de dispozițiile care figurează la anexa 1 secțiunea 4.

(3) Comunitatea și Elveția pot lua măsurile necesare pentru a se asigura că, în momentul repartizării capacităților de infrastructură feroviară, prioritate este acordată următoarelor servicii feroviare:

(a)	servicii furnizate în interesul publicului;

(b)	servicii care sunt efectuate în totalitate sau parțial pe o infrastructură construită sau amenajată în mod specific pentru aceste servicii (de exemplu linii speciale de mare viteză sau linii specializate în transport).

(4) Comunitatea și Elveția pot însărcina organismul de repartizare să acorde întreprinderilor feroviare care furnizează anumite tipuri de servicii sau le furnizează în anumite regiuni, drepturi speciale în materie de repartizare a capacităților de infrastructură, pe o bază nediscriminatorie, în cazul în care aceste drepturi sunt indispensabile pentru asigurarea unui bun nivel al serviciului public sau a unei utilizări eficiente a capacității de infrastructură sau pentru a permite finanțarea unor infrastructuri noi.

(5) Părțile contractante pot prevedea posibilitatea ca cererile de acces la infrastructură să fie însoțite de depunerea unei garanții sau de constituirea unei garanții similare.

(6) Comunitatea și Elveția adoptă și publică procedurile de repartizare a capacităților de infrastructură feroviară. De asemenea, ele informează Comitetul mixt instituit prin articolul 51 din prezentul acord.

Articolul 28

Conturi și redevențe de utilizare

(1) În conturile gestionarului unei infrastructuri, încasările obținute din aceste redevențe și din contribuțiile eventuale ale statului, pe de o parte și cheltuielile cu infrastructura, pe de altă parte, trebuie să fie echilibrate, pe o perioadă de timp considerată rezonabilă.

(2) Gestionarul infrastructurii aplică o redevență de utilizare a infrastructurii feroviare a cărei gestionare o asigură, care urmează a fi plătită de către întreprinderile feroviare sau grupările internaționale care utilizează această infrastructură.

(3) Redevențele de utilizare a infrastructurii sunt determinate, în special, în funcție de natura serviciului, de perioada serviciului, de situația pieței, precum și de natura și uzura infrastructurii.

(4) Plata redevențelor se face la gestionarul(ii) infrastructurii.

(5) Fiecare parte contractantă definește modalitățile de stabilire a redevențelor, după consultarea gestionarului infrastructurii. Redevențele percepute pentru serviciile care au o natură echivalentă pe aceeași piață, se aplică fără discriminare.

(6) Gestionarul infrastructurii comunică în timp util întreprinderilor feroviare sau grupărilor internaționale care utilizează infrastructurile sale, toate modificările importante care survin în legătură cu calitatea sau capacitatea infrastructurii în cauză, în vederea efectuării serviciilor prevăzute la articolul 24.

Articolul 29

Cale de atac

(1) Comunitatea și Elveția iau măsurile necesare pentru a garanta că deciziile luate în materie de repartizare a capacităților de infrastructură sau în materie de percepție a redevențelor, pot face obiectul unei căi de atac în fața unui organism independent. Acest organism se pronunță în termen de două luni de la data comunicării tuturor informațiilor necesare.

(2) Părțile contractante iau măsurile necesare pentru a garanta că deciziile adoptate în conformitate cu alineatul (1) și articolul 25 alineatul (3) sunt supuse unui control jurisdicțional.

TITLUL IV

POLITICA COORDONATĂ ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

A. DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 30

Obiective

(1) Părțile contractante convin să elaboreze, în măsura în care acest lucru este necesar, o politică coordonată în domeniul transporturilor de mărfuri și călători. Obiectivul acestei politici este de a îmbina eficiența sistemelor de transport cu protecția mediului, asigurând astfel o mobilitate durabilă.

(2) Părțile contractante depun eforturi în vederea stabilirii unei largi comparabilități a condițiilor de transport, inclusiv în ceea ce privește fiscalitatea, pe teritoriile lor respective, în special pentru a se evita devierea traficului comercial în regiunile alpine sau pentru a se ajunge la o mai bună repartizare a traficului.

Articolul 31

Măsuri

(1) În vederea atingerii acestui obiectiv, părțile contractante iau măsuri pentru a asigura o concurență sănătoasă, între și în interiorul modurilor de transport, și pentru a facilita utilizarea unor mijloace de transport de mărfuri și călători care protejează într-o mai mare măsură mediul.

(2) Măsurile conțin, în completarea dispozițiilor titlurilor II și III:

—	dezvoltarea infrastructurilor feroviare care traversează Alpii și punerea la dispoziție a unor servicii de transport feroviare și combinate competitive, din punct de vedere al prețului și calității;

—	stabilirea unor sisteme corespunzătoare de tarifare pentru transporturile rutiere;

—	dispoziții de însoțire.

(3) Măsurile luate de părțile contractante, în cadrul acestui acord, sunt puse în aplicare progresiv și, dacă este posibil, în mod coordonat.

Articolul 32

Principii

Sub rezerva dispozițiilor articolului 47, măsurile prevăzute la articolul 31 sunt conforme cu următoarele principii:

—	nediscriminarea, directă sau indirectă, pe motiv de naționalitate a operatorului de transport sau locul de înmatriculare a vehiculului sau proveniența și/sau destinația transportului;

—	libera alegere a modului de transport;

—	neintroducerea restricțiilor cantitative unilaterale;

—	teritorialitatea;

—	caracterul proporțional al impunerii, cu costurile aferente transportului, inclusiv în funcție de criteriile referitoare la tipul de vehicul;

—	transparența;

—	comparabilitatea condițiilor de utilizare a diferitelor rute transalpine;

—	evitarea distorsiunilor fluxurilor de trafic în regiunile alpine;

—	reciprocitatea.

B. TRANSPORTURI FEROVIARE ȘI COMBINATE

Articolul 33

Obiective

(1) Părțile contractante convin asupra obiectivului de aplicare a unei oferte feroviare și de transport combinat, care să fie suficientă din punct de vedere al capacității și competitivă din punct de vedere economic și al calității serviciului, cu transportul rutier pentru regiunea alpină, cu respectarea principiilor enumerate la articolul 32, precum și cu garantarea liberului joc al forțelor pe piață, în special în cadrul deschiderii accesului la infrastructurile feroviare, prevăzute la titlul III, precum și cu respectarea autonomiei întreprinderilor feroviare.

(2) În acest scop, părțile contractante:

—	iau, în limita competențelor lor, măsuri de infrastructură și operaționale, atât în Elveția, cât și pe teritoriul comunitar, pentru a garanta viabilitatea pe termen lung, coerența și integrarea ofertei elvețiene într-un sistem feroviar pe distanță mare;

—	se angajează, de asemenea, să dezvolte interconexiunea și interoperabilitatea rețelelor lor feroviare și de transport combinat. Ele asigură colaborarea necesară în acest scop cu organizațiile internaționale și cu instituțiile în cauză și însărcinează Comitetul mixt cu monitorizarea acestor aspecte.

(3) Părțile contractante își asumă obligația de a pune în practică dispozițiile necesare pentru a promova, în paralel cu punerea progresivă în aplicare a fiscalității rutiere prevăzute la articolul 40, punerea la dispoziția utilizatorilor a unei oferte feroviare și de transport combinat, care să fie în măsură, din punct de vedere al capacității, al prețului și al calității, să asigure o repartizare echitabilă a traficului pe diferite rute transalpine.

Articolul 34

Capacitatea ofertei feroviare

(1) Părțile contractante își confirmă angajamentele respective prevăzute la articolele 5 și 6 din acordul din 1992, care prevede pentru Elveția construcția NLFA și pentru Comunitate ameliorarea capacităților căilor de acces, aflate la nord și la sud de NLFA. Ele convin ca aceste noi infrastructuri feroviare să fie realizate la gabaritul C al UIC.

(2) Pentru Comunitate, măsurile de infrastructură prevăzute la alineatul (1) se înscriu printre cele luate în cadrul Deciziei 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și cu respectarea condițiilor prevăzute de aceasta, incluzând axele feroviare și de transport combinat prin Alpi și, în special, căile de acces la infrastructurile feroviare elvețiene, precum și instalațiile de transport combinat.

(3) Cele două părți contractante lucrează împreună pentru a permite autorităților lor competente să planifice și să pună în practică, într-o manieră coordonată, măsurile de infrastructură feroviară și de transport combinat, necesare pentru respectarea angajamentelor prevăzute la alineatele (1) și (2) și pentru armonizarea calendarului lucrărilor în funcție de capacitățile necesare. Ele vor face aceasta prin luarea în considerare a obiectivului de rentabilizare a investițiilor efectuate. În acest scop, ele iau toate măsurile utile în cadrul Comitetului mixt.

(4) Comitetul mixt poate instaura un subcomitet însărcinat cu supravegherea coordonării proiectelor de infrastructură în regiunea alpină. Subcomitetul este compus din reprezentanții Elveției, ai Comunității și ai statelor membre ale Comunității, situate în regiunea alpină.

Articolul 35

Parametri economici

(1) Părțile contractante adoptă toate măsurile necesare pentru atingerea obiectivului fixat la articolul 33. În acest scop, ele se asigură că transportul feroviar de mărfuri și transportul combinat prin Elveția, inclusiv transportul combinat însoțit, sunt competitive, la un nivel comparabil, din punct de vedere al prețului și calității serviciului, cu transportul rutier pe același itinerariu, cu respectarea garanției autonomiei întreprinderilor feroviare.

(2) În vederea aplicării unei oferte feroviare și de transport combinat adaptate, părțile contractante pot susține financiar investițiile în infrastructura feroviară, echipamentele fixe sau mobile necesare transbordării între modurile terestre, materialele de transport adaptate în mod specific transportului combinat și utilizate pentru transportul combinat și, în limita permisă de legislația lor respectivă, costurile de exploatare pentru serviciile de transport combinat care tranzitează teritoriul elvețian, în măsura în care aceste măsuri contribuie la creșterea nivelului calității și competitivității ofertei feroviare și de transport combinat, din punct de vedere al prețului și nu creează o denaturare disproporționată a concurenței între operatori. Stabilirea prețurilor pentru traseul feroviar este de resortul autorităților sau al entităților competente.

(3) De asemenea, părțile contractante pot încheia contracte de servicii publice cu întreprinderile feroviare pentru garantarea unor servicii de transport feroviar satisfăcătoare, ținând seama, în special, de factorii sociali și de mediu.

(4) Părțile contractante se asigură, fiecare în limita competențelor sale, că efectul pe piața eventualelor ajutoare de stat, acordate de către una dintre părțile contractante, nu este anulat de comportamentul celeilalte părți contractante sau al unei entități aflate pe propriul său teritoriu sau pe cel al celeilalte părți.

(5) Comitetul mixt supraveghează aplicarea dispozițiilor prezentului articol de către părțile contractante.

Articolul 36

Parametri de calitate

(1) Părțile contractante convin să ia toate măsurile necesare pentru atingerea obiectivului stabilit la articolul 33. În acest scop, ele își asumă obligația de a promova transportul combinat.

(2) Pe durata regimului tranzitoriu prevăzut la articolul 8, Elveția își asumă obligația, în conformitate cu titlul II din acordul din 1992, de a pune în aplicare o ofertă de transport combinat însoțit („camion-tren”) care să fie competitivă pentru cea rutieră, din punct de vedere al calității și prețului.

(3) Pentru promovarea transportului combinat, părțile contractante iau toate măsurile necesare. Ele se asigură, în special, de aplicarea următoarelor dispoziții:

—	respectarea reglementărilor în materie de norme tehnice și sociale pentru transportul rutier, în special în ceea ce privește timpul pentru condus și pentru repaus, limitele de viteză, normele privind greutatea și dimensiunile maxime;

—	reducerea controalelor la frontiere pentru transporturile feroviare și instituirea acestor controale la locul de îmbarcare sau de debarcare, în conformitate cu Convenția din 20 mai 1987 dintre Comunitate și Elveția, precum și dintre statele AELS privind regimul de tranzit comun;

—	facilitarea organizării lanțului de transport combinat prin simplificarea condițiilor de reglementare și administrative care se aplică fiecăreia dintre părțile contractante;

—	stimularea operatorilor de transport combinat și a întreprinderilor feroviare în vederea ameliorării calității serviciilor.

O listă a parametrilor feroviari figurează în anexa 9. Acești parametri sunt luați în considerare pentru aplicarea articolului 46.

(4) În cadrul competențelor lor, părțile contractante se străduiesc să ia măsurile corespunzătoare pentru a permite, cât mai repede, crearea unor coridoare de transport feroviar. Ele se informează în mod regulat cu privire la orice măsură care urmează să fie adoptate în legătură cu aceste coridoare feroviare.

(5) Comitetul mixt întocmește la fiecare doi ani un raport cu privire la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezentul articol.

C. SISTEMUL DE TARIFARE ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI RUTIER

Articolul 37

Obiective

În conformitate cu obiectivele titlului III din acordul din 1992, părțile contractante fixează ca obiectiv, în cadrul competențelor lor și potrivit procedurilor respective, introducerea progresivă a sistemelor de tarifare aplicat vehiculelor rutiere, precum și a altor moduri de transport, pentru a acoperi costurile pe care acestea le generează.

Articolul 38

Principii

(1) Sistemele de tarifare sunt întemeiate pe principiile enunțate la articolul 32, în special nediscriminarea, proporționalitatea și transparența.

(2) Tarifarea este alcătuită din impozitele asupra vehiculelor, taxele asupra carburanților și redevențele pentru utilizarea rețelei rutiere.

(3) În atingerea obiectivelor menționate la articolul 37 sunt alese, cu prioritate, măsurile care nu duc la perturbarea traficului comercial în raport cu itinerarul cel mai adaptat din punct de vedere tehnic, economic și geografic, între punctul de plecare și punctul destinației finale a transportului.

(4) Măsurile se aplică astfel încât să nu împiedice libera circulație a mărfurilor sau serviciilor între părțile contractante, în special în ceea ce privește administrarea și colectarea taxelor sau a redevențelor de utilizare a rețelei, absența controlului sau a verificării sistematice la frontiere între părțile contractante și absența formalităților excesive. Pentru a evita dificultăți, Elveția depune eforturi pentru aplicarea reglementările comunitare în vigoare în domeniu.

(5) Dispozițiile prezentului capitol se aplică vehiculelor care au o greutate maximă autorizată („GMA”), menționată în certificatul de înmatriculare, egală sau mai mare de 12 t. Cu toate acestea, prezentul acord nu împiedică adoptarea de către fiecare parte contractantă, pe teritoriul său, a măsurilor referitoare la vehicule cu o GMA mai mică de 12 t.

(6) Părțile contractante nu acordă întreprinderilor, în mod direct sau indirect, ajutoare de stat, în special întreprinderilor de transport, în vederea atenuării impactului pe care îl au costurile operațiunilor de transport asupra acestora, ca urmare a aplicării sistemului de de tarifare prevăzut de prezentul acord.

Articolul 39

Interoperabilitatea instrumentelor

În vederea atingerii unui nivel corespunzător de interoperabilitate a sistemelor electronice de colectare a redevențelor rutiere, părțile contractante se consultă în cadrul Comitetului mixt.

Articolul 40

Măsurile elvețiene

(1) Pentru atingerea obiectivelor definite la articolul 37 și în vederea creșterilor limitei de greutate stabilite la articolul 7 alineatul (3), Elveția introduce un sistem de tarifare pentru vehicule, în mod nediscriminatoriu, în două etape, începând cu 1 ianuarie 2001 și respectiv, 1 ianuarie 2005. Acest sistem de tarifare se bazează, cu precădere, pe principiile menționate la articolul 38 alineatul (1), precum și pe modalitățile definite la anexa 10.

(2) Redevențele sunt diferențiate în funcție de 3 categorii de standarde de emisie (EURO). În cadrul sistemului de tarifare aplicabil de la 1 ianuarie 2005, diferența de redevență de la o categorie la alta trebuie să fie cât mai mare posibil, dar nu trebuie să depășească 15 % din media ponderată menționată la alineatul (4) a redevențelor.

(3)

(a)

În cadrul sistemului de tarifare aplicabil de la 1 ianuarie 2001, sumele maxime nu trebuie să depășească, pentru un vehicul a cărui greutate maximă autorizată nu depășește 34 t și care parcurge un traseu de 300 km, traversând lanțul alpin, respectiv 205 CHF pentru vehiculul care nu respectă standardele EURO, 172 CHF pentru vehiculul care respectă standardul EURO I și 145 CHF pentru vehiculul care respectă standardul EURO II.

(b)

Prin derogare de la alineatul (3) litera (a) de mai sus, Comunitatea primește, pe perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2001 și 31 decembrie 2004, un contingent anual valabil pentru 220 000 de curse simple ale vehiculelor fără încărcătură sau încărcate cu produse ușoare cu condiția ca greutatea maximă autorizată a vehiculului să nu depășească 28 t, efectuate prin tranzitarea lanțului alpin elvețian, după plata unei redevențe pentru utilizarea infrastructurii a cărei valoare se ridică la 50 CHF în 2001, 60 CHF în 2002, 70 CHF în 2003 și 80 CHF în 2004. Elveția primește, de asemenea, un contingent în aceleași condiții. Aceste curse vor fi supuse procedurii obișnuite de control.

(4) În cadrul sistemului de tarifare aplicabil de la 1 ianuarie 2005, media ponderată a redevențelor nu depășește 325 CHF pentru un vehicul a cărui greutate maximă autorizată nu depășește 40 t și care parcurge un traseu de 300 km traversând lanțul alpin. Redevența pentru categoria cea mai poluantă nu depășește 380 CHF.

(5) O parte din redevențele menționate la alineatele (3) și (4) poate fi alcătuită din taxele pentru utilizarea infrastructurilor speciale alpine. Această parte nu poate reprezenta mai mult de 15 % din redevențele menționate la alineatele (3) și (4).

(6) Mediile ponderate menționate la alineatul (4) se determină în funcție de numărul vehiculelor pentru categoria de standarde EURO care circulă în Elveția. Numărul vehiculelor din fiecare categorie se stabilește pe baza recensămintelor care vor fi examinate de către Comitetul mixt. Comitetul mixt determină media ponderată pe baza examinărilor bianuale, prima având loc înainte de 1 iulie 2004, pentru a ține seama de evoluția structurii parcului de vehicule care circulă în Elveția și de evoluția standardelor EURO.

Articolul 41

Măsurile comunitare

Comunitatea continuă să elaboreze sisteme de tarifare, aplicabile pe teritoriul său, legate de costurile ocazionate de utilizarea infrastructurii. Aceste sisteme se bazează pe principiul utilizatorul plătește.

Articolul 42

Reexaminarea nivelului redevențelor

(1) Începând cu 1 ianuarie 2007 și la fiecare doi ani, nivelurile maxime ale redevențelor stabilite la articolul 40 alineatul (4), se ajustează pentru a ține seama de rata inflației în Elveția din ultimii doi ani. În scopul acestei ajustări, Elveția comunică Comitetului mixt, până, cel târziu, la data de 30 septembrie a anului care precedă ajustarea, datele statistice necesare pentru justificarea ajustării avute în vedere. Comitetul mixt se va reuni, la cererea Comunității, în termen de 30 de zile de la această comunicare pentru a se consulta cu privire la ajustarea avută în vedere.

În cazul în care, pe parcursul perioadei cuprinse între data semnării prezentului acord și 31 decembrie 2004, rata medie a inflației în Elveția depășește 2 % anual, nivelurile maxime ale redevențelor stabilite la articolul 40 alineatul (4), se ajustează în funcție doar de inflația care depășește rata medie de 2 % anual. Se aplică procedura prevăzută la paragraful precedent.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2007, Comitetul mixt are posibilitatea, la cererea uneia dintre părțile contractante, de a reexamina nivelurile maxime ale redevențelor stabilite la articolul 40 alineatul (4) în vederea luării de comun acord a unei decizii de ajustare a acestora. Această reexaminare se face în funcție de următoarele criterii:

—	nivelul și structura redevențelor fiscale în cele două părți contractante, în special în ceea ce privește rutele transalpine comparabile;

—	repartizarea traficului între rutele transalpine comparabile;

—	evoluția repartizării modale în regiunea alpină;

—	dezvoltarea infrastructurii feroviare care traversează arcul alpin.

D. MĂSURI DE SPRIJIN

Articolul 43

Facilitarea controalelor la frontiere

(1) Părțile contractante își asumă obligația de a facilita și de a simplifica formalitățile legate de transport, în special în domeniul vamal.

(2) Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Confederația Elvețiană privind facilitarea controalelor și a formalităților pentru transportul de mărfuri din 21 noiembrie 1990, Convenția privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1987 precum și, pentru transportul feroviar, acordul dintre societățile de cale ferată cu privire la inspecția tehnică pentru alocarea vagoanelor de mărfuri pentru traficul internațional, reprezintă o bază pentru măsurile adoptate de părțile contractante în aplicarea alineatului (1).

Articolul 44

Standarde ecologice pentru vehiculele utilitare

(1) În vederea unei mai bune protecții a mediului înconjurător și fără a aduce atingere obligațiilor care decurg din articolul 7, părțile contractante vizează, îndeosebi, introducerea unor standarde ecologice care să asigure un nivel ridicat de protecție, în vederea reducerii gazelor de eșapament, a particulelor și a zgomotului emis de către vehiculele utilitare grele.

(2) Părțile contractante se consultă, în mod regulat, pentru elaborarea acestor standarde.

(3) Categoria de emisie (EURO) a vehiculelor grele (astfel cum este definită în legislația comunitară), în cazul în care nu apare menționată pe certificatul de înmatriculare a vehiculului, se verifică pe baza datei primei puneri în circulație, indicată pe acest certificat sau, dacă este cazul, pe baza unui document suplimentar special eliberat de autoritățile competente din statul emitent.

Articolul 45

Observatorul traficului

(1) Se înființează un observator permanent pentru monitorizarea traficului rutier, feroviar și combinat în regiunea alpină, începând cu data intrării în vigoare a prezentului acord. Acesta prezintă rapoarte anuale Comitetului mixt prevăzut la articolul 51 din prezentul acord, cu privire la evoluția traficului. De asemenea, Comitetul mixt îi poate cere să întocmească un raport special, îndeosebi în cazul aplicării dispozițiilor articolelor 46 și 47 din prezentul acord.

(2) Finanțarea lucrărilor observatorului este asigurată de către părțile contractante. Valoarea finanțării este stabilită de către Comitetul mixt.

(3) Părțile contractante determină modalitățile administrative de funcționare a observatorului, printr-o decizie a Comitetului mixt luată la prima reuniune a acestuia.

E. MĂSURI CORECTIVE

Articolul 46

Măsuri de salvgardare unilaterale

(1) În cazul în care, după 1 ianuarie 2005, în pofida prețurilor competitive la transportul feroviar și a aplicării corecte a măsurilor prevăzute la articolul 36 referitoare la parametrii de calitate, există dificultăți în desfășurarea traficului rutier transalpin elvețian și în cazul în care, pe o perioadă de 10 săptămâni, rata medie de utilizare a capacităților aferente ofertei feroviare pe teritoriul elvețian (transport combinat însoțit și neînsoțit) este mai mică de 66 %, Elveția are posibilitatea, prin derogare de la modalitățile prevăzute la articolul 40 alineatele (4) și (5), să mărească redevențele prevăzute la articolul 40 alineatul (4) cu cel mult 12,5 %. Venitul rezultat din această creștere se alocă integral transporturilor feroviare și combinate, în scopul consolidării competitivității acestora față de transportul rutier.

(2) În aceleași circumstanțe ca cele enunțate la alineatul (1), care apar pe teritoriul său, Comunitatea are posibilitatea, în condiții comparabile, de a recurge la măsuri similare pentru a remedia situația.

(3)

(a)

Sfera de aplicabilitate și durata măsurii de salvgardare prevăzute de alineatele precedente se limitează la ceea ce este absolut indispensabil pentru remedierea situației. Durata acesteia este de maxim șase luni, însă poate fi prelungită o singură dată cu șase luni. Comitetul mixt poate conveni de comun acord asupra unor prelungiri ulterioare.

(b)

În cazul în care o parte contractantă a aplicat deja mai înainte măsurile prevăzute la alineatele (1) sau (2), aplicarea acestora de către partea contractantă respectivă este supusă, în acest caz, următoarelor condiții:

—	în cazul în care perioada de aplicare precedentă nu a depășit șase luni, aplicarea noilor măsuri nu este permisă decât după trecerea unui interval de douăsprezece luni, socotit de la sfârșitul aplicării precedente;

—	în cazul în care perioada de aplicare a depășit șase luni, aplicarea noilor măsuri nu este permisă decât după trecerea unui termen de optsprezece luni, socotit de la sfârșitul aplicării precedente;

—	în nici o situație, nu pot exista mai mult de două perioade de aplicare a măsurii de salvgardare pe parcursul unei perioade de cinci ani, calculate de la începutul primei perioade de aplicare a măsurilor de salvgardare.

Comitetul mixt poate decide, de comun acord, derogarea, în anumite cazuri, de la limitările menționate mai sus.

(4) Înainte de a lua măsurile prevăzute de alineatele precedente, partea contractantă respectivă informează Comitetul mixt cu privire la intenția sa. Comitetul mixt se reunește pentru a analiza problema. Cu excepția cazului în care Comitetul mixt decide altfel, partea contractantă respectivă poate lua măsura în cauză, după un termen de 30 de zile de la data notificării măsurii Comitetului mixt.

Articolul 47

Măsuri de salvgardare consensuale

(1) În cazul unor grave denaturări ale fluxului traficului alpin, care aduc atingere îndeplinirii obiectivelor definite la articolul 30 din prezentul acord, Comitetul mixt se reunește, la cererea uneia dintre părțile contractante, pentru a determina măsurile corespunzătoare de remediere a situației. Partea contractantă solicitantă informează imediat observatorul traficului, care întocmește un raport, în termen de 14 zile, cu privire la această situație și la eventualele măsuri care trebuie luate.

(2) Comitetul mixt se reunește în termen de 15 zile de la cererea părții. Acesta examinează situația, ținând seama de raportul observatorului de trafic. Comitetul mixt decide cu privire la eventualele măsuri care trebuie luate în termen de 60 de zile de la data primei sale reuniuni referitoare la această chestiune. Aceste termene pot fi prelungite de comun acord.

(3) Aceste măsuri de salvgardare se limitează, din punctul de vedere al domeniului de aplicabilitate și al duratei lor, la ceea ce este strict indispensabil pentru remedierea situației. Vor trebui alese cu prioritate măsurile care perturbă cel mai puțin funcționarea prezentului acord.

Articolul 48

Măsuri în caz de criză

În situația în care traficul prin arcul alpin este grav perturbat din motive de forță majoră, de exemplu în caz de catastrofă naturală, părțile contractante vor adopta, de comun acord, fiecare pentru teritoriu său, toate măsurile utile posibile pentru a permite desfășurarea traficului. Se va acorda prioritate anumitor transporturi sensibile cum ar fi transporturile de mărfuri perisabile.

TITLUL V

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

Articolul 49

Punerea în aplicare a acordului

(1) Părțile contractante iau toate măsurile generale sau speciale corespunzătoare pentru a asigura executarea obligațiilor cuprinse de prezentul acord.

(2) Ele se abțin de la orice măsură susceptibilă să pună în pericol atingerea obiectivelor prezentului acord.

(3) Dispozițiile prezentului acord referitoare la limitele de greutate maximă autorizată pentru vehiculele articulate și trenurile rutiere, precum și la tarifarea transporturilor, vor fi puse în aplicare în conformitate cu o procedură în două etape, de la 1 ianuarie 2001 până la 31 decembrie 2004 și începând cu 1 ianuarie 2005.

Articolul 50

Măsuri de reechilibrare

În cazul în care o parte contractantă constată că cealaltă parte contractantă nu respectă obligațiile stabilite în prezentul acord sau că aceasta nu pune în aplicare o decizie a Comitetului mixt, partea contractantă lezată poate, după consultări în cadrul Comitetului mixt, adopta măsurile corespunzătoare pentru menținerea echilibrului prezentului acord. Părțile contractante pun la dispoziția Comitetului mixt toate elementele utile pentru a permite o examinare aprofundată a situației.

Articolul 51

Comitetul mixt

(1) Se instituie un Comitet mixt, denumit „Comitetul pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția”, alcătuit din reprezentanți ai părților contractante, responsabil cu gestionarea și buna aplicare a prezentului acord. În acest scop, acesta formulează recomandări. El ia decizii în situațiile prevăzute de acord; executarea acestor decizii este îndeplinită de către părțile contractante în conformitate cu reglementările proprii. Comitetul mixt se pronunță de comun acord.

(2) În special, Comitetul mixt asigură monitorizarea și aplicarea dispozițiilor prezentului acord, cu precădere ale articolelor 27 alineatul (6), 33, 34, 35, 36, 39, 40, 42, 45, 46, 47 și 54. Acesta pune în aplicare clauzele de adaptare și de revizuire prevăzute la articolele 52 și 55.

(3) În scopul bunei executări a prezentului acord, părțile contractante procedează periodic la schimburi de informații și, la cererea uneia dintre ele, se consultă în cadrul Comitetului mixt. Părțile contractante își comunică reciproc datele autorităților însărcinate cu aplicarea prezentului acord și, în special, cu eliberarea autorizațiilor și cu efectuarea controalelor. Aceste autorități poartă corespondență în mod direct.

(4) Comitetul mixt își adoptă prin decizie regulamentul de procedură, care conține, printre alte dispoziții, modalitățile de convocare a reuniunilor, desemnarea președintelui și definirea mandatului acestuia din urmă.

(5) Comitetul mixt se întrunește când este necesar și cel puțin o dată pe an. Fiecare parte contractantă poate cere convocarea unei reuniuni.

(6) Comitetul mixt poate decide constituirea oricărui grup de lucru sau de experți care să-l asiste în îndeplinirea sarcinilor sale.

(7) Acest comitet exercită de asemenea funcțiile exercitate anterior de către Comitetul mixt, denumit „Comitetul pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția” instituit prin articolul 18 din acordul din 1992.

Articolul 52

Evoluția legislației

(1) Prezentul acord nu aduce atingere dreptului fiecărei părți contractante de a-și modifica, sub rezerva respectării principiului nediscriminării și a dispozițiilor prezentului acord, legislația internă în mod autonom în domeniile reglementate de prezentul acord.

(2) Imediat ce o parte contractantă elaborează o nouă legislație într-un domeniu reglementat de prezentul acord, aceasta solicită în mod neoficial avizul experților celeilalte părți contractante. Pe parcursul perioadei premergătoare adoptării oficiale a acestei noi legislații, părțile contractante se informează reciproc și inițiază consultări în cazul în care este necesar. La cererea uneia dintre părțile contractante, un schimb prealabil de puncte de vedere are loc în cadrul comitetului mixt, în special cu privire la consecințele pe care o astfel de modificare le are asupra funcționării acordului.

(3) De la adoptarea legislației modificate și mai târziu în termen opt zile de la data publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene sau în Culegerea oficială de legi federale, partea contractantă interesată notifică celeilalte părți contractante textul acestor noi dispoziții. La cererea uneia dintre părțile contractante, se procedează la un schimb de puncte de vedere, în termen de maxim două luni de la data cererii, în cadrul Comitetului mixt cu privire la consecințele modificării asupra funcționării prezentului acord.

(4) Comitetul mixt:

—

fie adoptă o decizie privind revizuirea anexelor 1, 3, 4 și 7 sau, în cazul în care este necesar, propune revizuirea dispozițiilor prezentului acord, în sensul includerii în acestea, în măsura în care acest lucru este necesar și în condiții de reciprocitate, a modificărilor care au fost aduse legislației respective;

—	fie adoptă o decizie prin care modificările care au fost aduse legislației respective sunt considerate conforme cu prezentul acord;

—	fie decide cu privire la orice altă măsură de păstrare a bunei funcționări a prezentului acord.

(5) Comitetul mixt decide cu privire la modalitățile de adaptare a prezentului acord la dispozițiile pertinente ale acordurilor viitoare dintre Comunitate sau Elveția, pe de o parte, și țările terțe pe de altă parte, prevăzute la articolele 13 și 19.

(6) Pentru atingerea scopurilor prevăzute de prezentul acord, părțile contractante iau, potrivit calendarului prevăzut la articolul 49, toate măsurile necesare pentru ca drepturile și obligațiile echivalente cu cele conținute în actele juridice ale Comunității, menționate la anexa 1, să se aplice în relațiile dintre acestea.

Articolul 53

Confidențialitatea

Reprezentanții, experții și alte organe ale părților contractante au obligația, inclusiv după încetarea funcțiilor lor, de a nu divulga informațiile obținute în cadrul prezentului acord și care prin natura lor sunt protejate de secretul profesional.

Articolul 54

Soluționarea diferendelor

Fiecare parte contractantă poate supune Comitetului mixt un diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord. Acesta depune eforturi pentru soluționarea diferendului. Sunt furnizate Comitetului mixt toate informațiile utile care permit o examinare aprofundată a situației, în vederea găsirii unei soluții acceptabile. În acest scop, Comitetul mixt examinează toate posibilitățile care permit menținerea unei bunei funcționări a prezentului acord.

Articolul 55

Revizuirea acordului

(1) În cazul în care o parte contractantă dorește revizuirea dispozițiilor prezentului acord, informează Comitetul mixt cu privire la aceasta. Sub rezerva alineatelor (2) și (3) de mai jos, modificarea prezentului acord intră în vigoare după îndeplinirea procedurilor interne respective.

(2) Anexele 1, 3, 4 și 7 pot fi modificate, printr-o decizie a Comitetului mixt în conformitate cu articolul 51 alineatul (1), pentru a ține seama de evoluția legislației comunitare în materie.

(3) Anexele 5, 6, 8 și 9 pot fi modificate printr-o decizie a Comitetului mixt în conformitate cu articolul 51 alineatul (1).

Articolul 56

Anexe

Anexele 1-10 fac parte integrantă din prezentul acord.

Articolul 57

Domeniul de aplicare teritorial

Prezentul acord se aplică teritoriilor pe care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene și în condițiile prevăzute în acest tratat, pe de o parte, și pe teritoriul Elveției, pe de altă parte.

Articolul 58

Clauze finale

(1) Prezentul acord va fi ratificat sau aprobat de părțile contractante în conformitate cu procedurile proprii. El va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni următoare ultimei notificări a depunerii instrumentelor de ratificare sau de aprobare a tuturor celor șapte acorduri de mai jos:

—	Acordul privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători,

—	Acordul privind libera circulație a persoanelor,

—	Acordul privind transportul aerian,

—	Acordul privind comerțul cu produse agricole,

—	Acordul privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității,

—	Acordul privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice,

—	Acordul de cooperare științifică și tehnologică.

(2) Prezentul acord se încheie pe o perioadă inițială de șapte ani. El poate fi reînnoit pe perioadă nedeterminată, în afară de cazul în care Comunitatea sau Elveția trimit o notificare în sens contrar celeilalte părți contractante, înainte de expirarea perioadei inițiale. În cazul unei notificări, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(3) Comunitatea sau Elveția poate denunța prezentul acord prin notificarea deciziei sale adresată celeilalte părți contractante. În cazul unei astfel de notificări, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(4) Cele șapte acorduri menționate la alineatul (1) încetează să se mai aplice după șase luni de la data primirii notificării referitoare la faptul că nu va fi reînnoit, prevăzută la alineatul (2) sau la denunțarea prevăzută la alineatul (3).

Udfærdiget i Luxembourg, den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems, i to eksemplarer på dansk, engelsk, finsk, fransk, græsk, italiensk, nederlandsk, portugisisk, spansk, svensk og tysk, idet hver af disse tekster har samme gyldighed.

Έγινε στο Λουξεμβούργο, στις είκοσι μία Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα εννέα, εις διπλούν στην αγγλική, γαλλική, γερμανική, δανική, ελληνική, ισπανική, ιταλική, ολλανδική, πορτογαλική, σουηδική, και φινλανδική γλώσσα, κάθε κείμενο από τα οποία είναι αυθεντικό.

Done at Luxembourg on the twenty-first day of June in the year one thousand and ninety-nine, and drawn up in duplicate in the Danish, Dutch, English, Finnish, French, German, Greek, Italian, Portuguese, Spanish and Swedish languages, each text being equally authentic.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf, en double exemplaire en langues allemande, anglaise, danoise, espagnole, finnoise, française, grecque, italienne, néerlandaise, portugaise et suédoise, chacun de ces textes faisant également foi.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove, in duplice copia, in lingua danese, finlandese, francese, greca, inglese, italiana, olandese, portoghese, spagnola, svedese e tedesca, ciascun testo facente ugualmente fede.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig, in twee exemplaren in de Deense, de Duitse, de Engelse, de Finse, de Franse, de Griekse, de Italiaanse, de Nederlandse, de Portugese, de Spaanse en de Zweedse taal, zĳnde alle teksten gelĳkelĳk authentiek.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für der Schweizerischen Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska Edsförbundets vägnar

LISTA ANEXELOR

Anexa 1:	articolul 5 alineatul (2), articolul 6, articolul 7 alineatul (1), articolul 24 alineatul (1), articolul 25 alineatul (5) și articolul 27 alineatul (2): dispoziții aplicabile
Anexa 2:	articolul 8 alineatul (5) modalități de aplicare a redevențelor prevăzute la articolul 8
Anexa 3:	articolul 9 alineatul (1): model de licență pentru transportul internațional rutier de mărfuri
Anexa 4:	articolul 9 alineatul (3): lista transporturilor scutite de orice regim de licență sau de autorizare
Anexa 5:	articolele 12 și 13: lista drepturilor existente care decurg din acordurile bilaterale în vigoare
Anexa 6:	articolul 15 alineatul (2): exceptări de la limita de greutate și de la interdicția de a circula noaptea și duminica
Anexa 7:	articolele 17, 18 și 21: serviciile de transport internațional de călători și procedurile referitoare la autorizații
Anexa 8:	articolele 19 și 20: lista drepturilor existente care decurg din acordurile bilaterale în vigoare
Anexa 9:	articolul 36: parametrii de calitate ai serviciilor de transport feroviar și combinat
Anexa 10:	articolul 40 alineatul (1): modalități de aplicare a redevențelor prevăzute la articolul 40

ANEXA 1

DISPOZIȚII APLICABILE

În conformitate cu articolul 52 alineatul (6) din prezentul acord Elveția aplică dispoziții legale echivalente cu dispozițiile menționate mai jos:

Dispozițiile pertinente din acquis-ul comunitar

Secțiunea 1

—

Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la ocupația de operator de transport rutier de marfă și operator de transport rutier de călători și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor operatori de transport dreptul la libera stabilire pentru operațiuni de transport național și internațional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/76/CE (JO L 277, 14.10.1998, p. 17).

Secțiunea 2

—	Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO L 370, 31.12.1985, p. 8) astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2135/98 (JO L 274, 9.10.1998, p. 1).

—	Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 de armonizare a anumitor dispoziții din domeniul social privind transportul rutier (JO L 370, 31.12.1985, p. 1) sau reglementările echivalente stabilite prin acordul AETR care conține modificările acestuia.

—

Directiva 88/599/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1988 privind procedurile standard de control pentru aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 privind armonizarea anumitor dispoziții din domeniul social privind transportul rutier și a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO L 325, 29.11.1988, p. 55) astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2135/98 al Consiliului (JO L 274, 9.10.1988, p. 1).

—	Directiva 76/914/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1976 privind nivelul minim de formare profesională al anumitor conducători de vehicule de transport rutier (JO L 357, 29.12.1976, p. 36).

Secțiunea 3

—	Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59).

—	Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora (JO L 46, 17.2.1997, p. 1).

—	Directiva 91/542/CE a Consiliului din 1 octombrie 1991 de modificare a Directivei 88/77/CEE de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiilor de gaze poluante provenind de la motoarele Diesel destinate propulsiei vehiculelor (JO L 295, 25.10.1991, p. 1).

—	Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunității (JO L 57, 23.2.1992, p. 27).

—	Directiva 92/24/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind dispozitivele limitatoare de viteză sau sistemele similare de limitare a vitezei montate pe diferite categorii de autovehicule (JO L 129, 14.5.1992, p. 154).

—	Directiva 92/97/CEE a Consiliului din 10 noiembrie 1992 de modificare a Directivei 70/157/CEE de apropiere a legislațiilor statelor membre privind nivelul sonor admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor (JO L 371, 19.12.1992, p. 1).

—	Directiva 94/55/CE a Consiliului din 21 noiembrie 1994 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 319, 12.12.1994, p. 7).

—	Directiva 95/50/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 249, 17.10.1995, p. 35).

—	Directiva 96/35/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind desemnarea și calificarea profesională a consilierilor pe probleme de siguranță a transportului rutier, feroviar și naval de mărfuri periculoase (JO L 145, 19.6.1996, p. 10).

—	Directiva 96/86/CE a Comisiei din 13 decembrie 1996 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 94/55/CE a Consiliului privind apropierea legislației statelor membre cu privire la transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 335, 24.12.1996, p. 43).

Secțiunea 4

—	Directiva 95/18/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare (JO L 143, 27.6.1995, p. 70).

—	Directiva 95/19/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea redevențelor pentru utilizarea infrastructurii (JO L 143, 27.6.1995, p. 75).

—	Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare (JO L 237, 24.8.1991, p. 25).

Secțiunea 5

—	Directiva 92/82/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea nivelurilor accizelor la uleiurile minerale (JO L 316, 31.10.1992, p. 19).

—	Directiva 96/49/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind transportul feroviar de mărfuri periculoase (JO L 235, 17.9.1996, p. 25).

—	Directiva 96/87/CE a Comisiei din 13 decembrie 1996 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 96/49/CE a Consiliului privind apropierea legislativă a statelor membre privind transportul feroviar de mărfuri periculoase (JO L 335, 24.12.1996, p. 45).

ANEXA 2

MODALITĂȚI DE APLICARE A REDEVENȚELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 8

Redevența elvețiană pentru vehiculele a căror greutate maximă autorizată depășește 28 t și care dispun de autorizația prevăzută la articolul 8 alineatul (2) se ridică la maxim:

—	180 CHF pentru o deplasare în tranzit pe teritoriul Elveției;

—	70 CHF pentru o deplasare în ambele sensuri dus-întors, din sau spre teritoriul Elveției.

Redevența elvețiană maximă pentru vehiculele care dețin autorizația prevăzută la articolul 8 alineatul (3) și a căror greutate maximă autorizată depășește 34 t, dar nu depășește 40 t și care parcurg un traseu de 300 km traversând lanțul alpin se ridică la 252 CHF pentru un vehicul care nu respectă standardele EURO, 211 CHF pentru vehiculul care respectă standardul EURO I și 178 CHF pentru vehiculul care respectă, cel puțin, standardul EURO II. Redevența se aplică potrivit modalităților definite la articolul 40.

Redevența elvețiană maximă pentru vehiculele care dețin autorizația prevăzută la articolul 8 alineatul (4) și a căror greutate maximă autorizată depășește 34 t, dar nu depășește 40 t și care parcurg un traseu de 300 km traversând lanțul alpin se ridică la 300 CHF pentru un vehicul care nu respectă standardele EURO, 240 CHF pentru vehiculul care respectă standardul EURO I și 210 CHF pentru vehiculul care respectă, cel puțin, standardul EURO II. Redevența se aplică potrivit modalităților definite la articolul 40.

ANEXA 3

ANEXA 4

TRANSPORTURI SCUTITE DE ORICE REGIM DE LICENȚĂ ȘI DE ORICE AUTORIZAȚIE DE TRANSPORT

1.	Transporturile poștale care sunt efectuate în cadrul unui regim de serviciu public.

2.	Transporturile de vehicule avariate sau cu defecțiuni.

3.	Transporturile de mărfuri cu un autovehicul a cărui greutate maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește 6 tone sau a cărui încărcătură utilă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește 3,5 tone.

Transporturile de mărfuri cu autovehicule, în măsura în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	mărfurile transportate trebuie să fie în proprietatea întreprinderii sau trebuie să fi fost vândute, cumpărate, donate sau închiriate, produse, extrase, transformate sau reparate de aceasta;

(b)	transportul trebuie să servească la aducerea mărfurilor la întreprindere, la expedierea de la această întreprindere, la deplasarea fie în interiorul întreprinderii, fie pentru nevoile sale proprii în afara întreprinderii;

(c)	autovehiculele utilizate pentru acest transport trebuie să fie conduse de personalul propriu al întreprinderii;

(d)

vehiculele care transportă mărfuri trebuie să fie proprietatea întreprinderii sau trebuie să fi fost achiziționate de aceasta pe credit sau închiriate, cu condiția, în acest ultim caz, să îndeplinească condițiile prevăzute de Directiva 84/647/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1984 privind utilizarea vehiculelor închiriate fără șofer pentru transportul rutier de mărfuri.

Această dispoziție nu se aplică în cazul utilizării unui vehicul de schimb în cursul unei defecțiuni de scurtă durată a vehiculului utilizat în mod obișnuit;

(e)	transportul nu trebuie să constituie decât o activitate accesorie în cadrul ansamblului de activități ale întreprinderii.

5.	Transporturile de medicamente, de aparatură și de echipamente medicale, precum și de alte articole necesare în cazul unui ajutor de urgență, în special în caz de catastrofe naturale.

ANEXA 5

INVENTARUL DISPOZIȚIILOR INCLUSE ÎN ACORDURILE RUTIERE BILATERALE ÎNCHEIATE DE (ELVEȚIA) CU DIFERITE STATE MEMBRE ALE COMUNITĂȚII PRIVIND TRANSPORTUL DE MĂRFURI ÎN TRAFIC TRIUNGHIULAR

Țara

Acord semnat la data de

Data intrării în vigoare

Condiții

Germania

17.12.1953

1.2.1954

Articolul 7:

În conformitate cu dreptul intern: trafic triunghiular autorizat propriu-zis; trafic triunghiular, impropriu denumit, interzis.

Austria

22.10.1958

4.4.1959

Articolul 8:

Antreprenorii care au dreptul să efectueze transport de mărfuri sunt autorizați să transporte, prin intermediul vehiculelor înmatriculate în unul dintre statele contractante:

(a)	mărfuri care au ca destinație sau ca proveniență unul dintre state.

Trafic triunghiular autorizat propriu-zis; trafic triunghiular impropriu denumit interzis.

Belgia

25.2.1975

24.7.1975

Articolul 4 alineatul (1) litera (b)

Trafic triunghiular propriu-zis autorizat; trafic triunghiular impropriu numit interzis.

Danemarca

27.8.1981

25.3.1982

Articolul 4 alineatul (2):

Transporturile dintr-o țară terță către cealaltă parte contractantă sau din cealaltă parte contractantă spre o țară terță fac obiectul unei autorizații eliberate de la caz la caz de cealaltă parte contractantă.

Spania

23.1.1963

21.8.1963

Protocolul din 29 octombrie 1971:

Trafic triunghiular propriu-zis autorizat; trafic triunghiular impropriu denumit interzis.

Finlanda

16.1.1980

28.5.1981

Articolul 6 alineatul (2) și procesul verbal al reuniunii Comisiei mixte Elveția-Finlanda din 23 și 24 mai 1989, punctul 2.2: trafic triunghiular propriu-zis și impropriu denumit admis prin intermediul unei autorizații.

Franța

20.11.1951

1.4.1952

În conformitate cu dreptul intern.

Operatori de transport elvețieni: transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite interzise în Franța.

Operatori de transport francezi: transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite autorizate în Elveția.

Grecia

8.8.1970

6.9.1971

Articolul 3 și procesul verbal al reuniunii Comisiei mixte Elveția-Grecia întrunite între 11 și 13 decembrie 1972: transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite admise (autorizații speciale contingentate).

Italia

–

Procesul-verbal al reuniunii Comisiei mixte Elveția-Italia din 14 iunie 1993:

Operatori de transport elvețieni: autorizații pe contingente pentru traficul triunghiular propriu-zis. Traficul triunghiular impropriu denumit este interzis.

Operatori de transport italieni: traficul triunghiular propriu-zis admis fără autorizație. Autorizații contingentate pentru traficul triunghiular impropriu denumit.

Irlanda

Potrivit dreptului intern.

Operatori de transport elvețieni: transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite interzise fără o autorizație elaborată de autoritățile irlandeze.

Operatori de transport irlandezi: transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite admise în traficul cu Elveția.

Luxemburg

17.5.1972

1.6.1972

Acordul nu se aplică decât transportului de călători. Nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la transportul de mărfuri. Transporturile triunghiulare sunt admise potrivit dreptului intern. (Aplicarea principiului reciprocității). Transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite admise.

Țările de Jos

20.5.1952

15.6.1952

Acordul nu se aplică decât transportului de călători. Nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la transportul de mărfuri. Transporturi triunghiulare admise potrivit dreptului național. (Aplicarea principiului reciprocității). Transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite admise.

Portugalia

28.6.1973

1.1.1974

Transporturi triunghiulare propriu-zise și impropriu denumite liberalizate în temeiul deciziei luate în cadrul reuniunii Comisiei mixte Elveția-Portugalia din 6 iunie 1996.

Regatul Unit

20.12.1974

21.11.1975

Articolul 3 litera (b):

Transporturi triunghiulare propriu-zise admise. Transporturi triunghiulare impropriu denumite interzise.

Suedia

12.12.1973

22.4.1974

Articolul 4 alineatele (1) și (2):

Transporturi triunghiulare admise prin intermediul autorizației speciale contingentate.

Trafic triunghiular propriu-zis: în cazul în care vehiculul tranzitează, potrivit itinerarului normal, țara în care este înmatriculat. De exemplu un vehicul elvețian care efectuează un transport din Germania în Italia tranzitând Elveția.

Trafic triunghiular impropriu denumit: când vehiculul nu tranzitează țara în care este înmatriculat. De exemplu un vehicul elvețian care efectuează un transport din Germania în Italia tranzitând Austria.

ANEXA 6

EXCEPTĂRI DE LA LIMITA DE GREUTATE ȘI DE LA INTERDICȚIA DE A CIRCULA NOAPTEA ȘI DUMINICA

I. Exceptări de la limita de greutate pentru perioada care se încheie la 31 decembrie 2004

Pentru cursele provenind din străinătate și având ca destinație zona elvețiană din apropierea frontierei (1) (și invers), sunt autorizate excepții, fără emolument, pentru diverse mărfuri până la greutatea maximă de 40 t, iar pentru transportul de containere ISO de 40 de picioare în trafic combinat, până la limita de 44 t. Din motive legate de construcția de drumuri, unele birouri vamale aplică limite mai mici.

II. Alte exceptări de la limita de greutate

Pentru cursele provenind din străinătate și având ca destinație un loc situat dincolo de zona elvețiană din apropierea frontierei (1) (și invers) și pentru tranzitul prin Elveția, se poate autoriza, de asemenea, o greutate maximă mai mare decât greutatea maximă autorizată în Elveția, pentru transporturile care nu sunt prevăzute la articolul 8:

(a)	pentru transporturile de mărfuri indivizibile în cazul în care, deși se utilizează un vehicul corespunzător, dispozițiile nu pot fi respectate;

(b)	pentru transferurile sau utilizarea de vehicule speciale, în special vehicule de lucru care, din cauza utilizării căreia îi sunt destinate, nu pot fi adaptate la dispozițiile privind greutatea;

(c)	pentru transporturile vehiculelor avariate sau care trebuie depanate, în caz de urgență;

(d)	pentru transporturile produselor destinate aprovizionării avioanelor (catering);

(e)	pentru traseele rutiere inițiale și terminale ale unui transport combinat, în general pe o rază de 30 km de la terminal.

III. Exceptarea de la interdicția de a circula noaptea și duminica

Se prevăd următoarele excepții de la interdicția de a circula noaptea și duminica:

(a)

fără autorizație specială

—	cursele efectuate pentru a asigura primul ajutor în caz de catastrofă;

—	cursele efectuate pentru a asigura primul ajutor în cazul unui accident de exploatare, în special în cadrul întreprinderilor de transporturi publice și în cadrul traficului aerian;

(b)

cu autorizație special

Pentru transporturile de mărfuri care, prin natura lor, justifică cursele de noapte și, pentru motive întemeiate, duminica:

—	produse agricole perisabile [de exemplu fructele cu bacă, fructe sau legume, plante (inclusiv flori tăiate) sau suc de fructe proaspăt stoarse] pe toată durata anului calendaristic;

—	porcine de sacrificare și păsări de sacrificare;

—	lapte proaspăt și produse lactate perisabile;

—	echipamente de circ, instrumentele muzicale ale orchestrelor, decorurile teatrelor etc.;

—	cotidienele care includ o componentă redacțională și expedieri prin poștă în cadrul mandatului legal al serviciilor prestate.

În vederea facilitării procedurilor de autorizare, autorizațiile valabile până la 12 luni pentru un număr nedeterminat de curse pot fi eliberate în măsura în care toate cursele au aceeași natură.

(1) Zona din apropierea frontierei este definită în anexa 4 la procesul-verbal al celei de-a 5-a reuniuni a Comitetului mixt înființat în cadrul acordului din 1992, desfășurată la Bruxelles la 2 aprilie 1998. În general, este vorba de o zonă cu o rază de 10 km de la biroul vamal.

ANEXA 7

TRANSPORTUL INTERNAȚIONAL DE PASAGERI CU AUTOCARUL ȘI AUTOBUZUL

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului acord se aplică următoarele definiții:

Servicii regulate

1.1.

Serviciile regulate sunt serviciile care asigură transportul călătorilor la intervala stabilite și pe trasee determinate, călătorii fiind îmbarcați și debarcați la puncte de oprire stabilite în prealabil. Serviciile regulate sunt accesibile tuturor, fiind supuse, după caz, rezervării obligatorii.

Caracterul regulat al serviciului nu este afectat de adaptarea condițiilor de exploatare a serviciului.

1.2.

Indiferent de organizatorul transporturilor, sunt considerate servicii regulate acele servicii care asigură transportul unor anumite categorii determinate de călători, cu excluderea altor călători, în măsura în care aceste servicii sunt efectuate în condițiile indicate la punctul 1.1. Aceste servicii sunt denumite „servicii regulate specializate”.

Serviciile regulate specializate includ, în special:

(a)	transportul lucrătorilor „de la domiciliu la locul de muncă”;

(b)	transportul elevilor și studenților „la și de la instituția de învățământ”;

(c)	transportul militarilor și al familiilor acestora „între statul de origine și locul de încartiruire”.

Caracterul regulat al acestor servicii specializate nu este afectat de faptul că organizarea transportului este adaptată la nevoile variabile ale utilizatorilor.

1.3.	Organizarea unor servicii paralele sau temporare, care deservesc aceiași clienți ca și serviciile regulate existente, nedeservirea anumitor stații sau deservirea unor stații suplimentare de către serviciile regulate existente se supun acelorași norme ca și acestea din urmă.

Servicii ocazionale

2.1.

Serviciile ocazionale sunt serviciile care nu sunt incluse în definiția serviciilor regulate, inclusiv a serviciilor regulate specializate și care se caracterizează, în special, prin faptul că transportă grupuri constituite la inițiativa unui conducător sau a operatorului de transport însuși.

Organizarea unor servicii paralele sau temporare comparabile cu serviciile regulate existente și care deservesc aceiași clienți ca acestea din urmă, va fi autorizată în conformitate cu procedura stabilită în secțiunea 1.

2.2.	Serviciile prevăzute în prezentul punct 2 nu își pierd caracterul de servicii ocazionale prin faptul că sunt efectuate cu o anumită frecvență.

2.3.

Serviciile ocazionale pot fi exploatate de un grup de operatori de transport care acționează în numele aceluiași contractant.

Numele acestor operatori de transport, precum și, în cazul în care este necesar, punctele de legătură de-a lungul unei rute, sunt comunicate autorităților competente din statele membre ale Comunității Europene în cauză și Elveției, potrivit unor modalități care vor fi determinate de către Comitetul mixt.

Transportul în nume propriu

Transporturile în nume propriu sunt transporturile efectuate în scopuri nelucrative și necomerciale de către o persoană fizică sau juridică, cu condiția ca:

—	activitatea de transport să nu constituie decât o activitate accesorie pentru această persoană fizică sau juridică;

—

vehiculele utilizate să fie proprietatea acestei persoane fizice sau juridice sau să fi fost cumpărate în rate de către aceasta sau să fi făcut obiectul unui contract de închiriere pe termen lung și să fie conduse de un membru al personalului acestei persoane fizice sau juridice sau de însăși persoana fizică.

Secțiunea I

SERVICII REGULATE SUPUSE AUTORIZĂRII

Articolul 2

Natura autorizării

(1) Autorizația este eliberată pe numele operatorului de transport; ea nu poate fi transferată de acesta terților. Cu toate acestea, operatorul de transport care a primit autorizația poate, cu consimțământul autorității prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta anexă, asigura prestarea serviciului de către un subcontractant. În acest caz, autorizația menționează numele acestuia din urmă și rolul său de subcontractant. Subcontractantul trebuie să îndeplinească condițiile enumerate la articolul 17 din acord.

În cazul unei întreprinderilor asociate pentru exploatarea unui serviciu regulat, autorizația este emisă pe numele tuturor întreprinderilor. Aceasta este eliberată întreprinderii gerante, iar celorlalte întreprinderi li se remite o copie. Autorizația menționează numele tuturor operatorilor.

(2) Durata maximă de valabilitate a autorizației este de cinci ani.

(3) Autorizația stabilește:

(a)	tipul de serviciu;

(b)	traseul serviciului, în special locurile de plecare și de destinație;

(c)	durata de valabilitate a autorizației;

(d)	stațiile și orarul.

(4) Autorizația trebuie să fie conformă cu modelul stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2121/98 (1).

(5) Autorizația îl/îi împuternicește pe titular(i) să efectueze serviciul regulat pe teritoriul părților contractante.

(6) Operatorul unui serviciu regulat poate utiliza vehicule suplimentare pentru a face față situațiilor temporare sau excepționale.

În acest caz, operatorul de transport trebuie să se asigure că la bordul vehiculului se găsesc următoarele documente:

—	o copie a autorizației de serviciu regulat;

—	o copie a contractului încheiat între persoana care exploatează serviciul regulat și întreprinderea care îi pune la dispoziție vehiculele suplimentare sau un document echivalent;

—	o copie conformă a licenței comunitare pentru operatorii de transport comunitari sau o licență similară elvețiană pentru operatorii de transport elvețieni eliberată persoanei care exploatează un serviciu regulat.

Articolul 3

Introducerea cererilor de autorizare

(1) Introducerea cererilor de autorizare de către operatorii comunitari se efectuează în conformitate cu dispozițiile articolului 6 din Regulamentul (CEE) nr. 684/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 11/98 și prezentarea cererilor de autorizare de către operatorii elvețieni se efectuează în conformitate cu dispozițiile capitolului 5 din Ordonanța din 25 noiembrie 1998 privind concesiunile pentru transportul de călători (OCTC) (2). Pentru serviciile scutite de autorizație în Elveția, dar supuse obligației de autorizare în Comunitate, introducerea cererilor de autorizare de către operatorii elvețieni se va efectua la autoritățile competente elvețiene în cazul în care punctul de plecare a acestor servicii se află în Elveția.

(2) Cererile trebuie să fie conforme cu modelul stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2121/98.

(3) Solicitantul va furniza, în sprijinul cererii sale de autorizare, orice informație suplimentară pe care o consideră utilă sau care îi este solicitată de autoritatea emitentă, în special, o schemă de conducere a vehiculului care să permită controlul respectării reglementării referitoare la perioada de condus și de odihnă, precum și o copie a licenței comunitare pentru transportul internațional rutier de călători în numele terților pentru operatorii de transport comunitari sau o licență similară elvețiană pentru operatorii de transport elvețieni emisă persoanei care exploatează serviciul regulat.

Articolul 4

Procedura de autorizare

(1) Autorizația se eliberează de comun acord cu autoritățile competente din părțile contractante pe teritoriul cărora călătorii sunt îmbarcați sau debarcați. Autoritatea emitentă furnizează acestora din urmă, precum și autorităților competente din statele membre ale Comunității al căror teritoriu este traversat fără îmbarcarea sau debarcarea de călători, pe lângă evaluarea sa, o copie a cererii și a tuturor celorlalte documente utile.

(2) Autoritățile competente din Elveția și din statele membre ale Comunității al căror acord a fost solicitat comunică decizia lor autorității emitente în termen de două luni. Acest termen este calculat pe baza datei de primire a cererii de aviz care figurează în confirmarea de primire. În cazul în care autoritatea emitentă nu a primit nici un răspuns în acest termen, se consideră că autoritățile consultate și-au dat acordul, iar autoritatea emitentă a acordat autorizația.

(3) Sub rezerva alineatelor (7) și (8), autoritatea emitentă ia o decizie în termen de patru luni de la data introducerii cererii de către operatorul de transport.

(4) Autorizația se acordă cu excepția cazului în care:

(a)	solicitantul nu este în măsură să furnizeze serviciul care face obiectul cererii cu echipamentul pe care îl are în mod direct la dispoziție;

(b)

solicitantul nu a respectat, în trecut, legislația internă sau internațională în materie de transporturi rutiere, în special condițiile și dispozițiile referitoare la autorizațiile de servicii de transport internațional de călători sau a comis încălcări grave ale normelor în materie de siguranță rutieră, în special în ceea ce privește normele aplicabile vehiculelor și perioadelor de conducere și de odihnă pentru șoferi;

(c)	în cazul unei cereri de reînnoire a autorizației, condițiile de autorizare nu au fost respectate;

(d)	se stabilește că serviciul care face obiectul acesteia ar compromite în mod direct existența serviciilor regulate deja autorizate, în afară de cazul în care serviciile regulate în cauză sunt exploatate de un singur operator de transport sau de un grup de operatori;

(e)	se constată că exploatarea serviciilor care fac obiectul autorizației vizează exclusiv serviciile care aduc cel mai mare profit dintre serviciile existente pe legăturile respective;

(f)

autoritatea competentă dintr-o parte contractantă decide, pe baza unei analize detaliate, că serviciul respectiv ar afecta serios viabilitatea unui serviciu feroviar comparabil pe tronsoanele direct vizate. Orice decizie luată în aplicarea prezentei dispoziții, precum și justificarea acesteia se notifică operatorilor de transport în cauză.

Începând cu 1 ianuarie 2000, în cazul în care un serviciu internațional existent de autocare și autobuze afectează în mod serios viabilitatea unui serviciu feroviar comparabil pe tronsoanele directe vizate, autoritatea competentă dintr-o parte contractantă are posibilitatea, cu acordul Comitetului mixt, să suspende sau să retragă autorizația de exploatare a serviciului internațional de autocare și autobuze după ce a dat un preaviz de 6 luni operatorului de transport.

Faptul că un operator oferă prețuri mai mici decât cele oferite de alți operatori de transport rutieri sau că legătura în cauză este deja exploatată de alți operatori de transport rutieri nu poate în sine constitui o justificare pentru refuzul cererii.

(5) Autoritatea emitentă nu poate respinge cererile decât pentru motive compatibile cu prezentul acord.

(6) În cazul în care procedura de ajungere la acordul prevăzut de alineatul (1) nu dă rezultate, se poate notifica Comitetul mixt.

(7) Comitetul mixt ia în cel mai scurt timp o decizie care intră în vigoare în termen de treizeci de zile de la notificarea Elveției și a statelor membre interesate ale Comunității.

(8) O dată îndeplinită procedura prevăzută de prezentul articol, autoritatea emitentă informează toate autoritățile prevăzute la alineatul (1) și le trimite, dacă este cazul, o copie a autorizației.

Articolul 5

Acordarea și reînnoirea autorizației

(1) După finalizarea procedurii prevăzute la articolul 4 din prezenta anexă, autoritatea emitentă acordă autorizația sau respinge cererea în mod oficial.

(2) Respingerea unei cereri trebuie motivată. Părțile contractante garantează operatorilor de transport posibilitatea de a-și valorifica interesele în cazul respingerii cererii lor.

(3) Articolul 4 din prezenta anexă se aplică, mutatis mutandis, cererilor de reînnoire a unei autorizații sau de modificare a condițiilor în care trebuie efectuate serviciile supuse autorizației.

În cazul unei modificări de importanță redusă a condițiilor de exploatare, în special în cazul unei adaptări a frecvențelor, tarifelor și orarului, este suficient ca autoritatea emitentă să comunice această informație autorităților competente ale celeilalte părți contractante.

Articolul 6

Expirarea autorizației

Procedura care trebuie urmată în privința expirării unei autorizații este conformă cu dispozițiile articolului 9 din Regulamentul (CEE) nr. 684/92 și ale articolului 44 din OCTC.

Articolul 7

Obligațiile operatorilor de transport

(1) Cu excepția cazurilor de forță majoră, operatorul unui serviciu regulat are obligația de a lua, până la expirarea autorizației, toate măsurile în vederea garantării unui serviciu de transport care să răspundă standardelor de continuitate, regularitate și capacitate, precum și altor condiții stabilite de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din prezenta anexă.

(2) Operatorul de transport are obligația de a publica itinerarul serviciului, stațiile, orarul, tarifele și celelalte condiții de exploatare, în măsura în care acestea nu sunt stabilite prin lege, astfel încât aceste informații să fie accesibile cu ușurință tuturor utilizatorilor.

(3) Elveția și statele membre interesate ale Comunității au capacitatea de a aduce, de comun acord și de acord cu titularul autorizației, modificări condițiilor de exploatare a unui serviciu regulat.

Secțiunea II

SERVICII OCAZIONALE ȘI ALTE SERVICII EXCEPTATE DE AUTORIZARE

Articolul 8

Document de control

(1) Serviciile prevăzute la articolul 18 alineatul (1) sunt executate sub acoperirea unui document de control (foaie de parcurs).

(2) Operatorii de transport care efectuează servicii ocazionale trebuie să completeze foaia de parcurs înainte de fiecare călătorie.

(3) Carnetele de foi de parcurs sunt eliberate de către autoritățile competente din Elveția și din statul membru al Comunității în care operatorul de transport este situat sau de organisme desemnate de acestea.

(4) Modelul de document de control, precum și modalitățile de utilizare a acestuia sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2121/98.

Articolul 9

Atestare

Atestarea prevăzută la articolul 18 alineatul (6) din acord este eliberată de către autoritatea competentă din Elveția sau din statul membru al Comunității unde este înmatriculat vehiculul.

Aceasta este conformă cu modelul stabilit în Regulamentul (CE) nr. 2121/98.

Secțiunea III

CONTROALE ȘI SANCȚIUNI

Articolul 10

Titluri de transport

(1) Călătorii care utilizează un serviciu regulat, cu excepția serviciilor regulate specializate, trebuie să dețină, pe toată durata călătoriei, un titlu de transport, individual sau colectiv, care să indice:

—	punctul de plecare și de destinație și, dacă este cazul, traseul călătoriei la întoarcere;

—	durata de valabilitate a titlului de transport;

—	prețul transportului.

(2) Titlul de transport prevăzut la alineatul (1) trebuie să fie prezentat la cererea agenților de control.

Articolul 11

Controale rutiere și în întreprinderi

(1) În cazul unui transport în numele terților trebuie să se afle la bordul vehiculului și să fie prezentate la cerere agenților de control copia certificată conformă a licenței comunitare pentru operatorii de transport comunitari sau a licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni, precum și, în funcție de natura serviciului, autorizația (sau o copie conformă a acesteia) sau foaia de parcurs.

În cazul unui transport în nume propriu, atestarea (sau o copie conformă a acesteia) trebuie să se afle la bordul vehiculului și să fie prezentată la cerere agenților de control.

În cazul serviciilor prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din acord, contractul sau copia certificată conformă a contractului înlocuiește documentul de control.

(2) Operatorii de transport care exploatează autocare și autobuze afectate transporturilor internaționale de călători autorizează orice control vizând asigurarea faptului că operațiunile se efectuează corect, în special în ceea ce privește timpul de condus și de repaus.

Articolul 12

Asistență reciprocă

(1) La cerere, autoritățile competente ale părților contractante își comunică reciproc toate informațiile utile pe care le dețin cu privire la:

—	încălcări ale prezentului acord, precum și ale altor reglementări aplicabile serviciilor de transport internaționale de călători efectuate cu autocare și autobuze, comise pe teritoriul lor de către un operator de transport al unei alte părți contractante, precum și sancțiunile aplicate;

—	sancțiunile aplicate propriilor operatori de transport pentru încălcările comise pe teritoriul celeilalte părți contractante.

(2) Autoritățile competente ale părții contractante unde este situat operatorul de transport retrag licența comunitară sau licența similară elvețiană pentru operatorii de transport elvețieni în cazul în care titularul:

—	nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 17 alineatul (1) din acord;

—	a comunicat informații inexacte cu privire la datele care erau necesare pentru eliberarea licenței comunitare sau a licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni.

(3) Autoritatea emitentă retrage autorizația în cazul în care titularul nu mai îndeplinește condițiile care au determinat eliberarea acestei autorizații în baza prezentului acord, în special în cazul în care cererea este înaintată de autoritățile competente ale părții contractante unde este situat operatorul de transport. Aceasta informează imediat autoritățile competente ale celeilalte părți contractante.

(4) În cazul unor încălcări grave sau al unor încălcări minore și repetate ale reglementărilor privind transportul și siguranța rutieră, în special în ceea ce privește normele aplicabile vehiculelor, perioadele de conducere și de odihnă ai șoferilor și executarea fără autorizație a unor servicii paralele sau temporare prevăzute la articolul 1, punctul 2.1, autoritățile competente ale părții contractante unde este stabilit operatorul de transport care a comis încălcarea pot proceda, în special, la retragerea licenței comunitare sau a licenței elvețiene similare pentru operatorii de transport elvețieni sau la retrageri temporare și/sau parțiale ale copiilor conforme ale licenței comunitare sau ale licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni.

Aceste sancțiuni sunt determinate în funcție de gravitatea infracțiunii comise de către titularul licenței comunitare sau al licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni, precum și în funcție de numărul total de copii conforme pe care le deține în legătură cu traficul său internațional.

(1) Regulamentul (CE) nr. 2121/98 al Comisiei din 2 octombrie 1998 privind stabilirea regulilor detaliate pentru aplicarea Regulamentelor (CEE) nr. 684/92 și (CE) nr. 12/98 ale Consiliului privind documentele pentru transportul călătorilor cu autocarul și autobuzul (JO L 268, 3.10.1998, p. 10).

(2) RS/SR/744.11.

ANEXA 8

INVENTARUL DISPOZIȚIILOR INCLUSE ÎN ACORDURILE RUTIERE BILATERALE ÎNCHEIATE DE ELVEȚIA CU DIFERITE STATE MEMBRE ALE COMUNITĂȚII PRIVIND ACORDAREA DE AUTORIZAȚII PENTRU TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI ÎN TRAFIC TRIUNGHIULAR

Țara

Acord semnat la data de

Data intrării în vigoare

Condiții

Germania

17.12.1953

1.2.1954

Articolele 4 și 5:

—	în conformitate cu dreptul intern

—	respectul reciprocității

Austria

22.10.1958

4.4.1959

Articolul 6:

—	în conformitate cu dreptul intern

—	respectul reciprocității

Belgia

25.2.1975

24.7.1975

Articolul 3:

—	în conformitate cu dreptul intern

Danemarca

27.8.1981

25.3.1982

Articolele 3 și 5:

—	în conformitate cu dreptul intern

Spania

23.1.1963

21.8.1963

Articolele 2 și 3:

—	autorizația expresă a celeilalte părți contractante

—	de comun acord (reciprocitate)

Finlanda

16.1.1980

28.5.1981

Articolul 3:

—	în conformitate cu dreptul intern

Franța

20.11.1951

1.4.1952

Capitolul II:

—	de comun acord

—	respectul reciprocității

Grecia

8.8.1970

6.9.1971

Articolul 2:

—	de comun acord (reciprocitate)

Italia

–

În conformitate cu dreptul intern (fără acord bilateral)

Irlanda

–

În conformitate cu dreptul intern (fără acord bilateral)

Luxemburg

17.5.1972

1.6.1972

Articolul 3:

În conformitate cu dreptul intern

Țările de Jos

20.5.1952

15.6.1952

Alineatul (2) punctul 2:

În conformitate cu dreptul intern

Portugalia

28.6.1973

1.1.1974

Protocolul la acord, capitolele 5 și 6:

—	înțelegere reciprocă

—	reciprocitate

Regatul Unit

20.12.1974

21.11.1975

În conformitate cu dreptul intern (acordul nu se referă decât la transportul de mărfuri)

Suedia

12.12.1973

22.4.1974

Articolul 3:

În conformitate cu dreptul intern

ANEXA 9

PRIVIND CALITATEA SERVICIILOR DE TRANSPORT FEROVIAR ȘI COMBINAT

În cazul în care Elveția dorește să recurgă la măsurile de salvgardare prevăzute la articolul 46 din acord, următoarele condiții trebuie îndeplinite.

Prețul mediu al transportului feroviar sau combinat prin Elveția să nu fie mai mare decât costurile pentru un vehicul de 40 t PMA pe un traseu de 300 km care traversează lanțul alpin. În particular, prețul mediu aplicat pentru transportul combinat însoțit („camion-tren”) să nu fie mai mare decât costurile rutiere (redevențe rutiere și costuri variabile).

2.	Elveția a luat măsuri pentru întărirea competitivității transportului combinat și a transportului feroviar de mărfuri prin Elveția.

Printre parametrii utilizați la evaluarea competitivității transportului feroviar de mărfuri și a transportului combinat se numără cel puțin:

—	adaptarea orarului și a vitezei la nevoile utilizatorilor;

—	nivelul de responsabilitate și de garanție asigurat pentru serviciu;

—	îndeplinirea angajamentelor privind calitatea serviciului și compensații pentru utilizatori în cazul nerespectării acestor angajamente de către operatorii elvețieni;

—	condițiile de rezervare.

ANEXA 10

MODALITĂȚI DE APLICARE A REDEVENȚELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 40

Sub rezerva dispozițiilor alineatului (3) litera b și ale alineatului (5) articolul 40, redevențele prevăzute la articolul 40 se aplică în conformitate cu următoarele modalități:

(a)	acestea sunt, pentru operatorii de transport care utilizează un itinerar în Elveția a cărui distanță este mai mică sau mai mare de 300 km, modificate în mod proporțional pentru a ține seama de distanța parcursă efectiv în Elveția;

(b)	ele sunt proporționale cu categoria de greutate căreia îi aparține vehiculul.

ACT FINAL

Plenipotențiarii

COMUNITĂȚII EUROPENE

și

ai CONFEDERAȚIEI ELVEȚIENE,

reuniți la douăzeci și unu iunie o mie nouă sute nouăzeci și nouă la Luxemburg pentru semnarea Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul rutier și feroviar de mărfuri și călători au adoptat declarațiile comune menționate mai jos și adăugate la prezentul act final:

—	Declarația comună privind articolul 38 alineatul (6);

—	Declarația comună privind viitoarele negocieri suplimentare.

De asemenea, acestea au luat act de următoarele declarații anexate la prezentul act final:

—	Declarația privind participarea Elveției în comitete;

—	Declarația Elveției privind utilizarea contingentelor (40 t);

—	Declarația Comunității Europene privind utilizarea contingentelor (40 t);

—	Declarația Elveției privind articolul 40 alineatul (4);

—	Declarația Elveției privind simplificarea procedurilor vamale [articolul 43 alineatul (1)].

Hecho en Luxemburgo, el ventiuno de junio de mil novecientos noventa y nueve.

Udfærdiget i Luxembourg den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems.

Geschehen zu Luxemburg am einundzwanzigsten Juni neunzehnhundertneunundneunzig.

Έγινε στο Λουξεμβούργο, στις είκοσι μία Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα εννέα.

Done at Luxembourg on the twenty-first day of June in the year one thousand nine hundred and ninety-nine.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig.

Feito em Luxemburgo, em vinte e um de Junho de mil novecentos e noventa e nove.

Tehty Luxemburgissa kahdentenakymmenentenäensimmäisenä päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäyhdeksän.

Som skedde i Luxemburg den tjugoförsta juni nittonhundranittionio.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für der Schweizerischen Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska Edsförbundets vägnar

DECLARAȚIA COMUNĂ

privind articolul 38 alineatul (6)

Părțile contractante declară că dispozițiile articolului 38 alineatul (6) nu aduc atingere aplicării, în cadrul sistemului federal elvețian, a instrumentelor care țin de echilibrarea financiară federală.

DECLARAȚIA COMUNĂ

privind viitoarele negocieri suplimentare

Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană își declară intenția de a iniția negocieri în vederea încheierii unor acorduri în domenii de interes comun cum ar fi actualizarea Protocolului 2 la Acordul de liber schimb din 1972, la participarea elvețiană la anumite programe comunitare pentru formare profesională, tineret, mass-media, statistică și mediu. Aceste negocieri ar trebui să fie pregătite cu rapiditate după încheierea negocierilor bilaterale actuale.

DECLARAȚIA

privind participarea Elveției în comitete

Consiliul este de acord ca reprezentanții Elveției să participe în calitate de observatori, pentru aspectele care îi interesează, la următoarele întruniri ale comitetelor și grupurilor de experți:

—	Comitete pentru programe de cercetare; inclusiv Comitetul pentru cercetare științifică și tehnică (CREST);

—	Comisia administrativă pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți;

—	Grupul de coordonare privind recunoașterea reciprocă a diplomelor de învățământ superior;

—	Comitete consultative privind rutele aeriene și pentru aplicarea regulilor concurenței în domeniul transporturilor aeriene.

Aceste comitete se întrunesc în absența reprezentanților Elveției atunci când votează.

În ceea ce privește celelalte comitete care se ocupă de domenii reglementate de prezentul acord și pentru care Elveția fie a preluat acquis-ul comunitar, fie îl aplică prin echivalență, Comisia va avea consultări cu experții Elveției după cum se prevede la articolul 100 din acordul SEE.

DECLARAȚIA ELVEȚIEI

privind utilizarea contingentelor (40 t)

Elveția declară că maxim 50 % din contingentele prevăzute la articolul 8 din acord pentru vehiculele elvețiene având o greutate maximă autorizată care nu depășește 40 t se va utiliza pentru efectuarea de transporturi de import, export și tranzit.

DECLARAȚIA CE

privind utilizarea contingentelor (40 t)

Comunitatea declară că, potrivit cifrelor actuale, estimează că aproximativ 50 % din contingentele prevăzute la articolul 8 vor fi utilizate pentru operațiuni de transport bilateral.

DECLARAȚIA ELVEȚIEI

privind articolul 40 alineatul (4)

În ceea ce privește aplicarea redevențelor prevăzute la articolul 40 alineatul (4) din acord, Elveția declară că va stabili redevențele valabile până la deschiderea primului tunel de bază sau până la 1 ianuarie 2008 cel mai târziu, la un nivel mai mic decât valoarea maximă autorizată de această dispoziție. Pe baza acestui calendar, Elveția intenționează ca în 2005, 2006 și 2007 să stabilească valoarea medie la 292,50 CHF și valoarea maximă la 350 CHF.

DECLARAȚIA ELVEȚIEI

privind simplificarea procedurilor vamale [articolul 43 alineatul (1)]

În vederea simplificării formalităților vamale la punctele rutiere de trecere a frontierei dintre Uniunea Europeană și Elveția, Elveția își asumă obligația de a adopta următoarele măsuri, care vor fi stabilite cu titlu prioritar în cursul anului 1999 de către Comitetul mixt constituit în conformitate cu acordul din 1992:

—

asigurarea, în cooperare cu birourile vamale ale țărilor vecine, în ceea ce privește programul de lucru al acestora la principalele puncte rutiere de trecere a frontierei să fie suficient de lung pentru a permite vehiculelor grele pentru transport de mărfuri să își înceapă călătoria prin Elveția, de îndată ce se ridică interdicția de a circula noaptea sau de a-și continua călătoria până când această interdicție intră în vigoare. În cazul în care este necesar și în acest scop, se poate percepe o suprataxă aferentă costurilor suplimentare. Această suprataxă nu trebuie să depășească totuși 8 CHF;

—

asigurarea, până la 1 ianuarie 2000, și menținerea ulterioară prin cooperare cu autoritățile vamale din țările vecine, a unui timp de vămuire a vehiculele grele pentru transport de mărfuri de 30 de minute la fiecare trecere între Elveția și Uniunea Europeană (măsurată de la intrarea la primul punct vamal până la ieșirea de la cel de-al doilea).

11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22002A0430(05)

L 114/369

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității

COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Comunitatea”, și

CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ, denumită în continuare „Elveția”,

ambele denumite în continuare „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE relațiile strânse care există între Comunitate și Elveția,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul de liber schimb din 22 iulie 1972 între Elveția și Comunitatea Europeană,

DORIND să încheie un acord care să permită recunoașterea reciprocă a rezultatelor procedurilor obligatorii de evaluare a conformității pentru accesul pe piețele respective ale părților,

ÎNTRUCÂT recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității facilitează schimburile comerciale între părți, cu respectarea protecției sănătății, a securității, a mediului înconjurător sau a consumatorilor,

ÎNTRUCÂT apropierea legislativă facilitează recunoașterea reciprocă,

AVÂND ÎN VEDERE obligațiile acestora în calitate de părți contractante la Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului și, în special, la Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului care încurajează negocierea unor acorduri de recunoaștere reciprocă,

ÎNTRUCÂT acordurile de recunoaștere reciprocă contribuie la armonizarea pe plan internațional a regulamentelor tehnice, a normelor și a principiilor care guvernează punerea în aplicare a procedurilor de evaluare a conformității,

ÎNTRUCÂT relațiile strânse dintre Comunitate și Elveția, pe de-o parte, și Islanda, Liechtenstein și Norvegia, pe de altă parte, fac oportună încheierea unor acorduri paralele între aceste țări și Elveția,

Convin să încheie următorul acord:

Articolul 1

Obiect

(1) Comunitatea și Elveția acceptă reciproc rapoartele, certificatele, autorizațiile și mărcile de conformitate emise de organismele menționate în anexa 1, precum și declarațiile de conformitate ale producătorului, care atestă conformitatea cu cerințele celeilalte părți în domeniile reglementate de articolul 3.

(2) Pentru a evita repetarea procedurilor, în cazul în care cerințele Elveției sunt considerate echivalente cu cerințele comunitare, Comunitatea și Elveția acceptă reciproc rapoartele, certificatele și autorizațiile emise de organismele menționate în anexa 1, precum și declarațiile de conformitate ale producătorului care atestă conformitatea cu cerințele respective ale acestora în domeniile reglementate de articolul 3. Rapoartele, certificatele, autorizațiile și declarațiile de conformitate ale producătorului indică, în special, conformitatea cu legislația comunitară. Mărcile de conformitate cerute de legislația unei părți trebuie să fie aplicate pe produsele introduse pe piață de această parte.

(3) Comitetul prevăzut la articolul 10 definește cazurile de aplicare ale alineatului (2).

Articolul 2

Definiții

(1) În sensul prezentului acord, se înțelege prin:

„evaluarea conformității”, examinarea sistematică a măsurii în care un produs, un procedeu sau un serviciu satisfac cerințele specificate;

„organism de evaluare a conformității”, entitate de drept public sau privat ale cărei activități au ca scop efectuarea integrală sau parțială a procesului de evaluare a conformității;

„autoritate de desemnare”, autoritate învestită cu puterea de a desemna sau de a revoca, de a suspenda sau de a restabili organismele de evaluare a conformității aflate sub jurisdicția sa.

(2) Definițiile stabilite de Ghidul ISO/CEI 2 (versiunea 1996) și de standardul european EN 45020 (versiunea 1993) referitoare la „Termenii generali și definițiile lor privind standardizarea și activitățile conexe” pot fi folosite pentru a stabili sensul termenilor generali privind evaluarea conformității, incluși în prezentul acord.

Articolul 3

Domeniu de aplicare

(1) Prezentul acord se referă la procedurile obligatorii de evaluare a conformității care rezultă din actele cu putere de lege și actele administrative menționate în anexa 1.

(2) Anexa 1 definește sectoarele de produse reglementate de acest acord. Această anexă este împărțită în capitole sectoriale, subdivizate la rândul lor, în general, după cum urmează:

secțiunea I: acte cu putere de lege și acte administrative;

secțiunea II: organisme de evaluare a conformității;

secțiunea III: autorități de desemnare;

secțiunea IV: principii speciale pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității;

secțiunea V: dispoziții suplimentare, după caz.

(3) Anexa 2 definește principiile generale care se aplică pentru desemnarea organismelor.

Articolul 4

Origine

(1) Prezentul acord se referă la produsele originare din cele două părți, fără a aduce atingere dispozițiilor speciale prevăzute în anexa 1.

(2) În cazul în care aceste produse sunt reglementate și în acordurile privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității între Elveția și statele membre atât ale AELS, cât și ale SEE, acordul se referă și la produsele acestor state ale AELS.

(3) Originea produselor se stabilește în conformitate cu regulile privind originea nepreferențială care se aplică în fiecare dintre părți sau, după caz, în statele menționate la alineatul (2). În cazul regulilor contradictorii, se aplică regulile părții în care vor fi introduse pe piață produsele.

(4) Dovada originii poate fi adusă prin prezentarea unui certificat de origine. Acest certificat nu este necesar în cazul importului de produse care sunt prevăzute fie cu un certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, fie cu o declarație pe bază de factură, eliberate în conformitate cu Protocolul nr. 3 la Acordul de liber schimb din 22 iulie 1972 între Elveția și CEE, în cazul în care acest document indică drept țară de origine una dintre părți sau un stat membru atât al AELS, cât și al SEE.

Articolul 5

Organisme de evaluare a conformității

Părțile recunosc că organismele menționate în anexa 1 îndeplinesc condițiile necesare pentru a proceda la evaluarea conformității.

Articolul 6

Autorități de desemnare

(1) Părțile se angajează ca autoritățile de desemnare să dispună de puterea și de competențele necesare pentru a proceda la desemnarea sau la revocarea, la suspendarea sau restabilirea organismelor menționate în anexa 1. Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile urmează principiile generale de desemnare prevăzute în anexa 2, sub rezerva dispozițiilor secțiunilor IV din anexa 1. Aceste autorități urmează aceleași principii de revocare, suspendare și restabilire.

(2) La propunerea unei părți, se hotărăște includerea sau retragerea organismelor de evaluare a conformității din anexa 1, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11.

(3) În cazul în care o autoritate de desemnare suspendă sau restabilește un organism de evaluare a conformității prevăzut în anexa 1 care se află sub jurisdicția sa, partea respectivă informează de îndată cealaltă parte și președintele Comitetului cu privire la aceasta. Rapoartele, certificatele, autorizațiile și mărcile de conformitate emise de organismul de evaluare a conformității pe durata suspendării nu trebuie să fie recunoscute de părți.

Articolul 7

Verificarea procedurilor de desemnare

(1) Fiecare parte furnizează celeilalte părți informațiile privind procedurile utilizate pentru a asigura respectarea principiilor generale de desemnare prevăzute în anexa 2, sub rezerva dispozițiilor secțiunii IV din anexa 1, a organismelor de evaluare a conformității aflate sub jurisdicția sa și prevăzute în anexa 1.

(2) Părțile compară metodele de verificare a conformității organismelor cu principiile generale de desemnare prevăzute în anexa 2, sub rezerva dispozițiilor secțiunilor IV din anexa 1. Pentru aceste comparații pot fi folosite sistemele de acreditare a organismelor de evaluare a conformității existente în părți.

(3) Verificarea se realizează pe baza procedurii care va fi pusă în aplicare de Comitet în conformitate cu articolul 10 de mai jos.

Articolul 8

Verificarea organismelor de evaluare a conformității

(1) Fiecare parte are dreptul, în situații excepționale, să conteste competența tehnică a organismelor de evaluare a conformității, propuse de cealaltă parte sau a celor prevăzute în anexa 1 și aflate sub jurisdicția celeilalte părți.

O astfel de contestare trebuie să facă obiectul unei justificări scrise obiective și argumentate, adresate celeilalte părți și președintelui Comitetului.

(2) În cazul în care există un dezacord între părți, confirmat în cadrul Comitetului, acestea efectuează împreună o verificare, în conformitate cu cerințele necesare, a competenței tehnice a organismului de evaluare a conformității contestat, cu participarea autorităților competente respective.

Rezultatul acestei verificări este discutat în cadrul Comitetului pentru a se ajunge la o soluție în cel mai scurt termen.

(3) Fiecare parte asigură disponibilitatea organismelor de evaluare a conformității aflate sub jurisdicția sa în vederea realizării verificărilor competenței tehnice a acestora în conformitate cu cerințele necesare.

(4) Cu excepția cazului unei decizii contrare a Comitetului, organismul contestat este suspendat de autoritatea de desemnare competentă, din momentul constatării dezacordului și până când se ajunge la un acord în cadrul Comitetului.

Articolul 9

Punerea în aplicare a acordului

(1) Părțile colaborează între ele pentru a asigura aplicarea satisfăcătoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative menționate în anexa 1.

(2) Sub rezerva dispozițiilor secțiunii IV din anexa 1, autoritățile de desemnare asigură, prin mijloace corespunzătoare, respectarea principiilor generale de desemnare prevăzute în anexa 2 a organismelor de evaluare a conformității aflate sub jurisdicția lor și prevăzute în anexa 1.

(3) Organismele de evaluare a conformității prevăzute în anexa 1 cooperează în mod corespunzător în cadrul lucrărilor de coordonare și de comparare efectuate de fiecare dintre părți pentru sectoarele reglementate de anexa 1, pentru a permite o aplicare uniformă a procedurilor de evaluare a conformității prevăzute de legislațiile părților care formează obiectul prezentului acord.

Articolul 10

Comitetul

(1) Se înființează un Comitet pentru recunoașterea reciprocă în domeniul evaluării conformității (denumit Comitet), format din reprezentanți ai părților, căruia îi revine sarcina de a gestiona prezentul acord și de a asigura buna lui funcționare. În acest scop, acesta formulează recomandări și ia decizii în cazurile prevăzute de prezentul acord. Comitetul hotărăște de comun acord.

(2) Comitetul stabilește regulamentul de procedură care conține, printre alte dispoziții, modalitățile de convocare a reuniunilor, de desemnare a președintelui și de definire a mandatului acestuia.

(3) Comitetul se reunește în funcție de necesități, și cel puțin o dată pe an. Fiecare parte poate solicita convocarea unei reuniuni.

(4) Comitetul se pronunță cu privire la orice aspect referitor la prezentul acord. El are în mod special responsabilitatea:

(a)	de a include în anexa 1 organismele de evaluare a conformității;

(b)	de a retrage din anexa 1 organismele de evaluare a conformității;

(c)	de a stabili procedura de efectuare a verificărilor prevăzute la articolul 7;

(d)	de a stabili procedura de realizare a verificărilor prevăzute la articolul 8;

(e)	de a examina actele cu putere de lege și actele administrative pe care părțile și le vor fi comunicat în conformitate cu articolul 12, în vederea evaluării consecințelor acestora asupra acordului și a modificării secțiunilor corespunzătoare din anexa 1.

(5) La propunerea uneia sau alteia dintre părți, Comitetul poate modifica anexele la prezentul acord.

Articolul 11

Includerea și retragerea organismelor de evaluare a conformității în anexa 1

Comitetul decide cu privire la includerea unui organism de evaluare a conformității în anexa 1 și la retragerea acestuia în conformitate cu următoarea procedură:

(a)	Partea care dorește ca un organism de evaluare a conformității să fie inclus în anexa 1 sau retras din aceasta notifică o propunere de decizie în acest sens președintelui Comitetului și celeilalte părți. Ea atașează la aceasta informațiile corespunzătoare.

(b)	În cazul în care cealaltă parte acceptă propunerea sau nu ridică obiecții într-un interval de șaizeci de zile de la data notificării propunerii, Comitetul adoptă decizia propusă.

(c)	În cazul în care cealaltă parte prezintă obiecții în acest interval de șaizeci de zile, se aplică procedura prevăzută la articolul 8 alineatul (2).

(d)	Președintele Comitetului adresează de îndată o notificare părților cu privire la toate deciziile Comitetului. Acestea intră în vigoare la data stabilită în decizie.

(e)

În cazul în care Comitetul decide să includă un organism de evaluare a conformității în anexa 1, părțile recunosc rapoartele, certificatele, autorizațiile și mărcile de conformitate emise de acest organism începând cu data intrării în vigoare a acestei decizii. În cazul în care Comitetul decide să retragă un organism din anexa 1, părțile recunosc rapoartele, certificatele, autorizațiile și mărcile de conformitate emise de acest organism până la data intrării în vigoare a acestei decizii.

Articolul 12

Schimb de informații

(1) Părțile schimbă între ele orice informație utilă privind punerea în practică și aplicarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative menționate în anexa 1.

(2) Fiecare parte informează cealaltă parte despre modificările pe care intenționează să le aducă actelor cu putere de lege și actelor administrative privind obiectul acordului și îi comunică acesteia noile dispoziții, cu cel puțin șaizeci de zile înainte de intrarea lor în vigoare.

(3) În cazul în care legislația unei părți prevede că o anumită informație trebuie pusă la dispoziția autorității competente de o persoană stabilită pe teritoriul său, această autoritate competentă poate, de asemenea, să se adreseze autorității competente a celeilalte părți sau direct producătorului sau, după caz, mandatarului său stabilit pe teritoriul celeilalte părți, pentru a obține informația respectivă.

(4) Fiecare parte informează imediat cealaltă parte cu privire la măsurile de protecție luate pe teritoriul său.

Articolul 13

Confidențialitate

Reprezentanții, experții și alți agenți ai părților sunt obligați, chiar și după încetarea funcției pe care o dețin, să nu divulge informațiile obținute în cadrul prezentului acord care sunt protejate de secretul profesional. Acestea nu pot fi folosite în scopuri diferite de cele prevăzute de prezentul acord.

Articolul 14

Soluționarea diferendelor

Fiecare parte poate supune Comitetului un diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord. Acesta încearcă să soluționeze diferendul. Comitetului îi sunt furnizate toate informațiile utile pentru a permite o examinare aprofundată a situației în vederea găsirii unei soluții acceptabile. În acest scop, Comitetul examinează toate posibilitățile care permit menținerea unei bune funcționări a prezentului acord.

Articolul 15

Acorduri cu state terțe

Părțile convin ca acordurile de recunoaștere reciprocă încheiate de fiecare parte cu orice stat terț față de prezentul acord nu pot, în nici un caz, să dea naștere unor obligații pentru cealaltă parte din punctul de vedere al acceptării declarațiilor de conformitate ale producătorului, precum și al rapoartelor, certificatelor, autorizațiilor și mărcilor emise de organismele de evaluare a conformității din această țară terță, cu excepția cazului în care părțile încheie un acord formal.

Articolul 16

Anexe

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 17

Aplicare teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de-o parte, teritoriilor pe care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene în condițiile prevăzute de acest tratat și, pe de altă parte, teritoriului Elveției.

Articolul 18

Revizuire

(1) În cazul în care o parte dorește o revizuire a prezentului acord, aceasta informează Comitetul cu privire la aceasta. Modificarea prezentului acord va intra în vigoare după îndeplinirea procedurilor interne respective ale părților.

(2) La propunerea unei părți, Comitetul poate modifica anexele 1 și 2 la prezentul acord.

Articolul 19

Suspendare

În cazul în care o parte constată că cealaltă parte nu respectă condițiile prezentului acord, ea poate, după consultarea în cadrul Comitetului, să suspende parțial sau total aplicarea anexei 1.

Articolul 20

Drepturi dobândite

Părțile continuă să recunoască rapoartele, certificatele, autorizațiile, mărcile de conformitate și declarațiile de conformitate ale producătorului emise înainte de expirarea prezentului acord în conformitate cu acesta, în măsura în care cererea de angajare a lucrărilor de evaluare a conformității a fost formulată înainte de notificarea neprelungirii sau denunțării prezentului acord.

Articolul 21

Intrarea în vigoare și durata

(1) Prezentul acord va fi ratificat sau aprobat de părți în conformitate cu procedurile proprii. Acesta va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni următoare ultimei notificări a depunerii instrumentelor de ratificare sau de aprobare a tuturor celor șapte acorduri menționate în continuare:

Acordul privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității

Acordul privind libera circulație a persoanelor

Acordul privind transportul aerian

Acordul privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători

Acordul privind comerțul cu produse agricole

Acordul privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice

Acordul de cooperare științifică și tehnologică

(2) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă inițială de șapte ani. El este reînnoit pentru o durată nedeterminată cu excepția cazului în care Comunitatea sau Elveția notifică contrariul celeilalte părți, înainte de expirarea perioadei inițiale. În caz de notificare, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(3) Comunitatea sau Elveția poate denunța prezentul acord notificând celeilalte părți decizia sa. În caz de notificare, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(4) Cele șapte acorduri menționate la alineatul (1) încetează să se mai aplice, la șase luni după primirea notificării privind neprelungirea prevăzută la alineatul (2) sau denunțarea prevăzută la alineatul (3).

Hecho en Luxemburgo, el veintiuno de junio de mil novecientos noventa y nueve. El presente Acuerdo se establecerá por duplicado en lenguas alemana, danesa, española, finesa, francesa, griega, inglesa, italiana, neerlandesa, portuguesa y sueca y cada uno de estos textos será auténtico.

Udfærdiget i Luxembourg, den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems i to eksemplarer på dansk, engelsk, finsk, fransk, græsk, italiensk, nederlandsk, portugisisk, spansk, svensk og tysk, idet hver af disse tekster har samme gyldighed.

Geschehen zu Luxemburg am einundzwanzigsten Juni neunzehnhundertneunundneunzig in zwei Urschriften in dänischer, deutscher, englischer, finnischer, französischer, griechischer, italienischer, niederländischer, portugiesischer, schwedischer und spanischer Sprache, wobei jeder Wortlaut gleichermaßen verbindlich ist.

Έγινε στο Λουξεμβούργο, στις είκοσι μία Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα εννέα. Η παρούδα συμφωνία καταρτίζεται εις διπλούν στα αγγλικά, τα γαλλικά, τα γερμανικά, τα δανικά, τα ελληνικά, τα ισπανικά, τα ιταλικά, τα ολλανδικά, τα πορτογαλικά, τα σουηδικά και τα φινλανδικά, καθένα από τα κείμενα αυτά είναι αυθεντικό.

Done at Luxembourg on the twenty-first day of June in the year one thousand and ninety-nine. This Agreement is drawn up in duplicate in the Danish, Dutch, English, Finnish, French, German, Greek, Italian, Portuguese, Spanish and Swedish languages, each text being equally authentic.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf, en double exemplaire, en langues allemande, anglaise, danoise, espagnole, finnoise, française, grecque, italienne, néerlandaise, portugaise et suédoise, chacun de ces textes faisant également foi.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove, in due copie nelle lingue danese, finlandese, francese, greco, inglese, italiano, olandese, portoghese, spagnolo, svedese e tedesco; tutte facenti ugualmente fede.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig, in tweevoud in de Deense, de Duitse, de Engelse, de Finse, de Franse, de Griekse, de Italiaanse, de Nederlandse, de Portugese, de Spaanse en de Zweedse taal, zĳnde alle teksten gelĳkelĳk authentiek.

Feito em Luxemburgo, em vinte e um de Junho de mil novecentos e noventa e nove, em dois exemplares em língua alemã, inglesa, dinamarquesa, espanhola, finlandesa, francesa, grega, italiana, neerlandesa, portuguesa e sueca, todas as versões fazendo igualmente fé.

Tehty Luxemburgissa kahdentenakymmenentenäensimmäisenä päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäyhdeksän kahtena kappaleena englannin, espanjan, hollannin, italian, kreikan, portugalin, ranskan, ruotsin, saksan, suomen ja tanskan kielellä, ja jokainen teksti on yhtä todistusvoimainen.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für die Schweizerische Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska edsförbundets vägnar

ANEXA 1

SECTOARE DE PRODUSE

Prezenta anexă cuprinde următoarele capitole sectoriale:

Capitolul 1

Mașini

Capitolul 2

Echipamente de protecție individuală

Capitolul 3

Jucării

Capitolul 4

Dispozitive medicale

Capitolul 5

Aparate de uz casnic pe bază de gaz și boilere

Capitolul 6

Aparate sub presiune

Capitolul 7

Echipamente terminale de telecomunicații

Capitolul 8

Aparate și sisteme de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive

Capitolul 9

Material electric și de compatibilitate electromagnetică

Capitolul 10

Instalații și utilaje de construcții

Capitolul 11

Instrumente de măsurare și preambalări

Capitolul 12

Autovehicule

Capitolul 13

Tractoare agricole sau forestiere

Capitolul 14

Bună practică de laborator

Capitolul 15

Inspecția bunei practici de fabricare a produselor medicamentoase și certificarea loturilor

CAPITOLUL 1

MAȘINI

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva 98/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre în domeniul echipamentelor tehnice (JO L 207, 23.7.1998, p. 1)
Elveția	Loi fédérale du 19 mars 1976 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1977 2370), astfel cum a fost modificată ultima dată la 18 iunie 1993 (RO 1995 2766)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1995 2770), astfel cum a fost modificată ultima dată la 17 iunie 1996 (RO 1996 1867)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur les procedures d'évaluation de la conformité des installations et appareils téchniques (RO 1995 2783)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Comitetul înființat în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din prezentul acord, o listă a organismelor de evaluare a conformității.

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
— Austria:	Bundesministerium für wirtschaftliche Angelegenheiten
— Belgia:	Ministère des Affaires économiques Ministerie van Economische Zaken
— Danemarca:	Direktoratet for Arbejdstilsyner
— Finlanda:	Sosiaali-ja terveysministeriö/Social-och hälsovårdsministeriet
— Franța:	Ministère de l'emploi et de la solidarité Direction des relations du travail Bureau CT 5 Ministère de l'économie, des finances et de l' industrie Secrétariat d'État à l'industrie Direction générale des stratégies industrielles Sous-direction de la qualité et de la normalisation
— Germania:	Bundesministerium für Arbeit und Sozialordnung
— Grecia:	Ministry of Development
Irlanda:	Department of Enterprise and Employment
— Italia:	Ministero dell'Industria, del Commercio e dell'Artigianato
— Luxemburg:	Ministère des Transports
— Țările de Jos:	Staat der Nederlanden
— Portugalia:	Sub autoritatea guvernului Portugaliei: Instituto Português da Qualidade
— Spania:	Ministerio de Industría y Energía
— Suedia:	Sub autoritatea guvernului Suediei: Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll (SWEDAC)
— Regatul Unit:	Department of Trade and Industry
Elveția	Oficiul federal pentru dezvoltare economică și muncă

Secțiunea IV

Principii specifice privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa VII la Directiva 98/37/CE.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Mașini de ocazie

Actele cu putere de lege și actele administrative de la secțiunea I nu se aplică mașinilor de ocazie.

Cu toate acestea, principiul enunțat la articolul 1 alineatul (2) din prezentul acord se aplică mașinilor care au fost introduse legal pe piață și/sau date în folosință pe teritoriul uneia dintre părți și care sunt exportate ca mașini de ocazie pe piața celeilalte părți.

Celelalte dispoziții privind mașinile de ocazie, cum sunt cele privind securitatea la locul de muncă, în vigoare în statul importator, rămân valabile.

CAPITOLUL 2

ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE INDIVIDUALĂ

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 21 decembrie 1989 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție (89/686/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 96/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 septembrie 1996 (JO L 236, 18.9.1996, p. 44)
Elveția	Loi fédérale du 19 mars 1976 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1977 2370), astfel cum a fost modificată ultima dată la 18 iunie 1993 (RO 1995 2766)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1995 2770), astfel cum a fost modificată ultima dată la 17 iunie 1996 (RO 1996 1867)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur les procédures d'évaluation de la conformité des installations et appareils techniques (RO 1995 2783)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Comitetul instituit în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din prezentul acord, o listă a organismelor de evaluare a conformității.

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
Elveția:	Oficiul federal pentru dezvoltare economică și muncă

Secțiunea IV

Principii speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa V la Directiva 89/686/CEE.

CAPITOLUL 3

JUCĂRII

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 3 mai 1988 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la securitatea jucăriilor (88/378/CEE) (JO L 187, 16.7.1988, p. 1) cu modificările ulterioare
Elveția	Loi fédérale du 9 octobre 1992 sur les denrées alimentaires et les objets usuels (RS 817.0) și modificările ulterioare
	Ordonnance du 1er mars 1995 sur les objets usuels (RS 81 7.04) și modificările ulterioare
	Ordonnance du 26 mai 1995 sur la sécurité des jouets (RS 817 044.1) și modificările ulterioare

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
Elveția:	Oficiul federal pentru sănătate publică

Secțiunea IV

Principii speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea acestor organisme, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa III la Directiva 88/378/CEE.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Informații privind certificatul și dosarul tehnic

În conformitate cu articolul 10.4 din Directiva 88/378/CEE, autoritățile menționate în secțiunea III pot obține, la cerere, o copie a certificatului și, printr-o cerere motivată, o copie a dosarului tehnic și a proceselor-verbale ale examenelor și testelor efectuate.

2. Informarea organismelor

În conformitate cu articolul 10.5 din Directiva 88/378/CEE, organismele elvețiene informează Oficiul federal pentru sănătate publică, în cazul în care acestea refuză să elibereze un certificat CE tip. Oficiul federal pentru sănătate publică transmite aceste informații Comisiei CE.

CAPITOLUL 4

DISPOZITIVE MEDICALE

Secțiunea 1

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (90/385/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 93/68/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 (JO L 220, 30.8.1993, p. 1)
Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (93/42/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 98/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 octombrie 1998 (JO L 331, 7.12.1998, p. 1)
Elveția	Loi fédérale du 19 mars 1976 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1977 2370), astfel cum a fost modificată ultima dată la 18 iunie 1993 (RO 1995 2766)
	Loi fédérale du 24 juin 1902 concernant les installations électriques à faible et fort courant (RO 19 252 et RS 4 798), astfel cum a fost modificată ultima dată la 3 februarie 1993 (RO 1993 901)
	Loi fédérale du 9 juin 1977 sur la métrologie (RO 1977 2394), astfel cum a fost modificată ultima dată la 18 iunie 1993 (RO 1993 3149)
	Loi fédérale du 22 mars 1991 sur la radioprotection (RO 1994 1933)
	Ordonnance du 24 janvier 1996 sur les dispositifs médicaux (RO 1996 987), astfel cum a fost modificată ultima dată la 20 mai 1998 (RO 1998 1496)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Comitetul instituit prin articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din prezentul acord, o listă a organismelor de evaluare a conformității.

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
— Austria:	Bundesministerium für Arbeit, Gesundheit und Soziales
— Belgia:	Ministère de la Santé publique, de l'Environnement et de l'Intégration sociale. Inspection Pharmaceutique Ministerie van Volksgenzondheid, Leefmilieu en Sociale Integratie. Farmaceutische Inspectie
— Danemarca:	Sundhedsministeriet
— Finlanda:	Sosiaali- ja terveysministeriö/Social- och hälsovårdsministeriet
— Franța:	Ministère de l'emploi et de la solidarité Ministère de l'économie, des finances et de l'industrie
— Germania:	Bundesministerium für Gesundheit
— Grecia:	Ministry of Health
— Irlanda:	Department of Health
— Italia:	Ministero Sanità
— Luxemburg:	Ministère de la Santé
— Țările de Jos:	Ministerie van Welzĳn, Volksgezondheid en Cultuur
— Portugalia:	Ministerio da Saude
— Spania:	Ministerio Sanidad y Consumo
— Suedia:	Under the authority of the Government of Sweden: Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll (SWEDAC)
— Regatul Unit:	Department of Health
Elveția:	Oficiul federal pentru sănătate publică

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității prevăzute în secțiunea II

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2 la prezentul acord, precum și pe cele din anexa XI la Directiva 93/42/CEE, pentru organismele desemnate în cadrul acestei directive, și din anexa VIII la Directiva 90/385/CEE, pentru organismele desemnate în cadrul acestei directive.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Înregistrarea persoanei responsabile cu introducerea dispozitivelor pe piață

Producătorii care introduc pe piața uneia dintre cele două părți dispozitivele medicale prevăzute la articolul 14 din Directiva 93/42/CEE, adresează o notificare autorităților competente ale părții pe teritoriul căreia își au sediul social cu privire la informațiile prevăzute de acest articol. Părțile recunosc reciproc această înregistrare. Producătorul nu este obligat să numească o persoană responsabilă cu introducerea pe piață, având domiciliul pe teritoriul celeilalte părți.

2. Etichetarea dispozitivelor medicale

Producătorii celor două părți menționează numele lor sau denumirea societății comerciale, precum și adresa, pe etichetele dispozitivelor medicale prevăzute în anexa 1 punctul 13.3 litera (a) la Directiva 93/42/CEE. Pentru etichete, ambalaje exterioare sau instrucțiuni de folosire, aceștia nu sunt obligați să menționeze numele și adresa persoanei responsabile cu introducerea pe piață, ale mandatarului sau ale importatorului stabilit pe teritoriul celeilalte părți.

3. Schimb de informații

În conformitate cu articolul 9 din acord, părțile își comunică, în special, informațiile prevăzute la articolul 8 din Directiva 90/385/CEE și la articolul 10 din Directiva 93/42/CEE.

CAPITOLUL 5

APARATE DE UZ CASNIC PE BAZĂ DE GAZ ȘI BOILERE

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 21 mai 1992 privind cerințele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă (92/42/CEE) (JO L 167, 22.6.1992, p. 17) cu modificările ulterioare
Elveția	Ordonnance du 16 décembre 1985 sur la protection de l'air (annexes 3 et 4) (RS 814 318 142.1) cu modificările ulterioare

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 29 iunie 1990 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazoși (90/396/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 93/68/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 (JO L 220, 30.8.1993, p. 1)
Elveția	Loi fédérale du 19 mars 1976 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1977 2370), astfel cum a fost modificată ultima dată la 18 iunie 1993 (RO 1995 2766)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1995 2770), astfel cum a fost modificată ultima dată la 17 iunie 1996 (RO 1996 1867)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur les procédures d'évaluation de la conformité des installations et appareils techniques (RO 1995 2783)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană:
Elveția:	Oficiul federal pentru mediu, păduri și peisaj

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană:
Elveția:	Oficiul federal pentru dezvoltare economică și muncă

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2 la prezentul acord, precum și pe cele din anexa V la Directiva 92/42/CEE, pentru organismele desemnate în cadrul acestei directive, și din anexa V la Directiva 90/396/CEE, pentru organismele desemnate în cadrul acestei directive.

CAPITOLUL 6

APARATE SUB PRESIUNE

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la buteliile pentru gaz din oțel fără sudură (84/525/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la buteliile pentru gaz din aluminiu nealiat și din aliaj de aluminiu fără sudură (84/526/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 20) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la buteliile pentru gaz din oțel nealiat sudate (84/527/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 48) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 25 iunie 1987 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la recipientele simple sub presiune (87/404/CEE) (JO L 220, 8.8.1987, p. 48) cu modificările ulterioare
	Directiva 97/23/CE a Parlamentului și a Consiliului din 29 mai 1997 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune (JO L 181, 9.7.1997, p. 1) cu modificările ulterioare
Elveția	În raport cu directivele 85/525/CEE, 84/526/CEE și 84/527/CEE nu există legislație
	În raport cu Directiva 87/404/CEE:
	Loi fédérale du 20 mars 1981 sur l'assurance – accidents (RS 832.20) cu modificările ulterioare
	Ordonnance du 19 mars 1938 concernant l'installation et l'exploitation des récipientssous pression (RS 832.312.12) cu modificările ulterioare

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Comitetul înființat prin articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din prezentul acord, o listă a organismelor de evaluare a conformității.

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană:
— Austria:	Bundesministerium für Wirtschaftliche Angelegenheiten
— Belgia:	Ministère des Affaires Economiques Ministerie van Economische Zaken
— Danemarca:	Direktoratet for Arbejdstilsynet
— Finlanda:	Kauppa- ja teollisuusministeriö/Handels- och industriministeriet
— Franța:	Ministère de l'économie, des finances et de l'industrie Secrétariat d'État à l'industrie Direction de l'action régionale de la petite et moyenne industrie Sous-direction de la sécurité industrielle Ministère de l'économie, des finances et de l'industrie Secrétariat d'État à l'industrie Direction Générale des stratégies industrielles Sous-direction de la qualité et de la normalisation
— Germania:	Bundesministerium für Arbeit und Sozialordnung
— Grecia:	Ministry of Development
— Irlanda:	Department of Enterprise and Employment
— Italia:	Ministero dell'Industria, del Commercio e dell'Artigianato
— Luxemburg:	Ministère des Transports
— Țările de Jos:	Staat der Nederlanden
— Portugalia:	Sub autoritatea guvernului Portugaliei: Instituto Português da Qualidade
— Spania:	Ministerio de Industría y Energía
— Suedia:	Sub autoritatea guvernului Suediei: Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll (SWEDAC)
— Regatul Unit:	Department of Trade and Industry
— Elveția:	Oficiul federal pentru dezvoltare economică și muncă

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa III la Directiva 87/404/CEE.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

Recunoașterea certificatelor de către Elveția

În cazul în care dispozițiile legislative din Elveția, prevăzute în secțiunea I, prescriu o procedură diferită de evaluare a conformității, Elveția recunoaște certificatele eliberate de un organism comunitar menționat în secțiunea II, care atestă că produsul corespunde normei EN 286.

CAPITOLUL 7

ECHIPAMENTE TERMINALE DE TELECOMUNICAȚII

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană

Directiva 98/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 februarie 1998 privind echipamentele terminale de telecomunicații și echipamentele de stații la sol de comunicații prin satelit, incluzând recunoașterea reciprocă a conformității acestora (JO L 074, 12.3.1998, p. 1)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind echipamentele terminale (ETD) destinate conectării la rețele publice de date cu circuite comutate (RPDCC) și la circuite închiriate ONP folosind o interfață de tipul celei din Recomandarea X.21 a CCITT (97/544/CE) (JO L 223, 13.8.1997, p. 18)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele generale de racordare aplicabile echipamentelor terminale de date (ETD) pentru conectare la rețelele publice de date cu comutare de pachete (RPDCP), cu ofertă de interfețe de tip conform cu recomandarea X.25 a CCITT (97/545/CE) (JO L 223, 13.8.1997, p. 21)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele generale de racordare aplicabile echipamentelor terminale în cazul standardului european de telecomunicație digitală fără fir (DECT) (a doua ediție) (97/523/CE) (JO L 215, 7.8.1997, p. 48)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele aplicațiilor de telefonie pentru racordarea la rețeaua standardului european de telecomunicație digitală fără fir (DECT) (a doua ediție) (97/524/CE) (JO L 215, 7.8.1997, p. 50)

Decizia Comisiei din 28 noiembrie 1995 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare aplicabile echipamentelor terminale destinate aplicațiilor cu profil de acces public (PAP) al standardului european de telecomunicație digitală fără fir (DECT) (95/525/CE) (JO L 300, 13.12.1995, p. 35)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare aplicabile interfeței echipamentelor terminale pentru conectarea la linii închiriate digitale nestructurate ONP de 2 048 kbits/s (amendament 1) (97/520/CE) (JO L 215, 7.8.1997, p. 41)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare aplicabile interfeței echipamentelor terminale pentru conectarea la linii închiriate digitale structurate ONP de 2 048 kbits/s (97/521/CE) (JO L 215, 7.8.1997, p. 44)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare aplicabile interfeței echipamentelor terminale pentru conectarea la linii închiriate digitale nerestricționate ONP de 64 kbit/s (Amendamentul 1) (97/522/CE) (JO L 215, 7.8.1997, p. 46)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune a cerințelor generale de racordare aplicabile interfeței echipamentelor terminale pentru conectare la liniile închiriate analogice cu două fire destinate furnizării unei rețele deschise (ONP) (97/486/CE) (JO L 208, 2.8.1997, p. 44)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele generale de racordare aplicabile interfeței echipamentelor terminale pentru conectare la liniile închiriate analogice cu patru fire destinate furnizării unei rețele deschise (FRD) (97/487/CE) (JO L 208, 7.8.1997, p. 47)

Decizia Comisiei din 28 noiembrie 1995 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind rețeaua digitală cu integrare de servicii (ISDN); teleservice de telefonie la 3,1 kHz, cerințe de racordare pentru combinate (95/526/CE) (JO L 300, 13.12.1995, p. 38)

Decizia Comisiei din 9 iulie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare pentru echipamentele terminale destinate aplicațiilor cu profil de acces generic (GAP) ale standardului european de radiocomunicație fără fir (DECT) (97/525/CE) (JO L 215, 7.8.1997, p. 52)

Decizia Comisiei din 19 septembrie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare aplicabile interfeței echipamentelor terminale pentru conectare la linii închiriate digitale nestructurate și structurate de 34 Mbit/s (97/639/CE) (JO L 271, 3.10.1997, p. 16)

Decizia Comisiei din 31 octombrie 1997 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare aplicabile interfeței echipamentelor terminale pentru conectare la liniile închiriate digitale nestructurate și structurate la 140 Mbit/s (97/751/CE) (JO L 305, 8.11.1997, p. 66)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind rețeaua digitală cu integrare de servicii (ISDN) paneuropene în modul acces de bază (amendament 1) (notificată cu numărul de document C(1998) 1607) (98/515/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 7)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind rețeaua digitală cu integrare de servicii (ISDN) paneuropeană în modul de acces primar (amendament 1) (notificată cu numărul de document C(1998) 1613) (98/520/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 19)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele în materie de receptoare pentru sistemul paneuropean de teleapel public terestru în Comunitate (ERMES) (a doua ediție) (notificată cu numărul de document C(1998) 1615) (98/522/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 25)

Decizia Comisiei din 20 iulie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele de racordare pentru conexiunea la rețelele telefonice publice comutate (RTPC) analogice ale echipamentelor terminale (exclusiv echipamente terminale care susțin telefonia vocală, în cazurile justificate) în care adresarea rețelei, dacă există, este asigurată prin semnalizarea multifrecvenței bitonale (DMTF) (98/482/CE) (JO L 216, 4.8.1998, p. 8)

Decizia Comisiei din 4 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele generale referitoare la aplicațiile de telefonie pentru rețeaua publică de telecomunicații mobile terestre celulare numerice paneuropene (faza II) (a doua ediție) (notificată cu numărul de document C(1998) 2561) (98/542/CE) (JO L 254, 16.9.1998, p. 28)

Decizia Comisiei din 3 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind sistemul terestru de telecomunicații în avioane (TFTS) (notificată cu numărul de document C(1998) 2378) (98/535/CE) (JO L 251, 11.9.1998, p. 36)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind stațiile terestre mobile de comunicații prin satelit cu debit scăzut de date (LMES) care operează în benzile de frecvență 11/12/14 GHz (notificată cu numărul de document C(1998) 1608) (98/516/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 10)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind stațiile terestre transportabile de retransmisie de informații prin satelit (SNG TES) care operează în benzile de frecvență de 11-12/13-14 GHz (notificată cu numărul de document C(1998) 1609) (98/517/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 12)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind modul pachet al ISDN care utilizează accesul primar (notificată cu numărul de document C(1998) 1610) (98/518/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 14)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind terminalele cu deschidere foarte mică (VSAT) operând în benzile de frecvență de 11/12/14 GHz (notificată cu numărul de document C(1998) 1612) (98/519/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 17)

Decizia Comisiei din 17 iunie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind modul pachet al ISDN care utilizează accesul de bază (notificată cu numărul de document C(1998) 1614) (98/521/CE) (JO L 232, 19.8.1998, p. 22)

Decizia Comisiei din 3 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind stațiile terestre mobile (MES) pentru rețelele de comunicații personale prin satelit (S-PCN), inclusiv stațiile terestre portabile pentru S-PCN care operează în benzile de frecvență de 1,6/2,4 GHz în cadrul serviciilor mobile prin satelit (MSS) (notificată cu numărul de document C(1998) 2375) (98/533/CE) (JO L 247, 5.9.1998, p. 11)

Decizia Comisiei din 3 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind stațiile terestre mobile (MES) pentru rețelele de comunicații personale prin satelit (S-PCN), inclusiv stațiile terestre portabile pentru S-PCN care funcționează în benzile de frecvență de 2,0 GHz în cadrul serviciilor mobile prin satelit (MSS) (notificată cu numărul de document C(1998) 2376) (98/534/CE) (JO L 247, 5.9.1998, p. 13)

Decizia Comisiei din 4 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele aplicațiilor telefoniei pentru stațiile mobile destinate să fie folosite cu rețelele publice de telecomunicații celulare digitale (faza II) care funcționează în banda DCS 1800 (a doua ediție) (notificată cu numărul de document C(1998) 2562) (98/543/CE) (JO L 254, 16.9.1998, p. 32)

Decizia Comisiei din 16 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele generale de racordare la rețeaua publică de telecomunicații mobile terestre celulare digitale paneuropene, faza II (a doua ediție) (notificată cu numărul de document C(1998) 2720) (98/574/CE) (JO L 278, 15.10.1998, p. 30)

Decizia Comisiei din 16 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele generale de racordare care se aplică stațiilor mobile destinate să fie utilizate cu rețelele publice de telecomunicații celulare digitale faza II, care funcționează în banda GSM 1800 (a doua ediție) (notificată cu numărul de document C(1998) 2721) (98/575/CE) (JO L 278, 15.10.1998, p. 35)

Decizia Comisiei din 16 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind cerințele generale de racordare care se aplică echipamentelor terminale de conectat la rețeaua telefonică publică comutată (RTPC) care integrează o funcție de terminal combinat analogic (notificată cu numărul de document C(1998) 2722) (98/576/CE) (JO L 278, 15.10.1998, p. 40)

Decizia Comisiei din 16 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind terminalele cu deschidere foarte mică (VSAT) care operează în benzile de frecvență de 4/6 GHz (notificată cu numărul de document C(1998) 2723) (98/577/CE) (JO L 278, 15.10.1998, p. 43)

Decizia Comisiei din 16 septembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind stațiile terestre mobile de comunicații prin satelit cu debit scăzut de date (LMES) care operează în benzile de frecvență de 1,5/1,6 GHz (notificată cu numărul de document C(1998) 2724) (98/578/CE) (JO L 278, 15.10.1998, p. 46)

Decizia Comisiei din 30 noiembrie 1998 de stabilire a unei reglementări tehnice comune privind stațiile terestre mobile de comunicații prin satelit (LMES) care operează în benzile de frecvență de 1,5/1,6 GHz (notificată cu numărul de document C(1998) 3695) (98/734/CE) (JO L 351, 29.12.1998, p. 37)

Elveția

Loi fédérale du 30.4.1997 sur les télécommunications (LTC; RO 1997 2187)

Ordonnance du Conseil Fédéral du 6.10.1997 sur les installations de télécommunication (OIT; RO 1997 2853)

Ordonnance de l'Office fédéral de la communication du 9.12.1997 sur les installations de télécommunication (RO 1998 485)

Anexa 1 la Ordonnance de l'OFCOM sur les installations de télécommunication (RO 1998 488), astfel cum a fost modificată ultima dată la 9 martie 1999 (RO 1999 1191)

Norme tehnice declarate obligatorii:

10.1 în temeiul CTR1 (97/544/CE)

10.2 în temeiul CTR2 a doua ediție (97/545/CE)

10.3 în temeiul CTR3 amendament 1 (98/515/CE)

10.4 în temeiul CTR4 amendament 1 (98/520/CE)

10.6 în temeiul CTR6 a doua ediție (97/523/CE)

10.7 în temeiul CTR7 a doua ediție (98/522/CE)

10.8 în temeiul CTR8 (95/526/CE)

10.10 în temeiul CTR10 a doua ediție (97/524/CE)

10.11 în temeiul CTR11 (95/525/CE)

10.12 în temeiul CTR12 amendament 1 (97/520/CE)

10.13 în temeiul CTR13 (97/521/CE)

10.14 în temeiul CTR14 amendament 1 (97/522/CE)

10.15 în temeiul CTR15 (97/486/CE)

10.17 în temeiul CTR17 (97/487/CE)

10.19 în temeiul CTR19 a doua ediție (98/574/CE)

10.20 în temeiul CTR20 a doua ediție (98/542/CE)

10.21 în temeiul CTR21 (98/482/CE)

10.22 în temeiul CTR22 (97/525/CE)

10.23 în temeiul CTR23 (98/535/CE)

10.24 în temeiul CTR24 (97/639/CE)

10.25 în temeiul CTR25 (97/751/CE)

10.26 în temeiul CTR26 (98/578/CE)

10.27 în temeiul CTR27 (98/516/CE)

10.28 în temeiul CTR28 (98/519/CE)

10.30 în temeiul CTR30 (98/517/CE)

10.31 în temeiul CTR31 a doua ediție (98/575/CE)

10.32 în temeiul CTR32 a doua ediție (98/543/CE)

10.33 în temeiul CTR33 (98/521/CE)

10.34 în temeiul CTR34 (98/518/CE)

10.38 în temeiul CTR38 (98/576/CE)

10.41 în temeiul CTR41 (98/533/CE)

10.42 în temeiul CTR42 (98/534/CE)

10.43 în temeiul CTR43 (98/577/CE)

10.44 în temeiul CTR44 (98/734/CE)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
— Austria:	Bundesministerium für Wissenschaft und Verkehr
— Belgia:	Institut belge des services postaux et des télécommunications Belgisch Instituut voor Postdiensten en Telecommunicatie
— Danemarca:	Telestyrelsen
— Finlanda:	Liikenneministeriö/Trafikministeriet
— Franța:	Ministère de l'Économie, des Finances et de l'Industrie Secrétariat d'État à l'industrie Direction des postes et télécommunications. Service des télécommunications Direction Générale des stratégies industrielles. Sous-direction de la qualité et de la normalisation
— Germania:	Bundesministerium für Wissenschaft und Technologie
— Grecia:	Ministry of Transport
— Irlanda:	Department of Transport, Energy and Communications
— Italia:	Ministero delle Comunicazione. For EMC aspects: Ministero dell'Industria, del Commercia e dell'Artigianato
— Luxemburg:	Ministère des Transports For EMC aspects: Administration des Postes et Télécommunications
— Țările de Jos:	Ministerie van Verkeer en Waterstaat
— Portugalia:	Instituto das Communicações de Portugal
— Spania:	Ministerio de Fomento
— Suedia:	Sub autoritatea guvernului Suediei: Styrelsen för ackreditering och teknisk kontrol (SWEDAC)
— Regatul Unit:	Department of Trade and Industry
Elveția	Oficiul federal pentru comunicare

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa V la Directiva 98/13/CE.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Decizie administrativă

Cele două părți recunosc reciproc decizia administrativă (articolul 11 alineatul (6), Directiva 98/13/CE + articolul 31 din Legea federală din 30 aprilie 1997 privind telecomunicațiile (LTC; RO 1997 2187) și articolul 8/6 din Ordinul Consiliului federal din 6.10.97 privind instalațiile de telecomunicații (OIT; RO 1997 2853) de aprobare a conectării echipamentului terminal respectiv la rețeaua publică de telecomunicații (1).

2. Notificarea declarației producătorului sau a furnizorului

Persoana responsabilă care introduce pe piața uneia dintre cele două părți echipamentele de telecomunicații prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 98/13/CE adresează o notificare a declarației producătorului sau furnizorului către organismul notificat al părții pe teritoriul căreia echipamentul este introdus pe piață pentru prima dată.

3. Laboratoare pentru testări

Cele două părți se informează cu privire la laboratoarele pentru testări desemnate pentru efectuarea testelor referitoare la procedurile prevăzute la articolul 10 din Directiva 98/13/CE. Se aplică principiile prevăzute de normele armonizate relevante pentru desemnarea acestor laboratoare.

4. Schimb de informații între organismele de evaluare a conformității

4.1	În conformitate cu anexa I punctul 7f din Directiva 98/13/CE, organismele de evaluare a conformității prevăzute în secțiunea II din prezenta anexă pun la dispoziția celorlalte organisme informațiile relevante privind certificatele de examinare tip, eliberate sau retrase.

4.2	În conformitate cu anexa III punctul 6 și anexa IV punctul 6 din Directiva 98/13/CE, organismele de evaluare a conformității prevăzute în secțiunea II din prezenta anexă pun la dispoziția celorlalte organisme informațiile relevante privind aprobările sistemelor de calitate, eliberate sau retrase.

CAPITOLUL 8

APARATE ȘI SISTEME DE PROTECȚIE DESTINATE UTILIZĂRII ÎN ATMOSFERE POTENȚIAL EXPLOZIVE

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 de apropiere a legislației statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (94/9/CE) (JO L 100, 19.4.1994, p. 1)
	Directiva Consiliului din 18 decembrie 1975 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la materialul electric utilizabil în atmosfere potențial explozive (76/117/CEE) (JO L 24, 30.1.1976, p. 45)
	Directiva Consiliului din 6 februarie 1979 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la echipamentul electric folosit în medii cu potențial exploziv utilizând anumite tipuri de protecție (79/196/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/53/CE a Comisiei din 11 septembrie 1997 (JO L 257, 20.9.1997, p. 27)
	Directiva Consiliului din 15 februarie 1982 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la materialul electric utilizabil în atmosfera explozivă a minelor grizutoase (82/130/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/65/CE a Comisiei din 3 septembrie 1998 (JO L 257, 19.9.1998, p. 29)
Elveția	Loi fédérale du 24 juin 1902 concernant les installations électriques à faible et fort courant (RO 19252 et RS 4798), astfel cum a fost modificată ultima dată la 3 februarie 1993 (RO 1993 901)
	Ordonnance du 2 mars 1998 sur les appareils et les systèmes de protection destinés à être utilisés en atmosphères explosibles (RO 1998 963)
	Loi fédérale du 19 mars 1976 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1977 2370), astfel cum a fost modificată ultima dată la 18 iunie 1993 (RO 1995 2766)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur la sécurité d'installations et d'appareils techniques (RO 1995 2770), astfel cum a fost modificată ultima dată la 17 iunie 1996 (RO 1996 1867)
	Ordonnance du 12 juin 1995 sur les procédures d'évaluation de la conformité des installations et appareils techniques (RO 1995 2783)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
Elveția:	Oficiul federal pentru energie

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa XI la Directiva 94/9/CE.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Schimb de informații

Organismele de evaluare a conformității prevăzute în secțiunea II comunică informațiile prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din Directiva 76/117/CEE statelor membre, autorităților competente elvețiene și/sau celorlalte organisme de evaluare a conformității.

2. Documentația tehnică

În ceea ce privește documentația tehnică necesară autorităților naționale pentru inspecție, este suficient ca producătorii, mandatarii acestora sau persoanele responsabile cu introducerea pe piață, să pună această documentație la dispoziție pe teritoriul uneia dintre cele două părți, pe o perioadă de cel puțin zece ani de la ultima dată de fabricație a produsului.

Părțile își asumă obligația de a transmite toată documentația relevantă la cererea autorităților celeilalte părți.

CAPITOLUL 9

MATERIAL ELECTRIC ȘI COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 19 februarie 1973 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (73/23/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/68/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 (JO L 220, 30.8.1993, p. 1)
Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 3 mai 1989 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la compatibilitatea electromagnetică (89/336/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/68/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 (JO L 220 din 30.8.1993, p. 1)
Elveția	Loi fédérale du 24 juin 1902 concernant les installations électriques à faible et fort courant (RO 19252 et RS 4798), astfel cum a fost modificată ultima dată la 3 februarie 1993 (RO 1993 901)
	Ordonnance du 30 mars 1994 sur les installations électriques à courant faible (RO 1994 1185)
	Ordonnance du 30 mars 1994 sur les installations électriques à courant fort (RO 1994 1199), astfel cum a fost modificată ultima dată la 5 decembrie 1995 (RO 1995 1024)
	Ordonnance du 9 avril 1997 sur les matériels électriques a basse tension (RO 1997 1016)
	Ordonnance du 9 avril 1997 sur Ia compatibilité électromagnétique (RO 1997 1008)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
— Austria:	Bundesministerium für wirtschaftliche Angelegenheiten
— Belgia:	Ministère des Affaires Économiques Ministerie van Economische Zaken
— Danemarca:	Aspecte electrice: Boligministeriet For EMC aspects: Telestyrelsen
— Finlanda:	Kauppa- ja teollisuusministeriö/Handels- och industriministeriet Liikenneministeriö/Trafikministeriet (aspecte CEM pentru echipamente de tele- și radiocomunicație
— Franța:	Ministère de l'économie, des finances et de l'industrie. Secrétariat d'État à l'industrie. Direction générale des stratégies industrielles
— Germania:	For electrical aspects: Bundesministerium für Arbeit und Sozialordung Aspecte CEM: Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie
— Grecia:	Ministry of Development
— Irlanda:	Department of Enterprise and Employment
— Italia:	Ministero dell'Industria, del Commercio e dell'Artigianato
— Luxemburg:	Ministère des Transports
— Țările de Jos:	Staat der Nederlanden Aspecte CEM: De Minister van Verkeer en Waterstaat
— Portugalia:	Sub autoritatea guvernului Portugaliei: Instituto Português da Qualidade.
— Spania:	Ministerio de Industría y Energía
— Suedia:	Sub autoritatea guvernului Suediei: Styrelsen för ackreditering och teknisk kontrol (SWEDAC)
— Regatul Unit:	Department of Trade and Industry
Elveția:	Oficiul federal pentru energie

Secțiunea IV

Principii specifice de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa II la Directiva 89/336/CEE.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Documentația tehnică

În ceea ce privește documentația tehnică necesară autorităților naționale pentru inspecție, este suficient ca producătorii, mandatarii sau persoanele responsabile cu introducerea pe piață, să pună această documentație la dispoziție pe teritoriul uneia dintre cele două părți, pe o perioadă de cel puțin zece ani de la ultima dată de fabricație a produsului.

Părțile se angajează să transmită toată documentația relevantă la cererea autorităților celeilalte părți.

2. Organisme de standardizare

În conformitate cu articolul 11 din Directiva 73/23/CEE, părțile se informează cu privire la organismele abilitate să stabilească normele prevăzute la articolul 5 din directivă.

3. Organisme competente

Părțile se informează și recunosc reciproc organismele abilitate să întocmească rapoarte tehnice și/sau certificatele în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 73/23/CEE și cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva 89/336/CEE.

4. Măsuri speciale

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 89/336/CEE, părțile se informează cu privire la măsurile speciale în conformitate cu alineatul (1) din același articol.

5. Autorități competente

În conformitate cu articolul 10 alineatul (6) din Directiva 89/336/CEE, părțile se informează cu privire la autoritățile competente prevăzute de acest articol.

CAPITOLUL 10

INSTALAȚII ȘI UTILAJE DE CONSTRUCȚII

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 19 decembrie 1978 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la determinarea emisiilor sonore ale instalațiilor și utilajelor de construcții (79/113/CEE) (JO L 33, 8.2.1979, p. 15) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la dispozițiile comune pentru instalații și utilaje de construcții (84/532/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 111) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la nivelul admisibil de putere acustică a motocompresoarelor (84/533/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 123) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la nivelul admisibil al puterii acustice a macaralelor-turn (84/534/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 130) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la nivelul admisibil al puterii acustice a grupurilor electrogene de sudură (84/535/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 142) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la nivelul admisibil al puterii acustice a grupurilor electrogene (84/536/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 149) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la nivelul admisibil al puterii acustice a spărgătoarelor de beton și a ciocanelor pneumatice utilizate manual (84/537/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 156) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 22 decembrie 1986 privind limitarea zgomotului emis de excavatoarele hidraulice, excavatoarele cu cablu, buldozere, bene și excavatoarele-benă (86/662/CEE) (JO L 384, 31.12.1986, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1984 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la nivelul sonor admis pentru mașinile de tuns iarbă (84/538/CEE) (JO L 300, 19.11.1984, p. 171) cu modificările ulterioare
Elveția	Nu există legislație

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
Elveția:	Oficiul federal pentru mediu, păduri și peisaj

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și pe cele din anexa II la Directiva 84/532/CEE a Consiliului, modificată de Directiva 88/665/CEE a Consiliului.

CAPITOLUL 11

INSTRUMENTE DE MĂSURARE ȘI PREAMBALĂRI

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 12 octombrie 1971 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la măsurarea masei hectolitrice a cerealelor (71/347/CEE) (JO L 239, 25.10.1971, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 12 octombrie 1971 privind armonizarea legislațiilor statelor membre în domeniul calibrării rezervoarelor de nave (71/349/CEE) (JO L 239, 25.10.1971, p. 15) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 17 decembrie 1974 privind armonizarea legislațiilor statelor membre cu privire la apometrele de apă rece (75/33/CEE) (JO L 14, 20.1.1975, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind armonizarea legislațiilor statelor membre privind alcoolmetrele și areometrele pentru alcool (76/765/CEE) (JO L 262, 27.9.1976, p. 143) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 21 decembrie 1976 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la taximetre (77/95/CEE) (JO L 26, 31.1.1977, p. 59) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 5 decembrie 1978 privind armonizarea legislațiilor statelor membre în domeniul aparatelor automate de cântărit de verificare și de sortare (78/1031/CEE) (JO L 364, 27.12.1978, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 11 septembrie 1979 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la apometrele de apă caldă (79/830/CEE) (JO L 259, 15.10.1979, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 26 mai 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la manometrele pentru măsurarea presiunii în pneurile autovehiculelor (86/217/CEE) (JO L 152, 6.6.1986, p. 48) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 20 iunie 1990 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la instrumentele de cântărire neautomate (90/384/CEE) (JO L 189, 20.7.1990, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 19 decembrie 1974 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la preambalarea, în funcție de volum, a unor lichide preambalate (75/106/CEE) (JO L 42, 15.2.1975, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 19 decembrie 1974 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la sticlele utilizate ca recipiente de măsurare (75/107/CEE) (JO L 42, 15.2.1975, p. 14) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 20 ianuarie 1976 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la preambalarea, în funcție de masă sau volum, a anumitor produse preambalate (76/211/CEE) (JO L 46, 21.2.1976, p. 1) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 15 ianuarie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la gama cantităților nominale și a capacităților nominale permise pentru anumite produse preambalate (80/232/CEE) (JO L 51, 25.2.1980, p. 1) cu modificările ulterioare
Elveția	Ordonnance du 21 mai 1986 sur les appareils mesureurs de l'énergie thermique (RS 941 231) cu modificările ulterioare
	Ordonnance du 15 juillet 1970 concernant les déclarations qui valent engagements dans le commerce des biens en quantités mesurables (RS 941 281) cu modificările ulterioare
	Ordonnance du 25 octobre 1972 sur les déclarations (RS 941 281.1) cu modificările ulterioare
	Ordonnance du 3 décembre 1973 sur les mesures de volume (RS 941 211) cu modificările ulterioare
	Ordonnance du 17 décembre 1984 sur la qualification des instruments de mesure (RS 941 210)
	Ordonnance du 15 aout 1986 sur les instruments de pesage (RS 94 1.221.1)

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 20 decembrie 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură și de abrogare a Directivei 71/354/CEE (80/181/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/617/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1989 (JO L 357, 7.12.1989, p. 28)
	Directiva Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozițiile comune pentru mijloacele de măsurare și metodele de control metrologic (71/316/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 (JO L 382, 31.12.1988, p. 42)
	Directiva Consiliului din 26 iulie 1971 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la greutățile paralelipipedice de la 5 până la 50 kg de precizie medie și la greutățile cilindrice de la 1 până la 10 kg de precizie medie (71/317/CEE) (JO L 202, 6.9.1971, p. 14)
	Directiva Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la contoarele de măsurare a volumului gazului (71/318/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 82/623/CEE a Comisiei din 1 iulie 1982 (JO L 252, 27.8.1982, p. 5)
	Directiva Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la contoarele de lichide, altele decât apa (71/319/CEE) (JO L 202, 6.9.1971, p. 32)
	Directiva Consiliului din 12 octombrie 1971 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele auxiliare pentru contoarele de lichide, altele decât apa (71/348/CEE) (JO L 239, 25.10.1971, p. 9)
	Directiva Consiliului din 19 noiembrie 1973 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile materializate de lungime (73/362/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 85/146/CEE a Comisiei din 31 ianuarie 1985 (JO L 54, 23.2.1985, p. 29)
	Directiva Consiliului din 4 martie 1974 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la greutățile de la 1 mg până la 50 kg de exactitate peste medie (74/148/CEE) (JO L 84, 28.3.1974, p. 3)
	Directiva Consiliului din 24 iunie 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la instrumentele de cântărire totalizatoare continue (75/410/CEE) (JO L 183, 14.7.1975, p. 25)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind tabelele alcoolmetrice (76/766/CEE) (JO L 262, 27.9.1976, p. 149)
	Directiva Consiliului din 4 noiembrie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la contoarele de energie electrică (76/891/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva Comisiei 82/621/CEE din 1 iulie 1982 (JO L 252, 27.8.1982, p. 1)
	Directiva Consiliului din 5 aprilie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la sistemele de măsurare a lichidelor, altele decât apa (77/313/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 82/625/CEE a Comisiei din 1 iulie 1982 (JO L 252, 27.8.1982, p. 10)
Elveția	Loi fédérale du 9 juin 1977 sur la métrologie (RO 1977 2394), astfel cum a fost modificată ultima dată la 18 iunie 1993 (RO 1993 3149)
	Ordonnance du 23 novembre 1994 sur les unités (RO 1994 3109)
	Ordonnance du 8 avril 1991 sur les instruments de mesure de longueur (RO 19911 306)
	Ordonnance du 1er décembre 1986 sur les appareils mesureurs de liquide autres que l'eau (RO 1987 216)
	Ordonnance du 15 aoüt 1986 sur les poids (RO 1986 2022), astfel cum a fost modificată ultima dată la 21 noiembrie 1995 (RO 1995 5646)
	Ordonnance du 4 août 1986 sur les appareils de mesure de quantité de gaz (RO 1986 1491)
	Ordonnance du 4 août 1986 sur les appareils mesureurs pour l'énergie et la puissance électrique (RO 1986 496)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană
Elveția:	Oficiul federal pentru metrologie

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană
Elveția	Oficiul federal pentru metrologie

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare respectă principiile generale din anexa 2, precum și, pentru produsele prevăzute de prezenta directivă, pe cele din anexa V la Directiva 90/384/CEE.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Schimb de informații

Organismele de evaluare a conformității prevăzute în secțiunea II pun periodic la dispoziția statelor membre și a autorităților competente elvețiene informațiile prevăzute la punctul 1.5 din anexa II la Directiva 90/384/CEE.

Organismele de evaluare a conformității menționate în secțiunea II pot solicita informațiile prevăzute la punctul 1.6 din anexa II la Directiva 90/384/CEE.

2. Preambalaje

Elveția recunoaște controalele efectuate în conformitate cu dispozițiile legislative comunitare prevăzute în secțiunea I, de către un organism comunitar prevăzut în secțiunea II, pentru introducerea pe piața Elveției a preambalajelor comunitare.

În ceea ce privește controlul statistic al cantităților declarate pe preambalaje, Comunitatea Europeană recunoaște metoda elvețiană definită la articolele 24-40 din Ordonnance sur les déclarations (RS 941.281.1) ca echivalent al metodei comunitare definite în anexa II la Directiva 75/106/CEE și în anexa II la Directiva 76/211/CEE, modificate de Directiva 78/891/CEE. Producătorii elvețieni ale căror ambalaje sunt conforme cu legislația comunitară și care au fost controlați în conformitate cu metoda elvețiană, aplică marca „e” pe produsele exportate în CE.

CAPITOLUL 12

AUTOVEHICULE

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (70/156/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei din 6 februarie 1998 (JO L 91, 25.3.1998, p. 1)
	Directiva Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul de zgomot admis și la sistemul de evacuare al autovehiculelor (70/157/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/20/CE a Comisiei din 27 martie 1996 (JO L 92, 13.4.1996, p. 23)
	Directiva Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva poluării aerului cu emisiile poluante provenind de la motoarele cu aprindere prin scânteie ale autovehiculelor (70/220/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 octombrie 1996 (JO L 282, 1.11.1996, p. 64)
	Directiva Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la rezervoarele de carburant lichid și dispozitivele de protecție spate ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora (70/221/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/19/CE a Comisiei din 18 aprilie 1997 (JO L 125, 16.5.1997, p. 1)
	Directiva Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la spațiul pentru amplasarea și montarea plăcilor de înmatriculare spate ale autovehicule și ale remorcile acestora (70/222/CEE) (JO L 76, 6.4.1970, p. 25)
	Directiva Consiliului din 8 iunie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la sistemul de direcție al autovehiculelor și al remorcilor acestora (70/311/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 92/62/CEE a Comisiei din 2 iulie 1992 (JO L 199, 18.7.1992, p. 33)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la ușile autovehiculelor și ale remorcilor acestora (70/387/CEE) (JO L 176, 10.8.1970, p. 5)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la avertizoarele sonore ale autovehiculelor (70/388/CEE) (JO L 176, 10.8.1970, p. 12)
	Directiva Consiliului din 1 martie 1971 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la oglinzile retrovizoare ale autovehiculelor (71/127/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/321/CEE a Comisiei din 16 mai 1988 (JO L 147, 14.6.1988, p. 77)
	Directiva Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de frânare ale unor categorii de autovehicule și ale remorcilor acestora (71/320/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/12/CE a Comisiei din 27 ianuarie 1998 (JO L 81, 18.3.1998, p. 1)
	Directiva Consiliului din 20 iunie 1972 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la suprimarea paraziților radioelectrici produși de motoarele cu aprindere prin scânteie care echipează autovehiculele (72/245/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva Comisiei 95/54/CE din 31 octombrie 1995 (JO L 266, 8.11.1995, p. 1)
	Directiva Consiliului din 2 august 1972 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva emisiilor de poluanți provenind de la motoare diesel destinate propulsiei vehiculelor (72/306/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/20/CE a Comisiei din 18 aprilie 1997 (JO L 125, 16.5.1997, p. 21)
	Directiva Consiliului din 17 decembrie 1973 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la amenajarea interioară a autovehiculelor (părțile interioare ale habitaclului, altele decât oglinda sau oglinzile retrovizoare interioare, dispunerea comenzilor, plafonul caroseriei sau acoperișul culisant, spătarul și partea din spate a scaunelor) (74/60/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 78/632/CEE a Comisiei din 19 mai 1978 (JO L 206, 29.7.1978, p. 26)
	Directiva Consiliului din 17 decembrie 1973 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de protecție împotriva utilizării neautorizate a autovehiculelor (74/61/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 95/56/CE a Comisiei din 8 noiembrie 1995 (JO L 286, 29.11.1995, p. 1)
	Directiva Consiliului din 4 iunie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la amenajarea interioară a autovehiculelor (comportarea sistemului de direcție în caz de impact) (74/297/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 91/662/CEE a Comisiei din 6 decembrie 1991 (JO L 366, 31.12.1991, p. 1)
	Directiva Consiliului din 22 iulie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la amenajarea interiorului autovehiculelor (rezistența scaunelor și a ancorajelor acestora) (74/408/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/37/CE a Comisiei din 17 iunie 1996 (JO L 186, 25.7.1996, p. 28)
	Directiva Consiliului din 17 septembrie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la proeminențele exterioare ale autovehiculelor (74/483/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/354/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 (JO L 192, 11.7.1987, p. 43)
	Directiva Consiliului din 26 iunie 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la marșarierul și vitezometrul autovehiculelor (75/443/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/39/CE a Comisiei din 24 iunie 1997 (JO L 177, 5.7.1997, p. 15)
	Directiva Consiliului din 18 decembrie 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la plăcuțele și inscripțiile regulamentare ale autovehiculelor și ale remorcilor, precum și la amplasarea și modul de aplicare a acestora (76/114/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/354/CE a Consiliului din 25 iunie 1987 (JO L 192 din 11.7.1987, p. 43)
	Directiva Consiliului din 18 decembrie 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la ancorajele centurilor de siguranță ale autovehiculelor (76/115/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/38/CEE a Comisiei din 17 iunie 1996 (JO L 187, 26.7.1996, p. 95)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora (76/756/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/28/CE a Comisiei din 11 iunie 1997 (JO L 171, 30.6.1997, p. 1)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la catadioptrii autovehiculelor și ai remorcilor acestora (76/757/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/29/CE a Comisiei din 11 iunie 1997 (JO L 171, 30.6.1997, p. 11)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la lămpile de gabarit, lămpile de poziție față, lămpile de poziție spate și lămpile de stop ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora (76/758/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/30/CE a Comisiei din 11 iunie 1997 (JO L 171, 30.6.1997, p. 25)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la lămpile indicatoare de direcție ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora (76/759/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/277/CEE a Comisiei din 28 martie 1989 (JO L 109, 20.4.1989, p. 25)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate a autovehiculelor și a remorcilor acestora (76/760/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/354/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 (JO L 192, 11.7.1987, p. 43)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la proiectoarele pentru autovehicule care asigură funcționarea fazei de drum și/sau a fazei de întâlnire, precum și la lămpile cu incandescență pentru aceste proiectoare (76/761/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/517/CEE a Comisiei din 1 august 1989 (JO L 265, 12.9.1989, p. 15)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la lămpile de ceață față pentru autovehicule și la becurile pentru aceste lămpi (76/762/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/354/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 (JO L 192, 11.7.1987, p. 43)
	Directiva Consiliului din 17 mai 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de remorcare a autovehiculelor (77/389/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/64/CE a Comisiei din 2 octombrie 1996 (JO L 258, 11.10.1996, p. 26)
	Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la lămpile de ceață spate ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora (77/538/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/518/CEE a Comisiei din 1 august 1989 (JO L 265, 12.9.1989, p. 24)
	Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la lămpile de marșarier ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora (77/539/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/32/CE a Comisiei din 11 iunie 1997 (JO L 177, 30.6.1997, p. 63)
	Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la lămpile de staționare ale autovehiculelor (77/540/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/354/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 (JO L 192, 11.7.1987, p. 43)
	Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la centurile de siguranță și la sistemele de reținere ale autovehiculelor (77/541/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/36/CE a Comisiei din 17 iunie 1996 (JO L 178, 17.7.1996, p. 15)
	Directiva Consiliului din 27 septembrie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la câmpul de vizibilitate al conducătorului auto din interiorul unui autovehicul (77/649/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 90/630/CEE a Comisiei din 30 octombrie 1990 (JO L 341, 6.12.1990, p. 20)
	Directiva Consiliului din 21 decembrie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la amenajarea interioară a autovehiculelor (identificarea comenzilor, a martorilor și a indicatoarelor) (78/316/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva Comisiei 94/53/CE din 15 noiembrie 1994 (JO L 299, 22.11.1994, p. 26)
	Directiva Consiliului din 21 decembrie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de dejivrare și de dezaburire a suprafețelor de geam ale autovehiculelor (78/317/CEE) (JO L 81, 28.3.1978, p. 27)
	Directiva Consiliului din 21 decembrie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului autovehiculelor (78/318/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva Comisiei 94/68/CE din 16 decembrie 1994 (JO L 354, 31.12.1994, p. 10)
	Directiva Consiliului din 12 iunie 1978 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la încălzirea habitaclului autovehiculelor (78/548/CEE) (JO L 168, 26.6.1978, p. 40)
	Directiva Consiliului din 12 iunie 1978 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la apărătorile de roți pentru autovehicule (78/549/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/78/CE a Comisiei din 21 decembrie 1994 (JO L 354, 31.12.1994, p. 10)
	Directiva Consiliului din 16 octombrie 1978 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la tetierele scaunelor autovehiculelor (78/932/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/354/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 (JO L 192, 11.7.1987, p. 43)
	Directiva Consiliului din 16 decembrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la consumul de carburant al autovehiculelor (80/1268/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/116/CE a Comisiei din 17 decembrie 1993 (JO L 329, 13.12.1993, p. 39)
	Directiva Consiliului din 16 octombrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la puterea motoarelor autovehiculelor (80/1269/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/21/CE a Comisiei din 18 aprilie 1997 (JO L 125, 16.5.1997, p. 31)
	Directiva Consiliului din 25 iulie 1996 privind greutatea, dimensiunile și alte caracteristici ale anumitor vehicule rutiere (96/53/CE) (JO L 235, 17.9.1996, p. 59)
	Directiva Consiliului din 3 decembrie 1987 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele diesel utilizate la vehicule (88/77/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/1/CE a Consiliului din 22 ianuarie 1996 (JO L 40, 17.2.1996, p. 1)
	Directiva Consiliului din 13 aprilie 1989 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția laterală (apărători laterale) a anumitor autovehicule și a remorcilor acestora (89/297/CEE) (JO L 124, 5.5.1989, p. 1)
	Directiva Consiliului din 18 iulie 1989 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la adâncimea profilului pneurilor anumitor categorii de autovehicule și ale remorcilor acestora (89/459/CEE) (JO L 226, 3.8.1989, p. 4)
	Directiva Consiliului din 27 martie 1991 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la sistemele anti-împroșcare ale unor categorii de autovehiculeor și ale remorcilor acestora (91/226/CEE) (JO L 103, 23.4.1991, p. 5)
	Directiva Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunității (92/6/CEE) (JO L 57, 2.3.1992, p. 27)
	Directiva Consiliului din 31 martie 1992 privind masele și dimensiunile autovehiculelor din categoria M1 (92/21/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 95/48/CE a Comisiei din 20 septembrie 1995 (JO L 233, 30.9.1995, p. 73)
	Directiva Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile securizate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora (92/22/CEE) (JO L 129, 14.5.1992, p. 11)
	Directiva Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor (92/23/CEE) (JO L 129, 14.5.1992, p. 95)
	Directiva Consiliului din 31 martie 1992 privind dispozitivele limitatoare de viteză sau sistemele similare de limitare a vitezei montate pe diferite categorii de autovehicule (92/24/CEE) (JO L 129, 14.5.1992, p. 154)
	Directiva Consiliului din 17 decembrie 1992 privind proeminențele exterioare existente în partea din față a peretelui posterior al cabinei de pe autovehiculele din categoria N (92/114/CEE) (JO L 409, 31.12.1992, p. 17)
	Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind dispozitivele de cuplare mecanică ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și fixarea lor pe aceste vehicule (94/20/CE) (JO L 195, 29.7.1994, p. 1)
	Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind reacția la foc a materialelor utilizate în amenajarea interioară a unor categorii de autovehicule (95/28/CE) (JO L 281, 23.11.1995, p. 1)
	Directiva 96/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 1996 privind protecția ocupanților autovehiculelor în caz de coliziune laterală și de modificare a Directivei 70/156/CEE (JO L 169, 8.7.1996, p. 1)
	Directiva 96/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind protecția ocupanților autovehiculelor în caz de coliziune frontală și de modificare a Directivei 70/156/CEE (JO L 18, 21.1.1997, p. 7)
	Directiva 97/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 1997 privind masele și dimensiunile anumitor categorii de autovehicule și ale remorcilor acestora și de modificare a Directivei 70/156/CEE (JO L 233, 25.8.1997, p. 1 și JO L 263, 25.9.1997, p. 30)
Elveția	Ordonnance du 19 juin 1995 concernant les exigences techniques requises pour les voitures automobiles de transport et leurs remorques (RO 1995 4145), astfel cum a fost modificată ultima dată la 21 aprilie 1997 (RO 1997 1280)
Elveția	Ordonnance du 19 juin 1995 sur la reception par type des véhicules routiers (RO 1995 3997)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Comitetul instituit prin articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din prezentul acord, o listă a autorităților competente în materie de recepție, servicii tehnice și organe de expertiză.

Comunitatea Europeană

Elveția

Autoritate competentă în materie de recepție

Oficiul federal pentru drumuri

Section d'homologations

CH-3003 Berne

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
— Austria:	Bundesministerium für öffentliche Wirtschaft und Verkehr
— Belgia:	Ministère des Communications et de l'Infrastructure Ministerie van Verkeer en Infrastructuur
— Danemarca:	Agenția pentru siguranța rutieră și transport
— Finlanda:	Liikenneministeriö / Trafikministeriet
— Franța:	Ministère des Transports
— Germania:	Bundesministerium für Verkehr, Bau- und Wohnungswesen
— Grecia:	Ministerul Transporturilor
— Irlanda:	Department of Enterprise and Employment
— Italia:	Ministero dei Trasporti
— Luxemburg:	Ministère des Transports
— Țările de Jos:	Rĳksdienst voor het Wegverkeer
— Portugalia:	Direcção-Geral de Viação
— Spania:	Ministerio de Industría y Energía
— Suedia:	Sub autoritatea guvernului Suediei: Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll (SWEDAC) Vägverket Statens Naturvardsverk (for emissions aspects: Directives 70/220/EEC, 72/306/EEC, 88/77/EEC and 77/537/EEC)
— Regatul Unit:	Vehicle Certification Agency
Elveția	Oficiul federal pentru drumuri

Secțiunea IV

Principii speciale de desemnare a organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare se referă la actele lor cu putere de lege și la actele lor administrative din secțiunea I.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică exclusiv relațiilor dintre Elveția, pe de-o parte, și Comunitatea Europeană, pe de altă parte.

1. Schimb de informații

Autoritățile competente în domeniul omologării din Elveția și statele membre își comunică în mod reciproc, în special, informațiile prevăzute la articolul 4 alineatele (5) și (6) din Directiva 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei.

În cazul în care Elveția sau statele membre refuză să acorde o omologare în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei, autoritățile lor competente se informează reciproc în această privință indicând motivele care au stat la baza deciziilor lor. De asemenea, autoritatea competentă elvețiană informează Comisia cu privire la aceasta.

2. Recunoașterea omologărilor pe tip de vehicul

Elveția recunoaște, de asemenea, omologările pe tip de vehicul acordate înaintea intrării în vigoare a prezentului acord, de către autoritățile competente în domeniul omologării din secțiunea II a prezentului capitol, în conformitate cu dispozițiile Directivei 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei și care sunt încă în vigoare în CE.

Comunitatea Europeană recunoaște omologările pe tip de vehicul stabilite de Elveția în cazul în care cerințele elvețiene sunt considerate echivalente cu cerințele Directivei 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei.

Recunoașterea omologărilor pe tip de vehicul emise de Elveția va fi suspendată în cazul în care Elveția nu își armonizează legislația cu toată legislația comunitară în vigoare corespunzătoare omologării pe tip de vehicul.

3. Clauzele de salvgardare referitoare la omologările pe tip de vehicul

Înmatriculare și punere în funcțiune

Fiecare stat membru și Elveția înmatriculează vehicule noi sau permit vânzarea sau darea în folosință a acestora în baza unor motive privind construcția sau funcționarea lor, în cazul în care și numai dacă aceste vehicule sunt însoțite de un certificat de conformitate valabil. În cazul vehiculelor incomplete, nici un stat membru și nici Elveția nu pot interzice vânzarea acestora, însă pot refuza înmatricularea lor permanentă sau darea lor în folosință atâta timp cât acestea nu sunt completate.

Toate statele membre și Elveția permit vânzarea sau darea în folosință a componentelor sau a pieselor tehnice în cazul în care și doar dacă aceste componente sau piese tehnice respectă cerințele directivei speciale corespunzătoare sau cerințele legislației elvețiene care răspund directivei speciale corespunzătoare.

În cazul în care un stat membru sau Elveția stabilește că vehiculele, componentele sau piesele tehnice de un anumit tip compromit grav siguranța rutieră, deși sunt însoțite de un certificat de conformitate valabil sau sunt marcate în mod corespunzător, acesta poate, pe o perioadă de cel mult șase luni, să refuze înmatricularea unor astfel de vehicule sau să interzică vânzarea sau darea în folosință pe teritoriul său a unor asemenea vehicule, componente sau piese tehnice. Acesta informează imediat cu privire la aceasta celelalte state membre, Elveția și Comisia, motivându-și decizia. În cazul în care statul membru sau Elveția, care a efectuat omologarea, contestă riscurile invocate pentru siguranța rutieră în privința cărora a primit o notificare, statele membre sau Elveția, oricare dintre acestea sunt interesate, fac demersuri pentru soluționarea diferendului. Comisia și Comitetul sunt informate în permanență și inițiază, dacă este nevoie, consultările necesare pentru a ajunge la o soluție.

Măsuri privind conformitatea producției

Un stat membru sau Elveția, care efectuează o omologare, ia măsurile prevăzute în anexa X la Directiva Cadru 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei în ceea ce privește această omologare pentru a verifica, după caz, în cooperare cu autoritățile competente ale celorlalte state membre sau ale Elveției, în domeniul omologării, dacă au fost luate măsurile necesare pentru a garanta că vehiculele, sistemele, componentele sau piesele tehnice produse sunt conforme cu tipul omologat.

Un stat membru sau Elveția, oricare dintre acestea care a efectuat o omologare, ia măsurile prevăzute în anexa X la Directiva Cadru 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei, în ceea ce privește această omologare pentru a verifica, după caz, în cooperare cu autoritățile competente în materie de omologare ale celorlalte state membre sau ale Elveției, dacă măsurile prevăzute la alineatul (1) continuă să fie corespunzătoare și dacă vehiculele, sistemele, componentele sau piesele tehnice produse sunt în continuare conforme cu tipul omologat. Verificarea realizată pentru a asigura conformitatea cu tipul omologat este limitată la procedurile prevăzute la punctul 2 din Anexa X la Directiva Cadru 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei și în directivele speciale care prevăd cerințe specifice.

Lipsa de conformitate cu tipul omologat

1. Lipsa de conformitate cu tipul omologat există în cazul în care se constată, în raport cu fișa de omologare și/sau dosarul de omologare, existența unor deficiențe care nu au fost autorizate, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) sau alineatul (4), de statul membru sau de Elveția, oricare dintre acestea a efectuat omologarea. Un vehicul nu poate fi considerat neconform cu tipul omologat în cazul în care se respectă toleranțele prevăzute de directive speciale.

2. În cazul în care un stat membru sau Elveția, oricare dintre acestea a efectuat o omologare, constată că vehiculele, componentele sau piesele tehnice însoțite de un certificat de conformitate sau purtând o marcă de omologare nu sunt conforme cu tipul pe care l-a omologat, acesta ia măsurile necesare pentru ca vehiculele, componentele sau piesele tehnice produse să redevină conforme tipului omologat. Autoritățile competente în domeniul omologării ale acestui stat membru sau ale Elveției notifică autorităților omoloage ale celorlalte state membre și/sau ale Elveției cu privire la măsurile luate care pot consta chiar și în retragerea omologării.

3. În cazul în care un stat membru sau Elveția stabilește că vehiculele, componentele sau piesele tehnice însoțite de un certificat de conformitate sau care poartă o marcă de omologare nu sunt conforme cu tipul omologat, acesta poate solicita statului membru sau Elveției, oricare dintre acestea a procedat la omologare, să verifice dacă vehiculele, componentele sau piesele tehnice produse sunt conforme cu tipul omologat. Această verificare trebuie să se efectueze cât mai curând posibil și, în orice caz, în următoarele șase luni de la data cererii.

4. În cazul:

—	unei omologări pe tip de vehicul, în cazul în care lipsa de conformitate a unui vehicul rezultă exclusiv din lipsa de conformitate a unui sistem, a unei componente sau piese tehnice sau

—

unei omologări pe tip multi-etapă, în cazul în care lipsa de conformitate a unui vehicul completat rezultă exclusiv din lipsa de conformitate a unui sistem, a unei componente sau piese tehnice care face parte integrantă din vehiculul incomplet sau chiar a vehiculului incomplet, autoritățile competente de omologare a vehiculului solicită statului(lor) membru(e) sau Elveției, oricare dintre acestea a acordat omologarea unui sistem, unei componente, piese tehnice sau a unui vehicul incomplet, să ia măsurile necesare pentru ca vehiculele produse să redevină conforme cu tipul omologat. Aceste măsuri trebuie luate cât mai curând posibil și, în orice caz, în șase luni de la data cererii, după caz, în cooperare cu statul membru/Elveția.

În cazul în care se stabilește lipsa de conformitate, autoritățile competente în domeniul omologării ale statului membru sau ale Elveției, unde s-a omologat sistemul, componenta sau piesa tehnică sau vehiculul incomplet respectiv, iau măsurile prevăzute la alineatul (2) din Directiva Cadru 70/156/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/53/CEE și adaptată progresului tehnic ultima dată prin Directiva 98/14/CE a Comisiei.

5. Autoritățile competente în domeniul omologării ale statelor membre sau ale Elveției se informează reciproc, în termen de o lună, cu privire la retragerea unei omologări și la motivele care justifică această măsură.

6. În cazul în care statul membru sau Elveția, oricare dintre acestea a efectuat omologarea, contestă defectul de conformitate cu privire la care a fost informat(ă), statele membre interesate și Elveția se preocupă de soluționarea diferendului. Comisia și Comitetul sunt informate în permanență și procedează, după caz, la consultările necesare pentru a ajunge la o soluție.

CAPITOLUL 13

TRACTOARE AGRICOLE SAU FORESTIERE

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 4 martie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (74/150/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 4 martie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unele componente și caracteristici ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (74/151/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/38/CE a Comisiei din 3 iunie 1998 (JO L 170, 16.6.1998, p. 13)
	Directiva Consiliului din 4 martie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la viteza maximă prin construcție și la platformele de încărcare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (74/152/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 25 iunie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la oglinzile retrovizoare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (74/346/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/40/CE a Comisiei din 8 iunie 1998 (JO L 171, 17.6.1998, p. 28)
	Directiva Consiliului din 25 iunie 1974 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la câmpul vizual și la ștergătoarele de parbriz ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (74/347/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la mecanismul de direcție al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (75/321/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/39/CE a Comisiei din 5 iunie 1998 (JO L 170, 16.6.1998, p. 15)
	Directiva Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la suprimarea paraziților radioelectrici produși de motoarele cu aprindere prin scânteie cu care sunt echipate tractoarele agricole sau forestiere pe roți (75/322/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1977, p. 24)
	Directiva Consiliului din 6 aprilie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (76/432/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la scaunele de însoțitor la tractoarele agricole sau forestiere pe roți (76/763/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 29 martie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul sonor perceput de conducătorii de tractoare agricole sau forestiere pe roți (77/311/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de protecție în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (77/536/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/680/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 (JO L 398, 30.12.1989, p. 26)
	Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de poluanți de la motoarele diesel cu care sunt echipate tractoarele agricole sau forestiere pe roți (77/537/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 25 iulie 1978 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la scaunul pentru conducătorul de tractoare agricole sau forestiere pe roți (78/764/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 17 octombrie 1978 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la instalarea de dispozitivelor de iluminare și de semnalizare luminoasă pe tractoarele agricole sau forestiere pe roți (78/933/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 17 mai 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea dispozitivelor de iluminare și de semnalizare luminoasă ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (79/532/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 17 mai 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de remorcare și de marșarier ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (79/533/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 25 iunie 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de protecție în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (încercări statice) (79/622/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/413/CEE a Comisiei din 22 iunie 1988 (JO L 200, 26.7.1988, p. 32)
	Directiva Consiliului din 24 iunie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la spațiul de manevră, la mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (80/720/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 26 mai 1986 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la prizele de putere ale tractoarelor agricole și ale tractoarelor forestiere pe roți și la protecția acestora (86/297/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 26 mai 1986 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust (86/298/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/682/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 (JO L 398, 30.12.1989, p. 29)
	Directiva Consiliului din 24 iulie 1986 privind instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (86/415/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
	Directiva Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust (87/402/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/681/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 (JO L 398, 30.12.1989, p. 27)
	Directiva Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la anumite componente și caracteristici ale tractoarelor agricole și forestiere pe roți (89/173/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 1997 (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)
Elveția	Ordonnance du 19 juin 1995 concernant les exigences techniques requises pour les tracteurs agricoles (RO 1995 4171)
Elveția	Ordonnance du 19 juin 1995 sur la reception par type des véhicules routiers (RO 1995 3997)

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

Comitetul instituit prin articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din prezentul acord o listă a autorităților competente în domeniul omologării, al serviciilor tehnice și al organismelor de expertiză.

Comunitatea Europeană

Elveția

Autoritatea competentă în materie de omologare

Oficiul federal pentru drumuri,

CH-3003 Berne

Secțiunea III

Autorități de desemnare

Comunitatea Europeană
— Austria:	Bundesministerium für offentliche Wirtschaft und Verkehr
— Belgia:	Ministère des Communications et de l'Infrastructure Ministerie van Verkeer en Infrastructuur
— Danemarca:	Agenția pentru siguranța rutieră și transport
— Finlanda:	Liikenneministeriö / Trafikministeriet
— Franța:	Ministère des Transports
— Germania:	Kraftfahrt-Bundesamt
— Grecia:	Ministerul Transporturilor
— Irlanda:	Department of Enterprise and Employment
— Italia:	Ministero dei Trasporti
— Luxemburg:	Ministère des Transports
— Țările de Jos:	Rĳksdienst voor het Wegverkeer
— Portugalia:	Direcção-Geral de Viação
— Spania:	Ministerio de Industría y Energía
— Suedia:	Sub autoritatea guvernului Suediei: Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll (SWEDAC) Vägverket Statens Naturvardsverk (privind emisiile: directivele 70/220/CEE, 72/306/CEE, 88/77/CEE și 77/537/CEE
— Regatul Unit:	Vehicle Certification Agency
Elveția	Oficiul federal pentru drumuri

Secțiunea IV

Principii speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare se raportează la actele cu putere de lege și la actele administrative ale acestora din secțiunea I.

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

Schimb de informații

Autoritățile competente ale statelor membre și ale Elveției se informează reciproc cu privire la vehiculele, dispozitivele și sistemele conforme (articolele 5 și 6 din Directiva 74/150/CEE) și neconforme (articolul 8 din Directiva 74/150/CEE) comercializate.

CAPITOLUL 14

BUNĂ PRACTICĂ DE LABORATOR (BPL)

Obiectul și domeniul de aplicare

Dispozițiile prezentului capitol sectorial se aplică testelor efectuate asupra produselor în conformitate cu BPL, fie că este vorba de substanțe sau de preparate reglementate de actele cu putere de lege și de actele administrative din secțiunea I. În sensul prezentului capitol, dispozițiile articolului 4 din prezentul acord referitoare la origine nu se aplică.

Cu excepția unor definiții speciale, se aplică definiția termenilor înscrisă în „principiile OCDE de bună practică de laborator” [anexa II la decizia C(1981) 30 (final) a Consiliului OCDE din 12 mai 1981], în „orientările privind sistemele de verificare a respectării bunei practici de laborator” [anexa I la decizia-recomandare C(1989) 87 (final) a Consiliului din 2 octombrie 1989] și în documentele de consens BPL, Seria OCDE, privind principiile de bună practică de laborator și de verificare a respectării acestor bune practici, precum și toate modificările referitoare la acestea.

Părțile recunosc echivalența programelor reciproce de verificare a conformității cu buna practică de laborator care respectă deciziile și recomandările OCDE menționate anterior și procedurile și principiile legislative, reglementare și administrative enumerate în secțiunea IV.

Părțile acceptă în mod reciproc studiile și datele privind acest aspect, întocmite de laboratoarele celeilalte părți enumerate în secțiunea II, cu condiția ca acestea să participe la programul de verificare a respectării bunei practici de laborator ale acestei părți, în conformitate cu principiile și dispozițiile menționate mai sus.

Părțile acceptă reciproc concluziile verificărilor de studiu și ale inspecțiilor de laborator efectuate de autoritățile de verificare prevăzute în secțiunea III.

Secțiunea I

Acte cu putere de lege și acte administrative

În ceea ce privește testele efectuate asupra produselor chimice în conformitate cu BPL, se aplică dispozițiile relevante ale actelor cu putere de lege și actelor administrative enumerate în continuare.

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (1)

Comunitatea Europeană	Aditivi în hrana animalelor Directiva Consiliului din 18 aprilie 1983 de stabilire a orientărilor pentru evaluarea anumitor produse utilizate în hrana animalelor (83/228/CEE) (JO L 126, 13.5.1983, p. 23) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 16 februarie 1987 de stabilire a orientărilor pentru evaluarea aditivilor din hrana animalelor (87/153/CEE), (JO L 64, 7.3.1987, p. 19) cu modificările ulterioare.
	Alimente Directiva Consiliului din 14 iunie 1989 privind controlul oficial al alimentelor (89/397/CEE) (JO L 186, 30.6.1989, p. 23) cu modificările ulterioare
	Directiva Consiliului din 29 octombrie 1993 privind măsuri suplimentare cu privire la controlul oficial al alimentelor (93/99/CEE) (JO L 290, 24.11.1993, p. 14) cu modificările ulterioare
	Produse cosmetice Directiva Consiliului din 14 iunie 1993 de modificare pentru a șasea oară a Directivei 76/768/CEE privind apropierea legislației statelor membre referitoare la produsele cosmetice (93/35/CEE) (JO L 151, 23.6.1993, p. 32) cu modificările ulterioare
Elveția:	Nu există nici o legislație în domeniul BPL

Dispoziții prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Produse chimice (noi și existente) Directiva Consiliului din 18 decembrie 1986 privind armonizarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la aplicarea principiilor bunelor practici de laborator și verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanțelor chimice (87/18/CEE) (JO L 15, 17.1.1987, p. 29)
	Directiva Consiliului din 30 aprilie 1992 de modificare pentru a șaptea oară a Directivei 67/548/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (92/32/CEE) (JO L 154, 5.6.1992, p. 1)
	Directiva Consiliului din 7 iunie 1988 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (88/379/CEE) (JO L 187, 16.7.1988, p. 14)
	Regulamentul Consiliului din 23 martie 1993 privind evaluarea și controlul riscurilor prezentate de substanțele existente (nr. 793/93/CEE) (JO L 84, 5.4.1993, p. 1)
	Medicamente Directiva Consiliului din 22 decembrie 1986 de modificare a Directivei 75/318/CEE privind armonizarea legislației statelor membre în domeniul standardelor și protocoalelor analitice, farmacotoxicologice și clinice referitoare la testarea produselor medicamentoase brevetate (87/19/CEE) (JO L 15, 17.1.1987, p. 31)
	Directiva Consiliului din 22 decembrie 1986 de modificare a Directivei 65/65/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la produsele medicamentoase brevetate (87/21/CEE) (JO L 15, 17.1.1987, p. 36)
	Directiva Comisiei din 19 iulie 1991 de modificare a anexei la Directiva 75/318/CEE a Consiliului privind armonizarea legislațiilor statelor membre în ceea ce privește normele și protocoalele analitice, farmacotoxicologice și clinice referitoare la testarea produselor medicamentoase brevetate (91/507/CEE) (JO L 270, 26.9.1991, p. 32)
	Produse medicamentoase veterinare Directiva Consiliului din 22 decembrie 1986 de modificare a Directivei 81/852/CEE privind apropierea legislației statelor membre în domeniul standardelor și protocoalelor analitice, farmacotoxicologice și clinice referitoare la testarea produselor medicamentoase veterinare (87/20/CEE) (JO L 15, 17.1.1987, p. 34)
	Directiva Comisiei din 20 martie 1992 de modificare a anexei la Directiva 81/852/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre în ceea ce privește normele și protocoalele analitice, farmacotoxicologice și clinice referitoare la testarea produselor medicamentoase veterinare (92/18/CEE) (JO L 97, 10.4.1992, p. 1)
	Produse fitosanitare Directiva Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (91/414/CEE) (JO L 230, 19.8.1991, p. 1)
	Directiva Comisiei din 27 iulie 1993 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (93/71/CEE) (JO L 221, 31.8.1993, p. 27)
	Directiva Comisiei din 14 iulie 1995 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (95/35/CE) (JO L 172, 22.7.1995, p. 6)
Elveția	Legea federală din 7 octombrie 1983 privind protecția mediului (RO 1984 1122), astfel cum a fost modificată ultima dată la 21 decembrie 1995 (RO 1197 1155)
	Ordonanța din 9 iunie 1986 privind substanțele periculoase pentru mediu (RO 1986 1254), astfel cum a fost modificată ultima dată la 4 noiembrie 1998 (RO 1999 39)
	Legea federală din 21 martie 1969 privind comerțul cu substanțe toxice (RO 1972 430), astfel cum a fost modificată ultima dată la 21 decembrie 1995 (RO 1997 1155)
	Ordonanța din 19 septembrie 1983 privind substanțele toxice (RO 1983 1387), astfel cum a fost modificată ultima dată la 4 noiembrie 1998 (RO 1999 56)
	Regulamentele din 25 mai 1972 pentru aplicarea Convenției intercantonale privind controlul medicamentelor, modificate ultima dată la 23 noiembrie 1995

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

În sensul prezentului capitol, prin „organisme de evaluare a conformității” trebuie să se înțeleagă laboratoarele recunoscute în cadrul programului de verificare a BPL-urilor fiecărei părți.

Pe baza informațiilor furnizate de părțile contractante, în conformitate cu dispozițiile secțiunii V din prezentul capitol, comitetul prevăzut la articolul 10 din prezentul acord stabilește și actualizează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din acord, o listă a laboratoarelor care respectă principiile de BPL.

Secțiunea III

Autorități de desemnare

În sensul prezentului capitol sectorial, prin „autorități de desemnare” se înțeleg autoritățile oficiale de verificare în domeniul BPL-urilor.

Comunitatea Europeană:

— Austria Bundesministerium für Umwelt, Jugend und Familie Department II/2 Stubenbastei 5 A-1010 Wien	Orice produse și substanțe
— Belgia Ministère de la santé publique, de l'environnement et de l'intégration sociale. Inspection pharmaceutique Ministerie van Volksgezondheid, Leemilieu en Sociale Integratie. Farmaceutishce Inspectie Rue Juliette Wytsmanstraat 14 B-1050 Bruxelles	Orice produse și substanțe
— Danemarca Agenția Daneza pentru Industrie și Comerț Tagensvej 137 DK-220 Copenhagen N	Produse chimice industriale și pesticide
Agenția Daneză a Medicamentelor 378, Frederikssundsvej DK-2700 Brønshøj	Produse farmaceutice
— Finlanda Sossiali- ja terveydenhuollon tuotevalvontakeskus / kemikaaliosasto Social- och hälsovårdens produuttillsynscentral / Kemikalieavdelning PL 267 Box FIN-00531 Helsinki	Orice produse și substanțe
— Franța Groupe Interministériel des produits chimiques (GIPC) 3/5 Rue Barbet de Jouy F-75353 Paris 07 SP	Produse chimice industriale, pesticide și produse altele decât cele veterinare
Agence du Médicament 143/147 Boulevard Anatole France F-93200 Saint Denis	Produse farmaceutice altele decât cele veterinare
Ministère de la Santé, Direction Générale de la Santé, Sous-direction pharmacie 1, place de Fontenoy F-75350 Paris 07 SP	Produse cosmetice
CNEVA Agence de médicament vétérinaire, service inspections et contrôles BP 203 F-35302 Fougères Cedex	Produse veterinare
— Germania Bundesministerium für Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit D-53175 Bonn	Orice produse și substanțe
— Grecia General Chemical State Laboratory An Tsoha Street 16 11521 Athens	Orice produse și substanțe
— Irlanda Irish Laboratory Accreditation Board (ILAB) Wilton Park House Wilton Place Dublin 2 Ireland	Orice produse și substanțe
— Italia Ministero della Sanità Dipartimento della Prevenzione GLP Compliance Monitoring Unit Via della Sierra Nevada 60 I-00144 Roma	Orice produse și substanțe
— Țările de Jos Ministry of Health, Welfare and Sports Inspectorate for Health Protection, Commodities and Veterinary Public Health GLP Department PO Box 16.108 2500 BC's Gravenahage Netherlands	Orice produse și substanțe
— Portugalia Instituto Português da Qualidade Ministério da Indústria e Comércio Rua C à Av. dos Três Vales P-2825 Monte da Caparica	Produse chimice industriale pesticide
— Instituto Nacional de Farmacia e do Medicamento. Parque de Saúde de Lisboa Avenida do Brasil 53 P-1700 Lisboa	Produse farmaceutice și veterinare
— Spania Ministerio de Sanidad y Consumo Agencia Española de Medicamento Subdirección General de Seguridad de los Medicamentos Paseo del Prado, 18-20 E-28014 Madrid	Produse farmaceutice și cosmetice
— Suedia Läkemedelsverket (Medical Products Agency) Box 26 S-75103 Uppsala	Produse farmaceutice și produse cosmetice și de igienă
— Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll (SWEDAC) Box 2231 S-10315 Stockholm	Orice alte produse
— Regatul Unit Department of Health GLP Monitoring Authority Hannibal House Market Towers 1, Nine Elms Lane London SW8 5NQ United Kingdom	Orice produse și substanțe

Elveția

Études environnementales sur tous les produits

Oficiul federal pentru mediu, păduri și peisaj

CH-3003 Berne

Études de santé sur les produits pharmaceutiques

Oficiul intercantonal pentru controlul medicamentelor (OICM)

Erlachstraße 8

PO Box

CH-3000 Berne 9

Études de santé sur tous les produits autres que pharmaceutiques

Oficiul federal pentru sănătate publică

Direcția pentru produse chimice

CH-3003 Berne

Secțiunea IV

Principii speciale privind desemnarea organismelor de evaluare a conformității

În sensul prezentului capitol sectorial, prin „desemnarea autorităților de evaluare a conformității” se înțelege procedura prin care autoritățile de verificare în domeniul BPL recunosc că laboratoarele respectă principiile de BPL. În acest scop, ele aplică principiile și procedurile stabilite în dispozițiile menționate în continuare, recunoscute ca fiind echivalente și conforme cu actele C(1981) 30 final și C(1989) 87 final adoptate de Consiliul OCDE.

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 18 decembrie 1986 privind armonizarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la aplicarea principiilor bunelor practici de laborator și verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanțelor chimice (87/18/CEE) (JO L 15, 17.1.1987, p. 29).
	Directiva Consiliului din 9 iunie 1988 privind inspecția și verificarea Bunei Practici de Laborator (BPL) (88/320/CEE) (JO L 145, 11.6.1988, p. 35)
	Directiva Comisiei din 18 decembrie 1989 de adaptare la progresul tehnic a anexei la Directiva 88/320/CEE a Consiliului privind inspecția și verificarea Bunei Practici de Laborator (BPL) (90/18/CEE) (JO L 11, 13.1.1990, p. 37)
Elveția	Legea federală din 7 octombrie 1983 privind protecția mediului (RO 1984 1122), astfel cum a fost modificată ultima dată la 21 decembrie 1995 (RO 1197 1155)
	Ordonanța din 9 iunie 1986 privind substanțele periculoase pentru mediu (RO 1986 1254), astfel cum a fost modificată ultima dată la 4 noiembrie 1998 (RO 1999 39)
	Legea federală din 21 martie 1969 privind comerțul cu substanțe toxice (1972 435), astfel cum a fost modificată ultima dată la 21 decembrie 1995 (RO 1997 1155)
	Ordonanța din 19 septembrie 1983 privind substanțele toxice (RO 1983 1387), astfel cum a fost modificată ultima dată la 4 noiembrie 1998 (RO 1999 56)
	Regulamentele din 25 mai 1972 pentru aplicarea convenției intercantonale privind controlul medicamentelor, astfel cum au fost modificate ultima dată la 23 noiembrie 1995
	Bune Practici de Laborator (BPL) în Elveția, proceduri și principii, DFI/OICM, martie 1986

Secțiunea V

Dispoziții suplimentare

1. Schimb de informații

În conformitate cu articolul 12 din acord, părțile își transmit cu precădere, cel puțin o dată pe an, o listă a laboratoarelor care, pe baza rezultatelor inspecțiilor și ale verificărilor de studii, respectă principiile de BPL, precum și datele la care au avut loc inspecțiile sau verificările și gradul de conformitate a laboratoarelor cu BPL.

În cazul în care un laborator prevăzut în secțiunea II din prezentul capitol sectorial care declară că aplică principiile în domeniul BPL nu le respectă într-o măsură susceptibilă să compromită integritatea sau autenticitatea oricăruia dintre aceste studii, părțile se informează reciproc cu privire la aceasta, în timp util și în conformitate cu dispozițiile articolului 6 din acord.

Părțile își transmit toate informațiile suplimentare privind inspecția unui laborator sau verificarea de studii, din momentul în care cealaltă parte adresează unei părți o cerere rezonabilă în acest sens.

2. Inspecții de laborator

Fiecare parte poate solicita o inspecție de laborator sau o verificare de studii suplimentare în cazul în care există îndoieli justificate cu privire la conformitatea unui test cu Bunele Practici de Laborator.

În cazul în care, în situații excepționale, îndoiala persistă, iar o parte invocă o anumită preocupare, aceasta poate, în conformitate cu dispozițiile articolului 8 din acord, să desemneze unul sau mai mulți experți dintre autoritățile sale enumerate în secțiunea III pentru a participa la o inspecție de laborator sau la o verificare de studiu întreprinsă de autoritățile celeilalte părți.

3. Confidențialitate

În conformitate cu dispozițiile articolului 13 din acord, părțile își asumă obligația de a nu dezvălui informațiile care le sunt transmise în cadrul prezentului capitol sectorial sau pe care le obțin în cadrul participării la o inspecție sau la o verificare de studiu și care se încadrează în definiția unui secret comercial sau a unei informații comerciale sau financiare confidențiale. Ele tratează aceste informații cu o confidențialitate cel puțin egală aceleia pe care i-o garantează partea care i-a furnizat-o și se asigură că autoritățile cărora le-a fost transmisă informația o tratează în același mod.

4. Cooperare

În conformitate cu articolul 9 din acord, fiecare parte poate, la cererea sa, să participe în calitate de observator la o vizită de inspecție a unui laborator, efectuată de autoritățile celeilalte părți, cu acordul laboratorului respectiv, pentru a asigura o înțelegere permanentă a procedurilor de inspecție ale celeilalte părți.

CAPITOLUL 15

INSPECȚIA BPF A PRODUSELOR MEDICAMENTOASE ȘI CERTIFICAREA LOTURILOR

Obiectul și domeniul de aplicare

Dispozițiile prezentului capitol reglementează toate medicamentele fabricate pe cale industrială în Elveția și în Comunitatea Europeană și cărora li se aplică cerințele de Bună Practică de Fabricare (BPF).

În ceea ce privește medicamentele reglementate de prezentul capitol, fiecare parte recunoaște concluziile inspecțiilor producătorilor, efectuate de către serviciile de inspecție competente ale celeilalte părți și autorizațiile de fabricație emise de autoritățile competente ale celeilalte părți.

Cealaltă parte recunoaște certificarea de către producător a conformității fiecărui lot cu specificațiile sale, fără a fi necesar un alt control la import.

De asemenea, cealaltă parte recunoaște eliberările oficiale de loturi efectuate de o autoritate a părții exportatoare.

Prin „medicamente” se înțeleg toate produsele reglementate de legislația farmaceutică din Comunitatea Europeană și din Elveția, menționate în secțiunea I a prezentului capitol. Definiția medicamentelor include toate produsele de uz uman și veterinar, în special produsele farmaceutice, imunologice și radiofarmaceutice chimice și biologice, medicamentele derivate din sânge și din plasmă umană, amestecurile preliminare fabricării de furaje cu conținut medicamentos și, după caz, vitaminele, mineralele, plantele medicinale și medicamentele homeopatice.

„BPF”-ul reprezintă elementul de garantare a calității care asigură că medicamentele sunt fabricate și controlate în mod constant, în conformitate cu standardele de calitate adaptate utilizării lor și cu cerințele autorizației de introducere pe piață și cu specificațiile produselor. În sensul prezentului capitol, aceasta include sistemul potrivit căruia producătorul primește specificația produsului și a procesului de la titularul sau de la solicitantul autorizației în vederea introducerii pe piață și garantează că medicamentul este fabricat în conformitate cu această specificație (echivalentă certificării de către persoana calificată în Comunitatea Europeană).

În cazul medicamentelor reglementate de legislația uneia dintre părți, însă nu și de legislația celeilalte părți, producătorul poate solicita, în sensul prezentului acord, efectuarea unei inspecții de către serviciul de inspecție competent la nivel local. Această dispoziție se aplică, printre altele, fabricării de substanțe farmaceutice active, de produse intermediare și de produse destinate unor teste clinice, precum și inspecțiilor prealabile introducerii pe piață. Dispozițiile operaționale în această privință sunt incluse în secțiunea III alineatul (3).

Certificarea producătorilor

La cererea unui exportator, a unui importator sau a autorității competente a celeilalte părți, autoritățile responsabile cu emiterea autorizațiilor de fabricare și cu controlul fabricării produselor medicamentoase certifică faptul că producătorul:

—	este autorizat în mod corespunzător să fabrice medicamentul respectiv sau să efectueze respectiva operație de fabricare specificată

—	este inspectat în mod regulat de autorități

—	respectă cerințele naționale BPF recunoscute ca echivalente de cele două părți și enumerate în secțiunea I din prezentul capitol. În cazul în care se face referire la alte cerințe BPF, acest lucru trebuie menționat în certificat.

De asemenea, certificatele trebuie să identifice locul sau locurile de fabricație (și, după caz, laboratoarele de testare pe bază de contract).

Certificatele sunt întocmite rapid într-un termen care nu trebuie să depășească treizeci de zile calendaristice. În mod excepțional, mai ales în cazul în care trebuie efectuată o nouă inspecție, acest termen poate fi prelungit până la șaizeci de zile.

Certificarea loturilor

Fiecare lot exportat trebuie să fie însoțit de un certificat de lot întocmit de producător (autocertificare) în urma unei analize calitative complete, a unei analize cantitative a tuturor principiilor active, și după efectuarea tuturor testelor sau controalelor necesare pentru a garanta calitatea produsului în conformitate cu cerințele autorizației de introducere pe piață. Certificatul trebuie să ateste că lotul respectă specificațiile și trebuie păstrat de importatorul lotului. El este prezentat la cererea autorității competente.

La întocmirea unui certificat, producătorul trebuie să țină seama de dispozițiile sistemului actual de certificare al OMS cu privire la calitatea produselor farmaceutice care fac obiectul schimburilor internaționale. Certificatul trebuie să detalieze specificațiile convenite ale produsului, să indice metodele și rezultatele analizei. El trebuie să cuprindă o declarație conform căreia documentele privind tratarea și ambalarea lotului au fost examinate și considerate conforme cu BPF-urile. Certificatul de lot trebuie semnat de persoana care are calitatea să autorizeze vânzarea sau livrarea lotului, adică, în Comunitatea Europeană, „persoana calificată” prevăzută la articolul 21 din Directiva 75/319/CEE și, în Elveția, persoana responsabilă prevăzută la articolele 4 și 5 din Ordonanța privind produsele imunobiologice, la articolele 4 și 5 din ordonanța privind produsele imunobiologice de uz veterinar și la articolul 10 din directivele OICM privind fabricarea medicamentelor.

Acordarea liberului de vama pentru un lot

În cazul în care se acordă liberul de vamă pentru un lot, acordările liberului de vamă pentru un lot efectuate de o autoritate a părții exportatoare prevăzută în secțiunea 2 sunt recunoscute de cealaltă parte. Producătorul furnizează certificatul de liber de vamă.

În ceea ce privește Comunitatea Europeană, procedura de acordare a liberului de vamă pentru loturi este precizată în documentul „Control Authority Release of Vaccines and Blood Products of 24 September 1998”, precum și în diverse proceduri specifice de acordare a liberului de vamă pentru loturi. Pentru Elveția, procedura de acordare a liberului de vamă este definită la articolele 22-27 din Ordonanța privind produsele imunobiologice, la articolele 20-25 din Ordonanța privind produsele imunobiologice de uz veterinar și la articolele 4-6 din directivele OICM privind acordarea liberului de vama pentru loturi de către autoritate.

Secțiunea I

În ceea ce privește BPF, se aplică elementele relevante ale actelor cu putere de lege și ale actelor administrative enumerate mai jos. Cu toate acestea, cerințele în domeniul calității de referință ale produselor pentru export, inclusiv metodele de fabricare și specificațiile acestora, sunt cele menționate pe autorizația corespunzătoare de introducere pe piață emisă de autoritatea competentă a părții importatoare.

Dispozițiile prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Comunitatea Europeană	Directiva Consiliului din 26 ianuarie 1965 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la produsele medicamentoase (65/65/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/39/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 (JO L 214, 24.8.1993, p. 22)
	Directiva Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la normele și protocoalele analitice, farmacotoxicologice și clinice în ceeea ce privește testarea produselor medicamentoase (75/319/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/341/CEE a Consiliului din 3 mai 1989 (JO L 142, 25.5.1989, p. 11)
	Directiva Consiliului din 28 septembrie 1981 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la produsele medicinale veterinare (81/851/CEE), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 90/676/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1990 (JO L 373, 31.12.1990, p. 15)
	Directiva Comisiei din 13 iunie 1991 de stabilire a principiilor și orientărilor de Bună Practică de Fabricație pentru produsele medicamentoase de uz uman (91/356/CEE) (JO L 193, 17.7.1991, p. 30)
	Directiva Comisiei din 23 iulie 1991 de stabilire a principiilor și orientărilor de Bună Practică de Fabricație pentru produsele medicamentoase veterinare (91/412/CEE) (JO L 228, 17.8.1991, p. 70)
	Regulamentul (CEE) nr. 2309/93/CEE al Consiliului din 22 iulie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea produselor medicamentoase de uz uman și veterinar și de înființare a unei Agenții europene pentru evaluarea produselor medicamentoase, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 649/1998 al Comisiei din 23 martie 1998 (JO L 88, 24.3.1998, p. 7)
	Directiva Consiliului din 31 martie 1992 privind distribuția en gros a medicamentelor de uz uman (92/25/CEE) (JO L 113 din 30.4.1992, p. 1) și Ghid privind buna practică de distribuție
	Ghid privind buna practică de fabricație volumul IV al Regulilor privind produsele medicamentoase în Comunitatea Europeană
Elveția	Legea federală din 6 octombrie 1989 privind farmacopeea (RO 1990 570)
	Ordonanța din 23 august 1989 privind produsele imunobiologice (RO 1989 1797), astfel cum a fost modificată ultima dată la 24 februarie 1993 (RO 1993 963)
	Ordonanța din 22 iunie 1994 privind radioprotecția (RO 1994 1947)
	Decretul federal din 22 martie 1996 privind verificarea sângelui, a produselor sangvine și a transplanturilor (RO 1996 2296)
	Ordonanța din 26 iunie 1996 privind verificarea sângelui, a produselor sangvine și a transplanturilor (RO 1996 2309)
	Legea federală din 1 iulie 1966 privind epizootiile (RO 1966 1621)
	Ordonanța din 27 iunie 1995 privind produsele imunobiologice de uz veterinar (RO 1995 3805)
	Convenția intercantonală din 3 iunie 1971 privind controlul medicamentelor (RO 1972 1026), astfel cum a fost modificată ultima dată la 1 ianuarie 1979 (RO 1979 252)
	Regulamentele din 25 mai 1972 referitoare la aplicarea convenției intercantonale privind controlul medicamentelor, modificate ultima dată la 14 mai 1998
	Directivele OICM (Oficiul intercantonal pentru controlul medicamentelor) din 18 mai 1995 privind fabricarea medicamentelor
	Directivele OICM din 23 mai 1985 privind fabricarea principiilor active farmaceutice
	Directivele OICM din 20 mai 1976 privind comercializarea en gros a medicamentelor
	Directivele OICM din 24 noiembrie 1994 privind liberul de vamă a loturilor de către autorități
	Directivele OICM din 19 mai 1988 privind fabricarea și distribuirea alimentelor cu conținut medicamentos
	Directivele OCIM din 19 noiembrie 1998 privind inspecția producătorilor de agenți terapeutici (Directive de inspecție).

Secțiunea II

Organisme de evaluare a conformității

În sensul prezentului capitol, prin „organisme de evaluare a conformității” se înțeleg serviciile oficiale de inspecție BPF ale fiecărei părți.

Comunitatea Europeană

—	Germania Bundesministerium für Gesundheit Am Propsthof 78a D-53108 Bonn Tel. (49-228) 941 23 40 Fax (49-228) 941 49 23 for immunologicals: Paul-Ehrlich-Institut, Federal Agency for Sera & Vaccines Postfach/PO Box D-63207 Langen Tel. (49-610) 377 10 10 Fax (49-610) 377 12 34

—	Austria Bundesministerium für Gesundheit und Konsumentenschuzt Radetzkystrasse 2 A-1031 Wien Tel. (43-1) 711 72 46 42 Fax (43-1) 714 92 22

—	Belgia Inspection générale de la Pharmacie/Algemene Farmaceutische Inspectie Cité administrative de l'État/Rĳksadministratief Centrum Quartier Vésale/Vesalius Gebouw B-1010 Bruxelles/Brussel Tel. (32-2)210 49 24 Fax (32-2)210 48 80

—	Danemarca Sundhedsstyrelsen Medicines Division Frederikssundsvej 378 DK-2700 Brønshøj Tel. (45) 44 88 93 20 Fax (45) 42 84 70 77

—	Spania Ministerio de Sanidad y Consumo Subdirección General de Control Farmaceutico Paseo del Prado 18-20 E-28014 Madrid Tel. (34-1) 596 40 68 Fax (34-1) 596 40 69

—	Finlanda National Agency for Medicines PO Box 278 FIN-00531 Helsinki Tel. (358-0) 396 72 112 Fax (358-0) 71 44 69

—

Franța

for medicinal products for human use

Agence du Médicament

143-145 boulevard Anatole France

F-93200 Saint-Denis

Tel. (33) 148 13 20 00

Fax (33) 148 13 24 78

for veterinary medicinal products

Agence Nationale du Médicament Véterinaire la haute Marche — Javené

F-35133 Fougères

Tel. (33) 9 994 78 78

Fax (33) 9 994 78 99

—	Grecia National Drug Organization (EOF) Mesogion 284 GR-Athens 15562 Tel. (30-1) 654 55 30 Fax (30-1) 654 95 91

—	Irlanda National Drugs Advisory Board 63-64 Adelaide Road Dublin 2 Ireland Tel. (353-1) 676 49 71-7 Fax (353-1) 676 78 36

—	Italia Ministero della Sanità Direzione generale del servizio farmaceutico Viale della Civiltà Romana 7 I-00144 Roma Tel. (39) 06-59 94 36 76 Fax (39) 06-59 94 33 65

—	Luxemburg Division de la Pharmacie et des Médicaments 10 rue C. M. Spoo L-2546 Luxembourg Tel. (352) 47 85 590/93 Fax (352) 22 44 58

—	Țările de Jos Ministerie van Volksgezondheid, Welzĳn en Sport Inspectie voor de Gezondheidszorg Postbus 5406 2280 HK Rĳswĳk Netherlands Tel. (31-70) 340 79 11 Fax (31-70) 340 51 77

—	Portugalia Instituto Nacional da Farmácia e do Medicamento — INFARMED Av. do Brasil, 53 P-1700 Lisboa Tel. (351-1) 795 Fax (351-1) 795 91 16

—

Regatul Unit

for human and veterinary (non immunologicals):

Medicines Control Agency

1 Nine Elms Lane

London SW8 5NQ

United Kingdom

Tel. (44-171) 273 05 00

Fax (44-171) 273 06 76

for veterinary immunologicals

Veterinary Medicines Directorate

Woodham Lane

New Haw, Addlestone

Surrey KT15 3NB

United Kingdom

Tel. (44-193) 233 69 11

Fax (44-193) 233 66 18

—	Suedia Läkemedelsverket — Medical Products Agency Husargatan, 8 Box 26 S-75103 Uppsala Tel. (46-18) 17 46 00 Fax (46-18) 54 85 66

Elveția

Office fédéral de la santé publique, Division produits biologiques, CH-3003 Berne (pentru produsele imunologice de uz uman)

Institut de virologie et immunoprophylaxie (IVI), Centre de recherches de l'Office vétérinaire fédéral, CH-3147 Mittelhäusern (pentru produsele imunobiologice de uz veterinar)

Office intercantonal de contrôle des médicaments, CH-3000 Berne 9 (pentru toate celelalte medicamente de uz uman și veterinar).

Secțiunea III

Dispoziții suplimentare

1. Transmiterea rapoartelor de inspecție

În urma unei cereri motivate, serviciile de inspecție competente transmit o copie a ultimului raport de inspecție a locului de fabricație sau de control, în cazul în care analizele se efectuează pe bază de contract. Cererea poate viza fie un „raport complet de inspecție”, fie un „raport detaliat” (a se vedea punctul 2 de mai jos). Fiecare parte folosește acest raport de inspecție respectând discreția impusă de partea care l-a furnizat.

Părțile se asigură ca rapoartele de inspecție să fie transmise în cel mult treizeci de zile calendaristice, acest termen putând fi prelungit până la șaizeci de zile în cazul în care trebuie efectuată o nouă inspecție.

2. Rapoarte de inspecție

Un „raport complet de inspecție” cuprinde un dosar principal („Site Master File”), întocmit de producătorul sau de serviciul de inspecție, și un raport descriptiv întocmit de acesta din urmă. Un „raport detaliat” răspunde unor întrebări specifice despre societate, adresate de cealaltă parte.

3. BPF de referință

(a)	Producătorii sunt supuși inspecțiilor în funcție de BPF-ul în vigoare în partea exportatoare (a se vedea secțiunea 1).

(b)

În ceea ce privește medicamentele reglementate de legislația farmaceutică a părții importatoare și nu a părții exportatoare, serviciul de inspecție competent la nivel local care dorește să procedeze la o inspecție a operațiilor de fabricare, face acest lucru ținând seama de propriul său BPF sau în absența unor cerințe BPF specifice, în funcție de BPF-ul în vigoare în partea importatoare.

Pentru produsele sau categoriile de produse specifice (medicamente care se înscriu în cadrul cercetării, materii prime care nu se limitează la principiile farmaceutice active), echivalența cerințelor de BPF se determină prin aplicarea procedurii adoptate de către comitet.

4. Natura inspecțiilor

(a)	Inspecțiile urmăresc în mod obișnuit verificarea respectării BPF-ului de către producător. Este vorba de inspecții generale BPF (sau inspecții regulate, periodice sau de rutină).

(b)

Inspecțiile privind „produsele sau procesele” (care pot fi, de asemenea, inspecții „prealabile introducerii pe piață”) se referă mai ales la un produs sau la o serie de produse sau de procese și includ o evaluare a validării și a respectării procesului specific sau ale aspectelor controlului descrise în autorizația de introducere pe piață. În cazul în care acest lucru este necesar, serviciului de inspecție i se pun la dispoziție, cu titlu confidențial, informații despre produs (dosarul calitate al unei cereri sau dosarul autorizație).

5. Cheltuieli

Regimul cheltuielilor de inspecție/de stabilire este determinat de locul de fabricație. Producătorilor stabiliți pe teritoriul celeilalte părți nu li se impune nici o taxă.

6. Clauza de salvgardare pentru inspecții

Fiecare parte își rezervă dreptul de a proceda la propria inspecție din motive pe care le indică celeilalte părți. Aceste inspecții trebuie notificate, în prealabil, celeilalte părți și vor fi efectuate în comun de autoritățile competente ale celor două părți, în conformitate cu dispozițiile articolului 8 din acord. Se va recurge la această clauză de salvgardare doar în mod excepțional.

7. Schimbul de informații între autorități și apropierea cerințelor de calitate

În conformitate cu dispozițiile generale ale acordului, părțile schimbă între ele toate informațiile necesare pentru recunoașterea reciprocă a inspecțiilor.

De asemenea, autoritățile competente din Elveția și din Comunitatea Europeană se vor informa reciproc cu privire la orice nouă instrucțiune tehnică și la orice nouă procedură de inspecție. Fiecare parte o consultă pe cealaltă înainte de a adopta o asemenea procedură și se străduiește să promoveze apropierea acestora.

8. Formarea inspectorilor

În conformitate cu articolul 9 din acord, sesiunile de formare pentru inspectori, organizate de autorități sunt accesibile inspectorilor celeilalte părți. Părțile la acord se informează reciproc cu privire la aceste sesiuni.

9. Inspecțiile comune

În conformitate cu dispozițiile articolului 12 din acord și pe baza acordului comun între părți, se pot organiza inspecții comune. Aceste inspecții urmăresc dezvoltarea unei înțelegeri și a unei interpretări comune a practicilor și a cerințelor. Organizarea acestor inspecții și forma lor sunt acceptate prin intermediul unor proceduri aprobate de Comitetul mixt înființat prin articolul 10 din acord.

10. Sistem de alertă

Părțile se pun de acord asupra corespondenților pentru a permite autorităților și producătorilor să informeze autoritățile celeilalte părți cu toată promptitudinea necesară în caz de defect de calitate, de refuzare a unui lot, de contrafacere sau în cazul oricărei alte probleme privind calitatea care ar putea necesita controale suplimentare sau suspendarea distribuirii lotului. Va fi adoptată o procedură detaliată de alertă.

Părțile se asigură că se vor informa cu toată promptitudinea necesară cu privire la orice suspendare sau retragere (totală sau parțială) a unei autorizații de fabricație, pentru nerespectarea BPF-ului care ar putea afecta protecția sănătății publice.

11. Corespondenți

În sensul prezentului acord, corespondenții pentru toate aspectele tehnice precum schimburile de rapoarte de inspecție, seminare de formare a inspectorilor, cerințe tehnice, sunt:

pentru Comunitatea Europeană:

directorul Agenției Europene pentru Evaluarea Produselor Medicamentoase și

pentru Elveția:

serviciile oficiale de inspecție BPF enumerate în secțiunea II.

12. Divergențe de opinie

Cele două părți fac demersuri pentru a depăși divergențele de opinie în ceea ce privește, printre altele, respectarea cerințelor de către producători și concluziile rapoartelor de inspecție. În cazul în care dezacordul persistă, problema va fi înaintată comitetului înființat prin articolul 10 din acord.

(1) În cadrul prezentului acord, expresia „rețea publică de telecomunicații” trebuie interpretată în spiritul legislației elvețiene ca „instalații ale unui furnizor de servicii”.

ANEXA 2

PRINCIPII GENERALE DE DESEMNARE A ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

A. Cerințe și condiții generale

(1)	În cadrul prezentului acord, autoritățile de desemnare sunt singurele responsabile de competențele și de capacitățile organismelor pe care le-au desemnat și desemnează doar entități cu identitate juridică aflate sub jurisdicția lor.

(2)

Autoritățile de desemnare desemnează organisme de evaluare a conformității apte să demonstreze, pe baza unor probe obiective, că înțeleg cerințele și procedurile de certificare prevăzute de actele cu putere de lege și actele administrative menționate în anexa 1 și aplicabile produsului respectiv, categoriei de produse sau sectorului pentru care sunt desemnate organismele și că posedă experiența și competențele necesare pentru a aplica aceste cerințe și proceduri.

(3)

Proba competenței tehnice trebuie să includă:

—	cunoașterea tehnică a categoriilor de produse, de procese sau de servicii pe care organismul de evaluare a conformității este dispus să le controleze;

—	înțelegerea standardelor tehnice și/sau a actelor cu putere de lege și a actelor administrative avute în vedere pentru desemnare;

—	capacitatea materială de a îndeplini o sarcină dată de evaluare a conformității;

—	gestionarea adecvată a acestei sarcini și

—	orice alt element care permite garantarea faptului că sarcina de evaluare a conformității va fi dusă la îndeplinire în orice circumstanță.

(4)

Criteriile de competență tehnică sunt întemeiate, în măsura în care este posibil, pe documente recunoscute pe plan internațional, în special pe seria de standarde EN 45000 sau echivalentele sale, precum și pe documente interpretative corespunzătoare. Cu toate acestea, este clar că aceste documente trebuie interpretate astfel încât să includă diversele tipuri de cerințe prevăzute de actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile.

(5)

Părțile încurajează armonizarea procedurilor de desemnare și coordonare a procedurilor de evaluare a conformității prin cooperarea între autoritățile de desemnare și organismele de evaluare a conformității prin ședințe de coordonare, prin participarea la aranjamente de recunoaștere reciprocă și prin ședințe de grupuri de lucru ad-hoc. De asemenea, părțile încurajează organismele de acreditare să participe la aranjamentele de recunoaștere reciprocă.

B. Sistemul de verificare a competenței organismelor de evaluare a conformității

Pentru verificarea competenței tehnice a organismelor de evaluare a conformității, autoritățile responsabile pot recurge la diferite mecanisme care să asigure un nivel de încredere corespunzător între părți. În cazul în care este necesar, o parte precizează autorității de desemnare care sunt mijloacele prin care poate fi stabilită competența tehnică.

(a) Acreditare

Acreditarea constituie o prezumție de competență tehnică a organismelor de evaluare a conformității pentru aplicarea cerințelor stabilite de cealaltă parte, în cazul în care organismul de acreditare competent:

—	respectă dispozițiile relevante în vigoare pe plan internațional (standardele EN 45000 sau ghidurile ISO/CEI) și

—	este semnatar al unor acorduri multilaterale în cadrul cărora este supus unor evaluări de către omologii săi sau

—

participă, lucrând sub autoritatea unei Autorități de Desemnare și în conformitate cu modalitățile care trebuie stabilite, la programe de comparare și de schimburi de experiență tehnică, astfel încât să asigure perpetuarea încrederii în capacitatea tehnică a organismelor de acreditare și a organismelor de evaluare a conformității. Astfel de programe vor putea cuprinde evaluări comune, programe speciale de cooperare sau evaluări ale conformității.

În cazul în care criteriile aplicabile organismelor de evaluare a conformității prevăd ca acestea să evalueze conformitatea produsului, a procesului sau a serviciului direct cu standarde sau specificații tehnice, autoritățile de desemnare pot utiliza acreditarea ca o prezumție a competenței tehnice a organismului de evaluare a conformității, cu condiția ca aceasta să permită evaluarea capacității organismelor de a aplica aceste standarde sau specificații tehnice. Desemnarea se limitează la aceste sarcini ale organismului de evaluare a conformității.

În cazul în care criteriile aplicabile organismelor de evaluare a conformității prevăd ca acestea să evalueze conformitatea produsului, a procesului sau a serviciului nu direct cu standarde sau specificații tehnice, ci cu cerințe generale (cerințe esențiale), autoritățile de desemnare pot utiliza acreditarea drept prezumție de competență tehnică a organismului de evaluare a conformității, cu condiția ca aceasta să conțină în acest caz elemente care să permită evaluarea capacității organismului de evaluare a conformității (cunoașterea din punct de vedere tehnic a produsului, cunoașterea utilizării sale etc.) de a evalua conformitatea produsului cu aceste cerințe esențiale. Desemnarea se limitează la aceste sarcini ale organismului de evaluare a conformității.

(b) Alte mijloace

În cazul în care nu există un sistem de acreditare sau din alte motive, autoritățile responsabile solicită organismelor de evaluare a conformității să furnizeze dovada competenței lor prin alte mijloace precum:

—	participarea la acorduri regionale sau internaționale de recunoaștere reciprocă sau la sisteme de certificare;

—	evaluarea regulată de către omologi, pe baza unor criterii transparente și desfășurată cu expertiza corespunzătoare;

—	teste de aptitudine sau

—	comparații între organismele de evaluare a conformității.

C. Evaluarea sistemului de verificare

(7)

După definirea unui sistem de verificare care permite evaluarea competenței organismelor de evaluare a conformității, cealaltă parte va fi invitată să verifice faptul că sistemul garantează conformitatea procesului de desemnare cu propriile sale cerințe juridice. Această verificare se va referi cu precădere la relevanța și eficiența sistemului de verificare și nu doar la organismele de evaluare a conformității ca atare.

D. Desemnarea formală

(8)

În cazul în care părțile prezintă Comitetului propunerile lor de includere a organismelor de evaluare a conformității în anexe, acestea transmit următoarele informații pentru fiecare organism:

(a)

nume;

(b)	adresă poștală;

(c)	număr de fax;

(d)	capitol sectorial, categorii de produse sau produse, procese și servicii avute în vedere de desemnare;

(e)	proceduri de evaluare a conformității avute în vedere de desemnare;

(f)	mijloace utilizate pentru determinarea competenței organismului.

ACT FINAL

Plenipotențiarii

COMUNITĂȚII EUROPENE

și

ai CONFEDERAȚIEI ELVEȚIENE

reuniți la data de douăzeci și unu iunie o mie nouă sute nouăzeci și nouă, la Luxemburg pentru semnarea Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității au adoptat declarațiile comune menționate în continuare și atașate la prezentul act final:

Declarația comună a părților contractante privind revizuirea articolului 4

Declarația comună privind recunoașterea reciprocă a unor bune practici clinice și a inspecțiilor BPC

Declarația comună a părților contractante privind actualizarea anexelor

Declarația comună privind viitoarele negocieri suplimentare

De asemenea, aceștia au luat act de următoarea declarație anexată la prezentul act final

Declarația privind participarea Elveției în comitete,

V Luxemburgu, dvadsiateho prvého júna tisícdeväťstodeväťdesiatdeväť.

Hecho en Luxemburgo, el día ventiuno de junio del año mil novecientos noventa y nueve.

Udfærdiget i Luxembourg, den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems.

Geschehen zu Luxemburg am einundzwanzigsten Juni neunzehnhundertneunundneunzig.

Έγινε στο Λουξεμβούργο, στις είκοσι μία Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα εννέα.

Done at Luxembourg on the twenty-first day of June in the year one thousand nine hundred and ninety-nine.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig.

Feito no Luxemburgo, em vinte e um de Junho de mil novecentos e noventa e nove.

Tehty Luxemburgissa kahdentenakymmenentenäensimmäisenä päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäyhdeksän.

Som gjordes i Luxemburg den tjugoförsta juni nittonhundranittionio.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für die Schweizerische Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska edsförbundets vägnar

DECLARAȚIA COMUNĂ A PĂRȚILOR CONTRACTANTE

privind revizuirea articolului 4

Părțile contractante își asumă obligația de a revizui articolul 4 din Acordul privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității, în special pentru a include produsele originare din alte țări, după ce părțile vor fi încheiat cu aceste țări acorduri de recunoaștere reciprocă privind evaluarea conformității.

În acel moment, dispozițiile secțiunii V din capitolul 12 al acestui acord vor fi revizuite.

DECLARAȚIA COMUNĂ

privind recunoașterea reciprocă a bunelor practici clinice și a inspecțiilor BPC

Pentru produsele medicale, este acceptată, în prezent, includerea rezultatelor testelor clinice efectuate pe teritoriul părților contractante în cererile de autorizare de introducere pe piață sau orice altă variantă sau prelungire ale acestor cereri. În principiu, părțile contractante își asumă obligația de a accepta în continuare aceste teste clinice pentru cererile de autorizare de introducere pe piață. Ele sunt de acord să lucreze la apropierea Bunelor Practici Clinice, în special prin aplicarea actualelor declarații de la Helsinki și de la Tokio, precum și a tuturor recomandărilor privind testele clinice adoptate în cadrul Conferinței Internaționale privind Armonizarea. Cu toate acestea, datorită evoluției legislației aplicabile verificării și autorizării testelor clinice în Comunitatea Europeană, recunoașterea reciprocă a controlului oficial al acestor teste va fi studiată în mod amănunțit într-un viitor apropiat, iar modalitățile practice vor fi stabilite într-un capitol separat.

DECLARAȚIA COMUNĂ A PĂRȚILOR CONTRACTANTE

privind actualizarea anexelor

Părțile contractante își asumă obligația de a aduce la zi anexele la Acordul privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității cel târziu la o lună după intrarea în vigoare a acestuia.

DECLARAȚIA COMUNĂ

privind viitoare negocieri suplimentare

Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană își declară intenția de a începe negocieri în vederea încheierii de acorduri în domeniile de interes comun, cum ar fi actualizarea Protocolului 2 la Acordul de liber schimb din 1972, participarea Elveției la anumite programe comunitare pentru formare, tineret, media, statistici și mediu. Aceste negocieri ar trebui pregătite imediat după încheierea actualelor negocieri bilaterale.

DECLARAȚIA

privind participarea Elveției în comitete

Consiliul hotărăște ca reprezentanții Elveției să participe în calitate de observatori și pentru aspectele care îi privesc, la reuniunile următoarelor comitete și grupuri de experți:

—	Comitetul pentru programe de cercetare, inclusiv Comitetul pentru cercetare științifică și tehnică (CREST)

—	Comisia administrativă pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți

—	Grupul de coordonare privind recunoașterea reciprocă a diplomelor de învățământ superior

—	Comitete consultative privind rutele aeriene și pentru aplicarea regulilor concurenței în domeniul transporturilor aeriene.

Aceste comitete se reunesc în absența reprezentanților Elveției atunci când se recurge la vot.

În ceea ce privește celelalte comitete cu atribuții în domenii reglementate de prezentele acorduri și pentru care Elveția, fie a preluat acquis-ul comunitar, fie îl aplică prin echivalență, Comisia va consulta experții Elveției în conformitate cu articolul 100 din acordul SEE.

11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

159

22002A0430(06)

L 114/430

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice

COMUNITATEA EUROPEANĂ (denumită în continuare „Comunitatea”),

pe de-o parte, și

CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ (denumită în continuare „Elveția”),

pe de altă parte,

denumite amândouă în continuare „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE eforturile realizate și angajamentele luate de către părți privind liberalizarea achizițiilor publice respective, în special prin Acordul privind achizițiile publice (AAP) încheiat la Marrakesh la 15 aprilie 1994 care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1996 și prin adoptarea unor dispoziții naționale care prevăd deschiderea efectivă a piețelor în domeniul achizițiilor publice prin liberalizare progresivă,

AVÂND ÎN VEDERE schimbul de scrisori din 25 martie și 5 mai 1994 între Comisia Comunităților Europene și Oficiul federal pentru afaceri economice externe din Elveția,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul încheiat la 22 iulie 1972 între Elveția și Comunitate,

DORIND să amelioreze și să extindă sfera de aplicare a anexei I a fiecărei părți la AAP,

DORIND, de asemenea, să continue eforturile de liberalizare acordându-și reciproc acces la contracte de achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii încheiate de operatorii de telecomunicații și de operatorii feroviari, de entitățile care își desfășoară activitatea în domeniul energiei alta decât electricitatea și de entitățile private care prestează servicii publice operând în temeiul unor drepturi exclusive sau speciale acordate de către o autoritate competentă și care își desfășoară activitatea în sectoarele apei potabile, electricității, transportului urban, al aeroporturilor și porturilor fluviale și maritime,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

CAPITOLUL I

EXTINDEREA DOMENIULUI DE APLICARE A ACORDULUI PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE ÎNCHEIAT ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI MONDIALE A COMERȚULUI

Articolul 1

Obligațiile Comunității

(1) Pentru a completa și extinde domeniul de aplicare al angajamentelor față de Elveția în temeiul Acordului privind achizițiile publice (AAP) încheiat la 15 aprilie 1994 în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Comunitatea se angajează să-și modifice anexele și notele generale din apendicele I la AAP după cum urmează:

se elimină trimiterea la „Elveția” la prima liniuță din nota generală nr. 2 pentru a permite furnizorilor și prestatorilor de servicii elvețieni să conteste, în temeiul articolului XX, atribuirea de contracte de către entitățile din Comunitate enumerate în anexa 2 alineatul (2).

(2) Comunitatea va notifica Secretariatului OMC acest amendament în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului acord.

Articolul 2

Obligațiile Elveției

(1) Pentru a completa și extinde sfera de aplicare a angajamentelor față de Comunitate în temeiul AAP, Elveția se angajează să-și modifice anexele și notele generale din apendicele I la AAP după cum urmează:

se inserează la anexa 2, la „Lista entităților”, următorul punct nou, după punctul 2:

„(3)	Autoritățile și organismele publice de la nivelul districtelor și comunelor.”

(2) Elveția va notifica Secretariatului OMC acest amendament în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului acord.

CAPITOLUL II

CONTRACTE ADJUDECATE DE CĂTRE OPERATORII DE TELECOMUNICAȚII, DE CĂTRE OPERATORII FEROVIARI ȘI DE CĂTRE ANUMITE SOCIETĂȚI DE PRESTĂRI DE SERVICII PUBLICE

Articolul 3

Obiective, definiții și domeniu de aplicare

(1) Obiectivul prezentului acord este de a asigura, în mod transparent și fără nici o discriminare, accesul reciproc al furnizorilor și prestatorilor de servicii din cele două părți la contractele privind produsele și serviciile, inclusiv lucrări de construcții, adjudecate de operatori de telecomunicații, de operatori feroviari, de entități care-și desfășoară activitatea în domeniul energiei alta decât electricitatea și de entități private care prestează anumite servicii publice din cele două părți.

(2) În sensul prezentului capitol, se înțelege prin:

(a)

„operatori de telecomunicații” (denumiți în continuare „OT”), entitățile care pun la dispoziție sau exploatează rețele publice de telecomunicații sau furnizează unul sau mai multe servicii publice de telecomunicații și care fie sunt autorități publice sau întreprinderi aflate în proprietate publică, fie beneficiază de drepturi exclusive sau speciale acordate pentru desfășurarea acestei activități de către o autoritate competentă a uneia dintre părți;

(b)	„rețea publică de telecomunicații”, infrastructura de telecomunicații accesibilă publicului care permite transportul semnalelor între puncte terminale definite din rețea prin cablu, prin unde hertziene, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

(c)	„servicii publice de telecomunicații”, servicii care constau, integral sau parțial, în transmiterea și direcționarea de semnale prin rețeaua publică de telecomunicații prin procedee de telecomunicații, cu excepția radiodifuziunii și a televiziunii;

(d)

„operatori feroviari” (denumiți în continuare „OF”), entități care fie sunt autorități publice sau întreprinderi aflate în proprietate publică, fie beneficiază de drepturi exclusive sau speciale acordate pentru exercitarea acestei activități de către o autoritate competentă a uneia dintre părți și care au ca activitate și exploatarea rețelelor destinate furnizării unui serviciu public în domeniul transportului feroviar;

(e)

„entități care își desfășoară activitatea în domeniul energiei alta decât electricitatea”, entitățile care fie sunt autorități publice sau întreprinderi aflate în proprietate publică, fie beneficiază de drepturi exclusive sau speciale acordate pentru desfășurarea acestei activități de către o autoritate competentă a uneia dintre părți și care desfășoară una sau mai multe activități dintre cele menționate în continuare la punctele (i) și (ii):

(i)	punerea la dispoziție sau exploatarea unor rețele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției de gaz sau de căldură sau alimentarea acestor rețele cu gaz sau căldură sau

(ii)	exploatarea unei zone geografice cu scopul de a prospecta sau de a extrage petrol, gaz, cărbune sau alți combustibili solizi;

(f)

„entități private care prestează servicii publice”, entități care nu sunt reglementate de AAP, dar care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale acordate pentru desfășurarea acestei activități de către o autoritate competentă a uneia dintre părți și care desfășoară una sau mai multe activități dintre cele menționate în continuare la punctele (i)-(v):

(i)	punerea la dispoziție sau exploatarea unor rețele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției de apă potabilă sau alimentarea acestor rețele cu apă potabilă;

(ii)	punerea la dispoziție sau exploatarea unor rețele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției de electricitate sau alimentarea acestor rețele cu electricitate;

(iii)

punerea la dispoziția transportatorilor aerieni a unor aeroporturi sau a altor terminale de transport;

(iv)	punerea la dispoziția transportatorilor maritimi sau fluviali a unor porturi maritime sau de interior sau a altor terminale de transport;

(v)	exploatarea rețelelor destinate furnizării unui serviciu public în domeniul transportului feroviar urban, prin sisteme automate, cu tramvaie, troleibuze, autobuze sau al transportului pe cablu.

(3) Prezentul acord se aplică actelor cu putere de lege, normelor administrative și practicilor privind contractele adjudecate de OT și OF din cele două părți, de entitățile care își desfășoară activitatea în domeniul energiei alta decât electricitatea și de entitățile private care prestează un serviciu public (denumite în continuare „entități reglementate”), așa cum au fost acestea definite de prezentul articol și specificate în anexele I-IV, precum și atribuirii oricărui contract de către aceste entități reglementate.

(4) Articolele 4 și 5 se aplică contractelor sau seriilor de contracte a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare de:

(a)

în cazul contractelor adjudecate de OT:

(i)	600 000 EUR sau echivalentul în DST pentru bunuri și servicii;

(ii)	5 000 000 EUR sau echivalentul în DST pentru lucrări;

(b)

în cazul contractelor adjudecate de OF și de entități care își desfășoară activitatea în domeniul energiei alta decât electricitatea:

(i)	400 000 EUR sau echivalentul în DST pentru bunuri și servicii;

(ii)	5 000 000 EUR sau echivalentul în DST pentru lucrări;

(c)

în cazul contractelor adjudecate de entități private care furnizează servicii publice:

(i)	400 000 DST sau echivalentul în EUR pentru bunuri și servicii;

(ii)	5 000 000 DST sau echivalentul în EUR pentru lucrări.

Conversia EUR în DST se operează în temeiul procedurilor prevăzute de Acordul privind achizițiile publice (AAP).

(5) Prezentul capitol nu se aplică în cazul contractelor adjudecate de OT pentru cumpărăturile acestora destinate exclusiv asigurării unuia sau mai multor servicii de telecomunicații în cazul în care alte entități sunt libere să ofere aceleași servicii în aceeași zonă geografică și în condiții în esență identice. Fiecare parte informează cealaltă parte cu privire la aceste contracte în cel mai scurt timp. Această dispoziție se aplică de asemenea, în condițiile menționate, contractelor adjudecate de OF, de entitățile care operează în domeniul energiei alta decât electricitatea și de entitățile private care prestează un serviciu public imediat ce aceste sectoare se vor liberaliza.

(6) În ceea ce privește serviciile, inclusiv lucrările de construcții, prezentul acord se aplică acelora care sunt enumerate în anexele VI și VII la prezentul acord.

(7) Prezentul acord nu se aplică entităților reglementate în cazul în care acestea întrunesc condițiile prevăzute, pentru Comunitate, la articolul 2 alineatele (4) și (5), articolul 3, articolul 6 alineatul (1), articolul 7 alineatul (1), articolul 9 alineatul (1), articolele 10, 11, 12 și articolul 13 alineatul (1) din Directiva 93/38/CE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/4/CEE din 16 februarie 1998 (JO L 101, 4.4.1998, p. 1) și, pentru Elveția, în anexele VI și VIII.

De asemenea, acesta nu se aplică nici contractelor adjudecate de OF în cazul în care au ca obiect cumpărarea sau închirierea de produse destinate refinanțării contractelor de bunuri adjudecate în temeiul prevederilor prezentului acord.

Articolul 4

Proceduri de achiziții publice

(1) Părțile se asigură că procedurile și practicile de atribuire a contractelor de achiziții publice urmate de către entitățile reglementate sunt în conformitate cu principiile nediscriminării, transparenței și echității. Este necesar ca aceste proceduri și practici să întrunească cel puțin următoarele condiții:

(a)

invitația de participare se va face prin publicarea unui anunț de participare, a unui anunț de intenție sau a unui anunț privind un sistem de calificare. Este necesar ca aceste documente, sau un rezumat cuprinzând principalele elemente ale acestora, să fie publicate în cel puțin una din limbile oficiale ale AAP la nivel național în cazul Elveției, pe de-o parte, și, la nivel comunitar, pe de altă parte. Acestea trebuie să conțină toate informațiile necesare privind achiziția în cauză, inclusiv, dacă este posibil, natura procedurii de atribuire a contractului care va fi urmată;

(b)	este necesar ca termenele stabilite să fie suficiente pentru a permite furnizorilor sau prestatorilor de servicii să pregătească și să depună oferte;

(c)

documentația referitoare la cererea de ofertă va conține toate informațiile necesare, în special specificațiile tehnice, precum și criteriile de selecție și de atribuire a contractelor, pentru ca ofertanții să prezinte oferte eligibile. La cerere, documentația va trebui remisă furnizorilor și prestatorilor de servicii;

(d)	criteriile de selecție trebuie să fie nediscriminatorii. Este necesar ca sistemele de calificare aplicate de către entitățile reglementate să se întemeieze pe criterii nediscriminatorii predefinite, iar modalitățile și condițiile de participare la aceste sisteme să fie furnizate la cerere;

(e)

criteriile de atribuire a contractelor pot fi cele ale ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, ceea ce implică niște criterii de evaluare speciale, cum ar fi data livrării sau a executării, raportul cost-eficiență, calitatea, valoarea tehnică, serviciile de mentenanță, garanțiile privind piesele de schimb, la preț etc., fie numai criteriul prețul cel mai scăzut.

(2) Părțile se asigură că specificațiile tehnice stabilite de către entitățile reglementate în documentația acestora sunt definite mai degrabă în funcție de performanța produsului, decât în funcție de design sau de caracteristicile descriptive. Este necesar ca aceste specificații să se întemeieze pe standarde internaționale sau, dacă acestea nu există, pe norme tehnice naționale, standarde naționale recunoscute sau standarde și norme de construcție recunoscute. Este interzisă orice specificație tehnică adoptată sau aplicată care are drept obiect sau efect acela de a fi o piedică inutilă în calea achiziționării, de către o entitate reglementată de una dintre părți, a unor bunuri sau servicii care provin de la cealaltă parte și de a constitui un obstacol în calea schimburilor comerciale între părți cu aceste bunuri sau servicii.

Articolul 5

Proceduri de contestare

(1) Părțile stabilesc proceduri nediscriminatorii, rapide, transparente și eficiente care să permită furnizorilor și prestatorilor de servicii să conteste încălcările prezumate a fi avut loc, ale acordului care au fost comise în cadrul atribuirii unor contracte în care au sau au avut un interes. Se aplică procedurile de contestare definite în anexa V.

(2) Părțile se asigură că entitățile reglementate ale fiecăreia păstrează timp de cel puțin trei ani toate documentele referitoare la procedurile de achiziții publice prevăzute de acest capitol.

(3) Părțile se asigură că deciziile adoptate de organele responsabile de procedurile de contestare sunt puse în aplicare corespunzător.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

Articolul 6

Nediscriminarea

(1) Părțile se asigură că, în procedurile și în practica atribuirii unui contract peste valorile-prag stabilite de articolul 3 alineatul (4), entitățile reglementate stabilite pe teritoriul acestora:

(a)

nu aplică produselor, serviciilor, furnizorilor și prestatorilor de servicii ai celeilalte părți un tratament mai puțin favorabil decât cel aplicat:

(i)	produselor, serviciilor, furnizorilor și prestatorilor de servicii naționali sau

(ii)	produselor, serviciilor, furnizorilor și prestatorilor de servicii din țări terțe

(b)

nu aplică unui furnizor sau unui prestator de servicii stabilit pe teritoriul național un tratament mai puțin favorabil decât cel aplicat unui alt furnizor sau prestator de servicii stabilit pe teritoriul național, în funcție de gradul de control sau participare la capital al persoanelor fizice sau juridice ale celeilalte părți;

(c)	nu fac vreo discriminare față de furnizorii sau prestatorii de servicii stabiliți pe teritoriul național pe motivul că produsul sau serviciul furnizat este originar din cealaltă parte;

(d)	nu solicită compensații („offsets”) la momentul calificării și selecției produselor, serviciilor, furnizorilor și prestatorilor de servicii și nici la momentul evaluării ofertelor și atribuirii contractelor.

(2) Părțile se angajează să nu impună, nici autorităților competente, nici entităților reglementate, în nici un fel, un comportament discriminatoriu în mod direct sau indirect. În anexa X figurează o listă ilustrativă a domeniilor care pot prezenta o astfel de discriminare.

(3) Părțile se angajează, privind procedurile și practicile de atribuire a contractelor sub valorile-prag stabilite de articolul 3 alineatul (4), să-și încurajeze entitățile reglementate să trateze furnizorii și prestatorii de servicii ai celeilalte părți în temeiul dispozițiile alineatului (1). Părțile convin că, la cinci ani cel târziu după intrarea în vigoare a acestui acord, se va face o evaluare a funcționării acestei dispoziții în lumina experiențelor realizate în cadrul relațiilor reciproce. În acest scop, Comitetul mixt va întocmi liste care să reflecte situațiile în care se aplică principiul prevăzut de acest articol 6.

(4) Principiile menționate la alineatul (1), în special la litera (a) punctul (i) și la alineatele (2) și (3), nu aduc atingere măsurilor care sunt necesare datorită procesului de integrare propriu CE și instituirii și funcționării pieței interne a acesteia, precum și datorită dezvoltării pieței interne din Elveția. De asemenea, aceste principii, în special cele menționate la litera (a) punctul (ii), nu aduc atingere tratamentului preferențial aplicat în temeiul acordurilor de integrare economică regională existente sau viitoare. Cu toate acestea, aplicarea acestei dispoziții nu trebuie să pună în pericol administrarea prezentului acord. Măsurile cărora li se aplică acest alineat sunt menționate în anexa IX; fiecare parte va putea notifica alte măsuri care intră sub incidența acestui alineat. La solicitarea oricărei părți au loc consultări în cadrul Comitetului mixt pentru a menține buna funcționare a prezentului acord.

Articolul 7

Schimbul de informații

(1) În măsura în care este necesar pentru punerea în aplicare în cele mai bune condiții a capitolului II, părțile se informează reciproc asupra modificărilor avute în vedere privind legislațiile relevante ale acestora care intră sau pot intra în domeniul de aplicare al prezentului acord (propuneri de directive, proiecte de legi și de ordonanțe și proiecte de modificare a Concordatului intercantonal).

(2) De asemenea, fiecare parte se informează reciproc cu privire la orice aspect privind interpretarea și aplicarea prezentului acord.

(3) Părțile își comunică numele și adresele „punctelor de contact” care trebuie să furnizeze informații privind normele de drept care intră în domeniul de aplicare al prezentului acord, precum și al AAP, inclusiv la nivel local.

Articolul 8

Autoritatea de monitorizare

(1) Punerea în aplicare a prezentului acord face obiectul, în fiecare parte, unei monitorizări de către o autoritate independentă. Această autoritate este competentă să primească orice reclamație sau plângere privind aplicarea prezentului acord. Aceasta va acționa cu promptitudine și eficiență.

(2) La doi ani cel târziu după intrarea în vigoare a prezentului acord, această autoritate va avea de asemenea competența de a iniția o procedură sau de a introduce acțiuni administrative sau judiciare împotriva entităților reglementate în cazul încălcării prezentului acord în cadrul unei proceduri de achiziții publice.

Articolul 9

Măsuri urgente

(1) În cazul în care o parte consideră că cealaltă nu a respectat obligațiile care îi incumbă în temeiul prezentului acord sau că un act cu putere de lege, o normă administrativă sau o practică a celeilalte părți reduce sau amenință să reducă în mod substanțial avantajele de care beneficiază potrivit prezentului acord și că părțile nu se pot pune rapid de acord în privința unei compensări corespunzătoare sau a unei alte soluții pentru diferend, partea lezată poate, fără a aduce atingere celorlalte drepturi și obligații care decurg, pentru aceasta, din dreptul internațional, suspenda parțial sau, după caz, integral aplicarea prezentului acord, caz în care notifică imediat acest lucru celeilalte părți. Partea lezată poate, de asemenea, denunța acordul, în temeiul articolului 18 alineatul (3).

(2) Este necesar ca domeniul de aplicare și durata acestor măsuri să fie limitate la ceea ce este necesar pentru rezolvarea situației și pentru asigurarea, după caz, a unui echilibru just între drepturile și obligațiile care decurg din prezentul acord.

Articolul 10

Soluționarea diferendelor

Fiecare parte contractantă poate aduce în fața Comitetului mixt orice diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord. Comitetul mixt depune eforturi pentru soluționarea diferendului. Comitetului mixt îi sunt furnizate toate informațiile utile pentru a putea examina în detaliu cauza, în vederea identificării unei soluții acceptabile. În acest scop, Comitetul mixt examinează toate posibilitățile care permit menținerea bunei funcționări a prezentului acord.

Articolul 11

Comitetul mixt

(1) Se instituie un Comitet mixt care răspunde de gestionarea și corecta aplicare a prezentului acord. În acest scop, comitetul procedează la schimburi de opinii și de informații și constituie cadrul consultărilor între părți.

(2) Comitetul mixt este constituit din reprezentanți ai părților care se pronunță prin consens. Acesta își adoptă regulamentul de procedură și poate constitui grupuri de lucru care să îl asiste în realizarea sarcinilor care îi revin.

(3) Pentru asigurarea bunei funcționări a prezentului acord, Comitetul mixt se întrunește cel puțin o dată pe an sau la solicitarea uneia dintre părți.

(4) Comitetul mixt examinează periodic anexele la prezentul acord. La solicitarea uneia dintre părți, Comitetul mixt poate modifica aceste anexe.

Articolul 12

Tehnologia informației

(1) Părțile cooperează pentru a asigura că informațiile privind contractele de achiziții menționate în bazele de date ale acestora, în special anunțurile și dosarele cererii de ofertă, sunt comparabile din punctul de vedere al calității și accesibilității. De asemenea, acestea cooperează pentru a asigura că schimbul electronic de informații între cei în cauză pentru nevoile achizițiilor publice este realizat în parametri comparabili din punctul de vedere al calității și accesibilității.

(2) Ținând seama pe deplin de problemele legate de interoperabilitate și interconexiune, părțile adoptă, după ce au convenit că informațiile prevăzute la alineatul (1) sunt comparabile, măsurile necesare pentru a facilita accesul furnizorilor și prestatorilor de servicii ai celeilalte părți la informațiile referitoare la achiziții, în special la anunțurile de participare, care figurează în bazele de date ale acestora. Astfel, fiecare parte va permite accesul furnizorilor și prestatorilor de servicii la sistemele electronice de atribuire a contractelor de care dispune, în special la sistemele de licitații electronice. Pe de altă parte, părțile respectă dispozițiile articolului XXIV alineatul (8) din AAP.

Articolul 13

Punerea în aplicare

(1) Părțile adoptă toate măsurile generale sau speciale necesare care să asigure îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul acord.

(2) Acestea se abțin de la orice măsură care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor acestui acord.

Articolul 14

Revizuirea

Părțile examinează funcționarea prezentului acord la trei ani de la data intrării în vigoare cu scopul de a îmbunătăți, după caz, aplicarea acestuia.

Articolul 15

Relația cu acordurile OMC

Prezentul acord nu afectează drepturile și obligațiile părților care decurg din acordurile pe care acestea le-au încheiat în cadrul OMC.

Articolul 16

Domeniul de aplicare teritorial

Prezentul articol se aplică, pe de-o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene în condițiile prevăzute de acest tratat și, pe de altă parte, teritoriului Elveției.

Articolul 17

Anexe

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 18

Intrarea în vigoare și durata

(1) Prezentul acord va fi ratificat sau aprobat de către părți în temeiul procedurilor proprii ale acestora. Acesta intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni după ultima notificare a depunerii instrumentelor de ratificare sau de aprobare pentru toate cele șapte acorduri următoare:

—	Acordul privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice;

—	Acordul privind libera circulație a persoanelor;

—	Acordul privind transportul aerian;

—	Acordul privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători;

—	Acordul privind comerțul cu produse agricole;

—	Acordul privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității;

—	Acordul privind cooperarea științifică și tehnologică.

(2) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă inițială de șapte ani. Este prelungit pe o durată nedeterminată în afară de cazul în care Comunitatea sau Elveția notifică celeilalte părți contrariul, înainte de expirarea perioadei inițiale. În caz de notificare, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(3) Comunitatea sau Elveția pot denunța prezentul acord notificând această decizie celeilalte părți. În caz de notificare, se aplică dispozițiile alineatului (4).

(4) Cele șapte acorduri menționate la alineatul (1) încetează să se mai aplice la șase luni de la primirea notificării privind neprelungirea menționată la alineatul (2) sau la denunțarea menționată la alineatul (3).

Hecho en Luxemburgo, el veintiuno de junio de mil novecientos noventa y nueve. El presente Acuerdo se establecer por duplicado en lenguas alemana, danesa, española, finesa, francesa, griega, inglesa, italiana, neerlandesa, portuguesa y sueca y cada uno de estos textos será auténtico.

Udfærdiget i Luxembourg, den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems. Denne aftale er udfærdiget i to eksemplarer på dansk, engelsk, finsk, fransk, græsk, italiensk, nederlandsk, portugisisk, spansk, svensk og tysk, idet hver af disse tekster har samme gyldighed.

Geschehen zu Luxemburg am einundzwanzigsten Juni neunzehnhundertneunundneunzig. Dieses Abkommen ist in zwei Urschriften in dänischer, deutscher, englischer, finnischer, französischer, griechischer, italienischer, niederländischer, portugiesischer, spanischer und schwedischer Sprache abgefaßt, wobei jeder Wortlaut gleichermaßen verbindlich ist.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf. Le présent accord est établi, en double exemplaire, en langues allemande, anglaise, danoise, espagnole, finnoise, française, grecque, italienne, néerlandaise, portugaise et suédoise, chacun de ces textes faisant également foi.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove. Il presente Accordo è redatto, in duplice copia, in lingua danese, finlandese, francese, greca, inglese, italiana, olandese, portoghese, spagnola, svedese e tedesca; ognuno di questi testi fa ugualmente fede.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig. Deze overeenkomst is opgesteld in tweevoud in de Deense, de Duitse, de Engelse, de Finse, de Franse, de Griekse, de Italiaanse, de Nederlandse, de Portugese, de Spaanse en de Zweedse taal, zĳnde alle teksten gelĳkelĳk authentiek.

Feito no Luxemburgo, em vinte e um de Junho de mil novecentos e noventa e nove. O presente Acordo é estabelecido em exemplar duplo, nas línguas alemã, inglesa, dinamarquesa, espanhola, finlandesa, francesa, grega, italiana, neerlandesa, portuguesa e sueca, fazendo igualmente fé qualquer dos textos.

Tehty Luxemburgissa kahdentenakymmenentenäensimmäisenä päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäyhdeksän. Tämä sopimus on laadittu kahtena kappaleena englannin, espanjan, hollannin, italian, kreikan, portugalin, ranskan, ruotsin, saksan, suomen ja tanskan kielellä, ja jokainen teksti on yhtä todistusvoimainen.

Utfärdat i Luxemburg den tjugoförsta juni nittonhundranittionioi två exemplar på det danska, engelska, finska, franska, grekiska, italienska, nederländska, portugisiska, spanska, svenska och tyska språket, vilka samtliga texter är lika giltiga.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für die Schweizerische Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska edsförbundets vägnar

ANEXA I

[menționată la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (2) literele (a)-(c) și articolul 3 alineatul (5) din acord]

OPERATORI DE TELECOMUNICAȚII REGLEMENTAȚI DE PREZENTUL ACORD

Anexa I A – Comunitatea

Belgia	Belgacom
Danemarca	Tele Danmark A/S și filialele
Germania	Deutsche Bundespost Telekom
Grecia	OTE/Hellenic Telecom Organisation
Spania	Telefónica de Spain SA
Franța	France Telecom
Irlanda	Telecom Eireann
Italia	Telecom Italia
Luxemburg	Administration des postes et télécommunications
Țările de Jos	Koninklijke PTT Nederland NV și filialele, cu excepția PTT Post BV
Austria	Österreichische Post und Telekommunikation (PTT)
Portugalia	Portugal Telecom și filialele
Finlanda	Sonera
Suedia	Telia
Regatul Unit	British Telecommunications (BT) City of Kingston upon Hull

Prezentul acord reglementează acești operatori de telecomunicații în măsura în care intră în domeniul de aplicare al Directivei 93/38/CEE astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/4/CE din 16 februarie 1998 (JO L 101, 4.4.1998, p. 1).

Anexa I B – Elveția

Specificarea entităților care desfășoară o activitate în domeniul telecomunicațiilor potrivit articolului 3 alineatul (1) și articolul (2) literele (a)-(c) din acord

Entitățile care prestează un serviciu public de telecomunicații în temeiul unei concesiuni în sensul articolului 66 alineatul (1) din Legea federală privind telecomunicațiile din 30 aprilie 1997.

De exemplu: Swisscom.

ANEXA II

[menționată la articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) litera (d) și articolul 3 alineatul (5) din acord]

OPERATORI FEROVIARI REGLEMENTAȚI DE PREZENTUL ACORD

Anexa II A – Comunitatea

Belgia	Société nationale des chemins de fer belges/Nationale Maatschappij der Belgische Spoorwegen
Danemarca	Danske Statsbaner (DSB) Entitățile exploatate/create în temeiul lov nr. 295 af 6 Juni 1984 om privatbanerne, jf. lov nr. 245 af 6. August 1977
Germania	Deutsche Bundesbahn Alte entități care prestează servicii feroviare către public în conformitate cu alineatul (2) Abs. 1, din Allgemeines Eisenbahngesetz vom 29 March 1951
Grecia	Organismul căilor ferate din Grecia (OSE)/Οργανισμός Σιδηροδρόμων Ελλάδος (ΟΣΕ)
Spania	Red Nacional de los Ferrocarriles Españoles (RENFE) Ferrocarriles de Vía Estrecha (FEVE) Ferrocarrils de la Generalitat de Catalunya (FGC) Eusko Trenbideak (Bilbao) Ferrocarriles de la Generalitat Valenciana (FGV)
Franța	Société nationale des chemins de fer français și alte rețele feroviare deschise publicului, menționate de Loi d'orientation des transports interieurs du 30 décembre 1982, titre II chapitre 1er du transport ferroviaire
Irlanda	Iarnrod Éireann (Irish Rail)
Italia	Ferrovie dello Stato Entitățile care prestează servicii feroviare către public și sunt exploatate în baza unei concesiuni în temeiul articolului 10 din Regio Decreto 9 maggio 1912, n. 1447, che approva il Testo unico delle disposizioni di legge per le ferrovie concesse all'Industria privata, le tramvie a trazione meccanica e gli automobili Entitățile exploatate în baza unei unei concesiuni acordate de stat în temeiul unor legi speciale, a se vedea Titolo XI, Capo II, Sezione Ia del Regio Decreto 9 maggio 1912, n. 1447, che approva il Testo unico delle disposizioni di legge per le ferrovie concesse all'industria privata, le tramvie a trazione meccanica e gli automobili Entitățile care furnizează servicii feroviare către public și sunt exploatate în baza unei concesiuni în temeiul articolului 4 din Legge 14 giugno 1949, n. 410 – Concorso dello Stato per la riattivazione dei pubblici servizi di trasporto in concessione Entitățile sau autoritățile locale care furnizează servicii feroviare către public și sunt exploatate în baza unei concesiuni în temeiul articolului 14 din Legge 2 agosto 1952, n. 1221 – Provvedimenti per l'esercizio ed il potenziamento di ferrovie e di altre linee di trasporto in regime di concessione
Luxemburg	Chemins de fer luxembourgeois (CFL)
Țările de Jos	Nederlandse Spoorwegen NV
Austria	Entitățile care furnizează servicii feroviare către public în temeiul Eisenbahngesetz 1957 (BGBl. Nr. 60/1957)
Portugalia	Caminhos de Ferro Portugueses
Finlanda	Valtionrautatiet/Statsjärnvägarna
Suedia	Entitățile publice care exploatează serviciile feroviare în conformitate cu förordningen (1988:1379) om statens spåranläggningar & lagen (1990:1157) om järnvägssäkerhet Entitățile publice regionale și locale care asigură comunicații feroviare regionale sau locale în temeiul lagen (1978:438) om huvudmannaskap foer viss kollektiv persontrafik Entitățile private care exploatează servicii feroviare în temeiul unei autorizații acordate în temeiul forordningen (1988:1379) om statens spaaranlaeggningar în cazul în care aceste autorizații sunt în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din directivă
Regatul Unit	British Railways Boards Northern Ireland Railways

Anexa II B – Elveția

Specificarea entităților de transport feroviar potrivit articolului 3 alineatul (1) și articolului 3 alineatul (2) litera (d) din acord

Chemins de fer fédéraux (CFF) (1)

Entitățile în sensul articolului 1 paragraful al doilea și articolul 2, primul paragraf din Legea federală din 20 decembrie 1957 privind căile ferate, cu condiția ca acestea să exploateze servicii de transport public feroviar pe cale ferată normală și îngustă (1).

De exemplu: BLS, MthB, Chemins de fer du Jura, RhB, FO, GFM.

(1) Cu excepția participărilor financiare și a întreprinderilor care nu operează direct în domeniul transportului.

ANEXA III

[menționată la articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) litera (e) și articolul 3 alineatul (5) din acord]

ENTITĂȚILE CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Anexa III A - Comunitatea

(a) Transportul sau distribuția de gaz sau de căldură

Belgia	Distrigaz SA, exploatată în temeiul legii din 29 iulie 1983 Entitățile care se ocupă de transportul de gaz în temeiul unei autorizații sau concesiuni în conformitate cu loi du 12 avril 1965, modifieé par la loi du 28 juillet 1987 Entitățile care se ocupă de distribuția de gaz și sunt exploatate în conformitate cu loi relative aux intercommunales din 22 decembrie 1986 Autoritățile locale sau asociațiile formate de aceste autorități locale care se ocupă de distribuția de căldură
Danemarca	Dansk Olie og Naturgas A/S, exploatată în temeiul unui drept exclusiv acordat în temeiul bekendtgoerelse nr. 869 af 18 juni 1979 om eneretsbevilling til indfoersel, forhandling, transport og oplagring af naturgas din Entitățile exploatate în conformitate cu lov nr. 249 af 7. juni 1972 om naturgasforsyning Entitățile care se ocupă de distribuția de gaz sau de căldură în baza unei autorizații acordate în temeiul capitolului IV din lov om varmeforsyning, jf lovbekendtgoerelse nr. 330 af 29. juni 1983 Entitățile care se ocupă de transportul de gaz în baza unei autorizații în conformitate cu bekendtgoerelse nr. 141 af 13. marts 1974 om rφrledningsanlaeg paa dansk kontinentalsokkelomraade til transport af kulbrinter (instalarea unor conducte pe platforma continentală pentru transportul de hidrocarburi)
Germania	Entitățile care se ocupă de transportul sau distribuția de gaz în conformitate cu articolul 2 Absatz 2 din Gesetz zur Foerderung der Energiewirtschaft vom 13 Dezember 1935 (Energiewirtschaftsgesetz), astfel cum a fost modificată ultima dată prin legea din 19 decembrie 1977 Autoritățile locale, sau asociațiile formate de aceste autorități locale, care se ocupă de distribuția de căldură
Grecia	DEP care se ocupă de transportul sau de distribuția de gaz în temeiul deciziei ministeriale 2583/1987 (Anathesi sti Dimosia Epicheirisi Petrelaiou armodiotiton schetikon me to fysiko aerio) Systasi tis DEPA AE (Dimosia Epicheirisi Aeriou, Anonymos Etaireia) Compania municipală de gaz din Atena SA, DEFA care se ocupă de transportul sau de distribuția de gaz
Spania	Entitățile exploatate în conformitate cu Ley no 10 de 15 de junio de 1987
Franța	Société nationale des gaz du Sud-Ouest, care se ocupă de transportul de gaz Gaz de France creată și exploatată în temeiul loi 46/6288 du 8 avril 1946 sur la nationalisation de l'électricité et du gaz Entitățile (sociétés d'économie mixte ou régies) care se ocupă de distribuția de electricitate menționate la article 23 de la loi 48/1260 du 12 août portant modification des lois 46/6288 du 8 avril 1946 et 46/2298 du 21 octobre 1946 sur la nationalisation de l'électricité et du gaz Compagnie française du méthane, care se ocupă de transportul de gaz Autoritățile locale, sau asociațiile formate de aceste autorități, care se ocupă de distribuția de căldură
Irlanda	Irish Gas Board care operează în temeiul Gas Act 1976 to 1987 și alte entități reglementate de Statute Dublin Corporation, care se ocupă de distribuția de căldură
Italia	SNAM și SGM e Montedison, care se ocupă de distribuția de gaz Entitățile care se ocupă de distribuția de gaz în temeiul Testo unico delle leggi sull'assunzione diretta dei pubblici servizi da parte dei comuni e delle province approvato con Regio Decreto 15 ottobre 1925, n. 2578 și cu Decreto del PR n. 902 del 4 ottobre 1986 Entitățile care se ocupă de distribuția de căldură în temeiul articolului 10 din Legge n. 308 del 29 maggio 1982 – norme sul contenimento dei consumi energetici, lo sviluppo delle fonti rinnovabili di energia, l'esercizio di centrali electtriche alimentate con combustibili diversi dagli idrocarburi Autoritățile locale, sau asociațiile formate de aceste autorități, care se ocupă de distribuția de căldură
Luxemburg	Société de transport de gaz SOTEG SA Gaswierk Esch-Uelzecht SA Service industriel de la commune de Dudelange Service industriel de la commune de Luxembourg Autoritățile locale, sau asociațiile formate de aceste autorități, care se ocupă de distribuția de căldură
Țările de Jos	NV Nederlandse Gasunie Entitățile care se ocupă de transportul sau de distribuția de gaz în temeiul unei licențe (vergunning) acordată de autoritățile locale în temeiul Gemeentewet Entitățile locale și din provincii care se ocupă de transportul și distribuția de gaz în temeiul Gemeentewet și Provinciewet Autoritățile locale, sau asociațiile formate de aceste autorități, care se ocupă de distribuția de căldură
Austria	Gaz: entitățile contractante care transportă sau distribuie gaz în temeiul Energiewirtschaftsgesetz 1935, dRGBl. I S 1451/1935, astfel cum a fost modificată prin dRGBl. I S 467/1941 Căldură: entitățile administrative care transportă sau distribuie căldura cu licență, în conformitate cu codul austriac al comerțului și industriei (Gewerbeordnung, BGBl. Nr. 50/1974)
Portugalia	Petroquímica e Gás de Portugal (EP) în temeiul Decreto-Lei no 346-A/88 de 29 de Setembro de 1988
Finlanda	Serviciile municipale de energie sau asociațiile acestora, sau alte entități care transportă sau distribuie gaz sau căldură în temeiul unei concesiuni acordate de către autoritățile municipale
Suedia	Entitățile care transportă sau distribuie gaz sau căldură în temeiul unei concesiuni acordate în temeiul lagen (1978:160) om vissa rörledningar
Regatul Unit	British Gas plc și alte entități exploatate în temeiul Gas Act 1986 Autoritățile locale, sau asociațiile formate de aceste autorități locale, care se ocupă de distribuția de căldură în temeiul Local Government (Miscellaneous Provisions) Act 1976 Electricity Boards, care se ocupă de distribuția de căldură în temeiul Electricity Act 1947

(b) Prospectarea și extracția de petrol sau de gaz

Entitățile care beneficiază de o autorizație, de un permis, de o licență sau de o concesiune pentru prospectarea sau exploatarea petrolului și a gazului în temeiul următoarelor acte cu putere de lege:

Belgia	Loi du 1er mai 1939 complétée par l'arrêté royal no 83 du 28 novembre 1939 sur l'exploration et l'exploitation du pétrole et du gaz Arrêté royal du 15 novembre 1919 Arrêté royal du 7 avril 1953 Arrêté royal du 15 mars 1960 (loi au sujet de la plate-forme continentale du 15 juin 1969) Arrêté de l'exécutif régional wallon du 29 septembre 1982 Arrêté de l'exécutif régional flamand du 30 mai 1984
Danemarca	Lov nr. 293 af 10 juni 1981 om anvendelse af Danmarks undergrund Lov om kontinentalsoklen, jf Lovbekendtgoerelse nr 182 af 1 maj 1979
Germania	Bundesberggesetz vom 13 August 1980, astfel cum a fost modificată ultima dată la 12 februarie 1990
Grecia	Legea 87/1975 privind crearea DEP-EKY (Peri idryseos Dimosias Epicheiriseos Petrelaioy)
Spania	Ley sobre Investigación y Explotación de Hidrocarburos din 27 iunie 1974 și decretele de punere în aplicare a acesteia
Franța	Code minier (Décret 56-838 du 16 août 1956), modificat de loi 56-1327 du 29 décembre 1956, l'ordonnance 58-1186 du 10 décembre 1958, le décret 60-800 du 2 août 1960, la loi 77-620 du 16 juin 1977, le décret 80-204 du 11 mars 1980
Irlanda	Continental Shelf Act 1960 Petroleum and Other Minerals Development Act 1960 Ireland Exclusive licensing terms 1975 Revised licensing terms 1987 Petroleum (Production) Act (NI) 1964
Italia	Legge 10 febbraio 1953, n. 136 Legge 11 gennaio 1957, n. 6, modificată prin legge 21 luglio 1967, n. 613
Luxemburg	–
Țările de Jos	Mijnwet nr. 285 van 21 april 1810 Wet opsporing delfstoffen nr. 258 van 3 mei 1967 Mijnwet continentaal plat 1965, nr. 428 van 23 september 1965
Austria	Entitățile create în temeiul Berggesetz 1975 (BGBl. no 259/1975, astfel cum a fost modificată ultima dată prin (BGBl. no 193/1993)
Portugalia	Zone la suprafață: Decreto-Lei no 543/74 de 16 de Outubro de 1974, no 168/77 de 23 Abril de 1977, no 266/80 de 7 de Agosto 1980, no 174/85 de 21 de Maio de 1985 et Despacho no 22 de 15 de Março de 1979 Zone submarine: Decreto-Lei no 47973 de 30 de Setembro de 1967, no 49369 de 11 de Novembro de 1969, no 97/71 de 24 de Março de 1971, no 96/74 de 13 de Março de 1974, no 266/80 de 7 de Agosto de 1980, no 2/81 de 7 de Janeiro de 1981 e no 245/82 de 22 de Junho de 1982.
Finlanda	–
Suedia	Entitățile care beneficiază de o concesiune pentru prospectarea sau exploatarea petrolului sau a gazului în temeiul minerallagen (1991:45) sau care au primit o autorizație în conformitate cu lagen (1966:314) om kontinentalsockeln
Regatul Unit	Petroleum Production Act 1934, consolidat prin Continental Shelf Act 1964 Petroleum (Production) Act (Northern Ireland) 1964

Belgia	Entitățile care se ocupă de prospectarea sau de extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi în temeiul Arrêté du Régent du 22 août 1948 și al loi du 22 avril 1980
Danemarca	Entitățile care se ocupă de prospectarea sau de extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi în temeiul lovbekendtgoerelse nr. 531 af 10 oktober 1984
Germania	Entitățile care se ocupă de prospectarea sau de extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi în temeiul Bundesberggesetz vom 13 August 1980, astfel cum a fost modificată ultima dată la 12 februarie 1990
Grecia	Întreprinderea publică de electricitate Dimosia Epicheirisi Ilektrismoy, care se ocupă de prospectarea sau de extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi în temeiul Codului minier din 1973, astfel cum a fost modificat prin Legea din 27 aprilie 1976
Spania	Entitățile care se ocupă de prospectarea sau de extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi în temeiul Ley 22/1973, de 21 de julio, de Minas din 21 iulie, astfel cum a fost modificată prin Ley 54/1980 de 5 noviembre și de Real Decreto Legislativo 1303/1986 de 28 de junio
Franța	Entitățile care se ocupă de prospectarea sau de extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi în temeiul code minier (décret 58-863 du 16 août 1956), modificat prin loi 77-620 du 16 juin 1977, le décret 80-204 și arrêté du 11 mars 1980
Irlanda	Bord na Mona Entitățile care se ocupă de prospectarea sau de extracția cărbunelui în temeiul Minerals Development Acts, 1940 to 1970
Italia	Carbo Sulcis SpA
Luxemburg	–
Țările de Jos	–
Austria	Entitățile care prospectează sau extrag cărbunele sau alți combustibili solizi create în temeiul Berggesetz 1975 (BGBl. no 259/1975)
Portugalia	Empresa Carbonífera do Douro Empresa Nacional de Urânio
Finlanda	Entitățile care beneficiază de o concesiune pentru prospectarea și extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi operând în temeiul unui drept de exclusivitate în conformitate cu articolele 1 și 2 din Laki oikeudesta luovuttaa valtion maaomaisuutta ja tuloatuottavia oikeuksia (687/78)
Suedia	Entitățile care beneficiază de o concesiune pentru prospectarea și extracția cărbunelui sau a altor combustibili solizi în temeiul minerallagen (1991:45) sau al lagen (1985:620) om vissa torvfyndigheter sau care au primit o autorizație în conformitate cu lagen (1966:314) om kontinentalsockeln
Regatul Unit	British Coal Corporation (BCC) creată în temeiul Coal Industry Nationalization Act 1946 Entitățile care beneficiază de o licență eliberată de BCC în temeiul Coal Industry Nationalization Act 1946 Entitățile care se ocupă de prospectarea sau de extracția de combustibili solizi în temeiul Mineral Development Act (Northern Ireland) 1969

Anexa III B - Elveția

(a) Transportul sau distribuția de gaz sau de căldură

Entitățile de transport sau de distribuție de gaz în temeiul unei concesiuni în sensul articolului 2 din „loi fédérale du 4 octobre 1963 sur les installations de transport par conduits de combustibles ou carburants liquides ou gazeux”

Entitățile de transport sau de distribuție de căldură în temeiul unei concesiuni cantonale

De exemplu: SWISSGAS AG, Gaznat SA, Gasverbund Ostschweiz AG, REFUNA AG, Cadbar SA

(b) Prospectarea și extracția de petrol sau de gaz

Entitățile de prospectare și de exploatare de petrol sau de gaz în conformitate cu „Concordat Intercantonal du 24 septembre 1955 concernant la prospection et l'exploitation du pétrole entre les cantons de Zurich, Schwyz, Glaris, Zoug, Schaffhouse, Appenzell Rh.-Ext., Appenzell Rh.-Int., Saint-Gall, Argovie et Thurgovie”

De exemplu: Seag AG

Nu există nici o entitate în Elveția

ANEXA IV

[menționată la articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) litera (f) și articolul 3 alineatul (5) din acord]

ENTITĂȚILE PRIVATE CARE ASIGURĂ UN SERVICIU PUBLIC REGLEMENTATE DE PREZENTUL ACORD

Anexa IV A - Comunitatea

(a) Producția, transportul sau distribuția de apă potabilă

Belgia

Entitățile create în temeiul décret du 2 juillet 1987 de la région wallonne érigeant en entreprise régionale de production et d'adduction d'eau le service du ministère de la région chargé de la production et du grand transport d'eau

Entitate creată în temeiul arrêté du 23 avril 1986 portant constitution d'une société wallonne de distribution d'eau

Entitate creată în temeiul arrêté du 17 juillet 1985 de l'exécutif flamand portant fixation des statuts de la société flamande de distribution d'eau

Entitățile de producție sau de distribuție a apei create în temeiul loi relative aux intercommunales du 22 décembre 1986

Entitățile de producție sau de distribuție a apei create în temeiul code communal, article 147 bis, ter et quater sur les régies communale

Danemarca

Entitățile care produc sau distribuie apă în temeiul articolului 3 alineatul (3) din lovbekendtgoerelse om vandforsyning m.v. af 4 juli 1985

Germania

Entitățile de producție sau de distribuție a apei subordonate Eigenbetriebsverordnungen sau Eigenbetriebsgesetze der Laender (Kommunale Eigenbetriebe)

Entitățile de producție sau de distribuție a apei subordonate Gesetze ueber die Kommunale Gemeinschaftsarbeit oder Zusammenarbeit des Länder

Entitățile de producție a apei subordonate Gesetz ueber Wasser-und Bodenverbaende vom 10. Februar 1937 și erste Verordnung ueber Wasser-und Bodenverbaende vom 3. September 1937

(Regiebetriebe), care produc sau distribuie apă în temeiul Kommunalgesetze și în special Gemeindeordnungen der Länder

Entitățile create în temeiul Aktiengesetz vom 6. September 1965, astfel cum a fost modificată ultima dată la 19 decembrie 1985 sau GmbH-Gesetz vom 20. Mai 1898, astfel cum a fost modificată ultima dată la 15 mai 1986, sau care au statutul juridic al unei Kommanditgesellschaft care se ocupă de producția sau de distribuția apei în baza unui contract special cu autoritățile regionale sau locale

Grecia

Compania apelor din Atena (Etaireia Ydrefseos – Apochetefseos Protevoysis) creată în temeiul loi 1068/80 du 23 août 1980

Compania apelor din Salonic (Organismos Yd efseos Thessalonikis) exploatată în temeiul decretului prezidențial 61/1988

Compania apelor din Volos (Etaireia Ydrefseos Voloy) exploatată în temeiul Legii 890/1979

Companiile municipale (Dimotikes Epicheiriseis ydrefsis-apochetefsis) care se ocupă de producția sau de distribuția de apă și care au fost create în temeiul Legii 1069/80 din 23 august 1980

Asociațiile autorităților locale (Syndesmoi ydrefsis), exploatate în conformitate cu codul autorităților locale (Kodikas Dimon kai Koinotiton) pus în aplicare de decretul prezidențial 76/1985

Spania

Entitățile care produc sau distribuie apă în temeiul Ley no 7/1985 de 2 de abril de 1985, Reguladora de las Bases del Régimen local și Decreto Real no 781/1986 Texto Refundido Régimen local

Canal de Isabel II. Ley de la Comunidad Autónoma de Madrid de 20 de diciembre de 1984

Mancomunidad de los Canales de Taibilla, Ley de 27 de abril de 1946

Franța

Entitățile care produc sau distribuie apă în temeiul următoarelor articole:

—	dispositions générales sur les régies, code des communes L 323-1 à 328-8, R 323-1 à R 323-6 (dispositions générales sur les régies)

—	code des communes L 323-8, R 323-4 (régies directes ou de fait) décret-loi du 28 décembre 1926, règlement d'administration publique du 17 février 1930

—	code des communes L 323-10 à L 323-13, R 323-75 à 323-132 (régies à simple autonomie financière)

—	code des communes L 323-9, R 323-7 à R 323-74, décret du 19 octobre 1959 (régies à personnalité morale et à autonomie financière)

—	code des communes L 324-1 à L 324-6, R 324-1 à R 324-13 (gestion déléguée, concession et affermage)

—	jurisprudence administrative, circulaire intérieure du 13 décembre 1975(gérance)

—	code des communes R 324-6, circulaire intérierue du 13 décembre 1975 (régie intéressée)

—	circulaire intérieure du 13 décembre 1975 (exploitation aux risques et périls)

—	décret du 20 mai 1955, loi du 7 juillet 1983 sur les sociétés d'économie mixte (participation à une société d'économie mixte)

—	code des communes L 322-1 à L 322-6, R 322-1 à R 322-4 (dispositions communes aux régies, concessions et affermages)

Irlanda

Entitățile care produc sau distribuie apă în temeiul Local Government (Sanitary Services) Act 1878 to 1964

Italia

Entitățile care produc sau distribuie apă în temeiul Testo unico delle leggi sull'assunzione diretta dei pubblici servizi da parte dei comuni e delle province approvato con Regio Decreto 15 ottobre 1925, n. 2578 și Decreto del P.R. n. 902 del 4 ottobre 1986

Ente Autonomo Acquedotto Pugliese, creat în temeiul RDL 19 ottobre 1919, n. 2060

Ente Acquedotti Siciliani, creat în temeiul leggi regionali 4 settembre 1979, n. 2/2 e 9 agosto 1980, n. 81

Ente Sardo Acquedotti e Fognature, creat în temeiul legge del 5 giugno 1963 n. 9

Luxemburg

Serviciile autorităților locale care se ocupă de distribuția de apă

Sindicatele comunelor care se ocupă de producția sau de distribuția de apă și care au fost create în temeiul loi du 14 février 1900 concernant la création des syndicats de communes astfel cum a fost modificată și completată prin loi du 23 décembre 1958 și prin loi du 29 juillet 1981 și în temeiul loi du 31 juillet 1962 ayant pour objet le renforcement de l'alimentation en eau potable du grand-duché de Luxembourg à partir du réservoir d'Esch-sur-Sûre

Țările de Jos

Entitățile de producție sau de distribuție a apei subordonate Waterleidingwet van 6 april 1957, astfel cum a fost modificată prin wetten van 30 juni 1967, 10 september 1975, 23 juni 1976, 30 september 1981, 25 januari 1984, 29 januari 1986

Austria

Entitățile autorităților locale (Gemeinden) și asociații ale autorităților locale (Gemeindeverbände) care produc, transportă sau distribuie apă potabilă create în temeiul Wasserversorgungsgesetze din cele nouă Länder

Portugalia

Empresa Pública das Águas Livres, care produce sau distribuie apă în temeiul Decreto-Lei no 190/81 de 4 de Julho 1981

Serviciile autorităților locale care se ocupă de producția și de distribuția apei

Finlanda

Entitățile care produc sau distribuie apa potabilă în temeiul articolului 1 din Laki yleisistä vesi- ja viemärilaitoksista (982/77) din 23 decembrie 1977

Suedia

Autoritățile locale și companiile municipale care produc sau distribuie apa potabilă în temeiul lagen (1970:244) om allmänna vatten- och avloppsanläggningar

Regatul Unit

Water Companies, care produc sau distribuie apă în temeiul Water Acts 1945 și 1989

Central Scotland Water Development Board, care se ocupă de producția de apă și Water Authorities, care se ocupă de producția sau de distribuția de apă în temeiul Water (Scotland) Act 1980

Department of the Environment for Northern Ireland care se ocupă de producția sau de distribuția de apă în temeiul Water and Sewerage (Northern Ireland) Order 1973

(b) Producția, transportul sau distribuția de electricitate

Belgia	Entitățile care se ocupă de producția, de transportul sau de distribuția de electricitate în temeiul articolului 5: Des régies communales et intercommunales de la loi du 10 mars 1925 sur les distributions d'énergie électrique Entitățile care se ocupă de transportul sau de distribuția de electricitate în temeiul loi relative aux intercommunales du 22 décembre 1986 Ebes, Intercom, Unerg și alte entități care se ocupă de producția, de transportul sau de distribuția de electricitate și beneficiarii unei concesiuni pentru distribuția în temeiul articolului 8: Les concessions communales et intercommunales de la loi du 10 mars 1925 sur les distributions d'énergie électrique Société publique de production d'électricité (SPE)
Danemarca	Entitățile care se ocupă de producția sau de transportul de electricitate în temeiul unei licențe atribuite în conformitate cu alineatul (3), stk 1, din lov nr 54 af 25 februar 1976 om elforsyning, jf bekendtgoerelse nr 607 af 17 december 1976 om elforsyningslovens anvendelsesomraade Entitățile care distribuie electricitate în temeiul alineatului (3), stk 2, din lov nr. 54 din 25 februarie 1976 om elsorsyning, jf. bekendtgoerelse nr. 607 din 17 decembrie 1976 om elforsyningslovens anvendelsesomraede și în baza autorizațiilor de expropriere în temeiul articolelor 10-15 din Lov om electriske staerkstroemsanlaeg, jf. Lovbekendtgoerelse nr. 669 din 28 decembrie 1977
Germania	Entitățile care se ocupă de producția, de transportul sau de distribuția de electricitate în temeiul alineatului (2) Absatz 2 din Gesetz zur Föerderung der Energiewirtschaft (Energiewirtschaftsgesetz) vom 13 Dezember 1935, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Gesetz vom 19 Dezember 1977, și autoproducțiile de electricitate în măsura în care intră în domeniul de aplicare a directivei în temeiul articolului 2 alineatul (5)
Grecia	Dimosia Epicheirisi Ilektrismoy (Compania publică de electricitate) creată în temeiul Legii 1468 din 2 august 1950: Peri idryseos Dimosias Epicheiriseos Ilektrismoy, exploatată în conformitate cu Legea 57/85: Domi, rolos kai tropos dioikisis kai leitoyrgias tis koinonikopoiimenis Dimosias Epicheirisis Ilektrismoy
Spania	Entitățile care se ocupă de producția, de transportul sau de distribuția de electricitate în temeiul articolului 1 din decreto de 12 marzo 1954, de aprobare a Reglamento de verificaciones eléctricas y regularidad en el suministro de energía și din decreto 2617/1966, de 20 de octubre sobre autorización administrativa en materia de instalaciones eléctricas Red Eléctrica de España SA, creată în temeiul Real Decreto 91/1985 de 23 de enero
Franța	Électricité de France, creată și exploatată în temeiul loi 46/6288 du 8 avril 1946 sur la nationalisation de l'électricité et du gaz Entitățile (sociétés d'économie mixte sau régies) care distribuie electricitate și au fost menționate la articolul 23 din loi 48/1260 du 12 août 1948 portant modification des lois 46/6288 du 8 avril 1946 et 46/2298 du 21 octobre 1946 sur la nationalisation de l'électricité et du gaz Compagnie nationale du Rhône
Irlanda	The Electricity Supply Board (ESB) creată și exploatată în temeiul Electricity Supply Act 1927
Italia	Ente nazionale per l'energia elettrica creată în temeiul legge n. 1643, 6 dicembre 1962, aprobată de Decreto n. 1720, 21 dicembre 1965 Entitățile care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 4 alineatul (5) sau (8) din legge del 6 dicembre 1962, n. 1643 – Istituzione dell'Ente nazionale per la energia elettrica e trasferimento ad esso delle imprese sercenti le industrie elettriche Entitățile care beneficiază de o concesiune în temeiul articolului 20 din Decreto del Presidente della Repubblica del 18 marzo 1965, n. 342 – Norme integrative della legge del 6 dicembre 1962, n. 1643 e norme relative al coordinamento e all'esercizio delle attività elettriche esercitate da enti ed imprese diverse dell'Ente nazionale per l'energia elettrica
Luxemburg	Compagnie grand-ducale d'électricité de Luxemburg, care produce sau distribuie electricitate în temeiul Convention du 11 novembre 1927 concernant l'établissement et l'exploitation des réseaux de distribution d'énergie électrique dans le grand-duché de Luxembourg, aprobată de Legea din 4 ianuarie 1928 Société électrique de l'Our (SEO) Syndicat de communes SIDOR
Țările de Jos	Elektriciteitsproduktie Oost-Nederland Elektriciteitsbedrijf Utrecht-Noord-Holland-Amsterdam (UNA) Elektriciteitsbedrijf Zuid-Holland (EZH) Elektriciteitsproduktiemaatschappij Zuid-Nederland (EPZ) Provinciale Zeeuwse Energie Maatschappij (PZEM) Samenwerkende Elektriciteitsbedrijven (SEP) Entitățile care se ocupă de distribuția de electricitate în temeiul unei autorizații (vergunning) acordată de autoritățile provinciale în conformitate cu Provinciewet
Austria	Entitățile care produc, transportă sau distribuie electricitate în temeiul celui de-al doilea Verstaatlichungsgesetz (BGBl. no 81/1947), și Elektrizitaetswirtschaftsgesetz (BGBl. no 260/1975), inclusiv Elektrizitaetswirtschaftsgesetze din cele nouă Länder
Portugalia	Electricidade de Portugal (EDP), creată în temeiul Decreto-Lei no 502/76 de 30 de Junho de 1976 Departamentele autorităților locale care distribuie electricitate în temeiul Artigo 1o – Decreto-Lei no 344-B/82 de 1 de Setembro de 1982, astfel cum a fost modificat de Decreto-Lei no 297/86 de 19 de Setembro 1986. Entitățile care se ocupă de producția de electricitate în temeiul Decreto-Lei no 189/88 de 27 Maio de 1988 Producătorii independenți de electricitate în temeiul Decreto-Lei no 189/88 de 27 de Maio de 1988 Empresa de Electricidade dos Açores – EDA, EP, creată în temeiul Decreto Regional no 16/80 de 21 Agosto de 1980 Empresa de Electricidade da Madeira, EP, creată în temeiul Decreto-Lei no 12/74 de 17 de Janeiro de 1974 și regionalizată în temeiul Decreto-Lei no 31/79 de 24 Fevereiro de 1979 și Decreto-Lei no 91/79 de 19 Abril de 1979
Finlanda	Entitățile care produc, transportă sau distribuie electricitate în temeiul unei concesiuni în conformitate cu articolul 27 din Sähkölaki (319/79) din 16 martie 1979
Suedia	Entitățile care transportă sau distribuie electricitate în temeiul unei concesiuni acordate în temeiul lagen (1902:71 s. 1) innefattande vissa bestämmelser om elektriska anläggningar
Regatul Unit	Central Electricity Generating Board (CEGB) și Area Electricity Boards, care se ocupă de producția, de transportul sau de distribuția de electricitate în temeiul Electricity Act 1947 și Electricity Act 1957 North of Scotland Hydro-Electricity Board (NSHB), care se ocupă de producția, de transportul și de distribuția de electricitate în temeiul Electricity (Scotland) Act 1979 South of Scotland Electricity Board (SSEB) care se ocupă de producția, de transportul și de distribuția de electricitate în temeiul Electricity (Scotland) Act 1979 Northern Ireland Electricity Service (NIES), creat în temeiul Electricity Supply (Northern Ireland) Order 1972

(c) Entitățile contractante în domeniul serviciilor feroviare urbane, al sistemelor automatizate, al tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau transportului pe cablu

Belgia	Société nationale des chemins de fer vicinaux (SNCV)/Nationale Maatschappij van Buurtspoorwegen (NMB) Entitățile care furnizează servicii de transport către public în baza unui contract concesionat de SNCV în temeiul articolelor 16 și 21 din arrêté du 30 décembre 1946 relatif aux transports rémunérés de voyageurs par route effectués par autobus et par autocars Société des transports intercommunaux de Bruxelles (STIB) Maatschappij van het Intercommunaal Vervoer te Antwerpen (MIVA) Maatschappij van het Intercommunaal Vervoer te Gent (MIVG) Société des transports intercommunaux de Charleroi (STIC) Société des transports intercommunaux de la région liégeoise (STIL) Société des transports intercommunaux de l'agglomeration verviétoise (STIAV) și alte entități create în temeiul loi relative à la création de sociétés de transport en commun urbains/Wet betreffende de oprichting van maatschappijen voor stedelijk gemeenschappelijk vervoer du 22 février 1962 Entitățile care furnizează servicii de transport către public în baza unui contract cu STIB în temeiul articolului 10 sau cu alte entități de transport în temeiul articolului 11 din arrêté royal 140 du 30 décembre 1982 relatif aux mesures d'assainissement applicables à certains organismes d'intérêt public dépendant du ministère des communications
Danemarca	Danske Statsbaner (DSB) Entitățile care furnizează servicii de transport cu autobuzul către public (almindelig rutekørsel) în baza unei autorizații acordate în temeiul lov nr. 115 af 29. marts 1978 om buskørsel
Germania	Entitățile care au nevoie de o autorizație pentru a furniza servicii de transport pe distanțe mici către public (Öffentlichen Personennahverkehr) în temeiul Personenbeförderungsgesetz vom 21. Maerz 1961, astfel cum a fost modificată ultima dată la 25 iulie 1989
Grecia	Ilektrokinita Leoforeia Periochis Athinon-Peiraios (Autobuze electrice din Atena – regiunea Pireu) exploatate în temeiul Decretului 768/1970 și al Legii 588/1977 Ilektrikoi Sidirodromoi Athinon-Peiraios (Atena – căi ferate electrificate din Pireu) exploatată în temeiul Legilor 352/1976 și 588/1977 Epicheirisi Astikon Sygkoinonion (Întreprindere de transport urban) exploatată în temeiul Legii 588/1977 Koino Tameio Eisprazeos Leoforeion (Fond comun de beneficii pentru autobuze, exploatat în temeiul Decretului 102/1973 RODA (Dimotiky Epicheirisi Leoforeion Rodoy) Roda: întreprindere municipală de autobuze din Rhodos Organismos Astikon Sygkoinonion Thessalonikis (Organizație de transport urban din Salonic) exploatată în temeiul Decretului 3721/1957 și al Legii 716/1980
Spania	Entitățile care furnizează servicii de transport cu autobuzul către public în temeiul articolului 71 din Ley de Régimen local Corporación metropolitana de Madrid Corporación metropolitana de Barcelona Entitățile care furnizează servicii de transport cu autobuzul către public în temeiul articolului 71 din Ley de Ordenación de Transportes Terrestres de 31 de julio de 1987 Entitățile care furnizează servicii de transport urban sau interurban cu autobuzul în temeiul articolelor 113-118 din Ley de Ordenación de Transportes Terrestres de 31 de julio de 1987 FEVE, RENFE (sau Empresa Nacional de Transportes de Viajeros por Carretera) care furnizează servicii de transport cu autobuzul către public în temeiul Disposiciones adicionales, Primera, de la Ley de Ordenación de Transportes Terrestres de 31 de julio de 1957 Entitățile care furnizează servicii de transport cu autobuzul către public în temeiul Disposiciones Transitorias, Tercera, de la Ley de Ordenación de Transportes Terrestres de 31 de julio de 1957
Franța	Entitățile care furnizează servicii de transport către public în temeiul articolului 7-II din loi 82-1153 du 30 décembre 1982 (transports intérieurs, orientation) Régie autonome des transports parisiens, Société nationale des chemins de fer français, APTR și alte entități care furnizează servicii de transport în temeiul unei autorizații acordate de syndicat des transports parisiens în temeiul Ordonnance de 1959 et ses décrets d'application relatifs à l'organisation des transports de voyageurs dans la région parisienne
Irlanda	Iarnrod Éireann (Irish Rail) Bus Éireann (Irish Bus) Bus Átha Cliath (Dublin Bus) Entitățile care furnizează servicii de transport către public în temeiul dispozițiilor Road Transport Act 1932 modificat
Italia	Entitățile care furnizează servicii de transport către public în temeiul unei concesiuni acordată în temeiul articolului 1 din Legge 28 settembre 1939, n. 1822 – Disciplina degli autoservizi di linea (autolinee per viaggiatori, bagagli e pacchi agricoli in regime di concessione all'industria privata), modificat prin articolul 45 din Decreto del Presidente della Repubblica 28 giugno 1955, n. 771 Entitățile care furnizează servicii de transport către public în temeiul articolului 1 punctul 15 din Regio Decreto 15 ottobre 1925, n. 2578 – Approvazione del Testo unico della legge sull'assunzione diretta dei pubblici servizi da parte dei comuni e delle province Entitățile exploatate în baza unei concesiuni acordate în temeiul articolului 242 sau 256 din Regio Decreto 9 maggio 1912, n. 1447, che approva il Testo unico delle disposizioni di legge per le ferrovie concesse all'industria privata, le tramvie a trazione meccanica e gli automobili Entitățile exploatate în baza unei concesiuni acordate în temeiul articolului 4 din Legge 14 giugno 1949, n. 410, concorso dello Stato per la riattivazione dei pubblici servizi di trasporto in concessione Entitățile exploatate în baza unei concesiuni acordate în temeiul articolului 14 din Legge 2 agosto 1952, n. 1221 – Provvedimenti per l'esercizio ed il potenziamento di ferrovie e di altre linee di trasporto in regime di concessione
Luxemburg	Chemins de fer luxembourgeois (CFL) Service communal des autobus municipaux de la ville de Luxembourg Transports intercommunaux du canton d'Esch-sur-Alzette (TICE) Proprietarii de autobuze care le exploatează în conformitate cu règlement grand-ducal du 3 février 1978 concernant les conditions d'octroi des autorisations d'établissement et d'exploitation des services de transports routiers réguliers de personnes rémunérées
Țările de Jos	Entitățile care furnizează servicii de transport către public în temeiul capitolului II (Openbaar vervoer) din Wet Personenvervoer van 12 maart 1987
Austria	Entitățile care furnizează servicii de transport create în temeiul Eisenbahngesetz 1957 (BGBl. no 60/1957) și Kraftfahrliniengesetz 1952 (BGBl. no 84/1952)
Portugalia	Rodoviária Nacional, EP Companhia Carris de Ferro de Lisboa Metropolitano de Lisboa, EP Serviços de Transportes Colectivos do Porto Serviços Municipalizados de Transporte do Bareiro Serviços Municipalizados de Transporte de Aveiro Serviços Municipalizados de Transporte de Braga Serviços Municipalizados de Transporte de Coimbra Serviços Municipalizados de Transporte de Portalegre
Finlanda	Entitățile publice sau private care exploatează servicii de transport cu autobuzul în conformitate cu Laki (343/91) luvanvaraisesta henkilöliikenteestä tiellä și Helsingin kaupungin liikennelaitos/Helsingfors stads trafikverk (Oficiul transporturilor din Helsinki), care furnizează către public servicii de metrou și tramvai
Suedia	Entitățile care exploatează servicii de transport urban feroviar sau cu tramvaiul în temeiul lagen (1978:438) om huvudmannaskap foer viss kollektiv persontrafik și lagen (1990:1157) om järnvägssäkerhet Entitățile publice sau private care exploatează servicii de transport cu troleibuzul sau autobuzul în temeiul lagen (1978:438) om huvudmannaskap för viss kollektiv persontrafik și lagen (1983:293) om yrkestrafik
Regatul Unit	Entitățile care furnizează către public servicii de transport cu autobuzul create în temeiul London Regional Transport Act 1984 Glasgow Underground Greater Manchester Rapid Transit Company Docklands Light Railway London Underground Ltd British Railways Board Tyne and Wear Metro

(d) Entitățile contractante în domeniul instalațiilor aeroportuare

Belgia	Régie des voies aériennes creată în temeiul arrêté-loi du 20 novembre 1946 portant création de la régie des voies aériennes, modificat prin arrêté royal du 5 octobre 1970 portant refonte du statut de la régie des voies aériennes
Danemarca	Aeroporturile exploatate în temeiul unei autorizații în conformitate cu articolul 55, stk. 1, i lov om luftfart, jf. lovbekendtgoerelse nr. 408 af 11. September 1985
Germania	Aeroporturile, așa cum sunt definite acestea la articolul 38 Absatz 2 nr. 1 din Luftverkehrszulassungsordnung vom 13. März 1979, astfel cum a fost modificat prin Verordnung vom 21. Juli 1986
Grecia	Aeroporturile exploatate în temeiul legii 517/1931 privind crearea serviciului de aviație civilă [Ypiresia Politikis Aeroporias (YPA)] Aeroporturile internaționale exploatate în temeiul Decretului prezidențial 647/981
Spania	Aeroporturile gestionate de Aeropuertos Nacionales exploatate în temeiul Real Decreto 278/1982 de 15 octubre 1982
Franța	Aéroports de Paris exploatate în temeiul titre V, articles L 251-1 à 252-1 du code de l'aviation civile Aeroportul din Bâle-Mulhouse, creat în temeiul Convenției franco-elvețiene din 4 iulie 1949 Aeroporturile, așa cum sunt acestea definite la article L 270-1 du code de l'aviation civile Aeroporturile exploatate în temeiul cahier des charges type d'une concession d'aéroport, décret du 6 mai 1955 Aeroporturile exploatate în baza unei convenții de exploatare în temeiul article L/221 du code de l'aviation civile
Irlanda	Aeroporturile din Dublin, Cork și Shannon, gestionate de Aer Rianta-Irish Airports Aeroporturile exploatate în baza unei licențe publice acordate în temeiul Air Navigation and Transport Act No 40/1936, Transport Fuel and Power (Transfer of Departmental Administration Functions) Order 1959 (SI No 125 of 1959) and the Air Navigation (Aerodromes and Visual Ground Aids) Order 1970 (SI No 291 of 1970)
Italia	Aeroporturile naționale civile (aerodromi civili istituti dallo Stato) exploatate în temeiul Codice della navigazione, Regio Decreto 30 marzo 1942, n. 327, a se vedea articolul 692 Entitățile care exploatează instalații aeroportuare în baza unei concesiuni acordate în temeiul articolului 694 din Codice della navigazione, Regio Decreto 30 marzo 1942, n. 327
Luxemburg	Aéroport de Findel
Țările de Jos	Aeroporturile civile exploatate în temeiul articolelor 18 și următoarele din Luchtvaartwet vom 15. Januar 1958 (stbld. 47), modificată la 7 iunie 1978
Austria	Austro Control GmbH Entitățile așa cum sunt definite acestea în articolele 60–80 din Luftfahrtgesetz 1957 (BGBl. no 253/1957)
Portugalia	Aeroporturile gestionate de Aeroportos e Navegaçao Aérea (ANA) EP în temeiul Decreto-Lei no 246/79 Aeroporto de Funchal și Aeroporto de Porto Santo regionalizate în temeiul Decreto-Lei no 284/81
Finlanda	Aeroporturile gestionate de Ilmailulaitos/Luftfartsverket în temeiul Ilmailulaki (595/64)
Suedia	Aeroporturile publice exploatate în conformitate cu lagen (1957:297) om luftfart Aeroporturile private exploatate în baza unei licențe de exploatare în conformitate cu legea respectivă, în cazul în care această licență este conformă cu criteriul din articolul 2 alineatul (3) din directivă
Regatul Unit	Aeroporturile gestionate de British Airports Authority plc Aeroporturile cu statut de public limited companies (plc) și exploatate în temeiul Airports Act 1986

(e) Entitățile contractante în domeniul instalațiilor portuare maritime sau interioare sau al altor terminale

Belgia	Société anonyme du canal et des installations maritimes de Bruxelles Port autonome de Liège Port autonome de Namur Port autonome de Charleroi Port de la ville de Gand Compagnie des intallations maritimes de Bruges – Maatschappij der Brugse haveninrichtingen Société intercommunale de la rive gauche de l'Escaut – Intercommunale maatschappij van de linker Scheldeoever (Port d'Anvers) Port de Nieuwport Port d'Ostende
Danemarca	Porturile, așa cum sunt definite acestea la articolul 1 I-III din bekendtgoerelse nr. 604 af 16. december 1985 om hvilke havne der er omfattet af lov om trafikhavne, jf. lov nr. 239 af 12. maj 1976 om trafikhavn
Germania	Porturile maritime care aparțin integral sau parțial autorităților teritoriale (Länder, Kreise, Gemeinden) Porturi interioare subordonate Hafenordnung în temeiul Wassergesetze der Länder
Grecia	Portul Pireu (Organismos Limenos Peiraios) creat în temeiul Legii de urgență 1559/1950 și al Legii 1630/1951 Portul Salonic (Organismos Limenos Thessalonikis) creat în temeiul Decretului N.A. 2251/1953 Alte porturi reglementate de Decretul prezidențial 649/1977 (N.A. 649/1977) Epopteia, organosi leitoyrgias kai dioikitikos elenchos limenon (monitorizare, organizare a funcționării și control administrativ al porturilor)
Spania	Puerto de Huelva creat în temeiul Decreto de 2 de octubre de 1969, no 2380/69. Puertos y Faros. Otorga Régimen de Estatuto de Autonomía al Puerto de Huelva Puerto de Barcelona creat în temeiul Decreto de 25 de agosto de 1978, no 2407/78. Puertos y Faros. Otorga al de Barcelona Régimen de Estatuto de Autonomía Puerto de Bilbao creat în temeiul Decreto de 25 de agosto 1978 no 2408/78. Puertos y Faros. Otorga al de Bilbao Régimen de Estatuto de Autonomía Puerto de Valencia creat în temeiul Decreto de 25 de agosto de 1978, no 2409/78. Puertos y Faros. Otorga al de Valencia Régimen de Estatuto de Autonomía Juntas de Puertos, exploatate în temeiul Ley 27/68 de 20 de junio 1968. Puertos y Faros. Juntas de Puertos y Estatutos de Autonomía en Decreto de 9 de abril de 1970, no 1350/70. Juntas de Puertos. Reglamento Porturi gestionate de Comisión Administrativa de Grupos de Puertos, exploatate în temeiul Ley 27/68 de 20 de junio de 1968, Decreto 1958/78 de 23 de junio de 1978 și Decreto 571/81 de 6 de mayo de 1981 Porturi citate în Real Decreto 989/82 de 14 de mayo de 1982. Puertos. Clasificación de los de interés general
Franța	Port autonome de Paris creat în temeiul loi no 68/917 du 24 octobre 1968 relative au port autonome de Paris Port autonome de Strasbourg, creat în temeiul convention du 20 mai 1923 entre l'État et la ville de Strasbourg relative à la construction du port rhénan de Strasbourg et à l'exécution de travaux d'extension de ce port, aprobată prin loi du 26 avril 1924 Alte porturi interioare create sau gestionate în temeiul articolului 6 (navigation intérieure) din décret 69-140 du 6 février 1969 relatif aux concessions d'outillage public dans les ports maritimes Ports autonomes exploatate în temeiul articolelor L 111-1 și următoarele din code des ports maritimes Ports non autonomes exploatate în temeiul articolelor R 121-1 și următoarele din code des ports maritimes Porturi gestionate de autoritățile regionale (départements) sau exploatate în baza unei concesiuni acordate de autoritățile regionale (départements) în temeiul article 6 du loi 86-663 du 22 juillet 1983 de complétant la loi 83-8 du 7 janvier 1983 relative à la répartition des compétences entre les communes, départements et l'État
Irlanda	Porturi exploatate în temeiul Harbour Acts 1946 to 1976 Portul Dun Laoghaire, exploatat în temeiul State Harbours Act 1924 Portul Rosslare Harbour, exploatat în temeiul Finguard and Rosslare Railways and Harbours Act 1899
Italia	Porturi naționale și alte porturi gestionate de Capitaneria di Porto în temeiul Codice della navigazione, Regio Decreto 30 marzo 1942, n. 32 Porturi autonome (enti portuali), create de legi speciale în temeiul articolului 19 din Codice della navigazione, Regio Decreto 30 marzo 1942, n. 327
Luxemburg	Port de Mertert, creat și exploatat în temeiul loi du 22 juillet 1963 relative à l'aménagement et à l'exploitation d'un port fluvial sur la Moselle
Țările de Jos	Havenbedrijven, create și exploatate în temeiul Gemeentewet van 29 juni 1851 Havenschap Vlissingen, creat în temeiul wet van 10 september 1970 houdende een gemeenschappelijke regeling tot oprichting van het Havenschap Vlissingen Havenschap Terneuzen, creat și exploatat în temeiul wet van 8 april 1970 houdende een gemeenschappelijke regeling tot oprichting van het Havenschap Terneuzen Havenschap Delfzijl, creat și exploatat în temeiul wet van 31 juli 1957 houdende een gemeenschappelijke regeling tot oprichting van het Havenschap Delfzijl Industrie-en havenschap Moerdijk, creat în temeiul gemeenschappelijke regeling tot oprichting van het Industrie- en havenschap Moerdijk van 23 oktober 1970, aprobat de Koninklijk Besluit nr. 23 van 4 maart 1972
Austria	Porturi interioare care aparțin integral sau parțial Länder și/sau Gemeinden
Portugalia	Porto de Lisboa creat în temeiul Decreto Real de 18 Fevereiro de 1907 și exploatat în temeiul Decreto-Lei no 36976 de 20 de Julho de 1948 Porto do Duoro e Lexiões creat în temeiul Decreto-Lei no 36977 de 20 de Julho de 1948 Porto do Sines creat în temeiul Decreto-Lei no 508/77 de 14 de Dezembro de 1977 Portos do Setúbal, Aveiro, Figueira da Foz, Viana do Castelo, Portimão e Faro exploatate în temeiul Decreto-Lei no 37754 de 18 de Fevereiro de 1950
Finlanda	Porturi exploatate în temeiul Laki kunnallisista satamajärjestyksistä ja liikennemaksuista (955/76) Canalul Saimaa (Saimaan kanavan hoitokunta)
Suedia	Instalații portuare și terminale conforme cu lagen (1983:293) om inrättande, utvidgning och avlysning av allmän farled och allmän hamn și förordningen (1983:744) om trafiken på Göta kanal
Regatul Unit	Harbour Authorities în sensul articolului 57 din Harbours Act 1964 de atribuire a unor facilități portuare transportatorilor pe cale maritimă sau fluvială

Anexa IV B – Elveția

Specificarea entităților private potrivit articolului 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) litera (f) din acord

(a) Producția, transportul sau distribuția de apă potabilă

Entitățile de producție, transport și distribuție de apă potabilă. Aceste entități operează în conformitate cu legislația cantonală sau locală sau prin intermediul unor acorduri individuale care respectă legislația menționată anterior

De exemplu: Wasserversorgung Zug AG, Wasserversorgung Düdingen

(b) Producția, transportul sau distribuția de electricitate

Entitățile de transport și distribuție de electricitate cărora li se poate acorda dreptul de expropriere în conformitate cu „loi fédérale du 24 juin 1902 concernant les installations électriques à faible et à fort courant”

Entitățile de producție de electricitate în conformitate cu „loi fédérale du 22 décembre 1959 sur l'utilisation des forces hydrauliques” și cu „loi fédérale du 23 décembre 1959 sur l'utilisation pacifique de l'énergie atomique”

De exemplu: CKW, ATEL, EGL

Entitățile care exploatează servicii de transport cu tramvaiul în sensul articolului 2 primul paragraf din „loi fédérale du 20 décembre 1959 sur les chemins de fer”

Entitățile care oferă servicii de transport public în sensul articolului 4 primul paragraf din „loi fédérale du 29 mars 1950 sur les entreprises de trolleybus”

Entitățile care, cu titlu profesional, efectuează curse regulate de transport de persoane în temeiul un orar stabilit temeiul unei concesiuni în sensul articolului 4 din „loi fédérale du 18 juin 1993 sur le transport de voyageurs et les transports par route” și în cazul în care liniile acestora au o funcție de deservire în sensul articolului 5 paragraful (3) din „ordonnance du 18 décembre 1995 sur les indemnités, les prêts et les aides financières selon la loi des chemins de fer”

(d) Aeroporturi

Entitățile care exploatează aeroporturi în temeiul unei concesiuni în sensul articolului 37 primul paragraf din „loi fédérale du 21 décembre 1948 sur la navigation aérienne”

De exemplu: Bern-Belp, Birrfeld, Grenchen, Samedan

ANEXA V

[menționată la articolul 5 din prezentul acord privind procedurile de contestație]

(1) Contestațiile sunt înaintate unei instanțe judecătorești sau unui organism de examinare imparțial și independent care nu are nici un interes în ceea ce privește rezultatul procedurii de achiziții publice, ai cărui membri sunt la adăpost de orice influență exterioară și ale cărui decizii sunt obligatorii pentru părți. Este necesar ca termenul pentru inițierea unei căi de atac, dacă există, să fie de zece zile cel puțin și să nu curgă decât din momentul în care temeiul plângerii este sau ar trebui să fie cunoscut în mod rezonabil.

Este necesar ca organismul de examinare, care nu este instanță judecătorească, fie să facă obiectul unui control judiciar, fie să aplice proceduri care:

(a)	prevăd că participanții pot fi audiați înainte de luarea unei decizii, îi autorizează să fie reprezentați și însoțiți în timpul procedurii și le permit accesul la toate procedurile;

(b)	autorizează audierea unor martori și impun comunicarea către organismul de examinare a documentelor privind achiziția în cauză care sunt necesare bunei desfășurări a procedurii;

(c)	prevăd că procedura orală poate fi publică și obligă la motivarea deciziilor și la formularea acestora în scris.

(2) Părțile asigură că măsurile privind procedurile de soluționare a contestațiilor conțin cel puțin dispoziții care autorizează:

(a)

adoptarea, în termen cât mai scurt, a unor măsuri provizorii care au drept scop corectarea încălcării pretinse sau împiedicarea altor prejudicii aduse intereselor respective, inclusiv a unor măsuri care să suspende sau să facă să fie suspendată procedura de achiziție publică în cauză sau executarea oricărei decizii luate de entitatea reglementată și

(b)

anularea sau determinarea anulării deciziilor ilegale, inclusiv eliminarea specificațiilor tehnice, economice sau financiare discriminatorii menționate de anunțul de participare, în anunțul de intenție, în anunțul privind un sistem de calificare sau în orice alt document care se referă la procedura de achiziție publică în cauză. Cu toate acestea, atribuțiile organismului care răspunde de procedura de contestație ar putea fi limitate la acordarea unor daune-interese oricărei persoane care a fost lezată de o încălcare, în cazul în care contractul a fost încheiat de entitățile reglementate

sau exercitarea unor presiuni indirecte asupra entităților reglementate pentru a le determina să corecteze încălcările și a le împiedica să le comită în vederea prevenirii prejudiciilor.

(3) Procedurile de soluționare a contestațiilor reglementează de asemenea problema despăgubirii persoanelor afectate de încalcare. În cazul în care daunele suferite sunt cauzate de adoptarea unei decizii ilegale, partea poate prevedea ca decizia contestată să fie în prealabil anulată sau declarată ilegală.

ANEXA VI

[menționată la articolul 3 alineatele (6) și (7) din acord]

SERVICII

Următoarele servicii care figurează în Clasificarea sectorială a serviciilor reprodusă în documentul MTN.GNS/W/120 sunt reglementate de prezentul acord:

Obiectul

Numere de referință CPC (Clasificarea centralizată a produselor)

Servicii de întreținere și reparații

6112, 6122, 633, 886

Servicii de transport terestru (1), inclusiv serviciile de vehicule blindate și serviciile de curierat, cu excepția transportului de corespondență și obiecte de mesagerie

712 (2) (exclusiv 71235) 7512, 87304

Servicii de transport aerian: transport de călători și mărfuri, cu excepția transportului de curier

73 (exclusiv 7321)

Transport terestru (cu excepția serviciilor de transport feroviar) și aerian de corespondență și obiecte de mesagerie

71235, 7321

Servicii de telecomunicații

752 (exclusiv 7524, 7525, 7526)

Servicii financiare:

(a)	servicii de asigurări

ex 81, 812, 814

(b)	servicii bancare și de investiții (3)

Servicii informatice și servicii conexe

Servicii contabile, de audit și de evidență a registrelor

862

Servicii de studii de piață și de sondaje

864

Serviciile de consiliere în domeniul gestiunii și servicii conexe

865, 866 (4)

Servicii de arhitectură; servicii de inginerie și servicii integrate de inginerie; servicii de sistematizare urbană și de arhitectură peisajeră; servicii conexe de consultații științifice și tehnice; servicii de încercări și analize tehnice

867

Servicii de publicitate

871

Serviciile de întreținere a clădirilor și servicii de gestiune a proprietăților

874, 82201-82206

Servicii de publicare și de tipărire în baza unei redevențe sau pe bază contractuală

88442

Servicii de întreținere a drumurilor și șoselelor și de ridicare a gunoiului: servicii de salubritate și servicii analoge

Angajamentele luate de părți în domeniul serviciilor, inclusiv serviciile de construcții, în temeiul prezentului acord, se limitează la angajamentele inițiale specificate în ofertele finale ale Comunității și Elveției prezentate în cadrul Acordului General privind Comerțul cu Servicii.

Prezentul acord nu se aplică:

1.	contractelor de servicii atribuite unei entități care este o autoritate contractantă în sensul prezentului acord și al anexei 1, 2, sau 3 la AAP în temeiul unui drept exclusiv de care beneficiază aceasta în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative publicate;

contractelor de servicii pe care le atribuie o entitate contractantă unei întreprinderi afiliate sau care sunt atribuite de o asociație în participațiune, constituită din mai multe entități contractante cu scopul continuării activităților în sensul articolului 3 din prezentul acord, uneia dintre aceste entități contractante sau unei întreprinderi afiliate uneia dintre aceste entități contractante, cu condiția ca 80 % cel puțin din cifra medie de afaceri pe care a realizat-o această întreprindere în ultimii trei ani în domeniul serviciilor să provină din furnizarea acestor servicii întreprinderilor cărora le este afiliată. În cazul în care același serviciu sau servicii similare sunt furnizate de mai mult de o întreprindere afiliată entității contractante, este necesar să se țină seama de cifra totală de afaceri care rezultă din furnizarea serviciilor de către aceste întreprinderi;

3.	contractelor de servicii care au drept obiect achiziționarea sau închirierea, indiferent de modalitățile financiare de realizare a acestora, de terenuri, de clădiri existente sau de alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;

4.	contractelor de muncă;

5.	contractelor care vizează cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe de către instituții de radiodifuziune și achiziția de timpi de emisie.

(1) Cu excepția serviciilor de transport feroviar

(2) Cu excepția serviciilor de telefonie vocală, telex, radiotelefonie, radiomesagerie si telecomunicații prin satelit.

(3) Cu excepția contractelor de achiziții de servicii financiare privind emiterea, cumpărarea, vânzarea și transferul de titluri sau de alte instrumente financiare, precum și de servicii furnizate de bănci centrale.

(4) Cu excepția serviciilor de arbitraj și conciliere.

ANEXA VII

[menționată la articolul 3 alineatul (6) din acord]

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

Specificarea serviciilor de construcții reglementate:

1. Definiție

Un contract de lucrări este un contract care are drept obiectiv execuția, prin orice mijloc, a unor lucrări de geniu civil sau a unor clădiri în sensul diviziunii 51 din Clasificarea centralizată a produselor (CPC).

2. Lista de servicii la care se referă Diviziunea 51, CPC

Lucrări de pregătire a siturilor și șantierelor de construcții	511
Lucrări de construcții de clădiri	512
Lucrări de geniu civil	513
Asamblarea și construcțiile cu prefabricate	514
Lucrări ale întreprinderilor de construcții specializate	515
Lucrări de instalații	516
Lucrări de terminare și de finisare a clădirilor	517
Alte servicii	518

Angajamentele luate de părți în domeniul serviciilor, inclusiv lucrările de construcții, în temeiul prezentului acord, se limitează la angajamentele inițiale specificate în ofertele finale ale Comunității și Elveției prezentate în cadrul Acordului General privind Comerțul cu Servicii.

ANEXA VIII

[menționată la articolul 3 alineatul (7) din acord]

Elveția

Prezentul acord nu se aplică în Elveția:

(a)	contractelor pe care le atribuie entitățile contractante în alte scopuri decât continuarea activităților acestora descrise la articolul 3 alineatul (2) și de anexele I-IV la prezentul acord sau pentru continuarea activităților acestora în afara Elveției;

(b)

contractelor atribuite în scopul revânzării sau închirierii către terți, în cazul în care entitatea contractantă nu beneficiază de nici un drept special sau exclusiv de a vinde sau închiria obiectul acestor contracte și în cazul în care alte entități sunt libere să vândă sau să închirieze acest obiect în aceleași condiții ca și entitatea contractantă;

(c)	contractelor atribuite care au ca obiect cumpărarea apei;

(d)

contractelor atribuite de către o entitate contractantă alta decât autoritățile publice, care asigură alimentarea cu apă potabilă sau electricitate a rețelelor care prestează servicii publice, în cazul în care producția de apă potabilă sau de electricitate a entității în cauză are loc pentru că este necesar un consum pentru desfășurarea unei activități alta decât cea prevăzută la articolul 3 alineatul (2) litera (f) punctele (i) și (ii) și în cazul în care alimentarea rețelei publice nu depinde decât de consumul propriu al entității și nu a depășit 30 % din producția totală de apă potabilă sau de energie a entității luând în considerare media ultimilor trei ani, inclusiv anul în curs;

(e)

contractelor atribuite de către o entitate contractantă alta decât autoritățile publice, care asigură alimentarea cu gaz sau căldură a rețelelor care prestează servicii publice, în cazul în care producția de gaz sau de căldură a entității în cauză este rezultatul ineluctabil al desfășurării unei activități alta decât cea prevăzută la articolul 3 alineatul (2) litera (e) punctul (i) și alimentarea rețelei publice nu urmărește decât exploatarea în mod economic a acestei producții și corespunde cu 20 % din cifra maximă de afaceri a entității luând în considerare media ultimilor trei ani, inclusiv anul în curs;

(f)	contractelor atribuite pentru furnizarea de energie sau de combustibili destinați producției de energie;

(g)	contractelor atribuite de entitățile contractante care asigură transportul public cu autobuzul, în cazul în care alte entități sunt libere să presteze acest serviciu, fie în mod general, fie într-o zonă geografică specifică, în aceleași condiții ca și entitățile contractante;

(h)

contractelor atribuite de entitățile contractante care desfășoară o activitate prevăzută la articolul 3 alineatul (2) litera (d) cu condiția ca aceste contracte să aibă ca obiect vânzarea și leasingul de produse în vederea refinanțării contractelor de achiziții de bunuri atribuite potrivit dispozițiilor prezentului acord;

(i)	contractelor atribuite în temeiul unui acord internațional și care vizează implementarea sau exploatarea în comun a unui proiect de către părți;

(j)	contractelor atribuite în temeiul procedurii specifice unei organizații internaționale;

(k)

contractelor care sunt declarate secrete de către părți sau în cazul în care este necesar ca punerea acestora în aplicare să fie însoțită de măsuri speciale de securitate, în conformitate cu actele cu putere de lege sau actele administrative în vigoare ale părților contractante luate în considerare sau în cazul în care e determinată de protecția intereselor esențiale de securitate a țării respective.

ANEXA IX

[menționată la articolul 6 alineatul (4) din acord]

Anexa IX A – Măsuri notificate de Comunitate

Anexa IX B – Măsuri notificate de Elveția

Căile de atac în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din prezentul acord introduse în cantoane și în comune pentru contractele de achiziții sub valorile-prag prevăzute de Loi fédérale sur le marché intérierur du 6 octobre 1995.

ANEXA X

[menționată la articolul 6 alineatul (2) din acord]

Exemple de domenii care pot prezenta o astfel de discriminare:

orice regulă de drept, procedură sau practică, de exemplu prelevări, prețurile preferențiale, condițiile locale privind conținutul, condițiile locale în domeniul investițiilor sau al producției, condițiile de acordare a licențelor sau autorizărilor, drepturile de finanțare sau de ofertare care operează o discriminare sau constrâng o entitate reglementată a uneia dintre părți să opereze o discriminare față de produsele, serviciile, furnizorii sau prestatorii de servicii ai celeilalte părți la atribuirea contractelor de achiziții publice.

ACTUL FINAL

Plenipotențiarii

COMUNITĂȚII EUROPENE

și

ai CONFEDERAȚIEI ELVEȚIENE,

reuniți la douăzeci și unu iunie o mie nouă sute nouăzeci și nouă la Luxemburg pentru semnarea Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice au adoptat declarațiile comune menționate în continuare și atașate prezentului act final:

Declarația comună a părților contractante privind procedurile de atribuire a contractelor și de soluționare a contestației

Declarația comună a părților contractante privind autoritățile de monitorizare

Declarația comună a părților contractante privind actualizarea anexelor

Declarația comună a părților contractante privind viitoarele negocieri suplimentare.

Au luat, de asemenea, act de următoarele declarații anexate la prezentul act final:

Declarația Elveției referitoare la principiul reciprocității privind deschiderea achizițiilor publice la nivelul districtelor și comunelor pentru furnizorii și prestatorii de servicii din CE

Declarația privind participarea Elveției în comitete.

Hecho en Luxemburgo, el veintiuno de junio de mil novecientos noventa y nueve.

Udfærdiget i Luxembourg, den enogtyvende juni nitten hundrede og nioghalvfems.

Geschehen zu Luxemburg am einundzwanzigsten Juni neunzehnhundertneunundneunzig.

Έγινε στο Λουξεμβούργο, στις είκοσι μία Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα εννέα.

Done at Luxembourg on the twenty-first day of June in the year one thousand and ninety-nine.

Fait à Luxembourg, le vingt-et-un juin mil neuf cent quatre-vingt dix-neuf.

Fatto a Lussemburgo, addì ventuno giugno millenovecentonovantanove.

Gedaan te Luxemburg, de eenentwintigste juni negentienhonderd negenennegentig.

Feito em Luxemburgo, em vinte e um de Junho de mil novecentos e noventa e nove.

Tehty Luxemburgissa kahdentenakymmenentenäensimmäusenä päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäyhdeksän.

Som skedde i Luxemburg den tjugoförsta juni nittonhundranittionio.

Por la Comunidad Europea

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Voor de Europese Gemeenschap

Pela Comunidade Europeia

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapens vägnar

Por la Confederación Suiza

For Det Schweiziske Edsforbund

Für die Schweizerische Eidgenossenschaft

Για την Ελβετική Συνομοσπονδία

For the Swiss Confederation

Pour la Confédération suisse

Per la Confederazione svizzera

Voor de Zwitserse Bondsstaat

Pela Confederação Suíça

Sveitsin valaliiton puolesta

På Schweiziska edsförbundets vägnar

DECLARAȚIA COMUNĂ A PĂRȚILOR CONTRACTANTE

privind procedurile de atribuire a contractelor și soluționare a contestaților

Părțile convin că impunând, pe de o parte, entităților elvețiene reglementate respectarea dispozițiilor AAP și, pe de altă parte, entităților reglementate din Comunitate și din statele membre ale acesteia, respectarea dispozițiilor Directivei 93/38/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/4/CE din 16 februarie 1998 (JO L 101, 1.4.1998, p. 1), precum și din Directiva 92/13/CEE (JO L 76, 23.3.1992, p. 14), își îndeplinesc fiecare obligațiile prevăzute la articolele 4 și 5 din Acordul privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice.

DECLARAȚIA COMUNĂ A PĂRȚILOR CONTRACTANTE

privind autoritățile de monitorizare

În ceea ce privește Comunitatea, autoritatea de monitorizare prevăzută la articolul 8 din prezentul acord poate fi Comisia Europeană sau o autoritate națională independentă dintr-un stat membru fără ca vreuna dintre acestea să aibă o competență exclusivă de a interveni în temeiul prezentului acord. În conformitate cu articolul 211 din Tratatul CE, Comisia Europeană are deja atribuțiile prevăzute la articolul 8 paragraful al doilea.

În ceea ce privește Elveția, autoritatea de monitorizare poate fi o autoritate federală pentru tot teritoriul Elveției sau cantonală pentru zone din jurisdicția acesteia.

DECLARAȚIA COMUNĂ A PĂRȚILOR CONTRACTANTE

privind actualizarea anexelor

Părțile contractante se angajează să actualizeze anexele la acord privind anumite aspecte ale achizițiilor publice cel târziu la o lună după intrarea în vigoare a acestuia.

DECLARAȚIA COMUNĂ

privind viitoarele negocieri suplimentare

Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană își declară intenția de a angaja negocieri în vederea încheierii unor acorduri în domenii de interes comun cum sunt actualizarea Protocolului 2 la Acordul de liber schimb din 1972, participarea Elveției la anumite programe comunitare pentru formare profesională, tineret, mass-media, statistici și mediul înconjurător. Aceste negocieri ar trebui să fie pregătite imediat după încheierea negocierilor bilaterale prezente.

DECLARAȚIA ELVEȚIEI

referitoare la principiul reciprocității privind deschiderea achizițiilor publice la nivelul districtelor și comunelor pentru furnizorii și prestatorii de servicii din CE

În conformitate cu principiul reciprocității și în intenția de a limita accesul la contractele adjudecate în Elveția la nivelul districtelor și comunelor pentru furnizorii și prestatorii de servicii din CE, Elveția inserează un nou paragraf la primul alineat al notelor generale referitoare la anexele la Acordul privind achizițiile publice (AAP) cu următorul conținut: „în ceea ce privește contractele atribuite de entitățile menționate la cifra 3 din Anexa 2 furnizorilor de produse și de servicii din Canada, Israel, Japonia, Coreea, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Hong Kong (China), Singapore și Aruba”.

DECLARAȚIE

privind participarea Elveției la comitete

Consiliul convine că reprezentanții Elveției participă în calitate de observatori și pentru punctele de pe ordinea de zi care îi privesc la reuniunile următoarelor comitete și grupuri de experți:

—	Comitete pentru programe de cercetare; inclusiv Comitetul pentru cercetare științifică și tehnică (CREST)

—	Comisia administrativă pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți

—	Grupul de coordonare privind recunoașterea reciprocă a diplomelor de învățământ superior

—	Comitetele consultative privind rutele aeriene și pentru aplicarea regulilor concurenței în domeniul transporturilor aeriene.

Cu ocazia voturilor, aceste comitete se reunesc fără prezența reprezentanților Elveției.

În ceea ce privește celelalte comitete care se ocupă de domeniile reglementate de prezentele acorduri și pentru care Elveția, fie a preluat acquis-ul comunitar, fie îl aplică prin echivalență, Comisia consultă experții din Elveția potrivit metodei prevăzute la articolul 100 din Acordul SEE.

11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

201

32002R0769

L 123/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 769/2002 AL CONSILIULUI

din 7 mai 2002

de instituire a dreptului antidumping definitiv pentru importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA ANTERIOARĂ ȘI MĂSURILE EXISTENTE

(1)	În martie 1996, prin Regulamentul (CE) nr. 600/96 (2), Consiliul a instituit măsuri antidumping definitive cu privire la importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză sub forma unei drept specific de 3 479 ECU pe tonă.

B. ANCHETA ACTUALĂ

1. Cerere de reexaminare

(2)

Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (denumit în continuare „regulament de bază”) după publicarea unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cumarină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țară în cauză” sau „China”).

(3)	Cererea a fost depusă la 4 ianuarie 2001 de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) (denumit în continuare „reclamant”) în numele unicului producător din Comunitate, care reprezintă totalitatea producției comunitare de cumarină.

(4)	În cererea de reexaminare a expirării măsurilor se susținea că expirarea măsurilor ar favoriza probabil continuarea sau reapariția dumpingului prejudiciabil din partea importurilor originare din China.

2. Avizul de deschidere

(5)

Concluzionând, după consultarea comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru a justifica reexaminarea măsurilor care urmează să expire, Comisia a deschis o anchetă în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, publicând în acest scop un aviz în Jurnal Oficial al Comunităților Europene (4).

3. Perioada de anchetă

(6)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a cuprins perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2000 (denumită în continuare „perioadă de anchetă”). Examinarea evoluției situației în scopul evaluării continuării sau reapariției prejudiciului a cuprins perioada începând cu 1 ianuarie 1996 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioadă examinată”).

4. Părțile interesate în anchetă

(7)

Comisia a informat oficial producătorul comunitar reclamant, producătorii-exportatori din China și reprezentanții acestora, autoritățile chineze, precum și importatorii, utilizatorii și asociațiile interesați în mod notoriu de deschiderea reexaminării. Aceasta a trimis un chestionar producătorilor-exportatori, unui producător din Statele Unite (țara analogă), unicului producător comunitar, importatorilor, utilizatorilor și asociațiilor interesați în mod notoriu, precum și părților care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)	Producătorul comunitar, producătorul din țara analogă, o asociație de importatori și cinci utilizatori au răspuns la chestionar. Nu s-a primit nici un răspuns din China.

5. Verificarea informațiilor primite

(9)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare în scopul stabilirii continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și examinarea interesului Comunității. De asemenea, aceasta a oferit părților direct interesate posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere.

(10)

Aceasta a procedat la o verificare la fața locului în incintele următoarelor societăți:

Producătorul comunitar:

—	Rhodia, (Lyon) Franța.

Importator:

—	Quest International, (Ashford) Regatul Unit.

Producător din țara analogă:

—	Rhodia, (Cranbury NJ) SUA.

C. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1. Produsul în cauză

(11)

Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, anume cumarină, o pudră cristalină, albicioasă cu un miros caracteristic de fân proaspăt cosit. Este utilizat, în principal, ca aromă chimică și ca fixativ în prepararea compușilor parfumați, asemenea celor utilizați la producerea detergenților, cosmeticelor și parfumurilor fine.

(12)

Cumarina, care a fost inițial un produs natural obținut din boabe de tonka, este în prezent fabricată sintetic. Aceasta poate fi produsă prin sinteză pe bază de fenol pentru a obține aldehidă salicilică (reacția lui Perkin) sau prin sinteză pe bază de ortocrezol (reacția lui Raschig). Principala caracteristică chimică a cumarinei este puritatea acesteia, indicată prin punctul său de topire. Cumarina de calitate normală comercializată în Europa are un punct de topire care variază între 68 °C și 70 °C, ceea ce corespunde unui grad de puritate de 99 %.

(13)	Produsul este încadrat la codul NC ex 2932 21 00.

2. Produsul similar

(14)

Astfel cum s-a procedat și în ancheta inițială, s-a constatat că cumarina produsă și vândută pe piața internă a țării analoge (Statele Unite), cea exportată de China către Comunitate și cea produsă și vândută de industria comunitară pe piața Comunității prezintă efectiv aceleași caracteristici fizice și au aceleași utilizări. În consecință, sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

D. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

(15)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, este necesar să se examineze dacă expirarea măsurilor în vigoare ar favoriza continuarea dumpingului.

(16)	În cadrul examinării probabilității continuării dumpingului, este necesar să se verifice dacă există dumping și, în caz afirmativ, dacă respectivul dumping ar putea continua.

1. Observații preliminare

(17)

Concluziile cu privire la dumping prezentate în continuare trebuie examinate ținându-se seama de faptul că producătorii-exportatori chinezi nu au cooperat în cadrul anchetei și, în consecință, acestea se bazează pe datele disponibile, și anume pe datele Eurostat, pe informațiile de natură comercială privind exporturile chinezești și pe informațiile conținute în plângere.

2. Nivelul actual al dumpingului

(a) Țara analogă

(18)

Măsurile existente constau într-o drept unic la scară națională aplicabil tuturor importurilor în Comunitate de cumarină originară din China. În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a utilizat aceeași metodologie ca și în cadrul anchetei inițiale. În consecință, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor obținute într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(19)

Statele Unite au servit drept țară analogă în cadrul anchetei inițiale. În consecință, în avizul de deschidere a prezentei reexaminări, s-a intenționat realegerea acestei țări ca țară analogă în scopul stabilirii valorii normale. Deoarece s-a constatat că motivele pentru care Statele Unite au fost alese inițial, anume dimensiunea pieței lor interne, deschiderea pieței și accesul la materii prime, sunt încă valabile, respectiva țară a fost considerată o alegere adecvată și rezonabilă de țară analogă. O singură parte interesată a avut obiecții la respectiva alegere, susținând în special diferența procesului de fabricare a produsului, fără însă a propune o alternativă în timp util. În consecință, întrucât producătorul american contactat era dispus să coopereze și a realizat vânzări interne reprezentative, s-a considerat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, Statele Unite constituiau o alegere adecvată și rezonabilă de țară analogă în scopul stabilirii valorii normale a produsului în cauză în China.

(b) Valoarea normală

(20)

S-a examinat ulterior dacă vânzările interne ale producătorului american care a cooperat, destinate clienților independenți, puteau fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a constatat că prețul de vânzare mediu ponderat al tuturor vânzărilor realizate în cursul perioadei de anchetă este superior costului de producție unitar mediu ponderat și că volumul diferitelor vânzări efectuate la un preț mai mic decât costul unitar de producție reprezintă mai mult de 20 %, dar mai puțin de 90 % din vânzările utilizate pentru stabilirea valorii normale. În consecință, numai vânzările interne profitabile au fost considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale și utilizate în vederea comparației. În consecință, valoarea normală a fost stabilită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, în funcție de prețul plătit sau de plătit în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienții independenți de pe piața internă a producătorului american care a cooperat în timpul perioadei de anchetă.

(21)

În ceea ce privește exporturile către Comunitate, a trebuit ca respectivele concluzii să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, deoarece producătorii-exportatori din China nu au cooperat. În consecință, s-a stabilit un preț mediu de export pentru toate tranzacțiile pe baza datelor de natură comercială privind exporturile chinezești.

(d) Comparație

(22)

În scopul unei comparații echitabile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele privind navlul intern, manipularea, încărcarea, transportul și costul creditului care afectau prețurile și comparabilitatea acestora.

(23)	În ceea ce privește transportul intern, ajustările acordate s-au bazat pe costurile observate în țara analogă.

(e) Marja de dumping

(24)	În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată, la nivelul franco-fabrică, a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, la nivelul franco-fabrică din China, în aceeași etapă comercială.

(25)	Această comparație a evidențiat existența unui dumping foarte important. Marja de dumping constatată este substanțială și puțin inferioară nivelului stabilit în ancheta inițială (aproximativ 50 %).

(26)

Având în vedere ancheta, nimic nu indică că respectivele practici de dumping vor înceta în cazul abrogării măsurilor. În consecință, s-a concluzionat că există probabilitatea continuării dumpingului. Cu toate acestea, dat fiind nivelul redus al importurilor originare din China în perioada de anchetă, s-a considerat adecvat să se examineze dacă exista probabilitatea reapariției dumpingului privind volumele de export mai importante în cazul abrogării măsurilor existente.

3. Evoluția importurilor provenite din China

(27)	Factorii următori au fost evaluați în scopul examinării probabilității reapariției dumpingului: existența dumpingului, evoluția producției și a utilizării capacităților în China și evoluția exporturilor de cumarină chinezească în lume.

(a) Existența dumpingului

(28)	Marja de dumping stabilită cu ocazia anchetei inițiale era ridicată (mai mult de 50 %, determinând un drept de 3 479 de ECU pe tonă). Ancheta realizată în cadrul prezentei reexaminări arată că încă există dumping la un nivel apropiat de cel constatat cu ocazia acestei anchete inițiale.

(b) Evoluția producției și a utilizării capacităților în China

(29)

Din informațiile disponibile reiese că în China se dispune de capacități de producție importante pe care aceasta ar putea chiar să le dezvolte pe termen foarte scurt datorită naturii produsului și procesului de fabricație. Respectivele informații arată că aceste capacități se ridică la aproximativ 1 900 de tone (ceea ce reprezintă 40 % din capacitatea mondială, șapte producători și optsprezece producători potențiali gata să pătrundă din nou pe piețe). Astfel se depășește pe departe consumul comunitar total care atinge 700 de tone.

(30)

În consecință, faptul că dispune de enorme capacități de producție nefolosite (între 50 % și 60 % din capacitatea de producție) permite producătorilor-exportatori chinezi să administreze producția cu o foarte mare flexibilitate. În consecință, acești producători sunt în măsură să mărească producția rapid și să o îndrepte spre orice piață de export, inclusiv spre piața Comunității, în cazul abrogării măsurilor.

1. Tendința generală a exporturilor

(31)	Din statisticile de export chinezești reiese că prețurile practicate de către exportatori pe celelalte piețe de export ale acestora sunt, în medie, cu 11 % mai mici decât prețurile observate în Comunitate. În anumite țări terțe ca Hong Kong și India, această diferență atinge chiar 16 %.

2. Posibila deturnare a exporturilor chinezești din cauza introducerii de restricții în țările terțe

(32)	Statele Unite au instituit drepturi antidumping pentru importurile de cumarină chinezească în 1995 și le-au prelungit în mai 2000 în urma unei reexaminări a expirării măsurilor. Aceste drepturi sunt eșalonate de la 31,02 % la 160,80 %.

(33)	În consecință, producătorii-exportatori chinezi sunt presați să găsească alte piețe de export. În cazul în care Comunitatea ar trebui să abroge măsurile antidumping actuale, exporturile către piața comunitară ar constitui, pentru aceștia, o opțiune atrăgătoare.

3. Exporturile chinezești către piețe de export reprezentative

(34)	Este necesar să se semnaleze că după ce Consiliul a instituit drepturi antidumping în 1995, producătorii-exportatori chinezi nu au fost în măsură să pătrundă pe alte piețe de export sau să-și dezvolte exporturile către piețele pe care erau deja implantați.

(d) Concluzie

(35)	Ancheta a arătat că importurile comunitare provenite din China au făcut obiectul unui dumping în perioada de anchetă.

(36)

Ancheta a arătat, de asemenea, că volumul de exporturi chinezești de cumarină către Comunitate riscă, după toate probabilitățile, să fie substanțial în cazul abrogării măsurilor actuale. Această concluzie se bazează pe enormele capacități disponibile în China și pe presiunea suportată de producătorii-exportatori chinezi care trebuie să găsească piețe de export pentru a înlocui piața Statelor Unite, precum și alte piețe de export. Acest lucru explică interesul viu pe care producătorii-exportatori chinezi continuă să îl manifeste pentru piața Comunității.

(37)

De asemenea, s-a concluzionat că respectivele exporturi în creștere puternică în Comunitate riscau, foarte probabil, să fie efectuate la prețuri de dumping. Această concluzie se bazează pe nivelul redus al prețurilor stabilit pentru exporturile chinezești către alte piețe importante din țările terțe.

(38)	Rezumând, este mai probabil că importurile în Comunitate provenite din China vor reîncepe în cantități substanțiale și la prețuri care fac obiectul unui dumping important în cazul abrogării măsurilor.

E. DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(39)	Societatea reprezentată de către reclamant era unicul producător de cumarină din Comunitate în perioada de anchetă.

(40)

Acest producător comunitar a importat cumarină dintr-o altă țară decât China în perioada de anchetă pentru a compensa insuficiența producției datorată unor motive tehnice. Aceste importuri nu reprezintă decât o proporție redusă din volumul total al vânzărilor acestui producător în Comunitate. Astfel, în ciuda vânzărilor de cumarină importată, societatea și-a menținut activitatea principală în Comunitate și importurile sale nu au afectat cu nimic statutul acesteia de producător comunitar. În consecință, acest producător comunitar este considerat ca constituind industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

F. ANALIZA SITUAȚIEI PE PIAȚA COMUNITĂȚII

1. Consumul comunitar (5)

(41)	Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări ale industriei comunitare pe piața Comunității precizat în răspunsul la chestionar și pe baza volumului de importuri comunitare provenite din țara în cauză și din toate celelalte țări terțe, pe baza Eurostat.

(42)

Pe această bază, consumul aparent de cumarină a crescut cu 92 % în perioada examinată. Creșterea cea mai puternică a intervenit între 1996 și 1997 (+82 %). Cu toate acestea, pentru interpretarea acestei evoluții, trebuie să se țină seama de importanța volumelor de cumarină importate mai ales din China între 1994 și 1995, înainte de instituirea măsurilor antidumping. Această cumarină importată a fost stocată pentru a fi ulterior vândută/utilizată în 1996, reducând astfel artificial cererea de cumarină din acel an și, în consecință, consumul aparent. În 1997, volumul total de importuri a scăzut la nivelul comparabil celui din 1993.

2. Importurile din țara în cauză

(a) Volumul și cota de piață

(43)

Volumul de importuri provenite din China a scăzut spectaculos în perioada examinată (–89 %), acest regres s-a evidențiat, în mo deosebit, între 1996 și 1998 (–87 %), ceea ce a coincis cu instituirea măsurilor antidumping și creșterea exporturilor altor țări către Comunitate. În această privință, s-ar părea că anumite importuri provenite din Japonia erau, în realitate, de origine chinezească și, în consecință, a avut loc o eludare a măsurilor care s-a putut observa mai ales începând din 1997 atunci când importurile provenite din Japonia au crescut brusc. Prin urmare, deoarece Statele Unite au luat măsuri pentru evitarea acestei eludări către piața lor, exportatorul japonez în cauză a încetat, de asemenea, să exporte către Comunitate și reiese din datele Eurostat că importurile comunitare de cumarină provenite din Japonia au scăzut regulat până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(44)	Cota de piață deținută de importurile provenite din China a scăzut cu 25 de puncte procentuale în perioada examinată și se situa între 1,5 % și 3 %.

(b) Prețurile

(45)

După instituirea măsurilor în 1995, prețurile CIF medii ale importurilor în cauză (Eurostat) au crescut cu 23 % între 1996 și perioada de anchetă, însă au rămas inferioare prețurilor CIF medii ale tuturor celorlalte importuri din perioada examinată, precum și prețurilor practicate de industria comunitară.

3. Situația economică a industriei comunitare

(a) Producția

(46)	Producția industriei comunitare s-a dublat între 1996 și perioada de anchetă. O creștere semnificativă a intervenit între 1996 și 1997. Producția a scăzut ușor ulterior până în 1999, pentru a crește între 1999 și perioada de anchetă.

(b) Capacitățile și utilizarea capacităților

(47)	Capacitățile de producție ale industriei comunitare au crescut cu 29 % în perioada examinată, această creștere explicându-se prin modernizarea instalațiilor existente în 1999.

(48)	Nivelul de utilizare a capacităților a crescut cu 56 % între 1996 și perioada de anchetă. Această creștere s-a evidențiat în mod deosebit între 1996 și 1997, precum și între 1999 și perioada de anchetă.

(49)

Volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut puternic în perioada examinată. Acesta s-a triplat între 1996 și perioada de anchetă. Această evoluție a devenit posibilă, într-un moment în care producția s-a dublat, prin scăderea concomitentă a exporturilor. Creșterea vânzărilor s-a putut observa mai ales între 1996 și 1997, chiar dacă aceasta a continuat în mod regulat între 1997 și perioada de anchetă. Cu toate acestea, după cum s-a explicat deja la considerentul 42, cererea a fost scăzută pe piața comunitară, în mod deosebit, în 1996, ceea ce denaturează comparația. În cazul în care se ia anul 1997 ca bază de comparație, volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut cu 41 % între 1997 și perioada de anchetă. Această evoluție se explică prin diverși factori, precum instituirea măsurilor antidumping în 1995 și scăderea importurilor provenite din anumite țări terțe menționate deja la considerentul 43.

(d) Stocuri

(50)	Stocurile industriei comunitare la sfârșitul exercițiului au scăzut cu 8 % pentru perioada examinată. Acestea au început prin a crește între 1996 și 1997, pentru a scădea până în 1999 și a crește din nou între 1999 și perioada anchetei.

(e) Cota de piață

(51)

Cota de piață deținută de industria comunitară a crescut cu 27 de puncte procentuale în perioada examinată. Această creștere a fost marcată, în mod deosebit, între 1996 și 1998 (+20 de puncte procentuale). Cota de piață a scăzut apoi ușor în 1999, înainte de a recâștiga alte aproape 12 puncte procentuale între 1999 și perioada de anchetă.

(f) Prețurile

(52)	Prețul de vânzare net mediu al producătorului comunitar a scăzut cu 14 % între 1996 și perioada de anchetă. Acest regres s-a marcat, în mod deosebit, între 1996 și 1997, precum și între 1999 și perioada de anchetă.

(53)

Această evoluție poate să se explice, în parte, prin nivelul prețurilor produselor chinezești care, după cum a fost deja precizat la considerentul 45, au rămas mai mici decât prețurile CIF medii ale tuturor celorlalte importuri în perioada considerată. Chiar dacă volumul importurilor a rămas relativ redus în perioada de anchetă, ancheta a arătat că exportatorii chinezi au continuat să ofere prețuri scăzute. Mai mult, presiunea exercitată asupra prețurilor de către importurile provenite din Japonia nu poate fi considerată neglijabilă în perioada examinată și aceasta, chiar dacă volumul acestor importuri a scăzut din 1997. Cu toate acestea, această evoluție trebuie considerată în contextul eforturilor consimțite de către producătorul comunitar pentru îmbunătățirea procesului de producție. Creșterea capacităților de producție, asociată cu efectele măsurilor antidumping, a permis producătorului comunitar să crească volumul vânzărilor sale și să reducă, în consecință, costul unitar al produselor vândute.

(g) Rentabilitatea

(54)

Rentabilitatea medie ponderată a industriei comunitare s-a îmbunătățit semnificativ în perioada examinată, dat fiind că după ce a suferit pierderi în 1996, această industrie a acumulat profituri de ordinul a 5 % până la 10 % în perioada de anchetă. Această îmbunătățire, care s-a evidențiat mai ales între 1998 și perioada de anchetă, se explică, în parte, prin modernizarea capacităților deja menționate la considerentul 47, care a permis industriei comunitare să reducă semnificativ costurile sale de producție.

(h) Fluxul de trezorerie și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(55)	Fluxurile de numerar generate de vânzările de cumarină ale industriei comunitare au urmat aceeași tendință ca și rentabilitatea, de vreme ce, negative, cifrele au devenit pozitive din 1999.

(56)

Ancheta a stabilit că industria comunitară nu a întâmpinat dificultăți în mobilizarea capitalurilor. Cu toate acestea, acest indicator nu a fost considerat semnificativ, în măsura în care industria comunitară corespunde unui grup mare, în cadrul căruia producția de cumarină nu reprezintă decât o proporție relativ redusă din producția sa totală și în cadrul căruia capacitatea de a mobiliza capitaluri depinde direct de rezultatele întregului grup.

(i) Ocuparea forței de muncă, productivitate și salarii

(57)

Ocuparea forței de muncă a crescut ușor în industria comunitară în perioada examinată (fie + 9 % între 1996 și perioada de anchetă). Productivitatea mânii de lucru a industriei comunitare, exprimată în volumul producției pe muncitor, a crescut semnificativ în aceeași perioadă, crescând cu mai mult de 80 %. Salariile au crescut cu 27 % în ansamblul lor între 1996 și perioada de anchetă, ceea ce s-a tradus printr-o creștere cu 16 % a salariului mediu pe muncitor în aceeași perioadă.

(j) Investiții și randamentul investițiilor

(58)

Investițiile au crescut puternic între 1996 și 1999, înainte de a scădea în perioada anchetei. Ancheta a arătat că aceste cheltuieli de capital se explică, în mare parte, prin modernizarea capacităților deja menționate la considerentul 47, precum și prin cheltuielile de întreținere a echipamentului.

(59)

Randamentul investițiilor, exprimat sub forma unui raport între profiturile nete ale industriei comunitare și valoarea contabilă netă a investițiilor sale, a urmat îndeaproape tendința înregistrată de rentabilitate, în sensul că a devenit pozitiv din 1999 și a crescut cu 23 de puncte procentuale între 1996 și perioada de anchetă.

(k) Creștere

(60)	După cum s-a precizat mai sus, în cazul în care consumul comunitar aproape s-a dublat în perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei comunitare au înregistrat o tendință și mai evidentă. În consecință, industria comunitară a putut profita pe deplin de creșterea pieței.

(l) Importanța marjei de dumping

(61)	Având în vedere volumul redus de importuri în perioada anchetei, marja de dumping constatată (a se vedea considerentul 28) nu a putut avea un impact asupra situației industriei comunitare.

4. Concluzie

(62)

Instituirea măsurilor antidumping pentru importurile de cumarină originară din China a avut un impact pozitiv asupra industriei comunitare, care a putut să-și redreseze situația economică slăbită. Toți indicatorii de prejudiciu, cu excepția prețurilor de vânzare, au cunoscut o evoluție pozitivă. Cu toate acestea, această evoluție trebuie de asemenea considerată în contextul eforturilor consimțite de industria comunitară pentru a fi mai eficientă și pentru a-și reduce costurile de producție. În fine, trebuie semnalat că aceste îmbunătățiri au permis pur și simplu industriei comunitare să revină la situația pe care a cunoscut-o chiar înainte de începerea practicilor dumping.

G. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

1. Probabilitatea reapariției a prejudiciului

(63)	În ceea ce privește efectul probabil al expirării măsurilor în vigoare asupra industriei comunitare, următorii factori au fost examinați, ținând seama de elementele rezumate la considerentele 35-38.

(64)

Este clar că importurile provenite din China vor continua să facă obiectul unui dumping. Pe de altă parte, este probabil ca volumele importurilor să crească semnificativ, deoarece producătorii chinezi dispun de importante capacități de producție nefolosite și sunt, în consecință, în măsură să-și mărească producția și volumul exporturilor lor. Mai mult, chiar dacă este prevăzută o ușoară creștere a consumului mondial de cumarină pentru următorii trei ani, este puțin probabil ca acesta să absoarbă cantitățile care corespund capacităților chinezești nefolosite.

(65)

Având în vedere politica prețurilor pe care aceștia o practică pe piețele țărilor terțe, în special în Hong Kong, India, Japonia și Singapore, unde prețurile cumarinei chinezești sunt mai mici cu aproximativ 10 % decât cele practicate pe piața comunitară, producătorii-exportatori chinezi vor adopta, probabil, o politică de prețuri agresivă în Comunitate pentru a recâștiga cotele de piață pe care le-au pierdut. Într-adevăr, prețurile mici constatate pe piețele țărilor terțe arată că exportatorii chinezi consideră că este în interesul lor să vândă la asemenea prețuri. Prin urmare, din aceasta ar rezulta o reapariție a prejudiciului, sub forma unei scăderi a prețurilor și volumului vânzărilor industriei comunitare, fără a aminti de consecințele negative în termeni de rentabilitate.

(66)	În afară de aceasta, este probabil că piața comunitară este atrăgătoare pentru exportatorii chinezi. Trebuie să reamintim că această piața absorbea 46 % din exporturile chinezești în 1995, adică înainte de instituirea măsurilor în vigoare în prezent, față de 10 % în 1999.

(67)

Pe de altă parte, din comparația dintre exporturile Chinei către toate țările lumii și către piața comunitară în aceeași perioadă reiese că exportatorii chinezi nu au reușit să găsească piețe noi în măsură să înlocuiască vânzările lor în Comunitate. Într-adevăr, regresul net al exporturilor chinezești către piața comunitară constatat între 1995 și 1999 (363 de tone) nu a fost compensat decât printr-o creștere de aproximativ 100 de tone de exporturi din produsul chinezesc către alte țări terțe.

(68)

La aceasta se adaugă faptul că piața Comunității și cea a Statelor Unite reprezintă aproximativ 50 % din consumul mondial de cumarină și că Statele Unite au instituit măsuri antidumping pentru importurile acestui produs provenit din China, astfel încât, după toate probabilitățile, piața comunitară va atrage exportatorii chinezi în cazul abrogării măsurilor.

(69)	O asociație de importatori a afirmat că existența capacităților în China nu implică neapărat riscul reapariției prejudiciului.

(70)

Trebuie să reamintim în această privință că prezenta anchetă trebuie să evalueze riscul de reapariție a dumpingului și a prejudiciului în cazul abrogării măsurilor. Chiar dacă prezența unei capacități mari de producție în China nu înseamnă că dumpingul prejudiciabil va reapărea, totuși este vorba de un indicator semnificativ de care ar trebui să se țină seama. Combinat cu analiza comportamentului exportatorilor chinezi pe alte piețe și cu dumpingul actual constatat, acest factor dă un indiciu asupra comportamentului probabil al exportatorilor în cazul abrogării măsurilor și efectelor posibile ale unui astfel de comportament.

(71)	Ținând seama de cele de mai sus, s-a concluzionat că prejudiciul cauzat de importurile de cumarină originară din China va reapărea probabil, în cazul abrogării măsurilor.

H. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. Introducere

(72)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prelungirea măsurilor antidumping în vigoare este contrară sau nu interesului Comunității în ansamblul său. Determinarea interesului comunitar se bazează pe evaluarea tuturor intereselor în cauză, adică cele ale industriei comunitare, ale importatorilor-comercianți, precum și ale utilizatorilor produsului în cauză. Pentru evaluarea impactului probabil al menținerii sau expirării măsurilor, Comisia a invitat toate părțile interesate să-i furnizeze informații.

(73)

Este necesar a reaminti că în urma anchetei precedente s-a considerat că instituirea măsurilor nu este contrară interesului comunitar. În afară de aceasta, faptul că prezenta anchetă este o anchetă de reexaminare, adică analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal al acestor măsuri asupra părților în cauză.

(74)	Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase pentru a concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Comunității.

2. Interesul industriei comunitare

(75)	S-a considerat că, după toate probabilitățile, în cazul în care măsurile antidumping instituite în urma anchetei precedente ar fi abrogate, dumpingul prejudiciabil ar reapărea și situația industriei comunitare, care s-a îmbunătățit în perioada examinată, s-ar deteriora.

3. Interesul importatorilor

(76)	Din cele 26 de chestionare trimise, serviciile Comisiei nu au primit decât un singur răspuns de la o asociație a importatorilor.

(77)	Această asociație a susținut că măsurile antidumping au determinat excluderea producătorilor din China și din alte țări terțe de pe piața Comunității și, prin urmare, o dependență a utilizatorilor față de unicul producător comunitar.

(78)

Este necesar să reamintim, pentru început, că piața mondială a cumarinei este foarte concentrată. Aceasta are numai câțiva producători dintre care principalii, adică aceia care posedă capacitățile cele mai importante, sunt situați în China și în Comunitate. În consecință, orice cotă de piață pierdută de o parte este susceptibilă a fi recuperată de cealaltă parte. Cu toate acestea, trebuie reamintit că măsurile antidumping nu au avut ca obiectiv restrângerea ofertei, ci restabilirea unei concurențe echitabile pe piața comunitară și ca cumarina de origine chineză să poată fi încă importată în Comunitate. În continuare, trebuie semnalat că, în perioada de anchetă, aproximativ 25 % din cumarina importată provenea din alte țări decât China, în special din Japonia și India, ceea ce dovedește că există alte surse de aprovizionare. Mai mult, având în vedere nivelul redus de cooperare și faptul că importatorii vând, în general, o gamă largă de produse chimice, dintre care și cumarina, s-a ajuns la concluzia că eventualele efecte negative asupra importatorilor nu constituie un motiv imperios de a nu prelungi măsurile.

4. Interesele utilizatorilor

(79)	Cinci utilizatori au răspuns la chestionar și/sau au comunicat informațiile (din 23 de chestionare trimise).

(80)

Una dintre aceste societăți se pronunță clar pentru prelungirea măsurilor, în timp ce o alta este de părere că abrogarea sau prelungirea măsurilor nu va avea nici un impact asupra cursului activităților sale. Aceasta din urmă a subliniat, de asemenea, faptul că nu va fi în interesul industriei ca producătorul comunitar să oprească producția de cumarină în cazul reluării importurilor la prețuri de dumping.

(81)	Alți doi utilizatori, dintre care numai unul a importat cumarină chinezească în perioada examinată, s-au opus prelungirii măsurilor, însă amândoi au declarat în răspunsurile lor la chestionar că abrogarea sau prelungirea măsurilor nu se așteaptă să le influențeze cu nimic activitățile.

(82)

Un ultim utilizator s-a declarat, de asemenea, împotriva prelungirii măsurilor, susținând că este indispensabilă concurența exercitată de exportatorii chinezi pentru a garanta siguranța aprovizionării la prețuri competitive. În absența garantării unor prețuri competitive, acest utilizator ar putea să intenționeze să transfere o parte din activitățile sale de compunere de parfumuri în China, ceea ce ar determina pierderi de locuri de muncă în Comunitate. Cu toate acestea, cumarina reprezentând în jur de 1,5 % din costul total de producție al acestui utilizator, s-a considerat puțin probabil ca acesta să transfere producția anumitor compuși în afara Comunității pentru simplul motiv al menținerii drepturilor antidumping în vigoare, cu atât mai mult cu cât nu a făcut acest lucru în cursul celor cinci ani de aplicare a măsurilor.

(83)

Același utilizator a evocat, de asemenea, întârzierile de livrare datorate problemelor de producție ale producătorului comunitar. Producătorul comunitar a întâmpinat, cu siguranță, probleme de producție în timpul perioadei examinate, însă acestea s-au datorat unor circumstanțe deosebite, care este puțin probabil că ar putea să se producă în mod regulat, dintre care modernizarea instalațiilor existente, menționată la considerentul 47. De asemenea, aceste probleme de livrare n-au avut decât un impact minor asupra utilizatorilor din moment ce, după cum a fost deja precizat la considerentul 40, producătorul comunitar a importat produsul similar pentru a compensa cantitățile de produs în cauză pe care nu le-a putut produce.

(84)

Ținându-se seama de cele menționate anterior și având în vedere nivelul redus de cooperare care, în sine, confirmă că măsurile în vigoare nu au afectat deloc situația economică a utilizatorilor, se consideră că nu există nici un motiv imperios de a nu prelungi măsurile, deoarece este puțin probabil ca eventualele efecte negative pentru utilizatori să contrabalanseze efectele pozitive pentru industria comunitară.

5. Aspectele de concurență

(85)	Mai multe părți interesate au susținut că măsurile actuale au înlăturat cumarina chinezească de pe piața comunitară, plasând industria comunitară în situație de monopol, și că prelungirea acestor măsuri ar fi, în consecință, contrară interesului comunitar.

(86)

După cum s-a precizat deja la considerentul 51, industria comunitară a câștigat cote de piață și în consecință, poate să se bucure de o poziție puternică pe piața Comunității. Cu toate acestea, ancheta actuală a stabilit, de asemenea, că măsurile au permis industriei comunitare să recâștige cota de piață a Comunității pe care o deținea înainte ca exportatorii chinezi să înceapă să practice dumpingul.

(87)

În afară de aceasta, este necesar a semnala că piața mondială de cumarină se caracterizează printr-un număr mic de producători. În această situație, aspectele de concurență trebuie să facă obiectul unei atenții deosebite, efectele măsurilor asupra acestor furnizori putând avea o importanță considerabilă. Cu toate acestea, ancheta nu a evidențiat nici un semn de practică anticoncurențială din partea producătorului comunitar. Prin urmare, este necesar să se sublinieze că prețurile sale de vânzare au scăzut în perioada examinată. De asemenea, există mai multe alte surse de aprovizionare, din moment ce cumarina este și poate fi importată din mai multe țări, printre care Japonia și India, care dețin încă cote din piața comunitară deloc neglijabile.

(88)	Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat că preocupările în materie de concurență nu constituie un motiv imperios de a nu prelungi măsurile.

6. Concluzii privind interesul Comunității

(89)	Din motivele menționate mai sus, s-a concluzionat că interesul Comunității nu se opune imperios prelungirii măsurilor antidumping.

I. MĂSURILE ANTIDUMPING

(90)

Toate părțile în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor antidumping existente aplicate importatorilor de cumarină originară din China. De asemenea, acestora li s-a acordat un termen, pentru a le permite să-și prezinte observațiile cu privire la informațiile comunicate. Nu a fost primit nici un comentariu de natură să modifice concluziile de mai sus.

(91)	Rezultă că este necesar să se mențină măsurile antidumping în prezent în vigoare pentru importurile de cumarină originară din China,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie un drept antidumping definitiv pentru importurile de cumarină încadrată la codul NC ex 2932 21 00 (cod TARIC 2932210010) originară din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelul dreptului este fixat la 3 479 euro pe tonă.

Articolul 2

În absența unei dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 mai 2002.

Pentru Consiliu

Președintele

R. DE RATO Y FIGAREDO

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2238/2000 al Consiliului (JO L 257, 11.10.2000, p. 2).

(2) JO L 86, 4.4.1996, p. 1.

(3) JO C 271, 22.9.2000, p. 3.

(4) JO C 104, 4.4.2001, p. 5.

(5) Din motive de confidențialitate, industria comunitară corespunzând singurului și unicului producător din Comunitate, cifrele menționate de prezentul regulament vor fi prezentate sub formă de indici sau aproximări.

11/Volumul 27

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

243

32002R0888

L 146/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 888/2002 AL COMISIEI

din 24 mai 2002

de modificare a anexelor I și II la Regulamentul (CE) nr. 517/94 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 517/94 al Consiliului din 7 martie 1994 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2538/2001 al Comisiei (2), în special articolul 28,

întrucât:

(1)

În urma încheierii acordurilor și a altor înțelegeri bilaterale cu anumite țări, care nu sunt reglementate de Regulamentul (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului (3), țările respective trebuie eliminate din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 517/94. Republica Federală a Iugoslaviei trebuie adăugată la anexa II.

(2)	Modificările publicate în Regulamentul (CE) nr. 2031/2001 al Comisiei din 6 august 2001 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura Combinată și Tariful Vamal Comun (4) impun modificarea anexei I la Regulamentul (CE) nr. 517/94.

(3)	Regulamentul (CE) nr. 517/94 trebuie modificat în consecință.

(4)	Din motive de claritate, trebuie să se înlocuiască anexele I și II.

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2002.

(6)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru textile,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele I și II la Regulamentul (CEE) nr. 517/94 se înlocuiesc cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 mai 2002.

Pentru Comisie,

Pascal LAMY

Membru al Comisiei

(1) JO L 67, 10.3.1994, p. 1.

(2) JO L 341, 22.12.2001, p. 73.

(3) JO L 275, 8.11.1993, p. 1.

(4) JO L 279, 23.10.2001, p. 1.

ANEXĂ

Anexa I se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

A. PRODUSE TEXTILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (2)

1. Fără a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii Combinate, se consideră că formularea descrierii mărfurilor nu are decât valoare orientativă, produsele de la fiecare categorie fiind determinate, în cadrul prezentei anexe, de domeniul de aplicare a codurilor NC. Acolo unde codul NC este precedat de mențiunea «ex», produsele din fiecare categorie sunt determinate de domeniul de aplicare a codului NC și de conținutul descrierii corespunzătoare.

2. Articolele de îmbrăcăminte despre care nu se precizează ca fiind pentru bărbați sau băieți sau ca fiind pentru femei sau fete se încadrează în aceste din urmă categorii.

3. Expresia «articole de îmbrăcăminte pentru sugari» se referă la confecții până la măsura comercială 86 inclusiv.

GRUPA I A

Categoria

Descrierea mărfurilor

Cod NC 1996

Tabel de concordanță

bucăți/kg

g/bucată

(1)

(2)

(3)

(4)

Fire de bumbac necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5204 11 00

5204 19 00

5205 11 00

5205 12 00

5205 13 00

5205 14 00

5205 15 10

5205 15 90

5205 21 00

5205 22 00

5205 23 00

5205 24 00

5205 26 00

5205 27 00

5205 28 00

5205 31 00

5205 32 00

5205 33 00

5205 34 00

5205 35 00

5205 41 00

5205 42 00

5205 43 00

5205 44 00

5205 46 00

5205 47 00

5205 48 00

5206 11 00

5206 12 00

5206 13 00

5206 14 00

5206 15 10

5206 15 90

5206 21 00

5206 22 00

5206 23 00

5206 24 00

5206 25 10

5206 25 90

5206 31 00

5206 32 00

5206 33 00

5206 34 00

5206 35 00

5206 41 00

5206 42 00

5206 43 00

5206 44 00

5206 45 00

ex 5604 90 00

Țesături din bumbac, altele decât tifon, țesătură buclată tip buret («eponge»), plușuri, țesături buclate, țesături tip omidă («Chenille»), tul și alte țesături cu ochiuri înnodate

5208 11 10

5208 11 90

5208 12 16

5208 12 19

5208 12 96

5208 12 99

5208 13 00

5208 19 00

5208 21 10

5208 21 90

5208 22 16

5208 22 19

5208 22 96

5208 22 99

5208 23 00

5208 29 00

5208 31 00

5208 32 16

5208 32 19

5208 32 96

5208 32 99

5208 33 00

5208 39 00

5208 41 00

5208 42 00

5208 43 00

5208 49 00

5208 51 00

5208 52 10

5208 52 90

5208 53 00

5208 59 00

5209 11 00

5209 12 00

5209 19 00

5209 21 00

5209 22 00

5209 29 00

5209 31 00

5209 32 00

5209 39 00

5209 41 00

5209 42 00

5209 43 00

5209 49 10

5209 49 90

5209 51 00

5209 52 00

5209 59 00

5210 11 10

5210 11 90

5210 12 00

5210 19 00

5210 21 10

5210 21 90

5210 22 00

5210 29 00

5210 31 10

5210 31 90

5210 32 00

5210 39 00

5210 41 00

5210 42 00

5210 49 00

5210 51 00

5210 52 00

5210 59 00

5211 11 00

5211 12 00

5211 19 00

5211 21 00

5211 22 00

5211 29 00

5211 31 00

5211 32 00

5211 39 00

5211 41 00

5211 42 00

5211 43 00

5211 49 10

5211 49 90

5211 51 00

5211 52 00

5211 59 00

5212 11 10

5212 11 90

5212 12 10

5212 12 90

5212 13 10

5212 13 90

5212 14 10

5212 14 90

5212 15 10

5212 15 90

5212 21 10

5212 21 90

5212 22 10

5212 22 90

5212 23 10

5212 23 90

5212 24 10

5212 24 90

5212 25 10

5212 25 90

ex 5811 00 00

ex 6308 00 00

2 (a)

Dintre care: altele decât nealbite sau albite

5208 31 00

5208 32 16

5208 32 19

5208 32 96

5208 32 99

5208 33 00

5208 39 00

5208 41 00

5208 42 00

5208 43 00

5208 49 00

5208 51 00

5208 52 10

5208 52 90

5208 53 00

5208 59 00

5209 31 00

5209 32 00

5209 39 00

5209 41 00

5209 42 00

5209 43 00

5209 49 10

5209 49 90

5209 51 00

5209 52 00

5209 59 00

5210 31 10

5210 31 90

5210 32 00

5210 39 00

5210 41 00

5210 42 00

5210 49 00

5210 51 00

5210 52 00

5210 59 00

5211 31 00

5211 32 00

5211 39 00

5211 41 00

5211 42 00

5211 43 00

5211 49 10

5211 49 90

5211 51 00

5211 52 00

5211 59 00

5212 13 10

5212 13 90

5212 14 10

5212 14 90

5212 15 10

5212 15 90

5212 23 10

5212 23 90

5212 24 10

5212 24 90

5212 25 10

5212 25 90

ex 5811 00 00

ex 6308 00 00

Țesături din fibre sintetice (discontinue sau deșeuri) altele decât panglicile, plușurile, (inclusiv țesăturile buclate de tip buret «eponge») și țesăturile tip «omidă» («Chenille»)

5512 11 00

5512 19 10

5512 19 90

5512 21 00

5512 29 10

5512 29 90

5512 91 00

5512 99 10

5512 99 90

5513 11 20

5513 11 90

5513 12 00

5513 13 00

5513 19 00

5513 21 10

5513 21 30

5513 21 90

5513 22 00

5513 23 00

5513 29 00

5513 31 00

5513 32 00

5513 33 00

5513 39 00

5513 41 00

5513 42 00

5513 43 00

5513 49 00

5514 11 00

5514 12 00

5514 13 00

5514 19 00

5514 21 00

5514 22 00

5514 23 00

5514 29 00

5514 31 00

5514 32 00

5514 33 00

5514 39 00

5514 41 00

5514 42 00

5514 43 00

5514 49 00

5515 11 10

5515 11 30

5515 11 90

5515 12 10

5515 12 30

5515 12 90

5515 13 11

5515 13 19

5515 13 91

5515 13 99

5515 19 10

5515 19 30

5515 19 90

5515 21 10

5515 21 30

5515 21 90

5515 22 11

5515 22 19

5515 22 91

5515 22 99

5515 29 10

5515 29 30

5515 29 90

5515 91 10

5515 91 30

5515 91 90

5515 92 11

5515 92 19

5515 92 91

5515 92 99

5515 99 10

5515 99 30

5515 99 90

5803 90 30

ex 5905 00 70

ex 6308 00 00

3 (a)

Dintre care: altele decât nealbite sau albite

5512 19 10

5512 19 90

5512 29 10

5512 29 90

5512 99 10

5512 99 90

5513 21 10

5513 21 30

5513 21 90

5513 22 00

5513 23 00

5513 29 00

5513 31 00

5513 32 00

5513 33 00

5513 39 00

5513 41 00

5513 42 00

5513 43 00

5513 49 00

5514 21 00

5514 22 00

5514 23 00

5514 29 00

5514 31 00

5514 32 00

5514 33 00

5514 39 00

5514 41 00

5514 42 00

5514 43 00

5514 49 00

5515 11 30

5515 11 90

5515 12 30

5515 12 90

5515 13 19

5515 13 99

5515 19 30

5515 19 90

5515 21 30

5515 21 90

5515 22 19

5515 22 99

5515 29 30

5515 29 90

5515 91 30

5515 91 90

5515 92 19

5515 92 99

5515 99 30

5515 99 90

ex 5803 90 30

ex 5905 00 70

ex 6308 00 00

GRUPA I B

Cămăși, tricouri, pulovere cu guler colant sau polo din tricot fin, ușor și flanele (altele decât cele din lână sau din păr fin de animale), flanele de corp și altele asemănătoare, tricotate sau croșetate

6,48

154

6105 10 00

6105 20 10

6105 20 90

6105 90 10

6109 10 00

6109 90 10

6109 90 30

6110 20 10

6110 30 10

Jerseuri, pulovere cu mâneci, pulovere fără mâneci, veste, seturi din jachetă și bluză, veste cu mâneci lungi «cardigan», jachete și flanele de noapte (altele decât jachete și blazere), hanorace, impermeabil, bluzoane și altele asemănătoare, tricotate sau croșetate

4,53

221

6101 10 90

6101 20 90

6101 30 90

6102 10 90

6102 20 90

6102 30 90

6110 11 10

6110 11 30

6110 11 90

6110 12 10

6110 12 90

6110 19 10

6110 19 90

6110 20 91

6110 20 99

6110 30 91

6110 30 99

Chiloți, pantaloni scurți, șorturi și alții decât cei pentru înot și pantaloni largi (inclusiv pantaloni marinărești) din țesături, pentru bărbați sau băieți; pantaloni și pantaloni marinărești din țesături din fibre de lână, bumbac și artificiale, pentru femei sau fete; părțile inferioare ale treningurilor căptușite, altele decât cele din categoria 16 sau 29, din fibre de bumbac sau artificiale

1,76

568

6203 41 10

6203 41 90

6203 42 31

6203 42 33

6203 42 35

6203 42 90

6203 43 19

6203 43 90

6203 49 19

6203 49 50

6204 61 10

6204 62 31

6204 62 33

6204 62 39

6204 63 18

6204 69 18

6211 32 42

6211 33 42

6211 42 42

6211 43 42

Bluze, cămăși și bluze-cămăși fie că sunt sau nu tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale, pentru femei sau fete

5,55

180

6106 10 00

6106 20 00

6106 90 10

6206 20 00

6206 30 00

6206 40 00

Cămăși pentru bărbați sau băieți, altele decât cele tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale

4,60

217

6205 10 00

6205 20 00

6205 30 00

GRUPA II A

Țesături buclate tip buret «eponge» și țesături buclate similare din bumbac; lenjerie de toaletă și lenjerie de bucătărie, alta decât cea tricotată sau croșetată, din țesături buclate tip buret «eponge» sau țesături buclate, din bumbac

5802 11 00

5802 19 00

ex 6302 60 00

Lenjerie de pat, alta decât cea tricotată sau croșetată

6302 21 00

6302 22 90

6302 29 90

6302 31 10

6302 31 90

6302 32 90

6302 39 90

Fire din fibre sintetice discontinue sau deșeuri, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5508 10 11

5508 10 19

5509 11 00

5509 12 00

5509 21 10

5509 21 90

5509 22 10

5509 22 90

5509 31 10

5509 31 90

5509 32 10

5509 32 90

5509 41 10

5509 41 90

5509 42 10

5509 42 90

5509 51 00

5509 52 10

5509 52 90

5509 53 00

5509 59 00

5509 61 10

5509 61 90

5509 62 00

5509 69 00

5509 91 10

5509 91 90

5509 92 00

5509 99 00

22 (a)

Dintre care acrilice

ex 5508 10 19

5509 31 10

5509 31 90

5509 32 10

5509 32 90

5509 61 10

5509 61 90

5509 62 00

5509 69 00

Fire din fibre artificiale discontinue sau deșeuri, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5508 20 10

5510 11 00

5510 12 00

5510 20 00

5510 30 00

5510 90 00

Plușuri și țesături tip «omidă» («Chenille») (altele decât țesăturile buclate tip buret («eponge») sau țesăturile buclate din bumbac și panglicile) și suprafețe textile plușate din fibre textile de lână, de bumbac sau artificiale

5801 10 00

5801 21 00

5801 22 00

5801 23 00

5801 24 00

5801 25 00

5801 26 00

5801 31 00

5801 32 00

5801 33 00

5801 34 00

5801 35 00

5801 36 00

5802 20 00

5802 30 00

32 (a)

Din care: catifea din bumbac reiată

5801 22 00

Lenjerie de masă, lenjerie de toaletă și de bucătărie, alta decât cea din țesături buclate tip buret («eponge») sau țesături buclate similare, tricotată sau croșetată, din bumbac

6302 51 10

6302 51 90

6302 53 90

ex 6302 59 00

6302 91 10

6302 91 90

6302 93 90

ex 6302 99 00

GRUPA II B

Ciorapi damă și dresuri, ciorapi lungi, sub-ciorapi, șosete trei sferturi, apărătoarele de ciorapi, ciorapi de protecție și alte articole de acest fel, tricotate sau croșetate, altele decât cele pentru sugari, inclusiv ciorapi pentru varice, alții decât cei din categoria 70

24,3 perechi

6115 12 00

6115 19 00

6115 20 11

6115 20 90

6115 91 00

6115 92 00

6115 93 10

6115 93 30

6115 93 99

6115 99 00

Slipuri și indispensabili pentru bărbați și băieți, slipuri și chiloți pentru femei sau fete, tricotați sau croșetați, din fibre de lână, bumbac sau artificiale

6107 11 00

6107 12 00

6107 19 00

6108 21 00

6108 22 00

6108 29 00

ex 6212 10 10

Paltoane, pelerine de ploaie și alte haine bărbătești, pelerine și pelerine cu glugă pentru bărbați sau băieți, din țesături din fibre de lână, de bumbac sau artificiale (altele decât canadiene)(din categoria 21)

0,72

1 389

6201 11 00

ex 6201 12 10

ex 6201 12 90

ex 6201 13 10

ex 6201 13 90

6210 20 00

Paltoane, pelerine de ploaie și alte haine, pelerine cu glugă pentru femei sau fete; jachete și blazere, din țesături din fibre de lână, bumbac sau artificiale (altele decât canadiene) (din categoria 21)

0,84

1 190

6202 11 00

ex 6202 12 10

ex 6202 12 90

ex 6202 13 10

ex 6202 13 90

6204 31 00

6204 32 90

6204 33 90

6204 39 19

6210 30 00

Costume și compleuri, altele decât cele tricotate sau croșetate, din fibre de lână, bumbac sau artificiale, exclusiv costumele de schi, pentru bărbați și băieți; treninguri căptușite cu fața din unul și același material textil, din fibre de bumbac sau artificiale, pentru bărbați sau băieți

0,80

1 250

6203 11 00

6203 12 00

6203 19 10

6203 19 30

6203 21 00

6203 22 80

6203 23 80

6203 29 18

6211 32 31

6211 33 31

Jachete și blazere, altele decât cele tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale, pentru bărbați și băieți

1,43

700

6203 31 00

6203 32 90

6203 33 90

6203 39 19

Flanele de corp, chiloți, indispensabili, slipuri, cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru bărbați sau băieți

6207 11 00

6207 19 00

6207 21 00

6207 22 00

6207 29 00

6207 91 10

6207 91 90

6207 92 00

6207 99 00

Flanele de corp, furouri, combinezoane, chiloți, jupoane, slipuri, cămăși de noapte, pijamale, neglijeuri, halate de baie, halate de casă și articole similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, pentru femei sau fete

6208 11 00

6208 19 10

6208 19 90

6208 21 00

6208 22 00

6208 29 00

6208 91 11

6208 91 19

6208 91 90

6208 92 00

6208 99 00

ex 6212 10 10

Batiste, altele decât cele tricotate sau croșetate

6213 20 00

6213 90 00

Canadiene, hanorace, impermeabile, bluzoane și altele asemănătoare, altele decât cele tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale; părțile superioare ale treningurilor căptușite, altele decât cele din categoria 16 sau 29, din fibre de bumbac sau artificiale

2,3

435

ex 6201 12 10

ex 6201 12 90

ex 6201 13 10

ex 6201 13 90

6201 91 00

6201 92 00

6201 93 00

ex 6202 12 10

ex 6202 12 90

ex 6202 13 10

ex 6202 13 90

6202 91 00

6202 92 00

6202 93 00

6211 32 41

6211 33 41

6211 42 41

6211 43 41

Cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și alte articole similare, tricotate sau croșetate, pentru bărbați sau băieți

3,9

257

6107 21 00

6107 22 00

6107 29 00

6107 91 10

6107 91 90

6107 92 00

ex 6107 99 00

Cămăși de noapte, pijamale, neglijeuri, halate de baie, halate de casă și alte articole similare, tricotate sau croșetate, pentru femei sau fete

6108 31 10

6108 31 90

6108 32 11

6108 32 19

6108 32 90

6108 39 00

6108 91 10

6108 91 90

6108 92 00

6108 99 10

Rochii, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale, pentru femei sau fete

3,1

323

6104 41 00

6104 42 00

6104 43 00

6104 44 00

6204 41 00

6204 42 00

6204 43 00

6204 44 00

Fuste, inclusiv fuste-pantalon, pentru femei sau fete

2,6

385

6104 51 00

6104 52 00

6104 53 00

6104 59 00

6204 51 00

6204 52 00

6204 53 00

6204 59 10

Pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurți și șorturi (alții decât cei pentru înot), tricotați sau croșetați, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale

1,61

620

6103 41 10

6103 41 90

6103 42 10

6103 42 90

6103 43 10

6103 43 90

6103 49 10

6103 49 91

6104 61 10

6104 61 90

6104 62 10

6104 62 90

6104 63 10

6104 63 90

6104 69 10

6104 69 91

Costume și compleuri, altele decât cele tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale, exclusiv costumele de schi, pentru femei sau fete; treninguri căptușite cu fața din unul și același material, din fibre de bumbac sau artificiale, pentru femei sau fete

1,37

730

6204 11 00

6204 12 00

6204 13 00

6204 19 10

6204 21 00

6204 22 80

6204 23 80

6204 29 18

6211 42 31

6211 43 31

Sutiene și bustiere țesute, tricotate sau croșetate

18,2

ex 6212 10 10

6212 10 90

Articole de îmbrăcăminte și accesorii pentru acestea, exclusiv mănușile, mănușile fără degete și cele cu două degete din categoriile 10 și 87, pentru sugari, ciorapi, șosete trei-sferturi și ciorapi de protecție, pentru sugari, altele decât cele tricotate sau croșetate din categoria 88

6111 10 90

6111 20 90

6111 30 90

ex 6111 90 00

ex 6209 10 00

ex 6209 20 00

ex 6209 30 00

ex 6209 90 00

Treninguri din textile tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale

1,67

600

6112 11 00

6112 12 00

6112 19 00

Îmbrăcăminte de lucru sau industrială pentru bărbați sau băieți, alta decât cea tricotată sau croșetată

6203 22 10

6203 23 10

6203 29 11

6203 32 10

6203 33 10

6203 39 11

6203 42 11

6203 42 51

6203 43 11

6203 43 31

6203 49 11

6203 49 31

6211 32 10

6211 33 10

Șorțuri, halate de lucru și altă îmbrăcăminte de lucru sau industrială pentru femei sau fete, alta decât cea tricotată sau croșetată

6204 22 10

6204 23 10

6204 29 11

6204 32 10

6204 33 10

6204 39 11

6204 62 11

6204 62 51

6204 63 11

6204 63 31

6204 69 11

6204 69 31

6211 42 10

6211 43 10

Costume de schi, altele decât cele tricotate sau croșetate

ex 6211 20 00

Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate, cu excepția celor din categoriile 6, 7, 8, 14, 15, 16, 17, 18, 21, 26, 27, 29, 68, 72, 76 și 77

6203 41 30

6203 42 59

6203 43 39

6203 49 39

6204 61 80

6204 61 90

6204 62 59

6204 62 90

6204 63 39

6204 63 90

6204 69 39

6204 69 50

6210 40 00

6210 50 00

6211 31 00

6211 32 90

6211 33 90

6211 41 00

6211 42 90

6211 43 90

Paltoane, jachete, blazere și alte articole de îmbrăcăminte, inclusiv costume de schi, tricotate sau croșetate, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte din categoriile 4, 5, 7, 13, 24, 26, 27, 28, 68, 69, 72, 73, 74, 75

6101 10 10

6101 20 10

6101 30 10

6102 10 10

6102 20 10

6102 30 10

6103 31 00

6103 32 00

6103 33 00

ex 6103 39 00

6104 31 00

6104 32 00

6104 33 00

ex 6104 39 00

6112 20 00

6113 00 90

6114 10 00

6114 20 00

6114 30 00

GRUPA III A

Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi sau alte forme similare de polietilenă sau polipropilenă sub 3 metri lățime

5407 20 11

Saci și pungi, de tipul celor utilizați (utilizate) la ambalarea mărfurilor, netricotați (netricotate) sau croșetați (croșetate),

6305 32 81

6305 32 89

6305 33 91

6305 33 99

Țesături din fire de filamente sintetice, obținute din benzi sau alte forme similare de polietilenă sau polipropilenă de minimum 3 metri lățime

5407 20 19

Țesături din fibre sintetice (continue), altele decât cele pentru anvelope din categoria 114

5407 10 00

5407 20 90

5407 30 00

5407 41 00

5407 42 00

5407 43 00

5407 44 00

5407 51 00

5407 52 00

5407 53 00

5407 54 00

5407 61 10

5407 61 30

5407 61 50

5407 61 90

5407 69 10

5407 69 90

5407 71 00

5407 72 00

5407 73 00

5407 74 00

5407 81 00

5407 82 00

5407 83 00

5407 84 00

5407 91 00

5407 92 00

5407 93 00

5407 94 00

ex 5811 00 00

ex 5905 00 70

35 (a)

Din care: altele decât cele nealbite sau albite

ex 5407 10 00

ex 5407 20 90

ex 5407 30 00

5407 42 00

5407 43 00

5407 44 00

5407 52 00

5407 53 00

5407 54 00

5407 61 30

5407 61 50

5407 61 90

5407 69 90

5407 72 00

5407 73 00

5407 74 00

5407 82 00

5407 83 00

5407 84 00

5407 92 00

5407 93 00

5407 94 00

ex 5811 00 00

ex 5905 00 70

Țesături din fibre artificiale continue, altele decât cele pentru anvelope din categoria 114

5408 10 00

5408 21 00

5408 22 10

5408 22 90

5408 23 10

5408 23 90

5408 24 00

5408 31 00

5408 32 00

5408 33 00

5408 34 00

ex 5811 00 00

ex 5905 00 70

36 (a)

Din care: altele decât cele nealbite sau albite

ex 5408 10 00

5408 22 10

5408 22 90

5408 23 10

5408 23 90

5408 24 00

5408 32 00

5408 33 00

5408 34 00

ex 5811 00 00

ex 5905 00 70

Țesături din fibre artificiale discontinue

5516 11 00

5516 12 00

5516 13 00

5516 14 00

5516 21 00

5516 22 00

5516 23 10

5516 23 90

5516 24 00

5516 31 00

5516 32 00

5516 33 00

5516 34 00

5516 41 00

5516 42 00

5516 43 00

5516 44 00

5516 91 00

5516 92 00

5516 93 00

5516 94 00

5803 90 50

ex 5905 00 70

37 (a)

Din care: altele decât cele nealbite sau albite

5516 12 00

5516 13 00

5516 14 00

5516 22 00

5516 23 10

5516 23 90

5516 24 00

5516 32 00

5516 33 00

5516 34 00

5516 42 00

5516 43 00

5516 44 00

5516 92 00

5516 93 00

5516 94 00

ex 5803 90 50

ex 5905 00 70

38 A

Material tricotat sau croșetat din fire sintetice pentru perdele, inclusiv țesăturile cu ochiuri înnodate

6005 31 10

6005 32 10

6005 33 10

6005 34 10

6006 31 10

6006 32 10

6006 33 10

6006 34 10

38 B

Perdele din țesături cu ochiuri înnodate, altele decât cele tricotate sau croșetate

ex 6303 91 00

ex 6303 92 90

ex 6303 99 90

Perdele țesute (inclusiv draperii, storuri interioare, perdele și draperii de pat și alte articole pentru decorațiuni interioare), altele decât cele tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale

ex 6303 91 00

ex 6303 92 90

ex 6303 99 90

6304 19 10

ex 6304 19 90

6304 92 00

ex 6304 93 00

ex 6304 99 00

Fire din filamente sintetice (continue), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât monofilamentele netexturate, nerăsucite sau cu maximum 50 răsuciri pe metru

5401 10 11

5401 10 19

5402 10 10

5402 10 90

5402 20 00

5402 31 00

5402 32 00

5402 33 00

5402 39 10

5402 39 90

5402 49 10

5402 49 91

5402 49 99

5402 51 00

5402 52 00

5402 59 10

5402 59 90

5402 61 00

5402 62 00

5402 69 10

5402 69 90

ex 5604 20 00

ex 5604 90 00

Fire din fibre artificiale continue, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5401 20 10

Fire din fibre artificiale; fire din filamente artificiale necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât monofilamentele de rayon viscoză nerăsucit sau cu maximum 250 de răsuciri pe metru și monofilament netexturat din acetat de celuloză

5403 10 00

5403 20 10

5403 20 90

ex 5403 32 00

5403 33 90

5403 39 00

5403 41 00

5403 42 00

5403 49 00

ex 5604 20 00

Fire din filamente artificiale, fire din fibre artificiale discontinue, fire din bumbac, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5204 20 00

5207 10 00

5207 90 00

5401 10 90

5401 20 90

5406 10 00

5406 20 00

5508 20 90

5511 30 00

Fire din lână cardată sau pieptănată, sau din alt păr fin de animale

5105 10 00

5105 21 00

5105 29 00

5105 31 00

5105 39 10

5105 39 90

Fire din lână cardată sau din păr fin de animale, cardate, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5106 10 10

5106 10 90

5106 20 10

5106 20 91

5106 20 99

5108 10 10

5108 10 90

Fire din lână sau din păr fin pieptănat de animale, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5107 10 10

5107 10 90

5107 20 10

5107 20 30

5107 20 51

5107 20 59

5107 20 91

5107 20 99

5108 20 10

5108 20 90

Fire din lână sau alt păr fin de animale, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5109 10 10

5109 10 90

5109 90 10

5109 90 90

Țesături din lână sau alt păr fin de animale

5111 11 11

5111 11 19

5111 11 91

5111 11 99

5111 19 11

5111 19 19

5111 19 31

5111 19 39

5111 19 91

5111 19 99

5111 20 00

5111 30 10

5111 30 30

5111 30 90

5111 90 10

5111 90 91

5111 90 93

5111 90 99

5112 11 10

5112 11 90

5112 19 11

5112 19 19

5112 19 91

5112 19 99

5112 20 00

5112 30 10

5112 30 30

5112 30 90

5112 90 10

5112 90 91

5112 90 93

5112 90 99

Bumbac, cardat sau pieptănat

5203 00 00

Tifon din bumbac

5803 10 00

Fibre artificiale discontinue, inclusiv deșeuri, cardate, pieptănate sau altfel prelucrate pentru filatură

5507 00 00

Fire sintetice discontinue, inclusiv deșeuri, cardate, pieptănate sau altfel prelucrate pentru filatură

5506 10 00

5506 20 00

5506 30 00

5506 90 10

5506 90 90

Fire din fibre sintetice discontinue (inclusiv deșeuri), condiționate pentru vânzarea cu amănuntul

5508 10 90

5511 10 00

5511 20 00

Covoare, covorașe și carpete, cu noduri (confecționate sau nu)

5701 10 10

5701 10 91

5701 10 93

5701 10 99

5701 90 10

5701 90 90

Covoare și alte acoperitoare pentru podele din materiale textile, altele decât covoarele de la categoria 58

5702 10 00

5702 31 00

5702 32 00

5702 39 10

5702 41 00

5702 42 00

5702 49 10

5702 51 00

5702 52 00

ex 5702 59 00

5702 91 00

5702 92 00

ex 5702 99 00

5703 10 00

5703 20 11

5703 20 19

5703 20 91

5703 20 99

5703 30 11

5703 30 19

5703 30 51

5703 30 59

5703 30 91

5703 30 99

5703 90 00

5704 10 00

5704 90 00

5705 00 10

5705 00 30

ex 5705 00 90

Tapiserii țesute manual, de tipul Gobelin, Flandra, Aubusson, Beauvais și altele asemănătoare și tapiserii cu acul (de exemplu, cusătură cu punct mic și cu cruciulițe) confecționate manual sub formă de panouri sau alte forme asemănătoare

5805 00 00

Panglici și țesături înguste (bolduc) constituite din urzeală fără bătătură, asamblate cu ajutorul unui adeziv, altele decât etichetele și articolele similare din categoria 62.

Materiale elastice și găitane (netricotate sau croșetate), realizate din materiale textile asamblate din fir de cauciuc

ex 5806 10 00

5806 20 00

5806 31 00

5806 32 10

5806 32 90

5806 39 00

5806 40 00

Fir pentru pasmanterie (inclusiv fir tip «omidă» («Chenille»), fir gros pentru cusut pe margini (altul decât firul metalizat și firul din păr de cal)

5606 00 91

5606 00 99

Tul și alte textile țesute cu ochiuri înnodate, exclusiv țesăturile, textilele tricotate sau croșetate, dantela realizată manual sau mecanic, sub formă de bucăți, benzi sau în motive

5804 10 11

5804 10 19

5804 10 90

5804 21 10

5804 21 90

5804 29 10

5804 29 90

5804 30 00

Etichete, ecusoane și alte articole similare din materiale textile, fără broderie, sub formă de bucăți, benzi sau tăiate la formă și dimensiune, țesute

5807 10 10

5807 10 90

Șnururi și borduri decorative sub formă de bucăți; ciucuri, pompoane și altele de acest fel

5808 10 00

5808 90 00

Broderii, sub formă de bucăți, benzi sau cu motive decorative

5810 10 10

5810 10 90

5810 91 10

5810 91 90

5810 92 10

5810 92 90

5810 99 10

5810 99 90

Materiale tricotate sau croșetate din fibre sintetice conținând fir elastomeric în proporție de 5 % în greutate sau mai mult și textile tricotate sau croșetate din fibre sintetice conținând fir de cauciuc în proporție de 5 % în greutate sau mai mult

5906 91 00

ex 6002 40 00

6002 90 00

ex 6004 10 00

6004 90 00

Dantelă Raschel și textile cu fir lung, din fibre sintetice

ex 6001 10 00

6003 30 10

6005 31 50

6005 32 50

6005 33 50

6005 34 50

Materiale tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre artificiale, altele decât cele de la categoria 38 A și 63

5606 00 10

ex 6001 10 00

6001 21 00

6001 22 00

6001 29 10

6001 91 10

6001 91 30

6001 91 50

6001 91 90

6001 92 10

6001 92 30

6001 92 50

6001 92 90

6001 99 10

ex 6002 40 00

6003 10 00

6003 20 00

6003 30 90

6003 40 00

ex 6004 10 00

6005 10 00

6005 21 00

6005 22 00

6005 23 00

6005 24 00

6005 31 90

6005 32 90

6005 33 90

6005 34 90

6005 41 00

6005 42 00

6005 43 00

6005 44 00

6006 10 00

6006 21 00

6006 22 00

6006 23 00

6006 24 00

6006 31 90

6006 32 90

6006 33 90

6006 34 90

6006 41 00

6006 42 00

6006 43 00

6006 44 00

Pleduri și cuverturi, altele decât cele tricotate sau croșetate, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale

6301 10 00

6301 20 91

6301 20 99

6301 30 90

ex 6301 40 90

ex 6301 90 90

GRUPA III B

Mănuși, mitene și mănuși cu un deget, tricotate sau croșetate

17 perechi

6111 10 10

6111 20 10

6111 30 10

ex 6111 90 00

6116 10 20

6116 10 80

6116 91 00

6116 92 00

6116 93 00

6116 99 00

Accesorii tricotate sau croșetate pentru îmbrăcăminte, altele decât cele pentru sugari; textile de uz casnic de toate tipurile, tricotate sau croșetate; perdele (inclusiv draperii) și storuri interioare, draperii de pat și alte articole pentru decorațiuni interioare, tricotate sau croșetate; pleduri și cuverturi tricotate sau croșetate, alte articole tricotate sau croșetate, inclusiv părți de articole de îmbrăcăminte sau accesorii pentru îmbrăcăminte

5807 90 90

6113 00 10

6117 10 00

6117 20 00

6117 80 10

6117 80 90

6117 90 00

6301 20 10

6301 30 10

6301 40 10

6301 90 10

6302 10 10

6302 10 90

6302 40 00

ex 6302 60 00

6303 11 00

6303 12 00

6303 19 00

6304 11 00

6304 91 00

ex 6305 20 00

6305 32 11

ex 6305 32 90

6305 33 10

ex 6305 39 00

ex 6305 90 00

6307 10 10

6307 90 10

67 (a)

Din care: Saci și pungi utilizați (utilizate) la ambalarea mărfurilor, realizați (realizate) din benzi de polietilenă sau polipropilenă

6305 32 11

6305 33 10

Furouri și jupoane pentru femei sau fete, tricotate sau croșetate

7,8

128

6108 11 00

6108 19 00

Ciorapi damă și dresuri din fibre sintetice, cu măsura firului de maximum 67 decitex (6,7 tex)

30,4 perechi

6115 11 00

6115 20 19

Toată gama de galanterie de damă, din fibre sintetice

6115 93 91

Articole de înot, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale

9,7

103

6112 31 10

6112 31 90

6112 39 10

6112 39 90

6112 41 10

6112 41 90

6112 49 10

6112 49 90

6211 11 00

6211 12 00

Costume și compleuri, tricotate sau croșetate, din lână, bumbac, fibre artificiale sau sintetice, pentru femei sau fete, cu excepția costumelor de schi

1,54

650

6104 11 00

6104 12 00

6104 13 00

ex 6104 19 00

6104 21 00

6104 22 00

6104 23 00

ex 6104 29 00

Costume și ansambluri tricotate sau croșetate pentru bărbați sau băieți, din fibre de lână, de bumbac sau artificiale, cu excepția costumelor de schi

0,80

1 250

6103 11 00

6103 12 00

6103 19 00

6103 21 00

6103 22 00

6103 23 00

6103 29 00

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete și articole similare, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale

6214 20 00

6214 30 00

6214 40 00

6214 90 10

Cravate, papioane și fulare-cravată, altele decât cele tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice sau artificiale

17,9

6215 20 00

6215 90 00

Corsete, centuri, portjartiere, bretele, jartiere și altele de acest tip și componente ale acestora, fie că sunt sau nu tricotate sau croșetate

8,8

114

6212 20 00

6212 30 00

6212 90 00

Mănuși și mitene, netricotate sau croșetate

ex 6209 10 00

ex 6209 20 00

ex 6209 30 00

ex 6209 90 00

6216 00 00

Ciorapi lungi, șosete trei-sferturi și ciorapi de protecție, netricotați sau tricotați; altele decât accesoriile pentru îmbrăcăminte, părți din îmbrăcăminte sau accesorii pentru îmbrăcăminte, altele decât cele pentru sugari, altele decât cele tricotate sau croșetate

ex 6209 10 00

ex 6209 20 00

ex 6209 30 00

ex 6209 90 00

6217 10 00

6217 90 00

Sfori, parâme, funii și cabluri din fibre sintetice, împletite sau nu

5607 41 00

5607 49 11

5607 49 19

5607 49 90

5607 50 11

5607 50 19

5607 50 30

5607 50 90

Corturi

6306 21 00

6306 22 00

6306 29 00

Saci și pungi, de tipul celor utilizați (utilizate) la ambalarea mărfurilor, din țesături, altele decât cele din benzi de polietilenă sau polipropilenă

ex 6305 20 00

ex 6305 32 90

ex 6305 39 00

Vată din materiale textile și articole din aceasta; fibre textile, cu lungimea de maximum 5 mm (puf), pudră și măcinătură textilă

5601 10 10

5601 10 90

5601 21 10

5601 21 90

5601 22 10

5601 22 91

5601 22 99

5601 29 00

5601 30 00

Pâslă impregnată sau nu sau cu strat de acoperire și articole din aceasta, alta decât cea pentru podele

5602 10 19

5602 10 31

5602 10 39

5602 10 90

5602 21 00

5602 29 90

5602 90 00

ex 5807 90 10

ex 5905 00 70

6210 10 10

6307 90 91

Materiale nețesute impregnate, acoperite, stratificate sau nu precum și articole din acestea

5603 11 10

5603 11 90

5603 12 10

5603 12 90

5603 13 10

5603 13 90

5603 14 10

5603 14 90

5603 91 10

5603 91 90

5603 92 10

5603 92 90

5603 93 10

5603 93 90

5603 94 10

5603 94 90

ex 5807 90 10

ex 5905 00 70

6210 10 91

6210 10 99

ex 6301 40 90

ex 6301 90 90

6302 22 10

6302 32 10

6302 53 10

6302 93 10

6303 92 10

6303 99 10

ex 6304 19 90

ex 6304 93 00

ex 6304 99 00

ex 6305 32 90

ex 6305 39 00

6307 10 30

ex 6307 90 99

Plase și împletituri realizate din sfoară, parâme sau funii și plase de pescuit confecționate din fire, sfoară, parâme sau funii

5608 11 11

5608 11 19

5608 11 91

5608 11 99

5608 19 11

5608 19 19

5608 19 30

5608 19 90

5608 90 00

Alte articole realizate din fire, sfoară, parâme sau funii, altele decât materiale textile, articole realizate din aceste materiale textile și articole din categoria 97

5609 00 00

5905 00 10

Materiale textile cu strat de acoperire din cauciuc sau substanțe amilacee, de tipul celor utilizate la coperți exterioare pentru cărți și altele de acest fel; pânză de calc; canava preparată pentru pictură; pânză groasă de legătorie și materiale textile rigidizate asemănătoare, de tipul celor utilizate la întărituri pentru pălării

5901 10 00

5901 90 00

Linoleum, croit sau nu; materiale pentru podele, alcătuite dintr-un strat de acoperire aplicat pe un suport textil, croite sau nu

5904 10 00

5904 90 00

Materiale textile cauciucate, netricotate sau croșetate, exclusiv cele pentru anvelope

5906 10 00

5906 99 10

5906 99 90

Materiale textile altfel impregnate sau acoperite; canava pentru pictură utilizată la decoruri de teatru, fundale de studio sau altele de acest tip, altele decât cele din categoria 100

5907 00 10

5907 00 90

100

Materiale textile impregnate, cu strat de acoperire din preparate de derivați de celuloză sau alte materiale plastice artificiale, obținut prin depunere directă sau prin cașerare

5903 10 10

5903 10 90

5903 20 10

5903 20 90

5903 90 10

5903 90 91

5903 90 99

101

Sfori, parâme, funii și cabluri, împletite sau nu, altele decât cele din fibre sintetice

ex 5607 90 90

109

Prelate, vele, tende și copertine

6306 11 00

6306 12 00

6306 19 00

6306 31 00

6306 39 00

110

Saltele pneumatice din țesături

6306 41 00

6306 49 00

111

Articole de camping, din țesături, altele decât saltelele pneumatice și corturile

6306 91 00

6306 99 00

112

Alte articole textile confecționate din țesături, cu excepția celor din categoriile 113 și 114

6307 20 00

ex 6307 90 99

113

Cârpe pentru podele, cârpe de vase și de praf, altele decât cele tricotate sau croșetate

6307 10 90

114

Țesături și articole de uz tehnic

5902 10 10

5902 10 90

5902 20 10

5902 20 90

5902 90 10

5902 90 90

5908 00 00

5909 00 10

5909 00 90

5910 00 00

5911 10 00

ex 5911 20 00

5911 31 11

5911 31 19

5911 31 90

5911 32 10

5911 32 90

5911 40 00

5911 90 10

5911 90 90

GRUPA IV

115

Fir de in sau ramie

5306 10 10

5306 10 30

5306 10 50

5306 10 90

5306 20 10

5306 20 90

5308 90 12

5308 90 19

117

Țesături din in sau ramie

5309 11 10

5309 11 90

5309 19 00

5309 21 10

5309 21 90

5309 29 00

5311 00 10

5803 90 90

5905 00 30

118

Lenjerie de masă, lenjerie de toaletă și lenjerie de bucătărie din in sau ramie, alta decât cea tricotată sau croșetată

6302 29 10

6302 39 10

6302 39 30

6302 52 00

ex 6302 59 00

6302 92 00

ex 6302 99 00

120

Perdele (inclusiv draperii), storuri interioare, draperii pentru pat și alte articole pentru decorațiuni interioare netricotate sau croșetate, din in sau ramie

ex 6303 99 90

6304 19 30

ex 6304 99 00

121

Sfori, parâme, funii și cabluri, împletite sau nu, din in sau ramie

ex 5607 90 90

122

Saci și sacoșe de tipul celor folosiți pentru ambalarea mărfurilor, din in, alții decât cei tricotați sau croșetați

ex 6305 90 00

123

Plușuri țesute și țesături tip «omidă» («Chenille») din in sau ramie, altele decât țesăturile înguste

5801 90 10

ex 5801 90 90

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri, și articole similare, din in sau ramie, altele decât cele tricotate sau croșetate

6214 90 90

GRUPA V

124

Fibre sintetice discontinue

5501 10 00

5501 20 00

5501 30 00

5501 90 10

5501 90 90

5503 10 11

5503 10 19

5503 10 90

5503 20 00

5503 30 00

5503 40 00

5503 90 10

5503 90 90

5505 10 10

5505 10 30

5505 10 50

5505 10 70

5505 10 90

125A

Fire din filamente sintetice (continue), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din categoria 41

5402 41 00

5402 42 00

5402 43 00

125 B

Monofilamente, benzi și forme similare (pai artificial sau similare) și imitații de catgut din materiale sintetice

5404 10 10

5404 10 90

5404 90 11

5404 90 19

5404 90 90

ex 5604 20 00

ex 5604 90 00

126

Fibre artificiale discontinue

5502 00 10

5502 00 40

5502 00 80

5504 10 00

5504 90 00

5505 20 00

127 A

Fire din filamente artificiale (continue), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, altele decât cele din categoria 42

5403 31 00

ex 5403 32 00

5403 33 10

127 B

Monofilamente, benzi și forme similare (pai artificial) și imitații de catgut din materiale textile artificiale

5405 00 00

ex 5604 90 00

128

Păr grosi de animale, cardat sau pieptănat

5105 40 00

129

Fire din păr gros de animale sau din păr de cal

5110 00 00

130 A

Fire de mătase, altele decât firele filate din deșeuri de mătase

5004 00 10

5004 00 90

5006 00 10

130 B

Fire de mătase, altele decât cele din categoria 130 A; păr de Messina (păr de cal de Florența)

5005 00 10

5005 00 90

5006 00 90

ex 5604 90 00

131

Fire din alte fibre textile vegetale

5308 90 90

132

Fibră de hârtie

5308 90 50

133

Fire de cânepă propriu-zisă

5308 20 10

5308 20 90

134

Fire metalizate

5605 00 00

135

Țesături din păr grosi de animale sau din păr de cal

5113 00 00

136

Țesături din mătase sau din deșeuri de mătase

5007 10 00

5007 20 11

5007 20 19

5007 20 21

5007 20 31

5007 20 39

5007 20 41

5007 20 51

5007 20 59

5007 20 61

5007 20 69

5007 20 71

5007 90 10

5007 90 30

5007 90 50

5007 90 90

5803 90 10

ex 5905 00 90

ex 5911 20 00

137

Plușuri țesute și țesături tip «omidă» («Chenille») și țesături înguste din mătase sau din deșeuri de mătase

ex 5801 90 90

ex 5806 10 00

138

Țesături din fibră de hârtie și alte fibre textile, altele decât ramia

5311 00 90

ex 5905 00 90

139

Țesături din fire metalice sau din fir metalizat

5809 00 00

140

Material textil tricotat sau croșetat, din altceva decât lână sau păr fin de animale, bumbac sau fibre artificiale

ex 6001 10 00

6001 29 90

6001 99 90

6003 90 00

6005 90 00

6006 90 00

141

Pleduri și cuverturi din material textil, altul decât lâna sau păr fin de animale, bumbac sau fibre artificiale

ex 6301 90 90

142

Covoare și alte acoperitoare pentru podele din materiale textile, din sisal, din alte fibre din familia Agave sau din cânepă de Manila

ex 5702 39 90

ex 5702 49 90

ex 5702 59 00

ex 5702 99 00

ex 5705 00 90

144

Pâslă din păr grosi de animale

5602 10 35

5602 29 10

145

Sfori, parâme, funii și cabluri, împletite sau nu, din abaca (cânepă de Manila) sau cânepă veritabilă

5607 90 10

ex 5607 90 90

146 A

Sfoară pentru mașinile de legat snopi și baloturi, din sisal sau alte fibre din familia Agave

ex 5607 21 00

146 B

Sfori, parâme, funii și cabluri din sisal sau alte fibre din familia Agave, altele decât produsele din categoria 146 A

ex 5607 21 00

5607 29 10

5607 29 90

146 C

Sfori, parâme, funii și cabluri, împletite sau nu, din iută sau alte fibre textile libere de la poziția nr. 5305

5607 10 00

147

Deșeuri de mătase (inclusiv gogoșile de mătase necorespunzătoare pentru depănare), deșeuri de fire și material fibros garnetat, altele decât cele necardate sau pieptănate

5003 90 00

148 A

Fire de iută sau alte fibre textile liberiene din categoria nr. 5303

5307 10 10

5307 10 90

5307 20 00

148 B

Fire din fibră de nucă de cocos

5308 10 00

149

Țesături din iută sau din alte fibre textile liberiene, cu lățimea de minimum 150 cm

5310 10 90

ex 5310 90 00

150

Țesături din iută sau din alte fibre textile liberiene cu o lățime mai mică sau egală cu 150 cm; saci și pungi de tipul celor folosiți pentru ambalat, din iută sau alte fibre textile liberiene

5310 10 10

ex 5310 90 00

5905 00 50

6305 10 90

151 A

Acoperitoare pentru podele din fibre de nucă de cocos

5702 20 00

151 B

Covoare și alte textile pentru podele, din iută sau alte fibre textile liberiene, altele decât cele buclate sau plușate

ex 5702 39 90

ex 5702 49 90

ex 5702 59 00

ex 5702 99 00

152

Pâslă interțesută, din iută sau alte fibre textile liberiene, neimpregnate sau acoperite, altele decât pentru acoperirea solului

5602 10 11

153

Saci și sacoșe, de tipul celor folosiți pentru ambalat, din iută sau alte fibre textile liberiene din categoria nr. 5303

6305 10 10

154

Gogoși de vierme de mătase, corespunzătoare pentru depănare

5001 00 00

Mătase brută (borangic) (nerăsucită)

5002 00 00

Deșeuri de mătase (inclusiv gogoși de viermi de mătase improprii pentru depănare), deșeuri de fir și material fibros garnetat, necardat

5003 10 00

Lână, nepieptănată, necardată

5101 11 00

5101 19 00

5101 21 00

5101 29 00

5101 30 00

Păr de animale, fin sau gros, în vrac, nepieptănat, necardat

5102 11 00

5102 19 10

5102 19 30

5102 19 40

5102 19 90

5102 20 00

Deșeuri de lână sau de păr fin sau gros de animale, inclusiv deșeuri de fire, exclusiv material fibros garnetat

5103 10 10

5103 10 90

5103 20 10

5103 20 91

5103 20 99

5103 30 00

Material fibros garnetat din lână sau din păr fin sau gros de animale

5104 00 00

In, brut sau prelucrat, dar nefilat: fibră în stare brută și deșeuri (inclusiv deșeuri de fibră și material fibros garnetat)

5301 10 00

5301 21 00

5301 29 00

5301 30 10

5301 30 90

Ramie și alte fibre textile vegetale, brute sau prelucrate, dar nefilate: fibră brută, pieptănătură și deșeuri, altele decât fibra din nucă de cocos și cânepa de Manila din categoria nr. 5304

5305 90 00

Bumbac, nepieptănat, necardat

5201 00 10

5201 00 90

Deșeuri de bumbac (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

5202 10 00

5202 91 00

5202 99 00

Cânepă veritabilă (Canabis sativa L.), brută sau prelucrată, dar nefilată: fibră brută și deșeuri de cânepă veritabilă (inclusiv deșeuri de fir și material fibros garnetat)

5302 10 00

5302 90 00

Abaca (cânepă de Manila sau Musa textilis Nee), fibră brută sau prelucrată, dar nefilată; pieptănături și deșeuri din abaca (inclusiv material fibros garnetat)

5305 21 00

5305 29 00

Iută și alte fibre textile liberiene (exclusiv in, cânepă veritabilă și ramie), brute sau prelucrate, dar nefilate: fibră brută și deșeuri de cânepă veritabilă (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat

5303 10 00

5303 90 00

Alte fibre textile vegetale, crude sau prelucrate, dar nefilate: pieptănătură și deșeuri din aceste fibre (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat)

5304 10 00

5304 90 00

5305 11 00

5305 19 00

5305 90 00

156

Bluze și flanele tricotate sau croșetate din mătase sau deșeuri de mătase, pentru femei sau fete

6106 90 30

ex 6110 90 90

157

Articole de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate, altele decât cele din categoriile 1-123 și 156

6101 90 10

6101 90 90

6102 90 10

6102 90 90

ex 6103 39 00

6103 49 99

ex 6104 19 00

ex 6104 29 00

ex 6104 39 00

6104 49 00

6104 69 99

6105 90 90

6106 90 50

6106 90 90

ex 6107 99 00

6108 99 90

6109 90 90

6110 90 10

ex 6110 90 90

ex 6111 90 00

6114 90 00

159

Rochii, bluze și bluze-cămăși, netricotate sau croșetate, din mătase sau deșeuri de mătase

6204 49 10

6206 10 00

Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și altele de acest tip, netricotate sau croșetate, din mătase sau deșeuri de mătase

6214 10 00

Cravate, papioane și fulare din mătase sau deșeuri de mătase

6215 10 00

160

Batiste din mătase sau deșeuri de mătase

6213 10 00

161

Articole de îmbrăcăminte netricotate sau necroșetate, altele decât cele din categoriile 1-123 și 159

6201 19 00

6201 99 00

6202 19 00

6202 99 00

6203 19 90

6203 29 90

6203 39 90

6203 49 90

6204 19 90

6204 29 90

6204 39 90

6204 49 90

6204 59 90

6204 69 90

6205 90 10

6205 90 90

6206 90 10

6206 90 90

ex 6211 20 00

6211 39 00

6211 49 00

B. ALTE PRODUSE TEXTILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (1)

Coduri din Nomenclatura Combinată

3005 90

3921 12 00

ex 3921 13

ex 3921 90 60

4202 12 19

4202 12 50

4202 12 91

4202 12 99

4202 22 10

4202 22 90

4202 32 10

4202 32 90

4202 92 11

4202 92 15

4202 92 19

4202 92 91

4202 92 98

5604 10 00

6309 00 00

6310 10 10

6310 10 30

6310 10 90

6310 90 00

ex 6405 20

ex 6406 10

ex 6406 99

ex 6501 00 00

ex 6502 00 00

ex 6503 00

ex 6504 00 00

ex 6505 90

6601 10 00

6601 91 00

6601 99

6601 99 90

7019 11 00

7019 12 00

ex 7019 19

8708 21 10

8708 21 90

8804 00 00

9113 90 30

ex 9113 90 90

ex 9404 90

ex 9612 10”

2.	Anexa II se înlocuiește cu textul următor: „ANEXA II Lista țărilor menționate la articolul 2 Republica Federală Iugoslavia (1) Coreea de Nord

(1) Inclusiv Kosovo, în conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 10 iunie 1999.”

Număr de ordine	Cod NC	Subdiviziunea TARIC	Denumire	Taxa vamală	Volum anual (în tone, greutate netă)
09.0921	0701 10 00		Cartofi, de sămânță, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	4 000
09.0922	0702 00 00		Roșii, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat (1)	1 000
09.0923	0703 10 19 0703 90 00		Ceapa, alta decât cea de sămânță, prazul și alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	5 000
09.0924	0704 10 00 0704 90		Varză, conopidă, varză creață, gulii și produse comestibile similare din genul Brassica, cu excepția varzei de Bruxelles, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	5 500
09.0925	0705 11 00 0705 19 00 0705 29 00		Lăptucă (Lactuca sativa) și cicoare (Cichorium spp.), cu excepția cicoarei sălbatice (Cichorium intybus var. foliosum), în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	3 000
09.0926	0706 10 00		Morcovi și napi, proaspeți sau refrigerați	Exceptat	5 000
09.0927	0706 90 10 0706 90 90		Sfeclă pentru salată, salsifi, țelină de rădăcină, ridichi și legume rădăcinoase comestibile similare, cu excepția hreanului (Cochlearia armoracia), în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	3 000
09.0928	0707 00 05		Castraveți, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat (1)	1 000
09.0929	0708 20 00		Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.), în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	1 000
09.0930	0709 30 00		Pătlăgele vinete, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	500
09.0931	0709 40 00		Țelină, alta decât țelina de rădăcină, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	500
09.0932	0709 70 00		Spanac, ghizdei (spanac din Noua Zeelandă) și lobodă (spanac gigantic), în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	1 000
09.0933	0709 90 10		Salată, alta decât lăptuca (Lactuca sativa) și cicoarea (Cichorium spp.), în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	1 000
09.0934	0709 90 50		Mărar, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	1 000
09.0935	0709 90 70		Dovlecei, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat (1)	1 000
09.0936	0709 90 90		Alte legume, în stare proaspătă sau refrigerată	Exceptat	1 000
09.0937	ex 0808 10 20	90	Mere, altele decât merele de cidru, în stare proaspătă	Exceptat (1)	3 000
	ex 0808 10 50	90
	ex 0808 10 90	90
09.0938	0808 20		Pere și gutui, în stare proaspătă	Exceptat (1)	3 000
09.0939	0809 10 00		Caise, proaspete	Exceptat (1)	500
09.0940	0809 20 95		Cireșe, altele decât vișinele (Prunus cerasus), în stare proaspătă	Exceptat (1)	1 500 (2)
09.0941	0809 40		Prune și porumbe, în stare proaspătă	Exceptat (1)	1 000
09.0942	0810 20 10		Căpșune, în stare proaspătă	Exceptat	100
09.0943	0810 20 90		Mure, dude, zmeură, în stare proaspătă	Exceptat	100
09.0944	1106 30 10		Făină, griș și pudră de banane	Exceptat	5
09.0945	0710 10 00		Cartofi nepreparați sau fierți în apă sau în abur, în stare congelată	Exceptat	3 000
	2004 10 10 2004 10 99		Cartofi preparați sau conservați, altfel decât în oțet sau acid acetic, congelați, alții decât produsele de la poziția nr. 2006, cu excepția celor sub formă de făină, griș sau fulgi
	2005 20 80		Cartofi preparați sau conservați, altfel decât în oțet sau acid acetic, necongelați, alții decât produsele de la poziția nr. 2006, cu excepția celor preparați sub formă de făină, griș sau fulgi și a celor preparați sub formă de felii subțiri, prăjiți, sărați sau aromatizați, în ambalaje închise ermetic, destinați consumului direct
09.0946	ex 0811 90 19	21 29 31 39	Cireșe, nepreparate sau fierte în apă sau în abur, congelate, cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori	Exceptat	500
	ex 0811 90 39	21 29 31 39
	0811 90 80		Cireșe (Prunus cesarus), nepreparate sau fierte în apă sau în aburi, congelate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori
	2008 60		Cireșe, preparate sau conservate în alt fel, cu sau fără adaos de zahăr, alți îndulcitori sau alcool, care nu sunt menționate sau incluse în altă parte

Produse	Decizia	Cod NC (Cod TARIC)	Origine	Producători (cod adițional TARIC)	Nivelul dreptului
Cocs cu un diametru mai mare de 80 mm	Decizia Comisiei nr. 2730/2000/ CECO din 14.12.2000 (JO L 316, 15.12.2000, p. 30)	2704 00 19 (2704001910)	Republica Populară Chineză	Toate societățile	32,6 Euro per tonă (greutate netă a produsului uscat)
Produse plate laminate din fier sau din oțel nealiat (rulouri laminate la cald)	Dececizia Comisiei nr. 283/2000/CECO din 4.2.2000 (JO L 31, 5.2.2000, p. 15) (corectată prin Decizia nr. 2009/2000/CECO din 22.9.2000), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Dececizia nr. 1357/2001/CECO din 4.7.2001 (JO L 182, 5.7.2001, p. 27)	7208 10 00 7208 25 00 7208 26 00 7208 27 00 7208 36 00 7208 37 10 7208 37 90 7208 38 10 7208 38 90 7208 39 10 7208 39 90	Bulgaria	Toate societățile (A999)	7,5 %
			Bulgaria	Kremikovtzi Corp. (A082)	Angajament
			India	Tata Iron & Steel Company Ltd (A078)	0
				Toate celelalte societăți (A999)	10,7 %
				Essar Steel Ltd (A083)	Angajament/1,5 %
				teel Authority of India Ltd (A084)	Angajament/11,5 %
				Jindal Vijayanagar Steel Ltd (A270)	18,1 %
				Ispat Industries Ltd (A204)	Angajament/15 %
			Africa de Sud	Iscor Ltd (A079)	5,2 %
				Toate celelalte societăți (A999)	37,8 %
				Highveld Steel & Vanadium Corp. (A085)	Angajament
			Taiwan	China Steel Corp. (A080)	2,7 %
				Yieh Loong Enterprise Co., Ltd (A081)	2,1 %
				Toate celelalte societăți (A999)	24,9 %
			Iugoslavia (RF)	Toate societățile	15,4 %
Table de oțel denumite „magnetice” cu granulație înclinată	Decizia Comisiei nr. 303/96/CECO din 19.2.1996 (JO L 42, 20.2.1996, p. 7)	7225 11 00 7226 11 10	Rusia	Toate societățile (8877)	40,1 %
				Novolipetsk Iron and Steel Corp. (8878)	Angajament
				OOO VIZ-STAL (8878)	Angajament
				VO „Promsyrioimport” (8878)	Angajament
Produse plate laminate la cald din oțel nealiat (plăci de format in-cvarto)	Decizia Comisiei nr. 1758/2000/ CECO din 9.8.2000 (JO L 202, 10.8.2000, p. 21)	ex 7208 51 30 (7208513010) ex 7208 51 50 (7208515010) ex 7208 51 91 (7208519110) ex 7208 51 99 (7208519910) ex 7208 52 91 (7208529110)	Republica Populară Chineză	Toate societățile	8,1 %
			India	Toate societățile (A999)	22,3 %
			India	Steel Authority of India (A178)	Angajament
			România	Sidex SA (A069)	Angajament/5,7 %
				Toate celelalte societăți (A999)	11,5 %
				Sidex Trading SRL (A179)	Angajament
				Metalexportimport SA (A179)	Angajament
				Metanef SA (A179)	Angajament
				Metagrimex Business Group SA (A179)	Angajament
				Uzinsider SA (A179)	Angajament
				Uzinexport SA (A179)	Angajament
				Shiral Trading Impex SRL(A179)	Angajament
				Metaltrade International '97 SRL (A179)	Angajament
				Romilexim Trading Limited SRL (A179)	Angajament
				Metal SA (A179)	Angajament

Produse	Decizia	Cod NC	Origine	Producători și/sau cod TARIC (Cod adițional TARIC)	Nivelul dreptului
Produse plate laminate din fier sau din oțel nealiat (rulouri laminate la cald)	Decizia Comisiei nr. 284/2000/ CECO din 4.2.2000 (JO L 31, 5.2.2000, p. 44) corectată prin Decizia Comisiei nr. 2071/2000/CECO din 29.9.2000 (JO L 246, 30.9.2000, p. 32)	7208 10 00 7208 25 00 7208 26 00 7208 27 00 7208 36 00 7208 37 10 7208 37 90	India	Essar Steel Ltd (A119)	4.9 %
				The Steel Authority of India Ltd (A 120)	12,3 %
				Tata Iron & Steel Company Ltd (A121)	6,4 %
				Toate celelalte societăți (A999)	13,1 %
				Essar Steel Ltd (A083)	Angajament
				The Steel Authority of India Ltd (A084)	Angajament
				Tata Iron & Steel Company Ltd (A075)	Angajament
		7208 38 10 7208 38 90 7208 39 10 7208 39 90	Taiwan	China Steel Corp. (A071)	4,4 %
				Yieh Loong Enterprise Co., Ltd (A072)	0
				Toate celelalte societățI (A999)	4,4 %

Referințe			Cuprins
Anul	JO	Pagina
			Notă introductivă		1
2002	L 102	1		32002R0658
			Regulamentul (CE) nr. 658/2002 al Consiliului din 15 aprilie 2002 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia		3
2002	L 112	34		32002D0312
			Decizia Consiliului din 15 aprilie 2002 privind acceptarea, în numele Comunității Europene, a Acordului de stabilire a mandatului Grupului internațional de studiu privind iuta din 2001		14
2002	L 112	35		22002A0427(01)
			Acord de stabilire a mandatului Grupului internațional de studiu privind iuta, 2001		15
2002	L 114	1		32002D0309
			Decizia Consiliului și a Comisiei privind Acordul de cooperare științifică și tehnologică din 4 aprilie 2002 privind încheierea a șapte acorduri cu Confederația Elvețiană		25
2002	L 114	73		22002A0430(02)
			Acord între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian		30
2002	L 114	91		22002A0430(03)
			Acord între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători		50
2002	L 114	369		22002A0430(05)
			Acord între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității		95
2002	L 114	430		22002A0430(06)
			Acord între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind anumite aspecte ale contractelor de achiziții publice		159
2002	L 123	1		32002R0769
			Regulamentul (CE) nr. 769/2002 al Consiliului din 7 mai 2002 de instituire a dreptului antidumping definitiv pentru importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză		201
2002	L 128	29		32002R0797
			Regulamentul (CE) nr. 797/2002 al Comisiei din 14 mai 2002 de modificare a anexelor III și VIII la Regulamentul (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe		210
2002	L 129	1		32002D0357
			Decizia Consiliului și a Comisiei din 26 martie 2002 cu privire la încheierea Acordului euro-mediteraneean de stabilire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Regatul Hașemit al Iordaniei, pe de altă parte		218
2002	L 130	1		32002D0358
			Decizia Consiliului din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, în numele Comunității Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acestaProtocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice		220
2002	L 144	22		32002R0933
			Regulamentul (CE) nr. 933/2002 al Comisiei din 31 mai 2002 privind deschiderea și modul de administrare a contingentelor tarifare aplicabile pentru anumite produse agricole originare din Elveția și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 851/95		240
2002	L 146	1		32002R0888
			Regulamentul (CE) nr. 888/2002 al Comisiei din 24 mai 2002 de modificare a anexelor I și II la Regulamentul (CE) nr. 517/94 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import		243
2002	L 149	3		32002R0963
			Regulamentul (CE) nr. 963/2002 al Consiliului din 3 iunie 2002 de stabilire a unor dispoziții tranzitorii privind măsurile antidumping și compensatorii adoptate în temeiul deciziilor nr. 2277/96/CECO și nr. 1889/98/CECO ale Comisiei, precum și cererile, plângerile și anchetele antidumping și compensatorii în curs privitoare la aceste decizii		265

01	Probleme generale, financiare și instituționale
02	Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor
03	Agricultură
04	Pescuit
05	Libera circulație a lucrătorilor și politica socială
06	Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
07	Politica în domeniul transporturilor
08	Politica în domeniul concurenței
09	Impozitare
10	Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor
11	Relații externe
12	Energie
13	Politica industrială și piața internă
14	Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale
15	Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății
16	Știință, informare și cultură
17	Legislația privind întreprinderile
18	Politica externă și de securitate comună
19	Spațiul de libertate, securitate și justiție
20	Europa cetățenilor

	Angajamente cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor convenit în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Protocolul de la Kyoto (procentaj pentru anul sau perioada de referință)
Belgia	92,5 %
Danemarca	79 %
Germania	79 %
Grecia	125 %
Spania	115 %
Franța	100 %
Irlanda	113 %
Italia	93,5 %
Luxemburg	72 %
Țările de Jos	94 %
Austria	87 %
Portugalia	127 %
Finlanda	100 %
Suedia	104 %
Regatul Unit	87,5 %