04/Volumul 002

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1

---

---

/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01	Probleme generale, financiare și instituționale
02	Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor
03	Agricultură
04	Pescuit
05	Libera circulație a lucrătorilor și politica socială
06	Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
07	Politica în domeniul transporturilor
08	Politica în domeniul concurenței
09	Impozitare
10	Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor
11	Relații externe
12	Energie
13	Politica industrială și piața internă
14	Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale
15	Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății
16	Știință, informare și cultură
17	Legislația privind întreprinderile
18	Politica externă și de securitate comună
19	Spațiul de libertate, securitate și justiție
20	Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă. În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)	numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

—	Legislație („L”),

—	Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.

---

04/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3

---

31991R0650

---

L 072/20

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 650/91 AL COMISIEI

din 18 martie 1991

privind cererile de subvenționare, prin programe operaționale, din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea Orientare, a investițiilor care au ca scop îmbunătățirea condițiilor de transformare și comercializare a produselor pescărești și de acvacultură

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 4042/89 al Consiliului, din 19 decembrie 1989, referitor la îmbunătățirea condițiilor de transformare și comercializare a produselor pescărești și de acvacultură (1) și în special articolul 8, alineatul (3),

cu avizul Comitetului permanent al structurilor pescuitului,

întrucât cererile de subvenționare înaintate FEOGA, secțiunea Orientare, sub formă de programe operaționale, în cadrul acțiunii comune de îmbunătățire a condițiilor de transformare și comercializare a produselor pescărești și de acvacultură, trebuie să cuprindă toate informațiile necesare pentru examinarea lor, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CEE) nr. 4042/89,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Cererile de subvenționare prin programe operaționale, adresate FEOGA, secțiunea Orientare, a investițiilor care au ca scop îmbunătățirea condițiilor de transformare și comercializare a produselor pescărești și de acvacultură se prezintă în dublu exemplar și cuprind toate informațiile și documentele enumerate în anexe.

(2)   Cererile care nu îndeplinesc condițiile de la alineatul (1) nu se iau în considerare.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

---

(1)  JO L 388, 30.12.1989, p. 1.

---

ANEXA I

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROGRAMUL OPERAȚIONAL

1.   Generalități

1.1.   CODUL PROGRAMULUI:

1.2.   DURATA PROGRAMULUI OPERAȚIONAL (1):

început:	(lună, an)
final:	(lună, an)

2.   Aspecte tehnice (2)

2.1.   PROGRAM OPERAȚIONAL CU PRIVIRE LA:

—	transformare și comercializare (3)

—	numai transformare

—	numai comercializare

2.2.   DESCRIERE SUCCINTĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL (4):

2.3.   OBIECTIVELE PROGRAMULUI OPERAȚIONAL - IMPACT ESTIMAT (5):

—	din punct de vedere al îmbunătățirii structurilor de transformare și/sau comercializare a produselor pescărești și de acvacultură;

—	din punct de vedere al produselor aduse pe uscat, al ofertei și cererii de produse pescărești și de acvacultură;

—	din punct de vedere al dezvoltării tehnologice;

—	din punct de vedere al modificării capacităților (dacă este cazul);

—	din punct de vedere socio-economic (consecințe asupra utilizării forței de muncă și a formării profesionale);

—	din punct de vedere al mediului (mijloace prevăzute pentru a compensa sau reduce eventualele efecte negative).

2.4.   CRITERII DE SELECȚIE REȚINUTE DE STATUL MEMBRU (6)

În ceea ce privește:

—	proiectele;

—	procentul de subvenționare;

Precizați modalitatea de verificare:

—	conformitatea cu articolele 9, 10 și 11 din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89 (7) al Consiliului din 19.12.1989;

—	garanțiile de viabilitate tehnică și economică a investițiilor;

—	asigurarea originii comunitare a majorității materiilor prime.

3.   Contextul general (2)

3.1.   ÎNCADRAREA ÎN CADRUL COMUNITAR DE ACORDARE A SUBVENȚIILOR (8):

3.2.   CONFORMITATEA CU PLANUL/PLANURILE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI/SAU RURALĂ ȘI CADRUL COMUNITAR DE SPRIJIN AFERENT:

3.3.   SINERGIA CU ALTE MĂSURI NAȚIONALE ȘI/SAU REGIONALE:

4.   Costuri (tabel de sinteză) (9)

5.   Aplicare, control și plăți - instanțe desemnate

5.1.   INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU APLICAREA (15):

—

nume

—

adresă

—	telefon/fax/telex/e-mail

5.2.   INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU EFECTUAREA PLĂȚII (16):

—

nume

—

adresă

—	telefon/fax/telex/e-mail

5.3.   PLĂȚI:

—

bancă

—	adresa sucursalei/codul sucursalei

—	telefon/fax/telex/e-mail

—	număr cont

—	plan de eșalonare a plăților efectuate prin FEOGA (17)

NOTE

(1)	Datele de începere și de finalizare a lucrărilor prevăzute în programul operațional.

(2)

Chestiuni legate de aspectele tehnice și contextul general referitor la programul operațional în ansamblu, inclusiv investițiile de peste 1 500 000 ECU (vezi anexa II); în ceea ce privește informațiile referitoare la investițiile propriu-zise: — în cazul investițiilor mai mici de 1 500 000 ECU, informațiile se limitează la un rând în tabelul recapitulativ din anexa III; — în cazul investițiilor de peste 1 500 000 ECU, informațiile trebuie furnizate conform chestionarului din anexa II, iar costul global al investițiilor în ansamblu trebuie menționat în tabelul din anexa III.

(3)	În sensul „axelor prioritare” definite în cadrul comunitar de sprijin; se precizează dacă investițiile care apar în cadrul programelor mediteraneene integrate sunt cuprinse în acest program operațional; se vor șterge mențiunile inutile.

(4)	Se include un scurt rezumat al diverselor investiții reținute.

(5)	Dacă este posibil, se furnizează cifre pentru obiectivele cantitative ale programului.

(6)	Se acordă o atenție specială justificării investițiilor de peste 1 500 000 ECU.

(7)	JO L 388, 30.12.1988, p. 1.

(8)	Conform articolului 8, alineatul (1), al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89, acțiunile propuse trebuie să fie compatibile cu cadrul comunitar de sprijin.

(9)	Se vor menționa în acest tabel cheltuielile pentru toate investițiile, inclusiv cele de peste 1 500 000 ECU care trebuie să figureze în anexa II.

(10)

ECU se utilizează în execuția bugetară a fondurilor structurale conform modalităților prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1866/90 al Comisiei (JO L 170, 3.7.1990, p. 36). Dacă prețurile sunt exprimate în monedă națională, se menționează dacă este vorba de prețurile constante sau curente: în acest ultim caz, se precizează rata previzională a inflației care a fost utilizată. A se prevedea o defalcare anuală a cheltuielilor.

(11)	În înțelesul articolului 10 din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89.

(12)	În limitele prevăzute de dispozițiile articolului 14 din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89.

(13)

Se menționează natura subvenționării acordate de statul membru, de exemplu: subvenție de capital sau bonificația dobânzilor. În al doilea caz, se precizează valoarea capitalizată și metoda de calcul a valorii respective. Finanțarea acordată de statul membru se defalcă pe nivel național, regional și local.

(14)	Se menționează aici orice contribuție comunitară solicitată pentru investiții în cadrul acestui program, cum este cazul creditelor de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

(15)	Conform articolului 8, alineatul (1), primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89.

(16)

Conform articolului 12, alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89, subvenția comunitară se varsă fie de autoritatea competentă desemnată de statul membru respectiv, fie de un organism intermediar, de asemenea desemnat de statul membru, cu acordul Comisiei. Un asemenea organism, investit cu misiunea de a acționa în favoarea interesului public, trebuie să fie prezent sau reprezentat în regiunile respective și trebuie să colaboreze cu mediile socio-economice luate în considerare de investiții. Pe lângă acestea, organismul trebuie să furnizeze garanții de solvabilitate adecvate și să aibă capacitatea administrativă necesară pentru gestionarea intervențiilor prevăzute de Comisie; în sfârșit, gestiunea contribuțiilor financiare pe care le asigură este controlată de autoritățile competente desemnate de statul membru. Controlul respectiv face dovada responsabilității generale a statului membru în ceea ce privește utilizarea creditelor comunitare, indiferent de forma de intervenție aleasă.

(17)	Conform articolelor 15 și 16 din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89.

---

ANEXA II

INFORMAȚII SUPLIMENTARE (INVESTIȚII MAI MARI SAU EGALE CU 1 500 000 ECU)

(se completează separat pentru fiecare investiție în parte) (1)

1.   Generalități

1.0.   CODUL INVESTIȚIEI:

(a se vedea punctul 1.1 de la anexa I)

1.1.   LOCALIZAREA INVESTIȚIEI:

—	unitate administrativă locală

—

comună

—	regiune obiectiv / altă regiune (2)

1.2.   BENEFICIAR:

—	nume exact

—	adresă completă

—	telefon, fax, telex

—	statut (3)

1.3.   CALENDAR DE EXECUȚIE A PROIECTULUI:

începere:	(lună, an)
finalizare:	(lună, an)

1.4.   INVESTIȚIA ACEASTA SE REALIZEAZĂ ÎN CADRUL UNUI PROGRAM MEDITERANEAN INTEGRAT?

da/nu (se șterge mențiunea inutilă)

2.   Aspecte tehnice (4)

2.1.   DESCRIEREA INVESTIȚIEI (5):

2.2.   MATERII PRIME:

—	relații (de exemplu contracte) cu furnizorii/producătorii de materii prime

—	originea (locală, națională, comunitară, necomunitară) și natura materiilor prime

—	modificările eventuale ale situației precedente în urma realizării investiției

2.3.   PRODUSE FINITE:

—	natura produselor finite

—	debușee comerciale, înainte și după investiție, în special dacă are loc creșterea capacității de producție

2.4.   OBIECTIVE DE CONSUM ȘI PRODUCȚIE (orientativ):

2.5.   EFECTUL ASUPRA CAPACITĂȚII:

Creșterea capacității/modernizarea sau raționalizarea fără creșterea capacității (se șterge mențiunea inutilă)

3.   Aspecte financiare (7)

3.1.   COST TOTAL AL INVESTIȚIEI:

3.2.   COST TOTAL AL INVESTIȚIEI PENTRU CARE SE SOLICITĂ SUBVENȚIONAREA:

(„cost eligibil”) (8)

3.3.   CONTRIBUȚIA BENEFICIARULUI (9):

3.4.   FINANȚAREA DIN PARTEA STATULUI MEMBRU (9) ȘI NATURA ACESTEI FINANȚĂRI:

3.5.   SUBVENȚIONARE SOLICITATĂ FEOGA (9):

…% din total, pe baza costului manționat la punctul 3.2 de mai sus.

3.6.   ALTE SURSE DE FINANȚARE COMUNITARĂ (10):

3.7.   SITUAȚIA BENEFICIARULUI în privința utilizării efective a finanțărilor acordate anterior de către FEOGA în cadrul Regulamentelor (CEE) nr. 355/77 și (CEE) nr. 4042/89 (11);

NOTE

(1)	Obiectivele, criteriile de selecție și contextul general cu privire la această investiție trebuie precizate la răspunsurile de la punctele 2.3, 2.4, 3.1, 3.2 și 3.3 din anexa I.

(2)	În înțelesul articolului 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2052/88 al Consiliului (JO L 185, 15.7.1988, p. 9) - se șterge mențiunea inutilă.

(3)	Se precizează: (a) dacă beneficiarul aparține sectorului public, cooperatist sau privat; (b) dacă este vorba de o întreprindere mică sau mijlocie care întrunește cel puțin criteriile următoare: — bilanț total < 6,2 milioane ECU; — cifră de afaceri < 12,8 milioane ECU; — personal angajat < 250.

(4)	Dacă este cazul, se adaptează formularea răspunsurilor la natura investiției; se dau detalii despre întreprindere; dacă una sau mai multe unități separate ale respectivei întreprinderi beneficiază de investiție, se dau detalii și în această privință.

(5)	Se face o descriere sumară a investiției (aproximativ o pagină); se descriu în special clădirile (suprafață), instalațiile (date tehnice), procedeele de producție și destinația investițiilor.

(6)	Pentru intrări și ieșiri, se fac precizări cu privire la produsele principale în fiecare caz.

(7)	Dacă costurile sunt exprimate numai în ECU, se precizează rata de schimb aplicată.

(8)	În înțelesul articolului 10 din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89.

(9)	În limitele prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89.

(10)	Se precizează aici orice altă finanțare solicitată pentru respectiva investiție, cum ar fi spre exemplu un credit de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

(11)	Se indică subvenționările anterioare primite de beneficiar de la FEOGA menționând numărul de proiecte, subvențiile acordate și situația din punctul de vedere al plății solicitate pentru fiecare subvenționare.

---

ANEXA III

Recapitulare

1.   SITUAȚIA RECAPITULATIVĂ SECTORIALĂ (1)

Sector: transformare/comercializare (2)

Regiuni: obiectiv nr. 1/alte regiuni (3)

NOTE

(1)	Se completează liniile A1, A2, A3, …, An, numai în cazul investițiilor < 1 500 000 ECU (o linie pentru fiecare investiție în parte); în cazul investițiilor ≥ 1 500 000 ECU (vezi anexa I) se menționează numai totalul în linia „B”.

(2)	Se utilizează o foaie separată pentru fiecare sector în parte (se șterge mențiunea inutilă) și pentru investițiile realizate în cadrul programelor mediteraneene integrate.

(3)	Se utilizează o foaie separată pentru fiecare categorie de regiuni (se șterge mențiunea inutilă).

(4)

Se utilizează unul sau două cuvinte-cheie pentru a defini tipul și obiectivele investiției, spre exemplu: cea mai mare valoare adăugată, clădiri noi, igienă, echipamente noi, specii noi, produse noi, condiționare, depozitare etc.; dacă este posibil, se utilizează nomenclatura din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89 (articolul 9) și/sau cea din cadrul comunitar de sprijin (punctul 2.1).

(5)	Se precizează în care măsură/măsuri din cadrul comunitar de sprijin (punctul 2.1) se încadrează investiția (se menționează numai numărul de cod al măsurilor).

(6)	Se indică, prin codurile următoare: — dacă beneficiarul aparține: sectorului public (1); sectorului cooperatist (2); sectorului privat (3); — dacă este vorba de: (4) o întreprindere mică sau mijlocie (vezi anexa II, nota 3).

(7)	Se precizează impactul investiției asupra capacității prin intermediul codurilor următoare: (a) creșterea capacității; (b) modernizarea sau raționalizarea fără creșterea capacității.

(8)	În ECU sau în moneda națională (precizați); dacă cheltuielile sunt exprimate în ECU, se precizează rata de schimb aplicată.

(9)	Inclusiv cheltuielile neeligibile.

(10)	Numai cheltuielile eligibile pentru care se solicită o subvenționare.

(11)	Totalul liniilor A1, A2, A3, …, An.

2.   TABEL RECAPITULATIV DE ANSAMBLU

(Grupați în acest tabel principalele date cu privire la diferitele „situații recapitulative sectoriale”)

Informații financiare exprimate în … (vezi nota 8).

---

ANEXA IV

DECLARAȚIE CARE SE PREZINTĂ ÎMPREUNĂ CU PROGRAMUL OPERAȚIONAL

Instanța desemnată (1) se angajează:

1.

să se asigure că cheltuielile eligibile care fac obiectul investițiilor subvenționate sunt în conformitate cu articolele 8, 9, 10 și 11 din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89 al Consiliului și în special că lucrările vizate de investiții nu au început cu mai mult de șase luni înainte de data la care Comisia a primit prezenta solicitare de subvenționare;

2.	să examineze situația financiară a beneficiarului privind bilanțul și situațiile contabile și să verifice dacă investițiile oferă o garanție suficientă de rentabilitate;

3.

să se asigure că investițiile sunt conforme cu dispozițiile directivelor Consiliului cu privire la efectele asupra mediului înconjurător; În cazul investițiilor situate în zonele sensibile, la cererea de subvenționare se va anexa câte un certificat pentru fiecare investiție în parte; certificatul respectiv va trebui să confirme că informațiile reluate în anexa 2 din scrisoarea adresată reprezentanței permanente a fiecărui stat membru (scrisoarea nr. 14964 din 19 decembrie 1988) au fost verificate și că în urma examinării lor rezultă că investițiile respective nu vor avea efecte negative asupra mediului înconjurător. În cazul investițiilor situate în afara zonelor sensibile, solicitarea de finanțare trebuie însoțită de o hartă la scara 1:200 000 sau, dacă este cazul, la scara 1:250 000 și de o declarație a instanței desemnate, conform căreia investițiile respective nu au loc în zone sensibile din punct de vedere al mediului înconjurător și că instanța nu poate prevedea, în stadiul actual, efecte negative asupra oamenilor, apei, aerului, solului, peisajului, faunei, florei și a patrimoniului cultural;

4.	să verifice dacă investițiile sunt conforme cu dispozițiile normelor privitoare la piețele publice prevăzute de Comunicarea C(88) 2510 adresată statelor membre (JO C 22, 28.1.1989);

5.	să verifice că se vor respecta dispozițiile naționale cu privire la punerea în aplicare, prevenirea și rezolvarea neregulilor, precum și procedurile de control și evaluare notificate în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) și anexa, alineatul E, litera (o) din Regulamentul (CEE) nr. 4042/89.

Document redactat la …

Data …

(Semnătura și ștampila instanței desemnate de statul membru)

---

(1)  Instanța menționată la punctul 5.1 din anexa I.

---

04/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

13

---

31991R1382

---

L 133/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 1382/91 AL CONSILIULUI

din 21 mai 1991

privind trimiterea de date referitoare la debarcările de produse pescărești în țările membre

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2)

întrucât gestionarea pieței produselor pescărești, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3796/81 al Consiliului din 29 decembrie 1981 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 2886/89 (4), s-ar îmbunătăți în cazul în care ar exista statistici comunitare armonizate privind toate debarcările de produse pescărești,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Fiecare stat membru supune Comisiei datele privind cantitatea și prețul mediu al produselor pescărești debarcate de navele de pescuit comunitare, pe parcursul fiecărei luni calendaristice, în respectivul stat membru.

În sensul prezentului regulament, „debarcarea de produse pescărești” cuprinde:

—	produsele debarcate de navele de pescuit sau alte elemente ale flotei de pescuit;

—	produsele debarcate de navele unor state membre în porturi necomunitare și acoperite de documentul T2M, instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 137/79 al Comisiei (5) și

—	produsele transbordate pe navele unor terțe țări de pe navele de pescuit comunitare și alte elemente ale flotei de pescuit comunitare pe teritoriul statului membru respectiv.

Statele membre se asigură că, în afara cazurilor în care se acordă derogări și excepții, în conformitate cu articolul 5 alineatele (4) și, respectiv, (6), datele furnizate acoperă toate debarcările de produse pescărești enumerate în anexa I efectuate pe parcursul lunii calendaristice avute în vedere. Cu toate acestea, se pot utiliza tehnici de eșantionare pentru estimarea a cel mult 10 % din greutatea produselor pescărești debarcate pe parcursul lunii respective. Tehnicile de eșantionare fac obiectul unui raport în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatele (1) și (2).

Articolul 2

Datele menționate la articolul 1 sunt prezentate Comisiei în termen de șase luni de la sfârșitul lunii la care se referă.

Articolul 3

(1)   Produsele pescărești care urmează să facă obiectul trimiterilor de date în temeiul articolului 1 sunt enumerate în anexa I. Cu toate acestea, statele membre pot trimite date și despre alte produse pescărești identificate în mod individual.

Datele referitoare la produsele care prezintă o importanță secundară într-un stat membru nu vor fi neapărat identificate în mod individual în aceste trimiteri, putând fi prezentate sub formă agregată, cu condiția ca greutatea produselor astfel înregistrate să nu depășească 10 % din greutatea tuturor debarcărilor efectuate în statul membru respectiv, pe parcursul lunii avute în vedere.

(2)   Definițiile utilizate pentru unitățile de greutate și prețul mediu, destinația și prezentarea produselor figurează în anexa II.

(3)   Lista produselor din anexa I și definițiile din anexa II pot fi modificate potrivit procedurii prevăzute la articolul 6.

Articolul 4

(1)   Statele membre prezintă Comisiei datele la care fac referire articolele 1 și 2 sub forma menționată în anexa III.

(2)   Datele pot fi prezentate pe bandă magnetică, formatul trimiterilor urmând să facă obiectul unui acord între statele membre și Comisie.

Articolul 5

(1)   În termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre prezintă Comisiei un raport cu privire la modul de colectare a datelor legate de debarcări și precizează reprezentativitatea și fiabilitatea acestor date. În colaborare cu statele membre, Comisia întocmește un rezumat al acestor raporturi.

(2)   Statele membre informează Comisia cu privire la toate modificările care afectează informațiile furnizate la titlul din alineatul (1) în termen de trei luni de la prezentarea lor.

(3)   În cazul în care rapoartele metodologice vizate la alineatul (1) pun o țară în imposibilitatea de a se conforma de îndată cerințelor prezentului regulament și duc la necesitatea de a aduce modificări tehnicilor de anchetă și metodologiei, Comisia, în cooperare cu statul membru respectiv, poate stabili o perioadă de tranziție de cel mult trei ani, începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, în timpul căreia se va realiza programul prevăzut de prezentul regulament; în această perioadă de tranziție se pot acorda, pe o durată de maximum trei ani, derogări temporare care scutesc un stat membru de aplicare a prezentului regulament. Comisia informează toate statele membre cu privire la aceste derogări, potrivit procedurii prevăzute la alineatul (7).

(4)   În cazul în care includerea unui sector special în industria pescuitului unui stat membru ar crea autorităților naționale dificultăți disproporționate în raport cu importanța sectorului, se poate acorda, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6, o derogare prin care să i se permită statului respectiv să excepteze de la trimiterea de date naționale pe cele legate de sectorul respectiv.

(5)   Durata maximă a derogărilor acordate în temeiul alineatului (4) este de trei ani; cu toate acestea, derogările acordate pot fi prelungite pe perioade succesive de câte trei ani. În sprijinul cererii de prelungire, statul membru transmite Comisiei rezultatele unei anchete prin sondaj cuprinzând problemele întâlnite în aplicarea regulamentului la toate debarcările efectuate pe teritoriul său. Cererea este apoi supusă procedurii prevăzute la articolul 6.

(6)   La cererea motivată a unui stat membru, adresată Comisiei în termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, datele referitoare la debarcările efectuate în porturile mici pot fi exceptate de la trimiterile naționale de date, în condițiile expuse mai jos.

Exceptarea se acordă în cazul în care trimiterea de date cerute poate crea pentru autoritățile naționale dificultăți disproporționate în raport cu volumul total al debarcărilor și în cazul în care produsele debarcate nu se comercializează decât la nivel local. Pentru fiecare stat membru se stabilește o listă a porturilor respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6.

Statele membre interesate prezintă Comisiei, o dată la trei ani, după intrarea în vigoare a prezentului regulament, un raport cuprinzând toate informațiile pertinente, pentru a permite comitetului permanent pentru statistica agricolă, instituit prin decizia 72/279/CEE (6), să examineze și, după caz, să revizuiască, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6, criteriile și listele menționate la al doilea paragraf din prezentul alineat.

(7)   Grupul de lucru competent al comitetului permanent pentru statistica agricolă procedează, o dată pe an, la examinarea rapoartelor metodologice, a dispozițiilor tranzitorii, a disponibilității și fiabilității datelor și a altor probleme legate de aplicarea prezentului regulament.

Articolul 6

(1)   În cazul în care se face referire la procedura definită în prezentul articol, comitetul permanent pentru statistica agricolă (denumit în cele ce urmează „comitetul”) este sesizat de președintele său, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei supune comitetului un proiect de măsuri ce se impun a fi luate. Comitetul își dă avizul asupra acestui proiect într-un termen pe care președintele îl stabilește în funcție de urgența problemei respective. Avizul este dat cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru adoptarea deciziilor pe care Consiliul este chemat să le ia la propunerea Comisiei. Cu ocazia votului în cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt afectate de ponderea definită în articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)

(a) Comisia adoptă măsurile prevăzute atunci când acestea sunt conforme cu avizul comitetului. (b) Atunci când măsurile prevăzute nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în lipsa unui aviz, Comisia supune de îndată Consiliului o propunere cu privire la măsurile ce se impun a fi luate. Consiliul decide cu o majoritate calificată. În cazul în care, la expirarea termenului de trei luni de la sesizare, Consiliul nu a luat o decizie, măsurile propuse sunt adoptate de către Comisie.

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 1992.

---

(1)  JO C 214, 21.8.1989, p. 21.

(2)  JO C 113, 7.5.1990, p. 216.

(3)  JO L 379, 31.12.1981, p. 1.

(4)  JO L 282, 2.10.1989, p. 1.

(5)  JO L 20, 27.1.1979, p. 1.

(6)  JO L 179, 7.8.1972, p. 1.

---

ANEXA I

LISTA PRODUSELOR PESCĂREȘTI CARE NECESITĂ TRIMITEREA DE DATE

Codul	Specia	Prezentarea
CDZ	Cod de Atlantic (Gadus morhua, Boreogadus saida, Gadus ogae)	proaspăt, întreg proaspăt, eviscerat congelat, întreg congelat, fileuri sărat
HAD	Eglefin (Melanogrammus aeglefinus)	proaspăt, întreg proaspăt, eviscerat congelat, întreg congelat, fileuri
POK	Cod negru (Pollachius virens)	proaspăt, întreg proaspăt, eviscerat congelat, întreg congelat, fileuri
HKE	Merluciu (Merluccius spp.)	proaspăt, întreg proaspăt, eviscerat congelat, întreg congelat, eviscerat și decapitat congelat, fileuri congelat, altele
WHG	Merlan (Merlangius merlangus)	proaspăt, întreg proaspăt, eviscerat congelat, întreg congelat, fileuri
LNZ	Mihalț de mare (Molva spp.)	proaspăt, întreg proaspăt, eviscerat congelat, întreg congelat, fileuri
POL	Cod galben (Pollachius pollachius)	proaspăt, întreg proaspăt, eviscerat congelat, întreg congelat, fileuri
BIB	Tacaud (merluciu comun) (Trisopterus luscus)	proaspăt
NOP	Merluciu norvegian (Trisopterus esmarkii)	proaspăt
WHB	Merlan albastru (putasu) (Micromesistius poutassou)	proaspăt
PLE	Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)	proaspătă, întreagă proaspătă, eviscerată congelată, întreagă congelată, fileuri
SOL	Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris)	proaspătă, întreagă proaspătă, eviscerată congelată, întreagă congelată, fileuri
MEG	Specii de cardină (Lepidorhombus spp.)	proaspătă congelată, întreagă
DAB	Limandă comună (Limanda limanda)	proaspătă congelată
LEM	Limbă-de-mare comună (Microstomus kitt)	proaspătă congelată
RED	Sebastă de mare (Sebastes spp.)	proaspăt congelat, întreg congelat, fileuri
MNZ	Mihalț (Lophius spp.)	proaspăt, întreg proaspăt, coadă congelat, coadă
BOZ	Gupă (Boops spp.)	proaspăt congelat
PIC	Specii de smarizi [Spicara (=Maena) spp.]	proaspăt congelat
CGZ	Țipar-de-mare (Conger spp.)	proaspăt congelat
GUX	Rândunică de mare (Triglidae)	proaspătă congelată
MUL	Barbun (Mugilidae)	proaspăt congelat
HER	Hering (Clupea harengus)	proaspăt congelat, întreg congelat file
PIL	Sardină (Sardina pilchardus)	proaspătă congelată
ANE	Hamsie (Engraulis spp.)	proaspăt congelat
SPR	Șprot (Sprattus sprattus)	proaspăt
ALB	Ton alb (Thunnus alalunga)	proaspăt congelat
YFT	Ton albacora (Thunnus albacares)	proaspăt congelat
SKJ	Ton dungat (Katsutconus pelamis)	proaspăt congelat
BET	Ton obez (Thunnus obesus)	proaspăt congelat
BFT	Ton roșu (Thunnus thynus)	proaspăt congelat
SWO	Pește-spadă (Xiphius gladius)	proaspăt congelat
TUN	Alte specii de ton (Thunnini)	proaspăt congelat
MAC	Macrou de Atlantic (Scomber scombrus)	proaspăt congelat
MAZ	Alte specii de macrou (Scomber japonicus, Scomber australasicus)	proaspăt congelat
JAX	Stavrid negru (Trachurus spp.)	proaspăt congelat
SRX	Specii de vulpe de mare (Rajiformes)	proaspăt congelat
DGZ	Câine de mare (Squalus acanthias, Scyliorhinus spp.)	proaspăt congelat
NEP	Langustină (Nephrops norvegicus)	proaspăt, întreg proaspăt, coadă congelat, coadă
CNZ	Creveți „Crangon” (Crangon spp.)	proaspeți congelați
PDZ	Creveți „Pandalid”(Pandalidae)	proaspeți congelați
CRE	Crabi turtă (Cancer pagurus)	proaspeți congelați
CRS	Crabi de țărm (Portunus spp.)	proaspeți
LBE	Homar european (Homarus gammarus)	proaspăt congelat, coadă
SCE	Scoică comestibilă (Pecten maximus)	proaspătă
SQC	Specie de calmari (Loligo spp.)	proaspeți congelați, curățați congelați, necurățați
SQX	Calmari europeni, specii de calmar (Todarodes sagittatus, Illex spp.)	proaspeți congelați, curățați congelați, necurățați
OMZ	Calmari din familia Omnastrephidae (alții) (Omnastrephidae)	proaspeți congelați, curățați congelați, necurățați
OCZ	Caracatiță (Octopus spp.)	proaspătă congelată
CTL	Sepie (Sepia officinalis, Rossia macrosoma, Sepiola rondeleti)	proaspătă congelată
FIN	Alți pești	proaspeți congelați
CRU	Alte crustacee	proaspete congelate
MOL	Alte moluște	proaspete congelate

---

ANEXA II

DEFINIȚIILE FOLOSITE PENTRU TRIMITEREA DE DATE CU PRIVIRE LA DEBARCĂRILE DE PRODUSE PESCĂREȘTI

Unități

Greutatea: greutatea înregistrată este cea a produsului debarcat.

Greutatea va fi indicată în tone cu o singură zecimală.

Prețul mediu: Prețul mediu va fi înregistrat în moneda națională pe tonă. Pentru produsele care nu sunt vândute de îndată, se va face o estimare a prețului mediu prin folosirea unei metode corespunzătoare.

Destinația

Consumul uman: cuprinde toate produsele vândute la prima vânzare pentru consumul uman sau debarcate sub contract sau supuse unui alt acord, în vederea consumului uman. Nu fac parte din aceste produse cantitățile destinate consumului uman care, în momentul primei vânzări și datorită condițiilor pieței, a unor reglementări sanitare etc., sunt retrase de pe piața unde erau destinate consumului uman.

Utilizări industriale: este vorba de toate produsele debarcate în mod special pentru a fi transformate în făină și în ulei sau destinate consumului animal, precum și cantitățile care, deși prevăzute inițial pentru consumul uman, nu sunt vândute în acest scop la prima vânzare.

Prezentarea

Fileuri: termenul se referă la bucățile de carne tăiate paralel cu șira spinării peștelui și situate de o parte și de alta a acesteia, după ce capul, viscerele, înotătoarele (dorsale, anale, caudale, ventrale și pectorale), precum și oasele (vertebrele sau osul mare dorsal, oasele ventrale, costale, branhiale sau oasele scăriță etc.) au fost scoase și cele două părți nu sunt legate, de exemplu, prin spinare sau burtă.

Peștele întreg înseamnă orice pește nevidat, adică neeviscerat.

Cuvântul curățat privește calmarii de la care s-au îndepărtat tentaculele, capul și viscerele.

Pește congelat: pește tratat prin congelare astfel încât să păstreze calitățile specifice peștelui, a cărui temperatură medie a fost coborâtă la cel puțin –18 °C și menținută la cel puțin –18 °Celsius.

Pește proaspăt: pește care nu a fost nici tratat pentru a fi pus în conserve, nici sărat, nici congelat și care nu a suferit nici o altă prelucrare în afară de refrigerare. În general, este prezentat întreg sau proaspăt eviscerat.

Pește sărat: pește conservat în sare sau în saramură, adesea fără măruntaie și cap.

Naționalitatea și acoperirea

Datele se vor referi la toate produsele debarcate de vapoarele comunitare în porturi ale statului membru declarant. Statul membru declarant nu este obligat, în temeiul prezentului regulament, să indice debarcările de pe navele sale în alte porturi decât cele naționale.

Datele se vor referi la produsele debarcate pe teritoriul statului membru și acoperite de documentul T2M, instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 137/79 al Comisiei. De asemenea, vor fi incluse produsele transbordate pe navele unor țări terțe de pe navele Comunității sau alte elemente ale flotei de pescuit comunitare și debarcate pe teritoriul statului membru respectiv.

Nave comunitare: nave aflate sub pavilionul unui stat membru al Comunității sau înregistrate în acest stat.

---

ANEXA III

FORMATUL DE TRANSMITERE A DATELOR ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 1

STATISTICA DEBARCĂRILOR

---

04/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

24

---

31991R3499

---

L 331/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 3499/91 AL CONSILIULUI

din 28 noiembrie 1991

de stabilire a unui cadru comunitar pentru realizarea de studii și proiecte pilot legate de conservarea și administrarea resurselor halieutice din Mediterană

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 170/83 al Consiliului din 25 ianuarie 1983 privind instituirea unui sistem comunitar de conservare și administrare a resurselor de pescuit (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin actul de aderare a Spaniei și Portugaliei, în special articolul 11,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât, conform articolului 2 din Regulamentul (CEE) nr. 170/83, Consiliul are datoria de a elabora, în lumina avizelor științifice disponibile, măsurile de conservare necesare îndeplinirii obiectivelor enumerate la articolul 1 din respectivul regulament;

întrucât aplicarea unei politici de conservare și administrare a resurselor halieutice se dovedește a fi din ce în ce mai vitală în regiunea mediteraneană pentru păstrarea capitalului halieutic și pentru promovarea punerii sale în valoare, în beneficiul prioritar al populațiilor de pe coastă;

întrucât se impun a fi întreprinse, în cursul etapei inițiale a procesului de instaurare a unui sistem comun, studii și proiecte pilot pentru identificarea punctelor în care măsurile comunitare pot oferi o soluție problemelor specifice de primă urgență;

întrucât, în acest scop, Comisia ar trebui să stabilească modalitățile de aplicare a acestor măsuri, în colaborare cu Comitetul permanent al structurilor pescuitului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În cadrul instaurării treptate a unui sistem comun de conservare și administrare a resurselor halieutice din Mediterană, se poate prevedea o contribuție financiară a Comunității destinată studiilor și proiectelor pilot, în condițiile ce urmează a fi definite de către Comisie.

Articolul 2

Studiile și proiectele pilot menționate la articolul 1 se întreprind în următoarele domenii prioritare:

—	structurile pescăriilor tradiționale;

—	dezvoltarea de pescării specializate, ca de exemplu cele de bureți, corali, arici de mare și alge;

—	controlul activităților de pescuit;

—	dezvoltarea unei rețele statistice;

—	coordonarea cercetării și a exploatării datelor științifice.

Articolul 3

Comisia decide în legătură cu studiile și proiectele menționate la articolul 1, după consultarea Comitetului permanent al structurilor pescuitului.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

---

(1)  JO L 24, 27.1.1983, p. 1.

---

04/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

25

---

31991R3863

---

L 363/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 3863/91 AL COMISIEI

din 16 decembrie 1991

privind stabilirea dimensiunii minime de comercializare a crabului aplicabile în anumite zone de coastă ale Marii Britanii

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 104/76 al Consiliului din 19 ianuarie 1976 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru crevetele cenușii (Crangon crangon), crabi (Cancer pagurus) și langustine (Nephrops norvegicus) (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3162/91 (2), în special articolul 7 alineatul (4),

întrucât pentru asigurarea aprovizionării locale sau regionale cu crabi proveniți din anumite zone de coastă ale Marii Britanii, se pot prevedea excepții de la dimensiunea minimă menționată la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 104/76;

întrucât trebuie luate în calcul condițiile de producție diferite în zonele menționate mai sus pentru a introduce o adaptare în excepțiile de la dimensiunea minimă pentru specia respectivă;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a produselor pescărești,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Dimensiunea minimă de comercializare a crabului este stabilită la 12,5 centimetri pentru zonele de coastă ale Scoției, Țării Galilor, de la Cemaes Head până la punctul cel mai nordic al frontierei cu Anglia, pentru ținuturile Kent, Essex, pentru nord-estul Angliei, între limita de sud a ținutului Humberside și limita de nord a ținutului Northumberland, și pentru zonele nord-vestice ale Angliei, între limita vestică a ținutului Cheshire și Haverigg Point din Cumbria, la 54° 11,3′ latitudine nordică.

(2)   Dimensiunea minimă este stabilită la 11,5 centimetri pentru zonele de coastă din Lincolnshire, Norfolk, Suffolk și districtul Cumbrian Sea Fisheries.

Articolul 2

Regulamentul (CEE) nr. 1048/86 al Comisiei (3) se abrogă.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 1992.

---

(1)  JO L 20, 28.1.1976, p. 35.

(2)  JO L 300, 31.10.1991, p. 1.

(3)  JO L 96, 11.4.1986, p. 14.

---

04/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

26

---

31991R3880

---

L 365/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 3880/91 AL CONSILIULUI

din 17 decembrie 1991

privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale ale statelor membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului pentru programul statistic,

întrucât administrarea resurselor de pescuit ale Comunității necesită date statistice precise și furnizate la timp privind capturile efectuate în Atlanticul de Nord-Est de navele de pescuit ale statelor membre;

întrucât convenția cu privire la viitoarea cooperare multilaterală în domeniul pescuitului în Atlanticul de Nord-Est, care a fost aprobată prin Decizia 81/608/CEE (3) și prin care s-a instituit Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (CPANE) impune Comunității să-i furnizeze acesteia datele statistice disponibile pe care Comisia le-ar putea solicita;

întrucât avizul primit de la Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), pe baza acordului de cooperare între ICES și Comunitate (4), va fi mai fiabil datorită datelor statistice disponibile privind activitatea flotei de pescuit comunitare;

întrucât convenția privind pescuitul și conservarea resurselor vii din Marea Baltică și Belts, care a fost aprobată prin Decizia 83/414/CEE (5) și prin care s-a instituit Comisia internațională pentru pescuit în Marea Baltică (IBSFC), impune Comunității să comunice respectivei Comisii toate datele statistice disponibile pe care aceasta le-ar putea solicita;

întrucât convenția privind conservarea somonului din Atlanticul de Nord, care a fost aprobată prin Decizia 82/886/CEE (6) și prin care s-a instituit Organizația pentru conservarea somonului din Atlanticul de Nord (NASCO), impune Comunității să furnizeze respectivei organizații informațiile statistice disponibile pe care aceasta le-ar putea solicita;

întrucât este necesar să se detalieze definițiile și descrierile utilizate pentru datele statistice referitoare la pescuit și la administrarea pescuitului în Atlanticul de Nord-Est,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Fiecare stat membru va prezenta Oficiului Statistic al Comunităților Europene, denumit în cele ce urmează „Eurostat”, datele referitoare la capturile nominale anuale efectuate de navele înmatriculate în respectivul stat membru sau aflate sub pavilionul acestuia și care pescuiesc în Atlanticul de Nord-Est.

Datele despre capturile nominale includ totalitatea produselor de pescuit debarcate sau transbordate pe mare, sub orice formă, dar exclud cantitățile care, după captură, sunt aruncate înapoi în mare, consumate la bord sau folosite ca momeală. Producția de acvacultură este exclusă. Datele sunt înregistrate în echivalent de greutate în viu debarcată sau transbordată, rotunjită la tona cea mai apropiată.

Articolul 2

(1)   Datele care trebuie comunicate se referă la capturile nominale din fiecare specie enumerată în anexa I, efectuate în zonele statistice de pescuit enumerate în anexa II și definite în anexa III.

(2)   Datele referitoare la fiecare an calendaristic vor fi comunicate în termen de șase luni de la sfârșitul anului respectiv. Nu va fi solicitată nici o comunicare cu privire la combinațiile specie/zonă de pescuit pentru care nu s-a înregistrat nici o captură în cursul perioadei anuale luate în considerare. Datele referitoare la speciile care prezintă o importanță secundară într-un stat membru nu vor fi neapărat identificate în mod individual în documentele de expediere, dar pot fi prezentate sub formă agregată, cu condiția ca greutatea produselor astfel înregistrate să nu depășească 10 % din greutatea totală a capturilor efectuate în respectivul stat membru în cursul lunii luate în considerare.

(3)   Lista speciilor și a zonelor statistice de pescuit, precum și descrierea acestor zone de pescuit și gradul autorizat de agregare a datelor pot fi modificate după procedura prevăzută la articolul 5.

Articolul 3

În lipsa unor dispoziții contrare adoptate în cadrul politicii comune de pescuit, orice stat membru este autorizat să folosească metode de eșantionare în vederea obținerii datelor despre capturi pentru acele părți din flota de pescuit pentru care obținerea de date complete ar necesita o aplicare excesivă a procedurilor administrative. Atât procedurile de eșantionare, cât și proporția din datele totale obținută prin asemenea metode vor fi expuse în detaliu de către statul membru în raportul prezentat în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).

Articolul 4

Statele membre se vor achita de obligațiile ce le revin față de Comisie în conformitate cu articolele 1 și 2 comunicând datele pe un suport magnetic al cărui format este indicat în anexa IV.

Cu acordul prealabil al Eurostat, statele membre pot comunica datele sub altă formă sau pe alt suport.

Articolul 5

În cazul în care se face referire la procedura definită în prezentul articol, Comitetul permanent pentru statistică agricolă, denumit în cele ce urmează „comitetul”, va fi sesizat de către președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

Reprezentantul Comisiei va prezenta comitetului un proiect de măsuri. Comitetul își va da avizul în legătură cu acest proiect într-un termen pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența problemei, iar după caz, prin vot.

Avizul este consemnat în procesul-verbal; de asemenea, fiecare stat membru are dreptul să ceară ca poziția sa să fie consemnată în procesul-verbal.

Comisia acordă avizului dat de comitet cea mai mare importanță și informează comitetul în legătură cu modul în care a ținut seama de aviz.

Articolul 6

(1)   În termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre vor prezenta Eurostat un raport detaliat privind metodele de stabilire a datelor referitoare la capturi, cu precizarea gradului de reprezentativitate și de fiabilitate a acestor date. În cooperare cu statele membre, Eurostat va stabili o sinteză a acestor rapoarte.

(2)   Statele membre vor semnala Eurostat, în termen de trei luni, orice modificare adusă informațiilor comunicate în conformitate cu alineatul (1).

(3)   În cazul în care din rapoartele metodologice vizate la alineatul (1) reiese că un stat membru nu este în măsură să îndeplinească de îndată condițiile prezentului regulament și că se impun modificări în ceea ce privește tehnicile de anchetă și metodologia, Eurostat poate stabili, în cooperare cu fiecare stat membru, o perioadă tranzitorie nu mai mare de doi ani, pe parcursul căreia programul care face obiectul prezentului regulament va fi dus la bun sfârșit.

(4)   Rapoartele metodologice, măsurile tranzitorii, disponibilitatea și fiabilitatea datelor, precum și alte chestiuni pertinente legate de aplicarea prezentului regulament sunt examinate o dată pe an de către grupul de lucru competent al Comitetului pentru statistică agricolă.

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 1992.

---

(1)  JO C 230, 4.9.1991, p. 1.

(2)  JO C 280, 28.10.1991, p. 174.

(3)  JO L 227, 12.8.1981, p. 21.

(4)  JO L 149, 10.6.1987, p. 14.

(5)  JO L 237, 26.8.1983, p. 4.

(6)  JO L 378, 31.12.1982, p. 24.

---

ANEXA I

LISTA SPECIILOR MENȚIONATE ÎN STATISTICILE REFERITOARE LA CAPTURILE NOMINALE COMERCIALE EFECTUATE ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST

Statele membre trebuie să comunice capturile nominale din speciile marcate cu asterisc (*). În ceea ce privește identificarea fiecărei specii, lista capturilor din celelalte specii este facultativă. Cu toate acestea, atunci când nu se comunică date individuale pentru fiecare specie, datele vor fi incluse în categorii agregate. Statele membre pot comunica date legate de speciile care nu figurează pe listă, cu condiția ca acestea să fie clar identificate.

Observație: „sz” și „nei” sunt prescurtările de la „specific zonei” sau „not elsewhere identified”.

Denumire în română	Ident. alfabetică (3 litere)	Denumire științifică	Denumire în engleză
Plătică de apă dulce (sz)	FBR	Abramis spp.	Freshwater breams (nei)
Văduviță melanotă	FID	Leuciscus (= Idus) idus	Ide (Orfe)
Babușcă,ocheană, tarancă	FRO	Rutilus rutilus	Roach
Crap comun	FCP	Cyprinus carpio	Common carp
Caras comun, caracudă	FCC	Carassius carassius	Crucian carp
Lin	FTE	Tinca tinca	Tench
Fam. ciprinide	FCY	Cyprinidae	Cyprinids (nei)
Știucă, mirliță	FPI	Esox Lucius	Nothern Pike
Șalău	FPP	Stizostedion lucioperca	Pike-perch
Biban comun	FPE	Perca fluviatilis	European Perch
Mihalț, midhai	FBU	Lota lota	Burbot
Pești de apă dulce (sz)	FRF	ex Osteichthyes	Freshwater fishes (nei)
Sturioni (sz)	STU	Acipenseridae	Sturgeons (nei)
Anghilă de Europa	ELE (*)	Anguilla anguilla	European Eel
Coregon alb	FVE	Coregonus albula	European Whitefish
Specii de coregoni (sz)	WHF	Coregonus spp.	Whitefishes (nei)
Somon de Atlantic	SAL (*)	Salmo salar	Atlantic salmon
Păstrăv de mare	TRS	Salmo trutta labrax	Sea trout
Păstrăv	TRO	Salmo spp.	Trouts (nei)
Păstrăv-auriu, păstrăv-roșu, fântânel	CHR	Salvelinus spp.	Chars (nei)
Merlan	SME	Osmerus eperlanus	European Smelt
Salmonide	SLX	Salmonoidei	Salmonids (nei)
Tip salmonide (sz)	STR	Salmonoidei	Trouts, chars (nei)
Coregon lavaret	PLN	Coregonus lavaretus	Pollen (= Powan)
Coregon oxirinc	HOU	Coregonus oxyrinchus	Houting
Specii de chișcar, țipar	LAM	Petromyzon spp.	Lampreys
Specii de scrumbie (sz)	SHD	Alosa spp.	Shads (nei)
Pești osoși	DIA	ex Osteichthyes	Diadromous fishes (nei)
Cardină	MEG (*)	Lepidorhombuswhiffiagonis	Megrim
Calcan comun	TUR (*)	Psetta mazima	Turbot
Calcan-neted, calcan-mic	BLL (*)	Scophtalmus thombus	Brill
Fletan comun (specie de cambulă)	HAL	Hippoglossus hippoglossus	Atlantic halibut
Cambulă de Europa	PLE (*)	Pleuronectes platessa	European plaice
Fletan negru	GHL (*)	Reinhardtius hippoglossoides	Greenland halibut
Cambulă cenușie	WIT (*)	Glyptocephalus cynoglossus	Witch flounder
Cambulă canadiană	PLA (*)	Hippoglossoides platessoides	American plaice
Limandă comună	DAB (*)	Limanda limanda	Common dab
Limandă limbă-de-mare	LEM (*)	Microstomus kitt	Lemon sole
Cambulă	FLE (*)	Platichthys flessus	European flounder
Limbă-de-mare comună	SOL (*)	Solea vulgaris	Common sole
Limbă-de-mare de nisip	SOS	Solea lascaris	Sand sole
Pești plați	FLX	Pleuronectiformes	Flatfishes (nei)
	USK (*)	Brosme brosme	Tusk (= Cusk)
Cod	COD (*)	Gadus morhua	Atlantic cod
Merluciu	HKE (*)	Merluccius merluccius	European hake
Mihalț-de-mare	LIN (*)	Molva molva	Ling
Mihalț-de-mare albastru	BLI (*)	Molva dypterygia (= byrkelange)	Blue ling
	GFB	Phycis blennoides	Greater forkbeard
Egrefin	HAD (*)	Melanogrammus aeglefinus	Haddock
Cod arctic	COW	Eleginus navaga	Wachna cod (= Navaga)
Merlan negru	POK (*)	Pollachius virens	Saithe (= Pollock = Coalfish)
Merlan galben	POL (*)	Pollachius pollachius	Pollack
Cod polar	POC	Boreogadus saida	Polar cod
Capelin norvegian	NOP (*)	Trisopterus esmarki	Norway pout
Capelin	BIB	Trisopterus luscus	Pouting (= Bib)
Merlan albastru	WHB (*)	Micromesistius poutassou	Blue whiting
Merlan	WHG (*)	Merlangius merlangus	Whiting
Grenadier de stâncă	RNG	Coryphaenoides rupestris	Roundnose grenadier
Mihalț de Mediterana	SLI	Molva macrophthalma	Spanish ling
Diferite specii de cod	MOR	Moridae	Morid cods
Gadiforme	GAD	Gadiformes	Gadiformes (nei)
Specii din genul Argentina	ARG	Argentina spp.	Argentines
Murenă	COE	Conger conger	European conger
Pește dulgher	JOD	Zeus faber	Atlantic John Dory
Biban comun	BSS	Dicentrarchus labrax	Seabass
Meru (numele a două specii din Marea Mediterană)	GPO	Epinephalus guaza	Dusky grouper
Meru cenușiu	WRF	Polyprion americanus	Wreckfish
Seranide	BSX	Serranidae	Seabasses, seaperches
Specii de hemulide	GRX	Haemulidae (= Pomadasydae)	Grunts (nei)
	MGR	Argyrosomus regius	Meagre
Doradă roz	SBR	Pagellus bogaraveo	Red (= Common) seabream
Pagel roșu	PAC	Pagellus erythrinus	Common pandora
Dentex cu ochi mari	DEL	Dentex macrophthalmus	Large-eye dentex
Specii de dentex (sz)	DEX	Dentex spp.	Dentex (nei)
Pagrus filos	RPG	Sparus pagrus (= sedicum)	Red porgy
Doradă cu cap auriu	SBG	Sparus aurata	Gilthead seabream
Gupă	BOG	Boops boops	Bogue
Plătică-de-mare (sz)	SBX	Sparidae	Porgies, seabream (nei)
Barbun vărgat	MUR	Mullus surmuletus	Red mullet
Drac-de-mare	WEG	Trachinus draco	Greater Weaver
Lup-de-mare	CAA (*)	Anarhichas lupus	Atlantic wolffish (= Catfish)
Lup-de-mare mic	CAS (*)	Anarhichass minor	Spotted wolffish
Mihalț	ELP	Zoarces viviparus	Eel pout
Pești lance	SAN (*)	Ammodytes spp.	Sandeels
Guvizi de Atlantic	GOB	Gobius spp.	Atlantic gobies
Specii de sebastă	RED (*)	Sebastes spp.	Atlantic redfishes
Scorpionide	SCO	Scorpaenidae	Scorpionfishes (nei)
Specii de rândunică-de-mare (sz) (Triglide)	GUX (*)	Triglidae	Gurnards (nei)
Lump	LUM	Cyclopterus lumpus	Lumpfish (= Lumpsucker)
Pește-undițar	MON (*)	Lophius piscatorius	Monk (= Anglerfish)
Ghidrin	SKB	Gasterosteus spp.	Sticklebacks
Pagel roșu	SBA	Pagellus acarne	Axillary seabream
Dentex comun	DEC	Dentex dentex	Common dentex
Specii de pești trompetă	SNI	Macrorhamphosidae	Snipefishes
Lavrac vărgat	STB	Morone saxatilis	Striped bass
Specii de pești-lup (sz)	CAT (*)	Anarchicas spp.	Wolffishes (nei)
Sebastă nordică	REB (*)	Sebastes mentella	Beaked redfish
Sebastă aurie	REG (*)	Sebastes marinus	Golden redfish
Rândunică-de-mare roșie	GUR (*)	Aspitrigla (= Trigla) cuculus	Red gurnard
Rândunică-de-mare cenușie	GUG (*)	Eutrigla (= Trigla) gurnardus	Grey gurnard
Perciforme	DPX	ex Perciformes	Demersal percomorphs (nei)
Capelin	CAP (*)	Mallotus villosus	Capelin
Zărgan	GAR	Belone belone	Garfish
Zărgan de Atlantic	SAU	Scomberesox saurus	Atlantic saury
Barbuni	MUL	Mugilidae	Mullets (nei)
Lufar	BLU	Pomatomus saltatrix	Bluefish
Stavrid	HOM (*)	Trachurus trachurus	Atlantic horsemackerel
Lichia	LEE	Lichia amia	Leerfish
Plătică de Atlantic	POA	Brama brama	Atlantic pomfret
Atherinidae	SIL	Atherinidae	Silversides (= Sandsmelts)
Perciforme	PPX	Perciformes	Pelagic percomorphs (nei)
Hering de Atlantic	HER (*)	Clupea harengus	Atlantic herring
Sardinelă (sz)	SIX	Sardinella spp.	Sardinellas (nei)
Sardină europeană	PIL (*)	Sardina pilchardus	European sardine
Sprot	SPR (*)	Sprattus sprattus	Sprat
Hamsie comună	ANE (*)	Engraulis encrasicholus	European anchovy
Clupeide (tip hering)	CLU	Clupeoidei	Clupeoids (nei)
Pălămidă	BON	Sarda sarda	Atlantic bonito
Pește-spadă	SWO	Xiphias gladius	Swordfish
Melvă	FRI	Auxis thazard	Frigate tuna
Ton roșu	BFT	Thunnus thynnus	Northern bluefin tuna
Ton alb	ALB	Thunnus alalunga	Albacore
Ton cu înotătoare galbene	YFT	Thunnus albacares	Yellowfin tuna
Ton dungat	SKI	Katsuwonus pelamis	Skipjack tuna
Ton cu ochi mari	BET	Thunnus obesus	Bigeye tuna
Pești de tipul ton (sz)	TUX	Scombroidei	Tune-like fishes (nei)
Macrou spaniol	MAS (*)	Scomber japonicus	Chub mackerel
Macrou comun	MAC (*)	Scomber scombrus	Atlantic mackerel
Scombride (sz)	MAX	Scombridae	Mackerels (nei)
Pește-sabie cu coadă	SFS	Lepidopus caudatus	Silver scabbardfish
Calcan din specia Aphanopus carbo	BSF	Aphanopus carbo	Black scabbardfish
Alte specii de scombride (sz)	MKX	Scombroidei	Mackerel-like fishes (nei)
Rechin comun	POR (*)	Lamna nasus	Porbeagle
Rechin de talie mare	BSK	Cetorhinus maximus	Basking shark
Specie de rechin	DGS (*)	Squalus acanthias	Picked (= Spiny) dogfish
Rechin de Groenlanda	GSK	Somniosus microcephalus	Greenland shark
Fam. rechin cu spini (sz)	DGX (*)	Squalidae	Dogfish sharks (nei)
Calcan (sz)	SKA (*)	Raja spp.	Skates (nei)
Fam. rechini cu spini	DGH (*)	Squalidae, Scyliorhinidae	Dogfishes and hounds
Diverși rechini (sz)	SKH	Selachimorpha (Pleurotremata)	Various sharks (nei)
Selacieni (sz)	CAR	Chondrichthyes	Cartilaginous fishes (nei)
Pești bentonici (sz)	GRO	ex Osteichthyes	Groundfishes (nei)
Pești pelagici (sz)	PEL	ex Osteichthyes	Pelagic fishes (nei)
Pești osoși (sz)	FIN	ex Osteichthyes	Finfishes (nei)
Crab turtă	CRE (*)	Cancer pagurus	Edible crab
Crab verde	CRG	Carcinus maenas	Green crab
Păianjen-de-mare	SCR	Maja squinado	Spinous spider crab
Subordinul Reptantia, raci (sz)	CRA	Reptantia	Marine crabs (nei)
Crabi	CRS	Portunus spp.	Swimcrabs
Langustă (sz)	CRW (*)	Palinurus spp.	Palinurid spiny lobster (nei)
Homar	LBE (*)	Homarus gammarus	European lobster
Homar de Norvegia	NEP (*)	Nephrops norvegicus	Norway lobster
Crevetă comună	CPR (*)	Palaemon serratus	Common prawn
Crevetă nordică	PRA (*)	Pandalus borealis	Northern prawn
Crevetă cenușie	CSH (*)	Crangon crangon	Common shrimp
Specii de crevete (sz)	PEN (*)	Penaeus spp.	Penaeus shrimps (nei)
Crevete mari	PAL (*)	Palaemonidae	Palaemonid shrimps
Crevete roz	PAN (*)	Pandalus spp.	Pink (= Pandalid) shrimps
Specii de crevete (crangonide)	CRN (*)	Crangonidae	Crangonid shrimps
Specii de crevete decapode (subord. Natantia) (sz)	DCP	Natantia	Natantian decapods (nei)
Anatife (crustacee)	GOO	Lepas spp.	Goose bernacles
Crustacee marine (sz)	CRU	ex Crustacea	Marine crustaceans (nei)
Melc-de-mare	WHE	Buccinium undatum	Whelk
Litorină	PEE	Littorina littorea	Periwinkle
Specii de litorină	PER	Littorina spp.	Periwinkles (nei)
Stridie plată	OYF (*)	Ostrea edulis	European flat oyster
Stridie portugheză	OYP	Crassostrea angulata	Portuguese cupped oyster
Stridie scobită (sz)	OYC (*)	Crassostrea spp.	Cupped oyster (nei)
Midie comună	MUS (*)	Mytilus edulis	Blue mussel
Specii de midii (sz)	MSX	Mytilidae	Sea mussels (nei)
Scoică comestibilă	SCE (*)	Pecten maximus	Common Scallop
Pecten	QSC (*)	Chlamys opercularis	Queen scallop
Specii de scoici comestibile (sz)	SCX (*)	Pectinidae	Scallops (nei)
Moluscă bivalvă comună	COC	Cardium edule	Common cockle
Scoică	CTG	Tapes decussatus	Grooved carpet shell
Moluște marine comestibile (sz)	CLX	Bivalvia	Clams (nei)
Scoică-bivalvă	RAZ	Solen spp.	Razor clams
Moluscă	CTS	Tapes pullastra	Carpet shell
Moluscă Venus	SVE	Venus gallina	Striped venus
Sepie comună	CTC	Sepia officinalis	Common cuttlefish
Calmari	SOC (*)	Loligo spp.	Common squids
Calmar roșu nordic	SQI (*)	Illexillecebrosus	Short-finned squid
Caracatițe (sz)	OCT	Octopodidae	Octopuses (nei)
Calmari (sz)	SQU (*)	Loliginidae, Ommastrephidae	Squids (nei)
Sepii, Sepiole (sz)	CTL (*)	Sepiidae, Sepiolidae	Cuttlefishes (nei)
Calmar roșu	SOE (*)	Todarodes sagittatus sagittatus	European flying squid
Moluște marine (sz)	MOL	ex Mollusca	Marine molluscs (nei)
Stea-de-mare roșie	STH	Asterias rubens	Starfish
Stele-de-mare (sz)	STF	Asteroidae	Starfishes (nei)
Arici-de-mare comestibil violet	URS	Echinus esculentus	Sea-urchin
Arici-de-mare purpuriu	URP	Strongylocentrus lividus	Purple sea urchin
Arici-de-mare (sz)	URX	Echinodea	Sea urchins (nei)
Castraveți-de-mare (sz)	CUX	Holothurioidea	Sea cucumbers (nei)
Arici-de-mare (sz)	ECH	Echinodermata	Echinoderms (nei)
Violet	SSG	Microcosmus sulcatus	Grooved sea-squirt
Ascidii (sz)	SSX	Ascidiacea	Sea squirts (nei)
Nevertebrate marine (sz)	INV	ex Invertebrata	Aquatic invertebrates (nei)
Varec (iarbă-de-mare)	KEL	ex Laminariales	Kelps
Varec spiralat	WRK	Fucales	Wracks
Alge brune	SWB	Phaeophyceae	Brown seaweeds
Chondrus crispus	IMS	Chondrus crispus	Carragheen
Gelidium	GEL	Gelidium spp.	Gelidium spp.
Gigartină	GIG	Gigartina spp.	Gigartina spp.
Litotamnii	LIT	Lithothamnion spp.	Lithothamnion spp.
Alge roșii	SWR	Rhodophyceae	Red seaweeds
Alge (sz)	SWX	ex Algae	Spotted wolffish

---

ANEXA II

ZONELE STATISTICE DE PESCUIT DIN ATLANTICUL DE NORD-EST PENTRU CARE SE VOR COMUNICA DATE

Subzona I a ICES	Diviziunea VII k a ICES
Diviziunea II a a ICES	Diviziunea VIII a a ICES
Diviziunea II b a ICES	Diviziunea VIII b a ICES
Diviziunea III a a ICES	Diviziunea VIII c a ICES
Diviziunea III b, c a ICES	Diviziunea VIII d a ICES
Diviziunea III d a ICES	Diviziunea VIII e a ICES
Diviziunea IV a a ICES	Subzona IX a ICES
Diviziunea IV b a ICES	Diviziunea IX a a ICES
Diviziunea IV c a ICES	Diviziunea IX b a ICES
Diviziunea IV (necunoscut) a ICES	Subzona X a ICES
Diviziunea V a a ICES	Subzona XII a ICES
Diviziunea V b 1 a ICES	Diviziunea XIV a a ICES
Diviziunea V b 2 a ICES	Diviziunea XIV b a ICES
Diviziunea VI a a ICES	BAL 22
Diviziunea VI b a ICES	BAL 23
Diviziunea VII a a ICES	BAL 24	Subdiviziuni ale diviziunii III d a ICES pentru care comunicarea datelor este facultativă
Diviziunea VII b a ICES	BAL 25
Diviziunea VII c a ICES	BAL 26
Diviziunea VII d a ICES	BAL 27
Diviziunea VII e a ICES	BAL 28
Diviziunea VII f a ICES	BAL 29
Diviziunea VII g a ICES	BAL 30
Diviziunea VII h a ICES	BAL 31
Diviziunea VII j a ICES	BAL 32

Observații:

1.	Zonele statistice de pescuit urmate de mențiunea „ICES” au fost identificate și definite de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime.

2.	Zonele statistice de pescuit precedate de mențiunea „BAL” au fost identificate și definite de Comisia Internațională pentru Pescuit în Marea Baltică.

3.	Datele vor fi comunicate cât mai detaliat posibil. Mențiunea „necunoscut” și agregatele regionale nu vor fi folosite decât în cazul în care informația detaliată nu este disponibilă. Atunci când se comunică informația detaliată, nu se vor folosi agregatele.

Zone statistice pentru pescuitul în Atlanticul de Nord-Est

---

ANEXA III

DELIMITAREA SUBZONELOR ȘI A DIVIZIUNILOR ICES UTILIZATE ÎN SCOPURI STATISTICE ȘI PENTRU REGULAMENTELE DE PESCUIT ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST

ZONA STATISTICĂ ICES (ATLANTICUL DE NORD-EST)

Totalitatea apelor oceanelor Atlantic și Arctic, precum și mările tributare, delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică până la coasta de nord a Groenlandei; apoi, în direcția est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei până la un punct situat la 44°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 42°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la un punct de pe coasta Spaniei (istmul Punta Marroqui), situat la 5°36′ longitudine vestică; de aici, în direcția nord-vest și nord, de-a lungul coastei de sud-vest a Spaniei, coastei Portugaliei și coastelor de nord-vest și nord ale Spaniei, coastelor Franței, BELGIEI, ȚăRILOR de Jos și Germaniei, până la extremitatea occidentală a frontierei acesteia din urmă cu Danemarca; apoi de-a lungul coastei occidentale a Iutlandei, până la Thyboroen; de aici, în direcția sud și est, de-a lungul coastei de sud a strâmtorii Limfjord, până la capul Egensekloster; apoi spre sud, de-a lungul coastei de est a Iutlandei, până la extremitatea orientală a frontierei Danemarcei cu Germania; de aici, de-a lungul coastelor Germaniei și Poloniei, coastei occidentale a URSS, coastelor Finlandei, Suediei și Norvegiei și coastei de nord a URSS până la Haborova; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Iugorski-Șar; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei Vaigaci; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Karskie Vorota; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei de sud a arhipelagului Novaia Zemlia; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Matocikin-Șar; apoi de-a lungul coastei occidentale a insulei de nord a arhipelagului Novaia-Zemlia până la un punct situat la 68°30′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la polul nord geografic.

De asemenea, această zonă corespunde zonei statistice 27 (zona statistică a Atlanticului de Nord-Est) din clasificarea statistică internațională tip a zonelor de pescuit stabilită de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Subzona statistică I a ICES (denumită în mod curent „Marea Barenț”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică, până la 72°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 26°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; de aici spre est, de-a lungul coastelor Norvegiei și ale URSS, până la Khaborova; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Iugorski-Șar; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei Vaigaci; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Karskie Vorota; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastei insulei de sud a arhipelagului Novaia Zemlia; apoi prin intrarea de la vest în strâmtoarea Matocikin-Șar; apoi de-a lungul coastei occidentale a insulei de nord a arhipelagului Novaia Zemlia până la un punct situat la 68°30′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la polul nord geografic.

Subzona statistică II a ICES (denumită în mod curent „Marea Norvegiei, Spitzberg și Insula Urșilor”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică până la 72°00′ latitudine nordică; de aici spre vest, până la 26°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; de aici, pe direcția vest și sud-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 63°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; iar de aici spre nord, până la polul nord geografic.

Diviziunea statistică II a a ICES (denumită în mod curent „Marea Norvegiei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 63°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 73°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 30°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 72°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 26°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; iar de aici în direcția vest și sud-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică II b a ICES (denumită în mod curent „Spitzberg și Insula Urșilor”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică, până la 73°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la polul nord geografic.

Subzona statistică III a ICES (denumită în mod curent „Skagerrak, Kattegat, Sund, Belt și Marea Baltică”; Sund și Belt sunt cunoscute împreună și sub denumirea de „zona de tranziție”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 7°00′ longitudine estică; de aici spre sud, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Danemarcei; apoi, de-a lungul coastelor nord-vest și est ale peninsulei Iutlanda, până la Hals; apoi, prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la capul Egensekloster; de aici spre sud, de-a lungul coastei peninsulei Iutlanda, până la extremitatea orientală a frontierei Danemarcei cu Germania; apoi, de-a lungul coastelor Germaniei și Poloniei, coastei de vest a URSS, coastelor Finlandei, Suediei și Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică III a a ICES (denumită în mod curent „Skagerrak și Kattegat”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 7°00′ longitudine estică; de aici spre sud, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Danemarcei; apoi, de-a lungul coastelor de nord-vest și est ale peninsulei Iutlanda, până la Hals; de aici, prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la capul Egensekloster; de aici spre sud, de-a lungul coastei peninsulei Iutlanda, până la capul Hasenore; apoi prin Grand Belt, până la capul Gniben; apoi, de-a lungul coastei de nord a Insulei Sjaelland, până la capul Gilbjerg Hoved; apoi, prin intrările de la nord în Oresund, până la Kullen, pe coasta Suediei; apoi, pe direcția est și nord, de-a lungul coastei occidentale a Suediei și coastei meridionale a Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică III b, c a ICES (denumită în mod curent „Sound și Belts sau zona de tranziție”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la capul Hasenoere, de pe coasta orientală a Iutlandei, până la capul Gniben, de pe coasta occidentală a insulei Sjaelland; de aici, de-a lungul coastei de nord a insulei Sjaelland, până la capul Gilbjerg Hoved; apoi, prin intrările de la nord în Oresund, până la Kullen, pe coasta Suediei; de aici, pe direcția sud, de-a lungul coastei Suediei, până la farul de la Fulsterbo; apoi, prin intrarea de la sud în Oresund, până la farul de la Stevns; de aici, de-a lungul coastei de sud-est a Insulei Sjaelland; apoi, prin intrarea de la est în strâmtoarea Storstrommen; apoi, de-a lungul coastei orientale a insulei Falster, până la Gedser; apoi până la capul Darsser Ort, de pe coasta Germaniei; de aici, pe direcția sud-vest, de-a lungul coastei Germaniei, precum și de-a lungul coastei estice a Iutlandei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 22 a ICES (= BAL 22) (denumită în mod curent „Belts”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la capul Hasenoere (56°09′ latitudine nordică și 10°44′ longitudine estică) de pe coasta orientală a Iutlandei până la capul Gniben (56°01′ latitudine nordică și 11°18′ longitudine estică) de pe coasta occidentală a insulei Sjaelland; apoi de-a lungul coastelor de vest și de sud ale insulei Sjaelland, până la un punct situat la 12°00′ longitudine estică; de aici spre sud, până la insula Falster; apoi, de-a lungul coastei de est a insulei Falster, până la capul Gedser Odde (54°34′ latitudine nordică și 11°58′ longitudine estică); apoi spre est, până la 12°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Germaniei; iar de aici, în direcția sud-vest, de-a lungul coastei Germaniei, precum și de-a lungul coastei de est a Iutlandei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 23 a ICES (= BAL 23) (denumită în mod curent „Sud”)

Apele delimitate printr-o linie trasată între capul Gilbjerg Hoved (56°08′ latitudine nordică și 12°18′ longitudine estică) de pe coasta de nord a insulei Sjaelland și Kullen (56°18′ latitudine nordică și 12°28′ longitudine estică), de pe coasta Suediei; de aici, pe direcția sud, de-a lungul coastei Suediei, până la farul de la Falsterbo (55°23′ latitudine nordică și 12°50′ longitudine estică); apoi, prin intrarea de la sud în Sund, până la farul de la Stevns (55°19′ latitudine nordică și 12°29′ longitudine estică), de pe coasta insulei Sjaelland; apoi în direcția nord, de-a lungul coastei de est a insulei Sjaelland, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică III d a ICES (denumită în mod curent „Marea Baltică”)

Apele Mării Baltice și ale golfurilor, golfulețelor și estuarelor sale, delimitate la vest printr-o linie trasată de la farul de la Falterbo, de pe coasta de sud-vest a Suediei, prin intrarea de la sud în Oresund, până la farul de la Stevns; de aici, de-a lungul coastei de sud-est a insulei Sjaelland, apoi prin intrarea de la est în strâmtoarea Storstrommen; apoi, de-a lungul coastei de est a insulei Falster, până la Gedser; iar de aici, până la capul Darsser Ort, de pe coasta Germaniei.

Subdiviziunea statistică 24 a ICES (= BAL 24) (denumită în mod curent „Marea Baltică din vestul insulei Bornholm”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la farul de la Stevns (55°19′ latitudine nordică și 12°29′ longitudine estică), de pe coasta orientală a insulei Sjaelland, prin intrarea de la sud în Sund, până la farul de la Falsterbo (55°23′ latitudine nordică și 12°50′ longitudine estică), de pe coasta Suediei; apoi, de-a lungul coastei meridionale a Suediei, până la farul de la Sandhammaren (55°24′ latitudine nordică și 14°12′ longitudine estică); apoi până la farul de la Hammerodde (55°18′ latitudine nordică și 14°47′ longitudine estică), de pe coasta de nord a insulei Bornholm; de aici, de-a lungul coastelor de vest și de sud ale insulei Bornholm, până la un punct situat la 15°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Poloniei; apoi spre vest, de-a lungul coastelor Poloniei și Germaniei, până la un punct situat la 12°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la un punct situat la 54°34′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine estică; de aici spre vest, până la capul Gedser Odde (54°34′ latitudine nordică și 11°58′ longitudine estică); apoi, de-a lungul coastelor de est și nord ale insulei Falster, până la un punct situat la 12°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la coasta de sud a insulei Sjaelland; apoi în direcția vest și nord, de-a lungul coastei occidentale a insulei Sjaelland, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 25 a ICES (= BAL 25) (denumită în mod curent „sudul Mării Baltice centru-vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pleacă dintr-un punct de pe coasta orientală a Suediei, situat la 56°30′ latitudine nordică; de aici spre est, până la coasta occidentală a insulei Oland; apoi pe la sudul insulei Oland, până la un punct situat pe coasta orientală la 56°30′ latitudine nordică, apoi spre est, până la 18°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Poloniei; apoi spre vest, de-a lungul coastei Poloniei, până la un punct situat la 15°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la insula Bornholm; apoi, de-a lungul coastelor occidentale din partea de sud a insulei Bornholm, până la farul de la Hammerodde (55°18′ latitudine nordică și 14°47′ longitudine estică); apoi până la farul de la Sandhammaren (55°24′ latitudine nordică și 14°12′ longitudine estică), de pe coasta meridională a Suediei; apoi spre nord, de-a lungul coastei Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 26 a ICES (= BAL 26) (denumită în mod curent „sudul Mării Baltice centru-est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat la 56°30′ latitudine nordică și 18°00′ longitudine estică; de aici spre est, până la coasta occidentală a URSS; apoi spre sud, de-a lungul coastelor URSS și Poloniei, până la un punct de pe coasta poloneză, situat la 18°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 27 a ICES (= BAL 27) (denumită în mod curent „vestul insulei Gotland”)

Apele delimitate printr-o linie care pleacă dintr-un punct situat în estul părții continentale a coastei Suediei, la 59°41′ latitudine nordică și 19°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta septentrională a insulei Gotland; apoi spre sud, de-a lungul coastei de vest a insulei Gotland, până la un punct situat la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 56°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta de est a insulei Oland; de aici, după ce ocolește insula Oland pe la sud, până la un punct de pe coasta de vest a acesteia, situat la 56°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Suediei; apoi spre nord, de-a lungul coastei de est a Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 28 a ICES (= BAL 28) (denumită în mod curent „estul insulei Gotland” sau „Golful Riga”)

Apele delimitate printr-o linie care pleacă de la un punct situat la 58°30′ latitudine nordică și 19°00′ longitudine estică; apoi spre est, până la coasta occidentală a insulei Saaremaa; apoi, pe la nordul insulei Saaremaa, până la un punct de pe coasta orientală a acestei insule, situat la 58°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta URSS; apoi în direcția sud, de-a lungul coastei occidentale a URSS, până la un punct situat la 56°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta occidentală a insulei Gotland; apoi spre nord, până la un punct de pe coasta septentrională a insulei Gotland, situat la 19°00′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 29 a ICES (= BAL 29) (denumită în mod curent „Marea Arhipelagului”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat în estul părții continentale a coastei Suediei, la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la partea continentală a coastei Finlandei; apoi în direcția sud, de-a lungul coastelor occidentale și meridionale ale Finlandei, până la un punct situat în sudul părții continentale a coastei finlandeze, la 23°00′ longitudine estică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la partea continentală a coastei URSS; apoi spre sud, de-a lungul coastei occidentale a URSS, până la un punct situat la 58°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta orientală a insulei Saaremaa; apoi, după ce trece pe la nordul insulei Saaremaa, până la un punct de pe coasta occidentală a acestei insule, situat la 58°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 19°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la un punct de pe coasta de est a părții continentale a Suediei, situat la 59°41′ latitudine nordică; iar de aici în direcția nord, de-a lungul coastei orientale a Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 30 a ICES (= BAL 30) (denumită în mod curent „sudul Golfului Botnic”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta orientală a Suediei, la 63°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta părții continentale a Finlandei; apoi spre sud, de-a lungul coastei Finlandei, până la un punct situat la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta părții continentale a Suediei; apoi spre nord, de-a lungul coastei orientale a Suediei, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 31 a ICES (= BAL 31) (denumită în mod curent „nordul Golfului Botnic”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct al coastei orientale a Suediei, situat la 63°30′ latitudine nordică; apoi, după ce ocolește pe la nord Golful Botnic, până la un punct de pe coasta occidentală a părții continentale a Finlandei, aflat la 63°30′ latitudine nordică; iar de aici spre vest, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică 32 a ICES (= BAL 32) (denumită în mod curent „Golful Finlandei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct de pe coasta meridională a Finlandei situat la 23°00′ longitudine estică; apoi, după ce ocolește Golful Finlandei pe la est, până la un punct 2 de pe coasta occidentală a URSS, situat la 59°00′ longitudine nordică; apoi spre vest, până la 23°00′ longitudine estică; iar de aici spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică IV a ICES (denumită în mod curent „Marea Nordului”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la coasta Scoției; de aici spre est și sud, de-a lungul coastelor Scoției și Angliei, până la un punct situat la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; apoi spre nord-est, de-a lungul coastelor Franței, Belgiei, Țărilor de Jos și Germaniei, până la extremitatea occidentală a frontierei cu Danemarca; apoi de-a lungul coastei occidentale a Iutlandei, până la Thyboroen; apoi spre sud și est, de-a lungul coastei de sud a strâmtorii Limfjord până la capul Egensekloster; apoi prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la Hals; de aici spre vest, de-a lungul coastei de nord a strâmtorii Limfjord, până la punctul cel mai sudic al istmului Agger Tange; apoi spre nord, de-a lungul coastei de vest a Iutlandei, până la un punct situat la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 7°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la coasta Norvegiei; iar de aici pe direcția nord-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IV a a ICES (denumită în mod curent „Marea Nordului septentrională”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta Norvegiei la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 3°00′ longitudine vestică, apoi spre sud, până la coasta Scoției; de aici spre est și sud, de-a lungul coastei Scoției, până într-un punct situat la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 7°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la coasta Norvegiei; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IV b a ICES (denumită în mod curent „Marea Nordului centrală”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Danemarcei, la 57°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine estică; apoi spre nord, până la 57°30′ latitudine nordică; apoi spre vest până la coasta Scoției; apoi spre sud, de-a lungul coastelor Scoției și Angliei, până la un punct situat la 53°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Germaniei; apoi spre nord-est, de-a lungul coastei Iutlandei, până la Thyboroen; apoi spre sud și est, de-a lungul coastei de sud a strâmtorii Limfjord, până la capul Egensekloster; apoi prin intrarea de la est în strâmtoarea Limfjord, până la Hals; apoi spre vest, de-a lungul coastei de nord a strâmtorii Limfjord, până în punctul cel mai sudic al istmului Agger Tange; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei vestice a Iutlandei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IV c a ICES (denumită în mod curent „Marea Nordului meridională”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Germaniei, la 53°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Angliei; apoi spre sud, până la un punct situat la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; de aici, pe direcția nord-est, de-a lungul coastelor Franței, Belgiei, Țărilor de Jos și Germaniei, până la punctul de plecare.

Subzona statistică V a ICES (denumită în mod curent „Islanda și Platforma Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 68°00′ latitudine nordică și 11°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 63°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; iar de aici spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică V a a ICES (denumită în mod curent „Platforma Islandei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 68°00′ latitudine nordică și 11°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 62°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 63°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; iar de aici spre nord, până la punctul de plecare.

Divizunea statistică V b a ICES (denumită în mod curent „Platforma Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe 63°00′ latitudine nordică și 4°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 4°00′ longitudine vestică; iar apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică V b 1 a ICES (denumită în mod curent „Platforma Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 63°00′ latitudine nordică și 4°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 10°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 61°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi, descriind o curbă rombică, până la un punct situat la 61°15 latitudine nordică și 7°30′ longitudine vestică; de aici spre sud, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subdiviziunea statistică V b 2 a ICES (denumită în mod curent „Bancul Feroe”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 60°00′ latitudine nordică și 10°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 61°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 8°00′ longitudine vestică; de aici, descriind o curbă rombică, până la un punct situat la 61°15 latitudine nordică și 7°30′ longitudine vestică; de aici spre sud, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la punctul de plecare.

Subzona statistică VI a ICES (denumită în mod curent „Rockall, coasta de nord-vest a Scoției și nordul Irlandei”; coasta de nord-vest a Scoției și nordul Irlandei mai sunt numite și „vestul Scoției”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de nord a Scoției la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 54°30 latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Irlandei; de aici spre nord și est, de-a lungul coastelor Irlandei și Irlandei de Nord, până la un punct situat pe coasta orientală a Irlandei de Nord, la 55°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Scoției; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei occidentale a Scoției, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VI a a ICES (denumită în mod curent „coasta de nord-vest a Scoției și Irlandei de Nord” sau „vestul Scoției”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat pe coasta de nord a Scoției la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 54°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Irlandei; de aici spre nord și est, de-a lungul coastelor Irlandei și Irlandei de Nord, până la un punct situat pe coasta orientală a Irlandei de Nord 55°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Scoției; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei occidentale a Scoției, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VI b a ICES

(denumită în mod curent „Rockall”)Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 60°00′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 54°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică VII a ICES (denumită în mod curent „Marea Irlandei, vestul Irlandei, Porcupine Bank, Marea Mânecii de Est și de Vest, canalul Bristol, Marea Celtică de Nord și de Sud și sud-vestul Irlandei - est și vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Irlandei la 54°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; de aici spre nord și nord-est, de-a lungul coastei Franței, până la un punct situat la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta de sud-est a Angliei; apoi spre vest și nord, de-a lungul coastelor Angliei, Țării Galilor și Scoției, până la un punct situat pe coasta de vest a Scoției, la 55°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Irlandei de Nord; de aici spre nord și vest, de-a lungul coastelor Irlandei de Nord și ale Irlandei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII a a ICES (denumită în mod curent „Marea Irlandei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct de pe coasta occidentală a Scoției la 55°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Irlandei de Nord; de aici spre sud, de-a lungul coastelor Irlandei de Nord și ale Irlandei, până la un punct situat pe coasta de sud-est a Irlandei, la 52°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Țării Galilor; de aici spre nord-est și nord, de-a lungul coastelor Țării Galilor, Angliei și Scoției, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII b a ICES

(denumită în mod curent „vestul Irlandei”)Apele delimitate printr-o linie care pornește de la un punct situat pe coasta occidentală a Irlandei la 54°30′ latitudine nordică; de acolo spre vest până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 52°30′ latitudine nordică; apoi spre est până la coasta Irlandei; de acolo spre nord de-a lungul coastei occidentale a Irlandei până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII c a ICES (denumită în mod curent „Porcupine Bank”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 54°30′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 52°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII d a ICES (denumită în mod curent „Marea Mânecii de Est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Franței, la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la coasta Angliei; apoi spre vest, de-a lungul coastei de sud a Angliei, până la 2°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, spre coasta Franței până la capul Hague; de aici spre nord-est, de-a lungul coastei Franței, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII e a ICES (denumită în mod curent „Marea Mânecii de Vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de sud a Angliei, la 2°00′ longitudine vestică; apoi spre sud și vest, de-a lungul coastei Angliei, până la un punct situat pe coasta de sud-vest, la 50°00′ latitudine nordică; de aici spre vest, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 49°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta Franței; apoi spre nord și nord-est, de-a lungul coastei Franței, până la capul Hague; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII f a ICES (denumită în mod curent „Canalul Bristol”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de sud a Țării Galilor, la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 50°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 50°00′ latitudine nordică; apoi spre est până la coasta Angliei; iar de aici, de-a lungul coastei de sud-vest a Angliei și a coastei de sud a Țării Galilor, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII g a ICES (denumită în mod curent „Marea Celtică de Nord”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 52°00′ latitudine nordică de pe coasta occidentală a Țării Galilor; apoi spre vest, până la coasta de sud-est a Irlandei; de aici spre sud-vest, de-a lungul coastei Irlandei, până la un punct situat la 9°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 50°00′ latitudine nordică; de aici spre est, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 50°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 51°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la coasta de sud a Țării Galilor; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei Țării Galilor, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII h a ICES (denumită în mod curent „Marea Celtică de Sud”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 50°00′ latitudine nordică și 7°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 9°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 49°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 7°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII i a ICES (denumită în mod curent „sud-vestul Irlandei-est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 52°30′ latitudine nordică, pe coasta occidentală a Irlandei; apoi spre vest, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 9°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la coasta de sud a Irlandei; iar de aici spre nord, de-a lungul coastei Irlandei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VII k a ICES (denumită în mod curent „sud-vestul Irlandei-vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 52°30′ latitudine nordică și 12°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 12°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică VIII a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Franței, la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ logitudine vestică; apoi spre sud, până la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta occidentală a Spaniei; iar de aici spre nord, de-a lungul coastelor Spaniei și Franței, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII a a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-nord”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta occidentală a Franței la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre vest până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 47°30′ latitudine nordică; apoi spre est până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 47°00′ latitudine nordică; apoi spre est până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre sud până la 46°00′ latitudine nordică; apoi spre est până la coasta Franței; de acolo spre nord-vest de-a lungul coastei franceze până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII b a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-centru”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 46°00′ latitudine nordică, pe coasta occidentală a Franței; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 45°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 3°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 44°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 2°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la coasta de nord a Spaniei, iar de aici de-a lungul coastei de nord a Spaniei și a coastei de vest a Franței, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII c a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-sud”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 2°00′ longitudine vestică, pe coasta de nord a Spaniei; apoi spre nord, până la 44°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la coasta de vest a Spaniei; apoi spre nord și est, de-a lungul coastei spaniole, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII d a ICES (denumită în mod curent „Golful Gasconiei-zona de coastă”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 48°00′ latitudine nordică și 8°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 44°30′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 3°00′ longitudine vestică; apoi spre nord până la 45°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 4°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 46°00′ latitudine nordică; apoi spre vest până la 5°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 47°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 6°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 47°30′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 8°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică VIII e a ICES (denumită în mod curent „vestul Golfului Gasconiei”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 48°00′ latitudine nordică și 11°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică IX a ICES (denumită în mod curent „apele portugheze”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de nord-vest a Spaniei, la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la un punct de pe coasta de sud a Spaniei (istmul Punta Marroqui), situat la 5°36′ longitudine vestică; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei de sud-vest a Spaniei, coastei Portugaliei și coastei de nord-vest a Spaniei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IX a a ICES (denumită în mod curent „apele portugheze – est”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat pe coasta de nord-vest a Spaniei, la 43°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la un punct de pe coasta de sud a Spaniei (istmul Punto Marroqui), situat la 5°36′ longitudine vestică; apoi spre nord-vest, de-a lungul coastei de sud-vest a Spaniei, coastei Portugaliei și coastei de nord-vest a Spaniei, până la punctul de plecare.

Diviziunea statistică IX b a ICES (denumită în mod curent „apele portugheze – vest”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 43°00′ latitudine nordică și 11°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică X a ICES (denumită în mod curent „Bancul Azorelor”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 48°00′ latitudine nordică și 18°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 42°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 36°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică XII a ICES (denumită în mod curent „nordul Azorelor”)

Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct situat la 62°00′ latitudine nordică și 15°00′ longitudine vestică; apoi spre vest, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre vest, până la 42°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 48°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 18°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 60°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 15°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare.

Subzona statistică XIV a ICES (denumită în mod curent „estul Groenlandei”)

Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică, până la coasta de nord a Groenlandei; de aici spre est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei, până la un punct situat la 44°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la 68°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; iar apoi spre nord, până la polul nord geografic.

Diviziunea statistică XIV a a ICES

(denumită în mod curent „nord-estul Groenlandei”)Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică, până la coasta de nord a Groenlandei; apoi spre est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei până la un punct din capul Savary, situat la 68°30′ latitudine nordică; de aici spre sud, de-a lungul meridianului douăzeci și șapte longitudine vestică, până la 68°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la polul nord geografic.

Diviziunea statistică XIV b a ICES

(denumită în mod curent „sud-estul Groenlandei”)Apele delimitate printr-o linie care pornește dintr-un punct de pe coasta de sud a Groenlandei, situat la 44°00′ longitudine vestică; apoi spre sud, până la 59°00′ latitudine nordică; apoi spre est, până la 27°00′ longitudine vestică; apoi spre nord, până la un punct din capul Savary, situat la 68°30′ latitudine nordică; apoi spre sud-vest, de-a lungul coastei Groenlandei, până la punctul de plecare.

---

ANEXA IV

FORMATUL OBLIGATORIU LA COMUNICAREA DATELOR PRIVIND CAPTURILE NOMINALE EFECTUATE ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST

Suporturi magnetice

Benzi magnetice: nouă piste; densitate 1 600 sau 6 250 BPI, codificare în caractere EBCDIC sau ASCII, de preferință fără etichetă. În cazul în care se folosește o etichetă, se va introduce un cod de încheiere de fișier.

Dischete suple: formatate MS DOS; dischete de 3,5 „720 K sau 1,4 Moctet sau dischete de 5,25” 360 K sau 1,2 Moctet.

Format de înregistrare

Număr octeți	Poșta	Observații
1-4	Țara (cod alfabetic ISO din 3 litere)	Exemplu: FRA = Franța
5-6	Anul	Exemplu: 90 = 1990
7-8	Principala zonă de pescuit FAO	27 = Atlanticul de Nord-Est
9-15	Divizia	Exemplu: IV a = diviziunea IV a a ICES
16-18	Specia	Identificare alfabetică din 3 litere
19-26	Captura	Tone metrice

Observații

(a)	Toate zonele numerice vor fi aliniate la dreapta, cu spații la stânga. Toate zonele alfanumerice vor fi aliniate la stânga, cu spații la dreapta.

(b)	Capturile vor fi înregistrate în echivalent greutate în viu debarcat, rotunjit la tona cea mai apropiată.

(c)	Cantitățile (octeți de la 19 la 26) mai mici de jumătatea de unitate vor fi înregistrate astfel: „–1”.

(d)	Cantitățile necunoscute (octeți de la 19 la 26) vor fi înregistrate astfel: „–2”.

---

04/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

44

---

31992R0189

---

L 021/4

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 189/92 AL CONSILIULUI

din 27 ianuarie 1992

de stabilire a normelor de aplicare a unor măsuri de control adoptate de Organizația de pescuit în Atlanticul de Nord-Vest

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 170/83 al Consiliului din 25 ianuarie 1983 privind instituirea unui sistem comunitar de conservare și administrare a resurselor de pescuit (1), astfel cum a fost modificat prin actul de aderare din 1985, în special articolul 11,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Convenția referitoare la viitoarea cooperare multilaterală de pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, denumită în cele ce urmează „convenția NAFO”, a fost aprobată de Consiliu prin Regulamentul (CEE) nr. 3179/78 (2) și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1979;

întrucât Organizația de pescuit a Atlanticului de Nord-Vest (NAFO), instituită prin convenția NAFO, adoptă un program de inspecție comună internațională la care Consiliul a aderat prin Regulamentul (CEE) nr. 1956/88 (3);

întrucât comisia de pescuit a NAFO adoptă, cu ocazia celei de-a treisprezecea reuniuni anuale, care a avut loc la Dartmouth, la 13 septembrie 1991, o propunere de stabilire a unei măsuri de control care să impună navelor de pescuit obligația de a comunica anumite informații legate de activitățile lor în zona de reglementare a NAFO; întrucât respectiva propunere poate fi acceptată de către Comunitate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Navele aflate sub pavilionul unui stat membru al Comunității, pentru care se aplică programul de inspecție comună internațională NAFO, aduc la cunoștința Comisiei Comunităților Europene și în același timp autorităților lor naționale competente, conform normelor menționate în anexă, informațiile enumerate în această anexă.

Articolul 2

Comisia transmite secretarului executiv al NAFO informațiile incluse în rapoarte, dacă este posibil în termen de douăzeci și patru de ore de la primirea acestora.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

---

(1)  JO L 24, 27.1.1983, p. 1.

(2)  JO L 378, 30.12.1978, p. 1.

(3)  JO L 175, 6.7.1988, p. 1.

---

ANEXĂ

Rapoartele descrise în cele ce urmează sunt intitulate „NAFO REPORT”. Informațiile care trebuie transmise și care vor fi prezentate într-o formă corespunzătoare sunt următoarele:

1.1.   Orice intrare în zona de reglementare. Acest raport va fi stabilit cu cel puțin șase ore înainte de intrarea în zonă și va cuprinde următoarele date:

—	denumirea navei;

—	indicativul radio;

—	numerele și literele de identificare externă;

—	data, ora și poziția geografică;

—	precizarea codului de mesaj: „ENTRY”;

—	diviziunea de intrare NAFO;

—	numele căpitanului.

1.2.   Orice mișcare dintr-o diviziune NAFO în alta, cu excepția deplasărilor între diviziunile 3 L și 3 N, și 3 N și 3 O, în condițiile prevăzute la punctul 1.3, și fiecare mișcare pornind de la zona delimitată de 10 mile de o parte și de alta a liniilor de separare a diviziunilor 3 L și 3 N, și 3 N și 3 O, atunci când condițiile stabilite la punctul 1.3 nu se pot aplica. Aceste rapoarte vor fi stabilite înainte de intrarea navei într-una din diviziunile NAFO și vor cuprinde, în ordine, următoarele date:

—	denumirea navei;

—	indicativul radio;

—	numerele și literele de identificare externă;

—	data, ora și poziția geografică;

—	precizarea codului de mesaj: „MOVE”;

—	diviziunea de intrare NAFO;

—	numele căpitanului.

1.3.   Navele care desfășoară activități de pescuit transzonale între diviziunile NAFO 3 L și 3 N sau între diviziunile 3 N și 3 O, care traversează linia de separare a acestor diviziuni de mai multe ori în cursul unei perioade de douăzeci și patru de ore consecutiv, și în măsura în care rămân în interiorul zonei delimitate (10 mile de o parte și de alta a liniei de separare a diviziunilor), vor transmite, în ordine, în momentul în care trec pentru prima oară de linia de separare a diviziunilor, iar apoi la intervale care să nu depășească douăzeci și patru de ore (rămânând în zona delimitată), următoarele date:

—	denumirea navei;

—	indicativul radio;

—	numerele și literele de identificare externă;

—	data, ora și poziția geografică;

—	precizarea codului de mesaj: „ZONE”;

—	numele căpitanului.

1.4.   Orice ieșire din zona de reglementare. Acest raport va fi elaborat înainte de ieșirea navei din zona de reglementare și va cuprinde, în ordine, următoarele date:

—	denumirea navei;

—	indicativul radio;

—	numerele și literele de identificare exterioară;

—	data, ora și poziția geografică;

—	precizarea codului de mesaj: „EXIT”;

—	diviziunea NAFO din care nava se pregătește să iasă;

—	numele căpitanului.

2.   Fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite în Regulamentul (CEE) nr. 2807/83 al Comisiei din 22 septembrie 1983 de definire a modalităților speciale de înregistrare a informațiilor referitoare la capturile de pește de către statele membre (1), după fiecare transmisie radio a informațiilor menționate la punctul 1 se vor consemna în registrul de bord următoarele date:

—	data și ora transmisiunii;

—	în caz de transmisiune radio, numele stației radio prin care a fost efectuată transmisiunea.

3.1.	Informațiile menționate la punctul 1 se vor transmite Comisiei Comunităților Europene, la Bruxelles (telex 24189 FISEU B) și autorităților naționale competente din statul sub pavilionul căruia se află nava.

3.2.	Dacă, din motive de forță majoră, nu poate transmite mesajul, nava poate cere altei nave să facă acest lucru în locul ei.

---

(1)  JO L 276, 10.10.1983, p. 1.

---

04/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

47

---

31992R0436

---

L 054/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 436/92 AL CONSILIULUI

din 10 februarie 1992

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1956/88 de stabilire a normelor de aplicare a programului de inspecție comună internațională adoptat de către Organizația pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Vest

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 170/83 al Consiliului din 25 ianuarie 1983, privind instituirea unui sistem comunitar de conservare și administrare a resurselor de pescuit (1) în special articolul 11,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1956/88 (2) are drept obiect punerea în aplicare a unui program comun de inspecție internațională adoptat de Comisia de pescuit a Organizației de Pescuit din Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) la data de 10 februarie 1988;

întrucât Comisia de pescuit a NAFO adoptă, la 13 septembrie 1991, o propunere de program modificat intitulat „Programul de inspecție și supraveghere comună internațională”; întrucât, în conformitate cu articolul XI din Convenția NAFO, propunerea va deveni executorie pentru părțile contractante începând de la data de 6 ianuarie 1992, în lipsa unor obiecții din partea acestora; întrucât programul modificat este acceptabil pentru Comunitate;

întrucât este cazul să se adopte modalitățile de aplicare a programului modificat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 1956/88 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu textul următor: „Articolul 1 Programul de inspecție și supraveghere comună internațională adoptat de Comisia de pescuit a NAFO la 13 septembrie 1991, denumit în continuare «programul», este aplicabil în Comunitate. Textul programului figurează în anexa la prezentul Regulament.”

2.

La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu textul următor: „(1)   Comisia Comunităților europene va repartiza pentru program inspectori comunitari. Aceștia pot fi desemnați de către Comisie sau de către un stat membru. Inspectorul comunitar va putea fi îmbarcat la bordul oricărei nave sau aeronave a unui stat membru care efectuează sau este pe punctul de a efectua o inspecție sau o supraveghere în zona de reglementare a NAFO.”

3.	Programul se înlocuiește cu cel care figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

---

(1)  JO L 24 din 27.1.1983, p. 1.

(2)  JO L 175 din 6.7.1988, p. 1.

---

ANEXĂ

---