|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
- | |
Ediţia în limba română |
03. Agricultură Volumul 070 |
|
|
03/Volumul 070 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
1 |
|
/ |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
Notă introductivă
În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.
În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.
Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:
|
01 |
Probleme generale, financiare și instituționale |
|
02 |
Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor |
|
03 |
Agricultură |
|
04 |
Pescuit |
|
05 |
Libera circulație a lucrătorilor și politica socială |
|
06 |
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii |
|
07 |
Politica în domeniul transporturilor |
|
08 |
Politica în domeniul concurenței |
|
09 |
Impozitare |
|
10 |
Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor |
|
11 |
Relații externe |
|
12 |
Energie |
|
13 |
Politica industrială și piața internă |
|
14 |
Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale |
|
15 |
Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății |
|
16 |
Știință, informare și cultură |
|
17 |
Legislația privind întreprinderile |
|
18 |
Politica externă și de securitate comună |
|
19 |
Spațiul de libertate, securitate și justiție |
|
20 |
Europa cetățenilor |
Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.
Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.
În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.
De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.
Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:
|
(i) |
numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă. În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare; |
|
(ii) |
numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor. |
Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.
De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:
|
— |
Legislație („L”), |
|
— |
Comunicări și informări („C”). |
La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
3 |
32006D0117
|
L 053/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 3 februarie 2006
de modificare a Deciziilor 2001/881/CE și 2002/459/CE cu privire la lista punctelor de control la frontieră
[notificată cu numărul C(2006) 163]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/117/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele sanitar-veterinare și zootehnice aplicabile în cadrul schimburilor intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 20 alineatul (3),
având în vedere Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor care reglementează organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate și de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE (2), în special articolul 6 alineatul (4),
având în vedere Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor sanitar-veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (3), în special articolul 6 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Decizia 2001/881/CE a Comisiei din 7 decembrie 2001 de stabilire a listei punctelor de control la frontieră desemnate pentru controalele sanitar-veterinare ale animalelor și produselor animale din țări terțe și de actualizare a norme privind controalele care trebuie efectuate de specialiștii Comisiei (4) trebuie actualizată pentru a lua în considerare în special de evoluțiile intervenite în anumite state membre în ceea ce privește aceste puncte, precum și inspecțiile realizate în conformitate cu această decizie. |
|
(2) |
Lista punctelor de control la frontieră prevăzute în Decizia 2001/881/CE, denumită în continuare „lista”, conține numărul unității din rețeaua Traces pentru fiecare punct de control la frontieră. Traces este un sistem computerizat introdus prin Decizia 2004/292/CE a Comisiei din 30 martie 2004 privind punerea în aplicare a sistemului Traces și de modificare a Deciziei 92/486/CEE (5). Traces înlocuiește vechiul sistem ANIMO care se afla la baza rețelei și fusese introdus prin Decizia 91/398/CEE a Comisiei din 19 iulie 1991 privind rețeaua informatizată de legătură între autoritățile sanitar-veterinare (ANIMO) (6), pentru a urmări circulația animalelor și a anumitor produse în cadrul comerțului intracomunitar și al importurilor. |
|
(3) |
În urma unei inspecții satisfăcătoare în conformitate cu Decizia 2001/881/CE, este necesar să adauge pe listă un punct de control la frontieră suplimentar din Gruskovje, Slovenia. |
|
(4) |
În urma comunicărilor efectuate de Belgia, Finlanda, Țările de Jos și Regatul Unit, este necesar să se elimine de pe listă punctele de control la frontieră din Ivalo, în Finlanda, Charleroi, în Belgia, Moerdijk, în Țările de Jos și Glasson, în Regatul Unit. |
|
(5) |
De asemenea, este necesară o actualizare a listei pentru a ține seama de schimbările recente apărute în ceea ce privește categoriile de animale sau produse care pot fi controlate într-un anumit număr de puncte de control la frontieră deja autorizate în conformitate cu Decizia 2001/881/CE și de organizarea centrelor de inspecție în cadrul acestor puncte de control. |
|
(6) |
Lista unităților care figurează în Decizia 2002/459/CE a Comisiei din 4 iunie 2002 de stabilire a listei unităților din rețeaua computerizată ANIMO și de abrogare a Deciziei 2000/287/CE (7) conține numărul de unitate din rețeaua Traces pentru fiecare punct de control la frontieră din Comunitate. În preocuparea de a asigura coerența legislației comunitare, este necesar ca această listă să fie actualizată în consecință, pentru a lua în considerare schimbările corespunzătoare și a menține o listă identică cu cea a Deciziei 2001/881/CE. Prin urmare, Decizia 2002/459/CE ar trebui modificată în consecință. |
|
(7) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia 2001/881/CE se înlocuiește cu textul anexei I la prezenta decizie.
Articolul 2
Anexa la Decizia 2002/459/CE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta decizie.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 29. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 315, 19.11.2002, p. 14).
(2) JO L 268, 24.9.1991, p. 56. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.
(3) JO L 24, 30.1.1998, p. 9. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 165, 30.4.2004, p. 1; versiune rectificată în JO L 191, 28.5.2004, p. 1).
(4) JO L 326, 11.12.2001, p. 44. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/485/CE (JO L 181, 13.7.2005, p. 1).
(5) JO L 94, 31.3.2004, p. 63. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/515/CE (JO L 187, 19.7.2005, p. 29).
(6) JO L 221, 9.8.1991, p. 30.
(7) JO L 159, 17.6.2002, p. 27. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/485/CE (JO L 181, 13.7.2005, p. 1).
ANEXA I
„PŘÍLOHABILAGANHANGLISAΠΑΡΑΡΤΗΜΑANNEXANEXOANNEXEALLEGATOPIELIKUMSPRIEDASMELLÉKLETANNESSBIJLAGEZAŁĄCZNIKANEXOPRÍLOHAPRILOGALIITEBILAGA
SEZNAM SCHVÁLENÝCH STANOVIŠŤ HRANIČNÍCH KONTROLLISTE OVER GODKENDTE GRÆNSEKONTROLSTEDERVERZEICHNIS DER ZUGELASSENEN GRENZKONTROLLSTELLENKOKKULEPITUD PIIRIKONTROLLI PUNKTIDE NIMEKIRIΚΑΤΑΛΟΓΟΣ ΤΩΝ ΕΓΚΕΚΡΙΜΕΝΩΝ ΜΕΘΟΡΙΑΚΩΝ ΣΤΑΘΜΩΝ ΕΠIΘΕΩΡΗΣΗΣLIST OF AGREED BORDER INSPECTIONS POSTSLISTA DE PUESTOS DE INSPECCIÓN FRONTERIZOS AUTORIZADOSLISTE DES POSTES D'INSPECTION FRONTALIERS AGRÉÉSELENCO DEI POSTI D'ISPEZIONE FRONTALIERI RICONOSCIUTIAPSTIPRINĀTO ROBEŽKONTROLES PUNKTU SARAKSTSSUTARTŲ PASIENIO KONTROLĖS POSTŲ SĄRAŠASA MEGÁLLAPODÁS SZERINTI HATÁRELLENŐRZŐ PONTOKLISTA TA' POSTIJIET MIFTIEHMA GĦAL SPEZZJONIJIET TA' FRUNTIERALIJST VAN DE ERKENDE INSPECTIEPOSTEN AAN DE GRENSWYKAZ UZGODNIONYCH PUNKTÓW KONTROLI GRANICZNEJLISTA DOS POSTOS DE INSPECÇÃO APROVADOSZOZNAM SCHVÁLENÝCH HRANIČNÝCH INŠPEKČNÝCH STANÍCSEZNAM DOGOVORJENIH MEJNIH KONTROLNIH TOČKLUETTELO HYVÄKSYTYISTÄ RAJATARKASTUSASEMISTAFÖRTECKNING ÖVER GODKÄNDA GRÄNSKONTROLLSTATIONER
|
1 |
= |
Název — Navn — Name — Nimi — Ονομασία — Name — Nombre — Nom — Nome — Nosaukums — Pavadinimas — Név — Isem — Naam — Nazwa — Nome — Meno — Ime — Nimi — Namn | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
2 |
= |
TRACES kód — Traces-kode — Traces-Code — TRACESI-kood — Κωδικός Traces — Traces code — Código Traces — Code Traces — Codice Traces — TRACES kods — TRACES kodas — Traces-kód — Kodiċi-Traces — Traces-Code — Kod Traces — Código Traces — Kód Traces — Traces-koda — Traces-koodi — Traces-kod | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3 |
= |
Typ — Type — Art — Tüüp — Φύση — Type — Tipo — Type — Tipo — Tips — Tipas — Típus — Tip — Type — Rodzaj punktu — Tipo — Typ — Tip — Tyyppi — Typ
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
4 |
= |
Kontrolní středisko — Inspektionscenter — Kontrollzentrum — Kontrollkeskus — Κέντρo ελέγχου — Inspection centre — Centro de inspección — Centre d'inspection — Centro d'ispezione — Pārbaudes centrs — Kontrolės centras — Ellenőrző központ — Ċentru ta' spezzjoni — Inspectiecentrum — Ośrodek kontroli — Centro de inspecção — Inšpekčné stredisko — Kontrolno središče — Tarkastuskeskus — Kontrollcentrum | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5 |
= |
Produkty — Produkter — Erzeugnisse — Tooted — Προϊόντα — Products — Productos — Produits — Prodotti — Produkti — Produktai — Termékek — Prodotti — Producten — Produkty — Produtos — Produkty — Proizvodi — Tuotteet — Produkter
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6 |
= |
Živá zvířata — Levende dyr — Lebende Tiere — Elusloomad — Ζωντανά ζώα — Live animals — Animales vivos — Animaux vivants — Animali vivi — Dzīvi dzīvnieki — Gyvi gyvūnai — Élő állatok — Annimali ħajjin — Levende dieren — Zwierzęta — Animais vivos — Živé zvieratá — Žive živali — Elävät eläimet — Levande djur
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5–6 |
= |
Zvláštní poznámky — Særlige betingelser — Spezielle Bemerkungen — Erimärkused — Ειδικές παρατηρήσεις — Special remarks — Menciones especiales — Mentions spéciales — Note particolari — Īpašas atzīmes — Specialios pastabos — Különleges észrevételek — Rimarki speċjali — Bijzondere opmerkingen — Szczególne uwagi — Menções especiais — Osobitné poznámky — Posebne opombe — Erityismainintoja — Anmärkningar
|
Země: Belgie — Land: Belgien — Land: Belgien — Riik: Belgia — Χώρα: Βέλγιο — Country: Belgium — País: Bélgica — Pays: Belgique — Paese: Belgio — Valsts: Beļģija — Šalis: Belgija — Ország: Belgium — Pajjiż: Belġju — Land: België — Kraj: Belgia — País: Bélgica — Krajina: Belgicko — Država: Belgija — Maa: Belgia — Land: Belgien
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Antwerpen |
0502699 |
P |
Kaai 650 |
HC, NHC |
|
|
|
|
Kallo |
HC, NHC |
| |
|
Brussel-Zaventem |
0502899 |
A |
Flight Care |
HC(2) |
|
|
Flight Care 2 |
NHC(2) |
U, E, O | |||
|
Avia Partner |
HC-T(2) |
| |||
|
WFS |
HC-T(2) |
| |||
|
Swiss Port |
HC (2) |
| |||
|
Gent |
0502999 |
P |
|
HC-NT(6) NHC-NT(6) |
|
|
Liège |
0503099 |
A |
|
HC, NHC-NT(2), NHC- T(FR) |
U, E, O |
|
Oostende |
0502599 |
P |
|
HC-T(2) |
|
|
Oostende |
0503199 |
A |
|
HC(2) |
E, |
|
|
|
| |||
|
Zeebrugge |
0502799 |
P |
OHCZ |
HC(2), NHC (2) |
|
|
|
|
|
Země: Česká republika — Land: Tjekkiet — Land: Tschechische Republik — Riik: Tšehhi Vabariik — Χώρα: Τσεχική Δημοκρατία — Country: Czech Republic — País: República Checa — Pays: République tchèque — Paese: Repubblica ceca — Valsts: Čehija — Šalis: Čekijos Respublika — Ország: Cseh Köztársaság — Pajjiż: Repubblika Ċeka — Land: Tsjechië — Kraj: Republika Czeska — País: República Checa — Krajina: Česká republika — Država: Češka — Maa: Tšekki — Land: Tjeckien
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Praha-Ruzyně |
2200099 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
E, O |
Země: Dánsko — Land: Danmark — Land: Dänemark — Riik: Taani — Χώρα: Δανία — Country: Denmark — País: Dinamarca — Pays: Danemark — Paese: Danimarca — Valsts: Dānija — Šalis: Danija — Ország: Dánia — Pajjiż: Danimarka — Land: Denemarken — Kraj: Dania — País: Dinamarca — Krajina: Dánsko — Država: Danska — Maa: Tanska — Land: Danmark
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Aalborg 1 (Greenland Port) 1 |
0902299 |
P |
|
HC-T(FR)(1)(2) |
|
|
Aalborg 2 (Greenland Port) 2 |
0951699 |
P |
|
HC(2), NHC (2) |
|
|
Århus |
0902199 |
P |
|
HC(1)(2), NHC-T(FR) NHC-NT (2) (11) |
|
|
Esbjerg |
0902399 |
P |
|
HC-T(FR)(1)(2), NHC-T(FR)(2), NHC-NT( 11) |
|
|
Fredericia |
0911099 |
P |
|
HC(1)(2), NHC(2), NHC-(NT)11 |
|
|
Hanstholm |
0911399 |
P |
|
HC-T(FR) (1)(3) |
|
|
Hirtshals |
0911599 |
P |
Centre 1 |
HC-T(FR)(1)(2 ) |
|
|
Centre 2 |
HC-T(FR)(1)(2 ) |
| |||
|
Billund |
0901799 |
A |
|
HC-T(1)(2), NHC(2) |
U, E, O |
|
København |
0911699 |
A |
Centre 1, SAS 1 (North) |
HC(1)(2), NHC* |
|
|
Centre 2, SAS 2 (East) |
HC*, NHC(2) |
| |||
|
Centre 3 |
|
U, E, O | |||
|
København |
0921699 |
P |
|
HC(1), NHC-T(FR), NHC-NT |
|
|
Rønne |
0941699 |
P |
|
HC-T(FR)(1) (2) (3) |
|
|
Kolding |
0901899 |
P |
|
NHC(11) |
|
|
Skagen |
0901999 |
P |
|
HC-T(FR) (1)(2)(3) |
|
Země: Německo — Land: Tyskland — Land: Deutschland — Riik: Saksamaa — Χώρα: Γερμανία — Country: Germany — País: Alemania — Pays: Allemagne — Paese: Germania — Valsts: Vācija — Šalis: Vokietija — Ország: Németország — Pajjiż: Ġermanja — Land: Duitsland — Kraj: Niemcy — País: Alemanha — Krajina: Nemecko — Država: Nemčija — Maa: Saksa — Land: Tyskland
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Berlin-Tegel |
0150299 |
A |
|
HC, NHC |
O |
|
Brake |
0151599 |
P |
|
NHC-NT(4) |
|
|
Bremen |
0150699 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Bremerhaven |
0150799 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Cuxhaven |
0151699 |
P |
IC 1 |
HC-T (FR) (3) |
|
|
IC 2 |
HC-T(FR)(3) |
| |||
|
Düsseldorf |
0151999 |
A |
|
HC (2), NHT-CH(2) NHC-NT(2) |
O |
|
Frankfurt/Main |
0151099 |
A |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Hahn Airport |
0155999 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Hamburg Flughafen |
0150999 |
A |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Hamburg Hafen* |
0150899 |
P |
|
HC, NHC |
*E(7) |
|
Hannover-Langenhagen |
0151799 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Kiel |
0152699 |
P |
|
HC, NHC |
E |
|
Köln |
0152099 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Konstanz Straße |
0153199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Lübeck |
0152799 |
P |
|
HC, NHC |
U, E |
|
München |
0149699 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Rostock |
0151399 |
P |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Rügen |
0151199 |
P |
|
HC(3) |
|
|
Schönefeld |
0150599 |
A |
|
HC (2), NHC (2) |
U, E, O |
|
Stuttgart |
0149099 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Weil/Rhein |
0149199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Weil/Rhein Mannheim |
0153299 |
F |
|
HC, NHC |
|
Země: Estonsko — Land: Estland — Land: Estland — Riik: Eesti — Χώρα: Εσθονία — Country: Estonia — País: Estonia — Pays: Estonie — Paese: Estonia — Valsts: Igaunija — Šalis: Estija — Ország: Észtország — Pajjiż: Estonja — Land: Estland — Kraj: Estonia — País: Estónia — Krajina: Estónsko — Država: Estonija — Maa: Viro — Land: Estland
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Luhamaa |
2300199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E |
|
Muuga |
2300399 |
P |
I/C 1 |
HC, NHC-T(FR), NHC-NT |
|
|
AS Refetra |
HC-T(FR)2 |
| |||
|
Narva |
2300299 |
R |
|
HC, NHC-NT |
|
|
Paldiski |
2300599 |
P |
|
HC(2), NHC-NT(2) |
|
|
Paljassare |
2300499 |
P |
|
HC –T(FR)(2) |
|
Země: Řecko — Land: Grækenland — Land: Griechenland — Riik: Kreeka — Χώρα: Ελλάδα — Country: Greece — País: Grecia — Pays: Grèce — Paese: Grecia — Valsts: Grieķija — Šalis: Graikija — Ország: Görögország — Pajjiż: Greċja — Land: Griekenland — Kraj: Grecja — País: Grécia — Krajina: Grécko — Država: Grčija — Maa: Kreikka — Land: Grekland
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Evzoni |
1006099 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Athens International Airport |
1005599 |
A |
|
HC(2), NHC-NT(2) |
U, E, O |
|
Idomeni |
1006299 |
F |
|
|
U, E |
|
Kakavia |
1007099 |
R |
|
HC(2), NHC-NT |
|
|
Neos Kafkassos |
1006399 |
F |
|
HC(2), NHC-NT |
U, E, O |
|
Neos Kafkassos |
1006399 |
R |
|
HC, NHC-NT |
U, E, O |
|
Ormenion* |
1006699 |
R |
|
HC(2), NHC-NT |
*U, *O, *E |
|
Peplos |
1007299 |
R |
|
HC(2), NHC-NT |
E |
|
Pireas |
1005499 |
P |
|
HC(2), NHC-NT, |
|
|
Promachonas |
1006199 |
F |
|
|
U, E, O |
|
Promachonas |
1006199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Thessaloniki |
1005799 |
A |
|
HC(2), NHC-NT, |
O |
|
Thessaloniki |
1005699 |
P |
|
HC(2), NHC-NT |
U, E, |
Země: Španělsko — Land: Spanien — Land: Spanien — Riik: Hispaania — Χώρα: Ισπανία — Country: Spain — País: España — Pays: Espagne — Paese: Spagna — Valsts: Spānija — Šalis: Ispanija — Ország: Spanyolország — Pajjiż: Spanja — Land: Spanje — Kraj: Hiszpania — País: Espanha — Krajina: Španielsko — Država: Španija — Maa: Espanja — Land: Spanien
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
A Coruña — Laxe |
1148899 |
P |
A Coruña |
HC, NHC |
|
|
Laxe |
HC |
| |||
|
Algeciras |
1147599 |
P |
Productos |
HC, NHC |
|
|
Animales |
|
U, E, O | |||
|
Alicante |
1149999 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Alicante |
1148299 |
P |
|
HC, NHC-NT |
|
|
Almería |
1150099 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Almería |
1148399 |
P |
|
HC, NHC-NT |
|
|
Asturias |
1150199 |
A |
|
HC(2) |
|
|
Barcelona |
1150299 |
A |
Iberia |
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Flightcare |
HC(2), NHC(2) |
O | |||
|
Barcelona |
1147199 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Bilbao |
1150399 |
A |
|
HC(2), NHC(2), |
O |
|
Bilbao |
1148499 |
P |
|
HC, NHC-NT, NHC-T(FR) |
|
|
Cádiz |
1147499 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Cartagena |
1148599 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Castellón |
1149799 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Gijón |
1148699 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Gran Canaria |
1150499 |
A |
|
HC(2), NHC-NT(2) |
O |
|
Huelva |
1148799 |
P |
Puerto interior |
HC |
|
|
Puerto exterior |
NHC-NT |
| |||
|
Las Palmas de Gran Canaria |
1148199 |
P |
Productos |
HC, NHC |
|
|
Animales |
|
U, E, O | |||
|
Madrid |
1147899 |
A |
Iberia |
HC(2), NHC(2) |
U, E, O |
|
Flightcare |
HC(2), NHC-T(CH)(2) NHC-NT(2) |
U, E, O | |||
|
PER4 |
HC-T(CH)(2) |
| |||
|
WFS: World Wide Flight Services |
HC(2), NHC-T(CH)(2) NHC-NT(2) |
O | |||
|
Málaga |
1150599 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
|
|
| |||
|
Málaga |
1147399 |
P |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Marín |
1149599 |
P |
|
HC, NHC-T(FR) NHC-NT |
|
|
Palma de Mallorca |
1147999 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Pasajes* |
1147799 |
P |
|
HC*, NHC* |
|
|
Santa Cruz de Tenerife |
1148099 |
P |
Dársena |
HC |
|
|
Dique |
NHC |
U, E, O | |||
|
Santander |
1150799 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
|
|
Santander |
1148999 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Santiago de Compostela |
1149899 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
|
|
San Sebastián* |
1150699 |
A |
|
HC(2)*, NHC(2)* |
|
|
Sevilla |
1150899 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Sevilla |
1149099 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Tarragona |
1149199 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Tenerife Norte |
1150999 |
A |
|
HC(2) |
|
|
Tenerife Sur |
1149699 |
A |
Productos |
HC(2), NHC(2) |
|
|
Animales |
|
U, E, O | |||
|
Valencia |
1151099 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Valencia |
1147299 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Vigo |
1151199 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
|
|
Vigo |
1147699 |
P |
T.C. Guixar |
HC, NHC-T(FR) NHC-NT |
|
|
Pantalán 3 |
HC-T(FR)(2,3) |
| |||
|
Frioya |
HC-T(FR)(2,3) |
| |||
|
Frigalsa |
HC-T(FR)(2,3) |
| |||
|
Pescanova |
HC-T(FR)(2,3) |
| |||
|
Vieirasa |
HC-T(FR)(3) |
| |||
|
Fandicosta |
HC-T(FR)(2,3) |
| |||
|
Frig. Morrazo |
HC-T(FR)(3) |
| |||
|
Vilagarcia-Ribeira-Caramiñal |
1149499 |
P |
Vilagarcia |
HC(2), NHC(2,11) |
|
|
Ribeira |
HC |
| |||
|
Caramiñal |
HC |
| |||
|
Vitoria |
1149299 |
A |
Productos |
HC(2), NHC-NT(2) NHC-T (CH)(2) |
|
|
Animales |
|
U, E, O | |||
|
Zaragoza |
1149399 |
A |
|
HC(2) |
|
Země: Francie — Land: Frankrig — Land: Frankreich — Riik: Prantsusmaa — Χώρα: Γαλλία — Country: France — País: Francia — Pays: France — Paese: Francia — Valsts: Francija — Šalis: Prancūzija — Ország: Franciaország — Pajjiż: Franza — Land: Frankrijk — Kraj: Francja — País: França — Krajina: Francúzsko — Država: Francija — Maa: Ranska — Land: Frankrike
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Beauvais |
0216099 |
A |
|
|
E |
|
Bordeaux |
0213399 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Bordeaux |
0213399 |
P |
|
HC-NT |
|
|
Boulogne-sur-Mer |
0216299 |
P |
|
HC-T(1)(3), HC-NT(1)(3) |
|
|
Brest |
0212999 |
A |
|
HC-T(CH)(1)(2) |
|
|
Brest |
0212999 |
P |
|
HC-T(FR), NHC-T(FR) |
|
|
Châteauroux — Déols |
0213699 |
A |
|
HC-T(2) |
|
|
Concarneau — Douarnenez |
0222999 |
P |
Concarneau |
HC-T(1)(3) |
|
|
Douarnenez |
HC-T(FR)(1)(3) |
| |||
|
Deauville |
0211499 |
A |
|
|
E |
|
Dunkerque |
0215999 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC-NT |
|
|
Ferney–Voltaire (Genève) |
0220199 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
O |
|
Le Havre |
0217699 |
P |
Hangar 56 |
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Dugrand |
HC-T(1) |
| |||
|
EFBS |
HC-T(1) |
| |||
|
Fécamp |
NHC-NT(6) |
| |||
|
Lorient |
0215699 |
P |
STEF TFE |
HC-T(1), HC-NT |
|
|
CCIM |
NHC |
| |||
|
Lyon — Saint-Exupéry |
0216999 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
O |
|
Marseille Port |
0211399 |
P |
Hangar 14 |
|
U, E, O |
|
Hangar 26 — Mourepiane |
NHC-NT |
| |||
|
Hôtel des services publics de la Madrague |
HC-T(1), HC-NT |
| |||
|
Marseille — Fos-sur-Mer |
0231399 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Marseille aéroport |
0221399 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC-NT |
O |
|
Nantes — Saint-Nazaire |
0214499 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Nantes — Saint-Nazaire |
0214499 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Nice |
0210699 |
A |
|
HC-T(CH)(2) |
O |
|
Orly |
0229499 |
A |
SFS |
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Air France |
HC-T(1), HC-NT, NHC |
| |||
|
France Handling |
HC-T(1), HC-NT, NHC |
| |||
|
Réunion Port Réunion |
0229999 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Réunion Roland-Garros |
0219999 |
A |
|
HC, NHC |
O |
|
Roissy Charles-de-Gaulle |
0219399 |
A |
Air France |
HC-T(1), HC-NT, NHC-NT |
|
|
France Handling |
HC-T(1), HC-NT, NHC |
| |||
|
Centre SFS |
HC-T(1), HC-NT |
| |||
|
Station animalière |
|
U, E, O | |||
|
Rouen |
0227699 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Saint-Louis Bâle |
0216899 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
O |
|
Saint-Louis Bâle |
0216899 |
R |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
|
|
Saint-Malo |
0213599 |
P |
|
NHC-NT |
|
|
Saint-Julien Bardonnex |
0217499 |
R |
|
HC-T(1), HC-NT, NHC |
U, O |
|
Sète |
0213499 |
P |
|
|
|
|
Frontignan |
HC-T(1), HC-NT |
| |||
|
Toulouse-Blagnac |
0213199 |
A |
|
HC-T(1)(2), HC-NT(2), NHC(2) |
O |
|
Vatry |
0215199 |
A |
|
HC-T(CH)(2) |
|
Země: Irsko — Land: Irland — Land: Irland — Riik: Iirimaa — Χώρα: Ιρλανδία — Country: Ireland — País: Irlanda — Pays: Irlande — Paese: Irlanda — Valsts: Īrija — Šalis: Airija — Ország: Írország — Pajjiż: Irlanda — Land: Ierland — Kraj: Irlandia — País: Irlanda — Krajina: Írsko — Država: Irska — Maa: Irlanti — Land: Irland
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Dublin Airport |
0802999 |
A |
|
|
E, O |
|
Dublin Port |
0802899 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Shannon |
0803199 |
A |
|
HC(2) NHC(2) |
U, E, O |
Země: Itálie — Land: Italien — Land: Italien — Riik: Itaalia — Χώρα: Ιταλία — Country: Italy — País: Italia — Pays: Italie — Paese: Italia — Valsts: Itālija — Šalis: Italija — Ország: Olaszország — Pajjiż: Italja — Land: Italië — Kraj: Włochy — País: Itália — Krajina: Taliansko — Država: Italija — Maa: Italia — Land: Italien
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Ancona |
0310199 |
A |
|
HC, NHC |
|
|
Ancona |
0300199 |
P |
|
HC |
|
|
Bari |
0300299 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Bergamo |
0303999 |
A |
|
HC, NHC |
|
|
Bologna-Borgo Panigale |
0300499 |
A |
|
HC, NHC |
O |
|
Campocologno |
0303199 |
F |
|
|
U |
|
Chiasso |
0310599 |
F |
|
HC, NHC |
U, O |
|
Chiasso |
0300599 |
R |
|
HC, NHC |
U, O |
|
Gaeta |
0303299 |
P |
|
HC-T(3) |
|
|
Genova |
0301099 |
P |
Calata Sanità (terminal Sech) |
HC, NHC-NT |
|
|
Calata Bettolo (terminal Grimaldi) |
HC-T(FR) |
| |||
|
Nino Ronco (terminal Messina) |
NHC-NT |
| |||
|
Porto di Voltri (Voltri) |
HC, NHC-NT |
| |||
|
Porto di Vado (Vado Ligure — Savona) |
HC-T(FR), NHC-NT |
| |||
|
Ponte Paleocapa |
NHC-NT (6) |
| |||
|
Genova |
0311099 |
A |
|
HC, NHC |
O |
|
Gioia Tauro |
0304099 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Gran San Bernardo-Pollein |
0302099 |
R |
|
HC, NHC |
|
|
La Spezia |
0303399 |
P |
|
HC, NHC |
U, E |
|
Livorno-Pisa |
0301399 |
P |
Porto Commerciale |
HC, NHC |
|
|
Sintermar |
HC, NHC |
| |||
|
Lorenzini |
HC, NHC-NT |
| |||
|
Terminal Darsena Toscana |
HC, NHC |
| |||
|
Livorno-Pisa |
0304299 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
|
|
Milano-Linate |
0301299 |
A |
|
HC, NHC |
O |
|
Milano-Malpensa |
0301599 |
A |
Magazzini aeroportuali |
HC, NHC |
U, E, O |
|
Cargo City |
HC, NHC |
O | |||
|
Napoli |
0301899 |
P |
Molo Bausan |
HC, NHC |
|
|
Napoli |
0311899 |
A |
|
HC, NHC-NT |
|
|
Olbia |
0302299 |
P |
|
HC-T(FR)(3) |
|
|
Palermo |
0301999 |
A |
|
HC, NHC |
|
|
Palermo |
0311999 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Ravenna |
0303499 |
P |
Frigoterminal |
HC-T(FR), HC-T(CH), HC-NT |
|
|
Sapir 1 |
NHC-NT |
| |||
|
Sapir 2 |
HC-T(FR), HC-T(CH), HC-NT |
| |||
|
Setramar |
NHC-NT |
| |||
|
Docks Cereali |
NHC -NT |
| |||
|
Reggio Calabria |
0301799 |
P |
|
HC, NHC |
O |
|
Reggio Calabria |
0311799 |
A |
|
HC, NHC |
|
|
Roma-Fiumicino |
0300899 |
A |
Alitalia |
HC, NHC |
O |
|
Cargo City ADR |
HC, NHC |
E, O | |||
|
Rimini |
0304199 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
|
|
Salerno |
0303599 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Taranto |
0303699 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Torino-Caselle* |
0302599 |
A |
|
HC-T(2), NHC-NT(2) * |
O* |
|
Trapani |
0303799 |
P |
|
HC |
|
|
Trieste |
0302699 |
P |
Hangar 69 |
HC, NHC |
|
|
Molo «O» |
|
U, E | |||
|
Mag. FRIGOMAR |
HC –T* |
| |||
|
Venezia |
0312799 |
A |
|
HC (2), NHC-T(CH)(2), NHC-NT(2) |
|
|
Venezia |
0302799 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Verona |
0302999 |
A |
|
HC(2) NHC(2) |
|
Země: Kypr — Land: Cypern — Land: Zypern — Riik: Küpros — Χώρα: Κύπρος — Country: Cyprus — País: Chipre — Pays: Chypre — Paese: Cipro — Valsts: Kipra — Šalis: Kipras — Ország: Ciprus — Pajjiż: Ċipru — Land: Cyprus — Kraj: Cypr — País: Chipre — Krajina: Cyprus — Država: Ciper — Maa: Kypros — Land: Cypern
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Larnaka |
2140099 |
A |
|
HC(2), NHC-NT(2) |
O |
|
Lemesos |
2150099 |
P |
|
HC(2), NHC-NT |
|
Země: Lotyšsko — Land: Letland — Land: Lettland — Riik: Läti — Χώρα: Λεττονία — Country: Latvia — País: Letonia — Pays: Lettonie — Paese: Lettonia — Valsts: Latvija — Šalis: Latvija — Ország: Lettország — Pajjiż: Latvja — Land: Letland — Kraj: Łotwa — País: Letónia — Krajina: Lotyšsko — Država: Latvija — Maa: Latvia — Land: Lettland
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Daugavpils |
2981699 |
F |
|
HC(2), NHC(NT)(2) |
|
|
Grebneva (14) |
2972199 |
R |
|
HC, NHC-T(CH), NHC-NT |
|
|
Patarnieki |
2973199 |
R |
IC1 |
HC, NHC-T(CH), NHC-NT |
|
|
IC2 |
|
U, E, O | |||
|
Rezekne (14) |
2974299 |
F |
|
HC(2), NHC(NT)(2) |
|
|
Riga ( Riga port) |
2921099 |
P |
|
HC(2), NHC(2) |
|
|
Riga (Baltmarine Terminal) |
2905099 |
P |
|
HC-T(FR)(2) |
|
|
Terehova (14) |
2972299 |
R |
|
HC, NHC-NT |
E, O |
|
Ventspils |
2931199 |
P |
|
HC(2), NHC(2) |
|
Země: Litva — Land: Litauen — Land: Litauen — Riik: Leedu — Χώρα: Λιθουανία — Country: Lithuania — País: Lituania — Pays: Lituanie — Paese: Lituania — Valsts: Lietuva — Šalis: Lietuva — Ország: Litvánia — Pajjiż: Litwanja — Land: Litouwen — Kraj: Litwa — País: Lituânia — Krajina: Litva — Država: Litva — Maa: Liettua — Land: Litauen
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Kena (14) |
3001399 |
F |
|
HC-T(FR), HC-NT, NHC-T(FR), NHC-NT |
|
|
Kybartai (14) |
3001899 |
R |
|
HC, NHC |
|
|
Kybartai (14) |
3002199 |
F |
|
HC, NHC |
|
|
Lavoriškės (14) |
3001199 |
R |
|
HC, NHC |
|
|
Medininkai (14) |
3001299 |
R |
|
HC, NHC-T(FR) NHC-NT |
U, E, O |
|
Molo |
3001699 |
P |
|
HC-T(FR)(2), HC-NT(2) NHC-T(FR)(2), NHC-NT(2) |
|
|
Malkų įlankos |
3001599 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Pilies |
3002299 |
P |
|
HC-T(FR)(2), HC-NT(2) NHC-T(FR)(2), NHC-NT(2) |
|
|
Panemunė (14) |
3001799 |
R |
|
HC,NHC |
|
|
Pagėgiai (14) |
3002099 |
F |
|
HC,NHC |
|
|
Šalčininkai (14) |
3001499 |
R |
|
HC, NHC |
|
|
Vilnius |
3001999 |
A |
|
HC, NHC |
O |
Země: Lucembursko — Land: Luxembourg — Land: Luxemburg — Riik: Luksemburg — Χώρα: Λουξεμβούργο — Country: Luxembourg — País: Luxemburgo — Pays: Luxembourg — Paese: Lussemburgo — Valsts: Luksemburga — Šalis: Liuksemburgas — Ország: Luxemburg — Pajjiż: Lussemburgu — Land: Luxemburg — Kraj: Luksemburg — País: Luxemburgo — Krajina: Luxembursko — Država: Luksemburg — Maa: Luxemburg — Land: Luxemburg
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Luxembourg |
0600199 |
A |
Centre 1 |
HC |
|
|
Centre 2 |
NHC—NT |
| |||
|
Centre 3 |
|
U, E, O | |||
|
Centre 4 |
NHC-T(CH)(2) |
|
Země: Maďarsko — Land: Ungarn — Land: Ungarn — Riik: Ungari — Χώρα: Ουγγαρία — Country: Hungary — País: Hungría — Pays: Hongrie — Paese: Ungheria — Valsts: Ungārija — Šalis: Vengrija — Ország: Magyarország — Pajjiż: Ungerija — Land: Hongarije — Kraj: Węgry — País: Hungria — Krajina: Maďarsko — Država: Madžarska — Maa: Unkari — Land: Ungern
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Budapest-Ferihegy |
2400399 |
A |
|
HC(2), NHC-T(CH)(2) NHC-NT(2) |
O |
|
Eperjeske |
2402899 |
F |
|
HC-T(CH)(2), HC(NT(2), NHC-T(CH)(2), NHC-NT(2), |
|
|
Gyékényes |
2400499 |
F |
|
HC(2), NHC(2) |
|
|
Kelebia |
2402499 |
F |
|
HC-T(CH)(2), HC(NT(2), NHC-T(CH)(2), NHC-NT(2), |
|
|
Letenye |
2401199 |
R |
|
HC(2), NHC-NT(2) |
E |
|
Nagylak (13) |
2401699 |
R |
|
HC, NHC, |
U, E, O |
|
Röszke |
2402299 |
R |
|
HC(2), NHC-NT(2) |
E |
|
Záhony |
2402799 |
R |
|
HC(2), NHC-NT(2) |
U,E |
Země: Malta — Land: Malta — Land: Malta — Riik: Malta — Χώρα: Μάλτα — Country: Malta — País: Malta — Pays: Malte — Paese: Malta — Valsts: Malta — Šalis: Malta — Ország: Málta — Pajjiż: Malta — Land: Malta — Kraj: Malta — País: Malta — Krajina: Malta — Država: Malta — Maa: Malta — Land: Malta
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Luqa |
3101099 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Marsaxxlok |
3103099 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Valetta |
3102099 |
P |
|
|
U, E |
Země: Nizozemsko — Land: Nederlandene — Land: Niederlande — Riik: Madalmaad — Χώρα: Κάτω Χώρες — Country: Netherlands — País: Países Bajos — Pays: Pays-Bas — Paese: Paesi Bassi — Valsts: Nīderlande — Šalis: Nyderlandai — Ország: Hollandia — Pajjiż: Olanda — Land: Nederland — Kraj: Niderlandy — País: Países Baixos — Krajina: Holandsko — Država: Nizozemska — Maa: Alankomaat — Land: Nederländerna
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Amsterdam |
0401399 |
A |
Aero Ground Services |
HC(2), NHC-T(FR) NHC-NT(2) |
O(15) |
|
KLM-2 |
|
U, E, O (15) | |||
|
Freshport |
HC(2) NHC(2) |
O(15) | |||
|
Amsterdam |
0401799 |
P |
Cornelius Vrolijk |
HC-T(FR)(2)(3) |
|
|
Daalimpex Velzen |
HC-T |
| |||
|
PCA |
HC(2) NHC(2) |
| |||
|
Kloosterboer Ijmuiden |
HC-T(FR) |
| |||
|
Eemshaven |
0401899 |
P |
|
HC-T (2), NHC-T (FR)(2) |
|
|
Harlingen |
0402099 |
P |
Daalimpex |
HC-T |
|
|
Maastricht |
0401599 |
A |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Rotterdam |
0401699 |
P |
EBS |
NHC-NT(11) |
|
|
Eurofrigo Karimatastraat |
HC, NHC-T(FR), NHC-NT |
| |||
|
Eurofrigo, Abel Tasmanstraat |
HC |
| |||
|
Kloosterboer |
HC-T(FR) |
| |||
|
Wibaco |
HC-T(FR)2, HC-NT (2) |
| |||
|
Van Heezik |
HC-T(FR)(2) |
| |||
|
Vlissingen |
0402199 |
P |
Van Bon |
HC(2), NHC |
|
|
Kloosterboer |
HC-T(2), HC-NT |
|
Země: Rakousko — Land: Østrig — Land: Österreich — Riik: Austria — Χώρα: Αυστρία — Country: Austria — País: Austria — Pays: Autriche — Paese: Austria — Valsts: Austrija — Šalis: Austrija — Ország: Ausztria — Pajjiż: Awstrija — Land: Oostenrijk — Kraj: Austria — País: Áustria — Krajina: Rakúsko — Država: Avstrija — Maa: Itävalta — Land: Österrike
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Feldkirch-Buchs |
1301399 |
F |
|
HC-NT(2), NHC-NT |
|
|
Feldkirch-Tisis |
1301399 |
R |
|
HC(2), NHC-NT |
E |
|
Höchst |
1300699 |
R |
|
HC, NHC-NT |
U, E, O |
|
Linz |
1300999 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O, E, U(8) |
|
Wien-Schwechat |
1301599 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
Země: Polsko — Land: Polen — Land: Polen — Riik: Poola — Χώρα: Πολωνία — Country: Poland — País: Polonia — Pays: Pologne — Paese: Polonia — Valsts: Polija — Šalis: Lenkija — Ország: Lengyelország — Pajjiż: Polonja — Land: Polen — Kraj: Polska — País: Polónia — Krajina: Poľsko — Država: Poljska — Maa: Puola — Land: Polen
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Bezledy (14) |
2528199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Gdynia |
2522199 |
P |
IC 1 |
HC, NHC |
U, E, O |
|
IC 2 |
HC-T (FR) |
| |||
|
Korczowa |
2518199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Kukuryki-Koroszczyn |
2506199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Kuźnica Białostocka (14) |
2520199 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
|
Świnoujście |
2532299 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Szczecin |
2532199 |
P |
|
HC, NHC |
|
|
Warszawa Okęcie |
2514199 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
U, E, O |
Země: Portugalsko — Land: Portugal — Land: Portugal — Riik: Portugal — Χώρα: Πορτογαλία — Country: Portugal — País: Portugal — Pays: Portugal — Paese: Portogallo — Valsts: Portugāle — Šalis: Portugalija — Ország: Portugália — Pajjiż: Portugall — Land: Portugal — Kraj: Portugalia — País: Portugal — Krajina: Portugalsko — Država: Portugalska — Maa: Portugali — Land: Portugal
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Aveiro |
1204499 |
P |
|
HC-T(FR)(3) |
|
|
Faro |
1203599 |
A |
|
HC-T(2) |
O |
|
Funchal (Madeira) |
1205699 |
A |
|
HC, NHC |
O |
|
Funchal (Madeira) |
1203699 |
P |
|
HC-T, |
|
|
Horta (Açores) |
1204299 |
P |
|
HC-T(FR)(3) |
|
|
Lisboa |
1203399 |
A |
Centre 1 |
HC(2), NHC-NT(2) |
O |
|
Centre 2 |
|
U, E | |||
|
Lisboa |
1203999 |
P |
Liscont |
HC(2), NHC-NT |
|
|
Xabregas |
HC-T(FR), HC-NT, NHC-NT |
| |||
|
Docapesca |
HC (2) |
| |||
|
Peniche |
1204699 |
P |
|
HC-T(FR)(3) |
|
|
Ponta Delgada (Açores) |
1203799 |
A |
|
NHC-NT |
|
|
Ponta Delgada (Açores) |
1205799 |
P |
|
HC-T(FR)(3) NHC-T(FR)(3) |
|
|
Porto |
1203499 |
A |
|
HC-T, NHC-NT |
O |
|
Porto |
1204099 |
P |
|
HC-T, NHC-NT |
|
|
Praia da Vitória (Açores) |
1203899 |
P |
|
|
U, E |
|
Setúbal |
1204899 |
P |
|
HC(2), NHC |
|
|
Sines |
1205899 |
P |
|
HC(2), NHC |
|
|
Viana do Castelo |
1204399 |
P |
|
HC-T(FR)(3) |
|
Země: Slovinsko — Land: Slovenien — Land: Slowenien — Riik: Sloveenia — Χώρα: Σλοβενία — Country: Slovenia — País: Eslovenia — Pays: Slovénie — Paese: Slovenia — Valsts: Slovēnija — Šalis: Slovėnija — Ország: Szlovénia — Pajjiż: Slovenja — Land: Slovenië — Kraj: Słowenia — País: Eslovénia — Krajina: Slovinsko — Država: Slovenija — Maa: Slovenia — Land: Slovenien
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Dobova |
2600699 |
F |
|
HC(2), NHC(2) |
U, E |
|
Gruškovje |
2600199 |
R |
|
HC, NHC-T (FR), NHC-NT |
O |
|
Jelšane |
2600299 |
R |
|
HC, NHC-NT, NHC-T(CH) |
O |
|
Koper |
2600399 |
P |
|
HC, NHC-T(CH), NHC-NT |
|
|
Ljubljana Brnik |
2600499 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Obrežje |
2600599 |
R |
|
HC, NHC-T(CH)(2), NHC-NT(2) |
U, E, O |
Země: Slovensko — Land: Slovakiet — Land: Slowakei — Riik: Slovakkia — Χώρα: Σλοβακία — Country: Slovakia — País: Eslovaquia — Pays: Slovaquie — Paese: Slovacchia — Valsts: Slovākija — Šalis: Slovakija — Ország: Szlovákia — Pajjiż: Slovakja — Land: Slowakije — Kraj: Słowacja — País: Eslováquia — Krajina: Slovensko — Država: Slovaška — Maa: Slovakia — Land: Slovakien
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Bratislava |
3300399 |
A |
IC1 |
HC(2) NHC(2) |
|
|
IC2 |
|
E, O | |||
|
Vyšné Nemecké |
3300199 |
R |
I/C 1 |
HC, NHC |
|
|
I/C 2 |
|
U, E | |||
|
Čierna nad Tisou |
3300299 |
F |
|
HC, NHC |
|
Země: Finsko — Land: Finland — Land: Finnland — Riik: Soome — Χώρα: Φινλανδία — Country: Finland — País: Finlandia — Pays: Finlande — Paese: Finlandia — Valsts: Somija — Šalis: Suomija — Ország: Finnország — Pajjiż: Finlandja — Land: Finland — Kraj: Finlandia — País: Finlândia — Krajina: Fínsko — Država: Finska — Maa: Suomi — Land: Finland
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Hamina |
1420599 |
P |
|
HC(2), NHC (2) |
|
|
Helsinki |
1410199 |
A |
|
HC(2), NHC(2) |
O |
|
Helsinki |
1400199 |
P |
|
HC, NHC-NT |
|
|
Vaalimaa |
1410599 |
R |
|
HC, NHC |
U, E, O |
Země: Švédsko — Land: Sverige — Land: Schweden — Riik: Rootsi — Χώρα: Σουηδία — Country: Sweden — País: Suecia — Pays: Suède — Paese: Svezia — Valsts: Zviedrija — Šalis: Švedija — Ország: Svédország — Pajjiż: Svezja — Land: Zweden — Kraj: Szwecja — País: Suécia — Krajina: Švédsko — Država: Švedska — Maa: Ruotsi — Land: Sverige
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Göteborg |
1614299 |
P |
|
HC(1), NHC |
U, E, O |
|
Göteborg — Landvetter |
1614199 |
A |
|
HC(1), NHC |
U, E, O |
|
Helsingborg |
1612399 |
P |
|
HC(1), NHC |
|
|
Norrköping |
1605299 |
P |
|
HC(2) |
|
|
Stockholm |
1601199 |
P |
|
HC(1) |
|
|
Stockholm — Arlanda |
1601299 |
A |
|
HC(1), NHC |
U, E, O |
Země: Spojené království — Land: Det Forenede Kongerige — Land: Vereinigtes Königreich — Riik: Ühendkuningriik — Χώρα: Ηνωμένο Βασίλειο — Country: United Kingdom — País: Reino Unido — Pays: Royaume-Uni — Paese: Regno Unito — Valsts: Apvienotā Karaliste — Šalis: Jungtinė Karalystė — Ország: Egyesült Királyság — Pajjiż: Renju Unit — Land: Verenigd Koninkrijk — Kraj: Zjednoczone Królestwo — País: Reino Unido — Krajina: Spojené kráľovstvo — Država: Združeno kraljestvo — Maa: Yhdistynyt kuningaskunta — Land: Förenade kungariket
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Aberdeen |
0730399 |
P |
|
HC-T(FR)(1)(2)(3) |
|
|
Belfast |
0741099 |
A |
|
HC-T(1)(2), HC-NT(2), NHC(2) |
|
|
Belfast |
0740099 |
P |
|
HC-T(FR)(1), NHC-T(FR) |
|
|
Bristol |
0711099 |
P |
|
HC-T(FR)(1), HC-NT(1), NHC-NT |
|
|
Falmouth |
0714299 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT(1) |
|
|
Felixstowe |
0713099 |
P |
TCEF |
HC-T(1), NHC-T(FR), NHC-NT |
|
|
ATEF |
HC-NT(1) |
| |||
|
Gatwick |
0713299 |
A |
IC1 |
|
O |
|
IC2 |
HC-T(1)(2), HC-NT(1)(2), NHC(2) |
| |||
|
Glasgow |
0731099 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT(1), NHC-NT |
|
|
Goole |
0714099 |
P |
|
NHC-NT(4) |
|
|
Grangemouth |
0730899 |
P |
|
NHC-NT(4) |
|
|
Grimsby-Immingham |
0712299 |
P |
Centre 1 |
HC-T(FR)(1) |
|
|
Centre 2 |
NHC-NT |
| |||
|
Grove Wharf Wharton |
0711599 |
P |
|
NHC-NT |
|
|
Heathrow |
0712499 |
A |
Centre 1 |
HC-T(1)(2), HC-NT(1)(2), NHC(2) |
|
|
Centre 2 |
HC-T(1)(2), HC-NT(1)(2) |
| |||
|
Animal Reception Centre |
|
U, E, O | |||
|
Hull |
0714199 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT(1), NHC-NT |
|
|
Invergordon |
0730299 |
P |
|
NHC-NT(4) |
|
|
Ipswich |
0713199 |
P |
|
HC-NT(1), NHC-NT(2) |
|
|
Liverpool |
0712099 |
P |
|
HC-T(FR)(1)(2), HC-NT(1), NHC-NT |
|
|
Luton |
0710099 |
A |
|
|
U, E |
|
Manchester |
0713799 |
A |
|
HC-T(1)(2), HC-NT(1)(2), NHC(2) |
O(10) |
|
Manston |
0714499 |
A |
|
HC(1)(2), NHC(2) |
|
|
Nottingham East Midlands |
0712199 |
A |
|
HC-T(1), HC-NT(1), NHC-T(FR), NHC-NT |
|
|
Peterhead |
0730699 |
P |
|
HC-T(FR)(1)(2)(3) |
|
|
Prestwick |
0731199 |
A |
|
|
U, E |
|
Shoreham |
0713499 |
P |
|
NHC-NT(5) |
|
|
Southampton |
0711399 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT(1), NHC |
|
|
Stansted |
0714399 |
A |
|
HC-NT(1)(2), NHC-NT(2) |
U, E |
|
Sutton Bridge |
0713599 |
P |
|
NHC-NT(4) |
|
|
Thamesport |
0711899 |
P |
|
HC-T(1)(2), HC-NT(1)(2), NHC(2) |
|
|
Tilbury |
0710899 |
P |
|
HC-T(1), HC-NT(1), NHC-T (FR), NHC-NT” |
|
ANEXA II
Anexa Deciziei 2002/459/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
La secțiunea privind punctele de control la frontieră din Belgia, următoarea rubrică se elimină:
|
|
2. |
La secțiunea privind punctele de control la frontieră din Slovenia, se adaugă următoarea rubrică:
|
|
3. |
La secțiunea privind punctele de control la frontieră din Finlanda, următoarea rubrică se elimină:
|
|
4. |
La secțiunea privind punctele de control la frontieră din Țările de Jos, următoarea rubrică se elimină:
|
|
5. |
La secțiunea privind punctele de control la frontieră din Regatul Unit, următoarea rubrică se elimină:
|
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
27 |
32006R0322
|
L 054/3 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 322/2006 AL COMISIEI
din 23 februarie 2006
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1043/2005 ca urmare a dispozițiilor privind igiena produselor alimentare aplicabile produselor alimentare de origine animală prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din prelucrarea produselor agricole (1), în special articolul 8 alineatul (3) primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Din 1 ianuarie 2006, Directiva 92/46/CEE a Consiliului din 16 iunie 1992 de stabilire a normelor de sănătate pentru producerea și introducerea pe piață a laptelui crud, a laptelui tratat termic și a produselor lactate (2) și Directiva 89/437/CEE a Consiliului din 20 iunie 1989 privind problemele de igienă și cele sanitare referitoare în domeniul producției și comercializării produselor din ouă (3) se abrogă prin Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și se înlocuiesc cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (5) și de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă aplicabile alimentelor de origine animală (6). |
|
(2) |
Din motive de claritate, ar trebui adaptate în consecință trimiterile la Directiva 92/46/CEE și la Directiva 89/437/CEE din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 al Comisiei din 30 iunie 2005 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului în ceea ce privește regimul de acordare a restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, precum și criteriile de stabilire a cuantumurilor sumelor respective (7). |
|
(3) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a chestiunilor orizontale privind schimburile de produse agricole prelucrate care nu sunt incluse în anexa I la tratat, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
La articolul 52 din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Pentru a se acorda o restituire pentru mărfurile încadrate la codurile NC 0403 10 51-0403 10 99, 0403 90 71-0403 90 99, 0405 20 10, 0405 20 30, 2105 00 99, 3502 11 90 și 3502 19 90, mărfurile trebuie să îndeplinească cerințele Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (9), în special să fie pregătite într-o unitate desemnată și să fie conforme cu cerințele în materie de marcare de salubritate enunțate în secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 februarie 2006.
Pentru Comisie
Günter VERHEUGEN
Vicepreședinte
(1) JO L 318, 20.12.1993, p. 18. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2580/2000 (JO L 298, 25.11.2000, p. 5).
(2) JO L 268, 14.9.1992, p. 1.
(3) JO L 212, 22.7.1989, p. 87.
(4) JO L 157, 30.4.2004, p. 33; versiune rectificată în JO L 195, 2.6.2004, p. 12.
(5) JO L 139, 30.4.2004, p. 1; versiune rectificată în JO L 226, 25.6.2004, p. 3.
(6) JO L 139, 30.4.2004, p. 55; versiune rectificată în JO L 226, 25.6.2004, p. 22. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 al Comisiei (JO L 338, 22.12.2005, p. 83).
(7) JO L 172, 5.7.2005, p. 24.
(8) JO L 139, 30.4.2004, p. 1; versiune rectificată în JO L 226, 25.6.2004, p. 3.
(9) JO L 139, 30.4.2004, p. 55; versiune rectificată în JO L 226, 25.6.2004, p. 22.”
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
29 |
32006D0139
|
L 054/34 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 7 februarie 2006
de punere în aplicare a Directivei 94/28/CE a Consiliului privind lista autorităților din țările terțe autorizate să țină un registru genealogic sau un registru al anumitor animale
[notificată cu numărul C(2006 284]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/139/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 94/28/CE a Consiliului din 23 iunie 1994 de stabilire a principiilor referitoare la condițiile zootehnice și genealogice care se aplică importului de animale, material seminal, ovule si embrioni provenind din țări terțe și de modificare a Directivei 77/504/CEE privind animalele pentru reproducție de rasă pură din specia bovină (1), în special articolul 3 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 94/28/CE stabilește principiile cu privire la condițiile zootehnice și genealogice care se aplică importului anumitor animale de rasă pură provenind din țări terțe, precum și materialului seminal, ovulelor și embrionilor acestora. |
|
(2) |
În temeiul Directivei 94/28/CE și fără a aduce atingere legislației comunitare în domeniul sănătății animale și sănătății publice animalele pot fi importate ca animale „de rasă pură” sau „hibride” numai în cazul în care sunt îndeplinite anumite cerințe. Una dintre acestea presupune ca animalele să fie înscrise sau înregistrate într-un registru genealogic sau într-un registru ținut de o autoritate în conformitate cu această directivă și ca materialul seminal, ovulele și embrionii să poată fi importate numai în cazul în care provin de la un animal înscris sau înregistrat într-un astfel de registru genealogic sau registru. |
|
(3) |
Argentina, Bulgaria, Canada, Israel, Islanda, Noua Zeelandă și Statele Unite au comunicat Comisiei o listă a autorităților pe care le-au autorizat să țină un registru genealogic sau un registru al animalelor de rasă pură destinate importului în temeiul Directivei 94/28/CE. |
|
(4) |
Prin urmare, este necesar să se stabilească, în sensul Directivei 94/28/CE, lista autorităților autorizate să țină un registru genealogic sau un registru pentru animalele și produsele prevăzute de prezenta decizie. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent zootehnic, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În sensul Directivei 94/28/CE, lista autorităților autorizate să țină un registru genealogic sau un registru pentru animalele pentru reproducție din speciile bovină, porcină, ovină și caprină „de rasă pură” – sau „hibridă”, în cazul speciei porcine –, precum și pentru materialul seminal, ovulele și embrionii acestora este prevăzută în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Statele membre autorizează importurile de animale pentru reproducție din speciile bovină, porcină, ovină și caprină „de rasă pură” – sau „hibridă”, în cazul speciei porcine –, precum și de material seminal, ovule si embrioni ale acestora, cu condiția ca acestea să fie înscrise sau înregistrate într-un registru genealogic sau un registru ținut de o autoritate menționată în anexa la prezenta decizie.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 7 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 178, 12.7.1994, p. 66.
ANEXĂ
I. Argentina
Specii: bovină, caprină, ovină, porcină
|
Registros Genealógicos de la Sociedad Rural Argentina |
|
domicilio: Florida 460 |
|
CP 1005 |
|
Ciudad de Buenos Aires |
II. Bulgaria (1)
Specii: bovină, caprină, ovină, porcină
|
Executive Agency on Animal Selection and Reproduction |
|
Bistrishko shosse 26, Sofia |
III. Canada
Specia: bovină
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Specia: caprină
|
|
|
|
|
|
Specia: ovină
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Specia: porcină
|
Canadian Swine Breeders' Association — Berkshire, British Saddleback, Chester White, Duroc, Hampshire, Lacombe, Landrace, Large Black, Pietrain, Poland China, Red Wattle, Spotted, Tamworth, Welsh, Yorkshire |
|
c/o Serge Charron |
|
2417 Holly Lane, Suite 215 |
|
Ottawa, Ontario |
|
K1V 0M7 |
|
Tel. (1-613) 731 55 31 |
|
Fax (1-613) 731 66 55 |
|
E-mail: canswine@canswine.ca |
|
Internet: http://www.canswine.ca |
IV. Islanda
Specii: bovină, caprină, ovină, porcină
|
The Farmers Association of Iceland |
|
Brændahöllini v/Hagatorg |
|
IS 107 Reykjavik |
|
Tel: (+ 354) 563 03 00 |
|
Fax: (+ 353) 562 30 58 |
|
Internet: http://www.bondi.is |
V. Israel
Specia: bovină
|
SION |
|
Israel Company for Artificial Insemination and Breeding ltd. |
VI. Noua Zeelandă
Specia: bovină
|
Livestock Improvement Corporation Ltd (LIC) |
|
PO Box 3016 |
|
Hamilton |
|
Tel.: (+ 64) 78 56 07 00 |
|
Fax: (+ 64) 78 58 27 41 |
|
Internet: www.lic.co.nz |
VII. Statele Unite ale Americii
Specia: bovină
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Specia: caprină
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Specia: ovină
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Specia: porcină
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(1) Aplicabil doar până când statul aderent devine stat membru.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
39 |
32006R0339
|
L 055/5 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 339/2006 AL COMISIEI
din 24 februarie 2006
de modificare a anexei XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la importul de vite vii și produse de origine bovină, ovină și caprină
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 23 primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
În avizele sale privind riscul geografic de encefalopatie spongiformă bovină (ESB) în Brazilia, Chile, El Salvador, Nicaragua, Botswana, Namibia și Swaziland, Comitetul Științific Director (CSD) a concluzionat că prezența ESB la șeptelul indigen din aceste țări este foarte improbabilă. Prin urmare, țările respective au fost înscrise pe lista țărilor derogate de la anumite condiții comerciale privind encefalopatia spongiformă transmisibilă (EST) pentru vitele vii și produsele de origine bovină, ovină și caprină. |
|
(2) |
În avizele sale actualizate, adoptate în februarie 2005 și în august 2005, privind riscul geografic de encefalopatie spongiformă bovină în anumite țări terțe, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a concluzionat că prezența encefalopatiei spongiforme bovine la șeptelul indigen nu este foarte improbabilă în Brazilia, Chile, El Salvador, Nicaragua, Botswana, Namibia și Swaziland. Prin urmare, aceste țări nu ar mai trebui să fie derogate de la condițiile comerciale privind encefalopatia spongiformă transmisibilă pentru vitele vii și produsele de origine bovină, ovină și caprină. |
|
(3) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificat în consecință. |
|
(4) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1974/2005 al Comisiei (JO L 317, 3.12.2005, p. 4).
ANEXĂ
Anexa XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică după cum urmează:
|
(a) |
La partea A punctul 15 (b) al doilea paragraf, lista țărilor se înlocuiește cu următoarea listă:
|
|
(b) |
La partea D, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
41 |
32006D0144
|
L 055/20 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA CONSILIULUI
din 20 februarie 2006
privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală (perioada de programare 2007-2013)
(2006/144/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (1), în special articolul 9 alineatul (2) prima teză,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (2),
întrucât:
|
(1) |
Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 prevede că orientările strategice pentru dezvoltare rurală pentru perioada de programare 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013 ar trebui adoptate la nivel comunitar pentru a stabili prioritățile pentru dezvoltare rurală. |
|
(2) |
Aceste orientări strategice ar trebui să reflecte rolul multifuncțional pe care îl joacă agricultura în bogăția și diversitatea peisajelor, a produselor alimentare și a patrimoniului cultural și natural pe întreg teritoriul Comunității. |
|
(3) |
Aceste orientări strategice ar trebui să identifice domeniile importante pentru realizarea priorităților Comunității, în special în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă de la Göteborg și noua strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă de la Lisabona, stabilite cu ocazia reuniunilor Consiliului European de la Göteborg (15 și 16 iunie 2001) și, respectiv, de la Salonic (20 și 21 iunie 2003). |
|
(4) |
Pe baza acestor orientări strategice, fiecare stat membru ar trebui să-și pregătească propriul plan strategic național drept cadru de referință pentru pregătirea programelor de dezvoltare rurală, |
DECIDE:
Articol unic
Orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală (perioada de programare 2007-2013) sunt prevăzute în anexă.
Adoptată la Bruxelles, 20 februarie 2006.
Pentru Consiliu
Președintele
J. PRÖLL
(2) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
ANEXĂ
Orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală (perioada de programare 2007-2013)
1. INTRODUCERE
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 definește obiectul și domeniul de aplicare pentru intervenția Fondului de dezvoltare rurală. Orientările strategice ale Comunității identifică, în acest cadru, domeniile importante pentru realizarea priorităților Comunității, în special în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă de la Göteborg și noua strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă de la Lisabona.
Orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală vor contribui la:
|
— |
identificarea și desemnarea de comun acord a regiunilor în care folosirea sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurală creează cea mai mare valoare adăugată la nivelul UE; |
|
— |
stabilirea legăturii cu principalele priorități ale UE (Göteborg, Lisabona) și transpunerea acestora în politica de dezvoltare rurală; |
|
— |
asigurarea coerenței cu celelalte politici comunitare, în special în domeniul coeziunii și al mediului; |
|
— |
completarea punerii în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) orientate către piață și a restructurării necesare pe care o va genera atât în vechile state membre, cât și în cele noi. |
2. DEZVOLTAREA RURALĂ ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE COMUNITĂȚII
2.1. PAC și dezvoltarea rurală
Agricultura continuă să fie principalul utilizator al spațiului rural, precum și un factor determinant al calității peisajului și mediului. Ponderea și importanța PAC și ale dezvoltării rurale au crescut odată cu recenta extindere a Uniunii Europene.
În lipsa celor doi piloni ai PAC, politica piețelor și politica de dezvoltare rurală, numeroase zone rurale din Europa s-ar confrunta cu dificultăți economice, sociale și de mediu majore. Modelul agricol european reflectă rolul multifuncțional pe care agricultura îl joacă în bogăția și diversitatea peisajelor, a produselor alimentare și a patrimoniului cultural și natural. (1)
Principiile directoare ale PAC, ale politicii piețelor și ale politicii de dezvoltare rurală au fost definite cu ocazia reuniunii Consiliului European de la Göteborg (15 și 16 iunie 2001). În conformitate cu concluziile acesteia, o economie performantă trebuie să funcționeze în paralel cu utilizarea durabilă a resurselor naturale și gestionarea viabilă a deșeurilor, respectarea biodiversității, conservarea ecosistemelor și combaterea deșertificării. Pentru a face față acestor provocări, PAC, în forma sa actuală și viitoare, ar trebui să încerce, printre altele, să contribuie la o dezvoltare durabilă prin încurajarea folosirii produselor sănătoase și de bună calitate, a unor metode de producție viabile din punct de vedere ecologic, inclusiv a agriculturii ecologice, a materiilor prime regenerabile și a protecției biodiversității.
Aceste principii directoare au fost confirmate în concluziile privind strategia de la Lisabona ale reuniunii Consiliului European de la Salonic (20 și 21 iunie 2003). Noua PAC și dezvoltarea rurală pot contribui semnificativ la creșterea competitivității și la dezvoltarea durabilă în următorii ani.
2.2. Pentru o agricultură durabilă: reformele PAC din 2003 și 2004
Reformele PAC din 2003 și 2004 reprezintă un important pas înainte pentru ameliorarea competitivității și a dezvoltării durabile a activității agricole în UE și stabilesc cadrul reformelor viitoare. Mai multe reforme succesive au contribuit la competitivitatea agriculturii europene prin reducerea garanțiilor din domeniul susținerii prețurilor și prin încurajarea ajustării structurale. Introducerea plăților directe decuplate încurajează agricultorii să reacționeze mai degrabă la semnalele pieței generate de așteptările consumatorilor decât la punerea în aplicare a unor măsuri de stimulare în funcție de cantități. Instituirea unor norme de mediu, de siguranță a produselor alimentare și de sănătate și bunăstare a animalelor sporește încrederea consumatorilor și ameliorează viabilitatea ecologică a agriculturii.
2.3. Dezvoltare rurală 2007-2013
Viitoarea politică de dezvoltare rurală se concentrează asupra a trei domenii fundamentale: economia agroalimentară, mediul și, mai pe larg, economia și populația din mediul rural. Noua generație de strategii și de programe de dezvoltare rurală se va articula pe patru axe, și anume: axa 1 - „competitivitatea agriculturii, a produselor alimentare și a silviculturii”; axa 2 - „gestionarea spațiului și a mediului”; axa 3 - „calitatea vieții și diversificarea în zonele rurale” și axa 4 fondată pe experiența Leader.
În ceea ce privește axa 1, o serie de măsuri vor viza capitalul uman și material din sectorul agriculturii, al produselor alimentare și al silviculturii (promovarea transferului de cunoștințe și inovații), precum și calitatea producției. Axa 2 prevede măsuri pentru protejarea și ameliorarea resurselor naturale, precum și conservarea sistemelor agricole și forestiere de mare valoare naturală și a peisajelor culturale din zonele rurale ale Europei. Axa 3 contribuie la dezvoltarea infrastructurilor locale și a capitalului uman din zonele rurale pentru a ameliora condițiile de creștere economică și de creare de locuri de muncă în toate sectoarele, precum și diversificarea economiei. Axa 4 introduce posibilități de guvernare inovatoare prin intermediul unor abordări locale ascendente ale dezvoltării rurale.
2.4. Provocări de soluționat
Zonele rurale sunt caracterizate de o foarte mare varietate de situații, de la zone rurale afectate masiv de depopulare și declin, până la zone periurbane supuse presiunii tot mai mari a centrelor urbane.
În conformitate cu definiția OCDE, formulată pe baza densității populației, regiunile rurale (2) reprezintă 92 % din teritoriul UE. De asemenea, 19 % din populație trăiește în zone preponderent rurale și 37 % în zone cu o componentă rurală semnificativă. Regiunile în cauză produc 45 % din valoarea adăugată brută (VAB) a UE și reprezintă 53 % din forța de muncă, dar au tendința să manifeste o întârziere față de alte zone nonrurale în ceea ce privește un anumit număr de indicatori socioeconomici, inclusiv indicatorii structurali. În zonele rurale, venitul pe cap de locuitor (3) este mai mic cu aproximativ o treime, rata de angajare a femeilor este inferioară, sectorul serviciilor este mai puțin dezvoltat, numărul persoanelor care au studii superioare este în general mai mic și doar un procentaj scăzut de gospodării au acces la internet de „bandă largă”. Depărtarea și caracterul periferic constituie probleme majore pentru anumite regiuni rurale. Aceste handicapuri tind să fie și mai semnificative în regiunile preponderent rurale, cu toate că, la o analiză a situației generale la nivelul UE, apar diferențe semnificative de la un stat membru la altul. Lipsa posibilităților, a contactelor și a infrastructurilor de formare profesională reprezintă o problemă specifică pentru femeile și tinerii din zonele rurale îndepărtate.
Extinderea UE a modificat harta agricolă. Agricultura reprezintă 2 % din PIB în vechile state membre, 3 % în noile state membre și peste 10 % în România și Bulgaria. În noile state membre procentul forței de muncă din sectorul agricol este de trei ori mai mare (12 %) decât în vechile state membre (4 %), în vreme ce în Bulgaria și România procentul forței de muncă în sectorul agricol atinge cote mult mai mari.
Sectoarele agricol și agroalimentar reprezintă o parte importantă a economiei UE, totalizând cincisprezece milioane de locuri de muncă (8,3 % din total) și 4,4 % din PIB. UE este primul producător mondial de produse alimentare și băuturi, cu o producție combinată estimată la 675 miliarde EUR. Cu toate acestea, sectorul rămâne foarte polarizat și fragmentat ca dimensiuni, cu perspective, dar și cu amenințări majore pentru întreprinderi. Silvicultura și activitățile conexe totalizează aproximativ 3,4 milioane de angajați și o cifră de afaceri de 350 de miliarde EUR, deși sunt utilizate doar 60 % din suprafețele rezultate din creșterea anuală a pădurilor.
Agricultura și silvicultura reprezintă 77 % din utilizarea terenurilor în UE. Performanțele de mediu ale agriculturii pentru conservarea și ameliorarea resurselor naturale în ultimii ani sunt diferite. În ceea ce privește calitatea apelor, excedentele totale de azot au scăzut ușor din 1990 în cea mai mare parte a vechilor state membre, chiar dacă anumite țări și regiuni sunt încă puternic afectate de spălarea nutrienților. În numeroase regiuni persistă probleme privind emisiile de amoniac, eutrofizarea, degradarea solurilor și declinul biodiversității. Cu toate acestea, o parte crescândă a terenurilor agricole este consacrată producției biologice (5,4 milioane de hectare pentru UE) și resurselor regenerabile (se estimează că, în 2004, 1,4 milioane de hectare au fost consacrate producției de bioenergie, din care 0,3 milioane de hectare în cadrul primei pentru culturile energetice și 0,6 milioane de hectare pe terenuri retrase din circuitul agricol). Tendințele pe termen lung ale schimbărilor climatice vor exercita o influență crescândă asupra caracteristicilor agriculturii și silviculturii. Protecția biodiversității a progresat o dată cu punerea în aplicare a programului Natura 2000: au fost desemnate aproximativ 12-13 % dintre zonele agricole și forestiere. Sistemele agricole de mare valoare naturală joacă un rol important în conservarea biodiversității și a habitatelor, precum și în protecția peisajelor și calitatea solurilor. În majoritatea statelor membre, aceste sisteme agricole însumează între 10 % și 30 % din terenurile agricole. În anumite regiuni, abandonarea activităților agricole ar putea antrena riscuri grave pentru mediu.
Astfel, zonele rurale trebuie să facă față unor provocări deosebite în ceea ce privește creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă în următorii ani. Cu toate acestea, ele oferă, de asemenea, perspective reale în ceea ce privește potențialul de creștere economică în sectoare noi, furnizarea de structuri de cazare în mediul rural și turismul, atractivitatea lor ca loc de trai și de muncă și rolul lor de rezervor de resurse naturale și de peisaje de mare valoare.
Sectorul agriculturii și al alimentației trebuie să profite de oportunitățile oferite de noile abordări, de tehnologii și inovație pentru a face față evoluției cererii piețelor atât în Europa, cât și la nivel mondial. În special, investițiile în resursele cheie ale capitalului uman vor permite zonelor rurale și sectorului agroalimentar să privească cu încredere spre viitor.
Cu ocazia relansării strategiei de la Lisabona, Consiliul European a reafirmat că această strategie se înscrie în contextul mai amplu al cerinței de dezvoltare durabilă, conform căreia nevoile actuale trebuie satisfăcute fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi (4). Noua perioadă de programare creează o șansă unică de a reorienta sprijinul din noul Fond pentru dezvoltare rurală către creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă. În acest sens, strategia este în deplină concordanță cu declarația privind principiile directoare ale dezvoltării durabile (5) și ale noului program de acțiune de la Lisabona, care urmărește să concentreze resursele pentru a face din Europa o regiune mai atractivă pentru investiții și forța de muncă, să promoveze cunoașterea și inovația ca vectori de creștere economică și să creeze mai multe locuri de muncă, de o mai bună calitate.
Politica de dezvoltare rurală trebuie să ajute zonele rurale să realizeze aceste obiective în perioada 2007-2013. În acest sens, este necesară o abordare strategică în ceea ce privește competitivitatea, crearea de locuri de muncă și inovațiile în zonele rurale, precum și o guvernare mai bună la punerea în aplicare a acestor programe. Ar trebui să se acorde o atenție sporită investițiilor prospective în persoane, know-how și capital în sectorul agriculturii și al silviculturii, noilor modalități de furnizare a serviciilor de mediu benefice tuturor și creării mai multor locuri de muncă, de o mai bună calitate, grație diversificării, în special pentru femei și tineri. Ajutând zonele rurale din UE să-și realizeze potențialul de zone mai atractive pentru investiții, angajare și loc de trai, politica de dezvoltare rurală poate să contribuie la dezvoltarea durabilă a teritoriului european.
3. STABILIREA PRIORITĂȚILOR COMUNITĂȚII PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE A DEZVOLTĂRII RURALE 2007-2013
În cadrul obiectivelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, orientările strategice expuse în continuare identifică prioritățile Comunității în conformitate cu articolul 9 din regulamentul în cauză. Orientările urmăresc integrarea principalelor priorități politice definite în concluziile reuniunilor Consiliului European de la Lisabona și Göteborg. Pentru fiecare serie de priorități, sunt prezentate acțiuni cheie orientative. Pe baza acestor orientări strategice, fiecare stat membru își va pregăti propriul plan strategic național, drept cadru de referință pentru pregătirea programelor de dezvoltare rurală.
Resursele alocate priorităților de dezvoltare rurală comunitară (în limitele reglementărilor de finanțare minimă pentru fiecare axă) vor depinde de situația specifică, precum și de atuurile, slăbiciunile și posibilitățile fiecărei regiuni de program. Fiecare dintre prioritățile comunitare și contribuția lor la îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona și Göteborg va trebui să se reflecte la nivelul statelor membre în planurile strategice naționale și în programele de dezvoltare rurală. În multe cazuri, vor fi stabilite priorități naționale și regionale pentru probleme specifice privind lanțul agroalimentar sau situația agriculturii și silviculturii din punct de vedere ecologic, climatic și geografic. S-ar putea ca zonele rurale să fie nevoite să facă față și altor probleme specifice, precum presiunea periurbană, șomajul, depărtarea sau o densitate demografică redusă.
3.1. Ameliorarea competitivității sectorului agricol și forestier
Orientări strategice comunitareSectorul european al agriculturii, al silviculturii și al industriei alimentare au un mare potențial pentru a continua să dezvolte produse de bună calitate și cu valoare adăugată ridicată, care să corespundă cererii variate și crescânde a consumatorilor europeni și de pe piața mondială.Resursele alocate axei 1 ar trebui să contribuie la consolidarea și dinamizarea sectorului agroalimentar european, concentrându-se asupra priorităților privind transferul de cunoștințe, modernizarea, inovarea și calitatea lanțului alimentar, precum și asupra sectoarelor prioritare pentru investiții în capitalul material și uman.
Pentru a realiza aceste priorități, statele membre sunt încurajate să-și concentreze sprijinul asupra unor acțiuni cheie, care ar putea include, în special:
|
(i) |
restructurarea și modernizarea sectorului agricol, care continuă să joace un rol important în dezvoltarea multor zone rurale, în special în noile state membre. O adaptare reușită a agriculturii poate fi cheia pentru ameliorarea competitivității și a viabilității ecologice a sectorului agricol, precum și pentru stimularea ocupării forței de muncă și a creșterii economice în domeniile conexe. Este vorba, mai exact, de încurajarea pregătirilor pentru schimbare în sectorul agricol în cadrul restructurării și modernizării, precum și de elaborarea unei abordări active a formării și a reconversiei profesionale a agricultorilor, în special în ceea ce privește competențele transferabile; |
|
(ii) |
ameliorarea integrării în lanțul agroalimentar. Industria alimentară europeană este una dintre cele mai competitive și inovatoare din lume, dar trebuie să facă față unei concurențe mondiale tot mai acerbe. Economia rurală dispune de o marjă de manevră considerabilă pentru a crea și a comercializa noi produse, pentru a menține o valoare mai ridicată în zonele rurale prin intermediul unor programe de calitate și pentru a pune în valoare produsele europene în străinătate. Apelarea la serviciile de consiliere și asistență pentru a respecta standardele comunitare va facilita procesul de integrare. Un sector agricol concentrat pe piețe va contribui la consolidarea în continuare a poziției sectorului agroalimentar european ca angajator important și sursă de creștere economică; |
|
(iii) |
facilitarea inovației și a accesului la cercetare și dezvoltare (C&D). Inovația este din ce în ce mai importantă pentru sectorul european al agriculturii, al industriei agroalimentare și al silviculturii. În timp ce marile societăți agroalimentare europene sunt în pas cu noile tendințe, introducerea unor produse și procedee noi ar putea ameliora semnificativ performanțele întreprinderilor de prelucrare și ale exploatațiilor agricole de dimensiuni reduse. În special, noile forme de cooperare ar putea facilita accesul la C&D, la inovație și la acțiunile desfășurate în cel de-al 7-lea program cadru (6); |
|
(iv) |
încurajarea adoptării și difuzării tehnologiei informației și comunicării (TIC). Se pare că sectorul agroalimentar, în ansamblul său, prezintă o întârziere în adoptarea tehnologiei informației și comunicării (TIC). Este vorba, în special, de întreprinderile mici. Adoptarea aplicațiilor de comerț electronic rămâne la un nivel redus, dacă facem abstracție de marile societăți multinaționale și de marii lor furnizori. Fondul pentru dezvoltare rurală ar trebui să completeze inițiativele Comisiei, ca, de exemplu, i2010, în domeniul comerțului electronic (în special în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii), al competențelor digitale și al educației on-line; |
|
(v) |
stimularea unui spirit antreprenorial dinamic. Pentru agricultura europeană, reformele recente au creat un mediu axat pe piețe. Astfel, sunt oferite noi posibilități exploatațiilor agricole. Cu toate acestea, realizarea acestui potențial economic va depinde de dezvoltarea de competențe strategice și organizaționale. Încurajarea tinerilor agricultori să intre în profesie poate juca un rol important în acest sens; |
|
(vi) |
dezvoltarea de noi debușeuri pentru produsele agricole și forestiere. Noile debușeuri pot oferi o valoare adăugată mărită, în special pentru produsele de calitate. Susținerea investițiilor și a formării profesionale în domeniul producției nealimentare în cadrul dezvoltării rurale poate completa măsurile adoptate în cadrul primului pilon, creând noi debușeuri inovatoare pentru producție sau contribuind la dezvoltarea materiilor energetice regenerabile, a biocarburanților, precum și a capacităților de prelucrare; |
|
(vii) |
ameliorarea performanțelor de mediu ale exploatațiilor agricole și forestiere. Dezvoltarea durabilă pe termen lung va depinde de capacitatea de a fabrica produse pe care consumatorii să dorească să le cumpere, respectând, în același timp, standarde de mediu ridicate. Investiția în performanțe de mediu superioare poate să genereze, de asemenea, creșterea productivității și să creeze o situație favorabilă tuturor. |
Se pot lua în considerare combinații de măsuri disponibile în cadrul axei 1, adaptate la nevoile tinerilor agricultori, pentru a stimula reînnoirea generațiilor în sectorul agricol.
3.2. Ameliorarea mediului și a peisajului
Orientări strategice comunitarePentru a proteja și ameliora resursele naturale și peisajele din zonele rurale ale UE, resursele alocate axei 2 ar trebui să contribuie la trei domenii prioritare la nivelul UE: biodiversitatea, conservarea și dezvoltarea sistemelor agricole și forestiere de mare valoare naturală și a peisajelor agricole tradiționale, apa și schimbările climatice.Măsurile disponibile în cadrul axei 2 ar trebui să fie utilizate pentru a integra aceste obiective de mediu și pentru a contribui la punerea în aplicare a rețelei agricole și forestiere Natura 2000, la angajamentul de la Göteborg de a pune capăt declinului biodiversității până în 2010, la obiectivele stabilite de Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a cadrului comunitar de acțiune în domeniul strategiei apelor (7) și la obiectivele Protocolului de la Kyoto în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice.
Pentru a realiza aceste priorități, statele membre sunt încurajate să-și concentreze sprijinul asupra unor acțiuni cheie, care ar putea include, în special:
|
(i) |
promovarea serviciilor de mediu și a practicilor agricole care protejează animalele. Cetățenii europeni se așteaptă ca agricultorii să respecte standardele obligatorii. Pe de altă parte, mulți dintre aceștia consideră că agricultorii ar trebui să fie remunerați în cazul în care contractează angajamente mai stricte, furnizând servicii pe care piața nu le poate suporta singură, în special atunci când acestea vizează resurse specifice de o importanță deosebită în cadrul agriculturii și al silviculturii, cum ar fi apa și solul; |
|
(ii) |
conservarea peisajelor cultivate și a pădurilor. În Europa, cea mai mare parte a mediului rural de valoare este generată de agricultură. Practicile de gestiune durabilă a spațiului pot contribui la reducerea riscurilor conexe abandonului, deșertificării și incendiilor din zonele de pădure, în special în regiunile mai puțin favorizate. Sistemele agricole adecvate permit conservarea peisajelor și a habitatelor, indiferent dacă este vorba de zone umede, de pajiști uscate sau chiar de pășuni montane. În numeroase regiuni, acest tip de mediu constituie un element important al patrimoniului cultural și natural și contribuie la atractivitatea zonelor rurale ca loc de trai și de muncă; |
|
(iii) |
combaterea schimbărilor climatice. Agricultura și silvicultura sunt în fruntea dezvoltării surselor de energie și a materialelor regenerabile pentru instalațiile bioenergetice. Metodele agricole și forestiere adecvate pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la conservarea rolului de depresiuni de dioxid de carbon jucat de păduri și de materiile organice din compoziția solului; acestea pot favoriza, de asemenea, adaptarea la consecințele schimbărilor climatice; |
|
(iv) |
creșterea contribuției agriculturii ecologice. Agricultura ecologică reprezintă o abordare globală a agriculturii durabile. Astfel, contribuția sa la obiectivele de mediu și de bunăstare a animalelor poate fi amplificată în continuare; |
|
(v) |
încurajarea inițiativelor economice/de mediu favorabile tuturor. Furnizarea de produse ecologice, în special prin măsuri agroecologice, poate contribui la identitatea zonelor rurale și a produselor lor alimentare. Aceste produse ecologice pot fi folosite ca bază pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă generate de turism și de structurile de cazare în mediul rural, în special în cazul în care sunt corelate cu diversificarea în turism, artizanat, formare sau sectorul nealimentar; |
|
(vi) |
încurajarea echilibrului teritorial. Programele de dezvoltare rurală pot aduce o contribuție esențială la atractivitatea zonelor rurale. Ele pot, de asemenea, să contribuie la menținerea unui echilibru durabil între zonele urbane și zonele rurale într-o economie bazată pe cunoaștere. În combinație cu alte axe ale programului, măsurile de gestionare a spațiului pot contribui pozitiv la repartizarea în spațiu a activității economice, precum și la coeziunea teritorială. |
3.3. Ameliorarea calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării economiei rurale
Orientări strategice comunitareResursele alocate domeniilor diversificării economiei rurale și al calității vieții în zonele rurale în cadrul axei 3 ar trebui să contribuie la prioritatea generală de creare a unor posibilități de angajare și a condițiilor de creștere economică. Seria de măsuri disponibile în cadrul axei 3 ar trebui să fie utilizată, în special, pentru a încuraja constituirea de capacități, dobândirea de competențe și organizarea de strategii locale de dezvoltare, precum și pentru a garanta menținerea atractivității zonelor rurale pentru generațiile viitoare. În cursul promovării formării, informării și spiritului antreprenorial, ar trebui să se țină seama de nevoile speciale ale femeilor, ale tinerilor și ale muncitorilor în vârstă.
Pentru a realiza aceste priorități, statele membre sunt încurajate să-și concentreze sprijinul asupra unor acțiuni cheie, care ar putea include, în special:
|
(i) |
dezvoltarea activității economice și a ratelor de ocupare a forței de muncă în economia rurală în sensul larg al conceptului. Diversificarea este necesară pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă în zonele rurale și contribuie, astfel, la un mai bun echilibru teritorial atât în plan economic, cât și în plan social. Turismul, artizanatul și furnizarea de structuri de cazare sunt sectoare de creștere economică în numeroase regiuni și oferă posibilități atât în domeniul diversificării în cadrul exploatației, dar în alte domenii decât agricultura, cât și în ceea ce privește dezvoltarea unor microîntreprinderi în economia rurală în sensul larg al conceptului; |
|
(ii) |
încurajarea intrării femeilor pe piața muncii. În numeroase zone rurale, infrastructura insuficientă în ceea ce privește îngrijirea copiilor creează limitări specifice. Inițiativele locale care vizează dezvoltarea structurilor de îngrijire a copiilor pot ameliora accesul pe piața muncii. Acestea pot include, în special, dezvoltarea de infrastructuri de îngrijire a copiilor, eventual combinate cu inițiative care să încurajeze crearea de mici întreprinderi legate de activitățile rurale și de serviciile locale; |
|
(iii) |
revitalizarea satelor. Inițiativele integrate care asociază diversificarea, crearea de întreprinderi, investițiile în patrimoniul cultural, infrastructurile în favoarea serviciilor locale și reînnoirea pot contribui la ameliorarea perspectivelor economice și a calității vieții; |
|
(iv) |
dezvoltarea microîntreprinderilor și a artizanatului pe baza aptitudinilor tradiționale sau prin introducerea de noi competențe, în special în combinație cu achiziția de echipamente, formare și pregătire în domeniu, pentru a contribui la promovarea spiritului antreprenorial și la dezvoltarea țesutului economic; |
|
(v) |
formarea tinerilor în ceea ce privește competențele necesare pentru diversificarea economiei locale, pentru a fi în măsură să răspundă cererii din domeniul turismului, al activităților recreative, al serviciilor ecologice, al practicilor rurale tradiționale și al produselor de calitate; |
|
(vi) |
încurajarea adoptării și difuzării TIC. Adoptarea și difuzarea TIC sunt esențiale în zonele rurale pentru diversificare, precum și pentru dezvoltarea locală, pentru furnizarea de servicii locale și pentru încurajarea participării tuturor la societatea informațională (e-inclusion). Se pot obține economii de scară prin intermediul unor inițiative locale în domeniul TIC, punând la dispoziția locuitorilor echipamente informatice, echipamente de conectare la rețea și oferindu-le posibilități de formare profesională în cadrul structurilor comunitare. Asemenea inițiative pot facilita semnificativ adoptarea informaticii de către exploatațiile agricole locale și întreprinderile rurale, precum și practicarea comerțului electronic. Posibilitățile oferite de internet și de comunicațiile de bandă largă trebuie utilizate din plin, de exemplu în cadrul acțiunilor susținute de fondurile structurale, pentru depășirea barierelor geografice; |
|
(vii) |
dezvoltarea furnizării și a utilizării inovatoare a surselor de energie regenerabilă, care poate contribui la crearea de numeroase debușeuri pentru produsele agricole și forestiere, la furnizarea de servicii locale și la diversificarea economiei rurale; |
|
(viii) |
încurajarea dezvoltării turismului. Turismul este un important sector de creștere economică în numeroase regiuni rurale, care se poate baza pe patrimoniul cultural și natural. Folosirea sporită a TIC în turism pentru rezervări, promovare, marketing, conceperea serviciilor și activități recreative poate contribui la creșterea numărului de vizitatori și a duratei sejururilor, în special în cazul în care oferă legături cu instalațiile de dimensiuni mai mici și încurajează agroturismul; |
|
(ix) |
modernizarea infrastructurilor locale, în special în noile state membre. În următorii ani se vor face investiții majore în principalele infrastructuri de telecomunicații, transport, energie și din sectorul apei. Fondurile structurale vor acorda un sprijin considerabil, atât pentru rețelele transeuropene, dezvoltarea legăturilor cu întreprinderile, cât și pentru parcuri științifice. Pentru ca efectul multiplicator să se realizeze pe deplin în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și creșterea economică, infrastructurile locale de mici dimensiuni susținute în cadrul programelor de dezvoltare rurală pot juca un rol fundamental, corelând aceste investiții majore cu strategiile locale pentru diversificarea și dezvoltarea potențialului sectorului agroalimentar. |
3.4. Constituirea de capacități locale pentru ocuparea forței de muncă și diversificare
Orientări strategice comunitareResursele alocate axei 4 (Leader) ar trebui să contribuie la prioritățile axelor 1 și 2 și, în special, la cele ale axei 3 și, de asemenea, să joace un rol important în ceea ce privește prioritatea orizontală de ameliorare a guvernării și de mobilizare a potențialului endogen de dezvoltare a zonelor rurale.
Sprijinul în cadrul axei Leader oferă posibilitatea de a combina cele trei obiective – competitivitate, mediu și calitatea vieții/diversificare - în cadrul unei strategii de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității și bazată pe nevoile și atuurile locale. Abordări integrate care asociază agricultorii, silvicultorii și alți actori rurali pot să salvgardeze și să pună în valoare patrimoniul local natural și cultural, să sensibilizeze la problemele de mediu și să promoveze produsele tipice, turismul, precum și resursele și energia regenerabile.
Pentru a realiza aceste priorități, statele membre sunt încurajate să-și concentreze ajutorul asupra unor acțiuni cheie, care ar putea include, în special:
|
(i) |
constituirea unei capacități locale de parteneriat, de animare și de promovare a dobândirii de competențe care ar putea contribui la mobilizarea potențialului local; |
|
(ii) |
încurajarea parteneriatului public-privat. Mai exact, Leader va continua să joace un rol important, încurajând abordările inovatoare în ceea ce privește dezvoltarea rurală și creând o legătură mai strânsă între sectorul public și cel privat; |
|
(iii) |
promovarea cooperării și a inovației. Inițiativele locale, precum Leader și sprijinul pentru diversificare, pot juca un rol fundamental, punând persoanele în contact cu idei și abordări noi, încurajând inovația și spiritul antreprenorial și promovând participarea tuturor și furnizarea de servicii locale. Comunitățile on-line pot contribui la difuzarea cunoștințelor, la schimbul de bune practici și la inovație în domeniul produselor și serviciilor rurale; |
|
(iv) |
îmbunătățirea guvernării locale. Leader poate să contribuie la favorizarea abordărilor inovatoare pentru dezvoltarea legăturilor între agricultură, silvicultură și economia locală, ajutând astfel la diversificarea bazei economice și la consolidarea țesutului socioeconomic al zonelor rurale. |
3.5. Garantarea coerenței programării
Orientări strategice comunitareLa elaborarea propriilor strategii naționale, statele membre ar trebui să asigure optimizarea sinergiilor dintre axe și în interiorul acestora și să evite eventualele contradicții. După caz, statele membre pot dezvolta abordări integrate. Ele vor putea, de asemenea, să analizeze modul în care să ia în considerare alte strategii ale UE, precum planul de acțiune în domeniul agriculturii biologice, angajamentul de utilizare sporită a surselor de energie regenerabile (8), necesitatea elaborării unei strategii pe termen mediu și lung la nivelul UE pentru combaterea schimbărilor climatice (4) și necesitatea de a anticipa efectele probabile ale acestora asupra agriculturii și silviculturii, strategia forestieră a UE și planul de acțiune al UE pentru păduri (care pot contribui, în același timp, la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, precum și la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă), precum și prioritățile stabilite în cadrul celui de-al șaselea program de acțiune comunitară pentru mediu instituit prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), în special prioritățile pentru care s-a stabilit că sunt necesare strategii tematice de mediu (protecția solurilor, protecția și conservarea mediului marin, utilizarea durabilă a pesticidelor, poluarea atmosferică, mediul urban și utilizarea durabilă a resurselor).
La nivelul UE și al statelor membre, sunt disponibile mai multe mijloace de ameliorare a guvernării și de punere în aplicare a politicilor. Asistența tehnică poate fi utilizată pentru a crea rețele europene și naționale pentru dezvoltarea rurală, ca platformă de schimb, între părțile interesate, a bunelor practici și a expertizei privind toate aspectele elaborării, gestiunii și punerii în aplicare a politicilor. Pentru a asigura implicarea timpurie a diverșilor actori, ar trebui ca activitățile de publicitate și informare să fie avute în vedere în momentul pregătirii strategiilor naționale și să fie dezvoltate pentru etapele ulterioare ale punerii în aplicare.
3.6. Complementaritatea instrumentelor comunitare
Orientări strategice comunitareAr trebui încurajate sinergiile între politicile structurale, de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare rurală. În acest context, statele membre ar trebui să asigure complementaritatea și coerența acțiunilor care trebuie să fie finanțate de FEDR, de Fondul de Coeziune, de FSE, de FEP și de FEADR pe un anumit teritoriu și într-un anumit domeniu de activitate. Principiile directoare esențiale în ceea ce privește linia de demarcare și mecanismele de coordonare între acțiunile care fac obiectul intervenției mai multor fonduri trebuie definite la nivelul cadrului strategic de referință național/planului strategic național.
În ceea ce privește investițiile în infrastructuri, amploarea intervenției ar putea fi un principiu director. De exemplu, pentru investițiile în transporturi și în alte infrastructuri la nivelul statului membru, la nivel regional sau subregional, ar putea fi utilizate instrumente ale politicii de coeziune, iar la nivel local ar putea fi utilizate măsuri privind serviciile esențiale din cadrul axei 3, asigurându-se legătura între nivelul local și cel regional.
În ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman, ajutorul de dezvoltare rurală ar fi acordat agricultorilor și actorilor economici implicați în diversificarea economiei rurale. Populația din zonele rurale ar putea beneficia de ajutor în cadrul unei abordări ascendente integrate. Acțiunile în aceste domenii ar trebui puse în aplicare în deplină conformitate cu obiectivele strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă stabilite în liniile directoare integrate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă și în concordanță cu acțiunile adoptate în programele naționale de reformă din cadrul procesului de la Lisabona. Programul de lucru „Educație și formare profesională 2010” vizează punerea în aplicare a componentelor educație și formare profesională din cadrul obiectivelor de la Lisabona. Educația continuă este componenta principală a acestui program și se aplică la toate nivelurile și tuturor tipurilor de educație și de formare profesională, inclusiv în sectorul agricol, forestier și agroalimentar.
4. SISTEMUL DE INFORMARE
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 prevede monitorizarea strategică a strategiilor comunitare și naționale. Informațiile furnizate cu privire la progresul realizat se vor baza pe cadrul comun de monitorizare și evaluare, care va trebui să fie instituit în cooperare cu statele membre.
Cadrul va furniza un număr limitat de indicatori comuni, precum și o metodă comună. Acesta va fi completat cu indicatori specifici programului, pentru a reflecta caracterul fiecărui domeniu al programului.
O serie comună de indicatori va permite punerea în comun a realizărilor, a rezultatelor și a impacturilor la nivelul UE și va contribui la evaluarea progreselor înregistrate în realizarea priorităților comunitare. Indicatorii privind situația inițială, definiți la începutul perioadei de programare, vor permite evaluarea acestei situații inițiale și vor servi ca bază pentru elaborarea strategiei programului.
Activitățile de evaluare se vor derula in itinere și vor cuprinde, la nivelul programului, o evaluare ex ante, o evaluare intermediară și o evaluare ex post, precum și alte activități de evaluare considerate utile pentru ameliorarea gestionării programului și a impactului său. Aceste activități vor fi însoțite de studii tematice și de evaluări de sinteză la nivel comunitar, precum și de activități ale rețelei europene pentru dezvoltare rurală ca platformă de schimb și de dobândire de competențe în vederea evaluării în statele membre. Schimbul de bune practici și împărtășirea rezultatelor evaluărilor pot contribui substanțial la eficacitatea dezvoltării rurale. În acest sens, rețeaua europeană ar trebui să joace un rol central pentru a facilita contactele.
(1) Concluziile președinției Consiliului European de la Luxemburg (12 și 13 decembrie 1997), de la Berlin (24 și 25 martie 1999) și de la Bruxelles (24 și 25 octombrie 2002).
(2) Definiția OCDE se bazează pe cota din populație care trăiește în comunele rurale (adică în cele cu mai puțin de 150 locuitori pe km2) dintr-o anumită regiune NUTS III. A se vedea evaluarea prelungită a impactului SEC(2004) 931. Este singura definiție a zonelor rurale recunoscută pe plan internațional. Cu toate acestea, există cazuri în care, în special în zonele periurbane, definiția nu ține complet seama de populația care trăiește în zonele rurale mai dens populate. În sensul prezentelor orientări, definiția este utilizată doar în scopuri statistice și descriptive.
(3) Măsurat în PIB la paritatea puterii de cumpărare.
(4) Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (22 și 23 martie 2005).
(5) Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (16 și 17 iunie 2005).
(6) Lucrările Comitetului permanent de cercetare agricolă (CPCA) ar trebui luate în considerare în acest context.
(7) JO L 327, 22.12.2000, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 2455/2001/CE (JO L 331, 15.12.2001, p. 1).
(8) Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (25 și 26 martie 2004).
(9) JO L 242, 10.9.2002, p. 1.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
51 |
32006D0146
|
L 055/44 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 21 februarie 2006
privind anumite măsuri de protecție în legătură cu anumiți lilieci de fructe, câini și pisici provenind din (Peninsula) Malaezia și din Australia
[notificată cu numărul C(2006) 417]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/146/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate și de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE (1), în special articolul 18 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Decizia 1999/507/CE a Comisiei din 26 iulie 1999 privind anumite măsuri de protecție față de anumiți lilieci de fructe, câini și pisici provenind din (Peninsula) Malaezia și din Australia (2) a fost modificată de mai multe ori și în mod substanțial (3). Este necesar, pentru mai multă claritate și pentru o mai bună înțelegere, să se procedeze la codificarea deciziei menționate. |
|
(2) |
Principalele cerințe de sănătate animală care trebuie îndeplinite de statele membre la importul din țări terțe de câini, pisici și alte animale sensibile la rabie sunt prevăzute de Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A la Directiva 90/425/CEE (4), punctul I. Cu toate acestea, certificarea sanitar-veterinară nu este încă armonizată. |
|
(3) |
Australia și, respectiv, Malaezia au declarat cazuri fatale de boală Hendra și boală Nipah la om. |
|
(4) |
Liliecii din specia Pteropus sunt considerați gazde naturale ale virusului bolii Hendra și sunt suspectați a fi rezervorul virusului bolii Nipah. Cu toate acestea, aceste mamifere nu manifestă nici un semn clinic al bolii și pot găzdui antigenul viral în prezența anticorpilor neutralizatori. |
|
(5) |
Liliecii de fructe sunt importați ocazional din unele țări terțe. Până la stabilirea cerințelor de sănătate animală care se aplică în Comunitate la importul de lilieci de fructe provenind din țări terțe, pare necesară introducerea anumitor măsuri de protecție împotriva bolilor Hendra și Nipah. |
|
(6) |
Boala Hendra poate fi transmisă de pisici, iar câinii și pisicile pot contracta boala Nipah. Expunerea la fiecare din aceste virusuri stimulează seroconversia la animalele bolnave sau convalescente, care poate fi detectată prin teste de laborator. |
|
(7) |
Prezența acestei zoonoze în țările menționate anterior poate să reprezinte un pericol pentru persoanele și animalele receptive din Comunitate. |
|
(8) |
Este necesar să se adopte măsuri de protecție la nivel comunitar în ceea ce privește importul de câini, pisici și lilieci de fructe provenind din (Peninsula) Malaezia și din Australia. |
|
(9) |
Cu toate acestea, boala Hendra, care trebuie în mod obligatoriu notificată în conformitate cu legislația australiană, nu a mai fost semnalată în Australia din 1999. Prin urmare, nu trebuie cerut nici un test de laborator pentru pisicile importate din Australia. |
|
(10) |
Din motive de claritate, trebuie luate măsuri pentru a permite tranzitul câinilor și pisicilor prin aeroporturile internaționale din Malaezia. |
|
(11) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Importurile de lilieci din specia Pteropus provenind din (Peninsula) Malaezia și din Australia sunt interzise.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) și fără a aduce atingere dispozițiilor din Directiva 92/65/CEE, liliecii din specia Pteropus pot fi importați în următoarele condiții:
|
(a) |
animalele sunt originare din colonii ținute în captivitate; |
|
(b) |
animalele au fost izolate în unități de carantină cel puțin șaizeci de zile; |
|
(c) |
animalele au fost supuse unui test, cu rezultat negativ, de seroneutralizare sau unui test ELISA autorizat pentru detectarea anticorpilor împotriva virușilor bolilor Hendra și Nipah, efectuat într-un laborator autorizat pentru aceste teste de către autoritățile competente pe probe de sânge prelevate de două ori într-un interval de 21-30 de zile, a doua probă fiind prelevată în termen de 10 zile înainte de export. |
Articolul 2
(1) Importurile de câini și pisici din (Peninsula) Malaezia sunt interzise.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), pisicile și câinii pot fi importați în următoarele condiții:
|
(a) |
animalele nu au fost în contact cu porci timp de cel puțin 60 de zile înainte de export; |
|
(b) |
animalele nu au fost ținute în exploatații în care au fost confirmate cazuri de boală Nipah în ultimele 60 de zile; |
|
(c) |
animalele au fost supuse unui test, cu rezultat negativ, ELISA de captură IgG efectuat într-un laborator autorizat pentru detectarea anticorpilor împotriva virușilor bolii Nipah de către autoritățile sanitar-veterinare competente, pe o probă de sânge prelevată în termen de 10 zile înainte de export. |
(3) Interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică câinilor și pisicilor aflați în tranzit, cu condiția ca aceștia să rămână în perimetrul unui aeroport internațional.
Articolul 3
(1) Importurile de pisici din Australia sunt interzise.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), pisicile pot fi importate cu condiția ca animalele să nu fi fost ținute în exploatații în care au fost confirmate cazuri de boală Hendra în ultimele 60 de zile.
(3) Interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică pisicilor aflate în tranzit, cu condiția ca acestea să rămână în perimetrul unui aeroport internațional.
Articolul 4
Decizia 1999/507/CE se abrogă.
Trimiterile la decizia abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta decizie și se interpretează în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.
Articolul 5
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 268, 24.9.1991, p. 56. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.
(2) JO L 194, 27.7.1999, p. 66. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/708/CE (JO L 289, 16.11.2000, p. 41).
(3) A se vedea anexa I.
(4) JO L 268, 14.9.1992, p. 54. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/68/CE (JO L 139, 30.4.2004, p. 320), rectificată în JO L 226, 25.6.2004, p. 128.
ANEXA I
Decizia abrogată cu modificările succesive
|
Decizia 1999/507/CE a Comisiei | |||
| |||
| |||
|
ANEXA II
Tabel de corespondență
|
Decizia 1999/507/CE |
Prezenta decizie |
|
Articolul 1 alineatul (1) |
Articolul 1 alineatul (1) |
|
Articolul 1 alineatul (2) termeni introductivi |
Articolul 1 alineatul (2) termeni introductivi |
|
Articolul 1 alineatul (2) prima liniuță |
Articolul 1 alineatul (2) litera (a) |
|
Articolul 1 alineatul (2) a doua linuță |
Articolul 1 alineatul (2) litera (b) |
|
Articolul 1 alineatul (2) a treia liniuță |
Articolul 1 alineatul (2) litera (c) |
|
Articolul 2 alineatul (1) |
Articolul 2 alineatul (1) |
|
Articolul 2 alineatul (2) termeni introductivi |
Articolul 2 alineatul (2) termeni introductivi |
|
Articolul 2 alineatul (2) prima liniuță |
Articolul 2 alineatul (2) litera (a) |
|
Articolul 2 alineatul (2) a doua linuță |
Articolul 2 alineatul (2) litera (b) |
|
Articolul 2 alineatul (2) a treia liniuță |
Articolul 2 alineatul (2) litera (c) |
|
Articolul 2 alineatul (3) |
Articolul 2 alineatul (3) |
|
Articolul 3 |
Articolul 3 |
|
Articolul 4 |
– |
|
– |
Articolul 4 |
|
Articolul 5 |
Articolul 5 |
|
– |
Anexa I |
|
– |
Anexa II |
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
55 |
32006D0168
|
L 057/19 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 4 ianuarie 2006
de stabilire a condițiilor de sănătate animală și a certificării sanitar-veterinare privind importul în Comunitate de embrioni de animale din specia bovină și de abrogare a Deciziei 2005/217/CE
[notificată cu numărul C(2005) 5796]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/168/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/556/CE a Consiliului din 25 septembrie 1989 de stabilire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile de embrioni de animale domestice din specia bovină provenind din țări terțe (1), în special articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (1) primul paragraf litera (b),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 89/556/CEE stabilește condițiile de sănătate animală aplicabile comerțului intracomunitar și importului de embrioni proaspeți și congelați de animale domestice din specia bovină provenind din țări terțe. |
|
(2) |
Această directivă prevede, între altele, că embrionii bovini pot fi transferați dintr-un stat membru într-altul numai în cazul în care au fost concepuți ca urmare a unei inseminări artificială sau fecundări in vitro cu material seminal recoltat de la donatorii de la un centru de colectare a materialului seminal autorizat de autoritatea competentă pentru recoltarea, tratarea și depozitarea materialului seminal sau cu material seminal importat în conformitate cu Directiva 88/407/CEE a Consiliului din 14 iunie 1988 de stabilire a cerințelor de sănătate animală aplicabile în comertul intracomunitar și la importurile de material seminal congelat de animale domestice din specia bovină (2). |
|
(3) |
Decizia 92/452/CEE din 30 iulie 1992 de stabilire a listelor cu echipele de colectare a embrionilor aprobate în țările terțe pentru exportul de embrioni de animale din specia bovină către Comunitate (3) prevede că statele membre pot importa embrioni originari din țări terțe numai în cazul în care acești embrioni au fost recoltați, tratați și depozitați de către echipele de recoltare de embrioni prevăzute în lista anexată deciziei respective. |
|
(4) |
Ca urmare a problemelor de ordin comercial aferente noilor condiții, mai restrictive, introduse de Decizia 92/471/CEE (4) cu privire la materialul seminal de bovine utilizat pentru fertilizare, Comisia adoptă Decizia 2005/217/CE din 9 martie 2005 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și a certificării sanitar-veterinare privind importul în Comunitate de embrioni de bovine (5). |
|
(5) |
Decizia 2005/217/CE autorizează, pentru o perioadă de tranziție al cărei termen este stabilit la 31 decembrie 2006, importul de embrioni de bovine recoltați sau produși până la 1 ianuarie 2006 și concepuți din material seminal care nu corespunde în totalitate cerințelor din Directiva 88/407/CEE, cu condiția ca embrionii să fie implantați în animalele femele din specia bovină aflate în statul membru de destinație și să nu facă obiectul unor schimburi intracomunitare. |
|
(6) |
Societatea internațională de transferuri de embrioni (IETS) consideră că riscul transmiterii anumitor boli contagioase de la embrioni la receptori sau la descendenții acestora este neglijabil, în cazul în care embrionii sunt manipulați în mod adecvat între recoltare și transfer. Aceasta este și poziția Organizației mondiale a sănătății animale (OIE) cu privire la embrionii obținuți in vivo. Cu toate acestea, din dorința de protejare a sănătății animale, este necesar să se adopte, în prealabil, măsuri de precauție adecvate, cu privire la materialul seminal utilizat pentru fecundare, în special în cazul embrionilor produși in vitro. |
|
(7) |
Prin urmare, este necesară adaptarea cerințelor comunitare care reglementează importul de embrioni de bovine obținuți prin fecundare naturală (in vivo) și produși prin fecundare in vitro, în special cu privire la materialul seminal utilizat pentru fecundare. |
|
(8) |
Având în vedere analiza riscului efectuată de Societatea internațională a transferurilor de embrioni (IETS) și în spiritul recomandărilor OIE, este necesară simplificarea cerințelor care reglementează importul de embrioni de bovine obținuți prin fecundare in vivo, cu menținerea unor cerințe de sănătate animală mai stricte cu privire la importul de embrioni produși prin fecundare in vitro, însoțite de restricții speciale în cazul în care zona pelucidă a fost afectată în cursul procesului. |
|
(9) |
Pentru o mai mare claritate a legislației comunitare, este necesară abrogarea Deciziei 2005/217/CE și înlocuirea ei cu prezenta decizie. |
|
(10) |
Cu toate acestea, pentru a permite operatorilor economici să se adapteze noilor cerințe introduse prin prezenta decizie, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție în cursul căreia importurile de embrioni de animale domestice din specia bovină recoltați sau produși până la 1 ianuarie 2006 să poată fi importați în Comunitate, în anumite condiții, în conformitate cu cerințele stabilite de anexa V la prezenta decizie. |
|
(11) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Condiții generale care reglementează importul de embrioni
Statele membre autorizează importul de embrioni de animale domestice din specia bovină (denumiți în continuare „embrioni”) recoltați sau produși într-o țară terță menționată în lista din anexa I la prezenta decizie de către echipe de recoltare a embrionilor autorizate, menționate în lista din anexa la Decizia 92/452/CEE a Comisiei.
Articolul 2
Importul de embrioni produși in vivo
Statele membre autorizează importul de embrioni obținuți prin fertilizare in vivo și care îndeplinesc cerințele de sănătate animală stabilite în certificatul sanitar-veterinar al cărui model este prevăzut de anexa II.
Articolul 3
Importul de embrioni produși in vitro
(1) Statele membre autorizează importul de embrioni produși prin fecundare in vitro cu material seminal în conformitate cu cerințele Directivei 88/407/CEE și care îndeplinesc cerințele de sănătate animală stabilite în certificatul sanitar-veterinar al cărui model este prevăzut de anexa III la prezenta decizie.
(2) Statele membre autorizează importul de embrioni produși prin fecundare in vitro cu material seminal obținut în centre de recoltare a materialului seminal sau depozitat în centre de depozitare situate în țări terțe și care sunt menționate în lista de la anexa I la Decizia 2004/639/CE a Comisiei (6) și care îndeplinește cerințele de sănătate animală stabilite în certificatul sanitar-veterinar al cărui model este prevăzut la anexa IV la prezenta decizie, cu condiția ca embrionii menționați:
|
(a) |
să fie excluși din comerțul intracomunitar; |
|
(b) |
să fie implantați în exclusivitate în animale femele din specia bovină, aflate în statul membru de destinație indicat în certificatul sanitar-veterinar. |
Articolul 4
Măsuri tranzitorii
Prin derogare de la articolele 2 și 3, statele membre autorizează, până la 31 decembrie 2006, importul de embrioni provenind din țările terțe enumerate la anexa I, cu condiția ca acești embrioni să îndeplinească:
|
(a) |
cerințele de sănătate animală stabilite în certificatul sanitar-veterinar al cărui model este prevăzut la anexa V; |
|
(b) |
următoarele condiții:
|
Articolul 5
Abrogare
Decizia 2005/217/CE se abrogă.
Articolul 6
Aplicabilitate
Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2006.
Articolul 7
Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 4 ianuarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 302, 19.10.1989, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(2) JO L 194, 22.7.1988, p. 10. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2004/101/CE a Comisiei (JO L 30, 4.2.2004, p. 15).
(3) JO L 250, 29.8.1992, p. 40. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/774/CE (JO L 291, 5.11.2005, p. 46).
(4) JO L 270, 15.9.1992, p. 27. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2004/786/CE (JO L 346, 23.11.2004, p. 32).
(5) JO L 69, 16.3.2005, p. 41.
(6) JO L 292, 15.9.2004, p. 21.
ANEXA I
|
Cod ISO |
Țara |
Certificat sanitar-veterinar de utilizat |
Observații | ||
|
AR |
Argentina |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
AU |
Australia |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
Garanțiile suplimentare prevăzute la punctul 11.5.2 din certificatul prevăzut la anexa II și la punctul 11.6.2 din certificatele prevăzute în anexele III și IV sunt obligatorii. |
|
CA |
Canada |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
CH |
Elveția (1) |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
HR |
Croația |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
IL |
Israel |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
MK |
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (2) |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
NZ |
Noua-Zeelandă |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
RO |
România |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
|
US |
Statele Unite ale Americii |
ANEXA II |
ANEXA III |
ANEXA IV |
|
(1) Fără a aduce atingere cerințelor specifice de autorizare prevăzute în oricare acord comunitar încheiat cu țări terțe.
(2) Cod provizoriu care nu afectează denumirea definitivă a țării și care va fi atribuit după încheierea negocierilor care au loc la Națiunile Unite.
ANEXA II
Embrioni de animale domestice din specia bovină, obținuți prin fecundare in vivo, destinați importului și recoltați în conformitate cu Directiva 89/556/CEE a Consiliului
ANEXA III
Embrioni de animale domestice din specia bovină, obținuți prin fecundare in vitro, destinați importului și concepuți din material seminal în conformitate cu cerințele Directivei 88/407/CEE a Consiliului
ANEXA IV
Embrioni de animale domestice din specia bovină, obținuți prin fecundare in vitro și concepuți din material seminal provenit din centre de recoltare sau de depozitare a materialului seminal autorizate de autoritatea competentă din țara exportatoare
ANEXA V
CERTIFICAT SANITAR-VETERINAR PENTRU EMBRIONII DE ANIMALE DOMESTICE DIN SPECIA BOVINĂ DESTINAȚI IMPORTULUI, RECOLTAȚI SAU PRODUȘI PÂNĂ LA 1 IANUARIE 2006
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
71 |
32006D0169
|
L 057/35 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 21 februarie 2006
de modificare a Deciziei 93/52/CEE cu privire la declarația potrivit căreia Polonia și anumite provincii sau regiuni din Italia sunt indemne de bruceloză (B. melitensis) și a Deciziei 2003/467/CE cu privire la declarația potrivit căreia anumite provincii sau regiuni din Italia sunt indemne de tuberculoză bovină, bruceloză bovină și leucoză enzootică bovină
[notificată cu numărul C(2006) 490]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/169/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate animală care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (1), în special anexa A punctul I.4, anexa A punctul II.7 și anexa D punctul I litera E,
având în vedere Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine (2), în special anexa A capitolul 1 punctul II,
întrucât:
|
(1) |
Decizia 93/52/CEE a Comisiei din 21 decembrie 1992, privind constatarea, în anumite state membre sau regiuni, a respectării normelor referitoare la bruceloză (Brucella melitensis) și recunoașterea oficială, pentru aceste teritorii, a statutului de stat membru indemn sau regiune indemnă (3) întocmește lista regiunilor din statele membre care sunt recunoscute oficial drept indemne de bruceloză (B. melitensis), în conformitate cu Directiva 91/68/CEE. |
|
(2) |
Polonia, pentru întreg teritoriul său, a prezentat Comisiei documente care atestă îndeplinirea cerințelor prevăzute de anexa A capitolul 1 punctul II (1) litera (b) la Directiva 91/68/CEE. De asemenea, Polonia s-a angajat să respecte anumite cerințe prevăzute de Directiva 91/68/CEE privind controalele aleatorii care trebuie efectuate după dobândirea de către Polonia a statutului de țară indemnă de bruceloză. |
|
(3) |
Prin urmare, Polonia ar trebui oficial recunoscută ca fiind indemnă de bruceloză (B. melitensis) în ceea ce privește crescătoriile de ovine și caprine. |
|
(4) |
În regiunea Friuli Venezia Giulia, în provincia Savona în Liguria, în provincia Isernia în regiunea Molise și în provincia Pescara în regiunea Abruzzo, cel puțin 99,8 % din crescătoriile de ovine și caprine sunt indemne de bruceloză. De asemenea, aceste provincii și această regiune s-au angajat să respecte alte cerințe prevăzute de Directiva 91/68/CEE privind controalele aleatorii care urmează să fie efectuate atunci când provinciile în cauză vor fi recunoscute ca indemne de bruceloză. |
|
(5) |
Prin urmare, regiunea Friuli Venezia Giulia, provincia Savona în regiunea Liguria, provincia Isernia în regiunea Molise și provincia Pescara în regiunea Abruzzo ar trebui recunoscute în mod oficial ca fiind indemne de bruceloză (B. melitensis) în ceea ce privește crescătoriile de ovine și caprine. |
|
(6) |
Directiva 64/432/CEE prevede că statele membre sau părți sau regiuni din statele membre pot fi declarate oficial indemne de tuberculoză, bruceloză și leucoză enzootică bovină pentru efectivele de bovine, sub rezerva îndeplinirii anumitor cerințe enumerate în această directivă. |
|
(7) |
Decizia 2003/467/CE a Comisiei din 23 iunie 2003 de stabilire a statutului oficial de indemne de tuberculoză, bruceloză si leucoză enzootică bovină pentru efectivele de bovine din anumite state membre si regiuni din state membre (4) întocmește lista regiunilor din statele membre declarate indemne de tuberculoză bovină, bruceloză bovină și leucoză enzootică bovină. |
|
(8) |
Italia a prezentat Comisiei documente care atestă îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de Directiva 64/432/CEE în ceea ce privește provincia Pescara în regiunea Abruzzo pentru ca această regiune să poată fi declarată în mod oficial indemnă de tuberculoză bovină. |
|
(9) |
Italia a prezentat Comisiei documente atestând îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de Directiva 64/432/CEE în ceea ce privește provinciile Pistoia și Siena în regiunea Toscana, provincia Rieti în regiunea Lazio, provincia Milano în regiunea Lombardia, provinciile Imperia și Savona în regiunea Liguria, provincia Pescara în regiunea Abruzzo și regiunea Friuli Venezia Giulia, pentru ca aceste provincii și regiuni să poată fi declarate în mod oficial indemne de bruceloză bovină. |
|
(10) |
Italia a prezentat Comisiei documente atestând îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de Directiva 64/432/CEE în ceea ce privește provinciile Pesaro, Ancona și Macerata în regiunea Marche, provinciile Rieti și Frosinone în regiunea Lazio, provincia Imperia în regiunea Liguria, provincia Pescara în regiunea Abruzzo și regiunea Friuli Venezia Giulia, pentru ca aceste provincii și regiuni să poată fi declarate în mod oficial indemne de leucoză enzootică bovină la efectivele de bovine. |
|
(11) |
După evaluarea documentelor prezentate de Italia, provinciile și regiunea în cauză ar trebui declarate indemne de tuberculoză bovină, bruceloză bovină si leucoză enzootică bovină. |
|
(12) |
Prin urmare, Deciziile 93/52/CEE și 2003/467/CE ar trebui modificate în consecință. |
|
(13) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexele I și II la Decizia 93/52/CEE se înlocuiesc cu textul prevăzut în anexa I la prezenta decizie.
Articolul 2
Anexele I, II și III la Decizia 2003/467/CE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta decizie.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1/2005 (JO L 3, 5.1.2005, p. 1).
(2) JO L 46, 19.2.1991, p. 19. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/932/CE a Comisiei (JO L 340, 23.12.2005, p. 68).
(3) JO L 13, 21.1.1993, p. 14. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/764/CE (JO L 288, 29.10.2005, p. 56).
(4) JO L 156, 25.6.2003, p. 74. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/764/CE.
ANEXA I
Anexele I și II la Decizia 93/52/CEE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexa I se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA I STATE MEMBRE
|
|
2. |
Anexa II se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA II
|
ANEXA II
Anexele I, II și III la Decizia 2003/467/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
La anexa I, capitolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „CAPITOLUL 2 State membre declarate oficial indemne de tuberculoză În Italia:
|
|
2. |
La anexa II, capitolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „CAPITOLUL 2 State membre declarate oficial indemne de bruceloză
|
|
3. |
La anexa III, capitolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „CAPITOLUL 2 State membre declarate oficial indemne de leucoză enzootică bovină În Italia:
|
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
77 |
32006R0318
|
L 058/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 318/2006 AL CONSILIULUI
din 20 februarie 2006
privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 36 și articolul 37 alineatul (2) paragraful al treilea,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
întrucât:
|
(1) |
Funcționarea și dezvoltarea pieței comune pentru produsele agricole ar trebui să fie însoțite de instituirea unei politici agricole comune care să presupună, în special, o organizare comună a piețelor agricole ce poate lua diferite forme în funcție de produse. |
|
(2) |
Piața zahărului în Comunitate se bazează pe principii care au fost considerabil modificate în trecut pentru alte organizări comune ale pieței. Pentru a atinge obiectivele enunțate la articolul 33 din tratat și, în special, pentru a stabiliza piețele și a asigura un nivel de trai echitabil populației agricole din sectorul zahărului, este necesară remanierea în profunzime a organizării comune a pieței în sectorul zahărului. |
|
(3) |
Luând în considerare aceste evoluții, Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 19 iunie 2001 de organizare comună a piețelor în sectorul zahărului (3) ar trebui abrogat și înlocuit printr-un nou regulament. |
|
(4) |
Prețurile de referință ar trebui stabilite pentru calități standard de zahăr alb și de zahăr brut. Aceste calități standard ar trebui să corespundă unor calități medii reprezentative pentru zaharurile produse în Comunitate și să fie definite pe baza criteriilor aplicabile în comerțul cu zahăr. Ar trebui, de asemenea, permisă revizia calităților standard pentru a ține seama, în special, de cerințele comerciale și de evoluția tehnologică în domeniul analizei. |
|
(5) |
Pentru a obține informații fiabile cu privire la prețurile comunitare ale zahărului, ar trebui introdus un sistem de comunicare a prețurilor care va servi ca bază pentru stabilirea nivelurilor de preț al pieței pentru zahărul alb. |
|
(6) |
Ar trebui stabilit un preț minim pentru sfecla de zahăr prin aplicarea unei cote-părți, care să corespundă unei calități standard ce trebuie definită, pentru asigurarea unui nivel de trai echitabil producătorilor de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr din cadrul Comunității. |
|
(7) |
Ar trebui prevăzute instrumente specifice care să asigure un echilibru just al drepturilor și îndatoririlor între întreprinderile producătoare de zahăr și producătorii de sfeclă de zahăr. Prin urmare, ar trebui stabilite dispoziții-cadru care să reglementeze relațiile contractuale între cumpărătorii și vânzătorii de sfeclă de zahăr. Dată fiind diversitatea situațiilor naturale, economice și tehnice, uniformizarea condițiilor de achiziționare a sfeclei de zahăr în cadrul Comunității este dificilă. Există deja acorduri sectoriale între asociațiile de producători de sfeclă de zahăr și întreprinderile producătoare de zahăr. Prin urmare, dispozițiile-cadru ar trebui să se limiteze la definirea garanțiilor minime necesare producătorilor de sfeclă de zahăr și industriei zahărului pentru buna funcționare a economiei zahărului, prevăzând posibilitatea de derogare de la anumite norme în cadrul unui acord sectorial. |
|
(8) |
Motivele care au determinat Comunitatea să adopte, în trecut, un regim de cote de producție pentru zahăr, izoglucoză și sirop de inulină rămân fondate. Cu toate acestea, date fiind evoluțiile de la nivel comunitar și internațional, sistemul de producție ar trebui adaptat pentru stabilirea unui nou regim și a unor noi reduceri de cote. În legătură cu modelul regimului de cote precedent, statele membre ar trebui să atribuie cotele întreprinderilor aflate pe teritoriul lor. Este important ca, în cadrul noii organizări comune a pieței în sectorul zahărului, cotele să își păstreze statutul juridic, deoarece, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, regimul cotelor constituie un instrument de reglementare a pieței zahărului destinat să răspundă unor obiective de interes public. |
|
(9) |
Având în vedere deciziile privind ajutorul la export adoptate recent de grupul special al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de organul de apel cu privire la ajutoarele comunitare acordate la exportul de zahăr și pentru a permite agenților economici din Comunitate să treacă, fără dificultăți, de la regimul de cote precedent la regimul actual, ar trebui ca întreprinderile producătoare de zahăr să poată beneficia, în anul de comercializare 2006/2007, de o cotă adițională bazată pe cea mai mică valoare a zahărului C. |
|
(10) |
Pentru a atenua efectele scăderii prețurilor zahărului asupra izoglucozei și pentru a evita penalizarea producției unor calități de izoglucoză, ar trebui atribuite cote adiționale beneficiarilor actuali de cote de izoglucoză. Pe de altă parte, ar trebui prevăzute cote suplimentare pentru a permite adaptarea sectorului de îndulcitori din unele state membre în condițiile prevăzute pentru atribuirea cotelor adiționale de zahăr. |
|
(11) |
Pentru a garanta o reducere suficientă a producției comunitare de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină, Comisia ar trebui să aibă abilitatea să ajusteze cotele și să le stabilească la un nivel tolerabil după încheierea fondurilor de restructurare în 2010. |
|
(12) |
Întrucât trebuie lăsată statelor membre o anumită libertate de acțiune cu privire la adaptarea structurală a sectoarelor prelucrării și culturii sfeclei și trestiei de zahăr pe durata perioadei de aplicare a cotelor, ar trebui ca statele membre să fie autorizate să modifice cotele întreprinderilor în anumite limite, fără a reduce, cu toate acestea, funcționarea fondului de restructurare ca instrument instituit prin Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană. (4) |
|
(13) |
Cotele de zahăr sunt alocate sau reduse ca urmare a fuziunii sau transferului de întreprinderi și în caz de transfer sau închiriere de uzine. Statele membre ar trebui să determine condițiile de ajustare a cotelor întreprinderilor în cauză evitând ca modificările cotelor întreprinderilor producătoare de zahăr să se facă în detrimentul intereselor producătorilor de sfeclă de zahăr sau ale producătorilor de trestie de zahăr în cauză. |
|
(14) |
Întrucât producția căreia i se aplică o cotă atribuită întreprinderilor este un mijloc de garantare că producătorii de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr obțin prețurile comunitare și își comercializează producția, ar trebui ca, la transferurile cotelor în interiorul regiunilor de producție, să se țină seama de interesul tuturor părților în cauză și, în special, al producătorilor de sfeclă sau trestie de zahăr. |
|
(15) |
Pentru a permite o creștere a debușeurilor zahărului, izoglucozei și siropului de inulină pe piața internă a Comunității, ar trebui să se prevadă că zahărul, izoglucoza și siropul de inulină utilizate în Comunitate pentru fabricarea unor produse, cum sunt produsele chimice și farmaceutice, alcoolul sau romul, pot fi considerate ca producție peste cotă, în funcție de anumite condiții ce trebuie stabilite. |
|
(16) |
O parte a producției peste cotă ar trebui utilizată pentru asigurarea unei aprovizionări suficiente a regiunilor ultraperiferice sau ar putea fi exportată cu respectarea angajamentelor subscrise de Comunitate în cadrul OMC. |
|
(17) |
În cazul în care producția de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină depășește cotele, ar trebui să fie posibilă punerea în aplicare a unui mecanism care să permită reportarea cantităților excedentare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină, care se consideră ca producție căreia i se aplică o cotă, în următorul an de comercializare pentru a evita orice denaturare a pieței cauzată de zahărul excedentar. |
|
(18) |
S-au prevăzut unele mecanisme pentru producția peste cote. În cazul în care, pentru anumite cantități, nu se îndeplinesc condițiile aplicabile, ar trebui stabilită o taxă pe excedent pentru a preveni acumularea pe piață a acestor cantități prejudiciabile. |
|
(19) |
Ar trebui instituită o taxă pe producție pentru a contribui la finanțarea cheltuielilor care apar în cadrul organizării comune a pieței în sectorul zahărului. |
|
(20) |
Pentru a asigura un control eficient al producției agenților producători de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină, este necesară stabilirea unui sistem de autorizare a operatorilor și de a prevedea ca informațiile detaliate privind producția respectivă să fie comunicate statelor membre în cauză. |
|
(21) |
Ar trebui menținut un sistem temporar și limitat de achiziționare în sistem de intervenție pentru a contribui la stabilizarea pieței, în cazul în care prețurile pieței, pe parcursul unui an de comercializare dat, ar scădea sub prețul de referință stabilit pentru anul de comercializare următor. |
|
(22) |
Ar trebui prevăzute noi instrumente de piață care vor fi gestionate de Comisie. În primul rând, ar trebui să fie posibil ca, în cazul în care prețurile pieței ar scădea sub prețul de referință pentru zahărul alb, comercianții să beneficieze de un regim de depozitare privat, în condiții care vor fi stabilite de Comisie. În al doilea rând, pentru a menține echilibrul structural al pieței în sectorul zahărului la un nivel de preț apropiat de prețul de referință, Comisia ar trebui să poată decide retragerea unor cantități de zahăr de pe piață până la restabilirea echilibrului pieței. |
|
(23) |
Crearea unei piețe unice comunitare în sectorul zahărului necesită stabilirea unui regim comercial la frontierele exterioare ale Comunității. Acest regim comercial ar implica drepturi de import și restituiri la export și ar trebui, în principiu, să stabilizeze piața comunitară. Ar trebui să se bazeze pe angajamentele luate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay. |
|
(24) |
Pentru a controla volumul comerțului de zahăr cu țările terțe, ar trebui să se instituie un sistem de licențe de export și import care să implice constituirea unei garanții de asigurare a efectuării efective a operațiunilor pentru care s-au emis licențele. |
|
(25) |
Pentru a supraveghea buna funcționare a acestui regim comercial, ar trebui prevăzute dispoziții de reglementare sau, în cazul în care situația pieței o impune, de interzicere a utilizării regimului de perfecționare activă. |
|
(26) |
Regimul de drepturi vamale permite renunțarea la orice măsură de protecție la frontierele exterioare ale Comunității. Este posibil ca, în condiții excepționale, piața internă și mecanismul tarifar să se dovedească insuficiente. În asemenea cazuri, pentru a nu lăsa piața comunitară în incapacitatea de a se apăra în fața perturbărilor ce ar putea astfel rezulta, Comunitatea ar trebui abilitată să adopte fără întârziere toate măsurile necesare. Aceste măsuri ar trebui să fie conforme cu obligațiile internaționale ale Comunității. |
|
(27) |
În mare parte, nivelurile drepturilor vamale aplicabile produselor agricole în conformitate cu acordurile OMC sunt stabilite în Tariful Vamal Comun. Cu toate acestea, pentru unele produse, care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament, introducerea mecanismelor complementare implică prevederea posibilității de a adopta derogări. |
|
(28) |
Pentru a evita sau contracara efectele prejudiciabile asupra pieței comunitare care ar putea fi rezultatul importurilor unor produse agricole, importul produselor în cauză ar trebui să facă obiectul achitării unui drept adițional, în cazul în care se îndeplinesc anumite condiții. |
|
(29) |
În anumite condiții, Comisiei ar trebui să i se confere puterea de a deschide și de a gestiona contingente tarifare care rezultă din acorduri internaționale încheiate în conformitate cu tratatul sau cu alte acte ale Consiliului. |
|
(30) |
Comunitatea a încheiat cu țări terțe mai multe acorduri cu privire la accesul preferențial pe piață, permițând acestor țări să exporte către Comunitate zahăr din trestie de zahăr, în condiții favorabile. Prin urmare, este necesară evaluarea nevoilor de zahăr ale rafinăriilor și, în anumite condiții, rezervarea licențelor de import pentru utilizatorii specializați de cantități importante de zahăr alb brut din trestie importat, cunoscute ca rafinării comunitare cu activitate permanentă. |
|
(31) |
Posibilitatea de a acorda exportului către țările terțe o restituire pe baza diferenței dintre prețurile practicate în Comunitate și pe piața mondială și în limitele prevăzute de angajamentele luate de Comunitatea Europeana în cadrul OMC ar trebui să mențină participarea Comunității la comerțul internațional cu zahăr. Exporturile care fac obiectul subvențiilor ar trebui supuse unor limite exprimate în termeni cantitativi și de cheltuieli bugetare. |
|
(32) |
La stabilirea restituirilor la export, ar trebui să se asigure respectarea limitelor exprimate valoric prin controlul plăților în cadrul regulamentului privind Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă. Controlul poate fi facilitat prin impunerea unei stabiliri în prealabil a restituirilor la export, prevăzând, în același timp, în cazul restituirilor diferențiate, posibilitatea de a modifica destinația prevăzută în interiorul unei zone geografice în care se aplică o rată unică de restituire la export. În cazul schimbării destinației, ar trebui achitată restituirea la export aplicabilă destinației reale, fixându-i plafonul la valoarea aplicabilă destinației stabilite în prealabil. |
|
(33) |
Este important să se supravegheze respectarea limitelor cantitative cu ajutorul unui sistem de monitorizare fiabil și eficient. În acest scop, acordarea oricărei restituiri la export ar trebui să facă obiectul cerinței unei licențe de export. Restituirile la export ar trebui acordate în limitele disponibile, în funcție de situația specifică a fiecărui produs în cauză. Excepții de la această normă ar trebui acceptate numai în cazul produselor prelucrate care nu intră sub incidența anexei I la tratat și pentru care nu se aplică limitele exprimate în volum. Ar trebui menționată posibilitatea de derogare de la stricta respectare a normelor de gestionare, în cazul în care exporturile cu restituiri nu sunt susceptibile de a depăși limitele cantitative stabilite. |
|
(34) |
Buna funcționare a unei piețe unice care se bazează pe un sistem de prețuri comune ar fi compromisă de acordarea unor ajutoare naționale. Dispozițiile tratatului care reglementează ajutoarele de stat ar trebui deci aplicate produselor reglementate de prezenta organizare comună a pieței. Cu toate acestea, ar trebui autorizată acordarea unor ajutoare de stat în vederea atenuării efectelor pe care reforma din sectorul zahărului ar trebui să le producă în anumite circumstanțe. |
|
(35) |
În statele membre care se confruntă cu o reducere sensibilă a cotelor de zahăr, producătorii de sfeclă de zahăr vor întâmpina probleme de adaptare deosebit de importante. În asemenea cazuri, ajutorul tranzitoriu acordat de Comunitate producătorilor de sfeclă de zahăr nu va fi suficient pentru rezolvarea tuturor dificultăților. Prin urmare, statele membre care și-au redus cota cu mai mult de 50 % ar trebui autorizate să acorde producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor de stat pe durata punerii în aplicare a ajutorului tranzitoriu acordat de Comunitate. Pentru a evita ca statele membre să acorde un ajutor de stat care depășește nevoile producătorilor de sfeclă de zahăr, stabilirea sumei totale a respectivului ajutor de stat ar trebui supusă spre aprobare Comisiei, cu excepția cazului Italiei, caz în care se poate estima că cei mai productivi producători de sfeclă de zahăr vor avea nevoie, pentru a se adapta condițiilor pieței după reformă, de maximum 11 EUR per tonă de sfeclă de zahăr produsă. Pe de altă parte, ținând seama de problemele specifice care ar putea apare în Italia, ar trebui prevăzute dispoziții care să permită producătorilor de sfeclă de zahăr să beneficieze direct sau indirect de ajutoarele de stat acordate. |
|
(36) |
În Finlanda, cultura sfeclei se supune unor condiții geografice și climatice specifice al căror efect defavorabil se va adăuga la efectele generale ale reformei din sectorul zahărului. De aceea, ar trebui ca respectivul stat membru să fie autorizat să acorde, în mod permanent producătorilor săi de sfeclă, un ajutor de stat corespunzător. |
|
(37) |
Ar trebui să se prevadă că se pot lua măsuri, în cazul în care o creștere sau scădere considerabilă a prețurilor perturbă sau amenință sa perturbe pieța comunitară. Măsurile în cauză pot implica deschiderea unui contingent cu drept redus pentru importurile de zahăr provenind de pe piața mondială pentru perioada necesară. |
|
(38) |
Dată fiind evoluția constantă a pieței comune a zahărului, statele membre și Comisia ar trebui să își comunice reciproc orice informație utilă. |
|
(39) |
Ar trebui adoptate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (5). |
|
(40) |
Comisia ar trebui autorizată să adopte măsurile necesare pentru rezolvarea în caz de urgență a problemelor specifice de ordin practic. |
|
(41) |
Prin caracteristicile sale, producția de zahăr din regiunile ultraperiferice se distinge de cea din celelalte regiuni ale Comunității. Prin urmare, ar trebui alocat un sprijin financiar acestui sector acordând resurse exploatanților agricoli din aceste regiuni după intrarea în vigoare a programelor de sprijin pentru producțiile locale, programe elaborate de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (6). Din același motiv, Franța ar trebui autorizată să acorde regiunilor sale ultraperiferice un ajutor de stat cu o valoare fixă. |
|
(42) |
Cheltuielile suportate de statele membre ca urmare a obligațiilor ce le revin în temeiul prezentului regulament ar trebui finanțate de Comunitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (7) și, de la 1 ianuarie 2007, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune. |
|
(43) |
Trecerea de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1260/2001 la cele cuprinse în prezentul regulament, trecerea de la situația pieței din anul de comercializare 2005/2006 la cea din anul de comercializare 2006/2007, precum și respectarea de către Comunitate a obligațiilor internaționale privind zahărul C menționat la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 pot crea dificultăți care nu sunt anticipate prin prezentul regulament. Pentru a face față acestor dificultăți, Comisia ar trebui abilitată să adopte măsuri tranzitorii, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL 1
DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Domeniu de aplicare
(1) Organizarea comună a pieței în sectorul zahărului instituită prin prezentul regulament reglementează următoarele produse:
|
Cod NC |
Descrierea produselor | |
|
(a) |
1212 91 |
Sfecla de zahăr |
|
1212 99 20 |
Trestia de zahăr | |
|
(b) |
1701 |
Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză pură din punct de vedere chimic, în stare solidă |
|
(c) |
1702 20 |
Zahăr și sirop de arțar |
|
1702 60 95 și 1702 90 99 |
Alte zaharuri în stare solidă și siropuri de zahăr fără adaos de aromatizanți sau de coloranți, cu excepția lactozei, glucozei, maltodextrinei și izoglucozei | |
|
1702 90 60 |
Înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală | |
|
1702 90 71 |
Zaharuri și melase caramelizate, cu un conținut de zaharoză, în greutate, în stare uscată, egal sau mai mare decât 50 % | |
|
2106 90 59 |
Siropuri de zahăr, aromatizate sau cu adaos de coloranți, cu excepția siropurilor de izoglucoză, lactoză, glucoză și maltodextrină | |
|
(d) |
1702 30 10 1702 40 10 1702 60 10 1702 90 30 |
Izoglucoză |
|
(e) |
1702 60 80 1702 90 80 |
Sirop de inulină |
|
(f) |
1703 |
Melase rezultate din extracția sau rafinarea zahărului |
|
(g) |
2106 90 30 |
Siropuri de izoglucoză, aromatizate sau cu adaos de coloranți |
|
(h) |
2303 20 |
Pulpe de sfeclă, resturi de la prelucrarea trestiei de zahăr și alte deșeuri provenite din prelucrarea zahărului |
(2) Anul de comercializare pentru produsele menționate la alineatul (1) începe la 1 octombrie și se încheie la 30 septembrie anul următor.
Cu toate acestea, anul de comercializare 2006/2007 începe la 1 iulie 2006 și se încheie la 30 septembrie 2007.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se înțelege prin:
|
1. |
„zaharuri albe”, zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranți sau de alte substanțe care conțin, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, zaharoză în proporție de cel puțin 99,5 %; |
|
2. |
„zaharuri brute”, zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranți sau de alte substanțe care conțin zaharoză, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, într-o proporție mai mică de 99,5 %; |
|
3. |
„izoglucoză”, produsul obținut din glucoză sau din polimerii acesteia, cu un conținut în greutate, în stare uscată, de cel puțin 10 % fructoză; |
|
4. |
„sirop de inulină”, produsul se obține imediat după hidroliza inulinei sau a oligofructozelor, cu un conținut de fructoză în greutate, în stare uscată, de cel puțin 10 % sub formă liberă sau sub formă de zaharoză, exprimat în echivalent zahăr/izoglucoză. Pentru a evita restricțiile de pe piața produselor cu capacitate redusă de îndulcire, fabricate de operatorii de prelucrare a fibrelor de inulină, cărora nu li se aplică respectiva cotă pentru siropul de inulină, prezenta definiție poate fi modificată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2); |
|
5. |
„zahăr căruia i se aplică o cotă”, „izoglucoză căreia i se aplică o cotă” și „sirop de inulină căruia i se aplică o cotă”, orice cantitate de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, în limita cotei întreprinderii în cauză; |
|
6. |
„zahăr industrial”, orice cantitate de zahăr produsă pentru un anumit an de comercializare și care depășește cantitatea de zahăr prevăzută la punctul 5, destinată fabricării de către sector a unuia dintre produsele enumerate la articolul 13 alineatul (2); |
|
7. |
„izoglucoză industrială” și „sirop de inulină industrial”, orice cantitate de izoglucoză sau de sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, destinată fabricării de către sector a unuia dintre produsele enumerate la articolul 13 alineatul (2); |
|
8. |
„zahăr excedentar”, „izoglucoză excedentară” și „sirop de inulină excedentar”, orice cantitate de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină produsă pentru un anumit an de comercializare, care depășește cantitățile menționate la punctele 5, 6 și 7; |
|
9. |
„sfeclă de zahăr căreia i se aplică o cotă”, orice sfeclă de zahăr prelucrată în zahăr căruia i se aplică o cotă; |
|
10. |
„contract de livrare”, contract încheiat între vânzător și întreprindere în scopul livrării sfeclei de zahăr destinate fabricării zahărului; |
|
11. |
„acord sectorial”:
|
|
12. |
„zahăr ACP/India”, zahărul încadrat la codul NC 1701, originar din statele menționate în anexa VI și importat în Comunitate în temeiul:
|
|
13. |
„rafinărie cu activitate permanentă”, o unitate de producție:
|
TITLUL II
PIAȚA INTERNĂ
CAPITOLUL 1
Prețurile
Articolul 3
Prețurile de referință
(1) Prețul de referință pentru zahărul alb este stabilit la:
|
(a) |
631,9 EUR per tonă pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008; |
|
(b) |
541,5 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009; |
|
(c) |
404,4 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010. |
(2) Prețul de referință pentru zahărul brut este stabilit la:
|
(a) |
496,8 EUR per tonă pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008; |
|
(b) |
448,8 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009; |
|
(c) |
335,2 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010. |
(3) Prețurile de referință menționate la alineatele (1) și (2) se aplică mărfii neambalate, franco fabrică. Prețurile se aplică zahărului alb și brut la calitatea standard descrisă în anexa I.
Articolul 4
Comunicarea prețurilor
Comisia instituie un sistem de informare privind prețurile practicate pe piața zahărului, care cuprinde un dispozitiv de publicare a nivelurilor de preț pentru piața în cauză.
Sistemul respectiv funcționează în baza informațiilor comunicate de întreprinderile producătoare de zahăr alb sau de alți operatori participanți la comerțul cu zahăr. Aceste informații sunt tratate în mod confidențial. Comisia se asigură că informațiile publicate nu permit identificarea prețurilor practicate de unele întreprinderi sau de unii operatori.
Articolul 5
Prețul minim al sfeclei
(1) Prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă se stabilește la:
|
(a) |
32,86 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2006/2007; |
|
(b) |
29,78 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2007/2008; |
|
(c) |
27,83 EUR per tonă pentru anul de comercializare 2008/2009; |
|
(d) |
26,29 EUR per tonă din anul de comercializare 2009/2010. |
(2) Prețul minim menționat la alineatul (1) se aplică sfeclei de zahăr de calitate standard descrisă în anexa I.
(3) Întreprinderile producătoare de zahăr, care achiziționează sfeclă căreia i se aplică o cotă, adecvată pentru a fi prelucrată în zahăr și destinată fabricării de zahăr căruia i se aplică o cotă, au obligația de a achita cel puțin prețul minim, ajustat prin aplicarea majorărilor sau reducerilor care corespund diferențelor de calitate din punct de vedere al calității standard.
(4) Pentru cantitățile de sfeclă de zahăr care corespund cantităților de zahăr industrial sau de zahăr excedentar supuse taxei pe excedent prevăzute la articolul 15, întreprinderea producătoare de zahăr în cauză ajustează prețul de achiziție astfel încât să fie cel puțin egal cu prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.
Articolul 6
Acordurile sectoriale
(1) Acordurile sectoriale și contractele de livrare sunt în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) și cu condițiile de achiziție prevăzute în anexa II, în special în ceea ce privește condițiile de achiziție, livrare, recepție și plată a sfeclei.
(2) Condițiile de achiziție a sfeclei și a trestiei de zahăr sunt reglementate prin acorduri sectoriale încheiate între producătorii comunitari de aceste materii prime și întreprinderile producătoare de zahăr ale Comunității.
(3) În contractele de livrare, se stabilește o distincție între tipurile de sfeclă în funcție de cantitățile de zahăr care vor fi produse din sfeclă, după cum urmează:
|
— |
zahăr căruia i se aplică o cotă; |
|
— |
zahăr peste cote. |
(4) Fiecare întreprindere producătoare de zahăr furnizează statului membru în care produce zahăr următoarele informații:
|
(a) |
cantitățile de sfeclă menționate la alineatul (3) prima liniuță, pentru care a încheiat contracte de livrare anterioare însămânțărilor, precum și conținutul de zahăr pe baza căruia s-au întocmit aceste contracte; |
|
(b) |
randamentul corespondent estimat. |
Statele membre pot cere informații suplimentare.
(5) Întreprinderile producătoare de zahăr, care nu au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare pentru o cantitate de sfeclă corespunzătoare zahărului căruia i se aplică o cotă la prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă au obligația de a achita, pentru toată cantitatea de sfeclă pe care o transformă în zahăr, cel puțin prețul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.
(6) Sub rezerva aprobării statului membru în cauză, acordurile sectoriale pot deroga de la dispozițiile alineatelor (3) și (4).
(7) În absența unor acorduri sectoriale, statul membru în cauză ia, în cadrul prezentului regulament, măsurile necesare menținerii intereselor părților în cauză.
CAPITOLUL 2
Producția reglementată de cote
Articolul 7
Distribuirea cotelor
(1) Cotele naționale și regionale de fabricare a zahărului, izoglucozei și siropului de inulină se stabilesc în anexa III.
(2) Statele membre atribuie o cotă fiecărei întreprinderi producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină aflată pe teritoriul lor și desemnată în conformitate cu articolul 17.
Fiecărei întreprinderi i se atribuie o cotă egală cu suma cotelor A și B care i-au fost alocate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1260/2001 pentru anul de comercializare 2005/2006.
(3) În cazul alocării unei cote unei întreprinderi producătoare de zahăr care deține mai multe unități de producție, statele membre iau măsurile considerate necesare pentru a ține seama în mod corespunzător de interesele producătorilor de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr.
Articolul 8
Cota adițională de zahăr
(1) Până la 30 septembrie 2007, orice întreprindere producătoare de zahăr poate solicita statului membru în care se află să-i acorde o cotă adițională de zahăr.
Cotele adiționale maxime de zahăr per stat membru sunt stabilite la punctul 1 din anexa IV.
(2) Pe baza cererilor care îi sunt adresate, statul membru stabilește, în funcție de criterii obiective și nediscriminatorii, cantitățile acceptabile. În cazul în care suma cererilor pentru cantități adiționale depășește cantitatea națională disponibilă, statul membru în cauză demarează acțiunea de reducere proporțională a cantităților acceptabile. Cantitățile care rezultă astfel corespund cotelor adiționale atribuite întreprinderilor în cauză.
(3) La cotele adiționale alocate întreprinderilor, în conformitate cu alineatele (1) și (2), se percepe o sumă unică de 730 EUR. Suma în cauză se percepe pe fiecare tonă de cotă adițională alocată.
(4) Totalul sumei unice achitate în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) se percepe de statul membru de la întreprinderile aflate pe teritoriul său cărora li s-a alocat o cotă adițională.
Achitarea sumei unice de către întreprinderile producătoare de zahăr în cauză se efectuează în baza unui termen definit de statele membre. Data limită nu poate depăși 28 februarie 2008.
(5) În cazul în care suma unică nu este achitată până la 28 februarie 2008, cotele suplimentare nu sunt considerate alocate respectivei întreprinderi producătoare de zahăr.
Articolul 9
Cota adițională și suplimentară de izoglucoză
(1) Pentru anul de comercializare 2006/2007, se adaugă la cota totală de izoglucoză stabilită în anexa III o cotă de izoglucoză de 100 000 tone. Pentru fiecare dintre anii de comercializare 2007/2008 și 2008/2009, se adaugă, la cota anului de comercializare precedent, o cotă suplimentară de izoglucoză de 100 000 tone.
Statele membre atribuie cotele adiționale întreprinderilor în mod proporțional cu cota de izoglucoză care li s-a alocat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2).
(2) Sub rezerva dispozițiilor articolului 8 alineatul (2), Italia, Lituania și Suedia pot aloca, la cerere, oricărei întreprinderi aflate pe teritoriul lor o cotă suplimentară de izoglucoză pentru perioada cuprinsă între anul de comercializare 2006/2007 și anul de comercializare 2009/2010. Cotele suplimentare maxime se stabilesc de statele membre la punctul II din anexa IV.
(3) La cotele alocate întreprinderilor, în conformitate cu dispozițiile alineatului (2), se percepe o sumă unică de 730 EUR. Această sumă se percepe pe fiecare tonă de cotă suplimentară alocată.
Articolul 10
Gestionarea cotelor
(1) În conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), cotele stabilite în anexa III se ajustează până la 30 septembrie 2006 pentru anul de comercializare 2006/2007 și până la sfârșitul lunii februarie a anului de comercializare precedent pentru anii de comercializare 2007/2008, 2008/2009, 2009/2010 și 2010/2011. Aceste ajustări sunt rezultatul aplicării articolelor 8 și 9 ale alineatului (2) din prezentul articol, articolelor 14 și 19 din prezentul regulament și a articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006.
(2) Ținând seama de rezultatele restructurării prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 320/2006, Comisia stabilește, până la sfârșitul lunii februarie 2010, în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), procentul comun necesar reducerii cotelor existente de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină per stat membru sau regiune pentru a evita orice dezechilibru al pieței pe durata anilor de comercializare din 2010/2011.
(3) Statele membre ajustează în consecință cota atribuită fiecărei întreprinderi.
Articolul 11
Realocarea cotelor naționale
(1) Un stat membru poate reduce cota de zahăr sau de izoglucoză atribuită unei întreprinderi de pe teritoriul său:
|
— |
până la 25 % pentru anii de comercializare 2006/2007 și 2007/2008, respectând libertatea întreprinderilor de a participa la mecanismele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 320/2006 și |
|
— |
până la 10 % pentru anul de comercializare 2008/2009 și anii următori. |
(2) Statele membre pot efectua transferuri de cote între întreprinderi în condițiile stabilite în anexa V și luând în considerare interesul fiecăreia dintre părțile implicate, în special al producătorilor de sfeclă de zahăr sau trestie de zahăr.
(3) Cantitățile reduse în conformitate cu dispozițiile alineatelor (1) și (2) se alocă de statul membru în cauză uneia sau mai multor întreprinderi aflate pe teritoriul său, fie că aceasta (acestea) dispun(e) de o cotă sau nu.
CAPITOLUL 3
Producția peste cotă
Articolul 12
Domeniu de aplicare
Zahărul, izoglucoza sau siropul de inulină produs în cursul unui an de comercializare în surplus față de cota prevăzută la articolul 7 poate fi:
|
(a) |
utilizat pentru fabricarea unor produse enumerate la articolul 13; |
|
(b) |
reportat în anul de comercializare următor, în contul producției căreia i se aplică o cotă a anului respectiv, în conformitate cu articolul 14; |
|
(c) |
utilizat în scopul regimului de aprovizionare specific prevăzut pentru regiunile ultraperiferice, în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CE) nr. 247/2006 sau |
|
(d) |
exportat în limitele cantitative stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), cu respectarea angajamentelor care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat. |
Celelalte cantități excedentare fac obiectul unei taxe pe excedent prevăzute la articolul 15.
Articolul 13
Zahărul industrial
(1) Zahărul industrial, izoglucoza industrială și siropul de inulină industrial se rezervă fabricării unuia dintre produsele enumerate la alineatul (2):
|
(a) |
în cazul în care fac obiectul unui contract de livrare încheiat înainte de sfârșitul anului de comercializare între un producător și un utilizator care au obținut, ambii, autorizația prevăzută la articolul 17; și |
|
(b) |
în cazul în care se livrează utilizatorului până la 30 noiembrie din anul de comercializare următor. |
(2) În conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), Comisia stabilește o listă de produse a căror fabricare necesită utilizarea zahărului industrial, a izoglucozei industriale sau a siropului de inulină industrial.
Lista menționată anterior cuprinde, în special:
|
(a) |
bioetanol, alcool, rom, drojdii active, cantități de siropuri tartinabile și de siropuri ce trebuie prelucrate ca „Rinse appelstroop”; |
|
(b) |
unele produse industriale fără zahăr, dar a căror fabricare necesită utilizarea zahărului, izoglucozei sau a siropului de inulină; |
|
(c) |
unele produse din industria chimică sau farmaceutică, produse care conțin zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină. |
(3) În cazul produselor enumerate la articolul 1 alineatul (1) literele (b)-(e), se poate acorda o restituire la producție, în cazul în care zahărul excedentar sau zahărul importat, izoglucoza excedentară sau siropul de inulină excedentar nu sunt disponibile la un preț corespunzător prețului mondial pentru fabricarea produselor menționate la alineatul (2) literele (b) și (c) din prezentul articol.
Restituirea la producție se stabilește ținând seama, în special, de cheltuielile inerente utilizării zahărului importat, care s-ar imputa sectorului în cazul aprovizionării pe piața mondială, și de prețul zahărului excedentar disponibil pe piața comunitară sau de prețul de referință în absența zahărului excedentar.
Articolul 14
Reportarea zahărului excedentar
(1) Fiecare întreprindere poate decide reportarea în anul de comercializare următor, în contul producției respectivului an, a cantității totale sau parțiale a producției excedentare de zahăr căruia i se aplică o cotă, de izoglucoză căreia i se aplică o cotă sau de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (3), respectiva decizie este irevocabilă.
(2) Întreprinderile care iau decizia menționată la alineatul (1):
|
(a) |
informează statul membru în cauză până la data stabilită de respectivul stat membru:
|
|
(b) |
se angajează să depoziteze, pe propria cheltuială, cantitățile reportate până la sfârșitul anului de comercializare în curs. |
(3) În cazul în care producția definitivă a unei întreprinderi din timpul anului de comercializare în cauză este mai mică decât estimarea făcută la momentul deciziei prevăzute la alineatul (1), cantitatea reportată poate fi ajustată cu efect retroactiv până la 31 octombrie din anul de comercializare următor.
(4) Cantitățile reportate se consideră primele cantități produse cărora se aplică o cotă alocate pentru anul de comercializare următor.
Articolul 15
Taxa pe excedent
(1) Taxa pe excedent se percepe la cantitățile:
|
(a) |
de zahăr excedentar, de izoglucoză excedentară sau de sirop de inulină excedentar produse pe parcursul unui an de comercializare, cu excepția cantităților reportate la anul de comercializare următor, în contul producției căreia i se aplică o cotă a anului respectiv și depozitate în conformitate cu articolul 14 și a cantităților prevăzute la articolul 12 literele (c) și (d); |
|
(b) |
de zahăr industrial, de izoglucoză industrială sau de sirop de inulină industrial pentru care nu s-a adus, în conformitate cu un termen ce urmează să fie stabilit, nici o probă de utilizare a acestora la unul din produsele prevăzute la articolul 13 alineatul (2); |
|
(c) |
de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină retrase de pe piață în conformitate cu articolul 19 și pentru care nu se respectă obligațiile prevăzute la articolul 19 alineatul (3). |
(2) Taxa pe excedent se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), la un nivel suficient de ridicat pentru a evita acumularea cantităților menționate la alineatul (1).
(3) Taxa pe excedent achitată în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) se percepe de statele membre de la întreprinderile aflate pe teritoriul lor în funcție de cantitățile produse, prevăzute la alineatul (1), care s-au stabilit pentru respectivele întreprinderi pentru anul de comercializare în cauză.
CAPITOLUL 4
Gestionarea pieței
Articolul 16
Taxa pe producție
(1) Din anul de comercializare 2007/2008, se percepe o taxă pe producție la cota de zahăr, cota de izoglucoză și cota de sirop de inulină alocată întreprinderilor producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină.
(2) Taxa pe producție se stabilește la 12,00 EUR per tona de zahăr căruia i se aplică o cotă și de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă. Taxa pe producție aplicabilă izoglucozei se stabilește la 50 % din taxa aplicabilă zahărului.
(3) Totalul taxei pe producție achitat în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) se percepe de statele membre de la întreprinderile aflate pe teritoriul lor în funcție de cota alocată pentru respectivul an de comercializare.
Întreprinderile efectuează plățile până la sfârșitul lunii februarie a anului de comercializare corespunzător.
(4) Întreprinderile Comunității producătoare de zahăr și de sirop de inulină pot solicita producătorilor de sfeclă, de trestie de zahăr sau de cicoare să își asume până la 50 % din respectiva taxă pe producție.
Articolul 17
Operatorii desemnați
(1) Statele membre livrează, la cerere, o autorizație întreprinderilor producătoare de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină sau unei întreprinderi care asigură prelucrarea produselor în cauză în unul dintre produsele din lista prevăzută la articolul 13 alineatul (2), cu condiția ca respectiva întreprindere:
|
(a) |
să își demonstreze capacitatea profesională în domeniul producției; |
|
(b) |
să accepte furnizarea tuturor informațiile necesare și să se supună unor controale aferente prezentului regulament; |
|
(c) |
să nu facă obiectul unei suspendări sau unei retrageri a autorizației. |
(2) Întreprinderile desemnate furnizează statului membru, pe teritoriul căruia se efectuează recolta de sfeclă sau de trestie sau rafinarea, următoarele informații:
|
(a) |
cantitățile de sfeclă sau de trestie de zahăr pentru care s-a încheiat un contract de livrare, precum și randamentele corespunzătoare estimate de sfeclă sau trestie și de zahăr per hectar; |
|
(b) |
datele privind livrările planificate și efective de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr și de zahăr brut, precum și privind producția de zahăr și stadiul stocurilor de zahăr; |
|
(c) |
cantitățile de zahăr alb vândute, prețurile și condițiile aferente. |
Articolul 18
Depozitarea privată și intervenția
(1) În cazul în care prețul mediu comunitar înregistrat se situează sub prețul de referință pe durata unei perioade reprezentative și este posibil, ținând seama de situația pieței, să rămână la nivelul respectiv, se poate aloca întreprinderilor care beneficiază de o cotă de zahăr un ajutor pentru depozitarea privată a zahărului alb.
(2) Pe parcursul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008, 2008/2009 și 2009/2010, agenția de intervenție desemnată de fiecare stat membru producător de zahăr achiziționează, până la o cantitate totală de 600 000 tone, exprimată în zahăr alb, per an de comercializare pentru Comunitate, orice cantitate de zahăr alb sau de zahăr brut care i s-a propus, cu condiția ca zahărul în cauză:
|
— |
să fi fost produs în conformitate cu cotele și fabricat din sfeclă sau trestie recoltate în Comunitate; |
|
— |
să fi făcut obiectul unui contract de depozitare încheiat între vânzător și agenția de intervenție. |
Agențiile de intervenție achiziționează la 80 % din prețul de referință stabilit la articolul 3 pentru anul de comercializare următor celui în cursul căruia se face propunerea. În cazul în care calitatea zahărului diferă de calitatea standard pentru care se stabilește prețul de referință, prețul în cauză se ajustează prin aplicarea unor majorări sau reduceri.
(3) Agențiile de intervenție pot vinde zahărul doar la un preț mai mare decât prețul de referință stabilit pentru anul de comercializare în cursul căruia are loc vânzarea.
Cu toate acestea, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2) că agențiile de intervenție, respectând angajamentele care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat:
|
(a) |
pot vinde zahărul la un preț egal sau mai mic decât prețul de referință prevăzut la primul paragraf, în cazul în care zahărul este destinat:
|
|
(b) |
trebuie să pună zahărul brut pe care îl dețin, în scopul consumului uman pe piața internă a Comunității, la dispoziția asociațiilor de binefacere – recunoscute de respectivul stat membru sau, în cazul în care Comisia nu a acordat nici o recunoaștere unor astfel de asociații în statul membru menționat anterior – la un preț mai mic decât prețul de intervenție aplicabil sau gratuit pentru a fi distribuit în cadrul unor operațiuni separate de acordare a ajutorului în caz de urgență. |
Articolul 19
Retragerea zahărului de pe piață
(1) Pentru a menține echilibrul structural al pieței la un nivel de preț apropiat de prețul de referință, ținând seama de obligațiile Comunității care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, până la începutul anului de comercializare următor, se poate retrage de pe piață un procent, comun tuturor statelor membre, de zahăr căruia i se aplică o cotă, de izoglucoză căreia i se aplică o cotă și de sirop de inulină căruia i se aplică o cotă.
În acest caz, necesarul tradițional de aprovizionare din sectorul rafinării zahărului brut importat, menționat la articolul 29 alineatul (1) din prezentul regulament, se reduce cu același procent pentru anul de comercializare în cauză.
(2) Procentul de retragere prevăzut la alineatul (1) este definit până la 31 octombrie din anul de comercializare în cauză, pe baza așteptărilor privind tendințele pieței pe durata anului de comercializare.
(3) Fiecare întreprindere care dispune de o cotă depozitează, pe propria cheltuială, pe durata perioadei de retragere, cantitățile de zahăr care corespund aplicării procentului prevăzut la alineatul (1) la producția proprie căreia i se aplică o cotă pentru respectivul an de comercializare.
Cantitățile de zahăr retrase de pe piață în cursul anului de comercializare se consideră primele cantități produse în conformitate cu cotele pentru anul de comercializare următor. Cu toate acestea, luând în considerare așteptările de evoluție a pieței zahărului, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), că, pentru anul de comercializare în curs și/sau anul următor, cantitatea totală sau parțială de zahăr, izoglucoză sau de sirop de inulină retrasă de pe piață:
|
— |
zahăr excedentar, izoglucoză excedentară sau sirop de inulină excedentar susceptibil(ă) de a se transforma în zahăr industrial, izoglucoză industrială sau sirop industrial de inulină sau |
|
— |
o producție căreia i se aplică niște cote temporare, din care o parte poate fi rezervată exportului în temeiul angajamentelor Comunității care decurg din acorduri încheiate în conformitate cu articolul 300 din tratat. |
(4) În cazul în care aprovizionarea cu zahăr în Comunitate nu este adaptată, se poate decide că, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), o anumită cantitate de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină retrase de pe piață poate fi vândută pe piața comunitară până la sfârșitul perioadei de retragere.
Articolul 20
Depozitarea în temeiul altor dispoziții
Zahărul depozitat în conformitate cu una dintre măsurile prevăzute la articolul 14, 18 sau 19 în cursul unui an de comercializare nu poate face obiectul unei depozitări private sau publice în conformitate cu nici o alta dispoziție dintre cele în cauză.
TITLUL III
REGIMUL COMERCIAL CU ȚĂRILE TERȚE
CAPITOLUL 1
Dispozițiile comune privind importurile și exporturile
Articolul 21
Nomenclatura combinată
Normele generale de interpretare din nomenclatura combinată și normele specifice de aplicare sunt aplicabile clasei tarifare a produselor care intră sub incidența prezentului regulament. Nomenclatura tarifară rezultată din aplicarea prezentului regulament este reluată în Tariful Vamal Comun.
Articolul 22
Principii generale
În absența unor dispoziții contrare ale prezentului regulament sau a unor dispoziții adoptate în temeiul respectivului regulament, în comerțul cu țările terțe, se interzice:
|
(a) |
perceperea oricărei taxe cu efect echivalent unui drept vamal; |
|
(b) |
aplicarea oricărei restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent. |
Articolul 23
Licențele de export și de import
(1) Orice import în Comunitate sau export din Comunitate de produse prevăzute la articolul 1 alineatul (1), cu excepția celor stabilite la litera (h), se supune prezentării unei licențe de import sau de export. Cu toate acestea, se pot acorda derogări în cazul în care gestionarea unor importuri de zahăr nu necesită licență.
(2) Licențele se emit de statele membre persoanelor care fac o cerere în acest scop, indiferent de amplasarea lor în Comunitate și fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate pentru aplicarea articolelor 28 și 32 din prezentul regulament, articolului 12 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 privind aplicarea unei scheme de preferințe tarifare generalizate (9) și pentru aplicarea acordurilor încheiate în conformitate cu articolul 133 sau cu articolul 300 din tratat.
(3) Licențele de import și de export sunt valabile în toată Comunitatea.
Livrarea licențelor este subordonată constituirii unei garanții care să asigure importul sau exportul produselor pe durata valabilității licențelor . Cu excepția cazului de forță majoră, garanția rămâne valabilă, total sau parțial, în cazul în care operațiunea de import sau export nu se realizează deloc sau se realizează doar parțial în respectivul termen.
(4) Durata de valabilitate a licențelor este definită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).
Articolul 24
Regimul de perfecționare activă
În măsura în care este necesar pentru buna funcționare a organizării comune a pieței în sectorul zahărului, utilizarea regimului de perfecționare activă pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) se poate interzice total sau parțial, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).
Articolul 25
Măsura de salvgardare
(1) În cazul în care, în cadrul importurilor sau exporturilor, piața comunitară a unuia sau mai multor produse menționate la articolul 1 alineatul (1) este supusă sau este amenințată de a fi supusă unor perturbări grave susceptibile de a compromite realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 33 din tratat, se pot aplica, în cadrul comerțului, măsuri adecvate, în conformitate cu angajamentele internaționale luate de Comunitate, până la dispariția perturbării sau a amenințării.
(2) În cazul în care situația menționată la alineatul (1) se prezintă, Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, hotărăște cu privire la măsurile necesare.
În cazul în care Comisia primește o cerere din partea unui stat membru, aceasta ia o decizie în trei zile lucrătoare de la primirea cererii.
Statelor membre li se comunică respectivele măsuri și se aplică de îndată.
(3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului măsurile luate de Comisie în temeiul alineatului (2) în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării lor. Consiliul se reunește fără întârziere. Consiliul poate, cu o majoritate calificată, să modifice sau să anuleze măsurile în cauză într-un termen de o lună de la data prezentării lor.
(4) Cu toate acestea, măsurile aplicabile membrilor OMC, adoptate în conformitate cu prezentul articol, se aplică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 3285/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind regimul comun aplicabil importurilor (10).
CAPITOLUL 2
Dispoziții aplicabile importurilor
Articolul 26
Drepturi de import
(1) În absența unor dispoziții contrare prezentului regulament, ratele drepturilor de import din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute la articolul 1 alineatul (1).
(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), Comisia poate, pentru a asigura buna aprovizionare a pieței comunitare prin intermediul importurilor din țări terțe, să suspende, total sau parțial, pentru anumite cantități, aplicarea drepturilor de import la următoarele produse:
|
— |
zahăr brut destinat rafinării încadrat la codurile NC 1701 11 10 și 1701 12 10; |
|
— |
melase încadrate la codul NC 1703. |
(3) Pentru a garanta aprovizionarea necesară fabricării produselor prevăzute la articolul 13 alineatul (2), Comisia poate suspenda, total sau parțial, pentru anumite cantități, aplicarea drepturilor de import pentru zahărul încadrat la codul NC 1701 și pentru izoglucoza încadrată la codurile 1702 30 10, 1702 40 10, 1702 60 10 și 1702 90 30.
Articolul 27
Gestionarea importurilor
(1) Pentru a evita sau contracara efectele prejudiciabile asupra pieței comunitare care ar putea fi cauzate de importurile anumitor produse prevăzute la articolul 1 alineatul (1), importul, efectuat la rata dreptului prevăzut în Tariful Vamal Comun, al unuia sau al mai multor produse este supus achitării unui drept adițional de import, în cazul în care condițiile ce urmează să fie stabilite în conformitate cu articolul 40 alineatul (1) litera (e) sunt îndeplinite, cu excepția situației în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în cazul în care efectele ar fi disproporționate față de obiectivul intenționat.
(2) Importurile efectuate la un preț inferior nivelului notificat de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului („preț de declanșare”) pot face obiectul unui drept adițional de import.
Prețurile la import care ar trebui luate în considerare pentru impunerea unui astfel de drept adițional de import se stabilesc pe baza prețurilor la import CIF ale lotului în cauză.
Prețurile CIF la import se verifică în acest scop în relație cu prețurile reprezentative pentru produsul respectiv pe piața mondială sau pe piața de import comunitară aferentă produsului în cauză.
(3) În cazul în care volumul importurilor într-un an oarecare pe parcursul căruia apar sau riscă să apară efectele prejudiciabile prevăzute la alineatul (1) depășește un nivel bazat pe posibilitățile de acces la piață stabilite sub formă de procent din consumul intern corespunzător în perioada celor trei ani precedenți („volum de declanșare”), se poate, de asemenea, impune un drept adițional de import.
Articolul 28
Contingentele tarifare
(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute la articolul 1 alineatul (1), care decurg din acorduri încheiate în temeiul articolului 300 din tratat sau al oricărui alt act al Consiliului, sunt deschise și gestionate de Comisie pe baza normelor adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2) din prezentul regulament.
(2) Contingentele tarifare sunt gestionate astfel încât să se evite orice discriminare între operatorii în cauză, cu ajutorul uneia dintre metodele menționate în continuare, al unei combinații de metode sau al unei alte metode adecvate:
|
(a) |
o metodă bazată pe ordinea cronologică de introducere a cererilor (pe baza principiului „primul venit, primul servit”); |
|
(b) |
o metodă de repartizare în mod proporțional cu cantitățile solicitate la introducerea cererilor (pe baza metodei numite „examen simultan”); |
|
(c) |
o metodă bazată pe luarea în considerare a tendințelor comerciale tradiționale (pe baza metodei numite „tradiționali/noii veniți”). |
(3) Metoda de gestionare stabilită ține seama, după caz, de necesarul de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de a menține echilibrul respectivei piețe.
Articolul 29
Necesarul tradițional de aprovizionare în sectorul rafinării
(1) Fără a aduce atingere articolului 19 alineatul (1), necesarul tradițional de aprovizionare cu zahăr din sectorul rafinării, exprimat în zahăr alb, se stabilește, pentru Comunitate, la 1 796 351 tone per an de comercializare.
Pe parcursul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009, necesarul de aprovizionare tradițional se repartizează după cum urmează:
|
— |
296 627 tone Franței; |
|
— |
291 633 tone Portugaliei; |
|
— |
19 585 tone Sloveniei; |
|
— |
59 925 tone Finlandei; |
|
— |
1 128 581 tone Regatului Unit. |
(2) Necesarul de aprovizionare tradițional prevăzut la alineatul (1) primul paragraf este mărit:
|
(a) |
cu 50 000 tone în cursul anului de comercializare 2007/2008 și cu 100 000 tone de la începutul anului de comercializare 2008/2009. Cantitățile respective sunt puse la dispoziția Italiei doar pentru anul de comercializare 2007/2008 și 2008/2009; |
|
(b) |
cu 30 000 tone de la începutul anului de comercializare 2006/2007 și cu 35 000 tone suplimentare de la începutul anului de comercializare în cursul căruia cota de zahăr a fost redusă cu cel puțin 50 %. |
Cantitățile prevăzute la primul paragraf litera (b) se referă la zahărul de trestie brut și sunt rezervate pentru anul de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009 pentru singura fabrică de prelucrare a sfeclei de zahăr care funcționează în Portugalia în 2005. Această fabrică de prelucrare se consideră rafinărie cu activitate permanentă.
(3) Licențele de import pentru zahărul destinat rafinării se eliberează doar rafinăriilor cu activitate permanentă, cu condiția ca respectivele cantități să fie mai mici decât cantitățile care pot fi importate în cadrul necesarului tradițional de aprovizionare menționat la alineatul (1). Licențele în cauză nu se pot transfera decât între rafinării cu activitate permanentă, iar perioada lor de valabilitate expiră la sfârșitul anului de comercializare pentru care au fost emise.
Prezentul alineat se aplică în cazul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009 și, prin urmare, pe durata primelor trei luni ale fiecărui an de comercializare.
(4) Aplicarea drepturilor de import pentru zahărul din trestie de zahăr destinat rafinării, încadrat la codul NC 1701 11 10 și provenind din statele menționate în anexa VI se suspendă în ceea ce privește cantitatea complementară necesară pentru a garanta, în cursul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009 o aprovizionare adecvată a rafinăriilor cu activitate permanentă.
Cantitatea complementară se stabilește în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), pe baza raportului dintre necesarul de aprovizionare tradițional menționat la alineatul (1) și oferta estimată de zahăr destinat rafinării pentru respectivul an de comercializare. Raportul menționat poate fi revizuit, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), pe parcursul anului de comercializare și se poate baza pe evaluări forfetare trecute ale zahărului brut destinat consumului.
Articolul 30
Prețul garantat
(1) Prețurile garantate stabilite pentru zahărul ACP/India se aplică importurilor de zahăr brut și de zahăr alb de calitate standard care provine:
|
(a) |
din țări mai puțin dezvoltate în conformitate cu regimul prevăzut la articolele 12 și 13 din Regulamentul (CE) nr. 980/2005; |
|
(b) |
din statele enumerate în anexa VI la prezentul regulament pentru cantitatea complementară menționată la articolul 29 alineatul (4). |
(2) Cererile de licențe de import pentru zahăr care beneficiază de un preț garantat sunt însoțite de o licență de export eliberată de autoritățile țării exportatoare, care garantează conformitatea zahărului cu dispozițiile prevăzute în acordurile corespunzătoare.
Articolul 31
Angajamentele luate în temeiul Protocolului privind zahărul
În conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2), se pot lua măsuri care să garanteze că importurile de zahăr ACP/India în Comunitate se efectuează în condițiile stabilite prin Protocolul nr. 3 din anexa V la Acordul de parteneriat ACP-CE și la Acordul privind zahărul din trestie dintre Comunitatea Europeană și Republica India. Măsurile respective pot, după caz, deroga de la dispozițiile articolului 29 din prezentul regulament.
CAPITOLUL 3
Dispozițiile aplicabile exporturilor
Articolul 32
Domeniu de aplicare a restituirilor la export
(1) În măsura în care este necesar pentru a permite efectuarea exportului produselor menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (b) și (c), în aceeași stare sau sub formă de produse prelucrate enumerate în anexa VII, pe baza cursurilor sau prețurilor zahărului de pe piața mondială și în limitele care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, diferența dintre respectivele cursuri sau prețuri în Comunitate poate fi acoperită de o restituire la export.
(2) O restituire la export se poate prevedea pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (d) și (g) și exportate în aceeași stare sau sub formă de produse prelucrate enumerate în anexa VII.
În acest caz, nivelul de restituire per tonă de materie uscată se stabilește ținând seama, în special, de:
|
(a) |
restituirea aplicabilă exporturilor de produse încadrate la codul NC 1702 30 91; |
|
(b) |
restituirea aplicabilă exporturilor de produse menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (c); |
|
(c) |
aspectele economice ale exporturilor în cauză. |
(3) Restituirea la export acordată pentru zahărul brut de calitate standard, definită în anexa I, nu poate depăși 92 % din cea acordată pentru zahărul alb. Cu toate acestea, respectiva limită nu se aplică restituirilor la export ce urmează să fie stabilite pentru zahărul candel.
(4) Restituirile la export pentru produsele exportate sub forma produselor prelucrate enumerate în anexa VII nu pot fi mai mari decât cele aplicabile acelorași produse exportate în aceeași stare.
Articolul 33
Stabilirea restituirii la export
(1) Cantitățile care pot fi exportate cu restituire la export sunt alocate în conformitate cu metoda:
|
(a) |
cea mai adaptată naturii produsului și situației pieței în cauză, permițând cea mai eficientă utilizare a resurselor disponibile, ținând seama de eficacitatea și structura exporturilor Comunității, fără a crea discriminări între exportatorii implicați și, în special, între micii și marii operatori; |
|
(b) |
care este, din punct de vedere administrativ, cea mai puțin dificilă pentru operatori, ținând seama de cerințele gestiunii. |
(2) Restituirile la export sunt aceleași pentru toată Comunitatea. Ele se pot diferenția în funcție de destinație, în cazul în care situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale unor piețe justifică acest lucru.
Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).
Ele pot fi:
|
(a) |
periodice; |
|
(b) |
prin licitație, pentru produsele pentru care procedura respectivă a fost prevăzută în trecut. |
Restituirile la export stabilite periodic pot fi modificate la un anumit interval de Comisie, dacă este necesar, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă.
(3) Pentru produsele prevăzute la articolul 32 alineatele (1) și (2) și exportate în aceeași stare, restituirile la export se acordă numai la cerere și la prezentarea unei licențe de export.
Valoarea restituirii la export aplicabilă produselor menționate la articolul 32 alineatele (1) și (2) și exportate în aceeași stare este cea aplicabilă la data cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă la data respectivă:
|
(a) |
la destinația indicată pe licență sau |
|
(b) |
după caz, la destinația reală, în cazul în care aceasta diferă de destinația indicată pe licență, caz în care suma aplicabilă nu poate depăși suma aplicabilă destinației indicate pe licență. |
(4) Dispozițiile alineatului (3) pot fi extinse produselor în cauză care sunt exportate sub formă de produse prelucrate enumerate în anexa VII, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din prelucrarea produselor agricole (11). Normele de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu respectiva procedură.
Articolul 34
Limite aplicabile exporturilor
Respectarea angajamentelor privind volumul, care decurg din acorduri încheiate în temeiul articolului 300 din tratat, se asigură pe baza licențelor de export emise pentru perioadele de referință aplicabile produselor respective.
Articolul 35
Restricții la export
(1) În cazul în care cursurile sau prețurile unuia sau ale mai multor produse menționate la articolul 1 alineatul (1) ating, pe piața mondială, un nivel care perturbă sau amenință să perturbe aprovizionarea pieței comunitare și, în cazul în care situația respectivă este posibil să persiste și să se agraveze, se pot lua măsuri corespunzătoare în cazuri de extremă urgență.
(2) Măsurile luate în temeiul prezentului articol se aplică ținând seama de obligațiile care decurg din acorduri încheiate în temeiul articolului 300 alineat (2) din tratat.
TITLUL IV
DISPOZIȚII GENERALE TRANZITORII ȘI FINALE
CAPITOLUL 1
Dispoziții generale
Articolul 36
Ajutoarele de stat
(1) În absența unor dispoziții contrare ale prezentului regulament, articolele 87, 88 și 89 din tratat se aplică producției și comerțului cu produse prevăzute la articolul 1 alineatul (1), cu excepția ajutoarelor de stat prevăzute la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.
(2) Statele membre care își reduc cota de zahăr cu mai mult de 50 % pot acorda un ajutor de stat temporar pe durata perioadei în care se acordă un ajutor tranzitoriu producătorilor de sfeclă în conformitate cu capitolul 10f din Regulamentul (CE) nr. 319/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (12). Pe baza unei cereri depuse de oricare din statele membre în cauză, Comisia decide asupra sumei totale a ajutorului de stat disponibil pentru măsura respectivă.
Pentru Italia, ajutorul temporar prevăzut la primul paragraf nu depășește un total de 11 EUR per an de comercializare și per tonă de sfeclă de zahăr și se acordă producătorilor de sfeclă și pentru transportul acesteia.
(3) Finlanda poate acorda producătorilor de sfeclă de zahăr un ajutor de până la 350 EUR per hectar și per an de comercializare.
(4) Statele membre în cauză informează Comisia în termen de treizeci de zile de la sfârșitul fiecărui an de comercializare cu privire la valoarea ajutorului de stat acordat efectiv în cursul anului de comercializare în cauză.
Articolul 37
Clauză aplicabilă în cazul perturbării pieței
În cazul în care piața înregistrează o creștere sau o scădere remarcabilă a prețurilor și în cazul în care:
|
— |
s-au luat toate măsurile prevăzute de celelalte articole din prezentul regulament și |
|
— |
situația riscă să continue să perturbe piața sau să amenințe cu perturbarea pieței, |
se pot lua măsurile suplimentare care se impun.
Articolul 38
Comunicări
Statele membre și Comisia se informează reciproc cu privire la orice date necesare aplicării prezentului regulament și respectării obligațiilor internaționale privind produsele menționate la articolul 1 alineatul (1).
Articolul 39
Comitetul de gestionare a zahărului
(1) Comisia este asistată de un Comitet de gestionare a zahărului (denumit în continuare „comitet”).
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE se aplică.
Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.
(3) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.
Articolul 40
Normele de punere în aplicare
(1) Normele de punere în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2). Normele menționate anterior includ, în special:
|
(a) |
normele de aplicare a articolelor 3-(6), în special cele privind majorările și reducerile aplicate, în cazul diferenței de calitate față de calitatea standard, prețului de referință prevăzut la articolul 3 alineatul (3) și prețului minim prevăzut la articolul 5 alineatul (3); |
|
(b) |
normele de aplicare a articolelor 7-10; |
|
(c) |
normele de aplicare a articolelor 12, 13, 14 și 15 și, în special, condițiile de alocare a restituirilor la producție, valorile restituirilor respective și cantitățile eligibile; |
|
(d) |
normele privind stabilirea și comunicarea sumelor prevăzute la articolele 8, 15 și 16; |
|
(e) |
normele de aplicare a articolelor 26, 27 și 28, care pot include, în special:
|
|
(f) |
normele de aplicare a articolelor 36 și 38; |
|
(g) |
normele de aplicare a dispozițiilor titlului III capitolul 3, care pot include, în special:
|
(2) De asemenea, se pot adopta, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2):
|
(a) |
criteriile pe care întreprinderile producătoare de zahăr trebuie să le aplice la distribuirea, între vânzătorii de sfeclă, a cantităților de sfeclă pentru care ar trebui încheiate contracte de livrare anterior însămânțărilor, prevăzute la articolul 6 alineatul (4); |
|
(b) |
modificările anexelor I și II; |
|
(c) |
o derogare de la datele stabilite la articolul 14 alineatul (2); |
|
(d) |
normele de aplicare a articolelor 16-19, în special:
|
|
(e) |
normele de aplicare a derogării prevăzute la articolul 23 alineatul (1); |
|
(f) |
normele de aplicare a articolelor 29 și 30 și, în special, cele privind respectarea acordurilor internaționale:
|
|
(g) |
măsurile în conformitate cu articolul 37. |
Articolul 41
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 247/2006
Regulamentul (CE) nr. 247/2006 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 16, se adaugă următorul alineat: „(3) Franța poate acorda sectorului zahărului din regiunile ultraperiferice franceze un ajutor de până la 60 milioane EUR pentru anul de comercializare 2005/2006 și până la 90 milioane EUR pentru anii de comercializare 2006/2007 și următorii. Articolele 87, 88 și 89 din tratat nu se aplică la ajutorul prevăzut la prezentul alineat. Franța informează Comisia în termen de treizeci de zile de la sfârșitul fiecărui an de comercializare cu privire la valoarea ajutorului efectiv acordată.”; |
|
2. |
La articolul 23, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Comunitatea finanțează măsurile prevăzute la titlurile II și III din prezentul regulament până la o sumă anuală maximă egală cu:
| |||||||||||||||||||||||||
Articolul 42
Măsuri specifice
Măsurile care sunt în același timp necesare și justificabile pentru a răspunde, în caz de urgență, unor probleme specifice de ordin practic sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2).
Măsurile menționate pot deroga de la dispozițiile prezentului regulament, dar numai în măsura și pentru perioada în care acest lucru este strict necesar.
Articolul 43
Dispoziții financiare
Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 și, de la data de 1 ianuarie 2007, Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, precum și dispozițiile adoptate pentru punerea în aplicarea a respectivului regulament se aplică pentru cheltuielile suportate de statele membre pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul regulament.
CAPITOLUL 2
Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 44
Măsuri tranzitorii
În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (2), se pot adopta măsuri pentru:
|
(a) |
facilitarea tranziției de la situația pieței în cursul anului de comercializare 2005/2006 la anul de comercializare 2006/2007, în special, reducând cantitatea care poate fi produsă în conformitate cu cotele și pentru facilitarea tranziției de la dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 la cele stabilite prin prezentul regulament și |
|
(b) |
asigurarea respectării de către Comunitate a obligațiilor sale internaționale cu privire la zahărul C prevăzut la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 evitând orice dezorganizare a pieței zahărului în Comunitate. |
Articolul 45
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 se abrogă.
Articolul 46
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică din anul de comercializare 2006/2007. Cu toate acestea, articolele 39, 40, 41 și 44 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Titlul II se aplică până la sfârșitul anului de comercializare 2014/2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 februarie 2006.
Pentru Consiliu
Președinte
J. PRÖLL
(1) Avizul adoptat la 19 ianuarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) Avizul adoptat la 26 octombrie 2005 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(3) JO L 178, 30.6.2001, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).
(4) JO L 58, 28.2.2006, p. 42.
(5) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(7) JO L 160, 26.6.1999, p. 103. Regulament abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 (JO L 209, 11.8.2005, p. 1).
(8) JO L 190, 23.7.1975, p. 36.
(9) JO L 169, 30.6.2005, p. 1.
(10) JO L 349, 31.12.1994, p. 53. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2200/2004 (JO L 374, 22.12.2004, p. 1).
(11) JO L 318, 20.12.1993, p. 18. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2580/2000 (JO L 298, 25.11.2000, p. 5).
(12) JO L 58, 28.2.2006, p. 32.
ANEXA I
CALITĂȚI STANDARD
PUNCTUL I
Calitatea standard a sfeclei
Sfecla de calitate standard are următoarele caracteristici:
|
(a) |
calitate bună, originală și comercială; |
|
(b) |
16 % conținut zahăr la recepție. |
PUNCTUL II
Calitatea standard a zahărului alb
|
1. |
Zahărul alb de calitate standard are următoarele caracteristici:
|
|
2. |
Un punct corespunde:
|
|
3. |
Metodele utilizate pentru determinarea elementelor prevăzute la punctul 1 sunt aceleași cu cele utilizate pentru determinarea acestor elemente în cadrul măsurilor de intervenție. |
PUNCTUL III
Calitatea standard a zahărului brut
|
1. |
Zahărul brut de calitate standard este un zahăr cu un randament de zahăr alb de 92 %. |
|
2. |
Randamentul zahărului brut din sfeclă se calculează scăzând din gradul de polarizare a zahărului respectiv:
|
|
3. |
Randamentul zahărului brut din trestie de zahăr se calculează scăzând 100 din dublul gradului de polarizare al zahărului în cauză. |
ANEXA II
CONDIȚII DE ACHIZIȚIONARE A SFECLEI
PUNCTUL I
În sensul prezentei anexe, prin „părți contractante ale unui contract de livrare” se înțelege:
|
(a) |
întreprinderile producătoare de zahăr (denumite în continuare „producători”) și |
|
(b) |
vânzătorii de sfeclă (denumiți în continuare „vânzători”). |
PUNCTUL II
|
1. |
Contractele de livrare sunt încheiate în scris și pentru o cantitate determinată de sfeclă căreia i se aplică o cotă. |
|
2. |
Contractele de livrare precizează dacă se poate furniza o cantitate suplimentară de sfeclă și în ce condiții. |
PUNCTUL III
|
1. |
Contractele de livrare stabilesc prețurile de achiziție pentru cantitățile de sfeclă prevăzute la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță și, după caz, a doua liniuță. În cazul cantităților prevăzute la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță, prețurile nu pot fi mai mici decât prețul minim al sfeclei reglementate de cote, prevăzut la articolul 5 alineatul (1). |
|
2. |
Contractele de livrare prevăd, pentru sfeclă, un conținut de zahăr determinat. Ele conțin un barem de conversie care indică diferitele conținuturi de zahăr și coeficienții folosiți pentru a converti cantitățile de sfeclă furnizate în cantități ce corespund conținutului de zahăr menționat în contractul de livrare. Baremul se stabilește pe baza randamentelor ce corespund diferitelor conținuturi de zahăr. |
|
3. |
În cazul în care un vânzător a încheiat cu un producător un contract de livrare pentru sfecla prevăzută la articolul 6 alineatul (3) prima liniuță, toate livrările vânzătorului în cauză, convertite în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul punct, se consideră livrări în sensul articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, până la cantitatea de sfeclă specificată în contractul de livrare. |
|
4. |
Producătorii care fabrică o cantitate de zahăr mai mică decât cantitatea lor de sfeclă căreia i se aplică o cotă pentru care au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, distribuie între vânzătorii cu care au încheiat, anterior însămânțărilor, contracte de livrare în sensul articolului 6 alineatul (3) prima liniuță, cantitatea de sfeclă care corespunde producției suplimentare până la atingerea cotei lor. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție. |
PUNCTUL IV
|
1. |
Contractele de livrare stabilesc dispoziții privind durata normală a livrărilor de sfeclă și eșalonarea lor în timp. |
|
2. |
Dispozițiile prevăzute la alineatul (1) sunt cele aplicate pe durata anului de comercializare precedent, ținând seama de nivelul producției reale; un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție. |
PUNCTUL V
|
1. |
Contractele de livrare specifică centrele de colectare a sfeclei. |
|
2. |
În cazul în care vânzătorul și producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, centrele de colectare convenite pentru livrările din cadrul respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție. |
|
3. |
În contractele de livrare se prevede că cheltuielile de încărcare și transport de la centrele de colectare sunt responsabilitatea producătorului sub rezerva convențiilor specifice care respectă normele sau uzanțele locale în vigoare până în anul de comercializare precedent. |
|
4. |
Cu toate acestea, în cazul în care, în Danemarca, Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia, Finlanda și Regatul Unit, sfecla este livrată franco fabrica de zahăr, contractele de livrare prevăd o participare a producătorului la cheltuielile de încărcare și transport și le determină procentul sau sumele. |
PUNCTUL VI
|
1. |
Contractele de livrare specifică locurile de recepție a sfeclei. |
|
2. |
În cazul în care vânzătorul și producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, locurile de recepție convenite pentru livrări pe durata respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție. |
PUNCTUL VII
|
1. |
Contractele de livrare prevăd determinarea conținutului de zahăr prin metoda polarimetrică. La recepție, se prelevează un eșantion de sfeclă. |
|
2. |
Un acord sectorial poate prevedea un alt stadiu de prelevare a eșantioanelor. În acest caz, contractul de livrare prevede o corecție pentru compensarea unei posibile micșorări a conținutului de zahăr între momentul recepției și cel al prelevării eșantionului. |
PUNCTUL VIII
Contractele de livrare prevăd determinarea greutății brute, a tarei și a conținutului de zahăr cu ajutorul uneia dintre modalitățile următoare:
|
(a) |
concomitent, de către producător și organizația profesională a producătorilor de sfeclă, în cazul în care se prevede printr-un acord sectorial; |
|
(b) |
de către producător, sub supravegherea organizației profesionale a producătorilor de sfeclă; |
|
(c) |
de către producător, sub supravegherea unui expert desemnat de statul membru în cauză cu condiția ca vânzătorul să suporte cheltuielile. |
PUNCTUL IX
|
1. |
Pentru întreaga cantitate de sfeclă livrată, contractele de livrare prevăd respectarea de către producător a uneia sau mai multora dintre obligațiile următoare:
În cazul în care unele părți din întreaga cantitate de sfeclă livrată trebuie tratate diferit, contractul de livrare impune mai multe obligații prevăzute la primul paragraf. |
|
2. |
Un acord sectorial poate prevedea livrarea pulpei la un stadiu diferit de cel menționat la alineatul (1) literele (a), (b) și (c). |
PUNCTUL X
|
1. |
Contractele de livrare stabilesc termene de achitare a unor posibile avansuri și a prețului de achiziție a sfeclei. |
|
2. |
Termenele prevăzute la alineatul (1) sunt cele valabile pe durata anului de comercializare precedent. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziție. |
PUNCTUL XI
În cazul în care contractele de livrare prevăd normele privind materia care face obiectul prezentei anexe sau conțin dispoziții care reglementează alte materii, dispozițiile și efectele în cauză nu pot fi contrare prezentei anexe.
PUNCTUL XII
|
1. |
Acordurile sectoriale menționate la articolul 2 punctul 11 litera (b) prevăd o clauză de arbitraj. |
|
2. |
În cazul în care acordurile sectoriale la nivel comunitar, regional sau local menționează normele privind materiile care fac obiectul prezentului regulament sau conțin dispoziții care reglementează alte materii, dispozițiile și efectele în cauză nu pot fi contrare prezentei anexe. |
|
3. |
Acordurile prevăzute la alineatul (2) se referă, în special, la:
|
PUNCTUL XIII
În cazul în care nu există acorduri sectoriale, care să menționeze distribuirea între vânzători a cantităților de sfeclă pe care producătorul se oferă să le achiziționeze, anterior însămânțărilor, pentru fabricarea zahărului în limitele cotei, statul membru în cauză poate prevedea normele de distribuire el însuși.
Normele respective pot, de asemenea, acorda vânzătorilor tradiționali de sfeclă către cooperative drepturi de livrare diferite de cele de care ar beneficia în cazul apartenenței la cooperativele menționate anterior.
ANEXA III
COTE NAȚIONALE ȘI REGIONALE
|
(tone) | |||
|
State membre sau regiuni |
Zahăr |
Izoglucoză |
Sirop de inulină |
|
(1) |
(2) |
(3) |
(4) |
|
Belgia |
819 812 |
71 592 |
215 247 |
|
Republica Cehă |
454 862 |
— |
— |
|
Danemarca |
420 746 |
— |
— |
|
Germania |
3 416 896 |
35 389 |
— |
|
Grecia |
317 502 |
12 893 |
— |
|
Spania |
996 961 |
82 579 |
— |
|
Franța (metropolitană) |
3 288 747 |
19 846 |
24 521 |
|
Departamentele franceze de peste mări |
480 245 |
— |
— |
|
Irlanda |
199 260 |
— |
— |
|
Italia |
1 557 443 |
20 302 |
— |
|
Letonia |
66 505 |
— |
— |
|
Lituania |
103 010 |
— |
— |
|
Ungaria |
401 684 |
137 627 |
— |
|
Țările de Jos |
864 560 |
9 099 |
80 950 |
|
Austria |
387 326 |
— |
— |
|
Polonia |
1 671 926 |
26 781 |
— |
|
Portugalia (continentală) |
69 718 |
9 917 |
— |
|
Regiunea Autonomă a Azorelor |
9 953 |
— |
— |
|
Slovacia |
207 432 |
42 547 |
— |
|
Slovenia |
52 973 |
— |
— |
|
Finlanda |
146 087 |
11 872 |
— |
|
Suedia |
368 262 |
— |
— |
|
Regatul Unit |
1 138 627 |
27 237 |
— |
|
Total |
17 440 537 |
507 680 |
320 718 |
ANEXA IV
PUNCTUL I
COTE ADIȚIONALE PENTRU ZAHĂR
|
(tone) | |
|
State membre |
Cota adițională |
|
Belgia |
62 489 |
|
Republica Cehă |
20 070 |
|
Danemarca |
31 720 |
|
Germania |
238 560 |
|
Grecia |
10 000 |
|
Spania |
10 000 |
|
Franța (metropolitană) |
351 695 |
|
Irlanda |
10 000 |
|
Italia |
10 000 |
|
Letonia |
10 000 |
|
Lituania |
8 985 |
|
Ungaria |
10 000 |
|
Țările de Jos |
66 875 |
|
Austria |
18 486 |
|
Polonia |
100 551 |
|
Portugalia (continentală) |
10 000 |
|
Slovacia |
10 000 |
|
Slovenia |
10 000 |
|
Finlanda |
10 000 |
|
Suedia |
17 722 |
|
Regatul Unit |
82 847 |
|
Total |
1 100 000 |
PUNCTUL II
COTE SUPLIMENTARE PENTRU IZOGLUCOZĂ
|
(tone) | |
|
State membre |
Cota suplimentară |
|
Italia |
60 000 |
|
Lituania |
8 000 |
|
Suedia |
35 000 |
ANEXA V
MODALITĂȚI PRIVIND TRANSFERURILE DE COTE DE ZAHĂR ȘI DE IZOGLUCOZĂ
PUNCTUL I
În sensul prezentei anexe, se înțelege prin:
|
(a) |
„fuziune de întreprinderi”, reuniunea a două sau mai multe întreprinderi într-o singură întreprindere; |
|
(b) |
„transferul unei întreprinderi”, transferul sau absorbția patrimoniului unei întreprinderi beneficiare de cote la profitul uneia sau mai multor întreprinderi; |
|
(c) |
„transferul unei fabrici”, transferul de proprietate a unei unități tehnice cuprinzând toată instalația necesară fabricării produsului în cauză uneia sau mai multor întreprinderi, antrenând absorbția parțială sau totală a producției întreprinderii care transferă proprietatea; |
|
(d) |
„închirierea unei fabrici”, contractul de închiriere a unei unități tehnice cuprinzând toată instalația necesară fabricării zahărului în vederea exploatării sale, încheiat pe o durată de cel puțin trei ani de comercializare consecutivi și pe care părțile se obligă să nu îl rezilieze înainte de termenul celui de-al treilea an de comercializare, cu o întreprindere amplasată în statul membru unde se află fabrica respectivă, în cazul în care, după intrarea în vigoare a închirierii, întreprinderea care ia în chirie fabrica în cauză poate fi considerată, pentru întreaga producție, o singură întreprindere producătoare de zahăr. |
PUNCTUL II
|
1. |
În cazul fuziunii sau al transferului întreprinderilor producătoare de zahăr sau în cazul transferului fabricilor producătoare de zahăr, cotele se modifică, fără a aduce atingere alineatului (2), după cum urmează:
|
|
2. |
În cazul în care o parte dintre producătorii de sfeclă sau de trestie de zahăr afectați direct de una dintre operațiunile prevăzute la alineatul (1) își manifestă în mod expres voința de a livra sfecla sau trestia unei întreprinderi producătoare de zahăr care nu ia parte la astfel de operațiuni, statul membru poate efectua atribuirea în funcție de volumul de producție absorbit de întreprinderea la care intenționează să livreze sfecla sau trestia. |
|
3. |
În cazul încetării activităților în condiții diferite de cele prevăzute la alineatul (1):
statul membru poate atribui partea cotelor afectate de încetarea activității respective uneia sau mai multor întreprinderi producătoare de zahăr. În cazul prevăzut la primul paragraf litera (b), statul membru poate, de asemenea, în cazul în care o parte dintre producătorii implicați își manifestă în mod expres voința de a livra sfecla sau trestia de zahăr unei anumite întreprinderi producătoare de zahăr, să atribuie partea cotelor ce corespunde sfeclei sau trestiei de zahăr în cauză întreprinderii căreia intenționează să îi livreze produsele. |
|
4. |
În cazul în care se recurge la derogarea menționată la articolul 6 alineatul (6), statul membru respectiv poate solicita producătorilor de sfeclă și întreprinderilor producătoare de zahăr afectate de derogarea menționată anterior să prevadă în acordurile lor sectoriale clauze specifice în vederea aplicării de către statul membru în cauză a dispozițiilor alineatelor (2) și (3) de la prezentul punct. |
|
5. |
În cazul închirierii unei fabrici care aparține unei întreprinderi producătoare de zahăr, statul membru poate reduce cota întreprinderii care oferă această fabrică pentru închiriere și poate atribui partea de cotă micșorată întreprinderii care închiriază fabrica pentru a produce zahăr. În cazul în care închirierea se întrerupe în timpul celor trei ani de comercializare, perioadă prevăzută la punctul (I) litera (d), statul membru anulează retroactiv adaptarea cotelor efectuată în temeiul primului alineat de la prezentul punct, de la data la care închirierea a intrat în vigoare. Cu toate acestea, în cazul în care închirierea ia sfârșit din motiv de forță majoră, statul membru nu are obligația să anuleze adaptarea. |
|
6. |
În cazul în care o întreprindere producătoare de zahăr nu mai este în măsură să garanteze respectarea obligațiilor care decurg din regulamentul comunitar privind producătorii de sfeclă sau de trestie de zahăr în cauză, iar această situație s-a constatat de autoritățile competente ale statului membru respectiv, acesta din urmă poate atribui, pentru unul sau mai mulți ani de comercializare, partea de cote aferentă uneia sau mai multor întreprinderi producătoare de zahăr în mod proporțional cu volumul de producție absorbit. |
|
7. |
În cazul în care un stat membru atribuie unei întreprinderi producătoare de zahăr garanții de preț și de comercializare pentru prelucrarea sfeclei de zahăr în alcool etilic, statul respectiv poate atribui, în acord cu întreprinderea respectivă și producătorii de sfeclă în cauză, pentru unul sau mai mulți ani de comercializare, total sau parțial, cote de producție de zahăr uneia sau mai multor întreprinderi. |
PUNCTUL III
În cazul fuziunii sau transferului de întreprinderi producătoare de izoglucoză sau în cazul transferului unei fabrici producătoare de izoglucoză, statul membru poate efectua atribuirea de cote în cauză pentru producția de izoglucoză uneia sau mai multor altor întreprinderi care dispun sau nu de o cotă de producție.
PUNCTUL IV
Măsurile luate în temeiul punctelor II și III pot produce efecte numai în situația îndeplinirii următoarelor condiții:
|
(a) |
interesul fiecăreia dintre părțile implicate se ia în considerare; |
|
(b) |
statul membru în cauză consideră că aceste măsuri sunt de natură să amelioreze structura sectoarelor de producție a sfeclei sau a trestiei și a fabricării zahărului; |
|
(c) |
se referă la întreprinderi stabilite pe teritoriul pentru care cota se stabilește în anexa III. |
PUNCTUL V
În cazul în care fuziunea sau transferul intervine între 1 octombrie și 30 aprilie din anul următor, măsurile prevăzute la punctele II și III produc efecte pentru anul de comercializare în curs.
În cazul în care fuziunea sau transferul intervine între 1 mai și 30 septembrie din același an, măsurile menționate la punctele II și III produc efecte pentru anul de comercializare următor.
PUNCTUL VI
În cazul în care se aplică articolul 10 alineatul (3), statele membre atribuie cotele ajustate până la sfârșitul lunii februarie, în vederea aplicării lor pe durata anului de comercializare următor.
PUNCTUL VII
În cazul în care se aplică punctele II și III, statele membre transmit Comisiei informații privind cotele ajustate la cincisprezece zile de la sfârșitul perioadelor prevăzute la punctul (V).
ANEXA VI
STATE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 12
|
|
Barbados |
|
|
Belize |
|
|
Côte d'Ivoire |
|
|
Republica Congo |
|
|
Fiji |
|
|
Guyana |
|
|
India |
|
|
Jamaica |
|
|
Kenya |
|
|
Madagascar |
|
|
Malawi |
|
|
Mauritius |
|
|
Mozambic |
|
|
Saint Kitts și Nevis-Anguilla |
|
|
Surinam |
|
|
Swaziland |
|
|
Tanzania |
|
|
Trinidad și Tobago |
|
|
Uganda |
|
|
Zambia |
|
|
Zimbabwe |
ANEXA VII
PRODUSE PRELUCRATE
|
Cod NC |
Descrierea mărfurilor | ||
|
ex 0403 |
Zară, lapte covăsit și smântână, iaurt, chefir și alte tipuri de lactate și smântână fermentate sau acidifiate, chiar concentrate sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori, aromatizate sau cu adaos de fructe sau cacao: | ||
|
0403 10 |
| ||
|
0403 10 51-0403 10 99 |
| ||
|
0403 90 |
| ||
|
0403 90 71-0403 90 99 |
| ||
|
ex 0710 |
| ||
|
0710 40 00 |
| ||
|
ex 0711 |
| ||
|
0711 90 |
| ||
|
|
| ||
|
0711 90 30 |
| ||
|
1702 50 00 |
Fructoză chimic pură | ||
|
ex 1704 |
Produse zaharoase fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepția extractelor din lemn dulce de la subpoziția 1704 90 10 | ||
|
1806 |
Ciocolată și alte preparate alimentare cu conținut de cacao | ||
|
ex 1901 |
Extracte de malț: preparate alimentare din făină, crupe, grișuri, amidon, fecule sau extracte de malț fără conținut de cacao sau cu un conținut de cacao mai mic de 40 % calculat pe bază degresată în întregime, nespecificate și necuprinse în altă parte; preparate alimentare de produse încadrate la nr. 0401-0404 fără conținut de cacao sau cu conținut de cacao mai mic de 5 % în greutate calculat pe bază degresată în întregime, nespecificate și necuprinse în altă parte. | ||
|
1901 10 00 |
| ||
|
1901 20 00 |
| ||
|
1901 90 |
| ||
|
|
| ||
|
1901 90 99 |
| ||
|
ex 1902 |
Paste făinoase, chiar fierte sau umplute (cu carne sau alte substanțe) sau preparate în alt mod, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lasagna, gnocchi, ravioli, caneloni, cușcuș, chiar preparat: | ||
|
1902 20 |
| ||
|
|
| ||
|
1902 20 91 |
| ||
|
1902 20 99 |
| ||
|
1902 30 |
| ||
|
1902 40 |
| ||
|
1902 40 90 |
| ||
|
1904 |
Produse pe bază de cereale obținute prin expandare sau prăjire (fulgi de porumb, de exemplu); cereale (altele decât porumbul) boabe sau fulgi sau alte boabe prelucrate (cu excepția făinii, a crupei și a grișului), prefierte sau preparate în alt mod, nespecificate și necuprinse în altă parte | ||
|
ex 1905 |
Produse de brutărie, patiserie sau biscuiți, chiar cu adaos de cacao; ostii, cașete vide pentru medicamente, vafe cu capac, foi uscate din făină, amidon, feculă și produse similare: | ||
|
1905 10 00 |
| ||
|
1905 20 |
| ||
|
1905 31 |
| ||
|
1905 32 |
| ||
|
1905 40 |
| ||
|
1905 90 |
| ||
|
|
| ||
|
1905 90 45 |
| ||
|
1905 90 55 |
| ||
|
1905 90 60 |
| ||
|
1905 90 90 |
| ||
|
ex 2001 |
Legume, fructe și alte părți comestibile ale plantelor, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic | ||
|
2001 90 |
| ||
|
2001 90 30 |
| ||
|
2001 90 40 |
| ||
|
ex 2004 |
Alte legume preparate sau conservate cu alți conservanți decât oțetul sau acidul acetic, congelate, alte produse decât cele de la nr. 2006 | ||
|
2004 10 |
| ||
|
|
| ||
|
2004 10 91 |
| ||
|
2004 90 |
| ||
|
2004 90 10 |
| ||
|
ex 2005 |
Alte legume preparate sau conservate cu alți conservanți decât oțetul sau acidul acetic, necongelate, alte produse decât cele de la nr. 2006: | ||
|
2005 20 |
| ||
|
2005 20 10 |
| ||
|
2005 80 00 |
| ||
|
ex 2101 |
Extracte, esențe și concentrate de cafea, ceai sau maté și preparate pe baza acestor produse sau pe bază de cafea, ceai sau maté; cicoare prăjită și alți înlocuitori prăjiți ai cafelei și extractele, esențele și concentratele acestora: | ||
|
|
| ||
|
|
| ||
|
2101 12 98 |
| ||
|
|
| ||
|
|
| ||
|
2101 20 98 |
| ||
|
|
| ||
|
|
| ||
|
2101 30 19 |
| ||
|
|
| ||
|
2101 30 99 |
| ||
|
2105 00 |
Înghețată de consum, chiar cu conținut de cacao | ||
|
ex 2106 |
Preparate alimentare, nespecificate și necuprinse în altă parte: | ||
|
2106 90 |
| ||
|
2106 90 10 |
| ||
|
|
| ||
|
2106 90 92 |
| ||
|
2106 90 98 |
| ||
|
2202 |
Ape, incluzând ape minerale și ape gazoase, cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori sau aromatizanți și alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009 | ||
|
2205 |
Vermuturi și alte vinuri din struguri proaspeți preparate pe bază de plante sau de substanțe aromatice | ||
|
ex 2008 |
Alcool etilic nedenaturat cu un conținut de alcool de mai puțin de 80 % vol; rachiuri, lichioruri și alte băuturi spirtoase: | ||
|
2208 20 |
| ||
|
2208 50 91-2208 50 99 |
Rachiu de ienupăr | ||
|
2208 70 |
Lichioruri | ||
|
2208 90 41-2208 90 78 |
| ||
|
2905 43 00 |
Manită | ||
|
2905 44 |
D-Glucitol (sorbitol) | ||
|
ex 3302 |
Amestecuri de substanțe odoriferante și amestecuri (inclusiv soluții alcoolice) pe bază de una sau mai multe dintre aceste substanțe, de tipul celor utilizate ca materie de bază pentru industrie; alte preparate pe bază de substanțe odoriferante, de tipul celor utilizate pentru fabricarea băuturilor: | ||
|
3302 10 |
| ||
|
|
| ||
|
|
| ||
|
|
| ||
|
3302 10 29 |
altele | ||
|
ex capitolul 38 |
Produse diverse din industria chimică: | ||
|
3824 60 |
Sorbitol, altul decât cel de la nr. 2905 44 |
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
108 |
32006R0319
|
L 058/32 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 319/2006 AL CONSILIULUI
din 20 februarie 2006
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității europene, în special articolul 37 alineatul (2) paragraful al treilea,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (3) prevede o reformă importantă a organizării comune a piețelor din sectorul zahărului. Măsurile introduse de regulamentul în cauză includ o reducere semnificativă, în trei etape, a prețului de sprijin instituțional al zahărului comunitar. |
|
(2) |
Ca urmare a reducerii susținerii pieței zahărului, trebuie mărit sprijinul pe venit acordat agricultorilor. Nivelul global al plății ar trebui să evolueze în paralel cu reducerea progresivă a măsurilor de susținere a pieței. |
|
(3) |
Decuplarea sprijinului direct acordat producătorilor și introducerea unei scheme de plăți unice constituie elementele cheie ale procesului de reformă a politicii agricole comune, care urmărește trecerea de la o politică de susținere a prețurilor și a producției la o politică de sprijin pe venit acordat agricultorilor. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (4) a introdus aceste elemente pentru diverse produse agricole. |
|
(4) |
Pentru a îndeplini obiectivele care definesc reforma politicii agricole comune, sprijinul acordat pentru sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare utilizat pentru producția de zahăr sau de sirop de inulină trebuie decuplat și integrat într-o schemă de plăți unice. |
|
(5) |
În consecință, trebuie adaptate normele cu privire la schemele de sprijin direct stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. |
|
(6) |
Pentru a amortiza impactul procesului de restructurare în statele membre care au acordat ajutorul de restructurare prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană (5) pentru cel puțin 50 % din cota stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 318/2006, trebuie acordat un ajutor producătorilor de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr pentru o perioadă maximă de cinci ani consecutivi. |
|
(7) |
Nivelul sprijinului pe venit individual trebuie calculat pe baza sprijinului de care a beneficiat agricultorul în contextul organizării comune a pieței zahărului în decursul unuia sau mai multor ani de comercializare care urmează să fie stabiliți de statele membre. |
|
(8) |
Pentru a asigura aplicarea corectă a regimului de sprijin și din motive de control bugetar, sprijinul global pe venit ar trebui menținut în limitele pachetelor financiare naționale, calculate pe baza unui an de referință istoric și ținând seama, în decursul primilor patru ani, de sumele suplimentare rezultate din prețurile derivate. |
|
(9) |
Plantatorii de sfeclă de zahăr și de cicoare din noile state membre au beneficiat, de la aderare, de o susținere a prețurilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 19 iunie 2001 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (6). În consecință, plata pentru zahăr și pentru componentele zahăr și cicoare din schema de plăți unice nu ar trebui să facă obiectul aplicării majorărilor stabilite în calendarul prevăzut la articolul 143a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Din aceleași motive, statele membre care aplică schema de plăți unice pe suprafață ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a acorda sprijinul rezultat din reforma în sectorul zahărului sub forma unei plăți directe și distincte în afara regimului în cauză. |
|
(10) |
În vederea asigurării unei aplicări corecte a schemei de plăți unice în noile state membre, trebuie să se țină seama de problemele specifice generate de trecerea de la schema de plăți unice pe suprafață la schema de plăți unice. |
|
(11) |
Statele membre care au optat sau care vor opta să aplice schema de plăți unice de la 1 ianuarie 2007 ar trebui să fie autorizate să acorde producătorilor de sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, utilizate pentru producția de zahăr și sirop de inulină în 2006, un sprijin pe venit sub forma unei plăți acordate în funcție de numărul de hectare destinate culturii de sfeclă de zahăr, trestie de zahăr sau de cicoare destinate livrării. În ceea ce privește calculul componentei „sfeclă de zahăr și cicoare” în cadrul schemei de plăți unice, statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a stabili anii de comercializare care urmează să fie luați în considerare pe o bază reprezentativă. |
|
(12) |
Pentru a rezolva, după caz, problemele legate de trecerea de la regimul în vigoare la schema de plăți unice, Comisiei trebuie să i se acorde competența de a adopta normele tranzitorii necesare, prin modificarea actualului articolul 155 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. |
|
(13) |
Pentru ca anumite plăți recent introduse să poată fi acordate sub formă de plăți directe, trebuie modificată în consecință anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. |
|
(14) |
Pentru a se ține seama de valoarea sprijinului pe venit prevăzut în ceea ce privește plata pentru zahăr, trebuie adaptate plafoanele naționale prevăzute de anexele II, VIII și VIIIa la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. |
|
(15) |
Au fost întâmpinate dificultăți la punerea în aplicare a ajutorului pentru culturile energetice. Prin urmare, articolul 90 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 trebuie modificat în consecință. |
|
(16) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 trebuie modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 33 alineatul (1) litera (a) se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
La articolul 37 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf: „Pentru sfecla de zahăr, trestia de zahăr și cicoarea utilizate pentru producția de zahăr sau a siropului de inulină, suma de referință se calculează și se adaptează în conformitate cu punctul K din anexa VII.” |
|
3. |
Articolul 40 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) În cazul în care întreaga perioadă de referință a fost afectată de un caz de forță majoră sau de circumstanțe excepționale, statul membru calculează suma de referință pe baza perioadei 1997-1999 sau, în cazul sfeclei de zahăr, al trestiei de zahăr și cicoarei, pe baza celui mai recent an de comercializare care precedă perioada reprezentativă aleasă în conformitate cu punctul K din anexa VII. În acest caz, alineatul (1) se aplică mutatis mutandis.” |
|
4. |
Articolul 41 se modifică după cum urmează:
|
|
5. |
Articolul 43 alineatul (2) litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
6. |
La articolul 63 alineatul (3) se adaugă următorul paragraf: „Cu toate acestea, în ceea ce privește includerea în schema de plăți unice a plăților cu privire la sfecla de zahăr, trestia de zahăr și cicoarea, statele membre pot decide, până la 30 aprilie 2006, să aplice derogarea prevăzută la primul paragraf.” |
|
7. |
La articolul 71a se adaugă următorul alineat: „(3) Orice nou stat membru care a aplicat schema de plăți unice pe suprafață poate dispune ca, în afara condițiilor de eligibilitate stabilite la articolul 44 alineatul (2), prin «hectar eligibil» să se înțeleagă orice suprafață agricolă din cadrul exploatației, conservată în bune condiții agronomice la data de 30 iunie 2003, exploatată sau nu la acea dată. Orice nou stat membru care a aplicat schema de plăți unice pe suprafață poate, de asemenea, să dispună ca suprafața minimă eligibilă pe exploatație, pentru care se stabilește dreptul la plată și se acordă plăți, să fie suprafața minimă eligibilă pe exploatație stabilită în conformitate cu articolul 143b alineatul (5) paragraful al doilea.” |
|
8. |
Articolul 71c se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 71c Plafon Plafoanele naționale ale noilor state membre sunt cele enumerate în anexa VIIIa. Cu excepția componentei furaje uscate, zahăr și cicoare, plafoanele se calculează ținând seama de majorările definite în calendarul prevăzut la articolul143a și, în consecință, nu trebuie reduse. Articolul 41 alineatul (1a) se aplică mutatis mutandis.” |
|
9. |
La articolul 71d alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fiecare nou stat membru aplică plafonului său național un procent de reducere lineară în vederea constituirii unei rezerve naționale. Reducerea în cauză nu este mai mare de 3 %, fără a aduce atingere aplicării articolului 71b alineatul (3). Cu toate acestea, reducerea în cauză poate depăși 3 % cu condiția ca o reducere mai mare să fie necesară pentru punerea în aplicare a alineatului (3) din prezentul articol.” |
|
10. |
Articolul 71d alineatul (6) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „(6) Cu excepția cazului de transfer prin moștenire sau de moștenire anticipată și de aplicare a alineatului (3) și prin derogare de la articolul 46, drepturile stabilite prin recurgerea la rezerva națională nu se transferă pe o perioadă de cinci ani de la data atribuirii acestora.” |
|
11. |
La articolul 71d se adaugă următorul alineat: „(7) Noile state membre pot utiliza rezerva națională pentru a stabili, după criterii obiective și astfel încât să se asigure tratamentul egal între agricultori și să se evite distorsiunile de piață și concurență, sumele de referință pentru agricultori în zonele care fac obiectul unor programe de restructurare și/sau de dezvoltare cu privire la o formă sau alta de intervenție publică pentru a se evita ca terenurile agricole să fie abandonate și/sau pentru a compensa dezavantajele specifice de care suferă agricultorii din zonele în cauză.” |
|
12. |
La articolul 71e alineatul (2) se adaugă următorul paragraf: „Cu toate acestea, noile state membre care au aplicat schema de plăți unice pe suprafață pot fi considerate o singură regiune.” |
|
13. |
La titlul III capitolul VI se adaugă următorul articol: „Articolul 71m Agricultori care nu dețin nici un hectar eligibil pentru ajutor Prin derogare de la articolul 36 și de la articolul 44 alineatul (2), un agricultor căruia i s-au acordat plățile prevăzute la articolul 47 sau care își desfășura activitatea într-un sector prevăzut la articolul 47 și căruia i-au fost acordate drepturi la plată în conformitate cu articolul 71d pentru care nu deține hectare eligibile pentru ajutor în sensul articolului 44 alineatul (2) în decursul primului an de aplicare a schemei de plăți unice este scutit de statul membru în cauză de la obligația de a furniza un număr de hectare eligibile pentru ajutor echivalent cu numărul drepturilor, cu condiția ca agricultorul să mențină cel puțin 50 % din activitatea agricolă desfășurată înainte de trecerea la schema de plăți unice și exprimată în unități «vită mare» (UVM). În caz de transfer de drepturi la plată, beneficiarul poate recurge la prezenta derogare numai în cazul în care toate drepturile la plată care fac obiectul derogării sunt transferate.” |
|
14. |
La articolul 90, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Ajutorul nu se acordă decât pentru suprafețele a căror producție este acoperită printr-un contract între agricultor și întreprinderea de procesare sau printr-un contract între agricultor și agentul care colectează produsele, cu excepția cazului în care transformarea este realizată de agricultor în exploatația sa.” |
|
15. |
La titlul IV se inserează următoarele capitole: „CAPITOLUL 10e PLATA PENTRU ZAHĂR Articolul 110p Plata cu caracter tranzitoriu pentru zahăr (1) În cazul aplicării articolului 71, agricultorii pot beneficia de o plată cu caracter tranzitoriu pentru zahăr, în ceea ce privește anul 2006. Plata se acordă în limitele sumelor stabilite la punctul K din anexa VII. (2) Fără a aduce atingere articolului 71 alineatul (2), valoarea plății cu caracter tranzitoriu pentru zahăr acordată agricultorilor este stabilită de statele membre pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, precum:
și pentru o perioadă reprezentativă, care ar putea fi diferită pentru fiecare produs, din unul sau mai mulți ani de comercializare 2004/2005, 2005/2006 și 2006/2007, care urmează să fie stabiliți de statele membre înainte de 30 aprilie 2006. Cu toate acestea, în cazul în care perioada reprezentativă include anul de comercializare 2006/2007, acest an se înlocuiește cu anul de comercializare 2005/2006 pentru agricultorii afectați de o renunțare la cotă în timpul anului de comercializare 2006/2007, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană (7) În cazul în care este ales anul de comercializare 2006/2007, trimiterile la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 din primul alineat se înlocuiesc cu trimiterile la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (8) (3) Articolele 143a și 143c nu se aplică plăților cu caracter tranzitoriu pentru zahăr. CAPITOLUL 10f AJUTOR COMUNITAR ACORDAT PRODUCĂTORILOR DE SFECLĂ DE ZAHĂR ȘI DE TRESTIE DE ZAHĂR Articolul 110q Sferă de aplicare (1) În statele membre care au acordat un ajutor pentru restructurarea prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 pentru cel puțin 50 % din cota pentru zahăr, stabilită de anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006, se acordă un ajutor comunitar producătorilor de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr. (2) Ajutorul se acordă pentru o perioadă maximă de cinci ani consecutivi începând cu anul de comercializare în decursul căruia s-a atins plafonul de 50 % prevăzut la alineatul (1), dar cel târziu pentru anul de comercializare 2013/2014. Articolul 110r Condiții de eligibilitate Ajutorul se acordă pentru cantitatea de zahăr în cadrul cotei obținute din sfeclă de zahăr sau din trestie de zahăr livrată în cadrul contractelor încheiate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006. Articolul 110s Valoarea ajutorului Ajutorul se exprimă în tone de zahăr alb de calitate standard. Ajutorul se ridică la jumătate din valoarea obținută prin împărțirea valorii plafonului prevăzut de anexa VII punctul K punctul 2 pentru statul membru în cauză pentru anul corespunzător la totalitatea cotelor de zahăr și sirop de inulină stabilite de anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006. |
|
16. |
La articolul 143b alineatul (3), ultima liniuță se înlocuiește cu următorul text:
|
|
17. |
Următorul articol se inserează după articolul 143b: „Articolul 143ba Plată separată pentru zahăr (1) Prin derogare de la articolul 143b, noile state membre care aplică schema de plăți unice pe suprafață pot decide, până la 30 aprilie 2006, să acorde pentru anii 2006, 2007 și 2008 o plată separată pentru zahăr agricultorilor eligibili în cadrul schemei de plăți unice pe suprafață. Plata în cauză se acordă pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, precum:
și pentru o perioadă reprezentativă, care ar putea fi diferită pentru fiecare produs, din unul sau mai mulți ani de comercializare 2004/2005, 2005/2006 și 2006/2007, care urmează să fie stabiliți de statele membre înainte de 30 aprilie 2006. Cu toate acestea, în cazul în care perioada reprezentativă include anul de comercializare 2006/2007, anul în cauză se înlocuiește cu anul de comercializare 2005/2006, pentru agricultorii afectați de o renunțare la cotă în timpul anului de comercializare 2006/2007, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006. În cazul în care este ales anul de comercializare 2006/2007, trimiterile la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 din primul alineat se înlocuiesc cu trimiterile la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006. (2) Plata separată pentru zahăr se acordă în limitele plafoanelor stabilite de anexa VII punctul K. (3) Prin derogare de la alineatul (2), fiecare nou stat membru în cauză poate decide, până la 31 martie 2006, pe baza unor criterii obiective, să pună în aplicare, în cazul plății separate pentru zahăr, un plafon inferior celui prevăzut de anexa VII punctul K. (4) Fondurile puse la dispoziție pentru acordarea plății separate pentru zahăr în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol nu sunt incluse în pachetul financiar anual prevăzut la articolul 143b alineatul (3). În cazul aplicării dispozițiilor alineatului (3) din prezentul articol, diferența dintre plafonul menționat la punctul K din anexa VII și cel aplicat efectiv este inclus în pachetul financiar anual prevăzut la articolul 143b alineatul (3). (5) Articolele 143a și 143c nu se aplică plăților separate pentru zahăr.” |
|
18. |
La articolul 145, următoarea literă se inserează după litera (da):
|
|
19. |
Articolul 155 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 155 Alte reguli tranzitorii Conform procedurii prevăzute la articolul 144 alineatul (2) din prezentul regulament, se pot adopta alte măsuri necesare pentru facilitarea trecerii de la dispozițiile prevăzute de regulamentele menționate la articolele 152 și 153 și de Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 la cele stabilite de prezentul regulament, în special cele privind aplicarea articolelor 4 și 5 și a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1259/1999 și aplicarea articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1251/1999, precum și trecerea de la dispozițiile privind planurile de ameliorare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1035/72 la cele prevăzute la articolele 83-87 din prezentul regulament. Regulamentele și articolele prevăzute la articolele 152 și 153 continuă să se aplice în scopul stabilirii sumelor de referință prevăzute de anexa VII.” |
|
20. |
Anexele se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 februarie 2006.
Pentru Consiliu
Președintele
J. PRÖLL
(1) Aviz emis la 19 ianuarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) Aviz emis la 26 octombrie 2005 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(4) JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2183/2005 al Comisiei (JO L 347, 30.12.2005, p. 56).
(5) JO L 58, 28.2.2006, p. 42.
(6) JO L 178, 30.6.2001, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).
(7) JO L 58, 28.2.2006, p. 42.
(8) JO L 58, 28.2.2006, p. 1.”
ANEXĂ
Anexele la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La anexa I, după rândul privind hameiul, se inserează următoarele rânduri:
|
|
2. |
Anexa II se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA II Plafoanele naționale prevăzute la articolul 12 alineatul (2)
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3. |
La anexa VI se adaugă următorul rând:
|
|
4. |
La anexa VII se adaugă următorul text:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5. |
Anexa VIII se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA VIII Plafoanele naționale prevăzute la articolul 41
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6. |
Anexa VIII a se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA VIIIa Plafoanele naționale prevăzute la articolul 71c
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(1) JO L 252, 25.9.1999, p. 1. Regulament abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 1260/2001.”
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
118 |
32006R0320
|
L 058/42 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 320/2006 AL CONSILIULUI
din 20 februarie 2006
de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 36 și articolul 37 alineatul (2) al treilea paragraf,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
întrucât:
|
(1) |
Având în vedere evoluțiile la nivel comunitar și pe plan internațional, industria comunitară a zahărului se confruntă cu probleme structurale care riscă să compromită semnificativ competitivitatea și chiar viabilitatea acestui sector, în ansamblul său. Instrumentele de gestionare a pieței prevăzute prin organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului nu permit soluționarea eficace a acestor probleme. Pentru a alinia regimul comunitar de producție și comercializare a zahărului la cerințele internaționale și pentru a-i garanta competitivitatea pe viitor, este necesar să se inițieze un proces amplu de restructurare a sectorului în vederea unei reduceri semnificative a capacității de producție nerentabilă în Comunitate. În acest scop, pentru a garanta realizarea unei noi organizări comune a piețelor zahărului cu o funcționare armonioasă, ar trebui mai întâi instituit un regim temporar, distinct și autonom, de restructurare a industriei zahărului în Comunitate. În cadrul acestui regim, cotele ar trebui să fie reduse astfel încât să se țină seama de interesele legitime ale industriei zahărului, ale producătorilor de sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare și ale consumatorilor din Comunitate. |
|
(2) |
Ar trebui instituit un fond temporar de restructurare pentru a finanța măsurile de restructurare a industriei zahărului în Comunitate. Din motive de bună gestiune financiară, acest fond ar trebui să fie inclus în FEOGA, secțiunea Garantare, și, prin urmare, să facă obiectul procedurilor și mecanismelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (3) și, începând de la 1 ianuarie 2007, să fie inclus în Fondul European Agricol de Garantare instituit de Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (4). |
|
(3) |
Dat fiind faptul că regiunile ultraperiferice fac în prezent obiectul unor programe de dezvoltare care vizează consolidarea competitivității lor în sectorul producției de zahăr brut și de zahăr din trestie și produc, de asemenea, zahăr brut din trestie, în concurență cu țările terțe, iar acestea nu fac obiectul cuantumului temporar pentru restructurare, ar trebui ca întreprinderile din regiunile ultraperiferice să nu intre în sfera de aplicare a prezentului regulament. |
|
(4) |
Măsurile de restructurare prevăzute de prezentul regulament ar trebui finanțate prin perceperea unor cuantumuri temporare de la producătorii de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină care vor beneficia, în final, de procesul de restructurare. Dat fiind faptul că aceste cuantumuri nu se încadrează în taxele cunoscute în mod tradițional în cadrul organizării comune a piețelor în sectorul zahărului, veniturile provenite din colectarea lor ar trebui considerate ca „venituri alocate” în sensul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5). |
|
(5) |
Ar trebui instituit un stimulent economic important sub forma unui ajutor adecvat de restructurare, destinat întreprinderilor care au cea mai scăzută productivitate, astfel încât acestea să își abandoneze producția care face obiectul cotei. În acest sens, ar trebui instituit un ajutor de restructurare care să conducă la abandonarea producției de zahăr supusă cotei și la renunțarea la cotele în cauză și care să permită, în același timp, să se țină seama de angajamentele sociale și de mediu asociate abandonării producției. Ajutorul ar trebui să fie disponibil pe parcursul a patru ani de comercializare, astfel încât să se obțină o reducere a producției suficientă pentru a se ajunge la o situație de echilibru a pieței în Comunitate. |
|
(6) |
Pentru a susține producătorii de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr și de cicoare constrânși să își abandoneze producția ca urmare a închiderii uzinelor pe care le aprovizionau anterior, ar trebui ca, pentru a compensa pierderile cauzate de aceste închideri și, în special, scăderea valorii investițiilor în utilaje specializate, să se pună la dispoziția acestor producători și a întreprinderilor de utilaje subcontractante care au lucrat pentru producătorii în cauză o parte din ajutorul de restructurare. |
|
(7) |
Deoarece plățile cuantumului pentru restructurare în fondul temporar de restructurare se efectuează de-a lungul unei perioade de timp, este necesar ca plata ajutorului de restructurare să fie eșalonată în timp. |
|
(8) |
Decizia de acordare a ajutorului de restructurare ar trebui luată de către statul membru în cauză. Întreprinderile care sunt dispuse să renunțe la cotele lor ar trebui să prezinte o cerere statului membru respectiv, furnizând toate informațiile utile pentru ca statul respectiv să poate lua o decizie în privința ajutorului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să impună anumite cerințe sociale și de mediu pentru a ține seama de particularitățile cazului prezentat, în măsura în care respectivele cerințe nu afectează bunul mers al procesului de restructurare. |
|
(9) |
Cererea de acordare a ajutorului de restructurare ar trebui să conțină un plan de restructurare. Acest plan ar trebui să furnizeze statului membru în cauză toate informațiile tehnice, sociale, de mediu și financiare relevante pentru ca respectivul stat să poată lua o decizie privind acordarea ajutorului de restructurare. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a controla în mod corespunzător punerea în aplicare a tuturor elementelor restructurării. |
|
(10) |
În regiunile vizate de procesul de restructurare, s-ar putea dovedi util să se încurajeze căutarea unor soluții de înlocuire a producției de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr și a producției de zahăr. În acest sens, ar trebui ca statele membre să aibă posibilitatea să aloce o parte din creditele generate de fondul de restructurare unor măsuri de diversificare. Aceste măsuri, prevăzute în cadrul unui plan național de restructurare, pot lua forma unor măsuri identice cu anumite măsuri care beneficiază de sprijin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADER) (6) sau cu măsuri conforme cu legislația comunitară privind ajutoarele de stat. |
|
(11) |
Pentru a accelera procesul de restructurare, ar trebui majorat ajutorul pus la dispoziție pentru susținerea diversificării, în cazul în care cotele eliminate depășesc anumite niveluri. |
|
(12) |
Rafinăriile cu activitate permanentă complet ar trebui să aibă posibilitatea să-și adapteze situația în funcție de restructurarea industriei zahărului. Adaptarea ar trebui să fie încurajată printr-un ajutor provenit din fondul de restructurare, cu condiția ca statul membru să aprobe planul de dezvoltare care permite această adaptare. Statele membre în cauză ar trebui să asigure o repartizare echitabilă a ajutorului disponibil între rafinăriile cu activitate permanentă de pe teritoriul lor. |
|
(13) |
Anumite situații specifice din unele state membre ar trebui soluționate prin acordarea unui ajutor provenit din fondul de restructurare, cu condiția ca respectivul ajutor să facă parte din programul național de restructurare. |
|
(14) |
Deoarece urmează a fi finanțat pe o perioadă de trei ani, fondul de restructurare nu dispune, de la început, de toate mijloacele financiare necesare. Prin urmare, ar trebui stabilite norme privind limitarea acordării ajutorului. |
|
(15) |
Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (7). |
|
(16) |
Comisia ar trebui să fie autorizată să adopte măsurile necesare pentru soluționarea în regim de urgență a problemelor practice și specifice. |
|
(17) |
Fondul de restructurare va finanța măsurile care, având în vedere natura mecanismului de restructurare, nu intră în categoriile de cheltuieli prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Prin urmare, regulamentul în cauză ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Fond temporar de restructurare
(1) Prezentul regulament instituie un fond temporar pentru restructurarea industriei zahărului în Comunitatea Europeană (denumit în continuare „fond de restructurare”). Prezentul regulament nu se aplică regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 299 alineatul (2) din tratat.
Fondul de restructurare face parte din Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare. Începând de la 1 ianuarie 2007, fondul în cauză face parte din Fondul European Agricol de Garantare (denumit în continuare „FEAGA”).
(2) Fondul de restructurare finanțează cheltuielile aferente măsurilor prevăzute la articolele 3, 6, 7, 8 și 9 din prezentul regulament.
(3) Cuantumul temporar pentru restructurare prevăzut la articolul 11 reprezintă un venit alocat fondului de restructurare în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.
Orice sumă disponibilă în fondul de restructurare după finanțarea cheltuielilor prevăzute la alineatul (2) se alocă FEAGA.
(4) Prezentul regulament nu se aplică regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 299 alineatul (2) din tratat.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se înțelege prin:
|
1. |
„izoglucoză”, produsul obținut din glucoză sau din polimerii săi, cu un conținut de fructoză de cel puțin 10 % în greutate, în stare uscată; |
|
2. |
„sirop de inulină”, produsul obținut imediat după hidroliza inulinei sau a oligofructozelor, care conține în stare uscată cel puțin 10 % din greutate fructoză sub formă liberă sau sub formă de zaharoză, exprimată în echivalent zahăr/izoglucoză; |
|
3. |
„acord interprofesional”:
|
|
4. |
„an de comercializare”, perioada care începe la data de 1 octombrie și se încheie la data de 30 septembrie a anului următor. În mod excepțional, anul de comercializare 2006-2007 începe la 1 iulie 2006; |
|
5. |
„rafinărie cu activitate permanentă”, o unitate de producție:
|
|
6. |
„cotă”, orice cotă aplicabilă producției de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină alocată unei întreprinderi în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (1), articolul 9 alineatele (1) și (2) și articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (8). |
Articolul 3
Ajutor de restructurare
(1) Orice întreprindere producătoare de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină căreia i-a fost atribuită o cotă înainte de 1 iulie 2006 poate beneficia de un ajutor de restructurare pentru fiecare tonă de cotă eliminată, cu condiția ca, în cursul unuia dintre anii de comercializare următori: 2006-2007, 2007-2008, 2008-2009 și 2009-2010:
|
(a) |
să renunțe la cota pe care a atribuit-o uneia sau mai multora dintre uzinele sale și să dezafecteze integral instalațiile de producție din uzinele în cauză; |
|
(b) |
să renunțe la cota pe care a atribuit-o uneia sau mai multora dintre uzinele sale, să dezafecteze parțial instalațiile de producție din uzinele în cauză și să nu utilizeze celelalte instalații de producție din uzinele în cauză pentru fabricarea de produse care intră sub incidența organizării comune a piețelor în sectorul zahărului; sau |
|
(c) |
să renunțe la o parte din cota pe care a atribuit-o uneia sau mai multora dintre uzinele sale și să nu utilizeze instalațiile de producție din uzinele în cauză pentru rafinarea zahărului brut. Această ultimă condiție nu se aplică:
existente la 1 ianuarie 2006. |
În sensul prezentului articol, se consideră că dezafectarea instalațiilor de producție realizată în cursul anului de comercializare 2005-2006 a avut loc în anul de comercializare 2006-2007.
(2) Ajutorul de restructurare se acordă pentru anul de comercializare pentru care cotele sunt eliminate în conformitate cu alineatul (1) și exclusiv proporțional cu cantitatea de cote eliminate care nu sunt reatribuite.
Nu se poate renunța la cotă decât în urma unor consultări în cadrul acordurilor interprofesionale relevante.
(3) Dezafectarea integrală a instalațiilor de producție presupune:
|
(a) |
oprirea definitivă și totală a producției de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină în instalațiile de producție în cauză; |
|
(b) |
închiderea uzinei sau a uzinelor și dezafectarea instalațiilor de producție în perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (2) litera (d) și |
|
(c) |
reabilitarea ecologică a amplasamentului uzinei și măsuri destinate să faciliteze reîncadrarea forței de muncă în perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (2) litera (f). Statele membre pot impune întreprinderilor menționate la alineatul (1) să își asume angajamente mai stricte decât cerințele minime legale impuse de legislația comunitară. Cu toate acestea, angajamentele nu trebuie să limiteze funcționarea fondului de restructurare ca instrument. |
(4) Dezafectarea parțială a instalațiilor de producție presupune:
|
(a) |
oprirea definitivă și totală a producției de zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină în instalațiile de producție în cauză; |
|
(b) |
dezafectarea instalațiilor de producție care nu vor mai fi folosite pentru noi producții și care au fost destinate fabricării de produse menționate la litera (a) și utilizate în acest scop în perioada menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (e); |
|
(c) |
reabilitarea ecologică a amplasamentului uzinei și măsuri destinate să faciliteze reîncadrarea forței de muncă în perioada menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (f) în măsura în care acestea sunt necesare pentru oprirea fabricării produselor menționate la litera (a). Statele membre pot impune întreprinderilor prevăzute la alineatul (1) să își asume angajamente mai stricte decât cerințele minime legale impuse de legislația comunitară. Cu toate acestea, angajamentele nu trebuie să limiteze funcționarea fondului de restructurare ca instrument. |
(5) Valoarea ajutorului de restructurare pentru fiecare tonă de cotă eliminată este după cum urmează:
|
(a) |
în cazul prevăzut la alineatul (1) litera (a):
|
|
(b) |
în cazul prevăzut la alineatul (1) litera (b):
|
|
(c) |
în cazul prevăzut la alineatul (1) litera (c):
|
(6) O valoare de cel puțin 10 % din ajutorul de restructurare aplicabil, stabilit la alineatul (5), este rezervată:
|
— |
producătorilor de sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare care au livrat aceste produse într-o perioadă anterioară anului de comercializare prevăzut la alineatul (2) pentru producția de zahăr sau de sirop de inulină care face obiectul cotei eliminate în cauză și |
|
— |
întreprinderilor de utilaje subcontractante, particulari sau întreprinderi, care au utilizat utilajele agricole pentru a efectua o muncă în beneficiul producătorilor, pentru fabricarea de produse și în perioada menționată la prima liniuță. |
După consultarea părților interesate, statele membre stabilesc procentajul aplicabil, precum și perioada menționată la primul paragraf, pentru a garanta un echilibru economic sănătos între diferitele elemente ale planului de restructurare menționat la articolul 4 alineatul (3).
Statele membre acordă ajutorul pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii și ținând seama de pierderile rezultate din procesul de restructurare.
Valoarea rezultată din aplicarea primului și celui de-al doilea paragraf se deduce din valoarea aplicabilă prevăzută la alineatul (5).
Articolul 4
Cereri de acordare a ajutorului de restructurare
(1) Cererile de acordare a ajutorului de restructurare se prezintă statului membru în cauză până la data de 31 ianuarie a anului anterior anului de comercializare în cursul căruia cota trebuie eliminată.
Cu toate acestea, cererile privind anul de comercializare 2006-2007 se prezintă până la 31 iulie 2006.
(2) Cererile de acordare a ajutorului de restructurare conțin:
|
(a) |
un plan de restructurare; |
|
(b) |
confirmarea faptului că planul de restructurare a fost întocmit cu consultarea producătorilor de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr și de cicoare; |
|
(c) |
angajamentul de a renunța la cota în cauză în cursul anului de comercializare avut în vedere; |
|
(d) |
în cazul prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (a), angajamentul de dezafectare integrală a instalațiilor de producție într-un termen care urmează a fi stabilit de statul membru în cauză; |
|
(e) |
în cazul prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b), angajamentul de dezafectare parțială a instalațiilor de producție într-un termen care urmează a fi stabilit de statul membru în cauză și de a nu utiliza situl de producție și alte instalații de producție pentru fabricarea de produse care intră sub incidența organizării comune a piețelor în sectorul zahărului; |
|
(f) |
în cazurile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) literele (a) și (b), angajamentul de a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 3 alineatul (3) litera (c) și, respectiv, la articolul 3 alineatul (4) litera (c) într-un termen care urmează a fi stabilit de statul membru în cauză; |
|
(g) |
în cazul prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (c), angajamentul de a nu utiliza instalațiile de producție pentru rafinarea zahărului brut. |
Respectarea angajamentelor prevăzute la literele (c)-(g) se subordonează deciziei de acordare a ajutorului menționată la articolul 5 alineatul (1).
(3) Planul de restructurare menționat la alineatul (2) litera (a) conține, cel puțin, următoarele elemente:
|
(a) |
o prezentare a scopurilor urmărite și a activităților prevăzute, care să facă dovada unui echilibru economic sănătos între diferitele elemente ale planului și a conformității cu obiectivele fondului de restructurare și ale politicii de dezvoltare rurală în regiunea în cauză, astfel cum au fost aprobate de Comisie; |
|
(b) |
ajutorul care urmează a fi acordat producătorilor de sfeclă de zahăr, de trestie de zahăr și de cicoare și, după caz, întreprinderilor de utilaje subcontractante în conformitate cu articolul 3 alineatul (6); |
|
(c) |
o descriere tehnică completă a instalațiilor de producție în cauză; |
|
(d) |
un plan de dezvoltare care să descrie detaliat modalitățile, calendarul și costurile închiderii uzinei sau uzinelor, precum și ale dezafectării totale sau parțiale a instalațiilor de producție; |
|
(e) |
investițiile prevăzute; |
|
(f) |
un plan social care să descrie detaliat măsurile prevăzute în special în ceea ce privește reconversia, reîncadrarea și pensionarea anticipată a forței de muncă în cauză și, după caz, cerințele naționale specifice prevăzute în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (c) și la articolul 3 alineatul (4) litera (c); |
|
(g) |
un plan de protecția mediului care să descrie detaliat măsurile prevăzute în special în ceea ce privește obligațiile de mediu și, după caz, cerințele naționale specifice prevăzute în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (c) și la articolul 3 alineatul (4) litera (c); |
|
(h) |
un plan financiar care să descrie detaliat ansamblul costurilor aferente planului de restructurare. |
Articolul 5
Decizie privind ajutorul de restructurare și controalele aferente
(1) Statele membre decid să acorde ajutorul de restructurare până la sfârșitul lunii februarie a anului anterior anului de comercializare menționat la articolul 3 alineatul (2). Cu toate acestea, decizia privind anul de comercializare 2006-2007 se adoptă până la 30 septembrie 2006.
(2) Ajutorul de restructurare este acordat în cazul în care statul membru, după o verificare minuțioasă, stabilește că:
|
— |
cererea conține elementele prevăzute la articolul 4 alineatul (2); |
|
— |
planul de restructurare conține elementele prevăzute la articolul 4 alineatul (3); |
|
— |
măsurile și activitățile descrise în planul de restructurare sunt conforme cu legislațiile comunitară și națională relevante și |
|
— |
resursele financiare necesare sunt disponibile în cadrul fondului de restructurare, pe baza informațiilor obținute de la Comisie. |
(3) În cazul în care una sau mai multe dintre condițiile enumerate la primele trei liniuțe din alineatul (2) nu sunt îndeplinite, cererea de ajutor de restructurare este retrimisă solicitantului. Solicitantul este informat asupra condițiilor care nu sunt îndeplinite. Solicitantul poate, apoi, fie să-și retragă cererea, fie să o completeze.
(4) Fără a aduce atingere obligațiilor în materie de control prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, statele membre asigură monitorizarea, controlul și verificarea punerii în aplicare a ajutorului de restructurare astfel cum acesta a fost aprobat.
Articolul 6
Ajutor de diversificare
(1) Un ajutor destinat măsurilor de diversificare în regiunile afectate de restructurarea industriei zahărului poate fi acordat în orice stat membru în funcție de cota de zahăr eliminată de întreprinderile stabilite în statul membru în cauză pentru unul dintre anii de comercializare următori: 2006-2007, 2007-2008, 2008-2009 și 2009-2010.
(2) Valoarea totală a ajutorului de care poate dispune un stat membru se stabilește astfel:
|
— |
109,50 EUR pentru fiecare tonă de cotă de zahăr eliminată pentru anul de comercializare 2006-2007; |
|
— |
109,50 EUR pentru fiecare tonă de cotă de zahăr eliminată pentru anul de comercializare 2007-2008; |
|
— |
93,80 EUR pentru fiecare tonă de cotă de zahăr eliminată pentru anul de comercializare 2008-2009; |
|
— |
78 EUR pentru fiecare tonă de cotă de zahăr eliminată pentru anul de comercializare 2009-2010. |
(3) Statele membre care decid să acorde un ajutor de diversificare prevăzut la alineatul (1) sau un ajutor tranzitoriu prevăzut la articolul 9 instituie programe naționale de restructurare, descriind în detaliu măsurile de diversificare care urmează a fi puse în aplicare în regiunile în cauză și informează Comisia cu privire la aceasta.
(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (5), pentru a putea beneficia de ajutorul prevăzut la alineatul (1), măsurile de diversificare trebuie să corespundă uneia sau mai multora dintre măsurile prevăzute în cadrul axelor 1 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
Statele membre stabilesc criterii pentru a distinge măsurile care pot beneficia de un ajutor de diversificare de cele care pot beneficia de un sprijin comunitar în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Ajutorul prevăzut la alineatul (1) nu depășește plafoanele prevăzute pentru contribuția FEADER la articolul 70 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
(5) Măsurile de diversificare care sunt diferite de cele prevăzute în cadrul axelor 1 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 pot beneficia de ajutorul prevăzut la alineatul (1) cu condiția ca respectivele măsuri să corespundă criteriilor stabilite la articolul 87 alineatul (1) din tratat, în special criteriilor privind intensitatea ajutorului și condițiilor de acordare a ajutorului prevăzute în liniile directoare ale Comunității privind ajutoarele de stat în sectorul agricol.
(6) Statele membre nu acordă ajutoare naționale pentru măsurile de diversificare prevăzute de prezentul articol. Cu toate acestea, în cazul în care plafoanele prevăzute la alineatul (4) al treilea paragraf permit acordarea unui ajutor de diversificare de 100 %, statul membru contribuie cu cel puțin 20 % din cheltuiala eligibilă. În acest caz, articolele 87, 88 și 89 din tratat nu se aplică.
Articolul 7
Ajutor suplimentar de diversificare
(1) Valoarea totală a ajutorului de care un stat membru poate dispune în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) se majorează cu:
|
— |
50 % în cazul în care cota națională pentru zahăr stabilită de anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 pentru statul membru în cauză a fost eliminată în proporție de cel puțin 50 %, dar nu mai mult de 75 %; |
|
— |
încă 25 % în cazul în care cota națională pentru zahăr stabilită de anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 pentru statul membru în cauză a fost eliminată în proporție de cel puțin 75 %, dar nu mai mult de 100 %; |
|
— |
încă 25 % în cazul în care cota națională pentru zahăr stabilită de anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006 pentru statul membru în cauză a fost eliminată în totalitate. |
Orice ajutor suplimentar este disponibil pentru anul de comercializare în cursul căruia procentul de cotă națională pentru zahăr eliminată a ajuns la 50, 75 sau 100 %, după caz.
(2) Statul membru în cauză hotărăște dacă ajutorul corespunzător majorării prevăzute la articolul 1 este destinat măsurilor de diversificare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și/sau producătorilor de sfeclă de zahăr sau de trestie de zahăr care renunță la producție în regiunile afectate de restructurare. Ajutorul pentru producători se acordă pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.
Articolul 8
Ajutor tranzitoriu pentru rafinăriile cu activitate permanentă
(1) Pentru a le permite să se adapteze la restructurarea industriei zahărului în Comunitate, rafinăriilor cu activitate permanentă li se acordă un ajutor tranzitoriu.
(2) În acest sens, un cuantum de 150 de milioane de EUR este pus la dispoziție pentru cei patru ani de comercializare: 2006 – 2007, 2007 – 2008, 2008 – 2009 și 2009 – 2010.
Cuantumul stabilit la primul paragraf se repartizează după cum urmează:
|
— |
94,3 milioane de EUR pentru rafinăriile cu activitate permanentă din Regatul Unit; |
|
— |
24,4 milioane de EUR pentru rafinăriile cu activitate permanentă din Portugalia; |
|
— |
5 milioane de EUR pentru rafinăriile cu activitate permanentă din Finlanda; |
|
— |
24,8 milioane de EUR pentru rafinăriile cu activitate permanentă din Franța; |
|
— |
1,5 milioane de EUR pentru rafinăriile cu activitate permanentă din Slovenia. |
(3) Ajutorul se acordă pe baza unui plan de afaceri aprobat de statul membru privind adaptarea situației rafinăriei cu timp complet în cauză la restructurarea industriei zahărului.
Statele membre acordă ajutorul pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.
Articolul 9
Ajutor tranzitoriu pentru unele state membre
În cadrul programului național de restructurare menționat la articolul 6 alineatul (3):
|
(a) |
un ajutor de cel mult 9 milioane EUR se acordă Austriei pentru investiții în centre de colectare a sfeclei de zahăr și în alte infrastructuri logistice, devenite necesare ca urmare a restructurării; |
|
(b) |
un ajutor de cel mult 5 milioane EUR se acordă Suediei în beneficiul direct sau indirect al producătorilor de sfeclă de zahăr din Gotland și Öland care au renunțat la producția de zahăr în cadrul procesului național de restructurare. |
Articolul 10
Limite financiare
(1) Orice ajutor prevăzut la articolele 3, 6, 7, 8 și 9 solicitat pentru anii de comercializare 2006-2007, 2007-2008, 2008-2009 sau 2009-2010 se acordă doar în limita creditelor disponibile în cadrul fondului de restructurare.
(2) În cazul în care, pe baza cererilor prezentate pentru un an de comercializare și considerate admisibile de statul membru în cauză, cuantumul total al ajutoarelor care ar trebui acordate depășește limita pentru anul de comercializare în cauză, ajutoarele se acordă în ordinea cronologică de depunere a cererilor de acordare de ajutor (în conformitate cu principiul „primul sosit, primul servit”).
(3) Ajutoarele prevăzute la articolele 6, 7, 8, și 9 sunt independente de ajutorul prevăzut la articolul 3.
(4) Ajutorul de restructurare prevăzut la articolul 3 se plătește în două tranșe:
|
— |
40 % în luna iunie a anului de comercializare prevăzut la articolul 3 alineatul (2) și |
|
— |
60 % în luna februarie a anului de comercializare următor. |
Cu toate acestea, Comisia poate decide să împartă plata prevăzută la a doua liniuță în două tranșe:
|
— |
o primă tranșă în luna februarie a anului de comercializare următor și |
|
— |
o a doua tranșă la o dată ulterioară, la care resursele financiare necesare au fost vărsate în fondul de restructurare. |
(5) Comisia poate decide să amâne plata ajutoarelor prevăzute la articolele 6, 7, 8 și 9 până când resursele financiare necesare vor fi fost vărsate în fondul de restructurare.
Articolul 11
Cuantum temporar pentru restructurare
(1) Întreprinderile care dețin o cotă plătesc, pentru un an de comercializare și pentru o tonă de cotă, un cuantum temporar pentru restructurare.
Cotele eliminate de o întreprindere la începutul unui an de comercializare în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) nu fac obiectul plății cuantumului temporar pentru restructurare pentru respectivul an de comercializare și nici pentru anii următori de comercializare.
(2) Cuantumul temporar pentru restructurare pentru zahăr și sirop de inulină este stabilit la:
|
— |
126,40 EUR pe tonă de cotă pentru anul de comercializare 2006–2007; |
|
— |
173,8 EUR pe tonă de cotă pentru anul de comercializare 2007–2008; |
|
— |
113,3 EUR pe tonă de cotă pentru anul de comercializare 2008–2009. |
Cuantumul temporar pentru restructurare pe an de comercializare pentru izoglucoză este stabilit la 50 % din cuantumurile prevăzute la primul paragraf.
(3) Statele membre trebuie să plătească Comunității cuantumul temporar pentru restructurare pe care urmează să îl perceapă în teritoriile lor respective.
Cuantumul temporar pentru restructurare se plătește de statele membre în fondul temporar de restructurare în două tranșe, după cum urmează:
|
— |
60 % până la 31 martie a anului de comercializare în cauză și |
|
— |
40 % până la 30 noiembrie a anului de comercializare următor. |
(4) În cazul în care cuantumul temporar pentru restructurare nu este plătit înainte de termenul limită, Comisia, după consultarea Comitetului fondurilor agricole, deduce, din avansurile lunare, o sumă echivalentă cu cuantumul pentru restructurare neplătit, pentru a acoperi cheltuielile efectuate de statul membru în cauză, menționate la articolul 14 alineatul (1) și articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Înainte de a lua această decizie, Comisia dă statului membru posibilitatea să-și prezinte observațiile în termen de două săptămâni. Dispozițiile articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 2040/2000 (9) al Consiliului nu se aplică.
(5) Toate cuantumurile temporare pentru restructurare destinate a fi plătite în conformitate cu alineatul (3) sunt atribuite de statul membru întreprinderilor stabilite pe teritoriul său în funcție de cota atribuită în cursul anului de comercializare respectiv.
Cuantumurile temporare pentru restructurare se plătesc de către întreprinderi în două tranșe, după cum urmează:
|
— |
60 % până la sfârșitul lunii februarie a anului de comercializare respectiv și |
|
— |
40 % până la data de 31 octombrie a anului de comercializare următor. |
Articolul 12
Norme de aplicare
Normele de aplicare a prezentului regulament, în special în ceea ce privește cerințele prevăzute la articolul 3 și măsurile necesare pentru soluționarea dificultăților tranzitorii, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 sau, de la 1 ianuarie 2007, la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
Articolul 13
Măsuri specifice
Măsurile care sunt în același timp necesare și justificate pentru soluționarea de urgență a problemelor practice și specifice se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 sau, de la 1 ianuarie 2007, la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
Măsurile în cauză pot cuprinde derogări de la anumite părți din prezentul regulament, dar exclusiv în măsura și pentru durata strict necesare.
Articolul 14
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1290/2005
Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 3 alineatul (1), se inserează următorul text:
|
|
2. |
La articolul 34:
|
Articolul 15
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 iulie 2006. Cu toate acestea, articolele 12 și 13 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 februarie 2006.
Pentru Consiliu
Președintele
J. PRÖLL
(1) Aviz adoptat la 19 ianuarie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) Aviz adoptat la 26 octombrie 2005 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(3) JO L 160, 26.6.1999, p. 103. Regulament abrogat de Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 (JO L 209, 11.8.2005, p. 1).
(4) JO L 209, 11.8.2005, p. 1.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 277, 21.10.2005, p. 1.
(7) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(9) JO L 244, 29.9.2000, p. 27.
(10) JO L 58, 28.2.2006, p. 58.”
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
127 |
32006R0354
|
L 059/10 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 354/2006 AL COMISIEI
din 28 februarie 2006
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 639/2003 de stabilire a normelor de aplicare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului în ceea ce privește cerințele privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de vită și mânzat (1), în special articolul 33 alineatul (12),
întrucât:
|
(1) |
Într-un schimb de scrisori între Comisia Comunităților Europene și Oficiul Internațional de Epizootii („OIE”) (2), cele două părți au convenit să colaboreze. Ulterior, OIE adoptă, în mai 2005, cu sprijinul Comunității, principiile și liniile directoare specifice pentru bunăstarea animalelor care fac obiectul schimburilor internaționale, în special în ceea ce privește transportul pe cale maritimă, pe cale terestră și pe calea aerului, în conformitate cu titlul 3.7 din Codul sanitar pentru animalele terestre. În scopul aplicării articolului 3.7.2.1 din liniile directoare aplicabile transportului de animale pe cale maritimă, precum și a articolului 3.7.3.1 din liniile directoare aplicabile transportului de animale pe cale terestră care stabilesc responsabilitățile autorităților competente, ar trebui consolidate instrumentele de supraveghere și evaluare a bunăstării animalelor prin îmbunătățirea sistemului de întocmire a rapoartelor privind inspecțiile realizate de statele membre în domeniul condițiilor de bunăstare a animalelor exportate din Comunitate. |
|
(2) |
În vederea facilitării evaluării aprofundate a aplicării Regulamentului (CE) nr. 639/2003 al Comisiei (3), este necesar să se prevadă obligația statelor membre de a furniza informații statistice detaliate privind cazurile de neachitare a restituirilor la export. În acest scop, este necesar ca informațiile să se concentreze la nivelul agențiilor de plată, ceea ce va contribui și la creșterea transparenței. Prin urmare, ar trebui să se prevadă obligația ca autoritatea veterinară responsabilă de la punctul de ieșire să transmită agenției de plată o copie a raportului de inspecție în punctul de ieșire. |
|
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 639/2003 prevede efectuarea controalelor după ce animalele au părăsit teritoriul vamal al Comunității. În plus, regulamentul prevede că controalele menționate anterior nu pot fi efectuate decât de un medic veterinar. Pentru a întări eficiența acestor controale, ar trebui să se prevadă că acestea nu pot fi efectuate decât de un medic veterinar care posedă un titlu oficial de calificare veterinară, în temeiul Directivei 78/1026/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1978 privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri în medicina veterinară, inclusiv măsurile destinate să faciliteze exercitarea efectivă a dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii (4). |
|
(4) |
În caz contrar, fără a aduce atingere competențelor respective ale Comunității și statelor membre, ar trebui să se prevadă obligația statelor membre de a se asigura că societățile specializate pe plan internațional în domeniul controlului și supravegherii verifică dacă medicii veterinari care posedă un titlu oficial de calificare care nu este prevăzut de Directiva 78/1026/CEE cunosc cerințele impuse de Directiva 91/628/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 privind protecția animalelor în timpul transportului și de modificare a directivelor 90/425/CEE și 91/496/CEE (5). |
|
(5) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 639/2003 ar trebui modificat în consecință. |
|
(6) |
Prezentul regulament se aplică după un termen corespunzător pentru punerea în aplicare a modificărilor. |
|
(7) |
Comitetul pentru gestionarea cărnii de vită și mânzat nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 639/2003 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 2 alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Autoritatea veterinară răspunzătoare de la punctul de ieșire păstrează raportul respectiv timp de cel puțin trei ani. O copie a raportului respectiv se transmite agenției de plată.” |
|
2. |
La articolul 3 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Controalele prevăzute la alineatul (1) sunt efectuate de un medic veterinar care posedă o diplomă, un certificat sau un alt titlu oficial de calificare veterinară prevăzut la articolul 2 din Directiva 78/1026/CEE a Consiliului (6). Cu toate acestea, statele membre care au autorizat societățile specializate pe plan internațional în domeniul controlului și supravegherii prevăzute la primul paragraf se asigură că societățile respective verifică dacă medicii veterinari care posedă un titlu oficial de calificare veterinară neprevăzut de Directiva 78/1026/CEE cunosc cerințele impuse de Directiva 91/628/CEE. Aceste verificări se realizează în mod rezonabil, obiectiv și imparțial, pe baza unor proceduri adecvate. |
|
3. |
La articolul 8, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
|
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 alineatele (1) și (2) se aplică declarațiilor de export acceptate de la 1 ianuarie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 februarie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 160, 26.6.1999, p. 21. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005 (JO L 307, 25.11.2005, p. 2).
(2) JO C 215, 27.8.2004, p. 3.
(3) JO L 93, 10.4.2003, p. 10. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1979/2004 (JO L 342, 18.11.2004, p. 23).
(4) JO L 362, 23.12.1978, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 206, 31.7.2001, p. 1).
(5) JO L 340, 11.12.1991, p. 17. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(6) JO L 362, 23.12.1978, p. 1.”
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
129 |
32006D0175
|
L 062/27 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 2 martie 2006
de modificare a Deciziei 2006/135/CE privind crearea zonelor A și B în Franța ca urmare a apariției unui focar de gripă aviară puternic patogenă în acest stat mebru
[notificată cu numărul C(2006) 721]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/175/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controalele sanitar-veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),
având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele sanitar-veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind condițiile de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului (3), în special articolul 18,
având în vedere Directiva 2005/94/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a gripei aviare și de abrogare a Directivei 92/40/CEE (4), în special articolul 66 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Franța a informat Comisia și celelalte state membre că virusul gripei aviare A puternic patogenă de subtipul H5N1 a fost izolat la păsările de curte crescute în unele părți de pe teritoriul acesteia. Franța a luat măsurile corespunzătoare prevăzute de Decizia 2006/135/CE a Comisiei din 22 februarie 2006 privind anumite măsuri de protecție referitoare la gripa aviară puternic patogenă la păsările de curte din Comunitate (5). |
|
(2) |
După comunicarea acestor măsuri, Comisia le-a analizat în colaborare cu Franța. Comisia se declară satisfăcută că limitele zonelor A și B definite de Franța se găsesc la o distanță suficientde mare de crescătoria de păsări afectată și de locurile în care au fost detectate cazuri la păsări sălbatice. Prin urmare, este necesar să se modifice în consecință părțile A și B din anexa I la Decizia 2006/135/CE și să se stabilească durata menținerii zonelor astfel definite. |
|
(3) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa I la Decizia 2006/135/CE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 2 martie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/41/CE (JO L 157, 30.4.2004, p. 33); rectificare publicată în JO L 195, 2.6.2004, p. 12.
(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 315, 19.11.2002, p. 14).
(3) JO L 146, 13.6.2003, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 18/2006 al Comisiei (JO L 4, 7.1.2006, p. 3).
(4) JO L 10, 14.1.2006, p. 16.
(5) JO L 52, 23.2.2006, p. 41.
ANEXA
„ANEXA I
PARTEA A
Zona A menționată la articolul 2 alineatul (1):
|
Codul ISO al țării |
Statul membru |
Zona A |
Se aplică până la data de | |
|
Cod poștal |
Nume | |||
|
FR |
Franța |
|
Localitățile: |
31.3.2006 |
|
Zonă de protecție |
01005 |
AMBERIEUX-EN-DOMBES | ||
|
01045 |
BIRIEUX | |||
|
01052 |
BOULIGNEUX | |||
|
01053 |
BOURG-EN-BRESSE | |||
|
01069 |
CERTINES | |||
|
01072 |
CEYZERIAT | |||
|
01074 |
CHALAMONT | |||
|
01083 |
CHANEINS | |||
|
01084 |
CHANOZ-CHATENAY | |||
|
01085 |
LA CHAPELLE-DU-CHATELARD | |||
|
01090 |
CHATENAY | |||
|
01092 |
CHATILLON-LA-PALUD | |||
|
01093 |
CHATILLON-SUR-CHALARONNE | |||
|
01096 |
CHAVEYRIAT | |||
|
01105 |
CIVRIEUX | |||
|
01113 |
CONDEISSIAT | |||
|
01129 |
CRANS | |||
|
01145 |
DOMPIERRE-SUR-VEYLE | |||
|
01151 |
DRUILLAT | |||
|
01156 |
FARAMANS | |||
|
01195 |
JASSERON | |||
|
01198 |
JOYEUX | |||
|
01207 |
LAPEYROUSE | |||
|
01211 |
LENT | |||
|
01235 |
MARLIEUX | |||
|
01244 |
MEXIMIEUX | |||
|
01248 |
MIONNAY | |||
|
01249 |
MIRIBEL | |||
|
01254 |
MONTAGNAT | |||
|
01260 |
LE MONTELLIER | |||
|
01261 |
MONTHIEUX | |||
|
01262 |
MONTLUEL | |||
|
01264 |
MONTRACOL | |||
|
01272 |
NEUVILLE-LES-DAMES | |||
|
01289 |
PERONNAS | |||
|
01297 |
PIZAY | |||
|
01299 |
LE PLANTAY | |||
|
01314 |
PRIAY | |||
|
01318 |
RANCE | |||
|
01319 |
RELEVANT | |||
|
01322 |
REYRIEUX | |||
|
01325 |
RIGNIEUX-LE-FRANC | |||
|
01328 |
ROMANS | |||
|
01333 |
SAINT-ANDRE-DE-CORCY | |||
|
01335 |
SAINT-ANDRE-LE-BOUCHOUX | |||
|
01336 |
SAINT-ANDRE-SUR-VIEUX-JONC | |||
|
01342 |
SAINTE-CROIX | |||
|
01349 |
SAINT-ELOI | |||
|
01356 |
SAINT-GEORGES-SUR-RENON | |||
|
01359 |
SAINT-GERMAIN-SUR-RENON | |||
|
01362 |
SAINT-JEAN-DE-THURIGNEUX | |||
|
01369 |
SAINT-JUST | |||
|
01371 |
SAINT-MARCEL | |||
|
01381 |
SAINT-NIZIER-LE-DESERT | |||
|
01382 |
SAINTE-OLIVE | |||
|
01383 |
SAINT-PAUL-DE-VARAX | |||
|
01385 |
SAINT-REMY | |||
|
01389 |
SAINT-TRIVIER-SUR-MOIGNANS | |||
|
01393 |
SANDRANS | |||
|
01398 |
SAVIGNEUX | |||
|
01405 |
SERVAS | |||
|
01412 |
SULIGNAT | |||
|
01424 |
TRAMOYES | |||
|
01425 |
LA TRANCLIERE | |||
|
01430 |
VARAMBON | |||
|
01434 |
VERSAILLEUX | |||
|
01443 |
VILLARS-LES-DOMBES | |||
|
01446 |
VILLENEUVE | |||
|
01449 |
VILLETTE-SUR-AIN | |||
|
01450 |
VILLIEU-LOYES-MOLLON | |||
|
Zonă de supraveghere |
01001 |
L'ABERGEMENT-CLEMENCIAT | ||
|
01004 |
AMBERIEU-EN-BUGEY | |||
|
01007 |
AMBRONAY | |||
|
01008 |
AMBUTRIX | |||
|
01021 |
ARS-SUR-FORMANS | |||
|
01024 |
ATTIGNAT | |||
|
01027 |
BALAN | |||
|
01028 |
BANEINS | |||
|
01030 |
BEAUREGARD | |||
|
01032 |
BELIGNEUX | |||
|
01038 |
BENY | |||
|
01041 |
BETTANT | |||
|
01042 |
BEY | |||
|
01043 |
BEYNOST | |||
|
01046 |
BIZIAT | |||
|
01047 |
BLYES | |||
|
01049 |
LA BOISSE | |||
|
01054 |
BOURG-SAINT-CHRISTOPHE | |||
|
01062 |
BRESSOLLES | |||
|
01065 |
BUELLAS | |||
|
01075 |
CHALEINS | |||
|
01088 |
CHARNOZ-SUR-AIN | |||
|
01089 |
CHATEAU-GAILLARD | |||
|
01095 |
CHAVANNES-SUR-SURAN | |||
|
01099 |
CHAZEY-SUR-AIN | |||
|
01115 |
CONFRANCON | |||
|
01136 |
CRUZILLES-LES-MEPILLAT | |||
|
01140 |
CURTAFOND | |||
|
01142 |
DAGNEUX | |||
|
01146 |
DOMPIERRE-SUR-CHALARONNE | |||
|
01149 |
DOUVRES | |||
|
01150 |
DROM | |||
|
01157 |
FAREINS | |||
|
01165 |
FRANCHELEINS | |||
|
01166 |
FRANS | |||
|
01167 |
GARNERANS | |||
|
01169 |
GENOUILLEUX | |||
|
01177 |
GRAND-CORENT | |||
|
01183 |
GUEREINS | |||
|
01184 |
HAUTECOURT-ROMANECHE | |||
|
01188 |
ILLIAT | |||
|
01194 |
JASSANS-RIOTTIER | |||
|
01197 |
JOURNANS | |||
|
01199 |
JUJURIEUX | |||
|
01202 |
LAGNIEU | |||
|
01203 |
LAIZ | |||
|
01213 |
LEYMENT | |||
|
01225 |
LURCY | |||
|
01238 |
MASSIEUX | |||
|
01241 |
MEILLONNAS | |||
|
01243 |
MESSIMY-SUR-SAONE | |||
|
01245 |
BOHAS-MEYRIAT-RIGNAT | |||
|
01246 |
MEZERIAT | |||
|
01250 |
MISERIEUX | |||
|
01252 |
MOGNENEINS | |||
|
01258 |
MONTCEAUX | |||
|
01259 |
MONTCET | |||
|
01263 |
MONTMERLE-SUR-SAONE | |||
|
01273 |
NEUVILLE-SUR-AIN | |||
|
01275 |
NEYRON | |||
|
01276 |
NIEVROZ | |||
|
01285 |
PARCIEUX | |||
|
01290 |
PEROUGES | |||
|
01291 |
PERREX | |||
|
01295 |
PEYZIEUX-SUR-SAONE | |||
|
01301 |
POLLIAT | |||
|
01303 |
PONCIN | |||
|
01304 |
PONT-D'AIN | |||
|
01317 |
RAMASSE | |||
|
01321 |
REVONNAS | |||
|
01334 |
SAINT-ANDRE-D'HUIRIAT | |||
|
01339 |
SAINT-BERNARD | |||
|
01343 |
SAINT-CYR-SUR-MENTHON | |||
|
01344 |
SAINT-DENIS-LES-BOURG | |||
|
01345 |
SAINT-DENIS-EN-BUGEY | |||
|
01346 |
SAINT-DIDIER-D'AUSSIAT | |||
|
01347 |
SAINT-DIDIER-DE-FORMANS | |||
|
01348 |
SAINT-DIDIER-SUR-CHALARONNE | |||
|
01350 |
SAINT-ETIENNE-DU-BOIS | |||
|
01351 |
SAINT-ETIENNE-SUR-CHALARONNE | |||
|
01353 |
SAINTE-EUPHEMIE | |||
|
01355 |
SAINT-GENIS-SUR-MENTHON | |||
|
01361 |
SAINT-JEAN-DE-NIOST | |||
|
01363 |
SAINT-JEAN-LE-VIEUX | |||
|
01365 |
SAINT-JEAN-SUR-VEYLE | |||
|
01366 |
SAINTE-JULIE | |||
|
01368 |
SAINT-JULIEN-SUR-VEYLE | |||
|
01374 |
SAINT-MARTIN-DU-MONT | |||
|
01376 |
SAINT-MAURICE-DE-BEYNOST | |||
|
01378 |
SAINT-MAURICE-DE-GOURDANS | |||
|
01379 |
SAINT-MAURICE-DE-REMENS | |||
|
01390 |
SAINT-VULBAS | |||
|
01408 |
SIMANDRE-SUR-SURAN | |||
|
01418 |
THIL | |||
|
01420 |
THOISSEY | |||
|
01422 |
TOSSIAT | |||
|
01423 |
TOUSSIEUX | |||
|
01426 |
TREFFORT-CUISIAT | |||
|
01427 |
TREVOUX | |||
|
01428 |
VALEINS | |||
|
01429 |
VANDEINS | |||
|
01431 |
VAUX-EN-BUGEY | |||
|
01447 |
VILLEREVERSURE | |||
|
01451 |
VIRIAT | |||
|
01457 |
VONNAS | |||
|
38557 |
VILLETTE-D'ANTHON | |||
|
69003 |
ALBIGNY-SUR-SAONE | |||
|
69005 |
AMBERIEUX | |||
|
69009 |
ANSE | |||
|
69013 |
ARNAS | |||
|
69019 |
BELLEVILLE | |||
|
69033 |
CAILLOUX-SUR-FONTAINES | |||
|
69034 |
CALUIRE-ET-CUIRE | |||
|
69049 |
CHASSELAY | |||
|
69052 |
CHAZAY-D'AZERGUES | |||
|
69055 |
LES CHERES | |||
|
69063 |
COLLONGES-AU-MONT-D'OR | |||
|
69068 |
COUZON-AU-MONT-D'OR | |||
|
69071 |
CURIS-AU-MONT-D'OR | |||
|
69077 |
DRACE | |||
|
69085 |
FLEURIEU-SUR-SAONE | |||
|
69087 |
FONTAINES-SAINT-MARTIN | |||
|
69088 |
FONTAINES-SUR-SAONE | |||
|
69115 |
LIMAS | |||
|
69117 |
LISSIEU | |||
|
69122 |
LUCENAY | |||
|
69125 |
MARCILLY-D'AZERGUES | |||
|
69140 |
MORANCE | |||
|
69143 |
NEUVILLE-SUR-SAONE | |||
|
69153 |
POLEYMIEUX-AU-MONT-D'OR | |||
|
69156 |
POMMIERS | |||
|
69163 |
QUINCIEUX | |||
|
69168 |
ROCHETAILLEE-SUR-SAONE | |||
|
69191 |
SAINT-CYR-AU-MONT-D'OR | |||
|
69206 |
SAINT-GEORGES-DE-RENEINS | |||
|
69207 |
SAINT-GERMAIN-AU-MONT-D'OR | |||
|
69211 |
SAINT-JEAN-D'ARDIERES | |||
|
69233 |
SAINT-ROMAIN-AU-MONT-D'OR | |||
|
69242 |
TAPONAS | |||
|
69256 |
VAULX-EN-VELIN | |||
|
69264 |
VILLEFRANCHE-SUR-SAONE | |||
|
69266 |
VILLEURBANNE | |||
|
69271 |
CHASSIEU | |||
|
69275 |
DECINES-CHARPIEU | |||
|
69277 |
GENAS | |||
|
69278 |
GENAY | |||
|
69279 |
JONAGE | |||
|
69280 |
JONS | |||
|
69282 |
MEYZIEU | |||
|
69284 |
MONTANAY | |||
|
69285 |
PUSIGNAN | |||
|
69286 |
RILLIEUX-LA-PAPE | |||
|
69292 |
SATHONAY-CAMP | |||
|
69293 |
SATHONAY-VILLAGE | |||
PARTEA B
Zona B menționată la articolul 2 alineatul (2):
|
Codul ISO al țării |
Statul membru |
Zona B |
Se aplică până la data de | |
|
Cod poștal |
Nume | |||
|
FR |
Franța |
|
Localitățile: |
31.3.2006 |
|
01002 |
L'ABERGEMENT-DE-VAREY | |||
|
01025 |
BAGE-LA-VILLE | |||
|
01026 |
BAGE-LE-CHATEL | |||
|
01040 |
BEREZIAT | |||
|
01050 |
BOISSEY | |||
|
01051 |
BOLOZON | |||
|
01056 |
BOYEUX-SAINT-JEROME | |||
|
01068 |
CERDON | |||
|
01077 |
CHALLES | |||
|
01102 |
CHEVROUX | |||
|
01106 |
CIZE | |||
|
01107 |
CLEYZIEU | |||
|
01123 |
CORMORANCHE-SUR-SAONE | |||
|
01125 |
CORVEISSIAT | |||
|
01127 |
COURMANGOUX | |||
|
01130 |
CRAS-SUR-REYSSOUZE | |||
|
01134 |
CROTTET | |||
|
01144 |
DOMMARTIN | |||
|
01154 |
ETREZ | |||
|
01159 |
FEILLENS | |||
|
01172 |
GERMAGNAT | |||
|
01179 |
GRIEGES | |||
|
01196 |
JAYAT | |||
|
01214 |
LEYSSARD | |||
|
01224 |
LOYETTES | |||
|
01229 |
MALAFRETAZ | |||
|
01231 |
MANZIAT | |||
|
01232 |
MARBOZ | |||
|
01236 |
MARSONNAS | |||
|
01242 |
MERIGNAT | |||
|
01266 |
MONTREVEL-EN-BRESSE | |||
|
01277 |
NIVOLLET-MONTGRIFFON | |||
|
01284 |
OZAN | |||
|
01306 |
PONT-DE-VEYLE | |||
|
01309 |
POUILLAT | |||
|
01312 |
PRESSIAT | |||
|
01320 |
REPLONGES | |||
|
01331 |
SAINT-ALBAN | |||
|
01332 |
SAINT-ANDRE-DE-BAGE | |||
|
01375 |
SAINT-MARTIN-LE-CHATEL | |||
|
01384 |
SAINT-RAMBERT-EN-BUGEY | |||
|
01386 |
SAINT-SORLIN-EN-BUGEY | |||
|
01387 |
SAINT-SULPICE | |||
|
01404 |
SERRIERES-SUR-AIN | |||
|
01411 |
SOUCLIN | |||
|
01421 |
TORCIEU | |||
|
01445 |
VILLEMOTIER” | |||
|
38011 |
ANTHON | |||
|
38026 |
LA BALME-LES-GROTTES | |||
|
38085 |
CHARVIEU-CHAVAGNEUX | |||
|
38097 |
CHAVANOZ | |||
|
38190 |
HIERES-SUR-AMBY | |||
|
38197 |
JANNEYRIAS | |||
|
38535 |
VERNAS | |||
|
38539 |
VERTRIEU | |||
|
69004 |
ALIX | |||
|
69020 |
BELMONT-D'AZERGUES | |||
|
69023 |
BLACE | |||
|
69029 |
BRON | |||
|
69036 |
CERCIE | |||
|
69040 |
CHAMPAGNE-AU-MONT-D'OR | |||
|
69045 |
CHARENTAY | |||
|
69047 |
CHARNAY | |||
|
69059 |
CIVRIEUX-D'AZERGUES | |||
|
69065 |
CORCELLES-EN-BEAUJOLAIS | |||
|
69072 |
DARDILLY | |||
|
69074 |
DENICE | |||
|
69076 |
DOMMARTIN | |||
|
69092 |
GLEIZE | |||
|
69106 |
LACHASSAGNE | |||
|
69108 |
LANCIE | |||
|
69114 |
LIERGUES | |||
|
69116 |
LIMONEST | |||
|
69121 |
LOZANNE | |||
|
69126 |
MARCY | |||
|
69159 |
POUILLY-LE-MONIAL | |||
|
69194 |
SAINT-DIDIER-AU-MONT-D'OR | |||
|
69197 |
SAINT-ETIENNE-DES-OULLIERES | |||
|
69212 |
SAINT-JEAN-DES-VIGNES | |||
|
69215 |
SAINT-JULIEN | |||
|
69218 |
SAINT-LAGER | |||
|
69246 |
THEIZE | |||
|
69267 |
VILLIE-MORGON | |||
|
69287 |
SAINT-BONNET-DE-MURE | |||
|
69290 |
SAINT-PRIEST | |||
|
69299 |
COLOMBIER-SAUGNIEU | |||
|
69381 |
LYON 1ER ARRONDISSEMENT | |||
|
69383 |
LYON 3E ARRONDISSEMENT | |||
|
69384 |
LYON 4E ARRONDISSEMENT | |||
|
69386 |
LYON 6E ARRONDISSEMENT | |||
|
69389 |
LYON 9E ARRONDISSEMENT | |||
|
71090 |
LA CHAPELLE-DE-GUINCHAY | |||
|
71150 |
CRECHES-SUR-SAONE | |||
|
71372 |
ROMANECHE-THORINS | |||
|
71481 |
SAINT-SYMPHORIEN-D'ANCELLES | |||
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
137 |
32006D0183
|
L 065/49 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 28 februarie 2006
de modificare a Deciziei 2006/7/CE privind o extindere a listei de țări și a perioadei de aplicare a deciziei
[notificată cu numărul C(2006) 619]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/183/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor sanitar-veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (1), în special articolul 22 alineatul (6),
întrucât:
|
(1) |
Influența aviară este o boală virală infecțioasă a păsărilor de curte și a altor tipuri de păsări, care cauzează moartea și perturbări care pot lua rapid proporțiile unei epizootii ce poate deveni o amenințare gravă la adresa sănătății animale și a sănătății publice și poate reduce în mod considerabil rentabilitatea aviculturii. Există riscul introducerii agentului patogen din cauza comerțului internațional cu păsări de curte vii și produse din carne de pasăre, inclusiv cu pene neprelucrate. |
|
(2) |
În urma apariției unei epidemii foarte grave de influență aviară cauzată de o sușă H5N1 deosebit de patogenă a virusului influenței aviare în numeroase state din Asia de Sud-Est în decembrie 2003, Comisia adoptă o serie de măsuri de protecție în ceea ce privește influența aviară, ținând seama de faptul că boala prezintă, de asemenea, un risc semnificativ pentru sănătatea publică. |
|
(3) |
În conformitate cu Decizia 2006/7/CE a Comisiei din 9 ianuarie 2006 de stabilire a unor măsuri de protecție privind importurile de pene care provin din unele țări terțe (2), importurile de pene și de părți de pene neprelucrate din mai multe țări terțe au fost suspendate. Aceste țări terțe figurează pe lista din anexa la Decizia 2006/7/CE. Decizia în cauză trebuie aplicată până la 30 aprilie 2006. |
|
(4) |
Numărul de țări terțe care au înregistrat focare sau focare suspecte de influență aviară a cunoscut o creștere recentă. Se pare că boala s-a răspândit în țările respective prin intermediul păsărilor migratoare. |
|
(5) |
În avizul științific cu privire la aspectele sănătății animale și ale bunăstării animale în ceea ce privește influența aviară, adoptat la 13-14 septembrie 2005, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a estimat faptul că, pentru a reduce riscul posibil de răspândire a influenței aviare cu o patogenitate joasă și înaltă prin intermediul penelor, ar trebui ca penele să fie prelucrate în mod corespunzător înainte de a fi comercializate. Avizul menționat anterior a fost publicat înainte ca sușa înalt patogenă H5N1 a virusului influenței aviare să fi manifestat o tendință de răspândire la scară mondială. |
|
(6) |
Având în vedere avizul EFSA și actuala stare de urgență, Comisia intenționează să revizuiască măsurile comunitare permanente în vigoare cu privire la importurile de pene, în special dispozițiile corespunzătoare ale Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (3), care stabilesc condițiile în care subprodusele de origine animală pot fi importate din țări terțe astfel încât să nu prezinte un risc pentru sănătatea publică sau animală din Comunitate. Anexa VIII capitolul VIII la regulamentul menționat anterior stabilește condițiile de comercializare a penelor și a părților de pene. Cu toate acestea, pentru a realiza o armonizare deplină în acest domeniu la nivel comunitar, ar trebui, de asemenea, să se prevadă certificate de sănătate la importul de pene și părți de pene și să se stabilească lista de țări terțe din care statele membre autorizează importurile de subproduse de origine animală menționate anterior. |
|
(7) |
Ținând seama de răspândirea rapidă a sușei înalt patogene H5N1 a influenței aviare pe parcursul ultimelor luni, de riscul de pătrundere a influenței aviare în Comunitate prin intermediul penelor neprelucrate, pentru a asigura o protecție ridicată a sănătății persoanelor care manipulează loturi importate de pene neprelucrate și până la revizuirea anexei VIII capitolul VIII la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, Decizia 2006/7/CE se aplică până la 31 iulie 2006. De asemenea, trebuie suspendate temporar importurile de pene și de părți de pene neprelucrate care provin din toate țările terțe, fără să se aducă atingere oricărei alte restricții comunitare la importuri existente din cauza influenței aviare cu o patogenitate ridicată. |
|
(8) |
Decizia 2006/7/CE trebuie modificată în consecință. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2006/7/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 4, data de „30 aprilie 2006” se înlocuiește cu data de „31 iulie 2006”. |
|
2. |
Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie. |
Articolul 2
Statele membre adoptă și publică de îndată măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 28 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 24, 30.1.1998, p. 9. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 165, 30.4.2004, p. 1; versiune rectificată în JO L 191, 28.5.2004, p. 1).
(3) JO L 273, 10.10.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 208/2006 al Comisiei (JO L 36, 8.2.2006, p. 25).
ANEXĂ
Anexa la Decizia 2006/7/CE se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXĂ
Țările prevăzute la articolele 1 și 2 din prezenta decizie:
Toate țările terțe.”
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
140 |
32006R0401
|
L 070/12 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 401/2006 AL COMISIEI
din 23 februarie 2006
de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conținutului de micotoxine din produsele alimentare
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 11 alineatul (4),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 466/2001 al Comisiei din 8 martie 2001 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (2) stabilește limitele maxime aplicabile diferitelor micotoxine din anumite produse alimentare. |
|
(2) |
Prelevarea probelor joacă un rol foarte important în determinarea precisă a conținutului de micotoxine, care sunt distribuite în mod eterogen într-un lot. Prin urmare, este necesar să se prevadă criteriile generale pe care trebuie să le respecte metodele de prelevare a probelor. |
|
(3) |
De asemenea, este necesar să se stabilească criteriile generale pe care trebuie să le respecte metodele de analiză pentru ca laboratoarele de control să folosească metode cu niveluri de performanță comparabile. |
|
(4) |
Directiva 98/53/CE a Comisiei din 16 iulie 1998 de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor maxime ale anumitor contaminanți în produsele alimentare (3) stabilește modalitățile de prelevare de probe și criteriile de performanță ale metodelor de analiză care trebuie utilizate pentru controlul oficial al conținutului de aflatoxine din produsele alimentare. |
|
(5) |
Directiva 2002/26/CE a Comisiei din 13 martie 2002 de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conținutului de ochratoxină A din produsele alimentare (4), Directiva 2003/78/CE a Comisiei din 11 august 2003 de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelului de patulină din produsele alimentare (5) și Directiva 2005/38/CE a Comisiei din 6 iunie 2005 de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de toxine de Fusarium (6) în produsele alimentare stabilesc, în mod similar, modalitățile de prelevare de probe și criteriile de performanță privind ochratoxina A, respectiv, patulina și toxinele de Fusarium. |
|
(6) |
În măsura posibilului, este necesar ca, pentru același produs, să se folosească aceeași modalitate de prelevare pentru controlul micotoxinelor. Prin urmare, modalitățile de prelevare de probe și criteriile de performanță ale metodelor de analiză utilizate pentru controlul oficial al tuturor micotoxinelor ar trebui să facă obiectul unui act juridic unic, care să faciliteze utilizarea acestora. |
|
(7) |
Distribuția aflatoxinelor într-un lot este deosebit de eterogenă, în special în cazul loturilor de produse alimentare prezentând particule de mari dimensiuni, precum smochinele uscate sau arahidele. Pentru a se obține același nivel de reprezentativitate, greutatea eșantionului global, pentru loturile de produse alimentare prezentând particule de mari dimensiuni, ar trebui să fie superioară greutății produselor alimentare prezentând particule mai fine. Deoarece distribuția micotoxinelor în produsele transformate este, în general, mai puțin eterogenă decât în produsele cerealiere neprelucrate, este necesară simplificarea dispozițiilor care reglementează prelevarea probelor pentru produsele transformate. |
|
(8) |
Prin urmare, Directivele 98/53/CE, 2002/26/CE, 2003/78/CE și 2005/38/CE ar trebui abrogate. |
|
(9) |
Data de aplicare a prezentului regulament ar trebui să coincidă cu cea a Regulamentului (CE) nr. 856/2005 al Comisiei din 6 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 466/2001 privind toxinele de Fusarium (7). |
|
(10) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Prelevarea probelor destinate controlului oficial al conținutului de micotoxine din produsele alimentare se realizează în conformitate cu metodele stabilite în anexa I.
Articolul 2
Pregătirea eșantioanelor și modalităților de analiză utilizate pentru controlul oficial al conținutului de micotoxine din produsele alimentare respectă criteriile menționate în anexa II.
Articolul 3
Directivele 98/53/CE, 2002/26/CE, 2003/78/CE și 2005/38/CE se abrogă.
Trimiterile la directivele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial Al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 iulie 2006.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 165, 30.4.2004, p. 1; rectificat în
(2) JO L 77, 16.3.2001, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 199/2006 (JO L 32, 4.2.2006, p. 34).
(3) JO L 201, 17.7.1998, p. 93. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/43/CE (JO L 113, 20.4.2004, p. 14).
(4) JO L 75, 16.3.2002, p. 38. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/5/CE (JO L 27, 29.1.2005, p. 38).
(5) JO L 203, 12.8.2003, p. 40.
(6) JO L 143, 7.6.2005, p. 18.
ANEXA I (1)
METODE DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL CONȚINUTULUI DE MICOTOXINE DIN PRODUSELE ALIMENTARE
A DISPOZIȚII GENERALE
Controalele oficiale se realizează în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 882/2004. Dispozițiile generale următoare se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor regulamentului menționat anterior.
A.1. Obiectul și domeniul de aplicare
Probele destinate controlului oficial al conținutului de micotoxine din produsele alimentare se prelevează în conformitate cu metodele descrise în prezenta anexă. Probele globale astfel obținute se consideră reprezentative pentru loturi. Respectarea limitelor maxime stabilite de Regulamentul (CE) nr. 466/2001 se constată pe baza conținutului determinat în probele de laborator.
A.2. Definiții
În sensul prezentei anexe, se înțelege prin:
|
A.2.1. |
„lot”: cantitate identificabilă de produs alimentar livrată la un moment dat și pentru care agentul responsabil stabilește că are caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau marcajul; |
|
A.2.2. |
„sublot”: parte dintr-un lot mare căreia i se aplică metoda de prelevare și care a fost desemnată în acest sens; fiecare sublot trebuie să fie separat fizic și identificabil; |
|
A.2.3. |
„probă elementară”: cantitate de materie prelevată dintr-un singur punct al lotului sau al sublotului; |
|
A.2.4. |
„probă globală”: totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate dintr-un lot sau sublot; |
|
A.2.5. |
„probă de laborator”: probă destinată laboratorului. |
A.3. Dispoziții generale
A.3.1. Personalul
Prelevarea probelor este realizată de către o persoană mandatată în acest sens, desemnată de către statul membru.
A.3.2 Materia din care se prelevează probe
Toate loturile care urmează să se examineze fac obiectul unei eșantionări separate. În conformitate cu normele specifice de prelevare a probelor aplicabile diferitelor micotoxine, loturile mari sunt împărțite în subloturi din care se prelevează probe separat.
A.3.3. Precauțiile ce trebuie luate
În timpul prelevării și pregătirii probelor, se iau precauții pentru a evita orice modificări care ar putea afecta:
|
— |
conținutul de micotoxine, determinarea analitică sau reprezentativitatea probei globale; |
|
— |
siguranța alimentară a loturilor din care se prelevează probe. |
În afară de aceasta, trebuie să se adopte toate măsurile necesare pentru a garanta siguranța persoanelor care efectuează prelevarea probelor.
A.3.4. Probele elementare
În măsura posibilului, probele elementare se prelevează în diferite puncte distribuite în întregul lot sau sublot. Orice derogare de la această normă se semnalează în procesul verbal prevăzut la punctul A.3.8. din prezenta anexă.
A.3.5. Pregătirea probei globale
Proba globală se obține prin însumarea probelor elementare.
A.3.6. Probe identice
Probele identice destinate măsurilor executorii, comerțului (apărării) și arbitrajului se prelevează din proba globală omogenizată, în măsura în care această procedură nu contravine legislației statelor membre privind dreptul agenților economici din sectorul alimentar.
A.3.7. Ambalarea și transportul probelor
Fiecare probă se introduce într-un recipient curat dintr-un material inert, care oferă o protecție adecvată împotriva riscurilor de contaminare și împotriva deteriorării ce poate surveni în timpul transportului. Se iau toate precauțiile necesare pentru a evita modificarea compoziției probei, care ar putea să apară în timpul transportului sau depozitării.
A.3.8. Sigilarea și etichetarea probelor
Fiecare probă oficială se sigilează la locul prelevării și se identifică în conformitate cu dispozițiile în vigoare în statul membru.
Pentru fiecare prelevare de probe, se întocmește un proces verbal care să permită identificarea sigură a fiecărui lot din care se prelevează probe și în care să se specifice data și locul prelevării probelor, precum și orice alte informații suplimentare care ar putea să fie de ajutor specialistului.
A.4. Diferite tipuri de loturi
Produsele alimentare se pot comercializa în vrac, în recipiente sau în ambalaje individuale, precum sacii sau ambalajele pentru vânzarea cu amănuntul. Metoda de prelevare a probelor se poate aplica tuturor formelor diferite sub care mărfurile se introduc pe piață.
Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice prevăzute în alte părți din prezenta anexă, pentru prelevarea probelor din loturile comercializate în ambalaje individuale, precum sacii sau ambalajele pentru vânzarea cu amănuntul, se poate utiliza următoarea formulă:
|
— |
greutatea: exprimată în kg |
|
— |
frecvența prelevării probelor: numărul de ambalaje individuale care separă prelevarea a două probe elementare, fiecare prelevare fiind efectuată la fiecare n saci (zecimalele se rotunjesc la numărul întreg cel mai apropiat). |
B. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU CEREALE ȘI PRODUSE CEREALIERE
Această metodă de prelevare trebuie utilizată pentru controlul oficial al conținuturilor maxime de aflatoxină B1, aflatoxine totale, ochratoxină A și toxine de Fusarium, stabilite pentru cereale și produse cerealiere.
B.1. Greutatea probei elementare
Greutatea probei elementare este de aproximativ 100 de grame, cu excepția cazului în care există alte specificații în partea B din prezenta anexă.
În cazul loturilor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei elementare depinde de greutatea unității de vânzare cu amănuntul.
Pentru unitățile de vânzare cu amănuntul cântărind mai mult de 100 grame, proba globală va cântări, prin urmare, mai mult de 10 kg. În cazul în care greutatea fiecărei unități de vânzare cu amănuntul depășește cu mult 100 grame, trebuie să se extragă 100 grame din fiecare dintre aceste unități pentru a alcătui proba elementară. Această operație se poate efectua în momentul prelevării probei sau în laborator. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de metodă de prelevare ar duce la consecințe comerciale inacceptabile datorită deteriorării lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare. De exemplu, în cazul în care un produs de valoare se comercializează sub forma unor unități de vânzare cu amănuntul de 500 grame sau 1 kg, proba globală poate fi obținută prin însumarea unui număr de probe elementare inferior celui indicat în tabelele 1 și 2, cu condiția ca greutatea sa să fie egală cu greutatea cerută pentru proba globală, după cum se indică în tabelele respective.
În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește mai puțin de 100 grame, iar această diferență de greutate este neglijabilă, se consideră că o unitate echivalează cu o probă elementară, obținându-se o probă globală de mai puțin de 10 kg. În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește cu mult mai puțin de 100 grame, proba elementară este formată din două sau mai multe unități, astfel încât greutatea sa să se apropie cât mai mult posibil de 100 grame.
B.2. Rezumat general al metodei de prelevare a probelor pentru cereale și produse cerealiere
Tabelul 1
Împărțirea loturilor în subloturi în funcție de produs și de greutatea lotului
|
Produs |
Greutatea lotului (tone) |
Greutatea sau numărul de subloturi |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
Cereale și produse cerealiere |
≥ 1 500 |
500 tone |
100 |
10 |
|
> 300 și < 1 500 |
3 subloturi |
100 |
10 | |
|
≥ 50 și ≤ 300 |
100 tone |
100 |
10 | |
|
< 50 |
– |
3-100 (2) |
1-10 |
B.3. Metoda de prelevare a probelor pentru cereale și produse cerealiere în cazul loturilor cu o greutate mai mare sau egală cu 50 tone
|
— |
Fiecare lot se împarte în subloturi în conformitate cu tabelul 1, cu condiția ca subloturile să se poată separa din punct de vedere fizic. Având în vedere că greutatea unui lot nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate să fie cu maximum 20 % mai mare decât greutatea specificată. În cazul în care lotul nu este sau nu poate fi separat fizic în subloturi, se prelevează din acesta cel puțin o sută de probe elementare. |
|
— |
Se prelevează probe separat din fiecare sublot. |
|
— |
Numărul de probe elementare: o sută. Greutatea probei globale = 10 kg. |
|
— |
În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrise anterior, datorită unor consecințe comerciale inacceptabile pe care le-ar determina deteriorarea lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate aplica o altă metodă de prelevare a probelor, cu condiția ca aceasta să fie cât se poate de reprezentativă și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. Se poate recurge, de asemenea, la o altă metodă de prelevare atunci când, în mod concret, este imposibil să se utilizeze metoda de prelevare menționată anterior. Acesta este, în special, cazul loturilor de cereale de mari dimensiuni care sunt stocate în depozite sau a cerealelor stocate în silozuri (3). |
B.4. Metoda de prelevare a probelor pentru cereale și produse cerealiere în cazul loturilor cu o greutate mai mică de 50 tone
Pentru loturile de cereale și de produse cerealiere cu o greutate mai mică de 50 tone, se realizează schema de prelevare a probelor cu 10 până la 100 de probe elementare, în funcție de greutatea lotului, obținându-se o probă globală de 1 până la 10 kg. Pentru loturile foarte mici de cereale și produse cerealiere (≤ 0,5 tone), se poate preleva un număr mai mic de probe elementare, dar, în acest caz, proba globală care însumează toate probele elementare trebuie, de asemenea, să cântărească cel puțin 1 kg.
Cifrele din tabelul 2 se pot folosi pentru determinarea numărului de probe elementare care trebuie prelevate.
Tabelul 2
Numărul de probe elementare care trebuie prelevate în funcție de greutatea lotului de cereale și de produse cerealiere
|
Greutatea lotului (tone) |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
≤ 0,05 |
3 |
1 |
|
> 0,05-≤ 0,5 |
5 |
1 |
|
> 0,5-≤ 1 |
10 |
1 |
|
> 1-≤ 3 |
20 |
2 |
|
> 3-≤ 10 |
40 |
4 |
|
> 10-≤ 20 |
60 |
6 |
|
> 20-≤ 50 |
100 |
10 |
B.5. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor pentru produsele alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile menționate în partea B din prezenta anexă.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze o probă globală suficient de reprezentativă pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete și documentate corespunzător. În orice caz, proba globală trebuie să cântărească cel puțin 1 kg (4).
B.6. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
Se acceptă, în cazul în care proba de laborator nu depășește limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării; |
|
— |
Se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării. |
C. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU FRUCTELE USCATE, INCLUSIV STAFIDE ȘI PRODUSE DERIVATE, CU EXCEPȚIA SMOCHINELOR USCATE
Această metodă de prelevare se utilizează pentru controlul oficial al conținutului maxim stabilit pentru:
|
— |
aflatoxina B1 și aflatoxinele totale din fructele uscate, cu excepția smochinelor uscate, și |
|
— |
ochratoxina A din stafide (stafide currant, „stafide” și sultanine). |
C.1. Greutatea probei elementare
Greutatea probei elementare este de aproximativ 100 grame, cu excepția cazului în care există alte specificații în partea C din prezenta anexă.
În cazul loturilor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei elementare depinde de greutatea unității de vânzare cu amănuntul.
Pentru unitățile de vânzare cu amănuntul cântărind mai mult de 100 grame, proba globală va cântări, prin urmare, mai mult de 10 kg. În cazul în care greutatea fiecărei unități de vânzare cu amănuntul depășește cu mult 100 grame, trebuie să se retragă 100 grame din fiecare dintre aceste unități pentru a alcătui proba elementară. Această operație se poate efectua în momentul prelevării probei sau în laborator. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de metodă de prelevare ar duce la consecințe comerciale inacceptabile datorită deteriorării lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare. De exemplu, în cazul în care un produs de valoare se comercializează sub forma unor unități de vânzare cu amănuntul de 500 grame sau 1 kg, proba globală se poate obține prin însumarea unui număr de probe elementare inferior celui indicat în tabelele 1 și 2, cu condiția ca greutatea sa să corespundă greutății cerute pentru proba globală, astfel cum se indică în tabelele respective.
În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește mai puțin de 100 grame, iar această diferență de greutate este neglijabilă, se consideră că o unitate echivalează cu o probă elementară, obținându-se o probă globală de mai puțin de 10 kg. În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește cu mult mai puțin de 100 grame, proba elementară este formată din două sau mai multe unități, astfel încât greutatea sa să se apropie cât mai mult posibil de 100 grame.
C.2. Rezumat general al metodei de prelevare a probelor pentru fructele uscate, cu excepția smochinelor
Tabelul 1
Împărțirea loturilor în subloturi în funcție de produs și de greutatea lotului
|
Produs |
Greutatea lotului (tone) |
Greutatea sau numărul de subloturi |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
Fructe uscate |
≥ 15 |
15-30 tone |
100 |
10 |
|
< 15 |
– |
10-100 (5) |
1-10 |
C.3. Metoda de prelevare a probelor pentru fructele uscate (loturi ≥ 15 tone), cu excepția smochinelor
|
— |
Fiecare lot se împarte în subloturi în conformitate cu tabelul 1, cu condiția ca subloturile să se poată separa fizic. Având în vedere că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate să fie cu maximum 20 % mai mare decât greutatea specificată. |
|
— |
Se prelevează probe din fiecare sublot separat. |
|
— |
Numărul de probe elementare: o sută. Greutatea probei globale = 10 kg. |
|
— |
În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrise anterior, datorită unor consecințe comerciale inacceptabile pe care le-ar determina deteriorarea lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate aplica o altă metodă de prelevare a probelor, cu condiția ca aceasta să fie cât se poate de reprezentativă și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. |
C.4. Metoda de prelevare a probelor pentru fructele uscate (loturi < 15 tone), cu excepția smochinelor
Pentru loturile de fructe uscate cu o greutate mai mică de 15 tone, cu excepția smochinelor, se realizează schema de prelevare a probelor cu 10 până la 100 de probe elementare, în funcție de greutatea lotului, obținându-se o probă globală de 1 până la 10 kg.
Cifrele din tabelul următor pot fi folosite pentru determinarea numărului de probe elementare care trebuie prelevate.
Tabelul 2
Numărul de probe elementare care trebuie prelevate în funcție de greutatea lotului de fructe uscate
|
Greutatea lotului (tone) |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
≤ 0,1 |
10 |
1 |
|
> 0,1-≤ 0,2 |
15 |
1,5 |
|
> 0,2-≤ 0,5 |
20 |
2 |
|
> 0,5-≤ 1,0 |
30 |
3 |
|
> 1,0-≤ 2,0 |
40 |
4 |
|
> 2,0≤ 5,0 |
60 |
6 |
|
> 5,0-≤ 10,0 |
80 |
8 |
|
> 10,0-≤ 15,0 |
100 |
10 |
C.5. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor pentru produsele alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile de prelevare a probelor menționate în prezenta parte.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. În orice caz, proba globală trebuie să cântărească cel puțin 1 kg (4).
C.6. Metode specifice de prelevare a probelor pentru fructele uscate, cu excepția smochinelor uscate, comercializate în pachete vidate
Pentru loturile cu o greutate mai mare sau egală cu 15 tone, se prelevează cel puțin 25 de probe elementare, formând o probă globală de 10 kg, și, pentru loturile de mai puțin de 15 tone, se prelevează 25 % din numărul de probe elementare menționate în tabelul 2, astfel încât să se obțină o probă globală cu o greutate egală cu cea cerută în același tabel.
C.7. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
Se acceptă, în cazul în care proba de laborator nu depășește limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării; |
|
— |
Se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării. |
D. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU SMOCHINE USCATE, ARAHIDE ȘI FRUCTE CU COAJĂ LEMNOASĂ
Această metodă de prelevare trebuie utilizată pentru controlul oficial al conținutului maxim de aflatoxină B1 și de aflatoxine totale stabilit pentru smochine uscate, arahide și fructe cu coajă lemnoasă.
D.1. Greutatea probei elementare
Greutatea probei elementare este de aproximativ 300 grame, cu excepția cazului în care există alte specificații în partea D din prezenta anexă.
În cazul loturilor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei elementare depinde de greutatea unității de vânzare cu amănuntul.
Pentru unitățile de vânzare cu amănuntul cântărind mai mult de 300 de grame, proba globală va cântări, prin urmare, mai mult de 30 kg. În cazul în care greutatea fiecărei unități de vânzare cu amănuntul depășește cu mult 300 grame, trebuie să se extragă 300 grame din fiecare dintre aceste unități pentru a alcătui proba elementară. Această operație se poate efectua în momentul prelevării probei sau în laborator. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de metodă de prelevare ar conduce la consecințe comerciale inacceptabile datorită deteriorării lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare. De exemplu, în cazul în care un produs de valoare se comercializează sub forma unor unități de vânzare cu amănuntul de 500 grame sau 1 kg, proba globală se poate obține prin însumarea unui număr de probe elementare inferior celui indicat în tabelele 1, 2 și 3, cu condiția ca greutatea sa să corespundă greutății cerute pentru proba globală, după cum se indică în tabelele respective.
În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește mai puțin de 300 grame, iar această diferență de greutate este neglijabilă, se consideră că o unitate echivalează cu o probă elementară, obținându-se o probă globală de mai puțin de 30 kg. În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește cu mult mai puțin de 300 grame, proba elementară este formată din două sau mai multe unități, astfel încât greutatea sa să se apropie cât mai mult posibil de 300 grame.
D.2. Rezumat general al metodei de prelevare a probelor pentru smochine uscate, arahide și fructe cu coajă lemnoasă
Tabelul 1
Împărțirea loturilor în subloturi în funcție de produs și de greutatea lotului
|
Produs |
Greutatea lotului (tone) |
Greutatatea sau numărul de subloturi |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
Smochine uscate |
≥ 15 |
15-30 tone |
100 |
30 |
|
< 15 |
– |
10-100 (6) |
≤ 30 | |
|
Arahide, fistic, nuci de Brazilia și alte fructe cu coajă lemnoasă |
≥ 500 |
100 tone |
100 |
30 |
|
> 125 și < 500 |
5 subloturi |
100 |
30 | |
|
≥ 15 și ≤ 125 |
25 tone |
100 |
30 | |
|
< 15 |
– |
10-100 (6) |
≤ 30 |
D.3. Metoda de prelevare a probelor pentru smochine uscate, arahide și fructe cu coajă lemnoasă (loturi ≥ 15 tone)
|
— |
Fiecare lot se împarte în subloturi în conformitate cu tabelul 1, cu condiția ca subloturile să se poată separa fizic. Având în vedere că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate să fie cu maximum 20 % mai mare decât greutatea specificată. |
|
— |
Se prelevează probe separat din fiecare sublot. |
|
— |
Numărul de probe elementare: o sută. |
|
— |
Greutatea probei globale = 30 kg, care se amestecă și se împarte în trei probe de laborator egale, de 10 kg fiecare, înainte de a fi macinată (nu este necesară împărțirea în trei probe de laborator, în cazul arahidelor și a fructelor cu coajă lemnoasă care fac obiectul unui tratament ulterior de sortare sau altor tratamente fizice și în cazul în care există o instalație care să permită omogenizarea probei de 30 kg). |
|
— |
Fiecare probă de laborator de 10 kg se macină fin și se amestecă cu grijă pentru a obține o omogenizare completă, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa II. |
|
— |
În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrise anterior, datorită unor consecințe comerciale pe care le-ar determina deteriorarea lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate aplica o altă metodă de prelevare a probelor, cu condiția ca aceasta să fie cât se poate de reprezentativă și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. |
D.4. Metoda de prelevare a probelor pentru smochine uscate, arahide și fructe cu coajă lemnoasă (loturi < 15 tone)
Numărul de probe elementare care trebuie prelevate, minimum zece și maximum o sută, depinde de greutatea lotului.
Cifrele din tabelul 2, prezentat în continuare, se pot folosi pentru determinarea numărului de probe elementare care trebuie prelevate, precum și împărțirea ulterioară a probei globale.
Tabelul 2
Numărul de probe elementare care trebuie prelevate în funcție de greutatea lotului și de numărul de subdiviziuni ale probei globale
|
Greutatea lotului (tone) |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) (în cazul produselor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei globale poate să difere – a se vedea punctul D.1) |
Numărul de probe de laborator constituite pe baza probei globale |
|
≤ 0,1 |
10 |
3 |
1 (nu se împarte) |
|
> 0,1-≤ 0,2 |
15 |
4,5 |
1 (nu se împarte) |
|
> 0,2-≤ 0,5 |
20 |
6 |
1 (nu se împarte) |
|
> 0,5-≤ 1,0 |
30 |
9 (– < 12 kg) |
1 (nu se împarte) |
|
> 1,0-≤ 2,0 |
40 |
12 |
2 |
|
> 2,0-≤ 5,0 |
60 |
18 (– < 24 kg) |
2 |
|
> 5,0-≤ 10,0 |
80 |
24 |
3 |
|
> 10,0-≤ 15,0 |
100 |
30 |
3 |
|
— |
Greutatea probei globale ≤ 30 kg care se amestecă și împarte în două sau trei probe de laborator egale, cântărind maximum 10 kg, înainte de a fi măcinată (nu este necesară împărțirea în două sau trei probe de laborator în cazul smochinelor uscate, arahidelor și fructelor cu coajă lemnoasă care fac obiectul unui tratament ulterior de sortare sau altor tratamente fizice și în cazul în care există o instalație care să permită omogenizarea probei cântărind maximum 30 kg). În cazul în care proba globală cântărește mai mult de 30 kg, aceasta se împarte în probe de laborator după cum urmează:
|
|
— |
Fiecare probă de laborator se macină fin și se amestecă cu grijă pentru obținerea unei omogenizări complete, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa II. |
|
— |
În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrise anterior, datorită unor consecințe comerciale inacceptabile pe care le-ar determina deteriorarea lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate aplica o altă metodă de prelevare a probelor, cu condiția ca aceasta să fie cât se poate de reprezentativă și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. |
D.5. Metoda de prelevare a probelor pentru produsele derivate și alimentele compuse
D.5.1. Produse derivate cu particule foarte fine, precum făina sau untul de arahide (distribuție omogenă a contaminării cu aflatoxine)
|
— |
Numărul de probe elementare: o sută; pentru loturile mai mici de 50 tone, numărul probelor elementare variază de la zece la o sută în funcție de greutatatea lotului (a se vedea tabelul 3). Tabelul 3 Numărul de probe elementare care trebuie prelevate în funcție de greutatea lotului
|
|
— |
Greutatea probei elementare trebuie să fie de aproximativ 100 grame. În cazul în care lotul este ambalat pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei elementare depinde de greutatea unității de vânzare cu amănuntul. |
|
— |
Greutatea probei globale, amestecată suficient, este de 1 până la 10 kg. |
D.5.2. Alte produse derivate de o dimensiune relativ mare a particulei (distribuție eterogenă a contaminării cu aflatoxine)
Se aplică aceeași metodă de prelevare a probelor și aceleași criterii de acceptare ca în cazul smochinelor uscate, al arahidelor și al fructelor cu coajă lemnoasă (D.3. și D.4.).
D.6. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor din produse alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile menționate în prezenta parte.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se pot utiliza alte metode performante de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca acestea să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. În orice caz, proba globală trebuie să cântărească cel puțin 1 kg (4).
D.7. Metoda specifică de prelevare a probelor pentru arahide, fructele cu coajă lemnoasă, smochinele uscate și produsele derivate comercializate în pachete vidate
D.7.1. Fistic, arahide, nuci de Brazilia și smochine uscate
Pentru loturile cu o greutate mai mare sau egală cu 15 tone, se prelevează cel puțin cincizeci de probe elementare formând o probă globală de 30 kg și, pentru loturile de mai puțin de 15 tone, se prelevează 50 % din numărul de probe elementare menționate în tabelul 2, astfel încât să se obțină o probă globală cu o greutate egală cu cea cerută în același tabel.
D.7.2. Fructe cu coajă lemnoasă, altele decât fisticul și nucile de Brazilia
Pentru loturile cu o greutate mai mare sau egală cu 15 tone, se prelevează cel puțin douăzeci și cinci de probe elementare formând o probă globală de 30 kg și, pentru loturile de mai puțin de 15 tone, se prelevează 25 % din numărul de probe elementare menționate în tabelul 2, astfel încât să obțină o probă globală cu o greutate egală cu cea cerută în același tabel.
D.7.3. Produse derivate din fructe cu coajă lemnoasă, smochine și arahide cu particule de dimensiune mică
Pentru loturile cu o greutate mai mare sau egală cu 50 tone, se prelevează cel puțin douăzeci și cinci de probe elementare formând o probă globală de 10 kg și, pentru loturile de mai puțin de 50 tone, se prelevează 25 % din numărul de probe elementare menționate în tabelul 3, astfel încât să se obțină o probă globală cu o greutate egală cu cea cerută în același tabel.
D.8. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
Smochine uscate, arahide și fructe cu coajă lemnoasă care fac obiectul unui tratament de sortare sau unui alt tratament fizic:
|
|
— |
Smochine uscate, arahide și fructe cu coajă lemnoasă destinate în mod direct consumului uman:
|
|
— |
În cazul în care proba globală cântărește mai puțin de 12 kg:
|
E. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU MIRODENII
Această metodă de prelevare trebuie utilizată pentru controlul oficial al conținuturilor maxime de aflatoxină B1 și aflatoxine totale stabilite pentru mirodenii.
E.1. Greutatea probei elementare
Greutatea probei elementare este de aproximativ 100 grame, cu excepția cazului în care există alte specificații în partea E din prezenta anexă.
În cazul loturilor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei elementare depinde de greutatea unității de vânzare cu amănuntul.
Pentru unitățile de vânzare cu amănuntul cântărind mai mult de 100 grame, proba globală va cântări, prin urmare, mai mult de 10 kg. În cazul în care greutatea fiecărei unități de vânzare cu amănuntul depășește cu mult 100 grame, trebuie să se extragă 100 grame din fiecare dintre aceste unități pentru a alcătui proba elementară. Această operație poate fi efectuată în momentul prelevării probei sau în laborator. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de metodă de prelevare ar duce la consecințe comerciale inacceptabile datorită deteriorării lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare. De exemplu, în cazul în care un produs de valoare se comercializează sub forma unor unități de vânzare cu amănuntul de 500 grame sau 1 kg, proba globală poate fi obținută prin însumarea unui număr de probe elementare inferior celui indicat în tabelele 1 și 2, cu condiția ca greutatea sa să corespundă greutății cerute pentru proba globală, astfel cum se indică în tabelele respective.
În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește mai puțin de 100 grame, iar această diferență de greutate este neglijabilă, se consideră că o unitate echivalează cu o probă elementară, obținându-se o probă globală de mai puțin de 10 kg. În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește mult mai puțin de 100 grame, proba elementară este formată din două sau mai multe unități, astfel încât greutatea sa să se apropie cât mai mult posibil de 100 grame.
E.2. Rezumat general al metodei de prelevare a probelor pentru mirodenii
Tabelul 1
Împărțirea loturilor în subloturi în funcție de produs și de greutatea lotului
|
Produs |
Greutatea lotului (tone) |
Greutatea sau numărul de subloturi |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
Mirodenii |
≥ 15 |
25 tone |
100 |
10 |
|
< 15 |
– |
5-100 (7) |
0,5-10 |
E.3. Metoda de prelevare a probelor pentru mirodenii (loturi ≥ 15 tone)
|
— |
Fiecare lot se împarte în subloturi în conformitate cu tabelul 1, cu condiția ca subloturile să se poată separa fizic. Având în vedere că greutatea unui lot nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate să fie cu maximum 20 % mai mare decât greutatea specificată. |
|
— |
Se prelevează probe din fiecare sublot separat. |
|
— |
Numărul de probe elementare: o sută. Greutatea probei globale = 10 kg. |
|
— |
În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrise anterior, datorită unor consecințe comerciale inacceptabile pe care le-ar determina deteriorarea lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate aplica o altă metodă de prelevare a probelor, cu condiția ca aceasta să fie cât se poate de reprezentativă și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. |
E.4. Metoda de prelevare a probelor pentru mirodenii (loturi < 15 tone)
În cazul loturilor de mirodenii cu o greutate mai mică de 15 tone, schema de prelevare a probelor se realizează cu 5 până la 100 probe elementare, în funcție de greutatea lotului, obținându-se o probă globală de 0,5 până la 10 kg.
Cifrele din tabelul următor pot fi folosite pentru determinarea numărului de probe elementare care trebuie prelevate.
Tabelul 2
Numărul de probe elementare care trebuie prelevate în funcție de greutatea lotului de mirodenii
|
Greutatea lotului (tone) |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale(kg) |
|
≤ 0,01 |
5 |
0,5 |
|
> 0,01-≤ 0,1 |
10 |
1 |
|
> 0,1-≤ 0,2 |
15 |
1,5 |
|
> 0,2-≤ 0,5 |
20 |
2 |
|
> 0,5-≤ 1,0 |
30 |
3 |
|
> 1,0-≤ 2,0 |
40 |
4 |
|
> 2,0-≤ 5,0 |
60 |
6 |
|
> 5,0-≤ 10,0 |
80 |
8 |
|
> 10,0-≤ 15,0 |
100 |
10 |
E.5. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor din produse alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile de prelevare a probelor menționate în prezenta parte.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete și documentate corespunzător. În orice caz, proba globală trebuie să cântărească cel puțin 0,5 kg (8).
E.6. Metode specifice de prelevare a probelor pentru mirodeniile comercializate în pachete vidate
Pentru loturile cu o greutate mai mare sau egală cu 15 tone se prelevează cel puțin douăzeci și cinci de probe elementare, formând o probă globală de 10 kg, și, pentru loturile de mai puțin de 15 tone, se prelevează 25 % din numărul de probe elementare menționate în tabelul 2, pentru a se obține o probă globală cu o greutate egală cu cea cerută în același tabel.
E.7. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
se acceptă, în cazul în care proba de laborator nu depășește limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării; |
|
— |
se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării. |
F. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE, LAPTE PRAF PENTRU SUGARI ȘI LAPTE PRAF PENTRU COPII MICI, INCLUSIV LAPTE PENTRU SUGARI ȘI LAPTE PRAF FORMULA 2
Această metodă de prelevare trebuie utilizată pentru controlul oficial al conținutului maxim de aflatoxină M1 stabilit pentru lapte și produse lactate, precum și pentru laptele praf pentru sugari și lapte praf pentru copii mici, inclusiv pentru laptele pentru sugari, laptele praf formula 2 și alimentele dietetice pentru sugari (lapte și produse lactate), destinate unor scopuri medicale speciale.
F.1. Metode de prelevare a probelor pentru lapte, produse lactate, lapte praf pentru sugari și lapte praf pentru copii mici, inclusiv lapte pentru sugari și lapte praf formula 2
Proba globală trebuie să cântărească cel puțin 1 kg sau 1 litru, cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil, de exemplu, în cazul în care proba este compusă dintr-o singură sticlă.
Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate dintr-un lot este indicat în tabelul 1. Numărul de probe elementare stabilit depinde de forma sub care sunt comercializate în mod obișnuit produsele respective. În cazul produselor lichide vândute în vrac, în măsura posibilului și în măsura în care nu este afectată calitatea produselor, lotul trebuie amestecat cu grijă, chiar înainte de prelevarea probelor, fie printr-o metodă manuală, fie prin una mecanică. Deoarece, în acest caz, se presupune că distribuția aflatoxinei M1 într-un lot dat este omogenă, este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot pentru a forma proba globală.
Toate probele elementare, în multe cazuri formate probabil din sticle sau cutii, au o greutate similară. Fiecare probă elementară cântărește cel puțin 100 grame pentru ca proba globală să atingă cel puțin 1 kg sau 1 litru. Orice derogare de la această metodă de prelevare se semnalează în procesul verbal prevăzut la punctul A.3.8 din anexa I.
Tabelul 1
Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate dintr-un lot
|
Forma de comercializare |
Volumul sau greutatea lotului (în litri sau kg) |
Numărul minim de probe elementare ce trebuie prelevate |
Volumul sau greutatea minimă a probei globale (în litri sau kg) |
|
Vrac |
– |
3-5 |
1 |
|
Sticle/cutii |
≤ 50 |
3 |
1 |
|
Sticle/cutii |
50-500 |
5 |
1 |
|
Sticle/cutii |
> 500 |
10 |
1 |
F.2. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor din produse alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile menționate în prezenta parte.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător (4).
F.3. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
se acceptă, în cazul în care proba de laborator nu depășește limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării (sau limita de decizie – a se vedea anexa II punctul 4.4); |
|
— |
se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării (sau limita de decizie – a se vedea anexa II punctul 4.4). |
G. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU CAFEA ȘI PENTRU PRODUSELE PE BAZĂ DE CAFEA
Această metodă de prelevare trebuie utilizată pentru controlul oficial al conținutului maxim de ochratoxină A din boabele de cafea prăjită, din cafeaua prăjită măcinată și cafeaua solubilă.
G.1. Greutatea probei elementare
Greutatea probei elementare este de aproximativ 100 grame, cu excepția cazului în care există alte specificații în partea G din prezenta anexă.
În cazul loturilor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei elementare depinde de greutatea unității de vânzare cu amănuntul.
Pentru unitățile de vânzare cu amănuntul cântărind mai mult de 100 grame, proba globală va cântări, prin urmare, mai mult de 10 kg. În cazul în care greutatea fiecărei unități de vânzare cu amănuntul depășește cu mult 100 grame, trebuie să se extragă 100 grame din fiecare dintre aceste unități pentru a alcătui proba elementară. Această operație poate fi efectuată în momentul prelevării probei sau în laborator. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de metodă de prelevare ar duce la consecințe comerciale inacceptabile datorită deteriorării lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare. De exemplu, în cazul în care un produs de valoare se comercializează sub forma unor unități de vânzare cu amănuntul de 500 grame sau 1 kg, proba globală poate fi obținută prin însumarea unui număr de probe elementare inferior celui indicat în tabelele 1 și 2, cu condiția ca greutatea sa să corespundă greutății cerute pentru proba globală, astfel cum se indică în tabelele respective.
În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește mai puțin de 100 grame, iar această diferență de greutate este neglijabilă, se consideră că o unitate echivalează cu o probă elementară, obținându-se o probă globală de mai puțin de 10 kg. În cazul în care unitatea de vânzare cu amănuntul cântărește mult mai puțin de 100 grame, proba elementară este formată din două sau mai multe unități, astfel încât greutatea sa să se apropie cât mai mult posibil de 100 grame.
G.2. Rezumat general al metodei de prelevare a probelor pentru cafeaua prăjită
Tabelul 1
Împărțirea loturilor în subloturi în funcție de produs și de greutatea lotului
|
Produs |
Greutatea lotului (tone) |
Greutatatea sau numărul de subloturi |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
Boabe de cafea prăjită, cafea prăjită măcinată și cafea solubilă |
≥ 15 |
15-30 tone |
100 |
10 |
|
< 15 |
– |
10-100 (9) |
1-10 |
G.3. Metoda de prelevare a probelor pentru boabele de cafea prăjită, pentru cafeaua prăjită măcinată și cafeaua solubilă (loturi ≥ 15 tone)
|
— |
Fiecare lot se împarte în subloturi în conformitate cu tabelul 1, cu condiția ca subloturile să se poată separa fizic. Având în vedere că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate să varieze cu maximum 20 % față de greutatea specificată. |
|
— |
Se prelevează probe din fiecare sublot separat. |
|
— |
Numărul de probe elementare: 100. |
|
— |
Greutatea probei globale = 10 kg |
|
— |
În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrise anterior, datorită unor consecințe comerciale inacceptabile pe care le-ar determina deteriorarea lotului (din cauza formei ambalajului, a mijlocului de transport etc.), se poate aplica o altă metodă de prelevare a probelor, cu condiția ca aceasta să fie cât se poate de reprezentativă și să facă obiectul unei descrieri complete, documentate corespunzător. |
G.4. Metoda de prelevare a probelor pentru boabele de cafea prăjită, pentru cafeaua prăjită măcinată și cafeaua solubilă (loturi < 15 tone)
În cazul loturilor de boabe de cafea prăjită, de cafea prăjită măcinată și de cafea solubilă cu o greutate mai mică de 15 tone, schema de prelevare a probelor se realizează cu 10 până la 100 probe elementare, în funcție de greutatea lotului, obținându-se o probă globală de 1 până la 10 kg.
Cifrele din tabelul următor pot fi folosite pentru determinarea numărului de probe elementare care trebuie prelevate.
Tabelul 2
Numărul de probe elementare care trebuie prelevate în funcție de greutatea lotului de boabe de cafea prăjită, de cafea prăjită măcinată și de cafea solubilă
|
Greutatea lotului (tone) |
Numărul de probe elementare |
Greutatea probei globale (kg) |
|
≤ 0,1 |
10 |
1 |
|
> 0,1-≤ 0,2 |
15 |
1,5 |
|
> 0,2-≤ 0,5 |
20 |
2 |
|
> 0,5-≤ 1,0 |
30 |
3 |
|
> 1,0-≤ 2,0 |
40 |
4 |
|
> 2,0-≤ 5,0 |
60 |
6 |
|
> 5,0-≤ 10,0 |
80 |
8 |
|
> 10,0-≤ 15,0 |
100 |
10 |
G.5. Metoda de prelevare a probelor pentru boabele de cafea prăjită, pentru cafeaua prăjită măcinată și cafeaua solubilă comercializate în pachete vidate
În cazul loturilor cu o greutate mai mare sau egală cu 15 tone, se prelevează cel puțin douăzeci și cinci de probe elementare, formând o probă globală de 10 kg, și, în cazul loturilor de mai puțin de 15 tone, se prelevează 25 % din numărul de probe elementare menționate în tabelul 2, astfel încât să se obțină o probă globală cu o greutate egală cu cea cerută în același tabel.
G.6. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor din produsele alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile menționate în prezenta parte.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete și documentate corespunzător. În orice caz, proba globală trebuie să cântărească cel puțin 1 kg (4).
G.7. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
se acceptă, în cazul în care proba de laborator nu depășește limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării; |
|
— |
se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării. |
H. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU SUCURILE DE FRUCTE, INCLUSIV PENTRU SUCUL ȘI MUSTUL DE STRUGURI, ȘI PENTRU CIDRU ȘI VIN
Această metodă de prelevare trebuie utilizată pentru controlul oficial al conținutului maxim stabilit pentru:
|
— |
ochratoxina A din vin, suc de struguri și must de struguri, |
|
— |
patulină din sucuri de fructe, nectaruri de fructe, băuturi spirtoase, cidru și alte băuturi fermentate produse din mere sau conținând suc de mere. |
H.1. Metoda de prelevare a probelor
Proba globală cântărește cel puțin 1 litru, cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil, de exemplu, în cazul în care proba este compusă dintr-o singură sticlă.
Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate din lot este indicat în tabelul 1. Numărul de probe elementare stabilit depinde de forma sub care sunt comercializate în mod obișnuit produsele respective. În cazul produselor lichide vândute în vrac, în măsura posibilului și în măsura în care nu este afectată calitatea produselor, lotul este amestecat cu grijă, chiar înainte de prelevarea probelor, fie printr-o metodă manuală, fie prin una mecanică. Deoarece, în acest caz, se poate presupune că distribuția ochratoxinei A și a patulinei într-un lot dat este omogenă, este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot pentru a forma proba globală.
Toate probele elementare, în multe cazuri formate probabil din sticle sau cutii, au o greutate similară. Fiecare probă elementară cântărește cel puțin 100 grame pentru ca proba globală să atingă cel puțin 1 litru. Orice derogare de la această metodă de prelevare se semnalează în procesul verbal prevăzut la punctul A.3.8 din anexa I.
Tabelul 1
Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate dintr-un lot
|
Forma de comercializare |
Volumul sau greutatea lotului (în litri) |
Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate |
Volumul sau greutatea minimă a probei globale (în litri) |
|
Vrac (suc de fructe, băuturi spirtoase, cidru, vin) |
– |
3 |
1 |
|
Sticle/cutii (suc de fructe, băuturi spirtoase, cidru) |
≤ 50 |
3 |
1 |
|
Sticle/cutii (suc de fructe, băuturi spirtoase, cidru) |
50-500 |
5 |
1 |
|
Sticle/cutii (suc de fructe, băuturi spirtoase, cidru) |
> 500 |
10 |
1 |
|
Sticle/cutii de vin |
≤ 50 |
1 |
1 |
|
Sticle/cutii de vin |
50-500 |
2 |
1 |
|
Sticle/cutii de vin |
> 500 |
3 |
1 |
H.2. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor din produsele alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile menționate în prezenta parte (4).
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete și documentate corespunzător.
H.3. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
se acceptă, în cazul în care proba de laborator nu depășește limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării; |
|
— |
se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării. |
I. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU PRODUSELE SOLIDE PE BAZĂ DE MERE, INCLUSIV CELE PENTRU SUGARI ȘI COPII DE VÂRSTĂ MICĂ, ȘI PENTRU SUCUL DE MERE
Această metodă de prelevare trebuie utilizată pentru controlul oficial al conținutului maxim de patulină fixat pentru produsele solide pe bază de mere, inclusiv cele pentru sugari și copiii de vârstă mică, și pentru sucul de mere.
I.1. Metoda de prelevare a probelor
Proba globală trebuie să cântărească cel puțin 1 kg, cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil, de exemplu în cazul în care se prelevează probe dintr-un singur ambalaj unitar.
Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate dintr-un lot este indicat în tabelul 1. În cazul produselor lichide, în măsura posibilului, lotul este amestecat cu grijă, chiar înainte de prelevarea probelor, fie printr-o metodă manuală, fie prin una mecanică. Deoarece, în acest caz, se poate presupune că distribuția patulinei într-un lot dat este omogenă, este suficient să se preleveze trei probe elementare dintr-un lot pentru a forma proba globală.
Toate probele elementare au o greutate similară. Fiecare probă elementară cântărește cel puțin 100 grame, astfel încât proba globală să atingă cel puțin 1 kg. Orice derogare de la această metodă de prelevare se semnalează în procesul verbal prevăzut la punctul A.3.8 din anexa I.
Tabelul 1
Numărul minim de probe elementare ce trebuie prelevate din lot
|
Greutatea lotului (în kg) |
Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate |
Greutatea probei globale (în kg) |
|
< 50 |
3 |
1 |
|
50-500 |
5 |
1 |
|
> 500 |
10 |
1 |
În cazul în care lotul este format din ambalaje unitare distincte, numărul de ambalaje care trebuie prelevate pentru a forma proba globală este indicat în tabelul 2.
Tabelul 2
Numărul de unități ambalate (probe elemetare) care trebuie prelevate pentru a forma proba globală, în cazul în care lotul este format din unități ambalate distincte
|
Numărul de ambalaje unitare dintr-un lot |
Numărul de ambalaje unitare care trebuie prelevate |
Greutatea probei globale (kg) |
|
1-25 |
1 ambalaj unitar |
1 |
|
26-200 |
aproximativ 5 %, cel puțin 2 ambalaje unitare |
1 |
|
> 100 |
aproximativ 5 %, maximum 10 ambalaje unitare |
1 |
I.2. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor din produsele alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile menționate anterior în prezenta parte.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete și documentate corespunzător (4).
I.3. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
se acceptă, în cazul în care proba de laborator este conformă cu limita maximă, luând în considerare gradul de incertitudine al măsurării și corecția pentru recuperare; |
|
— |
se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare gradul de incertitudine al măsurării și corecția pentru recuperare. |
J. METODA DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU ALIMENTELE PENTRU SUGARI ȘI ALIMENTELE PRELUCRATE PE BAZĂ DE CEREALE, DESTINATE SUGARILOR ȘI COPIILOR DE VÂRSTĂ MICĂ
Această metodă de prelevare trebuie folosită pentru controlul oficial al conținuturilor maxime stabilite pentru:
|
— |
aflatoxine, ochratoxina A și toxinele de Fusarium din alimentele pentru sugari și alimentele prelucrate pe bază de cereale, destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică; |
|
— |
aflatoxine și ochratoxina A din alimentele dietetice pentru sugari (altele decât laptele și produsele lactate), destinate unor scopuri medicale speciale; |
|
— |
patulină din alimentele pentru sugari, altele decât alimentele transformate pe bază de cereale, destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică. Pentru controlul conținutului maxim de patulină din sucurile de fructe și din produsele solide pe bază de mere, destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, trebuie să se folosească metoda de prelevare descrisă în partea I din anexa I. |
J.1. Metoda de prelevare a probelor
|
— |
Pentru produsele alimentare destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică trebuie să se folosească metoda de prelevare a probelor pentru cereale și produse cerealiere descrisă la punctul B.4. din anexa I. Prin urmare, numărul de probe elementare care trebuie prelevate depinde de greutatea lotului și este cuprins între 10 și 100, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în tabelul 2 de la punctul B.4. din anexa I. În cazul loturilor foarte mici (≤ 0,5 tone), se poate preleva un număr inferior de probe elementare, dar, în acest caz, proba globală care reunește toate probele elementare trebuie, de asemenea, să cântărească cel puțin 1 kg. |
|
— |
Greutatea probei elementare este de aproximativ 100 grame. În cazul loturilor ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, greutatea probei elementare depinde de greutatea unității de vânzare cu amănuntul și, în cazul loturilor foarte mici (≤ 0,5 tone), aceasta trebuie să fie de așa natură încât, prin adunarea probelor elementare, să se obțină o probă globală de mai puțin de 1 kg. Orice derogare de la această metodă de prelevare trebuie semnalată în procesul verbal prevăzut la punctul A.3.8. |
|
— |
Greutatea probei globale, suficient amestecate, este de 1 până la 10 kg. |
J.2. Prelevarea probelor în etapa de comercializare cu amănuntul
Prelevarea probelor de produse alimentare în etapa de comercializare cu amănuntul se realizează, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile menționate anterior în prezenta parte.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiția ca aceasta să garanteze obținerea unei probe globale suficient de reprezentative pentru lotul din care se prelevează probe și să facă obiectul unei descrieri complete și documentate corespunzător (4).
J.3. Acceptarea unui lot sau sublot
|
— |
se acceptă, în cazul în care proba de laborator este conformă cu limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării; |
|
— |
se respinge, în cazul în care proba de laborator depășește în mod clar limita maximă, luând în considerare corecția pentru recuperare și gradul de incertitudine al măsurării. |
(1) Un ghid adresat autorităților responsabile cu garantarea respectării legislației UE privind aflatoxinele este disponibil la următoarea adresă: http://europa.eu.int/comm/food/food/chemicalsafety/contaminants/aflatoxin_guidance_fr.pdf. Acest document oferă informații practice complementare care sunt, cu toate acestea, subordonate dispozițiilor prezentului regulament.
(2) În funcție de greutatea lotului – a se vedea tabelul 2.
(3) Un ghid cu indicații privind prelevarea probelor în cazul acestui tip de lot va fi disponibil începând cu data de 1 iulie 2006 la următoarea adresă web: http://europa.eu.int/comm/food/food/chemicalsafety/contaminants/index_en.htm.
(4) În cazul în care porțiunea din care trebuie prelevate probe este prea mică pentru obținerea unei probe globale de 1 kg, greutatea acesteia din urmă poate fi mai mică.
(5) În funcție de greutatea lotului – a se vedea tabelul 2 din prezenta anexă.
(6) În funcție de greutatea lotului – a se vedea tabelul 2 din prezenta anexă.
(7) În funcție de greutatea lotului – a se vedea tabelul 2 din prezenta anexă.
(8) În cazul în care porțiunea din care trebuie prelevate probe este prea mică pentru obținerea unei probe globale de 0,5 kg, greutatea acesteia din urmă poate fi mai mică.
(9) În funcție de greutatea lotului – a se vedea tabelul 2 din prezenta anexă.
ANEXA II
CRITERIILE APLICABILE PREGĂTIRII PROBELOR ȘI METODELOR DE ANALIZĂ UTILIZATE PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL CONȚINUTULUI DE MICOTOXINE DIN PRODUSELE ALIMENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. Precauții
Deoarece micotoxinele sunt în general distribuite într-un mod eterogen, este necesară o atenție deosebită la pregătirea și, în special, omogenizarea probelor.
Atunci când omogenizarea are loc în laborator, trebuie omogenizată totalitatea probei primite la laborator.
În cursul analizei aflatoxinelor, este necesar să se evite pe cât posibil lumina zilei, deoarece aflatoxina se descompune progresiv sub influența luminii ultraviolete.
1.2. Calculul proporției coajă/parte comestibilă la fructele cu coajă lemnoasă întregi
Limitele fixate pentru aflatoxine prin Regulamentul (CE) nr. 466/2001 se aplică părții comestibile. Conținutul de aflatoxine din partea comestibilă se poate stabili după cum urmează:
|
— |
probele de fructe cu coajă lemnoasă pot fi decojite, astfel încât conținutul de aflatoxine să poată fi stabilit în partea comestibilă; |
|
— |
procedura de pregătire a probei poate fi aplicată fructului cu coaja lemnoasă. Metoda de prelevare și metoda de analiză trebuie să prevadă o estimare a greutății sâmburilor din proba globală. Aceasta se estimează după stabilirea unui factor corespunzător care să caracterizeze proporția dintre coajă și partea comestibilă la fructele întregi. Această proporție se utilizează pentru stabilirea cantității de sâmburi din proba globală utilizată pentru pregătirea și metoda de analiză a probei. |
Aproximativ o sută de fructe cu coajă lemnoasă întregi se prelevează la întâmplare dintr-un lot sau luate din fiecare probă globală și puse deoparte. Pentru fiecare probă de laborator se poate obține proporția dorită cântărind fructele întregi, îndepărtând coaja și cântărind părțile de coajă și de sâmburi.
Proporția dintre coajă și partea comestibilă, odată stabilită de laborator pe baza unui anumit număr de probe, poate fi luată în considerare în analizele ulterioare. Cu toate acestea, în cazul în care se constată că o probă de laborator depășește limitele stabilite, proporția se stabilește, pentru această probă, cu ajutorul celor aproximativ o sută de fructe puse deoparte.
2. TRATAREA PROBEI PRIMITE ÎN LABORATOR
Fiecare probă de laborator se macină fin și se amestecă atent printr-un procedeu care asigură o omogenizare completă.
În cazul în care conținutul maxim se aplică materiei uscate, conținutul de materie uscată din produs se stabilește pe baza unei părți din proba omogenizată, cu ajutorul unui procedeu a cărui precizie în acest sens a fost demonstrată.
3. PROBE IDENTICE
Probele identice destinate măsurilor executorii, comercializării (apărării) și arbitrajului se prelevează din produsul omogenizat, în măsura în care acest lucru nu contravine legislației statelor membre privind dreptul agenților economici din domeniul alimentar.
4. METODELE DE ANALIZĂ PE CARE TREBUIE SĂ LE UTILIZEZE LABORATORUL ȘI CERINȚELE PRIVIND CONTROLUL
4.1. Definiții
În continuare, se prezintă câteva dintre cele mai folosite definiții pe care este necesar să le utilizeze laboratorul.
|
r |
= |
repetabilitatea, valoarea sub care se preconizează că diferența absolută dintre rezultatele a două încercări individuale, obținute în condiții de repetabilitate (adică aceeași probă, același comerciant, aceeași aparatură, același laborator și interval scurt de timp), se situează într-o anumită limită de probabilitate (de obicei 95 %), de unde rezultă că r = 2,8 × sr. |
|
sr |
= |
abaterea standard, calculată din rezultatele obținute în condiții de repetabilitate. |
|
ASRr |
= | abaterea standard relativă, calculată din rezultatele generate în condiții de repetabilitate [(sr/
|
|
R |
= |
reproductibilitatea, valoarea sub care se poate preconiza că diferența absolută dintre rezultatele testelor individuale, obținute în condiții de reproductibilitate (adică pentru un material identic obținut de operatorii din diferite laboratoare, care utilizează metoda de încercare standardizată), se situează într-o anumită limită de probabilitate (de obicei 95 %); R = 2,8 × sR. |
|
sR |
= |
abaterea standard, calculată din rezultatele în condiții de reproductibilitate. |
|
ASRR |
= | abaterea standard relativă calculată din rezultatele obținute în condiții de reproductibilitate [(sr/
|
4.2. Cerințe generale
Metodele de analiză utilizate pentru controlul produselor alimentare respectă dispozițiile de la punctele 1 și 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004.
4.3. Cerințe specifice
4.3.1. Criterii de performanță
În măsura în care legislația comunitară nu impune metode specifice pentru determinarea conținutului de aflatoxine din produsele alimentare, laboratoarele pot alege orice metodă, cu condiția ca metoda aleasă să îndeplinească următoarele criterii:
|
(a) |
Criterii de performanță pentru aflatoxine
Notă:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(b) |
Criterii de performanță pentru ochratoxina A
| |||||||||||||||
|
(c) |
Criterii de performanță pentru patulină
| |||||||||||||||||||
|
(d) |
Criterii de performanță pentru deoxinivalenol
| |||||||||||||||
|
(e) |
Criterii de performanță pentru zearalenonă
| |||||||||||||||
|
(f) |
Criterii de performanță pentru fumonisina B1 și B2
| |||||||||||||||
|
(g) |
Criterii de performanță pentru toxinele T-2 și HT-2
| ||||||||||||||||||||||||||||||
|
(h) |
Note privind criteriile de performanță pentru micotoxine
|
Aceasta este o ecuație de fidelitate generală, despre care s-a stabilit că este independentă de produsul analizat și de matrice, și că depinde numai de concentrație în majoritatea metodelor de analiză de rutină.
4.3.2. Adaptarea la scopul prevăzut
În cazul în care există un număr limitat de metode de analiză complet validate, se poate adopta o abordare bazată pe adaptarea la scopul prevăzut, care definește un singur parametru, funcția de adaptare la scopul prevăzut, pentru a evalua acceptabilitatea metodelor de analiză. Această funcție este o funcție a incertitudinii, care specifică nivelurile maxime ale incertitudinii sub care se consideră că adaptarea la scopul prevăzut este asigurată.
Datorită numărului limitat de metode de analiză, validate în întregime prin studiu în colaborare, în special pentru determinarea conținutului de toxine T-2 și HT-2, abordarea prin funcția incertitudinii, care precizează incertitudinea maximă acceptabilă, poate fi folosită, de asemenea, pentru a evalua caracterul adecvat (adaptatarea la scopul prevăzut) al metodei de analiză care urmează să fie folosită de laborator. Laboratorul poate folosi o metodă care produce rezultate în limitele incertitudinii standard maxime. Incertitudinea standard maximă poate fi calculată utilizându-se următoarea formulă:
unde:
|
— |
Uf este incertitudinea standard maximă (μg/kg); |
|
— |
LOD este limita de detectare a metodei (μg/kg); |
|
— |
α este un factor numeric constant care urmează să fie folosit în funcție de valoarea C. Valorile care urmează să fie folosite sunt precizate în tabelul care urmează; |
|
— |
C este concentrația care prezintă un interes (μg/kg). |
În cazul în care metoda analitică duce la obținerea de rezultate cu măsuri de incertitudine mai mici decât incertitudinea standard maximă, metoda se consideră ca fiind la fel de potrivită ca una care respectă criteriile de performanță menționate la punctul 4.3.1.
Tabel
Valorile numerice corespunzătoare constantei α în formula menționată la acest punct, în funcție de concentrația care prezintă interes
|
C (μg/kg) |
α |
|
≤ 50 |
0,2 |
|
51-500 |
0,18 |
|
501-1 000 |
0,15 |
|
1 001-10 000 |
0,12 |
|
> 10 000 |
0,1 |
4.4. Estimarea incertitudinii de măsurare, calcularea nivelului de recuperare și înregistrarea rezultatelor (1)
Rezultatul analitic trebuie să fie înregistrat sub formă corectată sau fără a fi corectată pentru recuperare. Trebuie să se precizeze modul de înregistrare și nivelul de recuperare. Rezultatul analitic corectat în privința recuperării se folosește pentru verificarea conformității.
Rezultatul analitic trebuie raportat ca x +/– U, unde x este rezultatul analizei, iar U este incertitudinea de măsurare extinsă.
U este incertitudinea de măsurare extinsă, utilizându-se un factor de acoperire 2 care conduce la un nivel de încredere de aproximativ 95 %.
Pentru produsele alimentare de origine animală, este de asemenea posibil să se ia în considerare incertitudinea de măsurare prin stabilirea limitei de decizie (CCα), în conformitate cu Decizia 2002/657/CE a Comisiei (2) (punctul 3.1.2.5 din anexă – cazul substanțelor pentru care s-a stabilit o limită autorizată).
Prezentele norme de interpretare a rezultatului analitic în vederea acceptării sau respingerii lotului sunt aplicabile rezultatului analizei probei destinate controlului oficial. În cazul analizei realizate în scopuri de apărare sau de arbitraj, se aplică normele naționale.
4.5. Norme de calitate aplicabile laboratoarelor
Laboratorul trebuie să respecte dispozițiile articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura respectarea legislației privind hrana animalelor și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (3).
(1) Mai multe detalii cu privire la procedurile privind estimarea incertitudinii de măsurare și evaluarea nivelului de recuperare sunt disponibile în raportul intitulat „Report on the relationship between analytical results, measurement uncertainty, recovery factors and the provisions of EU food and feed legislation” (raport privind relația dintre rezultatul analizei, incertitudinea de măsurare, factorii de recuperare și dispozițiile legislației comunitare privind produsele alimentare și hrana animalelor) – http://europa.eu.int/comm/food/food/chemicalsafety/contaminants/report-sampling_analysis_2004_en.pdf
(2) JO L 221, 17.8.2002, p. 8. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2004/25/CE (JO L 6, 10.1.2004, p. 38).
(3) A se vedea, de asemenea, dispozițiile tranzitorii prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 privind dispozițiile tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) 854/2004 (JO L 338, 22.12.2005, p. 83).
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
163 |
32006D0196
|
L 070/80 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 3 martie 2006
de modificare a apendicelui B la anexa XII la Actul de aderare din 2003 privind anumite unități din sectorul cărnii și al laptelui din Polonia
[notificată cu numărul C(2006) 609]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/196/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Actul de aderare a Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei, în special anexa II capitolul 6 secțiunea B sub-secțiunea 1 punctul 1 litera (e),
întrucât:
|
(1) |
Poloniei i s-au acordat perioade de tranziție pentru anumite unități enumerate în apendicele B (1) la anexa XII la Actul de aderare din 2003. |
|
(2) |
Apendicele B la anexa XII la Actul de aderare din 2003 a fost modificat prin Deciziile 2004/458/CE (2), 2004/471/CE (3), 2004/474/CE (4), 2005/271/CE (5), 2005/591/CE (6), 2005/854/CE (7) și 2006/14/CE (8) ale Comisiei. |
|
(3) |
În conformitate cu o declarație oficială a autorității competente poloneze, anumite unități din sectorul cărnii și al laptelui au finalizat procesul de modernizare și din acest moment respectă în totalitate legislația comunitară. De asemenea, alte unități și-au încetat activitatea. Prin urmare, aceste unități ar trebui eliminate de pe lista unităților în tranziție. |
|
(4) |
Prin urmare, apendicele B la anexa XII la Actul de aderare din 2003 ar trebui modificat în consecință. |
|
(5) |
Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală a fost informat cu privire la măsurile prevăzute de prezenta decizie, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Unitățile enumerate în anexa la prezenta decizie se elimină din apendicele B la anexa XII la Actul de aderare din 2003.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 martie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO C 227 E, 23.9.2003, p. 1392.
(2) JO L 156, 30.4.2004, p. 53, versiune rectificată în JO L 202, 7.6.2004, p. 39.
(3) JO L 160, 30.4.2004, p. 56, versiune rectificată în JO L 212, 12.6.2004, p. 31.
(4) JO L 160, 30.4.2004, p. 73, versiune rectificată în JO L 212, 12.6.2004, p. 44.
(6) JO L 200, 30.7.2005, p. 96.
(7) JO L 316, 2.12.2005, p. 17.
(8) JO L 10, 14.1.2006, p. 66.
ANEXĂ
Lista unităților care trebuie eliminate din apendicele B la anexa XII la Actul de aderare din 2003
Unități din sectorul cărnii
Lista inițială
|
Nr |
Numărul autorizării sanitar veterinare |
Numele unității |
|
35. |
08040206 |
AGROMAS Sp. z o.o. |
|
71. |
12160208 |
Wojnickie Zakłady Mięsne „MEAT COMPANY” |
|
99. |
14370101 |
Ubojnia Trzody i Bydła „WILPOL” |
|
155. |
24610323 |
„Basco” s.c. |
|
181. |
24170301 |
Zakład Przetwórstwa Mięsnego B.Wisniewska |
|
186. |
26040209 |
„Wir” Szproch I Przetwórstwo Mięsa SJ. |
|
209. |
30090103 |
Firma Handlowo Usługowa – Andrzej Mejsner |
|
239. |
30280102 |
PHU ROMEX Grażyna Pachela, Ubojnia Bydła |
|
243. |
30290201 |
Rzeźnictwo Kujawa, Maik s.j. |
|
246. |
30300112 |
Ubój Trzody Mariusz Marciniak |
Unități din sectorul cărnii de pasăre
Lista inițială
|
Nr. |
Numărul autorizării sanitar veterinare |
Numele unității |
|
31. |
18630501 |
Jedynka Spółka z o.o. Zakład Produkcyjny |
|
34. |
24610602 |
Szerwal 2000 Sp. z o.o. |
Unități din sectorul laptelui
Lista inițială
|
Nr. |
Numărul autorizării sanitar veterinare |
Numele unității |
|
57. |
20111601 |
OSM Dąbrowa Białostocka |
|
66. |
24781601 |
OSM w Zabrzu |
|
68. |
24061602 |
OSM Krzepice |
|
74. |
24161602 |
OSM „Rokitnianka” w Szczekocinach |
|
101. |
30151601 |
OSM „Top-Tomyśl” |
|
103. |
30201601 |
OSM Kowalew – Dobrzyca Zakład Kowalew |
|
107. |
30231601 |
SM Udziałowców |
|
110. |
30281601 |
ZPM „Mlecz” Wolsztyn, Oddział Damasławek |
|
111. |
30301601 |
SM Września |
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
165 |
32006R0409
|
L 071/5 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 409/2006 AL COMISIEI
din 9 martie 2006
de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 174/1999, (CE) nr. 581/2004 și (CE) nr. 582/2004 în ceea ce privește nivelurile garanțiilor pentru certificatele de export în sectorul laptelui
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate (1), în special articolul 31 alineatul (14),
întrucât:
|
(1) |
Articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 174/1999 al Comisiei din 26 ianuarie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 804/68 al Consiliului în ceea ce privește certificatele de export și restituirile la export în cazul laptelui și produselor lactate (2) prevede garanțiile care se constituie la data depunerii cererii pentru certificatul de export. |
|
(2) |
Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 581/2004 al Comisiei din 26 martie 2004 de deschidere a unei invitații permanente de participare la licitație pentru restituirile la export care se referă la anumite tipuri de unt (3) și articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 582/2004 al Comisiei din 26 martie 2004 de deschidere a unei invitații permanente de participare la licitație pentru restituirile la export cu privire la laptele praf degresat (4) stabilesc valoarea garanției de participare la licitație care se constituie înainte de termenul de depunere a ofertelor. |
|
(3) |
Având în vedere tendința din ultimele luni în ceea ce privește restituirile la export, este necesar să se adapteze valoarea garanțiilor, asigurându-se, de asemenea, păstrarea valorii acestora la un nivel suficient pentru excluderea cererilor speculative. |
|
(4) |
Pentru a se realiza o corelare între restituire și valoarea garanției și pentru a asigura o abordare armonizată pentru toate restituirile aplicabile, este necesară stabilirea garanțiilor de participare la licitație ca procent din valoarea restituirii. |
|
(5) |
Prin urmare, regulamentele (CE) nr. 174/1999, (CE) nr. 581/2004 și (CE) nr. 582/2004 ar trebui modificate în consecință. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și produselor lactate, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
La articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 174/1999, literele (a), (b), (c) și (d) se înlocuiesc cu textul următor:
|
„(a) |
15 % pentru produsele încadrate la codul NC 0405; |
|
(b) |
15 % pentru produsele încadrate la codul NC 0402 10; |
|
(c) |
15 % pentru produsele încadrate la codul NC 0406; |
|
(d) |
15 % pentru celelalte produse.” |
Articolul 2
La articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 581/2004, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Garanția de participare la licitație este de 15 % din ultima valoare maximă a restituirii de participare la licitație stabilite pentru codurile de produse și destinațiile prevăzute la articolul 1 alineatul (1).
Cu toate acestea, garanția de participare la licitație nu poate fi mai mică de 6 EUR la 100 kg.”
Articolul 3
La articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 582/2004, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Garanția de participare la licitație este de 15 % din ultima valoare maximă a restituirii de participare la licitație stabilite pentru codurile de produse și destinațiile prevăzute la articolul 1 alineatul (1).
Cu toate acestea, garanția de participare la licitație nu poate fi mai mică de 6 EUR la 100 kg.”
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 160, 26.6.1999, p. 48. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005 (JO L 307, 25.11.2005, p. 2).
(2) JO L 20, 27.1.1999, p. 8. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2107/2005 (JO L 337, 22.12.2005, p. 20).
(3) JO L 90, 27.3.2004, p. 64. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1239/2005 (JO L 200, 30.7.2005, p. 32).
(4) JO L 90, 27.3.2004, p. 67. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1239/2005.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
167 |
32006R0410
|
L 071/7 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 410/2006 AL COMISIEI
din 9 martie 2006
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de certificate de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate (1), în special articolul 26 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 174/1999 al Comisiei din 26 ianuarie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 804/68 al Consiliului în ceea ce privește certificatele de export și restituirile la export în cazul laptelui și produselor lactate (2) prevede prezentarea unui certificat de export pentru orice export în afara Comunității de produse pentru care se solicită o restituire. |
|
(2) |
Cu toate acestea, articolul 1 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 174/1999 prevede, de asemenea, obligativitatea prezentării unui certificat de export pentru produsele prevăzute în anexa I categoria II, pentru care nu se solicită nici o restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) prima și a patra liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 al Comisiei (3). |
|
(3) |
Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 prevede că nu se cere și nu se poate prezenta nici un certificat în vederea realizării unor operațiuni de export cu restituiri, în special, exporturi de cantități reduse, mai mici sau egale cu cele prevăzute în anexa III la regulamentul menționat anterior. |
|
(4) |
Având în vedere că exporturile de lapte praf degresat fără restituire, prevăzute în categoria II din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 174/1999, se referă la cantități reduse, este necesară scutirea exportatorilor de obligația de a prezenta un certificat de export. |
|
(5) |
Prin urmare, este necesar să se modifice anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 în consecință. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și produselor lactate, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
În anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, la sfârșitul sectorului de produse D, se adaugă următorul text:
|
|
Certificat de export fără restituire [Articolul 1 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 174/1999] |
| |
|
|
„0402 10 |
|
150 kg” |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 160, 26.6.1999, p. 48. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005 (JO L 307, 25.11.2005, p. 2).
(2) JO L 20, 27.1.1999, p. 8. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2107/2005 (JO L 337, 22.12.2005, p. 20).
(3) JO L 152, 24.6.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1856/2005 (JO L 297, 15.11.2005, p. 7).
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
168 |
32006D0198
|
L 071/11 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 2 februarie 2006
de aprobare, în numele Comunității Europene, a modificărilor anexelor la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii cu privire la măsurile sanitare pentru protejarea sănătății publice și animale în comerțul cu animale vii și produse de origine animală
[notificată cu numărul C(2006) 81]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/198/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Decizia 98/258/CE a Consiliului din 16 martie 1998 privind încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii cu privire la măsurile sanitare pentru protejarea sănătății publice și animale în comerțul cu animale vii și produse de origine animală (1), în special articolul 4 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
La reuniunea din 27 octombrie 2005, Comitetul mixt de gestionare a acordului (denumit în continuare „comitetul”) a formulat o recomandare privind stabilirea unei echivalențe pentru produsele pescărești. Ținând seama de recomandarea menționată anterior, este necesar să se modifice anexa V la acord. |
|
(2) |
Este necesar ca modificarea menționată anterior să se aprobe în numele Comunității. |
|
(3) |
Măsura prevăzută de prezenta decizie este conformă cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
DECIDE:
Articolul 1
În conformitate cu recomandarea formulată de către Comitetul mixt de gestionare instituit în temeiul articolului 14 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii cu privire la măsurile sanitare pentru protejarea sănătății publice și animale în comerțul cu animale vii și produse de origine animală, modificările anexei V la acordul în cauză se aprobă în numele Comunității Europene. Textul acordului sub forma unui schimb de scrisori, care cuprinde modificările aduse anexei V la acord, se anexează la prezenta decizie.
Articolul 2
Directorul general pentru sănătatea și protecția consumatorilor este împuternicit să semneze acordul sub forma unui schimb de scrisori prin care Comunitatea își asumă obligații.
Articolul 3
Prezenta decizie se aplică din prima zi a lunii următoare lunii în care Statele Unite ale Americii notifică în scris Comisiei faptul că procedurile interne privind aprobarea modificărilor prevăzute la articolul 1 s-au încheiat.
Adoptată la Bruxelles, 2 februarie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 118, 21.4.1998, p. 1.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
169 |
22006A0310(01)
|
L 071/12 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
ACORD
sub forma unui schimb de scrisori privind modificările anexelor la acordul dintre Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind măsurile de protecție a sănătății publice și animale aplicabile comerțului cu animale vii și produse de origine animală
Bruxelles, 30 ianuarie 2006
Stimate domn,
Referindu-mă la acordul încheiat între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind măsurile de protecție a sănătății publice și animale aplicabile comerțului cu animale vii și produse de origine animală, am onoarea să vă propun modificarea anexelor la acordul în cauză după cum urmează:
În conformitate cu recomandările Comitetului mixt de gestionare instituit în temeiul articolului 14 alineatul (1) din acord, textul anexei V punctul 11 la acord trebuie înlocuit cu textul apendicelui A anexat la prezenta scrisoare.
V-aș fi recunoscător dacă asți binevoi să confirmați acordul Statelor Unite ale Americii cu privire la această modificare a anexei V la acord.
Vă rog să primiți, stimate domn, asigurarea înaltei mele considerații.
Pentru Comunitatea Europeană
Jaana HUSU-KALLIO
Bruxelles, 1 februarie 2006
Stimată doamnă,
Am onoarea de a mă referi la scrisoarea dumneavoastră care conține detalii privind modificările propuse pentru anexa V punctul 11 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind măsurile de protecție a sănătății publice și animale aplicabile comerțului cu animale vii și produse de origine animală.
În acest sens, am onoarea de a confirma acceptarea de către Statele Unite ale Americii a modificărilor propuse, în conformitate cu recomandările Comitetului mixt de gestionare instituit în temeiul articolului 14 alineatul (1) din acord, o copie a acestuia fiind anexată la prezenta scrisoare. Am înțeles că modificările menționate anterior vor produce efecte de la data la care Comunitatea Europeană notifică Statelor Unite cu privire la faptul că procedurile necesare punerii în aplicare a respectivelor acorduri s-au încheiat.
Vă rog să primiți, stimată doamnă, asigurarea înaltei mele considerații.
Pentru autoritatea competentă a Statelor Unite ale Americii
Norval E. FRANCIS
Apendicele A
„ANEXA V
|
Exporturi din CE în Statele Unite ale Americii |
Exporturi din Statele Unite în CE | ||||||||||||||
|
Condiții comerciale |
Echivalență (Categorie) |
Condiții speciale |
Măsuri |
Condiții comerciale |
Echivalență (Categorie) |
Condiții speciale |
Măsuri | |||||||||
|
Norme CE |
Norme SUA |
Norme SUA |
Norme CE | |||||||||||||
| 11. Produse pescărești destinate consumului uman Sănătate animală | ||||||||||||||||
|
— Pești/produse pescărești | ||||||||||||||||
|
— |
91/67 |
USDI & titlul 50 |
NE |
|
|
USDI & titlul 50 |
91/67 |
NE |
|
CE trebuie să evalueze noile standarde SUA, în cazul în care se aplică. | ||||||
|
91/67 |
USDI & titlul 50 |
NE |
|
|
USDI & titlul 50 |
91/67 |
NE |
|
| ||||||
|
Sănătate publică | ||||||||||||||||
|
91/493 96/22 96/23 |
21 CFR 123, 1240 FFDCA, FIFRA, PHSA, 21 CFR 70-82, 180 110.3-110.93, 113, 114, 123, 172-193, 1240 |
Da (3) |
Cerințe în materie de conserve cu conținut slab de acizi |
Statele Unite trebuie să furnizeze indicații detaliate care să permită satisfacerea cererii CE privind echivalența pentru conserve cu conținut slab de acizi. CE trebuie să furnizeze: 1. informații și documente corespunzătoare privind procedurile de audit și control al aplicării de către statele membre și 2. informații privind punerea în aplicare a sistemelor HACCP în statele membre. |
21 CFR 123, 1240 FFDCA, FIFRA, PHSA, 21 CFR 70-82, 180 110.3-110.93, 113, 114, 123, 172-193, 1240 |
91/493 96/22 96/23 |
Da (2) |
[SANCO/10169/2005] Rev 3 |
| ||||||
|
|
|
|
|
Statele Unite trebuie să procedeze la verificări pe teren ale sistemului CE (în special vizitarea birourilor centrale ale CE și observarea procedurilor de audit ale Comisiei în mai multe state membre). Statele Unite trebuie să semnaleze orice problemă majoră constatată pe parcursul desfășurării operațiunilor menționate anterior. Rezultatele verificărilor pe teren trebuie analizate împreună cu CE. În cazul în care se dovedesc a fi satisfăcătoare, se procedează la stabilirea echivalenței, precum și la orice alt demers considerat necesar. |
NMFS Voluntar, Program fondat pe principiile HACCP 50 CFR 260 |
|
Da (1) |
|
| ||||||
|
91/492 |
Program național de igienizare a crustaceelor |
Da (3) |
Condițiile comerciale existente |
CE trebuie să furnizeze datele brute utilizate pentru evaluarea științifică a testelor carne/apă. Statele Unite trebuie să comenteze rezultatele evaluării în cauză în termen de 90 de zile de la primirea datelor brute. CE trebuie să furnizeze: 1. informații și documente corespunzătoare cu privire la procedurile de audit și de control al aplicării de către statele membre și 2. informații cu privire la punerea în aplicare a sistemelor HACCP în statele membre. Statele Unite trebuie să procedeze la verificări pe teren ale sistemului CE (în special vizitarea birourilor centrale ale CE și observarea procedurilor de audit ale Comisiei în mai multe state membre). Statele Unite trebuie să semnaleze orice problemă majoră constatată pe parcursul desfășurării operațiunilor menționate anterior. Rezultatele verificărilor pe teren trebuie analizate împreună cu CE. În cazul în care se dovedesc a fi satisfăcătoare, se procedează la stabilirea echivalenței, precum și la toate demersurile considerate necesare. |
Program național de igienizare a crustaceelor |
91/492 |
Da (3) |
Condițiile comerciale existente |
Comparație comună a testelor carne/apă în vederea clasificării zonelor de producție. Statele Unite trebuie să informeze CE de îndată ce sunt pregătite pentru evaluarea punerii în aplicare a Regulamentu-lui HACCP cu privire la fructele de mare. CE trebuie să procedeze la evaluarea sistemului Statelor Unite și să analizeze, după caz, informațiile și documentele furnizate de către Statele Unite cu privire la procedurile de audit și de control al aplicării. Verificările pe teren ale sistemului Statelor Unite trebuie efectuate în termen de șase luni de la cererea Statelor Unite. CE trebuie să semnaleze orice problemă majoră constatată pe parcursul operațiunilor menționate anterior în termen de 45 de zile de la inspecția pe teren. Rezultatele verificărilor pe teren trebuie analizate împreună cu CE. În cazul în care se dovedesc a fi satisfăcătoare, se procedează la stabilirea echivalenței, precum și la orice alt demers considerat necesar. «Unitățile» nu includ «intermediarii și negocianții». | ||||||
|
91/493 96/22 96/23 |
Program național de igienizare a crustaceelor FEDCA, FIFRA, PHSA, 21 CFR 110.3-110.93, 123, 1240, DVM |
NE |
|
|
Program național de igienizare a crustaceelor FEDCA, FIFRA, PHSA, 21 CFR 110.3-110.93, 123, 1240, DVM |
91/493 96/22 96/23 |
NE” |
|
| ||||||
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
174 |
32006R0417
|
L 072/8 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 417/2006 AL COMISIEI
din 10 martie 2006
de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 privind înscrierea anumitor denumiri în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate” [Pimiento Asado del Bierzo (IGP), Fico bianco del Cilento (DOP), Melannurca Campana (IGP), Montes de Granada (DOP), Huile d'olive de Nice (DOP), Aceite de la Rioja (DOP), Antequera (DOP)]
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 6 alineatele (3) și (4),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, cererea Italiei de înregistrare a celor două denumiri „Fico bianco del Cilento” și „Melannurca Campana”, cererea Franței de înregistrare a denumirii „Huile d'olive de Nice”, cererea Spaniei de înregistrare a celor patru denumiri „Pimiento Asado del Bierzo”, „Montes de Granada”, „Aceite de la Rioja” și „Antequera” au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
|
(2) |
Deoarece nu s-a notificat Comisiei nici o contestație, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, aceste denumiri trebuie înscrise în consecință în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 al Comisiei (3) se completează cu denumirile din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 martie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 208, 24.7.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(2) JO C 125, 24.5.2005, p. 2 (Pimiento Asado del Bierzo);
JO C 137, 4.6.2005, p. 12 (Fico bianco del Cilento);
JO C 138, 7.6.2005, p. 7 (Melannurca Campana);
JO C 151, 22.6.2005, p. 4 (Montes de Granada);
JO C 172, 12.7.2005, p. 7 (Huile d'olive de Nice);
JO C 172, 12.7.2005, p. 13 (Aceite de la Rioja);
JO C 177, 19.7.2005, p. 28 (Antequera).
(3) JO L 327, 18.12.1996, p. 11.
ANEXĂ
Produsele din anexa I la tratat destinate consumului uman
Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)
SPANIA
Montes de Granada (DOP)
Aceite de la Rioja (DOP)
Antequera (DOP)
FRANȚA
Huile d'olive de Nice (DOP)
Fructe, legume, cereale, în stare naturală sau prelucrate
SPANIA
Pimiento Asado del Bierzo (IGP)
ITALIA
Fico Bianco del Cilento (DOP)
Melannurca Campana (IGP)
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
176 |
32006L0030
|
L 075/7 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 2006/30/CE A COMISIEI
din 13 martie 2006
de modificare a anexelor la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind conținuturile maxime de reziduuri pentru grupul benomil
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime pentru reziduurile de pesticide din și de pe cereale (1), în special articolul 10,
având în vedere Directiva 86/363/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind stabilirea conținutului maxim pentru reziduurile de pesticide de pe și din produsele alimentare de origine animală (2), în special articolul 10,
având în vedere Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (3), în special articolul 7,
întrucât:
|
(1) |
În cazul cerealelor și al produselor de origine vegetală, inclusiv fructe și legume, conținurile de reziduuri reflectă utilizarea unor cantități minime de pesticide necesare pentru a asigura o protecție eficientă a plantelor, aplicate astfel încât cantitatea de reziduuri să fie cât mai redusă posibil și acceptabilă din punct de vedere toxicologic, având în vedere, în special, protecția mediului și protecția consumatorilor în ceea ce privește estimarea unei doze zilnice admise. În cazul alimentelor de origine animală, conținuturile de reziduuri reflectă consumul de către animale al cerealelor și al produselor de natură vegetală tratate cu pesticide și, după caz, consecințele directe ale utilizării medicamentelor de uz veterinar. Conținuturile comunitare maxime de reziduuri (CMR) reprezintă limita superioară a cantităților din aceste reziduuri care ar putea să se găsească în produse atunci când producătorii au respectat bunele practici agricole. |
|
(2) |
CMR-urile sunt reexaminate în mod constant și modificate astfel încât să fie luate în considerare informațiile și datele noi. Ele sunt stabilite la pragul de detectare atunci când utilizările autorizate ale produselor farmaceutice nu duc la conținuturi de reziduuri de pesticide detectabile pe sau în produsele alimentare, atunci când nu există o utilizare autorizată, atunci când utilizările care au fost autorizate de statele membre nu au fost susținute de datele necesare sau atunci când utilizările din țările terțe care determină prezența reziduurilor pe sau în produsele alimentare care pot fi puse în circulație pe piața comunitară nu au fost susținute de datele necesare. |
|
(3) |
Mai multe state membre au informat Comisia că doresc să revizuiască CMR-urile naționale în conformitate cu articolul 8 din Directiva 90/642/CEE, având în vedere preocupările privind expunerea consumatorilor. Propunerile de revizuire a CMR-urilor comunitare au fost prezentate Comisiei. |
|
(4) |
Expunerea consumatorilor pe întreaga durată a vieții lor sau pe o perioadă scurtă la fiecare dintre pesticidele menționate în prezenta directivă, prin intermediul produselor alimentare, a fost reexaminată și evaluată în conformitate cu procedurile și practicile comunitare, ținând seama de orientările publicate de Organizația Mondială a Sănătății (4). Pornind de la această bază, ar trebui stabilite noi CMR-uri, care să protejeze consumatorii împotriva unei expuneri inacceptabile. |
|
(5) |
Expunerea acută a consumatorilor la aceste pesticide prin intermediul produselor alimentare care ar putea conține reziduuri a fost măsurată și evaluată în conformitate cu procedurile și practicile Uniunii Europene, ținând seama de orientările publicate de Organizația Mondială a Sănătății. S-a concluzionat că prezența reziduurilor de pesticide la niveluri egale sau inferioare noilor CMR-uri nu ar avea efecte toxice acute. |
|
(6) |
Partenerii comerciali ai Comunității au fost consultați cu privire la noile CMR-uri în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, ținându-se seama de observațiile lor legate de aceste niveluri. |
|
(7) |
Prin urmare, anexele la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ar trebui modificate în consecință. |
|
(8) |
Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
În anexa I la Directiva 90/642/CEE, la categoria „2. Legume, proaspete sau nepreparate, refrigerate sau deshidratate, (iii) Legume-fructe, (a) Solanacee”, se adaugă mențiunea „bame”, între mențiunile „pătlăgele vinete” și „altele”.
Articolul 2
Partea A din anexa II la Directiva 86/362/CEE se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.
Articolul 3
Partea B din anexa II la Directiva 86/363/CEE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.
Articolul 4
Partea A din anexa II la Directiva 90/642/CEE se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta directivă.
Articolul 5
(1) Statele membre adoptă și publică, până la 14 septembrie 2006, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textile acestor acte, precum și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă.
Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu 15 septembrie 2006.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi este comunicat de către statele membre textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 6
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 7
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 13 martie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 221, 7.8.1986, p. 37. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/4/CE a Comisiei (JO L 23, 27.1.2006, p. 69).
(2) JO L 221, 7.8.1986, p. 43. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/70/CE a Comisiei (JO L 276, 21.10.2005, p. 35).
(3) JO L 350, 14.12.1990, p. 71. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/9/CE a Comisiei (JO L 22, 26.1.2006, p. 24).
(4) Ghid pentru calculul cantităților de reziduuri de pesticide din produsele alimentare (revizuit), pregătit prin programul GEMS/Food în colaborare cu Comitetul Codex pentru reziduuri de pesticide și publicat de Organizația Mondială a Sănătății, 1997 (OMS/FSF/FOS/97.7).
ANEXA I
În partea A din anexa II la Directiva 86/362/CEE, rândurile referitoare la benomil, carbendazim și la tiofanat-metil se înlocuiesc cu următorul text:
|
Reziduuri de pesticide |
Conținut maxim în mg/kg | |
|
„Benomil și carbendazim, exprimate în carbendazim |
2 |
Orz |
|
2 |
Ovăz | |
|
0,1 |
Secară | |
|
0,1 |
Triticală | |
|
0,1 |
Grâu | |
|
0,01 (1) |
Alte cereale | |
|
Tiofanat-metil |
0,3 |
Orz |
|
0,3 |
Ovăz | |
|
0,05 |
Secară | |
|
0,05 |
Triticală | |
|
0,05 |
Grâu | |
|
0,01 (1) |
Alte cereale | |
(1) Indică limita minimă de determinare analitică.”
ANEXA II
În partea B din anexa II la Directiva 86/363/CEE, rândurile referitoare la benomil, carbendazim și la tiofanat-metil se înlocuiesc cu următorul text:
|
Reziduuri de pesticide |
Conținut maxim în mg/kg | ||
|
|
În cărnuri, inclusiv grăsimile, preparatele din carne, organele comestibile și grăsimile animale enumerate în anexa I la codurile NC 0201, 0202, 0203, 0204, 0205 00 00, 0206, 0207, ex 0208, 0209 00, 0210, 1601 00 și 1602 |
În lapte și produsele lactate enumerate în anexa I la codurile NC 0401, 0402, 0405 00 și 0406 |
În ouăle proaspete, fără coajă, pentru ouăle de pasăre și gălbenușurile de ou enumerate în anexa I la codurile NC 0407 00 și 0408 |
|
„Carbendazim și tiofanat-metil, exprimate în carbendazim |
0,05 (1) |
0,05 (1) |
0,05 (1) |
(1) Indică limita minimă de determinare analitică.”
ANEXA III
În partea A din anexa II la Directiva 90/642/CEE, coloana referitoare la benomil se înlocuiește cu următorul text:
|
Reziduuri de pesticide și conținutul maxim de reziduuri | ||
|
Grupe și exemple de produse individuale cărora li se aplică conținuturile maxime de reziduuri |
Total benomil și carbendazim, exprimate în carbendazim |
Tiofanat-metil |
|
1. Fructe, proaspete, deshidratate sau nepreparate, conservate prin refrigerare, fără adaos de zahăr; nuci |
|
|
|
(i) CITRICE |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Grepfruturi |
|
|
|
Lămâi |
|
|
|
Lămâi verzi |
|
|
|
Mandarine (inclusiv clementine și hibrizi similari) |
|
|
|
Portocale |
|
|
|
Pomelo |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(ii) NUCI DE POMI (cu coajă sau fără) |
0,1 (1) |
0,2 |
|
Migdale |
|
|
|
Nuci de Brazilia |
|
|
|
Anacard |
|
|
|
Castane |
|
|
|
Nuci de cocos |
|
|
|
Alune |
|
|
|
Nuci macadamia |
|
|
|
Nuci de Pecan |
|
|
|
Semințe de pin |
|
|
|
Fistic |
|
|
|
Nuci comune |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(iii) FRUCTE SEMINȚOASE |
0,2 |
0,5 |
|
Mere |
|
|
|
Pere |
|
|
|
Gutui |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(iv) FRUCTE SÂMBUROASE |
|
|
|
Caise |
0,2 |
2 |
|
Cireșe |
0,5 |
0,3 |
|
Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) |
0,2 |
2 |
|
Prune |
0,5 |
0,3 |
|
Altele |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(v) BACE ȘI FRUCTE MICI |
|
|
|
(a) Struguri de masă și struguri de vin |
|
|
|
Struguri de masă |
0,3 |
0,1 (1) |
|
Struguri de vin |
0,5 |
3 |
|
(b) Căpșuni (altele decât cele sălbatice) |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(c) Fructe de arbuști (altele decât cele sălbatice) |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Mure |
|
|
|
Mure de câmp |
|
|
|
Hibrid de zmeură cu mure |
|
|
|
Zmeură |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(d) Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice) |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Afine |
|
|
|
Merișoare |
|
|
|
Coacăze (roșii, albe sau negre) |
|
|
|
Agrișe |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(e) Bace și fructe sălbatice |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(vi) FRUCTE DIVERSE |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Avocado |
|
|
|
Banane |
|
|
|
Curmale |
|
|
|
Smochine |
|
|
|
Kiwi |
|
|
|
Kumquat |
|
|
|
Litchi |
|
|
|
Mango |
|
|
|
Măsline |
|
|
|
Papaia |
|
|
|
Fructul pasiunii |
|
|
|
Ananas |
|
|
|
Rodii |
|
|
|
Altele |
|
|
|
2. Legume, proaspete sau nepreparate, refrigerate sau deshidratate |
|
|
|
(i) LEGUME RĂDĂCINOASE ȘI CU TUBERCULI |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Sfecle |
|
|
|
Morcovi |
|
|
|
Manioc |
|
|
|
Țelină de rădăcinăHrean |
|
|
|
Hrean |
|
|
|
Topinambur |
|
|
|
Păstârnac |
|
|
|
Pătrunjel cu rădăcină groasă |
|
|
|
Ridichi |
|
|
|
Barba-caprei |
|
|
|
Cartofi dulci |
|
|
|
Gulii furajere |
|
|
|
Napi |
|
|
|
Igname |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(ii) LEGUME-BULBI |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Usturoi |
|
|
|
Ceapă |
|
|
|
Cepe eșalote |
|
|
|
Ceapă verde |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(iii) LEGUME-FRUCTE |
|
|
|
(a) Solanacee |
|
|
|
Pătlăgele roșii |
0,5 |
2 |
|
Ardei |
|
|
|
Pătlăgele vinete |
0,5 |
2 |
|
Bame |
2 |
1 |
|
Altele |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(b) Cucurbitacee - coajă comestibilă |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Castraveți |
|
|
|
Castraveciori |
|
|
|
Dovlecei |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(c) Cucurbitacee - coajă necomestibilă |
0,1 (1) |
0,3 |
|
Pepeni galbeni |
|
|
|
Dovleci |
|
|
|
Pepeni verzi |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(d) Porumb zaharat |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(iv) LEGUME BRASSICACEE |
|
|
|
(a) Brasicacee (eflorescență) |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Broccoli (inclusiv broccoli calabrese) |
|
|
|
Conopidă |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(b) Brasicacee (căpățână) |
|
|
|
Varză de Bruxelles |
0,5 |
1 |
|
Varză cu căpățână |
|
|
|
Altele |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(c) Brasicacee (frunze) |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Varză chinezească |
|
|
|
Varză fără căpățână |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(d) Gulii |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(v) LEGUME - FRUNZE ȘI IERBURI AROMATICE |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(a) Lăptuci și similare |
|
|
|
Creson |
|
|
|
Fetică |
|
|
|
Lăptucă |
|
|
|
Cicoare de grădină cu frunze întregi |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(b) Spanac și similare |
|
|
|
Spanac |
|
|
|
Frunze de sfeclă (Sfeclă pentru pețiol și frunze) |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(c) Năsturel |
|
|
|
(d) Cicoare |
|
|
|
(e) Ierburi |
|
|
|
Asmățui |
|
|
|
Arpagic |
|
|
|
Pătrunjel |
|
|
|
Frunze de țelină |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(vi) LEGUME CU PĂSTĂI (proaspete) |
|
|
|
Fasole (păstăi) |
0,2 |
0,1 (1) |
|
Fasole (fără păstăi) |
|
|
|
Mazăre (păstăi) |
0,2 |
0,1 (1) |
|
Mazăre (fără păstăi) |
|
|
|
Altele |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(vii) LEGUME - TULPINI (proaspete) |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Sparanghel |
|
|
|
Cardon |
|
|
|
Țelină |
|
|
|
Fenicul |
|
|
|
Anghinare |
|
|
|
Praz |
|
|
|
Rubarbă |
|
|
|
Altele |
|
|
|
(viii) CIUPERCI |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
(a) Ciuperci de cultură |
|
|
|
(b) Ciuperci sălbatice |
|
|
|
3. Leguminoase uscate |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Fasole |
|
|
|
Linte |
|
|
|
Mazăre |
|
|
|
Altele |
|
|
|
4. Semințe uleioase |
|
|
|
Semințe de in |
|
|
|
Arahide |
|
|
|
Semințe de mac |
|
|
|
Semințe de susan |
|
|
|
Semințe de floarea-soarelui |
|
|
|
Semințe de rapiță |
|
|
|
Boabe de soia |
0,2 |
0,3 |
|
Boabe de muștar |
|
|
|
Semințe de bumbac |
|
|
|
Altele |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
5. Cartofi |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
Cartofi timpurii |
|
|
|
Cartofi pentru depozitare |
|
|
|
6. Ceai (frunze cu pețiol uscate, fermentate sau altfel, de Camellia sinensis) |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
|
7. Hamei (uscat), inclusiv granulele și pulbere neconcentrată |
0,1 (1) |
0,1 (1) |
(1) Indică pragul de detecție.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
187 |
32006D0206
|
L 075/17 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 3 martie 2006
de modificare a apendicelui A din anexa X la Actul de aderare din 2003 privind anumite unități din sectorul cărnii din Ungaria
[notificată cu numărul C(2006) 606]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/206/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Actul de aderare a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a Sloveniei și a Slovaciei, în special capitolul 5 secțiunea B litera (d) din anexa X,
întrucât:
|
(1) |
Ungariei i s-au acordat perioade de tranziție pentru anumite unități prevăzute la apendicele A din anexa X la actul de aderare. |
|
(2) |
Apendicele A din anexa X la actul de aderare a fost modificat prin deciziile 2004/462/CE (1), 2004/472/CE (2) și 2005/665/CE (3) ale Comisiei. |
|
(3) |
Două unități din sectorul cărnii au renunțat la procesul de modernizare și au solicitat reclasarea lor din unitate de capacitate mare în unitate de capacitate mică. În conformitate cu o declarație oficială a autorității ungare competente, aceste unități corespund, de aici înainte, pe deplin exigențelor comunitare aplicabile unităților de capacitate mică. Prin urmare, trebuie radiate unitățile menționate anterior din lista unităților în tranziție. |
|
(4) |
Prin urmare, apendicele A din anexa X la Actul de aderare din 2003 trebuie modificat în consecință. |
|
(5) |
Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală a fost informat asupra măsurilor prevăzute de prezenta decizie, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Unitățile enumerate în anexa la prezenta decizie sunt radiate din apendicele A din anexa X la Actul de aderare din 2003.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 martie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 156, 30.4.2004, p. 135, astfel cum a fost rectificată în JO L 202, 7.6.2004, p. 92.
(2) JO L 160, 30.4.2004, p. 61, astfel cum a fost rectificată în JO L 212, 12.6.2004, p. 34.
(3) JO L 247, 23.9.2005, p. 37.
ANEXĂ
Lista unităților care urmează să fie radiate din apendicele A din anexa X la Actul de aderare din 2003
UNITĂȚI DIN SECTORUL CĂRNII
Listă suplimentară
|
Nr. |
Numărul autorizației veterinare |
Numele și adresa unității | ||
|
4. |
06528 |
| ||
|
8. |
16536 |
|
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
189 |
32006D0208
|
L 075/20 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 7 martie 2006
de modificare a Deciziei 2004/432/CE de aprobare a planurilor de monitorizare a reziduurilor, prezentate de țările terțe în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului
[notificată cu numărul C(2006) 681]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/208/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (1), în special articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
În temeiul Directivei 96/23/CE, înscrierea și menținerea pe listele prevăzute de legislația comunitară ale țărilor terțe din care este autorizat importul în statele membre de animale și de produse primare de origine animală care fac obiectul respectivei directive sunt condiționate de prezentarea de către țările terțe în cauză a unui plan în care să se precizeze garanțiile oferite de acestea în materie de monitorizare a grupelor de reziduuri și substanțe prevăzute de directiva menționată. Directiva în cauză stabilește, de asemenea, anumite cerințe în privința termenelor de prezentare a planurilor. |
|
(2) |
Decizia 2004/432/CE a Comisiei (2) stabilește lista țărilor terțe care au prezentat un plan de monitorizare a reziduurilor, precizând garanțiile pe care le oferă, în conformitate cu cerințele directivei menționate anterior. |
|
(3) |
Anumite țări terțe au prezentat Comisiei planuri de monitorizare a reziduurilor privind animale și produse care nu sunt prevăzute de Decizia 2004/432/CE. Evaluarea acestor planuri și informațiile suplimentare solicitate de Comisie oferă garanții suficiente în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor în aceste țări pentru animalele și produsele în cauză. În consecință, animalele și produsele respective trebuie menționate în lista pentru țările terțe în cauză. |
|
(4) |
Anumite țări terțe nu au prezentat Comisiei garanțiile solicitate în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor pentru animalele și produsele prevăzute de Decizia 2004/432/CE. În absența acestor garanții, animalele și produsele respective nu mai trebuie să figureze pe lista țărilor în cauză. |
|
(5) |
Prin urmare, Decizia 2004/432/CE trebuie modificată în consecință. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia 2004/432/CE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 17 martie 2006.
În cazul în care modificarea adusă de prezenta decizie are ca efect retragerea din anexa la Decizia 2004/432/CE a produselor provenind dintr-o țară dată, modificarea nu se aplică loturilor conținând produsele respective, în cazul în care agentul economic care le importă în Comunitate poate demonstra că produsele în cauză, destinate importului în Comunitate, au părăsit țara în cauză înainte de intrarea în vigoare a prezentei decizii.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 7 martie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 125, 23.5.1996, p. 10. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 165, 30.4.2004, p. 1, rectificată în JO L 191, 28.5.2004, p. 1).
(2) JO L 154, 30.4.2004, p. 44, rectificată în JO L 189, 27.5.2004, p. 33. Decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/233/CE (JO L 72 , 18.3.2005, p. 30).
ANEXĂ
„ANEXĂ
|
Cod ISO2 |
Țara sau teritoriul |
Bovine |
Ovine/Caprine |
Porcine |
Ecvidee |
Păsări de curte |
Acvacultură |
Lapte |
Ouă |
Iepuri |
Vânat sălbatic |
Vânat de crescătorie |
Miere |
|
AD |
Andorra (1) |
X |
X |
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
AE |
Emiratele Arabe Unite |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
AF |
Afganistan |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
AL |
Albania |
|
X |
|
|
|
X |
|
X |
|
|
|
|
|
AN |
Antilele Olandeze |
|
|
|
|
|
|
X (3) |
|
|
|
|
|
|
AR |
Argentina |
X |
X |
X (2) |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
AU |
Australia |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
BD |
Bangladesh |
|
X (2) |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
BG |
Bulgaria |
X |
X |
X |
X (4) |
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
BH |
Bahrain |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BR |
Brazilia |
X |
X (2) |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
BW |
Botswana |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
BY |
Belarus |
|
|
|
X (4) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BZ |
Belize |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
CA |
Canada |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
CH |
Elveția |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
X (3) |
|
CL |
Chile |
X |
X (5) |
X |
X (2) |
X |
X |
X |
|
|
X |
|
X |
|
CN |
China |
|
X (2) |
X (2) |
|
X |
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
CO |
Columbia |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
CR |
Costa Rica |
X (2) |
X (2) |
X (2) |
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
CU |
Cuba |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
EC |
Ecuador |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
EG |
Egipt |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ER |
Eritreea |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
FK |
Insulele Falkland |
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
FO |
Insulele Feroe |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
GL |
Groenlanda |
|
X |
|
X (4) |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
GM |
Gambia |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
GT |
Guatemala |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
HK |
Hong Kong |
|
|
|
|
X (3) |
X (3) |
|
|
|
|
|
|
|
HN |
Honduras |
|
X (2) |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
HR |
Croația |
X |
X |
X |
X (4) |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
ID |
Indonezia |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
IL |
Israel |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
|
IN |
India |
X (2) |
X (2) |
|
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
X |
|
IR |
Iran |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
IS |
Islanda |
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
|
|
|
X (3) |
|
|
JM |
Jamaica |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
JP |
Japonia |
|
X (2) |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
KE |
Kenya |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
KG |
Kârghâzstan |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
KR |
Coreea de Sud |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
KW |
Kuwait |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
LB |
Liban |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
LK |
Sri Lanka |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
MA |
Maroc |
|
X (2) |
|
X (4) |
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
MD |
Moldova |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
MG |
Madagascar |
X |
X |
|
X (4) |
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
MK |
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (6) |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
MN |
Mongolia |
|
|
|
|
X (3) |
|
|
|
|
|
|
|
|
MU |
Mauritius |
X |
X (2) |
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
|
MX |
Mexic |
|
|
|
|
X (7) |
X |
|
|
|
|
|
|
|
MY |
Malaysia |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
MZ |
Mozambic |
X |
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
X |
|
|
NA |
Namibia |
X |
|
|
|
|
X |
|
|
|
X |
X |
|
|
NC |
Noua Caledonie |
X (2) |
X (2) |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
NI |
Nicaragua |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
NO |
Norvegia (8) |
X |
X |
|
X |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
|
NZ |
Noua Zeelandă |
X (2) |
X (2) |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
OM |
Oman |
X |
X (2) |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
PA |
Panama |
|
X (2) |
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
PE |
Peru |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
PH |
Filipine |
X (2) |
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PK |
Pakistan |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
PN |
Pitcairn |
X |
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
PY |
Paraguay |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
RO |
România |
X |
X |
X |
X (4) |
X |
|
X |
X |
|
|
X (9) |
X |
|
RU |
Federația Rusă |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
SA |
Arabia Saudită |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
SC |
Seychelles |
X (3) |
X (3) |
X (3) |
|
X (3) |
X (3) |
X (3) |
|
|
|
|
|
|
SG |
Singapore |
X |
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
SM |
San Marino (10) |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
SR |
Surinam |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
SV |
El Salvador |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
SY |
Republica Arabă Siriană |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
SZ |
Swaziland |
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
X |
|
TH |
Tailanda |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TM |
Turkmenistan |
|
X (2) |
|
X (4) |
X |
X |
|
|
|
X |
X |
|
|
TN |
Tunisia |
|
X (2) |
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
|
X |
|
TR |
Turcia |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
TW |
Taiwan |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
TZ |
Tanzania |
|
|
|
X (4) |
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
UA |
Ucraina |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
UG |
Uganda |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
US |
Statele Unite ale Americii |
X |
X |
|
X |
|
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
|
UY |
Uruguay |
|
X (2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
UZ |
Uzbekistan |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
VE |
Venezuela |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
|
VN |
Vietnam |
X |
X |
X |
X (4) |
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
XM |
X |
X |
X |
X (4) |
|
|
|
|
|
|
|
X | |
|
XS |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
| |
|
YT |
Mayotte |
X |
X |
X |
|
X |
|
X |
|
|
X |
X |
X |
|
ZA |
Africa de Sud |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
ZM |
Zambia |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ZW |
Zimbabwe |
X |
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
X” |
|
(1) Plan inițial de monitorizare a reziduurilor, aprobat de subgrupul veterinar CE-Andorra [în temeiul Deciziei nr. 2/1999 a Comitetului mixt CE-Andorra din 22 decembrie 1999 (JO L 31, 5.2.2000, p. 84)].
(2) Numai intestine.
(3) Țări terțe care utilizează numai materii prime provenind din alte țări terțe autorizate pentru producerea de alimente.
(4) Exporturi de ecvidee vii destinate sacrificării (numai animale destinate producerii de alimente).
(5) Numai ovine.
(6) Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; cod provizoriu, care nu aduce atingere nomenclaturii definitive pentru această țară, care este încă în studiu la Organizația Națiunilor Unite.
(7) Numai Malaysia peninsulară (occidentală).
(8) Plan de monitorizare aprobat în temeiul Deciziei nr. 223/96/COL a Autorității de monitorizare AELS din 4 decembrie 1996 (JO L 78, 20.3.1997, p. 38).
(9) Numai pentru renii din regiunea Mourmansk.
(10) Plan de monitorizare aprobat în temeiul Deciziei nr. 1/94 a Comitetului de cooperare CE-San Marino din 28 iunie 1994 (JO L 238, 13.9.1994, p. 25).
(11) Este vorba despre teritoriile vamale ale Serbiei și Muntenegrului, care constituie împreună o comunitate cu caracter statal.
(12) Situație provizorie, în așteptarea mai multor informații cu privire la reziduuri.
(13) Cu excepția Kosovo, astfel cum este definit de Rezoluția nr. 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 10 iunie 1999.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
195 |
32006R0430
|
L 079/7 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 430/2006 AL COMISIEI
din 15 martie 2006
de autorizare a operațiunilor de control al conformității cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete, efectuate în Senegal înaintea importului în Comunitate
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor (1), în special articolul 10,
întrucât:
|
(1) |
Articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001 al Comisiei din 12 iunie 2001 privind controalele de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile în sectorul fructelor și legumelor proaspete (2) definește condițiile pentru autorizarea operațiunilor de control al conformității efectuate înaintea importului în Comunitate de către țările terțe care solicită acest lucru. |
|
(2) |
Autoritățile senegaleze au transmis Comisiei o cerere de autorizare a operațiunilor de control efectuate sub responsabilitatea direcției pentru protecția plantelor din cadrul Ministerului Agriculturii și Hidraulicii. Această cerere indică faptul că direcția menționată anterior dispune de personalul, materialele și instalațiile necesare realizării controalelor, că aceasta utilizează metode echivalente cu cele menționate la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001 și că fructele și legumele proaspete exportate din Senegal în Comunitate trebuie să respecte standardele comunitare de comercializare. |
|
(3) |
Datele de care dispun serviciile Comisiei, transmise de statele membre, indică faptul că, pentru perioada 2001-2005, importurile de fructe și legume proaspete din Senegal prezintă o frecvență foarte scăzută de neconformitate cu standardele de comercializare. |
|
(4) |
Prin urmare, ar trebui autorizate operațiunile de control al conformității efectuate de Senegal cu efect de la data punerii în aplicare a procedurii de cooperare administrativă, prevăzută la articolul 7 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a fructelor și legumelor proaspete, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Operațiunile de control al conformității, efectuate de Senegal, cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete înaintea importului în Comunitate sunt autorizate în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001.
Articolul 2
Coordonatele corespondentului oficial și ale serviciului de control din Senegal, menționate la articolul 7 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001, sunt indicate în anexa la prezentul regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică începând cu data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, a avizului menționat la articolul 7 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001 privind realizarea cooperării administrative între Comunitate și Senegal.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 15 martie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 297, 21.11.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 47/2003 al Comisiei (JO L 7, 11.1.2003, p. 64).
(2) JO L 156, 13.6.2001, p. 9. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 408/2003 (JO L 62, 6.3.2003, p. 8).
ANEXĂ
Corespondentul oficial în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001:
|
Ministère de l'Agriculture et de l'Hydraulique |
|
Direction de la protection des végétaux |
|
BP 20054 Thiaroye Dakar Senegal |
|
Tel.: (221) 834 03 97 |
|
Fax: (221) 834 28 54/834 42 90 |
|
E-mail: almhanne@hotmail.com |
|
almhanne@yahoo.fr |
Serviciul de control în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001:
|
Ministère de l'Agriculture et de l'Hydraulique |
|
Direction de la protection des végétaux |
|
Bureau qualité de la Division Législation et Contrôle phytosanitaire |
|
Tel.: (221) 834 03 97 |
|
Fax: (221) 834 28 54 |
|
E-mail: dpv1@sentoo.sn |
|
almhanne@yahoo.fr |
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
198 |
32006R0432
|
L 079/12 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 432/2006 AL COMISIEI
din 15 martie 2006
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 382/2005 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1786/2003 al Consiliului privind organizarea comună a pieței în sectorul furajelor uscate
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a pieței în sectorul furajelor uscate (1), în special articolul 20,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (2), în special articolul 71 alineatul (2) paragraful al doilea,
întrucât:
|
(1) |
Experiența dobândită din aplicarea Regulamentului (CE) nr. 382/2005 al Comisiei (3) a demonstrat că este necesară o redactare mai exactă a paragrafului al treilea din articolul 9 din regulamentul menționat anterior. |
|
(2) |
Dat fiind că ajutorul menționat la articolul 71 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se calculează pe baza cantităților potențial eligibile pentru ajutorul prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 pentru anul de comercializare în curs și că, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. 382/2005, o anumită proporție din furajele uscate care au ieșit din întreprinderi pe parcursul anului de comercializare 2005/2006 a fost deja contabilizată pentru anul de comercializare 2004/2005, ajutorul pentru anul de comercializare 2005/2006 ar fi stabilit pe baza unor cantități care nu ar fi reprezentative pentru producția reală a anului de comercializare 2005/2006. În consecință, este necesar să se prevadă măsuri tranzitorii pentru stocurile existente la 31 martie 2006. Pentru a evita orice discriminare între operatori, aceste măsuri trebuie să se aplice tuturor statelor membre. Trebuie prevăzută o comunicare a stocurilor care beneficiază de aceste măsuri. |
|
(3) |
Este necesar să se înlocuiască trimiterea la plafoanele menționate în anexa VII litera D la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 cu o trimitere la plafoanele din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 118/2005 al Comisiei din 26 ianuarie 2005 de modificare a anexei VIII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului și de stabilire a plafoanelor bugetare pentru punerea în aplicare parțială sau facultativă a programului de plăți unice și pentru pachetele financiare anuale din programul de plăți unice, prevăzută de acest regulament (4). |
|
(4) |
Este necesar să se aducă unele îmbunătățiri anexei I în perspectiva obținerii unui bilanț util al consumului de energie. |
|
(5) |
Regulamentul (CE) nr. 382/2005 ar trebui modificat în consecință. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare comună a cerealelor și a plăților directe, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 382/2005 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 9, paragraful al treilea se înlocuiește cu următorul text: „Furajele uscate care au ieșit dintr-o întreprindere de procesare nu pot reintra în aceasta decât în vederea unei noi operațiuni de ambalare, sub controlul autorității competente și în condițiile stabilite de aceasta.” |
|
2. |
Articolul 33 alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
|
3. |
Se inserează articolul 34a după cum urmează: „Articolul 34a Stocuri la 31 martie 2006 (1) Furajele uscate produse pe parcursul anului de comercializare 2005/2006 și care nu au ieșit din întreprinderea de procesare sau din unul dintre locurile de antrepozitare menționate la articolul 3 litera (a) din prezentul regulament, până la 31 martie 2006, pot beneficia de ajutorul prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 pentru anul de comercializare 2005/2006 pe parcursul anului de comercializare 2006/2007, precum și, după caz, de ajutorul menționat la articolul 71 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 cu condiția ca acestea:
(2) Autoritățile competente din statele membre respective adoptă orice măsură de control necesară pentru a garanta respectarea dispozițiilor alineatului (1).” |
|
4. |
Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 35 Perioadă de tranziție facultativă (1) Statele membre care aplică o perioadă de tranziție facultativă în conformitate cu articolul 71 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 plătesc întreprinderilor de procesare, în vederea transferului la producători, ajutorul prevăzut la articolul 71 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, pe baza cantităților eligibile pentru anul de comercializare 2005/2006. Acest ajutor este fixat pe baza cantităților potențial eligibile și în limita plafonului bugetar din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 118/2005 al Comisiei (5). Prin cantități potențial eligibile se înțelege suma cantităților recunoscute ca fiind eligibile pentru ajutorul prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 pe parcursul anului de comercializare 2005/2006 și a cantităților produse pe parcursul anului de comercializare 2005/2006 care au făcut obiectul unei cereri pentru a beneficia de ajutorul respectiv pentru anul de comercializare 2005/2006 pe parcursul anului de comercializare 2006/2007, precum și, după caz, de ajutorul menționat la articolul 71 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, în conformitate cu dispozițiile articolului 34a. Aceste cantități potențial eligibile nu includ cantitățile menționate la articolul 34. (2) În cazul aprovizionării întreprinderii de procesare cu furaje care provin dintr-un alt stat membru, ajutorul menționat la articolul 71 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 nu va fi plătit întreprinderilor de procesare în vederea transferului către producător decât în cazul în care acesta se găsește într-un stat membru care aplică perioada de tranziție facultativă. (3) Ajutorul menționat la articolul 71 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se fixează în conformitate cu procedura menționată la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1786/2003. Ajutorul este plătit întreprinderilor de procesare în termen de treizeci de zile lucrătoare de la data la care Comisia publică sumele acestui ajutor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru cantitățile recunoscute ca fiind eligibile pentru ajutor după această dată de publicare, plata se face la treizeci de zile lucrătoare de la data recunoașterii eligibilității pentru ajutor. Întreprinderile de procesare transferă ajutorul producătorilor în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la plata efectuată de către statul membru. |
|
5. |
Anexa I se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 15 martie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 270, 21.10.2003, p. 114. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 583/2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1).
(2) JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 319/2006 (JO L 58, 28.2.2006, p. 32).
(4) JO L 24, 27.1.2005, p. 15. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 570/2005 (JO L 97, 15.4.2005, p. 13).
(5) JO L 24, 27.1.2005, p. 15.”
ANEXĂ
„ANEXA I
Bilanțul consumului de energie utilizată pentru producția de furaje deshidratate
Stat membru:
An de comercializare:
|
|
Obiect |
Unitate |
Cantitate |
|
a |
Producția de furaje deshidratate |
tonă de furaje deshidratate |
|
|
b |
Umiditate medie la intrare |
% |
|
|
c |
Umiditate medie la ieșire |
% |
|
|
d |
Temperatura media a aerului la intrarea în uscătorie |
grade Celsius |
|
|
e |
Consum specific mediu |
megajoule pe kilogram de furaje deshidratate |
|
Se completează pentru fiecare tip de combustibil utilizat (1):
Tip de combustibil:
|
f |
Putere calorică specifică medie |
megajoule pe tonă de combustibil |
|
|
g |
Cantitatea utilizată |
tonă de combustibil |
|
|
h |
Energia produsă |
megajoule” |
|
(1) Gaz, cărbune, lignit, păcură, biomasă etc.
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
202 |
32006R0433
|
L 079/16 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 433/2006 AL COMISIEI
din 15 martie 2006
de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1538/91 în ceea ce privește laboratoarele de referință cărora le revine sarcina de a controla conținutul de apă din carnea de pasăre
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1906/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 privind unele norme de comercializare a cărnii de pasăre (1), în special articolul 9,
întrucât:
|
(1) |
Alineatele (10), (12) și (12a) din articolul 14a din Regulamentul (CEE) nr. 1538/91 al Comisiei din 5 iunie 1991 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1906/90 al Consiliului privind unele norme de comercializare a cărnii de pasăre (2) stabilesc orientări detaliate privind nivelurile de control și măsurile care trebuie luate de laboratoarele de referință cărora le revine sarcina de a controla conținutul de apă din carnea de pasăre. |
|
(2) |
Laboratorul comunitar de referință „Het Spelderholt”, menționat la articolul 14a alineatul (14) din Regulamentul (CEE) nr. 1538/91, nu mai este în măsură să își continue misiunea. |
|
(3) |
În legătură cu activitatea laboratoarelor de referință, experiența a demonstrat că un laborator comunitar de referință distinct nu mai este necesar. Ar fi suficientă instituirea unui comitet de coordonare a activităților de testare ale laboratoarelor naționale de referință. |
|
(4) |
Comitetul de coordonare s-ar compune din reprezentanți ai Institutului pentru materiale de referință și măsurători (IRMM) din cadrul Centrului Comun de Cercetare (CCR), ai Direcției generale pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și din reprezentanții a trei laboratoare naționale de referință. |
|
(5) |
Reprezentantul IRMM și-ar asuma președinția comitetului și ar numi laboratoarele naționale de referință prin rotație. |
|
(6) |
Anexa VIII la Regulamentul (CEE) nr. 1538/91 conține numele și adresele tuturor laboratoarelor de referință. Mai multe state membre au informat Comisia cu privire la o modificare în ceea ce privește laboratorul lor național de referință. Malta a trimis numele și adresa laboratorului național de referință maltez stabilit într-un stat membru vecin. Prin urmare, ar trebui actualizate numele și adresa anumitor laboratoare naționale de referință și indicate numele și adresa laboratorului maltez de referință. |
|
(7) |
Anexa IX la Regulamentul (CEE) nr. 1538/91 menționează sarcinile specifice care revin laboratorului comunitar de referință și laboratoarelor naționale de referință. Este necesar să se indice în anexa IX modificarea intervenită în structura organizațională a laboratoarelor de referință însărcinate cu controlul conținutului de apă din carnea de pasăre. |
|
(8) |
Regulamentul (CEE) nr. 1538/91 ar trebui modificat în consecință. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de pasăre și ouălor, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CEE) nr. 1538/91 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 14a se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Anexa VIII se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament. |
|
3. |
Anexa IX se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 15 martie 2006.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 173, 6.7.1990, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1101/98 (JO L 157, 30.5.1998, p. 12).
(2) JO L 143, 7.6.1991, p. 11. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 81/2006 (JO L 14, 19.1.2006, p. 8).
ANEXA I
„ANEXA VIII
LISTA LABORATOARELOR NAȚIONALE DE REFERINȚĂ
|
|
Belgia
|
|
|
Republica Cehă
|
|
|
Danemarca
|
|
|
Germania
|
|
|
Estonia
|
|
|
Grecia
|
|
|
Spania
|
|
|
Franța
|
|
|
Irlanda
|
|
|
Italia
|
|
|
Cipru
|
|
|
Letonia
|
|
|
Lituania
|
|
|
Luxemburg
|
|
|
Ungaria
|
|
|
Malta
|
|
|
Țările de Jos
|
|
|
Austria
|
|
|
Polonia
|
|
|
Portugalia
|
|
|
Slovenia
|
|
|
Slovacia
|
|
|
Finlanda
|
|
|
Suedia
|
|
|
Regatul Unit
|
ANEXA II
„ANEXA IX
Sarcinile și structura organizatorică a Comitetului de experți specializați în controlul conținutului de apă din carnea de pasăre
Comitetul de experți menționat la articolul 14a alineatul (14) are următoarele sarcini:
|
(a) |
furnizarea către laboratoarele naționale de referință a informațiilor cu privire la metodele de analiză și testele comparative privind conținutul de apă din carnea de pasăre; |
|
(b) |
coordonarea aplicării de către laboratoarele naționale de referință a metodelor menționate la litera (a), în special prin organizarea de teste comparative și mai ales de teste de aptitudine; |
|
(c) |
susținerea laboratoarelor naționale de referință în ceea ce privește testele de aptitudine prin furnizarea de asistență științifică în vederea evaluării statistice a datelor și întocmirii unor rapoarte; |
|
(d) |
coordonarea căutării de noi metode de analiză și informarea laboratoarelor naționale de referință cu privire la progresele realizate în materie; |
|
(e) |
furnizarea unei asistențe științifice și tehnice serviciilor Comisiei, în special în cazul contestării rezultatelor analizelor între statele membre. |
Comitetul de experți menționat la articolul 14a alineatul (14) este organizat după cum urmează:
Comitetul de experți specializați în controlul conținutului de apă din carnea de pasăre se compune din reprezentanți ai Institutului pentru materiale de referință și măsurători (IRMM) din cadrul Centrului Comun de Cercetare (CCR), experți ai Direcției generale pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și reprezentanți a trei laboratoare naționale de referință. Reprezentantul IRMM își asumă președinția comitetului și numește laboratoarele naționale de referință prin rotație. Autoritatea de tutelă a laboratorului național de referință selecționat desemnează apoi experți specializați în controlul conținutului de apă din alimente pentru a face parte din comitet. Un sistem de rotație permite înlocuirea în fiecare an a unui laborator de referință cu un altul, ceea ce asigură o anumită continuitate în cadrul comitetului. Cheltuielile efectuate de experții din statele membre și/sau de laboratoarele naționale de referință în exercitarea funcțiilor acestora în conformitate cu prezentul alineat sunt suportate de statul lor membru.
Sarcinile laboratoarelor naționale de referință
Laboratoarele naționale de referință menționate la anexa VIII au următoarele sarcini:
|
(a) |
coordonarea activităților laboratoarelor naționale însărcinate cu analiza conținutului de apă din carnea de pasăre; |
|
(b) |
sprijinirea autorității competente a statului membru în organizarea sistemului de control al conținutului de apă din carnea de pasăre; |
|
(c) |
participarea la teste comparative (teste de aptitudine) între diferitele laboratoare naționale menționate la litera (a); |
|
(d) |
asigurarea difuzării informațiilor furnizate de comitetul de experți pe lângă autoritatea competentă a statului membru și laboratoarele naționale menționate la litera (a); |
|
(e) |
colaborarea cu comitetul de experți și, în cazul în care acestea sunt desemnate să facă parte din comitetul de experți, pregătirea eșantioanelor necesare testelor, inclusiv testele de omogenitate, și asigurarea expedierii acestora într-o formă corespunzătoare.” |
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
207 |
32006R0456
|
L 082/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 456/2006 AL CONSILIULUI
din 20 martie 2006
de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1786/2003 privind organizarea comună a pieței în sectorul furajelor uscate
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 36 și articolul 37 alineatul (2) al treilea paragraf,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
întrucât:
|
(1) |
În textul Regulamentului (CE) nr. 1786/2003 (2) s-au strecurat anumite erori. |
|
(2) |
La articolul 1 din regulamentul menționat, ar trebui înlocuite codurile NC ex 1214 90 91 și ex 1214 90 99 prin codul NC ex 1214 90 90 ca urmare a unei modificări în Nomenclatura Combinată. |
|
(3) |
La articolul 5 alineatul (1) din regulamentul menționat, ar trebui înlocuită cantitatea maximă garantată de 4 855 900 de tone cu cantitatea maximă garantată de 4 960 723 de tone, cantitate corespunzătoare sumei cantităților naționale garantate enumerate la alineatul (2) din articolul menționat. |
|
(4) |
La articolul 6 din regulamentul menționat, primul paragraf ar trebui reformulat astfel încât să descrie în mod corect metoda de calcul al reducerii ajutorului în cazul depășirii cantității maxime garantate. La al doilea paragraf din același articol, toate versiunile lingvistice trebuie armonizate astfel încât să folosească o terminologie uniformă pentru a indica că nu pot exista derogări de la principiul statu-quo bugetar, în cazul depășirii cantității maxime garantate. |
|
(5) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 ar trebui modificat în consecință. |
|
(6) |
Dat fiind faptul că aceste rectificări nu au impact negativ asupra operatorilor economici, ar trebui să se prevadă că prezentul regulament se aplică de la data aplicării Regulamentului (CE) nr. 1786/2003, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 se rectifică după cum urmează:
|
1. |
La prima coloană a tabelului de la articolul 1, la litera (a), codurile NC „ex 1214 90 91 și ex 1214 90 99” se înlocuiesc cu codul NC „ex 1214 90 90”. |
|
2. |
La articolul 5 alineatul (1), cantitatea maximă garantată de 4 855 900 de tone se înlocuiește cu cantitatea maximă garantată de 4 960 723 de tone. |
|
3. |
Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 6 În cazul în care, în cursul unui an de comercializare, cantitatea de furaje uscate pentru care se solicită ajutorul prevăzut la articolul 4 alineatul (2) depășește cantitatea maximă garantată menționată la articolul 5 alineatul (1), ajutorul se va reduce în fiecare stat membru în care producția depășește cantitatea națională garantată, prin reducerea cheltuielilor în funcție de procentul depășirii de către statul membru în totalul depășirilor. Reducerea este stabilită, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (2), la un nivel care să garanteze că acele cheltuieli bugetare exprimate în euro nu depășesc pe cele care ar fi fost atinse în cazul în care cantitatea maximă garantată nu ar fi fost depășită.” |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 aprilie 2005.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 martie 2006.
Pentru Consiliu
Președintele
J. PRÖLL
(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO L 270, 21.10.2003, p. 114. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 583/2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1).
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
209 |
32006D0236
|
L 083/16 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 21 martie 2006
privind condițiile speciale care reglementează produsele pescărești importate din Indonezia și destinate consumului uman
[notificată cu numărul C(2006) 843]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2006/236/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor sanitar-veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (1), în special articolul 22 alineatul (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentelor, de înființare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței alimentelor (2), în special articolul 53 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu Directiva 97/78/CE și cu Regulamentul (CE) nr. 178/2002, trebuie să se adopte măsurile necesare în ceea ce privește importurile de anumite produse provenind din țări terțe în care apare sau se dezvoltă orice cauză care poate constitui o amenințare gravă pentru sănătatea animală și umană. |
|
(2) |
În produsele pescărești importate din Indonezia și destinate consumului uman au fost detectate histamină și metale grele. Prezența acestor metale în produsele alimentare reprezintă un risc potențial pentru sănătatea umană. |
|
(3) |
Directiva 91/493/CEE a Consiliului din 22 iulie 1991 de stabilire a condițiilor de sănătate pentru care reglementează producția și introducerea pe piață a produselor pescărești (3) stabilește procedura de prelevare de probe și de analiză pentru histamină și stabilește conținutul maxim autorizat pentru substanța în cauză. |
|
(4) |
Regulamentul (CE) nr. 466/2001 al Comisiei din 8 martie 2001 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (4) stabilește conținuturile maxime de metale grele autorizate în produsele pescărești. |
|
(5) |
Ultima inspecție comunitară în Indonezia a relevat lipsuri grave în materie de igienă în manipularea produselor pescărești. Ca urmare a acestor lipsuri, peștele nu prezintă prospețimea optimă și se alterează rapid, atingând niveluri ridicate de histamină la speciile în cauză. Inspecțiile au relevat, de asemenea, lipsuri grave în capacitatea autorităților indoneziene de a efectua controale fiabile asupra produselor pescărești, în special în cazul controalelor pentru depistarea histaminei și a metalelor grele la speciile în cauză. |
|
(6) |
Este necesar ca statele membre să efectueze controale adecvate asupra produselor pescărești importate din Indonezia la sosirea acestora la punctele de control la frontieră din Comunitate, în scopul de a preveni introducerea pe piață a unor produse improprii pentru consumul uman. |
|
(7) |
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 a stabilit un sistem de schimb rapid de informații și folosirea acestui sistem este adecvată aplicării obligației de informare reciprocă prevăzută la articolul 22 alineatul (2) din Directiva 97/78/CE. De asemenea, statele membre informează Comisia prin rapoarte periodice privind toate rezultatele analizelor efectuate în cursul controalelor oficiale asupra loturilor de produse pescărești provenind din Indonezia. |
|
(8) |
Prezenta decizie va fi revizuită în funcție de garanțiile prezentate de autoritățile indoneziene competente și în funcție de rezultatele analizelor efectuate de statele membre. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Obiectul
Prezenta decizie se aplică în cazul produselor pescărești importate din Indonezia și destinate consumului uman.
Articolul 2
Controale
(1) Statele membre, aplicând planurile de prelevare de probe și metodele de detectare adecvate, se asigură că fiecare lot de produse reglementate de articolul 1 face obiectul controalelor necesare pentru a garanta că produsele în cauză nu depășesc conținuturile maxime de metale grele stabilite de Regulamentul (CE) nr. 466/2001.
De asemenea, în cazul speciilor aparținând familiilor scombridae, clupeidae, engraulidae și coryphaenidae, trebuie să se efectueze un control pentru detectarea prezenței histaminei, astfel încât conținuturile să rămână inferioare celor stabilite de Directiva 91/493/CEE.
(2) Statele membre prezintă Comisiei, la fiecare trei luni, un raport conținând toate rezultatele analizelor efectuate în cursul controalelor asupra loturilor de produse menționate la alineatul (1). Raportul respectiv trebuie să fie prezentat în cursul lunii care urmează ultimei luni din fiecare trimestru (aprilie, iulie, octombrie și ianuarie).
Articolul 3
Rezultate nesatisfăcătoare ale controalelor
Statele membre interzic importurile pe teritoriile lor sau expediția către un alt stat membru de produse menționate la articolul 1, pentru care controalele menționate la articolul 2 alineatul (1) au evidențiat existența unor conținuturi maxime superioare celor autorizate.
Articolul 4
Imputarea cheltuielilor
Toate cheltuielile care decurg din aplicarea prezentei decizii intră în sarcina expeditorului, a destinatarului sau a agentului lor.
Articolul 5
Respectarea
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la măsurile luate pentru a se conforma prezentei decizii.
Articolul 6
Revizuirea
Prezenta decizie va fi revizuită în funcție de garanțiile prezentate de autoritățile indoneziene competente și de rezultatele analizelor menționate la articolul 2.
Articolul 7
Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 martie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 24, 30.1.1998, p. 9. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).
(2) JO L 31, 1.2.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).
(3) JO L 268, 24.9.1991, p. 15. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.
(4) JO L 77, 16.3.2001, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 199/2006 (JO L 32, 4.2.2006, p. 34).
|
03/Volumul 70 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
211 |
32006R0479
|
L 086/4 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 479/2006 AL COMISIEI
din 23 martie 2006
privind autorizarea anumitor aditivi aparținând grupei compușilor de oligoelemente
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 70/524/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1970 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 3 și articolul 9d,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (2), în special articolul 25,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede că aditivii destinați hranei animalelor sunt supuși autorizării. |
|
(2) |
Articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede măsuri tranzitorii aplicabile cererilor de autorizare de aditivi pentru hrana animalelor, prezentate în conformitate cu Directiva 70/524/CEE înaintea datei de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003. |
|
(3) |
Cererile de autorizare a aditivilor prevăzuți de anexa la prezentul regulament au fost depuse înaintea datei de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003. |
|
(4) |
În temeiul articolului 4 alineatul (4) din Directiva 70/524/CEE, observații inițiale privind cererile menționate anterior au fost transmise Comisiei înaintea datei de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003. Prin urmare, aceste cereri trebuie tratate în continuare în conformitate cu articolul 4 din Directiva 70/524/CEE. |
|
(5) |
Solicitantul dorește autorizarea chelaților de fier, de mangan, de cupru și de zinc formați cu glicină sintetică. Utilizarea chelaților poate constitui o soluție pentru unele probleme de absorbție care apar în timpul utilizării oligoelementelor sub alte forme. Se autorizează un produs similar format cu aminoacizi derivați din proteine de soia. Cu toate acestea, trebuie solicitată o autorizație specifică în acest caz, deoarece oligoelementele sunt chelatate cu glicină sintetică. |
|
(6) |
Solicitantul a prezentat un dosar în sprijinul utilizării, în hrana animalelor, de chelați de fier, de mangan, de cupru și de zinc formați cu glicină sintetică. |
|
(7) |
Comisia a solicitat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „Autoritatea”) să evalueze datele pertinente furnizate în sprijinul cererii de autorizare. Ca urmare a acestei solicitări, Autoritatea adoptă, la 29 noiembrie 2005, un aviz privind utilizarea în hrana animalelor de chelați de fier, de mangan, de cupru și de zinc formați cu glicină sintetică. |
|
(8) |
Din avizul Autorității reiese că sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 3a din Directiva 70/524/CEE. Prin urmare, este necesar să se autorizeze utilizarea chelaților de fier, de mangan, de cupru și de zinc formați cu glicină sintetică. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Preparatele care aparțin grupei de „compuși de oligoelemente” care figurează în anexă sunt autorizate fără limitare în timp, în calitate de aditivi în hrana animalelor în condițiile stabilite de anexa menționată.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 martie 2006.
Pentru Comisie
Markos KYPRIANOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 270, 14.12.1970, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1800/2004 al Comisiei (JO L 317, 16.10.2004, p. 37).
(2) JO L 268, 18.10.2003, p. 29. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei (JO L 59, 5.3.2005, p. 8).
ANEXĂ
|
Nr. CE |
Element |
Aditiv |
Denumire chimică și descriere |
Conținut maxim al elementului în mg kg–1 de furaj complet |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare | ||||||||||||||||
|
E4 |
Cupru – Cu |
Chelat de cupru format cu glicină, hidratat |
Cu (x)1–3 · nH2O (x = anion de glicină sintetică) |
Porci
Bovine:
Ovine: 15 (total) Pești: 25 (total) Crustacee: 50 (total) Alte specii: 25 (total) |
Mențiunile următoare sunt aplicate pe eticheta și documentele de însoțire:
|
Fără limitare în timp | ||||||||||||||||
|
E5 |
Mangan – Mn |
Chelat de mangan format cu glicină, hidratat |
Mn (x)1-3 · nH2O (x = anion de glicină sintetică) |
Pești: 100 (total) Alte specii: 150 (total) |
|
Fără limitare în timp | ||||||||||||||||
|
E6 |
Zinc – Zn |
Chelat de zinc format cu glicină, hidratat |
Zn (x)1–3 · nH2O (x = anion de glicină sintetică) |
Animale de companie: 250 (total) Pești: 200 (total) Furaje de alăptare: 200 (total) Alte specii: 150 (total) |
|
Fără limitare în timp | ||||||||||||||||
|
E1 |
Fier – Fe |
Chelat de fier format cu glicină, hidratat |
Fe (x)1–3 · nH2O (x = anion de glicină sintetică) |
Ovine: 500 (total) mg kg–1 din furaj complet Animale de companie: 1 250 (total) mg kg–1 din furaj complet Porci:
Alte specii: 750 (total) mg kg–1 din furaj complet |
|
Fără limitare în timp |