|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
- | |
Ediţia în limba română |
07. Politica în domeniul transporturilor Volumul 007 |
|
|
Referințe |
|
Cuprins |
| |||
|
Anul |
JO |
Pagina |
|
| ||
|
|
|
Notă introductivă | ||||
|
1999 |
L 104 |
13 |
|
|
31999L0023 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 104 |
16 |
|
|
31999L0024 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 104 |
19 |
|
|
31999L0025 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 118 |
32 |
|
|
31999L0026 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 118 |
53 |
|
|
31999L0028 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 138 |
1 |
|
|
31999L0035 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 138 |
20 |
|
|
31999L0036 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 138 |
57 |
|
|
31999L0037 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 142 |
26 |
|
|
31999L0052 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 180 |
47 |
|
|
31999D0461 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 187 |
42 |
|
|
31999L0062 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 326 |
39 |
|
|
31999R2691 |
|
|
|
| |||||
|
1999 |
L 331 |
67 |
|
|
31999L0097 |
|
|
|
| |||||
|
2000 |
L 091 |
1 |
|
|
32000D0275 |
|
|
|
| |||||
|
2000 |
L 106 |
21 |
|
|
32000L0009 |
|
|
|
| |||||
|
2000 |
L 118 |
41 |
|
|
32000L0018 |
|
|
|
| |||||
|
2000 |
L 132 |
1 |
|
|
32000D0363 |
|
|
|
| |||||
|
2000 |
L 203 |
1 |
|
|
32000L0030 |
|
|
|
| |||||
|
2000 |
L 237 |
45 |
|
|
32000L0056 |
|
|
|
| |||||
|
07/Volumul 007 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
1 |
|
/ |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
Notă introductivă
În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.
În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.
Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:
|
01 |
Probleme generale, financiare și instituționale |
|
02 |
Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor |
|
03 |
Agricultură |
|
04 |
Pescuit |
|
05 |
Libera circulație a lucrătorilor și politica socială |
|
06 |
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii |
|
07 |
Politica în domeniul transporturilor |
|
08 |
Politica în domeniul concurenței |
|
09 |
Impozitare |
|
10 |
Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor |
|
11 |
Relații externe |
|
12 |
Energie |
|
13 |
Politica industrială și piața internă |
|
14 |
Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale |
|
15 |
Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății |
|
16 |
Știință, informare și cultură |
|
17 |
Legislația privind întreprinderile |
|
18 |
Politica externă și de securitate comună |
|
19 |
Spațiul de libertate, securitate și justiție |
|
20 |
Europa cetățenilor |
Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.
Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.
În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.
De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.
Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:
|
(i) |
numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă. În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare; |
|
(ii) |
numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor. |
Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.
De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:
|
— |
Legislație („L”), |
|
— |
Comunicări și informări („C”). |
La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
3 |
31999L0023
|
L 104/13 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/23/CE A COMISIEI
din 9 aprilie 1999
de adaptare la progresul tehnic a Directivei 93/33/CEE a Consiliului privind dispozitivele de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate a vehiculelor cu motor cu două sau cu trei roți
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea vehiculelor cu motor cu două sau trei roți (1), modificată de Actul de aderare a Austriei, a Finlandei și Suediei, în special articolul 16,
având în vedere Directiva 93/33/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate a vehiculelor cu motor cu două sau cu trei roți (2), în special articolul 4,
|
(1) |
întrucât Directiva 93/33/CEE este una dintre directivele distincte ale procedurii comunitare de omologare, introduse prin Directiva 92/61/CEE; întrucât dispozițiile Directivei 92/61/CEE referitoare la sistemele, componentele și unitățile tehnice ale vehiculelor se aplică, în consecință, acestei directive; |
|
(2) |
întrucât dezvoltarea tehnologică permite în prezent o adaptare a Directivei 93/33/CEE a Consiliului la progresul tehnic; întrucât, în vederea asigurării unei funcționări corespunzătoare a sistemului de omologare ca întreg, este necesar, în consecință, să se clarifice sau să se completeze anumite dispoziții ale directivei; |
|
(3) |
întrucât, în acest scop, este necesar să se adapteze dispozițiile referitoare la unghiul de blocare al direcției vehiculelor cu motor cu patru roți și cele referitoare la scoaterea cheii din dispozitivele de tip 3, destinate montării pe vehiculele cu motor cu trei și patru roți; întrucât, de asemenea, se consideră necesar să se permită montarea pe vehiculele cu motor cu două și trei roți a unor dispozitive de protecție împotriva utilizării neautorizate, care sunt omologate pentru autovehiculele cu patru roți; |
|
(4) |
întrucât măsurile prevăzute în această directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptare la progresul tehnic înființat prin articolul 13 din Directiva 70/156/CEE a Consiliului (3), modificată ultima dată de Directiva 98/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexa I la Directiva 93/33/CEE se modifică prin prezenta în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) Cu începere de la 1 ianuarie 2000, statele membre, din motive legate de dispozitivele de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate:
|
— |
nu refuză, pentru un tip de vehicul cu două sau trei roți sau pentru un tip de dispozitiv de protecție destinat prevenirii utilizării neautorizate, să acorde omologarea CE; |
|
— |
nu interzic înregistrarea, vânzarea sau punerea în exploatare a vehiculelor cu motor cu două sau trei roți sau vânzarea sau punerea în exploatare a dispozitivelor de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate, |
dacă dispozitivele de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate respectă cerințele Directivei 93/33/CEE modificată de prezenta directivă.
(2) Cu începere de la 1 iulie 2000, statele membre refuză să acorde omologarea CE pentru orice tip de vehicul cu motor cu două sau trei roți din motive legate de dispozitivele de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate sau pentru orice tip de dispozitive de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate, dacă cerințele Directivei 93/33/CEE modificată de prezenta directivă, nu sunt respectate.
Articolul 3
(1) Statele membre adoptă și publică, până cel târziu la 31 decembrie 1999, dispozițiile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prezentei directive. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
Statele membre aplică aceste dispoziții de la 1 ianuarie 2000.
Când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre determină modul în care se va face această trimitere.
(2) Statele membre comunică Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 9 aprilie 1999.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 225, 10.8.1992, p. 72.
(2) JO L 188, 29.7.1993, p. 32.
(4) JO L 11, 16.1.1999, p. 25.
ANEXĂ
|
1. |
La punctul 3.1 se adaugă următorul text: „Dispozitivele de protecție destinate prevenirii utilizării neautorizate omologate pentru autovehiculele din categoriile M1 și N1 în conformitate cu Directiva 74/61/CEE pot fi montate, de asemenea, și pe autovehiculele cu două și trei roți.” |
|
2. |
Punctul 3.11 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
3. |
Punctul 4.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
6 |
31999L0024
|
L 104/16 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/24/CE A COMISIEI
din 9 aprilie 1999
de adaptare la progresul tehnic a Directivei 93/32/CEE a Consiliului privind dispozitivele de susținere pentru pasageri montate pe vehiculele cu motor cu două roți
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea vehiculelor cu motor cu două sau trei roți (1), modificată de Actul de aderare al Austriei, al Finlandei și al Suediei, în special articolul 16,
având în vedere Directiva 93/32/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivul de susținere pentru pasageri montate pe vehicule cu motor cu două roți (2), în special articolul 3,
|
(1) |
întrucât Directiva 93/32/CEE este una dintre directivele distincte ale procedurii comunitare de omologare introduse prin Directiva 92/61/CEE; întrucât, în consecință, dispozițiile Directivei 92/61/CEE privind sistemele, componentele și unitățile tehnice ale vehiculelor se aplică acestei directive; |
|
(2) |
întrucât progresele tehnologice permit în prezent adaptarea Directivei 93/32/CEE la progresul tehnic; întrucât, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a sistemului de omologare ca întreg, este necesar, în consecință, să se clarifice în continuare sau să se completeze anumite dispoziții ale directivei; |
|
(3) |
întrucât, în acest scop, este necesar să se adapteze dispozițiile referitoare la fixarea chingii și, de asemenea, trimiterile din partea B din documentul informativ; |
|
(4) |
întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptare la progresul tehnic înființat prin articolul 13 din Directiva 70/156/CEE a Consiliului (3), modificată ultima dată de Directiva 98/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ
Articolul 1
Anexa la Directiva 93/32/CEE se modifică prin prezenta în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) Cu începere de la 1 ianuarie 2000, din motive legate de dispozitivul de susținere pentru pasageri, statele membre:
|
— |
nu refuză, pentru un tip de vehicul cu două roți sau un tip de dispozitiv de susținere pentru pasageri, să acorde omologarea CE; |
|
— |
nu interzic înregistrarea, vânzarea sau punerea în exploatare a vehiculelor cu motor cu două roți sau vânzarea sau punerea în exploatare a dispozitivelor de susținere pentru pasageri, |
dacă dispozitivele de susținere pentru pasageri respectă cerințele Directivei 93/32/CEE a Consiliului, modificată de prezenta directivă.
(2) Cu începere de la 1 iulie 2000, statele membre refuză să acorde omologarea CE pentru orice tip de vehicul cu motor cu două roți din motive legate de dispozitivele de susținere pentru pasageri sau pentru orice tip de dispozitiv de susținere pentru pasageri dacă nu sunt respectate cerințele Directivei 93/32/CEE, modificată de prezenta directivă.
Articolul 3
(1) Statele membre adoptă și publică, până cel târziu la 31 decembrie 1999, dispozițiile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prezentei directive. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
Statele membre aplică aceste dispoziții de la 1 ianuarie 2000.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre determină modul în care se va face această trimitere.
(2) Statele membre comunică Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 9 aprilie 1999.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 225, 10.8.1992, p. 72.
(2) JO L 188, 29.7.1993, p. 28.
(4) JO L 11, 16.1.1999, p. 25.
ANEXĂ
|
1. |
Punctul 1.1 este înlocuit cu următorul:
|
|
2. |
În apendicele 1, partea B a documentului informativ este înlocuită de următorul text:
|
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
9 |
31999L0025
|
L 104/19 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/25/CE A COMISIEI
din 9 aprilie 1999
de adaptare la progresul tehnic a Directivei 93/34/CEE a Consiliului privind inscripționările legale pentru vehiculele cu motor cu două sau trei roți
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea vehiculelor cu motor cu două sau trei roți (1), modificată de Actul de aderare al Austriei, al Finlandei și al Suediei, în special articolul 16,
având în vedere Directiva 93/34/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind inscripționările legale pentru vehiculele cu motor cu două sau trei roți (2), în special articolul 3,
|
(1) |
întrucât Directiva 93/34/CEE este una dintre directivele distincte ale procedurii comunitare de omologare, introduse prin Directiva 92/61/CEE; întrucât, în consecință, dispozițiile Directivei 92/61/CEE privind sistemele, componentele și unitățile tehnice ale vehiculelor se aplică prezentei directive; |
|
(2) |
întrucât progresele tehnologice permit în prezent adaptarea Directivei 93/34/CEE la progresul tehnic; întrucât, pentru a asigura funcționarea adecvată a sistemului de omologare ca întreg, este necesar, în consecință, să se clarifice în continuare sau să se completeze anumite dispoziții ale directivei; |
|
(3) |
întrucât, în acest scop, este necesar să se adapteze anumite simboluri utilizate și să se clarifice anumite cerințe privind simbolurile și caracterele care urmează să fie utilizate pentru indicarea inscripționărilor legale de pe placa cu datele producătorului; |
|
(4) |
întrucât măsurile prevăzute la prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptare la progresul tehnic înființat prin articolul 13 din Directiva 70/156/CEE a Consiliului (3), modificată ultima dată de Directiva 98/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ
Articolul 1
Anexa la Directiva 93/34/CEE se modifică prin prezenta în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) Cu începere de la 1 ianuarie 2000, din motive legate de inscripționările legale, statele membre:
|
— |
nu refuză, pentru un tip de vehicul cu două sau trei roți, să acorde omologarea CE; |
|
— |
nu interzic înregistrarea, vânzarea sau punerea în exploatare a vehiculelor cu motor cu două sau trei roți, |
dacă inscripționările legale respectă cerințele Directivei 93/34/CEE a Consiliului, modificată de prezenta directivă.
(2) Cu începere de la 1 iulie 2000, statele membre refuză să acorde omologare CE pentru orice tip de autovehicul cu două sau trei roți din motive legate de inscripționările legale dacă nu sunt respectate cerințele Directivei 93/34/CEE, modificată de prezenta directivă.
Articolul 3
(1) Statele membre adoptă și publică, până cel târziu la 31 decembrie 1999, dispozițiile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prezentei directive. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
Statele membre aplică aceste dispoziții de la 1 ianuarie 2000.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea includ o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre determină modul în care se va face această trimitere.
(2) Statele membre comunică Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 9 aprilie 1999.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 225, 10.8.1992, p. 72.
(2) JO L 188, 29.7.1993, p. 38.
(4) JO L 11, 16.1.1999, p. 25.
ANEXĂ
|
1. |
Punctul 2.1.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
2. |
Punctul 3.1.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
3. |
Punctul 3.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
12 |
31999L0026
|
L 118/32 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/26/CE A COMISIEI
din 20 aprilie 1999
de adaptare la progresul tehnic a Directivei 93/94/CEE a Consiliului privind spațiul destinat montării plăcuței de înmatriculare din spate la autovehiculele cu două sau trei roți
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți (1), modificată de Actul de aderare a Austriei, Finlandei și Suediei, în special articolul 16,
având în vedere Directiva 93/94/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind spațiul destinat montării plăcuței de înmatriculare din spate la autovehiculele cu două sau trei roți (2), în special articolul 3,
|
(1) |
întrucât Directiva 93/94/CEE este una dintre directivele distincte ale procedurii comunitare de omologare introduse prin Directiva 92/61/CEE; întrucât dispozițiile Directivei 92/61/CEE privind sistemele, componente și unitățile tehnice ale vehiculelor se aplică în consecință și acelei directive; |
|
(2) |
întrucât dezvoltarea tehnologică permite acum o adaptare a Directivei 93/94/CEE a Consiliului la progresul tehnic; întrucât, pentru a asigura funcționarea corectă a sistemului de omologare completă, este necesar să se clarifice sau să se completeze anumite dispoziții ale respectivei directive; |
|
(3) |
întrucât, în acest sens, este necesară adaptarea dispozițiilor referitoare la condițiile de încărcare ale vehiculelor atunci când se măsoară înclinația și cele referitoare la dimensiunile spațiilor destinate montării plăcuței de înmatriculare din spate la cvadricicluri prevăzute cu o caroserie, precum și pentru alinierea figurii 1 la poziția reală a vehiculelor în timpul testelor și pentru o mai bună menționare a anumitor referințe în formularul descriptiv; |
|
(4) |
întrucât măsurile stabilite în această directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru adaptare la progresul tehnic înființat prin articolul 13 din Directiva 70/156/CEE a Consiliului (3), modificată ultima dată de Directiva 98/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexa la Directiva 93/94/CEE se modifică prin prezenta în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) În ceea ce privește spațiul destinat montării plăcuței de înmatriculare din spate, începând cu 1 ianuarie 2000, statele membre nu pot:
|
— |
refuza să acorde omologarea CE pentru un tip de autovehicul cu două sau trei roți; |
|
— |
interzice înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulație a autovehiculelor cu două sau trei roți, |
dacă spațiul destinat montării plăcuței de înmatriculare din spate respectă cerințele Directivei 93/94/CEE, modificată de prezenta directivă.
(2) Cu începere de la 1 ianuarie 2000, statele membre refuză să acorde omologarea CE pentru orice fel de autovehicul cu două sau trei roți dacă nu sunt respectate cerințele Directivei 93/94/CEE, modificată de prezenta directivă, privind spațiul destinat montării plăcuței de înmatriculare din spate.
Articolul 3
(1) Statele membre adoptă și publică, până cel târziu la data de 31 decembrie 1999, dispozițiile necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive. Acestea informează imediat Comisia cu privire la acestea.
Statele membre aplică respectivele dispoziții de la 1 ianuarie 2000.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea includ o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modul în care urmează să fie făcută această trimitere.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 20 aprilie 1999.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 225, 10.8.1992, p. 72.
(2) JO L 311, 14.12.1993, p. 83.
(4) JO L 11, 16.1.1999, p. 25.
ANEXA
|
1. |
Punctul 1.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
2. |
Punctul 1.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
3. |
Punctul 1.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
4. |
Punctul 3.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
5. |
Punctul 3.1.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
6. |
Punctul 4.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
7. |
Punctul 5.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
8. |
Figura 1 se înlocuiește cu următoarea: „
|
|
9. |
Apendicele 1 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 1 Formular descriptiv privind spațiul destinat montării plăcuței de înmatriculare din spate la un tip de autovehicul cu două sau trei roți (se anexează la cererea pentru omologarea de tip pentru componente atunci când se depune separat față de cererea pentru omologarea de tip pentru vehicul) Comanda nr. (atribuit de solicitant): Cererea pentru omologarea de tip pentru componente privind spațiul destinat montării plăcuței de înmatriculare din spate la un tip de autovehicul cu două sau trei roți trebuie să conțină informațiile stabilite în anexa II la Directiva 92/61/CEE a Consiliului partea A secțiunile:
|
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
16 |
31999L0028
|
L 118/53 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/28/CE A COMISIEI
din 21 aprilie 1999
de modificare a anexei la Directiva 92/14/CEE a Consiliului privind limitarea exploatării avioanelor care intră sub incidența anexei 16 volumul 1 capitolul 2 partea a II-a la Convenția privind aviația civilă internațională, ediția a II-a (1988)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/14/CEE a Consiliului din 2 martie 1992 privind limitarea exploatării avioanelor care intră sub incidența anexei 16, volumul 1, capitolul 2, partea a II-a la Convenția privind aviația civilă internațională, ediția a II-a (1988) (1), modificată ultima dată prin Directiva 98/20/CE (2), în special articolul 9a,
|
(1) |
Întrucât articolul 3 din Directiva 92/14/CEE exceptează avioanele enumerate în anexa la această directivă cu condiția, în special, ca acestea să continue să fie utilizate de persoane fizice sau juridice stabilite în țara de înregistrare a perioadei de referință; |
|
(2) |
Întrucât articolul 9a din Directiva 92/14/CEE prevede o procedură simplificată ce permite modificarea anexei pentru a se asigura respectarea totală a criteriilor de acordare a acestei exceptări; |
|
(3) |
Întrucât unele avioane incluse în anexă au fost distruse, și altele au fost radiate din registrul țării în curs de dezvoltare în care au fost înmatriculate, modificările anexei fiind așadar necesare; |
|
(4) |
Întrucât dispozițiile din prezenta directivă sunt în concordanță cu avizul Comitetului de reglementare a siguranței în aviație stabilit prin Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (3) (4), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2176/96 al Comisiei (5), |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexa la Directiva 92/14/CEE se modifică prin prezenta în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 1 septembrie 1999. Ele informează de îndată Comisia despre aceasta.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea includ o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre transmit Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 aprilie 1999.
Pentru Comisie
Neil KINNOCK
Membru al Comisiei
(1) JO L 76, 23.3.1992, p. 21.
(3) JO L 373, 31.12.1991, p. 4.
(4) Ședința Comitetului de reglementare a siguranței în aviație din 2 februarie 1999.
(5) JO L 291, 14.11.1996, p. 15.
ANEXĂ
Următoarele avioane se elimină din anexă:
EGIPT
|
Număr de serie |
Tip |
Înregistrare |
Operator |
|
19843 |
B-707-336C |
SU-PBA |
Air Memphis |
LIBAN
|
Număr de serie |
Tip |
Înregistrare |
Operator |
|
20260 |
B-707-3B4C |
OD-AFE |
MEA |
|
19967 |
B-707-347C |
OD-AGV |
MEA |
LIBERIA
|
Număr de serie |
Tip |
Înregistrare |
Operator |
|
45686 |
DC8F-55 |
EL-AJQ |
Liberia World Airlines |
MAROC
|
Număr de serie |
Tip |
Înregistrare |
Operator |
|
20471 |
B727-2B6 |
CN-CCG |
Royal Air Maroc |
|
21214 |
B737-2B6 |
CN-RMI |
Royal Air Maroc |
|
21215 |
B737-2B6 |
CN-RMJ |
Royal Air Maroc |
|
21216 |
B737-2B6 |
CN-RMK |
Royal Air Maroc |
NIGERIA
|
Număr de serie |
Tip |
Înregistrare |
Operator |
|
19664 |
B707-338C |
5N-VRG |
Air Tours |
ZIMBABWE
|
Număr de serie |
Tip |
Înregistrare |
Operator |
|
18930 |
B707-330B |
Z-WKU |
Air Zimbabwe |
|
45821 |
DC8F-55 |
Z-WMJ |
Affretair |
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
18 |
31999L0035
|
L 138/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/35/CE A CONSILIULUI
din 29 aprilie 1999
privind sistemul de expertize obligatorii pentru operarea în siguranță a serviciilor regulate de feriboturi cu punte ruliu și ambarcațiuni rapide de pasageri
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 84 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 189c din tratat (3),
|
(1) |
întrucât, în cadrul politicii comune de transport, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți siguranța în transportul maritim de pasageri; |
|
(2) |
întrucât Comunitatea este preocupată în mod serios de accidentele maritime în care sunt implicate feriboturi cu punte ruliu, care au dus la pierderi masive de vieți omenești; întrucât persoanele care utilizează feriboturi cu punte ruliu și ambarcațiuni rapide de pasageri în întreaga Comunitate au dreptul să pretindă și să se poată bizui pe un nivel corespunzător de siguranță; |
|
(3) |
întrucât Consiliul a invitat Comisia, în rezoluția acestuia din 22 decembrie 1994 privind siguranța feriboturilor de pasageri roll on/roll off (4), să înainteze propuneri pentru o expertiză obligatorie și un regim de expertiză și control pentru siguranța tuturor feriboturilor de pasageri cu punte ruliu, care operează spre și dinspre porturile comunitare, inclusiv dreptul de investigare a accidentelor maritime; |
|
(4) |
întrucât, având în vedere, în special, dimensiunea pieței interne de transport maritim de pasageri, acțiunea la nivel comunitar este modul cel mai eficient de a stabili un nivel minim de siguranță pentru nave în întreaga Comunitate; |
|
(5) |
întrucât acțiunea la nivel comunitar este cel mai bun mod de a asigura aplicarea armonizată a unor principii convenite în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), evitând astfel denaturarea concurenței între diferitele porturi comunitare și între feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri; |
|
(6) |
întrucât, având în vedere principiul proporționalității, o directivă a Consiliului este instrumentul juridic corespunzător, deoarece prevede un cadru pentru aplicarea unitară și obligatorie de către statele membre a standardelor comune de siguranță, lăsând în același timp fiecărui stat membru dreptul de a decide care sunt instrumentele de punere în aplicare cele mai potrivite pentru sistemul intern al acestuia; |
|
(7) |
întrucât siguranța navelor este în principal responsabilitatea statelor pavilionului; întrucât fiecare stat membru trebuie să asigure respectarea cerințelor de siguranță valabile pentru feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri care arborează pavilionul statului respectiv și pentru companiile care le operează; |
|
(8) |
Întrucât controlul statului portului nu prevede expertize și verificări preventive, regulate, detaliate ale feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri; întrucât, de aceea, trebuie să se verifice respectarea de către companii și de către feriboturile și ambarcațiunile acestora a normelor de siguranță convenite în cadrul OMI și, dacă este cazul, la nivel regional, printr-un sistem de inspecții regulate, obligatorii, de către statele gazdă; întrucât companiile trebuie împiedicate să opereze aceste feriboturi și ambarcațiuni, dacă inspecțiile respective dezvăluie o neconformitate periculoasă cu normele de siguranță respective; |
|
(9) |
întrucât prezenta directivă se adresează statelor membre în calitatea lor de state gazdă; întrucât responsabilitățile îndeplinite în această calitate se bazează pe responsabilitățile specifice statului portului, care sunt aliniate în totalitate la Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării (UNCLOS) din 1982; |
|
(10) |
întrucât, în interesul îmbunătățirii siguranței și evitării denaturării concurenței, trebuie să se aplice tuturor feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri norme comune de siguranță, indiferent de pavilionul pe care îl arborează acestea, care prevăd servicii regulate spre sau dinspre un port din statele membre, atât în cursele internaționale cât și în cele interne, în zonele maritime dincolo de 20 de mile de la o linie de coastă unde pot debarca persoanele naufragiate, lăsând în același timp statelor membre posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al directivei referitoare la feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri, ce operează în curse interne, în zonele maritime până la 20 mile de la o linie de coastă; |
|
(11) |
întrucât este necesar ca un stat gazdă să verifice respectarea de către feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri a anumitor cerințe armonizate de certificare și inspecție din partea statului pavilionului; |
|
(12) |
întrucât feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri mai trebuie să respecte, în faza de construcție și pe toată durata de viață, standardele de clasificare aplicabile referitoare la construirea și întreținerea carenei, a utilajelor principale și auxiliare, a instalației electrice și a instalației de control ale acestora și trebuie să fie dotate cu un înregistrator al parametrilor de navigație care să respecte cerințele internaționale în domeniu; |
|
(13) |
întrucât statele gazdă trebuie să verifice dacă în serviciile oferite de companii, feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri ale acestora sunt operate în condiții care să asigure siguranță maximă; întrucât statele membre interesate, altele decât statul pavilionului, ar trebui să fie abilitate să participe deplin la investigațiile referitoare la un accident maritim; |
|
(14) |
întrucât este important să se verifice dacă administrațiile unui stat terț al pavilionului contribuie la angajamentele companiilor de a coopera la investigațiile legate de un accident maritim și de a respecta regulile de clasificare și, dacă este cazul, de certificare ale organizațiilor recunoscute; întrucât aceste administrații trebuie să accepte utilizarea procedurilor armonizate de expertiză și certificare; |
|
(15) |
întrucât, pentru a asigura respectarea continuă a cerințelor prezentei directive de către feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri, statul gazdă trebuie să efectueze expertize înainte de începerea unei activități și apoi la intervale regulate și ori de câte ori au loc modificări importante în condițiile de operare; |
|
(16) |
întrucât, pentru a nu încărca prea mult companiile, trebuie acordată atenția cuvenită verificărilor și expertizelor anterioare; feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri ar trebui scutite de inspecții, dacă se confirmă că acestea respectă dispozițiile prezentei directive, în cazul operării pe rute similare și atunci când feriboturile și ambarcațiunile rapide de rezervă beneficiază de pe urma unor convenții speciale; întrucât, în cazul în care în urma inspecției statul gazdă se declară satisfăcut, feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri nu trebuie să suporte inspecții ample, în conformitate cu Directiva 95/21/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 referitoare la aplicarea, de către navele care fac escală în porturile comunitare și care navighează în apele aflate sub jurisdicția statelor membre, a normelor internaționale privind siguranța navelor, prevenirea poluării și condițiile de viață și de muncă la bordul navei (controlul statului de port) (5); |
|
(17) |
întrucât statele membre trebuie să coopereze pentru a-și exercita responsabilitățile de stat gazdă; |
|
(18) |
întrucât statele membre ar putea găsi că este util să fie sprijinite în îndeplinirea sarcinilor de către organizații recunoscute, care satisfac cerințele Directivei 94/57/CE a Consiliului din 22 noiembrie 1994 privind regulile și normele comune pentru organizațiile de inspecție și expertiză a navelor și pentru activitățile relevante ale administrațiilor maritime (6); |
|
(19) |
întrucât, în planificarea expertizelor, trebuie acordată atenția cuvenită programelor de întreținere și de lucru ale feriboturilor și ambarcațiunilor rapide de pasageri; |
|
(20) |
întrucât statele membre trebuie să se asigure că propriile sisteme legale interne ale acestora le abilitează pe acestea ca și pe orice alte state membre profund interesate să participe sau să coopereze la investigații sau să conducă operațiunile de investigare a accidentelor pe baza dispozițiilor din Codul OMI pentru investigarea accidentelor maritime; întrucât rezultatele acestor investigații trebuie făcute publice; |
|
(21) |
întrucât un ansamblu de măsuri concomitente în domeniile sistemelor de comandă în navigație, de planificare a cazurilor neprevăzute și de restricționare a operațiilor locale de navigație va îmbunătăți în plus siguranța; |
|
(22) |
întrucât, pentru a face posibilă urmărirea aplicării dispozițiilor prezentei directive, este necesar să se elaboreze o bancă de date pe baza informațiile rezultate din expertize; |
|
(23) |
întrucât este necesar ca un comitet alcătuit din reprezentanții statelor membre să sprijine Comisia la aplicarea efectivă a dispozițiilor prezentei directive; întrucât Comitetul instituit prin articolul 12 din Directiva 93/75/CEE a Consiliului din 13 septembrie 1993, privind cerințele minime pentru navele având ca destinație porturile comunitare sau plecând din acestea și transportând mărfuri periculoase sau poluante (7), poate întreprinde această activitate; |
|
(24) |
întrucât anumite dispoziții ale prezentei directive pot fi adaptate de către Comitet pentru a le alinia cu măsurile comunitare sau OMI și pentru a îmbunătăți regimul acesteia, ținând seama de modificările ulterioare la Convenția Internațională pentru Ocrotirea Vieții Omenești pe Mare din 1974 (SOLAS) care a intrat în vigoare și pentru a asigura o aplicare uniformă a modificărilor la anumite rezoluții OMI, fără a extinde domeniul de aplicare al acesteia, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Scop
Scopul prezentei directive este de a stabili un sistem de expertize obligatorii care să ofere o siguranță mai mare în operarea serviciilor regulate cu feriboturi cu punte ruliu și cu ambarcațiuni rapide de pasageri spre și dinspre porturile din statele membre ale Comunității și de a stipula dreptul statelor membre de a conduce, de a participa sau de a coopera în cazul investigațiilor accidentelor sau incidentelor maritime referitoare la aceste servicii.
Articolul 2
Definiții
În înțelesul prezentei directive și al anexelor acesteia:
|
(a) |
„feribot cu punte ruliu” înseamnă o navă maritimă de pasageri cu facilități care să facă posibilă îmbarcarea și debarcarea vehiculelor rutiere sau feroviare pe propriile roți și care să transporte mai mult de 12 pasageri; |
|
(b) |
„ambarcațiune rapidă de pasageri” înseamnă o ambarcațiune rapidă conform definiției date în Regulamentul 1 din capitolul X al Convenției SOLAS din 1974, așa cum a fost modificată la data adoptării prezentei directive, care transportă mai mult de 12 pasageri; |
|
(c) |
„pasager” înseamnă orice persoană, alta decât:
|
|
(d) |
„Convenția SOLAS 1974” înseamnă Convenția Internațională pentru Ocrotirea Vieții Omenești pe Mare, împreună cu protocoalele și modificările aferente, în vigoare la data adoptării prezentei directive; |
|
(e) |
„Codul ambarcațiunilor rapide” înseamnă „Codul Internațional pentru Siguranța Ambarcațiunilor Rapide”, conținut în Rezoluția Comitetului OMI pentru Siguranța Maritimă CSM 36 (63) din 20 mai 1994, modificată ultima dată la adoptarea prezentei directive; |
|
(f) |
„serviciu regulat” înseamnă o serie de traversări ale feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri operate pentru deservirea traficului între aceleași două sau mai multe porturi sau o serie de curse dinspre și spre același port fără escale:
|
|
(g) |
„zonă maritimă” înseamnă orice zonă inclusă într-o listă constituită în conformitate cu articolul 4 din Directiva 98/18/CE a Consiliului din 17 martie 1998 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (8); |
|
(h) |
„certificate” înseamnă:
|
|
(i) |
„certificat de scutire” înseamnă orice certificat emis în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul I B/12(a)(vi) al Convenției SOLAS din 1974; |
|
(j) |
„administrația statului pavilionului” înseamnă autoritățile competente ale statului care acordă feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri dreptul de a arbora pavilionul acestora; |
|
(k) |
„stat gazdă” înseamnă un stat membru spre și dinspre porturile căruia este angajat în servicii regulate un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri; |
|
(l) |
„cursă internațională” înseamnă o călătorie pe mare de la un port al unui stat membru până la un port din afara statului membru respectiv sau invers; |
|
(m) |
„cursă internă” înseamnă o călătorie în zonele maritime de la un port al unui stat membru la același sau un alt port din statul membru respectiv; |
|
(n) |
„organizație recunoscută” înseamnă o organizație recunoscută în conformitate cu articolul 4 din Directiva 94/57/CE; |
|
(o) |
„companie” înseamnă o companie care operează unul sau mai multe feriboturi cu punte ruliu, pentru care s-a emis un document de conformitate, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 3051/95 al Consiliului din 8 decembrie 1995 privind asigurarea siguranței pe feriboturile roll on/roll off de călători (feriboturi cu punte ruliu) (9) sau o companie care operează ambarcațiuni rapide de pasageri, pentru care s-a emis un document de conformitate potrivit articolului 4 al Regulamentului IX al Convenției SOLAS din 1974, modificat la data adoptării prezentei directive; |
|
(p) |
„Cod pentru investigarea accidentelor maritime” înseamnă Codul pentru investigarea accidentelor și incidentelor maritime, adoptat de către OMI prin Rezoluția A.849 (20) a Reuniunii din 27 noiembrie 1997; |
|
(q) |
„expertiză specifică” înseamnă o expertiză a statului gazdă conform specificațiilor de la articolele 6 și 8; |
|
(r) |
„inspector calificat” înseamnă un angajat din sectorul public sau o altă persoană pe deplin autorizată de către autoritatea competentă a unui stat membru să efectueze expertize și inspecții referitoare la certificate și care să îndeplinească criteriile de calificare și independență specificate în Anexa V; |
|
(s) |
„deficiență” înseamnă o condiție care se constată că nu respectă cerințele prezentei directive. |
Articolul 3
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta directivă se aplică tuturor feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri care operează servicii regulate spre sau dinspre un port al unui stat membru, indiferent de pavilionul acestora, dacă sunt angajate în curse internaționale sau în curse interne în zonele maritime prevăzute la Clasa A menționată la articolul 4 din Directiva 98/18/CE.
(2) Statele membre pot aplica prezenta directivă feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri angajate în curse interne, în alte zone maritime decât acelea menționate la alineatul (1). În aceste situații, regulile din domeniu se aplică tuturor feriboturilor cu punte ruliu sau ambarcațiunilor rapide de pasageri care operează în aceleași condiții, fără discriminare în privința pavilionului, a naționalității sau a locului de stabilire a companiei.
Articolul 4
Verificările inițiale necesare în cazul feriboturilor cu punte ruliu și al ambarcațiunilor rapide de pasageri
(1) Înainte de a începe să desfășoare un serviciu regulat cu un feribot cu punte ruliu sau cu o ambarcațiune rapidă de pasageri sau în termen de 12 luni de la data menționată în articolul 19 alineatul (1) pentru un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri care desfășoară deja un serviciu regulat la data respectivă, statele gazdă trebuie să verifice dacă feriboturile cu punte ruliu sau ambarcațiunile rapide de pasageri îndeplinesc condițiile următoare:
|
(a) |
posedă certificate valabile, emise de către administrația statului pavilionului sau de către o organizație recunoscută care funcționează în numele său; |
|
(b) |
au fost supuse expertizei pentru eliberarea certificatelor în conformitate cu procedurile din domeniu și orientările anexate la Rezoluția A. 746 (18) a Reuniunii OMI privind orientările pentru expertiză potrivit sistemului armonizat de expertiză și certificare, stabilit de aceștia la data adoptării prezentei directive sau cu procedurile stabilite în acest scop; |
|
(c) |
respectă standardele specificate de clasificare după regulile unei organizații recunoscute sau după regulile acceptate ca echivalente de către administrația statului pavilionului pentru construcția și întreținerea corpului navei, a utilajelor și a instalației electrice și de control; |
|
(d) |
sunt utilate cu înregistrator al parametrilor de navigație (VDR) în scopul oferirii de informații pentru investigarea accidentelor maritime. VDR trebuie să corespundă standardelor de performanță ale Rezoluției A.861(20) a Reuniunii OMI din 27 noiembrie și să respecte standardele de testare elaborate de către Comisia Internațională de Electrotehnică (CIE), respectiv standardul nr. 61996. Totuși, în cazul VDR-urilor montate la bordul feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive, pot fi acordate derogări de la respectarea anumitor cerințe. Derogările respective și condițiile în care pot fi acordate se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 16. |
|
(e) |
respectă cerințele specifice de stabilitate adoptate la nivel regional, transpuse în legislația națională a acestora în conformitate cu procedura de notificare stabilită în Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 care prevede o procedură pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și normelor privind serviciile societăților de informații (10), dacă în regiunea respectivă se desfășoară un serviciu reglementat de legislația internă, cu condiția ca cerințele respective să nu le depășească pe acelea specificate în anexa la Rezoluția 14 (Cerințe de Stabilitate ale acordului) a Conferinței SOLAS din 1995 și să fi fost comunicate secretarului general al OMI, în conformitate cu procedurile specificate la punctul 3 din rezoluția respectivă. |
(2) Alineatul (1) litera (e) se aplică ambarcațiunilor rapide de pasageri doar dacă este cazul.
Articolul 5
Verificările inițiale necesare în cazul companiilor și statelor pavilionului
Înainte de a începe să desfășoare un serviciu regulat cu un feribot cu punte ruliu sau cu o ambarcațiune rapidă de pasageri sau în termen de 12 luni de la data menționată la articolul 19 alineatul (1) pentru un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri care desfășoară deja un serviciu regulat la data respectivă, statele gazdă trebuie:
|
1. |
să verifice dacă acele companii care desfășoară sau intenționează să desfășoare servicii regulate cu feribotul sau ambarcațiunea respectivă:
|
|
2. |
să verifice dacă, în cazul feribotului sau ambarcațiunii respective care arborează alt pavilion decât acela al unui stat membru, există acordul statului pavilionului respectiv privind angajamentul companiei de a respecta cerințele prezentei directive. |
Articolul 6
Expertize specifice inițiale
(1) Înainte de a începe să desfășoare un serviciu regulat cu un feribot cu punte ruliu sau cu o ambarcațiune rapidă de pasageri sau în termen de 12 luni de la data menționată în articolul 19 alineatul (1) pentru un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri care desfășoară deja un serviciu regulat la data respectivă, statele gazdă trebuie să efectueze o expertiză specifică inițială, în conformitate cu Anexele I și III, pentru a se convinge că feribotul cu punte ruliu sau ambarcațiunea rapidă de pasageri îndeplinește cerințele pentru operarea în siguranță a unui serviciu regulat.
(2) Dacă dispozițiile prezentului articol se aplică înaintea începerii operării, statele gazdă stabilesc o dată pentru expertiza specifică inițială care să nu fie mai târziu de o lună de la primirea probelor necesare pentru finalizarea verificării conform articolelor 4 și 5.
Articolul 7
Dispoziții speciale
(1) Dacă un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri urmează să se angajeze într-un alt serviciu regulat, un nou stat gazdă ține cont în cel mai înalt grad de verificările și expertizele efectuate anterior la feribotul sau ambarcațiunea respectivă pentru operarea unui serviciu regulat anterior, reglementat prin prezenta directivă. În cazul când noul stat gazdă este satisfăcut de verificările și expertizele anterioare respective și acestea sunt relevante pentru noile condiții de navigație, dispozițiile articolelor 4, 5 și 6 nu mai trebuie aplicate feribotului cu punte ruliu sau ambarcațiunii rapide de pasageri care începe să opereze în noul serviciu regulat.
(2) Articolele 4, 5 și 6 nu se aplică dacă un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri, care respectă dispozițiile prezentei directive și operează deja un serviciu regulat reglementat prin prezenta directivă, trece la un alt serviciu regulat reglementat prin prezenta directivă sau trece la un alt serviciu regulat la care caracteristicile traseului sunt aprobate de către statele membre relevante ca fiind similare și toate statele gazdă sunt de acord că feribotul cu punte ruliu sau ambarcațiunea rapidă de pasageri îndeplinește toate condițiile de operare în siguranță în serviciul respectiv.
La solicitarea unei companii, statele gazdă respective pot confirma anticipat acordul lor referitor la caracteristicile similare ale rutelor.
(3) În cazul în care, ca urmare a unor împrejurări neprevăzute, trebuie să se introducă rapid un feribot de rezervă cu punte ruliu sau o ambarcațiune de rezervă rapidă de pasageri pentru a asigura continuitatea serviciului și alineatele (1) și (2) nu se pot aplica, statul gazdă poate permite feribotului sau ambarcațiunii rapide să înceapă operarea, cu condiția ca:
|
(a) |
o inspecție vizuală și verificarea documentelor să nu ridice probleme legate de îndeplinirea cerințelor necesare pentru operarea în siguranță a feribotului cu punte ruliu sau a ambarcațiunii rapide de pasageri și |
|
(b) |
statul gazdă să finalizeze verificările și expertizele conform articolelor 4, 5 și 6 în termen de o lună. |
Articolul 8
Expertize specifice periodice și alte expertize
(1) Statele gazdă trebuie să efectueze, la fiecare 12 luni, următoarele:
|
— |
o expertiză specifică, în conformitate cu Anexa III și |
|
— |
o expertiză în timpul serviciului regulat, care să cuprindă destule articole enumerate în Anexele I, III și IV, pentru ca statul membru să fie convins că feribotul sau ambarcațiunea îndeplinește toate condițiile de operare în siguranță. |
O expertiză specifică inițială în conformitate cu articolul 6 este considerată expertiză specifică în sensul prezentului articol.
(2) Un stat gazdă efectuează o expertiză specifică, în conformitate cu Anexa III, de fiecare dată când feribotul cu punte ruliu sau ambarcațiunea rapidă de pasageri suferă reparații, defecțiuni sau modificări importante sau dacă se schimbă conducerea sau pavilionul sau trece la altă clasă. Totuși, în cazul în care se schimbă conducerea sau pavilionul sau trece la altă clasă, statul gazdă poate să scutească feribotul sau ambarcațiunea de expertiza specifică cerută la acest alineat, după ce ia în considerație verificările și expertizele efectuate anterior la feribot sau ambarcațiune, cu condiția ca schimbarea respectivă sau transferul respectiv să nu afecteze operarea în siguranță a feribotului sau ambarcațiunii.
(3) Dacă expertizele menționate la alineatul (1) confirmă sau dezvăluie deficiențe legate de cerințele prezentei directive, care să justifice interzicerea operării, toate costurile legate de expertize în orice perioadă contabilă normală sunt suportate de către companie.
Articolul 9
Notificarea
Statele membre informează companiile prompt, în scris, despre rezultatele verificărilor și expertizelor conform articolelor 4, 5, 6 și 8.
Articolul 10
Interzicerea operării
(1) Un stat gazdă interzice operarea unui feribot cu punte ruliu sau a unei ambarcațiuni rapide de pasageri în serviciu regulat:
|
(a) |
dacă acesta sau aceasta nu poate confirma respectarea cerințelor de la articolele 4 și 5; |
|
(b) |
ori de câte ori se găsesc deficiențe în timpul expertizelor menționate la articolele 6 și 8, care pun în pericol imediat viața, feribotul sau ambarcațiunea, echipajul și pasagerii; |
|
(c) |
dacă se constată că nu se reușește respectarea instrumentelor comunitare prezentate în Anexa II, ceea ce constituie un pericol imediat pentru viață, pentru feribot sau ambarcațiune, pentru echipaj sau pasageri; |
|
(d) |
ori de câte ori nu a fost consultat de către statul de pavilion în problemele menționate la articolul 13 alineatul (1) sau (5), |
până ce statul gazdă stabilește că pericolul este eliminat și că sunt îndeplinite cerințele prezentei directivei.
Statul gazdă informează, în scris, compania cu privire la decizia de interzicere a operării feribotului cu punte ruliu sau a ambarcațiunii rapide de pasageri, expunând detaliat motivele.
(2) Totuși, dacă feribotul cu punte ruliu sau ambarcațiunea rapidă de pasageri operează deja un serviciu regulat și se descoperă deficiențe, statele gazdă solicită companiei să ia măsurile necesare pentru corectarea lor promptă sau într-o perioadă de timp bine definită și rezonabilă, cu condiția ca acestea să nu prezinte un pericol imediat pentru siguranța feribotului sau ambarcațiunii, a echipajului sau pasagerilor. După corectarea deficiențelor, statele gazdă respective constată dacă această corectare îi satisface în întregime. În caz contrar, ele interzic operarea sa.
(3) Statele membre stabilesc și mențin, în conformitate cu legislația internă, procedurile corespunzătoare care reglementează calea de atac a unei companii împotriva unei decizii prin care se interzice operarea. Căile de atac trebuie rezolvate expeditiv. O cale de atac nu determină suspendarea automată a deciziei.
Autoritatea competentă informează în timp util compania cu privire la dreptul de a ataca decizia.
(4) În cazurile în care articolele 4, 5 și 6 sunt aplicate înainte ca un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri să înceapă operarea în serviciu regulat, trebuie luată o decizie pentru a interzice operarea navei în perioada de o lună de la expertiza specifică inițială și aceasta trebuie comunicată companiei imediat.
Articolul 11
Proceduri referitoare la expertizele specifice inițiale și regulate
(1) Feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri care au făcut obiectul expertizelor specifice în beneficiul statului/statelor gazdă interesat/interesate sunt scutite de statul/statele gazdă respectiv/respective de inspecțiile extinse menționate la articolul 7 alineatul (4) din Directiva 95/21/CE și de expertizele extinse justificate prin faptul că acestea aparțin categoriei de nave de pasageri menționate la articolul 7 alineatul (1) și în Anexa V.A.3 la directiva respectivă.
(2) Administrațiile a două sau mai multor state gazdă implicate într-o expertiză specifică a aceleași nave sau ambarcațiuni cooperează între ele. Expertizele specifice se efectuează de către o echipă compusă din inspectorii calificați ai statului/statelor gazdă. Oriunde este necesară o evaluare calitativă a îndeplinirii dispozițiilor referitoare la clasă, statele gazdă asigură includerea în echipă a experților necesari, dacă este cazul prin includerea unui supraveghetor dintr-o organizație recunoscută. Inspectorii raportează la administrațiile statelor gazdă deficiențele constatate. Statul gazdă comunică aceste informații statului pavilionului, dacă statul respectiv nu este un stat gazdă implicat în expertiză.
(3) Un stat gazdă implicat poate aproba efectuarea unei expertize la solicitarea unui alt stat gazdă implicat.
(4) La cererea companiilor, statele gazdă invită administrația statului pavilionului care nu este un stat gazdă să fie reprezentată în orice expertiză specifică, conform dispozițiilor prezentei directive.
(5) În planificarea unei expertize în conformitate cu articolele 6 și 8, statele gazdă acordă atenția cuvenită programului de navigație și de întreținere a feribotului sau ambarcațiunii.
(6) Constatările expertizelor specifice se trec într-un raport al cărui format se stabilește în conformitate cu procedura stabilită la articolul 16.
(7) În cazul unui dezacord persistent între statele gazdă cu privire la îndeplinirea cerințelor articolelor 4 și 5 alineatul (1), administrația oricărui stat gazdă implicat într-o expertiză specifică notifică la Comisie motivele dezacordului.
(8) Comisia începe imediat procedurile pentru a lua o decizie în conformitate cu procedura stabilită în articolul 16.
Articolul 12
Investigarea accidentelor
(1) În cadrul sistemelor juridice interne respective, statele membre definesc un regim juridic, prin care acestea sau orice alte stat membru profund interesat să fie abilitate să participe, să coopereze la sau, dacă este prevăzut în Codul pentru investigarea accidentelor maritime, să conducă o cercetare a accidentului sau incidentului maritim în care este implicat(ă) un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri.
(2) „Stat profund interesat”, „stat care conduce investigația” și „accident maritim” trebuie să aibă aceeași semnificație ca în Codul pentru investigarea accidentelor maritime.
(3) Dacă un feribot cu punte ruliu sau o ambarcațiune rapidă de pasageri este implicat(ă) într-un accident maritim, procedura de investigare este lansată de către statul în care are loc accidentul sau incidentul sau, dacă acesta are loc în alte ape, de către ultimul stat membru vizitat de către feribot sau ambarcațiune. Statul respectiv răspunde de investigare și de coordonarea cu alte state profund interesate până în momentul în care se stabilește de comun acord care va fi statul care conduce investigația.
(4) Statele membre care conduc, participă la sau cooperează la investigațiile respective garantează definitivarea cercetărilor în modul cel mai eficient și în cel mai scurt timp posibil, ținând seama de Codul pentru investigarea accidentelor maritime.
(5) Statele membre garantează că rapoartele rezultate din investigarea respectivă sunt făcute publice în conformitate cu punctul 12.3 din Codul pentru investigarea accidentelor maritime și sunt comunicate Comisiei.
Articolul 13
Măsuri însoțitoare
(1) Statele membre care emit sau recunosc un certificat de scutire lucrează împreună cu statul gazdă implicat sau cu administrația statului al cărui pavilion îl arborează nava pentru a rezolva orice dezacord privind oportunitatea scutirii înaintea expertizei specifice inițiale.
(2) Statele membre trebuie să opereze sisteme de coastă pentru comanda navigației și alte scheme de informații în conformitate cu Rezoluția A. 795 (19) a OMI pentru a sprijini feriboturile cu punte ruliu și ambarcațiunile rapide de pasageri în operarea în siguranță a serviciilor regulate sau, ca parte din aceasta, pentru securitatea de care sunt responsabile.
(3) Fiecare stat membru pune la dispoziția comisiei copii ale rapoartelor de expertiză menționate la articolul 11 alineatul (6), cu numărul de identificare OMI, dacă este cazul. Comisia poate decide, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 16, asupra mijloacelor corespunzătoare pentru alocarea unui număr de identificare altor nave. Dacă două sau mai multe state gazdă sunt implicate în serviciul regulat, datele pot fi furnizate de unul din statele membre respective. Comisia creează și păstrează o bancă de date conținând informațiile furnizate. Condițiile de acces la banca de date se decid în conformitate cu procedura stabilită la articolul 16.
(4) Statele membre garantează menținerea și implementarea unui sistem integrat de planificare a situațiilor neprevăzute, în cazul avariilor la bordul navei, de către companiile care operează feriboturi cu punte ruliu sau ambarcațiuni rapide de pasageri în servicii regulate spre sau dinspre porturile acestora. În acest scop, statele respective folosesc cadrul oferit de Rezoluția A.852(20) a Reuniunii OMI privind orientările privind o structură de sistem integrat pentru situații neprevăzute. Dacă două sau mai multe state sunt implicate în calitate de stat gazdă în serviciu regulat, ele stabilesc în comun un plan pentru rute diferite.
(5) Statele membre garantează că sunt pe deplin implicate, în calitate de state gazdă, de către administrația statului pavilionului, înaintea eliberării autorizației de navigație a ambarcațiunii rapide, în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (1.9.3) din Codul Ambarcațiunilor Rapide. Ele garantează stabilirea și menținerea restricțiilor de navigație cerute de situațiile locale, necesare pentru a proteja viața, resursele naturale și activitățile de coastă și iau măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a acestor restricții.
Articolul 14
Cooperarea între statele gazdă
Statele gazdă implicate în același serviciu regulat stabilesc o legătura între ele la aplicarea dispozițiilor prezentei directive.
Articolul 15
Măsuri de susținere
Statele membre informează statele terțe, care au fie responsabilitățile statului pavilionului, fie responsabilități similare cu acelea ale statului gazdă în cazul feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri reglementate prin prezenta directivă și care operează între un port al unui stat membru și un port al unui stat terț, cu privire la cerințele impuse de către prezenta directivă oricărei companii care oferă un serviciu regulat spre și dinspre un port al Comunității.
Articolul 16
Comitetul de reglementare
(1) Comisia este sprijinită de comitetul înființat în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Directiva 93/75/CEE.
(2) Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect de măsuri ce urmează a fi adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre din comitet sunt determinate în conformitate cu dispozițiile stabilite la articolul respectiv. Președintele nu participă la vot.
|
(3) |
|
Articolul 17
Procedura de modificare
In conformitate cu procedura stabilită la articolul 16:
|
(a) |
Anexele; |
|
(b) |
definițiile; |
|
(c) |
trimiterile la instrumentele comunitare; |
|
(d) |
trimiterile la rezoluțiile OMI, |
pot fi modificate în măsura necesară pentru a le alinia cu măsurile comunitare sau OMI care au intrat în vigoare, dar fără a extinde domeniul de aplicare al prezentei directive.
Anexele pot fi, de asemenea, modificate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 16, dacă este necesar să fie îmbunătățite convențiile stabilite prin prezenta directivă, dar fără a extinde domeniul de aplicare al acesteia.
Articolul 18
Sancțiuni
Statele membre stabilesc sistemul de sancțiuni pentru încălcarea dispozițiilor de drept intern adoptate în conformitate cu prezenta directivă și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea sancțiunilor respective. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și preventive.
Articolul 19
Punerea în aplicare
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 1 decembrie 2000 și informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
(2) Dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (d) se aplică în termen de maxim 30 luni de la data publicării normei IEC nr. 61996 sau până la 1 ianuarie 2001, oricare din aceste date survine mai târziu.
(3) Când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre reglementează modalitatea de realizare a acestei trimiteri.
(4) Statele membre comunică imediat Comisiei toate dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta directivă. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
Articolul 20
Evaluarea aplicării
La trei ani de la data menționată la articolul 19 alineatul (1), Comisia evaluează, pe baza informațiilor ce trebuie să fie furnizate de către statele membre în conformitate cu articolul 13, aplicarea prezentei directive.
Articolul 21
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 22
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 29 aprilie 1999.
Pentru Consiliu
Președintele
W. MÜLLER
(1) JO C 108, 7.4.1998, p. 122.
(2) JO C 407, 28.12.1998, p. 106.
(3) Avizul Parlamentului European din 7 octombrie 1998 (JO C 328, 26.10.1998, p. 82), Poziția comună a Consiliului din 21 decembrie 1998 (JO C 49, 22.2.1999, p. 15) și Decizia Parlamentului European din 10 februarie 1999 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(4) JO C 379, 31.12.1994, p. 8.
(5) JO L 157, 7.7.1995, p. 1. Directivă modificată ultima dată de Directiva 98/42/CE a Comisiei (JO L 184, 27.6.1998, p. 40).
(6) JO L 319, 12.12.1994, p. 20. Directivă modificată de Directiva 97/58/CE a Comisiei (JO L 274, 7.10.1997, p. 8).
(7) JO L 247, 5.10.1993, p. 19. Directivă modificată ultima dată de Directiva 98/74/CE a Comisiei (JO L 276, 13.10.1998, p. 7).
(8) JO L 144, 15.5.1998, p. 1.
(9) JO L 320, 30.12.1995, p. 14. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 179/98 al Comisiei (JO L 19, 24.1.1998, p. 35).
(10) JO L 204, 21.7.1998, p. 37. Directivă modificată ultima dată de Directiva 98/48/CE (JO L 217, 5.8.1998, p. 18).
ANEXA I
Cerințe specifice care trebuie îndeplinite de către companii
[menționate la articolul 5 alineatul (1) și articolele 6 și 8]
Companiile trebuie să garanteze că la bordul feriboturilor cu punte ruliu și ambarcațiunilor rapide de pasageri:
|
1. |
comandantul dispune, înainte ca feribotul sau ambarcațiunea să-și înceapă cursa, de informațiile corespunzătoare privind existența sistemelor de coastă pentru controlul navigației și de alte sisteme de informații care să-l sprijine în dirijarea în siguranță a curselor și utilizează comanda de navigație și sistemele de informații stabilite de către statele membre; |
|
2. |
sunt respectate dispozițiile relevante de la alineatele (2)-(6) din MSC/Circulara 699, privind orientările revizuite pentru instrucțiunile de securitate a pasagerilor; |
|
3. |
este plasat, într-un loc ușor accesibil, un tabel cu programul de lucru la bordul navei, care conține:
|
|
4. |
comandantul nu este împiedicat să ia orice decizie pe care o consideră necesară din punct de vedere profesional pentru navigarea și operarea în siguranță a navelor, în special în condiții meteorologice grele și mare foarte agitată; |
|
5. |
comandatul ține evidența activităților și incidentelor de navigație care sunt importante pentru siguranța navigației; |
|
6. |
orice defecțiune la, sau defectarea permanentă a porților de operare laterală însoțită de bordaj exterior, care poate afecta integritatea feribotului sau ambarcațiunii, precum și orice deficiențe în sistemele de comandă și control pentru închiderea acestor porți, sunt aduse prompt la cunoștința atât a administrației statului pavilionului cât și a statului gazdă și sunt reparate prompt spre satisfacția acestora; |
|
7. |
se poate procura un orar actualizat al curselor înaintea plecării în cursă a feribotului cu punte ruliu sau a ambarcațiunii rapide de pasageri. La elaborarea orarului curselor, trebuie să se țină seama în întregime de orientările stabilite în Rezoluția MSC.…(70), privind orientările referitoare la planificarea curselor. |
|
8. |
sunt aduse la cunoștința pasagerilor informații generale referitoare la asistența pentru persoanele în vârstă și infirme aflate la bord și care pot fi procurate în formate potrivite pentru persoanele cu deficiențe de vedere. |
ANEXA II
Lista instrumentelor comunitare
[menționată la articolul 10 alineatul (1c)]
|
— |
Directiva 93/75/CEE a Consiliului din 13 septembrie 1993 privind cerințele minime pentru navele cu destinația sau care pleacă din porturile comunitare și care transportă mărfuri periculoase sau poluante (JO L 247, 5.10.1993, p. 19). Directivă modificată ultima dată de Directiva 98/74/CE a Comisiei (JO L 276, 13.10.1998, p. 7); |
|
— |
Directiva 94/58/CE a Consiliului din 22 noiembrie 1994 privind nivelul minim de pregătire a navigatorilor (JO L 319, 12.12.1994, p. 28). Directivă modificată ultima dată de Directiva 98/35/CE (JO L 172, 17.6.1998, p. 1), unde este cazul; |
|
— |
Regulamentul (CE) nr. 3051/95 al Consiliului din 8 decembrie 1995 privind administrarea în siguranță a feriboturilor de pasageri roll on/roll off (feriboturi cu punte ruliu) (JO L 320, 30.12.1995, p. 14). Regulament modificat de Regulamentul (CE) nr. 179/98 al Comisiei (JO L 19, 24.1.1998, p. 35). |
ANEXA III
Procedurile privind expertizele specifice
(menționate la articolele 6 și 8)
|
1. |
Expertizele specifice trebuie să asigure că cerințele legale, în special cele referitoare la construcție, compartimentare și stabilitate, utilaje și instalații electrice, încărcare, stabilitate, protecție contra incendiilor, numărul maxim de pasageri, dispozitive de salvare și transportul mărfurilor periculoase, radiocomunicații și navigație sunt îndeplinite și corespund scopului și să includă, după caz, cel puțin următoarele:
|
|
2. |
Expertizele specifice includ verificarea sistemului de întreținere planificată de la bord. |
|
3. |
Expertizele specifice trebuie să se concentreze asupra familiarizării membrilor echipajului cu procedurile de protecție, procedurile în caz de urgență, tehnicile de întreținere și de lucru, siguranța pasagerilor, procedurile de punte și operațiile legate de transportul mărfurilor și vehiculelor, precum și asupra eficienței acestora în procedurile respective. Se verifică capacitatea navigatorilor de a-și însuși și de a da, după caz, ordine și instrucțiuni și de a le reda în limbaj de specialitate, așa cum sunt trecute în jurnalul de bord. Se verifică documentele care atestă că membrii echipajului au urmat cu succes o pregătire specială, în mod deosebit cele referitoare la:
Expertiza specifică trebuie să includă o evaluare a modului de întocmire a tabelului de serviciu, pentru a constata dacă acesta provoacă o oboseală nejustificată, în special în rândul personalului de cart |
|
4. |
Brevetele membrilor echipajului emise de statele terțe sunt recunoscute doar în situația în care acestea respectă Regulamentul I/10 din Convenția internațională privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart pentru navigatori (Convenția STCW), revizuită, 1978. |
ANEXA IV
Orientări indicative pentru inspectorii calificați ce efectuează expertize neplanificate în timpul unei traversări regulate
[menționate la articolul 8 alineatul (1)]
1. Informații cu privire la pasageri
Mijloacele utilizate pentru a se asigura că nu este depășit numărul de pasageri pentru care există certificarea feribotului cu punte ruliu sau ambarcațiunii rapide de pasageri (denumite în continuare „navă”). De asemenea, că sistemul de înregistrare a informațiilor referitoare la pasageri respectă legislația și este eficient. Modalitatea în care informațiile referitoare la numărul total de pasageri sunt transmise comandantului și, dacă este cazul, modalitatea prin care pasagerii care efectuează o traversare dublă fără a debarca sunt incluși în numărul total la cursa de întoarcere.
2. Informații privind încărcarea și stabilitatea
Dacă sunt instalate indicatoare de pescaj fiabile și dacă acestea sunt utilizate. Se iau măsuri pentru a se asigura că nava nu este supraîncărcată și că linia de încărcare a compartimentelor nu se află sub nivelul apei. Dacă determinarea încărcării și a stabilității se efectuează corespunzător. Dacă vehiculele cu mărfuri și altă încărcătură se cântăresc unde trebuie și cifrele sunt transmise navei pentru a fi utilizate la determinarea încărcării și stabilității. Dacă planurile pentru controlul avariilor sunt expuse în permanență și dacă sunt prevăzute broșuri cu informații despre controlul avariilor pentru ofițerii de pe navă.
3. Securitatea pe mare
Procedura pentru a garanta că nava întrunește toate condițiile de securitate pentru a naviga înainte să părăsească dana, care ar trebui să includă o procedură de raportare pozitivă, privind faptul că toate porțile de operare laterală etanșe la apă și intemperii sunt închise. Dacă toate porțile punților cu vehicule sunt închise înainte ca nava să părăsească dana sau rămân deschise doar atâta timp cît să permită închiderea vizorului provei, sistemele de închidere a porților de la provă, pupă și laterale, înzestrarea lor cu indicatoare luminoase și supraveghere TV care să indice situația acestora pe puntea de navigație. Trebuie constatate și semnalate toate dificultățile legate de funcționarea indicatoarelor luminoase, în special a întrerupătoarelor de la porți.
4. Anunțurile pentru măsuri de siguranță
Forma anunțurilor curente de măsuri de protecție și expunerea instrucțiunilor și a orientărilor în cazul procedurilor de urgență în limba/limbile corespunzătoare. Dacă anunțurile curente de protecție se fac la începutul călătoriei și pot fi auzite în spațiile publice, incluzând punțile deschise, la care au acces pasagerii.
5. Înregistrările în jurnalul de bord
Se examinează jurnalul de bord pentru a se asigura că s-au efectuat înregistrări referitoare la închiderea porților de la provă, pupă și altor porți etanșe la apă și la intemperii, testarea ușilor de compartimentare etanșe la apă, încercarea transmisiei la cârmă etc. De asemenea, dacă se înregistrează pescajele, bordul liber și stabilitatea, precum și limba de lucru comună pentru echipaj.
6. Mărfuri periculoase
Dacă orice încărcătură de mărfuri periculoase sau poluante este transportată în conformitate cu legislația relevantă, în special dacă există o declarație privind mărfurile periculoase sau poluante, împreună cu o listă cu încărcătură sau de stivuire, care să indice localizarea acestora la bord, dacă transportul încărcăturii speciale este autorizat pe nave de pasageri și dacă mărfurile periculoase și poluante sunt marcate, etichetate, stivuite, fixate și despărțite corespunzător.
Dacă vehiculele care transportă mărfurile periculoase și poluante sunt afișate și fixate corect. Dacă, atunci când se transportă mărfuri periculoase și poluante, există la țărm o copie valabilă a listei încărcăturii sau de stivuire. Dacă cerințele de notificare conform Directivei 93/75/CEE și toate instrucțiunile privind procedurile de urgență ce trebuie urmate și cele de acordare a primului ajutor în cazul unui incident care implică mărfuri periculoase sau poluanți marini sunt cunoscute de către comandant. Dacă dispozitivele de ventilație a punților cu vehicule se utilizează tot timpul, utilizarea lor fiind mai intensă atunci când motoarele vehiculelor sunt în funcțiune și dacă există un indicator pe punte care să arate că ventilația punților de vehicule este în funcțiune.
7. Fixarea vehiculelor de marfă
Modul în care sunt fixate vehiculelor de marfă, de exemplu, dacă sunt stivuite în bloc sau sunt legate individual. Dacă sunt disponibile puncte suficient de puternice. Sistemele de fixare a vehiculelor de marfă, în cazul în care are loc sau se preconizează schimbarea vremii. Metode pentru fixarea autocarelor sau motocicletelor, dacă există. Dacă nava posedă un manual pentru fixarea încărcăturii.
8. Punțile pentru vehicule
Dacă spațiile pentru încărcătură de categorie specială și punte ruliu sunt patrulate și supravegheate continuu printr-un sistem de supraveghere TV, astfel încât să se poată observa deplasarea vehiculelor în caz de vreme nefavorabilă și intrarea neautorizată a pasagerilor. Dacă porțile de evacuare în caz de incendiu și intrările se mențin închise și dacă sunt afișate anunțuri prin care să se interzică accesul pasagerilor la punțile cu vehicule în timp ce nava se află pe mare.
9. Închiderea porților etanșe la apă
Dacă este respectată politica stabilită în instrucțiunile de funcționare a navei pentru ușile de compartimentare etanșe la apă. Dacă se efectuează instruirile necesare. Dacă se menține controlul „local” al porților etanșe la apă de pe punte, atunci când este posibil. Dacă porțile sunt ținute închise în caz de vizibilitate redusă și orice situație primejdioasă. Dacă echipajele sunt instruite în mod corect pentru operarea porților și cunosc pericolele utilizării greșite a acestora.
10. Patrulele contra incendiilor
Trebuie să fie confirmat că se menține o patrulare eficientă, astfel încât să se poată detecta imediat orice izbucnire de foc. Aceasta trebuie să includă spații speciale care nu sunt prevăzute cu un sistem fix de detecție a focului și de alarmă, consemnând că aceste spații pot fi patrulate conform celor menționate la alineatul (8).
11. Comunicațiile în caz de avarie
Dacă există suficienți membri ai echipajului, conform listei de responsabilități, care să ajute pasagerii în caz de avarie și dacă aceștia pot fi identificați repede și pot să comunice cu pasagerii în caz de avarie, luând în considerație o combinație corespunzătoare și adecvată de oricare din următorii factori:
|
(a) |
limba sau limbile corespunzătoare principalelor naționalități de pasageri transportați pe o anumită rută; |
|
(b) |
probabilitatea ca o abilitate în folosirea vocabularului elementar al limbii engleze pentru instrucțiunile de bază să poată oferi un mijloc de comunicare cu un pasager care are nevoie de ajutor, indiferent dacă pasagerul și membrii echipajului folosesc o limbă comună sau nu; |
|
(c) |
necesitatea de a comunica în timpul unei avarii prin alte mijloace (de exemplu, atenționarea prin demonstrații, gesturi sau atenționare asupra locului instrucțiunilor, a posturilor de apel, dispozitivelor de salvare a vieților omenești sau a căilor de evacuare, atunci când comunicarea verbală este impracticabilă); |
|
(d) |
măsura în care le sunt oferite pasagerilor instrucțiuni complete de protecție în limba sau limbile materne ale acestora; |
|
(e) |
limbile în care pot fi difuzate anunțurile prin radio în timpul unei avarii sau exercițiu, pentru a transmite o orientare esențială pasagerilor și a facilita sprijinul acordat pasagerilor de către membrii echipajului. |
12. Limba de lucru comună între membrii echipajului
Se verifică dacă s-a stabilit o limbă de lucru pentru a asigura o reacție eficientă a echipajului în probleme de siguranță și dacă această limbă de lucru este trecută în jurnalul de bord al navei.
13. Echipamentul de protecție
Dacă sunt menținute dispozitive pentru salvarea de vieți și contra incendiilor, incluzând ușile contra incendiu și alte articole de protecție structurală contra incendiilor, care pot fi repede inspectate. Dacă sunt expuse în permanență planuri pentru stingerea incendiilor sau sunt prevăzute broșuri cu informații echivalente pentru informarea ofițerilor echipajului. Dacă vestele de salvare sunt stocate corespunzător și dacă stocul de veste de salvare pentru copii se poate identifica repede. Dacă încărcătura vehiculelor nu împiedică acționarea dispozitivelor de localizare a incendiilor, întreruperilor de urgență, dispozitivelor de control pentru supapele de furtună etc., care se pot afla pe punțile cu vehicule.
14. Echipamentul de navigație și radio
Dacă echipamentul de navigație și de comunicații radio, incluzând radiofarurile pentru localizarea avariilor, funcționează.
15. Indicatoarele luminoase suplimentare pentru avarii
Dacă sunt prevăzute indicatoare luminoase suplimentare pentru avarii, conform regulamentelor, și dacă se ține o evidență a deficiențelor.
16. Mijloacele de salvare
Marcajul, conform cerințelor aplicabile, și indicatoarele luminoase, alimentate atât de la generatorul principal cât și de la cel de rezervă, pentru mijloacele de salvare. Măsurile luate pentru ca vehiculele să nu încurce căile de salvare, în cazul în care căile de salvare traversează sau trec pe punțile cu vehicule. Dacă ieșirile, în special cele de la magazinele scutite de taxe vamale, care au fost găsite blocate de mărfuri în exces, sunt menținute libere.
17. Registrul de operații
Dacă sunt prevăzute copii ale registrului de operații pentru comandant și fiecare ofițer de grad superior și dacă există copii disponibile pentru toți membrii echipajului. De asemenea, dacă există liste de control care să cuprindă pregătirea pentru mare și alte operații.
18. Curățenia în compartimentul mașinilor
Dacă în compartimentul mașinilor este păstrată curățenia legată de procedurile de întreținere.
19. Evacuarea gunoiului
Dacă amenajările pentru manipularea și evacuarea gunoiului sunt satisfăcătoare.
20. Planificarea întreținerii
Toate companiile trebuie să aibă ordine permanente specifice, cu un sistem de întreținere planificată, pentru toate locurile legate de protecție incluzând ușile de la provă și pupă și porțile laterale, împreună cu sistemele lor de închidere, dar care să includă și întreținerea compartimentului mașinilor și echipamentului de protecție. Trebuie să existe planuri pentru verificarea periodică a tuturor articolelor, astfel încât normele de protecție să fie menținute la cel mai înalt nivel. Trebuie să existe proceduri pentru evidența deficiențelor și confirmarea rectificării lor corespunzătoare, astfel încât comandantul și persoana desemnată de pe uscat din structura administrației companiei să aibă cunoștință de deficiențe și să fie înștiințată de rectificarea acestora într-un timp determinat. Verificările periodice ale sistemelor de comandă și control pentru închiderea porților interioare și exterioare de la provă trebuie să includă indicatoarele, echipamentul de supraveghere și toate orificiile de scurgere a apei de pe punte din spațiile dintre vizorul provei și poarta interioară, în special mecanismele de închidere și sistemele hidraulice ale acestora.
21. Efectuarea unei curse
Atunci când se efectuează o cursă, trebuie să se profite de ocazie pentru a verifica supraaglomerarea, inclusiv disponibilitatea locurilor și blocarea culoarelor, scărilor și evacuărilor în caz de avarii cu bagaje și pasageri care nu-și găsesc locurile. De asemenea, trebuie să se verifice dacă pasagerii sunt evacuați de pe puntea cu vehicule înaintea ieșirii navei în larg și dacă aceștia nu revin decât imediat înainte de andocare.
ANEXA V
Criterii de calificare și independență pentru inspectorii calificați
[menționate la articolul 2 litera (r)]
|
1. |
Inspectorul calificat trebuie să fie autorizat de către autoritatea competentă a statului membru să efectueze expertizele specifice menționate la articolul 6. |
|
2. |
Inspectorul calificat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
sau:
|
|
3. |
Inspectorii calificați trebuie să aibă capacitatea de a comunica oral sau în scris cu navigatorii în limba vorbită cel mai mult pe mare. |
|
4. |
Inspectorii calificați trebuie să cunoască în mod corespunzător dispozițiile Convenției SOLAS 1974 și dispozițiile relevante din prezenta directivă. |
|
5. |
Inspectorii calificați care efectuează expertize specifice nu trebuie să aibă nici un interes comercial, nici în compania respectivă sau orice altă companie care operează servicii regulate spre și dinspre statul gazdă implicat nici în feribotul cu punte ruliu sau ambarcațiunea rapidă de pasageri inspectat(ă). Inspectorii calificați trebuie să nu fie angajați de organizațiile neguvernamentale și să nu desfășoare activități în numele organizațiilor neguvernamentale care efectuează expertize prevăzute de lege sau expertize de clasificare sau care eliberează certificate pentru feribotul cu punte ruliu sau ambarcațiunea rapidă de pasageri. |
|
6. |
Și inspectorii care nu îndeplinesc criteriile de mai sus sunt acceptați, dacă au fost angajați de către autoritatea competentă pentru expertize prevăzute de lege sau pentru inspecții de control în statul portului la data adoptării Directivei 95/21/CE. |
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
37 |
31999L0036
|
L 138/20 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/36/CE A CONSILIULUI
din 29 aprilie 1999
privind echipamentele sub presiune transportabile
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 75 alineatul (1) litera (c),
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189c din tratat (3),
|
(1) |
întrucât, în cadrul politicii comune de transport, trebuie adoptate măsuri suplimentare pentru a asigura siguranța transportului; |
|
(2) |
întrucât fiecare stat membru solicită în acest moment ca echipamentele transportabile, ce urmează a fi utilizate pe teritoriul său, să fie supuse certificării și inspecției, inclusiv inspecții periodice, efectuate de către organismele desemnate de acesta; întrucât această practică, ce necesită numeroase aprobări, dacă echipamentele urmează a fi utilizate în mai multe state în cursul unei operațiuni de transport, constituie un obstacol pentru dispozițiile pentru oferirea de servicii de transport în cadrul Comunității; întrucât, pentru a facilita utilizarea echipamentelor sub presiune transportabile pe teritoriul unui alt stat membru, în contextul unei operațiuni de transport, acțiunea de armonizare a procedurilor de aprobare întreprinsă de Comunitate este justificată; |
|
(3) |
întrucât trebuie adoptate măsuri pentru instituirea treptată a unei piețe unice în sectorul transporturilor, în special pentru libera deplasare a echipamentelor sub presiune transportabile; |
|
(4) |
întrucât acțiunea la nivelul Comunității este singura modalitate posibilă de realizare a unei asemenea armonizări, deoarece statele membre, ce acționează independent sau prin acorduri internaționale, nu pot stabili același nivel de armonizare la aprobările pentru acest tip de echipament; întrucât, în prezent, recunoașterea aprobărilor acordate în diferite state membre nu este satisfăcătoare datorită libertății de a decide; |
|
(5) |
întrucât o directivă a Consiliului este instrumentul juridic corespunzător pentru a spori siguranța acestor echipamente, deoarece ea asigură statelor membre un cadru pentru aplicarea uniformă și obligatorie a procedurilor de aprobare; |
|
(6) |
întrucât Directivele 94/55/CE (4) și 96/49/CE (5) ale Consiliului au extins aplicarea dispozițiilor ADR (6) și RID (7) pentru reglementarea traficului național, în vederea armonizării condițiilor de transport rutier și feroviar al mărfurilor periculoase pe tot teritoriul Comunității; |
|
(7) |
întrucât Directivele 94/55/CE și 96/49/CE prevăd opțiunea de aplicare a procedurilor de evaluare a conformității, pe baza unor module în concordanță cu Decizia 93/465/CEE (8), la anumite echipamente sub presiune transportabile noi; întrucât această opțiune trebuie înlocuită cu o obligație extinsă, astfel încât să cuprindă toate echipamentele sub presiune transportabile noi utilizate la transportul mărfurilor periculoase și care sunt reglementate prin Directivele 94/55/CE și 96/49/CE; |
|
(8) |
întrucât Directiva 97/23/CE (9) stabilește cerințele generale pentru libera circulație și siguranța echipamentelor sub presiune; |
|
(9) |
întrucât dozatoarele cu aerosoli și buteliile de gaz pentru aparatele respiratoare nu trebuie reglementate prin prezenta directivă, deoarece libera circulație și siguranța acestora sunt reglementate prin Directiva 75/324/CEE (10) și Directiva 97/23/CE; |
|
(10) |
întrucât recunoașterea certificatelor de aprobare emise de către organismele de inspecție, desemnate de autoritățile competente ale statele membre, în urma procedurilor de evaluare și reevaluare a conformității și în urma procedurilor de inspecție periodică, contribuie la înlăturarea obstacolelor în calea liberei furnizări a serviciilor de transport; întrucât un asemenea obiectiv nu poate fi atins în mod satisfăcător la alt nivel de către statele membre; întrucât, pentru a elimina acționarea discreționară, este necesar să se stabilească clar care proceduri trebuie respectate; |
|
(11) |
întrucât este necesar să se adopte o legislație comună, pentru a stabili recunoașterea organismelor de inspecție desemnate în conformitate cu Directivele 94/55/CE și 96/49/CE; întrucât această legislație comună are ca efect eliminarea costurilor și procedurilor administrative inutile legate de aprobarea echipamentului și eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului; |
|
(12) |
întrucât, pentru a nu împedica activitățile de transport dintre un stat membru și o țară terță, prezenta directivă nu trebuie să reglementeze echipamentele sub presiune transportabile, utilizate exclusiv în activități de transport al mărfurilor periculoase între teritoriul Comunității și acela al țărilor terțe; |
|
(13) |
întrucât statele membre trebuie să numească organisme de inspecție împuternicite să efectueze procedurile de evaluare și reevaluare a conformității și inspecțiile periodice; întrucât acestea trebuie să se asigure că aceste organisme sunt suficient de independente, eficiente și capabile profesional să ducă la îndeplinire sarcinile stabilite; |
|
(14) |
întrucât, pentru a evalua conformitatea noilor ventile și a altor accesorii utilizate în transport, trebuie să fie introduse proceduri speciale; |
|
(15) |
întrucât trebuie introduse dispoziții privind reevaluarea echipamentului existent, conform Anexei IV, Partea II; pentru a permite prezentei directive să reglementeze acest tip de echipament; |
|
(16) |
întrucât trebuie să se arate că dispozițiile tehnice din anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE pentru noile echipamente sunt respectate prin proceduri de evaluare a conformității stabilite în Anexa IV, Partea I; întrucât se vor efectua inspecții periodice ale echipamentelor existente, potrivit procedurilor stabilite în Anexa IV, Partea III; |
|
(17) |
întrucât echipamentele menționate în prezenta directivă trebuie să poarte un marcaj, pentru a indica respectarea cerințelor Directivei 94/55/CE sau 96/49/CE și ale prezentei directive, în vederea lansării pe piață, a umplerii, utilizării și reumplerii conform scopului prevăzut; |
|
(18) |
întrucât statele membre trebuie să permită libera circulație pe teritoriul lor a echipamentelor sub presiune transportabile, care poartă marcajul menționat în Anexa VII, pentru a fi plasate pe piață, pentru a fi utilizate în cursul unei activități de transport sau pentru a fi utilizate conform scopului prevăzut, fără o evaluare suplimentară sau fără a mai respecta alte cerințe tehnice; |
|
(19) |
întrucât este potrivit ca un stat membru, în cazul în care a informat Comisia, să poată lua măsuri pentru a limita sau interzice plasarea pe piață și utilizarea echipamentelor, dacă acestea prezintă un risc deosebit pentru siguranță; |
|
(20) |
întrucât trebuie urmată o procedură a comitetului pentru modificarea anexelor la prezenta directivă și pentru amânarea datei de aplicare a prezentei directive la anumite echipamente sub presiune transportabile; |
|
(21) |
întrucât trebuie adoptate măsuri pentru adaptări tranzitorii, pentru ca echipamentele sub presiune, fabricate în conformitate cu legislația internă în vigoare înaintea aplicării prezentei directive, să poată fi plasate pe piață și puse în funcțiune; |
|
(22) |
întrucât Directivele 84/525/CEE (11), 84/526/CEE (12) și 84/527/CEE (13) privind buteliile de gaz stipulează o procedură diferită de aceea prevăzută în prezenta directivă; întrucât trebuie stabilită o procedură unică pentru toate echipamentele sub presiune transportabile; |
|
(23) |
întrucât trebuie stabilită o procedură de inspecție periodică pentru buteliile de gaz existente, în conformitate cu Directivele 84/525/CEE, 84/526/CEE și 84/527/CEE, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Domeniu de aplicare
(1) Scopul prezentei directive este de a spori siguranța cu privire la echipamentele sub presiune transportabile aprobat pentru transportul interior, rutier sau feroviar, al mărfurilor periculoase și de a asigura libera circulație a acestor echipamente în interiorul Comunității, inclusiv plasarea pe piață, punerea repetată în funcțiune și aspecte privind utilizarea repetată.
(2) Prezenta directivă se aplică:
|
(a) |
în scopul plasării pe piață: noile echipamente sub presiune transportabile, menționate la articolul 2; |
|
(b) |
în scopul reevaluării conformității: echipamentelor sub presiune transportabile existente, menționate la articolul 2 care respectă cerințele tehnice prevăzute în Directivele 94/55/CE și 96/49/CE; |
|
(c) |
în cazul utilizării repetate și al inspecțiilor periodice:
|
(3) Echipamentele sub presiune transportabile care au fost plasate pe piață până la 1 iulie 2001 sau, potrivit articolului 18, în termen de doi ani de la această dată și care nu au fost reevaluate, pentru a se vedea dacă mai corespund cerințelor Directivelor 94/55/CE și 96/49/CE, nu intră sub incidența prezentei directive.
(4) Echipamentele sub presiune transportabile, utilizate exclusiv pentru transportul mărfurilor periculoase între teritoriul Comunității și teritoriul țărilor terțe, executate în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 din Directiva 94/55/CE sau cu articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatele (1) și (2) din Directiva 96/49/CE, nu intră sub incidența prezentei directive.
Articolul 2
Definiții
În înțelesul prezentei directive:
|
1. |
„echipamente sub presiune transportabile” înseamnă:
utilizate pentru transportul gazelor din clasa a 2-a, potrivit anexelor la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE și pentru transportul unor substanțe periculoase din alte clase indicate în Anexa VI la prezenta directivă, inclusiv ventilele și alte accesorii utilizate la transport. Această definiție nu cuprinde echipamentele supuse principiilor de scutire generale, care sunt valabile pentru cantitățile mici și pentru cazurile speciale prevăzute în anexa A la Directiva 94/55/CE și în anexa la Directiva 96/49/CE, precum și dozatoarele cu aerosoli (număr ONU 1950) și buteliile de gaz pentru aparatele respiratoare; |
|
2. |
„marcaj” înseamnă simbolul menționat la articolul 10; |
|
3. |
„proceduri de evaluare a conformității” înseamnă acele proceduri stabilite în Anexa IV, Partea I; |
|
4. |
„reevaluarea conformității” înseamnă procedura pentru o evaluare ulterioară, la cererea proprietarului sau a reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau a deținătorului, a conformității echipamentului sub presiune transportabil fabricat și pus în funcțiune până la 1 iulie 2001 sau, potrivit articolului 18, în termen de doi ani de la această dată; |
|
5. |
„organism notificat” înseamnă un organism de inspecție desemnat de către autoritatea națională competentă a unui stat membru în conformitate cu articolul 8 și care îndeplinește criteriile din Anexele I și II. |
|
6. |
„organism autorizat” înseamnă un organism de inspecție desemnat de către autoritatea națională competentă a unui stat membru în conformitate cu articolul 9 și care îndeplinește criteriile din Anexele I și III. |
Articolul 3
Evaluarea conformității sau plasarea pe piața Comunității a noilor echipamente sub presiune transportabile
(1) Noile recipiente și noile rezervoare trebuie să respecte dispozițiile relevante ale Directivelor 94/55/CE și 96/49/CE. Conformitatea unor asemenea echipamente sub presiune transportabile cu aceste dispoziții se stabilește de către un organism notificat, exclusiv în conformitate cu procedurile de evaluare a conformității stabilite în Anexa IV, Partea I și specificate în Anexa V.
(2) Noile ventile și alte accesorii utilizate la transport trebuie să respecte dispozițiile relevante din anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE.
(3) Ventilele și alte accesorii având funcție de siguranță directă în echipamentele sub presiune transportabile, în special ventilele de siguranță, ventilele de umplere și golire și ventilele buteliilor, sunt supuse unei procedurii de evaluare a conformității, cel puțin la fel de severă ca cea aplicată recipientelor și rezervoarelor la care sunt montate.
Astfel de ventile și alte accesorii utilizate la transport pot fi supuse unei proceduri de evaluare a conformității diferită de aceea utilizată în cazul recipientelor și rezervoarelor.
(4) Dacă Directivele 94/55/CE și 96/49/CE nu conțin dispoziții tehnice detaliate pentru ventilele și accesoriile menționate la alineatul 3, aceste ventile și accesorii trebuie să respecte cerințele Directivei 97/23/CE și, conform acestei directive, să fie supuse unei proceduri de evaluare a conformității din categoriile II, III sau IV, stabilite în articolul 10 din Directiva 97/23/CE în funcție de categoria 1, 2 sau 3 din care fac parte recipientele sau rezervoarele conform anexei V la prezenta directivă.
(5) Nici un stat membru nu interzice, limitează sau împiedică plasarea pe piață sau punerea în funcțiune pe teritoriul său a echipamentelor sub presiune transportabile, menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a), care respectă prezenta directivă și poartă marca relevantă prevăzută la articolul 10 alineatele (1) și (2).
Articolul 4
Evaluarea conformității la plasarea pe piața națională a noilor echipamente sub presiune transportabile
(1) Prin derogare de la articolul 3, statele membre pot autoriza plasarea pe piață, transportul și punerea în funcțiune pe teritoriul lor, de către utilizatori, a recipientelor - inclusiv a ventilelor și a altor accesorii ale acestora utilizate la transport - reglementate prin articolul 1 alineatul (2) litera (a), a căror conformitate a fost evaluată de către un organism autorizat.
(2) Echipamentul sub presiune transportabil a cărui conformitate a fost evaluată de către un organism autorizat poate să nu poarte marcajul descris la articolul 10 alineatul (1).
(3) Organismul autorizat activează în exclusivitate pentru grupul al cărui membru este.
(4) Procedurile care se aplică la evaluarea conformității de către organismele autorizate sunt modulele A1, C1, F și G, descrise în Anexa IV, Partea I.
(5) Comisia urmărește și evaluează aplicarea dispozițiilor prezentului articol începând cu data de 1 iulie 2004. În acest scop, statele membre transmit Comisiei orice informații utile privind punerea în aplicare a prezentului articol. Dacă este necesar, evaluarea este însoțită de o propunere de modificare a prezentei directive.
Articolul 5
Reevaluarea conformității la echipamentele sub presiune transportabile existente
(1) Conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) cu dispozițiile relevante din anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE se stabilește de către un organism notificat, în conformitate cu procedura de reevaluare a conformității stabilită în Anexa IV, Partea II la prezenta directivă.
Dacă aceste echipamente au fost fabricate în serie, statele membre pot autoriza reevaluarea conformității cu privire la recipiente, inclusiv ventilele și alte accesorii ale acestora utilizate la transport, reevaluare ce va fi efectuată de către un organism autorizat, cu condiția ca un organism notificat să reevalueze conformitatea tipului.
(2) Nici un stat membru nu trebuie să interzică, să limiteze sau să împiedice plasarea pe piață sau punerea în funcțiune pe teritoriul său a echipamentelor sub presiune transportabile, menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b), care respectă prezenta directivă și poartă marcajul relevant prevăzut la articolul 10 alineatul (1).
Articolul 6
Inspecția periodică și utilizarea repetată
(1) Inspecțiile periodice ale recipientelor, inclusiv ale ventilelor și altor accesorii ale acestora utilizate la transport, menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (c) sunt programate de către un organism notificat sau de către un organism autorizat, în conformitate cu procedura stabilită în Anexa IV, Partea III. Inspecția periodică a rezervoarelor, inclusiv a ventilelor și altor accesorii ale acestora utilizate la transport, este programată de către un organism notificat în conformitate cu procedura stabilită în Anexa IV Partea III modulul 1.
Totuși, statele membre pot permite efectuarea de inspecții periodice ale rezervoarelor utilizate pe teritoriul lor de către organismele autorizate care au fost recunoscute pentru efectuarea de inspecții periodice ale rezervoarelor și care funcționează sub conducerea unui organism notificat, conform procedurii prevăzute în Anexa IV Partea III modulul 2, cu privire la inspecția periodică prin asigurarea calității.
(2) Echipamentele sub presiune transportabile, menționate la articolul 1 alineatul (2), pot fi supuse inspecției periodice în orice stat membru.
(3) Nici un stat membru nu poate, din considerente referitoare la echipamentul sub presiune transportabil ca atare, să interzică, să limiteze sau să împiedice utilizarea (inclusiv umplerea, depozitarea, golirea sau reumplerea), pe teritoriul lor, a următoarelor echipamente sub presiune transportabile:
|
— |
echipamentele menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b) și articolul 1 alineatul (2) litera (c) prima liniuță, care corespund dispozițiilor prezentei directive și poartă marcajul corespunzător; |
|
— |
buteliile de gaz existente, purtând marcajul prevăzut în Directivele 84/525/CEE, 84/526/CEE și 84/527/CEE, precum și marcajul și numărul de identificare menționat la articolul 10 alineatul (3) din prezenta directivă, care indică efectuarea unei inspecții periodice. |
(4) Statele membre pot stabili cerințe interne pentru depozitarea sau utilizarea echipamentelor sub presiune transportabile, dar nu pentru echipamentul sub presiune transportabil ca atare sau pentru accesoriile necesare în timpul transportului. Totuși, statele membre pot să mențină cerințe interne pentru dispozitivele de conectare, codurile de culoare și temperaturile de referință, în temeiul articolului 7.
Articolul 7
Dispoziții de drept intern
(1) Un stat membru poate să mențină dispozițiile de drept intern referitoare la dispozitivele prevăzute pentru conectarea la alt echipament și la codurile de culoare aplicabile pentru echipamentele sub presiune transportabile până la data la care standardele europene de utilizare se adaugă la anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE.
Totuși, dacă apar probleme de siguranță la transportul sau utilizarea anumitor tipuri de gaz, poate fi permisă o perioadă scurtă de tranziție, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 15, pentru ca statele membre să poată menține dispozițiile de drept intern chiar și după adăugarea standardelor europene la anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE.
(2) Un stat membru în care temperatura mediului ambiant este de obicei mai mică de - 20 °C poate impune standarde mai severe cu privire la temperatura de funcționare a substanțelor prevăzute a fi utilizate în transportul național al mărfurilor periculoase pe teritoriul său, până la includerea în anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE a dispozițiilor referitoare la temperaturile de referință corespunzătoare pentru anumite zone climatice.
Articolul 8
Organisme notificate
(1) Statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre lista organismelor notificate stabilite în Comunitate, pe care le desemnează să efectueze proceduri de evaluare a conformității nolilor echipamente sub presiune transportabile, în conformitate cu Anexa IV Partea I, să reevalueze conformitatea tipurilor existente de echipament cu dispozițiile anexelor la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE conform Anexei IV Partea II și să efectueze inspecții periodice conform Anexei IV Partea III modulul 1, precum și să efectueze supravegherea conform Anexei IV Partea III modulul 2. De asemenea, acestea comunică numerele de identificare atribuite anticipat de către Comisie.
Comisia publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene o listă a organismelor notificate, cu numerele de identificare ale acestora și sarcinile pentru care au fost notificate. Comisia asigură actualizarea acestei liste.
(2) Statele membre aplică criteriile, stabilite în Anexele I și II, de desemnare a organismelor notificate. Fiecare organism comunică statului membru care dorește să-l desemneze informații complete referitoare la respectarea criteriilor din Anexele I și II, precum și dovada acestora.
(3) Un stat membru care a notificat un organism trebuie să retragă această notificare în cazul în care consideră că organismul nu mai respectă criteriile menționate la alineatul (2).
Statul membru informează imediat Comisia și celelalte state membre despre retragerea notificării.
Articolul 9
Organisme autorizate
(1) Statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre lista organismelor autorizate stabilite în Comunitate, pe care le recunoaște în conformitate cu criteriile de la alineatul (2), pentru a efectua inspecții periodice ale recipientelor - inclusiv a ventilelor și altor accesorii ale acestora utilizate la transport - menționate la articolul 2 alineatul (1) prima liniuță sau pentru reevaluarea conformității recipientelor existente - inclusiv a ventilelor și altor accesorii utilizate la transport - care corespund uni tip reevaluat de către un organism notificat, pentru a asigura respectarea permanentă a dispozițiilor relevante din Directivele 94/55/CE și 96/49/CE în conformitate cu procedurile stabilite în Anexa IV Partea III modulul 1. Ele comunică, de asemenea, numerele de identificare repartizate anticipat de către Comisie.
Statele membre care se folosesc de opțiunea prevăzută la articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf, transmit Comisiei și celorlalte state membre lista organismelor autorizate stabilite pe teritoriul Comunității, pe care le-au recunoscut în scopul efectuării de inspecții periodice ale rezervoarelor.
Comisia publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene o listă a organismelor autorizate recunoscute, cu numărul de identificare al acestora și sarcinile pentru care au fost recunoscute. Comisia asigură actualizarea listei.
(2) Statele membre aplică criteriile stabilite în Anexele I și III pentru recunoașterea organismelor autorizate. Fiecare organism comunică statului membru care dorește să-l recunoască informații complete referitoare la respectarea criteriilor din aceste anexe, precum și dovada acestora.
(3) Un stat membru care recunoaște un organism trebuie să retragă autorizația, dacă el consideră că organismul nu mai respectă criteriile menționate la alineatul (2).
Statul membru informează imediat Comisia și celelalte state membre despre retragerea autorizației.
Articolul 10
Marcarea
(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor pentru marcarea recipientelor și rezervoarelor stabilite în Directivele 94/55/CE și 96/49/CE, recipientele și rezervoarele care respectă dispozițiile articolului 3 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (1) trebuie să aibă un marcaj aplicat pe ele, în conformitate cu Anexa IV Partea I. Forma marcajului care trebuie utilizat este stabilită în Anexa VII. Acest marcaj trebuie să fie aplicat vizibil și în așa fel încât să nu se desprindă și trebuie să fie însoțit de numărul de identificare al organismului notificat care a aplicat procedura de evaluare a conformității la recipiente și rezervoare. În cazul unei reevaluări, acest marcaj trebuie însoțit de numărul de identificare al organismului notificat sau autorizat.
În cazul echipamentelor sub presiune transportabile în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), numărul de identificare al organismului notificat sau autorizat trebuie să fie urmat de mențiunea „- 40 °C”.
(2) Ventilele și alte accesorii noi, care au o funcție directă de siguranță, trebuie să poarte fie marcajul prevăzut în Anexa VII la prezenta directivă, fie pe acela prevăzut în Anexa VI la Directiva 97/23/CE. Aceste marcaje nu trebuie să fie însoțite de numărul de identificare al organismului notificat care efectuează evaluarea de conformitate la ventilele și celelalte accesorii utilizate la transport.
Celelalte ventile și accesorii nu trebuie să satisfacă cerințe speciale de marcare.
(3) Fără a aduce atingere dispozițiilor pentru marcarea recipientelor și rezervoarelor, stabilite în Directivele 94/55/CE și 96/49/CE, în scopul inspecțiilor periodice, toate echipamentele sub presiune transportabile menționate la articolul 6 alineatul (1) trebuie să poarte numărul de identificare al organismului care a efectuat controlul periodic al echipamentului, pentru a indica posibilitatea de utilizare în continuare a acestora.
În privința buteliilor de gaz reglementate prin Directivele 84/525/CEE, 84/526/CEE și 84/527/CEE, dacă prima inspecție periodică se efectuează conform prezentei directive, numărul de identificare menționat mai înainte trebuie să fie precedat de marcajul descris în Anexa VII.
(4) Atât în cazul evaluării și reevaluării conformității, cât și al inspecțiilor periodice, numărul de identificare al organismului notificat sau autorizat trebuie să fie aplicat vizibil și astfel încât să nu se desprindă, pe propria răspundere, fie de către organismul însuși sau de către producător, fie de către reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate, fie de proprietar sau de reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate, fie de către deținător.
(5) Este interzisă aplicarea marcajelor pe echipamentele sub presiune transportabile care ar putea să inducă în eroare părțile terțe, în privința semnificației sau a graficii marcajului menționat în prezenta directivă. Se poate aplica orice alt marcaj, cu condiția ca vizibilitatea și claritatea marcării din Anexa VII să nu fie reduse.
Articolul 11
Clauza de siguranță
(1) Dacă un stat membru găsește că echipamentul sub presiune transportabil poate, în cazul în care este întreținut corect și utilizat în scopul prevăzut, să pună în pericol sănătatea și/sau securitatea persoanelor și, dacă este cazul, a animalelor domestice și a proprietății, în timpul transportului și/sau al utilizării, în ciuda faptului că poartă un marcaj, acesta poate limita sau interzice plasarea pe piață, transportul sau utilizarea echipamentului respectiv sau îl poate retrage de pe piață sau din circulație. El trebuie să informeze imediat Comisia despre orice asemenea măsură, expunând motivele deciziei sale.
(2) Comisia începe fără întârziere consultația cu părțile interesate. Dacă, după această consultare, Comisia consideră, că măsura este justificată, ea informează de îndată statul membru care a avut inițiativa și celelalte state membre.
Dacă, după această consultare, Comisia consideră că măsura nu este justificată, ea informează de îndată statul membru care a avut inițiativa și pe proprietar sau pe reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau pe deținător sau pe producător sau pe reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate.
(3) Dacă echipamentul sub presiune transportabil care nu este conform poartă marcajul prevăzut la articolul 10, statul membru competent ia măsurile corespunzătoare împotriva persoanei(lor) care a(u) aplicat marcajul și informează Comisia și celelalte state membre.
(4) Comisia asigură informarea permanentă a statelor membre cu privire la desfășurarea și rezultatul acestei proceduri.
Articolul 12
Marcarea necorespunzătoare
Fără a aduce atingere articolului 11, în cazul în care un stat membru constată că marcajul descris în Anexa VII este aplicat necorespunzător, acesta obligă pe proprietar sau pe reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau pe deținător sau pe producător sau pe reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate să aducă echipamentul sub presiune transportabil în forma în care să respecte dispozițiile referitoare la marcare și să pună capăt încălcării legislației statului membru.
Dacă neconformitatea persistă, statul membru informează imediat Comisia și ia toate măsurile corespunzătoare pentru a limita sau interzice plasarea pe piață, transportul sau utilizarea echipamentului vizat sau pentru a asigura retragerea sa de pe piață sau din circulație, conform procedurii stabilite la articolul 11.
Articolul 13
Decizii care duc la respingere sau restricție
Orice decizie luată în conformitate cu prezenta directivă, care are ca efect limitarea plasării pe piață, a transportului sau a utilizării sau care necesită retragerea de pe piață sau din circulație a echipamentului sub presiune transportabil, trebuie să precizeze motivul exact care stă la baza acesteia. Decizia respectivă este adusă imediat la cunoștință părții interesate, care este informată în același timp cu privire la căile legale de atac pe care le are la dispoziție conform legislației din statul membru interesat și termenele în care trebuie formulate căile respective de atac.
Articolul 14
Comitetul
Modificările necesare pentru adaptarea anexelor la prezenta directivă se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 15.
Articolul 15
(1) În cazul în care se face trimitere la procedura prevăzută în prezentul articol, Comisia este sprijinită de un comitet pentru transportul mărfurilor periculoase instituit în conformitate cu articolul 9 din Directiva 94/55/CE, numit în continuare „comitetul”, alcătuit din reprezentanții statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.
(2) Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect cu măsurile ce urmează a fi adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre din comitet sunt ponderate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
(3) Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea corespund cu avizul comitetului.
Dacă măsurile preconizate nu corespund cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul decide cu o majoritate calificată.
Dacă, într-o perioadă de trei luni de la data la care a fost înaintată propunerea, Consiliul nu decide, măsurile propuse se adoptă de către Comisie.
Articolul 16
Adoptarea și publicarea
(1) Statele membre adoptă și publică, cel tîrziu până la 1 decembrie 2000, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Ele informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
Când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre reglementează modalitatea de realizare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre comunică la Comisie textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 17
Punerea în aplicare
(1) Statele membre adoptă până cel târziu la 1 iulie 2001 dispozițiile adoptate în conformitate cu prezenta directivă referitoare la echipamentele sub presiune transportabile.
(2) Data menționată la alineatul 1 este amânată pentru un anumit tip de echipament sub presiune transportabil, pentru care nu există specificații tehnice detaliate sau pentru care anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE nu au fost completate cu o trimitere adecvată la standardele europene.
Echipamentul vizat de o asemenea amânare și data de la care prezenta directivă se aplică pentru acesta se determină în conformitate cu procedura stabilită la articolul 15.
Articolul 18
Convenții intermediare
Statele membre autorizează plasarea pe piață și punerea în funcțiune a echipamentelor sub presiune transportabile care respectă reglementările în vigoare pe teritoriul lor până la 1 iulie 2001, în termen de 24 luni de la această dată și autorizează punerea ulterioară în funcțiune a unui astfel de echipament lansat pe piață înaintea acestei date.
Articolul 19
Sancțiuni
Statele membre stabilesc un sistem de sancțiuni pentru încălcarea dispozițiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestor sancțiuni. Sancțiunile astfel prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și descurajatoare.
Statele membre notifică la Comisie dispozițiile relevante până cel târziu la 1 decembrie 2000 și o informează cu privire la orice modificări ulterioare în termenul cel mai scurt.
Articolul 20
Aplicabilitatea dispozițiilor altor directive
Cu începere de la 1 iulie 2001 sau, în cazul articolului 18, în termen de doi ani de la această dată, singurele dispoziții ale Directivelor 84/525/CEE, 84/526/CEE și 84/527/CEE care rămân în vigoare sunt cele de la articolul 1 și cele din Anexa I Părțile 1 - 3, ale fiecăreia din aceste directive.
Dispozițiile Directivei 76/767/CEE (14) nu se mai aplică de la 1 iulie 2001 sau, în cazul articolului 18, în termen de doi ani de la această dată, echipamentelor sub presiune transportabile reglementate de prezenta directivă.
Cu toate acestea, certificatele de aprobare de tip CE pentru cilindri, emise în conformitate cu Directivele 84/525/CEE, 84/526/CEE și 84/527/CEE sunt recunoscute ca fiind echivalente cu certificatele de examinare tip CE prevăzute în prezenta directivă.
Articolul 21
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 22
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 29 aprilie 1999.
Pentru Consiliu
Președintele
W. MÜLLER
(1) JO C 95, 24.3.1997, p. 2 și
(2) JO C 296, 29.9.1997, p. 6.
(3) Avizul Parlamentului European din 19 februarie 1998 (JO C 80, 16.3.1998, p. 217), Poziția comună a Consiliului din 30 noiembrie 1998 (JO C 18, 22.1.1999, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 10 martie 1999 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(4) Directiva 94/55/CE a Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind apropierea legislației statelor membre în domeniul transportului rutier al mărfurilor periculoase (JO L 319, 12.12.1994, p. 7).
(5) Directiva 94/49/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind apropierea legislației statelor membre în domeniul transportului feroviar al mărfurilor periculoase (JO L 235, 17.9.1996, p. 25).
(6) ADR: Acordul European privind transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase.
(7) RID: Regulamentele privind transportul feroviar internațional de mărfuri periculoase, stabilite în versiunea modificată a Convenției cu privire la transportul feroviar internațional de mărfuri (COTIF), Anexa I, Apendice B.
(8) Decizia 93/465/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 privind planurile pentru diferite faze ale procedurilor de evaluare a conformității și regulile pentru aplicarea și utilizarea marcajului de conformitate CE, ce sunt prevăzute a fi utilizate în directiva de armonizare tehnică (JO L 220, 30.8.1993, p. 23).
(9) Directiva 97/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 mai 1997 privind apropierea legislației statelor membre în domeniul echipamentului sub presiune (JO L 181, 9.7.1997, p. 1).
(10) Directiva 75/324/CEE a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislației statelor membre în domeniul dozatoarelor cu aerosoli (JO L 147, 9.6.1975, p. 40). Directivă modificată prin Directiva 94/1/CE (JO L 23, 28.1.1994, p. 28).
(11) Directiva 84/525/CEE a Consiliului din 17 septembrie 1984 privind apropierea legislațiilor statelor membre în domeniul buteliilor de gaz din oțel, fără sudură (JO L 300, 19.11.1984, p. 1).
(12) Directiva 84/526/CEE a Consiliului din 17 septembrie 1984 privind apropierea legislațiilor statelor membre în domeniul buteliilor de gaz din aluminiu nealiat și din aliaje de aluminiu, fără sudură (JO L 300, 19.11.1984, p. 20).
(13) Directiva 84/527/CEE a Consiliului din 17 septembrie 1984 privind apropierea legislațiilor statelor membre în domeniul buteliilor de gaz din oțel nealiat sudate (JO L 300, 19.11.1984, p. 48).
(14) Directiva-cadru 76/767/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitor la dispozițiile comune pentru vasele sub presiune și metodele pentru inspectarea acestora (JO L 262, 27.9.1976, p. 153). Directivă modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.
ANEXA I
CRITERII MINIME CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE ORGANISMELE NOTIFICATE SAU AUTORIZATE, MENȚIONATE LA ARTICOLELE 8 ȘI 9
|
1. |
Un organism de inspecție notificat sau un organism de inspecție autorizat, care face parte dintr-o organizație implicată în alte activități decât cea de inspecție, trebuie să fie identificabil în cadrul respectivei organizații. |
|
2. |
Organismul de inspecție și personalul său nu trebuie să se angajeze în activități care pot fi incompatibile cu libertatea lor de judecată și integritatea lor în activitățile de inspecție. În special personalul organismului de inspecție nu trebuie să fie supus la presiuni de natură comercială, financiară sau de alt tip, care i-ar putea afecta judecata, în special din partea persoanelor sau organizațiilor din exteriorul organismului de inspecție care sunt interesate de rezultatele inspecțiilor efectuate. Trebuie garantată imparțialitatea personalului de inspecție al organismului. |
|
3. |
Organismul de inspecție trebuie să aibă la dispoziția sa personalul necesar și să posede facilitățile necesare pentru a-și îndeplini, în mod corespunzător, sarcinile tehnice și administrative legate de operațiile de inspecție și verificare. Acesta trebuie, de asemenea, să aibă acces la echipamentul necesar pentru a executa verificări speciale. |
|
4. |
Personalul organismului de inspecție, care răspunde de inspecție, trebuie să aibă calificările potrivite, un înalt grad de specializare profesională și tehnică și cunoștințe satisfăcătoare despre cerințele inspecțiilor care trebuie efectuate și o experiență adecvată în asemenea operații. Pentru a garanta un nivel înalt de siguranță, organismul de inspecție trebuie să fie în situația de a asigura expertiza în domeniul securității echipamentelor sub presiune transportabile. Personalul trebuie să aibă capacitatea de a face aprecieri profesionale în conformitate cu cerințele generale, utilizând rezultatele examinării și să raporteze asupra acestora. Acesta mai trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a întocmi certificate, înregistrări și rapoarte prin care să demonstreze că inspecțiile au fost efectuate. |
|
5. |
Personalul trebuie, de asemenea, să dețină cunoștințe pertinente cu privire la tehnologia utilizată la fabricarea echipamentului sub presiune transportabil, inclusiv accesoriile, pe care-l inspectează, cu privire la modul în care echipamentul supus inspecției este utilizat sau se preconizează a fi utilizat și cu privire la defectele care pot apărea în timpul utilizării sau funcționării acestuia. |
|
6. |
Organismul de inspecție și personalul său trebuie să efectueze evaluări și verificări la cel mai înalt grad de integritate profesională și competență tehnică. Organismul de inspecție trebuie să asigure confidențialitatea informațiilor obținute în cursul activităților sale de inspecție. Trebuie protejate drepturile de proprietate. |
|
7. |
Remunerarea persoanelor angajate în activități de inspecție nu trebuie să depindă direct de numărul de inspecții efectuate și nici într-un caz de rezultatele inspecțiilor respective. |
|
8. |
Organismul de inspecție trebuie să aibă asigurarea corespunzătoare a răspunderii, cu excepția situației în care responsabilitatea sa este asumată de către stat, în conformitate cu legislația națională, sau de către organizația din care face parte. |
|
9. |
În mod normal, organismul de inspecție trebuie să efectueze el însuși inspecțiile pe care se angajează să le facă. Dacă un organism de inspecție încheie un subcontract pentru o parte a inspecției, el trebuie să garanteze și să poată demonstra că subcontractantul său este competent pentru a efectua serviciul în discuție și trebuie să-și asume întreaga responsabilitate pentru subcontractare. |
ANEXA II
CRITERII SUPLIMENTARE CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE ORGANISMELE NOTIFICATE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 8
|
1. |
Un organism notificat trebuie să fie independent de părțile implicate și prin urmare să ofere servicii de inspecții de tipul „parte terță”. Organismul notificat și personalul său, care răspund de efectuarea inspecției, nu trebuie să fie proiectantul, producătorul, furnizorul, achizitorul, proprietarul, deținătorul, utilizatorul sau întreținătorul echipamentului sub presiune transportabil, inclusiv al accesoriilor, pe care organismul respectiv îl inspectează, nici reprezentantul autorizat al oricăreia din aceste părți. Acesta nu trebuie să fie direct implicat în proiectarea, fabricarea, comercializarea sau întreținerea echipamentului sub presiune transportabil, inclusiv accesoriile, nici să reprezinte părțile angajate în aceste activități. Aceasta nu exclude posibilitatea schimburilor de informații tehnice între producătorul echipamentului sub presiune transportabil și organismul de inspecție. |
|
2. |
Toate părțile interesate trebuie să aibă acces la serviciile organismului de inspecție. Nu trebuie să existe condiții financiare sau de altă natură nepotrivite. Organismul trebuie să aplice procedurile de operare într-un mod nediscriminatoriu. |
ANEXA III
CRITERII SUPLIMENTARE CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE ORGANISMELE AUTORIZATE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 9
|
1. |
Organismul autorizat trebuie să constituie o parte separată și identificabilă a organizației implicate în proiectarea, fabricarea, furnizarea, utilizarea sau întreținerea articolelor pe care le inspectează. |
|
2. |
Organismul autorizat nu trebuie să se implice direct în proiectarea, fabricarea, furnizarea, sau utilizarea echipamentului sub presiune transportabil inspectat, inclusiv accesoriile, sau a articolelor competitive similare. |
|
3. |
Trebuie să existe o diferențiere clară a responsabilităților personalului de inspecție de cele ale personalului angajat în alte funcții, diferențiere care trebuie stabilită prin identificare organizațională și metodele de raportare ale organismului de inspecție în cadrul organizației din care provine. |
ANEXA IV
PARTEA I
PROCEDURI DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII
Modulul A (controlul intern al producției)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate, care îndeplinește obligațiile prevăzute la punctul 2, garantează și declară că echipamentul sub presiune transportabil satisface cerințele directivei care-l reglementează. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe toate echipamentele sub presiune transportabile și să întocmească o declarație de conformitate scrisă.
2. Producătorul trebuie să întocmească documentația tehnică descrisă la punctul 3, iar producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să o țină la dispoziția autorităților naționale relevante, în scopuri de inspecție, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil.
Dacă nici producătorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este stabilit în Comunitate, obligația de a ține documentația tehnică disponibilă revine persoanei care plasează echipamentul sub presiune transportabil pe piața Comunității.
3. Documentația tehnică trebuie să permită efectuarea unei evaluări a conformității echipamentului sub presiune transportabil cu cerințele directivei care-l reglementează. Ea trebuie, în măsura în care este relevant pentru respectiva evaluare, să se refere la proiectul, fabricarea și funcționarea echipamentului sub presiune transportabil și să conțină:
|
— |
o descriere generală a echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
schițe și diagrame conceptuale și de fabricație ale componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea schițelor și diagramelor amintite și a funcționării echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
o descriere a soluțiilor adoptate pentru a satisface cerințele directivei; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare, ale examinărilor efectuate etc.; |
|
— |
buletinele de analiză. |
4. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să păstreze o copie a declarației de conformitate cu documentația tehnică.
5. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că procesul de fabricație prevede ca echipamentul sub presiune transportabil fabricat să respecte documentația tehnică menționată la punctul 2 și cerințele directivei care-l reglementeză.
Modulul A1 (verificări interne ale fabricației cu urmărirea evaluării finale)
Pe lângă cerințele de la modulul A, mai sunt valabile cele ce urmează.
|
|
Evaluarea finală trebuie efectuată de către producător și urmărită, prin vizite inopinate, de către un organism notificat ales de către producător. |
|
|
În timpul acestor vizite, organismul notificat trebuie:
|
|
|
Dacă unul sau mai multe din articolele de echipament sub presiune transportabil nu sunt conforme, organismul notificat trebuie să ia măsurile corespunzătoare. |
|
|
Pe responsabilitatea organismului notificat, producătorul trebuie să aplice numărul de identificare al acestui organism pe fiecare articol de echipament sub presiune transportabil. |
Modulul B (examinarea de tip CE)
1. Acest modul descrie partea de procedură prin care un organism notificat constată și atestă că un exemplar reprezentativ din producția analizată respectă dispozițiile directivei care o reglementează.
2. Cererea pentru examinarea de tip CE trebuie depusă de producător sau de reprezentantul autorizat al aceastuia stabilit în Comunitate, la un singur organism notificat ales de acesta.
Cererea trebuie să includă:
|
— |
numele și adresa producătorului și, dacă cererea este făcută de reprezentantul autorizat stabilit în Comunitate, inclusiv numele și adresa acestuia; |
|
— |
o declarație scrisă că același solicitant nu a depus o cerere la alt organism notificat; |
|
— |
documentația tehnică descrisă la punctul 3. |
Solicitantul trebuie să pună la dispoziția organismului notificat un exemplar reprezentativ din producția analizată, denumit în continuare „tip”. Dacă programul de încercări o cere, organismul notificat poate solicita și alte exemplare.
Un tip poate cuprinde câteva variante ale echipamentului sub presiune transportabil, cu condiția ca diferențele dintre variante să nu afecteze gradul de siguranță.
3. Documentația tehnică trebuie permită efectuarea unei evaluări a conformității echipamentului sub presiune transportabil cu dispozițiile directivei care-l reglementează. Ea trebuie, în măsura în care este relevant pentru respectiva evaluare, să se refere la proiectarea, fabricarea și funcționarea echipamentului sub presiune transportabil și să conțină:
|
— |
o descriere generală a tipului; |
|
— |
schițe și diagrame conceptuale și de fabricație ale componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea schițelor și diagramelor amintite și a funcționării echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
o descriere a soluțiilor adoptate pentru a satisface cerințele esențiale ale directivei; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare, ale examinărilor efectuate etc.; |
|
— |
buletinele de analiză; |
|
— |
informații referitoare la încercările prevăzute în procesul de fabricație; |
|
— |
informații referitoare la calificări sau atestări. |
Organismul notificat trebuie:
4.1. să examineze documentația tehnică, să verifice dacă tipul a fost fabricat în conformitate cu aceasta și să identifice componentele proiectate în conformitate cu dispozițiile relevante ale directivei.
Organismul notificat trebuie, în special:
|
— |
să examineze documentația tehnică referitoare la procedurile de proiectare și fabricație; |
|
— |
să evalueze materialele utilizate, dacă acestea nu sunt în conformitate cu dispozițiile relevante ale directivei și să verifice certificatul emis de către producătorul materialelor; |
|
— |
să aprobe procedurile pentru asamblarea permanentă a componentelor echipamentului sub presiune sau să verifice dacă acestea au fost avizate anterior; |
|
— |
să verifice dacă personalul care efectuează asamblarea permanentă a componentelor echipamentului sub presiune și încercările nedistructive este calificat sau atestat; |
4.2. să efectueze sau să dispună să se efectueze examinările corespunzătoare și încercările necesare pentru a stabili dacă soluțiile adoptate de către producător respectă dispozițiile directivei;
4.3. să efectueze sau să dispună să se efectueze examinările corespunzătoare și încercările necesare pentru a stabili dacă au fost aplicate dispozițiile relevante ale directivei;
4.4. să fixeze, de acord cu solicitantul, locul unde se vor efectua examinările și încercările necesare.
5. Dacă tipul respectă dispozițiile directivei care-l reglementează, organismul notificat trebuie să elibereze solicitantului un certificat CE de examinare de tip. Certificatul, care trebuie să fie valabil timp de 10 ani și să poată fi reînoit, trebuie să conțină numele și adresa producătorului, concluziile examinării și datele necesare pentru identificarea tipului aprobat.
La certificat trebuie anexată o listă cu părțile relevante ale documentației tehnice, iar o copie se păstrează de către organismul notificat.
Dacă organismul notificat refuză să elibereze producătorului sau reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în Comunitate un certificat CE de examinare de tip, organismul respectiv trebuie să prezinte motivele detaliate ale acestui refuz. Trebuie stabilite măsuri pentru o procedură de apel.
6. Solicitantul trebuie să informeze organismul notificat care deține documentația tehnică, referitoare la certificatul CE de examinare de tip despre toate modificările aduse echipamentului sub presiune transportabil aprobat; aceste modificări sunt supuse unei aprobări suplimentare, dacă pot afecta conformitatea cu cerințele directivei sau cu condițiile prescrise pentru utilizarea echipamentului. Această aprobare suplimentară trebuie acordată sub forma unei anexe la certificatul original CE de examinare de tip.
7. Fiecare organism notificat trebuie să comunice statelor membre informațiile relevante referitoare la certificatele CE de examinare de tip pe care le-a retras și, la cerere, la cele eliberate.
Fiecare organism notificat trebuie să comunice și celorlalte organisme notificate informații relevante referitoare la certificatele CE de examinare de tip pe care le-a retras sau refuzat.
8. Celelalte organisme notificate pot primi copii ale certificatelor de examinare de tip CE și/sau anexele acestora. Anexele la aceste certificate trebuie ținute la dispoziția celorlalte organisme notificate.
9. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să păstreze împreună cu documentația tehnică copii ale certificatelor CE de examinare de tip și anexele acestora, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil.
Dacă nici producătorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este stabilit în Comunitate, obligația de a păstra disponibilă documentația tehnică îi revine persoanei care plasează produsul pe piața Comunității.
Modulul B1 (examinarea CE a proiectului)
1. Acest modul descrie partea de procedură prin care un organism notificat constată și atestă că proiectul unui articol de echipament sub presiune transportabil respectă dispozițiile directivei care-l reglementează.
2. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să depună o cerere CE de examinare a proiectului la un singur organism notificat.
Cererea trebuie să includă:
|
— |
numele și adresa producătorului și, dacă cererea este făcută de reprezentantul autorizat stabilit în Comunitate, inclusiv numele și adresa acestuia; |
|
— |
o declarație scrisă că același solicitant nu a depus o cerere la alt organism notificat; |
|
— |
documentația tehnică descrisă la punctul 3. |
Cererea poate cuprinde câteva variante ale echipamentului sub presiune transportabil, cu condiția ca diferențele dintre variante să nu afecteze gradul de siguranță.
3. Documentația tehnică trebuie să permită efectuarea unei evaluări a conformității echipamentului sub presiune transportabil cu dispozițiile directivei care-l reglementează. Ea trebuie, în măsura în care este relevant pentru respectiva evaluare, să se refere la proiectarea, fabricarea și funcționarea echipamentului sub presiune transportabil și să conțină:
|
— |
o descriere generală a echipamentului vizat; |
|
— |
schițe și diagrame conceptuale de proiectare și fabricație ale componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea schițelor și diagramelor amintite și a funcționării echipamentului; |
|
— |
o descriere a soluțiilor adoptate pentru a corespunde cerințelor directivei; |
|
— |
dovada necesară pentru a susține că soluțiile de proiectare au fost juste; această dovadă trebuie să includă rezultatele încercărilor efectuate de laboratorul adecvat al producătorului sau în numele său; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare, ale examinările efectuate etc.; |
|
— |
informații referitoare la calificări sau atestări. |
Organismul notificat trebuie:
4.1. să examineze documentația tehnică și să identifice componentele proiectate în conformitate cu dispozițiile relevante ale directivei.
Organismul notificat trebuie, în special:
|
— |
să evalueze materialele utilizate, dacă acestea nu sunt în conformitate cu dispozițiile relevante ale directivei; |
|
— |
să aprobe procedurile pentru asamblarea permanentă a componentelor echipamentului sau să verifice dacă acestea au fost avizate anterior; |
|
— |
să verifice dacă personalul care efectuează asamblarea permanentă a componentelor echipamentului sub presiune și încercările nedistructive este calificat sau atestat; |
4.2. să efectueze examinările necesare pentru a stabili dacă soluțiile adoptate de către producător respectă dispozițiile directivei;
4.3. să efectueze examinările necesare pentru a stabili dacă au fost aplicate în realitate dispozițiile relevante ale directivei;
5. Dacă proiectul respectă dispozițiile directivei care-l reglementează, organismul notificat trebuie să elibereze solicitantului un certificat CE de examinare de tip. Certificatul trebuie să conțină numele și adresa solicitantului, concluziile examinării, condițiile pentru a fi valabil și datele necesare pentru identificarea proiectului aprobat.
La certificat trebuie anexată o listă cu părțile relevante ale documentației tehnice, iar o copie trebuie să fie păstrată de organismul notificat.
Dacă organismul notificat refuză să elibereze producătorului sau reprezentantului autorizat al aceastuia stabilit în Comunitate un certificat CE de examinare de tip, organismul respectiv trebuie să prezinte motivele detaliate ale acestui refuz. Trebuie stabilite măsuri pentru o procedură de apel.
6. Solicitantul trebuie să informeze organismul notificat că deține documentația tehnică, referitoare la certificatul de examinare de tip CE, a tuturor modificărilor aduse la proiectul aprobat; acestea sunt supuse unei aprobări suplimentare, dacă pot afecta conformitatea cu cerințele directivei sau cu condițiile prescrise pentru utilizarea echipamentului. Această aprobare suplimentară trebuie acordată sub forma unei anexe la certificatul original CE de examinare de tip.
7. Fiecare organism notificat trebuie să comunice statelor membre informațiile relevante referitoare la certificatele CE de examinare de tip pe care le-a retras și, la cerere, la cele eliberate.
Fiecare organism notificat trebuie să comunice și celorlalte organisme notificate informații relevante referitoare la certificatele CE de examinare de tip pe care le-a retras sau refuzat.
8. Celelalte organisme notificate pot să obțină, la cerere, informații relevante referitoare la:
|
— |
certificatele CE de examinare a proiectului și anexele admise |
|
— |
certificatele CE de examinare a proiectului și anexele retrase. |
9. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să păstreze împreună cu documentația tehnică, menționată la punctul 3, copii după certificatele CE de examinare a proiectului și anexele acestora, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil.
Dacă nici producătorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este stabilit în Comunitate, obligația de a păstra disponibilă documentația tehnică îi revine persoanei care plasează produsul pe piața Comunității.
Modulul C1 (conformitatea cu tipul)
1. Acest modul descrie acea parte din procedură prin care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate garantează și declară că echipamentul sub presiune transportabil este în conformitate cu tipul descris în certificatul CE de examinare de tip și satisface cerințele directivei care-l reglementează. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe toate echipamentele sub presiune transportabile și să întocmească o declarație de conformitate scrisă.
2. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că procesul de fabricație prevede ca echipamentul sub presiune transportabil fabricat să fie în conformitate cu tipul descris în certificatul CE de examinare de tip și cu cerințele directivei care-l reglementeză.
3. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să păstreze o copie a declarației de conformitate timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil.
Dacă nici producătorul nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este stabilit în Comunitate, obligația de a păstra documentația tehnică disponibilă îi revine persoanei care plasează echipamentul sub presiune transportabil pe piața Comunității.
4. Evaluarea finală trebuie urmărită de către un organism notificat ales de către producător, prin vizite inopinate.
În timpul acestor vizite, organismul notificat trebuie:
|
— |
să se asigure că producătorul efectuează în realitate evaluarea finală; |
|
— |
să ia mostre de echipament sub presiune transportabil de la sediul de producție sau depozitare pentru a efectua verificări. Organismul notificat determină numărul de articole de echipament pe care le ia ca mostre și hotărăște dacă este necesar să efectueze sau să dispună să se efectueze, total sau parțial, evaluarea finală a mostrelor de echipament. |
Dacă unul sau mai multe din articolele de echipament sub presiune transportabil nu sunt conforme, organismul notificat trebuie să ia măsurile corespunzătoare.
Producătorul trebuie să atașeze numărul de identificare al organismului notificat pe fiecare articol de echipament sub presiune transportabil, pe răspunderea acestui organism.
Modulul D (asigurarea calității producției)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul care satisface obligațiile de la punctul 2 garantează și declară că echipamentul sub presiune transportabil vizat este în conformitate cu tipul descris în certificatul de CE examinare de tip și satisface cerințele directivei care-l reglementează. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să atașeze marcajul Π pe toate echipamentele sub presiune transportabile și să întocmească o declarație de conformitate scrisă. Marcajul Π trebuie să fie însotiț de numărul de identificare al organismului notificat care răspunde de supravegherea din partea Comunității, așa cum se specifică la punctul 4.
2. În faza de producție, la inspecția finală și la încercări, producătorul trebuie să aplice un sistem al calității aprobat, descris la punctul 3 și să se supună supravegherii, așa cum se specifică la punctul 4.
3. Sistemul calității
3.1. Producătorul trebuie să depună o cerere pentru evaluarea sistemului său de calitate la un organism de notificare ales de el.
Cererea trebuie să cuprindă:
|
— |
toate informațiile relevante privind echipamentul sub presiune transportabil vizat; |
|
— |
documentația privind sistemul calității; |
|
— |
documentația tehnică pentru tipul aprobat și o copie a certificatului CE de examinare de tip. |
3.2. Sistemul calității trebuie să asigure conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu tipul descris în certificatul CE de examinare de tip și cu cerințele directivei care-l reglementează.
Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de către producător trebuie să fie documentate într-un mod sistematic și ordonat, sub forma unor politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Documentația sistemului calității trebuie să permită o interpretare consecventă a programelor, planurilor, manualelor și evidențelor privind calitatea.
Aceasta trebuie să conțină în special o descriere adecvată privind:
|
— |
obiectivele calității și structura organizațională, responsabilitățile și atribuțiile managementului cu privire la calitatea echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
procesul de fabricație, tehnicile, procesele și măsurile sistematice pentru controlul calității și asigurarea calității ce vor fi utilizate, în special procedurile folosite; |
|
— |
examinările și încercările care vor fi efectuate înaintea, în timpul și după fabricație, precum și frecvența cu care vor fi efectuate; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat; |
|
— |
mijloacele de monitorizare a realizării calității cerute și funcționarea eficace a sistemului calității. |
3.3. Organismul notificat trebuie să evalueze sistemul calității pentru a hotărî dacă acesta satisface cerințele menționate la 3.2.
Echipa de audit trebuie să aibă cel puțin un membru cu experiență în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în discuție. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de inspecție la sediul producătorului.
Decizia trebuie notificată producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea. Trebuie stabilite măsuri pentru procedura de apel.
3.4. Producătorul trebuie să ofere garanția că îndeplinește obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat și să asigure că acesta rămâne satisfăcător și eficient.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calității despre orice adaptare intenționată a sistemului calității.
Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul calității modificat va satisface cerințele menționate la 3.2. sau dacă este necesară o reevaluare.
Acesta trebuie să notifice decizia sa producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea.
4. Supravegherea în atribuția organismului notificat
4.1. Scopul supravegherii este de a se asigura că producătorul îndeplinește în totalitate obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat.
4.2. Producătorul trebuie să permită organismului notificat accesul în scopuri de inspecție la sediile de producție, inspecție, încercare și depozitare și să pună la dispoziția acestuia toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația sistemului calității; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat etc. |
4.3. Organismul notificat trebuie să efectueze audituri periodice pentru a se asigura că producătorul menține și aplică sistemul calității și să ofere producătorului un raport de audit. Frecvența auditurilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încât să se efectueze o reevaluare completă la fiecare trei ani.
4.4 În plus, organismul notificat poate face vizite inopinate la producător. Necesitatea acestor vizite suplimentare și frecvența acestora sunt determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor operat de organismul notificat. În sistemul de control al vizitelor trebuie să se aibă în vedere, în mod special, următorii factori:
|
— |
categoria echipamentului; |
|
— |
rezultatele vizitelor anterioare de supraveghere; |
|
— |
necesitatea de a urmări o acțiune corectivă; |
|
— |
dacă este cazul, condițiile speciale legate de aprobarea sistemului; |
|
— |
modificările importante în organizarea, politica sau tehnicile producției. |
Dacă este necesar, în timpul acestor vizite organismul notificat poate să efectueze încercări sau să dispună efectuarea lor, pentru a verifica dacă sistemul calității funcționează corect. Organismul notificat trebuie să ofere producătorului un raport al vizitei și, dacă s-a efectuat o încercare, un buletin de analiză.
5. Producătorul trebuie să țină la dispoziția autorităților naționale, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil, următoarele:
|
— |
documentația menționată la punctul 3.1 liniuța a doua; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 3.4 al doilea paragraf; |
|
— |
deciziile și rapoartele de la organismul notificat, menționate la punctul 3.3 ultimul paragraf, punctul 3.4 ultimul paragraf, punctul 4.3 și 4.4. |
6. Fiecare organism notificat trebuie să comunice statelor membre informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras și, la cerere, cu privire la cele eliberate.
De asemenea, fiecare organism notificat trebuie să comunice și celorlaltor organisme notificate informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras sau refuzat.
Modulul D1 (asigurarea calității producției)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul care satisface obligațiile de la punctul 3 garantează și declară că articolele de echipament sub presiune transportabil vizat satisfac cerințele directivei care le reglementează. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe toate echipamentele sub presiune transportabile și să întocmească o declarație de conformitate scrisă. Marcajul Π trebuie să fie însotiț de numărul de identificare al organismului notificat care răspunde de supravegherea din partea Comunității, așa cum se specifică la punctul 5.
2. Producătorul trebuie să întocmească documentația tehnică descrisă în continuare.
Documentația tehnică trebuie să permită efectuarea unei evaluări a conformității echipamentului sub presiune transportabil cu dispozițiile directivei care-l reglementează. Aceasta trebuie, în măsura în care este relevant pentru respectiva evaluare, să se refere la proiectarea, fabricarea și funcționarea echipamentului sub presiune transportabil și să conțină:
|
— |
o descriere generală a echipamentului în discuție; |
|
— |
schițe și diagrame conceptuale de proiectare și de fabricație ale componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea schițelor și diagramelor amintite și a funcționării echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
o descriere a soluțiilor adoptate pentru a satisface cerințele directivei; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare, ale examinărilor efectuate etc.; |
|
— |
buletinele de analiză. |
3. Producătorul trebuie să aplice în procesul de producție, la inspecția finală și la încercări un sistem al calității aprobat, descris la punctul 4, și să se supună supravegherii, așa cum este descris la punctul 5.
4. Sistemul calității
4.1. Producătorul trebuie să depună o cerere pentru evaluarea sistemului său de calitate la un organism de notificare ales de el.
Cererea trebuie să cuprindă:
|
— |
toate informațiile relevante privind echipamentul sub presiune transportabil respectiv; |
|
— |
documentația privind sistemul calității; |
4.2. Sistemul calității trebuie să asigure conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerințele directivei care-l reglementează.
Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de către producător trebuie să fie documentate într-un mod sistematic și ordonat, sub forma unor politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Documentația sistemului calității trebuie să permită o interpretare consecventă a programelor, planurilor, manualelor și evidențelor privind calitatea.
Aceasta trebuie să conțină în special o descriere adecvată privind:
|
— |
obiectivele calității și structura organizațională, responsabilitățile și atribuțiile managementului cu privire la calitatea echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
fabricația, tehnicile pentru controlul calității și asigurarea calității, procesele și măsurile sistematice ce vor fi utilizate; |
|
— |
examinările și încercările care vor fi efectuate înaintea, în timpul și după fabricație, precum și frecvența cu care vor fi efectuate; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat; |
|
— |
mijloacele de monitorizare a obținerii calității cerute și funcționării eficace a sistemului calității. |
4.3. Organismul notificat trebuie să evalueze sistemul calității pentru a hotărî dacă acesta satisface cerințele menționate la 4.2.
Echipa de audit trebuie să aibă cel puțin un membru cu experiență în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil vizat. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de inspecție la sediul producătorului.
Decizia trebuie notificată producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea. Trebuie stabilite măsuri pentru procedura de apel.
4.4. Producătorul trebuie să ofere garanția că îndeplinește obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat și să asigure că acesta rămâne satisfăcător și eficient.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calității despre orice adaptare intenționată a sistemului calității.
Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul calității modificat va satisface cerințele menționate la punctul 4.2 sau dacă este necesară o reevaluare.
Acesta trebuie să notifice decizia sa producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată a evaluării.
5. Supravegherea în atribuția organismului notificat
5.1. Scopul supravegherii este de a se asigura că producătorul îndeplinește în totalitate obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat.
5.2. Producătorul trebuie să permită organismului notificat accesul în scopuri de inspecție la sediile de producție, inspecție, încercare și depozitare și să pună la dispoziția acestuia toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația sistemului calității; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat etc. |
5.3. Organismul notificat trebuie să efectueze audituri periodice pentru a se asigura că producătorul menține și aplică sistemul calității și să ofere producătorului un raport de audit. Frecvența auditurilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încât să se efectueze o reevaluare completă la fiecare trei ani.
5.4 În plus, organismul notificat poate face vizite inopinate la producător. Necesitatea acestor vizite suplimentare și frecvența acestora sunt determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor operat de organismul notificat. În sistemul de control al vizitelor, trebuie să se aibă în vedere, în mod special, următorii factori:
|
— |
categoria echipamentului; |
|
— |
rezultatele vizitelor anterioare de supraveghere; |
|
— |
necesitatea de a urmări o acțiune corectivă; |
|
— |
dacă este cazul, condițiile speciale legate de aprobarea sistemului; |
|
— |
modificările importante în organizarea, politica sau tehnicile producției. |
Dacă este necesar, în timpul acestor vizite organismul notificat poate să efectueze încercări sau să dispună efectuarea lor, pentru a verifica dacă sistemul calității funcționează corect. Organismul notificat trebuie să ofere producătorului un raport al vizitei și, dacă s-a efectuat o încercare, un buletin de analiză.
6. Producătorul trebuie să țină la dispoziția autorităților naționale, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil, următoarele:
|
— |
documentația menționată la punctul 2; |
|
— |
documentația menționată la punctul 4.1 a doua liniuță; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 4.4 al doilea paragraf; |
|
— |
deciziile și rapoartele de la organismul notificat, menționate la punctul 4.3 ultimul paragraf, punctul 4.4 ultimul paragraf, punctul 5.3 și 5.4. |
7. Fiecare organism notificat trebuie să comunice statelor membre informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras și, la cerere, cu privire la cele eliberate.
Fiecare organism notificat trebuie să comunice celorlaltor organisme notificate informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras sau refuzat.
Modulul E (asigurarea calității produsului)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul care satisface obligațiile de la punctul 2 garantează și declară că articolul de echipament sub presiune transportabil este în conformitate cu tipul descris în certificatul CE de examinare de tip și satisface cerințele directivei care-l reglementează. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe fiecare produs și să întocmească o declarație de conformitate scrisă. Marcajul Π trebuie să fie însotiț de numărul de identificare al organismului notificat care răspunde de supravegherea din partea Comunității, așa cum se specifică la punctul 4.
2. Producătorul trebuie să aplice în procesul de producție, la inspecția finală și la încercări un sistem al calității aprobat, descris la punctul 3, și să se supună supravegherii, așa cum este descris la punctul 4.
3. Sistemul calității
3.1. Producătorul trebuie să depună o cerere pentru evaluarea sistemului său de calitate la un organism de notificare ales de el.
Cererea trebuie să cuprindă:
|
— |
toate informațiile relevante privind echipamentul sub presiune transportabil vizat; |
|
— |
documentația privind sistemul calității; |
|
— |
documentația tehnică pentru tipul aprobat și o copie a certificatului CE de examinare de tip. |
3.2. În cadrul sistemului calității, trebuie examinat fiecare articol de echipament sub presiune transportabil și trebuie efectuate încercările corespunzătoare pentru a se asigura conformitatea acestuia cu dispozițiile directivei care-l reglementează. Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de către producător trebuie să fie documentate într-un mod sistematic și ordonat, sub forma unor politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Documentația sistemului calității trebuie să permită o interpretare consecventă a programelor, planurilor, manualelor și evidențelor privind calitatea.
Aceasta trebuie să conțină în special o descriere adecvată privind:
|
— |
obiectivele calității și structura organizațională, responsabilitățile și atribuțile managementului cu privire la calitatea echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
examinările și încercările care vor fi efectuate după fabricație; |
|
— |
mijloacele de monitorizare a funcționării eficace a sistemului calității. |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat. |
3.3. Organismul notificat trebuie să evalueze sistemul calității pentru a hotărî dacă acesta satisface cerințele menționate la 3.2.
Echipa de audit trebuie să aibă cel puțin un membru cu experiență în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil vizat. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de inspecție la sediul producătorului.
Decizia trebuie notificată producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată a evaluării. Trebuie stabilite măsuri pentru procedura de apel.
3.4. Producătorul trebuie să ofere garanția că îndeplinește obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat și să asigure că acesta rămâne satisfăcător și eficient.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calității despre orice adaptare intenționată a sistemului calității.
Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul calității modificat va satisface cerințele menționate la 3.2. sau dacă este necesară o reevaluare.
Acesta trebuie să notifice decizia sa producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea.
4. Supravegherea în atribuția organismului notificat
4.1. Scopul supravegherii este de a se asigura că producătorul îndeplinește în totalitate obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat.
4.2. Producătorul trebuie să permită organismului notificat accesul în scopuri de inspecție la sediile de producție, inspecție, încercare și depozitare și să pună la dispoziția acestuia toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația sistemului calității; |
|
— |
documentația tehnică; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat etc. |
4.3. Organismul notificat trebuie să efectueze audituri periodice pentru a se asigura că producătorul menține și aplică sistemul calității și să ofere producătorului un raport de audit. Frecvența auditurilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încât să se efectueze o reevaluare completă la fiecare trei ani.
4.4 În plus, organismul notificat poate face vizite inopinate la producător. Necesitatea acestor vizite suplimentare și frecvența acestora sunt determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor operat de organismul notificat. În sistemul de control al vizitelor, trebuie să se aibă în vedere, în mod special, următorii factori:
|
— |
categoria echipamentului; |
|
— |
rezultatele vizitelor anterioare de supraveghere; |
|
— |
necesitatea de a urmări o acțiune corectivă; |
|
— |
dacă este cazul, condițiile speciale legate de aprobarea sistemului; |
|
— |
modificările importante în organizarea, politica sau tehnicile producției. |
Dacă este necesar, în timpul acestor vizite organismul notificat poate să efectueze încercări sau să dispună efectuarea lor, pentru a verifica dacă sistemul calității funcționează corect. Organismul notificat trebuie să ofere producătorului un raport al vizitei și, dacă s-a efectuat o încercare, un buletin de analiză.
5. Producătorul trebuie să țină la dispoziția autorităților naționale, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil, următoarele:
|
— |
documentația menționată la punctul 3.1 liniuța a doua; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 3.4 al doilea paragraf; |
|
— |
deciziile și rapoartele de la organismul notificat menționate la punctul 3.3 ultimul paragraf, punctul 3.4 ultimul paragraf, punctul 4.3 și punctul 4.4. |
6. Fiecare organism notificat trebuie să comunice statelor membre informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras și, la cerere, cu privire la cele eliberate.
Fiecare organism notificat trebuie să comunice celorlaltor organisme notificate informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras sau refuzat.
Modulul E1 (asigurarea calității producției)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul care satisface obligațiile de la punctul 3, garantează și declară că echipamentul sub presiune transportabil satisface cerințele directivei care le reglementează. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe fiecare articol de echipament sub presiune transportabil și să întocmească o declarație de conformitate scrisă. Marcajul Π trebuie să fie însotiț de numărul de identificare al organismului notificat care răspunde de supravegherea din partea Comunității, așa cum se specifică la punctul 5.
2. Producătorul trebuie să întocmească documentația tehnică descrisă în continuare.
Documentația tehnică trebuie să permită efectuarea unei evaluări a conformității echipamentului sub presiune transportabil cu cerințele directivei care-l reglementează. Aceasta trebuie, în măsura în care este relevant pentru respectiva evaluare, să se refere la proiectarea, fabricarea și funcționarea echipamentului sub presiune transportabil și să conțină:
|
— |
o descriere generală a echipamentului vizat; |
|
— |
schițe și diagrame conceptuale de proiectare și fabricare ale componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea schițelor și diagramelor amintite și a funcționării echipamentului; |
|
— |
o descriere a soluțiilor adoptate pentru a corespunde cerințelor directivei; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare, ale examinările efectuate etc.; |
|
— |
buletinele de analiză. |
3. Producătorul trebuie să aplice, la inspecția finală și la încercările echipamentului sub presiune transportabil, un sistem al calității aprobat, descris la punctul 4, și să se supună supravegherii, așa cum este descris la punctul 5.
4. Sistemul calității
4.1. Producătorul trebuie să depună o cerere pentru evaluarea sistemului său de calitate la un organism de notificare ales de el.
Cererea trebuie să cuprindă:
|
— |
toate informațiile relevante privind echipamentul sub presiune transportabil vizat; |
|
— |
documentația privind sistemul calității. |
4.2 În cadrul sistemului calității, trebuie examinat fiecare articol de echipament sub presiune transportabil și trebuie efectuate încercările corespunzătoare pentru a se asigura conformitatea acestuia cu dispozițiile directivei aplicabile. Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de către producător trebuie să fie documentate într-un mod sistematic și ordonat, sub forma unor politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Documentația sistemului calității trebuie să permită o interpretare consecventă a programelor, planurilor, manualelor și evidențelor privind calitatea.
Aceasta trebuie să conțină în special o descriere adecvată privind:
|
— |
obiectivele calității și structura organizațională, responsabilitățile și posibilitățile gestionării cu privire la calitatea echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
tehnicile utilizate pentru montarea componentelor; |
|
— |
examinările și încercările care vor fi efectuate după fabricație; |
|
— |
mijloacele de monitorizare a funcționării eficace a sistemului calității; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat. |
4.3. Organismul notificat trebuie să evalueze sistemul calității pentru a hotărî dacă acesta satisface cerințele menționate la 4.2.
Echipa de audit trebuie să aibă cel puțin un membru cu experiență în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în discuție. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de inspecție la sediul producătorului.
Decizia trebuie notificată producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată a evaluării Trebuie stabilite măsuri pentru procedura de apel.
4.4. Producătorul trebuie să ofere garanția că îndeplinește obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat și să asigure că acesta rămâne satisfăcător și eficient.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calității despre orice adaptare intenționată a sistemului calității.
Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul calității modificat va satisface cerințele menționate la 4.2. sau dacă este necesară o reevaluare.
Acesta trebuie să notifice decizia sa producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea.
5. Supravegherea în atribuția organismului notificat
5.1. Scopul supravegherii este de a se asigura că producătorul îndeplinește în totalitate obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat.
5.2. Producătorul trebuie să permită organismului notificat accesul în scopuri de inspecție la sediile de producție, inspecție, încercare și depozitare și să pună la dispoziția acestuia toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația sistemului calității; |
|
— |
documentația tehnică; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat etc. |
5.3. Organismul notificat trebuie să efectueze audituri periodice pentru a se asigura că producătorul menține și aplică sistemul calității și să ofere producătorului un raport de audit. Frecvența auditurilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încât să se efectueze o reevaluare completă la fiecare trei ani.
5.4 În plus, organismul notificat poate face vizite inopinate la producător. Necesitatea acestor vizite suplimentare și frecvența acestora sunt determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor operat de organismul notificat. În sistemul de control al vizitelor trebuie să se aibă în vedere, în mod special, următorii factori:
|
— |
categoria echipamentului; |
|
— |
rezultatele vizitelor anterioare de supraveghere; |
|
— |
necesitatea de a urmări o acțiune corectivă; |
|
— |
dacă este cazul, condițiile speciale legate de aprobarea sistemului; |
|
— |
modificările importante în organizarea, politica sau tehnicile producției. |
Dacă este necesar, în timpul acestor vizite organismul notificat poate să efectueze încercări sau să dispună efectuarea lor, pentru a verifica dacă sistemul calității funcționează corect. Organismul notificat trebuie să ofere producătorului un raport al vizitei și, dacă s-a efectuat o încercare, un buletin de analiză.
6. Producătorul trebuie să țină la dispoziția autorităților naționale, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil, următoarele:
|
— |
documentația menționată la punctul 2; |
|
— |
documentația menționată la punctul 4.1 a treia liniuță; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 4.4 al doilea paragraf; |
|
— |
deciziile și rapoartele de la organismul notificat menționate la punctul 4.3 ultimul paragraf, punctul 4.4 ultimul paragraf, punctul 5.3 și 5.4. |
7. Fiecare organism notificat trebuie să comunice statelor membre informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras și, la cerere, cu privire la cele pe care le-a acordat.
Fiecare organism notificat trebuie să comunice celorlaltor organisme notificate informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras sau refuzat.
Modulul F (verificarea produsului)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate garantează și declară că echipamentul sub presiune transportabil, supus dispozițiilor de la punctul 3, este în conformitate cu tipul descris:
|
— |
în certificatul CE de examinare de tip sau |
|
— |
în certificatul CE de examinare a proiectului |
și satisface cerințele directivei aplicabile.
2. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că procesul de fabricație necesită ca echipamentul sub presiune transportabil să fie conform cu tipul descris:
|
— |
în certificatul CE de examinare de tip sau |
|
— |
în certificatul CE de examinare a proiectului |
și satisface cerințele directivei aplicabile.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe toate echipamentele sub presiune transportabile și să întocmească o declarație de conformitate.
3. Organismul notificat trebuie să efectueze examinările și încercările corespunzătoare pentru a verifica dacă echipamentul sub presiune transportabil este conform cu cerințele relevante ale directivei, prin examinarea și încercarea fiecărui produs în parte, potrivit punctul 4.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să păstreze o copie a declarației de conformitate timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil.
4. Verificarea prin examinarea și încercarea fiecărui articol de echipament sub presiune transportabil
4.1. Fiecare articol de echipament sub presiune transportabil trebuie examinat individual și trebuie să fie supus unor examinări și încercări corespunzătoare pentru a verifica dacă este conform tipului și cerințelor directivei care-l reglementează.
Organismul notificat trebuie, în mod special:
|
— |
să verifice dacă personalul care efectuează montarea permanentă a componentelor și testele nedistructive este calificat sau atestat; |
|
— |
să verifice certificatul emis de către producătorul materialelor; |
|
— |
să efectueze inspecția finală și încercarea de verificare sau să să dispună efectuarea lor și, dacă este cazul, să examineze dispozitivele de siguranță. |
4.2. Organismul de notificare trebuie să aplice numărul său de identificare sau să dispună aplicarea sa la fiecare articol de echipament sub presiune transportabil și să întocmească un certificat de conformitate scris referitor la încercările efectuate.
4.3. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să garanteze că certificatele de conformitate emise de către organismul notificat pot fi puse la dispoziție.
Modulul G (verificarea unității CE)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul garantează și declară că echipamentul sub presiune transportabil care a fost pus în circulație cu certificatul menționat la punctul 4.1 satisface cerințele directivei care-l reglementează. Producătorul sau reprezentantul autorizat al aceastuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe echipament și să întocmească o declarație de conformitate.
2. Producătorul trebuie să depună o cerere pentru verificarea unitară la un organism notificat ales de el.
Cererea trebuie să conțină:
|
— |
numele și adresa producătorului, precum și localizarea echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
o declarație scrisă că același solicitant nu a depus o cerere la alt organism notificat; |
|
— |
documentația tehnică. |
3. Documentația tehnică trebuie să permită efectuarea evaluării conformității echipamentului sub presiune transportabil cu cerințele directivei care-l reglementează și înțelegerea proiectului, fabricației și funcționării echipamentului sub presiune transportabil.
Documentația tehnică trebuie să conțină:
|
— |
o descriere generală a echipamentului vizat; |
|
— |
schițe și diagrame conceptuale de proiectare și fabricare ale componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea schițelor și diagramelor amintite și a funcționării echipamentului; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare, ale examinărilor efectuate etc.; |
|
— |
buletinele de analiză; |
|
— |
detaliile corespunzătoare referitoare la aprobarea procedurilor de fabricare și încercare și la calificările și atestările personalului implicat. |
Organismul notificat trebuie să examineze proiectul și construcția fiecărui articol de echipament sub presiune transportabil și să efectueze încercările corespunzătoare în timpul fabricației, pentru a asigura conformitatea acestuia cu cerințele directivei care-l reglementează.
4.1. Organismul notificat trebuie să aplice numărul său de identificare sau să dispună aplicarea sa la echipamentul sub presiune transportabil și să întocmească un certificat de conformitate pentru încercările efectuate. Acest certificat trebuie păstrat timp de 10 ani.
4.2. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să garanteze că declarația de conformitate și certificatul de conformitate emise de către organismul notificat pot fi puse la dispoziție, la cerere.
Organismul notificat trebuie, în mod special:
|
— |
să examineze documentația tehnică referitoare la tehnicile de proiectare și fabricație; |
|
— |
să evalueze materialele utilizate, dacă acestea nu sunt în conformitate cu dispozițiile relevante ale directivei și să verifice certificatele emise de către producătorul materialelor; |
|
— |
să aprobe procedurile pentru montarea permanentă a elementelor echipamentului sub presiune; |
|
— |
să verifice calificările sau atestările necesare; |
|
— |
să efectueze inspecția finală, să efectueze încercarea de verificare sau să dispună efectuarea sa și să examineze dispozitivele de siguranță, dacă este cazul. |
Modulul H (asigurarea totală a calității)
1. Acest modul descrie procedura prin care producătorul care satisface obligațiile de la punctul 2 garantează și declară că echipamentul sub presiune transportabil în discuție satisface cerințele directivei aplicabile. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să aplice marcajul Π pe fiecare articol de echipament sub presiune și să întocmească o declarație de conformitate scrisă. Marcajul Π trebuie să fie însoțit de numărul de identificare al organismului notificat care răspunde de supravegherea din partea Comunității, așa cum se specifică la punctul 4.
2. Producătorul trebuie să aplice în proiectare, în fabricație, la inspecția finală și la încercări un sistem al calității aprobat, descris la punctul 3, și să se supună supravegerii, așa cum este descris la punctul 4.
3. Sistemul calității
3.1. Producătorul trebuie să depună o cerere pentru evaluarea sistemului său de calitate la un organism de notificare ales de el.
Cererea trebuie să cuprindă:
|
— |
toate informațiile relevante privind echipamentul sub presiune transportabil în discuție; |
|
— |
documentația privind sistemul calității. |
3.2. Sistemul calității trebuie să asigure conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu cerințele directivei care-l reglementează.
Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de către producător trebuie să fie documentate într-un mod sistematic și ordonat sub forma unor politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Documentația sistemului calității trebuie să permită o interpretare potrivită a măsurilor procedurale și de calitate, cum ar fi programele, planurile, manualele și evidențele.
Aceasta trebuie să conțină în special o descriere adecvată privind:
|
— |
obiectivele calității și structura organizațională, responsabilitățile și atribuțiile managementului cu privire la calitatea proiectului și calitatea produsului; |
|
— |
specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv standardele, care vor fi aplicate; |
|
— |
tehnicile de control a proiectului și de verificare a proiectului, procesele și măsurile sistematice ce vor fi utilizate în proiectarea echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
tehnicile corespunzătoare pentru fabricație, controlul calității și asigurarea calității și măsurile sistematice ce vor fi utilizate; |
|
— |
examinările și încercările care vor fi efectuate înaintea, în timpul și după fabricație și frecvența cu care acestea vor fi efectuate; |
|
— |
înregistrările calității, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat; |
|
— |
mijloacele de monitorizare a obținerii nivelului necesar al proiectului și calității echipamentului sub presiune transportabil și a funcționării eficace a sistemului calității; |
3.3. Organismul notificat trebuie să evalueze sistemul calității pentru a hotărî dacă acesta satisface cerințele menționate la 3.2.
Echipa de audit trebuie să aibă cel puțin un membru cu experiență în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil în discuție. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de inspecție la sediul producătorului.
Decizia trebuie notificată producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea. Trebuie stabilite măsuri pentru procedura de apel.
3.4. Producătorul trebuie să ofere garanția că îndeplinește obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat și să asigure că acesta rămâne satisfăcător și eficient.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calității despre orice adaptare intenționată a sistemului calității.
Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul calității modificat va satisface cerințele menționate la 3.2. sau dacă este necesară o reevaluare.
Acesta trebuie să notifice decizia sa producătorului. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea.
4. Supravegherea în atribuția organismului notificat
4.1. Scopul supravegherii este de a se asigura că producătorul îndeplinește în totalitate obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat.
4.2. Producătorul trebuie să permită organismului notificat accesul în scopuri de inspecție la locurile de proiectare, producție, inspecție, încercare și depozitare și să pună la dispoziția acestuia toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația sistemului calității; |
|
— |
evidențele privind calitatea prevăzute în partea de proiectare a sistemului calității, de ex. rezultatele analizelor, calculelor, încercărilor etc.; |
|
— |
evidențele privind calitatea prevăzute în partea de fabricație a sistemului calității, de ex. rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat etc. |
4.3. Organismul notificat trebuie să efectueze audituri periodice pentru a se asigura că producătorul menține și aplică sistemul calității și să ofere producătorului un raport de audit. Frecvența auditurilor periodice trebuie să fie astfel stabilită încât să se efectueze o reevaluare completă la fiecare trei ani.
4.4 În plus, organismul notificat poate face vizite inopinate la producător. Necesitatea acestor vizite suplimentare și frecvența acestora sunt determinate pe baza unui sistem de control al vizitelor operat de organismul notificat. În sistemul de control al vizitelor trebuie să se aibă în vedere, în mod special, următorii factori:
|
— |
categoria echipamentului; |
|
— |
rezultatele vizitelor anterioare de supraveghere; |
|
— |
necesitatea de a urmări o acțiune corectivă; |
|
— |
dacă este cazul, condițiile speciale legate de aprobarea sistemului; |
|
— |
modificările importante în organizarea, politica sau tehnicile fabricației. |
Dacă este necesar, în timpul acestor vizite organismul notificat poate să efectueze încercări sau dispună efectuarea lor, pentru a verifica dacă sistemul calității funcționează corect. Organismul notificat trebuie să ofere producătorului un raport al vizitei și, dacă s-a efectuat o încercare, un buletin de analiză.
5. Producătorul trebuie să țină la dispoziția autorităților naționale, timp de 10 ani de la fabricarea ultimului echipament sub presiune transportabil, următoarele:
|
— |
documentația menționată la punctul 3.1 liniuța a doua; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 3.4 al doilea paragraf; |
|
— |
deciziile și rapoartele de la organismul notificat menționate la punctul 3.3 ultimul paragraf, punctul 3.4 ultimul paragraf, punctul 4.3 și punctul 4.4. |
6. Fiecare organism notificat trebuie să comunice statelor membre informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras și, la cerere, cu privire la cele eliberate.
Fiecare organism notificat trebuie să comunice și celorlaltor organisme notificate informațiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate pe care le-a retras sau refuzat.
Modulul H1 (asigurarea totală a calității, cu examinarea proiectului și supravegherea specială a încercării finale)
1. Pe lângă cerințele de la modulul H, mai sunt valabile următoarele:
|
(a) |
producătorul trebuie să depună la organismul notificat o cerere pentru examinarea proiectului; |
|
(b) |
cererea trebuie să permită înțelegerea proiectului, fabricației și funcționării echipamentului sub presiune transportabil și evaluarea conformității cu cerințele relevante ale directivei. Aceasta trebuie să includă:
|
|
(c) |
organismul notificat trebuie să examineze aplicarea și, dacă proiectul satisface cerințele directivei care-l reglementează, să elibereze solicitantului un certificat CE de examinare a proiectului. Certificatul trebuie să conțină concluziile examinării, condițiile pentru valabilitatea sa, datele necesare pentru identificarea proiectului aprobat și, dacă este oportun, o descriere a funcționării echipamentului sub presiune transportabil; |
|
(d) |
solicitantul trebuie să informeze organismul notificat care a eliberat certificatul CE de examinare a proiectului despre toate modificările aduse la proiectul aprobat. Modificările la proiectul aprobat trebuie să primească o aprobare suplimentară de la organismul notificat care a eliberat certificatul CE de examinare a proiectului, dacă acestea pot afecta conformitatea cu cerințele directivei sau cu condițiile prescrise pentru utilizarea echipamentul sub presiune transportabil. Această aprobare suplimentară trebuie acordată sub forma unei anexe la certificatul original CE de examinare a proiectului; |
|
(e) |
fiecare organism notificat trebuie să comunice și celorlaltor organisme notificate informațiile relevante referitoare la certificatele CE de examinare a proiectului, pe care le-a retras sau refuzat. |
2. Evaluarea finală este supusă unei supravegheri sporite, sub forma unor vizite inopinate ale organismului notificat. În cursul acestor vizite, organismul notificat trebuie să efectueze examinări ale echipamentului sub presiune transportabil.
PARTEA II
PROCEDURA DE REEVALUARE A CONFORMITĂȚII
1. Această procedură descrie metoda prin care se asigură că echipamentul sub presiune transportabil plasat pe piață conform descrierii de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) corespunde dipozițiilor relevante din Directivele 94/55/CE și 96/49/CE.
2. Utilizatorul trebuie să pună la dispoziția unui organism notificat informațiile referitoare la echipamentul sub presiune transportabil plasat pe piață, astfel încât organismul să poată identifica cu precizie echipamentul (originea, regulile de proiectare și, în cazul buteliilor de acetilenă, masa poroasă). Utilizatorul trebuie, dacă este cazul, să notifice orice restricții prescrise privind utilizarea și să înainteze note referitoare la orice posibilă deteriorare sau la reparațiile care au fost efectuate.
De asemenea, organismul notificat trebuie să verifice dacă ventilele și alte accesorii care au o funcție de securitate directă asigură un grad de securitate la nivelul aceluia definit în conformitate cu articolul 3 al prezentei directive.
3. Organismul notificat trebuie să verifice dacă echipamentul sub presiune transportabil, care a fost lansat pe piață, oferă cel puțin același grad de securitate ca echipamentul sub presiune transportabil menționat în Directivele 94/55/CE și 96/49/CE. Verificarea trebuie să fie efectuată pe baza documentelor prezentate în conformitate cu punctul 2 și, dacă este cazul, a altor inspecții.
4. Dacă rezultatele verificărilor de mai sus sunt satisfăcătoare, echipamentul sub presiune transportabil trebuie să fie supus la inspecțiile periodice prevăzute în Anexa IV, Partea III.
5. În cazul recipientelor fabricate în serie, inclusiv ventilele și alte accesorii ale acestora utilizate la transport, pot fi efectuate operații relevante de reevaluare a conformității în cadrul inspecțiilor individuale ale echipamentului, conform indicațiilor de la punctul 3 și 4 de mai sus, de către un organism autorizat, cu condiția ca un organism notificat să fi efectuat anterior operațiile relevante de reevaluare a conformității indicate la punctul 3.
PARTEA III
PROCEDURILE PENTRU INSPECȚIA PERIODICĂ
Modulul 1 (inspecția periodică a produselor)
1. Acest modul descrie procedura prin care un proprietar sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul garantează că echipamentul sub presiune transportabil supus procedurii de la punctul 3 continuă să satisfacă cerințele prezentei directive.
2. Pentru a satisface cerințele menționate la punctul 1, proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul trebuie să ia toate măsurile, pentru a garanta că în condițiile de utilizare și întreținere se asigură conformitatea continuă a echipamentului sub presiune transportabil cu cerințele prezentei directive, în special astfel încât:
|
— |
echipamentul sub presiune transportabil să fie utilizat în scopul prevăzut; |
|
— |
să fie umplut în centre de umplere corespunzătoare; |
|
— |
să se efectueze orice operație de întreținere sau reparare; |
|
— |
să se efectueze inspecțiile periodice necesare. |
Toate măsurile întreprinse trebuie înregistrate în documente și ținute la dispoziția autorităților naționale de către proprietar sau reprezentantul autorizat al aceastuia stabilit în Comunitate sau de către deținător.
Organismul de inspecție trebuie să efectueze examinările și încercările corespunzătoare, pentru a verifica conformitatea echipamentului sub presiune transportabil cu dispozițiile relevante ale directivei, prin examinarea și încercarea fiecărui produs.
3.1. Toate echipamentele sub presiune transportabile trebuie examinate în mod individual și trebuie efectuate încercările corespunzătoare, stabilite în anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE, pentru a verifica dacă acesta satisface cerințele directivelor respective.
3.2. Organismul de inspecție trebuie să aplice numărul său de identificare sau să dispună aplicarea sa pe fiecare produs inspectat periodic imediat după data inspecției periodice și să elaboreze un certificat de inspecție periodică scris. Certificatul se poate referi la un număr de articole de echipament (certificat de grup).
3.3. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul trebuie să păstreze certificatul de inspecție periodică necesar conform punctul 3.2, precum și documentele necesare conform punctul 2, cel puțin până la următoarea inspecție periodică.
Modulul 2 (inspecția periodică prin asigurarea calității)
1. Acest modul descrie următoarele proceduri:
|
— |
procedura prin care proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul, care satisfac obligațiile de la punctul 2, asigură și declară că echipamentul sub presiune transportabil continuă să satisfacă cerințele prezentei directive. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul trebuie să aplice data inspecției periodice pe toate echipamentele sub presiune transportabile și să întocmească o declarație scrisă de conformitate. Data inspecției periodice trebuie să fie însoțită de numărul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea, conform specificației de la punctul 4; |
|
— |
procedura prin care, în cazul inspecției rezervoarelor efectuate de către organismul autorizat în conformitate cu articolul 6 alineatul (1), organismul autorizat care satisface obligațiile de la punctul 2 ultimul paragraf certifică faptul că echipamentul sub presiune transportabil continuă să satisfacă cerințele prezentei directive. Organismul autorizat trebuie să aplice data inspecției periodice pe tot echipamentul sub presiune transportabil și să elaboreze un certificat de inspecție periodică. |
Data inspecției periodice trebuie însoțită de numărul de identificare al organismului autorizat.
2. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul trebuie să ia toate măsurile necesare, pentru a garanta că în condițiile de utilizare și întreținere existente se asigură conformitatea permanentă a echipamentului sub presiune transportabil cu cerințele prezentei directive, în special astfel încât:
|
— |
echipamentul sub presiune transportabil să fie utilizat în scopul prevăzut; |
|
— |
să fie umplut în centre de umplere corespunzătoare; |
|
— |
să se efectueze orice operație de întreținere sau reparare; |
|
— |
să se efectueze inspecțiile periodice necesare. |
Toate măsurile întreprinse trebuie înregistrate în documente și ținute la dispoziția autorităților naționale de către proprietar sau de către reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau de către deținător.
Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul trebuie să garanteze că are la dispoziție personalul calificat și facilitățile necesare, conform specificațiilor din Anexa I, punctul 3 - 6, pentru inspecțiile periodice.
Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat trebuie să folosească un sistem al calității aprobat pentru inspecțiile și încercările periodice ale echipamentului, specificat la punctul 3, și să se supună supravegherii, conform specificațiilor de la punctul 4.
3. Sistemul calității
3.1. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat trebuie să depună o cerere pentru evaluarea sistemului său de calitate pentru echipamentul sub presiune transportabil, la un organism notificat ales de el.
Cererea trebuie să conțină:
|
— |
informații importante referitoare la echipamentul sub presiune transportabil supus inspecției periodice; |
|
— |
documentația referitoare la sistemul calității. |
3.2. În cadrul sistemului calității, trebuie examinat fiecare articol de echipament sub presiune transportabil și trebuie efectuate încercări pentru a asigura conformitatea sa cu cerințele stabilite în anexele la Directivele 94/55/CE și 96/49/CE. Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de către producător trebuie documentate într-un mod sistematic și ordonat, sub formă de politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Documentația sistemului calității trebuie să permită o interpretare consecventă a programelor, planurilor, manualelor și evidențelor privind calitatea.
Aceasta trebuie să conțină, în special, o descriere adecvată privind:
|
— |
obiectivele calității și structura organizațională, responsabilitățile și atribuțiile managementului cu privire la calitatea echipamentului sub presiune transportabil; |
|
— |
examinările și încercările ce trebuie efectuate la o inspecție periodică; |
|
— |
mijloacele de monitorizare a funcționării eficace a sistemului calității; |
|
— |
evidențele privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat. |
3.3. Organismul notificat trebuie să evalueze sistemul calității pentru a hotărî dacă acesta satisface cerințele menționate la 3.2.
Echipa de audit trebuie să aibă cel puțin un membru cu experiență în evaluarea echipamentului sub presiune transportabil vizat. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de inspecție la sediul proprietarului sau al reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau al deținătorului sau al organismului autorizat.
Decizia trebuie notificată proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorului sau organismului autorizat. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea.
3.4. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat trebuie să ofere garanția că îndeplinește obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat și să asigure că acesta rămâne satisfăcător și eficient.
Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul calității despre orice adaptare intenționată a sistemului calității.
Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul calității modificat va satisface cerințele menționate la 3.2. sau dacă este necesară o reevaluare.
Acesta trebuie să notifice decizia sa proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorului sau organismului autorizat. Notificarea trebuie să conțină concluziile examinării și decizia întemeiată privind evaluarea.
4. Supravegherea în atribuția organismului notificat
4.1. Scopul supravegherii este de a se asigura că proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat îndeplinește în totalitate obligațiile ce decurg din sistemul calității aprobat.
4.2. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat trebuie să permită organismului notificat accesul în scopuri de inspecție la sediile de producție, inspecție, încercare și depozitare și să pună la dispoziția acestuia toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația sistemului calității; |
|
— |
documentația tehnică; |
|
— |
evidențele privind calitatea, de ex. rapoartele de inspecție și datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările și atestările personalului implicat etc. |
4.3. Organismul notificat trebuie să efectueze audituri periodice, pentru a se asigura că proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat menține și aplică sistemul calității și să ofere proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorului sau organismului autorizat un raport de audit.
4.4. În plus, organismul notificat poate face vizite inopinate la proprietar sau la reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau la deținător sau la organismul autorizat. În timpul acestor vizite, organismul notificat poate, dacă este necesar, să efectueze încercări sau dispună efectuarea lor, pentru a verifica, dacă este necesar, că sistemul calității funcționează corect. Organismul notificat trebuie să ofere proprietarului sau reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorului sau organismului autorizat un raport al vizitei și, dacă s-a efectuat o încercare, un buletin de analiză.
5. Proprietarul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate sau deținătorul sau organismul autorizat trebuie să țină la dispoziția autorităților naționale, timp de 10 ani de la data ultimei inspecții periodice a echipamentul sub presiune transportabil, următoarele:
|
— |
documentația menționată la punctul 3.1 al doilea paragraf; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 3.4 al doilea paragraf; |
|
— |
deciziile și rapoartele de la organismul notificat menționate la punctul 3.3 ultimul paragraf, punctul 3.4 ultimul paragraf, punctul 4.3 și punctul 4.4. |
ANEXA V
MODULELE CE TREBUIE URMĂRITE PENTRU EVALUAREA CONFORMITĂȚII
Următoarele tabele arată care din modulele de evaluare a conformității, descrise la Anexa IV Partea I, trebuie urmărite în cazul echipamentelor sub presiune transportabile definite la articolul 2 alineatul (1).
|
Categoria echipamentului sub presiune transportabil |
Modulele |
|
1.Recipiente la care produsul dintre presiunea de încercare și capacitate nu depășește 100 MPa x litru (1 000 bari x litru) |
A1; sau B în combinație cu C1 |
|
2.Recipiente la care produsul dintre presiunea de încercare și capacitate depășește 100, dar este mai mic decât 300 MPa x litru (1 000, respectiv 3 000 bari x litru) |
H; sau B în combinație cu E; sau B în combinație cu C1 |
|
3.Recipiente la care produsul dintre presiunea de încercare și capacitate depășește 300 MPa x litru (3 000 bari x litru) și rezervoarele |
G; sau H1; sau B în combinație cu D; sau B în combinație cu F |
|
1. |
Echipamentul sub presiune transportabil trebuie să fie supus, la alegerea producătorului, la una din procedurile de evaluarea a conformității stabilite pentru categoria în care este clasificat. În cazul recipientelor sau a ventilelor sau a altor accesorii ale acestora utilizate la transport, producătorul mai poate opta pentru aplicarea uneia din procedurile stabilite pentru categoriile superioare. |
|
2. |
Ca parte a procedurilor de asigurare a calității, organismul notificat trebuie, atunci când face vizite inopinate, să ia o mostră de echipament de la locul de fabricație sau de depozitare, în scopul efectuării unei verificări sau să dispună efectuarea verificării, în conformitate cu cerințele prezentei directive. În acest sens, producătorul trebuie să informeze organismul notificat despre programul de producție planificat. Organismul notificat trebuie să facă cel puțin două vizite în primul an de fabricație. Frecvența vizitelor ulterioare se va stabili de către organismul notificat pe baza criteriilor stabilite la punctul 4.4 al modulelor relevante din Anexa IV Partea I. |
ANEXA VI
LISTA SUBSTANȚELOR PERICULOASE, ALTELE DECÂT CELE DIN CLASA 2 MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2
|
Numărul ONU |
Clasa |
Cifrele ADR/RID |
Substanțe periculoase |
|
1051 |
6.1 |
1 |
Acid cianhidric stabilizat |
|
1052 |
8 |
6 |
Acid fluorhidric anhidru |
|
1790 |
8 |
6 |
Acid fluorhidric |
ANEXA VII
MARCA DE CONFORMITATE
Marca de conformitate trebuie să aibă forma următoare:
Dacă marca este micșorată sau mărită, trebuie respectate proporțiile desenului de mai sus.
Diferitele componente ale mărcii trebuie să aibă în mare măsură aceleași dimensiuni verticale, care nu trebuie să fie mai mici de 5 mm.
În cazul dispozitivelor mici, se poate renunța la această dimensiune minimă.
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
74 |
31999L0037
|
L 138/57 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/37/CE A CONSILIULUI
din 29 aprilie 1999
privind documentele de înmatriculare pentru vehicule
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 75 alineatul (1) litera (d),
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189c din tratat (3),
|
(1) |
întrucât Comunitatea adoptă un anumit număr de măsuri destinate să creeze o piață internă constând dintr-o zonă fără frontiere în interiorul căreia libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și a capitalului este garantată în conformitate cu dispozițiile tratatului; |
|
(2) |
întrucât toate statele membre solicită conducătorului unui vehicul înregistrat într-un alt stat membru să dețină certificatul de înmatriculare corespunzător acelui vehicul, pentru a permite acestuia folosirea căilor rutiere de pe teritoriul lor; |
|
(3) |
întrucât armonizarea formei și a conținutului certificatului de înmatriculare va ușura înțelegerea acestuia, ajutând în acest fel la libera circulație, pe căile rutiere de pe teritoriul altor state membre, a vehiculelor înregistrate într-un stat membru; |
|
(4) |
întrucât conținutul certificatului de înmatriculare trebuie să ofere posibilitatea verificării faptului că posesorul unui permis de conducere eliberat după intrarea în vigoare a Directivei 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere (4) conduce doar acele categorii de vehicule pentru care este autorizat; întrucât o astfel de verificare ajută la îmbunătățirea siguranței rutiere; |
|
(5) |
întrucât, ca o condiție prealabilă pentru înregistrarea vehiculului care a fost înmatriculat anterior într-un alt stat membru, toate statele membre solicită un document care să certifice acea înmatriculare și caracteristicile tehnice ale vehiculului; |
|
(6) |
întrucât armonizarea certificatului de înmatriculare va facilita reintrarea în serviciu a vehiculelor care au fost înmatriculate în prealabil într-un alt stat membru și va contribui la funcționarea corespunzătoare a pieței interne; |
|
(7) |
întrucât statele membre folosesc un certificat de înmatriculare care constă fie dintr-o singură parte, fie din două părți separate, și întrucât este indicat în mod curent să se permită ca ambele sisteme să coexiste; |
|
(8) |
întrucât între statele membre rămân deosebiri cu privire la interpretarea datelor cuprinse în certificatul de înmatriculare; întrucât, în interesul bunei funcționări a pieței interne și a liberei circulații cât și a verificărilor pe care acestea le implică, este indicat să se specifice în ce calitate persoanele nominalizate în certificat pot folosi vehiculul pentru care acest certificat a fost eliberat; |
|
(9) |
întrucât, în scopul facilitării acelor verificări special destinate să combată frauda și comerțul ilegal cu vehicule furate, este indicat să se stabilească o cooperare strânsă între statele membre, bazată pe schimbul efectiv de informații; |
|
(10) |
întrucât este indicat să se prevadă o procedură simplificată pentru adaptarea aspectelor tehnice cuprinse în anexele I și II, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Prezenta directivă se aplică documentelor emise de statele membre în momentul înmatriculării vehiculelor.
Aceasta nu aducere atingere dreptului statelor membre de a folosi, pentru înmatriculări temporare ale vehiculelor, documente care pot să nu satisfacă din toate punctele de vedere cerințele formulate în prezenta directivă.
Articolul 2
În înțelesul prezentei directive:
|
(a) |
„vehicul” înseamnă orice vehicul așa cum este definit la articolul 2 din Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la omologarea de tip pentru autovehicule și remorci (5) și la articolul 1 din Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 referitoare la omologarea de tip pentru autovehicule cu două sau trei roți (6); |
|
(b) |
„înmatriculare” înseamnă autorizarea administrativă pentru înscrierea unui vehicul în traficul rutier, fapt care implică identificarea acestuia din urmă și eliberarea pentru acesta a unui număr de serie, care să fie cunoscut ca număr de înmatriculare; |
|
(c) |
„certificat de înmatriculare” înseamnă documentul care certifică faptul că vehiculul este înmatriculat într-un stat membru; |
|
(d) |
„posesor al certificatului de înmatriculare” înseamnă persoana pe numele căreia s-a înmatriculat vehiculul. |
Articolul 3
(1) Statele membre eliberează un certificat de înmatriculare pentru vehiculele supuse înmatriculării în temeiul legislației interne. Acest certificat constă fie dintr-o singură parte, în conformitate cu anexa I, fie din două părți, în conformitate cu anexele I și II.
Statele membre pot autoriza serviciile pe care le desemnează în acest scop, în special pe cele ale producătorilor, să completeze rubricile tehnice ale certificatului de înmatriculare.
(2) Dacă se emite un certificat de înmatriculare nou pentru un vehicul înmatriculat anterior punerii în aplicare a prezentei directive, statele membre folosesc modelul de certificare definit în prezenta directivă și pot limita specificațiile cuprinse în acesta la datele solicitate care sunt disponibile.
(3) Datele cuprinse în certificatul de înmatriculare, în conformitate cu anexele I și II, sunt reprezentate de codurile armonizate ale Comunității prezentate în respectivele anexe.
Articolul 4
În sensul prezentei directive, certificatul de înmatriculare emis de un stat membru este recunoscut de celelalte state membre pentru identificarea vehiculului în traficul internațional sau pentru re-înmatricularea acestuia în alt stat membru.
Articolul 5
(1) În vederea identificării unui vehicul în traficul rutier, statele membre pot solicita conducătorului auto să aibă asupra sa partea I din certificatul de înmatriculare.
(2) În vederea re-înmatriculării unui vehicul înmatriculat anterior în alt stat membru, autoritățile competente solicită prezentarea în orice situație a părții I din certificatul de înmatriculare și prezentarea părții II în cazul în care aceasta a fost emisă. Aceste autorități retrag partea (părțile) din certificatul de înmatriculare înaintat anterior și îl păstrează pe cel din urmă pe o perioadă de cel puțin șase luni. În decurs de două luni, acestea informează autoritățile din statele membre care au emis certificatul privind retragerea acestuia. La cerere, acestea înapoiază în termen de șase luni, către autoritățile respective, certificatul retras.
Dacă certificatul de înmatriculare constă din părțile I și II, iar partea II lipsește, autoritățile competente din statele membre în care s-a solicitat noua înmatriculare pot decide, în cazuri excepționale, re-înmatricularea vehiculului, dar numai după ce au obținut din partea autorităților competente din statele membre în care vehiculul a fost înmatriculat anterior, confirmarea, în scris sau prin mijloace electronice, a faptului că solicitantul este îndreptățit să re-înmatriculeze vehiculul în alt stat membru.
Articolul 6
Orice modificări necesare adaptării anexelor din prezenta directivă la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7.
Articolul 7
(1) Atunci când se face trimitere la procedura prevăzută în prezentul articol, Comisia va fi asistată de comitetul instituit prin articolul 8 din Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la testele de bună stare de funcționare pentru autovehicule și remorci (7), în continuare denumit „comitetul”, care este format din reprezentanții statelor membre și este prezidat de un reprezentant al Comisiei.
(2) Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect de măsuri ce trebuie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre sunt determinate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
|
(3) |
|
Articolul 8
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iunie 2004. Ele informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea includ o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de realizare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre transmit Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Comisia comunică statelor membre toate modelele de certificate de înmatriculare utilizate de administrația națională.
Articolul 9
Statele membre își acordă reciproc asistență la punerea în aplicare a prezentei directive. Statele membre pot face schimb de informații atât la nivel bilateral cât și, în special, la nivel multilateral în scopul de a verifica, înaintea înmatriculării vehiculului, statutul legal al acestuia din urmă, acolo unde este necesar, în statul membru în care a fost înmatriculat anterior. O astfel de verificare poate include, în special, utilizarea unei rețele electronice.
Articolul 10
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 11
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 29 aprilie 1999.
Pentru Consiliu,
Președintele,
W. MÜLLER
(1) JO C 202, 2.7.1997, p. 13 și
(2) JO C 19, 21.1.1998, p. 17.
(3) Avizul Parlamentului European din 28 mai 1998 (JO C 195, 22.6.1998, p. 21), Poziția comună a Consiliului din 3 noiembrie 1998 (JO C 388, 14.12.1998, p. 12) și Decizia Parlamentului European din 25 februarie 1999 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(4) JO L 237, 24.8.1991, p. 1, directivă modificată ultima dată de Directiva 97/26/CE (JO L 150, 7.6.1997, p. 41).
(5) JO L 42, 23.2.1970, p. 1, directivă modificată ultima dată de Directiva 98/14/CE a Comisiei (JO L 91, 25.3.1998, p. 1).
(6) JO L 225, 10.8.1992, p. 72, directivă modificată de Actul de aderare din 1994.
ANEXA I
PARTEA I DIN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE (1)
|
I. |
Dimensiunile certificatului de înmatriculare nu vor fi mai mari decât un format A4 (210 × 297 mm) sau un dosar de format A4. |
|
II. |
Hârtia utilizată pentru partea I din certificatul de înmatriculare este protejată împotriva falsificării prin utilizarea a cel puțin două dintre următoarele tehnici:
|
|
III. |
Partea I din certificatul de înmatriculare poate fi constituită din câteva pagini. Statele membre stabilesc numărul de pagini în conformitate cu informațiile cuprinse în document și în configurația acestuia. |
|
IV. |
Prima pagină a părții I din certificatul de înmatriculare conține:
|
|
V. |
Partea I din certificatul de înmatriculare conține totodată următoarele date, precedate de codurile corespunzătoare armonizate ale Comunității:
|
|
VI. |
Partea I din certificatul de înmatriculare poate, în plus, să conțină următoarele date, precedate de codurile corespunzătoare armonizate ale Comunității:
|
|
VII. |
Statele membre pot include informații suplimentare (în Partea I a certificatului de înmatriculare); în mod special, așa cum se prevede la punctele V și VI, pot adăuga coduri naționale adiționale între paranteze la codurile de identificare. |
(1) Certificatul care constă dintr-o singură parte va purta denumirea de „Certificat de înmatriculare” și, în text, nu se va face nici o referire la „Partea I”.
(2) Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva poluării aerului cu gaze emanate de motoarele cu aprindere forțată ale autovehiculelor (JO L 76, 6.4.1970, p. 1), directivă modificată ultima dată de Directiva 96/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 282, 1.11.1996, p. 64).
(3) Directiva 88/77/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1987 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva emisiei de gaze poluante de motoarele diesel la utilizarea vehiculelor (JO L 36, 9.2.1988, p. 33), directivă modificată ultima dată de Directiva 96/1/CE (JO L 40, 17.2.1996, p. 1).
ANEXA II
PARTEA II A CERTIFICATULUI DE ÎNMATRICULARE (1)
|
I. |
Dimensiunile totale ale certificatului de înmatriculare nu vor fi mai mari decât un format A4 (210x297 mm) sau un dosar de format A4. |
|
II. |
Hârtia utilizată pentru partea II din certificatul de înmatriculare este protejată împotriva falsificării prin utilizarea a cel puțin două dintre următoarele tehnici:
|
|
III. |
Partea II din certificatul de înmatriculare poate fi constituită din câteva pagini. Statele membre stabilesc numărul de pagini în conformitate cu informațiile cuprinse în document și în configurația acestuia. |
|
IV. |
Prima pagină a părții II din certificatul de înmatriculare conține:
|
|
V. |
Partea II din certificatul de înmatriculare conține totodată următoarele date, precedate de codurile corespunzătoare armonizate ale Comunității:
|
|
VI. |
Partea II din certificatul de înmatriculare poate, în plus, să conțină următoarele date, precedate de codurile corespunzătoare armonizate ale Comunității:
|
|
VII. |
Statele membre pot include informații suplimentare (în partea II a certificatului de înmatriculare); în mod special, așa cum este prevăzut la punctele V și VI, pot adăuga codurile naționale adiționale, între paranteze la codurile de identificare. |
(1) Această anexă se referă numai la certificatele de înmatriculare constând din părțile I și II.
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
83 |
31999L0052
|
L 142/26 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/52/CE A COMISIEI
din 26 mai 1999
de adaptare la progresul tehnic a Directivei 96/96/CE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la controlul tehnic al autovehiculelor și al remorcilor acestora
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la controlul tehnic al autovehiculelor și a remorcilor acestora (1), în special articolul 7 alineatul (2),
|
(1) |
întrucât primul program Auto-Oil (2) a recunoscut că nivelul de întreținere a autovehiculelor constituie un factor esențial care determină efectele circulației asupra calității aerului; |
|
(2) |
întrucât testările care trebuie efectuate în timpul controalelor periodice pentru a se verifica dacă vehiculele sunt întreținute în mod corespunzător sunt indicate la punctul 8.2 din anexa II la Directiva 96/96/CE; |
|
(3) |
întrucât, la punctul 8.2.2 din anexa II la Directiva 92/55/CEE (3) se precizează că, de la 1 ianuarie 1996, pentru vehiculele diesel, controlul se efectuează măsurându-se densitatea fumului de eșapament produs în accelerare liberă (motor debreiat); |
|
(4) |
întrucât prezenta directivă constă într-o adaptare tehnică care trebuie să amelioreze calitatea controlului tehnic al emisiilor produse de vehiculele cu motor diesel; |
|
(5) |
întrucât trebuie să se execute lucrări pentru a se pune la punct și alte proceduri de testare care să permită controlarea stării de întreținere a vehiculelor cu motor diesel, mai ales în ceea ce privește emisiile de particule și de NOx; |
|
(6) |
întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sun conforme cu avizul comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a directivei referitoare la controlul tehnic al autovehiculelor și a remorcilor acestora, instituit de articolul 8 din Directiva 96/96/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 96/96/CE se modifică după cum urmează:
|
|
În anexa II, punctul 8.2.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
Articolul 2
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de 1 octombrie 2000. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea includ o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre transmit Comisiei textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 26 mai 1999.
Pentru Comisie
Neil KINNOCK
Membru al Comisiei
(2) Program tripartit între industria petrolului, industria automobilelor și serviciile Comisiei Europene vizând stabilirea normelor anului 2000 pentru emisiile autovehiculelor și pentru calitatea carburanților.
(3) JO L 225, 10.8.1992, p. 68.
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
86 |
31999D0461
|
L 180/47 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 24 iunie 1999
privind publicarea listei navelor de pasageri existente din clasa A și B, comunicată de Grecia în conformitate cu Directiva 98/18/CE a Consiliului, cărora li se poate aplica derogarea prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (g)
(notificată sub numărul C(1999) 1712)
[Text cu relevanță pentru SEE]
(1999/461/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 98/18/CE a Consiliului din 17 martie 1998 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (1), în special articolul 6 alineatul (3) litera (g),
întrucât Grecia a transmis Comisiei lista navelor de pasageri existente din clasa A și B care îndeplinesc condițiile pentru aplicarea derogării în temeiul articolului 6 alineatul (3) litera (g) din Directiva 98/18/CE,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Navele de pasageri existente din clasa A și B care efectuează exclusiv călătorii interne între porturile din Grecia și cărora li se poate aplica derogarea de la articolul 6 alineatul (3) litera (g) sunt cele enumerate în lista din anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 1999.
Pentru Comisie
Neil KINNOCK
Membru al Comisiei
(1) JO L 144, 15.5.1998, p. 1.
ANEXĂ
|
|
Denumirea navei |
Societatea |
Nume sau litere distinctive |
Portul de înmatriculare |
Capacitate pasageri |
Număr OMI |
Clasa |
Data construcției chilei |
|
1 |
Poseidon Express II |
Poseidon Express II Shipping Co. |
SVRX |
Piraeus 10152 |
1 822 |
7302885 |
B |
20.9.1972 |
|
2 |
El Greco |
Minoan Lines |
J4LX |
Iraklio 07 |
1 501 |
7725362 |
A |
1972 |
|
3 |
Lycomides |
Skyros Shipping Corp. |
SV4089 |
Piraeus 9478 |
401 |
7311800 |
B |
Septembrie 1972 |
|
4 |
Sappho |
Shipping Co. of Lesvos |
SYTN |
Mitilini 18 |
1 399 |
6612403 |
A |
1966 |
|
5 |
Agios Rafael |
Shipping Co. of Lesvos |
SYRT |
Mitilini 34 |
626 |
6817675 |
A |
1968 |
|
6 |
Alcaeos |
Shipping Co. of Lesvos |
SVKF |
Mitilini 26 |
850 |
7014440 |
A |
1970 |
|
7 |
Ialyssos |
D.A.N.E. Sea Line |
SYUL |
Rhodes 20 |
1 238 |
6605450 |
B |
1966 |
|
8 |
Leros |
D.A.N.E. Sea Line |
SXIH |
Piraeus 9451 |
1 248 |
6813485 |
B |
1967 |
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
88 |
31999L0062
|
L 187/42 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/62/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 17 iunie 1999
de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1) și articolul 93,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),
hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat (4),
întrucât:
|
(1) |
Eliminarea denaturării regulilor concurenței între întreprinderile de transport din statele membre necesită atât armonizarea sistemelor de taxare, cât și stabilirea unor mecanisme corecte pentru impunerea costurilor de infrastructură asupra transportatorilor. |
|
(2) |
Aceste obiective pot fi atinse numai în etape. |
|
(3) |
S-a ajuns deja la un nivel de armonizare a sistemelor de taxare, prin adoptarea Directivei 92/81/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor pentru uleiurile minerale (5) și a Directivei 92/82/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea ratelor accizelor pentru uleiurile minerale (6). |
|
(4) |
Prin hotărârea din 5 iulie 1995 în cazul C-21/94 Parlamentul European contra Consiliului (7), Curtea de Justiție a Comunităților Europene a anulat Directiva 93/89/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind aplicarea de către statele membre a taxelor pe anumite vehicule utilizate la transportul rutier de mărfuri, a taxelor de trecere și a taxelor de utilizare pentru folosirea anumitor infrastructuri (8), menținând în același timp efectele respectivei directive până când Consiliul adoptă o nouă directivă; prin urmare, Directiva 93/89/CEE este înlocuită prin prezenta directivă. |
|
(5) |
În condițiile actuale, adaptarea sistemelor de impozitare naționale trebuie să se limiteze la vehiculele comerciale cu o greutate mai mare decât o anumită încărcătură totală. |
|
(6) |
În acest scop, trebuie stabilite valori minime pentru taxele pe vehicule aplicate în prezent de către statele membre sau orice taxe care le-ar succeda. |
|
(7) |
Ar trebui încurajată utilizarea vehiculelor mai puțin poluante și care nu deteriorează șoselele, prin diferențierea taxelor sau tarifelor, cu condiția ca această diferențiere să nu interfereze cu funcționarea pieței interne. |
|
(8) |
Este oportun ca anumitor state membre să li se permită o perioadă de derogare de la tarifele minime, pentru a facilita adaptarea la valorile cerute de prezenta directivă; |
|
(9) |
La unele activități de transport intern local cu impact redus asupra pieței de transport a Comunității, se aplică în prezent valori reduse pentru taxele pe vehicule; pentru a asigura o tranziție lină, statele membre ar trebui autorizate să stabilească derogări temporare de la tarifele minime. |
|
(10) |
Statele membre trebuie să fie abilitate să aplice tarife reduse sau scutiri de taxe pe vehicule, în cazul vehiculelor a căror utilizare nu poate afecta piața de transport a Comunității. |
|
(11) |
Pentru a permite rezolvarea anumitor situații speciale, trebuie stabilită o procedură prin care statele membre să fie abilitate să mențină scutiri și reduceri suplimentare. |
|
(12) |
Denaturările existente ale concurenței nu pot fi eliminate numai prin armonizarea taxelor sau accizelor pentru combustibili; cu toate acestea, până când se stabilesc forme de taxare mai potrivite din punct de vedere tehnic și economic, aceste denaturări pot fi atenuate prin posibilitatea de a reține sau introduce taxe de trecere și/sau de utilizare pentru folosirea autostrăzilor; în plus, trebuie ca statele membre să fie abilitate să impună taxe pentru utilizarea podurilor, tunelelor și trecătorilor montane. |
|
(13) |
Având în vedere condițiile specifice de pe anumite rute din Alpi, poate fi oportun ca un stat membru să nu mai aplice un sistem de taxe de utilizare pe o porțiune bine definită din rețeaua de autostrăzi a acestuia, pentru a permite aplicarea unei taxe pentru infrastructură. |
|
(14) |
Taxele de trecere și taxele de utilizare nu trebuie să fie discriminatorii și nici să presupună formalități excesive sau să creeze obstacole la granițele interne; de aceea, trebuie luate măsuri adecvate pentru a permite plata taxelor de trecere și de utilizare în orice moment și cu mijloace diferite de plată. |
|
(15) |
Valorile taxelor de utilizare trebuie să se bazeze pe durata utilizării infrastructurii respective și să fie diferențiate în funcție de costurile cauzate de vehiculele rutiere. |
|
(16) |
Trebuie aplicate temporar valori reduse pentru taxele de utilizare în cazul vehiculelor înmatriculate în Grecia, ținând cont de dificultățile cauzate de poziția geopolitică. |
|
(17) |
Pentru a asigura o aplicare omogenă a taxelor de trecere și de utilizare, trebuie stabilite anumite norme pentru a determina modul în care sunt aplicate acestea, cum ar fi caracteristicile infrastructurii la care se pot aplica, valorile maxime ale anumitor tarife și alte condiții generale care trebuie respectate; taxele de trecere medii ponderate trebuie să fie legate de costurile de construcție, exploatare și dezvoltare a rețelei de infrastructură respective. |
|
(18) |
Statele membre trebuie să poată atribui protecției mediului și dezvoltării echilibrate a rețelei de transport un procent din valoarea taxelor de trecere sau de utilizare, cu condiția ca această valoare să fie calculată în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. |
|
(19) |
Valorile din prezenta directivă, exprimate în unitățile monetare naționale ale statelor membre care au adoptat euro, au fost stabilite la 1 ianuarie 1999, când valoarea unui euro a fost determinată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2866/98 al Consiliului din 31 decembrie 1998 privind ratele de schimb între euro și monedele statelor membre care au adoptat euro (9); este oportun ca statele membre care nu au adoptat euro să analizeze anual valorile din prezenta directivă în monede naționale și să le adapteze, dacă este cazul; adaptările anuale ale monedelor naționale pot să nu fie obligatorii, dacă schimbul care rezultă din aplicarea noilor rate de schimb este sub un anumit nivel al procentajului. |
|
(20) |
Trebuie aplicat principiul teritorialității; două sau mai multe state membre pot coopera în sensul introducerii unui sistem comun de taxe de utilizare, care trebuie să respecte anumite condiții suplimentare. |
|
(21) |
În conformitate cu principiul proporționalității, prezenta directivă se limitează la minimum necesar pentru atingerea obiectivelor de la articolul 5 alineatul (3) din tratat. |
|
(22) |
Trebuie stabilit un program strict pentru analizarea dispozițiilor prezentei directive și dacă este necesar, să se ia în considerare modificările ce trebuie să se aducă, pentru a elabora un sistem de taxare mai teritorial, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta directivă se aplică taxelor pe vehicul, taxelor de trecere și de utilizare impuse vehiculelor, conform celor stabilite la articolul 2.
Prezenta directivă nu aduce atingere vehiculelor care desfășoară activități de transport exclusiv în teritoriile ne-europene ale țărilor membre.
De asemenea, aceasta nu aduce atingere vehiculelor înmatriculate în Insulele Canare, Ceuta și Melilla, Azore sau Madeira și care desfășoară activități de transport exclusiv în aceste teritorii sau între aceste teritorii și continent, respectiv Spania și Portugalia continentală.
Articolul 2
În înțelesul prezentei directive:
|
(a) |
„autostradă” înseamnă o șosea proiectată și construită special pentru traficul autovehiculelor, care nu deservește proprietățile de pe margine și care:
|
|
(b) |
„taxă de trecere” înseamnă mijlocul de plată al unei anumite sume pentru un vehicul care parcurge distanța dintre două puncte de pe infrastructurile menționate la articolul 7 alineatul (2); suma se determină în funcție de distanța parcursă și de tipul vehiculului; |
|
(c) |
„taxa de utilizare” înseamnă plata unei anumite sume care conferă dreptul unui vehicul de a utiliza o perioadă dată infrastructurile menționate la articolul 7 alineatul (2); |
|
(d) |
„vehicul” înseamnă un autovehicul sau o combinație de vehicule articulate, destinat exclusiv transportului rutier de mărfuri și cu o greutate încărcată brută maxim admisă de minimum 12 tone, |
|
(e) |
„vehicul EURO I” înseamnă un vehicul cu caracteristicile stabilite în linia A din tabelul de la punctul 8.3.1.1 din Anexa I la Directiva 88/77/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1987 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile ce trebuie luate împotriva emisiei de poluanți sub formă de gaze și particule de la motoarele diesel utilizate la vehicule (10); |
|
(f) |
„vehicul EURO II” înseamnă un vehicul cu caracteristicile stabilite în linia B din tabelul de la punctul 8.3.1.1 din Anexa I la Directiva 88/77/CEE a Consiliului. |
CAPITOLUL II
Taxarea vehiculului
Articolul 3
(1) Taxele pe vehicul menționate în articol sunt următoarele.
|
— |
Belgia:
|
|
— |
Danemarca:
|
|
— |
Germania:
|
|
— |
Grecia:
|
|
— |
Spania:
|
|
— |
Franța:
|
|
— |
Irlanda:
|
|
— |
Italia:
|
|
— |
Luxemburg:
|
|
— |
Țările de Jos:
|
|
— |
Austria:
|
|
— |
Portugalia:
|
|
— |
Finlanda:
|
|
— |
Suedia:
|
|
— |
Regatul Unit:
|
(2) Statele membre care înlocuiesc orice taxă enumerată la alineatul (1) cu o altă taxă de același tip trebuie să notifice Comisia, care face modificările necesare.
Articolul 4
Procedurile pentru perceperea și colectarea taxelor menționate la articolul 3 se stabilesc de către fiecare stat membru.
Articolul 5
În privința vehiculelor înmatriculate în statele membre, taxele menționate la articolul 3 se percep numai de către statul membru unde s-a făcut înmatriculare.
Articolul 6
(1) Indiferent de structura taxelor menționate la articolul 3, statele membre stabilesc tarifele, astfel încât să garanteze că valoarea taxei pentru fiecare categorie sau sub-categorie de vehicul menționată în anexa I nu este mai mică decât minimum stabilit în acea anexă.
Până la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Grecia, Italia, Portugalia și Spania sunt autorizate să aplice tarife mai reduse, dar nu mai mici de 65 % din valoarea minimă stabilită în anexa I.
(2) Statele membre pot aplica tarife reduse sau scutiri pentru:
|
(a) |
vehiculele utilizate în scopuri de apărare națională sau civilă, de către serviciile de pompieri sau alte servicii de urgență și de către poliție, precum și vehiculele utilizate pentru întreținerea drumurilor; |
|
(b) |
vehiculele care circulă doar ocazional pe drumurile publice ale statului membru unde s-a făcut înmatricularea și care sunt utilizate de către persoane fizice sau juridice a căror ocupație principală nu este transportul de mărfuri, cu condiția ca activitățile de transport desfășurate de aceste vehicule să nu provoace denaturări ale regulilor concurenței și sub rezerva acordului Comisiei. |
|
(3) |
|
(4) Fără a aduce atingere celui de al doilea paragraf din alineatul (1) și alineatelor (2) și (3) din prezentul articol sau articolului 6 din Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea unor norme comune pentru anumite tipuri de transport combinat de mărfuri între statele membre (11), statele membre nu pot acorda nici un fel de scutire sau reducere de taxe menționate la articolul 3, care ar face ca taxele impuse să fie mai mici decât minimum menționat în alineatul (1) din prezentul articol.
CAPITOLUL III
Taxe de trecere și taxe de utilizare
Articolul 7
(1) Statele membre pot menține sau introduce taxe rutiere și/sau de utilizator în condițiile stabilite la alineatele (2)-(10).
|
(2) |
|
(3) Se poate ca taxa de trecere și de utilizare nu se pot impune simultan pentru utilizarea unei singure secțiuni de drum. Cu toate acestea, statele membre mai pot impune taxe de trecere pe rețelele unde se percep taxe pentru utilizarea podurilor, tunelelor și trecătorilor montane.
(4) Taxele de trecere și de utilizare nu pot face discriminări, direct sau indirect, din motive legate de naționalitatea transportatorului rutier sau de originea sau destinația vehiculului.
(5) Aplicarea și colectarea taxelor de trecere și de utilizare și urmărirea plății acestora se fac în așa fel încât fluxul liber de trafic să fie stânjenit cât se poate de puțin și să se evite controalele și verificările obligatorii exercitate la granițele interne ale Comunității. În acest scop, statele membre cooperează pentru a stabili metode care să permită transportatorilor rutieri să plătească taxele de utilizare 24 ore pe zi, cel puțin la punctele de vânzare importante, utilizând toate mijloacele obișnuite de plată, în interiorul și exteriorul statelor membre în care se aplică acestea. Statele membre oferă facilitățile adecvate la punctele de plată a taxelor de trecere și de utilizare, astfel încât să se mențină siguranța rutieră normală.
(6) Fiecare stat membru poate prevedea ca vehiculele înmatriculate în statul membru respectiv să suporte taxele de utilizare pentru folosirea întregii rețele de drumuri de pe teritoriul acestuia.
(7) Taxele de utilizare, inclusiv costurile administrative, pentru toate categoriile de vehicule se stabilesc de către statele membre respective la o valoare care să nu fie mai mare decât tarifele maxime stabilite în Anexa II.
La 1 iulie 2002 și la fiecare doi ani după aceea, aceste niveluri maxime se revizuiesc. Dacă este necesar, Comisia face propuneri pentru adaptările corespunzătoare, iar Parlamentul European și Consiliul hotărăsc asupra lor, în conformitate cu condițiile stabilite în tratat.
Statele membre care aplică o taxă de utilizare trebuie să aplice, până la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, o reducere de 50 % a valorilor taxelor de utilizare pentru vehiculele înregistrate în Grecia, datorită poziției sale geopolitice. Comisia poate decide dacă autorizează o prelungire a acestei reduceri aplicate de către statele membre respective, de la un an la altul.
(8) Valorile taxelor de utilizare trebuie să fie proporționale cu durata utilizării infrastructurii.
Un stat membru poate aplica doar valori anuale pentru vehiculele înmatriculate în statul respectiv.
(9) Taxele de trecere medii ponderate trebuie corelate cu costurile pentru construcția, funcționarea și dezvoltarea rețelei de infrastructuri respective.
(10) Fără a aduce atingere taxelor de trecere medii ponderate menționate la alineatul (9), statele membre pot varia valorile taxelor rutiere aplicate în funcție de:
|
(a) |
clasele de emisii ale vehiculelor, cu condiția ca nici o taxă de trecere să nu fie mai mare cu 50 % față de taxa de trecere aplicată pentru vehiculele echivalente care respectă standardele cele mai severe privind emisiile; |
|
(b) |
momentul zilei, cu condiția ca nici o taxă de trecere să nu fie mai mare cu 100 % față de taxa de trecere aplicată în timpul perioadei celei mai ieftine din zi. |
Variațiile taxelor de trecere, aplicate în funcție de clasele de emisii ale vehiculelor sau de momentul zilei, trebuie să fie proporționale cu obiectivul urmărit.
Articolul 8
(1) Două sau mai multe state membre pot coopera pentru introducerea unui sistem comun de taxe de utilizare aplicabile în totalitate pe teritoriile lor. În acest caz, statele membre respective asigură implicarea Comisiei în această problemă, în activitatea ulterioară și în posibile modificări.
(2) Un sistem comun trebuie să respecte, pe lângă condițiile de la articolul 7, următoarele:
|
(a) |
valorile comune ale taxelor de utilizare se stabilesc de către statele membre participante la niveluri care să nu fie mai mari decât valorile maxime menționate la articolul 7 alineatul (7); |
|
(b) |
plata taxei comune de utilizare oferă acces la rețeaua, așa cum este definit de către statele membre participante în conformitate cu articolul 7 alineatul (2); |
|
(c) |
alte state membre se pot alătura sistemului comun; |
|
(d) |
statele membre participante elaborează o schemă potrivit căreia fiecare dintre acestea primește o cotă-parte corectă din veniturile acumulate din taxa de utilizare. |
CAPITOLUL IV
Dispoziții finale
Articolul 9
(1) Prezenta directivă nu împiedică aplicarea de către statele membre a:
|
(a) |
taxelor specifice:
|
|
(b) |
taxelor de parcare și taxelor specifice traficului urban; |
|
(c) |
taxelor reglementatorii prevăzute special pentru combaterea aglomerațiilor la anumite ore și în anumite locuri. |
(2) Directiva nu împiedică nici atribuirea de către statele membre a unui procentaj pentru protecția mediului și dezvoltarea echilibrată a rețelei de transport, din suma obținută din încasarea taxei de utilizare sau a taxei de trecere, cu condiția ca respectiva sumă să fie calculată în conformitate cu articolul 7 alineatele (7) și (9).
Articolul 10
(1) În înțelesul prezentei directive, ratele de schimb între euro și monedele naționale ale statelor membre care nu au adoptat euro sunt cele în vigoare în prima zi lucrătoare din octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene; acestea se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.
(2) Statele membre care nu au adoptat euro pot menține sumele în vigoare în momentul ajustării anuale efectuate în temeiul alineatului (1), dacă prin conversia sumelor exprimate în euro ar rezulta o modificare mai mică de 5 %, exprimată în moneda națională.
Articolul 11
(1) Înainte de data menționată la articolul 7 alineatul (7) al doilea paragraf, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, ținând cont de evoluțiile tehnologice și de aglomerările traficului.
(2) Statele membre înaintează Comisiei informațiile necesare cu cel puțin șase luni înaintea datelor menționate în alineatul (1), astfel încât Comisia să poată întocmi raportul de mai sus.
(3) Statele membre care introduc sisteme electronice de percepere a taxelor de trecere și de utilizare cooperează în vederea obținerii unui nivel corespunzător de interoperabilitate.
Articolul 12
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de 1 iulie 2000. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la acestea.
Când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre adoptă procedura de realizare unei astfel de trimiteri.
(2) Statele membre comunică către Comisie textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
Articolul 13
Prezenta directivă intră în vigoare din ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 14
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 17 iunie 1999.
Pentru Parlamentul European
Președintele
J. M. GIL-ROBLES
Pentru Consiliu
Președintele
F. MÜNTEFERING
(2) JO C 206, 7.7.1997, p. 17.
(3) Aviz emis la 3 iunie 1999 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(4) Avizul Parlamentului European din 17 iulie 1997 (JO C 286, 22.9.1997, p. 217), Poziția comună a Consiliului din 18 ianuarie 1999 (JO C 58, 1.3.1999, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 7 mai 1999 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(5) JO L 316, 31.10.1992, p. 12. Directivă modificată ultima dată de Directiva 94/74/CE (JO L 365, 31.12.1994, p. 46).
(6) JO L 316, 31.10.1992, p. 19. Directivă modificată de Directiva 94/74/CE. [1995] ECR I-1827.
(7) JO L 36, 9.2.1988, p. 33. Directivă modificată ultima dată de Directiva 96/1/CE (JO L 40, 17.2.1996, p. 1).
(8) JO L 279, 12.11.1993, p. 32.
(9) JO L 359, 31.12.1998, p. 1.
(10) JO L 36, 9.2.1988, p. 33. Directivă modificată ultima dată de Directiva 96/1/CE (JO L 40, 17.2.1996, p. 1).
(11) JO L 368, 17.12.1992, p. 38.
(12) JO 23, 3.4.1962, p. 720/62. Decizie modificată ultima dată de Decizia 73/402/CEE (JO L 347, 17.12.1973, p. 48).
ANEXA I
VALORILE MINIME ALE TAXELOR CE TREBUIE APLICATE VEHICULELOR
Autovehicule
|
Numărul de axe și greutatea brută încărcată maxim admisă (în tone) |
Valoarea minimă a taxei (în euro/an) | ||
|
Nu mai puțin de |
Mai puțin de |
Ax(e) motor(oare) cu suspensie pneumatică sau echivalentele recunoscute (1) |
Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare |
|
Două axe | |||
|
12 |
13 |
0 |
31 |
|
13 |
14 |
31 |
86 |
|
14 |
15 |
86 |
121 |
|
15 |
18 |
121 |
274 |
|
Trei axe | |||
|
15 |
17 |
31 |
54 |
|
17 |
19 |
54 |
111 |
|
19 |
21 |
111 |
144 |
|
21 |
23 |
144 |
222 |
|
23 |
25 |
222 |
345 |
|
25 |
26 |
222 |
345 |
|
Patru axe | |||
|
23 |
25 |
144 |
146 |
|
25 |
27 |
146 |
228 |
|
27 |
29 |
228 |
362 |
|
29 |
31 |
362 |
537 |
|
31 |
32 |
362 |
537 |
COMBINAȚII DE VEHICULE (VEHICULE ARTICULATE ȘI AUTOTRENURI)
|
Numărul de axe și greutatea brută încărcată maxim admisă (în tone) |
Valoarea minimă a taxei (în euro/an) | ||
|
Nu mai puțin de |
Mai puțin de |
Ax(e) motor(oare) cu suspensie pneumatică sau echivalentele recunoscute (2) |
Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare |
|
2 + 1 axe | |||
|
12 |
14 |
0 |
0 |
|
14 |
16 |
0 |
0 |
|
16 |
18 |
0 |
0 |
|
18 |
20 |
14 |
32 |
|
20 |
22 |
32 |
75 |
|
22 |
23 |
75 |
97 |
|
23 |
25 |
97 |
175 |
|
25 |
28 |
175 |
307 |
|
2 + 2 axe | |||
|
23 |
25 |
30 |
70 |
|
25 |
26 |
70 |
115 |
|
26 |
28 |
115 |
169 |
|
28 |
29 |
169 |
204 |
|
29 |
31 |
204 |
335 |
|
31 |
33 |
335 |
465 |
|
33 |
36 |
465 |
706 |
|
36 |
38 |
465 |
706 |
|
2 + 3 axe | |||
|
36 |
38 |
370 |
515 |
|
38 |
40 |
515 |
700 |
|
3 + 2 axe | |||
|
36 |
38 |
327 |
454 |
|
38 |
40 |
454 |
628 |
|
40 |
44 |
628 |
929 |
|
3 + 3 axe | |||
|
36 |
38 |
186 |
225 |
|
38 |
40 |
225 |
336 |
|
40 |
44 |
336 |
535 |
(1) Suspensiile recunoscute ca fiind echivalente în conformitate cu definiția din Anexa II la Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996, de stabilire pentru anumite vehicule ce circulă în Comunitate a dimensiunilor maxime admise în traficul național și internațional și a greutăților maxime admise în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59).
(2) Suspensiile recunoscute ca fiind echivalente în conformitate cu definiția din Anexa II la Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996, de stabilire pentru anumite vehicule ce circulă în Comunitate a dimensiunilor maxime admise în traficul național și internațional și a greutăților maxime admise în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59).
ANEXA II
VALORILE MAXIME ÎN EURO ALE TAXELOR DE UTILIZARE, INCLUSIV COSTURILE ADMINISTRATIVE, MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7 ALINEATUL (7)
Anual
|
|
maximum trei axe |
minimum patru axe |
|
NON-EURO |
960 |
1 550 |
|
EURO I |
850 |
1 400 |
|
EURO II și mai puțin poluante |
750 |
1 250 |
Lunar și săptămânal
Valorile maxime lunare și săptămânale sunt proporționale cu durata utilizării infrastructurii.
Zilnic
Taxele zilnice de utilizare pe zi sunt egale pentru toate categoriile de vehicule și se ridică la 8 EUR.
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
97 |
31999R2691
|
L 326/39 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2691/1999 AL COMISIEI
din 17 decembrie 1999
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1172/98 al Consiliului privind datele statistice referitoare la transporturile rutiere de mărfuri
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1172/98 al Consiliului din 25 mai 1998 privind datele statistice referitoare la transporturile rutiere de mărfuri (1), în special articolul 9,
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1172/98, Comisia stabilește modalitățile de transmitere a datelor de către statele membre. |
|
(2) |
Este necesar să se stabilească o codificare pe țări pentru transportul internațional pe timpul perioadei de tranziție menționate la articolul 5 din regulament. |
|
(3) |
Utilizarea a două sisteme diferite de codificare pe țări care figurează în anexele A și G la Regulamentul (CE) nr. 1172/98 nu este compatibilă cu transmiterea eficientă a datelor de către statele membre. |
|
(4) |
Este necesară stabilirea unei noi liste de codificare pe țări, în funcție de sistemul utilizat pentru codurile regiunilor NUTS. |
|
(5) |
Trebuie să se adapteze în consecință conținutul anexelor A și G la Regulamentul (CE) nr. 1172/98. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului programului statistic, instituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom (2), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1172/98 se modifică după cum urmează:
|
1. |
În anexa A, partea A2, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
2. |
Anexa G se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 1999.
Pentru Comisie
Pedro SOLBES MIRA
Membru al Comisiei
(2) JO L 181, 28.6.1989, p. 47.
ANEXĂ
ANEXA G
CODIFICAREA PE ȚĂRI ȘI REGIUNI
1. Cu excepția dispozițiilor articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1172/98 referitoare la codificarea simplificată pentru anumite variabile în timpul unei perioade de tranziție, locurile de încărcare și de descărcare sunt codificate după cum urmează:
|
(a) |
defalcare regională la nivelul 3 al nomenclatorului unităților teritoriale statistice (NUTS), pentru statele membre ale Comunității Europene; |
|
(b) |
lista regiunilor administrative furnizată de țările terțe respective, pentru statele nemembre ale Comunității Europene care sunt părți contractante în acordul asupra Spațiului Economic European (SEE), și anume Islanda, Liechtenstein și Norvegia; |
|
(c) |
pentru celelalte țări terțe, codurile de două litere ISO-3166. Codurile cele mai curente sunt indicate în următorul tabel. |
Pentru codificarea simplificată a transportului internațional în timpul perioadei de tranziție prevăzute în articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1172/98, precum și pentru codificarea țărilor tranzitate (punctul 7 din anexa A, partea A2) se utilizează următoarele coduri ale țărilor:
|
(a) |
partea cu două litere a codului NUTS, conform următorului tabel, pentru statele membre ale Comunității Europene; |
|
(b) |
pentru toate celelalte țări, codurile de două litere ISO-3166. Codurile cele mai curente sunt indicate în următorul tabel. |
Tabelul codurilor țărilor
(a) Statele membre ale Uniunii Europene (corespunzând codurilor cu două litere ale țărilor NUTS)
|
Numele țării |
Codul |
|
Belgia |
BE |
|
Danemarca |
DK |
|
Germania |
DE |
|
Grecia |
GR |
|
Spania |
ES |
|
Franța |
FR |
|
Irlanda |
IE |
|
Italia |
IT |
|
Luxemburg |
LU |
|
Țările de Jos |
NL |
|
Austria |
AT |
|
Portugalia |
PT |
|
Finlanda |
FI |
|
Suedia |
SE |
|
Regatul Unit |
UK |
|
Notă: țările sunt clasificate în ordinea oficială a Uniunii Europene | |
(b) Alte țări (coduri de două litere ISO-3166)
|
Numele țării |
Codul |
|
Albania |
AL |
|
Bosnia-Herțegovina |
BA |
|
Bulgaria |
BG |
|
Belarus |
BY |
|
Elveția |
CH |
|
Cipru |
CY |
|
Republica Cehă |
CZ |
|
Estonia |
EE |
|
Croația |
HR |
|
Ungaria |
HU |
|
Islanda |
IS |
|
Liechtenstein |
LI |
|
Lituania |
LT |
|
Letonia |
LV |
|
Moldova |
MD |
|
Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FRIM) |
MK |
|
Malta |
MT |
|
Norvegia |
NO |
|
Polonia |
PL |
|
România |
RO |
|
Federația Rusă |
RU |
|
Slovenia |
SI |
|
Slovacia |
SK |
|
Turcia |
TR |
|
Ucraina |
UA |
|
Iugoslavia |
YU |
|
Notă: țările sunt clasificate pe coduri | |
Pentru țările care nu figurează în această listă trebuie să se utilizeze codurile de două litere ISO-3166.
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
100 |
31999L0097
|
L 331/67 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 1999/97/CE A COMISIEI
din 13 decembrie 1999
de modificare a Directivei 95/12/CE a Consiliului privind aplicarea la navele care fac escală în porturile Comunității sau în apele aflate sub jurisdicția statelor membre a normelor internaționale referitoare la securitatea maritimă, la prevenirea poluării și la condițiile de viață și de muncă la bordul navelor (controlul statului de port)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 95/21/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind aplicarea la navele care fac escală în porturile Comunității sau în apele aflate sub jurisdicția statelor membre a normelor internaționale referitoare la securitatea maritimă, la prevenirea poluării și la condițiile de viață și de muncă la bordul navelor (controlul statului de port) (1), modificată ultima dată de Directiva 98/42/CE (2), în special articolul 19,
|
(1) |
întrucât este necesar să se țină seama de modificările convențiilor, protocoalelor, codurilor și rezoluțiilor Organizației Maritime Internaționale (OMI), intrate în vigoare, precum și de evoluțiile apărute în cadrul memorandumului de înțelegere de la Paris; |
|
(2) |
întrucât publicarea informațiilor referitoare la navele reținute în porturile comunitare ca urmare a aplicării Directivei 95/21/CE îi poate determina pe proprietarii acestora să ia măsurile de remediere necesare fără a-i constrânge să facă acest lucru și poate să sensibilizeze mai mult sectorul transportului maritim față de problemele de securitate; |
|
(3) |
întrucât, în acest scop, lista de informații care trebuie publicate ar trebui extinsă, în special pentru a include mai multe detalii despre navele în cauză, reținerea și măsurile al căror obiect sunt, precum și informații referitoare la navele a căror intrare în porturile comunitare a fost refuzată; întrucât trebuie să se stabilească mai clar în ce măsură neregulile care au condus la reținerea navei intră în răspunderea societăților de clasificare în ceea ce privește vizitarea; întrucât eficacitatea acestei măsuri trebuie sporită prin publicarea mai frecventă a informațiilor, pe bază lunară; |
|
(4) |
întrucât o mai mare transparență a datelor referitoare la inspecțiile navelor este necesară și constituie un element important pentru promovarea calității transportului maritim atât în interiorul Comunității, cât și în lume; întrucât metodele de difuzare mai amplă și din timp a informațiilor trebuie să fie definite în cooperare cu statele membre ale Comisiei; |
|
(5) |
întrucât statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a elimina orice obstacol juridic din calea publicării listei navelor inspectate, reținute sau a căror intrare a fost refuzată într-un port oarecare al Comunității, mai ales prin modificarea legislațiilor lor interne în materie de protecție a datelor, dacă este cazul; |
|
(6) |
întrucât coeficientul global țintă prevăzut în anexa I partea II la Directiva 95/21/CE trebuie să fie ameliorat în lumina experienței acumulate în punerea ei în aplicare; întrucât modificările frecvente ale valorii coeficientului de țintire pot să intervină în cadrul memorandumului de înțelegere de la Paris și această valoare va fi inclusă apoi în sistemul Sirenac; întrucât este suficient să se consulte baza de date Sirenac pentru a cunoaște valoarea coeficientului țintă al unei nave; întrucât este deci inutil să se introducă această valoare în Directiva 95/21/CE; |
|
(7) |
întrucât lista certificatelor și a documentelor la care se referă anexa II la Directiva 95/21/CE ar trebui modificată pentru a se ține seama de modificările din legislația internațională în vigoare; |
|
(8) |
întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului înființat în conformitate cu articolul 12 din Directiva 93/75/CEE a Consiliului (3), modificată ultima dată de Directiva 98/74/CE a Comisiei (4), |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 95/21/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 2 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 15 Publicarea de informații (1) Autoritatea competentă a fiecărui stat membru ia toate măsurile necesare în vederea publicării cel puțin o dată pe lună a informațiilor enumerate în anexa VIII partea I cu privire la navele care au fost reținute sau a căror intrare într-un port din acest stat membru a fost refuzată în cursul lunii anterioare. (2) Informațiile disponibile în sistemul Sirenac referitoare la navele inspectate în porturile statelor membre și vizate în anexa VIII părțile I și II, sunt făcute publice, în cadrul dispozitivelor tehnice corespunzătoare, imediat ce este posibil după inspecție sau după ridicarea reținerii. (3) Statele membre și Comisia cooperează în vederea punerii la punct a dispozitivelor tehnice corespunzătoare prevăzute la alineatul (2). (4) Dacă este nevoie, sistemul de informare Sirenac este modificat pentru a se conforma exigențelor citate mai sus.” |
|
3. |
Anexa I se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă. |
|
4. |
Anexa II se modifică după cum urmează:
|
|
5. |
Se adaugă o nouă anexă VIII, conform anexei la prezenta directivă. |
Articolul 2
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive în termen de cel mult 12 luni de la adoptarea prezentei directive. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea includ o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 13 decembrie 1999
Pentru Comisie
Loyola DE PALACIO
Vicepreședinte
(2) JO L 184, 27.6.1998, p. 40.
(3) JO L 247, 5.10.1993, p. 19.
(4) JO L 276, 13.10.1998, p. 7.
ANEXĂ
|
1. |
Anexa I se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Se adaugă o nouă anexă VIII: „ANEXA VIII Publicarea de informații referitoare la reținerile și inspecțiile în porturile statelor membre (prevăzute la articolul 15)
|
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
104 |
32000D0275
|
L 091/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 21 martie 2000
privind echivalența între anumite categorii de permise de conducere
[Notificată cu numărul C(2000) 511]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2000/275/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/26/CE (2), în special articolul 1 alineatul (2) și articolul 10 primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Directiva 91/439/CEE dispune ca toate permisele de conducere eliberate de statele membre, inclusiv cele care sunt eliberate înainte de transpunerea directivei în legislațiile interne, trebuie să fie recunoscute reciproc. |
|
(2) |
Principiul recunoașterii reciproce a permiselor de conducere implică recunoașterea tuturor drepturilor conferite unui posesor de permis în conformitate cu dispozițiile de drept intern în vigoare la acel moment. |
|
(3) |
Directiva 91/439/CEE prevede că statele membre urmează să stabilească echivalența între categoriile de permise eliberate înainte de punerea în aplicare a acestei directive și a celor definite la articolul 3 din directivă. Comisia trebuie să-și dea acordul cu privire la aceste echivalențe, într-o formă juridică având caracter obligatoriu, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prezenta decizie se aplică tuturor permiselor de conducere în vigoare, eliberate în statele membre și aflate în circulație.
Articolul 2
Tabelele de echivalență între categoriile de permise de conducere care sunt eliberate de statele membre înainte de punerea în aplicare a Directivei 91/439/CEE și categoriile armonizate definite de articolul 3 din Directiva 91/439/CEE sunt prezentate în anexa la prezenta decizie.
Articolul 3
(1) Categoriile de permise de conducere eliberate înainte de punerea în aplicare a Directivei 91/439/CEE dau dreptul posesorilor de a conduce, fără restricție, vehicule din categorii corespunzătoare descrise în tabelele care figurează în anexa Ia la prezenta decizie, în afara cazului în care se dispune altfel.
(2) Codurile care indică restricția drepturilor corespunzătoare din tabele sunt codurile comunitare armonizate, așa cum sunt definite la articolul 7 litera (a) din Directiva 91/439/CEE.
(3) La preschimbarea permisului de conducere cu un permis de tip comunitar descris în anexele I și Ia la Directiva 91/439/CEE, conform articolului 8 alineatul (1) din directivă, dreptul de echivalare este garantat în conformitate cu dispozițiile anexei la prezenta decizie.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 martie 2000
Pentru Comisie
Vicepreședintele
Loyola de PALACIO
(1) JO L 237, 24.8.1991, p. 1.
(2) JO L 150, 7.6.1997, p. 41.
ANEXĂ
MODELE ELIBERATE ÎN BELGIA
Model Belgia 1 (B1)
Eliberat în Belgia între 1.1.1967 și 31.12.1988
Descriere: model eliberat în limbile olandeză, franceză sau germană. Există diferențe de culoare și mod de imprimare. În general se prezintă sub forma unui document de șase pagini imprimat pe hârtie roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul B1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
A, B, BE |
|
BE |
A, B, BE |
|
B, pentru profesioniști |
A, B, BE |
|
BE pentru profesioniști |
A, B, BE |
|
C |
A, B, BE, C, CE |
|
CE |
A, B, BE, C, CE |
|
D |
A, B, BE, C, CE, D, DE |
|
DE |
A, B, BE, C, CE, D, DE |
|
AF |
A 51 |
|
BF |
A 52 |
Informații suplimentare:
Pentru a avea dreptul de a conduce autovehicule de categoria AF și/sau BF, este necesară validarea categoriei A și/sau B, precum și a categoriei F.
Model Belgia 2 (B2)
Eliberat în Belgia între 1.1.1989 și 30.9.1998
Descriere: acest model este eliberat în olandeză, în franceză sau în germană. Există diferențe de culoare și mod de imprimare. În general este sub forma unui document de șase pagini imprimat pe hârtie roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul B2 |
Categoriile corespondente |
|
(A3) |
– |
|
A2 |
A1; posesor A2 de mai mult de 2 ani: A |
|
A1 |
A |
|
B |
B |
|
BE |
B, BE |
|
C |
B, C |
|
CE |
B, BE, C, CE |
|
D |
B, D |
|
DE |
B, BE, D, DE |
Model Belgia 3 (B3)
Eliberat în Belgia între 1.1.1989 și 30.9.1998
Descriere: document de patru pagini, de culoare albastră.
Echivalențe
Echivalențele modelelor B3 respectă modelele B sau B2, în funcție de modelul cu care este combinat B3. Prin urmare, pentru echivalare se va vedea modelul B1 sau B2.
Model Belgia 4 (B4)
Eliberat în Belgia cu începere de la 1.1.1998
Descriere: modelul este în conformitate cu anexa I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul B4 |
Categoriile corespondente |
|
(A3) |
– |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN DANEMARCA
Model Danemarca 1 (DK1)
Eliberat în Danemarca până la 30.4.1986
Descriere: document de patru pagini, de culoare roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul DK1 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1, A; limitat la motocicletele fără ataș; posesorii au dreptul de a obține un permis A1 și A în alte state membre |
|
A2 |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C1, C |
|
CE |
C1E, CE |
|
D |
D1, D |
|
DE |
D1E, DE |
Informații suplimentare:
Acest model este valabil până cel târziu la 30.4.2038. Cu toate acestea, el nu mai este valabil pentru conducerea autovehiculului în Danemarca, deoarece în perioada 1991-1993 s-a introdus schimbarea obligatorie a permiselor. Ele pot fi schimbate cu un nou permis de conducere eliberat în Danemarca, recunoscut de celelalte state membre până la data menționată mai sus.
Model Danemarca 2 (DK2)
Eliberat în Danemarca între 1.5.1986 și 30.6.1996
Descriere: document de patru pagini, cu dungi roz și bej.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul DK2 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1, A; limitat la motocicletele fără ataș; posesorii au dreptul de a obține un permis A1 și A în alte state membre |
|
A2 |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C1, C |
|
CE |
C1E, CE |
|
D |
D1, D |
|
DE |
D1E, DE |
Model Danemarca 3 (DK3)
Eliberat în Danemarca între 1.7.1996 și 13.4.1997
Descriere: document de patru pagini, cu linii roz și bej.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul DK3 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C1, C |
|
CE |
C1, CE |
|
D |
D1, D |
|
DE |
D1E, DE |
Model Danemarca 4 (DK4)
Eliberat în Danemarca din 14.4.1997
Descriere: permis tip card, elaborat conform anexei Ia Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul DK4 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C1, C |
|
CE |
C1E, CE |
|
D |
D1, D |
|
DE |
D1E, DE |
Informații suplimentare:
Nu se poate reconstitui data primei eliberări a categoriilor de permise de conducere eliberate înainte de 1 mai 1986. În acest caz, simbolul „<” sau „≤” poate apare în coloana 10 a permisului, alături de cifra anului, care arată că permisul de conducere a fost eliberat înainte sau în timpul anului respectiv.
MODELE ELIBERATE ÎN GERMANIA
Observație generală: este posibil să apară drepturi ulterioare, foarte specifice și limitate, care nu sunt prezentate în tabele, cu privire la toate permisele germane eliberate înainte de 1.1.1999. În rarele cazuri în care apare această situație, se vor contacta autoritățile germane care le-au eliberat atunci când există îndoieli privind domeniul de aplicare a unui anumit drept.
Model Germania 1 (D1)
Eliberat în Republica Federală Germania până la 1.4.1986 (în cazuri specifice, data eliberării poate fi ulterioară datei de 1.4.1986)
Descriere: document de patru pagini, de culoare gri. Există numeroase diferențe de culoare și formă, întrucât modelele au fost eliberate în decurs de 40 de ani. Modelele eliberate în Landul Saar pot avea mărimi diferite și sunt bilingve (germană și franceză).
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul D1 |
Categoriile corespondente |
|
1 |
A1, A (vezi: 1) |
|
1 beschränkt auf Leichtkrafträder: 1.4.1980 — 31.3.1986 |
A1 |
|
2 |
B, BE, C1, C1E, C, CE (vezi: 2, 3, 5) |
|
3 |
B, BE, C1, C1E, (vezi: 3, 4, 5) |
|
4 |
— (vezi: 6) |
|
(5) |
— |
Informații suplimentare:
1. Dacă un permis tip „Klasse 1” a fost obținut înainte de 1.12.1954 (înainte de 1.10.1960 în Landul Saar), posesorul are dreptul de a conduce, de asemenea, vehicule de categoria B 79 (≤ 700 cm3) fără a fi necesară schimbarea permisului. În cazul schimbării lui, posesorului i se eliberează un permis de categoria B complet.
2. Dacă titularul unui drept pentru „Klasse 2” împlinește vârsta de 50 de ani înainte de 31.12.1999, dreptul său își încetează valabilitatea la 31.12.2000. El trebuie să-și schimbe permisul cu unul de tip nou până la data de 31.12.2000, în acest caz aplicându-se atât termenul de valabilitate, cât și examinarea medicală periodică. În cazul în care posesorul permisului împlinește vârsta de 50 de ani după 31.12.1999, el trebuie să obțină un permis de tip nou la data aniversării, permisul fiind valabil pe o perioadă de cinci ani.
În cazul în care posesorul de permis își stabilește reședința într-un alt stat membru, fără să respecte regulile de mai sus, nu i se recunoaște permisul „Klasse 2” (în afara cazului în care și-a schimbat reședința înainte ca regulile menționate să-i fie aplicabile).
3. Dacă un permis pentru „Klasse 2” sau „Klasse 3” a fost obținut înainte de 1.12.1954 (înainte de 1.10.1960 în Landul Saar), posesorul are dreptul de a conduce și vehicule de categoria A1 și A 79 (≤ 250 cm3). În ambele cazuri, posesorului i se eliberează un drept nelimitat pentru categoria A, dacă își schimbă permisul.
În cazul în care permisul de „Klasse 2” sau de „Klasse 3” a fost obținut ulterior termenelor menționate mai sus, dar înainte de 1.4.1980, posesorul este autorizat să conducă și vehicule de categoria A1.
4. Posesorul permisului tip „Klasse 3” are și dreptul de a conduce un vehicul de categoria CE 79 (> 12 tone, dar nu mai mult de trei osii în total).
Acest drept trebuie să fie menționat pe noul permis, eliberat numai la cererea explicită a posesorului.
5. Posesorul unui vehicul tip „Klasse 3” are dreptul de a conduce autocare fără pasageri, cu o greutate maximă mai mică de 7,5 tone, inclusiv în traficul internațional, fără a avea obligația de a fi posesorul unui permis tip D2. Posesorul unui vehicul tip „Klasse 2” are dreptul de a conduce autocare fără pasageri în traficul internațional, fără obligația de a deține un permis D2. După schimbarea tipurilor de permise în Germania, dreptul de a conduce un autocar fără pasageri este limitat la teritoriul german, cu aplicarea codului rutier național.
Pentru a avea dreptul de a conduce autocare cu pasageri în traficul internațional, posesorul unui permis „Klasse 2” trebuie să dețină și un permis de tip D2. La schimbarea permisului în alt stat membru, se eliberează numai categoriile D1, D1E, D și DE posesorilor care au dreptul de a conduce un vehicul „Klasse 2” și care dețin un permis D2.
6. Dacă un drept pentru „Klasse 4” a fost acordat înainte de 1.12.1954 (înainte de 1.10.1960 în Landul Saar), el nu reprezintă doar o categorie națională, ci acordă posesorului dreptul de a conduce următoarele categorii de vehicule:
A1, A 79 (≤ 250 cm3) și B 79 (≤ 700 cm3). În ambele cazuri, la schimbarea permisului, posesorului i se acordă drept de categoria A nelimitat.
Dacă un permis „Klasse 4” a fost eliberat ulterior termenelor menționate anterior, dar înainte de 1.4.1980, posesorul are dreptul de a conduce un vehicul de categoria A1.
Model Germania 2 (D2)
Eliberat în Germania până la 31.12.1998
Descriere: document de patru pagini, de culoare galbenă.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul D2 |
Categoriile corespondente |
|
Führerschein zur Fahrgastbeförderung in Kraftomnibussen |
D1, D1E, D, DE |
|
Führerschein zur Fahrgastbeförderung in Kraftomnibussen mit nicht mehr als 14 Fahrgastplätzen |
D1, D1E |
|
Führerschein zur Fahrgastbeförderung in Kraftomnibussen beschränkt auf Fahrzeuge mit nicht mehr als 24 Fahrgastplätzen oder nicht mehr als 7 500 kg zulässiger Gesamtmasse |
D1, D1E, D 79 (mai puțin de 25 de pasageri și mai puțin de 7 500 kg) |
Informații suplimentare:
Acest model nu este valabil ca atare. Pentru a avea dreptul de a conduce categoriile de vehicule menționate în tabelele de echivalențe, posesorul acestui model trebuie să fie în același timp și posesorul unui permis de tip D1, D3, D4, D5 sau D6.
Model Germania 3 (D3)
Eliberat în Republica Democrată Germană până în 1969
Descriere: document de patru pagini, de culoare gri.
Tabele de echivalențe
D3a: Modele eliberate până la 31.3.1957.
|
Categoriile prevăzute la modelul D3a |
Categoriile corespondente |
|
1 |
A1, A, B (vezi: 5) |
|
2 |
A1, A, B, BE, C1, C1E, C, CE (vezi: 1, 3, 4) |
|
3 |
A1, A, B, BE, C1, C1E (vezi: 2, 3, 4) |
|
4 |
A1, A, B (vezi: 4, 5) |
D3b: Model eliberat din 1.4.1957 până în 1969.
|
Categoriile prevăzute la modelul D3b |
Categoriile corespondente |
|
1 |
A1, A (vezi: 5) |
|
2 |
A1, B (vezi: 4, 5) |
|
3 |
A1 |
|
4 |
A1, B, BE, C1, C1E (vezi: 2, 3, 4) |
|
5 |
A1, B, BE, C1, C1E, C, CE (vezi: 1, 3, 4) |
Informații suplimentare:
Modificarea legislativă care a avut loc la 1.4.1957 a modificat domeniul de aplicare și definiția categoriilor. Din această cauză sunt necesare două tabele de echivalențe pentru acest model.
1. Dacă posesorul unui vehicul „Klasse 2” eliberat înainte de 1.4.1957 sau a unui vehicul „Klasse 5” eliberat după 31.3.1957 împlinește vârsta de 50 de ani înainte de 31.12.1999, dreptul său expiră la 31.12.2000. El trebuie să-și schimbe permisul de conducere cu unul de tip nou înainte de 31.12.2000. Termenul de valabilitate și examinarea medicală periodică se aplică și noului model. Dacă posesorul împlinește vârsta de 50 de ani după 31.12.1999, el trebuie să-și schimbe permisul de conducere cu unul de tip nou la data aniversării, pentru o perioadă de valabilitate de 5 ani.
În cazul în care posesorul de vehicul își stabilește domiciliul în alt stat membru, fără a fi în conformitate cu reglementările prevăzute, dreptul său de a deține un vehicul „Klasse 2” nu va fi recunoscut (în afara cazului în care și-a schimbat domiciliul înainte ca regulile menționate anterior să-i fie aplicabile).
2. Posesorul unui vehicul „Klasse 3” eliberat înainte de 1.4.1957 și a unui vehicul „Klasse 4” eliberat după 31.3.1957 are dreptul de a conduce un vehicul de categoria CE 79 (> 12 tone, dar nu mai mult de trei osii în total).
Acest drept trebuie să fie menționat pe noul permis, eliberat numai la cererea explicită a posesorului.
3. Posesorul unui vehicul tip „Klasse 3” eliberat înainte de 1.4.1957 (D3a) sau al unui vehicul „Klasse 4” eliberat după 31.3.1957 (D3b) are dreptul de a conduce autocare fără pasageri cu o greutate maximă mai mică de 7,5 tone, inclusiv în traficul internațional, fără a avea obligația de a fi posesorul unui model D2.
Deținătorul unui vehicul „Klasse 2” eliberat înainte de 1.4.1957 (D3a) sau a unuia tip „Klasse 5” eliberat înainte de 31.3.1957 (D3b) are dreptul de a conduce vehicule fără pasageri pe rutele internaționale, fără a avea obligația de a fi posesorul unui model D2.
După schimbarea acestor modele în Germania, dreptul de a conduce un autocar fără pasageri este limitat la teritoriul german, în acest caz aplicându-se codul național.
Pentru a avea dreptul de a conduce autocare cu pasageri pe rutele internaționale, posesorul unui permis model D3 trebuie să dețină și un permis model D2. La preschimbarea permisului în alt stat membru, este obligatoriu să se acorde categoriile D1, D1E, D și DE numai posesorilor care au dreptul de a conduce un vehicul „Klasse 2” (D3a) sau unul tip „Klasse 5” (D3b) și care dețin un permis model D2.
4. Posesorul unui permis „Klasse 2”, „Klasse 3” sau „Klasse 4” de tip D3a sau a unui permis „Klasse 2”, „Klasse 4” sau „Klasse 5” de tip D3b eliberat înainte de 1.12.1954, are dreptul de a conduce nerestricționat vehicule de categoria A numai după schimbarea permisului. Dacă nu este preschimbat, acest model îi conferă posesorului dreptul de a conduce numai un vehicul de categoria A79 (≤ 250 cm3).
5. În cazul în care nu se schimbă aceste documente, se aplică următoarele reguli:
Dacă un permis „Klasse 1” sau „Klasse 4” a fost eliberat înainte de 1.12.1954, posesorul său nu are dreptul de a conduce decât un vehicul de categoria B 79 (≤ 700 cm3). Dacă un permis „Klasse 1” sau „Klasse 4” a fost eliberat după această dată, dar înainte de 1.4.1957, sau dacă un permis „Klasse 2” a fost eliberat după 31.3.1957, titularul său nu are dreptul de a conduce decât un vehicul de categoria B 79 (≤ 250 cm3).
În cazul schimbării acestui document cu un nou permis, posesorului i se eliberează un permis de categoria B complet.
Model Germania 4 (D4)
Eliberat în Republica Federală Germania din 1969 până la 31.5.1982
Descriere: permis sub forma unui livret de 12 pagini, având copertă gri.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul D4 |
Categoriile corespondente |
|
1 |
A1, A (vezi: 5) |
|
2 |
B (vezi: 4, 5, 6) |
|
3 |
— (vezi: 6) |
|
4 |
B, BE, C1, C1E (vezi: 2, 3, 4, 6) |
|
5 |
B, BE, C1, C1E, C, CE (vezi: 1, 3, 4, 6) |
|
§ 6 StVZO, § 85 StVZO |
— (vezi: 6) |
Informații suplimentare:
1. Dacă titularul unui drept de „Klasse 5” împlinește vârsta de 50 de ani înainte de 31.12.1999, dreptul său își încetează valabilitatea la 31.12.2000. El trebuie să preschimbe permisul de conducere înainte de 31.12.2000, perioada de valabilitate și examenul medical periodic fiind aplicabile și la noul permis. Dacă posesorul împlinește vârsta de 50 ani după 31.12.1999, el trebuie să-și schimbe permisul său cu unul de tip nou la data aniversării, după care se aplică o valabilitate de 5 ani.
În cazul în care posesorul de permis își stabilește domiciliul în alt stat membru fără a fi în conformitate cu regulamentele precizate, dreptul său pentru „Klasse 2” nu este recunoscut (în afara cazului în care și-a schimbat domiciliul înainte să-i fie aplicabile regulile menționate anterior).
2. Posesorul unui permis de „Klasse 4” are în mod egal dreptul de a conduce un vehicul de categoria CE 79 (> 12 tone, dar nu mai mult de trei osii în total).
Acest drept trebuie să fie menționat pe noul permis, eliberat numai la cererea explicită a posesorului.
3. Posesorul unui vehicul tip „Klasse 4” are dreptul de a conduce autocare fără pasageri, inclusiv pe rutele internaționale, greutatea autocarului fiind de maxim 7,5 tone, fără a avea obligația de a fi posesorul unui model D2. Posesorul unui vehicul tip „Klasse 5” are dreptul de a conduce autocare goale pe rute internaționale fără a avea obligația de a deține un model D2. După schimbarea modelelor în Germania, dreptul de a conduce un autocar este limitat la teritoriul german, în acest caz aplicându-se codul național.
Pentru a avea dreptul de a conduce autocare cu pasageri pe rutele internaționale, posesorul unui permis model D3 trebuie să dețină și un permis model D2. La preschimbarea permisului în alt stat membru, numai categoriile D1, D1E, D și DE sunt acordate posesorilor care au dreptul de a conduce un vehicul „Klasse 5” și care dețin un permis model D2.
4. Posesorul unui permis „Klasse 2”, „Klasse 3” sau „Klasse 5” eliberat inițial înainte de 1.12.1954, are dreptul de a conduce nerestricționat vehicule categoria A doar după ce și-a preschimbat permisul. Dacă nu se schimbă permisul, acest model conferă posesorului dreptul de a conduce doar un vehicul de categoria A 79 (≤ 250 cm3).
5. Dacă nu se preschimbă permisul, se aplică următoarele reguli:
Dacă un permis „Klasse 1” a fost eliberat înainte de 1.12.1954, posesorul are dreptul de a conduce un vehicul de categoria B 79 (≤ 700 cm3). Dacă permisul „Klasse 1” a fost eliberat după această dată, dar înainte de 1.4.1957, sau dacă permisul „Klasse 2” a fost eliberat după 1.4.1957, posesorul are dreptul de a conduce un vehicul de categoria A 79 (≤ 250 cm3).
În cazul preschimbării permisului, posesorului i se eliberează un permis de categoria B complet.
6. Dacă posesorul unui permis tip „Klasse 2”, „Klasse 3”, „Klasse 4” sau „Klasse 5” a obținut permisul înainte de 1.4.1980, sau dacă nu este obținut în temeiul articolului 6 sau 85 din legea StVZO el are în mod similar dreptul de a conduce un vehicul de categoria A1. În acest caz, „Klasse 3” nu este numai o categorie națională.
Model Germania 5 (D5)
Eliberat în Republica Federală Germania între 1.6.1982 și 2.10.1990
Descriere: document pe hârtie roz deschis, de petru pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul D5 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1, A |
|
B |
B, BE, C1 (vezi: 2, 3) |
|
C |
B, BE, C1, C1E, C (vezi: 1, 3) |
|
D |
B, BE, C1, C1E, D1, D (vezi: 1, 3) |
|
BE |
B, BE, C1, C1E (vezi: 2) |
|
CE |
B, BE, C1, C1E, C, CE (vezi: 1) |
|
DE |
B, BE, C1, C1E, D1, D1E, D, DE (vezi: 1, 3) |
Informații suplimentare
1. Dacă posesorul unui drept de „Klasse C”, „CE”, „D” și „DE” împlinește vârsta de 50 de ani înainte de 31.12.1999, dreptul său își pierde valabilitatea la 31.12.2000. Posesorul permisului trebuie să-și schimbe permisul de conducere cu unul de tip nou înainte de 31.12.2000, perioada de valabilitate și examenul medical periodic fiind aplicabile și noilor modele. Dacă posesorul împlinește 50 de ani după 31.12.1999, el trebuie să-și schimbe permisul cu unul de tip nou la data aniversării, valabil pe 5 ani.
În cazul în care posesorul permisului își stabilește domiciliul în alt stat membru, fără a fi în conformitate cu regulile menționate, dreptul la permisul „Klasse 2” nu este recunoscut (în afara cazului în care și-a schimbat domiciliul înainte ca regulile precizate să-i fie aplicabile).
2. Posesorul unui permis „Klasse B” și „BE” are de asemenea dreptul de a conduce un vehicul de categoria CE 79 (> 12 tone, dar nu mai mult de trei osii în total).
Acest drept trebuie să fie menționat pe noul permis, eliberat numai la cererea explicită a posesorului.
3. Posesorul unui vehicul „Klasse B” are dreptul de a conduce autocare fără pasageri cu o greutate maximă de 7,5 tone, inclusiv pe rutele internaționale, fără a avea obligația de a fi posesorul unui permis D2.
Posesorul unui vehicul „Klasse C” are dreptul de a conduce autocare fără pasageri pe rutele internaționale fără a avea obligația de a deține un permis D2. După schimbarea modelelor de permise în Germania, dreptul de a conduce un autocar gol este limitat la teritoriul german, în acest caz aplicându-se codul național.
Pentru a avea dreptul de a conduce autocare cu pasageri pe rutele internaționale, posesorul unui permis model D5 trebuie să dețină și permisul D2. La preschimbarea permisului în alt stat membru, numai categoriile D1, D1E, D și DE sunt acordate posesorilor care au dreptul de a conduce un vehicul „Klasse D” sau „DE” (D5) și care dețin permisul D2.
Model Germania 6 (D6)
Eliberat în Germania între 1.4.1986 și 31.12.1998
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul D5 |
Categoriile corespondente |
|
1 |
A1, A (vezi: 2) |
|
1a |
A1, A |
|
1b |
A1 |
|
2 |
B, BE, C1, C1E, C, CE (vezi: 1, 3, 5) |
|
3 |
B, BE, C1, C1E (vezi: 3, 4, 5) |
|
(4) |
— (vezi: 6) |
|
(5) |
— |
Informații suplimentare
1. Dacă titularul unui drept pentru „Klasse 2” împlinește 50 de ani înainte de 31.12.1999, dreptul său își pierde valabilitatea la 31.12.2000. Titularul trebuie să-și schimbe permisul său cu unul de tip nou înainte de 31.12.2000, aplicându-se și noilor modele perioada de valabilitate și examinarea medicală periodică. Dacă titularul împlinește vârsta de 50 de ani ulterior datei de 31.12.1999, el trebuie să-și preschimbe permisul de conducere la data aniversării, acesta fiind valabil pe o perioadă de 5 ani.
În cazul în care posesorul permisului de conducere își stabilește domiciliul într-un alt stat membru fără a fi în conformitate cu reglementările menționate, dreptul său la „Klasse 2” nu este recunoscut (în afara cazului în care își schimbă domiciliul înainte ca regulile menționate anterior să-i fie aplicabile).
2. Dacă un permis tip „Klasse 1”, model D1 a fost obținut înainte de 31.12.1954 (înainte de 1.10.1960 în Landul Saar), posesorul său are dreptul de a conduce vehicule de categoriile B79 (≤ 700 cm3) fără a avea nevoie să schimbe permisul. În cazul schimbării permisului, posesorului i se eliberează un permis de categoria B complet.
Regulile de mai sus se aplică modelului D6 doar dacă titularului i s-a eliberat un permis D1 înainte de datele menționate, care a fost ulterior preschimbat cu un permis D6.
3. Dacă un permis „Klasse 2” sau „Klasse 3” model D1 a fost obținut înainte de 1.12.1954 (înainte de 1.10.1960 în Landul Saar), posesorul său are dreptul de a conduce și vehicule de categoriile A1 și A 79 (≤ 250 cm3). În ambele cazuri, posesorului i se acordă un drept nerestricționat de a conduce vehicule de categoria A după schimbarea permisului. Dacă un permis „Klasse 2” sau „Klasse 3” a fost obținut ulterior datelor menționate, dar înainte de 1.4.1980, titularul are dreptul de a conduce vehicule de categoria A1.
Regulile enunțate mai sus se aplică modelului D6 doar dacă titularului i s-a eliberat un permis D1 înainte de datele menționate, care a fost schimbat ulterior cu un permis D6.
4. Posesorul unui permis „Klasse 3” are în mod egal dreptul de a conduce un vehicul de categoria CE 79 (> 12 tone, dar nu mai mult de trei osii în total).
Acest drept trebuie să fie menționat pe noul permis, eliberat numai la cererea explicită a posesorului.
5. Deținătorul unui vehicul „Klasse 3” are dreptul de a conduce autocare fără pasageri cu o greutate maximă de 7,5 tone, inclusiv pe rute internaționale, fără a avea obligația de a fi titularul unui model D2. Deținătorul unui vehicul „Klasse 2” are dreptul de a conduce autocare fără pasageri pe rutele internaționale fără a avea obligația de a deține un permis D2. După schimbarea modelelor de permise în Germania, dreptul de a conduce un autocar gol este limitat la teritoriul german, în acest caz fiind aplicat codul național.
Pentru a avea dreptul de a conduce autocare cu pasageri pe rutele internaționale, posesorul unui permis model D6 trebuie să dețină și permis tip D2. La preschimbarea permisului în alt stat membru, categoriile D1, D1E, D și DE se acordă titularilor de vehicule „Klasse 2” (D6) și de permise D2.
6. Dacă un drept „Klasse 4” model D1 a fost acordat înainte de 1.12.1954 (înainte de 1.10.1960 în Landul Saar), acesta nu este doar o categorie națională, însă titularul are dreptul de a conduce vehicule de categoriile A1, A 79 (≤ 250 cm3) și B 79 (≤ 700 cm3). În ambele cazuri, titularului i se acordă un drept de categoria A nerestricționat la preschimbarea permisului. Dacă un permis tip „Klasse 4” a fost eliberat ulterior termenelor menționate, dar înainte de 1.4.1980, el dă dreptul de a conduce un vehicul de categoria A1.
Regulile enunțate mai sus se aplică modelului D6 numai dacă titularului i s-a eliberat un permis tip D1 înainte de datele menționate, ulterior schimbat cu un permis tip D6.
Model Germania 7 (D7)
Eliberat în Germania de la 1.1.1999
Descriere: permis tip card, conform anexei la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul D7 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
C1 |
C1 |
|
C |
C |
|
D1 |
D1 |
|
D |
D |
|
BE |
BE |
|
C1E |
C1E |
|
CE |
CE |
|
D1E |
D1E |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN GRECIA
Model Grecia 1 (GR1)
Eliberat în Grecia din 12.1.1987 până la 30.3.1997
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul GR1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
B Για επαγγελματική χρήση |
B* |
|
Γ |
C |
|
Δ |
D |
|
BE |
BE |
|
ΓΕ |
CE |
|
ΔΕ |
DE |
Model Grecia 2 (GR2)
Eliberat în Grecia de la 1.4.1997
Descriere: document de șase pagini pe hârtie roz, care transpune anexa I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul GR2 |
Categoriile corespondente |
|
A1/A1 |
A1 |
|
A/A |
A |
|
B1/B1 |
B1 |
|
B/B |
B |
|
C/Γ |
C |
|
D/Δ |
D |
|
BE/BE |
BE |
|
CE/ΓΕ |
CE |
|
DE/ΔΕ |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN SPANIA
Model Spania 1 (SP1)
Eliberat în Spania între 4.3.1984 și 26.6 1997
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul SP1 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A2 |
A |
|
B1 |
B |
|
B1E, B2E |
BE |
|
B2 |
B pentru uz profesional |
|
C1 |
C1 |
|
C1E, C2E |
C1E |
|
C2 |
C, CE (vezi: 1) |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Informații suplimentare:
Posesorul unui permis C2 are de asemenea dreptul de a conduce vehicule de categoria DE dacă deține și un permis D.
Model Spania 2 (SP2)
Eliberat în Spania de la 27.6.1997
Descriere: document de șase pagini imprimat pe hârtie roz, conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul SP2 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
C1 |
C1 |
|
C |
C |
|
D1 |
D1 |
|
D |
D |
|
BE |
BE |
|
C1E |
C1E |
|
CE |
CE |
|
D1E |
D1E |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN FRANȚA
Model Franța 1 (F1)
Eliberat în Franța până în anul 1954
Descriere: card de culoare roz de două pagini, cu fotografie pe prima pagină.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F1 |
Categoriile corespondente |
|
— |
B (vezi: 1) |
|
1o Voitures affectés à des transports en commun |
D |
|
2o véhicules pesant en charge plus de 3 000 kg |
C |
|
3o Motocycles à deux roues |
A |
Informații suplimentare:
Dacă nu există nici o mențiune la finalul permisului, acest model nu este valabil pentru a conduce autovehicule din categoriile 1°, 2°, 3°. Prin urmare, nu se poate menționa dreptul echivalent la o categorie B, care nu este inclus în una din cele trei categorii menționate. Acest lucru este indicat în tabel astfel:
„—”.
Model Franța 2 (F2)
Eliberat în Franța între 1954 și 20.1.1975
Descriere: document de șase pagini, pe hârtie roz (de dimensiuni mult mai mari decât la modelele din anexa I la Directiva 91/439/CEE).
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F2 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1, B1 |
|
A |
A1, A, B1 |
|
B |
A1, B1, B |
|
C |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE |
|
D |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE (vezi: 1) |
|
BE |
A1, B1, B, BE |
|
CE |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE |
|
DE |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE (vezi: 1) |
|
FA1 |
A1 + code (10, 15, …) |
|
FA |
A + cod (10, 15, …) |
|
FB |
B + cod (10, 15, …) |
Informații suplimentare:
Dacă vehiculul cu care titularul permisului a trecut proba practică la examenul de conducere pentru categoria D sau DE are o greutate ≤ 3,5 tone, posesorul are dreptul de a conduce vehicule din categoria A1, B1, B, BE, D 79 (≤ 3 500 kg).
Model Franța 3 (F3)
Eliberat în Franța între 20.1.1975 și 1.3.1980
Descriere: document de șase pagini, pe hârtie roz (de dimensiuni mult mai mari decât modelele din anexa I la Directiva 91/439/CEE).
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F3 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1, B1 |
|
A |
A1, A, B1 |
|
B |
A1, B1, B |
|
C |
A1, B1, B, BE, C, CE 79 (≤ 12,5 tone) |
|
C1 |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE |
|
D |
A1, B1, B, BE, C, CE, CE 79 (≤ 12, 5 tone), D, DE (vezi: 1) |
|
BE |
A1, B1, B, BE |
|
DE |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE |
|
FA1 |
A1 |
|
FA |
A |
|
FB |
B |
|
FBE |
BE |
Informații suplimentare:
|
1. |
Dacă vehiculul al cărui posesor de permis a trecut examenul practic de conducere pentru categoria D are o greutate ≤ 3,5 tone (în perioada 20.1.1975-31.5.1979), posesorul nu are dreptul de a conduce decât vehicule din categoriile A1, B1, B, BE, D 79 (≤ 3 500 kg). |
|
2. |
Dacă vehiculul utilizat în timpul examinării practice de conducere a avut o greutate < 7 tone (în perioada 1.6.1979-1.3.1980), posesorul de permis are dreptul de a conduce vehicule din categoria A, B1, B, BE, D 79 (≤ 3 500 kg). |
Model Franța 4 (F4)
Eliberat în Franța între 1.3.1980 și 1.1.1985
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini (de dimensiuni mult mai mari decât modelele din anexa I la Directiva 91/439/CEE).
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F4 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1, B1 |
|
A2 |
A1, A, B1 |
|
A3 |
A1, A, B1 |
|
A4 |
B1 |
|
B |
A1, B1, B |
|
BE |
A1, B1, B, BE |
|
C |
A1, B1, B, BE, C, CE 79 (≤ 12,5 tone) |
|
C1 |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE |
|
D |
A1, B1, B, BE, C, CE 79 (≤ 12,5 tone), D, DE (vezi: 1) |
|
DE |
A1, B1, B, BE, C, CE 79 (≤ 12,5 tone), D, DE |
|
FA1 |
A1, B1 |
|
FA2 |
A1, A, B1 |
|
FA3 |
A1, A, B1 |
|
FA4 |
B1 |
|
FB |
A1, B1, B |
Informații suplimentare:
Dacă greutatea vehiculului utilizat de posesorul permisului la proba practică de conducere la categoria D a avut o greutate ≤ 7 tone, posesorul nu are dreptul de a conduce decât vehiculele din categoriile A1, B1, B, BE, D 79 (≤ 3 500 kg).
Model Franța 5 (F5)
Eliberat în Franța între 1.1.1985 și 30.6.1990
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F5 |
Categoriile corespondente |
|
AT |
B1 |
|
AL |
A1, B1 |
|
A |
A1, A, B1 |
|
B |
A1, B1, B |
|
BE |
A1, B1, B, BE |
|
C |
A1, B1, B, BE, C, CE, D, DE |
|
C limité |
A1, B1, B, BE, C, CE 79 (≤ 12,5 tone) |
|
CE |
A1, B1, B, BE, C, CE |
|
D |
A1, B1, B, BE, C, CE (≤ 12,5 tone), D, DE (vezi: 1) |
|
DE |
A1, B1, B, BE, C, CE 79 (≤ 12,5 tone), D, DE |
Informații suplimentare:
Dacă greutatea unui vehicul de categoria D utilizat la proba de conducere a fost mai mică de 3,5 tone, posesorul nu are dreptul de a conduce decât vehicule din categoriile A1, B1, B, BE, D 79 (≤ 3 500 kg)
Model Franța 6 (F6)
Eliberat în Franța între 1.7.1990 și 15.11.1994
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F6 |
Categoriile corespondente |
|
AT |
B1 |
|
AL |
A1, B1 |
|
A |
A1, A, B1 |
|
B |
A1, B1, B |
|
BE |
A1, B1, B, BE |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
Model Franța 7 (F7)
Eliberat în Franța între 15.11.1994 și 28.2.1999
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F7 |
Categoriile corespondente |
|
AT |
B1 |
|
AL |
A1, B1 |
|
A |
A1, A, B1 |
|
B |
A1, B1, B |
|
BE |
A1, B1, B, BE |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
Model Franța 8 (F8)
Eliberat în Franța de la 1.3.1999
Descriere: document pe hârtie roz, conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul F8 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A1, A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
A1, B1, B |
|
BE |
A1, B1, B, BE |
|
C |
B, C |
|
CE |
B, BE, C, CE |
|
D |
B, D |
|
DE |
B, BE, D, DE |
MODELE ELIBERATE ÎN IRLANDA
Model Irlanda 1 (IRL1)
Eliberat în Irlanda între 13.11.1989 și 25.6.1992
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul IRL1 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(W) |
— |
Informații suplimentare:
Acest model a fost eliberat în engleză sau în irlandeză (galică) și nu sub forma unui document bilingv.
Model Irlanda 2 (IRL2)
Eliberat în Irlanda între 25.6.1992 și 8.11.1999 (cca)
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul IRL2 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(W) |
— |
Informații suplimentare:
Acest document a fost eliberat în format bilingv, textul englezesc precedând textul irlandez (galez).
Model Irlanda 3 (IRL3)
Eliberat în Irlanda din 8.11.1999 (cca)
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul IRL3 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Informații suplimentare:
Acest document a fost eliberat în format bilingv, textul englezesc precedând textul irlandez (galez).
MODELE ELIBERATE ÎN ITALIA
Observație generală: toate modelele de permis italian trebuie să fie însoțite de un „Certificato di abilitazione professionale” (Certificat de aptitudine profesională) dacă posesorul lor dorește să conducă vehicule de categoria D și D+E în scopuri profesionale.
Model Italia 1 (I1)
Eliberat în Italia între 1959 și 1988
Descriere: document pe hârtie roz și albastră, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul I1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
B, BE |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
|
(F) |
— |
Model Italia 2 (I2)
Eliberat în Italia între 1988 și 1994
Descriere: document pe hârtie roz și albastră, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul I2 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
B, BE |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
Model Italia 3 (I3)
Eliberat în Italia între 1994 și 1995
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul I3 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
B, BE |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
Model Italia 4 (I4)
Eliberat în Italia între 1995 și 1997
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul I4 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
B, BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1, C1E |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
Informații suplimentare:
Titularii permiselor cu vârste sub 21 ani trebuie să posede un certificat de aptitudini profesionale pentru a fi autorizați să conducă vehicule de categoriile C și CE.
Model Italia 5 (I5)
Eliberat în Italia între 1997 și 1999
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul I5 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
B, BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1, C1E |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
Informații suplimentare:
Titularii permiselor cu vârste sub 21 ani trebuie să posede un certificat de aptitudini profesionale pentru a fi autorizați să conducă vehicule de categoriile C și CE.
Model Italia 6 (I6)
Eliberat în Italia din anul 1999
Descriere: permis tip card, conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul I6 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1, A |
|
B |
B |
|
BE |
B, BE |
|
C |
C |
|
CE |
C, CE |
|
D |
D |
|
DE |
D, DE |
MODELE ELIBERATE ÎN LUXEMBURG
Model Luxemburg 1 (L1)
Eliberat în Luxemburg până la 31.12.1985
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul L1 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A |
|
(A2) |
— |
|
(A3) |
— |
|
B1/B2 |
B (vezi: 1) |
|
C1/C2 |
C |
|
CE2 |
C, CE (vezi: 1) |
|
D |
D |
|
(F1/2/3) |
— |
Informații suplimentare:
|
1. |
Dacă un permis de categoria B1/B2 a fost eliberat înainte de 1 iulie 1977, posesorul are de asemenea dreptul de a conduce un vehicul de categoria A. |
|
2. |
Categoria E2 include dreptul de a conduce vehicule cu remorci și semi-remorci cu o masă maximă autorizată superioară masei de 1 750 kg. |
Model Luxemburg 2 (L2)
Eliberat în Luxemburg până la 31.12.1985
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul L2 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A |
|
(A3) |
— |
|
B1/B2 |
B (vezi: 1) |
|
C1+2 |
C |
|
CE2 |
C, CE (vezi: 1) |
|
D |
D |
|
(F1/2/3) |
— |
Informații suplimentare:
|
1. |
Dacă un permis de categoria B1/B2 a fost eliberat înainte de 1 iulie 1977, posesorul are de asemenea dreptul de a conduce un vehicul de categoria A. |
|
2. |
Categoria E2 include dreptul de a conduce vehicule cu remorci și semi-remorci cu o masă maximă autorizată mai mare de 1 750 kg. |
Model Luxemburg 3 (L3)
Eliberat în Luxemburg între 1.1.1986 și 30.9.1996
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul L3 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A |
|
(A2) |
— |
|
(A3) |
— |
|
B |
B |
|
BE1 |
B |
|
C |
C |
|
CE2 |
CE |
|
D |
D |
Model Luxemburg 4 (L4)
Eliberat în Luxemburg de la 1.10.1996
Descriere: document pe hârtie roz, conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul L4 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN ȚĂRILE DE JOS
Model Țările de Jos 1 (NL1)
Eliberat în Țările de Jos între 1.7.1987 și 1.6.1996
Descriere: document pe hârtie roz și gri, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul NL1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Model Țările de Jos 2 (NL2)
Eliberat în Țările de Jos de la 1.6.1996
Descriere: document pe hârtie roz, conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul NL2 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN AUSTRIA
Model Austria 1 (A1)
Eliberat în Austria între 21.3.1947 și 15.5.1952
Descriere: document pe hârtie grej, de patru pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul A1 |
Categoriile corespondente |
|
a |
A1 |
|
b |
A |
|
c1 |
B |
|
c2 |
B |
|
d |
C, CE |
|
(e) |
— |
|
(f1) |
— |
|
(f2) |
— |
Model Austria 2 (A2)
Eliberat în Austria între 16.5.1952 și 31.12.1955
Descriere: document pe hârtie grej, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul A1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A1 |
|
B |
A |
|
c1 |
B |
|
c2 |
B |
|
d1 |
C, CE |
|
d2 |
D, DE |
|
(e) |
— |
|
(f1) |
— |
|
(f2) |
— |
Model Austria 3 (A3)
Eliberat în Austria între 1.1.1956-1.11.1997
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul A3 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A, B1 79 (≤ 400 kg) |
|
B |
B |
|
C |
C |
|
D |
D |
|
E |
(vezi: 1) |
|
(F) |
— |
|
(G) |
— |
|
(H) |
— |
Informații suplimentare:
|
1. |
Prezentarea acestui model poate varia. Totuși, în perioada eliberării acestui tip de permis, nu au avut loc modificări semnificative cu privire la conținutul drepturilor. |
|
2. |
Categoriile BE, CE și DE nu existau din perspectiva Directivei 91/439/CEE înainte de introducerea modelului A4. Categoria E era de sine stătătoare, cu o perioadă de valabilitate nelimitată. Ea era valabilă doar în combinație cu altă categorie, astfel: E+B: BE, E+C: CE; E+D: DE. Valabilitatea dreptului de a conduce un vehicul de categoria E corespunde valabilității drepturilor care stau la bază, de exemplu, valabilitatea de cinci ani a categoriei D se aplică și la E+D. |
Model Austria 4 (A4)
Eliberat în Austria de la 1.11.1997
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul A4 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
A1, B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN PORTUGALIA
Model Portugalia 1 (P1)
Eliberat în Portugalia până la 19.2.1990
Descriere: document pe hârtie roz, de patru pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul P1 |
Categoriile corespondente |
|
(A1) |
— |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
BG/BEG |
B/BE (vezi: 1) |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
CG/CEG |
C/CE (vezi: 1) |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
DG/DEG |
D/DE (vezi: 1) |
|
(F) |
— |
Informații suplimentare:
Această categorie conferă dreptul de a conduce autovehicule în scop profesional.
Model Portugalia 2 (P2)
Eliberat în Portugalia între 19.2.1990 și 1.7.1994
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul P2 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Model Portugalia 3 (P3)
Eliberat în Portugalia între 1.7.1994 și 18.10.1998
Descriere: document de șase pagini pe hârtie roz, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul P3 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Model Portugalia 4 (P4)
Eliberat în Portugalia între 19.10.1998 și 31.12.1999
Descriere: document de șase pagini de hârtie roz, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul P4 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Model Portugalia 5 (P5)
Eliberat în Portugalia din 1.7.1999
Descriere: permis tip card de culoare roz, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul P5 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Informații suplimentare:
Permisul tip card a fost introdus progresiv începând din 1 iulie 1999. Cele două modele P4 și P5 sunt eliberate de la 1 iulie până la 31 decembrie 1999.
MODELE ELIBERATE ÎN FINLANDA
Model Finlanda 1 (FIN1)
Eliberat în Finlanda între 1.7.1972 și 1.10.1990
Descriere: document de două pagini pe hârtie roz, introdus într-o copertă de plastic.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FIN1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
KT |
A |
|
(T) |
— |
Model Finlanda 2 (FIN2)
Eliberat în Finlanda între 1.10.1990 și 30.6.1996
Descriere: permis tip card, de culoare roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FIN2 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(T) |
— |
Model Finlanda 3 (FIN3)
Eliberat în Finlanda între 1.7.1996 și 31.12.1997
Descriere: permis tip card, de culoare roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FIN3 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(T) |
— |
Model Finlanda 4 (FIN4)
Eliberat în Finlanda din 1.1.1998
Descriere: permis tip card, de culoare roz, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FIN4 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(T) |
— |
Model Finlanda 5 (FIN5)
Eliberat pe teritoriul insulelor Åland între 1.8.1973 și 31.5.1992
Descriere: document de două pagini pe hârtie roz, introdus într-o copertă de plastic.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FIN5 (Åland) |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
K |
A1 |
|
KT |
A |
|
(T) |
— |
Model Finlanda 6 (FIN6)
Eliberat pe teritoriul insulelor Åland între 1.6.1992 și 31.12.1997
Descriere: document de două pagini pe hârtie roz, introdus într-o copertă de plastic.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FIN6 (Åland) |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(T) |
— |
Model Finlanda 7 (FIN7)
Eliberat pe teritoriul insulelor Åland începând cu 1.1.1998
Descriere: permis tip card de culoare roz, conform anexei Ia la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FIN7 (Åland) |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(T) |
— |
MODELE ELIBERATE ÎN SUEDIA
Model Suedia 1 (S1)
Eliberat în Suedia între 1.10.1988 și 30.6.1996
Descriere: permis tip card, de culoare roz (modificare introdusă la 1.1.1993).
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul S1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A (vezi: 1) |
|
B |
B (vezi: 2) |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Informații suplimentare:
|
1. |
Posesorii permiselor care au obținut dreptul pentru categoria A cu restricție referitoare la motocicletele ușoare înainte de 1.7.1996 au dreptul de a conduce vehicule cu motor cu capacitate cubică de maxim 125 cm3, fără limită de putere (kw). Acest drept este menținut până la expirarea permisului de conducere. La eliberarea unui nou permis după retragerea celui vechi, posesorul are dreptul să conducă doar vehicule de categoria A1, conform Directivei 91/439/CEE. Preschimbarea permiselor din 10 în 10 ani nu afectează valabilitatea permisului. |
|
2. |
Posesorii de permis care au obținut un permis de categoria B înainte de 1 iulie 1996 au dreptul de a conduce mașini de turism cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone cu condiția ca vehiculul să fie înregistrat ca autoturism proprietate particulară și nu ca o camionetă. Acest drept este menținut până la expirarea permisului de conducere. După eliberarea unui nou permis, posesorul are dreptul de a conduce doar vehicule de categoria B, în conformitate cu Directiva 91/439/CEE. Preschimbarea permiselor din 10 în 10 ani nu afectează valabilitatea permisului, prin urmare dreptul respectiv poate fi menținut după preschimbare. |
Model Suedia 2 (S2)
Eliberat în Suedia din 1.7.1996
Descriere: permis tip card, elaborat conform anexei Ia la Directiva 91/439/CEE (modificări la 1.1.1997 și 1.6.1999).
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul S2 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A 1 |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(taxi) |
— (vezi: 1) |
Informații suplimentare:
Categoria națională „taxi” a fost suprimată la 1 octombrie 1998.
MODELE ELIBERATE ÎN REGATUL UNIT
Model Regatul Unit 1 (UK1)
Eliberat în Marea Britanie în perioada ianuarie 1976-ianuarie 1986
Descriere: document de culoare verde, cu forma alungită și pliat.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK1 (Marea Britanie) |
Categoriile corespondente |
|
A |
B, BE, C1, C1E 79 (≤ 8,25 tone) (vezi: 1) |
|
B |
B 78, BE 78, C1 78, C1E 78, 79 (≤ 8,25 tone) (vezi: 2) |
|
C |
B1 79 (≤ 425 kg) |
|
D |
A |
|
(E, F, G, H, J, K, L, M, N) |
— |
Informații suplimentare:
|
1. |
Posesorii permiselor de conducere categoria A au dreptul de a conduce vehicule de categoria D1 și D1E care nu sunt nici de închiriat, nici destinate unei utilizări remunerate (nu sunt destinate utilizării profesionale, fără pasageri plătitori, indiferent de forma de plată – directă sau indirectă) și vehicule de categoria C1E, cu condiția ca greutatea remorcii plus cea a vehiculului tractor să nu depășească 8,25 tone. |
|
2. |
Principiul este același ca pentru titularii de permise de categoria A, dar se aplică numai vehiculelor cu schimbător de viteze automat. |
Model Regatul Unit 2 (UK2)
Eliberat în Marea Britanie între ianuarie 1986 și iunie 1990
Descriere: acest model se prezintă sub forma unui document pliat de culoare roz, astfel încât numai o parte constituie permisul de conducere propriu-zis, restul fiind denumit „anexă”.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK2 (Marea Britanie) |
Categoriile corespondente |
|
A |
B, BE, C1, C1E (vezi: 1) |
|
B |
B 78, BE 78, C1 78, C1E 78 (vezi: 2) |
|
C |
B1 79 (≤ 425 kg) |
|
D |
A |
|
(E, F, G, H, J, K, L, M, N) |
— |
Informații suplimentare:
|
1. |
Posesorii permiselor de conducere categoria A au dreptul de a conduce vehicule de categoria D1 și D1E care nu sunt nici de închiriat, nici destinate unei utilizări remunerate (nu sunt destinate utilizării profesionale, fără pasageri plătitori, indiferent de forma de plată – directă sau indirectă) și vehicule de categoria C1E, cu condiția ca greutatea remorcii plus cea a vehiculului tractor să nu depășească 8,25 tone. |
|
2. |
Principiul este același ca pentru titularii de permise de categoria A, dar se aplică numai vehiculelor cu schimbător de viteze automat. |
Model Regatul Unit 3 (UK3)
Eliberat în Marea Britanie între iunie 1990 și decembrie 1996
Descriere: acest model se prezintă sub forma unui document pliat roz și verde, astfel încât numai o parte constituie permisul de conducere propriu-zis, restul fiind denumit „anexă”.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK3 (Marea Britanie) |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B, C1E (vezi: 1) |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, G, H, K, P) |
— |
Informații suplimentare:
Posesorii permiselor de conducere categoria B au dreptul de a conduce vehicule de categoria D1 și D1E care nu sunt nici de închiriat, nici destinate unei utilizări remunerate (nu sunt destinate utilizării profesionale, fără pasageri plătitori, indiferent de forma de plată – directă sau indirectă) și vehicule de categoria C1E, cu condiția ca greutatea remorcii plus cea a vehiculului tractor să nu depășească 8,25 tone.
Model Regatul Unit 4 (UK4)
Eliberat în Marea Britanie din ianuarie 1997
Descriere: acest model se prezintă sub forma unui document pliat de culoare roz și verde, astfel încât numai o parte constituie permisul de conducere propriu-zis, restul fiind denumit „anexă”.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK4 (Marea Britanie) |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, G, H, K, P) |
— |
Model Regatul Unit 5 (UK5)
Eliberat în Marea Britanie din luna iulie 1998
Descriere: permis tip card, conform anexei Ia la Directiva 91/439/CEE. „Anexa” pe care sunt menționate condamnările pentru infracțiuni la codul rutier este eliberată separat. Perioada eliberării acestui nou tip de permis se suprapune tipului UK4 datorită introducerii progresive a noului model.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK5 (Marea Britanie) |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, G, H, K, L, M, N, P) |
— |
Model Regatul Unit 6 (UK6)
Eliberat în Irlanda de Nord în perioada ianuarie 1986-31.12.1990
Descriere: permis de conducere din hârtie cu un spațiu suplimentar destinat contravențiilor și anexă cu fotografie. Informațiile detaliate privind posesorul figurează atât pe permis, cât și pe anexă.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK6 (Irlanda de Nord) |
Categoriile corespondente |
|
A |
B, BE, C1, C1E (≤ 8,25 tone) (vezi: 1) |
|
B |
B 78, BE 78, C1 78, C1E 78, 79 (≤ 8,25 tone), D1 78, D1E 78 (vezi: 2) |
|
C |
B1 (≤ 425 kg) |
|
D |
A |
|
(E, F, G, H, J, K, L, M, N) |
— |
Informații suplimentare:
|
1. |
Posesorii unui permis de categoria A au dreptul de a conduce vehicule de categoriile D1 și D1E care nu sunt nici de închiriat, nici destinate unor utilizări remunerate (nu au utilizare în scop profesional). |
|
2. |
Posesorii permiselor de categoria B au dreptul de a conduce numai vehicule cu transmisie automată. De asemenea ei sunt autorizați să conducă vehicule din categoriile D1 și D1E cu transmisie automată, care nu sunt nici de închiriat, nici destinate utilizării remunerate. |
Model Regatul Unit 7 (UK7)
Eliberat în Irlanda de Nord între 1.1.1991 și 31.12.1996
Descriere: permis de conducere din hârtie, cu un spațiu suplimentar destinat contravențiilor și anexă plastifiată cu fotografie și informații referitoare la titular.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK7 (Irlanda de Nord) |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, G, H, K, L, N, P) |
— |
Model Regatul Unit 8 (UK8)
Eliberat în Irlanda de Nord între 1.1.1997 și 31.3.1999
Descriere: permis de conducere din hârtie, cu un spațiu suplimentar destinat contravențiilor și anexă plastifiată cu fotografie și informații referitoare la titular.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK8 (Irlanda de Nord) |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, G, H, K, L, N, P) |
— |
Model Regatul Unit 9 (UK9)
Eliberat în Irlanda de Nord cu începere de la 1.4.1999
Descriere: permis tip card, elaborat conform anexei Ia la Directiva 91/439/CEE, cu anexă din hârtie în care se menționează infracțiunile la codul rutier.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK9 (Irlanda de Nord) |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, K, L, N, P) |
— |
Model Regatul Unit 10 (UK10)
Eliberat în Gibraltar între 2.12.1990 și 15.1.1997
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK10 (Gibraltar) |
Categoriile corespondente |
|
A |
A, B1 79 (≤ 400 kg) |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
C1 |
C |
|
C1E |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
Model Regatul Unit 11 (UK11)
Eliberat în Gibraltar de la 16.1.1997
Descriere: document pe hârtie roz, de șase pagini, elaborat conform anexei I la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul UK11 (Gibraltar) |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN ISLANDA
Model Islanda 1 (ÍS1)
Eliberat în Islanda între 12.4.1960 și 1981
Descriere: document de două pagini, pe hârtie laminată, de culoare verde.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul ÍS1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A, B1 79 (≤ 400 kg) |
|
B |
B, BE, C1, C1E, D1, D1E |
|
C |
(vezi: 1) |
|
D |
C, CE |
|
E |
D, DE |
Informații suplimentare:
Dreptul de a conduce vehicule de categoria C asociat acestor permise se referă numai la conducerea profesionistă a vehiculelor din categoria B și/sau E și nu are relevanță din perspectiva Directivei 91/439/CEE.
Model Islanda 2 (ÍS2)
Eliberat în Islanda din 1981 până în 1.3.1988
Descriere: document de două pagini, pe hârtie laminată, de culoare roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul ÍS2 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A, B1 79 (≤ 400 kg) |
|
B |
B, BE, C1, C1E, D1, D1E |
|
C |
(vezi: 1) |
|
D |
C, CE |
|
E |
D, DE |
Informații suplimentare:
Dreptul de a conduce un vehicul de categoria C asociat acestor permise se referă numai conducerea profesionistă a vehiculelor din categoriile B și/sau E și nu au relevanță din perspectiva Directivei 91/439/CEE.
Model Islanda 3 (ÍS3)
Eliberat în Islanda între 1.3.1988 și 31.5.1993
Descriere: document de două pagini, pe hârtie laminată, de culoare roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul IS3 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A, B1 79 (≤ 400 kg) |
|
B |
B, BE, C1, C1 |
|
C |
(vezi: 1) |
|
D |
C, CE |
|
E |
D, DE |
Informații suplimentare:
Dreptul de a conduce un vehicul de categoria C asociat acestor permise se referă numai la conducerea profesionistă a vehiculelor din categoriile B și/sau E și nu are relevanță din perspectiva Directivei 91/439/CEE.
Model Islanda 4 (ÍS4)
Eliberat în Islanda între 1.6.1993 și 14.8.1997
Descriere: document de două pagini, pe hârtie laminată, de culoare roz.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul ÍS4 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B, BE |
|
C |
(vezi: 1) |
|
D |
C, CE |
|
E |
D, DE |
Informații suplimentare:
Dreptul de a conduce un vehicul de categoria C asociat acestor permise se referă numai la conducerea profesionistă a vehiculelor din categoriile B și/sau E și nu are relevanță din perspectiva Directivei 91/439/CEE.
Model Islanda 5 (IS5)
Eliberat în Islanda de la 15.8.1997
Descriere: permis tip card, elaborat conform anexei Ia la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul ÍS5 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
MODELE ELIBERATE ÎN LIECHTENSTEIN
Model Liechtenstein 1 (FL1)
Eliberat în Liechtenstein din 1978 până în 1993
Descriere: document de patru pagini, din hârtie de culoare albastră.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FL1 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B (pentru uz profesional) |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
(C1) |
— |
|
(C1E) |
— |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, G) |
— |
Model Liechtenstein 2 (FL2)
Eliberat în Liechtenstein din 1993
Descriere: document de patru pagini, din hârtie de culoare albastră.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul FL2 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A2 |
B1 79 (≤ 400 kg) |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
(C1) |
— |
|
(C1E) |
— |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D2 |
D1 (vezi: 1) |
|
D2E |
D1E (vezi: 1) |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(F, G) |
— |
Informații suplimentare:
Posesorii unui permis de categoria D2 pot conduce vehicule de categoria D1 numai ca șoferi amatori. Posesorii unui permis de categoria D2E pot conduce vehicule de categoria D1E numai ca șoferi amatori.
MODELE ELIBERATE ÎN NORVEGIA
Model Norvegia 1 (N1)
Eliberat în Norvegia din 1979 până în 1989
Descriere: document de două pagini, de culoare roz deschis, laminat.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul N1 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(T) |
— |
Model Norvegia 2 (N2)
Eliberat în Norvegia din 1989 până în 1997
Descriere: document de două pagini, din hârtie violet și gri, laminat.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul N2 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B (vezi: 1) |
|
BE |
BE (vezi: 2) |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
D2 |
C1, D1 (vezi: 3) |
|
D2E |
C1E, D1E (vezi: 3) |
|
(T) |
— |
Informații suplimentare:
|
1. |
Dacă mențiunea „Gjelder også for lett motorsykkel” este ștampilată pe permis, posesorul are dreptul de a conduce și vehicule din categoria A1. |
|
2. |
Dacă mențiunea „Gjelder også for bil som har tillett totalvekt mindre enn 7 500 kg og høgst 8 pass. Plasser” a fost ștampilată pe permis, posesorul are dreptul de a conduce și un vehicul de categoria C1 sau C1E. |
|
3. |
Categoria D2 îi conferă posesorului dreptul de a conduce un vehicul de categoria C1 numai până la 1.1.2002. Totuși, dacă posesorul își reînnoiește permisul înainte de această dată, el continuă să dețină dreptul de a conduce un vehicul de categoria C1, pentru o perioadă de valabilitate de zece ani. Același lucru este valabil și pentru dreptul de a conduce un vehicul de categoria C1E cu drept asociat categoriei D2E. |
Model Norvegia 3 (N3)
Eliberat în Norvegia din 1989 până în 1997
Descriere: document de două pagini pe hârtie violet și gri, laminat; modelul N3 este redactat în „nynorsk” (noua norvegiană) și nu în „bokmål” (model N2).
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul N3 |
Categoriile corespondente |
|
A |
A |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
D2 |
C1, D1 (vezi: 1) |
|
D2E |
C1E, D1E (vezi: 1) |
|
(T) |
— |
Informații suplimentare:
Categoria D2 conferă posesorului dreptul de a conduce un vehicul de categoria C1 numai până la 1.1.2002. Totuși, dacă posesorul își reînnoiește permisul înainte de această dată, el continuă să dețină dreptul de a conduce un vehicul de categoria C1, pentru o perioadă de valabilitate de zece ani. Același lucru este valabil și pentru dreptul de a conduce un vehicul de categoria C1E cu drept asociat categoriei D2E.
Model Norvegia 4 (N4)
Eliberat în Norvegia din 1997
Descriere: permis tip card, elaborat conform anexei Ia la Directiva 91/439/CEE.
Tabel de echivalențe
|
Categoriile prevăzute la modelul N4 |
Categoriile corespondente |
|
A1 |
A1 |
|
A |
A |
|
B1 |
B1 |
|
B |
B |
|
BE |
BE |
|
C1 |
C1 |
|
C1E |
C1E |
|
C |
C |
|
CE |
CE |
|
D1 |
D1 |
|
D1E |
D1E |
|
D |
D |
|
DE |
DE |
|
(S, T) |
— |
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
154 |
32000L0009
|
L 106/21 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 2000/9/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 20 martie 2000
privind instalațiile pe cablu care transportă persoane
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) și articolele 55 și 95,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 251 din tratat (3),
întrucât:
|
(1) |
Instalațiile pe cablu care transportă persoane (denumite în continuare „instalații pe cablu”) sunt proiectate, construite, puse în funcțiune și exploatate în scopul transportului de persoane. Instalațiile pe cablu sunt în principal instalații de transport folosite în stațiunile turistice montane și includ funicularele, telefericele, telecabinele, telescaunele și teleschiurile, dar pot include, de asemenea, instalații pe cablu folosite în transportul urban. Anumite tipuri de instalații pe cablu pot folosi principii de bază complet diferite, care nu se pot exclude a priori. S-a convenit așadar, să se permită introducerea unor cerințe specifice, cu condiția respectării acelorași obiective de siguranță cum sunt cele prevăzute în prezenta directivă. |
|
(2) |
Exploatarea instalațiilor pe cablu este, în principal, legată de turism, cu precădere cel montan, care ocupă un loc important în economia regiunilor în discuție și care atârnă tot mai greu în balanța comercială a statelor membre. Pe de altă parte, din punct de vedere tehnic, sectorul instalațiilor pe cablu se circumscrie activităților industriale legate de producția de echipamente și activităților de construcții și cu caracter civil. |
|
(3) |
Statele membre au răspunderea de a asigura siguranța instalațiilor pe cablu la construirea, punerea în funcțiune și pe durata exploatării. Le revin, de asemenea, alături de autoritățile competente, responsabilități în materie de drepturi asupra solului, amenajarea teritoriului și protecția mediului. Reglementările naționale prezintă diferențe importante legate de tehnici specifice industriei naționale, de tradiții și de specificul local. Acestea reclamă dimensiuni și dispozitive speciale, precum și caracteristici speciale. Această situație obligă fabricanții să redefinească produsele pentru fiecare piață în parte, se opune ofertei de soluții standard și este în detrimentul competitivității. |
|
(4) |
Respectarea cerințelor esențiale de siguranță și de sănătate reprezintă o condiție imperativă pentru siguranța instalațiilor pe cablu. Aceste cerințe trebuie să fie aplicate cu discernământ, pentru a ține cont de nivelul tehnologic existent la construcție, precum și de cerințele tehnice și economice. |
|
(5) |
În plus, instalațiile pe cablu pot fi transfrontaliere, deci realizarea lor se poate circumscrie unor reglementări naționale contradictorii. |
|
(6) |
Este nevoie, deci, a defini, pentru ansamblul Comunității, cerințele esențiale de siguranță, de sănătate a persoanelor, de protecție a mediului și de protecție a consumatorilor, care se aplică instalațiilor pe cablu, subsistemelor și componentelor de siguranță. În lipsa acesteia, recunoașterea reciprocă a reglementărilor naționale va ridica, din punct de vedere politic și tehnic, dificultăți indisolubile în ceea ce privește interpretarea și răspunderea. De asemenea, fără definirea prealabilă a cerințelor regulamentare armonizate, standardizarea nu va fi în măsură să rezolve problemele care se ridică. |
|
(7) |
În general, răspunderea de a agrementa instalațiile pe cablu este încredințată, în diferitele state membre, unui serviciu al autorităților competente. În anumite cazuri, agrementarea componentelor nu poate fi obținută a priori, ci doar la cererea unui anume client. De asemenea, verificarea impusă înainte de punerea în funcțiune a instalațiilor pe cablu poate conduce la respingerea anumitor componente sau a anumitor soluții tehnologice. Asemenea eventualități au ca efect atragerea de costuri suplimentare și prelungirea termenelor și sunt sanționatoare, în mod special, pentru producătorii neresortisanți. Pe de altă parte, instalațiile pe cablu fac obiectul unei supravegheri stricte din partea serviciilor publice, inlusiv pe durata exploatării. Cauzele unor accidente grave pot fi legate de alegerea amplasamentului, de sistemul de transport propriu-zis, de lucrări sau de modul de exploatare și întreținere a sistemului. |
|
(8) |
În aceste condiții, siguranța instalațiilor pe cablu se bazează atât pe restricțiile legate de amplasament, cât și pe calitatea furniturilor industriale și modul în care sunt asamblate, instalate pe amplasament și supravegheate pe durata exploatării. Aceasta subliniază importanța unei viziuni globale asupra instalațiilor pe cablu, pentru aprecierea nivelului de siguranță, ca și abordarea comună, la nivel comunitar, a problemelor legate de garantarea calității. În aceste condiții, pentru a permite fabricanților să depășească dificultățile pe care le întâmpină acum, și, de asemenea, pentru a permite utilizatorilor să profite la maximum de instalațiile pe cablu, ca și pentru a garanta același nivel de dezvoltare în toate statele membre, este necesar să se definească un ansamblu de cerințe, precum și proceduri de control și verificare care să se aplice în mod unitar în toate statele membre. |
|
(9) |
Utilizatorii, proveniți din ansamblul statelor membre și chiar din afară, trebuie să fie siguri că beneficiază de un nivel de siguranță satisfăcător. Această exigență impune definirea procedurilor și metodelor de verificare, de control și de inspectare. Aceasta conduce la utilizarea unor dispozitive tehnice standardizate, care trebuie încorporate în instalațiile pe cablu. |
|
(10) |
Atunci când Directiva 85/337/CEE a Consiliului (4) dispune aceasta, trebuie evaluate implicațiile instalațiilor pe cablu asupra mediului. Este important, independent de implicațiile menționate de amintita directivă, să se țină cont de protecția mediului și de cerințele dezvoltării durabile a turismului. |
|
(11) |
Instalațiile pe cablu pot intra în domeniul de aplicare a Directivei Consiliului 93/38/CEE, din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de achiziții publice în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (5). |
|
(12) |
Specificațiile tehnice trebuie să figureze în documentele generale sau în caietele de sarcini proprii fiecărui contract. Aceste specificații tehnice trebuie să fie definite prin referiri la specificațiile europene, în măsura în care ele există. |
|
(13) |
În scopul facilitării demonstrației de conformitate cu cerințele esențiale, sunt utile standardele europene armonizate, standarde a căror respectare impune prezumția de conformitate a produselor cu cerințele amintite. Standardele europene armonizate sunt elaborate de organisme private și trebuie să-și mențină statutul facultativ. În această direcție, Comitetul european pentru standardizare (CEN) și Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) sunt desemnate ca organisme competente să adopte standarde armonizate, cu respectarea orientărilor generale de cooperare între Comisie și aceste două organisme, semnate la 13 noiembrie 1984. |
|
(14) |
În înțelesul prezentei directive, un standard armonizat este o specificație tehnică (standard european sau document de armonizare) adoptată de unul dintre aceste organisme sau de amândouă, la cererea Comisiei, în aplicarea Directivei 98/34/CE a Parlamentului și a Consiliului European din 22 iunie 1998 privind o procedură de informare în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și reguli referitoare la serviciile societății de informare (6) și conformă orientărilor generale sus-menționate. S-a convenit ca, în materie de standardizare, Comisia să fie asistată de comitetul menționat de amintita directivă, care apelează, la nevoie, la sfaturile experților tehnici. |
|
(15) |
Numai componentele de siguranță sau subsistemele unei instalații, conforme unui standard național care transpune un standard armonizat, a cărei referință a fost publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, se prezumă a fi conforme cu cerințele esențiale avute în vedere de prezenta directivă, fără să necesite justificări speciale. |
|
(16) |
În absența unor specificații europene, specificațiile tehnice trebuie, în măsura posibilităților, să fie definite prin referire la alte standarde folosite în Comunitate. Specialiștii în instalații pot defini specificațiile suplimentare necesare pentru completarea specificațiilor europene sau a altor standarde. Aceste dispoziții trebuie, în orice caz, să permită asigurarea respectării cerințelor armonizate pe plan comunitar, la care trebuie să se conformeze instalațiile pe cablu. |
|
(17) |
În plus, este în interesul statelor membre să aibă un sistem internațional de standardizare, în măsură să producă standarde folosite efectiv de partenerii din comerțul internațional și care satisfac cerințele politicii comunitare. |
|
(18) |
În prezent, în anumite state membre, contractanții în instalații pot indica în documentele generale sau în caietele de sarcini proprii fiecărui contract procedurile de control și verificare. Aceste proceduri trebuie, pe viitor, mai ales în ceea ce privește componentele de siguranță, să se înscrie în cadrul Rezoluției Consiliului din 21 decembrie 1989 privind o abordare globală în materie de evaluare a conformității (7). Noțiunea de componentă de siguranță include obiectele materiale, dar și nemateriale, cum sunt programele informatice. Procedurile de evaluare a conformității componentelor de siguranță trebuie să se bazeze pe utilizarea de module care fac obiectul Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (8). Pentru componentele de siguranță, pot fi definite condițiile și principiile pentru asigurarea calității în proiectare. Acest demers este necesar pentru a favoriza generalizarea sistemului de asigurare a calității în cadrul întreprinderilor. |
|
(19) |
În cadrul analizei siguranței sistematice a instalațiilor pe cablu, se pot inventaria componentele care asigură siguranța instalațiilor pe cablu. |
|
(20) |
În caietele de sarcini contractanții instalațiilor stabilesc, prin referire la specificațiile europene, caracteristicile pe care fabricanții au obligația contractuală să le respecte, în special pentru componentele de siguranță. În aceste condiții, conformitatea componentelor este legată în principal de domeniul lor de utilizare și nu numai de libera circulație pe piața comunitară. |
|
(21) |
Se convine ca aceste componente de siguranță să poarte marca „CE”, aplicată fie de către fabricant, fie prin reprezentantul său autorizat în Comunitate; marca „CE” înseamnă că această componentă de siguranță este conformă cu dispozițiile prezentei directive și cu alte dispoziții comunitare aplicabile în ceea ce privește aplicarea mărcii „CE”. |
|
(22) |
Nu este necesară aplicarea mărcii „CE” pe subsisteme supuse dispozițiilor prezentei directive, dar în temeiul evaluării de conformitate efectuată după procedura prevăzută în acest sens de către prezenta directivă, declarația de conformitate este suficientă. Aceasta nu aduce atingere obligației care revine producătorilor în ceea ce privește aplicarea mărcii „CE” anumitor subsisteme, pentru a atesta conformitatea lor cu alte dispoziții comunitare aplicabile. |
|
(23) |
Răspunderea statelor membre pentru siguranță, sănătate și alte aspecte care intră sub incidența cerințelor esențiale pe teritoriul lor trebuie recunoscută printr-o clauză de protecție, care prevede procedurile comunitare adecvate. |
|
(24) |
Este necesară o procedură de verificare a subsistemelor unei instalații pe cablu înainte ca aceasta să fie pusă în funcțiune. Această verificare trebuie să permită autorităților responsabile să se asigure că, la fiecare stadiu de proiectare, construcție și punere în funcțiune, rezultatul este conform cu dispozițiile prezentei directive. Aceasta trebuie să permită, de asemenea, fabricanților, să conteze pe egalitate de tratament, oricare ar fi statul membru. Trebuie, deci, să se stabilească principiile și condițiile de verificare „CE” a subsistemelor unei instalații pe cablu. |
|
(25) |
La analiza siguranței trebuie luate în considerare restricțiile legate de exploatarea instalațiilor pe cablu fără a pune în pericol, totodată, nici principiul liberei circulații a mărfurilor, nici siguranța acestor instalații. În consecință, deși exploatarea în sine a instalațiilor pe cablu nu face obiectul acestei directive, Comisia poate propune statelor membre o serie de recomandări, în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a utilizatorilor, a personalului de exploatare și a terților implicați în activitatea de exploatare a instalațiilor pe cablu situate pe teritoriul lor. |
|
(26) |
Pentru instalațiile pe cablu, inovațiile tehnologice nu pot fi testate la nivelul real pe care îl oferă ocazia realizării unei instalații noi. În aceste condiții, trebuie prevăzută o procedură care, în ideea respectării cerințelor esențiale, să permită stabilirea unor condiții speciale. |
|
(27) |
Instalațiile pe cablu care au făcut deja obiectul unei autorizări, fără să fi început executarea construcției sau care se află deja în construcție, trebuie să se conformeze cerințelor prezentei directive, cu excepția situației în care statele membre, motivat, adoptă altă decizie, garantând însă un nivel de protecție la fel de ridicat. În cazul modificării instalațiilor pe cablu existente, trebuie respectate prevederile prezentei directive, dacă dispozițiile legale interne prevăd că aceste modificări fac obiectul unei autorizații. |
|
(28) |
Nu este necesar ca toate instalațiile pe cablu existente să se conformeze dispozițiilor aplicabile noilor instalații pe cablu. Acest lucru poate fi necesar dacă obiectivele esențiale de siguranță nu sunt îndeplinite. În această ipoteză, Comisia trebuie să propună o serie de recomandări statelor membre, astfel încât instalațiile pe cablu existente pe teritoriul lor să asigure un nivel superior de protecție a utilizatorilor, în lumina dispozițiilor aplicabile, în acest domeniu, instalațiilor de cablu noi. |
|
(29) |
Organismele notificate care sunt însărcinate cu modificările din procedura de evaluare a conformității atât pentru componentele de siguranță, cât și pentru subsistemele instalațiilor pe cablu, trebuie, în special în absența unor specificații europene, să își coordoneze deciziile în modul cel mai riguros posibil. Comisia trebuie să se asigure de realizarea acestui lucru. |
|
(30) |
Aplicarea adecvată a cerințelor esențiale, în mod special la nivelul de siguranță a instalațiilor și de coordonare a procedurilor, necesită instituirea unui comitet. |
|
(31) |
Este necesară adoptarea măsurilor necesare aplicării prezentei directive, în conformitate cu Decizia 1994/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind stabilirea modalităților de exercitare a competențelor executive conferite Comisiei (9), |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
(1) Prezenta directivă privește instalațiile pe cablu care transportă persoane.
(2) În înțelesul prezentei directive, „instalații pe cablu care transportă persoane” înseamnă instalațiile compuse din mai multe componente, proiectate, construite, asamblate și puse în funcțiune în vederea transportului de persoane.
În cazul acestor instalații, instalate pe amplasamentul lor, persoanele sunt transportate în vehicule sau remorcate de agregate, deci susținerea și/sau tracțiunea lor este asigurată pe cablu dispus de-a lungul traseului efectuat.
(3) Instalațiile în cauză sunt:
|
(a) |
funicularele sau alte instalații prin care vehiculele sunt purtate pe roți sau pe alte dispozitive de susținere și deplasate cu ajutorul unuia sau mai multor cabluri; |
|
(b) |
telefericele, ale căror vehicule sunt purtate și/sau mișcate cu ajutorul unuia sau al mai multor cabluri; această categorie include, de asemenea, telecabinele și telescaunele; |
|
(c) |
teleschiurile, care, prin intermediul unui cablu, trag utilizatorii, echipați cu un material corespunzător. |
(4) Prezenta directivă se aplică:
|
— |
instalațiilor construite și puse în funcțiune începând de la intrarea sa în vigoare; |
|
— |
subsistemelor și componentelor de siguranță comercializate de la intrarea sa în vigoare. |
Aceasta privește dispozițiile de armonizare, care sunt necesare și suficiente pentru a asigura și garanta respectarea cerințelor menționate la articolul 3 alineatul (1).
Dacă caracteristicile, subsistemele sau componentele de siguranță importante ale instalațiilor existente fac obiectul unor modificări care necesită, din partea statului membru în cauză, o nouă autorizație de punere în funcțiune, aceste modificări și implicațiile lor asupra instalației în ansamblu trebuie să respecte cerințele menționate la articolul 3 alineatul (1).
(5) În înțelesul prezentei directive:
—
—
—
—
—
(6) Se exclud din domeniul de aplicare a prezentei directive:
|
— |
ascensoarele, în înțelesul Directivei 95/16/CE (10); |
|
— |
tramvaiele de construcție tradițională manevrate prin cabluri; |
|
— |
instalațiile folosite în scopuri agricole; |
|
— |
materialele specifice pentru sărbători câmpenești, fixe sau mobile, precum și instalațiile din parcurile de distracții, destinate petrecerii timpului liber, și care nu sunt utilizate ca mijloace de transport de persoane; |
|
— |
instalațiile miniere, precum și cele fixe și utilizate în scopuri industriale; |
|
— |
bacurile fluviale manevrate prin cabluri; |
|
— |
căile ferate cu cremalieră; |
|
— |
instalațiile manevrate pe șine. |
Articolul 2
(1) Dispozițiile prezentei directive se aplică fără a aduce atingere altor directive comunitare; respectarea cerințelor esențiale ale prezentei directive pot, totuși, să necesite recurgerea la specificațiile europene stabilite special în acest scop.
(2) Prin „specificație europeană” se înțelege o specificație tehnică comună, o agrementare tehnică europeană sau un standard tradițional care transpune un standard european.
(3) Referințele specificațiilor europene, care sunt fie specificații tehnice comune, fie agrementări tehnice europene în sensul Directivei 93/38/CEE sau standarde tradiționale adaptate standardelor europene armonizate, sunt publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
(4) Statele membre publică referințele standardelor naționale adaptate standardelor europene armonizate.
(5) În absența unui standard european armonizat, statele membre adoptă dispozițiile necesare pentru a fi aduse la cunoștința părților în ceea ce privește standardele naționale și specificațiile tehnice existente, care sunt considerate importante sau utile pentru transpunerea corectă a cerințelor esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1).
(6) Specificațiile tehnice suplimentare, necesare pentru completarea specificațiilor europene sau a altor standarde, nu trebuie să compromită respectarea cerințelor esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1).
(7) Atunci când un stat membru sau Comisia estimează că specificațiile europene menționate la alineatul (2) nu satisfac în întregime cerințele esențiale prevăzute de articolul 3 alineatul (1), Comisia sau statul membru sesizează comitetul menționat la articolul 17, arătând motivele care stau la baza acțiunii. Comitetul emite un aviz de urgență.
Având în vedere avizul acestui comitet, atunci când este vorba despre un standard european armonizat, după consultarea comitetului menționat de Directiva 98/34/CE, Comisia notifică statelor membre necesitatea sau inutilitatea retragerii specificațiilor europene cu privire la publicările menționate la alineatul (3).
Articolul 3
(1) Instalațiile și infrastructura lor, subsistemele și componentele de siguranță ale unei instalații trebuie să satisfacă cerințele incluse în anexa II, care le sunt aplicabile.
(2) Dacă un standard național adaptat la un standard european armonizat, a cărui referire a fost publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, răspunde cerințelor esențiale menționate la anexa II, instalațiile și infrastructura lor, subsistemele și componentele de siguranță ale unei instalații construite conform acestui standard, se prezumă a fi conforme cu cerințele esențiale în cauză.
Articolul 4
(1) La cererea contractantului principal sau a reprezentantului său autorizat, întregul proiect al instalației poate face obiectul unei analize de siguranță realizate conform anexei III, care ia în considerare toate aspectele interesate de siguranța sistemului și a mediului său în cadrul proiectării, realizării și punerii în funcțiune și permite identificarea, pe baza experienței acumulate, a riscurilor susceptibile să apară pe durata funcționării.
(2) Analiza de siguranță este urmată de un raport de siguranță care trebuie să indice măsurile preconizate pentru a face față riscurilor și care trebuie să includă lista componentelor de siguranță și a subsistemelor care trebuie să se supună dispozițiilor capitolului II sau III.
CAPITOLUL II
COMPONENTE DE SIGURANȚĂ
Articolul 5
(1) Statele membre iau toate măsurile necesare, astfel încât componentele de siguranță:
|
— |
să nu fie comercializate decât dacă permit realizarea unor instalații care satisfac cerințele esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1); |
|
— |
să nu fie puse în funcțiune decât dacă permit realizarea unor instalații care nu riscă să compromită siguranța și sănătatea persoanei și, eventual, siguranța bunurilor, atâta vreme cât ele sunt instalate și întreținute în mod corespunzător și utilizate conform destinației lor. |
(2) Dispozițiile prezentei directive nu aduc atingere competenței statelor membre de a prescrie, în spiritul respectării tratatului, cerințele pe care le consideră necesare pentru a asigura protecția persoanelor, și în special a lucrătorilor, la utilizarea instalațiilor în chestiune, atâta timp cât aceasta nu implică modificări ale instalațiilor în raport cu prezenta directivă.
Articolul 6
Pe teritoriul lor și în temeiul prezentei directive, statele membre nu pot să interzică, să restrângă sau să împiedice comercializarea componentelor de siguranță destinate să fie utilizate în instalații dacă aceste componente respectă dispozițiile prezentei directive.
Articolul 7
(1) Statele membre consideră conforme cu ansamblul de dispoziții din prezenta directivă componentele de siguranță menționate la articolul 4 alineatul (2) care poartă marca „CE” de conformitate, a cărui model figurează în anexa IX, însoțite de declarația „CE” de conformitate, prevăzută în anexa IV.
(2) Înainte de comercializarea unei componente de siguranță, fabricantul sau reprezentantul său autorizat din Comunitate trebuie:
|
(a) |
să supună componenta de siguranță unei proceduri de evaluare a conformității, conform anexei V și |
|
(b) |
să aplice marca „CE” de conformitate pe componentele de siguranță și, în baza modulelor din Decizia 93/465/CEE, să elaboreze o declarație „CE” de conformitate, conform anexei IV. |
(3) Procedura de evaluare a conformității unei componente de siguranță este efectuată la cererea fabricantului sau a reprezentantului său autorizat din Comunitate, de către organismul autorizat menționat la articolul 16, ales de acesta în acest scop.
(4) Atâta vreme cât componentele de siguranță fac obiectul altor directive, care reglementează alte aspecte și prevăd inscripționarea mărcii „CE” de conformitate, aceasta indică faptul că respectivele componente de siguranță sunt prezumate a fi conforme cu dispozițiile acestor directive.
(5) Dacă nici fabricantul, nici reprezentantul său autorizat din Comunitate nu îndeplinesc obligațiile de la alineatele (1)-(4), aceste obligații revin tuturor persoanelor care comercializează componentele de siguranță în Comunitate. Aceleași obligații revin celui care fabrică aceste componente de siguranță pentru folosul propriu.
CAPITOLUL III
SUBSISTEME
Articolul 8
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca subsistemele prevăzute în anexa I să fie comercializate doar dacă permit realizarea unor instalații care satisfac cerințele esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1).
Articolul 9
Pe teritoriul lor și în temeiul prezentei directive, statele membre nu pot să interzică, să restrângă sau să îngrădească comercializarea subsistemelor destinate să fie utilizate în instalații, dacă aceste subsisteme respectă dispozițiile prezentei directive.
Articolul 10
(1) Statele membre consideră drept conforme cu cerințele esențiale corespunzătoare menționate la articolul 3 alineatul (1) subsistemele menționate în anexa I care sunt însoțite de declarația „CE” de conformitate prevăzută în anexa VI și de documentația tehnică prevăzută la alineatul (3) al prezentului articol.
(2) Procedura de verificare „CE” a subsistemelor este efectuată la cererea fabricantului sau reprezentantului său autorizat din Comunitate sau, în lipsă, la cererea persoanei fizice sau juridice care comercializează subsistemul, de către organismul autorizat menționat la articolul 16, pe care fabricantul, reprezentantul său autorizat ori această persoană l-a ales acest în acest scop. Declarația „CE” de conformitate este stabilită de către fabricant, reprezentantul său autorizat ori această persoană, în baza examenului „CE” menționat în anexa VII.
(3) Organismul autorizat trebuie să stabilească atestarea verificării „CE” în conformitate cu anexa VII și să constituie documentația tehnică ce îl însoțește. Documentația tehnică trebuie să conțină toate documentele necesare referitoare la caracteristicile subsistemelor, precum și, dacă este cazul, toate elementele care atestă conformitatea componentelor de siguranță. Aceasta trebuie, în plus, să conțină toate elementele referitoare la condițiile și limitele de utilizare și la cerințele de întreținere.
CAPITOLUL IV
INSTALAȚII
Articolul 11
(1) Fiecare stat membru stabilește procedura de autorizare a construcțiilor și de punere în funcțiune a instalațiilor fixate pe teritoriul său.
(2) Statele membre iau toate măsurile necesare și determină procedurile pentru ca, în cazul instalațiilor construite pe teritoriul lor, componentele de siguranță și subsistemele menționate în anexa I să nu poată fi instalate și puse în funcțiune decât dacă permit realizarea unor instalații care nu riscă să compromită siguranța și sănătatea persoanelor și, dacă este cazul, siguranța bunurilor, dacă sunt instalate și întreținute corespunzător și utilizate conform destinației lor.
(3) Dacă un stat membru estimează că proiectarea sau realizarea unei componente de siguranță ori a unui subansamblu, menționate în anexa I, prezintă elemente inovatoare, statul adoptă toate măsurile necesare și poate supune unor condiții speciale construirea și/sau punerea în funcțiune a instalațiilor care includ o asemenea componentă de siguranță sau un subsistem inovator. Statul informează imediat Comisia despre aceasta și prezintă motivele. Comisia sesizează imediat comitetul menționat la articolul 17.
(4) Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru ca instalațiile să nu poată fi construite și puse în funcțiune decât dacă proiectarea sau realizarea lor garantează respectarea cerințelor esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1).
(5) În baza dispozițiilor menționate la alineatul (1), statele membre nu pot să interzică, restrângă sau îngrădească libera circulație a componentelor de siguranță și a subsistemelor prevăzute în anexa I care sunt însoțite de o declarație „CE” de conformitate prevăzută de articolele 7 sau 10.
(6) Analiza de siguranță, declarațiile „CE” de conformitate și documentația tehnică anexată componentelor de siguranță și subsistemelor menționate în anexa I trebuie să fie prezentate organismelor competente însărcinate să autorizeze instalarea, prin specialistul de instalare sau prin reprezentantul său autorizat, iar o copie trebuie păstrată chiar la locul instalației.
(7) Statele membre trebuie să se asigure că analiza de siguranță, raportul de siguranță și documentația tehnică există și că acestea conțin toate documentele despre caracteristicile instalației și, eventual, documentele justificative de conformitate a componentelor de siguranță și a subsistemelor menționate în anexa I. În plus, trebuie să existe documentele care cuprind condițiile și restricțiile de exploatare, plus indicații complete referitoare la activitatea de administrare, supraveghere, reglaj și întreținere.
Articolul 12
Fără a aduce atingere altor dispoziții legale, statele membre nu pot interzice, restrânge sau îngrădi, pe teritoriul lor, construirea și punerea în funcțiune a instalațiilor care respectă dispozițiile prezentei directive.
Articolul 13
Statele membre iau măsurile necesare pentru ca o instalație să nu fie menținută în funcțiune decât dacă îndeplinește condițiile cuprinse în raportul de siguranță.
CAPITOLUL V
MĂSURI DE PROTECȚIE
Articolul 14
(1) Dacă un stat membru constată că o componentă de siguranță inscripționată cu marca „CE” de conformitate, comercializată și utilizată conform destinației sale, sau că un subsistem însoțit de declarația „CE” de conformitate menționată la articolul 10 alineatul (1) și utilizat conform destinației sale riscă să compromită sănătatea și siguranța persoanelor și, dacă este cazul, siguranța bunurilor, adoptă toate măsurile adecvate pentru a limita condițiile de utilizare a acelei componente sau a acelui subsistem sau pentru a interzice utilizarea sa.
Statul membru informează imediat Comisia despre măsurile întreprinse și indică motivele acțiunii sale, precizând dacă neconformitatea constă în:
|
(a) |
nerespectarea cerințelor esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1); |
|
(b) |
aplicarea incorectă a specificațiilor europene menționate la articolul 2 alineatul (2), dacă este cerută aplicarea acestor specificații; |
|
(c) |
unele lacune ale specificațiilor europene menționate la articolul 2 alineatul (2). |
(2) Comisia consultă părțile implicate în cel mai scurt timp. Dacă, în urma acestei consultări, Comisia constată:
|
— |
că măsurile sunt justificate, atunci informează imediat statul membru care a avut inițiativa, precum și celelalte state membre; atunci când decizia menționată la alineatul (1) este motivată printr-o lacună a specificațiilor europene, Comisia, după consultarea părților implicate, declanșează procedura prevăzută de articolul 2 alineatul (7), dacă statul membru care a luat măsura intenționează să o mențină; |
|
— |
că măsurile referitoare la o componentă de siguranță sunt nejustificate, Comisia informează imediat fabricantul sau reprezentantul său autorizat din Comunitate, precum și statul membru care a luat măsurile amintite; |
|
— |
că măsurile referitoare la un subsistem sunt nejustificate, Comisia informează imediat fabricantul sau reprezentantul său autorizat din Comunitate sau, în lipsă, persoana fizică sau juridică care a comercializat sistemul, precum și statul membru care a luat măsurile amintite. |
(3) Dacă o componentă de siguranță inscripționată cu marca „CE” de conformitate se dovedește neconformă, statul membru competent ia, împotriva celui care a inscripționat, măsurile necesare și informează despre aceasta Comisia și celelalte state membre.
(4) Dacă un subsistem însoțit de declarația de conformitate „CE” se dovedește neconform, statul membru competent ia, împotriva celui care a stabilit declarația, măsurile necesare și informează despre aceasta Comisia și celelalte state membre.
(5) Comisia se asigură că statele membre sunt ținute la curent cu rezultatele procedurii.
Articolul 15
Atunci când un stat membru constată că o instalație autorizată și utilizată conform destinației sale riscă să compromită siguranța și sănătatea persoanelor și, eventual, siguranța bunurilor, adoptă toate măsurile necesare pentru a restrânge condițiile de exploatare a instalației sau pentru a interzice exploatarea ei.
CAPITOLUL VI
ORGANISME NOTIFICATE
Articolul 16
(1) Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre care sunt organismele însărcinate să efectueze proceduri de evaluare a conformității menționată la articolele 7 și 10 și indică pentru fiecare dintre ele domeniul de competență. Comisia le atribuie numere de identificare. Comisia publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene lista acestor organisme, cu numerele lor de identificare, precum și domeniile de competență și asigură actualizarea lor.
(2) Statele membre trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa VIII pentru evaluarea organismelor autorizate. Organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute în standardele europene armonizate pertinente sunt prezumate să respecte criteriile în cauză.
(3) Un stat membru care a notificat un organism trebuie să își retragă notificarea, atunci când constată că acest organism nu mai îndeplinește criteriile menționate în anexa VIII. Statul informează imediat Comisia și celelalte state membre.
(4) La nevoie, coordonarea organismelor notificate este realizată conform articolului 17.
CAPITOLUL VII
COMITET
Articolul 17
(1) Comisia este sprijinită de un Comitet.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8.
(3) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.
CAPITOLUL VIII
MARCAJ „CE” DE CONFORMITATE
Articolul 18
(1) Marcajul „CE” de conformitate este format din inițialele „CE”, după desenul al cărui model apare în anexa IX.
(2) Marcajul „CE” de conformitate trebuie să fie aplicat într-o manieră distinctă și vizibilă pe fiecare componentă de siguranță sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe o etichetă inseparabilă de componentă.
(3) Este interzisă aplicarea pe componentele de siguranță a marcajelor sau inscripțiilor susceptibile de a înșela terții asupra semnificației și desenului marcajului „CE” de conformitate. Orice alt marcaj poate fi aplicat, cu condiția să nu reducă vizibilitatea sau lizibilitatea marcajului „CE” de conformitate.
(4) Fără a aduce atingere articolului 14:
|
(a) |
orice constatare de către un stat membru a aplicării greșite a marcajului „CE” de conformitate atrage pentru fabricant sau pentru reprezentantul său autorizat din Comunitate obligația de a repune componentul de siguranță în conformitate cu dispozițiile asupra marcajului „CE” de conformitate și de a înceta infracțiunea, în condițiile stabilite de acest stat membru; |
|
(b) |
dacă neconformitatea persistă, statul membru trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a limita sau a interzice comercializarea componentei de siguranță respective sau pentru a asigura retragerea de pe piață conform procedurilor prevăzute în articolul 14. |
CAPITOLUL IX
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 19
Orice decizie adoptată în aplicarea prezentei directive și care conduce la limitarea utilizării componentelor de siguranță sau a subsistemelor unei instalații sau a comercializării lor trebuie să fie motivată. Decizia trebuie adusă la cunoștința celor interesați în cel mai scurt timp, împreună cu indicarea căilor de atac permise de legislația în vigoare în statul mebru interesat și a termenelor în care aceste căi de atac pot fi introduse.
Articolul 20
Instalațiile care au făcut deja obiectul unei autorizări fără să fi început executarea construcției înainte de data intrării în vigoare a prezentei directive trebuie să se conformeze cerințelor prezentei directive, dacă statele membre, în mod motivat, nu decid altfel, garantând însă un nivel de protecție la fel de ridicat.
Articolul 21
(1) Statele membre adoptă și publică actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 3 mai 2002. Ele informează imediat Comisia.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării oficiale. Modalitățile de a face această trimitere sunt stabilite de către statele membre.
(2) Statele membre comunică Comisiei textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(3) Statele membre acceptă, pentru o perioadă de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive:
|
— |
construirea și punerea în funcțiune a instalațiilor; |
|
— |
comercializarea subsistemelor și a componentelor de siguranță, |
conforme cu reglementările în vigoare pe teritoriul lor, la data intrării în vigoare a prezentei directive.
(4) Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentei directive și în special a articolului 1 alineatul (6) și a articolului 17, până cel târziu la 3 mai 2004 și, dacă este cazul, prezintă propuneri.
Articolul 22
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 23
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 20 martie 2000.
Pentru Parlamentul European
Președintele
N. FONTAINE
Pentru Consiliu
Președintele
J. GAMA
(1) JO C 70, 8.3.1994, p. 8 și
(2) JO C 388, 31.12.1994, p. 26.
(3) Avizul Parlamentului European din 6 aprilie 1995 (JO C 109, 1.5.1995, p. 122), confirmat la 27 octombrie 1999 (încă nepublicat în Jurnalul Oficial), Poziția comună a Consiliului din 28 iunie 1999 (JO C 243 din 27.8.1999, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 27 octombrie 1999 (încă nepublicată în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 16 decembrie 1999.
(4) Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 cu privire la evaluarea implicațiilor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 175 din 5.7.1985, p. 40), modificată ultima dată de Directiva 97/11/CE (JO L 73 din 14. 3. 1997, p. 5).
(5) JO L 199, 9.8.1993, p. 84, modificată ultima dată de Directiva 98/4/CE (JO L 101, 1.4.1998, p. 1).
(6) JO L 204, 21.7.1998, p. 37, modificată ultima dată de Directiva 98/48/CE (JO L 217, 5.8.1998, p. 18).
(7) JO C 10 din 16.1.1990, p. 1.
(8) Decizia 93/465/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 privind modulele care se referă la diferitele faze ale procedurii de evaluare a conformității și norme de aplicare și utilizare a marcajului „CE” de conformitate, destinat utilizării în directivele de armonizare tehnică (JO L 220 din 30.8.1993, p. 23).
(9) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(10) Directiva 95/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 1995 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la ascensoare (JO L 213, 7.9.1995, p. 1).
ANEXA 1
SUBSISTEMELE UNEI INSTALAȚII
În înțelesul prezentei directive, o instalație se compune din infrasctructură și din subsistemele enumerate în continuare, trebuind, de fiecare dată, să fie luate în considerare exploatabilitatea și întreținerea:
1. Cabluri și elemente atașate cablurilor
2. Angrenaje și frâne
Dispozitive mecanice
3.1. Dispozitive de tensiune în cablu
3.2. Dispozitive mecanice în stații
3.3. Dispozitive mecanice ale lucrărilor de linie
Vehicule
4.1. Cabine, scaune și aparate de remorcare
4.2. Suspante (corzi)
4.3. Cărucioare (transbordoare)
4.4. Elemente de legătură cu cablurile
Dispozitive electrotehnice
5.1. Dispozitive de comandă, de supraveghere și de siguranță
5.2. Instalații de comunicare și de informare
5.3. Dispozitive de protecție împotriva trăsnetelor
Echipamente de salvare
6.1. Dispozitive fixe de salvare
6.2. Dispozitive mobile de salvare
ANEXA II
CERINȚE ESENȚIALE
1. Obiect
Prezenta anexă definește cerințele esențiale care se aplică la proiectarea, construcția și punerea în funcțiune, inclusiv întreținerea și exploatabilitatea instalațiilor menționate la articolul 1 alineatul (5) din prezenta directivă.
2. Cerințe generale
2.1. Siguranța persoanelor
Siguranța utilizatorilor, lucrătorilor și a terților este o cerință fundamentală pentru proiectarea, construcția și exploatarea instalațiilor.
2.2. Principii de siguranță
Toate instalațiile trebuie să fie proiectate, construite, realizate, exploatate și întreținute cu aplicarea următoarelor principii, în ordinea indicată:
|
— |
eliminarea sau, după caz, reducerea riscurilor, prin dispoziții de proiectare și de construcție; |
|
— |
definirea și adoptarea măsurilor de protecție necesare față de riscurile imposibil de eliminat prin dispozițiile de proiectare și construcție; |
|
— |
definirea și enunțarea măsurilor de prevedere care trebuie luate pentru a evita riscurile care nu pot fi eliminate în întregime prin dispozițiile și măsurile menționate la primele două principii anterioare. |
2.3. Considerarea restricțiilor externe
Toate instalațiile trebuie să fie proiectate și construite în așa fel încât să poată fi exploatate în siguranță, ținând cont de tipul de instalație, de caracteristicile terenului și mediului, de condițiile meteorologice, atmosferice, de lucrările și de posibilele obstacole terestre și aeriene situate în apropiere.
2.4. Dimensionare
Instalațiile, subsistemele și componentele de siguranță trebuie să fie dimensionate, proiectate și realizate astfel încât să reziste, cu suficientă siguranță, eforturilor implicate de toate condițiile previzibile, înțelegând prin aceasta exploatarea, luând în considerare în special acțiunile exterioare, efectele dinamice și fenomenele de îmbătrânire, cu respectarea regulilor corespunzătoare, mai ales cu privire la alegerea materialelor.
2.5. Montaj
2.5.1. Instalațiile, subsistemele și componentele de siguranță trebuie să fie proiectate și realizate astfel încât să asigure asamblarea și amplasarea lor în siguranță.
2.5.2. Componentele de siguranță trebuie să fie proiectate astfel încât erorile de asamblare să devină imposibile, fie prin construcție, fie prin înseși marcajele aplicate pe componente.
2.6. Integritatea instalației
2.6.1. Componentele de siguranță trebuie să fie proiectate, realizate și utilizate astfel încât să fie garantată integritatea lor funcțională și/sau integritatea instalației, așa cum este definită în analiza de siguranță menționată în anexa III, pentru ca defectele lor să fie foarte puțin probabile și cu o marjă de siguranță adecvată.
2.6.2. Instalațiile trebuie să fie proiectate și realizate astfel încât, pe parcursul exploatării lor, defectele unei componente, susceptibile să afecteze siguranța, chiar și indirect, să facă, în timp util, obiectul unei măsuri adecvate.
2.6.3. Garanțiile menționate la punctele 2.6.1 și 2.6.2 trebuie să se aplice pe durata întregului interval de timp între două verificări prevăzute pentru componenta respectivă. Intervalele de timp dintre două verificări ale componentelor de siguranță trebuie să fie indicate clar în manualul de utilizare.
2.6.4. Componentele de siguranță care sunt integrate ca piese de schimb într-o instalație trebuie să îndeplinească cerințele esențiale ale prezentei directive, la fel ca și condițiile unei bune interacțiuni cu alte componente ale instalației.
2.6.5. Trebuie să fie adoptate dispoziții astfel încât efectele unui incendiu în cadrul instalației să nu compromită siguranța persoanelor transportate și a lucrătorilor.
2.6.6. Trebuie să fie adoptate dispoziții speciale pentru a proteja instalațiile și persoanele de efectele trăsnetelor.
2.7. Dispozitive de siguranță
2.7.1. Orice defect al instalației și care riscă să antreneze o eroare care poate pune în pericol siguranța trebuie, în măsura în care este posibil, să fie detectat, semnalat și tratat cu ajutorul unui dispozitiv de siguranță. Este valabil pentru toate evenimentele exterioare obișnuite, previzibile și susceptibile de a periclita siguranța.
2.7.2. Instalațiile trebuie să poată fi oprite manual în orice moment.
2.7.3. După oprirea provocată de un dispozitiv de siguranță, repornirea instalației nu poate fi posibilă decât după ce au fost luate măsurile adecvate situației.
2.8. Activitatea de întreținere
Instalațiile trebuie să fie proiectate și realizate astfel încât să permită efectuarea, în condiții de siguranță, a operațiunilor și procedurilor de întreținere și reparație, obișnuite și extraordinare.
2.9. Elemente poluante
Instalațiile trebuie să fi proiectate și realizate astfel încât elementele poluante interne și externe, rezultate din emisia de gaze poluante, din zgomote și din vibrații, să nu depășească valorile limitelor admise.
3. Cerințe referitoare la infrastructură
3.1. Traseul liniilor, viteza, spațiul dintre vehicule
3.1.1. Instalația trebuie să fie proiectată pentru a funcționa în siguranță, ținând cont de caracteristicile terenului și ale mediului, de condițiile atmosferice și meteorologice, de lucrările și de posibilele obstacole terestre și aeriene situate în apropiere, fără să pericliteze sau să pună în pericol condițiile normale de exploatare, întreținere sau de evacuare a persoanelor.
3.1.2. Între vehicule, dispozitivele de remorcare, căile de rulare, cabluri etc. și lucrări și posibilele obstacole terestre și aeriene, aflate în apropiere, trebuie să existe, lateral și vertical, o distanță suficientă, ținând cont de deplasarea laterală, verticală și longitudinală a cablurilor, a vehiculelor sau a dispozitivelor de remorcare, plasate în cele mai defavorabile condiții de exploatare care pot fi prevăzute.
3.1.3. Distanța maximă dintre vehicule și sol trebuie să țină cont de natura instalației, de tipurile de vehicule și de modalitățile de protecție. Ele trebuie să țină cont, de asemenea, în cazul vehiculelor deschise, de pericolul de cădere, ca și de aspectele psihologice, în relație cu înălțimea survolului.
3.1.4. Viteza maximă a vehiculelor sau a dispozitivelor de remorcare, spațiul minim, ca și performanțele de accelerare și frânare trebuie să fie alese astfel încât să asigure siguranța persoanelor și funcționarea instalațiilor.
3.2. Stații și lucrări de linie
3.2.1. Stațiile și lucrările de linie trebuie să fie proiectate, construite și echipate astfel încât să fie stabile. Ele trebuie să permită un ghidaj pe cabluri, vehicule și agregate de remorcare și trebuie să poată fi întreținute în condiții de deplină siguranță, oricare ar fi condițiile de exploatare care ar putea apărea.
3.2.2. Suprafețele de îmbarcare și debarcare ale instalației trebuie să fie amenajate astfel încât să garanteze siguranța traficului, a vehiculelor, a agregatelor de remorcare și a persoanelor. Mișcarea vehiculelor și agregatelor în stații trebuie să se facă fără riscuri pentru persoane, ținând cont de eventuala participare activă a acestora.
4. Cerințe referitoare la cabluri, sisteme de accelerație și frânare, precum și instalații mecanice și electrice
4.1. Cabluri și elemente de sprijin
4.1.1. Trebuie să fie luate toate dispozițiile conforme progresului tehnologic pentru:
|
— |
a evita ruperea cablurilor și a elementelor atașate acestora; |
|
— |
a garanta valorile limitelor pe care le solicită; |
|
— |
a asigura siguranța cablurilor și a elementelor de sprijin și pentru a împiedica deraierea lor; |
|
— |
a permite supravegherea. |
4.1.2. Pentru că nu toate riscurile de deraiere a cablurilor pot fi eliminate, trebuie să fie luate măsuri astfel încât să se asigure recuperarea cablurilor și oprirea instalației fără riscuri pentru persoane, în cazul unei deraieri.
4.2. Instalații mecanice
4.2.1.
O instalație este acționată de un motor și un mecanism ale cărui performanțe și posibilități sunt adaptate diferitelor regimuri de exploatare.
4.2.2.
Instalațiile trebuie să dispună de un angrenaj de siguranță în care sursa de energie să fie independentă de motorul principal. Angrenajul de siguranță nu este întotdeauna necesar, dacă analiza de siguranță arată că persoanele pot părăsi cu ușurință, rapid și sigur instalația, în special vehiculele și agregatele, chiar și în absența unui angrenaj de siguranță.
4.2.3.
4.2.3.1. Oprirea instalațiilor și/sau a vehiculelor trebuie, în caz de urgență, să fie obținută în orice moment și în cele mai nefavorabile condiții de încărcătură și de aderență sub scripete, admise pe parcursul exploatării. Distanța de oprire trebuie să fie, de asemenea, redusă, potrivit cu necesitățile de siguranță ale instalației.
4.2.3.2. Valorile de reducere a vitezei trebuie să fie incluse în piesele de schimbare a vitezei fixate convenabil, astfel încât să asigure atât siguranța persoanelor, cât și bunul comportament al vehiculelor, cablurilor și al altor părți ale instalației.
4.2.3.3. Pe toate instalațiile, frânele vor fi obținute prin două sau mai multe sisteme, capabile fiecare să determine oprirea, coordonate astfel încât să înlocuiască automat sistemul în acțiune, atunci când eficacitatea acestuia devine insuficientă. Ultimul sistem de frânare a cablului de tracțiune trebuie să își exercite direct acțiunea asupra scripetelui motrice. Aceste dispoziții nu sunt aplicabile în cazul teleschiurilor.
4.2.3.4. O instalație trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de oprire și de imobilizare eficace în cazul oricărei repuneri intempestive în traseu.
4.3. Organe de comandă
Dispozitivele de comandă trebuie să fie proiectate și construite pentru a fi sigure și fiabile, astfel încât să reziste limitărilor normale de folosire, influențelor exterioare precum umiditatea, temperaturile extreme și perturbațiile electromagnetice, astfel încât să nu provoace situații periculoase, chiar și în cazul unei erori de manevrare.
4.4. Organe de comunicare
Agenții destinați conducerii instalației trebuie să poată comunica între ei în permanență, prin mijloace adecvate și, în caz de urgență, să informeze utilizatorii.
5. Vehicule și dispozitive de remorcare
5.1. Vehiculele și/sau dispozitivele de remorcare trebuie să fie proiectate și amenajate astfel încât, în condiții de utilizare previzibile, nici o persoană să nu poată cădea sau să fie amenințată de orice alt pericol.
5.2. Elementele atașate vehiculelor și dispozitivele de remorcare trebuie să fie dimensionate și realizate astfel încât:
|
— |
să nu deterioreze cablul; |
|
— |
să nu alunece, chiar dacă alunecarea nu are o incidență notabilă asupra siguranței vehiculului, dispozitivului de remorcare și asupra instalației, |
în condițiile cele mai nefavorabile.
5.3. Ușile vehiculelor (bene, cabine) trebuie să fie proiectate și realizate pentru a putea fi deschise și încuiate. Podeaua și pereții acestor vehicule trebuie să fie proiectate și realizate pentru a rezista, în toate circumstanțele, presiunii și încărcăturii datorate utilizatorilor.
5.4. Dacă prezența unui agent la bordul vehiculului este o cerință a siguranței în exploatare, atunci vehiculul trebuie să fie dotat cu echipamentele care să îi permită asigurarea funcționării sale.
5.5. Vehiculele și/sau dispozitivele de remorcare și, în special, suspensiile acestora trebuie să fie proiectate și asamblate astfel încât să asigure siguranța lucrătorilor care trebuie să intervină pentru respectarea regulilor și consemnelor adecvate.
5.6. În cazul vehiculelor echipate cu elemente atașate care se decuplează, toate dispozițiile trebuie să fie luate pentru a putea opri, fără riscuri pentru utilizatori, încă de la plecare, un vehicul al cărui cuplaj de atașare pe cablu a fost incorect și, la sosire, un vehicul al cărui decuplaj de atașare nu este corespunzător și nu împiedică eventuala cădere a acestui vehicul.
5.7. În cazul vehiculelor funicularelor și, atunci când tipologia de instalare o permite, în cazul telefericelor cu cabluri duble, trebuie prevăzut un dispozitiv de frânare automată, care acționează pe linie, în condițiile în care eventualitatea ruperii unui cablu nu poate fi exclusă.
5.8. Atunci când nu toate riscurile de deraiere a vehiculului pot fi împiedicate prin alte măsuri, vehiculul trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv antideraiere, care să permită oprirea acestuia fără riscuri pentru persoane.
6. Dispoziții pentru utilizatori
Accesul utilizatorilor la căile de îmbarcare și debarcare trebuie să fie organizat, astfel încât să asigure siguranța persoanelor, în special în zonele unde există pericol de cădere, ținând cont de circulația și de oprirea vehiculelor.
Trebuie să fie posibilă utilizarea instalațiilor în deplină siguranță de către copiii și persoanele cu mobilitatea redusă, dacă transportul acestor persoane este prevăzut în cadrul instalației.
7. Exploatabilitatea
7.1. Siguranța
7.1.1. Trebuie să fie luate toate dispozițiile și măsurile tehnice pentru ca instalația să poată fi utilizată conform destinației sale și specificațiilor tehnice, la fel ca și potrivit condițiilor de utilizare definite, și astfel încât instrucțiunile de întreținere și siguranță a exploatării să fie respectate. Manualul de utilizare și instrucțiunile corespunzătoare trebuie să fie redactate în una din limbile oficiale ale Comunității Europene, care pot fi determinate în conformitate cu tratatul de către statul membru pe teritoriul cărora este construită instalația.
7.1.2. Persoanelor care se ocupă cu conducerea instalației trebuie să li se asigure mijloace materiale adecvate și care trebuie să fie calificate pentru îndeplinirea acestei sarcini.
7.2. Siguranța în caz de oprire a instalației
Trebuie să fie luate toate dispozițiile și măsurile tehnice astfel încât, în cazul opririi instalației, fără posibilitatea de repunere rapidă în funcțiune, utilizatorii să poată fi aduși într-un loc sigur, într-un termen corespunzător, în funcție de tipul de instalație și de împrejurimile sale.
7.3. Alte dispoziții speciale de siguranță
7.3.1.
Elementele mobile accesibile în mod obișnuit în stații trebuie să fie proiectate, realizate și instalate astfel încât să se evite orice risc sau, atunci când acesta subzistă, să fie prevăzute dispozitive de protecție de natură să prevină orice contact direct care poate genera accidente. Aceste dispozitive nu trebuie să poată fi ușor înlăturate sau scoase din uz.
7.3.2.
Posturile și suprafețele de lucru sau de intervenție, chiar și ocazionale, și accesul la acestea trebuie să fie astfel proiectate și amenajate, încât să evite căderea persoanelor care lucrează sau care circulă. Dacă aceste amenajări nu sunt suficiente, posturile de lucru trebuie să fie, în plus, dotate cu puncte de ancorare pentru echipamentele de protecție individuală anticădere.
ANEXA III
ANALIZĂ DE SIGURANȚĂ
Analiza de siguranță necesară oricărei instalații prevăzute în articolul 1 alineatul (5) din prezenta directivă trebuie să țină cont de fiecare mod de exploatare prevăzut. Analiza trebuie să fie realizată după o metodă recunoscută sau stabilită și să țină cont de tehnologia de ultimă oră și de complexitatea instalației în cauză. Ea trebuie să garanteze, de asemenea, că modul de proiectare și configurare a instalației proiectate ține cont de mediul local și de situațiile cele mai nefavorabile, în scopul garantării condițiilor satisfăcătoare în materie de siguranță.
Această analiză se referă, în mod special, la dispozitivele de siguranță și efectele lor asupra instalației și subsistemelor asociate, care intervin în scopul de:
|
— |
a deține capacitatea de reacție la prima cădere sau eroare detectată, astfel încât să rămână într-o stare care garantează siguranța, într-un mod scăzut de funcționare, fie în oprire de siguranță (fail safe); |
|
— |
a fi redundante și supravegheate sau |
|
— |
a fi astfel încât probabilitatea de eroare să poată fi evaluată și de un nivel comparabil celui atins de dispozitivele de siguranță care răspund criteriilor menționate la primele două liniuțe. |
Analiza de siguranță conduce la stabilirea unui inventar de riscuri și de situații periculoase menționate la articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă și la determinarea listei componentelor de siguranță menționate la alineatul (2) din articolul amintit. Rezultatul acestei analize trebuie să fie rezumat într-un raport de siguranță.
ANEXA IV
COMPONENTELE DE SIGURANȚĂ: DECLARAȚIA „CE” DE CONFORMITATE
Prezenta anexă se aplică tuturor componentelor menționate la articolul 1 alineatul (5) din prezenta directivă în scopul de a stabili respectarea cerințelor cu privire la acestea, menționate la articolul 3 alineatul (1) din prezeta directivă și definite în anexa II.
Declarația „CE” de conformitate și documentele care o însoțesc trebuie să fie datate și semnate. Acestea trebuie redactate în aceeași limbă sau aceleași limbi ca și manualul de utilizare menționat în anexa II punctul 7.1.1.
Această declarație trebuie să cuprindă următoarele elemente:
|
— |
trimiterea la prezenta directivă; |
|
— |
numele, denumire comercială și adresa completă a fabricantului sau a reprezentantului său autorizat în Comunitate. În cazul unui reprezentant autorizat, se va indica, de asemenea și numele, denumirea comercială și adresa completă a fabricantului; |
|
— |
descrierea componentei (marcă, tip etc.); |
|
— |
indicații privind procedura urmată pentru a declara conformitatea (articolul 7 din prezenta directivă); |
|
— |
toate dispozițiile pertinente pe care le respectă componenta și, în special dispozițiile legate de utilizare; |
|
— |
numele și adresa organismului sau organismelor notificate care au intervenit în procedura de obținere a conformității și data atestării de verificare „CE”, eventual durata și condițiile de validitate a atestării; |
|
— |
dacă este cazul, referirea la standardele armonizate considerate; |
|
— |
identificarea semnatarului împuternicit să semneze în numele fabricantului sau al reprezentantului său autorizat în Comunitate. |
ANEXA V
COMPONENTELE DE SIGURANȚĂ: EVALUAREA CONFORMITĂȚII
1. Domeniu de aplicare
Prezenta anexă se aplică respectivelor componente de siguranță în scopul de a verifica respectarea cerințelor esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă și definite în anexa II. Aceasta privește evaluarea de către unul din organismele notificate, a conformității intrinseci a unei componente, considerată individuală, cu specificațiile tehnice care trebuie respectate.
2. Conținutul procedurilor
Procedurile de evaluare aplicate de organismele notificate, atât în stadiul de proiectare, cât și în cel de producție, apelează la module definite prin Decizia 93/465/CEE a Consiliului, după modalitățile indicate în tabelul menționat în continuare. Soluțiile indicate în acest tabel sunt considerate ca fiind echivalente și pot fi utilizate la alegerea fabricantului.
EVALUAREA CONFORMITĂȚII COMPONENTELOR DE SIGURANȚĂ
|
|
Proiectare |
|
Producție |
|
1. |
Examenul „CE de tip” Modul „B” |
1. (a) |
Asigurarea calității de producție Modul „D” |
|
1. (b) |
Verificare asupra produselor Modul „F” | ||
|
2. |
Asigurarea completă a calității Modul „H” |
2. |
Asigurarea calității complete Modul „H” |
|
3. |
Verificarea unității Modul „G” |
3. |
Verificarea unității Modul „G” |
Modulele trebuie să fie aplicate ținând cont de condițiile suplimentare specifice prevăzute în fiecare modul.
MODUL B: EXAMENUL „CE DE TIP”
1. Acest modul descrie partea de procedură prin care un organism notificat constată și atestă că un exemplar reprezentativ al producției este considerat că respectă dispozițiile prezentei directive.
2. Cererea de verificare „CE de tip” este introdusă de către fabricant sau de către reprezentantul său autorizat în Comunitate unui organism notificat, la alegerea sa.
Cererea cuprinde:
|
— |
numele și adresa fabricantului, precum și adresa și numele reprezentantului său în Comunitate, dacă cererea este introdusă de acesta; |
|
— |
o declarație scrisă care să specifice că aceeași cerere nu a mai fost înaintată și altui organism notificat; |
|
— |
documentația tehnică descrisă la punctul 3. |
Solicitantul pune la dispoziția organismului notificat un exemplar reprezentativ al producției în chestiune, denumit în continuare „tip”. Organismul notificat poate cere și alte exemplare, dacă programul de încercare reclamă acest lucru.
3. Documentația tehnică trebuie să permită evaluarea conformității componentei cu cerințele prezentei directive. Aceasta trebuie să acopere, în măsura în care este necesar evaluării, proiectarea, fabricarea și funcționarea componentei.
În măsura în care este necesar evaluării, documentația va conține:
|
— |
o descriere generală a tipului; |
|
— |
schițe de proiectare și fabricație, precum și schema componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea schițelor și schemelor și a funcționării componentei; |
|
— |
lista specificațiilor europene menționate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă, aplicate parțial sau în întregime, și descrierea soluțiilor adoptate pentru satisfacerea cerințelor esențiale, atunci când specificațiile europene menționate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă nu există; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare realizate, examenele efectuate etc.; |
|
— |
rapoartele de încercare. |
Documentația trebuie să indice, de asemenea, domeniul de utilizare a componentei.
Organismul notificat:
4.1. examinează documentația tehnică, verifică dacă tipul a fost fabricat în conformitate cu aceasta și identifică elementele care au fost proiectate conform dispozițiilor aplicabile specificațiilor europene menționate în articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă, precum și elementele care au fost proiectate fără aplicarea dispozițiilor relevante ale acestor specificații europene;
4.2. efectuează sau dispune efectuarea controalelor adecvate și încercărilor necesare pentru a verifica dacă soluțiile adoptate de fabricant respectă cerințele esențiale ale prezentei directive, atunci când nu sunt aplicate specificațiile europene menționate la articolul 2 alineatul (2);
4.3. efectuează sau dispune efectuarea controalelor adecvate și încercărilor necesare pentru a verifica dacă, în cazul în care fabricantul a ales să aplice specificațiile europene relevante, acestea au fost într-adevăr aplicate;
4.4. convine cu solicitantul locul unde vor fi efectuate controalele și încercările.
5. Dacă tipul respectă dispozițiile prezentei directive, organismul notificat eliberează solicitantului un atestat de examen „CE de tip”. Atestarea cuprinde numele și adresa fabricantului, concluziile controlului, condițiile și durata de validitate a atestatului și informațiile necesare identificării tipului aprobat.
O listă a părților semnificative ale documentației tehnice este anexată atestatului și o copie este păstrată de organismul notificat. Dacă refuză să elibereze un atestat de examen „CE de tip”, organismul notificat motivează, detaliat, acest refuz. Trebuie prevăzută o cale de atac.
6. Solicitantul informează organismul notificat care deține documentația tehnică referitoare la atestatul „CE de tip” despre toate modificările componentei aprobate, care trebuie să primească o nouă aprobare, atunci când modificările pot să pună în discuție conformitatea cu cerințele esențiale sau cu condițiile de utilizare prevăzute pentru componentă. Această nouă aprobare este eliberată sunt forma unui supliment la atestatul inițial de examen „CE de tip”.
7. Fiecare organism notificat comunică celorlalte organisme notificate informațiile necesare privind atestările examenului „CE de tip” și suplimentele eliberate și retrase.
8. Celelalte organisme notificate pot obține o copie a atestatelor de examinare „CE de tip” și/sau a suplimentelor. Anexele atestatelor se află la dispoziția celorlalte organisme notificate.
9. Fabricantul sau reprezentantul său autorizat păstrează, alături de documentația tehnică, o copie a atestatelor de examen „CE de tip” și a suplimentelor pe o durată de minimum treizeci de ani, luând în considerare ultima dată de fabricație a componentei.
Dacă nici fabricantul, nici reprezentantul său autorizat nu sunt stabiliți în Comunitate, această obligație revine persoanei responsabile de comercializarea comunitară a componentei.
MODUL D: ASIGURAREA DE CALITATE A PRODUCȚIEI
1. Acest modul descrie procedura prin care fabricantul care respectă obligațiile prevăzute la punctul 2 asigură și declară că respectivele componente sunt conforme tipului descris în atestatul de examen „CE de tip” și respectă cerințele prezentei directive. Fabricantul sau reprezentantul său autorizat în Comunitate aplică marcajul „CE” pe fiecare componentă și întocmește o declarație scrisă de conformitate. Marcajul „CE” este însoțit de numărul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea menționată la punctul 4.
2. Fabricantul trebuie să aplice un sistem aprobat de calitate a producției, să efectueze un control și teste ale componentelor finite conform punctului 3, și este supus supravegherii menționate la punctul 4.
3.
3.1. Fabricantul introduce o cerere de evaluare a sistemului său de calitate pentru componentele în cauză unui organism notificat, la alegerea sa.
Această cerere cuprinde:
|
— |
toate informațiile pertinente pentru categoria de componente preconizată; |
|
— |
documentația referitoare la sistemul de calitate; |
|
— |
dacă este cazul, documentația tehnică referitoare la tipul aprobat și o copie a atestării examenului „CE de tip”. |
3.2. Sistemul de calitate trebuie să garanteze conformitatea componentelor cu tipul descris în atestarea de examen „CE de tip” și cu cerințele prezentei directive.
Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de un fabricant trebuie să fie reunite în mod sistematic și ordonat într-o documentație sub formă de măsuri, proceduri și instrucțiuni scrise. Această documentație referitoare la sistemul de calitate permite o interpretare uniformă a programelor, planurilor, manualelor și dosarelor de calitate.
Aceasta cuprinde, în special, o descriere corespunzătoare a:
|
— |
obiectivelor de calitate, organigramei, responsabilităților cadrelor și atribuțiilor acestora în ceea ce privește calitatea componentelor; |
|
— |
procedeelor de fabricație, tehnicilor de control și de asigurare a calității și tehnicilor și acțiunilor sistematice care sunt aplicate; |
|
— |
examenelor și testelor care au fost efectuate înainte, în timpul și după fabricație, cu indicarea frecvenței la care au loc; |
|
— |
dosarelor de calitate, cum sunt rapoartele de inspecție și informațiile de test și de calibrare, rapoartele despre calificarea personalului implicat, etc.; |
|
— |
mijloacelor de supraveghere care permit să se controleze obținerea calității cerută componentelor și funcționarea eficace a sistemului de calitate. |
3.3. Organismul notificat evaluează sistemul de calitate pentru a determina dacă satisface cerințele menționate la punctul 3.2. El prezumă conformitatea cu cerințele esențiale ale sistemelor de calitate care pun în practică standardele armonizare corespunzătoare.
Echipa de auditori va conține cel puțin un membru experimentat în evaluările tehnologice ale componentei în cauză. Procedura de evaluare necesită o vizită de inspecție a instalațiilor fabricantului.
Decizia este notificată fabricantului. Notificarea conține concluziile controlului și decizia de evaluare motivată.
3.4. Fabricantul se angajează să îndeplinească obligațiile care decurg din sistemul de calitate astfel cum este aprobat și să îl mențină într-un mod adecvat și eficient.
Fabricantul sau reprezentantul său autorizat informează constant organismul notificat care a aprobat sistemul de calitate cu privire la orice adaptare preconizată a sistemului de calitate.
Organismul notificat evaluează modificările propuse și decide dacă sistemul de calitate modificat continuă să respecte cerințele menționate la punctul 3.2 sau este necesară o nouă procedură de evaluare.
Organismul notifică fabricantului decizia sa. Notificarea conține concluziile controlului și decizia de evaluare motivată.
4.
4.1. Scopul supravegherii este acela de a asigura că fabricantul îndeplinește corect obligațiile care decurg din sistemul de calitate aprobat.
4.2. Fabricantul asigură organismului notificat accesul, în scopul inspecției, la locurile de fabricație, de inspecție, de testare și de depozitare și îi furnizează toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația cu privire la sistemul de calitate; |
|
— |
dosarele de calitate, cum sunt rapoartele de inspecție și informațiile de testare și de calibrare, rapoartele despre calificarea personalului implicat etc. |
4.3. Organismul notificat efectuează periodic auditarea, pentru a se asigura că fabricantul menține și aplică sistemul de calitate; furnizează un raport de audit fabricantului.
4.4. Mai ales, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la fabricant. Cu ocazia acestor vizite, organismul notificat poate efectua sau dispune efectuarea de teste, pentru a verifica buna funcționare a sistemului de calitate, dacă este necesar. Furnizează fabricantului un raport al vizitei, iar dacă au avut loc teste, și un raport de testare.
5. Fabricantul ține la dispoziția autorităților naționale, pe o durată de minimum treizeci de ani de la ultima dată de fabricare a componentei:
|
— |
documentația menționată la punctul 3.1 alineatul (2) a doua liniuță; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 3.4 alineatul (2); |
|
— |
deciziile și rapoartele organismului notificat menționate la punctele 3.4, 4.3 și 4.4. |
6. Fiecare organism notificat comunică celorlalte organisme notificate informații pertinente cu privire la aprobările eliberate și retrase ale sistemelor de calitate.
MODUL F: VERIFICAREA PRODUSELOR
1. Acest modul descrie procedura prin care fabricantul sau reprezentantul său autorizat din Comunitate asigură și declară componentele care îndeplinesc dispozițiile prevăzute la punctul 3 ca fiind conforme cu tipul descris în atestatul examenului „CE de tip” și ca îndeplinind cerințele prezentei directive.
2. Fabricantul ia toate măsurile necesare pentru ca procedura de fabricare să asigure conformitatea componentelor cu tipul descris în atestatul examenului „CE de tip” și cu cerințele prezentei directive. Fabricantul sau reprezentantul său autorizat aplică marcajul „CE” pe fiecare componentă și întocmește o declarație de conformitate.
3. Organismul notificat efectuează examenele și testele adecvate, pentru a verifica conformitatea componentelor cu cerințele prezentei directive, fie prin controlul și testarea fiecărei componente conform punctului 4, fie prin controlarea și testarea componentelor pe bază statistică conform punctului 5, la alegerea fabricantului.
Fabricantul sau reprezentantul său autorizat păstrează o copie a declarației de conformitate pe o perioadă de cel puțin treizeci de ani de la ultima dată de fabricație a componentei.
4.
4.1. Toate componentele sunt examinate individual și sunt efectuate teste adecvate, definite în specificațiile europene aplicabile menționate la articolul 2 din prezenta directivă, sau teste echivalente, în scopul verificării conformității lor cu tipul descris în atestatul examenului „CE de tip” și cu cerințele prezentei directive.
4.2. Organismul notificat aplică sau dispune aplicarea numărul său de identificare pe fiecare componentă aprobată și întocmește un atestat scris de conformitate cu privire la testele efectuate.
4.3. Fabricantul sau reprezentantul său autorizat este în măsură să prezinte, la cerere, organismelor notificate, atestatele de conformitate.
5.
5.1. Fabricantul prezintă componentele sub forma unor loturi omogene și ia toate măsurile necesare pentru ca procedura de fabricare să asigure omogenitatea fiecărui lot produs.
5.2. Toate componentele sunt disponibile în scopul verificării sub formă de loturi omogene. Din fiecare lot este prelevat un eșantion la întâmplare. Componentele care formează un eșantion sunt examinate individual și sunt efectuate teste adecvate menționate într-una din specificațiile europene aplicabile menționate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă sau teste echivalente, în scopul verificării conformității lor cu tipul descris în atestatul examenului „CE de tip” și cu cerințele prezentei directive și pentru a determina acceptarea sau respingerea lotului.
5.3. Procedurile statistice utilizează următoarele elemente:
|
— |
o metodă statistică; |
|
— |
un plan de eșantionare, cu caracteristicile operaționale. |
5.4. Pentru loturile acceptate, organismul notificat aplică sau dispune aplicarea numărului său de identificare pe fiecare componentă și întocmește un atestat scris de conformitate referitor la testele realizate. Toate componentele lotului pot fi puse în circulație, cu excepția componentelor din eșantionul despre care s-a constatat că nu este conform.
Dacă un lot este respins, organismul notificat competent ia toate măsurile adecvate pentru a împiedica punerea în circulație a acestui lot. În cazul respingerii frecvente a loturilor, organismul notificat poate suspenda verificarea statistică.
Fabricantul poate aplica, pe răspunderea organismului notificat, numărul de identificare al acestuia din urmă, în cursul procesului de fabricație.
5.5. Fabricantul sau reprezentantul său autorizat trebuie să fie în măsură să prezinte, la cerere, organismelor notificate, atestatele de conformitate.
MODULUL G: VERIFICAREA PE UNITATE
1. Acest modul descrie procedura prin care fabricantul asigură și declară că o componentă care a obținut atestarea menționată la punctul 2 este conformă cerințelor prezentei directive. Fabricantul sau reprezentantul său autorizat în Comunitate aplică marcajul „CE” pe componentă și întocmește o declarație de conformitate.
2. Organismul notificat examinează componenta și efectuează testele corespunzătoare, definite în specificațiile europene aplicabile menționate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă sau teste echivalente în scopul verificării conformității sale cu cerințele aplicabile ale prezentei directive.
Organismul notificat aplică sau dispune aplicarea numărului său de identificare pe componentă și întocmește un atestat de conformitate referitor la testele efectuate.
3. Documentația tehnică are ca scop să permită evaluarea conformității cu cerințele prezentei directive, precum și înțelegerea proiectării, fabricației și funcționării componentei.
Documentația cuprinde, în măsura necesară evaluării:
|
— |
o descriere generală a tipului; |
|
— |
schițele de proiect și de fabricație, precum și schemele componentelor, subansamblelor, circuitelor etc.; |
|
— |
descrierile și explicațiile necesare înțelegerii amintitelor schițe și scheme și funcționării componentei; |
|
— |
o listă cu specificațiile europene menționate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă, aplicate parțial sau în întregime, și descrierea soluțiilor adoptate pentru a satisface cerințele esențiale, atunci când specificațiile europene menționate la articolul 2 alineatul (2) nu au fost aplicate; |
|
— |
rezultatele calculelor de proiectare realizate, a examenelor efectuate etc.; |
|
— |
rapoartele testelor; |
|
— |
domeniile de utilizare a componentelor. |
MODULUI H: ASIGURAREA CALITĂȚII COMPLETE
1. Acest modul descrie procedura prin care fabricantul care îndeplinește obligațiile prevăzute la punctul 2 asigură și declară că respectivele componente respectă cerințele prezentei directive. Fabricantul sau reprezentantul său autorizat din Comunitate aplică marcajul „CE” pe fiecare componentă și întocmește o declarație scrisă de conformitate. Marcajul „CE” este însoțit de numărul de identificare al organismului notificat responsabil cu supravegherea menționată la punctul 4.
2. Fabricantul aplică un sistem de calitate aprobat pentru proiectare, fabricare, inspecția finală a componentelor și teste, așa cum specifică punctul 3, și este supus supravegherii menționată la punctul 4.
3.
3.1. Fabricantul prezintă o cerere de evaluare a sistemului său de calitate unui organism notificat.
Cererea cuprinde:
|
— |
toate informațiile adecvate categoriei de componente considerată; |
|
— |
documentația despre sistemul de calitate. |
3.2. Sistemul de calitate trebuie să asigure conformitatea componentelor cu cerințele prezentei directive care se aplică.
Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de fabricant trebuie să figureze într-o documentație sistematică și rațională, sub formă de măsuri, proceduri și instrucțiuni scrise. Această documentație despre sistemul de calitate permite o interpretară unitară a măsurilor de procedură și de calitate, cum sunt programele, planurile, manualele și dosarele de calitate.
Aceasta conține, în special, o descriere adecvată a:
|
— |
obiectivelor de calitate, organigramei, responsabilităților ce revin cadrelor și atribuțiilor acestora în materie de calitate a proiectării și calitate a componentelor; |
|
— |
specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificațiile europene menționate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă care se aplică și, dacă specificațiile europene nu sunt aplicate în întregime, mijloacele utilizate pentru ca cerințele esențiale ale prezentei directive care se aplică respectivelor componente să fie respectate; |
|
— |
tehnicile de control și de verificare a proiectării, procedeele și acțiunile sistematice folosite în proiectarea componentelor în ceea ce privește categoria de componente acoperită; |
|
— |
tehnicile corespunzătoare fabricației, controlului calității și asigurării calității, procedeele și acțiunile sistematice utilizate; |
|
— |
controalele și testele efectuate înainte, în timpul și după fabricare și frecvența acestora; |
|
— |
dosarele de calitate, cum sunt rapoartele de inspecție și informațiile testelor și calibrării, rapoartele despre calificarea personalului implicat etc.; |
|
— |
mijloacele care permit verificarea realizării calității dorite în materie de proiectare și calitate a componentei, precum și funcționarea eficace a sistemului de calitate. |
3.3. Organismul notificat evaluează sistemul de calitate pentru a determina dacă acesta corespunde cerințelor menționate la punctul 3.2. Acesta prezumă conformitatea cu aceste directive, în cazul sistemelor de calitate care aplică standardul armonizat corespunzător.
Echipa de auditori cuprinde cel puțin un membru cu experiență, ca adjunct, în domeniul tehnologiei vizate. Procedura de evaluare include o vizită la sediul fabricantului.
Decizia este notificată fabricantului. Aceasta cuprinde concluziile controlului și decizia de evaluare motivată.
3.4. Fabricantul se angajează să îndeplinească obligațiile care decurg din sistemul de calitate aprobat și să îl mențină astfel încât să se păstreze adecvat și eficient.
Fabricantul sau reprezentantul său autorizat informează organismul notificat care a aprobat sistemul de calitate despre orice proiect de adaptare a sistemului de calitate.
Organismul notificat evaluează modificările propuse și decide dacă sistemul de calitate modificat mai corespunde cerințelor menționate la punctul 3.2 sau este necesară o reevaluare.
Notifică decizia sa fabricantului. Notificarea cuprinde concluziile controlului și decizia de evaluare motivată.
4.
4.1. Scopul supravegherii este să asigure că fabricantul îndeplinește corect obligațiile care decurg din sistemul de calitate aprobat.
4.2. Fabricantul autorizează organismului notificat accesul, în scopul inspecției, în locurile de proiectare, fabricare, verificare, testare și depozitare, și îi furnizează toate informațiile necesare, în special:
|
— |
documentația despre sistemul de calitate; |
|
— |
dosarele de calitate prevăzute în partea sistemului de calitate consacrată proiectării, cum sunt rezultatele analizelor, calculele, testele etc.; |
|
— |
dosarele de calitate prevăzute în partea sistemului de calitate destinată fabricației, cum sunt rapoartele de inspecție și informațiile de test, informațiile de calibrare, rapoartele despre calificarea personalului implicat etc. |
4.3. Organismul notificat face, periodic, auditări, pentru a se asigura că fabricantul menține și aplică sistemul de calitate și furnizează un raport de audit.
4.4. Mai ales, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la fabricant. Cu ocazia acestor vizite, organismul notificat poate efectua sau poate dispune efectuarea unor teste pentru a verifica buna funcționare a sistemelor de calitate, dacă este necesar. Acesta furnizează fabricantului un raport al vizitei și, dacă au avut loc teste, un raport de test.
5. Fabricantul păstrează la dispoziția autorităților naționale pe o durată de minimum treizeci de ani de la ultima dată de fabricație a componentului:
|
— |
documentația menționată la punctul 3.1 alineatul (2) a doua liniuță; |
|
— |
adaptările menționate la punctul 3.4 alineatul (2); |
|
— |
deciziile și rapoartele organismului notificat menționate la punctele 3.4, 4.3 și 4.4. |
6. Fiecare organism notificat comunică celorlalte organisme notificate informațiile pertinente cu privire la aprobările eliberate și retrase sistemelor de calitate.
7.
7.1. Fabricantul prezintă organismului notificat o cerere de control al proiectării.
7.2. Cererea permite înțelegerea proiectării, fabricării și a funcționării componentei și permite evaluarea conformității cu cerințele prezentei directive.
Aceasta include:
|
— |
specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificațiile europene menționate la articolul 2 alineatul (2), care au fost aplicate; |
|
— |
dovada necesară pentru aplicarea lor adecvată, în special dacă specificațiile europene menționate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă nu au fost aplicate în întregime. Această probă trebuie să includă rezultatele testelor efectuate în laboratorul fabricantului sau în numele acestuia. |
7.3. Organismul notificat examinează cererea și, atunci când proiectarea este conformă cu dispozițiile prezentei directive, eliberează solicitantului un atestat al examenului „CE de proiectare”. Atestatul conține concluziile examenului, condițiile de validitate, informațiile necesare identificării proiectării aprobate și, eventual, descrierea funcționării componentei.
7.4. Solicitantul informează organismul notificat care a eliberat atestatul examenului de conformitate a proiectării despre orice modificare adusă proiectării aprobate. Aceste modificări trebuie să primească o aprobare suplimentară a organismului notificat care a eliberat atestatul examenului „C de proiectare”, dacă aceste modificări pot afecta condițiile prescrise de utilizare a componentelor sau conformitatea cu cerințele esențiale menționate la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă. Această aprobare suplimentară este dată sub forma unui addendum la atestarea de examen „CE de proiectare”.
7.5. Fiecare organism notificat comunică celorlalte organisme notificate informații pertinente despre:
|
— |
atestările de examen „CE de proiectare” și addenda care au fost eliberate; |
|
— |
atestările de examen „CE de proiectare” și addenda care au fost retrase; |
|
— |
atestările de examen „CE de proiectare” și addenda care au fost refuzate. |
ANEXA VI
SUBSISTEME: DECLARAȚIA „CE” DE CONFORMITATE
Prezenta anexă se aplică subsistemelor menționate la articolul 9 din prezenta directivă, în scopul de a asigura respectarea de către acestea a cerințelor esențiale care le privesc, menționate la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă.
Declarația „CE” de conformitate se stabilește de către fabricant sau de reprezentantul său autorizat din Comunitate sau, la nevoie, de persoana fizică sau juridică ce comercializează subsistemul. Declarația și documentația tehnică însoțitoare trebuie să fie datate și semnate.
Această declarație „CE” de conformitate trebuie să fie redactată, ca și documentația tehnică, în aceeași limbă sau aceleași limbi ca și manualul de utilizare menționat în anexa II punctul 7.1.1 și trebuie să cuprindă următoarele elemente:
|
— |
referirea la prezenta directivă; |
|
— |
numele și adresa solicitantului examenului „CE”; |
|
— |
descrierea subsistemului; |
|
— |
numele și adresa organismului notificat care a realizat examenul „CE” menționat la articolul 11 din prezenta directivă; |
|
— |
toate dispozițiile pertinente care trebuie respectate de către subsistem, mai ales restricțiile sau eventualele condiții de exploatare; |
|
— |
rezultatul examenului „CE” menționat în anexa VII (atestarea examenului „CE” de conformitate); |
|
— |
identificarea persoanei împuternicite să semneze, cu efecte juridice depline, declarația în numele fabricantului, a reprezentantului său autorizat sau, în lipsă, a personei fizice sau juridice care comercializează subsistemul. |
ANEXA VII
SUBSISTEME: EVALUAREA CONFORMITĂȚII
1. Examenul „CE” este procedura prin care un organism notificat certifică și atestă, la cererea fabricantului, a reprezentantului său în Comunitate sau, în lipsa acestuia, a persoanei fizice sau juridice care comercializează subsistemul, că un subsistem este:
|
— |
conform cu prezenta directivă și cu alte dispoziții de reglementare care sunt aplicate în respectarea tratatului; |
|
— |
conform cu documentația tehnică și |
|
— |
complet. |
2. Verificarea subsistemului se exercită la fiecare dintre următoarele etape:
|
— |
la proiectare, |
|
— |
la construcție și la probele de recepție a subsistemului fabricat. |
3. Documentația tehnică care însoțește atestarea de examen trebuie să fie constituită din:
|
— |
planurile de construcție și calcule, schemele electrice și hidraulice, schemele circuitelor de comandă, descrierea sistemelor informatice și a automatizărilor, manuale de funcționare și de întreținere; |
|
— |
listele de componente de siguranță menționate la articolul 4 alineatul (2) din prezenta directivă și utilizate în subsistemele în cauză; |
|
— |
copii ale declarațiilor „CE” de conformitate menționate în anexa IV pentru componentele de siguranță, cu planurile de construcție și calculele pertinente, la fel ca și o copie a rapoartelor despre testele și controalele care au fost, eventual, realizate. |
4. Dosarele și corespondența care se referă la procedurile de examen „CE” sunt redactate în aceeași limbă sau limbi ca și manualul de utilizare menționat în anexa II, punctul 7.1.1.
5. Supravegherea
5.1. Scopul supravegherii este să asigure respectarea, în timpul realizării subsistemului, a obligațiilor care decurg din documentația tehnică.
5.2. Organismul notificat responsabil cu examenul „CE” trebuie să aibă acces permanent la atelierele de fabricație, în spațiile de depozitare și, dacă este cazul, de prefabricare, la instalațiile de testare și, în general, în toate locurile care ar putea fi luate în considerare pentru îndeplinirea misiunii sale. Fabricantul, reprezentantul său autorizat ori, după caz, persoana fizică sau juridică ce comercializează subsistemul trebuie să transmită sau să dispună transmiterea către acest organism a tuturor documentelor utile în acest scop, cu precădere planurile de execuție și documentația tehnică cu privire la subsistem.
5.3. Organismul notificat responsabil cu examenul „CE” efectuează periodic auditări, în scopul de a se asigura că dispozițiile prezentei directive sunt respectate; acesta furnizează, cu această ocazie, un raport de audit profesioniștilor însărcinați cu realizarea. Poate pretinde să fie consultat în anumite faze ale construcției.
5.4. Organismul notificat poate efectua vizite inopinate în atelierele de fabricație. Cu ocazia acestor vizite, organismul notificat poate proceda la auditarea completă sau parțială. Acesta furnizează un raport asupra vizitei și, eventual, un raport de audit profesioniștilor însărcinați cu realizarea.
6. Fiecare organism notificat publică periodic informații pertinente cu privire la:
|
— |
toate cererile de examen „CE” primite; |
|
— |
toate atestatele de examen „CE” eliberate; |
|
— |
toate atestatele de examen „CE” refuzate. |
ANEXA VIII
CRITERII MINIME CARE TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE DE STATELE MEMBRE PENTRU NOTIFICAREA ORGANISMELOR
1. Organismul, directorul său și personalul însărcinat cu executarea operațiunilor de verificare nu pot fi nici proiectantul, nici fabricantul, nici furnizorul, nici instalatorul componentelor de siguranță sau a subsistemelor pe care le controlează, nici reprezentantul autorizat al uneia dintre aceste persoane, nici persoana fizică sau juridică ce comercializează aceste componente de siguranță sau aceste subsisteme. Ei nu pot interveni nici direct, nici ca reprezentanți autorizați în proiectarea, fabricația, construcția, comercializarea sau întreținerea acestor componente de siguranță sau subsisteme, nici în exploatarea lor. Aceasta nu exclude posibilitatea unui schimb de informații tehnice între fabricant și organismul notificat.
2. Organismul și personalul însărcinat cu controlul trebuie să execute operațiunile de verificare cu cea mai mare integritate profesională și cea mai mare competență tehnică și trebuie să fie liber de toate presiunile și elementele de incitare, în special acelea de ordin financiar, care pot influența deciziile și rezultatele controalelor, mai ales acelea care vin de la persoane sau grupuri de persoane interesate de rezultatele verificărilor.
3. Organismul trebuie să dispună de personal și să posede mijloacele necesare pentru a efectua adecvat sarcinile tehnice și administrative legate de executarea verificărilor; acesta trebuie, de asemenea, să aibă acces la materialele necesare verificărilor excepționale.
4. Personalul angajat în control trebuie să posede:
|
— |
o bună formație tehnică și profesională; |
|
— |
cunoștințe satisfăcătoare despre cerințele controalelor efectuate și o practică suficientă în aceste controale; |
|
— |
aptitudinea cerută pentru a redacta atestatele, procesele verbale și rapoartele necesare pentru executarea controlului. |
5. Independența personalului însărcinat cu controlul trebuie să fie garantată. Remunerația fiecărui agent nu trebuie să fie nici în funcție de numărul controalelor efectuate, nici în funcție de rezultatul acestora.
6. Organismul trebuie să încheie o asigurare de răspundere civilă, cu excepția cazului când această răspundere a fost asumată de stat, în temeiul dreptului intern, sau când controalele sunt efectuate direct de statul membru.
7. Personalul organismului este obligat să păstreze secretul profesional pentru tot ceea ce află în exercițiul funcțiunii (mai puțin în fața autorităților competente ale statului unde își exercită activitatea) în cadrul prezentei directive sau a oricărei dispoziții de drept intern care are efect.
ANEXA IX
MARCAJ „CE” DE CONFORMITATE
Marcajul „CE” de conformitate este alcătuit din inițialele „CE” după următorul desen:
În cazul micșorării sau măririi marcajului „CE”, trebuie respectate proporțiile așa cum reies din desenul de mai sus.
Diferitele elemente de marcaj „CE” trebuie să aibă, în mod sensibil, aceeași dimensiune verticală, care nu poată fi mai mică de 5 milimetri. Se poate face derogare de la această dimensiune minimă pentru componentele de talie mică.
Marcajul „CE” este urmat de ultimele două cifre ale anului în care a fost aplicat și de numărul de identificare al organismului notificat care a intervenit în cadrul procedurii menționate la articolul 7 alineatul (3) din prezenta directivă.
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
182 |
32000L0018
|
L 118/41 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 2000/18/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 17 aprilie 2000
privind exigențele minime aplicabile examinării consilierilor de siguranță pentru transportul rutier, feroviar și pe căile navigabile al mărfurilor periculoase
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1) litera (c),
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 251 din tratat (3),
întrucât:
|
(1) |
Îmbunătățirea siguranței transporturilor și a protecției mediului, în particular în ceea ce privește transportul rutier, feroviar și pe căile navigabile al mărfurilor periculoase, este o problemă importantă, ca și aceea a factorului uman implicat în aceste tipuri de transport. |
|
(2) |
Conform Directivei 96/35/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind desemnarea și calificarea profesională a consilierilor de siguranță pentru transportul rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase (4), întreprinderile a căror activitate presupune transportul mărfurilor periculoase, precum și operații de încărcare și de descărcare aferente acestui transport, trebuie să desemneze unul sau mai mulți consilieri de siguranță; directiva menționată anterior nu conține dispoziții detaliate privind armonizarea condițiilor de examinare a consilierilor de siguranță și nici dispoziții aplicabile organismelor examinatoare. |
|
(3) |
Este necesar ca statele membre să stabilească un cadru comun minim referitor la examinarea consilierilor de siguranță și la condițiile aplicabile organismelor examinatoare în scopul garantării unui anumit nivel de calitate și pentru a facilita recunoașterea reciprocă a certificatelor CE de formare a consilierilor de siguranță. |
|
(4) |
Examinarea consilierilor de siguranță constă cel puțin dintr-o probă scrisă cu întrebări alcătuite cel puțin din temele ce figurează în lista din anexa II la Directiva 96/35/CE, precum și un studiu de caz care să permită candidaților să-și dovedească aptitudinile în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de consilier de siguranță. |
|
(5) |
Statele membre dispun ca acei candidați care doresc să lucreze în întreprinderi ce au ca singur obiect de activitate transportul anumitor tipuri de mărfuri periculoase să nu fie examinați decât din subiectele referitoare la activitatea lor. În acest caz, certificatul CE trebuie să indice în mod clar limitele de valabilitate. |
|
(6) |
Examenul organizat de organismele examinatoare se aprobă de către autoritățile competente din statele membre. Statele membre stabilesc criteriile aplicabile organismelor examinatoare în scopul păstrării unui înalt nivel al calității serviciilor. Organismele examinatoare trebuie să fie competente din punct de vedere tehnic, fiabile și independente. |
|
(7) |
Se recomandă ca statele membre să se asiste reciproc la punerea în practică a prezentei directive, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
CAPITOLUL I
Domeniu de aplicare și definiții
Articolul 1
(1) Prezenta directivă definește cerințele minime aplicabile examinării necesare pentru obținerea certificatului CE de formare a consilierilor de siguranță pentru transportul mărfurilor periculoase prevăzut în Directiva 96/35/CE.
(2) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că toți consilierii de siguranță pentru transportul mărfurilor periculoase sunt examinați pentru a satisface aceste exigențe minimale.
Articolul 2
În înțelesul prezentei directive:
|
(a) |
„consilier de siguranță pentru transportul mărfurilor periculoase”, denumit în continuare „consilier”, înseamnă orice persoană menționată în articolul 2 litera (b) din Directiva 96/35/CE; |
|
(b) |
„mărfuri periculoase” înseamnă mărfurile definite în articolul 2 din Directiva 94/55/CE (5) și în articolul 2 din Directiva 96/49/CE (6); |
|
(c) |
„întreprindere” înseamnă întreprinderile menționate la articolul 2 litera (a) din Directiva 96/35/CE; |
|
(d) |
„examinare” înseamnă examenul menționat la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 96/35/CE; |
|
(e) |
„organism examinator” înseamnă orice entitate desemnată de autoritățile competente ale statelor membre care organizează examenele; |
|
(f) |
„certificat CE” înseamnă certificatul stabilit conform modelului din anexa III la Directiva 96/35/CE. |
CAPITOLUL II
Examene
Articolul 3
(1) Autoritatea competentă sau organismul examinator organizează, în mod obligatoriu, un examen scris ce poate fi completat cu un examen oral pentru a verifica dacă toți candidații au nivelul necesar de cunoștințe pentru a exercita sarcinile de consilier pentru a obține certificatul CE.
(2) Examenul obligatoriu constă dintr-o probă scrisă adaptată modului/modurilor de transport pentru care se eliberează certificatul CE.
|
(3) |
|
(4) Autoritatea competentă sau organismul examinator elaborează pe parcurs o culegere de întrebări care au fost incluse în examen.
CAPITOLUL III
Criterii aplicabile organismelor examinatoare
Articolul 4
(1) Dacă statele membre nu își asumă sarcina organizării examenului, ele desemnează organisme examinatoare în baza următoarelor criterii:
|
(a) |
competența organismului examinator; |
|
(b) |
specificarea modalităților de examinare propuse de organismul examinator; |
|
(c) |
măsuri menite să asigure imparțialitatea examenelor; |
|
(d) |
independența organismului față de orice persoană fizică sau juridică ce angajează consilierii. |
(2) Desemnarea organismului examinator autorizat se face în formă scrisă. Această autorizare poate să aibă o durată limitată.
Articolul 5
Statele membre își acordă reciproc asistență pentru punerea în aplicare a prezentei directive.
Fiecare stat membru transmite Comisiei, în mod regulat, culegerea de întrebări prevăzută la articolul 3 alineatul (4). Comisia informează celelalte state membre.
CAPITOLUL IV
Dispoziții finale
Articolul 6
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de trei luni de la intrarea sa în vigoare. Ele informează imediat Comisia asupra acestui fapt.
La adoptarea de către statele membre a acestor dispoziții, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Modalitățile de realizare a acestei trimiteri sunt stabilite de statele membre.
(2) Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 7
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților uropee.
Articolul 8
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 17 aprilie 2000.
Pentru Parlamentul European
Președintele
N. FONTAINE
Pentru Consiliu
Președintele
L. CAPOULAS SANTOS
(1) JO C 148, 14.5.1998, p. 21 și
(2) JO C 407, 28.12.1998, p. 118.
(3) Avizul Parlamentului European din 20 octombrie 1998 (JO C 341, 9.11.1998, p. 29.), confirmat la 16 septembrie 1999, Poziția comună a Consiliului din 29 martie 1999 (JO C 36, 8.2.2000, p. 1.) și Decizia Parlamentului European din 18 ianuarie 2000 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 28 martie 2000.
(4) JO L 145, 19.6.1996, p. 10.
(5) Directiva 94/55/CE a Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind armonizarea legislației statelor membre în domeniul transportului rutier al mărfurilor periculoase (JO L 319, 12.12.1994, p. 7), modificată de Directiva 96/86/CE a Comisiei (JO L 335, 24.12.1996, p. 43 și JO L 251, 15.9.1997, p. 1).
(6) Directiva 96/49/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind armonizarea legislației statelor membre în domeniul transportului feroviar al mărfurilor periculoase (JO L 235, 17.9.1996, p. 25), modificată de Directiva 96/87/CE a Comisiei (JO L 335, 24.12.1996, p. 45).
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
185 |
32000D0363
|
L 132/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 28 aprilie 2000
privind normele de aplicare a Directivei nr. 95/64/CE a Consiliului privind raportările statistice ale transporturilor navale de mărfuri și pasageri
[notificată sub numărul C (2000) 1134]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2000/363/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 95/64/CE a Consiliului din 8 decembrie 1995 privind raportările statistice ale transporturilor navale de mărfuri și pasageri (1), astfel cum a fost modificată prin Decizia 98/385/CE a Comisiei (2), în special articolele 4 și 12,
întrucât:
|
(1) |
Lista porturilor stabilită prin decizia sus-menționată trebuie să fie actualizată periodic de către Comisie. |
|
(2) |
Conținutul anexelor numitei directive necesită adaptări. |
|
(3) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului programului statistic instituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom a Consiliului (3), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Anexele II, IV, V și VIII la Directiva 95/64/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexa II: la clasificarea după tipul de încărcătură,
|
|
2. |
Anexa IV: în lista de coduri a zonelor de coastă maritimă,
|
|
3. |
Anexa V: în lista codurilor naționalității navelor,
|
|
4. |
Anexa VIII: în tabelul „Ansamblul datelor C1”,
|
(2) Noile versiuni ale anexelor II, IV, V și VIII la Directiva 95/64/CE, care preiau modificările menționate la alineatul (1), sunt prezentate în anexa I la prezenta decizie.
Articolul 2
Lista porturilor stabilită în anexa II la Decizia 98/385/CE este înlocuită printr-o listă actualizată, așa cum figurează în anexa II la prezenta decizie, în care porturile sunt codificate și clasate pe țări și pe zone maritime de coastă.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 28 aprilie 2000.
Pentru Comisie
Pedro SOLBES MIRA
Membru al Comisiei
(1) JO L 320, 31.12.1995, p. 25.
(2) JO L 174, 18.6.1998, p. 1.
(3) JO L 181, 28.6.1989, p. 47.
ANEXA I
ANEXA II
CLASIFICAREA DUPĂ TIPUL DE ÎNCĂRCĂTURĂ
|
Categoria (1) |
Cod |
Descrierea |
Tonajul |
Numărul |
|
Lichide în vrac |
10 |
Mărfuri lichide în vrac (fără unitate de încărcătură) |
X |
|
|
11 |
Gaz lichefiat |
X |
| |
|
12 |
Petrol brut |
X |
| |
|
13 |
Produse petroliere |
X |
| |
|
19 |
Alte mărfuri lichide în vrac |
X |
| |
|
Solide în vrac |
20 |
Mărfuri solide în vrac (fără unitate de încărcătură) |
X |
|
|
21 |
Minerale |
X |
| |
|
22 |
Cărbune |
X |
| |
|
23 |
Produse agricole (de exemplu cereale, soia, griș) |
X |
| |
|
29 |
Alte mărfuri solide în vrac |
X |
| |
|
Containere |
30 |
Mărfuri în containere mari |
X (3) |
X |
|
31 |
Unități de încărcătură de 20 livre |
X (3) |
X | |
|
32 |
Unități de încărcătură de 40 livre |
X (3) |
X | |
|
33 |
Unități de încărcătură mai mari de 20 livre și mai mici de 40 livre |
X (3) |
X | |
|
34 |
Unități de încărcătură mai mari de 40 livre |
X (3) |
X | |
|
Roll on–roll off (autopropulsate) |
50 |
Unități autopropulsate mobile |
X |
X |
|
51 |
Mărfuri în vehicule rutiere, automobile pentru transportul mărfurilor și remorcile tractate |
X (3) |
X | |
|
52 |
Autoturisme particulare, motociclete și remorci/caravane tractate |
|
X (2) | |
|
53 |
Autocare pentru pasageri |
|
X (2) | |
|
54 |
Automobile import/export |
X |
X (2) | |
|
56 |
Animale vii «pe picior» |
X |
X (2) | |
|
59 |
Alte unități autopropulsate mobile |
X |
X | |
|
Roll on–roll off (fără autopropulsie) |
60 |
Unități mobile fără autopropulsie |
X |
X |
|
61 |
Mărfuri în remorci rutiere pentru mărfuri și semiremorci netractate |
X (3) |
X | |
|
62 |
Rulote netractate și alte vehicule rutiere agricole și industriale |
X |
X (2) | |
|
63 |
Mărfuri în vagoane de cale ferată, remorci pentru transportul maritim transportate pe nave, șlepuri pentru transportul de mărfuri, transportate de nave |
X (3) |
X | |
|
69 |
Alte unități mobile fără autopropulsie |
X |
X | |
|
Alte încărcături în general (inclusiv containere mici) |
90 |
Alte încărcături care nu sunt clasificate în alte locuri |
X |
|
|
91 |
Produse forestiere |
X |
| |
|
92 |
Produse feroase și oțel |
X |
| |
|
99 |
Alte încărcături în general |
X |
|
ANEXA IV
ZONELE MARITIME DE COASTĂ
Nomenclatorul utilizat este geonomenclatorul [nomenclatorul țărilor pentru statisticile comerțului exterior al Comunității și al comerțului între statele membre, stabilit inițial prin Regulamentul (CEE) nr. 1736/75 al Consiliului din 24 iunie 1975 (4)] în vigoare în anul la care fac referire datele.
Codul constă din patru cifre: trei cifre ale codului nomenclatorului menționat mai sus, urmate de cifra 0 (codul 0030 pentru Țările de Jos, de exemplu), cu excepția țărilor divizate în mai multe zone maritime de coastă, care vor fi individualizate printr-o a patra cifră diferită de 0 (de la 1 la 7), așa cum se indică mai jos:
|
Codul |
Zona maritimă de coastă |
|
0011 |
Franța: Atlanticul și Marea Nordului |
|
0012 |
Franța: Mediterana |
|
0013 |
Departamentele franceze de peste mări: Guyana franceză |
|
0014 |
Departamentele franceze de peste mări: Martinica și Guadelupa |
|
0015 |
Departamentele franceze de peste mări: Réunion |
|
0041 |
Germania: Marea Nordului |
|
0042 |
Germania: Marea Baltică |
|
0043 |
Germania: interiorul teritoriului |
|
0061 |
Regatul Unit |
|
0062 |
Insula Man |
|
0063 |
Insulele Anglo-Normande |
|
0111 |
Spania: Atlanticul (Nord) |
|
0112 |
Spania: Mediterana și Atlanticul (Sud), inclusiv insulele Baleare și Insulele Canare |
|
0301 |
Suedia: Marea Baltică |
|
0302 |
Suedia: Marea Nordului |
|
0521 |
Turcia: Marea Neagră |
|
0522 |
Turcia: Mediterana |
|
0751 |
Rusia: Marea Neagră |
|
0752 |
Rusia: Marea Baltică |
|
0753 |
Rusia: Asia |
|
2041 |
Maroc: Mediterana |
|
2042 |
Maroc: Africa de Vest |
|
2201 |
Egipt: Mediterana |
|
2202 |
Egipt: Marea Roșie |
|
6241 |
Israel: Mediterana |
|
6242 |
Israel: Marea Roșie |
|
6321 |
Arabia Saudită: Marea Roșie |
|
6322 |
Arabia Saudită: Golful |
|
4001 |
Statele Unite ale Americii: Atlanticul (Nord) |
|
4002 |
Statele Unite ale Americii: Atlanticul (Sud) |
|
4003 |
Statele Unite ale Americii: Golful |
|
4004 |
Statele Unite ale Americii: Pacificul (Sud) |
|
4005 |
Statele Unite ale Americii: Pacificul (Nord) |
|
4006 |
Statele Unite ale Americii: Marile Lacuri |
|
4007 |
Porto Rico |
|
4041 |
Canada: Atlanticul |
|
4042 |
Canada: Marile Lacuri și Golful Sfântul Laurențiu |
|
4043 |
Canada: Coasta de Vest |
|
4801 |
Columbia: Coasta de Nord |
|
4802 |
Columbia: Coasta de Vest |
|
Cu coduri suplimentare | |
|
9991 |
Instalații off shore |
|
9992 |
Agregate și altele nespecificate în altă parte |
ANEXA V
NAȚIONALITATEA DE ÎNREGISTRARE A NAVEI
Nomenclatorul ce trebuie utilizat este geonomenclatorul [nomenclatorul țărilor pentru statisticile comerțului exterior al Comunității și ale comerțului între statele membre, inițial stabilit prin Regulamentul (CEE) nr. 1736/75 al Consiliului (5)] în vigoare în anul la care fac referire datele.
Codul constă în patru cifre: cele trei cifre ale codului nomenclatorului sus-menționat, urmate de cifra 0 (codul 0010 pentru Franța, de exemplu), cu excepția țărilor care au mai multe registre.
În cazul în care sunt mai multe registre pentru o țară, codul va fi:
|
0051 |
Italia – primul registru |
|
0052 |
Italia – registrul internațional |
|
0061 |
Regatul Unit |
|
0062 |
Insula Man |
|
0063 |
Insulele Anglo-Normande |
|
0064 |
Gibraltar |
|
0081 |
Danemarca |
|
0082 |
Danemarca (DIS) |
|
0101 |
Portugalia |
|
0102 |
Portugalia (MAR) |
|
0111 |
Spania |
|
0112 |
Spania (Rebeca) |
|
0281 |
Norvegia |
|
0282 |
Norvegia (NIS) |
|
4001 |
Statele Unite ale Americii |
|
4002 |
Porto Rico |
|
4680 |
Insulele Virgine Britanice |
|
4700 |
Montserrat |
|
8141 |
Oceania neo-zeelandeză |
|
8142 |
Insulele Cook |
|
8901 |
Alte regiuni polare |
|
8902 |
Teritoriile antarctice franceze (din care Insulele Kerguelen) |
ANEXA VIII
Ansamblul datelor C1 este înlocuit după cum urmează:
«Ansamblul datelor C1: Transporturi maritime în containere sau roll on-roll off, în principalele porturi europene pe porturi, tip de încărcătură, relație și situație a încărcării
Periodicitate: trimestrială
|
|
Variabile |
Detalii ale codului |
Nomenclatoare |
|
Dimensiuni |
Tabelul |
2 poziții alfabetice |
C1 |
|
Anul de referință |
4 poziții numerice |
(1997, de exemplu) | |
|
Trimestrul de referință |
1 poziție numerică |
(1, 2, 3, 4) | |
|
Portul declarant |
5 poziții alfabetice |
Porturile SEE selecționate din lista porturilor | |
|
Direcția |
1 poziție numerică |
Intrare, ieșire (1, 2) | |
|
Port de încărcare/descărcare |
5 poziții alfabetice |
Porturile SEE din lista de porturi | |
|
Relația |
4 poziții numerice |
Zonele maritime de coastă, anexa IV | |
|
Tipul de încărcătură |
2 poziții numerice |
Tipul de încărcătură (container, numai roll on-roll off), anexa II (subcategoriile 30, 31, 32, 33, 34, 50, 51, 52, 53, 54, 56, 59, 60, 61, 62, 63 și 69)» | |
|
Date: Greutatea brută a mărfurilor în tone (tipul de încărcătură: subcategoria 30, 31, 32, 33, 34, 50, 51, 54, 56, 59, 60, 61, 62, 63 și 69). Numărul de unități (tipul de încărcătură: subcategoria 30, 31, 32, 33, 34, 50, 51, 52, 53, 54, 56, 59, 60, 61, 62, 63 și 69). Numărul de unități fără mărfuri (tipul de încărcătură: subcategoria 30, 31, 32, 33, 34, 50, 51, 59, 60, 61, 63 și 69). | |||
(1) Aceste categorii sunt compatibile cu recomandările CEE-ONU nr. 21.
(2) Numai numărul total de unități.
(3) Cantitatea înregistrată este greutatea brută a mărfurilor inclusiv ambalajul, dar exclusiv greutatea containerului și a unităților roll on–roll off.
(4) JO L 183, 14.7.1975, p. 3.
(5) JO L 183, 14.7.1975, p. 3.
ANEXA II
LISTA EUROSTAT A PORTURILOR EUROPENE
Descrierea listei porturilor
Porturile și sub-porturile sunt clasate în statistică în ordine alfabetică pentru fiecare stat membru.
Structura
|
Numele coloanei |
Explicația |
|
CTRY |
țara (cod ISO 3166) |
|
MCA |
zona maritimă de coastă în care este situat portul (anexa IV la directivă) |
|
MODIFIC. |
modificată după Decizia 98/385/CE |
|
PORT NAME |
numele portului |
|
LOCODE |
codul (alfabetic) al UN/LOCODE sau codul (numeric) atribuit temporar de către Eurostat porturilor care nu au LOCODE |
|
NAT. STAT. GROUP |
pentru un port care nu este un port statistic, grupul statistic național este codul portului statistic în care este inclus acest port |
|
STATISTICAL PORT |
port statistic |
|
NATIONAL CODE |
cod atribuit unui port statistic în statisticile naționale ale statelor membre în care se găsește |
|
CTRY |
MCA |
MODIFIC. |
PORT NAME |
LOCODE |
NAT. STAT. GROUP |
STATISTICAL PORT |
NATIONAL CODE |
|
BE |
0170 |
X |
Albertkanaal |
BEABK |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Antwerpen |
BEANR |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Brugge |
BEBGS |
BEZEE |
|
|
|
BE |
0170 |
X |
Bruxelles (Brussel) |
BEBRU |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Gent |
BEGNE |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Liège |
BELGG |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Nieuwpoort |
BENIE |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Oostende |
BEOST |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Rupel |
BERUP |
BEBRU |
|
|
|
BE |
0170 |
X |
Zeebrugge |
BEZEE |
|
X |
|
|
BE |
0170 |
X |
Zelzate |
BEZEL |
BEGNE |
|
|
|
BE |
|
|
Other — Belgium |
BE888 |
|
|
|
|
|
|
|
11 |
11 |
3 |
8 |
|
|
DK |
0080 |
|
Aabenraa |
DKAAB |
|
X |
885-00 |
|
DK |
0080 |
|
Aalborg |
DKAAL |
|
X |
970-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Aalborg Portland (Cementfabrikken Rørdal) |
DKROR |
|
X |
971-00 |
|
DK |
0080 |
|
Århus |
DKAAR |
|
X |
980-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Årø |
DKARO |
|
X |
363-02 |
|
DK |
0080 |
X |
Årøsund |
DKARD |
|
X |
363-01 |
|
DK |
0080 |
X |
Ærøskøbing |
DKARK |
|
X |
864-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Agersø |
DKAGO |
|
X |
493-01 |
|
DK |
0080 |
X |
Agger Havn |
DKAGH |
|
X |
896-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Aggersund Havn |
DKASH |
|
X |
976-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Anholt |
DKANH |
|
X |
982-01 |
|
DK |
0080 |
X |
Askø |
DKASK |
|
X |
599-02 |
|
DK |
0080 |
|
Asnæsværkets Havn |
DKASV |
|
X |
462-00 |
|
DK |
0080 |
|
Assens |
DKASN |
|
X |
285-00 |
|
DK |
0080 |
|
Augustenborg |
DKAUB |
|
X |
881-00 |
|
DK |
0080 |
|
Avedøreværkets Havn |
DKAVE |
|
X |
045-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Avernakø/Lyø |
DKAVK |
|
X |
869-03 |
|
DK |
0080 |
X |
Baagø |
DKBGO |
|
X |
287-00 |
|
DK |
0080 |
|
Bagenkop |
DKBAG |
|
X |
867-00 |
|
DK |
0080 |
|
Ballebro |
DKBLB |
|
X |
888-01 |
|
DK |
0080 |
|
Bandholm (Maribo) |
DKBDX |
|
X |
592-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Bogø |
DKBOG |
|
X |
636-00 |
|
DK |
0080 |
|
Bøjden |
DKBOS |
|
X |
869-01 |
|
DK |
0080 |
|
Branden Havn |
DKBRH |
|
X |
801-01 |
|
DK |
0080 |
|
Cementfabrikken Danias Havn |
DKDAN |
|
X |
674-01 |
|
DK |
0080 |
|
Cementfabrikken Kongsdal Havn |
DKKON |
|
X |
674-02 |
|
DK |
0080 |
|
Dansk Salts Havn |
DKDAS |
|
X |
675-00 |
|
DK |
0080 |
|
Dragør |
DKDRA |
|
X |
044-00 |
|
DK |
0080 |
|
Ebeltoft |
DKEBT |
|
X |
985-00 |
|
DK |
0080 |
|
Egernsund |
DKEND |
|
X |
883-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Egense |
DK100 |
|
X |
|
|
DK |
0080 |
X |
Endelave |
DKEDL |
|
X |
452-00 |
|
DK |
0080 |
|
Enstedværkets Havn |
DKENS |
|
X |
886-00 |
|
DK |
0080 |
|
Esbjerg |
DKEBJ |
|
X |
260-00 |
|
DK |
0080 |
|
Fåborg Havn |
DKFAA |
|
X |
861-00 |
|
DK |
0080 |
|
Fakse Ladeplads Havn |
DKFAK |
|
X |
637-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Feggesund |
DKFGS |
|
X |
897-01 |
|
DK |
0080 |
X |
Fejø |
DKFEJ |
|
X |
598-01 |
|
DK |
0080 |
X |
Femø |
DKFMO |
|
X |
598-02 |
|
DK |
0080 |
|
Fredericia (og Shell-Havnen) |
DKFRC |
|
X |
280-00 |
|
DK |
0080 |
|
Frederikshavn |
DKFDH |
|
X |
290-00 |
|
DK |
0080 |
|
Frederikssund Havn |
DKFDS |
|
X |
371-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Frederiksværk Stålvalseværk |
DKFDV |
|
X |
374-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Fur |
DKFUH |
|
X |
803-00 |
|
DK |
0080 |
|
Fynshav |
DKFYH |
|
X |
887-00 |
|
DK |
0080 |
|
Gedser |
DKGED |
|
X |
593-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Gråsten |
DKGRA |
|
X |
882-00 |
|
DK |
0080 |
|
Grenå |
DKGRE |
|
X |
986-00 |
|
DK |
0080 |
|
Gulfhavnen |
DKGFH |
|
X |
592-01 |
|
DK |
0080 |
|
Haderslev |
DKHAD |
|
X |
360-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Hadsund |
DKHSU |
|
X |
969-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Hals |
DK101 |
|
X |
|
|
DK |
0080 |
X |
Hanstholm |
DKHAN |
|
X |
891-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Hardeshøj |
DKHDH |
|
X |
888-02 |
|
DK |
0080 |
|
Hasle |
DKHSL |
|
X |
744-00 |
|
DK |
0080 |
|
Havneby |
DKHNB |
|
X |
366-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Havnsø |
DKHVN |
|
X |
467-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Helsingør (Elsinore) |
DKHLS |
|
X |
370-00 |
|
DK |
0080 |
|
Hirtshals |
DKHIR |
|
X |
291-00 |
|
DK |
0080 |
|
Hobro |
DKHBO |
|
X |
979-00 |
|
DK |
0080 |
|
Holbæk |
DKHBK |
|
X |
463-01 |
|
DK |
0080 |
X |
Holstebro-Struer Havn |
DKSTR |
|
X |
444-00 |
|
DK |
0080 |
|
Horsens |
DKHOR |
|
X |
450-00 |
|
DK |
0080 |
|
Hou Havn |
DKHOH |
|
X |
982-02 |
|
DK |
0080 |
|
Hundested |
DKHUN |
|
X |
375-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Hvalpsund |
DKHVA |
|
X |
977-00 |
|
DK |
0080 |
|
Juelsminde Havn |
DKJUE |
|
X |
451-00 |
|
DK |
0080 |
|
Kalundborg |
DKKAL |
|
X |
460-00 |
|
DK |
0080 |
|
Kastrup |
DKKTP |
|
X |
043-00 |
|
DK |
0080 |
|
Kerteminde |
DKKTD |
|
X |
643-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Kleppen |
DK102 |
|
X |
|
|
DK |
0080 |
|
Københavns Havn |
DKCPH |
|
X |
040-00 |
|
DK |
0080 |
|
Køge |
DKKOG |
|
X |
510-00 |
|
DK |
0080 |
|
Kolby Kås Havn |
DKKOK |
|
X |
984-00 |
|
DK |
0080 |
|
Kolding |
DKKOL |
|
X |
480-00 |
|
DK |
0080 |
|
Korsør |
DKKRR |
|
X |
490-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Kragenæs |
DKKRA |
|
X |
599-03 |
|
DK |
0080 |
|
Kyndbyværkets Havn |
DKKBY |
|
X |
372-00 |
|
DK |
0080 |
|
Lemvig |
DKLVG |
|
X |
441-00 |
|
DK |
0080 |
|
Lindø Havn |
DKLIN |
|
X |
641-00 |
|
DK |
0080 |
|
Løgstør |
DKLGR |
|
X |
975-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Lohals |
DKLOH |
|
X |
866-00 |
|
DK |
0080 |
|
Lyngs Odde Havn |
DKLYO |
|
X |
283-00 |
|
DK |
0080 |
|
Marbæk Havn |
DKMRB |
|
X |
377-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Mariager |
DKMRR |
DKDAS |
|
|
|
DK |
0080 |
|
Marstal |
DKMRS |
|
X |
862-00 |
|
DK |
0080 |
|
Masnedøværkets Havn |
DKMAS |
|
X |
634-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Masnedsund |
DKMNS |
DKVOR |
|
|
|
DK |
0080 |
X |
Masnedø Godningshavn (Uno-X Havn) |
DKUNX |
|
X |
835-00 |
|
DK |
0080 |
|
Middelfart |
DKMID |
|
X |
284-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Mommark |
DKMOM |
|
X |
888-03 |
|
DK |
0080 |
X |
Næssund |
DKNUD |
|
X |
897-02 |
|
DK |
0080 |
|
Næstved |
DKNVD |
|
X |
630-00 |
|
DK |
0080 |
|
Nakskov |
DKNAK |
|
X |
594-00 |
|
DK |
0080 |
|
Neksø |
DKNEX |
|
X |
742-00 |
|
DK |
0080 |
|
Nordby Havn, Fanø |
DKNDB |
|
X |
261-00 |
|
DK |
0080 |
|
Nordjyllandsværkets Havn |
DKVSV |
|
X |
974-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Nørresundby |
DKNRS |
DKAAL |
|
|
|
DK |
0080 |
|
Nyborg |
DKNBG |
|
X |
870-00 |
|
DK |
0080 |
|
Nykøbing Falster |
DKNYF |
|
X |
590-00 |
|
DK |
0080 |
|
Nykøbing Mors |
DKNYM |
|
X |
892-00 |
|
DK |
0080 |
|
Nysted |
DKNTD |
|
X |
597-00 |
|
DK |
0080 |
|
Odense |
DKODE |
|
X |
640-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Omø |
DKOMO |
|
X |
593-02 |
|
DK |
0080 |
X |
Orehoved, Falster |
DKORE |
DKNYF |
|
591-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Orø |
DKORO |
|
X |
563-02 |
|
DK |
0080 |
|
Randers |
DKRAN |
|
X |
670-00 |
|
DK |
0080 |
|
Rødby |
DKROD |
|
X |
599-01 |
|
DK |
0080 |
X |
Rødby (Færgehavn) |
DKROF |
|
X |
730-00 |
|
DK |
0080 |
|
Rønne |
DKRNN |
|
X |
740-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Rørvig |
DKRRV |
|
X |
469-02 |
|
DK |
0080 |
|
Rudkøbing |
DKRKB |
|
X |
863-00 |
|
DK |
0080 |
|
Sælvig Havn |
DKSLV |
|
X |
984-03 |
|
DK |
0080 |
|
Sakskøbing |
DKSAX |
|
X |
595-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Sejerø |
DKSEO |
|
X |
468-00 |
|
DK |
0080 |
|
Sjællands Odde |
DKSJO |
|
X |
469-01 |
|
DK |
0080 |
|
Skælskør |
DKSSK |
|
X |
490-00 |
|
DK |
0080 |
|
Skærbækværkets Havn |
DKSKB |
|
X |
282-00 |
|
DK |
0080 |
|
Skagen |
DKSKA |
|
X |
292-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Skarø/Drejø |
DKSDO |
|
X |
869-05 |
|
DK |
0080 |
|
Skive |
DKSKV |
|
X |
800-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Snekkersten |
DKSNE |
|
X |
376-00 |
|
DK |
0080 |
|
Søby Havn |
DKSOB |
|
X |
868-00 |
|
DK |
0080 |
|
Sønderborg |
DKSGD |
|
X |
880-00 |
|
DK |
0080 |
|
Spodsbjerg Havn |
DKSPB |
|
X |
867-00 |
|
DK |
0080 |
|
Statoil-Havnen |
DKSTT |
|
X |
461-00 |
|
DK |
0080 |
|
Stege |
DKSTE |
|
X |
632-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Stigsnæs |
DKSTN |
|
X |
492-03 |
|
DK |
0080 |
|
Stigsnæsværkets Havn |
DKSTG |
|
X |
492-02 |
|
DK |
0080 |
|
Strib Havn |
DKSTB |
|
X |
286-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Strynø |
DKSNO |
|
X |
869-04 |
|
DK |
0080 |
|
Stubbekøbing Havn |
DKSBK |
|
X |
596-00 |
|
DK |
0080 |
|
Studstrupværkets Havn |
DKSSV |
|
X |
981-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Sundsøre |
DKSUE |
|
X |
801-02 |
|
DK |
0080 |
|
Svendborg |
DKSVE |
|
X |
860-00 |
|
DK |
0080 |
|
Tårs |
DKTRS |
|
X |
599-04 |
|
DK |
0080 |
|
Thisted |
DKTED |
|
X |
890-00 |
|
DK |
0080 |
|
Thyborøn |
DKTYB |
|
X |
635-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Tuborg |
DKTUB |
|
X |
042-00 |
|
DK |
0080 |
X |
Tunø |
DKTNO |
|
X |
982-03 |
|
DK |
0080 |
|
Vang Havn |
DKVNG |
|
X |
747-00 |
|
DK |
0080 |
|
Vejle |
DKVEJ |
|
X |
920-00 |
|
DK |
0080 |
|
Venø Havn |
DKVEN |
|
X |
445-00 |
|
DK |
0080 |
|
Vesterø Havn, Læsø |
DKVES |
|
X |
294-00 |
|
DK |
0080 |
|
Vordingborg Havn |
DKVOR |
|
X |
633-00 |
|
DK |
|
|
Other — Denmark |
DK888 |
|
|
|
|
|
|
|
145 |
145 |
4 |
141 |
|
|
DE |
0041 |
|
Amrum I. |
DEAMR |
|
X |
01301 |
|
DE |
0043 |
|
Andernach |
DEAND |
|
X |
13202 |
|
DE |
0042 |
|
Anklam |
DEANK |
|
X |
23301 |
|
DE |
0042 |
X |
Baltic Sea (other ports) |
DE115 |
|
X |
01684 |
|
DE |
0041 |
X |
Baltrum I. |
DEBMR |
|
X |
04102 |
|
DE |
0043 |
|
Beddingen — zu Salzgitter |
DE101 |
|
X |
05101 |
|
DE |
0041 |
X |
Beidenfleth |
DEBEI |
|
X |
01401 |
|
DE |
0041 |
X |
Bensersiel |
DEBEN |
|
X |
04204 |
|
DE |
0043 |
|
Berlin |
DEBER |
|
X |
22229 |
|
DE |
0042 |
X |
Berndshof |
DEBOF |
|
X |
23331 |
|
DE |
0041 |
X |
Blumenthal |
DEBLM |
DEBRE |
|
06101 |
|
DE |
0041 |
X |
Borkum I. |
DEBMK |
|
X |
04103 |
|
DE |
0041 |
|
Brake |
DEBKE |
|
X |
04206 |
|
DE |
0043 |
|
Braunschweig |
DEBWE |
|
X |
05103 |
|
DE |
0041 |
|
Bremen |
DEBRE |
|
X |
06101 |
|
DE |
0041 |
|
Bremerhaven |
DEBRV |
|
X |
06201 |
|
DE |
0041 |
|
Brunsbüttel |
DEBRB |
|
X |
01404 |
|
DE |
0041 |
|
Büsum |
DEBUM |
|
X |
01405 |
|
DE |
0041 |
|
Bützfleth |
DEBUZ |
|
X |
03108 |
|
DE |
0042 |
X |
Burgstaaken/Fehmarn |
DEBSK |
|
X |
01701 |
|
DE |
0041 |
|
Carolinensiel |
DECAR |
|
X |
04208 |
|
DE |
0043 |
|
Castrop-Rauxel |
DECRL |
|
X |
08205 |
|
DE |
0041 |
|
Cuxhaven |
DECUX |
|
X |
03110 |
|
DE |
0041 |
|
Dagebüll |
DEDAG |
|
X |
01302 |
|
DE |
0042 |
X |
Damp-Ostseebad |
DEDAP |
DE115 |
|
01684 |
|
DE |
0042 |
X |
Demmin |
DEDMN |
|
X |
23332 |
|
DE |
0043 |
X |
Dormagen |
DEDMG |
|
X |
09301 |
|
DE |
0043 |
X |
Dorsten |
DEDON |
|
X |
08208 |
|
DE |
0043 |
|
Dortmund |
DEDTM |
|
X |
08302 |
|
DE |
0042 |
X |
Dranske |
DEDRA |
DE075 |
|
23175 |
|
DE |
0041 |
X |
Drochtersen |
DEDRO |
DE116 |
|
03182 |
|
DE |
0043 |
|
Düsseldorf |
DEDUS |
|
X |
09201 |
|
DE |
0043 |
X |
Duisburg |
DEDUI |
|
X |
08101 |
|
DE |
0042 |
|
Eckernförde |
DEECK |
|
X |
01602 |
|
DE |
0041 |
X |
Eiderdam |
DEEDD |
DE118 |
|
01318 |
|
DE |
0041 |
X |
Elbe (other ports) |
DE116 |
|
X |
03182 |
|
DE |
0041 |
|
Emden |
DEEME |
|
X |
04105 |
|
DE |
0043 |
X |
Emmelsum |
DEESU |
|
X |
07226 |
|
DE |
0042 |
|
Flensburg |
DEFLF |
|
X |
01201 |
|
DE |
0042 |
X |
Flensburger Förde (other ports) |
DE117 |
|
X |
01282 |
|
DE |
0041 |
|
Föhr I. |
DE017 |
|
X |
01303 |
|
DE |
0041 |
|
Friedrichstadt |
DEFRI |
|
X |
01304 |
|
DE |
0043 |
X |
Fürst Leopold-Baldur, Zeche — zu Dorsten |
DE102 |
|
X |
08213 |
|
DE |
0043 |
|
Gelsenkirchen |
DEGEK |
|
X |
08215 |
|
DE |
0042 |
|
Gelting |
DEGEL |
|
X |
01202 |
|
DE |
0041 |
X |
Gieselaukanal and Eider (other ports) |
DE118 |
|
X |
01381 |
|
DE |
0042 |
X |
Glücksburg, Langballigau, Neukirchen |
DENEK |
DE117 |
|
01282 |
|
DE |
0041 |
|
Glückstadt |
DEGLU |
|
X |
01408 |
|
DE |
0042 |
X |
Greifswald, Landkreis |
DEGRD |
|
X |
23372 |
|
DE |
0041 |
|
Hamburg |
DEHAM |
|
X |
02001 |
|
DE |
0043 |
|
Hanau |
DEHAU |
|
X |
12310 |
|
DE |
0041 |
X |
Harburg |
DEHBU |
DEHAM |
|
02001 |
|
DE |
0041 |
|
Haren/Ems |
DEHRN |
|
X |
04409 |
|
DE |
0042 |
|
Heiligenhafen |
DEHHF |
|
X |
01704 |
|
DE |
0041 |
|
Helgoland I. |
DEHGL |
|
X |
01409 |
|
DE |
0041 |
|
Hochdonn |
DEHOD |
|
X |
01410 |
|
DE |
0041 |
|
Hörnum/Sylt |
DEHRM |
|
X |
01305 |
|
DE |
0041 |
|
Hohenhörn |
DEHHS |
|
X |
01412 |
|
DE |
0043 |
|
Homberg |
DEHOM |
|
X |
08106 |
|
DE |
0041 |
|
Husum |
DEHUS |
|
X |
01306 |
|
DE |
0041 |
|
Itzehoe |
DEITZ |
|
X |
01413 |
|
DE |
0041 |
|
Juist |
DEJUI |
|
X |
04108 |
|
DE |
0042 |
|
Kappeln |
DEKAP |
|
X |
01203 |
|
DE |
0042 |
X |
Kiel |
DEKEL |
|
X |
01501 |
|
DE |
0043 |
|
Köln |
DECGN |
|
X |
09505 |
|
DE |
0043 |
|
Krefeld |
DEKRE |
|
X |
09302 |
|
DE |
0041 |
|
Langeoog, Insel |
DELGO |
|
X |
04220 |
|
DE |
0042 |
X |
Lauterbach |
DELAU |
|
X |
23110 |
|
DE |
0041 |
|
Leer |
DELEE |
|
X |
04109 |
|
DE |
0041 |
|
List/Sylt |
DELIS |
|
X |
01307 |
|
DE |
0041 |
|
Lohesch |
DELOH |
|
X |
04414 |
|
DE |
0042 |
|
Lübeck |
DELBC |
|
X |
01801 |
|
DE |
0043 |
X |
Lülsdorf |
DELLF |
|
X |
09507 |
|
DE |
0043 |
|
Minden |
DEMID |
|
X |
10110 |
|
DE |
0043 |
|
Mühlheim an der Ruhr |
DEMUH |
|
X |
08231 |
|
DE |
0042 |
X |
Mukran |
DEMUK |
DESAS |
|
23111 |
|
DE |
0041 |
|
Nessmersiel |
DENES |
|
X |
04113 |
|
DE |
0041 |
|
Neuharlingersiel |
DENHS |
|
X |
04223 |
|
DE |
0043 |
|
Neuss |
DENSS |
|
X |
09303 |
|
DE |
0042 |
|
Neustadt/Holstein |
DENHO |
|
X |
01705 |
|
DE |
0041 |
|
Norddeich |
DENOE |
|
X |
04114 |
|
DE |
0041 |
|
Nordenham |
DENHA |
|
X |
04224 |
|
DE |
0041 |
|
Norderney I. |
DENRD |
|
X |
04115 |
|
DE |
0041 |
|
Oldenburg/Oldenburg |
DEOLO |
|
X |
04225 |
|
DE |
0043 |
X |
Orsoy |
DEORS |
|
X |
07212 |
|
DE |
0042 |
X |
Orth/Fehmarn |
DEORT |
|
X |
01706 |
|
DE |
0041 |
|
Papenburg |
DEPAP |
|
X |
04417 |
|
DE |
0043 |
|
Peine |
DEPEI |
|
X |
05106 |
|
DE |
0041 |
|
Pellworm I. |
DEPEL |
|
X |
01309 |
|
DE |
0042 |
X |
Petersdorf |
DEPTD |
DERSK |
|
23115 |
|
DE |
0042 |
|
Puttgarden |
DEPUT |
|
X |
01707 |
|
DE |
0042 |
|
Rendsburg |
DEREN |
|
X |
01607 |
|
DE |
0043 |
X |
Rheinberg-Ossenberg |
DERHB |
|
X |
07217 |
|
DE |
0042 |
|
Rostock |
DERSK |
|
X |
23118 |
|
DE |
0042 |
|
Rügen (Inneres Gewässer) |
DE075 |
|
X |
23175 |
|
DE |
0042 |
|
Rügen (Östlich Stralsunder Fahrwasser) |
DE055 |
|
X |
23180 |
|
DE |
0043 |
|
Salzgitter |
DESAR |
|
X |
05108 |
|
DE |
0042 |
|
Sassnitz |
DESAS |
|
X |
23120 |
|
DE |
0041 |
|
Schülpersiel |
DESPS |
|
X |
01422 |
|
DE |
0041 |
X |
Schwarzenhütten, Hemmoor |
DEHMO |
|
X |
03126 |
|
DE |
0043 |
|
Schwedt |
DESDT |
|
X |
24217 |
|
DE |
0043 |
|
Sehnde |
DESNE |
|
X |
05215 |
|
DE |
0041 |
|
Spieckeroog I. |
DESPI |
|
X |
04230 |
|
DE |
0043 |
|
Spyck |
DE061 |
|
X |
07218 |
|
DE |
0041 |
|
Stade |
DESTA |
|
X |
03127 |
|
DE |
0041 |
X |
Stadersand |
DESTS |
|
X |
03128 |
|
DE |
0041 |
X |
Steenodde |
DESDD |
DEAMR |
|
01301 |
|
DE |
0042 |
|
Stralsund |
DESTL |
|
X |
23124 |
|
DE |
0041 |
X |
Travemünde |
DETRV |
DELBC |
|
01801 |
|
DE |
0043 |
|
Uelzen |
DEUEL |
|
X |
03217 |
|
DE |
0041 |
|
Upschört |
DEUPS |
|
X |
04233 |
|
DE |
0042 |
|
Vitte/Hiddensee |
DE070 |
|
X |
23125 |
|
DE |
0043 |
X |
Walsum |
DEWLS |
|
X |
08109 |
|
DE |
0041 |
|
Wangerooge I. |
DEAGE |
|
X |
04235 |
|
DE |
0042 |
X |
Warnemünde |
DEWAR |
DERSK |
|
23126 |
|
DE |
0041 |
|
Wedel-Schulau |
DEWED |
|
X |
01424 |
|
DE |
0043 |
X |
Wesel |
DEWES |
|
X |
07224 |
|
DE |
0041 |
|
Wilhelmshaven |
DEWVN |
|
X |
04236 |
|
DE |
0041 |
|
Wilster |
DEWIL |
|
X |
01426 |
|
DE |
0041 |
|
Wischhafen |
DEWIF |
|
X |
03131 |
|
DE |
0042 |
|
Wismar |
DEWIS |
|
X |
23213 |
|
DE |
0042 |
X |
Wolgast |
DEWOL |
|
X |
23328 |
|
DE |
0041 |
X |
Wyk/Föhr |
DEWYK |
DE017 |
|
01303 |
|
DE |
|
|
Other — Germany |
DE888 |
|
|
|
|
|
|
|
123 |
123 |
13 |
110 |
|
|
GR |
0090 |
X |
Aegina (Αίγινα) |
GRAEG |
|
X |
025 |
|
GR |
0090 |
X |
Aegio (Αίγιο) |
GRAEN |
|
X |
027 |
|
GR |
0090 |
|
Agii Theodori (Άγιοι Θεόδωροι) |
GRAGT |
|
X |
008 |
|
GR |
0090 |
X |
Agios Konstantinos (Άγιος Κωνσταντίνος) |
GRAKO |
|
X |
013 |
|
GR |
0090 |
|
Alexandroupolis (Αλεξανδρούπολη) |
GRAXD |
|
X |
031 |
|
GR |
0090 |
|
Aliverio (Αλιβέρι) |
GRLVR |
|
X |
033 |
|
GR |
0090 |
|
Antikyra (Αντίκυρα) |
GRATK |
|
X |
057 |
|
GR |
0090 |
|
Argostolion (Αργοστόλι) |
GREFL |
|
X |
185 |
|
GR |
0090 |
|
Canea (Χανιά) |
GRCHQ |
GRSUD |
|
|
|
GR |
0090 |
|
Chalkida (Χαλκίδα) |
GRCLK |
|
X |
515 |
|
GR |
0090 |
|
Chios (Χίος) |
GRJKH |
|
X |
521 |
|
GR |
0090 |
X |
Chora Sfakion (Χώρα Σφακίων) |
GRCSF |
|
X |
525 |
|
GR |
0090 |
|
Corfu (Κέρκυρα) |
GRCFU |
|
X |
183 |
|
GR |
0090 |
X |
Edipsos (Αιδηψός) |
GREDI |
|
X |
029 |
|
GR |
0090 |
X |
Eleusina (Ελευσίνα) |
GREEU |
|
X |
105 |
|
GR |
0090 |
|
Gavrion (Γαύριο) |
GRGAV |
|
X |
085 |
|
GR |
0090 |
|
Heraklion (Ηράκλειο) |
GRHER |
|
X |
121 |
|
GR |
0090 |
|
Hydra (Idhra) (Ύδρα) |
GRHYD |
|
X |
501 |
|
GR |
0090 |
|
Igoumenitsa (Ηγουμενίτσα) |
GRIGO |
|
X |
119 |
|
GR |
0090 |
X |
Ios (Ίος) |
GRIOS |
|
X |
137 |
|
GR |
0090 |
|
Isthmia (Ίσθμια) |
GRITM |
|
X |
139 |
|
GR |
0090 |
|
Itea (Ιτέα) |
GRITA |
|
X |
141 |
|
GR |
0090 |
X |
Kalymnos (Κάλυμνος) |
GRKMI |
|
X |
151 |
|
GR |
0090 |
|
Kavala (Καβάλα) |
GRKVA |
|
X |
143 |
|
GR |
0090 |
X |
Korinth (Κόρινθος) |
GRCRG |
|
X |
203 |
|
GR |
0090 |
|
Kos (Κως) |
GRKGS |
|
X |
225 |
|
GR |
0090 |
X |
Kyllini (Κυλλήνη) |
GRKYL |
|
X |
217 |
|
GR |
0090 |
|
Larymna (Λάρυμνα) |
GRLRY |
|
X |
231 |
|
GR |
0090 |
|
Lavrion (Λαύριο) |
GRLAV |
|
X |
233 |
|
GR |
0090 |
|
Megara (Μέγαρα) |
GRMGR |
|
X |
267 |
|
GR |
0090 |
X |
Milos (Μήλος) |
GRMLO |
|
X |
287 |
|
GR |
0090 |
|
Mykonos (Μύκονος) |
GRJMK |
|
X |
311 |
|
GR |
0090 |
|
Mytilene (Μυτιλήνη) |
GRMJT |
|
X |
319 |
|
GR |
0090 |
|
Nafplion (Ναύπλιο) |
GRNAF |
|
X |
327 |
|
GR |
0090 |
|
Naxos (Νάξος) |
GRJNX |
|
X |
321 |
|
GR |
0090 |
X |
Nea Styra (Νέα Στύρα) |
GRNST |
|
X |
349 |
|
GR |
0090 |
|
Nissyros (Νίσυρος) |
GRNIS |
|
X |
355 |
|
GR |
0090 |
|
Oropos (Ωρωπός) |
GRORO |
|
X |
531 |
|
GR |
0090 |
|
Paros (Πάρος) |
GRPAS |
|
X |
389 |
|
GR |
0090 |
|
Patras (Πάτρα) |
GRGPA |
|
X |
393 |
|
GR |
0090 |
|
Piraeus (Πειραιάς) |
GRPIR |
|
X |
397 |
|
GR |
0090 |
X |
Politika (Πολιτικά) |
GRPTK |
|
X |
414 |
|
GR |
0090 |
X |
Poros Trizinias (Πόρος Τροιζηνίας) |
GRPTR |
|
X |
417 |
|
GR |
0090 |
X |
Preveza (Πρέβεζα) |
GRPVK |
|
X |
423 |
|
GR |
0090 |
|
Rafina (Ραφήνα) |
GRRAF |
|
X |
433 |
|
GR |
0090 |
|
Rethymnon (Ρέθυμνο) |
GRRET |
|
X |
437 |
|
GR |
0090 |
|
Rhodes (Ρόδος) |
GRRHO |
|
X |
439 |
|
GR |
0090 |
X |
Rio (Ρίο) |
GRRIO |
|
X |
438 |
|
GR |
0090 |
|
Skiathos (Σκιάθος) |
GRJSI |
|
X |
465 |
|
GR |
0090 |
|
Souda Bay (Σούδα) |
GRSUD |
|
X |
470 |
|
GR |
0090 |
X |
Spetses (Σπέτσες) |
GRSPE |
|
X |
473 |
|
GR |
0090 |
|
Stylida (Στυλίδα) |
GRSYS |
|
X |
481 |
|
GR |
0090 |
|
Syros (Syra) (Σύρος) |
GRJSY |
|
X |
489 |
|
GR |
0090 |
|
Thessaloniki (Θεσσαλονίκη) |
GRSKG |
|
X |
125 |
|
GR |
0090 |
|
Thira (Θήρα) |
GRJTR |
|
X |
127 |
|
GR |
0090 |
|
Tinos (Τήνος) |
GRTIN |
|
X |
493 |
|
GR |
0090 |
|
Vathy Samou (Βαθύ Σάμου) |
GRVTH |
|
X |
449 |
|
GR |
0090 |
|
Volos (Βόλος) |
GRVOL |
|
X |
079 |
|
GR |
0090 |
|
Zakynthos (Ζάκυνθος) |
GRZTH |
|
X |
117 |
|
GR |
|
|
Other — Greece |
GR888 |
|
|
|
|
|
|
|
59 |
59 |
1 |
58 |
|
|
ES |
0112 |
|
Alcudia |
ESALD |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Algeciras |
ESALG |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Alicante |
ESALC |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Almería |
ESLEI |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
X |
Arguineguin |
ESARI |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Arrecife de Lanzarote |
ESACE |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Avilés |
ESAVS |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Barcelona |
ESBCN |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Bilbao |
ESBIO |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Cabezuela |
ESCBZ |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Cádiz |
ESCAD |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Cala Sabina |
ESCBS |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Carboneras |
ESCRS |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Cartagena |
ESCAR |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
X |
Castellón |
ESCAS |
|
X |
|
|
ES |
0210 |
X |
Ceuta |
XCCEU |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
X |
Escombreras |
ESESC |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
X |
Ferrol |
ESFER |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Gandía |
ESGAN |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Gijón |
ESGIJ |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
X |
Hierro |
ESHIE |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Huelva |
ESHUV |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Ibiza |
ESIBZ |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
A Coruña |
ESLCG |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
La Estaca |
ESLES |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
X |
Las Palmas |
ESLPA |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Los Cristianos |
ESLCR |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Mahón |
ESMAH |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Málaga |
ESAGP |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Marín-Pontevedra |
ESMPG |
|
X |
|
|
ES |
0230 |
X |
Melilla |
XLMLN |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Motril |
ESMOT |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Palma de Mallorca |
ESPMI |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Pasajes |
ESPAS |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Puerto de Santa Maria |
ESPSM |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Puerto del Rosario |
ESFUE |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Rota |
ESROT |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Sagunto |
ESSAG |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
San Ciprián |
ESSCI |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
San Sebastián de la Gomera |
ESSSG |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Santa Cruz de la Palma |
ESSPC |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Santa Cruz de Tenerife |
ESSCT |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Santander |
ESSDR |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Sevilla |
ESSVQ |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Tarifa |
ESTRF |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Tarragona |
ESTAR |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Torrevieja |
ESTOR |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
|
Valencia |
ESVLC |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Vigo |
ESVGO |
|
X |
|
|
ES |
0111 |
|
Villagarcía (de Arosa) |
ESVIL |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
X |
Vinaroz |
ESVZR |
|
X |
|
|
ES |
0112 |
X |
Zona Franca de Cádiz |
ESZFR |
|
X |
|
|
ES |
|
|
Other — Spain |
ES888 |
|
|
|
|
|
|
|
52 |
52 |
|
52 |
|
|
FR |
0012 |
|
Ajaccio |
FRAJA |
|
X |
76 |
|
FR |
0011 |
X |
Basse-Indre |
FRBAI |
FRNTE |
|
|
|
FR |
0011 |
X |
Bassens |
FRBAS |
FRBOD |
|
|
|
FR |
0014 |
X |
Basse-Terre (Guadeloupe) |
GPBBR |
GP001 |
|
|
|
FR |
0012 |
|
Bastia |
FRBIA |
|
X |
73 |
|
FR |
0011 |
|
Bayonne |
FRBAY |
|
X |
57 |
|
FR |
0011 |
|
Bec D'Ambes |
FRBEC |
FRBOD |
|
|
|
FR |
0012 |
X |
Berre |
FRBEE |
FRMRS |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Blaye |
FRBYE |
FRBOD |
|
|
|
FR |
0012 |
|
Bonifacio |
FRBON |
|
X |
78 |
|
FR |
0011 |
X |
Bonsecours |
FRBSC |
FRURO |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Bordeaux |
FRBOD |
|
X |
56 |
|
FR |
0011 |
|
Boulogne-sur-Mer |
FRBOL |
|
X |
04 |
|
FR |
0011 |
|
Brest |
FRBES |
|
X |
29 |
|
FR |
0011 |
|
Caen |
FRCFR |
|
X |
13 |
|
FR |
0011 |
|
Calais |
FRCQF |
|
X |
03 |
|
FR |
0012 |
|
Calvi |
FRCLY |
|
X |
75 |
|
FR |
0011 |
|
Camaret |
FRCAM |
|
X |
32 |
|
FR |
0012 |
X |
Cannes |
FRCEQ |
|
X |
68 |
|
FR |
0011 |
|
Carteret |
FRCRT |
|
X |
15 |
|
FR |
0011 |
|
Cherbourg |
FRCER |
|
X |
14 |
|
FR |
0013 |
X |
Degrad-des Cannes (Guyane française) |
GFDDC |
|
X |
94 |
|
FR |
0011 |
|
Concarneau |
FRCOC |
|
X |
38 |
|
FR |
0011 |
|
Dieppe |
FRDPE |
|
X |
07 |
|
FR |
0011 |
|
Donges |
FRDON |
FRNTE |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Douarnenez |
FRDRZ |
|
X |
33 |
|
FR |
0011 |
|
Dunkerque |
FRDKK |
|
X |
01 |
|
FR |
0012 |
X |
Étang-de-Berre |
FRETB |
FRMRS |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Fécamp |
FRFEC |
|
X |
08 |
|
FR |
0014 |
X |
Fort-de-France (Martinique) |
MQFDF |
|
X |
93 |
|
FR |
0012 |
|
Fos-sur-Mer |
FRFOS |
FRMRS |
|
|
|
FR |
0011 |
X |
Gonfreville-l'Orcher |
FRGLO |
FRLEH |
|
|
|
FR |
0014 |
X |
Guadeloupe (Guadeloupe) |
GP001 |
|
X |
90 |
|
FR |
0011 |
|
Granville |
FRGFR |
|
X |
16 |
|
FR |
0011 |
|
Gravelines |
FRGRV |
|
X |
02 |
|
FR |
0011 |
X |
Harfleur |
FRHRF |
FRLEH |
|
|
|
FR |
0011 |
X |
Hennebont |
FRHET |
|
X |
40 |
|
FR |
0011 |
|
Honfleur |
FRHON |
|
X |
11 |
|
FR |
0014 |
X |
Jarry (Guadeloupe) |
GP002 |
GP001 |
|
|
|
FR |
0013 |
X |
Kourou (Guyane française) |
GFQKR |
|
X |
96 |
|
FR |
0012 |
|
L'Île-Rousse |
FRILR |
|
X |
74 |
|
FR |
0012 |
|
La Ciotat |
FRLCT |
|
X |
65 |
|
FR |
0013 |
X |
Larivot (Guyane française) |
GFLVT |
|
X |
91 |
|
FR |
0011 |
|
La Pallice |
FRLPE |
FRLRH |
|
|
|
FR |
0011 |
|
La Rochelle |
FRLRH |
|
X |
49 |
|
FR |
0011 |
|
Landerneau |
FRLDN |
|
X |
30 |
|
FR |
0011 |
|
Lannion |
FRLAI |
|
X |
26 |
|
FR |
0012 |
|
Lavéra |
FRLAV |
FRMRS |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Le Fret (Crozon) |
FRLFR |
|
X |
31 |
|
FR |
0011 |
|
Le Guildo (Crehen) |
FRLGU |
|
X |
20 |
|
FR |
0011 |
|
Le Havre |
FRLEH |
|
X |
09 |
|
FR |
0011 |
|
Le Legue (Saint-Brieuc) |
FRSBK |
|
X |
22 |
|
FR |
0011 |
|
Le Tréport |
FRLTR |
|
X |
06 |
|
FR |
0011 |
|
Le Verdon |
FRLVE |
FRBOD |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Les Sables d'Olonne |
FRLSO |
|
X |
47 |
|
FR |
0011 |
X |
Lézardrieux |
FRLEZ |
|
X |
19 |
|
FR |
0011 |
|
Lorient |
FRLRT |
|
X |
39 |
|
FR |
0012 |
|
Marseille |
FRMRS |
|
X |
64 |
|
FR |
0011 |
X |
Montoir-de-Bretagne |
FRMTX |
FRNTE |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Morlaix |
FRMXN |
|
X |
27 |
|
FR |
0011 |
|
Mortagne-sur-Gironde |
FRMSG |
|
X |
54 |
|
FR |
0011 |
|
Nantes Saint-Nazaire |
FRNTE |
|
X |
44 |
|
FR |
0012 |
X |
Nice-Villefranche |
FRNCE |
|
X |
70 |
|
FR |
0011 |
|
Paimbœuf |
FRPBF |
FRNTE |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Paimpol |
FRPAI |
|
X |
23 |
|
FR |
0011 |
|
Pauillac-Port |
FRPAP |
FRBOD |
|
|
|
FR |
0014 |
X |
Pointe-à-Pitre (Guadeloupe) |
GPPTP |
GP001 |
|
|
|
FR |
0011 |
X |
Petit Couronne |
FRPET |
FRURO |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Pontrieux |
FRPOX |
|
X |
24 |
|
FR |
0012 |
|
Port-de-Bouc |
FRPDB |
FRMRS |
|
|
|
FR |
0011 |
X |
Port Jérôme |
FRPJE |
FRURO |
|
|
|
FR |
0015 |
X |
Port Réunion (ex Pointe-des-Galets) (Réunion) |
REPDG |
|
X |
97 |
|
FR |
0012 |
|
Port Vendres |
FRPOV |
|
X |
61 |
|
FR |
0011 |
|
Port-Joinville (Île d'Yeu) |
FRPRJ |
|
X |
46 |
|
FR |
0012 |
|
Port-la-Nouvelle |
FRNOU |
|
X |
62 |
|
FR |
0012 |
|
Porto Vecchio |
FRPVO |
|
X |
79 |
|
FR |
0012 |
|
Propriano |
FRPRP |
|
X |
77 |
|
FR |
0011 |
|
Quimper |
FRUIP |
|
X |
37 |
|
FR |
0011 |
X |
Redon |
FRRDN |
|
X |
42 |
|
FR |
0011 |
|
Rochefort |
FRRCO |
|
X |
51 |
|
FR |
0011 |
|
Roscoff |
FRROS |
|
X |
28 |
|
FR |
0011 |
|
Rouen |
FRURO |
|
X |
10 |
|
FR |
0011 |
|
Royan |
FRRYN |
|
X |
53 |
|
FR |
0013 |
X |
Saint-Laurent-du-Maroni (Guyane française) |
GFSLM |
|
X |
95 |
|
FR |
0012 |
|
Sète |
FRSET |
|
X |
63 |
|
FR |
0012 |
|
Saint-Louis (Rhône) |
FRPSL |
FRMRS |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Saint-Malo |
FRSML |
|
X |
17 |
|
FR |
0011 |
|
Saint-Nazaire |
FRSNR |
FRNTE |
|
|
|
FR |
0012 |
|
Saint-Raphaël |
FRSRL |
|
X |
67 |
|
FR |
0011 |
|
Saint-Valéry-sur-Somme |
FRSVS |
|
X |
05 |
|
FR |
0011 |
X |
Saint-Wandrille |
FRSWD |
FRURO |
|
|
|
FR |
0011 |
|
Tonnay-Charente |
FRTON |
|
X |
52 |
|
FR |
0012 |
|
Toulon |
FRTLN |
|
X |
66 |
|
FR |
0011 |
|
Tréguier |
FRTRE |
|
X |
25 |
|
FR |
0011 |
|
Vannes |
FRVNE |
|
X |
41 |
|
FR |
|
|
Other — France |
FR888 |
|
|
|
|
|
|
|
95 |
95 |
26 |
69 |
|
|
IE |
0070 |
|
Arklow |
IEARK |
|
X |
00ARKL |
|
IE |
0070 |
X |
Arklow Head Port |
IE009 |
|
X |
|
|
IE |
0070 |
|
Bantry Bay |
IEBYT |
|
X |
|
|
IE |
0070 |
|
Castletownbere |
IECTB |
|
X |
|
|
IE |
0070 |
|
Cork |
IEORK |
|
X |
00CORK |
|
IE |
0070 |
|
Drogheda |
IEDRO |
|
X |
00DROG |
|
IE |
0070 |
|
Dublin |
IEDUB |
|
X |
00DUBL |
|
IE |
0070 |
|
Dun Laoghaire |
IEDLG |
|
X |
00DUNL |
|
IE |
0070 |
|
Dundalk |
IEDDK |
|
X |
00DUND |
|
IE |
0070 |
|
Foynes |
IEFOV |
|
X |
00FOYN |
|
IE |
0070 |
|
Galway |
IEGWY |
|
X |
00GALW |
|
IE |
0070 |
|
Greenore |
IEGRN |
|
X |
00GREE |
|
IE |
0070 |
|
Killybegs |
IEKBS |
|
X |
|
|
IE |
0070 |
|
Kilrush |
IEKLR |
|
X |
|
|
IE |
0070 |
|
Kinsale |
IEKLN |
|
X |
|
|
IE |
0070 |
|
Limerick |
IELMK |
|
X |
00LIME |
|
IE |
0070 |
|
New Ross |
IENRS |
|
X |
00NEWR |
|
IE |
0070 |
|
Rosslare Harbour |
IEROS |
|
X |
00ROSS |
|
IE |
0070 |
X |
Sligo |
IESLI |
|
X |
00SLIG |
|
IE |
0070 |
|
Tralee |
IETRA |
|
X |
|
|
IE |
0070 |
|
Waterford |
IEWAT |
|
X |
00WATE |
|
IE |
0070 |
|
Wicklow |
IEWIC |
|
X |
00WICK |
|
IE |
0070 |
|
Youghal |
IEYOU |
|
X |
|
|
IE |
|
|
Other — Ireland |
IE888 |
|
|
|
|
|
|
|
23 |
23 |
|
23 |
|
|
IT |
0050 |
|
Alghero |
ITAHO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Alicudi |
ITALI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Amalfi |
ITAMA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Ancona |
ITAOI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Anzio |
ITANZ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Arbatax |
ITATX |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Augusta |
ITAUG |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Bagnoli |
ITBLN |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Baia |
ITBAI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Bari |
ITBRI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Barletta |
ITBLT |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Brindisi |
ITBDS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Cagliari |
ITCAG |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Calasetta |
ITCLS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Canneto |
ITCNT |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Capraia |
ITCPA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Capri |
ITPRJ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Carloforte |
ITCLF |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Casamicciola |
ITCML |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Castellammare del Golfo |
ITCTR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Castellammare di Stabbia |
ITCAS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Catania |
ITCTA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Cavo |
ITCVX |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Chioggia |
ITCHI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Civitavecchia |
ITCVV |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Crotone |
ITCRV |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Falconara Marittima |
ITFAL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Favignana |
ITFAV |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Filicudi Porto |
ITFPO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Fiumicino |
ITFCO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Formia |
ITFOM |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Gaeta |
ITGAE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Gallipoli |
ITGAL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Gela |
ITGEA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Genova |
ITGOA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Giannutri |
ITGII |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Giardini |
ITGIA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Gioia Tauro |
ITGIT |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Golfo Aranci |
ITGAI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Gorgona |
ITGOR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Grado |
ITGRD |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Isola del Giglio |
ITIDG |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Isola Santo Stefano |
ITISS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
La Maddalena |
ITMDA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
La Spezia |
ITSPE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Lampedusa |
ITLMP |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Levanzo |
ITLEV |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Licata |
ITLIC |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Linosa |
ITLIU |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Lipari |
ITLIP |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Livorno |
ITLIV |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Manfredonia |
ITMFR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Marettimo |
ITMMO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Marina di Carrara |
ITMDC |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Marsala |
ITMRA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Mazara del Vallo |
ITMAZ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Messina |
ITMSN |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Milazzo |
ITMLZ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Molfetta |
ITMOL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Monfalcone |
ITMNF |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Monopoli |
ITMNP |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Napoli |
ITNAP |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Olbia |
ITOLB |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Oneglia |
ITONE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Ortona |
ITOTN |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Otranto |
ITOTO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Palau |
ITPAU |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Palermo |
ITPMO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Panarea |
ITPAN |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Pantelleria |
ITPNL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Pesaro |
ITPES |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Pescara |
ITPSR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Peschici |
ITPCH |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Pianosa |
ITPIA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Piombino |
ITPIO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Ponte Fornaci |
ITPFO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Ponza |
ITPNZ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Portiglioni |
ITPGL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Azzurro |
ITPAZ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Cervo |
ITPCE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto d'Ischia |
ITPDI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Empedocle |
ITPEM |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Foxi |
ITPFX |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Garibaldi |
ITPGA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Porto Lignano |
ITPLI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Maurizio |
ITPMZ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Nogaro |
ITPNG |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Santo Stefano |
ITPSS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Porto Torres |
ITPTO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Portoferraio |
ITPFE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Portofino |
ITPTF |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Portovesme |
ITPVE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Positano |
ITPOS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Pozzallo |
ITPZL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Pozzuoli |
ITPOZ |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Procida |
ITPRO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Ravenna |
ITRAN |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Reggio di Calabria |
ITREG |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Rimini |
ITRMI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Rio Marina |
ITRMA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Riposto |
ITRPT |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Rodi Garganico |
ITRGG |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Salerno |
ITSAL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Salina |
ITSLA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
S. Benedetto del Tronto |
ITSDB |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Sanremo |
ITSRE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Santa Margherita Ligure |
ITSML |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Santa Panagia |
ITSPA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
X |
Santa Teresa di Gallura |
ITSTE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Sant'Antioco |
ITSAT |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Santo Vito Lo Capo |
ITSVC |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Savona — Vado |
ITSVN |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Siracusa |
ITSIR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Sorrento |
ITRRO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Stromboli |
ITSTR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Talamone |
ITTAL |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Taranto |
ITTAR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Termini Imerese |
ITTRI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Termoli |
ITTMI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Terracina |
ITTRC |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Torre Annunziata |
ITTOA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Torregrande |
ITTGR |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Torviscosa |
ITTVC |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Trani |
ITTNI |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Trapani |
ITTPS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Tremiti |
ITTMT |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Trieste |
ITTRS |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Ustica |
ITUST |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Vada |
ITVDA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Vasto |
ITVSO |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Venezia |
ITVCE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Ventotene |
ITVTT |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Viareggio |
ITVIA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Vibo Valentia |
ITVVA |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Vieste |
ITVIE |
|
X |
|
|
IT |
0050 |
|
Vulcano Porto |
ITVUL |
|
X |
|
|
IT |
|
|
Other — Italy |
IT888 |
|
|
|
|
|
|
|
136 |
136 |
0 |
136 |
|
|
NL |
0030 |
|
Alblasserdam |
NLABL |
|
X |
0482 |
|
NL |
0030 |
X |
Ameland |
NLAML |
|
X |
0060 |
|
NL |
0030 |
|
Amsterdam |
NLAMS |
|
X |
0363 |
|
NL |
0030 |
X |
Appingedam |
NLAPP |
|
X |
0003 |
|
NL |
0030 |
X |
Bergambacht |
NLBGB |
|
X |
0491 |
|
NL |
0030 |
X |
Bergen |
NLBEG |
|
X |
0893 |
|
NL |
0030 |
|
Bergen op Zoom |
NLBZM |
|
X |
0748 |
|
NL |
0030 |
|
Beverwijk |
NLBEV |
|
X |
0375 |
|
NL |
0030 |
X |
Binnenmaas |
NLBNM |
|
X |
0585 |
|
NL |
0030 |
X |
Born |
NLBON |
|
X |
0897 |
|
NL |
0030 |
X |
Borsele |
NLBOR |
|
X |
0654 |
|
NL |
0030 |
X |
Brakel |
NLBRK |
|
X |
0212 |
|
NL |
0030 |
|
Breda |
NLBRD |
|
X |
0758 |
|
NL |
0030 |
|
Breskens |
NLBRS |
|
X |
0692 |
|
NL |
0030 |
X |
Budel |
NLBUD |
|
X |
0759 |
|
NL |
0030 |
|
Capelle aan den IJssel |
NLCPI |
|
X |
0502 |
|
NL |
0030 |
X |
Cuijk |
NLCUY |
|
X |
1684 |
|
NL |
0030 |
|
Delfzijl/Eemshaven |
NLDZL |
|
X |
0010 |
|
NL |
0030 |
|
Den Haag ('s-Gravenhage) |
NLHAG |
NLSCI |
|
|
|
NL |
0030 |
X |
Den Helder |
NLDHR |
|
X |
0400 |
|
NL |
0030 |
|
Deventer |
NLDEV |
|
X |
0150 |
|
NL |
0030 |
X |
Dinteloord en Prinsenland |
NLDIN |
|
X |
0851 |
|
NL |
0030 |
|
Dordrecht |
NLDOR |
|
X |
0505 |
|
NL |
0030 |
X |
Druten |
NLDRU |
|
X |
0225 |
|
NL |
0030 |
X |
Duiven |
NLDUI |
|
X |
1676 |
|
NL |
0030 |
|
Echteld |
NLECD |
|
X |
0227 |
|
NL |
0030 |
|
Eemshaven |
NLEEM |
NLDZL |
|
|
|
NL |
0030 |
|
Europoort |
NLEUR |
NLRTM |
|
|
|
NL |
0030 |
X |
Fijnaart en Heijningen |
NLFFJ |
|
X |
0878 |
|
NL |
0030 |
X |
Franekeradeel |
NLFRK |
|
X |
0070 |
|
NL |
0030 |
X |
Gennep |
NLGEN |
|
X |
0907 |
|
NL |
0030 |
|
Goedereede |
NLGDR |
|
X |
0511 |
|
NL |
0030 |
|
Gorinchem |
NLGOR |
|
X |
0512 |
|
NL |
0030 |
|
Gouda |
NLGOU |
|
X |
0513 |
|
NL |
0030 |
|
Groningen |
NLGRQ |
|
X |
0014 |
|
NL |
0030 |
|
Haarlem |
NLHAA |
|
X |
0392 |
|
NL |
0030 |
X |
Hardinxveld-Giessendam |
NLHRX |
|
X |
0523 |
|
NL |
0030 |
|
Harlingen |
NLHAR |
|
X |
0072 |
|
NL |
0030 |
X |
Hasselt |
NLHAS |
|
X |
0161 |
|
NL |
0030 |
X |
Hendrik-Ido-Ambacht |
NLHIA |
|
X |
0531 |
|
NL |
0030 |
|
Hengelo |
NLHGL |
|
X |
0164 |
|
NL |
0030 |
X |
Hontenisse |
NLHTN |
|
X |
0675 |
|
NL |
0030 |
X |
Hooge en Lage Zwaluwe |
NLHOZ |
NLMOI |
|
|
|
NL |
0030 |
|
IJmuiden |
NLIJM |
NLVEL |
|
|
|
NL |
0030 |
|
Kampen |
NLKAM |
|
X |
0166 |
|
NL |
0030 |
X |
Kessel |
NLKSL |
|
X |
0929 |
|
NL |
0030 |
|
Klundert |
NL085 |
NLMOI |
|
|
|
NL |
0030 |
X |
Krimpen aan den IJssel |
NLKRP |
|
X |
0542 |
|
NL |
0030 |
X |
Lelystad |
NLLEY |
|
X |
0995 |
|
NL |
0030 |
X |
Lemsterland |
NL035 |
|
X |
0082 |
|
NL |
0030 |
|
Lienden |
NLLIE |
|
X |
0261 |
|
NL |
0030 |
|
Lith |
NLLIT |
|
X |
0808 |
|
NL |
0030 |
X |
Lochem |
NLLCH |
|
X |
0262 |
|
NL |
0030 |
X |
Maarssen |
NLMSS |
|
X |
0333 |
|
NL |
0030 |
|
Maasbracht |
NLMSB |
|
X |
0933 |
|
NL |
0030 |
|
Maassluis |
NLMSL |
|
X |
0556 |
|
NL |
0030 |
|
Maastricht |
NLMST |
|
X |
0935 |
|
NL |
0030 |
X |
Meerlo-Wanssum |
NLMEW |
|
X |
0993 |
|
NL |
0030 |
X |
Meppel |
NLMEP |
|
X |
0119 |
|
NL |
0030 |
|
Middelburg |
NLMID |
|
X |
0687 |
|
NL |
0030 |
X |
Middelharnis |
NLMIH |
|
X |
0559 |
|
NL |
0030 |
|
Mierlo |
NLMIE |
|
X |
0814 |
|
NL |
0030 |
X |
Moerdijk |
NLMOE |
|
X |
0878 |
|
NL |
0030 |
X |
Nieuw Lekkerland |
NLNLK |
|
X |
0571 |
|
NL |
0030 |
X |
Nijkerk |
NLNKK |
|
X |
0267 |
|
NL |
0030 |
|
Nijmegen |
NLNIJ |
|
X |
0268 |
|
NL |
0030 |
|
Oosterhout |
NLOOS |
|
X |
0826 |
|
NL |
0030 |
|
Oss |
NLOSS |
|
X |
0828 |
|
NL |
0030 |
X |
Oud en Nieuw Gastel |
NLOUG |
|
X |
1655 |
|
NL |
0030 |
X |
Ouderkerk |
NLOAI |
|
X |
0644 |
|
NL |
0030 |
|
Papendrecht |
NLPAP |
|
X |
0590 |
|
NL |
0030 |
X |
Raamsdonk |
NLRAA |
|
X |
0779 |
|
NL |
0030 |
X |
Reimerswaal |
NLREW |
|
X |
0703 |
|
NL |
0030 |
X |
Renkum |
NLRNK |
|
X |
0274 |
|
NL |
0030 |
X |
Rheden |
NLRHD |
|
X |
0275 |
|
NL |
0030 |
X |
Rhenen |
NLRHE |
|
X |
0340 |
|
NL |
0030 |
X |
Ridderkerk |
NLRID |
|
X |
0597 |
|
NL |
0030 |
X |
Roermond |
NLOMD |
|
X |
0957 |
|
NL |
0030 |
|
Rotterdam |
NLRTM |
|
X |
0599 |
|
NL |
0030 |
|
Rozenburg |
NLROZ |
|
X |
0600 |
|
NL |
0030 |
|
Sas van Gent |
NLSVG |
|
X |
0704 |
|
NL |
0030 |
|
Scheveningen |
NLSCE |
|
X |
0518 |
|
NL |
0030 |
|
Schiedam |
NLSCI |
|
X |
0606 |
|
NL |
0030 |
|
's-Gravendeel |
NLGRA |
|
X |
0517 |
|
NL |
0030 |
|
's-Hertogenbosch |
NLHTB |
|
X |
0796 |
|
NL |
0030 |
X |
Smallingerland |
NLSML |
|
X |
0090 |
|
NL |
0030 |
X |
Sneek |
NLSNK |
|
X |
0091 |
|
NL |
0030 |
X |
Stein |
NLSTI |
|
X |
0791 |
|
NL |
0030 |
X |
Swalmen |
NLSWM |
|
X |
0975 |
|
NL |
0030 |
|
Tegelen |
NLTEG |
|
X |
0976 |
|
NL |
0030 |
|
Terneuzen |
NLTNZ |
|
X |
0715 |
|
NL |
0030 |
X |
Texel |
NLTEX |
|
X |
0448 |
|
NL |
0030 |
|
Tiel |
NLTIE |
|
X |
0281 |
|
NL |
0030 |
|
Utrecht |
NLUTC |
|
X |
0344 |
|
NL |
0030 |
|
Velsen/IJmuiden |
NLVEL |
|
X |
0453 |
|
NL |
0030 |
|
Venlo |
NLVEN |
|
X |
0983 |
|
NL |
0030 |
X |
Vierlingsbeek |
NLVIE |
|
X |
0756 |
|
NL |
0030 |
|
Vlaardingen |
NLVLA |
|
X |
0622 |
|
NL |
0030 |
X |
Vlieland |
NLVLL |
|
X |
0096 |
|
NL |
0030 |
|
Vlissingen |
NLVLI |
|
X |
0718 |
|
NL |
0030 |
|
Waalwijk |
NLWLK |
|
X |
0867 |
|
NL |
0030 |
X |
Wageningen |
NLWGW |
|
X |
0289 |
|
NL |
0030 |
|
Werkendam |
NLWKD |
|
X |
0870 |
|
NL |
0030 |
|
Zaanstad |
NLZAA |
|
X |
0479 |
|
NL |
0030 |
X |
Zutphen |
NLZUT |
|
X |
0301 |
|
NL |
0030 |
|
Zwijndrecht |
NLZWI |
|
X |
0642 |
|
NL |
0030 |
|
Zwolle |
NLZWO |
|
X |
0193 |
|
NL |
|
|
Other — Netherlands |
NL888 |
|
|
|
|
|
|
|
107 |
107 |
6 |
101 |
|
|
PT |
0100 |
X |
Angra do Heroísmo (Ilha Terceira, Açores) |
PTADH |
|
X |
60 |
|
PT |
0100 |
|
Aveiro |
PTAVE |
|
X |
09 |
|
PT |
0100 |
X |
Cais do Pico (Ilha do Pico, Açores) |
PTCDP |
|
X |
80 |
|
PT |
0100 |
X |
Calheta (Ilha de S. Jorge, Açores) |
PTCAL |
|
X |
67 |
|
PT |
0100 |
|
Cascais |
PTCAS |
|
X |
16 |
|
PT |
0100 |
X |
Douro (Porto) |
PTOPO |
|
X |
08 |
|
PT |
0100 |
X |
Faro |
PTFAO |
|
X |
27 |
|
PT |
0100 |
|
Figueira da Foz |
PTFDF |
|
X |
10 |
|
PT |
0100 |
|
Funchal (Madeira) |
PTFNC |
|
X |
90 |
|
PT |
0100 |
X |
Horta (Ilha das Flores, Açores) |
PTHOR |
|
X |
75 |
|
PT |
0100 |
|
Lagos |
PTLOS |
|
X |
|
|
PT |
0100 |
X |
Lajes das Flores (Ilha das Flores, Açores) |
PTLAJ |
|
X |
|
|
PT |
0100 |
X |
Lajes do Pico (Ilha do Pico, Açores) |
PT041 |
|
X |
|
|
PT |
0100 |
|
Leixões |
PTLEI |
|
X |
07 |
|
PT |
0100 |
|
Lisboa |
PTLIS |
|
X |
14 |
|
PT |
0100 |
X |
Madalena (Ilha do Pico, Açores) |
PTMAD |
|
X |
82 |
|
PT |
0100 |
X |
Ponta Delgada (Ilha de S. Miguel, Açores) |
PTPDL |
|
X |
55 |
|
PT |
0100 |
|
Portimão |
PTPRM |
|
X |
25 |
|
PT |
0100 |
X |
Porto Santo (Ilha de Porto Santo, Madeira) |
PTPXO |
|
X |
91 |
|
PT |
0100 |
X |
Praia da Graciosa (Ilha da Graciosa, Açores) |
PTPRG |
|
X |
71 |
|
PT |
0100 |
X |
Praia da Vitória (Ilha Terceira, Açores) |
PTPRV |
|
X |
61 |
|
PT |
0100 |
X |
Santa Cruz da Graciosa (Ilha da Graciosa, Açores) |
PTSCG |
|
X |
|
|
PT |
0100 |
X |
Santa Cruz das Flores (Ilha das Flores, Açores) |
PTSCF |
|
X |
|
|
PT |
0100 |
|
Setúbal |
PTSET |
|
X |
20 |
|
PT |
0100 |
|
Sines |
PTSIN |
|
X |
22 |
|
PT |
0100 |
X |
Velas (Ilha de S. Jorge, Açores) |
PTVEL |
|
X |
65 |
|
PT |
0100 |
|
Viana do Castelo |
PTVDC |
|
X |
03 |
|
PT |
0100 |
X |
Vila do Porto (Ilha de Santa Maria, Açores) |
PTVDP |
|
X |
|
|
PT |
0100 |
X |
Vila Nova do Corvo (Ilha do Corvo, Açores) |
PTVNC |
|
X |
|
|
PT |
0100 |
|
Vila Real de Santo António |
PTVRL |
|
X |
32 |
|
PT |
0100 |
X |
Zona Franca da Madeira |
PTZFM |
|
X |
|
|
PT |
|
|
Other — Portugal |
PT888 |
|
|
|
|
|
|
|
31 |
31 |
0 |
31 |
|
|
GB |
0061 |
|
Aberdeen |
GBABD |
|
X |
0806 |
|
GB |
0061 |
X |
Amble |
GBAMB |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Appledore |
GBAPP |
|
X |
0412 |
|
GB |
0061 |
X |
Arbroath |
GBARB |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Ardrishaig |
GBASG |
|
X |
0711 |
|
GB |
0061 |
X |
Ardrossan |
GBARD |
GBCLY |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Armadale |
GBARE |
GBUIG |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Arran |
GB085 |
GBCLY |
|
0753 |
|
GB |
0061 |
|
Avonmouth |
GBAVO |
GBBRL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Ayr |
GBAYR |
|
X |
0702 |
|
GB |
0061 |
|
Ballylumford |
GB017 |
|
X |
1310 |
|
GB |
0061 |
|
Baltasound |
GB186 |
GBSUL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Baltic Wharf |
GBBAW |
GBRFD |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Bangor |
GBBNG |
GBPPE |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Barking |
GBBKG |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Barnstaple |
GBBND |
|
X |
0414 |
|
GB |
0061 |
|
Barra Castlebay |
GB162 |
|
X |
0721 |
|
GB |
0061 |
|
Barrow-in-Furness |
GBBIF |
|
X |
0610 |
|
GB |
0061 |
X |
Barrow-upon-Humber |
GBBHR |
GB221 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Barry |
GBBAD |
|
X |
0408 |
|
GB |
0061 |
X |
Barton-upon-Humber |
GBBNH |
GB221 |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Battlesbridge |
GBBAT |
GBRFD |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Beaumaris |
GBBMR |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Beckingham |
GBBEC |
GBSCP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Belfast |
GBBEL |
|
X |
1313 |
|
GB |
0061 |
|
Bellport |
GB114 |
GBGWE |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Berwick-upon-Tweed |
GBBWK |
|
X |
0901 |
|
GB |
0061 |
|
Bideford |
GBBID |
|
X |
0413 |
|
GB |
0061 |
X |
Billingham |
GBBHW |
GBTEE |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Birkenhead |
GBBRK |
GBLIV |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Blyth |
GBBLY |
|
X |
0903 |
|
GB |
0061 |
|
Boston |
GBBOS |
|
X |
1101 |
|
GB |
0061 |
X |
Bowling |
GBBOW |
GBCLY |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Braefoot Bay |
GBBFB |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Bridgwater |
GBBRW |
|
X |
0402 |
|
GB |
0061 |
|
Brightlingsea |
GBBLS |
|
X |
0109 |
|
GB |
0061 |
|
Bristol |
GBBRS |
|
X |
0403 |
|
GB |
0061 |
|
Briton Ferry |
GBBFY |
GBNEA |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Brixham |
GBBRX |
|
X |
0319 |
|
GB |
0061 |
X |
Bromborough |
GBBHK |
GBLIV |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Buckie |
GBBUC |
|
X |
0815 |
|
GB |
0061 |
|
Burghead |
GBBUH |
|
X |
0813 |
|
GB |
0061 |
X |
Burnham-on-Crouch |
GBBOC |
GBRFD |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Burntisland |
GBBTL |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Burton-upon-Stather |
GBBUS |
GB203 |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Cairnryan |
GBCYN |
|
X |
0706 |
|
GB |
0061 |
|
Caldaire Terminal |
GB113 |
GBGOO |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Canvey Island |
GBCAN |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Cantley |
GBCNL |
GBGYT |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Cardiff |
GBCDF |
|
X |
0406 |
|
GB |
0061 |
X |
Carrickfergus |
GBCFG |
|
X |
1312 |
|
GB |
0061 |
|
Cattewater Harbour |
GB144 |
GBPLY |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Charlestown |
GBCHF |
|
X |
0312 |
|
GB |
0061 |
|
Chatham |
GBCTM |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Chepstow |
GBCHT |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Chichester |
GBCST |
|
X |
0208 |
|
GB |
0061 |
X |
Cliffe |
GBCLF |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Cloghan |
GB218 |
GB017 |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Clydebank |
GBCLY |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Clydeport |
GBCYP |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Coaltainers, Belfast |
GB181 |
|
X |
1322 |
|
GB |
0061 |
|
Colchester |
GBCOL |
|
X |
0101 |
|
GB |
0061 |
|
Coleraine |
GBCLR |
|
X |
1302 |
|
GB |
0061 |
|
Coll |
GB027 |
|
X |
0722 |
|
GB |
0061 |
|
Colonsay |
GB165 |
|
X |
0724 |
|
GB |
0061 |
|
Convoys Wharf |
GB124 |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Corpach |
GBCOR |
|
X |
0713 |
|
GB |
0061 |
X |
Coryton |
GBCOY |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Cowes, Isle of Wight |
GBCOW |
|
X |
0206 |
|
GB |
0061 |
X |
Craignure |
GBCNU |
|
X |
0736 |
|
GB |
0061 |
|
Creeksea |
GB149 |
GBRFD |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Cromarty Firth |
GBCRN |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Cumbrae |
GB086 |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Dagenham |
GBDAG |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Dartford |
GBDFD |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Dartmouth |
GBDTM |
|
X |
0310 |
|
GB |
0061 |
X |
Dean Point Quarry |
GBDNQ |
|
X |
0316 |
|
GB |
0061 |
X |
Deptford |
GBDEP |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Dover |
GBDVR |
|
X |
0106 |
|
GB |
0061 |
|
Dundee |
GBDUN |
|
X |
0808 |
|
GB |
0061 |
X |
Dunoon |
GBDNU |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Eastham |
GBEAM |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Eday |
GB173 |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Edinburgh |
GBEDI |
GBFOR |
|
0809 |
|
GB |
0061 |
|
Egilsay |
GB175 |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Eigg |
GB166 |
|
X |
0727 |
|
GB |
0061 |
|
Ellesmere Port |
GBELL |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Erith |
GBERI |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Exeter |
GBEXE |
GBEXM |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Exmouth |
GBEXM |
|
X |
0302 |
|
GB |
0061 |
|
Falmouth |
GBFAL |
|
X |
0307 |
|
GB |
0061 |
X |
Fareham |
GBFHM |
|
X |
0207 |
|
GB |
0061 |
X |
Faslane |
GBFAS |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Faversham |
GBFAV |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Fawley |
GBFAW |
GBSOU |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Felixstowe |
GBFXT |
|
X |
1202 |
|
GB |
0061 |
|
Fingringhoe |
GBFRH |
GBCOL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Finnart |
GBFNT |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Fishguard |
GBFIS |
|
X |
0502 |
|
GB |
0061 |
|
Fleetwood |
GBFLE |
|
X |
0603 |
|
GB |
0061 |
X |
Flixborough |
GBFLW |
GB203 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Flotta Terminal |
GBFLH |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Folkestone |
GBFOL |
|
X |
0107 |
|
GB |
0061 |
X |
Forth |
GBFOR |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Fosdyke |
GBFDK |
|
X |
1106 |
|
GB |
0061 |
|
Fowey |
GBFOY |
|
X |
0305 |
|
GB |
0061 |
|
Fraserburgh |
GBFRB |
|
X |
0817 |
|
GB |
0061 |
|
Gainsborough |
GBGAI |
GBSCP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Garston |
GBGTN |
|
X |
0609 |
|
GB |
0061 |
X |
Gillingham |
GBGIL |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Girvan |
GBGIR |
|
X |
0707 |
|
GB |
0061 |
X |
Glasgow |
GBGLW |
GBCYP |
|
0703 |
|
GB |
0061 |
|
Glasson Dock |
GBGLD |
GBLAN |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Glensanda |
GBGSA |
|
X |
0740 |
|
GB |
0061 |
|
Gloucester |
GBGLO |
GBSSS |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Goole |
GBGOO |
|
X |
1004 |
|
GB |
0061 |
X |
Gourock |
GBGUR |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Grangemouth |
GBGRG |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Granton |
GBGRN |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Gravesend |
GBGVS |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Great Yarmouth |
GBGTY |
|
X |
1104 |
|
GB |
0061 |
X |
Greenhithe |
GBGHI |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Greenock |
GBGRK |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Greenwich |
GBGNW |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Grimsby |
GBGSY |
GBIMM |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Grove Wharves |
GBGRW |
GB203 |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Gunness |
GBGUW |
GB203 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Hamble |
GBHAM |
GBSOU |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Hartlepool |
GBHTP |
GBMME |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Harwich |
GBHRW |
|
X |
1203 |
|
GB |
0061 |
X |
Harwich Navyard |
GB115 |
GBHRW |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Hayle |
GBHAY |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Heysham |
GBHYM |
|
X |
0604 |
|
GB |
0061 |
|
Hole Haven |
GBHHN |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Holyhead |
GBHLY |
|
X |
0503 |
|
GB |
0061 |
X |
Hound Point |
GBHPT |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Howdendyke |
GBHDD |
GB222 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Hull |
GBHUL |
|
X |
1001 |
|
GB |
0061 |
X |
Hunterston |
GBHST |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Immingham |
GBIMM |
|
X |
1006 |
|
GB |
0061 |
X |
Invergordon |
GBIVG |
GBCRN |
|
0803 |
|
GB |
0061 |
|
Inverkeithing |
GBINK |
|
X |
0819 |
|
GB |
0061 |
|
Inverness |
GBINV |
|
X |
0804 |
|
GB |
0061 |
|
Ipswich |
GBIPS |
|
X |
1201 |
|
GB |
0061 |
|
Islay |
GBIYP |
|
X |
0737 |
|
GB |
0061 |
|
Isle of Grain |
GBIOG |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Isle of Skye |
GB104 |
GBUIG |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Itchenor |
GBITC |
GBCST |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Keadby |
GBKEA |
GB203 |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Kennacraig |
GBKCG |
|
X |
0732 |
|
GB |
0061 |
X |
Kilchoan |
GBKOA |
|
X |
0765 |
|
GB |
0061 |
|
Killingholme |
GBKGH |
GBIMM |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Kilroot |
GBKLR |
|
X |
1311 |
|
GB |
0061 |
X |
Kings Ferry |
GB211 |
GB203 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
King's Lynn |
GBKLN |
|
X |
1103 |
|
GB |
0061 |
|
Kingsnorth |
GBKNK |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Kingston-upon-Hull |
GBKUH |
GBHUL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Kirkcaldy |
GBKKD |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Kirkcudbright |
GBKBT |
|
X |
0715 |
|
GB |
0061 |
|
Kirkwall |
GBKWL |
|
X |
0801 |
|
GB |
0061 |
|
Lancaster |
GBLAN |
|
X |
0608 |
|
GB |
0061 |
X |
Largs |
GBLGS |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Larne |
GBLAR |
|
X |
1307 |
|
GB |
0061 |
|
Larne Bank Quays |
GB120 |
|
X |
1308 |
|
GB |
0061 |
X |
Laxo |
GBLAX |
GBSUL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Leigh-on-Sea |
GBLOS |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Leith |
GBLEI |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Lerwick |
GBLER |
|
X |
0821 |
|
GB |
0061 |
|
Lismore |
GB164 |
|
X |
0764 |
|
GB |
0061 |
|
Littlehampton |
GBLIT |
|
X |
0205 |
|
GB |
0061 |
|
Liverpool |
GBLIV |
|
X |
0601 |
|
GB |
0061 |
|
Llandulas |
GBLLD |
|
X |
0510 |
|
GB |
0061 |
X |
Llanelli |
GBLLN |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Lochaline |
GBLOL |
|
X |
0741 |
|
GB |
0061 |
X |
Lochmaddy |
GBLMA |
|
X |
0738 |
|
GB |
0061 |
|
London |
GBLON |
|
X |
0102 |
|
GB |
0061 |
|
Londonderry |
GBLDY |
|
X |
1301 |
|
GB |
0061 |
|
Longhope |
GBLHP |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Lossiemouth |
GBLSS |
|
X |
0814 |
|
GB |
0061 |
|
Lowestoft |
GBLOW |
|
X |
1105 |
|
GB |
0061 |
X |
Lydney |
GBLYD |
GBSSS |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Lymington |
GBLYM |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Macduff |
GBMCD |
|
X |
0816 |
|
GB |
0061 |
|
Magheramorne |
GB059 |
|
X |
1309 |
|
GB |
0061 |
|
Maldon |
GBMAL |
|
X |
0110 |
|
GB |
0061 |
X |
Mallaig |
GBMLG |
|
X |
0719 |
|
GB |
0061 |
|
Manchester |
GBMNC |
|
X |
0602 |
|
GB |
0061 |
|
Medway |
GBMED |
|
X |
0103 |
|
GB |
0061 |
X |
Menai Bridge |
GBMEB |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Methil |
GBMTH |
GBFOR |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Middlesbrough |
GBMID |
GBMME |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Milford Docks |
GB138 |
GBMLF |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Milford Haven |
GBMLF |
|
X |
0501 |
|
GB |
0061 |
|
Millbay Docks |
GB145 |
GBPLY |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Millom |
GBMLM |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Mistley |
GBMIS |
|
X |
1205 |
|
GB |
0061 |
|
Montrose |
GBMON |
|
X |
0807 |
|
GB |
0061 |
|
Mostyn |
GBCHE |
|
X |
0505 |
|
GB |
0061 |
X |
Mull |
GB063 |
GBCNU |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Neap House |
GBNEH |
GB203 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Neath |
GBNEA |
|
X |
0410 |
|
GB |
0061 |
X |
New Holland |
GBNHO |
GB221 |
|
1002 |
|
GB |
0061 |
X |
Newburgh |
GBNBU |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Newcastle-upon-Tyne |
GBNCL |
GBTYN |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Newhaven |
GBNHV |
|
X |
0201 |
|
GB |
0061 |
X |
Newlyn |
GBNYL |
|
X |
0318 |
|
GB |
0061 |
|
Newport, Gwent |
GBGWE |
|
X |
0405 |
|
GB |
0061 |
|
Newport, Isle of Wight |
GBNPT |
|
X |
0209 |
|
GB |
0061 |
|
North Shields |
GBNSH |
GBTYN |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
North Uist |
GB153 |
GBLMA |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Northfleet |
GBNFT |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Northwich |
GBNTH |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Norwich |
GBNRW |
GBGTY |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Oban |
GBOBA |
|
X |
0729 |
|
GB |
0061 |
|
Otterham Quay |
GB134 |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Padstow |
GBPAD |
|
X |
0311 |
|
GB |
0061 |
|
Papa Westray |
GB177 |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Par |
GBPAR |
|
X |
0306 |
|
GB |
0061 |
|
Parkeston Quay |
GBPST |
GBHRW |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Partington |
GBPTT |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Pembroke |
GBPEM |
GBMLF |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Pembroke Dock |
GBPED |
GBMLF |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Penryn |
GBPRY |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Penzance |
GBPEN |
|
X |
0317 |
|
GB |
0061 |
|
Perth |
GBPER |
|
X |
0810 |
|
GB |
0061 |
|
Peterhead |
GBPHD |
|
X |
0805 |
|
GB |
0061 |
|
Peterhead Bay |
GB143 |
GBPHD |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Plymouth |
GBPLY |
|
X |
0304 |
|
GB |
0061 |
|
Poole |
GBPOO |
|
X |
0301 |
|
GB |
0061 |
X |
Port Askaig |
GBPAK |
|
X |
0710 |
|
GB |
0061 |
X |
Port Ellen |
GBPLN |
GBIYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Port Glasgow |
GB091 |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Port Penrhyn |
GBPPE |
|
X |
0508 |
|
GB |
0061 |
X |
Port Sutton Bridge |
GBPSB |
|
X |
1109 |
|
GB |
0061 |
|
Port Talbot |
GBPTB |
|
X |
0409 |
|
GB |
0061 |
|
Portbury |
GBPRU |
GBBRL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Portishead |
GBPTH |
GBBRL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Portland |
GBPTL |
GBWEY |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Portree |
GBPRT |
GBUIG |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Portrush |
GBPTR |
|
X |
1303 |
|
GB |
0061 |
|
Portsmouth |
GBPME |
|
X |
0203 |
|
GB |
0061 |
|
Purfleet |
GBPFT |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Queenborough |
GBQUB |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Rainham |
GBRAH |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Ramsgate |
GBRMG |
|
X |
0105 |
|
GB |
0061 |
|
Red Bay |
GB070 |
|
X |
1304 |
|
GB |
0061 |
|
Redcar |
GBRER |
GBMME |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Renfrew |
GBREN |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Rhyl |
GBRHY |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Richborough |
GB188 |
GBSDW |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Ridham Dock |
GBRID |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
River Ouse |
GB222 |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
River Hull and Humber |
GB221 |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Rochester |
GBRCS |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Rochford |
GBRFD |
|
X |
0108 |
|
GB |
0061 |
|
Rosyth |
GBROY |
GBEDI |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Rotherham |
GBRTH |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Rothesay |
GBRAY |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Rousay |
GB170 |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Rowhedge |
GBROW |
GBCOL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Runcorn |
GBRUN |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Rye |
GBRYE |
|
X |
0112 |
|
GB |
0061 |
X |
Salt End |
GBSED |
GBHUL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Saltburn |
GBSLN |
GBIVG |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Sanday |
GBNDY |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Sandwich |
GBSDW |
|
X |
0111 |
|
GB |
0061 |
|
Scalloway |
GBSWY |
GBSUL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Scapa Flow |
GBSFW |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Scarborough |
GBSCA |
GBWTB |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Scrabster |
GBSCR |
|
X |
0811 |
|
GB |
0061 |
X |
Scunthorpe |
GBSCP |
GB203 |
|
1003 |
|
GB |
0061 |
X |
Seaforth |
GBSEF |
GBLIV |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Seaham |
GBSEA |
|
X |
0906 |
|
GB |
0061 |
X |
Selby |
GBSLB |
GB222 |
|
1005 |
|
GB |
0061 |
|
Sharpness |
GBSSS |
|
X |
0404 |
|
GB |
0061 |
|
Sheerness |
GBSHS |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Shell Haven |
GBSHV |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Shetlands |
GB010 |
GBSUL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Shoreham |
GBSHO |
|
X |
0202 |
|
GB |
0061 |
|
Shotton |
GBSHT |
|
X |
0509 |
|
GB |
0061 |
|
Silloth |
GBSIL |
|
X |
0607 |
|
GB |
0061 |
X |
Silvertown |
GBSVT |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Skerries |
GB180 |
GBSUL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
South Bank |
GB215 |
GBMME |
|
|
|
GB |
0061 |
|
South Shields |
GBSSH |
GBTYN |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Southampton |
GBSOU |
|
X |
0204 |
|
GB |
0061 |
|
Southend |
GBSND |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Southwold |
GBSWD |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Stanlow |
GBSOW |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Stockton |
GBSCT |
GBMME |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Stornoway |
GBSTO |
|
X |
0714 |
|
GB |
0061 |
|
Stranraer |
GBSTR |
|
X |
0701 |
|
GB |
0061 |
|
Stromness |
GBSNS |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Stronsay |
GB172 |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Strood |
GBSTD |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Sullom Voe |
GBSUL |
|
X |
0802 |
|
GB |
0061 |
|
Sunderland |
GBSUN |
|
X |
0905 |
|
GB |
0061 |
|
Sutton Harbour |
GB146 |
GBPLY |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Swansea |
GBSWA |
|
X |
0411 |
|
GB |
0061 |
X |
Symbister |
GBSYM |
GBSUL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Tarbert |
GBTAB |
GBCYP |
|
0718 |
|
GB |
0061 |
|
Tayport |
GBTAY |
GBDUN |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Tees and Hartlepool |
GBMME |
|
X |
0907 |
|
GB |
0061 |
|
Tees River |
GB202 |
GBMME |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Teesport |
GBTEE |
GBMME |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Teignmouth |
GBTNM |
|
X |
0303 |
|
GB |
0061 |
X |
Tetney Terminal |
GBTTL |
GB221 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Thamesport |
GBTHP |
GBMED |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Thurso |
GBTHR |
GBSCR |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Tilbury |
GBTIL |
GBLON |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Tingwall |
GBTWL |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Tobermory |
GBTOB |
GB031 |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Topsham |
GBTHM |
GBEXM |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Torquay |
GBTOR |
GBBRX |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Totnes |
GBTTS |
GBDTM |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Tranmere |
GBTRA |
GBLIV |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Trent River |
GB203 |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
X |
Troon |
GBTRN |
|
X |
|
|
GB |
0061 |
|
Truro |
GBTRU |
|
X |
0313 |
|
GB |
0061 |
|
Tyne |
GBTYN |
|
X |
0904 |
|
GB |
0061 |
X |
Tynemouth |
GBTYM |
GBTYN |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Uig |
GBUIG |
|
X |
0730 |
|
GB |
0061 |
|
Ullapool |
GBULL |
|
X |
0720 |
|
GB |
0061 |
X |
Wallasea |
GBWLA |
GBRFD |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Warrenpoint |
GBWPT |
|
X |
1321 |
|
GB |
0061 |
|
Warrington |
GBWRN |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Watchet |
GBWAT |
|
X |
0401 |
|
GB |
0061 |
|
Wells |
GBWLS |
|
X |
1107 |
|
GB |
0061 |
X |
Wemyss Bay |
GBWMB |
GBCYP |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Weston Point |
GBWSP |
GBMNC |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Westray |
GBWRY |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Weymouth |
GBWEY |
|
X |
0308 |
|
GB |
0061 |
|
Whitby |
GBWTB |
|
X |
0908 |
|
GB |
0061 |
|
Whitehaven |
GBWHV |
|
X |
0605 |
|
GB |
0061 |
|
Whitstable |
GBWTS |
|
X |
0104 |
|
GB |
0061 |
|
Wick |
GBWIC |
|
X |
0812 |
|
GB |
0061 |
|
Wisbech |
GBWIS |
|
X |
1102 |
|
GB |
0061 |
|
Wivenhoe |
GBWIV |
GBCOL |
|
|
|
GB |
0061 |
|
Workington |
GBWOR |
|
X |
0606 |
|
GB |
0061 |
|
Wyre |
GB176 |
GBKWL |
|
|
|
GB |
0061 |
X |
Yelland |
GBYLL |
GBBND |
|
|
|
GB |
|
|
Other — United Kingdom |
GB888 |
|
|
|
|
|
|
|
341 |
341 |
176 |
165 |
|
|
FI |
0320 |
|
Brändö |
FIBRA |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Dragsfjärd |
FIDRA |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Eckerö |
FIECK |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Enonkoski |
FIENK |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Espoo |
FIESP |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Eurajoki |
FIEJO |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Färjsund |
FIFAR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Föglö |
FIFOG |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Förby |
FIFOR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Godby |
FIGDB |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Hamina |
FIHMN |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Hanko |
FIHKO |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Haukipudas |
FIHAU |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Helsinki |
FIHEL |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Houtskär |
FIHOU |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Iisalmi |
FIIIS |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Imatra |
FIIMA |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Iniö |
FIINI |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Inkoo |
FIINK |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Inland Ports |
FI001 |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Isnäs |
FIISN |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Joensuu |
FIJOE |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Joutseno |
FIJOU |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Kalajoki |
FIKJO |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kantvik |
FIKNT |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kaskinen |
FIKAS |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kemi |
FIKEM |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kemiö |
FIKIM |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kitee |
FIKTQ |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Kökar |
FIKKR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kokkola |
FIKOK |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Korppoo |
FIKOR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kotka |
FIKTK |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Koverhar |
FIKVH |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kristiinankaupunki |
FIKRS |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kronvik |
FIKRO |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kumlinge |
FIKUM |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Kuopio |
FIKUO |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Kustavi |
FIKUS |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Langnäs |
FILAN |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
X |
Lappohja |
FILAP |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Lappeenranta |
FILPP |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Loviisa |
FILOV |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Luvia |
FILUV |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Maaninka |
FIMAA |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Mariehamn |
FIMHQ |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Merikarvia |
FIMER |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Mikkeli |
FIMIK |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Naantali |
FINLI |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Nauvo |
FINAU |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Nurmes |
FINUR |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Oulu |
FIOUL |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Parainen |
FIPAR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Pernaja |
FIPER |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Pietarsaari |
FIPRS |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Pohjankuru |
FIPOH |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Pori |
FIPOR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Porvoo |
FIPRV |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Puumala |
FIPUU |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Raahe |
FIRAA |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Rauma |
FIRAU |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Rautaruukki/Raahe |
FIRTR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
X |
Ristiina |
FIRIS |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
X |
Ruotsinpyhtää |
FIRUO |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Rymättylä |
FIRYM |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Salo |
FISAL |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Savonlinna |
FISVL |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Siilinjärvi |
FISII |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Sipoonlahti |
FISIP |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
X |
Sköldvik |
FISKV |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Skogby |
FISKB |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Strömma |
FISTR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
X |
Taalintehdas |
FIDLS |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Taivassalo |
FITVS |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Tammisaari |
FITAI |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Teijo |
FITEI |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Tolkkinen |
FITOK |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Tornio |
FITOR |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Turku |
FITKU |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Uimaharju |
FIUIM |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Uusikaarlepyy |
FIUKP |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Uusikaupunki |
FIUKI |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Vaasa |
FIVAA |
|
X |
|
|
FI |
0320 |
|
Varkaus |
FIVRK |
FI001 |
|
|
|
FI |
0320 |
|
Velkua |
FIVEL |
|
X |
|
|
FI |
|
|
Other — Finland |
FI888 |
|
|
|
|
|
|
|
85 |
85 |
17 |
68 |
|
|
SE |
0301 |
|
Åhus |
SEAHU |
|
X |
51100 |
|
SE |
0301 |
|
Ala |
SEALA |
|
X |
21100 |
|
SE |
0302 |
X |
Älvenäs |
SEALN |
|
X |
71703 |
|
SE |
0302 |
|
Åmål |
SEAMA |
|
X |
71600 |
|
SE |
0301 |
X |
Backviken |
SEBAC |
SELAA |
|
56120 |
|
SE |
0301 |
X |
Bällstaviken |
SEBLV |
|
X |
28143 |
|
SE |
0301 |
X |
Bålsta |
SEBAA |
|
X |
30103 |
|
SE |
0301 |
|
Bergkvara |
SEBEA |
|
X |
40100 |
|
SE |
0301 |
X |
Bergs Oljehamn |
SEBER |
|
X |
28213 |
|
SE |
0302 |
X |
Bohus |
SEBOH |
|
X |
60123 |
|
SE |
0301 |
|
Bollstabruk |
SEBOL |
|
X |
16100 |
|
SE |
0301 |
X |
Borgholm |
SEBOM |
|
X |
40210 |
|
SE |
0302 |
|
Brofjorden Scanraff |
SEBRO |
|
X |
66303 |
|
SE |
0301 |
X |
Bureå |
SEBUR |
SESFT |
|
|
|
SE |
0301 |
X |
Burgsvik |
SEBUV |
|
X |
43910 |
|
SE |
0301 |
X |
Byxelkrok |
SEBYX |
|
X |
40220 |
|
SE |
0301 |
|
Degerhamn |
SEDEG |
|
X |
40300 |
|
SE |
0301 |
X |
Djurön |
SEDJN |
SENRK |
|
37910 |
|
SE |
0301 |
|
Domsjö |
SEDOM |
|
X |
15100 |
|
SE |
0302 |
X |
Donsö |
SEDON |
|
X |
60910 |
|
SE |
0301 |
|
Enköping |
SEENK |
|
X |
30200 |
|
SE |
0301 |
|
Fagerviken |
SEFAK |
|
X |
23910 |
|
SE |
0302 |
|
Falkenberg |
SEFAG |
|
X |
63100 |
|
SE |
0301 |
X |
Fårösund |
SEFSD |
|
X |
43920 |
|
SE |
0302 |
|
Fjällbacka |
SEFJA |
|
X |
67910 |
|
SE |
0301 |
X |
Forsmark |
SEFOR |
|
X |
26923 |
|
SE |
0301 |
|
Gamleby |
SEGAM |
|
X |
38200 |
|
SE |
0301 |
|
Gävle |
SEGVX |
|
X |
22100 |
|
SE |
0302 |
X |
Göta |
SEGOA |
|
X |
68323 |
|
SE |
0302 |
|
Göteborg |
SEGOT |
|
X |
59100 |
|
SE |
0302 |
X |
Grebbestad |
SEGRE |
|
X |
67920 |
|
SE |
0301 |
X |
Grisslehamn |
SEGRH |
|
X |
26990 |
|
SE |
0302 |
X |
Grundsund |
SEGRD |
|
X |
66970 |
|
SE |
0302 |
|
Gruvön (ports) |
SEGRU |
|
X |
7211 |
|
SE |
0301 |
X |
Gunnebo |
SEGUN |
|
X |
38933 |
|
SE |
0301 |
X |
Gustavsberg |
SEGUB |
|
X |
28923 |
|
SE |
0301 |
|
Hallstavik |
SEHAK |
|
X |
26100 |
|
SE |
0302 |
|
Halmstad |
SEHAD |
|
X |
62100 |
|
SE |
0301 |
X |
Haraholmen |
SEHAH |
SEPIT |
|
|
|
SE |
0301 |
|
Hargshamn |
SEHAN |
|
X |
26200 |
|
SE |
0301 |
|
Härnösand |
SEHND |
|
X |
16200 |
|
SE |
0301 |
X |
Hässelbyverket |
SEHBV |
SESTO |
|
28133 |
|
SE |
0301 |
|
Helsingborg |
SEHEL |
|
X |
57100 |
|
SE |
0302 |
|
Höganäs |
SEHOG |
|
X |
58203 |
|
SE |
0301 |
X |
Holmsund |
SEHLD |
SEUME |
|
|
|
SE |
0302 |
X |
Honsater |
SEHON |
|
X |
69100 |
|
SE |
0301 |
|
Hudiksvall |
SEHUV |
SEIGG |
|
20100 |
|
SE |
0302 |
X |
Hunnebostrand |
SEHUN |
|
X |
66940 |
|
SE |
0301 |
|
Husum |
SEHUS |
|
X |
15200 |
|
SE |
0302 |
X |
Hyppeln |
SEHYP |
|
X |
60920 |
|
SE |
0301 |
|
Iggesund |
SEIGG |
|
X |
20200 |
|
SE |
0301 |
X |
Jatterson |
SEJAT |
|
X |
39100 |
|
SE |
0301 |
X |
Kalix |
SEKAX |
|
X |
10901 |
|
SE |
0301 |
|
Kalmar |
SEKLR |
|
X |
40500 |
|
SE |
0301 |
X |
Kappelshamn |
SEKPH |
|
X |
43930 |
|
SE |
0301 |
X |
Kappelskär |
SEKPS |
|
X |
26303 |
|
SE |
0301 |
X |
Karlsborg Axelvik |
SEKXV |
|
X |
10200 |
|
SE |
0301 |
|
Karlshamn |
SEKAN |
|
X |
48100 |
|
SE |
0301 |
|
Karlskrona |
SEKAA |
|
X |
47100 |
|
SE |
0302 |
|
Karlstad |
SEKSD |
|
X |
71300 |
|
SE |
0301 |
|
Klintehamn |
SEKLI |
|
X |
42300 |
|
SE |
0301 |
|
Köping |
SEKOG |
|
X |
32100 |
|
SE |
0301 |
|
Kopparverkshamnen |
SEKVH |
SEHEL |
|
57100 |
|
SE |
0302 |
|
Kristinehamn |
SEKHN |
|
X |
73100 |
|
SE |
0301 |
|
Kubikenborg |
SEKUB |
|
X |
18200 |
|
SE |
0302 |
X |
Kungshamn (ports) |
SEKUN |
|
X |
6693 |
|
SE |
0301 |
X |
Kungsör |
SEKGR |
|
X |
32920 |
|
SE |
0301 |
X |
Kvarnholmen |
SEKVA |
|
X |
28233 |
|
SE |
0301 |
|
Landskrona |
SELAA |
|
X |
56100 |
|
SE |
0302 |
|
Lidköping |
SELDK |
|
X |
69200 |
|
SE |
0302 |
X |
Lilla Edet |
SELED |
|
X |
68333 |
|
SE |
0301 |
|
Limhamn |
SELIM |
SEMMA |
|
55100 |
|
SE |
0301 |
X |
Lomma |
SELOM |
|
X |
55200 |
|
SE |
0301 |
|
Loudden |
SELOU |
SESTO |
|
28263 |
|
SE |
0301 |
|
Luleå |
SELLA |
|
X |
11100 |
|
SE |
0301 |
|
Luleå SSAB |
SENJA |
SELLA |
|
11200 |
|
SE |
0301 |
|
Lugnvik |
SELUG |
|
X |
16400 |
|
SE |
0302 |
|
Lysekil |
SELYS |
|
X |
66100 |
|
SE |
0301 |
|
Malmö |
SEMMA |
|
X |
54100 |
|
SE |
0302 |
|
Mariestad |
SEMAD |
|
X |
69300 |
|
SE |
0301 |
X |
Mönsterås |
SEMON |
SEJAT |
|
|
|
SE |
0301 |
|
Mörbylånga |
SEMOR |
|
X |
40600 |
|
SE |
0302 |
X |
Nol (ports) |
SENOL |
|
X |
601 |
|
SE |
0301 |
|
Nordmaling |
SENOG |
|
X |
14930 |
|
SE |
0301 |
|
Norrköping |
SENRK |
|
X |
37100 |
|
SE |
0301 |
|
Norrsundet |
SENOT |
|
X |
23100 |
|
SE |
0301 |
|
Norrtälje |
SENOE |
|
X |
26400 |
|
SE |
0301 |
|
Nyköping |
SENYO |
|
X |
36200 |
|
SE |
0301 |
|
Nynäshamn |
SENYN |
|
X |
29100 |
|
SE |
0301 |
|
Nynäshamn Oljehamn |
SE131 |
SENYN |
|
29200 |
|
SE |
0301 |
X |
Obbola |
SEOBB |
SEUME |
|
14300 |
|
SE |
0302 |
X |
Öckerö |
SEOCO |
|
X |
60980 |
|
SE |
0301 |
X |
Öregrund |
SEOGR |
|
X |
26910 |
|
SE |
0301 |
|
Örnsköldsvik |
SEOER |
|
X |
15400 |
|
SE |
0301 |
|
Ortviken |
SEORT |
SESDL |
|
18300 |
|
SE |
0301 |
|
Oskarshamn |
SEOSK |
|
X |
39300 |
|
SE |
0301 |
|
Ostrand |
SEOST |
|
X |
19300 |
|
SE |
0302 |
|
Otterbäcken |
SEOTT |
|
X |
73200 |
|
SE |
0301 |
|
Oxelösund |
SEOXE |
|
X |
36500 |
|
SE |
0301 |
X |
Oxelösund SSAB |
SE134 |
SEOXE |
|
36500 |
|
SE |
0301 |
|
Piteå |
SEPIT |
|
X |
12100 |
|
SE |
0301 |
X |
Ronehamn |
SERNH |
|
X |
42400 |
|
SE |
0301 |
|
Ronneby |
SERNB |
|
X |
48300 |
|
SE |
0301 |
X |
Rönnskär |
SEROR |
SESFT |
|
|
|
SE |
0301 |
|
Rundvik |
SERUV |
|
X |
14400 |
|
SE |
0302 |
X |
Säffle |
SESAF |
|
X |
71803 |
|
SE |
0301 |
X |
Sandarne |
SESAE |
SESOO |
|
21400 |
|
SE |
0301 |
|
Simrishamn |
SESIM |
|
X |
52100 |
|
SE |
0302 |
X |
Skattkärr |
SESKT |
|
X |
71963 |
|
SE |
0301 |
|
Skellefteå |
SESFT |
|
X |
13200 |
|
SE |
0301 |
X |
Skelleftehamn |
SESKE |
SESFT |
|
|
|
SE |
0302 |
X |
Skoghall |
SESKO |
|
X |
71503 |
|
SE |
0301 |
|
Skutskär |
SESSR |
|
X |
23200 |
|
SE |
0301 |
|
Slite Handelshamn |
SESLI |
|
X |
42500 |
|
SE |
0301 |
|
Slite Industrihamn |
SE139 |
SESLI |
|
42600 |
|
SE |
0301 |
|
Söderhamn |
SESOO |
|
X |
21200 |
|
SE |
0301 |
|
Södertälje |
SESOE |
|
X |
35200 |
|
SE |
0301 |
|
Sölvesborg |
SESOL |
|
X |
50100 |
|
SE |
0301 |
|
Söråker |
SESOR |
|
X |
18800 |
|
SE |
0302 |
|
Stenungsund (Ports) |
SESTE |
|
X |
61000 |
|
SE |
0301 |
|
Stockholm |
SESTO |
|
X |
27100 |
|
SE |
0301 |
|
Stockvik |
SESTK |
|
X |
18400 |
|
SE |
0301 |
X |
Storugns |
SESUS |
|
X |
42703 |
|
SE |
0301 |
|
Strängnäs |
SESTQ |
|
X |
33100 |
|
SE |
0302 |
|
Strömstad |
SESMD |
|
X |
67100 |
|
SE |
0301 |
X |
Stugsund |
SESTU |
SESOO |
|
|
|
SE |
0301 |
|
Sundsvall |
SESDL |
|
X |
18500 |
|
SE |
0302 |
X |
Surte |
SESUR |
|
X |
60163 |
|
SE |
0301 |
X |
Töre |
SETOE |
|
X |
10400 |
|
SE |
0301 |
|
Trelleborg |
SETRG |
|
X |
53100 |
|
SE |
0302 |
|
Trollhättan (Ports) |
SETHN |
|
X |
681, 688 |
|
SE |
0301 |
|
Tunadal |
SETUN |
|
X |
19100 |
|
SE |
0302 |
|
Uddevalla |
SEUDD |
|
X |
65100 |
|
SE |
0301 |
|
Umeå |
SEUME |
|
X |
14500 |
|
SE |
0301 |
X |
Uppsala |
SEUPP |
|
X |
30400 |
|
SE |
0301 |
|
Utansjö |
SEUTA |
|
X |
16700 |
|
SE |
0301 |
|
Vaja |
SEVAJ |
|
X |
16800 |
|
SE |
0301 |
X |
Valdemarsvik |
SEVAK |
|
X |
37940 |
|
SE |
0301 |
|
Vallvik |
SEVAL |
|
X |
21300 |
|
SE |
0302 |
|
Vänersborg (Ports) |
SEVAN |
|
X |
68200 |
|
SE |
0302 |
|
Varberg |
SEVAG |
|
X |
64100 |
|
SE |
0302 |
X |
Vargön |
SEVGN |
|
X |
68963 |
|
SE |
0301 |
|
Västerås |
SEVST |
|
X |
31100 |
|
SE |
0301 |
|
Västervik |
SEVVK |
|
X |
38200 |
|
SE |
0301 |
X |
Verkebäck |
SEVER |
|
X |
38210 |
|
SE |
0301 |
|
Visby |
SEVBY |
|
X |
43100 |
|
SE |
0301 |
|
Vivstavarv |
SEVIV |
|
X |
19200 |
|
SE |
0302 |
|
Wallhamn |
SEWAL |
|
X |
61100 |
|
SE |
0301 |
|
Ystad |
SEYST |
|
X |
52200 |
|
SE |
|
|
Other — Sweden |
SE888 |
|
|
|
|
|
|
|
149 |
149 |
21 |
128 |
|
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
230 |
32000L0030
|
L 203/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 2000/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 6 iunie 2000
privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (7) literele (c) și (d),
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat (3),
întrucât:
|
(1) |
Intensificarea traficului rutier pune tuturor statelor membre probleme de natură și de importanță similare în materie de siguranță și de mediu. |
|
(2) |
În interesul siguranței rutiere, al protecției mediului și al unei concurențe echitabile, vehiculele utilitare trebuie utilizate numai dacă sunt întreținute astfel încât să mențină un nivel ridicat de respectare a reglementărilor tehnice. |
|
(3) |
În temeiul Directivei 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la controlul tehnic al autovehiculelor și al remorcilor acestora (4), vehiculele utilitare sunt supuse în fiecare an unui control tehnic efectuat de un organism autorizat. |
|
(4) |
Articolul 4 din Directiva 94/12/CE (5) prevede o abordare pe mai multe direcții a aspectelor costuri/eficiență ale măsurilor care vizează reducerea poluării în transportul rutier. Programul european „Auto-oil I” a integrat această abordare, oferindu-ne o evaluare obiectivă a ansamblului celor mai eficiente măsuri în domeniul tehnologiei vehiculelor, calității carburanților, controlului și întreținerii, precum și măsuri fără caracter tehnic pentru reducerea emisiilor în transportul rutier. |
|
(5) |
Ținând cont de această abordare, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Directiva 98/70/CE (6) privind ameliorarea calității carburanților și, în vederea stabilirii unor norme de emisie mai stricte, Directiva 98/69/CE (7) pentru autoturismele proprietate personală și vehiculele utilitare ușoare, precum și Directiva 1999/96/CE (8) pentru vehicule grele de marfă. |
|
(6) |
Prezenta directivă se înscrie în aceeași abordare. Totuși, este mai eficient din punctul de vedere al protecției mediului să nu se procedeze în această etapă la măsuri de consolidare a normelor referitoare la controlul tehnic prevăzute în Directiva 96/96/CE, ci să se instituie controale tehnice rutiere pentru a se asigura aplicarea acestei directive pe toată durata anului. |
|
(7) |
Un control tehnic anual este considerat insuficient pentru a garanta că vehiculele utilitare se mențin conforme cu reglementarea tehnică pe toată durata anului. |
|
(8) |
Punerea eficientă în practică a controalelor tehnice rutiere suplimentare și selective constituie o măsură importantă și rentabilă prin care se poate controla nivelul de întreținere a vehiculelor utilitare aflate în circulație. |
|
(9) |
Controalele tehnice rutiere trebuie efectuate fără nici o discriminare în ceea ce privește naționalitatea conducătorului auto, țara de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului utilitar. |
|
(10) |
Metoda de selectare a vehiculelor utilitare supuse controalelor trebuie să se bazeze pe o abordare selectivă care acordă o importanță deosebită identificării vehiculelor susceptibile a fi prost întreținute, îmbunătățind astfel eficiența aplicării de către autorități a controalelor și reducând la minim costurile și întârzierile provocate conducătorilor auto și întreprinderilor. |
|
(11) |
În cazul unor defecțiuni grave constatate la vehiculul controlat, se poate prevedea posibilitatea de a solicita autorităților competente ale statului membru de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului să adopte măsurile necesare și să informeze statul membru solicitant asupra măsurilor adoptate. |
|
(12) |
Măsurile necesare pentru aplicarea prezentei directive sunt adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a modalităților de exercitare a competențelor executive conferite Comisiei (9). |
|
(13) |
Conform principiului subsidiarității și principiului proporționalității astfel cum sunt enunțate în articolul 5 din tratat, obiectivele acțiunii vizate, și anume instituirea unui regim de control tehnic rutier pentru vehiculele utilitare care circulă în Comunitate, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre și, din rațiuni de amploare a acțiunii, pot fi îndeplinite mai bine la nivel comunitar. Prezenta directivă nu depășește cadrul necesar atingerii acestor obiective. |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
(1) În scopul ameliorării siguranței rutiere și a mediului, prezenta directivă vizează să asigure o respectare mai strictă de către vehiculele utilitare aflate în circulație pe teritoriul Comunității a anumitor condiții tehnice prevăzute în Directiva 96/96/CE.
(2) Prezenta directivă definește anumite condiții de realizare a controalelor tehnice rutiere la vehiculele utilitare care circulă pe teritoriul Comunității.
(3) Fără a aduce atingere reglementărilor comunitare, dispozițiile prezentei directive nu restrâng în nici un fel dreptul statelor membre de a efectua controale care nu sunt prevăzute în prezenta directivă, precum și de a controla alte aspecte ale transportului rutier, în special cele referitoare la vehiculele utilitare. Totodată, nu există impedimente pentru statele membre, în momentul efectuării unor controale care depășesc cadrul de aplicare a prezentei directive, să verifice punctele enumerate în anexa I în alte locuri decât pe drumurile publice.
Articolul 2
În înțelesul prezentei directive:
(a)
(b)
(c)
Articolul 3
(1) Fiecare stat membru întreprinde controale tehnice rutiere suficiente pentru a aduce la îndeplinire obiectivele precizate în articolul 1 referitoare la vehiculele utilitare care intră sub incidența prezentei directive, ținând cont de regimul național aplicat vehiculelor prin Directiva 96/96/CE.
(2) Controalele tehnice rutiere sunt realizate fără discriminări privind naționalitatea conducătorului auto, țara de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului utilitar și ținând cont de necesitatea reducerii la minim a costurilor și întârzierilor provocate conducătorilor auto sau întreprinderilor.
Articolul 4
(1) Controlul tehnic comportă un element, două sau ansamblul următoarelor elemente:
|
(a) |
verificarea vizuală a stării de întreținere a vehiculului utilitar în momentul opririi; |
|
(b) |
verificarea fișei de revizie tehnică rutieră menționată la articolul 5, de dată recentă, sau un control al documentelor care atestă respectarea reglementării tehnice pentru vehicule, cu precădere pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație în unul din statele membre, verificarea documentului care atestă că vehiculul utilitar a fost supus unui control tehnic obligatoriu, în conformitate cu Directiva 96/96/CE; |
|
(c) |
un control axat pe identificarea viciilor de întreținere. Acest control vizează unul, mai multe sau totalitatea punctelor de control enumerate în lista care figurează în anexa I punctul 10. |
(2) Controlul dispozitivelor de frânare și emisie a gazelor de eșapament se efectuează conform procedeelor prevăzute în anexa II.
(3) Inspectorul, înainte de a trece la verificările prevăzute la punctele enumerate în lista din anexa I punctul 10, ia în considerare ultimul certificat de control tehnic și/sau ultimul raport de revizie tehnică rutieră, eventual prezentat(e) de conducătorul auto.
Inspectorul mai poate lua în considerare oricare alt certificat de siguranță eliberat de un organism autorizat prezentat, dacă este cazul, de conducătorul auto.
Dacă certificatele și/sau rapoartele menționate mai sus fac dovada unei revizii efectuate în ultimele trei luni pentru unul din punctele enumerate în lista din anexa I punctul 10, punctul respectiv nu va mai fi supus controlului, decât în cazul unei defecțiuni și/sau neconcordanțe vizibile.
Articolul 5
(1) Raportul de control tehnic rutier privind inspecția menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (c) este întocmit de autoritatea sau inspectorul care a efectuat controlul. Modelul raportului figurează în anexa I și cuprinde la punctul 10 o listă cu punctele care fac obiectul controlului. Autoritatea sau inspectorul bifează rubricile corespunzătoare. Raportul se predă conducătorului vehiculului utilitar.
(2) Dacă autoritatea sau inspectorul estimează că amploarea viciilor de întreținere a vehiculului utilitar poate comporta riscuri de siguranță a traficului de natură să justifice, în special pentru sistemul de frânare, un control mai aprofundat, vehiculul utilitar poate fi supus unui control mai amănunțit într-un centru de revizie situat în apropiere, desemnat de statul membru, conform articolului 2 din Directiva 96/96/CE.
Utilizarea unui asemenea vehicul poate fi interzisă până la remedierea viciilor cu potențial de risc, dacă devine evident că vehiculul utilitar reprezintă un risc important pentru pasagerii săi sau pentru alți participanți la traficul rutier, fie în urma controlului tehnic menționat la articolul 4 alineatul (1), fie în urma unui control mai aprofundat menționat la primul paragraf din prezentul alineat.
Articolul 6
La fiecare doi ani, până la 31 martie, statele membre transmit Comisiei informațiile colectate referitoare la cei doi ani anteriori cu privire la numărul de vehicule utilitare verificate, clasificate pe categorii în conformitate cu anexa I punctul 6 și pe țări de înmatriculare, precum și la punctele verificate și defecțiunile constatate, pe baza anexei I punctul 10.
Prima transmitere de informații va acoperi o perioadă de doi ani începând cu 1 ianuarie 2003.
Comisia comunică aceste informații Parlamentului European.
Articolul 7
(1) Statele membre își acordă sprijin reciproc în aplicarea prezentei directive. Ele își comunică în special numele serviciului/serviciilor competent(e) să efectueze controalele, precum și numele persoanelor de contact.
(2) Defecțiunile grave ale unui vehicul utilitar aflat în proprietatea unui nerezident, cu precădere cele care au atras după sine suspendarea utilizării, trebuie semnalate autorităților competente ale statului membru de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului pe baza modelului de raport de control care figurează în anexa I, fără a aduce atingere dreptului de urmărire în conformitate cu legislația în vigoare în statul membru pe teritoriul căruia s-a constatat defecțiunea.
Fără a aduce atingere articolului 5, autoritățile competente ale statului membru în care s-a constatat o defecțiune gravă la un vehicul utilitar aparținând unui nerezident pot cere autorităților competente ale statului de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului să fie luate măsurile adecvate împotriva contravenientului, de exemplu supunerea vehiculului la un nou control tehnic.
Autoritățile cărora le-a fost adresată cererea comunică autorităților competente ale statului membru în care s-au constatat defecțiunile vehiculului utilitar măsurile adoptate împotriva contravenientului.
Articolul 8
Modificările necesare pentru punerea în aplicare a anexei I sau pentru alinierea la progresul tehnic a normelor tehnice definite în anexa II se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9 alineatul (2).
Cu toate acestea, respectivele modificări nu trebuie să ducă la extinderea domeniului de aplicare al prezentei directive.
Articolul 9
(1) Comisia este sprijinită de „comitetul pentru aliniere la progresul tehnic” instituit prin articolul 8 din Directiva 96/96/CE.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 6 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8.
Perioada prevăzută în articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este stabilită la trei luni.
(3) Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.
Articolul 10
Statele membre stabilesc un sistem de sancțiuni aplicabile în cazul în care conducătorul auto sau angajatorul nu respectă exigențele tehnice supuse controlului în temeiul prezentei directive.
Acestea adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta aplicarea sancțiunilor respective. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante.
Articolul 11
La cel mult un an de la primirea din partea statelor membre a informațiilor menționate la articolul 6, Comisia prezintă Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive, însoțit de un rezumat al rezultatelor obținute.
Primul raport acoperă o perioadă de doi ani, începând cu 1 ianuarie 2003.
Articolul 12
(1) Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma la prezenta directivă înainte de 10 august 2002. Ele informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
(2) Când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o atare trimitere la data publicării lor oficiale. Modalitățile de realizare a acestei trimiteri sunt hotărâte de statele membre.
(3) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 13
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 14
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 6 iunie 2000.
Pentru Parlamentul European
Președintele
N. FONTAINE
Pentru Consiliu
Președintele
E. FERRO RODRIGUES
(1) JO C 190, 18.6.1998, p. 10 și
(2) JO C 407, 28.12.1998, p. 112.
(3) Avizul Parlamentului European din 9 februarie 1999 (JO C 150, 28.5.1999, p. 27), confirmat la 16 septembrie 1999, Poziția comună a Consiliului din 2 decembrie 1999 (JO C 29, 1.2.2000, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 14 martie 2000 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 13 aprilie 2000.
(4) JO L 46, 17.2.1997, p. 1, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/52/CE a Comisiei (JO L 142, 5.6.1999, p. 26).
(5) Directiva 94/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 privind măsurile ce se adoptă împotriva poluării aerului cu emisiile autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/220/CEE (JO L 100, 19.4.1994, p. 42).
(6) Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a carburanților și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).
(7) Directiva 98/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind măsurile de adoptat împotriva poluării aerului cu emisii ale autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/220/CEE (JO L 350, 28.12.1998, p. 1).
(8) Directiva 1999/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile ce se adoptă împotriva emisiilor de gaze poluante și de particule poluante provenind de la motoarele cu aprindere prin compresie destinate propulsiei vehiculelor și emisiilor de gaze poluante provenind de la motoarele cu aprindere comandată care funcționează cu gaze naturale sau cu gaze de petrol lichefiat și destinate pentru propulsia vehiculelor și de modificare a Directivei 88/77/CEE a Consiliului (JO L 44, 16.2.2000, p. 1).
(9) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
ANEXA I
ANEXA II
MODALITĂȚI DE TESTARE ȘI/SAU CONTROL AL DISPOZITIVELOR DE FRÂNARE ȘI AL EMISIILOR DE GAZE DE EȘAPAMENT
1. Condiții specifice referitoare la dispozitivele de frânare
Fiecare parte a sistemului de frânare și modul său de funcționare trebuie să fie menținute în perfectă stare de funcționare și corect reglate.
Frânele vehiculului trebuie să îndeplinească următoarele funcții de frânare:
|
(a) |
pentru vehiculele cu motor și remorcile și semiremorcile lor, o frână de serviciu capabilă să încetinească vehiculul într-un mod sigur, rapid și eficient, indiferent de natura încărcăturii și de gradul de înclinare a drumului pe care circulă; |
|
(b) |
pentru vehiculele cu motor și remorcile și semiremorcile lor, o frână de mână capabilă să mențină vehiculul pe loc, indiferent de natura încărcăturii și de gradul de înclinare a drumului pe care circulă. |
2. Condiții specifice referitoare la emisiile de gaze de eșapament
2.1. Vehicule echipate cu motoare cu aprindere comandată (benzină)
|
(a) |
Când emisiile nu sunt controlate printr-un sistem de reglare perfecționat precum un catalizator cu trei căi și o sondă lambda:
|
|
(b) |
Când emisiile sunt controlate printr-un sistem de reglare perfecționat precum un catalizator cu trei căi și o sondă lambda:
|
2.2. Vehicule echipate cu motoare cu aprindere prin compresie (Diesel)
Măsurarea densității fumului în accelerație liberă (motor debreiat, de la viteza de ralanti la viteza de întrerupere a alimentației). Nivelul de concentrație nu trebuie să depășească, conform Directivei 72/306/CEE (2), următoarele valori ale limitelor coeficientului de absorbție:
|
— |
motoare Diesel cu aspirație naturală: 2,5 m -1 |
|
— |
motoare Diesel turbocompresate: 3,0 m –1 |
sau valori echivalente dacă se folosește un alt tip de aparat decât cel care îndeplinește aceste exigențe.
Aceste dispoziții nu se aplică vehiculelor care sunt înmatriculate sau puse în circulație pentru prima dată înainte de 1 ianuarie 1980.
2.3. Aparate de control
Emisiile de gaze ale vehiculelor sunt controlate cu aparate care permit să se determine cu precizie dacă sunt respectate valorile limită indicate sau menționate de constructor.
(1) Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva poluării atmosferei de către emisiile de gaze ale autovehiculelor (JO L 76, 6.4.1970, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 1999/102/CE a Comisiei (JO L 334, 28.12.1999, p. 43).
(2) Directiva 72/306/CEE a Consiliului din 2 august 1972 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva poluării atmosferei de către emisiile provenind de la motoarele Diesel destinate propulsiei vehiculelor (JO L 190, 20.8.1972, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/20/CE a Comisiei (JO L 125, 16.5.1997, p. 2).
|
07/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
238 |
32000L0056
|
L 237/45 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 2000/56/CE A COMISIEI
din 14 septembrie 2000
de modificare a Directivei 91/439/CEE a Consiliului privind permisele de conducere
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisul de conducere (1), modificată ultima dată de Directiva 97/26/CE (2), în special articolul 7a alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Lista codurilor comunitare armonizate, astfel cum este descrisă în anexele I si Ia la Directiva 91/439/CEE, trebuie adaptată. |
|
(2) |
Lista codurilor comunitare armonizate necesită precizări complementare, dat fiind progresul științific și tehnic care a intervenit în domeniu și experiența practică adițională dobândită cu ocazia adaptărilor anterioare. |
|
(3) |
Este necesar să se revizuiască cerințele minime aplicabile examenelor de conducere, astfel cum au fost stabilite în anexa II la Directiva 91/439/CEE, în lumina progresului științific și tehnic din domeniu. |
|
(4) |
Revizuirea anexei II este necesară în vederea continuării armonizării examenelor de conducere în Comunitate și conformării cerințelor aplicabile examenelor cu exigențele circulației auto actuale. Este necesar să se instituie criteriile de evaluare aplicabile pentru examenul practic, cu scopul unei mai bune armonizări. |
|
(5) |
Revizuirea anexei II are ca obiectiv direct ameliorarea securității rutiere. Se impune, în consecință, scoaterea în evidență a cerințelor minime aplicabile la examenul teoretic și practic. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului pentru permisul de conducere, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 91/439/CEE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexele I și Ia se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă. |
|
2. |
Anexa II se înlocuiește cu textul care figurează la anexa II la prezenta directivă. |
Articolul 2
(1) Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până cel târziu la 30 septembrie 2003. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
Când statele membre adoptă aceste dispoziții, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere în momentul publicării oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor principale de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 14 septembrie 2000.
Pentru Comisie
Loyola DE PALACIO
Vicepreședinte
(1) JO L 237, 24.8.1991, p. 1.
(2) JO L 150, 7.6.1997, p. 41.
ANEXA I
La anexa I punctul 2 de la pagina 4 a permisului și la anexa Ia punctul 2 de la pagina 2, litera (a) rubrica 12, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:
|
„— |
codurile 01-99: coduri comunitare armonizate CONDUCĂTORUL AUTO (motive medicale) 01. Corecția și/sau protecția vederii
02. Proteză auditivă/aparat auditiv
03. Proteză/ortheză pentru membre
05. Conducere cu restricție (indicarea subcodului obligatoriu, conducere supusă restricțiilor din motive medicale)
ADAPTĂRI ALE VEHICULULUI 10. Cutie de viteze adaptată
15. Ambreiaj adaptat
20. Mecanisme de frânare adaptate
25. Mecanisme de accelerație adaptate
30. Mecanisme de frânare și de accelerație combinate adaptate
35. Dispozitive de comandă adaptate
40. Direcție adaptată
42. Oglindă (oglinzi) retrovizoare modificată(e)
43. Scaun modificat pentru conducător auto
44. Modificări ale motocicletelor (subcod obligatoriu)
45. Numai motocicletă cu ataș 50. Limitat la un vehicul/număr de șasiu specific (număr de identificare al vehiculului, NIV) 51. Limitat la un vehicul/placă de înmatriculare specific(ă) (număr de înmatriculare a vehiculului, NÎV) PROBLEME ADMINISTRATIVE 70. Schimbarea permisului nr.… eliberat de…(semn distinctiv UE/ONU în cazul unei țări terțe, de ex.: 70.0123456789.NL) 71. Duplicatul permisului nr.…(semn distinctiv UE/ONU în cazul unei țări terțe, de ex.: 71.987654321.HR) 72. Limitat la vehiculele din categoria A cu o capacitate cilindrică maximă de 125 cm3 și o putere maximă de 11 KW(A1) 73. Limitat la vehiculele din categoria B cu trei sau patru roți și motor (B1) 74. Limitat la vehiculele din categoria C a căror masă maximă autorizată nu depășește 7 500 kg (C1) 75. Limitat la vehiculele din categoria D care nu au mai mult de 16 locuri pe scaune în afara locului conducătorului auto (D1) 76. Limitat la vehiculele din categoria C, a căror masă maximă autorizată nu depășește 7 500 kg (C1), cuplate la o remorcă a cărei masă maximă autorizată depășește 750 kg, cu condiția ca masa totală maximă autorizată să nu depășească 12 000 kg, și ca masa maximă autorizată a remorcii să nu depășească masa vehiculului de tractare gol (C1 + E) 77. Limitat la vehiculele din categoria D care nu au mai mult de 16 locuri pe scaune în afara locului conducătorului auto (D1), cuplate la o remorcă a cărei masă maximă autorizată depășește 750 kg, cu condiția ca (a), masa totală maximă autorizată, să nu depășească 12 000 kg și ca masa maximă autorizată a remorcii să nu depășească masa vehiculului de tractare gol și (b) remorca să nu fie folosită pentru transportul de călători (D1 + E) 78. Limitat la vehiculele cu schimbător automat de viteze (Directiva 91/439/CEE, anexa II punctul 8.1.1 al doilea paragraf) 79. (…) Limitat la vehiculele care îndeplinesc condițiile indicate între paranteze, în contextul aplicării articolului 10, alineatul (1), din directivă 90.01: la stânga 90.02: la dreapta 90.03: stânga 90.04: dreapta 90.05: mână 90.06: picior 90.07: utilizabil” |
ANEXA II
ANEXA II
1. CERINȚE MINIME PENTRU EXAMENELE DE CONDUCERE AUTO
Statele membre vor lua măsurile necesare pentru a se asigura că viitorii conducători auto posedă efectiv cunoștințele, deprinderile și comportamentul legate de conducerea unui autovehicul. Examenul instituit în acest scop trebuie să includă:
|
— |
o probă de verificare a cunoștințelor și |
|
— |
o probă de verificare a deprinderilor și a comportamentului. |
Condițiile în care acest examen trebuie să se desfășoare sunt enumerate mai jos.
A. PROBA DE VERIFICARE A CUNOȘTINȚELOR
1. Formă
Forma va fi aleasă în așa fel încât să ofere posibilitatea candidatului de a demonstra că posedă cunoștințele referitoare la materiile enunțate la punctele 2-4.
Orice candidat la o categorie de permis care este deja titular al unei alte categorii poate fi dispensat de dispozițiile comune prevăzute la punctele 2-4 din prezenta anexă.
2. Conținutul probei cu privire la toate categoriile de vehicule
Proba se referă obligatoriu la fiecare din punctele enumerate în temele următoare, conținutul și forma fiind lăsate la inițiativa fiecărui stat membru.
|
2.1.1. |
Dispozițiile legale în materie de circulație rutieră:
|
|
2.1.2. |
Conducătorul auto:
|
|
2.1.3. |
Drumul:
|
|
2.1.4. |
Ceilalți participanți la trafic:
|
|
2.1.5. |
Reglementare generală și diverse:
|
|
2.1.6. |
Precauții care trebuie luate la părăsirea vehiculului |
|
2.1.7. |
Elemente mecanice legate de securitatea conducerii auto: posibilitatea de a detecta defecțiunile cele mai curente care pot afecta mai ales sistemul de direcție, de suspensie, de frânare, cauciucurile, farurile și semnalizatoarele, ochii de pisică, oglinzile retrovizoare, spălătoarele și ștergătoarele de parbriz, sistemul de eșapament, centurile de siguranță și claxonul. |
|
2.1.8. |
Echipamentele de siguranță ale vehiculelor, mai ales folosirea centurilor de siguranță, și echipamentele de siguranță pentru copii. |
|
2.1.9. |
Regulile de folosire a vehiculului referitoare la protecția mediului înconjurător (folosirea corespunzătoare a sistemului de avertizare sonoră, consumul moderat de carburant, limitarea emisiilor de gaze poluante etc.). |
3. Dispoziții specifice cu privire la categoriile A și A1
Verificarea obligatorie a cunoștințelor generale cu privire la:
|
3.1.1. |
folosirea echipamentelor de protecție, cum ar fi mănușile, cizmele, îmbrăcămintea și casca; |
|
3.1.2. |
vizibilitatea motocicliștilor pentru ceilalți participanți la trafic; |
|
3.1.3. |
riscurile legate de diferitele condiții de circulație indicate mai sus, acordând atenție și porțiunilor alunecoase de șosea, cum ar fi gurile de canal, marcajele rutiere de tipul liniilor și săgeților, șinele de tramvai; |
|
3.1.4. |
elementele mecanice legate de siguranța conducerii auto, așa cum s-a indicat mai sus, acordând atenție și comutatorului pentru oprire de urgență, nivelului de ulei și curelei de transmisie. |
4. Dispoziții specifice cu privire la categoriile C, C + E, C1, C1 + E, D, D + E, D1 și D1 + E
Verificarea obligatorie a cunoștințelor generale privind:
|
4.1.1. |
regulile referitoare la timpii de conducere și perioadele de repaus în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (1); utilizarea dispozitivului de înregistrare prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului (2); |
|
4.1.2. |
regulile referitoare la tipul de transport: mărfuri sau călători; |
|
4.1.3. |
documentele referitoare la vehicul și la transport necesare pentru transportul național și internațional de mărfuri și călători; |
|
4.1.4. |
comportamentul care trebuie adoptat în caz de accident; cunoașterea măsurilor care trebuie luate după un accident sau un eveniment analog, mai ales a intervențiilor precum evacuarea pasagerilor, cât și cunoștințele de bază în materie de prim ajutor; |
|
4.1.5. |
măsurile de precauție care trebuie luate la scoaterea și înlocuirea roților; |
|
4.1.6. |
regulile cu privire la masa și dimensiunea vehiculelor; reguli cu privire la dispozitivele de limitare a vitezei; |
|
4.1.7. |
tulburarea vizibilității generată conducătorului auto și celorlalți participanți la trafic de caracteristicile vehiculului; |
|
4.1.8. |
citirea unei hărți rutiere, planificarea unui itinerar, inclusiv folosirea sistemelor de navigație electronice (facultativ); |
|
4.1.9. |
factorii de securitate cu privire la încărcătura vehiculului: verificarea încărcăturii (stivuire și fixare), dificultăți legate de anumite tipuri de încărcătură (de ex. lichide, încărcături suspendate…), încărcarea și descărcarea mărfurilor și folosirea materialului de încărcare (numai pentru categoriile C, C + E, C1 și C1 + E); |
|
4.1.10. |
responsabilitatea conducătorului auto în ceea ce privește transportul pasagerilor; confortul și siguranța călătorilor; transportul copiilor; controalele necesare înaintea plecării; toate tipurile de autobuze ar trebui să fie abordate în proba de verificare a cunoștințelor (autobuze destinate transportului public, autocare, autobuze de dimensiuni speciale etc.) (numai pentru categoriile D, D + E, D1, D1 + E) |
Verificarea obligatorie a cunoștințelor generale privind următoarele dispoziții adiționale, referitoare la categoriile C, C + E, D și D + E:
|
4.2.1. |
principiile de construcție și de funcționare ale următoarelor elemente: motoare cu combustie internă, fluide (de ex. uleiul de motor, lichidul de răcire, lichidul pentru spălătorul de parbriz), circuitul carburantului, circuitul electric, sistem de aprindere, sistem de transmisie (ambreiaj, cutie de viteze etc.); |
|
4.2.2. |
lubrifiere și protecție antigel; |
|
4.2.3. |
principiile de construcție, de instalare, de bună folosire și întreținere a cauciucurilor; |
|
4.2.4. |
principiile tipurilor, funcționării, pieselor principale, atașării, utilizării și întreținerii atente a garniturilor de frână și a dispozitivelor de limitare a vitezei; |
|
4.2.5. |
principiile tipurilor, funcționării, pieselor principale, atașării, utilizării și întreținerii atente a dispozitivelor de cuplare (numai pentru categoriile C + E, D + E); |
|
4.2.6. |
metode pentru detectarea cauzelor de producere a penelor; |
|
4.2.7. |
întreținerea preventivă a vehiculelor și reparațiile curente necesare; |
|
4.2.8. |
responsabilitatea conducătorului în ceea ce privește recepția, transportul și livrarea mărfurilor, conform condițiilor convenite (numai pentru categoriile C, C + E). |
B. PROBA DE VERIFICARE A DEPRINDERILOR ȘI COMPORTAMENTULUI
5. Vehiculul și echipamentele acestuia
5.1. Conducerea unui vehicul echipat cu schimbător de viteze manual este condiționată de reușita la o probă de verificare a deprinderilor și comportamentului, care are loc la bordul unui vehicul echipat cu schimbător de viteze manual.
În cazul în care candidatul trece proba de verificare a deprinderilor și comportamentului pe un vehicul echipat cu schimbător de viteze automat, acest lucru va fi indicat pe orice permis de conducere eliberat pe baza unui astfel de examen. Orice permis care prevede această mențiune va putea fi utilizat numai pentru conducerea unui vehicul echipat cu schimbător de viteze automat.
Se înțelege prin «vehicul echipat cu schimbător de viteze automat» un vehicul în care doar o acțiune asupra accelerației sau frânei poate determina demultiplicarea între motor și roți.
5.2. Vehiculele utilizate pentru probele de verificare a deprinderilor și comportamentului trebuie să corespundă criteriilor minime enumerate mai jos. Statele membre pot prevedea cerințe mai severe sau adăuga alte criterii.
Categoria A:
|
— |
accesul progresiv [articolul 6, alineatul (1), litera (b), prima liniuță, prima teză]: motocicleta fără ataș cu o capacitate cilindrică mai mare de 120 cm3 și care atinge o viteză de cel puțin 100 km/h; |
|
— |
acces direct [articolul 6, alineatul (1), litera (b), prima liniuță, a doua teză]: motocicletă fără ataș cu o putere de cel puțin 35 kW. |
Subcategoria A1:
|
|
Motocicletă fără ataș cu o capacitate cilindrică de cel puțin 75 cm3. |
Categoria B:
|
|
Vehicul de categoria B cu 4 roți și care trebuie să atingă o viteză de cel puțin 100 km/h. |
Categoria B + E:
|
|
Ansamblu format dintr-un vehicul de examen din categoria B și dintr-o remorcă cu masă maximă autorizată de cel puțin 1 000 kg, care atinge o viteză de cel puțin 100 km/h și care nu intră în categoria B; compartimentul pentru mărfuri al remorcii trebuie să consiste dintr-o caroserie de tip închis cel puțin la fel de lată și de înaltă ca și vehiculul; caroseria închisă poate fi și ușor mai puțin lată decât vehiculul, cu condiția ca vizibilitatea spre spate să nu fie posibilă decât cu ajutorul oglinzilor retrovizoare exterioare ale autovehiculului; remorca trebuie să aibă o greutate reală de minimum 800 kg. |
Subcategoria B1:
|
|
Autovehicul cu trei sau patru roți care poate atinge o viteză de cel puțin 60 km/h. |
Categoria C:
|
|
Vehicul din categoria C a cărui masă maximă autorizată este de cel puțin 12 000 kg, lungimea de cel puțin 8 metri, lățimea de cel puțin 2,40 m și care atinge o viteză de cel puțin 80 km/h, este echipat cu ABS și cu o cutie de viteze cu cel puțin 8 trepte de mers înainte și cu un dispozitiv de înregistrare a vitezei conform Regulamentului (CEE) nr. 3821/85; compartimentul pentru mărfuri trebuie să consiste dintr-o caroserie de tip închis, cel puțin la fel de largă și de înaltă ca și cabina; vehiculul trebuie să aibă o greutate reală de minimum 10 000 kg. |
Categoria C + E:
|
|
Un vehicul articulat sau un ansamblu format dintr-un vehicul de examen din categoria C și o remorcă de o lungime de cel puțin 7,5 m; vehiculul articulat și ansamblul trebuie să aibă împreună o masă totală maximă autorizată de cel puțin 20 000 kg, o lungime de cel puțin 14 m și o lățime de cel puțin 2,40 m, să atingă o viteză de cel puțin 80 km/h, să fie echipate cu ABS și să aibă o cutie de viteze cu cel puțin 8 rapoarte de mers înainte și un dispozitiv de înregistrare a vitezei conform cu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85; compartimentul pentru mărfuri trebuie să consiste dintr-o caroserie de tip închis, cel puțin la fel de lată și de înaltă ca și cabina; atât vehiculul, cât și ansamblul, trebuie să aibă o greutate reală de minimum 15 000 kg. |
Subcategoria C1:
|
|
Vehicul din subcategoria C1 a cărui masă maximă este de cel puțin 4 000 kg, care are o lungime de cel puțin 5 m, care atinge o viteză de cel puțin 80 km/h și care este echipat cu ABS și un dispozitiv de înregistrare a vitezei conform cu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85; compartimentul pentru mărfuri trebuie să consiste dintr-o caroserie de tip închis, cel puțin la fel de lată și de înaltă ca și cabina. |
Subcategoria C1 + E:
|
|
Ansamblu format dintr-un vehicul de examen din subcategoria C1 și dintr-o remorcă a cărei masă maximă autorizată este de cel puțin 1 250 kg; acest ansamblu trebuie să aibă o lungime de cel puțin 8 m și să atingă o viteză de cel puțin 80 km/h; compartimentul de mărfuri al remorcii trebuie să consiste dintr-o caroserie de tip închis, cel puțin la fel de lată și de înaltă ca și cabina; caroseria de tip închis poate să fie și puțin mai îngustă decât autovehiculul, cu condiția ca vizibilitatea în spate să nu fie posibilă decât prin folosirea retrovizoarelor exterioare ale autovehiculului; remorca trebuie să aibă o greutate reală de cel puțin 800 kg. |
Categoria D:
|
|
Vehicul din categoria D care are o lungime de cel puțin 10 m, o lățime de cel puțin 2,40 m și care poate atinge o viteză de cel puțin 80 km/h, echipat cu ABS și cu un dispozitiv de înregistrare a vitezei conform cu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85. |
Categoria D + E:
|
|
Ansamblu format dintr-un vehicul de examen din categoria D și dintr-o remorcă a cărei masă maximă autorizată este de cel puțin 1 250 kg, lățimea de cel puțin 2,40 m și care este capabil să atingă o viteză de cel puțin 80 km/h; compartimentul pentru mărfuri al remorcii trebuie să consiste dintr-o caroserie de tip închis de o lățime și de o înălțime de cel puțin 2 m; remorca trebuie să aibă o greutate reală de cel puțin 800 kg. |
Subcategoria D1:
|
|
Vehicul din subcategoria D1 a cărei masă maximă autorizată este de cel puțin 4 000 kg, care are o lungime de cel puțin 5 m și care poate atinge o viteză de cel puțin 80 km/h, echipat cu ABS și cu un dispozitiv de înregistrare a vitezei conform cu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85. |
Subcategoria D1 + E:
|
|
Ansamblu format dintr-un vehicul de examen din subcategoria D1 și dintr-o remorcă a cărei masă maximă autorizată este de cel puțin 1 250 kg și care atinge o viteză de cel puțin 80 km/h; compartimentul pentru mărfuri al remorcii trebuie să consiste dintr-o caroserie de tip închis de o lățime și de o înălțime de cel puțin 2 m; remorca trebuie să aibă o greutate minimă reală de 800 kg. |
Vehiculele de examen din categoriile B + E, C, C + E, C1, C1 + E, D, D + E, D1 și D1 + E care nu sunt conforme cu criteriile minime menționate mai sus, dar care erau folosite în momentul sau înaintea intrării în vigoare a prezentei directive, pot fi încă folosite pe o perioadă de cel mult zece ani de la această dată. Dispozițiile cu privire la încărcarea vehiculelor de examen pot fi transpuse de statele membre la cel târziu zece ani după intrarea în vigoare a prezentei directive.
6. Deprinderi și comportament supuse testării pentru categoriile A și A1
Pregătirea și verificarea tehnică a vehiculului cu privire la siguranța traficului.
Candidații trebuie să facă dovada capacității de a se pregăti să conducă în siguranță prin îndeplinirea următoarelor condiții:
6.1.1. să se doteze cu echipamente de protecție, cum ar fi mănuși, cizme, îmbrăcăminte și cască;
6.1.2. să realizeze o verificare aleatorie a stării cauciucurilor, a frânelor, a direcției, a comutatorului de oprire de urgență (dacă acesta există), a curelei de transmisie, a nivelului de ulei, farurilor, a dispozitivelor reflectorizante, a indicatoarelor de direcție și a sistemului de avertizare sonoră.
Manevre speciale de testare referitoare la siguranța rutieră
6.2.1. să fixeze și să elibereze piedica motocicletei și să o deplaseze fără ajutorul motorului, mergând pe lângă ea;
6.2.2. să parcheze motocicleta prin fixarea piedicii;
6.2.3. cel puțin două manevre de executat cu viteză redusă, dintre care un slalom; acest lucru ar trebui să permită verificarea acționării ambreiajului în combinație cu frâna, a echilibrului, a direcției vizuale și a poziției pe motocicletă, precum și a poziției picioarelor pe suportul pentru picior;
6.2.4. cel puțin două manevre care trebuie executate cu viteză mai mare, dintre care o manevră în viteza a 2a sau a 3a, cel puțin cu 30 km/h, și o manevră care constă în a evita un obstacol cu o viteză de cel puțin 50 km/h; aceasta ar trebui să permită verificarea poziției pe motocicletă, a direcției vizuale, a echilibrului, a tehnicii de conducere și a tehnicii de schimbare a vitezelor;
6.2.5. frânare: se execută cel puțin două exerciții de frânare, inclusiv o frânare de urgență la o viteză de cel puțin 50 km/h; acest lucru ar trebui să permită verificarea acționării frânei din față și a frânei din spate, a direcției vizuale și a poziției pe motocicletă.
Manevrele speciale prevăzute la punctele 6.2.3-6.2.5 trebuie să fie puse în aplicare cel târziu la cinci ani după intrarea în vigoare a prezentei directive.
Comportamentul în trafic
Candidații trebuie să efectueze obligatoriu următoarele operații în situații normale de trafic, în condiții de siguranță deplină și cu precauțiile necesare:
|
6.3.1. |
să părăsească un loc de staționare, să demareze din nou după o oprire în trafic, să iasă de pe un drum privat; |
|
6.3.2. |
să folosească drumuri drepte, să se intersecteze cu alte vehicule, inclusiv în pasaje înguste; |
|
6.3.3. |
să facă un viraj; |
|
6.3.4. |
intersecții: intrarea și traversarea intersecțiilor și joncțiunilor; |
|
6.3.5. |
să schimbe direcția: să vireze la dreapta și la stânga, să treacă de pe o bandă pe alta; |
|
6.3.6. |
intrarea/ieșirea de pe autostradă sau alte căi similare (dacă este cazul): intrarea de pe banda de accelerare, ieșirea pe banda de decelerare; |
|
6.3.7. |
depășire/ocolire: (dacă se poate), depășirea unor obstacole, cum ar fi mașini care staționează, permiterea depășirii de către alte vehicule (dacă este cazul); |
|
6.3.8. |
amenajări rutiere deosebite (dacă este cazul): intersecții cu sens giratoriu, trecere de nivel, stații de tramvai/de autobuz, treceri pentru pietoni, pante prelungite la urcare/la coborâre; |
|
6.3.9. |
luarea precauțiilor necesare înainte de coborârea din vehicul. |
7. Deprinderi și comportament supuse verificării pentru categoriile B, B1 și B + E
Pregătirea și verificarea vehiculului din punct de vedere al siguranței rutiere
Candidații trebuie să facă dovada capacității de a se pregăti să conducă în siguranță prin respectarea următoarelor cerințe:
|
7.1.1. |
să regleze scaunul dacă este nevoie pentru a obține o poziție corectă; |
|
7.1.2. |
să regleze oglinzile retrovizoare, centurile de siguranță și, eventual, tetierele; |
|
7.1.3. |
să se asigure că ușile sunt închise; |
|
7.1.4. |
să realizeze o verificare aleatorie a stării cauciucurilor, a frânelor, a direcției, a fluidelor (de ex. uleiul de motor, lichidul de răcire, lichidul pentru spălătorul de parbriz), a farurilor, a dispozitivelor reflectorizante, a indicatoarelor de direcție și claxonului; |
|
7.1.5. |
să verifice elementele cu privire la securitatea încărcării vehiculului: caroseria, tabla, porțile de încărcare, modul de încărcare, stivuirea încărcăturii (numai pentru categoria B + E); |
|
7.1.6. |
să verifice dispozitivul de tracțiune și conexiunile frânei și circuitului electric (numai pentru categoria B + E). |
Categoriile B și B1: manevre speciale care trebuie testate în legătură cu siguranța rutieră
Se asigură testarea unei selecții dintre următoarele manevre (cel puțin două manevre pentru cele patru puncte reunite, dintre care o manevră de mers înapoi):
|
7.2.1. |
să efectueze o manevră de mers înapoi menținând o traiectorie rectilinie sau să efectueze o manevră de mers înapoi cu un viraj la dreapta sau la stânga la un colț de stradă, fără a părăsi banda de circulație corectă; |
|
7.2.2. |
să facă o întoarcere printr-o manevră de mers înainte și de mers înapoi; |
|
7.2.3. |
să parcheze vehiculul și să se părăsească un loc de staționare (paralel, oblic sau perpendicular) mergând în față sau înapoi, pe teren neted, în pantă și în rampă; |
|
7.2.4. |
să frâneze pentru a opri cu precizie; executarea unei opriri de urgență este facultativă. |
Categoria B + E: manevre speciale care trebuie testate din punct de vedere al siguranței traficului
|
7.3.1. |
să efectueze atașarea remorcii sau semiremorcii la vehiculul de tractare și detașarea acesteia; această manevră trebuie să înceapă cu vehiculul și remorca sa în staționare unul lângă celălalt (adică nu în linie dreaptă); |
|
7.3.2. |
să meargă în marșarier descriind o curbă a cărei traiectorie va fi lăsată la latitudinea statelor membre; |
|
7.3.3. |
să parcheze în siguranță pentru încărcare/descărcare. |
Comportamentul în trafic
Candidații trebuie să efectueze obligatoriu toate operațiile următoare în situații normale de trafic, în condiții de siguranță deplină și cu precauțiile necesare:
|
7.4.1. |
să părăsească un loc de staționare, să plece din nou după o oprire în trafic, să iasă de pe un drum secundar; |
|
7.4.2. |
să folosească drumuri drepte, să întâlnească vehicule, inclusiv în pasaje înguste; |
|
7.4.3. |
să facă viraje; |
|
7.4.4. |
intersecții: să intre și să traverseze intersecții și joncțiuni; |
|
7.4.5. |
să schimbe direcția: să vireze la dreapta sau la stânga, să schimbe banda de circulație; |
|
7.4.6. |
să intre/să iasă de pe o autostradă sau o altă cale similară (dacă este cazul); intrare de pe banda de accelerare/ieșire pe banda de decelerare; |
|
7.4.7. |
să depășească/să ruleze în paralel cu alte vehicule (dacă este posibil), să depășească obstacole, cum ar fi mașini care staționează, să fie depășiți de alte vehicule (dacă este cazul); |
|
7.4.8. |
amenajări rutiere speciale (dacă este cazul): intersecții cu sens giratoriu, treceri de nivel, stații de tramvai/de autobuz, treceri de pietoni, pante prelungite la urcare/la coborâre; |
|
7.4.9. |
să ia precauțiile necesare înainte de coborârea din vehicul. |
8. Deprinderi și comportament supuse testării pentru categoriile C, C + E, C1, C1 + E, D, D + E, D1 și D1 + E
Pregătirea și verificarea tehnică a vehiculului din punct de vedere al siguranței traficului
Candidații trebuie să facă dovada capacității de a se pregăti să conducă în siguranță prin respectarea următoarelor cerințe:
|
8.1.1. |
să regleze scaunul dacă este nevoie pentru a obține o poziție corectă; |
|
8.1.2. |
să regleze oglinzile retrovizoare, centurile de siguranță, eventual tetierele; |
|
8.1.3. |
să realizeze o verificare aleatorie a stării cauciucurilor, a frânelor, a direcției, a farurilor, a dispozitivelor reflectorizante, a indicatoarelor de direcție și a claxonului; |
|
8.1.4. |
să verifice servofrâna și servodirecția, să verifice starea cauciucurilor, a piulițelor de fixare a roților, a aripilor, a parbrizului, a ferestrelor și a ștergătoarelor de parbriz, a fluidelor (în special uleiul de motor, lichidul de răcire, lichidul pentru spălătorul de parbriz); să verifice și să folosească tabloul de bord, inclusiv dispozitivul de înregistrare a vitezei prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 3821/85; |
|
8.1.5. |
să verifice presiunea aerului, rezervoarele de aer și suspensia; |
|
8.1.6. |
să verifice elementele de securitate legate de încărcarea vehiculului: remorca, tabla, porțile de încărcare, mecanismul de încărcare (dacă este cazul), sistemul de închidere al cabinei, modul de încărcare (dacă este cazul), fixarea încărcăturii (numai pentru categoriile C, C + E, C1 și C1 + E); |
|
8.1.7. |
să verifice mecanismul de cuplare și conexiunile sistemului de frânare și ale circuitului electric (numai pentru categoriile C + E, C1 + E, D + E și D1 + E); |
|
8.1.8. |
să fie capabili să ia măsurile speciale pentru securitatea vehiculului, să verifice caroseria remorcii, ușile de serviciu, ieșirile de urgență, trusa de prim ajutor, stingătoarele și alte echipamente de siguranță (numai pentru categoriile D, D + E, D1 și D1 + E); |
|
8.1.9. |
să citească o hartă rutieră, să planifice un itinerar, inclusiv să folosească sistemele de navigație electronice (facultativ); |
Manevre speciale care trebuie testate pentru siguranța circulației:
|
8.2.1. |
să efectueze atașarea remorcii sau semiremorcii la vehiculul de tractare și detașarea acesteia; această manevră trebuie să înceapă cu vehiculul și remorca în staționare unul lângă altul (adică nu în linie dreaptă) (numai pentru categoriile C + E, C1 + E, D + E și D1 + E); |
|
8.2.2. |
să meargă înapoi făcând un viraj a cărui direcție este lăsată la inițiativa statelor membre; |
|
8.2.3. |
să parcheze în siguranță pentru a încărca/descărca pe o rampă/pe un chei de descărcare sau o instalație asemănătoare (numai pentru categoriile C, C + E, C1 și C1 + E); |
|
8.2.4. |
să parcheze pentru a lăsa să urce sau să coboare în siguranță călătorii unui autobuz (numai pentru categoriile D, D + E, D1 și D1 + E). |
Comportamentul în trafic
Candidații trebuie să efectueze obligatoriu toate operațiile următoare, în situații normale de trafic, în condiții de siguranță deplină și cu toate precauțiile necesare:
|
8.3.1. |
să părăsească un loc de staționare, să plece din nou după o oprire în trafic, să iasă de pe un drum secundar; |
|
8.3.2. |
să conducă pe drumuri drepte, să depășească alte vehicule, inclusiv în pasaje înguste; |
|
8.3.3. |
să facă viraje; |
|
8.3.4. |
intersecții: să intre și să traverseze intersecții și joncțiuni; |
|
8.3.5. |
să schimbe direcția: să vireze la dreapta și la stânga, să schimbe banda de circulație; |
|
8.3.6. |
să intre/să iasă de pe autostradă sau de pe căi similare (dacă este cazul); intrare de pe banda de accelerare și ieșire pe banda de decelerare; |
|
8.3.7. |
să depășească/să ocolească alte vehicule (dacă este posibil); depășirea unor obstacole, cum ar fi mașini care staționează, să fie depășiți de alte vehicule (dacă este cazul); |
|
8.3.8. |
amenajări rutiere speciale (dacă este cazul): intersecții cu sens giratoriu; treceri de nivel, stații de tramvai/de autobuz, treceri de pietoni, pante prelungite la urcare/la coborâre; |
|
8.3.9. |
să ia precauțiile necesare înainte de coborârea din vehicul. |
9. Evaluarea probei de verificare a deprinderilor și a cunoștințelor
9.1. La fiecare din situațiile de conducere, în evaluare se va ține cont de capacitatea candidatului de a manevra cu ușurință diferitele comenzi ale vehiculului și de capacitatea de care acesta va da dovadă în a se încadra în trafic în deplină siguranță. Pe întreg parcursul probei, examinatorul trebuie să se simtă în siguranță. Erorile de conducere sau comportamentul periculos care amenință siguranța imediată a vehiculului de examen, a călătorilor sau a altor participanți la trafic, fie că au necesitat sau nu intervenția examinatorului sau a însoțitorului, vor fi sancționate prin pierderea examenului. Examinatorul este totuși liber să hotărască dacă este cazul sau nu să ducă examinarea practică până la sfârșit.
Examinatorii trebuie să fie formați în așa fel încât să poată aprecia corect deprinderile candidaților de a conduce în deplină siguranță. Activitatea examinatorilor trebuie să fie verificată și supervizată de o autoritate desemnată de statul membru, pentru ca aceștia să asigure o aplicare corectă și omogenă a normelor stabilite în prezenta anexă.
9.2. În decursul evaluării, examinatorii acordă o atenție deosebită comportamentului defensiv și politicos adoptat de candidați la volan. Această apreciere ține cont de stilul de conducere în ansamblu, iar examinatorul trebuie să ia în considerare profilul global al candidatului. Criteriile comportă un mod de conducere adaptat și ferm (în deplină siguranță), luarea în considerare a stării drumului și a condițiilor meteorologice, a celorlalte vehicule și a intereselor celorlalți participanți la trafic (mai ales ale celor mai vulnerabili), iar în final capacitatea de anticipare.
În afară de acestea, examinatorul va evalua cu privire la conducătorul auto:
|
9.3.1. |
controlul asupra vehiculului, ținând cont de următoarele elemente: folosirea corectă a centurii de siguranță, a oglinzilor retrovizoare, a tetierei, a scaunului; folosirea corectă a farurilor și a celorlalte echipamente; folosirea corectă a ambreiajului, a cutiei de viteze, a accelerației, a sistemelor de frânare (inclusiv al treilea sistem de frânare, dacă este cazul), a direcției; controlul asupra vehiculului în diverse situații, la viteze diferite; menținerea direcției în timpul conducerii; greutatea, dimensiunile și caracteristicile vehiculului; greutatea și tipul încărcăturii (numai pentru categoriile B + E, C, C + E, C1, C1 + E, D + E și D1 + E); confortul călătorilor (numai pentru categoriile D, D + E, D1 și D1 + E) (fără accelerări brutale, conducere calmă și fără frânări bruște); |
|
9.3.2. |
conducere judicioasă și cu grijă pentru mediul înconjurător, ținând cont de turația motorului, de treptele de viteză, de frână și de accelerație (numai pentru categoriile B + E, C, C + E, C1, C1 + E, D, D + E, D1 și D1 + E); |
|
9.3.3. |
capacitatea de observație: observația panoramică, folosirea corectă a retrovizoarelor, vizibilitate la distanță mare, medie și mică; |
|
9.3.4. |
prioritatea/cedarea trecerii: acordarea priorității în intersecții și joncțiuni, cedarea trecerii în celelalte situații (de ex. la schimbarea de direcție, schimbarea benzii de circulație, manevre particulare); |
|
9.3.5. |
încadrarea corectă pe drum, pe benzile de circulație, în intersecțiile cu sens giratoriu, în curbe, în funcție de tipul și caracteristicile vehiculului; înscrierea pe direcția de mers; |
|
9.3.6. |
distanța de siguranță: menținerea unei distanțe adecvate în față și în spate, menținerea unei distanțe adecvate față de ceilalți participanți la trafic; |
|
9.3.7. |
viteză: respectarea vitezei maxime autorizate; adaptarea vitezei la condițiile meteorologice și de circulație, iar dacă este cazul, la limitele naționale în vigoare, menținerea unei viteze care permite oprirea la distanță vizibilă și liberă, adaptarea vitezei la viteza generală a participanților la trafic de același tip; |
|
9.3.8. |
semafoarele, panourile și celelalte elemente: comportament corect la semafoare, respectarea indicațiilor agenților de circulație, luarea în considerare a panourilor (interdicții sau obligații), acțiune adecvată în raport cu marcajul la sol; |
|
9.3.9. |
semnalizare: producerea în timp util a semnalelor necesare și corecte, indicarea corectă a direcției, reacția corectă la toate semnalele produse de ceilalți participanți la trafic; |
|
9.3.10. |
frânare și oprire; încetinire la timp, frânare sau oprire în funcție de împrejurări; anticipare; folosirea diverselor sisteme de frânare (numai pentru categoriile C, C + E, D și D + E); folosirea sistemelor de reducere a vitezei, altele decât frâna (numai pentru categoriile C, C + E, D și D + E). |
10. Durata examenului
Durata examenului și distanța care trebuie parcursă trebuie să fie suficiente pentru evaluarea deprinderilor și a comportamentului stabilite la litera B din prezenta anexă. Timpul minim de conducere consacrat verificării comportamentului nu trebuie să fie în nici un caz mai mic de 25 de minute pentru categoriile A, A1, B, B1 și B + E și de 45 de minute pentru celelalte categorii. Această durată nu cuprinde recepția candidatului, pregătirea vehiculului, verificarea tehnică a vehiculului din punct de vedere al securității rutiere, manevrele speciale și anunțarea rezultatului examenului practic.
11. Locul examenului
Partea de examen destinată evaluării stăpânirii tehnice a vehiculului se poate desfășura pe un teren special. Cea destinată evaluării comportamentului în trafic va avea loc, dacă se poate, pe străzile situate în afara aglomerărilor, pe drumuri pe care se circulă cu viteză mare și pe autostrăzi (sau drumuri similare), precum și pe toate tipurile de drumuri urbane (zone rezidențiale, zone limitate la 30 și la 50 km/h, drumuri urbane pe care se circulă cu viteză), acestea trebuind să prezinte diferitele tipuri de dificultăți pe care un conducător auto le poate întâlni. De asemenea, este de dorit ca examenul să se poată desfășura în diferite condiții de densitate a traficului. Timpul de conducere pe o stradă trebuie să fie optim folosit pentru a evalua candidatul în toate zonele de circulație care se pot întâlni, punându-se accent deosebit pe trecerea de la o zonă la alta.
II. CUNOȘTINȚE, DEPRINDERI ȘI COMPORTAMENT CU PRIVIRE LA CONDUCEREA UNUI AUTOVEHICUL
Conducătorii oricărui autovehicul trebuie să aibă, în vederea unei conduceri în deplină siguranță, cunoștințele, deprinderile și comportamentul descrise la punctele 1-9, care să le permită:
|
— |
să sesizeze pericolele generate de trafic și să evalueze gravitatea acestora; |
|
— |
să stăpânească vehiculul pentru a nu genera situații periculoase și să reacționeze corespunzător dacă intervin astfel de situații; |
|
— |
să respecte dispozițiile legale în materie de circulație rutieră, mai ales pe cele care au drept obiect de a preveni accidentele rutiere și de a asigura fluiditatea traficului; |
|
— |
să depisteze cele mai importante defecte tehnice ale vehiculului pe care îl conduc, mai ales pe cele care pun în pericol siguranța, și să le remedieze corespunzător; |
|
— |
să țină cont de toți factorii care afectează comportamentul conducătorilor (alcool, oboseală, probleme de vedere etc.), pentru a rămâne în deplina posesie a capacităților necesare conducerii auto în siguranță; |
|
— |
să contribuie la siguranța tuturor participanților la trafic, mai ales a celor mai vulnerabili, printr-o atitudine de respect față de personalitatea celorlalți. |
Statele membre pot adopta măsurile necesare pentru a se asigura că pentru conducătorii auto care dau dovadă că nu mai posedă cunoștințele, deprinderile și comportamentul menționate la punctele 1-9 există posibilitatea de a-și redobândi aceste cunoștințe și deprinderi și că vor continua să adopte comportamentul necesar în conducerea unui autovehicul.
(1) JO L 370, 31.12.1985, p. 1.
(2) JO L 370, 31.12.1985, p. 8.