03/Volumul 044

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01	Probleme generale, financiare și instituționale
02	Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor
03	Agricultură
04	Pescuit
05	Libera circulație a lucrătorilor și politica socială
06	Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
07	Politica în domeniul transporturilor
08	Politica în domeniul concurenței
09	Impozitare
10	Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor
11	Relații externe
12	Energie
13	Politica industrială și piața internă
14	Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale
15	Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății
16	Știință, informare și cultură
17	Legislația privind întreprinderile
18	Politica externă și de securitate comună
19	Spațiul de libertate, securitate și justiție
20	Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)	numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

—	Legislație („L”),

—	Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1282

L 187/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1282/2002 AL COMISIEI

din 15 iulie 2002

de modificare a anexelor la Directiva 92/65/CEE a Consiliului de definire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/298/CE a Comisiei (2), în special articolul 22,

întrucât:

(1)

Din experiența statelor membre în aplicarea Directivei 92/65/CEE în ceea ce privește comerțul cu animalele menționate la articolele 5, 13 și 23 din directiva respectivă, reiese necesitatea de a clarifica cerințele referitoare la organismele, institutele și centrele autorizate și de a include anumite dispoziții în domeniul carantinei.

(2)

Din acest motiv este necesar să se efectueze anumite adaptări tehnice în ceea ce privește condițiile care reglementează autorizarea organismelor, a institutelor sau a centrelor, în vederea introducerii unui certificat special pentru comerțul cu animale și a clarificării listei de boli cu declarare obligatorie.

(3)	Organismele, institutele sau centrele deja autorizate de către statele membre sub vechiul regim își păstrează autorizarea și iau fără întârziere toate măsurile pentru a fi în conformitate cu noile cerințe.

(4)	Anexele A, C și E la Directiva 92/65/CEE se modifică deci în consecință.

(5)	Pentru a se asigura că termenul pentru punerea în aplicare a acestor dispoziții în toate statele membre este corespunzător, este necesar să se fixeze o dată de intrare în vigoare pentru prezentul regulament.

(6)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele A, C și E la Directiva 92/65/CEE se modifică în modul indicat în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 iulie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 268, 14.9.1992, p. 54.

(2) JO L 102, 12.4.2001, p. 63.

ANEXĂ

Anexa A la Directiva 92/65/CEE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA A

BOLI CU DECLARARE OBLIGATORIE ÎN CADRUL PREZENTEI DIRECTIVE

Boală	Ordin/familie/specie vizată în principal
Boala Newcastle, pestă aviară	Păsări
Psitacoză	Psitaciforme
Locă americană	Albine
Brucella abortus	Antilocapridae, Bovidae, Camelidae, Cervidae, Giraffidae, Hippopotamidae și Tragulidae
Brucella melitensis	Antilocapridae, Bovidae, Camelidae, Cervidae, Giraffidae, Hippopotamidae și Tragulidae
Brucella ovis	Camelidae, Tragulidae, Cervidae, Giraffidae, Bovidae și Antilocapridae
Brucella suis	Cervidae, Leporidae, Ovibos moschatus, Suidae și Tayassuidae
Mycobacterium bovis	Mammalia, în special Antilocapridae, Bovidae, Camelidae, Cervidae, Giraffidaeși Tragulidae
Febră aftoasă	Artiodactyla și Elephas maximus
Pestă porcină clasică, pestă porcină africană	Suidae și Tayassuidae
Boala veziculoasă a porcului	Suidae și Tayassuidae
Pestă bovină	Artiodactyla
Febră catarală ovină	Antilocapridae, Bovidae, Cervidae, Giraffidae și Rhinocerotidae
Pleuropneumonie contagioasă bovină	Bovine (inclusiv zebu, bivol, bizon și iac)
Stomatită veziculoasă	Artiodactyla și Equidae
Pesta micilor rumegătoare	Bovidae și Suidae
Dermatoză nodulară contagioasă	Bovidae și Giraffidae
Fascioloză și variola caprină	Bovidae
Pestă cabalină africană	Equidae
Febra văii de Rift	Bovidae, speciile Camelus și Rhinocerotidae
Encefalomielită enterovirală a porcului	Suidae
Necroză hematopoietică infecțioasă	Salmonidae
EST	Bovidae, Cervidae, Felidae și Mustelidae
Antrax	Bovidae, Camelidae, Cervidae, Elephantidae, Equidae și Hippopotamidae
Rabie	Carnivora și Chiroptera”

Anexa C la Directiva 92/65/CEE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA C

CONDIȚII DE AUTORIZARE A ORGANISMELOR, INSTITUTELOR SAU CENTRELOR

Pentru a fi autorizat în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din prezenta directivă, un organism, un institut sau un centru, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c), trebuie:

(a)	să fie clar delimitat și separat de mediul său exterior, sau animalele pe care le deține trebuie să fie închise sau instalate astfel încât să nu prezinte nici un risc sanitar pentru exploatațiile agricole al căror statut sanitar ar putea să fie pus în pericol;

(b)	să dispună de mijloace corespunzătoare pentru a captura, închide și izola animalele; să dețină instalații de carantină corespunzătoare și să urmeze proceduri autorizate pentru animalele care provin din surse neautorizate;

(c)

să fie indemn de bolile enumerate în anexa A și de bolile enumerate în anexa B atunci când țara respectivă dispune de un program în conformitate cu articolul 14. Pentru ca un organism, un institut sau un centru să poată fi declarat indemn de aceste boli, autoritatea competentă evaluează registrele referitoare la starea de sănătate a animalelor, care trebuie arhivate cel puțin pe ultimii trei ani, precum și rezultatele examenelor clinice și de laborator efectuate pe animale în cadrul organismului, institutului sau centrului respectiv. Cu toate acestea, prin derogare de la această cerință, unități noi sunt autorizate în cazul în care animalele deținute în acestea provin din unități autorizate;

(d)

să țină la zi registre care indică:

(i)	numărul și identitatea (vârsta, sexul, specia și datele de identificare individuală, dacă este posibil) animalelor din fiecare specie prezentă în unitate;

(ii)

numărul de animale sosite în unitate sau care au părăsit-o și datele referitoare la identitatea lor (vârstă, sex, specie și datele de identificare individuală, dacă este posibil), cu indicarea provenienței sau a destinației lor, precum și a datelor referitoare la transportul de la unitate sau către aceasta și la starea de sănătate a animalelor;

(iii)

rezultatele analizelor de sânge sau ale oricăror alte proceduri de diagnosticare;

(iv)	cazurile de boală și, dacă este cazul, tratamentele administrate;

(v)	rezultatele inspecțiilor post-mortem ale tuturor animalelor moarte în unitate, inclusiv ale animalelor născute moarte;

(vi)	constatările făcute în toate perioadele de izolare sau de carantină;

(e)	fie să fi desemnat un laborator competent să efectueze inspecții post-mortem, fie să dispună de unul sau mai multe spații în care pot fi efectuate aceste inspecții de către o persoană competentă sub autoritatea unui medic veterinar autorizat;

(f)	să aibă acces la un sistem adaptat sau să dețină instalații la fața locului care să permită o eliminare corespunzătoare a animalelor moarte în urma unei boli sau care sunt eutanasiate;

(g)

să își asigure, prin contract sau instrument juridic, serviciile unui medic veterinar autorizat de autoritatea competentă și supus controlului ei, care:

(i)	să respecte mutatis mutandis condițiile menționate la articolul 14 alineatul (3) litera (b) din Directiva 64/432/CEE;

(ii)

să se asigure că măsurile corespunzătoare de monitorizare și de combatere a bolilor, adaptate situației epidemiologice din țara respectivă, sunt autorizate de autoritatea competentă și că sunt puse în aplicare de către organism, institut sau centru. Aceste măsuri cuprind:

—	un plan anual de monitorizare a bolilor, inclusiv de combatere a zoonozelor;

—	teste clinice, de laborator și post-mortem pentru animalele suspectate de a fi infectate cu boli transmisibile;

—	vaccinarea animalelor susceptibile la bolile infecțioase, după caz, numai în conformitate cu legislația comunitară;

(iii)

să se asigure că orice moarte suspectă sau prezența oricărui simptom care duce la presupunerea că animalele au contractat una sau mai multe din bolile menționate în anexele A și B este declarată de îndată autorității competente, în cazul în care această boală este cu declarare obligatorie în statul membru respectiv;

(iv)	să se asigure că animalele care intră au fost izolate, dacă este cazul, în conformitate cu cerințele prezentei directive și, după caz, în conformitate cu instrucțiunile autorității competente;

(v)	este răspunzător de respectarea zilnică a cerințelor de sănătate animală din prezenta directivă și a legislației comunitare referitoare la bunăstarea animalelor în cursul transportului și la eliminarea deșeurilor animale;

(h)	în cazul în care deține animale destinate experiențelor de laborator, să fie în conformitate cu dispozițiile articolului 5 din Directiva 86/609/CEE a Consiliului.

Autorizarea se menține dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:

(a)

spațiile sunt plasate sub controlul unui medic veterinar oficial autorizat de autoritatea competentă, care:

(i)	vizitează spațiile organismului, ale institutului sau centrului cel puțin o dată pe an;

(ii)	controlează activitatea medicului veterinar autorizat și punerea în aplicare a planului anual de monitorizare a bolilor;

(iii)

asigură respectarea dispozițiilor prezentei directive;

(b)	se introduc în unitate numai animalele care provin din alte organisme, institute sau centre autorizate, în conformitate cu dispozițiile prezentei directive;

(c)

medicul veterinar oficial verifică dacă:

—	sunt respectate dispozițiile prezentei directive;

—	rezultatele testelor clinice, post-mortemși de laborator efectuate pe animale nu au scos în evidență vreun semn al bolilor menționate în anexele A și B;

(d)	organismul, institutul sau centrul păstrează, după autorizare, registrele menționate la punctul 1 litera (d), cel puțin zece ani.

Cu toate acestea, prin derogare de la articolul 5 alineatul (1) din prezenta directivă, și de la punctul 2 litera (b) din prezenta anexă, animalele, inclusiv maimuțele (Simiaeși Prosimiae), care nu provin dintr-un organism, un institut sau un centru autorizat pot fi introduse într-un organism, un institut sau un centru autorizat, cu condiția să fie supuse în prealabil unei carantine sub control oficial, și în conformitate cu instrucțiunile date de autoritatea competentă.

În ceea ce privește maimuțele (Simiaeși Prosimiae), se respectă cerințele de carantină stabilite în Codul zoosanitar internațional al OIE (capitolul 2.10.1 și anexa 3.5.1.).

Pentru celelalte animale supuse unei carantine în conformitate cu punctul 2 litera (b) din prezenta anexă, perioada de carantină trebuie să fie de cel puțin 30 de zile pentru bolile enumerate în anexa A.

Animalele deținute într-un organism, un institut sau un centru autorizat nu pot să părăsească aceste unități decât pentru a fi duse într-un organism, un institut sau un centru autorizat situat în același stat membru sau într-un alt stat membru; cu toate acestea, în cazul în care animalele nu au ca destinație un organism, un institut sau un centru autorizat, ele pot să părăsească aceste unități numai cu condiția să respecte cerințele stabilite de autoritatea competentă în scopul de a evita orice risc de răspândire eventuală a bolii.

5.	În cazul în care un stat membru beneficiază de garanții suplimentare în conformitate cu legislația comunitară, el poate să ceară ca organismului, institutului sau centrului autorizat să le fie impuse cerințe și o certificare suplimentare corespunzătoare pentru speciile susceptibile.

Autorizarea se suspendă, se retrage sau se reacordă, parțial sau în totalitate, în următoarele cazuri:

(a)	în cazul în care autoritatea competentă consideră că cerințele menționate la punctul 2 nu sunt respectate sau în cazul în care este vorba de o utilizare diferită, nereglementată de articolul 2 din prezenta directivă, autorizarea se suspendă sau se retrage;

(b)

în caz de notificare a unor suspiciuni privind prezența uneia dintre bolile menționate în anexa A sau în anexa B, autoritatea competentă suspendă autorizarea organismului, institutului sau a centrului până când se exclude oficial suspiciunea respectivă. În funcție de boala suspectată și de riscul ei de transmitere, suspendarea se poate aplica întregii unități sau numai anumitor categorii de animale susceptibile de boala respectivă. Autoritatea competentă se asigură că sunt luate măsurile necesare pentru a confirma sau a exclude suspiciunea, și pentru a evita orice răspândire a bolii, în conformitate cu legislația comunitară referitoare la măsurile de combatere a bolii respective și la comerțul cu animale;

(c)

în cazul în care boala suspectată se confirmă, organismul, institutul sau centrul nu își recuperează autorizarea decât cu condiția să fie din nou îndeplinite, după eradicarea bolii și a focarelor de infecție din instalații, inclusiv o dezinfectare și o curățare corespunzătoare, condițiile menționate la punctul 1 din prezenta anexă, cu excepția celor enunțate la punctul 1 litera (c);

(d)	autoritatea competentă informează Comisia cu privire la suspendarea, retragerea sau reacordarea autorizării unui organism, a unui institut sau a unui centru.”

3.	Anexa E la Directiva 92/65/CEE se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA E Prima parte Partea a doua Partea a treia

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1284

L 187/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1284/2002 AL COMISIEI

din 15 iulie 2002

de stabilire a standardului de comercializare pentru alunele cu coajă

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 545/2002 (2), în special articolul 2 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Alunele cu coajă figurează în anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 2200/96 printre produsele pentru care trebuie adoptate standarde. În acest scop, din motive de transparență pe piața mondială, este necesar să se țină seama de standardul recomandat pentru alunele cu coajă de grupul de lucru pentru standardizarea produselor alimentare perisabile și îmbunătățirea calității din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE/ONU).

(2)

Aplicarea acestui standard trebuie să aibă ca efect eliminarea de pe piață a produselor de calitate nesatisfăcătoare, orientarea producției în scopul satisfacerii cerințelor consumatorilor și facilitarea relațiilor comerciale pe baza unei concurențe loiale, contribuind astfel la creșterea rentabilității producției. Prin urmare, ea trebuie aplicată în toate etapele de comercializare.

(3)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a fructelor și legumelor proaspete,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Standardul de comercializare aplicabil alunelor cu coajă din domeniul de aplicare al codului NC 0802 21 00 și din domeniul de aplicare al codului NC ex 0813 50 figurează în anexă.

Standardul se aplică în toate etapele de comercializare, în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2200/96.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2003.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 iulie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 297, 21.11.1996, p. 1.

(2) JO L 84, 28.3.2002, p. 1.

ANEXĂ

STANDARD PENTRU ALUNELE CU COAJĂ

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se referă la alunele cu coajă din soiurile (cultivarele) obținute din Corylus avellana L. și din Corylus maxima Mill. și la hibrizii acestora fără involucru sau cupulă, destinate livrării către consumatori, cu excepția alunelor destinate prelucrării industriale.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Prezentul standard are ca obiect definirea calităților pe care trebuie să le prezinte alunele cu coajă după condiționare și ambalare.

A. Caracteristici minime (1)

(i)

La toate categoriile, ținând seama de dispozițiile speciale prevăzute pentru fiecare categorie și de toleranțele admise, alunele cu coajă trebuie să fie:

(a)

Caracteristici ale cojii:

—	bine formate; coaja nu trebuie să fie diformă în mod vizibil;

—	întregi, mici alterări superficiale nefiind considerate defecte;

—	sănătoase, lipsite de defecte care pot altera proprietățile naturale de conservare a fructului;

—	lipsite de atacuri ale paraziților;

—	curate, practic lipsite de materii străine vizibile;

—	uscate, lipsite de umiditate exterioară anormală;

—	lipsite de tegument aderent (pe suprafața unei coji individuale nu trebuie să existe mai mult de 5 % tegument aderent, în total).

(b)

Caracteristici ale miezului:

—	întregi, mici defecte superficiale care nu sunt considerate defecte;

—	sănătoase, sunt excluse produsele atinse de putregai sau afectate de alterări din cauza cărora ar deveni improprii pentru consum;

—	suficient de dezvoltate; sunt excluse fructele zbârcite sau seci;

—	curate, practic lipsite de materii străine vizibile;

—	lipsite de insecte vii sau moarte, indiferent de stadiul de dezvoltare;

—	lipsite de atacuri ale paraziților;

—	lipsite de filamente de mucegai vizibile cu ochiul liber;

—	lipsite de râncezeală;

—	lipsite de umiditate exterioară anormală;

—	lipsite de mirosuri și/sau gusturi străine;

—	lipsite de pete (inclusiv prezența unei colorații negre) sau alterări din cauza cărora fructul ar deveni impropriu pentru consum (2).

Alunele cu coajă trebuie recoltate la maturitate deplină.

Alunele nu trebuie să fie lipsite de miez.

Starea alunelor trebuie să permită:

—	rezistența la transport și manipulare;

—	sosirea în condiții satisfăcătoare la locul de destinație.

(ii)

Conținut de apă

Conținutul de apă al alunelor cu coajă nu trebuie să depășească 12 % pentru aluna întreagă și 7 % pentru miez (3).

B. Clasificare

Alunele cu coajă sunt clasificate în trei categorii definite în cele ce urmează:

(i)

Categoria „Extra”

Alunele cu coajă din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte caracteristicile soiului și/sau ale tipului comercial (4).

Ele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte mici alterări superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, conservarea și prezentarea sa în ambalaj.

(ii)

Categoria I

Alunele cu coajă din această categorie trebuie să fie de calitate bună. Ele trebuie să prezinte caracteristicile soiului și/sau ale tipului comercial. (4)

Ele pot prezenta mici defecte, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, conservarea și prezentarea sa în ambalaj.

(iii)

Categoria II

Această categorie include alunele cu coajă care nu pot fi încadrate în categoriile superioare, dar care corespund caracteristicilor minime definite mai sus.

Ele pot prezenta defecte, cu condiția să își păstreze caracteristicile esențiale referitoare la calitate, conservare și prezentare.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale. El este definit fie printr-un interval determinat de un calibru maxim și un calibru minim (calibrare), fie prin menționarea calibrului minim urmat de cuvintele „și mai mult” sau a calibrului maxim urmat de cuvintele „și mai puțin” (criblare). Calibrarea este obligatorie pentru produsele din categoriile „Extra” și „I”, dar este facultativă pentru produsele din categoria „II”.

Se stabilește următoarea clasificare:

Calibrare (5)	Criblare (5)
22 mm și mai mult	22 mm și mai mult (sau și mai puțin)
20-22 mm	20 mm și mai mult (sau și mai puțin)
18-20 mm	18 mm și mai mult (sau și mai puțin)
16-18 mm	16 mm și mai mult (sau și mai puțin)
14-16 mm	14 mm și mai mult (sau și mai puțin)
12-14 mm

Numai alunele cu coajă având un diametru egal sau mai mare de 16 mm pot face parte din categoria „Extra”, iar din categoria „I” pot face parte numai cele care au un diametru egal sau mai mare de 14 mm. Pentru produsele prezentate consumatorului final în clasificarea prin criblare, nu se acceptă calibrul „și mai puțin”.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

Sunt admise toleranțe de calitate și de calibru în fiecare ambalaj pentru produsele care nu sunt conforme cu cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

Defecte admise	Toleranțe admise (procentul fructelor cu defecte calculat în număr sau în greutate)
Defecte admise	Extra	Categoria I	Categoria II
(a) Toleranță totală admisă pentru defecte ale cojii (calculată pe baza greutății totale a fructelor cu coajă)	3	5	7
(b) Toleranță totală admisă pentru defecte ale miezului (calculată pe baza greutății miezurilor)	5	8 (6)	12 (6)
dintre care cea pentru miezuri mucede, putrede, râncede (7) sau care prezintă urme de atacuri ale insectelor (8) (calculată pe baza greutății miezurilor)	3	5	6
(c) Materii străine (toleranță calculată pe baza greutății totale a fructelor cu coajă)	0,25	0,25	0,25
(d) Coji goale (toleranță calculată pe baza numărului)	4	6	8

Pentru categoriile „Extra” și „I”, se acceptă un procent maxim de 12 % în număr sau în greutate de alune cu coajă din soiuri sau de tipuri comerciale diferite. Aceste toleranțe sunt valabile și pentru categoria II în cazul în care este indicat soiul sau tipul comercial.

B. Impurități minerale

Cenușile insolubile în acid nu pot depăși 1 g per kg.

C. Toleranțe de calibru

Pentru toate categoriile, se acceptă un procent maxim de 10 % în număr sau în greutate de alune cu coajă care nu corespund calibrului indicat, cu condiția ca:

—	aceste alune să corespundă calibrului imediat inferior sau superior, în cazul în care calibrul este indicat printr-un interval cuprins între un diametru minim și un diametru maxim (calibrare);

—	aceste alune să corespundă calibrului imediat inferior, în cazul în care calibrul este indicat prin desemnarea unui diametru minim, urmată de mențiunea „și mai mult” sau „și +” sau „+” (criblare);

—	aceste alune să corespundă calibrului imediat superior, în cazul în care calibrul este indicat prin desemnarea unui diametru maxim, urmată de mențiunea „și mai puțin” sau „și –” sau „–” (criblare).

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Conținutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen și să nu cuprindă decât alune cu coajă de aceeași origine, calitate, soi sau tip comercial și calibru (atunci când sunt calibrate).

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalare

Alunele cu coajă trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produsului.

Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate și confecționate dintr-un material care să nu producă alterări externe sau interne. Este autorizată utilizarea de materiale, în special de hârtii sau timbre care conțin mențiuni comerciale, cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fie realizate cu ajutorul unei cerneli sau a unui lipici care nu sunt toxice.

Ambalajele nu trebuie să conțină corpuri străine.

C. Prezentare

Alunele cu coajă trebuie prezentate în saci și/sau în ambalaje solide.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să conțină, în caractere grupate pe aceeași parte, lizibile, de neșters și vizibile din exterior, următoarele indicații:

A. Identificare

Ambalatorul și/sau expeditorul: numele și adresa sau identificarea simbolică eliberată sau recunoscută de un serviciu oficial. Cu toate acestea, în cazul în care se utilizează un cod, mențiunea „ambalator și/sau expeditor” (sau o abreviere echivalentă) trebuie indicată în apropierea acestui cod.

B. Natura produsului

—	„Alune cu coajă”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

—	Denumirea soiului sau a tipului comercial pentru categoriile „Extra” și „I” (facultativ pentru categoria II).

C. Originea produsului

Țara de origine și, eventual, zona de producție sau denumirea națională, regională sau locală.

D. Caracteristici comerciale

—	categoria;

—

calibrul, indicat prin:

—	diametrul minim și maxim (calibrare) sau

—	diametrul minim, urmat de cuvintele „și mai mult” sau „și +” sau „+”, sau prin diametrul maxim, urmat de cuvintele „și mai puțin” sau „și –” sau „–” (criblare);

—	denumirea calibrului (facultativ);

—	data expirării (facultativ);

—	greutatea netă;

—	anul recoltării (facultativ).

E. Marca oficială de control (facultativ).

Apendicele I

DETERMINAREA CONȚINUTULUI DE APĂ

METODA I – METODĂ DE LABORATOR

1. Principiu

Determinarea conținutului de apă din alunele cu coajă prin pierderea masei după desicare la temperatura de 103 °C (±2 °C) în izotermă la presiune ambiantă timp de șase ore.

2. Aparatură

2.1. Mojar din ceramică și pistil sau tocător de alimente.

2.2. Balanță de precizie cu o sensibilitate de 1 miligram.

2.3. Recipiente cilindrice din sticlă sau metal cu fund plat, prevăzute cu un capac adecvat; cu un diametru de 12 cm, înălțime de 5 cm.

2.4. Etuvă izotermă cu încălzire electrică prevăzută cu o bună convecție naturală, reglată la o temperatură constantă de 103 °C (±2 °C).

2.5. Desicator conținând un deshidratant eficient (de exemplu clorura de calciu) și prevăzut cu o placă metalică pentru răcirea rapidă a recipientelor.

3. Pregătirea eșantionului

Eșantionul se curăță de coajă, atunci când este cazul, și se zdrobește în mojar – sau se toacă mărunt – până se obțin fragmente cu diametrul de la 2 până la 4 mm.

4. Fracționare și procedură de testare

4.1. Se usucă recipientele și capacele lor în izotermă timp de cel puțin două ore, apoi se introduc în desicator. Recipientele și capacele lor se lasă la răcit până ating temperatura ambiantă.

4.2. Se testează patru fracțiuni de aproximativ 50 g fiecare.

4.3. Se cântărește recipientul gol și capacul cu o precizie de 0,001 g (M0).

4.4. Se cântăresc cu o precizie de 0,001 g aproximativ 50 g din eșantionul de probă și se repartizează pe fundul recipientului. Se pune repede capacul și se cântăresc împreună (M1). Aceste operațiuni trebuie efectuate cât mai repede posibil.

4.5. Recipientele deschise și capacele lor se așează unul lângă celălalt în etuvă. Etuva se închide și se lasă la uscat timp de șase ore. Se deschide etuva, se pun repede capacele pe recipiente, care se introduc apoi în desicator ca să se răcească. După răcire până la temperatura ambiantă, se cântărește cu o precizie de 0,001 g recipientul acoperit cu capac (M2).

4.6. Conținutul de apă al eșantionului de probă, în procent din masă, se calculează cu ajutorul următoarei formule:

4.7. Se notează valoarea medie obținută pentru cele patru fracțiuni de probă.

METODA II – METODĂ RAPIDĂ

1. Principiu

Determinarea conținutului de apă cu un aparat de măsură bazat pe principiul conductivității electrice. Aparatul de măsură trebuie să fie etalonat în raport cu metoda de laborator.

2. Aparatură

2.1. Mojar din ceramică și pistil sau tocător pentru alimente.

2.2. Aparat de măsură bazat pe principiul conductivității electrice.

3. Procedură de testare

3.1. Se umple un pahar cu produsul care urmează să fie analizat (zdrobit în prealabil în mojar) și se înșurubează presa până la obținerea unei presiuni constante.

3.2. Se citesc valorile pe scală.

3.3. După fiecare determinare, se curăță cu grijă paharul cu o spatulă, o pensulă cu peri aspri, un șervețel de hârtie sau o pompă cu aer comprimat.

Apendicele II

ALUNE CU COAJĂ: DEFINIȚIILE TERMENILOR ȘI ALE DEFECTELOR

—

Coajă crăpată sau fisurată:

—	orice fisură deschisă și vizibilă care depășește un sfert din circumferința cojii.

—

Defecte ale cojii:

—	orice defect care afectează coaja, dar nu și miezul.

—

Uscată:

—	coaja nu prezintă umiditate superficială, iar coaja și miezul au, împreună, un conținut de apă mai mic de 12 %.

—

Goală:

—	coaja nu conține miez.

—

Materii străine:

—	orice materie care nu este în mod normal asociată cu produsul.

—

Atacuri ale insectelor:

—	defecte vizibile cauzate de insecte sau paraziți animali sau de prezența unor insecte moarte sau a unor resturi de insecte.

—

Întreagă:

—	coaja nu este spartă, crăpată sau deteriorată mecanic; o fisură ușoară nu este considerată defect atunci când miezul rămâne protejat.

—

Mucegaiuri:

—	filamente de mucegai vizibile cu ochiul liber, la exteriorul sau în interiorul miezului.

—

Râncezeală:

—	oxidarea lipidelor sau a acizilor grași liberi care cauzează un gust rânced. Un aspect uleios al miezului nu este neapărat un semn de râncezeală.

—

Putrezire/dezintegrare:

—	descompunerea pronunțată datorată acțiunii microorganismelor.

—

Sec:

—	uscarea a mai mult de 50 % din suprafața tegumentului fructului compact, care se produce de obicei în cursul anotimpurilor cu randament ridicat, sau în caz de efecte datorate secetei sau proastei nutriții, sau care constituie o caracteristică ereditară.

—

Zbârcit:

—	stare care rezultă din împrăștierea de îngrășăminte pe timp călduros, în momentul în care miezul se dezvoltă repede, și care are ca rezultat un fruct dur, incapabil de maturizare.

—

Bine format:

—	coaja nu este diformă vizibil, iar forma corespunde caracteristicilor soiului sau ale tipului comercial.

(1) Definiția defectelor este prezentată în apendicele II la prezenta anexă.

(2) Prezența alunelor cu miez brun sau brun închis, însoțită în mod normal de o ușoară separare a cotiledoanelor, care nu conduce la o alterare a mirosului sau a gustului alunei nu este considerată defect.

(3) Conținutul de apă se determină printr-una din metodele indicate în apendicele I la prezenta anexă.

(4) Tip comercial: alunele din fiecare ambalaj sunt de tip și aspect general similar și/sau fac parte dintr-un ansamblu de soiuri definite oficial de țara producătoare.

(5) Pe lângă acest tabel de calibrare și de criblare, se pot utiliza denumiri de calibru cu titlu facultativ, cu condiția de a exprima, de asemenea, calibrul în marcaj.

(6) Pentru calcularea acestor procente, o ușoară deformare a miezului nu se consideră a fi defect.

(7) Aspectul uleios al miezului nu este neapărat un semn de râncezeală.

(8) Insectele vii sau paraziții animali nu sunt acceptați în nici o categorie.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1494

L 225/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1494/2002 AL COMISIEI

din 21 august 2002

de modificare a anexelor III, VII și XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind controlul encefalopatiei spongiforme bovine, eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, retragerea materialelor cu risc specificate și modalitățile de import de animale vii și de produse de origine animală

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 270/2002 al Comisiei (2), în special articolul 23,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește reglementări referitoare la monitorizarea encefalopatiei spongiforme bovine (ESB) la bovine, la distrugerea embrionilor și a ovulelor din specia bovină în caz de ESB, la schimburile comerciale cu embrioni și de ovule de bovine și la retragerea materialelor cu risc de ESB specificate.

(2)	Atunci când Regulamentul (CE) nr. 1248/2001 al Comisiei (3) a modificat programul de monitorizare a ESB la bovine, s-a adoptat o dispoziție care prevede ca programul să fie reexaminat în conformitate cu ultimele rezultate obținute în cursul primelor șase luni.

(3)

În timpul celui de-al doilea semestru al anului 2001, mai mult de cinci milioane de bovine au fost supuse unui test de depistare a ESB, care a descoperit 457 de cazuri pozitive. Era vorba în cea mai mare parte a cazurilor de animale care au murit la fermă, de animale care au fost sacrificate de urgență și de animale a căror sacrificare a fost amânată din cauza unei suspiciuni de boală sau de tulburare a stării lor generale.

(4)	Pentru a garanta aplicarea uniformă a programului de monitorizare, este necesar să se clarifice, în anexa III capitolul A titlul I punctul 2, definiția animalelor a căror sacrificare a fost amânată din cauza unei suspiciuni de boală sau de tulburare a stării lor generale.

(5)

Toate animalele care au murit la fermă după vârsta de douăzeci și patru de luni au fost supuse unui test de depistare a ESB, în cadrul unei cercetări statistice efectuate pe o perioadă de un an și stabilită ca măsură tranzitorie prin Regulamentul (CE) nr. 999/2001. Pentru a garanta depistarea eficientă a cazurilor de ESB, trebuie menținută, pe o bază permanentă, efectuarea de teste tuturor animalelor care au murit la fermă după vârsta de douăzeci și patru de luni. Pentru a evita cheltuieli exagerate, trebuie să se prevadă o derogare pentru animalele care mor în zone îndepărtate unde nu se asigură colectarea animalelor moarte.

(6)

Este important să se urmărească evoluția epidemiei de ESB la animalele născute după intrarea în vigoare a interdicției sporite referitoare la hrana rumegătoarelor în Regatul Unit. În acest scop, trebuie extinse testele efectuate pe animalele sacrificate și distruse în cadrul programului de sacrificare a animalelor cu vârsta mai mare de treizeci de luni pentru a include toate animalele născute după interdicția menționată anterior. Cu toate acestea, depistarea cazurilor pozitive la animalele cu vârsta mai mică de patruzeci și două de luni este foarte puțin probabilă și ar fi exagerat să se ceară efectuarea de teste pe animale sănătoase mai tinere de această vârstă destinate distrugerii în conformitate cu regimul excepțional prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 716/96 al Comisiei din 19 aprilie 1996 de adoptare a unor măsuri excepționale de susținere pentru piața cărnii de vită din Regatul Unit (4), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1176/2000 (5).

(7)	Trebuie clarificate normele referitoare la marca de sănătate aplicată carcaselor selecționate pentru a face obiectul unui test de depistare a encefalopatiei spongiforme transmisibile.

(8)	Pentru a evita generarea unor cheltuieli exagerate pentru programul de monitorizare a micilor rumegătoare, trebuie să se prevadă o derogare pentru animalele care mor în zone îndepărtate unde nu se organizează colectarea animalelor moarte.

(9)	Trebuie să se precizeze dispozițiile referitoare la programele voluntare de monitorizare a celorlalte specii de animale în afară de bovine, ovine și caprine.

(10)

În avizul din 16 mai 2002 privind siguranța embrionilor de bovine, Comitetul Științific Director (CSD) a ajuns la concluzia că nu este necesar să se adopte alte măsuri decât cele prevăzute în protocoalele recomandate de Societatea internațională de transferuri de embrioni. Cu ocazia sesiunii generale din mai 2002, Oficiul Internațional de Epizootii (OIE) – organizație mondială pentru sănătatea animalelor – a hotărât, pe baze științifice similare, să elimine toate condițiile comerciale referitoare la embrionii și ovulele de la specia bovină. În consecință, trebuie abrogate dispozițiile referitoare la distrugerea embrionilor și a ovulelor care provin de la bovine infectate cu ESB, precum și condițiile comerciale referitoare la ESB care se aplică embrionilor și ovulelor din specia bovină.

(11)	Este necesar să se precizeze normele referitoare la retragerea și controlul materialelor cu risc specificate.

(12)

În avizul din 27 iunie 2002 referitor la riscul geografic de ESB în anumite țări terțe, CSD ajunge la concluzia că, în afară de țările deja evaluate, prezența ESB în șeptelul indigen este, de asemenea, în mare măsură improbabilă în Islanda și Vanuatu. Aceste două țări ar trebui deci să fie exceptate de la condițiile comerciale care se aplică animalelor vii din specia bovină și produselor de origine bovină, ovină și caprină.

(13)	Regulamentul (CE) nr. 999/2001 trebuie deci modificat în consecință.

(14)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele III, VII și XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 august 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.

(2) JO L 45, 15.2.2002, p. 4.

(3) JO L 173, 27.6.2001, p. 12.

(4) JO L 99, 20.4.1996, p. 14.

(5) JO L 131, 1.6.2000, p. 37.

ANEXĂ

1. Anexa III se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA III

SISTEMUL DE MONITORIZARE

CAPITOLUL A

I. Monitorizarea bovinelor

1. Dispoziții generale

Monitorizarea bovinelor se efectuează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise în anexa X capitolul C punctul 3.1 litera (b).

2. Monitorizarea animalelor sacrificate pentru consum uman

2.1.

Toate bovinele cu vârstă mai mare de douăzeci și patru de luni:

—	care fac obiectul unei sacrificări speciale de urgență în sensul articolului 2 litera (n) din Directiva 64/433/CEE a Consiliului (1) sau

—	sacrificate în conformitate cu capitolul VI punctul 28 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE, cu excepția animalelor care nu prezintă semne clinice de boală și sunt sacrificate în cadrul unei campanii de eradicare a bolii

sunt supuse unui test de depistare a ESB.

2.2.

Toate bovinele cu vârstă mai mare de treizeci de luni:

—	sacrificate în condiții normale pentru consum uman sau

—	sacrificate în cadrul unei campanii de eradicare a bolii în conformitate cu capitolul VI punctul 28 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE, dar care nu prezintă semne clinice de boală

sunt supuse unui test de depistare a ESB.

2.3.	Prin derogare de la punctul 2.2, Suedia poate hotărî, pentru bovinele născute, crescute și sacrificate pe teritoriul său, examinarea unui singur eșantion aleatoriu. Acest eșantion cuprinde cel puțin 10 000 de animale pe an.

3. Monitorizarea animalelor care nu au fost sacrificate pentru consum uman

3.1.

Toate bovinele cu vârstă mai mare de douăzeci și patru de luni care au murit sau care au fost sacrificate, dar nu:

—	în vederea distrugerii lor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 716/96 al Comisiei (2);

—	în cadrul unei epidemii, cum ar fi cea de febră aftoasă;

—	pentru consumul uman

sunt supuse unui test de depistare a ESB.

3.2.

Statele membre pot hotărî o derogare de la dispozițiile punctului 3.1, în zonele îndepărtate cu densitate mică a animalelor și unde nu se asigură colectarea animalelor moarte. Statele membre care recurg la această derogare informează Comisia cu privire la aceasta și îi transmit o listă cu zonele respective. Derogarea nu poate include mai mult de 10 % din populația bovină din statul membru.

4. Monitorizarea animalelor achiziționate în scopul distrugerii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 716/96

4.1.	Toate animalele supuse sacrificării de urgență sau declarate bolnave cu ocazia inspecției ante mortem sunt supuse unui test de depistare a ESB.

4.2.	Toate animalele care au vârsta mai mare de patruzeci și două de luni, născute după 1 august 1996, fac obiectul unui test de depistare a ESB.

4.3.	Un eșantion aleatoriu care cuprinde cel puțin 10 000 animale pe an care nu intră sub incidența punctului 4.1 sau 4.2 este supus unui test de depistare a ESB.

5. Monitorizarea altor animale

În afară de testele menționate la punctele 2-4, statele membre pot, în mod voluntar, să hotărască efectuarea de teste pe alte bovine prezente pe teritoriul lor, în special în cazul în care aceste animale sunt originare din țări în care au fost recenzate cazuri indigene de ESB, în cazul în care au consumat furaje potențial contaminate sau în cazul în care au fost născute de femele infectate cu ESB ori sunt descendente ale femelelor infectate cu ESB.

6. Măsuri după testare

6.1.

În cazul în care un animal sacrificat pentru consum uman este selecționat pentru a fi supus unui test de depistare a ESB, marca de sănătate prevăzută la capitolul XI din anexa I la Directiva 64/433/CEE se aplică pe carcasa animalului respectiv numai după primirea unui rezultat negativ la testul rapid.

6.2.

Statele membre pot beneficia de o derogare de la dispozițiile menționate la punctul 6.1 cu condiția să fie pus în aplicare un sistem oficial în abator care să garanteze că nici o parte a animalului examinat care poartă marca de sănătate nu poate părăsi abatorul până când nu se obține un rezultat negativ la testul rapid.

6.3.	Toate părțile corpului unui animal supus unui test de depistare a ESB, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui diagnostic negativ în urma testului rapid, cu excepția cazului în care sunt distruse în conformitate cu anexa V punctul 3 sau 4.

6.4.	Toate părțile corpului unui animal declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse în conformitate cu anexa V punctul 3 sau 4, cu excepția materialelor păstrate pentru evidențe în conformitate cu capitolul B partea III.

6.5.

În cazul în care un animal sacrificat pentru consumul uman a fost declarat pozitiv după testul rapid, atât carcasa declarată pozitivă, cât și cel puțin carcasa imediat precedentă și cele două carcase imediat următoare pe linia de sacrificare a abatorului trebuie distruse în conformitate cu dispozițiile punctului 6.4.

6.6.	Statele membre pot beneficia de derogări de la dispozițiile punctului 6.5 cu condiția ca abatorul să fie prevăzut cu un sistem care să împiedice contaminarea carcaselor între ele.

II. Monitorizarea ovinelor și a caprinelor

1. Dispoziții generale

Monitorizarea ovinelor și a caprinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise în anexa X capitolul C punctul 3.2 litera (b).

2. Monitorizarea animalelor sacrificate pentru consum uman

Animalele în vârstă de peste optsprezece luni sau la care au erupt deja mai mult de doi incisivi permanenți și care sunt sacrificate pentru consum uman sunt supuse unui test de depistare efectuat pe un eșantion având dimensiunea conformă cu cea din tabel. Eșantionul este reprezentativ pentru fiecare regiune și pentru fiecare anotimp. Selecția eșantioanelor trebuie să evite o suprareprezentare a unui grup în ceea ce privește originea, specia, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice altă caracteristică. Vârsta animalelor este estimată pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau a altor informații fiabile. Se evită, dacă acest lucru este posibil, eșantionările multiple în cadrul aceluiași efectiv.

Stat membru	Dimensiunea minimă a eșantionului anual Animale sacrificate (3)
Belgia	3 750
Danemarca	3 000
Germania	60 000
Grecia	60 000
Spania	60 000
Franța	60 000
Irlanda	60 000
Italia	60 000
Luxemburg	250
Țările de Jos	39 000
Austria	8 200
Portugalia	22 500
Finlanda	1 900
Suedia	5 250
Regatul Unit	60 000

3. Monitorizarea animalelor care nu au fost sacrificate pentru consum uman

Animalele cu vârsta mai mare de optsprezece luni sau la care au erupt deja mai mult de doi incisivi permanenți, care au murit sau care au fost sacrificate, dar nu, în acest ultim caz:

—	în cadrul unei epidemii, cum ar fi cea de febră aftoasă;

—	pentru consumul uman

sunt supuse unui test de depistare efectuat pe un eșantion având dimensiunea conformă cu cea din tabel. Eșantionul este reprezentativ pentru fiecare regiune și pentru fiecare anotimp. Selecția eșantioanelor trebuie să evite o suprareprezentare a unui grup în ceea ce privește originea, specia, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice altă caracteristică. Vârsta animalelor este estimată pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau a altor informații fiabile. Se evită, dacă acest lucru este posibil, eșantionările multiple în cadrul aceluiași efectiv.

Statele membre pot hotărî să excludă din eșantion zonele îndepărtate cu densitate mică a animalelor și unde nu se asigură colectarea animalelor moarte. Statele membre care recurg la această derogare informează Comisia cu privire la aceasta și îi transmit o listă cu zonele respective. Derogarea nu poate include mai mult de 10 % din populația ovină și caprină din statul membru.

Stat membru	Dimensiunea minimă a eșantionului anual Animale moarte (4)
Belgia	450
Danemarca	400
Germania	6 000
Grecia	6 000
Spania	6 000
Franța	6 000
Irlanda	6 000
Italia	6 000
Luxemburg	30
Țările de Jos	5 000
Austria	1 100
Portugalia	6 000
Finlanda	250
Suedia	800
Regatul Unit	6 000

4. Monitorizarea altor animale

În afară de programele de monitorizare menționate la punctele 2 și 3, statele membre pot, în mod voluntar, să hotărască monitorizarea altor animale, în special:

—	animalele folosite pentru producția de lapte;

—	animalele care provin din țări în care s-au înregistrat cazuri indigene de EST;

—	animalele care au consumat furaje potențial contaminate;

—	animalele născute sau descendente din femele infectate cu EST;

—	animalele care provin din efective infectate cu EST.

5. Măsuri după testarea ovinelor și caprinelor

5.1.

În cazul în care un animal sacrificat pentru consum uman este selecționat pentru a fi supus unui test de depistare a EST, marca de sănătate prevăzută la capitolul XI din anexa I la Directiva 64/433/CEE se aplică pe carcasa animalului respectiv numai după primirea unui rezultat negativ la testul rapid.

5.2.

Statele membre pot beneficia de o derogare de la dispozițiile punctului 5.1 cu condiția să fie pus în aplicare un sistem oficial în abator care să garanteze că nici o parte a animalului examinat care poartă marca de sănătate nu poate părăsi abatorul până când nu se obține un rezultat negativ la testul rapid.

5.3.	Toate părțile corpului unui animal supus unui test de depistare, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui diagnostic negativ în urma testului rapid, cu excepția cazului în care sunt distruse în conformitate cu anexa V punctul 3 sau 4.

5.4.	Toate părțile corpului unui animal declarat pozitiv după testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse în conformitate cu anexa V punctul 3 sau 4, cu excepția materialelor păstrate pentru evidențe în conformitate cu capitolul B partea III.

6. Analiza genotipică

6.1.

Pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine se determină genotipul proteinei prion. Cazurile de EST depistate la animalele ale căror genotipuri sunt rezistente la boală (ovine la care genotipurile codifică alanina pe cele două alele ale codonului 136, arginina pe cele două alele ale codonului 154 și arginina pe cele două alele ale codonului 171) trebuie semnalate fără întârziere Comisiei. Dacă este posibil, aceste cazuri ar trebui să facă obiectul identificării sușei. În cazul în care nu este posibilă identificarea, efectivul de origine, precum și toate celelalte efective care au venit în contact cu animalul sunt supuse unei monitorizări sporite pentru a depista alte cazuri de EST în vederea identificării sușei.

6.2.

În afară de animalele supuse unei analize a genotipului în conformitate cu dispozițiile punctului 6.1, trebuie, de asemenea, să se determine genotipul proteinei prion la un sub-eșantion de ovine selecționate la întâmplare și supuse unui test de depistare în conformitate cu dispozițiile capitolului A partea II punctul 2. Acest sub-eșantion reprezintă cel puțin unu la sută din eșantionul total pentru fiecare stat membru și conține cel puțin 100 de animale pentru fiecare stat membru. Prin derogare, statele membre pot opta pentru analiza genotipului la un număr echivalent de animale vii cu vârstă similară.

III. Monitorizarea altor specii animale

Statele membre pot, în mod voluntar, să hotărască monitorizarea EST și la alte specii de animale în afară de bovine, ovine și caprine.

CAPITOLUL B

I. Informații care trebuie să figureze în rapoartele statelor membre

1.	Numărul de cazuri suspecte pe specii supuse restricțiilor de circulație în conformitate cu articolul 12 alineatul (1).

2.	Numărul de cazuri suspecte pe specii supuse examenelor de laborator în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) și rezultatele analizelor.

3.	Numărul de efective în care au fost semnalate și investigate cazuri suspecte la ovine si caprine în conformitate cu articolul 12 alineatele (1) și (2).

4.	Mărimea estimată a fiecărei subpopulații menționată la capitolul A partea I punctele 3 și 4.

5.	Numărul de bovine supuse testelor în cadrul fiecărei subpopulații în conformitate cu capitolul A partea I punctele 2-5, metoda de selectare a eșantioanelor și rezultatele testelor.

6.	Mărimea estimată a subpopulațiilor menționate la capitolul A partea II punctele 2 și 3, care au fost selectate pentru eșantionare.

7.	Numărul de ovine și caprine și efectivele supuse testelor în cadrul fiecărei subpopulații în conformitate cu capitolul A partea II punctele 2-4, metoda de selectare a eșantioanelor și rezultatele testelor.

Numărul, defalcarea după vârstă și distribuția geografică a cazurilor pozitive de ESB și de scrapie. Țara de origine a cazurilor pozitive de ESB și de scrapie, în cazul în care nu este aceeași cu țara care le raportează. Numărul și distribuția geografică a efectivelor infectate cu scrapie. Anul și, dacă este posibil, luna nașterii trebuie indicate pentru fiecare caz de ESB.

9.	Cazurile pozitive de EST, confirmate la alte animale decât bovine, ovine și caprine.

10.	Genotipul și, dacă este posibil, rasa fiecărui animal care a făcut obiectul unei eșantionări în cadrul fiecărei subpopulații în conformitate cu capitolul A partea II punctele 6.1 și 6.2.

II. Informații care trebuie să figureze în documentul de sinteză al Comisiei

Documentul de sinteză este prezentat sub formă de tabele și cuprinde, pentru fiecare stat membru, cel puțin informațiile prevăzute în partea I.

III. Evidențe

Autoritatea competentă notează în evidențe, care se păstrează timp de șapte ani, următoarele informații:

—	numărul și tipurile de animale supuse restricțiilor de circulație în conformitate cu articolul 12 alineatul (1);

—	numărul și rezultatul examenelor clinice și epidemiologice menționate la articolul 12 alineatul (1);

—	numărul și rezultatul examenelor de laborator menționate la articolul 12 alineatul (2);

—	numărul, identitatea și originea animalelor supuse eșantionărilor în cadrul programelor de monitorizare menționate la capitolul A și, dacă este posibil, vârsta, rasa și anamneza;

—	genotipul proteinei prion al cazurilor pozitive de EST la ovine.

2.	Laboratorul responsabil cu efectuarea examenelor va păstra pe o perioadă de șapte ani toate documentele referitoare la teste, în special fișele de laborator și, după caz, blocurile de parafină și fotografiile imuno-amprentelor (Western-blots).”

2. Anexa VII se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 1 litera (a), a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—	toți descendenții unei femele în cazul căreia s-a confirmat boala, născuți după apariția clinică a bolii la mamă sau în intervalul de doi ani anterior apariției bolii,”;

(b)	la punctul 1 litera (a), a cincea liniuță se elimină cuvintele „embrioni” și „ovule”;

(c)	la punctul 2 litera (a), se elimină cuvintele „și distrugerea embrionilor și ovulelor”.

3. Anexa XI se modifică după cum urmează:

(a)

în partea A, punctul 1 litera (a) subpunctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

craniul, inclusiv creierul și ochii, amigdalele, coloana vertebrală, cu excepția vertebrelor caudale, a apofizelor transverse ale vertebrelor lombare și toracice și a părților laterale ale osului sacru, dar inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale și măduva spinării de la bovinele cu vârsta mai mare de douăsprezece luni, precum și intestinele de la duoden până la rect și mezenterul de la toate bovinele indiferent de vârstă;”;

(b)

în partea A, punctul 5 litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	în abatoare sau, după caz, în ale unități de sacrificare;”;

(c)

în partea A , lista cu țările menționate la punctul 10 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„Argentina

Australia

Botswana

Brazilia

Chile

Costa Rica

El-Salvador

Islanda

Namibia

Nicaragua

Noua Zeelandă

Panama

Paraguay

Singapore

Swaziland

Uruguay

Vanuatu.”;

(d)

în partea A, punctul 12 litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

în cazul în care nu se cere retragerea coloanei vertebrale, carcasele sau părțile de carcase de bovine care conțin coloana vertebrală, în sensul Directivei 64/433/CEE, sunt identificate cu o bandă albastră pe eticheta menționată de Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului, cu excepția etapei de livrare către consumatorul final;”;

(e)	partea B se elimină;

(f)

în partea D, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Punctul 2 nu se aplică importurilor de bovine născute și crescute în următoarele țări:

Argentina

Australia

Botswana

Brazilia

Chile

Costa Rica

El-Salvador

Islanda

Namibia

Nicaragua

Noua Zeelandă

Panama

Paraguay

Singapore

Swaziland

Uruguay

Vanuatu.”;

(g)	în partea D, se elimină punctul 4.

(1) JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64.

(2) JO L 99, 20.4.1996, p. 14.

(3) Dimensiunea eșantionului a fost calculată pentru a depista o prevalență de 0,005 % cu un nivel de precizie de 95 % la animalele sacrificate în statele membre care sacrifică un număr mare de ovine adulte. În statele membre care sacrifică un număr scăzut de ovine adulte, dimensiunea eșantionului se calculează în așa fel încât să reprezinte 25 % din numărul estimat sau înregistrat de oi reformate sacrificate în 2000.

(4) Dimensiunea eșantionului a fost calculată pentru a depista o prevalență de 0,05 % cu un nivel de precizie de 95 % la animalele sacrificate în statele membre care au o populație numeroasă de ovine. În statele membre care au o populație scăzută de ovine, dimensiunea eșantionului se calculează în așa fel încât să reprezinte 50 % din numărul estimat de animale moarte (mortalitatea estimată: 1 %).

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1495

L 225/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1495/2002 AL COMISIEI

din 21 august 2002

de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 privind înscrierea anumitor denumiri în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”, prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (piment d'Espelette sau piment d'Espelette-Ezpeletako Biperra, Oberpfälzer Karpfen, carne da Charneca, carne Cachena da Peneda)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2796/2000 al Comisiei (2), în special articolul 6 alineatele 3 și 4,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, Portugalia a transmis Comisiei două cereri de înregistrare ca denumiri de origine pentru denumirile „carne da Charneca” și „carne Cachena da Peneda”, Franța a transmis Comisiei o cerere de înregistrare ca denumire de origine a denumirii „piment d'Espelette sau piment d'Espelette-Ezpeletako Biperra”, iar Germania a transmis Comisiei o cerere de înregistrare ca indicație geografică a denumirii „Oberpfälzer Karpfen”.

(2)	S-a constatat, în conformitate cu articolul 6 alineatul 1 din regulamentul menționat anterior, că acestea sunt conforme cu regulamentul respectiv, în special că ele conțin toate elementele prevăzute în articolul 4.

(3)	Nu a fost transmisă Comisiei nici o declarație de opoziție, în sensul articolului 7 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, în urma publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (3) a denumirilor care figurează în anexa la prezentul regulament.

(4)	Prin urmare, aceste denumiri pot fi înscrise în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate” și deci protejate la nivel comunitar ca denumiri de origine protejate sau indicații geografice protejate.

(5)	Anexa la prezentul regulament completează anexa la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 al Comisiei (4), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1241/2002 (5),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 se completează cu denumirile care figurează în anexa la prezentul regulament și aceste denumiri se înscriu în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate ca denumiri de origine protejate (DOP) sau indicații geografice protejate (IGP), prevăzut la articolul 6 alineatul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 august 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 208, 24.7.1992, p. 1.

(2) JO L 324, 21.12.2000, p. 26.

(3) JO C 354, 13.12.2001, p.14 (carne da Charneca).

JO C 354, 13.12.2001, p. 16 (carne Cachena da Peneda).

JO C 354, 13.12.2001, p. 9 (piment d'Espelette sau piment d'Espelette-Ezpeletako Biperra).

JO C 270, 25.9.2001, p. 4 (Oberpfälzer Karpfen).

(4) JO L 327, 18.12.1996, p. 11.

(5) JO L 181, 11.7.2002, p. 4.

ANEXĂ

PRODUSE DIN ANEXA I LA TRATAT DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Carne de vită proaspătă

PORTUGALIA

Carne de Charneca (DOP)

Carne Cachena da Peneda (DOP)

Plantă comestibilă

FRANȚA

Piment d'Espelette sau piment d'Espelette-Ezpeletako Biperra (DOP)

Pește

GERMANIA

Oberpfälzer Karpfen (IGP)

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002L0071

L 225/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DIRECTIVA 2002/71/CE A COMISIEI

din 19 august 2002

de modificare a anexelor la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului în ceea ce privește stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide (formotion, dimetoat și oxidemeton-metil) din și de pe cereale, alimente de origine animală și anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 76/895/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1976 privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/66/CE a Comisiei (2), în special articolul 5,

având în vedere Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/66/CE, în special articolul 10,

având în vedere Directiva 86/363/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe alimentele de origine animală (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/66/CE, în special articolul 10,

având în vedere Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (5), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/66/CE a Comisiei, în special articolul 7,

întrucât:

(1)

În ceea ce privește cerealele și anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructele și legumele, conținuturile de reziduuri reflectă utilizarea unor cantități minime de pesticide necesare asigurării unei protecții eficiente a plantelor, aplicate astfel încât cantitatea de reziduuri să fie cât mai redusă posibil și acceptabilă din punct de vedere toxicologic, în special ținând seama de protecția mediului și de protecția consumatorilor din punctul de vedere al estimării unei doze zilnice admise (DZA). În ceea ce privește alimentele de origine animală, conținuturile de reziduuri reflectă consumul de către animale de cereale și produse de origine vegetală tratate cu pesticide, ținând seama, dacă este cazul, de consecințele directe ale utilizării medicamentelor veterinare. Conținuturile maxime de reziduuri (CMR) comunitare reprezintă limita superioară a cantităților de reziduuri care se pot găsi în produse dacă producătorii au respectat bunele practici agricole.

(2)

CMR de pesticide trebuie reexaminate în mod constant și pot fi modificate pentru a se ține seama de noile informații și date. CMR se stabilesc la pragul de detectare dacă din utilizările autorizate de produse fitofarmaceutice nu rezultă conținuturi de reziduuri de pesticide detectabile în și pe produsele alimentare, dacă nu există o utilizare autorizată, dacă utilizările autorizate de statele membre nu au fost susținute de datele necesare sau dacă, în țările terțe, utilizările care conduc la prezența unor reziduuri în și pe produsele alimentare ce pot fi introduse pe piața comunitară nu au fost susținute de datele necesare.

(3)

În ceea ce privește dimetoatul și oxidemeton-metilul, unele state membre au notificat Comisiei că doresc să revizuiască CMR naționale în conformitate cu articolul 8 din Directiva 90/642/CEE în lumina preocupărilor privind expunerea consumatorilor. Comisiei i s-au prezentat propuneri de revizie a CMR comunitare. Aceasta a concluzionat că ar fi necesară modificarea anumitor CMR ca urmare a riscurilor pe care aceste substanțe le prezintă pentru consumatori. Este esențial ca statele membre să ia măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor pentru a proteja în mod eficient consumatorii. În ceea ce privește dimetoatul și oxidemeton-metilul, statele membre au obligația de a reexamina autorizațiile existente în conformitate cu articolul 4 din Directiva 91/414/CEE a Consiliului (6), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/64/CE a Comisiei (7), astfel încât utilizările autorizate să nu ducă la depășirea CMR stabilite.

(4)

Expunerea consumatorilor pe întreaga durată a vieții la fiecare dintre pesticidele menționate de prezenta directivă prin intermediul produselor alimentare a fost reexaminată și evaluată în conformitate cu procedurile și practicile comunitare în vigoare, ținându-se seama de orientările publicate de Organizația Mondială a Sănătății (8). S-a calculat că CMR stabilite de prezenta directivă nu conduc la depășirea dozelor zilnice admise. Pentru oxidemeton-metil, DZA este de 0,0003 mg/kg/g.c. (JMPR, 1989), iar doza acută de referință este de 0,005 mg/kg/g.c.; pentru dimetoat, DZA este de 0,002 mg/kg/g.c. (JMPR, 1996), iar doza acută de referință este de 0,03 mg/kg/g.c.

(5)

În cazurile justificate, expunerea acută a consumatorilor la pesticidele în cauză prin intermediul fiecăruia dintre produsele alimentare care pot conține reziduuri din aceste pesticide a fost evaluată în conformitate cu procedurile și practicile în vigoare în Uniunea Europeană, ținându-se seama de orientările publicate de Organizația Mondială a Sănătății. S-a concluzionat că prezența reziduurilor de pesticide la nivelul sau sub nivelul CMR propuse de prezenta directivă nu are efecte toxice acute.

(6)	În ceea ce privește formotionul, nu s-a semnalat nici o utilizare la nivel mondial. Deoarece datele privind reziduurile și toxicologia sunt insuficiente, conținuturile maxime de reziduuri de formotion trebuie stabilite la un nivel corespunzător pragului de detectare pentru toate produsele.

(7)	Partenerii comerciali ai Comunității au fost consultați în ceea ce privește conținuturile maxime de formotion, dimetoat, oxidemeton-metil stabilite de prezenta directivă în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, ținându-se seama de observațiile lor în acest sens.

(8)	S-a ținut seama de avizul Comitetului științific pentru plante, în special de orientările și recomandările privind protecția consumatorilor de produse agricole tratate cu pesticide.

(9)	Prin urmare, anexele la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE trebuie modificate.

(10)	Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

În anexa II la Directiva 76/895/CEE, următoarele rubrici se elimină: „dimetoat”, „ometoat”, „formotion”, „oxidemeton-metil”, „demeton-S-metil” și „demeton-S-metilsulfonă”.

Articolul 2

În partea A din anexa II la Directiva 86/362/CEE se adaugă următoarele linii:

Reziduuri de pesticide	Conținut maxim în mg/kg
„Oxidemeton-metil (suma de reziduuri de oxidemeton-metil și demeton-S-metilsulfonă, exprimată în oxidemeton-metil)	0,1 în orz și ovăz 0,02 (9) în celelalte cereale
Dimetoat (suma de reziduuri de dimetoat și ometoat, exprimată în dimetoat)	0,3 în grâu, secară și triticale 0,02 (9)în celelalte cereale
Formotion	0,02 (9) în cereale

Articolul 3

În partea B din anexa II la Directiva 86/363/CEE, se adaugă următoarele linii:

Reziduuri de pesticide	Conținut maxim (mg/kg)
Reziduuri de pesticide	În carne, inclusiv grăsimi, preparate din carne, organe comestibile și grăsimi animale enumerate de anexa I la pozițiile NC 0201, 0202, 0203, 0204, 0205 00 00, 0206, 0207, ex 0208, 0209 00, 0210, 1601 00 și 1602	În lapte și produse lactate enumerate de anexa I la pozițiile NC 0401, 0402, 0405 00 și 0406	În ouă proaspete de pasăre, fără coajă, și în gălbenușurile de ou menționate de anexa I la pozițiile NC 0407 00 și 0408
„Oxidemeton-metil (suma de reziduuri de oxidemeton-metil și demeton-S-metilsulfonă, exprimată în oxidemeton-metil)	0,02 (10)	0,02 (10)	0,02 (10)

Articolul 4

Conținuturile maxime de reziduuri prevăzute de anexa la prezenta directivă se adaugă sau le înlocuiesc pe cele prevăzute de anexa II la Directiva 90/642/CEE în ceea ce privește pesticidele în cauză.

Articolul 5

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2002. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Statele membre aplică respectivele dispoziții începând cu 1 ianuarie 2003.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 6

Prezenta directivă intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 7

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 19 august 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 340, 9.12.1976, p. 26.

(2) JO L 192, 20.7.2002, p. 47.

(3) JO L 221, 7.8.1986, p. 37.

(4) JO L 221, 7.8.1986, p. 43.

(5) JO L 350, 14.12.1990, p. 71.

(6) JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(7) JO L 189, 18.7.2002, p. 27.

(8) Ghid de estimare a cantităților de reziduuri de pesticide în produse alimentare (revizuit), pregătit de Sistemul mondial de supraveghere continuă a mediului/program alimentar (GEMS/Food Programme) în colaborare cu Comitetul codex pentru reziduuri de pesticide, publicat de Organizația Mondială a Sănătății, 1997 (WHO/FSF/FOS/97.7).

(9) Indică pragul de detectare.”

(10) Indică pragul de detectare.”

ANEXĂ

Grupe și exemple de produse cărora li se aplică CMR

Reziduuri de pesticide și conținuturi maxime de reziduuri (mg/kg)

Formotion

Oxidemeton-metil metil

(suma de reziduuri de oxidemeton-metil și demeton-S-metilsulfonă, exprimată în oxidemeton-metil)

Dimetoat

(suma de reziduuri de dimetoat și ometoat, exprimată în dimetoat)

1.	Fructe, proaspete, deshidratate sau nepreparate, conservate prin refrigerare, fără adaos de zahăr; nuci

0,02 (1)

(i) CITRICE

0,02 (1)

Grepfrut

Lămâi

Lămâi verzi

Mandarine (inclusiv clementine și hibrizi similari)

Portocale

Pomelo

Altele

(ii) NUCI (cu coajă sau fără)

0,05 (1)

Migdale

Nuci de Brazilia

Anacard

Castane comestibile și necomestibile

Nuci de cocos

Alune

Nuci de Macadamia

Nuci pecan

Semințe de pin dulce

Fistic

Nuci

Altele

(iii) FRUCTE SEMINȚOASE

0,02 (1)

Mere

Pere

Gutui

Altele

(iv) FRUCTE SÂMBUROASE

0,02 (1)

Caise

Cireșe

Piersici (inclusiv nectarine și hibrizi similari)

Prune

Altele

0,02 (1)

(v) BACE ȘI FRUCTE MICI

0,02 (1)

(a)

Struguri de masă și struguri de vin

Struguri de masă

Struguri de vin

(b) Căpșune (altele decât sălbatice)

(c)

Fructe de pădure (altele decât sălbatice)

Mure

Mure din culturi

Zmeură Logan

Zmeură

Altele

(d)

Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice)

Afine

Răchițele

Coacăze (roșii, negre sau albe)

Strugurei

Altele

(e) Bace și fructe sălbatice

(vi) FRUCTE DIVERSE

0,02 (1)

Avocado

Banane

Curmale

Smochine

Kiwi

Kumquat

Cireșe chinezești

Mango

Măsline

Fructul pasiunii

Ananas

Rodii

Altele

0,02 (1)

2. Legume, proaspete sau nepreparate, în stare congelată sau uscate

0,02 (1)

(i) LEGUME RĂDĂCINOASE ȘI TUBERCULI

0,02 (1)

Sfeclă

Morcovi

Țelină

Hrean

Topinambur

Păstârnac

Pătrunjel rădăcină

Ridichi

Barba-caprei

Cartofi dulci

Nap suedez

Nap

Igname

Altele

(ii) LEGUME CULTIVATE PENTRU BULBI

0,02 (1)

Usturoi

Ceapă

Ceapă eșalotă

Ceapă de primăvară

Altele

0,02 (1)

(iii) LEGUME CULTIVATE PENTRU FRUCT

0,02 (1)

(a)

Solanacee

Tomate roșii

Ardei gras

Pătlăgele vinete

Altele

(b)

Cucurbitacee cu coajă comestibilă

Castraveți

Castraveți cornișon

Dovlecei

Altele

(c)

Cucurbitacee cu coajă necomestibilă

Pepene galben

Dovleac

Pepene verde

Altele

(d) Porumb zaharat

(iv)

LEGUME BRASICACEE

(a) Varză (cu inflorescență)

0,02 (1)

Broccoli

Conopidă

0,2

Altele

0,02 (1)

(b)

Varză (pentru căpățână)

Varză de Bruxelles

0,05

0,3

Varză cu căpățână

0,05

Altele

0,02 (1)

Varză chinezească

Varză care nu formează căpățână

Altele

(d) Gulii

0,05

0,02 (1)

(v)

LEGUME CULTIVATE PENTRU FRUNZE ȘI PLANTE AROMATICE

(a) Lăptucă și plante similare

0,05

Creson

Untișor

Lăptucă

0,5

Cicoare de grădină cu frunze întregi

Altele

0,02 (1)

(b) Spanac și plante similare

0,02 (1)

Spanac

Frunze de sfeclă

Altele

0,02 (1)

(d) Cicoare

0,02 (1)

(e) Plante aromatice

0,02 (1)

Asmățui

Ceapă de iarnă

Pătrunjel frunze

Țelină frunze

Altele

(vi) LEGUME ZARZAVATURI (proaspete)

0,02 (1)

Fasole (păstăi)

Fasole (boabe)

Mazăre (păstăi)

Mazăre (boabe)

Altele

0,02 (1)

(vii) LEGUME CULTIVATE PENTRU TULPINĂ (proaspete)

0,02 (1)

Sparanghel

Cardon

Țelină

Fenicul

Anghinare

Praz

Rubarbă

Altele

(viii) CIUPERCI

0,02 (1)

(a) Ciuperci de cultură

(b) Ciuperci sălbatice

3. Legume uscate

0,02 (1)

Fasole

Linte

Mazăre

Altele

4. Semințe oleaginoase

0,05 (1)

Semințe de cânepă

Arahide

Semințe de mac

Semințe de susan

Semințe de floarea soarelui

Semințe de rapiță

Boabe de soia

Semințe de muștar

Semințe de bumbac

Altele

5. Cartofi

0,02 (1)

Cartofi timpurii

Cartofi pentru păstrare

6. Ceai (frunze și tulpini, uscate, fermentate sau în altă formă, de Camellia sinensis)

0,05 (1)

7. Hamei (uscat), inclusiv granule de hamei și praf neconcentrat de hamei

0,05 (1)

(1) Indică pragul de detectare.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1517

L 228/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1517/2002 AL COMISIEI

din 23 august 2002

privind normele de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului referitoare la măsurile specifice pentru insulele mici din Marea Egee în ceea ce privește cultura unor produse agricole, cartofi pentru consum și cartofi de sămânță

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 privind măsurile specifice referitoare la unele produse agricole pentru insulele mici din Marea Egee (1), astfel cum a fost modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 442/2002 (2), în special articolul 8 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 prevede acordarea unui ajutor pe hectarul de cultură de cartofi pentru consum, precum și pentru cultura de cartofi de sămânță, în limita unui suprafețe cultivate și recoltate de 2 200 hectare pe an. Normele de aplicare a acestui regim au fost adoptate prin Regulamentul (CEE) nr. 3404/93 al Comisiei (3) privind stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93. Aceste dispoziții trebuie să facă obiectul unor adaptări tehnice, în special în ceea ce privește dispozițiile în materie de control și consecințele în caz de nerespectare a acestor dispoziții și, pentru mai multă claritate și eficiență administrativă, normele respective trebuie înlocuite în totalitate.

(2)

Acordarea ajutorului prevăzut în articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 implică depunerea unor cereri de ajutor de către producătorii interesați. Trebuie stabilit un termen pentru depunerea acestor cereri, astfel încât să se permită efectuarea de controale necesare la fața locului pentru garantarea unei aplicări corecte a regimului de ajutor. Trebuie diferențiat acest termen în funcție de scopul economic pentru care s-a efectuat cultura de cartofi. Având în vedere durata unui ciclu de cultură a cartofului, trebuie să se prevadă, de asemenea, trei termene diferite pentru depunerea cererilor de ajutor referitoare la acest tip de cultură.

(3)	Trebuie aplicat un sistem de control pentru verificarea bunei executări a măsurilor de aplicare luate de autoritățile grecești. Trebuie prevăzute, de asemenea, comunicări periodice către Comisie.

(4)	În consecință, trebuie abrogat Regulamentul (CEE) nr. 3404/93.

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a hameiului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Ajutorul pentru cultura cartofilor de consum încadrați la codurile NC 0701 90 50 și 0701 90 90, precum și pentru cultura cartofilor de sămânță încadrați la codurile NC 0701 10 00, prevăzut în articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93, se plătește pentru suprafețele:

(a)	care au o dimensiune minimă de 0,1 hectare;

(b)	care au fost însămânțate și pentru care s-au efectuat toate lucrările normale de cultură;

(c)	care au făcut obiectul unei cereri de ajutor în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din prezentul regulament, această cerere fiind echivalentă cu o declarație privind suprafețele cultivate.

Valoarea ajutorului se stabilește la 603 euro pe hectar.

(2) În cazul cartofilor de sămânță, plata ajutorului este condiționată de certificarea cartofilor recoltați, conform Directivei 66/403/CEE a Consiliului (4). Atunci când nu s-a obținut certificarea, cererea se consideră echivalentă cu o cerere de ajutor pentru cultura cartofilor pentru consum.

(3) În cazul în care cultura nu a ajuns la faza de maturare a produsului, autoritățile elene admit că toate cazurile de forță majoră, precum și calamitățile naturale care afectează substanțial suprafața exploatată de către declarant justifică menținerea dreptului la ajutor.

Cazurile de forță majoră invocate sau calamitățile naturale se comunică autorității competente grecești în termen de zece zile lucrătoare de la data producerii lor. Dovada se prezintă în termen de o lună de la comunicarea respectivă.

Grecia informează imediat Comisia în legătură cu cazurile pe care le consideră cazuri de forță majoră sau calamități naturale care pot justifica menținerea dreptului la ajutor.

Articolul 2

(1) Toți producătorii interesați depun o cerere de ajutor la organismul competent elen.

(2) Cererea de ajutor este prezentată de autoritățile grecești în cursul unei perioade determinate și cel mai târziu înainte de data limită care este:

(a)	data de 30 septembrie a fiecărui an pentru cartofii a căror recoltare este prevăzută pentru perioada de la 1 noiembrie la 31 martie a anului următor;

(b)	data de 10 martie a fiecărui an pentru cartofii a căror recoltare este prevăzută pentru perioada de la 1 aprilie la 31 iulie a aceluiași an;

(c)	data de 15 mai a fiecărui an pentru cartofii a căror recoltare este prevăzută pentru perioada de la 1 august la 31 octombrie a aceluiași an.

(3) Cu excepția cazurilor de forță majoră, orice întârziere în depunerea cererii generează o reducere de 20 % din valoarea ajutorului. În cazul unei întârzieri mai mari de douăzeci de zile, cererea nu se primește.

(4) Cererea de ajutor cuprinde cel puțin următoarele indicații:

(a)	numele, prenumele și adresa solicitantului;

(b)	suprafețele cultivate în hectare și ari și referința cadastrală a acestor suprafețe sau o numerotare admisă ca echivalentă de organismul împuternicit cu controlul suprafețelor;

(c)	data plantării;

(d)	produsul respectiv, mai ales dacă este vorba de cartofi pentru consum sau de cartofi de sămânță;

(e)	data prevăzută pentru recoltare.

(5) Atunci când suprafața totală pentru care se cere ajutorul depășește suprafața maximă prevăzută în articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93, autoritățile elene stabilesc un coeficient unitar de reducere care se aplică fiecărei cereri.

Articolul 3

(1) Grecia comunică Comisiei, până la data de 30 octombrie a fiecărui an, estimările suprafețelor totale pentru care vor fi solicitate ajutoare pentru campania următoare, făcând defalcarea pe cartofi timpurii, cartofi de toamnă și cartofi de sămânță.

(2) În fiecare an, Grecia comunică Comisiei, până la 30 august, pentru cartofii timpurii, și până la 31 decembrie, pentru cartofii de toamnă și cartofii de sămânță, următoarele date:

(a)	suprafețele totale pentru care s-au solicitat ajutoare;

(b)	coeficientul de reducere aplicat, dacă este cazul;

(c)	suprafața care a fost controlată;

(d)	numărul de nereguli constatate și suprafețele vizate în fiecare district.

Articolul 4

Autoritățile naționale iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că sunt respectate condițiile de care depinde acordarea ajutorului prevăzut în articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2019/93.

Se vor efectua controale prin controale administrative și controale la fața locului. Controlul administrativ este exhaustiv și comportă verificări încrucișate cu, între altele, datele din sistemul integrat de gestionare și control.

Pe baza analizei riscurilor, autoritățile naționale efectuează controale la fața locului prin sondaj pentru un număr de cereri de ajutor reprezentând cel puțin 10 % din beneficiarii din fiecare district.

Grecia stabilește criteriile de selectare a suprafețelor care trebuie controlate și informează Comisia cu privire la aceasta. Aceste criterii trebuie să asigure selectarea unui eșantion reprezentativ.

Controalele la fața locului implică măsurarea tuturor suprafețelor prevăzute în cerere. În cazul în care într-un district se constată un număr important de nereguli, autoritățile competente efectuează controale suplimentare în anul în curs și măresc procentul de cereri care trebuie controlate în campania următoare pentru acest district.

Articolul 5

(1) În cazul în care un ajutor este plătit în mod nejustificat, serviciile competente procedează la recuperarea sumelor vărsate, majorate cu o rată a dobânzii calculată în funcție de perioada care a trecut între plată și rambursarea sumei necuvenite de către beneficiar.

Atunci când suma necuvenită este rezultatul unor declarații false, documente false sau al unei neglijențe grave a beneficiarului, se aplică o sancțiune egală cu valoarea sumei necuvenite. Rata acestei dobânzi este aceea aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria C, în vigoare la data plății sumei necuvenite și majorată cu trei puncte procentuale.

(2) Sumele recuperate se varsă organismelor sau serviciilor plătitoare și sunt deduse de acestea din cheltuielile finanțate de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă.

Articolul 6

Regulamentul (CEE) nr. 3404/93 al Comisiei se abrogă.

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 august 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 184, 27.7.1993, p. 1.

(2) JO L 68, 12.3.2002, p. 4.

(3) JO L 310, 14.12.1993, p. 7.

(4) JO 125, 11.7.1966, p. 2320/66.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002D0671

L 228/25

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 20 august 2002

de modificare a Deciziei 97/569/CE pentru includerea unei unități românești care fabrică produse din carne de vânat sălbatic

[notificată cu numărul C(2002) 3102]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/671/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 95/408/CE a Consiliului din 22 iunie 1995 privind condițiile de întocmire, pentru o perioadă interimară, a listelor provizorii cu unitățile din țări terțe din care statele membre sunt autorizate să importe unele produse de origine animală, produse pescărești și moluște bivalve vii (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/4/CE (2), în special articolul 2 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Decizia 97/569/CE a Comisiei (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/74/CE (4), stabilește liste provizorii cu unitățile din țări terțe din care statele membre autorizează importurile de produse din carne.

(2)

Comisia a primit din partea României precizări cu privire la o unitate care fabrică produse din carne de vânat sălbatic, însoțite de garanții că această unitate respectă pe deplin cerințele sanitare relevante ale Comunității și că, în caz de nerespectare a acestor cerințe, activitățile sale de export către Comunitatea Europeană vor fi suspendate.

(3)	Se poate deci întocmi pentru România o listă provizorie cu unități care fabrică produse din carne de vânat sălbatic, astfel încât este necesară modificarea Deciziei 97/569/CE.

(4)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Textul din anexa la prezenta decizie se adaugă la anexa la Decizia 97/569/CE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 august 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 243, 11.10.1995, p. 17.

(2) JO L 2, 5.1.2001, p. 21.

(3) JO L 234, 26.8.1997, p. 16.

(4) JO L 33, 2.2.2002, p. 29.

ANEXOBILAGANHANGΠΑΡΑΡΤΗΜΑANNEXANNEXEALLEGATOBIJLAGEANEXOLIITEBILAGA

País: RumaniaLand: RumænienLand: RumänienΚράτος: ΡουμανίαCountry: RomaniaPays: RoumaniePaese: RomaniaLand: RoemeniëPaís: RoméniaMaa: RomaniaLand: Rumänien

1	2	3	4	5	6
A-13	SC FACOS SA	Zona Industrială Scheia	Suceava	Unitate de transformare	Produse din carne de vânat sălbatic

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002D0672

L 228/26

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 21 august 2002

de modificare a Deciziei 97/468/CE a Comisiei pentru includerea unei unități groenlandeze producătoare de carne de vânat sălbatic

[notificată cu numărul C(2002) 3094]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/672/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

întrucât:

(1)	Decizia 97/468/CE a Comisiei din 7 iulie 1997 de stabilire a listelor provizorii de unități din țări terțe din care statele membre autorizează importurile de carne de vânat sălbatic (3) stabilește liste provizorii cu unități producătoare de carne de vânat sălbatic.

(2)	Groenlanda a trimis o listă cu unități producătoare de carne de vânat sălbatic pentru care autoritățile responsabile certifică conformitatea cu normele comunitare.

(3)	Se poate deci întocmi o listă provizorie cu unități producătoare de carne de vânat sălbatic pentru Groenlanda.

(4)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Textul din anexa la prezenta decizie se adaugă la anexa la Decizia 97/468/CE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 21 august 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 243, 11.10.1995, p. 17.

(2) JO L 2, 5.1.2001, p. 21.

(3) JO L 199, 26.7.1997, p. 62.

ANEXOBILAGANHANGΠΑΡΑΡΤΗΜΑANNEXANNEXEALLEGATOBIJLAGEANEXOLIITEBILAGA

País: GroenlandiaLand: GrønlandLand: GrönlandΚράτος: ΓροιλανδίαCountry: GreenlandPays: GroenlandPaese: GroenlandiaLand: GroenlandPaís: GronelândiaMaa: GrönlantiLand: Grönland

1	2	3	4	5	6
4385	NUKA A/S	Kangerlussuaq	Kangerlussuaq	PH, CS	a (bou moscat, ren)

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002D0677

L 229/24

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 22 august 2002

de stabilire a cerințelor comune aplicabile rapoartelor privind programele de eradicare și de supraveghere a bolilor animale cofinanțate de Comunitate și de abrogare a Deciziei 2000/322/CE

[notificată cu numărul C(2002) 3103]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/677/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind cheltuielile în domeniul veterinar (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/572/CE (2), în special articolul 24 alineatul (11),

întrucât:

(1)	Decizia 90/424/CEE prevede posibilitatea unei participări financiare a Comunității la programele de eradicare și de supraveghere a bolilor animale. În fiecare an, statele membre trebuie să prezinte programele pentru care doresc să beneficieze de o participare financiară.

(2)

Un sistem de evaluare trebuie să fie aplicat pentru a aprecia progresele realizate în cursul punerii în aplicare a programelor de eradicare și de supraveghere. Este necesar să se prevadă în sistemul de evaluare un sistem de întocmire a rapoartelor în vederea comunicării datelor epidemiologice ale programelor. Este de dorit ca acest sistem de întocmire a rapoartelor să fie armonizat.

(3)	Responsabilitatea primară pentru punerea în aplicare și succesul programelor de eradicare și de supraveghere, precum și pentru buna gestionare financiară a măsurilor care beneficiază de un sprijin financiar revine statelor membre solicitante.

(4)	Criteriile care trebuie reținute pentru programele de eradicare și de supraveghere prevăzute la articolul 24 alineatul (2) din Decizia 90/424/CEE au fost stabilite de Decizia 90/638/CEE a Consiliului (3).

(5)

Anexa I punctul 13 la Decizia 90/638/CEE prevede că programele de eradicare prezentate de statele membre Comisiei în vederea unei cofinanțări trebuie să cuprindă cel puțin, în cazul în care este necesar, normele care conduc, în cazul sacrificării animalelor, la despăgubirea corespunzătoare a crescătorilor cât mai repede posibil.

(6)	Este necesar ca, în absența unor astfel de norme, despăgubirea să fie plătită în termen de 90 de zile.

(7)

Prezenta decizie înlocuiește Decizia 2000/322/CE a Comisiei din 13 aprilie 2000 de stabilire a cerințelor comune aplicabile rapoartelor privind programele de eradicare și de supraveghere a bolilor animale care pot beneficia de o participare financiară a Comunității (4), care trebuie să fie abrogată de la data intrării în vigoare a prezentei decizii.

(8)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În sensul prezentei decizii, se înțelege prin:

(a)	„evaluare tehnică și financiară preliminară a programului”: evaluarea preliminară a programului în curs care trebuie să fie prezentat Comisiei înainte de data de 1 iunie, așa cum este prevăzut la articolul 24 alineatul (7) din Decizia 90/424/CEE;

(b)	„rapoarte intermediare”: rapoartele care urmează să fie prezentate Comisiei la intervale regulate;

(c)	„rapoarte finale”: rapoartele care urmează să fie prezentate Comisiei în ceea ce privește aplicarea programului în anul care s-a scurs;

(d)	„cereri de plată”: cererile menționate la articolul 24 alineatul (8) din Decizia 90/424/CEE.

Articolul 2

În ceea ce privește programele de eradicare și de supraveghere aprobate în conformitate cu articolul 24 din Decizia 90/424/CEE, statele membre prezintă o evaluare tehnică și financiară preliminară, rapoarte intermediare și rapoarte finale în conformitate cu prezenta decizie.

Articolul 3

Evaluarea tehnică și financiară preliminară a unui program aprobat în vederea unei cofinanțări conține cel puțin informațiile precizate la anexa I.

Articolul 4

(1) Rapoartele intermediare conțin cel puțin informațiile precizate la anexele II, III și IV, după caz, pentru următoarele boli:

tuberculoză bovină, bruceloză bovină, bruceloză ovină și caprină, leucoză enzootică bovină, IBR/IPV, paratuberculoză, pleuropneumonie contagioasă bovină, antrax, Maedi visna, virusul artritei și al encefalitei caprine, febră catarală ovină, boala Aujeszky, pesta porcină africană, pesta porcină clasică, boala veziculoasă a porcului, hidropericardită, babesioze, anaplasmoze, necroza hematopoietică infecțioasă, anemia infecțioasă a somonului, Salmonella pullorum, Salmonella gallinarumși Mycoplasma gallisepticum.

(2) În ceea ce privește rabia, rapoartele intermediare conțin toate informațiile relevante.

Articolul 5

(1) Rapoartele finale sunt însoțite de cererile de plată și conțin cel puțin informațiile precizate de anexele II, III, IV, V, VI și VII, după caz, pentru următoarele boli:

Tuberculoză bovină, bruceloză bovină, bruceloză ovină și caprină, leucoză enzootică bovină, IBR/IPV, paratuberculoză, pleuropneumonie contagioasă bovină, antrax, Maedi visna, virusul artritei și al encefalitei caprine, febră catarală ovină, boala Aujeszky, pesta porcină africană, pesta porcină clasică, boala veziculoasă a porcului, hidropericardită, babesioze, anaplasmoze, necroza hematopoietică infecțioasă, anemia infecțioasă a somonului, Salmonella pullorum, Salmonella gallinarumși Mycoplasma gallisepticum.

(2) În ceea ce privește rabia, rapoartele intermediare conțin toate informațiile relevante și sunt însoțite de cererile de plată în vederea unei cofinanțări.

(3) Atunci când completează tabelul din anexa VII, fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 296/96 al Comisiei (5), statele membre indică în coloana „compensație” compensația acordată în termen de 90 de zile de la sacrificarea animalului sau de la prezentarea cererii completate.

Articolul 6

Decizia 2000/322/CE se abrogă cu efect de la data de 1 ianuarie 2003.

Articolul 7

Prezenta decizie se aplică programelor de eradicare și de supraveghere a bolilor animale care urmează să fie puse în aplicare de la data de 1 ianuarie 2003.

Articolul 8

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 august 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 224, 18.9.1990, p. 19.

(2) JO L 203, 28.7.2001, p. 16.

(3) JO L 347, 12.12.1990, p. 54.

(4) JO L 111, 5.9.2000, p. 19.

(5) JO L 39, 17.2.1996, p. 5.

ANEXA I

ANEXA II

ANEXA III

ANEXA IV

ANEXA V

ANEXA VI

ANEXA VII

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1530

L 230/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1530/2002 AL COMISIEI

din 27 august 2002

de modificare a anexelor I, II și III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1181/2002 al Comisiei (2), în special articolele 6, 7 și 8,

întrucât:

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2377/90, limitele maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar trebuie stabilite progresiv pentru toate substanțele active din punct de vedere farmacologic utilizate în Comunitate în medicamentele de uz veterinar destinate a fi administrate animalelor de la care se obțin produse alimentare.

(2)

Limitele maxime ale reziduurilor nu pot fi stabilite decât după analizarea, de către Comitetul pentru medicamente de uz veterinar, a tuturor informațiilor relevante privind siguranța reziduurilor din substanța respectivă pentru consumatorul de alimente de origine animală și impactul reziduurilor asupra transformării industriale a produselor alimentare.

(3)

La stabilirea limitelor maxime pentru reziduurile de medicamente de uz veterinar prezente în alimentele de origine animală este necesar să se determine speciile de animale în care pot fi prezente aceste reziduuri, nivelurile autorizate pentru fiecare dintre țesuturile de carne obținute de la animalul tratat (țesuturi vizate) și natura reziduului relevant pentru controlul reziduurilor (reziduu marcator).

(4)

Având în vedere disponibilitatea redusă a unor medicamente de uz veterinar pentru anumite specii de la care se obțin produse alimentare (3), limitele maxime ale reziduurilor pot fi stabilite prin extrapolare pornind de la limitele maxime ale reziduurilor stabilite pentru alte specii, pe bază strict științifică.

(5)

Pentru controlul reziduurilor, după cum prevede legislația comunitară în domeniu, limitele maxime ale reziduurilor trebuie stabilite în general pentru țesuturile vizate, ficat sau rinichi. Ficatul și rinichii sunt adesea scoși din carcasele care fac obiectul schimburilor internaționale și din acest motiv trebuie să se stabilească, de asemenea, valorile limită pentru țesuturile musculare sau adipoase.

(6)	În cazul medicamentelor de uz veterinar destinate a fi administrate găinilor ouătoare, animalelor în perioada de lactație sau albinelor, trebuie să se stabilească, de asemenea, valorile limită pentru ouă, lapte sau miere.

(7)	Dihidrostreptomicina, Streptomicina și Meloxicamul trebuie incluse în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90.

(8)	Azagli-nafarelina și acetatul de deslorelină trebuie incluse în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90.

(9)	Pentru a permite finalizarea studiilor științifice, trebuie să se prelungească durata de valabilitate a limitelor maxime provizorii care fuseseră stabilite de anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90, pentru Altrenogest.

(10)

Trebuie să se prevadă o perioadă de timp suficientă înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, pentru a permite statelor membre să realizeze, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, adaptările necesare la autorizațiile de introducere pe piață a medicamentelor de uz veterinar în cauză, acordate în conformitate cu Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(11)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru medicamentele de uz veterinar,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele I, II și III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică începând cu a șaizecea zi de la data publicării.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 august 2002.

Pentru Comisie

Erkki LIIKANEN

Membru al Comisiei

(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 1.

(2) JO L 172, 2.7.2002, p. 13.

(3) Comunicat al Comisiei către Consiliu și Parlamentul European – Disponibilitatea medicamentelor veterinare [COM(2000) 806 final].

(4) JO L 311, 28.11.2001, p. 1.

ANEXĂ

A. Anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică după cum urmează:

1. Medicamente antiinfecțioase

1.2. Antibiotice

1.2.10. Aminoglicozide

Substanță(e) activă(e) din punct de vedere farmacologic	Reziduu marcator	Specii animale	LMR	Țesuturi vizate	Alte dispoziții
„Dihidrostreptomicină	Dihidrostreptomicină	Bovine, ovine	500 µg/kg	Mușchi
			500 µg/kg	Grăsime
			500 µg/kg	Ficat
			1 000 µg/kg	Rinichi
			200 µg/kg	Lapte
		Porcine	500 µg/kg	Mușchi
			500 µg/kg	Piele + grăsime
			500 µg/kg	Ficat
			1 000 µg/kg	Rinichi
Streptomicină	Streptomicină	Bovine, ovine	500 µg/kg	Mușchi
			500 µg/kg	Grăsime
			500 µg/kg	Ficat
			1 000 µg/kg	Rinichi
			200 µg/kg	Lapte
		Porcine	500 µg/kg	Mușchi
			500 µg/kg	Piele + grăsime
			500 µg/kg	Ficat
			1 000 µg/kg	Rinichi”

4. Antiinflamatori

4.1. Antiinflamatori nesteroizi

4.1.3. Derivați ai acidului enolic

Substanță(e) activă(e) din punct de vedere farmacologic	Reziduu marcator	Specii animale	LMR	Țesuturi vizate	Alte dispoziții
„Meloxicam	Meloxicam	Ecvidee	20 µg/kg	Mușchi
			65 µg/kg	Ficat
			65 µg/kg	Rinichi”

B. Anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică după cum urmează:

2. Compuși organici

Substanță(e) activă(e) din punct de vedere farmacologic	Specii animale	Alte dispoziții
„Azagli-nafarelină	Salmonide	A nu se utiliza la peștii care produc icre destinate consumului uman.
Acetat de deslorelină	Ecvidee”

C. Anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică după cum urmează:

6. Medicamente care acționează asupra sistemului de reproducere

6.1. Progestageni

Substanță(e) activă(e) din punct de vedere farmacologic	Reziduu marcator	Specii animale	LMR	Țesuturi vizate	Alte dispoziții
„Altrenogest	Altrenogest	Porcine	3 µg/kg	Piele + grăsime	LMR provizorii expiră la 1.1.2005; numai pentru uz zootehnic”
			3 µg/kg	Ficat
			3 µg/kg	Rinichi
		Ecvidee	3 µg/kg	Grăsime
			3 µg/kg	Ficat
			3 µg/kg	Rinichi

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1597

L 240/34

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1597/2002 AL COMISIEI

din 6 septembrie 2002

de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 1999/105/CE a Consiliului în ceea ce privește modelul listelor naționale de materiale de bază destinate materialului forestier de reproducere

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (1), în special articolul 10 alineatul (3),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 1999/105/CE, statele membre stabilesc un registru național al materialelor de bază de diferite esențe autorizate pe teritoriul lor.

(2)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) al directivei menționate anterior, fiecare stat membru stabilește un rezumat al registrului național sub forma unei liste naționale pe care o trimite, la cerere, Comisiei și celorlalte state membre. Lista națională se elaborează în conformitate cu un model uniform pentru fiecare „unitate de autorizare” în înțelesul articolului 4 alineatul (2) litera (b) al Directivei 1999/105/CE și precizează fiecare categorie de material forestier de reproducere în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (1) al directivei menționate anterior. Pentru categoriile „materiale identificate” și „materiale selecționate” se autorizează o sinteză a „unităților de autorizare” dintr-o regiune de proveniență unică. Informațiile care trebuie menționate în listă sunt prevăzute la articolul 10 alineatul (2) menționat anterior.

(3)

Pentru a asigura o utilizare corectă a listelor naționale și a posibilității de a le compara, forma acestor liste trebuie să fie standardizată la nivel comunitar. Acest lucru poate facilita publicarea de către Comisie a unei „liste comunitare a materialelor de bază destinate materialelor forestiere de reproducere” în înțelesul articolul 11 alineatul (1) din directiva menționată anterior.

(4)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Fiecare stat membru elaborează lista națională prevăzută la articolul 10 alineatul (2) al Directivei 1999/105/CE în conformitate cu modelul tip prezentat în anexă. Fiecare stat membru comunică această listă, la cerere, Comisiei și celorlalte state membre, sub formă de fișă sau de fișier electronic.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2003.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 11, 15.1.2000, p. 17.

ANEXĂ

Model tip de listă națională a materialelor de bază autorizate de statele membre

PARTEA A

Structura listei naționale a materialelor de bază

PARTEA B

Indicații de completare a diferitelor coloane din lista națională de materiale de bază menționată în partea A a prezentei anexe

1. Esențele se indică în ordine alfabetică (coloana B) și, pentru fiecare esență, în funcție de ordinea categoriilor următoare [articolul 2 alineatul (1)] din Directiva 1999/105/CE (coloana C): materiale identificate, materiale selecționate, materiale calificate și materiale testate. În categoria materialelor calificate, ordinea se stabilește după cum urmează: pepinieră, părinte de familie (părinte de familii), clone și amestecuri clonale, iar în categoria materialelor testate, termenul arboreturi precede termenul pepiniere.

2. Coloanele se completează în funcție de ordinea tip și de codurile indicate în partea B punctul 4 al prezentei anexe.

3. Coloana B se completează folosind abrevierile indicate în partea B punctul 5 al prezentei anexe.

4. Ordinea tip și codurile diferitelor coloane din lista națională de materiale prevăzute la partea A din prezenta anexă

Coloana din lista națională indicată în partea A	Tipul de date	Informațiile care trebuie furnizate
A	Abreviere	Abrevierea respectivului statului membru al Uniunii Europene
B	Abreviere	A se vedea partea B punctul 5 din prezenta anexă. În coloana N se indică soiurile de Pinus nigrași esențele de Populus
C	Cod	Materiale identificate	1
		Materiale secționate:	2
		Materiale calificate:	3
		Materiale testate (Evaluare genetică/Teste comparative/Teste provizorii: se indică în coloana N):	4
D	Cod de identificare	Pentru sursele de semințe și arboreturi:
		Codul regiunii de proveniență și/sau
		trimiterea la registrul național.
		Pentru materialele calificate și materialele testate:
		Numai trimiterea la registrul național
E	Text	Numele localizării sursei de semințe, arboretului, pepinierelor, înrudirilor sau, dacă nu este cazul, pentru o clonă sau un amestec clonal de exemplu, denumirea admisă
F	Grade și minute	Exprimate sub formă zecimală — De exemplu, 56o31′N se scrie după cum urmează: 56.31N; cifra exactă sau ordinul de mărime.
G	Grade și minute	Exprimate sub formă zecimală; exact sau ordine de mărime, E sau V de Greenwich.
H	Metri	Cifra exactă sau ordinea de mărime
I	Cod	Surse de semințe:	1
		Arboret:	2
		Pepinieră:	3
		Înrudiri:	4
		Clonă:	5
		Amestec clonal:	6
J	Hectare	Pentru amestecurile de arboreturi, se indică suprafața reală pentru esența în cauză Dacă această indicație nu este adecvată, se indică numărul de arbori, urmat de litera A
K	Cod	Materiale autohtone/indigene	1
		Materiale neautohtone/neindigene	2
		Materiale de origine necunoscută	3
L	Text	Se indică originea materialelor de bază, în cazul în care acestea figurează în coloana K fiind considerate ca materiale neautohtone/neindigene
M	Cod	Silvicultura multifuncțională:	1
M	Cod	Alte scopuri (se precizează în coloana N):	2
N	Text	Alte informații (a se vedea, de asemenea, coloanele B, C și M)
În cazul în care nu este necesară completarea unei coloane, se precizează FO (fără obiect), pentru a o putea diferenția de alte coloane necompletate pentru care nu se dispune de nici o informație. Nu se completează coloanele F, G, H și J pentru materialele de bază de tipul părinte de familie (părinte de familii), clonă sau amestecuri clonale.

5. Abrevierile pentru denumirile botanice ale esențelor lemnoase și ale hibrizilor artificiali ale acestora care trebuie notate în coloana B din lista națională prevăzută în partea A din prezenta anexă

Denumire botanică	Soi/Esență	Abreviere
Abies alba Mill.		aal
Abies cephalonica Loud.		ace
Abies grandis Lindl.		agr
Abies pinsapo Boiss.		api
Acer platanoides L.		apl
Acer pseudoplatanus L.		aps
Alnus glutinosa Gaertn.		agl
Alnus incana Moench.		ain
Betula pendula Roth.		bpe
Betula pubescens Ehrh.		bpu
Carpinus betulus L.		cbe
Castanea sativa Mill.		csa
Cedrus atlantica Carr.		cat
Cedrus libani A. Richard		cli
Fagus sylvatica L.		fsy
Fraxinus angustifolia Vahl.		fan
Fraxinus excelsior L.		fex
Larix decidua Mill.		lde
Larix x eurolepis Henry		leu
Larix kaempferi Carr.		lka
Larix sibirica Ledeb.		lsi
Picea abies Karst.		pab
Picea sitchensis Carr.		psi
Pinus brutia Ten.		pbr
Pinus canariensis C. Smith		pca
Pinus cembra L.		pce
Pinus contorta Loud.		pco
Pinus halepensis Mill.		pha
Pinus leucodermis Antoine		ple
Pinus nigra Arnold	var. austriaca var. calabrica var. corsicana var. maritima var. clusiana	pni
Pinus pinaster Ait.		ppa
Pinus pinea L.		ppe
Pinus radiata D. Don		pra
Pinus sylvestris L.		psy
Populus spp. și hibrizi artificiali din aceste specii	alba canadensis nigra tremula etc.	pop
Prunus avium L.		pav
Pseudotsuga menziesii Franco		pme
Quercus cerris L.		qce
Quercus ilex L.		qil
Quercus petraea Liebl.		qpe
Quercus pubescens Willd.		qpu
Quercus robur L.		qro
Quercus rubra L.		qru
Quercus suber L.		qsu
Robinia pseudoacacia L.		rps
Tilia cordata Mill.		tco
Tilia platyphyllos Scop.		tpl

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1598

L 240/39

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1598/2002 AL COMISIEI

din 6 septembrie 2002

de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 1999/105/CE a Consiliului privind asistența administrativă reciprocă între organismele oficiale

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (1), în special articolul 16 alineatul (4),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva 1999/105/CE, statele membre se asigură că, prin punerea în aplicare a unui sistem de control oficial, materialele de producție care provin din unități de admitere individuale sau din loturi pot fi clar identificate pe tot parcursul procesului, de la recoltare până la livrarea către utilizatorul final.

(2)

Pentru a garanta buna funcționare a sistemului de control, organismele oficiale trebuie să obțină informațiile necesare privind comercializarea materialului de reproducere, solicitat de către furnizorii desemnați, precum și documentele eliberate de aceștia. În temeiul articolului 16 alineatul (3) din Directiva 1999/105/CE, furnizorii prezintă organismelor oficiale borderouri conținând informațiile respective.

(3)

În cazul în care, în cursul procesului, de la recoltare și până la livrarea către consumatorul final, materialul forestier de reproducere trece dintr-un stat membru în altul, informațiile necesare privind comercializarea prealabilă înregistrării în sistemul de control al statului membru destinatar se pot obține de către organismul oficial al statului membru în cauză numai prin intermediul organismului oficial al statului membru din care provine furnizorul. Pentru a garanta comunicarea acestor informații în timp util și în mod eficient, trebuie să se definească o procedură de schimb standardizată.

(4)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) În cazul transferului de material forestier de reproducere dintr-un stat membru în altul, organismul oficial al statului membru în care este stabilit furnizorul informează în legătură cu aceasta organismul oficial al statului membru în care este stabilit destinatarul. Informațiile solicitate sunt oferite prin intermediul unui document de informare standardizat, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa la prezentul regulament. Informația este transmisă (prin poștă, fax, poștă electronică sau altă modalitate electronică) în termen de trei luni de la data de expediere a materialului de către furnizor.

(2) În cazul în care organismul oficial al statului membru în care este stabilit destinatarul solicită anumite informații suplimentare față de cele furnizate în documentul menționat la alineatul (1), organismul oficial al statului membru în care este stabilit furnizorul încearcă prin toate mijloacele să obțină și să furnizeze informațiile suplimentare solicitate.

Articolul 2

Dacă, în cadrul activităților oficiale de inspecție, organismul oficial al unui stat membru are nevoie de informații, eșantioane sau alte elemente doveditoare care pot fi obținute numai dintr-un alt stat membru, organismul oficial din acest stat încearcă prin toate mijloacele, pe baza unei cereri specifice, să obțină și să furnizeze informațiile, eșantioanele sau elementele doveditoare în cauză.

Articolul 3

În cazul în care există îndoieli cu privire la autenticitatea materialului forestier de reproducere, organismele oficiale competente colaborează în vederea rezolvării problemei într-un timp cât mai scurt.

Articolul 4

În cazul în care un organism oficial al statului membru în care este stabilit furnizorul descoperă că un furnizor a prezentat informații incorecte, organismul oficial în cauză informează imediat organismul oficial al statului sau al statelor membre cărora le-a fost furnizată informația.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică materialului expediat după 31 decembrie 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 11, 15.1.2000, p. 17.

ANEXĂ

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002L0076

L 240/45

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DIRECTIVA 2002/76/CE A COMISIEI

din 6 septembrie 2002

de modificare a anexelor la Directivele 86/362/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind stabilirea conținuturilor maxime pentru reziduurile de pesticide (metil metsulfuron) de pe și din cereale și anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide de pe și din cereale (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/71/CE a Comisiei (2), în special articolul 10,

având în vedere Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/71/CE, în special articolul 7,

având în vedere Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/64/CE a Comisiei (5), în special articolul 4 alineatul (1) litera (f),

întrucât:

(1)

Substanța activă metil metsulfuron a fost înscrisă în anexa I la Directiva 91/414/CEE prin Directiva 2000/49/CE a Comisiei (6) pentru utilizarea ca erbicid, fără a se preciza condițiile speciale care pot conduce la efecte negative în cazul culturilor tratate cu produse fitosanitare care conțin această substanță activă.

(2)

Substanța activă în cauză a fost înscrisă în anexa I la Directiva 91/414/CEE pe baza evaluării informațiilor furnizate referitoare la utilizarea propusă. Anumite informații referitoare la această utilizare au fost furnizate de unele state membre în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva 91/414/CEE. Informațiile disponibile au fost examinate și sunt suficiente pentru a stabili o limită maximă de reziduuri (LMR).

(3)

În cazul în care nu se stabilește, provizoriu sau la nivel comunitar, o limită maximă de reziduuri, statele membre stabilesc, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva 91/414/CEE o LMR națională provizorie, înainte de acordarea omologării pentru produsele fitosanitare care conțin această substanță activă.

(4)

În sensul înscrierii substanței active menționate în anexa I la Directiva 91/414/CEE, evaluarea tehnică și științifică a acesteia a fost încheiată sub forma unui raport de examinare de către Comisie. Raportul a fost încheiat la 16 iunie 2000. În acest raport, doza zilnică admisibilă (DZA) care se aplică pentru metil metsulfuron a fost stabilită la 0,22 miligrame pe kilogram de greutate corporală pe zi. Expunerea consumatorilor, pe durata întregii vieți, la produse alimentare tratate cu substanța activă menționată a fost estimată și evaluată în conformitate cu procedurile în vigoare pe teritoriul Comunității. De asemenea, s-a ținut cont de directivele publicate de Organizația Mondială a Sănătății (7) și de avizul Comitetului științific pentru plante (8) privind metodologia și s-a stabilit că LMR propuse pe această bază nu duc la depășirea DZA. Cu ocazia evaluării și a discuției care au precedat înscrierea metsulfuronului metil în anexa I la Directiva 91/414/CEE, nu a fost semnalat nici un efect toxic acut care să facă necesară stabilirea unei doze acute de referință.

(5)

În vederea garantării unei protecții adecvate a consumatorului împotriva consumului de reziduuri în sau pe anumite produse pentru care nu a fost acordată nici o omologare, se recomandă stabilirea unor LMR provizorii la limita de detecție pentru toate produsele aflate sub incidența Directivelor 86/362/CEE și 90/642/CEE.

(6)

Stabilirea la nivel comunitar a unor LMR provizorii nu aduce atingere posibilității statelor membre de a stabili LMR provizorii pentru metil metsulfuron în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva 91/414/CEE și cu dispozițiile din anexa VI la directiva menționată. Se consideră că o perioadă de patru ani este suficientă pentru a permite alte utilizări ale substanței active menționate. La sfârșitul acestei perioade, LMR provizorii devin definitive.

(7)	Este necesar să se modifice în consecință anexele la Directivele 86/362/CEE și 90/642/CEE.

(8)

Comisia a comunicat Organizației Mondiale a Comerțului proiectul de directivă, iar observațiile primite au fost luate în considerare pentru redactarea directivei. Posibilitatea de a stabili toleranțe la import, privind conținutul maxim de reziduuri pentru combinațiile pesticid/cultură specifică, va fi examinată de Comisie pe baza datelor care vor fi prezentate, în măsura în care acestea sunt acceptabile.

(9)	Prezenta directivă este conformă cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Conținutul maxim de reziduuri de pesticide care urmează se adaugă în partea A din anexa II la Directiva 86/362/CEE:

Reziduuri de pesticide	Conținut maxim în mg/kg
„Metil metsulfuron	0,05 cereale (9) (10)

Articolul 2

În anexa II la Directiva 90/642/CEE se adaugă limita maximă de reziduuri de pesticide aplicabilă în cazul metsulfuronului metil și care figurează în anexa la prezenta directivă.

Articolul 3

Aceste dispoziții sunt aplicabile începând de la 1 ianuarie 2003.

Articolul 4

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 5

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 221, 7.8.1986, p. 37.

(2) JO L 225, 22.8.2002, p. 21.

(3) JO L 350, 14.12.1990, p. 71.

(4) JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(5) JO L 189, 18.7.2002, p. 27.

(6) JO L 197, 3.8.2000, p. 32.

(7) Ghid pentru calculul estimativ al conținutului de reziduuri de pesticide folosit în alimentație (revizuit), realizat de sistemul mondial de supraveghere continuă a mediului/program alimentar (GEMS/Food programme) în colaborare cu Comitetul codexului privind reziduurile de pesticide, publicat de Organizația Mondială a Sănătății, 1997 (OMS/FSF/FOS/97.7).

(8) Avizul Comitetului științific pentru plante privind aspectele legate de modificarea anexelor la Directivele 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE (aviz emis de Comitetul științific pentru plante la 14 iulie 1998) (http://europa.eu.int./comm/food/fs/sc/index_en.html).

(9) Indică limita de detecție.

(10) Indică conținutul maxim de reziduuri provizoriu, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva 91/414/CEE: dacă nu apar modificări, acest conținut maxim devine definitiv începând cu (la expirarea a patru ani de la intrarea în vigoare a directivei prin care se introduce prezenta modificare).”

ANEXĂ

„Grupe și exemple de produse individuale pentru care se aplică limita maximă de reziduuri

Reziduuri de pesticide și conținutul maxim de reziduuri (mg/kg)

Metil metsulfuron

1.	Fructe proaspete, uscate sau nepreparate, conservate prin congelare, fără adaos de zahăr; fructe cu coajă

0,05 (1) (2)

(i)

CITRICE

Grepfrut

Lămâi

Lămâi verzi

Mandarine (inclusiv clementine și alți hibrizi)

Portocale

Pomelo

Altele

(ii)

FRUCTE CU COAJĂ (descojite sau nu)

Migdale

Nuci de Brazilia

Anacard

Castane comestibile și necomestibile

Nuci de cocos

Alune

Nuci de Macadamia

Nuci Pecan

Semințe de pin dulce (Pinus pinea)

Fistic

Nuci comune

Altele

(iii)

FRUCTE SĂMÂNȚOASE

Mere

Pere

Gutui

Altele

(iv)

FRUCTE CU SÂMBURI

Caise

Cireșe

Piersici (inclusiv nectarine și hibrizii similari)

Prune

Altele

(v)

BACE ȘI FRUCTE MICI

(a)

Struguri de masă și struguri de vinificație

Struguri de masă

Struguri de vinificație

(b) Căpșune (altele decât sălbatice)

(c)

Fructe de pădure (altele decât sălbatice)

Mure sălbatice

Mure din culturi

Zmeură Logan

Zmeură

Altele

(d)

Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice)

Afine

Răchițele

Coacăze (roșii, negre sau albe)

Strugurei

Altele

(e) Bace și fructe sălbatice

(vi)

FRUCTE DIVERSE

Avocado

Banane

Curmale

Smochine

Kiwi

Kumquat

Cireșe chinezești

Mango

Măsline

Fructul pasiunii

Ananas

Rodii

Altele

2.	Legume, proaspete sau nepreparate, în stare congelată sau uscate

0,05 (1) (2)

(i)

LEGUME RĂDĂCINOASE ȘI TUBERCULI

Sfeclă

Morcovi

Țelină

Hrean

Topinambur

Păstârnac

Pătrunjel rădăcină

Ridichi

Barba-caprei

Cartofi dulci

Nap suedez

Nap

Igname

Altele

(ii)

LEGUME CULTIVATE PENTRU BULBI

Usturoi

Ceapă

Ceapă eșalotă

Ceapă de primăvară

Altele

(iii)

LEGUME CULTIVATE PENTRU FRUCT

(a)

Solanacee

Tomate roșii

Ardei gras

Pătlăgele vinete

Altele

(b)

Cucurbitacee cu coajă comestibilă

Castraveți

Castraveți cornișon

Dovlecei

Altele

(c)

Cucurbitacee cu coajă necomestibilă

Pepene galben

Dovleac

Pepene verde

Altele

(d) Porumb zaharat

(iv)

LEGUME BRASICACEE

(a)

Varză (cu inflorescență)

Broccoli

Conopidă

Altele

(b)

Varză (pentru căpățână)

Varză de Bruxelles

Varză cu căpățână

Altele

(c)

Varză (pentru frunze)

Varză chinezească

Varză care nu formează căpățână

Altele

(d) Gulii

(v)

LEGUME CULTIVATE PENTRU FRUNZE ȘI PLANTE AROMATICE

(a)

Lăptucă și plante similare

Creson

Untișor

Lăptucă

Cicoare de grădină cu frunze întregi

Altele

(b)

Spanac și plante similare

Spanac

Frunze de sfeclă

Altele

(d) Cicoare

(e)

Plante aromatice

Asmățui

Ceapă de iarnă

Pătrunjel frunze

Țelină frunze

Altele

(vi)

LEGUME ZARZAVATURI (proaspete)

Fasole (păstăi)

Fasole (boabe)

Mazăre (păstăi)

Mazăre (boabe)

Altele

(vii)

LEGUME CULTIVATE PENTRU TULPINĂ (proaspete)

Sparanghel

Cardon

Țelină

Fenicul

Anghinare

Praz

Rubarbă

Altele

(viii)

CIUPERCI

(a) Ciuperci de cultură

(b) Ciuperci sălbatice

3. Legume uscate

0,05 (1) (2)

Fasole

Linte

Mazăre

Altele

4. Semințe oleaginoase

0,1 (1) (2)

Semințe de cânepă

Arahide

Semințe de mac

Semințe de susan

Semințe de floarea soarelui

Semințe de rapiță

Boabe de soia

Semințe de muștar

Semințe de bumbac

Altele

5. Cartofi

0,05 (1) (2)

Cartofi timpurii

Cartofi pentru păstrare

6.	Ceai (frunze și tulpini, uscate, fermentate sau în altă formă, de Camelia sinensis)

0,1 (1) (2)

7.	Hamei (uscat), inclusiv granule de hamei și praf neconcentrat de hamei

0,1 (1) (2)

(1) Indică pragul de detectare.

(2) Indică conținutul maxim de reziduuri provizoriu, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva 91/414/CEE: dacă nu apar modificări, acest conținut maxim devine definitiv începând cu (la expirarea a patru ani de la intrarea în vigoare a directivei prin care se introduce prezenta modificare).”

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002D0744

L 240/63

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 5 septembrie 2002

de stabilire a modalităților de efectuare a testelor și a analizelor comunitare comparative privind materialele de înmulțire pentru plantele ornamentale în conformitate cu procedura prevăzută de Directiva 98/56/CE a Consiliului

[notificată cu numărul C(2002) 3300]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/744/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 98/56/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind comercializarea materialelor de înmulțire pentru plantele ornamentale (1), în special articolul 14 alineatele (2) și (4),

întrucât:

(1)	Directiva 98/56/CE prevede adoptarea de către Comisie a dispozițiilor necesare punerii în aplicare a testelor și a analizelor comparative comunitare privind materialele de înmulțire.

(2)	Se impune garantarea unei reprezentări adecvate a probelor incluse în teste și analize, cel puțin pentru anumite plante selecționate.

(3)	Statele membre ar trebui să participe la testele și analizele comunitare comparative în măsura în care semințele plantelor în cauză sunt în mod normal înmulțite sau comercializate pe teritoriul lor, pentru a garanta obținerea unor concluzii adecvate.

(4)	Metodele tehnice de efectuare a testelor și a analizelor au fost adoptate în cadrul Comitetului permanent pentru materiale de înmulțire pentru plantele ornamentale.

(5)	Se impune efectuarea testelor și a analizelor comunitare comparative în perioada 2002-2005 pe materiale de înmulțire recoltate în 2002, precum și stabilirea modalităților de efectuare a acestor teste și analize.

(6)

În ceea ce privește testele și analizele comunitare cu o durată de peste un an, ar trebui să se prevadă autorizarea de către Comisie, sub rezerva disponibilității fondurilor necesare, a punerii în aplicare a unor părți din aceste teste și analize după primul an fără altă consultare a Comitetului permanent pentru material de înmulțire pentru plantele ornamentale.

(7)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru materiale de înmulțire pentru plantele ornamentale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În perioada 2002-2005 se vor realiza teste și analize comparative asupra materialelor de înmulțire a plantelor enumerate în anexă.

Limitele maxime ale costurilor testelor și analizelor pentru 2002 și 2003 sunt stabilite în anexă.

Modalitățile de efectuare a testelor și a analizelor figurează în anexă.

Articolul 2

Toate statele membre participă la testele și analizele comunitare comparative, în măsura în care semințele și materialul de înmulțire pentru plantele enumerate în anexă sunt în mod normal înmulțite sau comercializate pe teritoriul lor.

Articolul 3

Sub rezerva disponibilității fondurilor bugetare, Comisia poate să decidă continuarea în 2004 și 2005 a testelor și a analizelor prevăzute în anexă.

Costurile testelor și ale analizelor astfel continuate nu pot depăși limitele maxime stabilite în anexă.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 226, 13.8.1998, p. 16.

ANEXĂ

Teste și analize care trebuie efectuate în 2002

Specie

Organism responsabil

Condiții de determinat

Nr. probe

Cost

(în euro)

Bulbi de flori (Narcissus)

BKD Lisse (NL)

Identitatea și puritatea soiului (în câmp) și starea fitosanitară a plantelor (în laborator)

42 800

Cost total

42 800

Teste și analize care trebuie efectuate în 2003

Specie	Organism responsabil	Condiții de determinat	Nr. probe	Cost (în euro)
Plante ornamentale înmulțite prin semințe Petunia, Lobelia Lathirus	NAKT Roelofarendsveen (NL)	Identitatea și puritatea soiului (în câmp) Calitatea morfologică a semințelor (în laborator)	80	37 000
Bulbi de flori (1) (Narcissus)	BKD Lisse (NL)	Identitatea și puritatea soiului (în câmp) și starea fitosanitară a plantelor (în laborator)	80	21 400
Plante ornamentale (1) Chamaecyparis Ligustrum vulgare Euphorbia fulgens	NAKT Roelofarendsveen (NL)	Identitatea și puritatea soiului	40	12 400
		Starea fitosanitară a plantelor (pe teren)	40
		Starea fitosanitară a plantelor (în laborator)	20
Cost total				70 800

Teste și analize care trebuie efectuate în 2004

Specie	Organism responsabil	Condiții de determinat	Nr. probe	Cost (în euro)
Plante ornamentale (2) Chamaecyparis Ligustrum vulgare Euphorbia fulgens	NAKT Roelofarendsveen (NL)	Identitatea și puritatea soiului	40	3 700 (3)
		Starea fitosanitară a plantelor (pe teren)	40
		Starea fitosanitară a plantelor (în laborator)	20
Bulbi de flori (2) (Narcissus)	BKD Lisse (NL)	Identitatea și puritatea soiului (în câmp) și starea fitosanitară a plantelor (în laborator)	80	21 400 (3)
Cost total				25 100 (3)

Teste și analize de efectuat în 2005

Specie	Organism responsabil	Condiții de determinat	Nr. probe	Cost (în euro)
Plante ornamentale (4) Chamaecyparis Ligustrum vulgare Euphorbia fulgens	NAKT Roelofarendsveen (NL)	Identitatea și puritatea soiului	40	33 600 (5)
		Starea fitosanitară a plantelor (pe teren)	40
		Starea fitosanitară a plantelor (în laborator)	20
Cost total				33 600 (5)

(1) Teste și analize cu durata de peste un an.

(2) Teste și analize cu durata de peste un an.

(3) Estimarea costurilor.

(4) Teste și analize cu durata de peste un an.

(5) Estimarea costurilor.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002D0745

L 240/65

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 5 septembrie 2002

de stabilire a modalităților de efectuare a testelor și a analizelor comparative comunitare privind materialul de înmulțire și răsadurile de plante fructifere menționate de Directiva 92/34/CEE a Consiliului

[notificată cu numărul C(2002) 3302]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/745/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 92/34/CEE a Consiliului din 28 aprilie 1992 privind comercializarea materialului de înmulțire de plante fructifere și a plantelor fructifere destinate producției de fructe (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/112/CE a Comisiei (2), în special articolul 20 alineatele (2) și (4),

întrucât:

(1)	Directiva 92/34/CEE prevede dispozițiile pe care Comisia trebuie să le adopte pentru punerea în aplicare a testelor și a analizelor comunitare comparative privind materialul de înmulțire și răsadurile.

(2)	Este necesar să se garanteze o reprezentare corespunzătoare a probelor incluse în teste și analize, cel puțin pentru anumite plante selecționate.

(3)	Statele membre participă la testele și analizele comunitare comparative în măsura în care materialele de înmulțire de Prunus domestica sunt, de obicei, înmulțite sau comercializate pe teritoriul lor, pentru a garanta obținerea unor concluzii corespunzătoare.

(4)	Testele și analizele comunitare comparative din perioada 2003-2007 ar trebui efectuate pe material de înmulțire și răsaduri recoltate în 2002 și ar trebui să se stabilească modalitățile de testare și analiză.

(5)

În ceea ce privește testele și analizele comunitare comparative a căror durată depășește un an, Comisia autorizează punerea în aplicare a unor părți din aceste teste și analize după primul an fără altă consultare a Comitetului permanent pentru material de înmulțire și plante din genuri și specii de fructe, cu condiția să existe fondurile necesare.

(6)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru material de înmulțire și plante din genuri și specii de fructe,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În perioada 2003-2007 se efectuează teste și analize comunitare comparative asupra materialului de înmulțire și răsadurilor de Prunus domestica.

Limitele maxime pentru costurile testelor și ale analizelor pentru 2003 sunt stabilite în anexă.

Modalitățile de testare și analiză sunt prezentate în anexă.

Articolul 2

Toate statele membre participă la testele și analizele comunitare comparative, în măsura în care materialul de înmulțire și răsadurile de Prunus domestica sunt, de obicei, înmulțite sau comercializate pe teritoriul lor.

Articolul 3

Sub rezerva disponibilității fondurilor, Comisia poate decide continuarea testelor și a analizelor menționate în anexă în perioada 2004-2007.

Costurile testelor și ale analizelor astfel continuate nu depășesc limitele maxime stabilite în anexă.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 157, 10.6.1992, p. 10.

(2) JO L 41, 13.2.2002, p. 44.

ANEXĂ

Teste și analize efectuate asupra Prunus domestica (1)

Anul	Organism responsabil	Condițiile care trebuie determinate	Numărul de probe	Costul (în euro)
2003	NAKT Roelofarendsveen (NL)	Identitatea și puritatea soiului (în câmp) Starea fitosanitară a plantelor (în laborator)	50	16 000
2004	idem	idem	idem	8 000 (2)
2005	idem	idem	idem	10 900 (2)
2006	idem	idem	idem	11 100 (2)
2007	idem	idem	idem	29 100 (2)
Cost total				75 100

(1) Teste și analize a căror durată depășește un an.

(2) Estimarea costurilor.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1602

L 242/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1602/2002 AL COMISIEI

din 9 septembrie 2002

de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 1999/105/CE a Consiliului în ceea ce privește autorizarea unui stat membru de a interzice comercializarea către utilizatorul final a materialului forestier de reproducere specificat

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (1), în special articolul 17 alineatul (3),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Directiva 1999/105/CE, statele membre se asigură că materialul forestier de reproducere introdus pe piață în conformitate cu dispozițiile directivei menționate anterior nu face obiectul unor restricții în materie de comercializare, cu excepția celor prevăzute de prezenta directivă, în ceea ce privește cerințele referitoare la caracteristicile acestora, examinare și control, etichetare și ambalare.

(2)	În anumite cazuri, un stat membru poate fi autorizat să interzică utilizatorului final comercializarea, în scopuri de însămânțare sau de plantare pe teritoriul său, a materialelor de reproducere specificate care nu sunt adaptate teritoriului respectiv.

(3)

Autorizarea se acordă numai în cazul în care există suspiciuni că utilizarea acestor materiale de reproducere poate avea o incidență nefavorabilă, ca urmare a caracteristicilor fenotipice sau genetice, asupra silviculturii, mediului înconjurător, resurselor genetice sau diversității biologice a teritoriului din statul membru respectiv.

(4)

Pentru a permite Comisiei să se pronunțe în cunoștință de cauză, la cererea de autorizare trebuie să se anexeze dovezile și informațiile pertinente prin care se stabilesc, în special, regiunea de proveniență sau originea materialului forestier de reproducere, precum și rezultatele testelor, ale cercetărilor științifice și ale practicilor forestiere. Se recomandă precizarea naturii informațiilor solicitate.

(5)

Pentru a ajuta un stat membru să-și formuleze cererea, celelalte state membre îi furnizează, la cerere, toate informațiile utile referitoare la regiunea de proveniență sau la originea materialului respectiv, precum și listele naționale de materiale de bază destinate producerii de material forestier de reproducere.

(6)	O copie a cererii se transmite simultan statului membru în care se află regiunea de proveniență sau originea, cu scopul de a-i permite acestuia să își comunice punctul de vedere Comisiei.

(7)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Un stat membru care dorește să fie autorizat pentru a interzice utilizatorului final comercializarea de material forestier de reproducere specificat, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Directiva 1999/105/CE, depune o cerere la Comisie, precizând motivele pentru care consideră îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 17 alineatul (2). Cererea este însoțită de toate datele și documentele justificative disponibile indicate în alineatele (2)-(5).

(2) La cerere se anexează hărțile și indicațiile referitoare la regiunea de proveniență sau la originea materialului respectiv, precum și documentele care indică diferențele în raport cu datele climaterice și ecologice ale teritoriului în cauză menționat în anexă.

(3) Se transmit rezultatele testelor și ale cercetărilor științifice, precum și rezultatele practicilor forestiere prin care se stabilește că utilizarea materialului respectiv nu este adaptată pentru o parte a teritoriului sau pentru întreg teritoriul pentru care este propusă interdicția. Se comunică detalii privind testele, în speță localizarea, metoda de evaluare și analiză a datelor. Testele sunt realizate în siturile adecvate, în conformitate cu cerințele menționate în punctul 1 din anexa V la Directiva 1999/105/CE. De asemenea, se recomandă să se furnizeze date referitoare la persoanele care au efectuat testele și să se indice dacă rezultatele au fost supuse unei evaluări între egali sau publicate.

(4) În ceea ce privește rezultatele cercetărilor științifice, trebuie să se comunice detaliile referitoare la cercetare, în special localizarea, sursa de proveniență a datelor, metoda de evaluare, precum și rezultatele obținute.

(5) În ceea ce privește rezultatele practicilor forestiere, trebuie să se transmită informațiile și documentele referitoare la supraviețuirea și la punerea la punct a materialului forestier de reproducere, în special creșterea acestuia.

Articolul 2

În cazul cererilor care vizează interzicerea comercializării de materiale forestiere de reproducere din categoria „materiale identificate” sau „materiale selecționate” obținute din materiale de bază autorizate sub formă de semințe sau de arboreturi, statul membru care solicită interzicerea materialului respectiv trebuie să prezinte o evaluare a caracterului neadaptat al acestuia, ținând seama de regiunea de proveniență.

Articolul 3

În cazul cererilor care vizează interzicerea comercializării de materiale forestiere de reproducere din categoria „materiale calificate” sau „materiale testate”, autorizate sub formă de pepiniere, părinți de familii, clone sau amestecuri clonale, statul membru care solicită interzicerea unui material trebuie să prezinte o evaluare a caracterului neadaptat al acestuia pentru fiecare unitate de autorizare.

În plus față de datele prevăzute la articolul 10 din Directiva 1999/105/CE, trebuie transmise, la cerere, următoarele informații:

(a)	criteriile de selecție utilizate pentru componentele materialului de bază;

(b)	compoziția materialului de bază;

(c)	regiunea (regiunile) de proveniență din care au fost selecționate componentele originale.

Articolul 4

(1) În scopul de a ajuta statul membru să întocmească cererea prevăzută la articolul 1, celelalte state membre îi prezintă, la cerere, hărțile și indicațiile referitoare la condițiile climaterice și ecologice ale regiunii de proveniență a materialului forestier de reproducere pentru care se solicită o autorizație de interzicere a comercializării de către utilizatorul final.

(2) În cazul în care se depune la Comisie o cerere de autorizare, o copie a cererii respective se trimite statului membru în care se află regiunea de proveniență sau originea materialului care urmează să fie interzis.

(3) Statul membru menționat la alineatul (2) dispune de un termen de trei luni pentru a examina cererea și a comunica punctul său de vedere Comisiei. În cazuri justificate, Comisia poate prelungi acest termen, la cererea statului membru.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2003.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 11, 15.1.2000, p. 17.

ANEXĂ

Lista informațiilor pe care trebuie să le furnizeze un stat membru în sprijinul cererii sale, în conformitate cu dispozițiile articolului 17 alineatul (2) din Directiva 1999/105/CE a Consiliului

1.	Informații privind specia care crește pe întreg teritoriului sau doar pe parte a acestuia: specie indigenă sau introdusă.

2.	Hărți și indicații referitoare la regiunea de proveniență a unității de autorizare a materialului forestier de reproducere care face obiectul cererii.

3.	Indicații privind teritoriul sau o parte a teritoriului pentru care se solicită interzicerea comercializării de către utilizatorul final a materialului, în scopuri de însămânțare sau de plantare.

Date climaterice referitoare la regiunea de proveniență sau la unitatea de autorizare, prevăzute la punctul 2, precum și la teritoriul sau partea din teritoriu, prevăzute la punctul 3:

(a)	precipitații anuale totale (mm);

(b)	precipitații (mm) în timpul perioadei de vegetație și lunile în care au loc;

(c)

temperatura:

—	media anuală (°C);

—	media din luna cea mai rece (°C);

—	media din luna cea mai caldă (°C);

(d)	durata perioadei de vegetație (zile cu temperaturi mai mari de 5 °C sau altă metodă adecvată similară).

Date ecologice referitoare la regiunea de proveniență sau la unitatea de autorizare, prevăzute la punctul 2, precum și la teritoriul sau partea din teritoriu, prevăzute la punctul 3:

(a)	altitudine;

(b)	formațiune geologică (formațiuni geologice) importantă (importante);

(c)	tip(uri) de sol.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002D0748

L 243/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 10 septembrie 2002

de modificare a Deciziei 98/676/CE privind fluazolatul

[notificată cu numărul C(2002) 3324]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/748/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/37/CE a Comisiei (2), în special articolul 6 alineatul (3),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, autoritățile din Regatul Unit au primit la 29 septembrie 1997 o solicitare din partea întreprinderii Twinagro Ltd în vederea înscrierea substanței active fluazolat în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(2)	Decizia 98/676/CE a Comisiei (3) a confirmat că, la o primă analiză, dosarul este „complet”, în sensul că poate fi considerat în conformitate, în principiu, cu cerințele în ceea ce privește datele și informațiile prevăzute de anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)	Statele membre au avut astfel posibilitatea de a acorda, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE, autorizații provizorii pentru produse fitosanitare care conțin fluazolat. Nici un stat membru nu a recurs la această posibilitate.

(4)

În calitatea sa de stat membru raportor, Regatul Unit a semnalat Comisiei că o examinarea detaliată a dosarului a dezvăluit că mai multe categorii de date suplimentare solicitate în conformitate cu anexele II și III la Directiva 91/414/CEE trebuie să mai fie comunicate, în special în ceea ce privește transformarea substanței în mediul înconjurător și produșii degradării sale. Ca urmare, acest dosar nu mai poate fi considerat complet.

(5)

Solicitantul a informat Regatul Unit și Comisia că nu mai intenționează să susțină evaluarea în curs și că nu va mai prezenta datele privind substanța activă sau produșii degradării sale. Ca urmare, este evident că dosarul nu va mai fi completat și că va fi imposibil pentru Regatul Unit să redacteze un raport de evaluare asupra fluazolatului și să-l comunice Comisiei și celorlalte state membre. Este deci necesară retragerea posibilității de acordare a unei autorizații provizorii pentru fluazolat.

(6)	Nu este necesar să se prevadă termen de grație pentru eliminarea, depozitarea, introducerea pe piață și utilizarea stocurilor existente de produse fitosanitare care conțin fluazolat, fiindcă nici un stat membru nu a acordat autorizație provizorie privind utilizarea acestei substanțe active.

(7)	Este deci necesară modificarea Deciziei 98/676/CE.

(8)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 1 din Decizia 98/676/CE se elimină punctul 4.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(2) JO L 117, 4.5.2002, p. 10.

(3) JO L 317, 26.11.1998, p. 47.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1633

L 247/4

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1633/2002 AL COMISIEI

din 13 septembrie 2002

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1429/2002 de stabilire a normelor de aplicare a contingentelor tarifare pentru carnea de vită și mânzat prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 1151/2002, (CE) nr. 1362/2002 și (CE) nr. 1361/2002 ale Consiliului pentru Estonia, Letonia și Lituania

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de vită și mânzat (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2345/2001 al Comisiei (2), în special articolul 32 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1151/2002 al Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a unor concesii sub formă de contingente tarifare comunitare pentru anumite produse agricole și de prevedere a unei adaptări, ca o măsură autonomă și tranzitorie, a anumitor concesii agricole stipulate în Acordul European cu Estonia (3) a deschis anumite contingente tarifare anuale pentru produsele din carne de vită.

(2)	Regulamentul (CE) nr. 1429/2002 al Comisiei (4) nu stabilește normele de aplicare a contingentului tarifar pentru mușchiul gros și subțire al diafragmei, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1151/2002. Acest contingent trebuie să fie inclus în Regulamentul (CE) nr. 1429/2002.

(3)	Condițiile de solicitare a licențelor trebuie să fie adaptate.

(4)	Măsurile stabilite de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de vită și mânzat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1429/2002 se modifică după cum urmează:

La articolul 3 alineatul (3) litera (b), paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru Estonia se constituie trei grupe, după cum urmează:

Grupa 1: codurile NC 0201 și 0202;

Grupa 2: codul NC 1602 50 10;

Grupa 3: codurile NC 0206 10 95 și 0206 29 91.”

Articolul 3 alineatul (3) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	pentru fiecare grupă de produse cererile de licență de import trebuie să vizeze o greutate minimă de 15 tone de produse, fără depășirea cantității disponibile definite la articolul 2.”

Articolul 4 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Cererile de licență pot fi depuse numai în primele 12 zile ale fiecărei perioade menționate la articolul 2. Cu toate acestea, pentru perioada cuprinsă între 1 iulie și 31 decembrie 2002, cererile de produse, altele decât mușchiul gros și mușchiul subțire al diafragmei, originare din Estonia (cu numărul de ordine 09.4852) pot fi depuse până la 20 august 2002, iar cererile de mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei pot fi depuse până la 27 septembrie 2002.”

4.	Anexa 1 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 iulie 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 septembrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 160, 26.6.1999, p. 21.

(2) JO L 315, 1.12.2001, p. 29.

(3) JO L 170, 29.6.2002, p. 15.

(4) JO L 206, 3.8.2002, p. 9.

ANEXĂ

„ANEXA 1

Concesiile aplicabile importurilor în Comunitate cu următoarele produse originare din următoarele țări

(NCF = taxă aplicabilă națiunii celei mai favorizate)

Țara de origine	Număr de ordine	Codul NC	Descrierea	Taxă aplicabilă (% din NCF)	Cantitatea anuală de la 1.7.2002 până la 30.6.2003 (tone)	Creșterea anuală de la 1.7.2003 (tone)
Estonia	09.4851	0201	Carne de vită, proaspătă sau refrigerată	scutire	1 100	350
		0202	Carne de vită, congelată
		1602 50 10	Carne de vită preparată sau conservată, crudă, inclusiv amestecuri de carne sau organe comestibile gătite și carne sau organe comestibile crude
	09.4852	0206 10 95 0206 29 91	Mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei de vită, proaspăt, refrigerat sau congelat	scutire	100	30
Letonia	09.4871	0201	Carne de vită, proaspătă sau refrigerată	scutire	675	75
		0202	Carne de vită, congelată
		0206 10 95	Organe comestibile de vită, proaspete sau refrigerate, mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei
		0206 29 91	Organe comestibile de vită, congelate, mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei
		0210 20	Carne de bovine, sărată sau în saramură, uscată sau afumată
		0210 99 51	Mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei de vită
		0210 99 90	Făinuri comestibile și făinuri de carne sau de organe comestibile
		1602 50	Alte cărnuri sau organe comestibile de bovine preparate sau conservate
Lituania	09.4861	0201	Carne de vită, proaspătă sau refrigerată	scutire	2 000	200”
		0202	Carne de vită, congelată
		0206 10 95	Organe comestibile de vită, proaspete sau refrigerate, mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei
		0206 29 91	Organe comestibile de vită, congelate, altele, mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei
		0210 20	Carne de vită, sărată sau în saramură, uscată sau afumată
		0210 99 51	Mușchi gros și mușchi subțire al diafragmei de vită
		0210 99 90	Făinuri comestibile și făinuri de carne sau de organe comestibile
		1602 50	Alte cărnuri preparate sau conservate sau organe de vită

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1667

L 252/8

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1667/2002 AL COMISIEI

din 19 septembrie 2002

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2535/2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importurilor de lapte și produse lactate și deschiderea unor contingente tarifare și de derogare de la respectivul regulament

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței laptelui și produselor lactate (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 509/2002 (2), în special articolul 29 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1151/2002 al Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a anumitor concesii sub forma unor contingente tarifare comunitare pentru anumite produse agricole și de prevedere a unei adaptări, ca măsură autonomă și tranzitorie, a unor concesii agricole prevăzute în Acordul European cu Estonia (3), în special articolul 1 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1361/2002 al Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a anumitor concesii sub forma unor contingente tarifare comunitare pentru anumite produse agricole și de prevedere a unei adaptări, ca măsură autonomă și tranzitorie, a unor concesii agricole prevăzute în Acordul European cu Lituania (4), în special articolul 1 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1362/2002 al Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a anumitor concesii sub forma unor contingente tarifare comunitare pentru anumite produse agricole și de prevedere a unei adaptări, ca măsură autonomă și tranzitorie, a unor concesii agricole prevăzute în Acordul European cu Letonia (5), în special articolul 1 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1408/2002 al Consiliului din 29 iulie 2002 de stabilire a anumitor concesii sub forma unor contingente tarifare comunitare pentru anumite produse agricole și de prevedere a unei adaptări, ca măsură autonomă și tranzitorie, a unor concesii agricole prevăzute în Acordul European cu Ungaria (6), în special articolul 1 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 (7) al Comisiei, modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1165/2002 (8), stabilește, inter alia, normele de aplicare pentru lapte și produse lactate ale regimurilor de import prevăzute în Acordurile Europene dintre Comunitate și anumite țări central și est europene. Acest regulament trebuie modificat pentru a pune în aplicare concesiile prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 1151/2002, (CE) nr. 1361/2002, (CE) nr. 1362/2002 și (CE) nr. 1408/2002.

(2)

Noile contingente trebuie deschise la 1 octombrie 2002, iar contingentele existente trebuie redeschise, în cazul în care cantitățile rezultate din noile contingente depășesc cantitățile deschise în iulie 2002. Deoarece contingentele de import prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 sunt deschise în mod normal la 1 iulie, trebuie prevăzută o derogare de la articolele 6, 12 și 14 din respectivul regulament.

(3)	Anumite contingente noi înseamnă cantități limitate care fac articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 inaplicabil. Prin urmare, această prevedere trebuie adaptată.

(4)

Rambursarea taxelor de import privind produsele menționate în părțile 8 și 9 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 sub forma lui dinainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament și importate conform certificatelor folosite de la 1 iulie 2000 intră în sfera de aplicare a articolelor 878-898 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a dispozițiilor de punere în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de stabilire a Codului Vamal Comunitar (9), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 444/2002 (10).

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și produselor lactate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 se modifică după cum urmează:

Articolul 5 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)	contingentele prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 2290/2000, (CE) nr. 2433/2000, (CE) nr. 2434/2000, (CE) nr. 2435/2000, (CE) nr. 2475/2000, (CE) nr. 2851/2000, (CE) nr. 1151/2002, (CE) nr. 1361/2002, (CE) nr. 1362/2002 și (CE) nr. 1408/2002;”.

2.	Primul paragraf din articolul 13 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „Solicitările de certificat se referă la cel mult 10 % din cantitatea disponibilă conform contingentului pentru perioada de șase luni prevăzută în articolul 6 și implică cel puțin 10 tone.”

3.	Punctele 4, 7, 8 și 9 din partea B din anexa I se înlocuiesc cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

(1) Fără a aduce atingere articolului 6 și articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2535/2001, pentru perioada de la 1 iulie la 31 decembrie 2002, solicitările de certificate de import pot fi prezentate de la 1 la 10 octombrie 2002 pentru contingentele deschise la 1 octombrie 2002 prevăzute la punctele 4, 7, 8 și 9 din partea B din anexa I la regulamentul menționat.

Solicitările de certificat se referă la cel mult 10 % din cantitatea reglementată de contingentul deschis la 1 octombrie 2002 și implică cel puțin 10 tone.

(2) Fără a aduce atingere articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 2535/2001, operatorii care au prezentat solicitări de certificat de import conform unuia dintre contingentele prevăzute la punctele 4, 7, 8 și 9 din partea B din anexa I la regulamentul menționat în timpul perioadei de depunere de la 1 la 10 iulie 2002 pot prezenta o solicitare suplimentară cu privire la contingentul respectiv conform prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 octombrie 2002.

Articolul 1 alineatul (3) se aplică de la 1 iulie 2002, cu excepția deschiderii contigentelor 09.4776, 09.4777 și 09.4778 de la punctul 4 din partea B din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2535/2001.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 septembrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 160, 26.6.1999, p. 48.

(2) JO L 79, 22.3.2002, p. 15.

(3) JO L 170, 29.6.2002, p. 15.

(4) JO L 198, 27.7.2002, p. 1.

(5) JO L 198, 27.7.2002, p. 13.

(6) JO L 205, 2.8.2002, p. 9.

(7) JO L 341, 22.12.2001, p. 29.

(8) JO L 170, 29.6.2002, p. 49.

(9) JO L 253, 11.10.1993, p. 1.

(10) JO L 68, 12.3.2002, p. 11.

ANEXĂ

ANEXA I B

4. Produse originare din Ungaria

Contingent nr.	Cod NC	Descriere (1) (2)	Taxă aplicabilă (% din MFN)	Cantități anuale (tone) 1.7.2002-30.6.2003	Cantități deschise la 1.7.2002 (3)	Cantități deschise la 1.10.2002	Cantități 1.1.2003-30.6.2003	Creștere anuală de la 1.7.2003
09.4775	0401 0402		scutire	1 300	227,5	422,5	650	130
09.4776	0403 10 11-0403 10 39 0403 90 11-0403 90 69		scutire	50	-	25	25	10
09.4777	0404		scutire	50	-	25	25	10
09.4778	0405 10 11 0405 10 19 0405 10 30 0405 10 50 0405 10 90 0405 20 90 0405 90 10 0405 90 90		scutire	300	-	150	150	30
09.4733	0406		scutire	4 200	2 100	-	2 100	350

7. Produse originare din Estonia

Contingent nr.	Cod NC	Descriere (1) (2)	Taxă aplicabilă (% din MFN)	Cantități anuale (tone) 1.7.2002-30.6.2003	Cantități deschise la 1.7.2002 (3)	Cantități deschise la 1.10.2002	Cantități 1.1.2003-30.6.2003	Creștere anuală de la 1.7.2003
09.4578	0401		scutire	800	400	-	400	150
09.4546	0402 10 19 0402 21 19		scutire	14 000	8 000		6 000	0
09.4579	0403 10 11-0403 10 39		scutire	800	240	160	400	240
09.4580	0403 90 59 0403 90 61 0403 90 63 0403 90 69		scutire	1 120	560	-	560	210
09.4547	0405 10 11 0405 10 19		scutire	4 800	2 400	-	2 400	900
09.4582	0406 10		scutire	1 120	560	-	560	210
09.4581	0406 20 0406 30 0406 40 0406 90		scutire	4 000	1 600	400	2 000	1 200

8. Produse originare din Letonia

Contingent nr.	Cod NC	Descriere (1) (2)	Taxă aplicabilă (% din MFN)	Cantități anuale (tone) 1.7.2002-30.6.2003	Cantități deschise la 1.7.2002 (3)	Cantități deschise la 1.10.2002	Cantități 1.1.2003-30.6.2003	Creștere anuală de la 1.7.2003
09.4872	0401		scutire	200	-	100	100	20
09.4873	0402		scutire	3 800	2 525	-	1 275	0
09.4874	0403 10 11-0403 10 39 0403 90 11-0403 90 69		scutire	100		50	50	10
09.4551	0405 10 11 0405 10 19 0405 10 30 0405 10 50 0405 10 90 0405 20 90 0405 90 10 0405 90 90		scutire	2 255	1 127,5	-	1 127,5	190
09.4552	0406		scutire	5 000	1 800	700	2 500	500

9. Produse originare din Lituania

Contingent nr.	Cod NC	Descriere (1) (2)	Taxă aplicabilă (% din MFN)	Cantități anuale (tone) 1.7.2002-30.6.2003	Cantități deschise la 1.7.2002 (3)	Cantități deschise la 1.10.2002	Cantități 1.1.2003-30.6.2003	Creștere anuală de la 1.7.2003
09.4862	0401		scutire	3 000	-	1 500	1 500	300
09.4863	0402		scutire	6 350	3 150	25	3 175	635
09.4864	0403 10 11-0403 10 39 0403 90 11-0403 90 69		scutire	300		150	150	30
09.4865	0404		scutire	2 000	-	1 000	1 000	200
09.4866	0405 10 11 0405 10 19 0405 10 30 0405 10 50 0405 10 90 0405 20 90 0405 90 10 0405 90 90		scutire	2 100	1 050	-	1 050	210
09.4557	0406		scutire	7 200	3 600	-	3 600	600

(1) Fără a aduce atingere regulilor de interpretare a nomenclaturii combinate, exprimarea descrierii produselor trebuie să fie considerată ca având doar o valoare indicativă, aplicabilitatea schemei preferențiale fiind determinată, în sensurile prezentei anexe, de reglementarea codurilor NC. În cazul în care se indică coduri NC ex, aplicabilitatea schemei preferențiale este determinată pe baza codului NC și a descrierii corespunzătoare luate împreună.

(2) Această concesie este aplicabilă numai la produse care nu beneficiază de nici un fel de subvenții la export.

(3) Cantitățile deschise pe baza numerelor contigentelor folosite înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002D0757

L 252/37

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 19 septembrie 2002

privind măsurile provizorii de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea și răspândirea în Comunitate a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov.

[notificată cu numărul C(2002) 3380]

(2002/757/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor din plante și împotriva răspândirii acestora în Comunitate (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/36/CE (2), în special articolul 16 alineatul (3) a treia teză,

întrucât:

(1)

În cazul în care estimează că există pericolul ca un organism dăunător care nu figurează în anexa I sau anexa II la Directiva 2000/29/CE să fie introdus sau răspândit pe teritoriul său, un stat membru poate adopta provizoriu toate măsurile suplimentare necesare pentru a se proteja împotriva acestui pericol.

(2)

La 29 aprilie 2002, Regatul Unit a informat celelalte state membre și Comisia asupra existenței pe teritoriul său a unor focare de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov. (denumită în continuare „organismul dăunător”) și adoptă, la data de 13 mai 2002, măsuri suplimentare pentru a preveni introducerea și propagarea în Comunitate a organismului dăunător în cauză. Olanda și Germania au comunicat și ele, la 29 aprilie 2002, prezența acestui organism dăunător pe teritoriile lor.

(3)

În prezent, organismul dăunător nu figurează pe lista din anexa I sau II la Directiva 2000/29/CE. Cu toate acestea, din analiza preliminară a riscului fitosanitar, bazată pe informațiile științifice disponibile, reiese că organismul în cauză și efectele sale dăunătoare pot constitui un motiv serios de îngrijorare pentru Comunitate în domeniul fitosanitar, mai ales în cazul izolatelor neeuropene, prezente numai în Statele Unite ale Americii, cu impact asupra stejarilor din Comunitate, precum și în cazul izolatelor europene, cu impact asupra plantelor ornamentale precum Rhododendron spp. și Viburnum spp. Comisia a invitat serviciile competente din statele membre să efectueze studii științifice privind riscurile cauzate de izolatele neeuropene asupra stejarilor din Comunitate și privind epidemiologia organismului dăunător și potențialele plante-gazdă.

(4)	În consecință, este oportună luarea temporară a unor măsuri de urgență în domeniul fitosanitar, menite să evite introducerea și propagarea în Comunitate a organismului dăunător.

(5)

Prezentele măsuri se aplică la introducerea și propagarea organismului dăunător în Comunitate, precum și la producția și transportul în interiorul Comunității al unor plante cunoscute ca potențiale gazde ale acestuia. Ele includ și o supraveghere de ordin general privind prezența sau absența prelungită a organismului dăunător în statele membre. Cu toate acestea, nu este necesară aplicarea acestor măsuri la plantele din specia Rhododendron simsii Planch., cu excepția fructelor și a semințelor, deoarece informațiile deținute până în prezent arată că aceste plante nu sunt afectate de organismul dăunător.

(6)

Rezultatele măsurilor menționate anterior vor face obiectul unei evaluări permanente în 2002 și 2003, în special pe baza informațiilor pe care trebuie să le furnizeze statele membre. Este posibil să fie luate în considerare și alte măsuri, în funcție de rezultatele acestei evaluări și de avizul științific formulat de către serviciile competente ale statelor membre.

(7)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent fitosanitar,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În sensul prezentei decizii, se definesc următorii termeni:

1.	„organism dăunător”: Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov;

„plante sensibile”: plantele, cu excepția fructelor și semințelor, din speciile Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt., Arbutus menziesii Pursch., Arctostaphylos spp. Adans, Heteromeles arbutifolia (Lindley) M. Roemer, Lithocarpus densiflorus (H & A), Lonicera hispidula (Dougl.), Quercus spp. L., Rhamnus californica (Esch), Rhododendron spp. L., cu excepția Rhododendron simsii Planch., Umbellularia californica (Pursch.), Vaccinium ovatum (Hook & Arn) Nutt. și Viburnum spp. L;

3.	„lemn sensibil”: lemnul din speciile Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt., Lithocarpus densiflorus (H & A), și Quercus L.;

4.	„scoarță sensibilă”: scoarța speciilor Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt, Lithocarpus densiflorus (H & A) și Quercus L.

Articolul 2

Introducerea și răspândirea în Comunitate a izolatelor europene și neeuropene ale organismului dăunător sunt interzise.

Articolul 3

(1) Plantele sensibile și lemnul sensibil pot fi introduse pe teritoriul Comunității numai cu respectarea măsurilor de urgență din domeniul fitosanitar, menționate la punctele 1a și 2 din anexa la prezenta decizie. De asemenea, ele trebuie supuse unei inspecții la intrarea lor în Comunitate, cu scopul de a identifica prezența speciilor complet izolate ale organismului dăunător, în temeiul articolului 13 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2000/29/CE și declarate indemne de prezența lor în urma inspecției.

(2) Dispozițiile prevăzute la punctele 1a și 2 din anexa la prezenta decizie se aplică numai plantelor sensibile și lemnului sensibil originare din Statele Unite ale Americii și destinate Comunității, care părăsesc teritoriul american începând din 1 noiembrie 2002 inclusiv.

(3) Măsurile adoptate în partea A secțiunea I punctul 3 din anexa IV privind lemnul din specia Quercus L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafața rotunjită naturală, originar din Statele Unite ale Americii, nu se aplică lemnului sensibil din specia Quercus L. care îndeplinesc cerințele enunțate la punctul 2 litera (b) din anexa la prezenta decizie.

(4) Începând din data de 1 noiembrie 2002, plantele din speciile Rhododendron spp., cu excepția Rhododendron simsii Planch., și Viburnum spp., cu excepția fructelor și a semințelor, originare din țări terțe, altele decât Statele Unite ale Americii, introduse în Comunitate, pot fi transportate pe teritoriul acesteia numai în cazul în care sunt însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și eliberat în conformitate cu Directiva 92/105/CEE a Comisiei (3).

Articolul 4

Se interzice introducerea în Comunitate a scoarțelor sensibile, originare din Statele Unite ale Americii.

Articolul 5

Începând cu data de 1 noiembrie 2002, plantele din speciile Rhododendron, cu excepția Rhododendron simsii Planch., și Viburnum spp., cu excepția fructelor și a semințelor, originare din Comunitate, pot fi transportate de la locul lor de producție numai în cazul în care respectă condițiile enunțate la punctul 3 din anexa la prezenta decizie. Producătorii acestor plante sunt înregistrați în conformitate cu dispozițiile Directivei 92/90/CEE a Consiliului (4).

Articolul 6

(1) Statele membre realizează anchete oficiale pentru a identifica prezența organismului dăunător pe teritoriul lor și pentru a determina dacă există indicații de contaminare datorate acestuia.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE, rezultatele anchetelor prevăzute la alineatul (1) sunt notificate Comisiei și celorlalte state membre înainte de 1 noiembrie 2003.

Articolul 7

Statele membre revizuiesc, până la data de 31 octombrie 2002, măsurile pe care le-au adoptat pentru a se proteja împotriva introducerii și a răspândirii organismului dăunător, pentru a asigura conformitatea acestora cu dispozițiile prezentei decizii, și informează de îndată Comisia cu privire la măsurile revizuite.

Articolul 8

Prezenta decizie se reexaminează până la data de 31 decembrie 2003.

Articolul 9

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 19 septembrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 169, 10.7.2000, p. 1.

(2) JO L 116, 3.5.2002, p. 16.

(3) JO L 4, 8.1.1993, p. 22.

(4) JO L 344, 26.11.1992, p. 38.

ANEXĂ

1a. Fără a aduce atingere dispozițiilor din partea A punctul 2 din anexa III și din partea A capitolul I punctele 11.1, 39 și 40 din anexa IV la Directiva 2000/29/CE, plantele sensibile originare din Statele Unite ale Americii sunt însoțite de certificatul prevăzut la articolul 7 sau 8 din Directiva 2000/29/CE. Certificatul în cauză:

(a)	atestă că plantele provin din zonele în care prezența izolatelor neeuropene ale organismului dăunător nu este cunoscută. Numele zonei este indicat pe certificat, la rubrica „loc de origine”, sau

(b)

este eliberat în urma unei inspecții oficiale care stabilește faptul că nu a fost observat nici un semn care să indice prezența izolatelor neeuropene ale organismului dăunător la plantele sensibile, în locul de producție a acestora, în timpul inspecțiilor oficiale, inclusiv a examenelor de laborator, având în vedere toate simptomele suspecte, efectuate după începutul ultimei perioade complete de vegetație.

Mai mult, certificatul este eliberat numai după ce, în urma inspecției, eșantioanele reprezentative ale plantelor prelevate înaintea expedierii au fost examinate și recunoscute ca indemne de izolate neeuropene ale organismului dăunător. Mențiunea „recunoscut ca indemn de izolatele neeuropene ale Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov.” este indicată la rubrica „Declarație suplimentară” a certificatului în cauză.

1b. Plantele sensibile importate menționate la punctul 1a pot fi transportate în interiorul Comunității numai în cazul în care sunt însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și eliberat în conformitate cu dispozițiile din Directiva 92/105/CEE, care atestă faptul că au avut loc inspecțiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1).

2. Lemnul sensibil originar din Statele Unite al Americii poate fi importat în Comunitate numai în cazul în care este însoțit de un certificat în conformitate cu articolul 7 sau 8 din Directiva 2000/29/CE, care:

(a)	atestă că lemnul este originar din zone în care izolatele neeuropene ale organismului dăunător nu sunt cunoscute. Numele zonei este indicat în certificatul menționat anterior, la rubrica „loc de origine”, sau

(b)

este eliberat în urma unui control oficial care stabilește faptul că scoarța a fost îndepărtată de pe lemn și că:

(i)	lemnul a fost cioplit în formă prismatică, înlăturându-i-se total suprafața rotunjită, sau

(ii)	conținutul său de apă, exprimat ca procent din substanța uscată, este sub 20 % sau

(iii)

a fost dezinfectat în urma unui tratament corespunzător cu aer cald sau cu apă caldă

(c)

în cazul lemnului tăiat cu ferăstrăul, care conține sau nu bucăți de scoarță, în cazul în care se dovedește printr-o marcă „Kiln-dried”, „KD.” sau orice altă marcă recunoscută la nivel internațional, aplicată pe lemn sau pe ambalajul acestuia, în conformitate cu uzanțele comerciale în vigoare, că lemnul în cauză a fost uscat în cuptor pentru a i se reduce conținutul de apă, exprimat ca procent din substanța uscată, la mai puțin de 20 % în urma tratamentului, efectuat cu respectarea standardelor corespunzătoare privind durata și temperatura.

3. Plantele din speciile Rhododendron spp., cu excepția Rhododendron simsii Planch., și Viburnum spp., cu excepția fructelor și a semințelor, originare din Comunitate, pot fi transportate de la locul de producție numai în cazul în care sunt însoțite de un pașaport fitosanitar prevăzut la punctul 1 din prezenta anexă și:

(a)	sunt originare din zone în care nu este cunoscută prezența izolatelor organismului dăunător sau

(b)

nu a fost observat nici un semn care să indice prezența izolatelor neeuropene ale organismului dăunător la plantele menționate anterior, în locul de producție a acestora, cu ocazia inspecțiilor oficiale, inclusiv a examenelor de laborator, având în vedere toate simptomele suspecte, efectuate după începutul ultimei perioade complete de vegetație, cel puțin o dată la momentul adecvat, în cursul perioadei de creștere activă a plantelor, sau

(c)

odată ce prezența izolatelor europene ale organismului dăunător a fost constatată la plantele menționate anterior, la locul de producție, numai în cazul în care au fost aplicate procedeele corespunzătoare de eradicare a organismului menționat anterior, respectiv, cel puțin, distrugerea plantelor infectate și a tuturor plantelor sensibile situate la cel puțin 2 m de plantele infectate, și

—

în cazul în care toate plantele sensibile situate pe o rază mai mică de 10 m de plantele infectate și toate celelalte plante din lotul contaminat au rămas la locul de producție și s-au efectuat inspecții suplimentare de cel puțin două ori în cursul celor trei luni de după constatare, în cursul perioadei de creștere activă a plantelor, și în cazul în care în urma acestor inspecții au fost declarate indemne de prezența organismului dăunător;

—	dacă în cazul tuturor celelalte plante sensibile prezente la locul de producție au fost supuse unei reinspectări detaliate în urma constatării și au fost recunoscute libere de prezența organismului dăunător în urma reinspectării.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32002R1686

L 258/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1686/2002 AL COMISIEI

din 25 septembrie 2002

de stabilire a componentelor agricole și a taxelor suplimentare aplicabile de la 1 ianuarie 2002 la importul în Comunitate al anumitor mărfuri care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului, provenite din Islanda și din Norvegia

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2580/2000 (2), în special articolul 7 alineatul (4),

întrucât:

(1)	Protocolul nr. 3 la Acordul SEE, denumit în continuare „Protocolul nr. 3” stabilește regimul comercial aplicabil anumitor categorii de produse transformate, între Comunitate, pe de o parte, și țările membre AELS, pe de altă parte.

(2)

Protocolul nr. 3 a fost modificat de Decizia nr. 140/2001 a Comitetului mixt al SEE din 23 noiembrie 2001 de modificare a protocoalelor nr. 2 și nr. 3 la Acordul SEE privind produsele agricole transformate și alte produse agricole (3) în ceea ce privește componentele agricole și taxele suplimentare. Respectivele modificări intră în vigoare la 1 ianuarie 2002.

(3)	Este necesar, prin urmare, să fie stabilite, în conformitate cu protocolul nr. 3, noile componente agricole și taxele suplimentare pentru Islanda și Norvegia.

(4)

Componentele agricole și taxele suplimentare respective se calculează conform dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1460/96 al Comisiei din 25 iulie 1996 de stabilire a modalităților de aplicare a regimului comercial preferențial aplicabil anumitor mărfuri care rezultă din transformarea produselor agricole, prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului (4), modificat de Regulamentul (CE) nr. 2495/97 (5). Taxele ce decurg din măsurile prevăzute de prezentul regulament nu pot fi mai mari decât cele ce decurg din aplicarea Tarifului Vamal Comun.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 1475/2000 al Comisiei din 10 iulie 2000 de stabilire a valorii componentelor agricole și a taxelor suplimentare aplicabile de la 1 iulie 2000 la importul în Comunitate al mărfurilor aflate sub incidența Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului (6) provenite din Islanda și Regulamentul (CE) nr. 1476/2000 al Comisiei din 10 iulie 2000 de stabilire a valorii componentelor agricole și taxelor suplimentare aplicabile de la 1 iulie 2000 la importul în Comunitate a mărfurilor aflate sub incidența Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului provenite din Norvegia (7) trebuie, deci, abrogate.

(6)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a problemelor orizontale privind comerțul cu produse agricole transformate și neprevăzute în anexa I,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Componentele agricole și taxele suplimentare aplicabile importului din Islanda și Norvegia al produselor prevăzute în tabelul 1 din protocolul nr. 3 la Acordul SEE și în tabelul 1 din anexa B la Regulamentul (CE) nr. 3448/93 sunt prevăzute în anexele I și II.

Articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 1475/2000 și Regulamentul (CE) nr. 1476/2000 se abrogă.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 septembrie 2002.

Pentru Comisie

Erkki LIIKANEN

Membru al Comisiei

(1) JO L 318, 20.12.1993, p. 18.

(2) JO L 298, 25.11.2000, p. 5.

(3) JO L 22, 24.1.2002, p. 34.

(4) JO L 187, 26.7.1996, p. 18.

(5) JO L 343, 13.12.1997, p. 18.

(6) JO L 171, 11.7.2000, p. 24.

(7) JO L 171, 11.7.2000, p. 34.

ANEXA I

Componente agricole (la 100 kg greutate netă) aplicabile de la 1 ianuarie 2002 la importurile în Comunitate provenite din Islanda și Norvegia

PARTEA 1

Cod NC	EUR/100 kg
0403 10 51	95
0403 10 53	126,49
0403 10 59	168,8
0403 10 91	12,4
0403 10 93	17,1
0403 10 99	26,6
0403 90 71	95
0403 90 73	126,49
0403 90 79	168,8
0403 90 91	12,4
0403 90 93	17,1
0403 90 99	26,6
0710 40 00 (2)	7,58
0711 90 30 (2)	7,58
1704 10 11	25,85
1704 10 19	25,85
1704 10 91	29,66
1704 10 99	29,66
1704 90 30	43,59
1704 90 51	(1)
1704 90 55	(1)
1704 90 61	(1)
1704 90 65	(1)
1704 90 71	(1)
1704 90 75	(1)
1704 90 81	(1)
1704 90 99	(1)
1806 10 20	24,38
1806 10 30	30,48
1806 10 90	40,64
1806 20 10	(1)
1806 20 30	(1)
1806 20 50	(1)
1806 20 70	(1)
1806 20 80	(1)
1806 20 95	(1)
1806 31 00	(1)
1806 32 10	(1)
1806 32 90	(1)
1806 90 11	(1)
1806 90 19	(1)
1806 90 31	(1)
1806 90 39	(1)
1806 90 50	(1)
1806 90 60	(1)
1806 90 70	(1)
1806 90 90	(1)
1901 10 00	(1)
1901 20 00	(1)
1901 90 11	14,79
1901 90 19	12,06
1901 90 99	(1)
1902 11 00	12,66
1902 19 10	12,66
1902 19 90	12,66
1902 20 91	3,11
1902 20 99	8,8
1902 30 10	12,66
1902 30 90	5
1902 40 10	12,66
1902 40 90	5
1903 00 00	12,21
1904 10 10	16,15
1904 10 30	44,56
1904 10 90	25,63
1904 20 10	(1)
1904 20 91	16,15
1904 20 95	44,56
1904 20 99	25,63
1904 90 10	44,56
1904 90 90	13,19
1905 10 00	10,62
1905 20 10	16,53
1905 20 30	23,07
1905 20 90	29,6
1905 30 11	(1)
1905 30 19	(1)
1905 30 30	(1)
1905 30 51	(1)
1905 30 59	(1)
1905 30 91	(1)
1905 30 99	(1)
1905 40 10	(1)
1905 40 90	(1)
1905 90 10	12,74
1905 90 20	48,83
1905 90 30	(1)
1905 90 40	(1)
1905 90 45	(1)
1905 90 55	(1)
1905 90 60	(1)
1905 90 90	(1)
2001 90 30 (2)	7,58
2001 90 40 (2)	3,03
2004 10 91	(1)
2004 90 10 (2)	7,58
2005 20 10	(1)
2005 80 00 (2)	7,58
2008 99 85 (2)	7,58
2008 99 91 (2)	3,03
2101 12 98	(1)
2101 20 98	(1)
2101 30 19	10,39
2101 30 99	18,58
2102 10 31	0
2102 10 39	0
2105 00 10	20,2
2105 00 91	37,22
2105 00 99	52,4
2106 10 80	(1)
2106 90 98	(1)
2202 90 91	13,28
2202 90 95	11,65
2202 90 99	20,51
2905 43 00	121,92
2905 44 11	13,04
2905 44 19	36,58
2905 44 91	18,58
2905 44 99	52,02
3302 10 29	(1)
3505 10 10	14,33
3505 10 90	14,33
3505 20 10	3,64
3505 20 30	7,2
3505 20 50	11,45
3505 20 90	14,33
3809 10 10	7,2
3809 10 30	10,01
3809 10 50	12,21
3809 10 90	14,33
3824 60 11	13,04
3824 60 19	36,58
3824 60 91	18,58
3824 60 99	52,02

PARTEA 2

Cod suplimentar	EUR/100 kg
7000	0
7001	9,75
7002	18,29
7003	26,42
7004	37,8
7005	3,34
7006	13,09
7007	21,62
7008	29,75
7009	41,13
7010	7,13
7011	16,88
7012	25,42
7013	33,54
7015	11,22
7016	20,98
7017	29,51
7020	16,13
7021	25,89
7022	34,42
7023	40,56
7024	52,3
7025	19,47
7026	29,22
7027	37,76
7028	44,72
7029	56,46
7030	23,26
7031	33,01
7032	41,55
7033	49,44
7035	27,29
7036	37,11
7037	45,64
7040	48,4
7041	58,15
7042	66,69
7043	67,17
7044	78,91
7045	51,74
7046	61,49
7047	70,02
7048	71,33
7049	83,07
7050	55,53
7051	65,28
7052	73,82
7053	76,05
7055	53,9
7056	63,96
7057	72,77
7060	86,43
7061	96,18
7062	104,72
7063	93,53
7064	110,27
7065	89,76
7066	99,52
7067	108,05
7068	102,69
7069	114,43
7070	93,56
7071	103,31
7072	111,84
7073	107,42
7075	85,27
7076	95,33
7077	104,13
7080	168,24
7081	178
7082	186,53
7083	166,01
7084	177,75
7085	171,58
7086	181,33
7087	189,87
7088	170,17
7090	175,37
7091	185,13
7092	193,66
7095	152,74
7096	162,81
7100	5,52
7101	15,27
7102	23,81
7103	31,93
7104	43,31
7105	8,85
7106	18,61
7107	27,14
7108	35,27
7109	46,65
7110	12,65
7111	22,4
7112	30,93
7113	39,06
7115	16,74
7116	26,49
7117	35,03
7120	21,65
7121	31,4
7122	39,94
7123	46,25
7124	57,99
7125	24,99
7126	34,74
7127	43,27
7128	50,4
7129	62,14
7130	28,78
7131	38,53
7132	47,07
7133	55,13
7135	32,87
7136	42,63
7137	51,16
7140	53,92
7141	63,67
7142	72,2
7143	72,86
7144	84,6
7145	57,25
7146	67,01
7147	75,54
7148	77,01
7149	88,75
7150	61,04
7151	70,8
7152	79,33
7153	81,74
7155	59,59
7156	69,65
7157	78,46
7160	91,94
7161	101,7
7162	110,23
7163	104,22
7164	115,96
7165	95,28
7166	105,03
7167	113,57
7168	108,38
7169	120,12
7170	99,07
7171	108,83
7172	117,36
7173	113,1
7175	90,95
7176	101,01
7177	109,82
7180	173,76
7181	183,52
7182	192,05
7183	171,7
7185	177,1
7186	186,85
7187	195,39
7188	175,86
7190	180,89
7191	190,64
7192	199,18
7195	158,43
7196	168,49
7200	37,49
7201	47,55
7202	56,36
7203	64,74
7204	76,48
7205	41,65
7206	51,71
7207	60,52
7208	68,88
7209	80,26
7210	46,25
7211	56,01
7212	64,54
7213	72,67
7215	50,35
7216	60,1
7217	68,64
7220	54,44
7221	64,2
7260	78,85
7261	88,91
7262	97,72
7263	106,11
7264	117,85
7265	83,01
7266	93,07
7267	101,88
7268	110,26
7269	122
7270	87,73
7271	97,8
7272	106,6
7273	114,99
7275	92,84
7276	102,9
7300	51,24
7301	61,3
7302	70,11
7303	78,42
7304	89,79
7305	55,34
7306	65,09
7307	73,62
7308	81,75
7309	93,13
7310	59,13
7311	68,88
7312	77,42
7313	85,54
7315	63,22
7316	72,98
7317	81,51
7320	67,32
7321	77,07
7360	86,43
7361	96,5
7362	105,3
7363	113,69
7364	125,43
7365	90,59
7366	100,66
7367	109,46
7368	117,85
7369	129,59
7370	95,32
7371	105,38
7372	114,18
7373	122,57
7375	100,42
7376	110,48
7378	105,52
7400	64,64
7401	74,51
7402	83,05
7403	91,18
7404	102,56
7405	68,1
7406	77,85
7407	86,39
7408	94,51
7409	105,89
7410	71,89
7411	81,64
7412	90,18
7413	98,31
7415	75,98
7416	85,74
7417	94,27
7420	80,08
7421	89,83
7460	93,07
7461	103,13
7462	111,93
7463	120,32
7464	132,06
7465	97,22
7466	107,29
7467	116,09
7468	124,48
7470	101,95
7471	112,01
7472	120,82
7475	107,05
7476	117,11
7500	74,51
7501	84,27
7502	92,8
7503	100,93
7504	112,31
7505	77,85
7506	87,6
7507	96,14
7508	104,26
7509	115,64
7510	81,64
7511	91,39
7512	99,93
7513	108,06
7515	85,73
7516	95,49
7517	104,02
7520	89,83
7521	99,58
7560	99,69
7561	109,75
7562	118,56
7563	126,94
7564	138,68
7565	103,85
7566	113,91
7567	122,71
7568	131,1
7570	108,57
7571	118,63
7572	127,44
7575	113,67
7576	123,74
7600	102,49
7601	112,56
7602	121,36
7603	129,75
7604	141,49
7605	106,65
7606	116,71
7607	125,52
7608	133,9
7609	145,64
7610	111,38
7611	121,44
7612	130,24
7613	138,63
7615	116,48
7616	126,54
7620	121,58
7700	121,42
7701	131,48
7702	140,29
7703	148,67
7705	125,58
7706	135,64
7707	144,44
7708	152,83
7710	130,3
7711	140,36
7712	149,17
7715	135,4
7716	145,47
7720	115,86
7721	125,62
7722	134,15
7723	142,28
7725	119,2
7726	128,95
7727	137,49
7728	145,62
7730	122,99
7731	132,75
7732	141,28
7735	127,09
7736	136,84
7740	148,97
7741	158,72
7742	167,26
7745	152,31
7746	162,06
7747	170,59
7750	156,1
7751	165,85
7758	15,32
7759	25,07
7760	182,07
7761	191,83
7762	200,36
7765	185,41
7766	195,16
7768	31,45
7769	41,2
7770	189,2
7771	198,95
7778	59
7779	69,07
7780	215,18
7781	224,93
7785	218,51
7786	228,27
7788	90,37
7789	100,43
7798	20,84
7799	30,59
7800	239,69
7801	249,44
7802	257,98
7805	243,03
7806	252,78
7807	261,32
7808	36,97
7809	46,72
7810	246,82
7811	256,57
7818	64,69
7819	74,75
7820	245,21
7821	254,96
7822	263,5
7825	248,54
7826	258,3
7827	266,83
7828	96,06
7829	106,12
7830	252,34
7831	262,09
7838	97,94
7840	11,03
7841	20,79
7842	29,32
7843	37,45
7844	48,83
7845	14,37
7846	24,12
7847	32,66
7848	40,79
7849	52,17
7850	18,16
7851	27,92
7852	36,45
7853	44,58
7855	22,26
7856	32,01
7857	40,55
7858	26,35
7859	36,11
7860	18,39
7861	28,14
7862	36,68
7863	44,81
7864	56,19
7865	21,73
7866	31,48
7867	40,02
7868	48,14
7869	59,52
7870	25,52
7871	35,27
7872	43,81
7873	51,94
7875	29,61
7876	39,37
7877	47,9
7878	33,71
7879	43,46
7900	25,75
7901	35,5
7902	44,04
7903	52,16
7904	63,54
7905	29,08
7906	38,84
7907	47,37
7908	55,5
7909	66,88
7910	32,88
7911	42,63
7912	51,16
7913	59,29
7915	36,97
7916	46,72
7917	55,26
7918	41,07
7919	50,82
7940	36,78
7941	46,54
7942	55,07
7943	63,2
7944	74,58
7945	40,12
7946	49,87
7947	58,41
7948	66,53
7949	77,91
7950	43,91
7951	53,66
7952	62,2
7953	70,33
7955	48,01
7956	57,76
7957	66,29
7958	52,1
7959	61,85
7960	53,33
7961	63,09
7962	71,62
7963	79,75
7964	91,13
7965	56,67
7966	66,42
7967	74,96
7968	83,09
7969	94,47
7970	60,46
7971	70,22
7972	78,75
7973	86,88
7975	64,56
7976	74,31
7977	82,85
7978	68,65
7979	78,41
7980	82,76
7981	92,51
7982	101,05
7983	109,18
7984	120,56
7985	86,1
7986	95,85
7987	104,38
7988	112,51
7990	89,89
7991	99,64
7992	108,18
7995	93,98
7996	103,74

(1) Vezi Partea 2.

(2) La 100 kg de cartofi dulci etc. sau porumb, după zvântare.

ANEXA II

Taxe suplimentare pentru zahăr (AD S/Z) și pentru făină (AD F/M) (la 100 kg greutate netă) aplicabile la importurile în Comunitate din Islanda și Norvegia, de la 1 ianuarie 2002

PARTEA 1

Cod NC	AD S/Z EUR/100 kg	AD F/M EUR/100 kg
1704 90 30	16,5
1704 90 51	(1)
1704 90 55	(1)
1704 90 61	(1)
1704 90 65	(1)
1704 90 71	(1)
1704 90 75	(1)
1704 90 81	(1)
1704 90 99	(1)
1806 20 10	(1)
1806 20 30	(1)
1806 20 50	(1)
1806 20 80	(1)
1806 20 95	(1)
1806 31 00	(1)
1806 32 10	(1)
1806 32 90	(1)
1806 90 11	(1)
1806 90 19	(1)
1806 90 31	(1)
1806 90 39	(1)
1806 90 50	(1)
1806 90 60	(1)
1806 90 70	(1)
1806 90 90	(1)
1905 30 11	(1)
1905 30 19	(1)
1905 30 30	(1)
1905 30 51	(1)
1905 30 59	(1)
1905 30 91		(1)
1905 30 99	(1)
1905 90 40		(1)
1905 90 45		(1)
1905 90 55		(1)
1905 90 60	(1)
1905 90 90		(1)
2105 00 10	9,4
2105 00 91	7
2105 00 99	6,9

PARTEA 2

Conținut în zaharoză, zahăr invertit și/sau izoglucoză	AD S/Z EUR/100 kg
≥ 00 – < 05	0
≥ 05 – < 30	9,75
≥ 30 – < 50	18,29
≥ 50 – < 70	26,42
≥ 70	37,8

Conținut în amidon sau fecule și/sau glucoză	AD F/M EUR/100 kg
≥ 00 – < 05	0
≥ 05 – < 25	3,34
≥ 25 – < 50	7,13
≥ 50 – < 75	11,22
≥ 75	15,32

(1) Vezi Partea 2.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

100

32002R1752

L 264/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1752/2002 AL COMISIEI

din 1 octombrie 2002

de modificare a anexelor I și II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1530/2002 al Comisiei (2), în special articolele 6 și 8,

întrucât:

(1)

(2)

(3)

La stabilirea limitelor maxime pentru reziduurile de medicamente de uz veterinar prezente în alimentele de origine animală, este necesar să se determine speciile de animale în care pot fi prezente aceste reziduuri, nivelurile autorizate pentru fiecare dintre țesuturile de carne obținute de la animalul tratat (țesuturi vizate) și natura reziduului relevant pentru controlul reziduurilor (reziduu marcator).

(4)

Pentru controlul reziduurilor, după cum prevede legislația comunitară în domeniu, limitele maxime ale reziduurilor trebuie stabilite în general pentru țesuturile vizate, ficat sau rinichi. Ficatul și rinichii sunt adesea scoși din carcasele care fac obiectul schimburilor internaționale și din acest motiv trebuie să se stabilească, de asemenea, valorile-limită pentru țesuturile musculare sau adipoase.

(5)	În cazul medicamentelor de uz veterinar destinate a fi administrate găinilor ouătoare, animalelor în perioada de lactație sau albinelor, trebuie să se stabilească, de asemenea, valorile-limită pentru ouă, lapte sau miere.

(6)	Ceftiofurul trebuie inclus în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90.

(7)	Salicilatul de hidroxietil și clorhidratul de xilazină trebuie incluse în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90.

(8)

Trebuie să se prevadă o perioadă de timp suficientă înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, pentru a permite statelor membre să realizeze, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, adaptările necesare la autorizațiile de introducere pe piață a medicamentelor veterinare în cauză, acordate în conformitate cu Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(9)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru medicamentele de uz veterinar,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele I și II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică începând cu a șaizecea zi de la data publicării.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 1 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Erkki LIIKANEN

Membru al Comisiei

(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 1.

(2) JO L 230, 28.8.2002, p. 3.

(3) JO L 311, 28.11.2001, p. 1.

ANEXĂ

A. Anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică după cum urmează:

1. Medicamente antiinfecțioase

1.2. Antibiotice

1.2.2. Cefalosporine

Substanță(e) activă(e) din punct de vedere farmacologic	Reziduu marcator	Specii animale	LMR	Țesuturi vizate	Alte dispoziții
„Ceftiofur	Suma tuturor reziduurilor care conțin structura betalactam, exprimate ca desfuroilceftiofur	Bovine	1 000 µg/kg	Mușchi
			2 000 µg/kg	Grăsime
			2 000 µg/kg	Ficat
			6 000 µg/kg	Rinichi
			100 µg/kg	Lapte”

B. Anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 se modifică după cum urmează:

2. Compuși organici

Substanță(e) activă(e) din punct de vedere farmacologic	Specii animale	Alte dispoziții
„Salicilat de hidroxietil	Toate speciile destinate consumului uman, cu excepția peștelui	Numai pentru uz local
Clorhidrat de xilazină	Bovine, ecvidee”

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

103

32002R1756

L 265/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1756/2002 AL CONSILIULUI

din 23 septembrie 2002

de modificare a Directivei 70/524/CEE referitoare la aditivii din hrana animalelor cu privire la retragerea autorizării unui aditiv și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2430/1999 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 70/524/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1970 referitoare la aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9m,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Directiva 82/822/CEE a Comisiei (2) a autorizat pentru prima dată utilizarea coccidiostaticului Nifursol, un nitrofuran, ca aditiv în hrana animalelor. Regulamentul (CE) nr. 2430/1999 al Comisiei (3) a legat această autorizare de persoana responsabilă de punerea în circulație a aditivului menționat pentru o perioadă de 10 ani, fără reevaluare.

(2)	Articolul 9m stipulează retragerea autorizării aditivului dacă vreuna din condițiile de autorizare stabilite în articolul 3a din Directiva 70/524/CEE încetează să mai fie îndeplinită.

(3)

În perioada dintre 1990 și 1995, Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari (JECFA) și Comitetul pentru medicamente veterinare (CPMV) au emis avize pentru utilizarea de medicamente veterinare din grupa substanțelor cunoscute sub numele de nitrofurani la animalele crescute pentru cerințele producției alimentare. Aceștia au ajuns la concluzia că, datorită caracterului genotoxic și cancerigen al substanței menționate, nu există posibilitatea identificării unei doze zilnice admisibile (adică un nivel al absorbției de către oameni a reziduurilor din substanțele menționate care se poate considera ca fiind sigur). În consecință, nu a fost posibilă stabilirea unor nivele maxime pentru reziduurile din substanțele respective. Toți nitrofuranii au fost, prin urmare, inserați în anexa IV la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului (4), având ca efect interzicerea în cadrul întregii Comunități a administrării acestor substanțe, drept medicamente veterinare, la animalele crescute pentru necesitățile producției alimentare.

(4)	Prin urmare, Comisia a solicitat Comitetului științific pentru hrana animalelor (CSHA) să procedeze la o nouă evaluare științifică a riscurilor prezentate de Nifursol, care aparține și el grupei nitrofuranilor.

(5)

La 11 octombrie 2001, CSHA a adoptat un aviz referitor la Nifursol, în care concluziona că, pe baza studiilor de potențial mutagen, genotoxic și cancerigen furnizate de persoana responsabilă de punerea în circulație a Nifursol și datorită lipsei de date privind efectele toxicității asupra dezvoltării, nu a fost posibilă determinarea unei doze zilnice acceptabile pentru consumatori. După examinarea datelor complementare, CSHA a confirmat acest aviz la data de 18 aprilie 2002.

(6)	Prin urmare, nu se poate garanta că Nifursol nu prezintă risc pentru sănătatea umană.

(7)

Articolul 3a litera (b) din Directiva 70/524/CEE stipulează că autorizarea unui aditiv în cadrul Comunității se acordă doar dacă, ținând seama de condițiile de utilizare, acesta nu are efecte negative asupra sănătății umane și animale sau asupra mediului înconjurător și nici nu aduce prejudicii consumatorului prin alterarea caracteristicilor produselor de origine animală.

(8)

În consecință, deoarece o condiție prevăzută în articolul 3a din directiva menționată încetează să mai fie îndeplinită pentru coccidiostaticul Nifursol, nu ar mai trebui să se permită utilizarea acestei substanțe ca aditiv în hrana animalelor. În consecință, ar trebui să se modifice Regulamentul (CE) nr. 2430/1999 și partea referitoare la acest coccidiostatic din capitolul II al anexei B la Directiva 70/524/CEE.

(9)	În absența unui aviz favorabil al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, Comisia nu a fost în măsură să adopte dispozițiile avute în vedere în conformitate cu procedura instituită de articolul 23 din Directiva 70/524/CEE,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2430/1999 al Comisiei, partea referitoare la aditivul E 769, Nifursol, se elimină.

(2) În capitolul II din anexa B la Directiva 70/524/CEE, partea referitoare la Nifursol, substanță ce aparține grupei coccidiostaticelor și altor substanțe medicamentoase, se elimină.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 31 martie 2003.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 septembrie 2002.

Pentru Consiliu

Președintele

M. FISCHER BOEL

(1) JO L 270, 14.12.1970, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2205/2001 al Comisiei (JO L 297, 15.11.2001, p. 3).

(2) A patruzeci și una Directivă 82/822/CEE a Comisiei din 19 noiembrie 1982 de modificare a anexelor la Directiva 70/524/CEE a Consiliului privind aditivii din hrana animalelor (JO L 347, 7.12.1982, p. 16).

(3) JO L 296, 17.11.1999, p. 3.

(4) Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de stabilire a procedurii comunitare pentru stabilirea limitelor maxime la reziduurile din medicamentele veterinare din furajele de origine animală (JO L 224, 18.8.1990, p. 1). Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1530/2002 al Comisiei (JO L 230, 28.8.2002, p. 3).

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

105

32002R1782

L 270/4

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1782/2002 AL COMISIEI

din 7 octombrie 2002

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 884/2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoțire a transporturilor de produse vitivinicole și evidențele obligatorii în sectorul vitivinicol

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2585/2001 (2), în special articolul 70 alineatul (3),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al Comisiei (3) stabilește normele de aplicare cu privire la documentele de însoțire a produselor vitivinicole.

(2)	Articolul 18 alineatul (1) din același regulament permite statelor membre să introducă dispoziții suplimentare sau specifice cu privire la produsele care sunt transportate pe teritoriul lor.

(3)	Articolul 18 alineatul (1) litera (d) prevede că, pe durata unei perioade de tranziție care expiră la 31 iulie 2002, datele referitoare la densitatea mustului de struguri pot fi înlocuite cu datele cu privire la densitatea exprimată prin tăria alcoolică în grade Oechsle.

(4)

Această unitate de măsură este utilizată în mod tradițional de către producătorii vitivinicoli și comercianții din sector în anumite state membre în vederea monitorizării proceselor de vinificație. Ea înlocuiește datele referitoare la densitatea mustului de struguri în documentele de însoțire a transporturilor care încep și se termină pe teritoriul acestor state membre.

(5)

Având în vedere problemele tehnice întâmpinate de micii producători în adaptarea la o nouă unitate de măsură, această derogare ar trebui extinsă pentru a permite statelor membre în cauză să exprime densitatea mustului în grade Oechsle în documentele de însoțire a transporturilor de must de struguri care încep și se termină pe teritoriul lor, fără a trece prin teritoriul altui stat membru sau al unei țări terțe.

(6)	Măsura prevăzută în prezentul regulament este conformă cu avizul Comitetului de gestionare a vinului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 18 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 884/2001, data de „31 iulie 2002” se înlocuiește cu „31 iulie 2010”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 august 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 179, 14.7.1999, p. 1.

(2) JO L 345, 29.12.2001, p. 10.

(3) JO L 128, 10.5.2001, p. 32.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

106

32002R1791

L 272/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1791/2002 AL COMISIEI

din 9 octombrie 2002

de aprobare a operațiunilor de control de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete efectuate în Maroc înainte de importul în Comunitatea Europeană

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1148/2001 al Comisiei din 12 iunie 2001 privind controalele de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile în sectorul fructelor și legumelor proaspete (3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2379/2001 (4), prevede că, în conformitate cu condițiile menționate la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001, Comisia poate aproba operațiunile de control de conformitate efectuate înainte de importul în Comunitate de țările terțe care le solicită.

(2)

La 2 august 2001, autoritățile marocane au transmis Comisiei o cerere de aprobare a operațiunilor de control realizate de către Établissement autonome de contrôle et de coordination des exportations (EACCE) sub responsabilitatea Ministerului agriculturii, dezvoltării rurale, apelor și pădurilor. Această cerere arată că această instituție dispune de personalul, de materialul și de instalațiile necesare realizării controalelor, că utilizează metode echivalente cu cele menționate la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001 și că fructele și legumele proaspete exportate din Maroc în Comunitate trebuie să respecte standardele comunitare de comercializare.

(3)	Datele, transmise de statele membre, aflate în posesia serviciilor Comisiei arată că, în perioada 1997-2000, importurile de fructe și legume proaspete provenind din Maroc prezintă o frecvență relativ scăzută a neconformității cu standardele de comercializare.

(4)

Reprezentanții organismelor de control marocane participă în mod regulat, de mulți ani, la diverse seminarii și activități de formare organizate de diferite state membre. De asemenea, aceștia au luat parte în mod ocazional la activități internaționale care aveau scopul de a institui standarde de comercializare a fructelor și legumelor, în special în cadrul Grupului de lucru pentru standardizarea produselor alimentare perisabile și îmbunătățirea calității din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

(5)

Pe baza datelor adunate, este necesar să se considere că respectarea conformității standardelor de comercializare este garantată în condiții satisfăcătoare și să se acorde aprobarea prevăzută la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001, desemnându-se, de asemenea, corespondentul oficial și organismele de control din Maroc.

(6)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a fructelor și legumelor proaspete,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Operațiunile de control de conformitate cu standardele de comercializare efectuate de Maroc asupra fructelor și legumelor proaspete provenite din Maroc se aprobă în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001.

Articolul 2

Coordonatele corespondentului oficial din Maroc, sub responsabilitatea căruia se efectuează operațiunile de control, precum și cele ale organismelor de control însărcinate cu realizarea controalelor menționate la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001, sunt indicate în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria C, a avizului menționat la articolul 7 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001, referitor la instituirea cooperării administrative între Comunitate și Maroc.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 297, 21.11.1996, p. 1.

(2) JO L 84, 28.3.2002, p. 1.

(3) JO L 156, 13.6.2001, p. 9.

(4) JO L 321, 6.12.2001, p. 15.

ANEXĂ

Corespondentul oficial în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001:

Ministerul agriculturii, dezvoltării rurale, apelor și pădurilor

Quartier Administratif

Place Abdallah Chefchouani

BP 607

Rabat

Maroc

Telefon: (212-37) 76 36 57/76 05 29

Fax: (212-37) 76 33 78

E-mail: webmaster@madprm.gov.ma

Organismul de control în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1148/2001:

Établissement Autonome de Contrôle et de Coordination des Exportations (EACCE)

Angle Boulevard Mohamed Smiha et Rue Moulay Mohamed El Baâmrani

Casablanca

Maroc

Telefon: (212-22) 30 51 04/30 51 73/30 50 91/30 51 95

Fax: (212-22) 30 51 68

E-mail: eacce@eacce.org.ma

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

109

32002R1795

L 272/15

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1795/2002 AL COMISIEI

din 9 octombrie 2002

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1623/2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește mecanismele de piață

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

întrucât:

(1)

Titlul III capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000 al Comisiei din 25 iulie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește mecanismele de piață (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1315/2002 (4), prevede instituirea unui schemă de ajutoare pentru distilarea vinului în vederea producerii alcoolului alimentar. Regimul a fost introdus prima dată pentru anul de recoltă 2000/2001. Pe baza experienței dobândite în primii doi ani de aplicare, se constată necesitatea unor modificări.

(2)

Perioada în timpul căreia poate avea loc distilarea trebuie redefinită pentru a o face mai compatibilă cu producerea vinului în toate statele membre producătoare. Din același considerent, ar trebui să se prevadă o perioadă continuă de încheiere și aprobare a contractelor de distilare, în locul perioadei de două săptămâni în vigoare în momentul de față.

(3)

Experiența anilor de recoltă anteriori a arătat că producătorii recurg într-o măsură mai mare la distilarea subcontractată; aceasta conduce la un risc de perturbare a pieței de alcool, întrucât nu se poate verifica prețul minim de achiziție al vinului. Prin urmare, este necesară eliminarea acestei posibilități prin modificarea articolului 65 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000.

(4)

Cu toate acestea, în anumite regiuni ale Comunității există structuri speciale de producție și de piață, inclusiv structuri de distilerie deja identificate de legislatorii europeni cu ocazia introducerii programului de distilare obligatorie a subproduselor vitivinicole. Aceștia sunt producători din zona viticolă A, din partea germană a zonei viticole B sau din suprafețele viticole din Austria, care, din considerente structurale identificate, au fost scutiți de distilarea obligatorie. Într-una din aceste regiuni, a fost necesară modificarea normelor care reglementează distilarea de criză, pentru a ține seama de costurile ridicate ale transportului către distilerii, având în vedere numărul redus și distribuția geografică a acestora. Dacă nu ar exista posibilitatea recurgerii la distilarea subcontractată, producătorii din aceste regiuni nu ar avea practic acces la distilarea vinului în vederea producerii de alcool alimentar. Pentru a nu-i exclude pe acești producători de la posibilitatea de a beneficia de această măsură comunitară, ar trebui să se prevadă, în cazul lor, posibilitatea continuării distilării subcontractate.

(5)	Este necesar, de asemenea, să se redefinească perioadele și condițiile cu privire la depozitarea alcoolului obținut dintr-o astfel de distilare, inclusiv definirea unității de măsură pentru ajutor, pentru a avea mai bine în vedere realitățile economice din sectorul alcoolului.

(6)

Experiența a dezvăluit existența unor omisiuni în textul Regulamentului (CE) nr. 1623/2000, în special în ceea ce privește eliberarea cauțiunii în cazul în care un contract nu este executat integral, termenul limită pentru cererile de ajutor și introducerea unei marje de toleranță pentru volumul produselor de distilare depozitate. Pentru a remedia aceste omisiuni, ar trebui să se introducă dispoziții noi în prezentul regulament.

(7)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a vinului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1623/2000 se modifică după cum urmează:

Titlul III capitolul II se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL II

DISTILAREA FACULTATIVĂ

Articolul 63

Obiect

Prezentul capitol stabilește normele de aplicare a regimului de distilare a vinului în vederea producerii alcoolului alimentar, în conformitate cu dispozițiile articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.

Articolul 63a

Deschiderea distilării

(1) Distilarea vinului de masă și a vinului din care se poate obține vin de masă, menționată la articolul 29 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, se deschide pe perioada cuprinsă între 1 octombrie și 15 decembrie din fiecare an de recoltă și pe perioada cuprinsă între 1 octombrie și 30 decembrie din anul de recoltă 2002/2003.

(2) Cantitatea de vin de masă și de vin din care se poate obține vin de masă pentru care fiecare producător poate încheia contracte se limitează la un procentaj care urmează a fi specificat din producția de vin a acestuia, declarată pentru oricare din ultimii trei ani de recoltă, inclusiv producția pentru anul curent, în cazul în care este deja declarată. Pe parcursul unui anumit an, producătorul nu poate modifica anul de producție ales ca an de referință pentru calcularea acestui procentaj. Pentru anul de recoltă 2002/2003, procentajul se stabilește la 25 %.

Cantitatea produsă de vin de masă și de vin din care se poate obține vin de masă este numai aceea prevăzută ca vin în coloana «vinuri de masă» din declarația de cantități produse menționată în Tabelul C din Regulamentul (CE) nr. 1282/2001 al Comisiei (5).

(3) Fiecare producător care, în cursul anului de recoltă curent, a produs vin de masă sau vin din care se poate obține vin de masă poate să încheie unul sau mai multe contracte sau să prezinte una sau mai multe declarații, în conformitate cu dispozițiile articolului 65 din prezentul regulament. Contractele sau declarațiile se însoțesc de dovada constituirii unei garanții de 5 EUR pe hectolitru. Aceste contracte sau declarații nu sunt transferabile.

(4) Statele membre adresează o notificare Comisiei, până la 10 ianuarie anul curent, cu privire la volumul total cuprins în contractele sau declarațiile prezentate în conformitate cu articolul 65 alineatul (1) pentru distilarea din perioada menționată la alineatul (1). Cu toate acestea, pentru anul de recoltă 2002/2003, data menționată mai sus este 15 ianuarie.

(5) În cazul în care cantitățile cuprinse în contractele sau declarațiile comunicate Comisiei până la data menționată la alineatul (3) depășesc sau ar putea depăși cantitățile corespunzătoare resurselor bugetare disponibile sau depășesc considerabil capacitatea de absorbție a sectorului alcoolului alimentar, Comisia stabilește un procentaj unic pentru acceptarea cantităților cuprinse în contractele sau declarațiile respective. În acest caz, garanția menționată la alineatul (3) se eliberează pentru cantitățile notificate, însă neacceptate.

(6) Statele membre aprobă aceste contracte sau declarații între 25 ianuarie și 15 februarie:

—	pentru întreaga cantitate, în cazul în care Comisia nu a stabilit procentajul de reducere menționat la alineatul (5);

—	pentru cantitatea care rezultă din aplicarea procentajului de reducere, în cazul în care acesta a fost stabilit.

Cu toate acestea, pentru anul de recoltă 2002/2003, datele de mai sus sunt 1 februarie și 20 februarie.

Statele membre adresează o notificare Comisiei cu privire la volumul total al contractelor aprobate până la data de 20 martie a anului de recoltă curent.

Contractele sau declarațiile care au fost prezentate autorităților competente din statele membre, însă nu au fost notificate Comisiei în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), nu pot fi aprobate.

(7) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (5), statele membre pot să aprobe contracte sau declarații înainte de 25 ianuarie pentru o cantitate care nu depășește 30 % din cantitatea cuprinsă în aceste contracte sau declarații. Cu toate acestea, pentru anul de recoltă 2002/2003, acest procentaj se stabilește la 35 %.

(8) Cantitățile de vin care se livrează prin contract trebuie livrate la distilerie până la data de 15 a anului de recoltă.

(9) Garanția menționată la alineatul (3) se eliberează proporțional cu cantitățile livrate, la prezentarea de către producător a dovezii de livrare către distilerie. Dacă un contract este executat pentru de cel puțin 95 % din cantitatea pentru care a fost încheiat, garanția se eliberează integral.

(10) Vinul livrat la distilerie se distilează până la 30 septembrie din anul de recoltă următor.

Articolul 64

Valoarea ajutorului și normele aplicabile

(1) Valoarea ajutorului principal menționat la articolul 29 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, care trebuie plătit distilatorilor sau, în cazurile menționate la articolul 65 alineatul (3) din prezentul regulament, producătorilor pentru vinul distilat în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol se stabilește în funcție de tăria alcoolică în volume pe hectolitru de produs obținut în urma distilării, după cum urmează:

—	1,751 EUR/% vol/hl pentru alcool brut, distilat de vin și rachiu de vin;

—	1,884 EUR/%vol/hl pentru alcool neutru.

Cererile de ajutor trebuie depuse la autoritatea competentă până la 30 noiembrie a următorului an de recoltă.

Autoritatea competentă plătește ajutorul în termen de trei luni de la data depunerii dovezii menționate la articolul 65 alineatul (8) din prezentul regulament.

(2) Valoarea ajutorului secundar pentru depozitarea alcoolului obținut în urma distilării, prevăzut la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, este de 0,00042 EUR/%vol/hl de produs obținut în urma distilării pe zi.

Cererile de depozitare trebuie depuse la autoritatea competentă cu cel puțin o lună înaintea datei de începere a depozitării. Cererile se pot depune numai pentru alcoolul deja produs. Acestea trebuie să menționeze cel puțin cantitatea și caracteristicile produsului care urmează a fi depozitat, precum și datele prevăzute pentru începerea și încheierea depozitării.

Cu excepția cazului în care autoritatea competentă emite obiecții în termenul de o lună menționat mai sus, data prevăzută pentru începerea depozitării este considerată data efectivă de începere.

Ajutorul secundar se plătește numai distilatorilor și numai:

—	pentru produse obținute în urma distilării în cantitate de cel puțin 100 hectolitri, depozitate în recipiente cu capacitatea de cel puțin 100 hectolitri și

—

pe o perioadă de cel puțin șase luni și de cel mult 12 luni. Începând cu luna a șaptea, distilatorii care nu au solicitat avansul menționat la articolul 66 din prezentul regulament pot să determine încetarea anticipată a contractului, specificând data finală într-o declarație adresată autorității competente cu cel puțin o lună înaintea datei alese.

Cantitatea de alcool pentru care distilatorul poate încheia contracte de depozitare pe parcursul unui anumit an de recoltă nu poate depăși cantitatea de produse obținute prin distilare de același distilator în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol pe parcursul acelui an de recoltă sau al unuia din ultimii doi ani anteriori acestuia.

Produsele obținute în urma distilării care pot face obiectul contractelor de depozitare sunt cele obținute de distilatorul însuși în timpul anilor de recoltă menționați în paragraful precedent sau, după caz, în timpul anilor de recoltă anteriori.

Se admite o marjă de toleranță de 0,2 % pe lună, calculată în raport cu conținutul de alcool, pentru volumul produselor depozitate obținute în urma distilării. În cazul în care nu se depășește acest procentaj, ajutorul se plătește; dacă acesta se depășește, ajutorul nu se mai plătește.

Cererile de ajutor trebuie depuse la autoritatea competentă în termen de șase luni de la încheierea perioadei de depozitare. Statele membre stabilesc normele de aplicare a acestei dispoziții.

Autoritatea competentă plătește ajutorul secundar în termen de trei luni de la data depunerii cererii de ajutor.

(3) Produsele obținute în urma distilării pentru care se acordă ajutor în conformitate cu prezentul articol nu pot fi ulterior achiziționate de autoritățile publice. Dacă distilatorii doresc, cu toate acestea, să-și vândă alcoolul autorităților publice, trebuie să ramburseze mai întâi ajutorul primit.

Prin derogare, primul paragraf nu se aplică în cazul cantităților de alcool vândute de autoritățile publice în cadrul unor programe care nu interferează cu utilizările tradiționale, cum ar fi programele de agromediu pentru vânzarea alcoolului către sectorul carburanților.

Articolul 65 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Producătorii menționați la alineatul (1) din prezentul articol care posedă ei înșiși instalații de distilare și care intenționează să efectueze distilarea în conformitate cu prezentul capitol depun spre aprobare, la autoritatea competentă, într-un termen care urmează a fi stabilit, o declarație de livrare în vederea distilării, denumită în continuare «declarație».

Producătorii din zona vitivinicolă A, din partea germană a zonei vitivinicole B sau din suprafețele viticole din Austria, menționați la articolul 27 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pot să recurgă la distilarea prevăzută în prezentul capitol la sediul unui distilator desemnat care lucrează ca subcontractant. În acest scop, aceștia depun spre aprobare, la autoritatea competentă, într-un termen care urmează a fi stabilit, o declarație de livrare în vederea distilării, denumită în continuare «declarație».”;

(b)	la alineatul (7), se adaugă următoarea teză: „Statele membre pot să prevadă termene mai scurte sau anumite date pentru prezentarea acestei dovezi autorităților competente.”;

(c)

la alineatul (8), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Distilatorii comunică autorității competente, în termenul stabilit de statul membru:

(a)

datele referitoare la cantitatea, culoarea și tăria alcoolică în volume dobândită a vinului, pentru fiecare livrare de la fiecare producător care le-a livrat vin, împreună cu numărul documentului prevăzut la articolul 70 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 utilizat pentru transportul vinului la instalațiile distilatorului;

(b)	dovada faptului că întreaga cantitate de vin prevăzută în contract sau declarație a fost distilată în termenele prevăzute;

(c)	dovada faptului că au plătit producătorului prețul de achiziție prevăzut la alineatul (6) în termenele prevăzute.”

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 179, 14.7.1999, p. 1.

(2) JO L 345, 29.12.2001, p. 10.

(3) JO L 194, 31.7.2000, p. 45.

(4) JO L 192, 20.7.2002, p. 24.

(5) JO L 176, 29.6.2001, p. 14.”

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

113

32002R1774

L 273/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 3 octombrie 2002

de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 152 alineatul (4) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3), având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere la 12 septembrie 2002,

întrucât:

(1)

Directiva 90/667/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a normelor veterinare privind eliminarea și prelucrarea deșeurilor, introducerea acestora pe piață și protecția împotriva agenților patogeni din furajele de origine animală sau pe bază de pește și de modificare a Directivei 90/425/CEE (4) a instituit principiul conform căruia toate deșeurile animale, indiferent de sursa acestora, pot fi folosite în producția de materii prime pentru furaje în cazul în care sunt supuse unui tratament corespunzător.

(2)

Comitetul științific de conducere adoptă numeroase avize după adoptarea directivei menționate anterior. Concluzia principală a fost aceea că subprodusele de origine animală provenite din animale care nu sunt adecvate consumului uman în urma inspecției veterinare nu trebuie să fie incluse în lanțul alimentar.

(3)

Având în vedere avizele științifice în cauză, ar trebui să se facă o diferențiere între măsurile care urmează să fie aplicate, în funcție de tipul subproduselor de origine animală folosite. Posibilele utilizări ale anumitor materiale de origine animală ar trebui să fie limitate. Este necesar să se instituie norme privind folosirea subproduselor de origine animală în alte scopuri decât pentru hrană și privind eliminarea acestora.

(4)

Având în vedere experiența din ultimii ani, se recomandă clarificarea relației dintre Directiva 90/667/CEE și legislația comunitară privind mediul. Prezentul regulament nu trebuie să afecteze aplicarea legislației comunitare existente sau să împiedice elaborarea unor norme noi privind protecția mediului, în special în ceea ce privește deșeurile biodegradabile. În acest sens, Comisia s-a angajat să pregătească până la sfârșitul anului 2004 o directivă privind deșeurile biologice, inclusiv deșeurile de catering, în vederea instituirii de norme privind utilizarea, recuperarea, reciclarea și eliminarea în siguranță a acestor deșeuri și în vederea controlării eventualelor contaminări.

(5)

În cadrul conferinței științifice internaționale privind făina de carne și oase, organizată de Comisie și de Parlamentul European la Bruxelles în 1 și 2 iulie 1997, a fost inițiată o dezbatere privind producția de făină de carne și oase și folosirea acesteia ca hrană. Conferința a lansat o invitație la reflecție privind viitoarea strategie în acest domeniu. În noiembrie 1997, în vederea inițierii unei dezbateri publice cât mai ample referitoare la viitorul legislației comunitare în domeniul alimentelor pentru animale, Comisia a finalizat un document consultativ privind făina de carne și oase. În urma acestei consultări s-a constatat că există un consens privind necesitatea modificării Directivei 90/667/CEE pentru a o adapta noilor informații științifice.

(6)	Parlamentul European, în rezoluția sa din 16 noiembrie 2000 privind BSE și siguranța alimentelor pentru animale (5), a solicitat interzicerea folosirii proteinelor animale în alimentația animalelor până la intrarea în vigoarea a prezentului regulament.

(7)

Avizele științifice arată că practica hrănirii unei specii de animale cu proteine provenite din cadavre sau părți de cadavre ale aceleiași specii prezintă un risc de răspândire a bolilor. Astfel, această practică trebuie interzisă ca măsură de precauție. Trebuie să se adopte norme de aplicare pentru a se asigura separarea necesară a subproduselor de origine animală destinate utilizării în alimentele pentru animale în fiecare etapă de prelucrare, depozitare și transport. Cu toate acestea, ar trebui să existe și posibilitatea de a introduce derogări de la această interdicție generală în ceea ce privește peștii și animalele cu blană, în cazul în care avizele științifice justifică acest lucru.

(8)

Deșeurile de catering care conțin produse de origine animală pot constitui un vector de răspândire a bolilor. Toate deșeurile de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional trebuie să fie eliminate în condiții de siguranță. Deșeurile de catering produse în interiorul Comunității nu trebuie să fie folosite pentru hrănirea altor animalelor de crescătorie decât animalele cu blană.

(9)

Din octombrie 1996, Biroul Alimentar și Veterinar al Comisiei (OAV) a efectuat mai multe serii de inspecții în statele membre pentru a evalua prezența și gestionarea principalilor factori de risc și a procedurilor de supraveghere pentru BSE. Această evaluare a inclus și sistemele de topire comercială și alte metode de eliminare a deșeurilor animale. În urma acestor inspecții s-au emis anumite concluzii de ordin general și recomandări referitoare, în special, la trasabilitatea subproduselor de origine animală.

(10)

Pentru a evita orice risc de răspândire a agenților patogeni și/sau a reziduurilor, subprodusele de origine animală trebuie să fie prelucrare, depozitate și păstrate separat, într-o instalație aprobată și supravegheată, desemnată de statul membru în cauză, sau eliminate în mod corespunzător. În anumite situații, mai ales atunci când distanța, momentul transportului sau problemele de capacitate justifică acest lucru, instalația de prelucrare, incinerare sau coincinerare desemnată se poate afla pe teritoriul unui alt stat membru.

(11)

Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor (6) nu se aplică instalațiilor de incinerare în cazul în care deșeurile tratate sunt compuse numai din carcase de animale. Ar trebui să se stabilească cerințele minime pentru aceste instalații de incinerare în vederea protejării sănătății animale și publice. Până la adoptarea cerințelor comunitare, statele membre pot adopta legislația referitoare la mediu pentru aceste instalații. În cazul instalațiilor de incinerare de capacitate mică, precum cele situate în cadrul fermelor sau în crematoriile pentru animale de companie, se aplică cerințe mai puțin stricte pentru a reflecta riscul mai redus pe care îl prezintă materialul tratat și pentru a evita transportul inutil al subproduselor de origine animală.

(12)	Ar trebui să se instituie norme specifice privind controalele instalațiilor de prelucrare, cu trimitere specială la procedurile detaliate de validare a metodelor de prelucrare și de autosupraveghere a producției.

(13)	Derogările de la normele de utilizare a subproduselor de origine animală pot fi recomandate pentru a facilita hrănirea animalelor care nu sunt destinate consumului uman. Autoritățile competente trebuie să controleze aceste utilizări.

(14)

De asemenea, pot fi recomandate derogări care să permită eliminarea subproduselor de origine animală la fața locului, în situații controlate. Comisia trebuie să primească informațiile necesare care să îi permită monitorizarea situației și adoptarea de norme de aplicare, în cazul în care este necesar.

(15)	Ar trebui efectuate inspecții comunitare în statele membre pentru a asigura aplicarea uniformă a cerințelor de sănătate. Aceste inspecții ar trebui să cuprindă și proceduri de audit.

(16)

Legislația comunitară în materie de sănătate se bazează pe date științifice solide. În acest sens, comitetele științifice competente instituite de deciziile 97/404/CE (7) și 97/579/CE (8) ale Comisiei ar trebui să fie consultate ori de câte ori este necesar. Un aviz științific suplimentar este necesar, în special în ceea ce privește utilizarea produselor de origine animală din îngrășămintele organice și din amelioratorii de sol. Până la adoptarea normelor comunitare bazate pe acest aviz, statele membre pot păstra sau adopta norme naționale mai stricte decât cele preconizate în prezentul regulament, cu condiția ca aceste norme să fie conforme cu legislația comunitară aplicabilă.

(17)

În statele membre există o gamă largă de abordări în ceea ce privește sprijinul financiar acordat pentru prelucrarea, colectarea, depozitarea și eliminarea subproduselor de origine animală. Pentru a nu afecta condițiile de concurență între produsele agricole ar trebui să se efectueze o analiză și, dacă este necesar, ar trebui să se ia măsurile adecvate la nivel comunitar.

(18)	Având în vedere cele menționate anterior, se impune o revizuire fundamentală a normelor comunitare aplicabile subproduselor de origine animală.

(19)

Subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (în special proteine animale prelucrate, grăsimi topite, hrană pentru animale de companie, piei brute și prelucrate și lână) sunt incluse în lista de produse din anexa I la tratat. Introducerea pe piață a acestor produse constituie o sursă de venit importantă pentru o parte din populația agricolă. Pentru a se asigura dezvoltarea rațională a acestui sector și pentru a crește productivitatea, ar trebui prevăzute norme de sănătate animală și publică pentru produsele în cauză la nivel comunitar. Date fiind riscurile semnificative de răspândire a bolilor la care sunt expuse animalele, se impune aplicarea unor cerințe specifice în ceea ce privește introducerea pe piață a anumitor subproduse de origine animală, în special în regiunile cu un nivel ridicat al stării de sănătate.

(20)

Pentru a se asigura că produsele importate din țările nemembre au un standard de igienă cel puțin egal sau echivalent cu standardul de igienă aplicat în Comunitate, trebuie să se introducă un sistem de aprobare pentru țările nemembre și unitățile situate în acestea, precum și o procedură de inspecție comunitară care să asigure respectarea condițiilor pentru aprobarea în cauză. Importul de hrană pentru animale de companie și de materii prime pentru hrana pentru animale de companie din țările terțe poate avea loc sub rezerva unor condiții diferite de cele aplicabile unor astfel de materiale produse în Comunitate, în special în ceea ce privește garanțiile necesare pentru reziduurile de substanțe interzise în conformitate cu Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării în activitatea de creștere a animalelor a anumitor substanțe cu acțiune hormonală sau tireostatică și a beta-agoniștilor și de abrogare a directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (9). Pentru a se asigura folosirea hranei pentru animale de companie și a materiilor prime pentru hrana pentru animale de companie numai în scopul prevăzut, ar trebui să se adopte măsuri adecvate de control privind importul de materiale prevăzute de aceste derogări.

(21)

Subprodusele de origine animală care tranzitează Comunitatea și cele care provin din Comunitate și sunt destinate exportului pot crea un risc pentru sănătatea animală și publică în cadrul Comunității. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească anumite cerințe care să se aplice acestor mișcări.

(22)

Documentul de însoțire pentru produsele de origine animală este cea mai bună modalitate de a oferi autorității competente din locul de destinație asigurarea că un transport respectă dispozițiile prezentului regulament. Certificatul de sănătate animală trebuie păstrat în scopul verificării destinației anumitor produse importate.

(23)

Directiva 92/118/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a condițiilor de sănătate publică și animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de produse care nu intră sub incidența condițiilor menționate, stabilite de normele comunitare speciale menționate de anexa A punctul (I) la Directiva 89/662/CEE și, în ceea ce privește agenții patogeni, în Directiva 90/425/CEE (10), urmărește obiectivele menționate anterior.

(24)

Consiliul și Comisia au adoptat mai multe decizii de punere în aplicare a directivelor 90/667/CEE și 92/118/CEE. Mai mult, Directiva 92/118/CEE a fost modificată în mod semnificativ și s-au prevăzut modificări suplimentare. Prin urmare, în prezent există numeroase acte comunitare care reglementează sectorul subproduselor de origine animală și este nevoie de simplificare.

(25)

O astfel de simplificare duce la o mai mare transparență în ceea ce privește normele sanitare specifice pentru produsele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman. Simplificarea legislației specifice privind sănătatea nu trebuie să determine o dereglementare. Prin urmare, ar trebui să se mențină și, pentru a asigura protecția sănătății animale și publice, să se consolideze normele sanitare aplicabile produselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

(26)

Produsele în cauză trebuie să fie supuse unor norme de control veterinar, inclusiv referitoare la controalele efectuate de experți ai Comisiei, și la oricare măsuri de protecție stabilite de Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (11).

(27)

Produsele importate în Comunitate trebuie să fie supuse unor controale efective. Acest obiectiv poate fi atins prin aplicarea controalelor prevăzute de Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (12).

(28)

Prin urmare, Directiva 90/667/CEE, Decizia 95/348/CE a Consiliului din 22 iunie 1995 de stabilire a normelor veterinare și de sănătate animală aplicabile în Regatul Unit și Irlanda pentru tratamentul anumitor tipuri de deșeuri destinate comercializării la nivel local ca furaje pentru anumite categorii de animale (13) și Decizia 1999/534/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 privind măsurile care se aplică prelucrării anumitor deșeuri animale în scopul protecției împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile și de modificare a Deciziei 97/735/CE (14) Comisiei ar trebui să fie abrogate.

(29)

Pentru a lua în considerare progresul tehnic și științific ar trebui să se asigure cooperarea strânsă și eficientă între Comisie și statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală instituit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale privind legislația alimentară, de instituire a Autorității europene pentru siguranța alimentară și de adoptare a procedurilor în materie de siguranță alimentară (15).

(30)	Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor privind exercitarea competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei (16),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește norme de sănătate animală și publică pentru:

(a)	colectarea, transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea și folosirea sau eliminarea subproduselor de origine animală astfel încât să se evite orice risc pe care aceste produse îl pot prezenta pentru sănătatea animală sau publică;

(b)	introducerea pe piață și, în anumite cazuri, exportul și tranzitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate ale acestora menționate de anexele VII și VIII.

(2) Prezentul regulament nu se aplică:

(a)	hranei neprelucrate pentru animale de companie din magazinele de vânzare cu amănuntul sau din incintele aflate lângă punctele de vânzare unde tranșarea și depozitarea au loc numai în vederea vânzării directe, la fața locului, către consumator;

(b)	laptelui și colostrului sub formă lichidă eliminate sau folosite în ferma de origine;

(c)	cadavrelor întregi sau părților de animale sălbatice care nu sunt suspecte ca fiind infectate cu boli transmisibile omului sau animalelor, cu excepția peștilor debarcați în scopuri comerciale și a cadavrelor sau a părților de animale sălbatice folosite pentru realizarea trofeelor de vânătoare;

(d)	hranei neprelucrate pentru animale de companie pentru consumul pe loc, provenită din animale sacrificate în ferma de origine în vederea folosirii ca alimente numai de către fermier și familia sa, în conformitate cu legislația națională;

(e)

deșeurilor de catering, cu excepția cazurilor în care:

(i)	provin din mijloace de transport folosite la nivel internațional;

(ii)	sunt destinate consumului animal sau

(iii)

sunt destinate folosirii într-o instalație de biogaz sau de compost;

(f)	ovulelor, embrionilor și materialului seminal destinate reproducerii și

(g)	tranzitului pe mare sau pe cale aeriană.

(3) Prezentul regulament nu afectează legislația veterinară care are ca obiectiv eradicarea și controlul anumitor boli.

Articolul 2

Definiții

(1) În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(a) subproduse de origine animală: cadavre întregi sau părți de animale sau de produse de origine animală menționate la articolele 4, 5 și 6 care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv ovule, embrioni și material seminal;

(b) material de categoria 1: subprodusele de origine animală menționate la articolul 4;

(d) material de categoria 3: subprodusele de origine animală menționate la articolul 6;

(e) animal: orice animal vertebrat sau nevertebrat (inclusiv pești, reptile și amfibieni);

(f) animal de crescătorie: orice animal ținut, îngrășat sau crescut de oameni și folosit pentru producția de alimente (inclusiv carne, lapte și ouă), lână, blană, pene, piei sau de orice alt produs de origine animală;

(g) animal sălbatic: orice animal care nu este crescut de oameni;

(h) animal de companie: orice animal care aparține speciilor care sunt de obicei hrănite și ținute de către oameni, fără a fi consumate, în alte scopuri decât cele agricole;

(i) autoritate competentă: autoritatea centrală a unui stat membru care este responsabilă de asigurarea respectării cerințelor prezentului regulament sau orice autoritate căreia autoritatea centrală îi deleagă această competență, în special în ceea ce privește controlul furajelor; de asemenea, include, dacă este cazul, autoritatea corespondentă a unei țări nemembre;

(j) introducere pe piață: orice operațiune care are ca scop vânzarea de subproduse de origine animală sau de produse derivate ale acestora incluse în prezentul regulament unei terțe părți din Comunitate sau orice altă formă de transfer către o terță parte contra unei sume de bani sau gratuit sau depozitarea în vederea furnizării către o terță parte;

(k) schimburi comerciale: schimburi comerciale de bunuri între statele membre în sensul articolului 23 alineatul (2) din tratat;

(l) tranzit: orice mișcare pe teritoriul Comunității de la o țară nemembră la alta;

(m) producător: orice persoană a cărei activitate duce la producerea de subproduse de origine animală;

(n) EST: toate formele transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu excepția celor care afectează oamenii;

(o) material cu riscuri specificate: materialul menționat în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (17).

(2) Se aplică și definițiile specifice prevăzute de anexa I.

Articolul 3

Obligații generale

(1) Subprodusele de origine animală și produsele derivate ale acestora sunt colectate, transportate, depozitate, manipulate, prelucrate, eliminate, introduse pe piață, exportate, tranzitate și folosite în conformitate cu prezentul regulament.

(2) Totuși, statele membre pot reglementa prin legislația națională importul și introducerea pe piață a produselor care nu sunt menționate de anexele VII și VIII, până la adoptarea unei decizii în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2). Ele informează imediat Comisia cu privire la modul în care folosesc această posibilitate.

(3) Statele membre, individual sau în cooperare, se asigură că sunt aplicate acordurile adecvate și că există o infrastructură suficientă pentru a asigura respectarea cerințelor menționate la alineatul (1).

CAPITOLUL II

CLASIFICAREA, COLECTAREA, TRANSPORTUL, ELIMINAREA, PRELUCRAREA, UTILIZAREA ȘI DEPOZITAREA INTERMEDIARĂ A SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 4

Materiile prime de categoria 1

(1) Materiile prime de categoria 1 cuprind subproduse de origine animală care corespund următoarei descrieri sau orice material care conține astfel de subproduse:

(a)

toate părțile corpului, inclusiv pieile brute sau prelucrate, aparținând următoarelor animale:

(i)	animale suspecte de infecție cu EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001 sau în cazul cărora s-a confirmat oficial prezența unei EST;

(ii)	animale sacrificate în cadrul măsurilor de eradicare a EST;

(iii)

alte animale decât animalele de crescătorie și animalele sălbatice, în special animalele de companie, animalele pentru grădinile zoologice și animalele de circ;

(iv)

animale folosite pentru experimente conform definiției din articolul 2 din Directiva 86/609/CEE a Consiliului din 24 noiembrie 1986 privind apropierea legilor, regulamentelor și normelor administrative ale statelor membre privind protecția animalelor folosite în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice (18) și

(v)	animale sălbatice, în cazul în care sunt suspectate ca fiind infectate cu o boală transmisibilă oamenilor sau animalelor;

(b)

(i)	materiile prime cu riscuri specificate și

(ii)	în cazul în care, în momentul eliminării, materiile prime cu riscuri specificate nu au fost îndepărtate, cadavrele întregi de animale care conțin materii prime cu riscuri specificate;

(c)

produse derivate din animale cărora li s-au administrat substanțe interzise prin Directiva 96/22/CE și produse de origine animală care conțin reziduuri de contaminanți periculoși pentru mediu și alte substanțe enumerate în grupul B (3) din anexa I la Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurile acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (19), în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară sau, în absența acesteia, de legislația națională;

(d)

orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din instalații de prelucrare de categoria 1 și din alte incinte în care se elimină materiile prime cu riscuri specificate, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi și uleiuri, nămol și materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză, cu condiția ca acestea să nu conțină materii prime cu riscuri nespecificate sau părți de astfel de material;

(e)	deșeuri de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional și

(f)	amestecuri de materii prime de categoria 1 fie cu material de categoria 2, fie cu materii prime de categoria 3 sau cu ambele, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalație de prelucrare de categoria 1.

(2) Materiile prime de categoria 1 se colectează, transportă și identifică fără întârzieri nejustificate în conformitate cu articolul 7 și, în cazul în care articolele 23 și 24 nu prevăd altfel, trebuie:

(a)	eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în temeiul articolului 13, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, sau, în cazul în care autoritatea competentă impune acest lucru, metoda de prelucrare 1, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminate definitiv sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(c)

cu excepția materiilor prime menționate la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii), prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 13 cu ajutorul metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminate definitiv sub formă de deșeuri prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi (20);

(d)	în cazul deșeurilor de catering menționate la alineatul (1) litera (e), eliminate ca deșeu prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE sau

(e)

având în vedere progresul înregistrat în ceea ce privește cunoștințele științifice, eliminate prin alte mijloace aprobate în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), după consultarea cu comitetul științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea dispozițiilor de la la literele (a)-(d) sau le pot înlocui pe acestea.

(3) Manipularea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 1 se efectuează numai în instalațiile intermediare de categoria 1 aprobate în conformitate cu articolul 10.

(4) Materiile prime de categoria 1 se importă ori se exportă numai în conformitate cu prezentul regulament sau cu normele stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2). Cu toate acestea, importul sau exportul materiilor prime cu riscuri specificate trebuie să se realizeze numai în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

Articolul 5

Materiile prime de categoria 2

(1) Materiile prime de categoria 2 cuprind subproduse de origine animală care corespund următoarei descrieri sau orice material care conține astfel de subproduse:

(a)	gunoi de grajd și conținut al tubului digestiv;

(b)

orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din abatoare, altele decât abatoarele reglementate de articolul 4 alineatul (1) litera (d) sau din instalații de prelucrare de categoria 2, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi și uleiuri, nămol și materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză;

(c)	produse de origine animală care conțin reziduuri de medicamente de uz veterinar și contaminanți enumerate în grupul B (1) și (2) din anexa I la Directiva 96/23/CE, în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară;

(d)

produse de origine animală, altele decât materiile prime de categoria 1, care sunt importate din țări nemembre și care, în timpul inspecțiilor prevăzute de legislația comunitară, nu îndeplinesc cerințele veterinare privind importul în Comunitate, cu excepția cazurilor în care acestea sunt returnate sau în care importul este acceptat sub rezerva restricțiilor stabilite de legislația comunitară;

(e)	animale sau părți de animale, altele decât cele menționate la articolul 4, care mor în alt mod decât prin sacrificare pentru consumul uman, inclusiv animalele sacrificate în vederea eradicării unei epizootii;

(f)	amestecuri de materii prime de categoria 2 cu materii prime de categoria 3, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalație de prelucrare de categoria 2 și

(g)	subproduse de origine animală, altele decât materiile prime de categoria 1 sau materiile prime de categoria 3.

(2) Materiile prime de categoria 2 se colectează, transportă și identifică fără întârzieri nejustificate în conformitate cu articolul 7 și, în cazul în care articolele 23 și 24 nu prevăd altfel, trebuie:

(a)	eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

(i)	eliminate sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12 sau

(ii)

în cazul grăsimilor topite, prelucrate ulterior într-o instalație oleochimică aprobată în conformitate cu articolul 14 în derivați de grăsime destinați utilizării în îngrășăminte organice sau în amelioratori de soluri sau în alte scopuri tehnice, altele decât încorporarea în produse cosmetice, farmaceutice și în aparatură medicală;

(c)

prelucrate într-o instalație de prelucrare, aprobată în conformitate cu articolul 13 cu ajutorul metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I și:

(i)	în cazurile în care rezultă material proteinic, folosit ca îngrășământ organic sau ca ameliorator de soluri în conformitate cu cerințele, dacă acestea există, stabilite conform procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent;

(ii)	transformate într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compost aprobată în conformitate cu articolul 15 sau

(iii)

eliminate ca deșeu prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE;

(d)	în cazul materiilor prime provenite din pești, însilozate sau transformate în compost conform normelor adoptate în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2);

(e)

în cazul gunoiului de grajd, al conținutului tubului digestiv separat de tubul digestiv, al laptelui și colostrului, în cazul în care autoritatea competentă nu consideră că acestea prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave:

(i)	folosite fără prelucrare ca material într-o instalație de biogaz sau de compost aprobată în conformitate cu articolul 15 sau tratate într-o instalație tehnică aprobată în acest scop în conformitate cu articolul 18;

(ii)	aplicate pe soluri în conformitate cu prezentul regulament sau

(iii)

transformate într-o instalație de biogaz sau de compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2);

(f)	în cazul cadavrelor întregi sau al părților de animale sălbatice care nu sunt suspectate ca fiind infectate cu boli transmisibile oamenilor sau animalelor, folosite la realizarea trofeelor de vânătoare într-o instalație tehnică aprobată în acest sens în conformitate cu articolul 18 sau

(g)	eliminate prin alte mijloace sau folosite în alte moduri, aprobate în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea celor prevăzute la literele (a)-(f) sau le pot înlocui pe acestea.

(3) Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd, se efectuează numai în instalațiile intermediare de categoria 2 aprobate în conformitate cu articolul 10.

(4) Materiile prime de categoria 2 se introduc pe piață pe piață sau se exportă numai în conformitate cu prezentul regulament sau cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 6

Materiile prime de categoria 3

(1) Materiile prime de categoria 3 cuprind subproduse de origine animală care corespund următoarei descrieri sau orice material care conține astfel de subproduse:

(a)	părți de animale sacrificate, adecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislația comunitară, dar care nu sunt destinate consumului uman din motive comerciale;

(b)	părți de animale sacrificate care sunt respinse ca fiind neadecvate pentru consumul uman, dar care nu sunt afectate de nici un semn al bolilor transmisibile omului sau animalelor și care provin din carcase care sunt adecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislația comunitară;

(c)	piei brute și prelucrate, copite și coarne, păr de porc și pene provenite de la animale sacrificate într-un abator, au fost supuse unei inspecții ante-mortem și erau adecvate, în urma acestei inspecții, pentru a fi sacrificate în conformitate cu legislația comunitară;

(d)	sânge obținut de la animale, altele decât rumegătoare, care au fost sacrificate într-un abator după efectuarea unei inspecții ante-mortem și care, în urma inspecției respective, s-au dovedit a fi adecvate pentru sacrificarea în vederea consumului uman, în conformitate cu legislația comunitară;

(e)	subproduse de origine animală derivate din produsele destinate consumului uman, inclusiv oase degresate și jumări;

(f)

alimente vechi de origine animală sau alimente vechi care conțin produse de origine animală, altele decât deșeurile de catering, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricație sau defecte de ambalare sau a altor defecte care nu prezintă nici un risc pentru oameni sau animale;

(g)	lapte crud provenit de la animale care nu prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză;

(h)	pește sau alte animale marine, cu excepția mamiferelor marine, capturate din mare pentru producția de făină de pește;

(i)	subproduse proaspete din pește provenite din instalațiile de fabricare a produselor din pește pentru consumul uman;

(j)	coji, subproduse de incubator și subproduse din ouă sparte provenite de la animale care nu prezintă semne clinice ale nici unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză;

(k)	sânge, piei brute și prelucrate, copite, pene, lână, coarne, păr și blană provenite de la animale care nu au prezentat semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză și

(l)	deșeuri de catering, altele decât cele menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (e).

(2) Materiile prime de categoria 3 se colectează, transportă și identifică fără întârziere în conformitate cu articolul 7 și, în cazul în care articolele 23 și 24 nu prevăd altfel, trebuie:

(a)	eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 13 folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminat sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12 sau într-o rampă de gunoi aprobată în conformitate cu Directiva 1999/31/CE;

(c)	prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 17;

(d)	transformate într-o instalație tehnică aprobată în conformitate cu articolul 18;

(e)	folosite ca materie primă într-o instalație de producere a hranei pentru animale de companie aprobată în conformitate cu articolul 18;

(f)	transformate într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compost aprobată în conformitate cu articolul 15;

(g)

în cazul deșeurilor de catering menționate la alineatul (1) litera (l), transformate într-o instalație de biogaz sau transformate în compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2) sau, până la adoptarea unor astfel de norme, în conformitate cu legislația națională;

(h)	în cazul materiilor prime provenite din pești, însilozate sau transformate în compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2) sau

(i)

eliminate prin alte mijloace sau folosite în alte moduri, în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea celor prevăzute la literele (a)-(h) sau le pot înlocui pe acestea.

(3) Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 3 se efectuează numai în instalațiile intermediare de categoria 3 aprobate în conformitate cu articolul 10.

Articolul 7

Colectarea, transportul și depozitarea

(1) Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate, cu excepția deșeurilor de catering de categoria 3, sunt colectate, transportate și identificate în conformitate cu anexa II.

(2) Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie însoțite pe parcursul transportului de un document comercial sau, în cazul în care prezentul regulament prevede acest lucru, de un certificat de sănătate. Documentele comerciale și certificatele de sănătate trebuie să îndeplinească cerințele menționate de anexa II și să fie păstrate pe durata perioadei specificate în anexă. Ele trebuie să conțină în special informații privind cantitatea și descrierea materialului, precum și marcajul acestuia.

(3) Statele membre se asigură că există acorduri adecvate care garantează colectarea și transportul materialului de categoriile 1 și 2 în conformitate cu anexa II.

(4) În conformitate cu articolul 4 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile (21), statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că deșeurile de catering de categoria 3 sunt colectate, transportate și eliminate fără a pune în pericol sănătatea omului și fără a dăuna mediului.

(5) Depozitarea produselor prelucrate se efectuează numai în instalații de depozitare aprobate în conformitate cu articolul 11.

(6) Cu toate acestea, statele membre pot hotărî să nu aplice dispozițiile prevăzute de prezentul articol în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiași ferme sau între ferme și utilizatori aflați în același stat membru.

Articolul 8

Expedierea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate în alte state membre

(1) Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate se trimit în alte state membre numai în condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6).

(2) Este necesar ca statul membru de destinație să fi autorizat primirea materiilor prime de categoria 1, a materiilor prime de categoria 2, a produselor prelucrate derivate din materii prime de categoria 1 sau 2 și a proteinelor animale prelucrate. Statele membre pot impune, în vederea autorizării, aplicarea metodei de prelucrare 1 înainte de expediere.

(3) Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate menționate la alineatul (2) trebuie să fie:

(a)	însoțite de un document comercial sau, în cazul în care prezentul regulament prevede acest lucru, de un certificat de sănătate și

(b)	transportate direct la instalația de destinație, care trebuie să fie aprobată în conformitate cu prezentul regulament.

(4) În cazul în care statele membre trimit materii prime de categoria 1, materii prime de categoria 2, produse prelucrate derivate din materii prime de categoria 1 sau 2 și proteine animale prelucrate către alte state membre, autoritatea competentă din locul de origine informează autoritatea competentă din locul de destinație cu privire la fiecare transport cu ajutorul sistemului ANIMO sau prin altă metodă convenită. Mesajul trebuie să conțină informațiile specificate în anexa II, capitolul I alineatul (2).

(5) După informarea autorității din locul de destinație cu privire la transport în conformitate cu alineatul (4), aceasta informează autoritatea competentă din locul de origine cu privire la sosirea fiecărui transport cu ajutorul sistemului ANIMO sau prin altă metodă convenită.

(6) Statele membre de destinație se asigură, prin verificări periodice, că instalațiile desemnate de pe teritoriul lor folosesc transporturile numai în scopuri autorizate și că țin o evidență completă care dovedește respectarea dispozițiilor din prezentul regulament.

Articolul 9

Evidențe

(1) Orice persoană care expediază, transportă sau primește subproduse de origine animală trebuie să țină evidența transporturilor. Evidențele trebuie să conțină informațiile specificate în anexa II și să fie păstrate pe durata perioadei menționate în această anexă.

(2) Cu toate acestea, dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiași ferme sau la nivel local între ferme și utilizatori aflați în același stat membru.

CAPITOLUL III

APROBAREA INSTALAȚIILOR INTERMEDIARE, DE DEPOZITARE, DE INCINERARE ȘI COINCINERARE, DE PRELUCRARE DE CATEGORIILE 1 ȘI 2, A INSTALAȚIILOR OLEOCHIMICE DE CATEGORIILE 2 ȘI 3, DE BIOGAZ ȘI DE COMPOST

Articolul 10

Aprobarea instalațiilor intermediare

(1) Instalațiile intermediare de categoriile 1, 2 și 3 se aprobă de către autoritatea competentă.

(2) Pentru a primi aprobarea, instalațiile intermediare de categoria 1 sau 2 trebuie:

(a)	să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul I;

(b)	să manipuleze și să depoziteze material de categoria 1 sau 2 în conformitate cu anexa III capitolul II partea B;

(c)	să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25 și

(d)	să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(3) Pentru a primi aprobarea, instalațiile intermediare de categoria 3 trebuie:

(a)	să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul I;

(b)	să manipuleze și să depoziteze materii prime de categoria 3 în conformitate cu anexa III capitolul II partea A;

(c)	să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25 și

(d)	să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

Articolul 11

Aprobarea instalațiilor de depozitare

(1) Instalațiile de depozitare se aprobă de către autoritatea competentă.

(2) Pentru a primi aprobarea, instalațiile de depozitare trebuie:

(a)	să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul III și

(b)	să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

Articolul 12

Aprobarea instalațiilor de incinerare și coincinerare

(1) Incinerarea și coincinerarea produselor prelucrate se efectuează în conformitate cu dispozițiile Directivei 2000/76/CE. Incinerarea și coincinerarea subproduselor de origine animală se efectuează fie în conformitate cu dispozițiile Directivei 2000/76/CE, fie, atunci când directiva menționată nu se aplică, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Instalațiile de incinerare și coincinerare se aprobă în conformitate cu directiva menționată sau în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

(2) Pentru a primi aprobarea autorității competente în scopul eliminării subproduselor de origine animală, o instalație de incinerare sau coincinerare de mare capacitate căreia nu i se aplică Directiva 2000/76/CE trebuie să îndeplinească:

(a)	condițiile generale prevăzute de anexa IV capitolul I;

(b)	condițiile de exploatare prevăzute de anexa IV capitolul II;

(c)	cerințele prevăzute de anexa IV capitolul III privind evacuarea apelor;

(d)	cerințele prevăzute de anexa IV capitolul IV privind reziduurile;

(e)	cerințele privind măsurarea temperaturii prevăzute de anexa IV capitolul V și

(f)	condițiile privind funcționarea anormală prevăzute de anexa IV capitolul VI.

(3) Pentru a primi aprobarea autorității competente în scopul eliminării subproduselor de origine animală, o instalație de incinerare sau coincinerare de capacitate mică căreia nu i se aplică Directiva 2000/76/CE trebuie:

(a)	să fie folosită numai pentru eliminarea animalelor de companie moarte și/sau a materiilor prime de categoria 2 sau 3;

(b)	atunci când se află pe teritoriul unei ferme, să fie folosită numai pentru eliminarea materiilor prime provenite de la ferma în cauză;

(c)	să respecte condițiile generale prevăzute de anexa IV capitolul I;

(d)	să respecte condițiile de exploatare aplicabile, prevăzute de anexa IV capitolul II;

(e)	să respecte cerințele prevăzute de anexa IV capitolul IV privind reziduurile;

(f)	să respecte cerințele aplicabile privind măsurarea temperaturii, prevăzute de anexa IV capitolul V și

(g)	să respecte condițiile privind funcționarea anormală prevăzute de anexa IV capitolul VI.

(4) Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

(5) Cerințele din alineatele (2) și (3) pot fi modificate luându-se în considerare progresul științific în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent.

Articolul 13

Aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoriile 1 și 2

(1) Instalațiile de prelucrare de categoriile 1 și 2 se aprobă de către autoritatea competentă.

(2) Pentru a primi aprobarea, instalațiile de prelucrare de categoria 1 și 2 trebuie:

(a)	să fie conforme cu cerințele din anexa V capitolul I;

(b)	să manipuleze, să prelucreze și să depoziteze materii prime de categoria 1 sau 2 în conformitate cu anexa V capitolul II și anexa VI capitolul I;

(c)	să fie validate de autoritatea competentă în conformitate cu anexa V capitolul V;

(d)	să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25;

(e)	să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26 și

(f)	să se asigure că, după prelucrare, produsele respectă cerințele din anexa VI capitolul I.

(3) Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 14

Aprobarea instalațiilor oleochimice de categoriile 2 și 3

(1) Instalațiile oleochimice se aprobă de către autoritatea competentă.

(2) Pentru a primi aprobarea, instalațiile oleochimice de categoria 2 trebuie:

(a)	să prelucreze grăsimi topite derivate din material de categoria 2 în conformitate cu standardele prevăzute de anexa VI capitolul III;

(b)	să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și verificare a punctelor de control decisiv în funcție de procedeul folosit;

(c)	să țină evidența informațiilor obținute în temeiul literei (b) pentru a le prezenta autorității competente și

(d)	să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(3) Pentru a primi aprobarea, instalațiile oleochimice de categoria 3 trebuie să prelucreze grăsimi topite derivate numai din materii prime de categoria 3 și să respecte cerințele relevante menționate la alineatul (2).

(4) Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 15

Aprobarea instalațiilor de biogaz și a instalațiilor de compost

(1) Instalațiile de biogaz și instalațiile de compost se aprobă de către autoritatea competentă.

(2) Pentru a primi aprobarea, instalațiile de biogaz și de compost trebuie:

(a)	să fie conforme cu cerințele din anexa VI capitolul II partea A;

(b)	să manipuleze și să transforme subprodusele de origine animală în conformitate cu anexa VI capitolul II părțile B și C;

(c)	să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26;

(d)	să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv și

(e)	să se asigure că reziduurile de digestie și compostul, după caz, respectă standardele microbiologice prevăzute de anexa VI capitolul II partea D.

(3) Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

CAPITOLUL IV

INTRODUCEREA PE PIAȚĂ ȘI UTILIZAREA PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE ȘI A ALTOR PRODUSE PRELUCRATE CARE POT FI FOLOSITE CA MATERII PRIME PENTRU FURAJE, HRANĂ PENTRU ANIMALE DE COMPANIE, PRODUSE DE MESTECAT PENTRU CÂINI ȘI PRODUSE TEHNICE ȘI APROBAREA INSTALAȚIILOR AFERENTE

Articolul 16

Dispoziții generale de sănătate animală

(1) Statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că subprodusele de origine animală și produsele derivate ale acestora menționate de anexele VII și VIII nu sunt expediate din nici o fermă care se află într-o zonă supusă restricțiilor din cauza apariției unei boli care poate afecta speciile din care provine produsul în cauză sau din orice instalație sau zonă din care transportul produselor sau comerțul pot prezenta un risc pentru starea de sănătate animală în statele membre sau în zone ale statelor membre, cu excepția cazului în care produsele sunt tratate în conformitate cu prezentul regulament.

(2) Măsurile menționate la alineatul (1) garantează că produsele sunt obținute din animale care:

(a)

provin dintr-o fermă, teritoriu sau parte a unui teritoriu sau, în cazul produselor de acvacultură, dintr-o fermă, zonă sau parte a unei zone care nu sunt supuse restricțiilor privind sănătatea animală aplicabile animalelor și produselor în cauză, și în special restricțiilor din cadrul măsurilor de combatere a bolilor impuse de legislația comunitară sau al măsurilor privind bolile transmisibile grave prevăzute de Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (22);

(b)	nu au fost sacrificate într-o instalație în care erau prezente, în momentul sacrificării, animale infectate sau suspectate ca fiind infectate cu una dintre bolile reglementate de normele menționate la litera (a).

(3) Sub rezerva respectării măsurilor de combatere a bolilor menționate la alineatul (2) litera (a), introducerea pe piață a subproduselor de origine animală și a produselor derivate ale acestora menționate de anexele VII și VIII care provin dintr-un teritoriu sau dintr-o parte a unui teritoriu supuse unor restricții privind sănătatea animală, dar care nu sunt infectate sau suspectate ca fiind infectate, este permisă numai dacă, după caz, produsele:

(a)	sunt obținute, manipulate, transportate și depozitate separat sau în momente diferite față de produsele care îndeplinesc toate condițiile de sănătate animală;

(b)	au fost supuse unui tratament suficient pentru a elimina problema de sănătate animală în cauză în conformitate cu prezentul regulament într-o instalație aprobată în acest sens de către statul membru în care a apărut problema de sănătate animală;

(c)	sunt identificate în mod corespunzător;

(d)	sunt conforme cu cerințele prevăzute de anexele VII și VIII sau normele de aplicare prevăzute în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

În situații specifice pot fi prevăzute condiții alternative celor stabilite în primul paragraf, prin decizii adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2). Aceste decizii trebuie să ia în considerare toate măsurile referitoare la animale sau la testele care urmează să fie efectuate asupra acestora, precum și caracteristicile specifice bolii care afectează specia în cauză și trebuie să precizeze toate măsurile necesare pentru a asigura protecția sănătății animale în Comunitate.

Articolul 17

Aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoria 3

(1) Instalațiile de prelucrare de categoria 3 se aprobă de către autoritatea competentă.

(2) Pentru a fi aprobate, instalațiile de prelucrare de categoria 3 trebuie:

(a)	să fie conforme cu cerințele din anexa V capitolul I și anexa VII capitolul I;

(b)	să manipuleze, să prelucreze și să depoziteze numai materii prime de categoria 3 în conformitate cu anexa V capitolul II și anexa VII;

(c)	să fie validate de către autoritatea competentă în conformitate cu anexa V capitolul V;

(d)	să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25;

(e)	să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26 și

(f)	să se asigure că, după prelucrare, produsele îndeplinesc cerințele din anexa VII capitolul I.

(3) Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 18

Aprobarea instalațiilor de producție a hranei pentru animale de companie și a instalațiilor tehnice

(1) Unitățile de producție a hranei pentru animale de companie și instalațiile tehnice se aprobă de către autoritatea competentă.

(2) Pentru a fi aprobată, instalația de producție a hranei pentru animale de companie sau instalația tehnică trebuie:

(a)

ținând seama de cerințele specifice prevăzute de anexa VIII pentru produsele obținute în aceste instalații:

(i)	să fie conforme cu cerințele de producție specifice prevăzute de prezentul regulament;

(ii)	să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv în funcție de procedeul folosit;

(iii)

în funcție de produse, să preleveze probe pentru efectuarea de analize într-un laborator desemnat de autoritatea competentă pentru a verifica respectarea standardelor stabilite de prezentul regulament;

(iv)	să țină evidența informațiilor obținute în temeiul punctelor (ii) și (iii) pentru a le prezenta autorității competente. Rezultatele verificărilor și testelor trebuie păstrate timp de doi ani;

(v)	să informeze autoritatea competentă atunci când rezultatul examinării de laborator menționate la punctul (iii) sau orice alte informații disponibile indică prezența unui risc grav pentru sănătatea animală sau publică și

(b)	să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(3) Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 19

Introducerea pe piață și exportul de proteine animale prelucrate și de alte produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime pentru furaje

Statele membre trebuie să se asigure că proteinele animale prelucrate și alte produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime pentru furaje sunt introduse pe piață sau exportate numai în cazul în care:

(a)	au fost preparate într-o instalație de prelucrare de categoria 3 aprobată și supravegheată în conformitate cu articolul 17;

(b)	au fost preparate exclusiv din material de categoria 3, conform anexei VII;

(c)	au fost manipulate, prelucrate, depozitate și transportate în conformitate cu anexa VII și astfel încât să se garanteze respectarea articolului 22 și

(d)	îndeplinesc cerințele specifice prevăzute de anexa VII.

Articolul 20

Introducerea pe piață și exportul hranei pentru animale de companie, produselor de mestecat pentru câini și produselor tehnice

(1) Statele membre trebuie să se asigure că hrana pentru animale de companie, produsele de mestecat pentru câini și produsele tehnice, altele decât cele menționate la alineatele (2) și 3, precum și subprodusele de origine animală menționate de anexa VIII sunt introduse pe piață sau exportate numai în cazul în care:

(a)

îndeplinesc fie:

(i)	cerințele specifice prevăzute de anexa VIII sau

(ii)	cerințele specifice prevăzute de capitolul relevant din anexa VII dacă un produs poate fi folosit atât ca produs tehnic, cât și ca materii prime pentru furaje și anexa VIII nu include cerințe specifice și

(b)	provin din instalații aprobate și supravegheate în conformitate cu articolul 18 sau, în cazul subproduselor de origine animală menționate de anexa VIII, din alte instalații aprobate în conformitate cu legislația veterinară comunitară.

(2) Statele membre trebuie să se asigure că îngrășămintele organice și amelioratorii de soluri obținuți din produse prelucrate, alții decât cei obținuți din gunoi de grajd și din conținutul tubului digestiv, pot fi introduși pe piață sau exportați numai dacă îndeplinesc cerințele, dacă acestea există, stabilite în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), după consultarea cu comitetul științific competent.

(3) Statele membre trebuie să se asigure că derivații de grăsime produși din materii prime de categoria 2 sunt introduși pe piață sau exportați numai în cazul în care:

(a)

au fost preparați într-o instalație oleochimică de categoria 2 aprobată în conformitate cu articolul 14 din grăsimi topite rezultate din prelucrarea materiilor prime de categoria 2 într-o instalație de prelucrare de categoria 2 aprobată în conformitate cu articolul 13, în urma aplicării uneia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5;

(b)	au fost manipulați, prelucrați, depozitați și transportați în conformitate cu anexa VI și

(c)	îndeplinesc cerințele specifice prevăzute de anexa VIII.

Articolul 21

Măsuri de salvgardare

Articolul 10 din Directiva 90/425/CEE se aplică produselor reglementate de anexele VII și VIII la prezentul regulament.

Articolul 22

Restricții de utilizare

(1) Se interzice folosirea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate în următoarele scopuri:

(a)	hrănirea unei specii cu proteine animale prelucrate care provin din cadavre sau părți de cadavre ale altor animale din aceeași specie;

(b)	hrănirea animalelor de crescătorie, altele decât animalele cu blană, cu deșeuri de catering sau cu materii prime pentru furaje care conțin deșeuri de catering sau care provin din astfel de deșeuri și

(c)	folosirea, pentru terenul de pășunat, a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de soluri, alții decât gunoiul de grajd.

(2) Normele de aplicare a prezentului articol, inclusiv normele privind măsurile de control, se adoptă în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2). Derogările de la alineatul (1) litera (a) pot fi acordate cu privire la pești și animale cu blană prin aceeași procedură, după consultarea comitetului științific competent.

CAPITOLUL V

DEROGĂRI

Articolul 23

Derogări privind folosirea subproduselor de origine animală

(1) Statele membre pot autoriza, sub supravegherea autorităților competente:

(a)	folosirea subproduselor de origine animală pentru diagnosticare, în scopuri educaționale și de cercetare și

(b)	folosirea subproduselor de origine animală în taxidermie, în instalații tehnice aprobate în acest sens în conformitate cu articolul 18.

(2)

(a)

Statele membre pot autoriza, de asemenea, folosirea subproduselor de origine animală menționate la litera (b) pentru hrănirea animalelor menționate la litera (c), sub supravegherea autorităților competente și în conformitate cu normele prevăzute de anexa IX.

(b)

Subprodusele de origine animală menționate la litera (a) sunt:

(i)	materiile prime de categoria 2, cu condiția ca acestea să provină de la animale care nu au fost sacrificate sau nu au decedat din cauza apariției sau a suspiciunii privind apariția unei boli transmisibile omului sau animalelor și

(ii)	materiile prime de categoria 3 menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(j) și, sub rezerva articolului 22, la articolul 6 alineatul (1) litera (l);

(c)

Animalele menționate la litera (a) sunt:

(i)	animalele pentru grădini zoologice;

(ii)	animalele de circ;

(iii)

reptilele și păsările de pradă, altele decât cele pentru grădini zoologice sau animalele de circ;

(iv)	animale cu blană;

(v)	animalele sălbatice a căror carne nu este destinată consumului uman;

(vi)	câinii din crescătorii sau din haite recunoscute și

(vii)

viermii pentru momeală de pescuit.

(d)

În plus, statele membre pot autoriza folosirea, sub supravegherea autorităților competente, a materiilor prime de categoria 1 menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) pentru hrănirea speciilor de păsări necrofage pe cale de dispariție sau protejate, în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2), după consultarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor.

(3) Statele membre informează Comisia cu privire la:

(a)	aplicarea dată derogărilor menționate la alineatul (2) și

(b)	modalitățile de control instituite pentru a garanta utilizarea subproduselor de origine animală numai în scopurile autorizate.

(4) Fiecare stat membru trebuie să alcătuiască o listă a utilizatorilor și a centrelor de colectare autorizate și înregistrate în temeiul alineatului (2) litera (c) punctele (iv), (vi) și (vii) de pe teritoriul său. Fiecare utilizator și centru de colectare primește un număr oficial în vederea realizării inspecțiilor și a stabilirii originii produselor în cauză.

Autoritatea competentă supraveghează incintele utilizatorilor și ale centrelor de colectare menționate în paragraful anterior și are acces liber în orice moment la toate componentele acestor incinte, în vederea asigurării respectării cerințelor menționate la alineatul (2).

În cazul în care în urma acestor inspecții se constată că cerințele în cauză nu sunt respectate, autoritatea competentă acționează în consecință.

(5) Pot fi adoptate norme detaliate privind măsurile de verificare, în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 24

Derogările privind eliminarea subproduselor de origine animală

(1) Autoritatea competentă poate, dacă este necesar, să hotărască:

(a)	eliminarea directă a cadavrelor de animale de companie ca deșeuri prin îngropare;

(b)

eliminarea, ca deșeuri, a următoarelor subproduse de origine animală provenite din zone îndepărtate, prin ardere sau îngropare la fața locului:

(i)	materii prime de categoria 1 menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

(ii)	materii prime de categoria 2 și

(iii)

materii prime de categoria 3 și

(c)

eliminarea, ca deșeuri, a subproduselor de origine animală, prin ardere sau îngropare la fața locului în cazul unei epidemii care implică o boală menționată în lista A a Oficiului Internațional al Epizootiilor (OIE), în cazul în care autoritatea competentă refuză transportul la cea mai apropiată instalație de incinerare sau de prelucrare din cauza pericolului de răspândire a riscurilor pentru sănătate sau din cauza unei epidemii extinse care implică o boală epizootică ce determină reducerea capacității instalațiilor în cauză.

(2) Nu se acordă nici o derogare în ceea ce privește materialul de categoria 1 menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i).

(3) În cazul materiilor prime de categoria 1 menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), arderea sau îngroparea pot avea loc în conformitate cu alineatul (1) litera (b) sau (c) numai în cazul în care autoritatea competentă autorizează și supraveghează metoda folosită și dacă are certitudinea că metoda în cauză exclude orice risc de transmitere a EST.

(4) Statele membre informează Comisia cu privire la:

(a)	modul în care folosesc posibilitățile prevăzute la alineatul (1) litera (b) în ceea ce privește materiile prime de categoria 1 și 2 și

(b)	zonele pe care le clasifică drept zone îndepărtate în sensul aplicării alineatului (1) litera (b) și motivele pentru care le clasifică astfel.

(5) Autoritatea competentă ia măsurile necesare:

(a)	pentru a se asigura că arderea sau îngroparea subproduselor de origine animală nu pune în pericol sănătatea animală sau umană și

(b)	pentru a preveni abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a subproduselor de origine animală.

(6) Normele de aplicare a prezentului articol pot fi prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VI

CONTROALE ȘI INSPECȚII

Articolul 25

Verificări proprii în cadrul instalațiilor

(1) Operatorii și proprietarii instalațiilor intermediare și de prelucrare sau reprezentanții acestora trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a se conforma cerințelor din prezentul regulament. Ei trebuie să instituie, să pună în aplicare și să mențină o procedură permanentă elaborată în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor și puncte de control decisiv (HACCP). Ei trebuie, în special:

(a)	să identifice și să controleze punctele critice de control din instalații;

(b)	să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv;

(c)

în cazul instalațiilor de prelucrare, să preleveze probe reprezentative pentru a verifica respectarea:

(i)	de către fiecare lot prelucrat a standardelor pentru produse prevăzute de prezentul regulament și

(ii)	nivelelor maxime permise de reziduuri fizico-chimice, stabilite în legislația comunitară;

(d)	să înregistreze rezultatele verificărilor și testelor menționate la literele (b) și (c) și să le păstreze timp de cel puțin doi ani pentru a le prezenta autorităților competente;

(e)	să introducă un sistem care să asigure posibilitatea de stabilire a originii fiecărui lot expediat.

(2) În cazul în care rezultatele unui test efectuat pe probe prelevate în conformitate cu alineatul (1) litera (c) nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament, operatorul instalației de prelucrare trebuie:

(a)	să comunice imediat autorității competente toate detaliile privind tipul de probă și lotul din care a fost prelevată;

(b)	să determine cauzele nerespectării;

(c)	să prelucreze din nou sau să elimine lotul contaminat sub supravegherea autorității competente;

(d)

să se asigure că nici un material suspectat de contaminare sau contaminat nu este scos din instalație înainte de a fi prelucrat din nou sub supravegherea autorității competente și eșantionat din nou în mod oficial pentru a corespunde standardelor prevăzute de prezentul regulament, dacă nu este destinat eliminării;

(e)	să mărească frecvența eșantionării și testării producției;

(f)	să studieze evidențele privind subprodusele de origine animală care corespund probei din produsul finit și

(g)	să înceapă procedurile de decontaminare și curățare în cadrul instalației.

(3) Normele detaliate pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv normele privind frecvența verificărilor și metodele de referință pentru analizele microbiologice, pot fi stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 26

Controalele oficiale și listele instalațiilor autorizate

(1) Autoritatea competentă trebuie să efectueze, la intervale date, inspecții și să supravegheze instalațiile aprobate în conformitate cu prezentul regulament. Inspecțiile și supravegherea instalațiilor de prelucrare trebuie se efectuează în conformitate cu anexa V capitolul IV.

(2) Frecvența inspecțiilor și a supravegherii se stabilește în funcție de dimensiunea instalației, de tipul de produse realizate, de evaluarea riscurilor și de garanțiile oferite în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor și puncte de control decisiv (HACCP).

(3) În cazul în care inspecția efectuată de autoritatea competentă arată că una sau mai multe cerințe prevăzute de prezentul regulament nu sunt respectate, autoritatea competentă trebuie să acționeze în consecință.

(4) Fiecare stat membru trebuie să întocmească o listă a instalațiilor de pe teritoriul său, aprobate în conformitate cu prezentul regulament. Acesta trebuie să atribuie un număr oficial fiecărei instalații, număr care să permită identificarea acesteia din punctul de vedere al activităților pe care le desfășoară. Statele membre trebuie să trimită Comisiei și celorlalte state membre copii ale listei și versiunile actualizate ale acesteia.

(5) Normele detaliate pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv normele privind frecvența verificărilor și metodele de referință pentru analizele microbiologice, pot fi stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VII

CONTROALE COMUNITARE

Articolul 27

Controale comunitare în statele membre

(1) Experții Comisiei pot să efectueze verificări la fața locului, în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre, dacă acest lucru este necesar în vederea aplicării unitare a prezentul regulament. Statul membru pe teritoriul căruia au loc verificările trebuie să asigure experților tot sprijinul necesar desfășurării activității acestora. Comisia informează autoritatea competentă cu privire la rezultatele verificărilor efectuate.

(2) Normele de aplicare a prezentului articol, în special cele care reglementează procedura de cooperare cu autoritățile naționale competente, se stabilesc în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII APLICABILE IMPORTULUI ȘI TRANZITĂRII ANUMITOR SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI PRODUSELOR DERIVATE ALE ACESTORA

Articolul 28

Dispoziții generale

Dispozițiile care se aplică importului produselor menționate de anexele VII și VIII din țările nemembre nu sunt nici mai mult, nici mai puțin favorabile decât cele care se aplică producției și comercializării produselor în cauză în Comunitate.

Cu toate acestea, importul din țări terțe de hrană pentru animale de companie și de materii prime pentru producția de hrană pentru animale de companie, provenite de la animale care au fost tratate cu anumite substanțe interzise în conformitate cu Directiva 96/22/CE, este permis numai în cazul în care materiile prime în cauză sunt marcate indelebil și în condițiile prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 29

Interdicții și respectarea normelor comunitare

(1) Importul și tranzitarea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate sunt interzise, cu excepția cazului în care se respectă prezentul regulament.

(2) Importul în Comunitate și tranzitarea prin Comunitate a unor produse menționate de anexele VII și VIII pot avea loc numai dacă produsele în cauză sunt conforme cu cerințele stabilite la alineatele (3)-(6).

(3) Produsele menționate de anexele VII și VIII, în cazul în care în aceste anexe nu se prevede altfel, trebuie să provină din țări terțe sau din regiuni ale țărilor terțe prevăzute pe o listă alcătuită și actualizată în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

Lista poate fi combinată cu alte liste alcătuite în scopuri de sănătate animală sau de sănătate publică.

La alcătuirea listei se iau în considerare, în special:

(a)	legislația țării terțe;

(b)	organizarea autorității competente și a serviciilor de inspecție ale acesteia din țara terță, competențele acestor servicii și supravegherea la care sunt supuse, precum și posibilitatea acestora de a monitoriza eficient aplicarea legislației;

(c)	condițiile de sănătate aplicate efectiv în ceea ce privește producția, fabricația, manipularea, depozitarea și expedierea produselor de origine animală destinate Comunității;

(d)	asigurările pe care le poate oferi țara terță în ceea ce privește respectarea condițiilor de sănătate relevante;

(e)	experiența obținută în comercializarea produsului din țara terță și rezultatele controalelor efectuate la import;

(f)	rezultatul oricăror inspecții comunitare efectuate în țara terță;

(g)

starea de sănătate a șeptelului, a altor animale domestice și sălbatice din țara terță, acordându-se o atenție specială bolilor animalelor exotice și tuturor aspectelor legate de starea generală de sănătate, în măsura în care acestea pot prezenta un risc pentru sănătatea publică sau animală din Comunitate;

(h)

regularitatea și rapiditatea cu care țara terță furnizează informațiile privind existența bolilor animale infecțioase sau contagioase pe teritoriul său, în special bolile menționate în listele A și B ale OIE sau, în cazul bolilor animalelor de acvacultură, bolile cu declarare obligatorie și care figurează în Codul sanitar pentru animalele acvatice al OIE;

(i)	normele cu privire la prevenirea și controlul bolilor animale infecțioase și contagioase în vigoare în țara terță și aplicarea acestora, inclusiv normele privind importurile din alte țări.

(4) Produsele menționate de anexele VII și VIII, cu excepția produselor tehnice, trebuie să provină din instalații care figurează pe o listă comunitară alcătuită în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2) pe baza unei comunicări prin care autoritățile competente din țara terță declară Comisiei că instalațiile respectă cerințele comunitare și că sunt supuse supravegherii de către un serviciu oficial de inspecție în țara terță.

Listele aprobate se modifică după cum urmează:

(a)	Comisia informează statele membre cu privire la modificările propuse de țara terță în cauză pentru listele de instalații în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea propunerilor de modificări;

(b)	statele membre au la dispoziție șapte zile lucrătoare, de la primirea modificărilor pentru listele de instalații menționate la litera (a), pentru a trimite Comisiei observații proprii în scris;

(c)

în cazul în care cel puțin un stat membru formulează observații în scris, Comisia informează statele membre în termen de cinci zile lucrătoare și înscrie subiectul pe ordinea de zi a următoarei întâlniri a Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătate animală în vederea luării unei decizii în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2);

(d)

în cazul în care Comisia nu primește observații de la statele membre în intervalul de timp menționat la litera (b), se consideră că statele membre au acceptat modificările aduse listei. Comisia informează statele membre în termen de cinci zile lucrătoare, iar importurile de la instalațiile în cauză sunt autorizate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea informațiilor în cauză de către statele membre.

(5) Produsele tehnice menționate de anexa VIII trebuie să provină din instalații aprobate și înregistrate de autoritățile competente din țările terțe.

(6) În cazul în care anexele VII și VIII nu prevăd altfel, loturile de produse menționate în aceste anexe trebuie să fie însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul prevăzut în anexa X, care să certifice faptul că produsele îndeplinesc condițiile menționate de anexele în cauză și că provin din instalații care permit îndeplinirea acestor condiții.

(7) Până la întocmirea listei prevăzute la alineatul (4) și adoptarea modelelor de certificate menționate la alineatul (6), statele membre pot menține controalele prevăzute de Directiva 97/78/CE și certificatele prevăzute în cadrul normelor naționale existente.

Articolul 30

Echivalare

(1) În conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), se poate adopta o decizie prin care să se recunoască faptul că măsurile privind sănătatea aplicate de o țară terță, de un grup de țări terțe sau de o regiune a unei țări terțe în ceea ce privește producția, fabricația, manipularea, depozitarea și transportul uneia sau mai multor categorii de produse menționate de anexele VII și VIII oferă garanții echivalente cu cele aplicate în Comunitate, dacă țara terță aduce o dovadă obiectivă în acest sens.

Decizia prevede condițiile care reglementează importul și/sau tranzitul subproduselor de origine animală din regiunea, țara sau grupul de țări în cauză.

(2) Condițiile menționate la alineatul (1) includ:

(a)	tipul și conținutul certificatului de sănătate care trebuie să însoțească produsul;

(b)	cerințele de sănătate specifice aplicabile importului în Comunitate și/sau tranzitării acesteia și

(c)	dacă este necesar, procedurile de întocmire și modificare a listelor de regiuni sau de instalații din care sunt permise importurile și/sau tranzitul.

(3) Normele de aplicare a prezentului articol se stabilesc în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 31

Inspecțiile și auditările comunitare

(1) Experții Comisiei, însoțiți, dacă este necesar, de experți din statele membre, pot efectua verificări la fața locului în vederea:

(a)	întocmirii listei de țări terțe sau părți ale țărilor terțe și a stabilirii condițiilor pentru import și/sau tranzit;

(b)

respectării:

(i)	condițiilor de includere într-o listă comunitară a țărilor terțe;

(ii)	condițiilor pentru import și/sau tranzit;

(iii)

condițiilor de recunoaștere a echivalenței măsurilor;

(iv)	oricăror măsuri de urgență aplicate în cadrul legislației comunitare.

Comisia desemnează experții din statele membre responsabili cu aceste verificări.

(2) Verificările menționate la alineatul (1) se efectuează în numele Comunității, care suportă costurile aferente.

(3) Frecvența verificărilor menționate la alineatul (1) și procedura folosită în acest sens pot fi precizate în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

(4) În cazul în care prin verificarea menționată la alineatul (1) se constată o încălcare gravă a normelor sanitare, Comisia cere imediat țării terțe să ia măsurile adecvate sau suspendă transporturile de produse și informează de îndată statele membre cu privire la aceasta.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 32

Modificări ale anexelor și măsuri tranzitorii

(1) După consultarea comitetului științific competent cu privire la orice chestiune care poate afecta sănătatea animalelor sau oamenilor, anexele pot fi modificate sau completate și pot fi adoptate orice măsuri tranzitorii necesare în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

(2) În ceea ce privește interdicția de a folosi ca hrană pentru animale deșeurile de catering menționate la articolul 22, în cazul în care în statele membre există sisteme de control adecvate înainte de aplicarea prezentului regulament, se adoptă măsuri tranzitorii în conformitate cu alineatul (1) pentru a permite utilizarea în continuare în furaje a anumitor tipuri de deșeuri de catering în situații strict controlate, pe o perioadă de cel mult patru ani începând de la 1 noiembrie 2002. Aceste măsuri garantează că în perioada tranzitorie nu există nici un risc pentru sănătatea animală sau publică.

Articolul 33

Procedura de reglementare

(1) Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, denumit în continuare „comitetul”.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la 15 zile.

(3) Comitetul își stabilește propriul regulament de procedură.

Articolul 34

Consultarea comitetelor științifice

Comitetele științifice competente sunt consultate cu privire la orice chestiune care se află sub incidența prezentului regulament și care poate afecta sănătatea animală sau publică.

Articolul 35

Dispoziții naționale

(1) Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezentul regulament.

(2) În special, statele membre informează Comisia cu privire la măsurile luate pentru a garanta respectarea prezentului regulament în termen de un an de la intrarea în vigoare a acestuia. Pe baza informațiilor primite Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, dacă este necesar, de propuneri legislative.

(3) Statele membre pot adopta sau menține norme naționale mai restrictive decât cele prevăzute de prezentul regulament în ceea ce privește folosirea îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de soluri până la adoptarea normelor comunitare în acest sens, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2). Statele membre pot adopta sau menține norme naționale mai restrictive decât cele prevăzute de prezentul regulament în ceea ce privește restricționarea folosirii derivaților de grăsimi produși din materii prime de categoria 2 până la completarea anexei VIII cu normele comunitare corespunzătoare, în conformitate cu articolul 32.

Articolul 36

Măsuri financiare

Comisia întocmește un raport privind măsurile financiare din statele membre cu privire la prelucrarea, colectarea, depozitarea și eliminarea subproduselor de origine animală, însoțit de propunerile corespunzătoare.

Articolul 37

Abrogare

Directiva 90/667/CEE și deciziile 95/348/CE și 1999/534/CE se abrogă la șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Începând cu data în cauză, trimiterile la Directiva 90/667/CEE se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 38

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament se aplică după șase luni de la data intrării în vigoare. Cu toate acestea, articolul 12 alineatul (2) se aplică în conformitate cu articolul 20 din Directiva 2000/76/CE, iar articolele 22 alineatul (1) litera (b) și 32 se aplică de la 1 noiembrie 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 3 octombrie 2002.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. COX

Pentru Consiliu

Președintele

F. HANSEN

(1) JO C 96 E, 27.3.2001, p. 40.

(2) JO C 193, 10.7.2001, p. 32.

(3) Avizul Parlamentului European din 12 iunie 2001 (JO C 53 E din 28.2.2002, p. 84), Poziția comună a Consiliului din 20 noiembrie 2001 (JO C 45 E din 19.2.2002, p. 70) și Decizia Parlamentului European din 13 martie 2002 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Parlamentului European din 24 septembrie 2002 și Decizia Consiliului din 23 septembrie 2002.

(4) JO L 363, 27.12.1990, p. 51, astfel cum a fost modificată ultima dată prin actul de aderare din 1994.

(5) JO C 223, 8.8.2001, p. 281.

(6) JO L 332, 28.12.2000, p. 91.

(7) JO L 169, 27.6.1997, p. 85, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/443/CE (JO L 179, 18.7.2000, p. 13).

(8) JO L 237, 28.8.1997, p. 18, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/443/CE.

(9) JO L 125, 23.5.1996, p. 3.

(10) JO L 62, 15.3.1993, p. 49, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/7/CE a Comisiei (JO L 2, 5.1.2001, p. 27).

(11) JO L 224, 18.8.1990, p. 29, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 92/118/CEE.

(12) JO L 24, 30.1.1998, p. 9.

(13) JO L 202, 26.8.1995, p. 8.

(14) JO L 204, 4.8.1999, p. 37.

(15) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(16) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(17) JO L 147, 31.5.2001, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1326/2001 al Comisiei (JO L 177, 30.6.2001, p. 60).

(18) JO L 358, 18.12.1986, p. 1.

(19) JO L 125, 23.5.1996, p. 10.

(20) JO L 182, 16.7.1999, p. 1.

(21) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 96/350/CE a Comisiei (JO L 135, 6.6.1996, p. 32).

(22) JO L 62, 15.3.1993, p. 69, astfel cum a fost modificată ultima dată prin actul de aderare din 1994.

ANEXA I

DEFINIȚII SPECIFICE

În sensul prezentului regulament:

1.	„produse apicole” înseamnă miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen folosite la creșterea albinelor;

„lot” înseamnă unitatea de producție produsă într-o singură instalație, pe baza unor parametrii de producție uniformi – sau mai multe astfel de unități, dacă sunt depozitate împreună – și care poate fi identificată în scopul retragerii și retratării sau eliminării, dacă analizele efectuate indică o necesitate în acest sens;

3.	„instalație de biogaz” înseamnă o instalație în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiții anaerobe în vederea producerii și colectării biogazului;

4.	„produse din sânge” înseamnă produsele obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă uscată/înghețată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite uscate/înghețate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;

5.	„sânge” înseamnă sânge integral proaspăt;

6.	„făină de sânge” înseamnă produse obținute prin tratarea termică a sângelui în conformitate cu anexa VII capitolul II, destinate consumului animal sau folosirii în îngrășăminte organice;

7.	„conserve pentru animale” înseamnă hrană pentru animale de companie prelucrată termic, introdusă în recipiente închise ermetic;

„instalație intermediară de categoria 1 sau de categoria 2” înseamnă o instalație în care materiile prime neprelucrate de categoria 1 sau de categoria 2 sunt manevrate și/sau depozitate temporar pentru a fi transportate ulterior către destinația finală și în care pot avea loc anumite activități preliminare, cum ar fi îndepărtarea pieilor brute și prelucrate și efectuarea examinărilor post-mortem;

9.	„instalație de prelucrare de categoria 1” înseamnă o instalație în care se prelucrează materiile prime de categoria 1 înainte de a fi eliminate definitiv;

10.	„instalație oleochimică de categoria 2” înseamnă o instalație de prelucrare a grăsimilor topite obținute din material de categoria 2 în conformitate cu condițiile stabilite în anexa VI capitolul III;

11.	„instalație de prelucrare de categoria 2” înseamnă o instalație în care se prelucrează materiile prime de categoria 2 înainte de eliminarea finală, transformarea ulterioară sau folosirea lor;

12.	„instalație intermediară de categoria 3” înseamnă o instalație în care materiile prime neprelucrate de categoria 3 se sortează și/sau tranșează și/sau îngheață sau congelează în blocuri și/sau depozitează temporar în scopul transportării către destinația finală;

13.	„instalație olechimică de categoria 3” înseamnă o instalație în care se prelucrează grăsimile topite obținute din materiile prime de categoria 3;

14.	„instalație de prelucrare de categoria 3” înseamnă o instalație în care materiile prime de categoria 3 se transformă în proteine animale prelucrate și în alte produse prelucrate care pot fi folosite ca hrană;

15.	„deșeuri de catering” înseamnă toate deșeurile provenite din restaurante, unități de catering și bucătării, inclusiv bucătării centrale și bucătării din gospodării;

16.	„instalație de coincinerare” înseamnă o zonă de eliminare, conform definiției din articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2000/76/CE;

17.	„coincinerare” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ale acestora într-o instalație de coincinerare;

18.	„centre de colectare” înseamnă unitățile de colectare și de tratare a anumitor subproduse de origine animală destinate utilizării pentru hrănirea animalelor menționate la articolul 23 alineatul (2) litera (c);

19.	„instalație de compost” înseamnă o instalație în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiții aerobe;

20.	„reziduuri de digestie” înseamnă reziduuri provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;

21.	„conținut al tubului digestiv” înseamnă conținutul tubului digestiv al mamiferelor și ratitelor, indiferent dacă este sau nu separat de tubul digestiv;

22.	„produse de mestecat pentru câini” înseamnă produse netăbăcite pentru ros, destinate animalelor de companie, produse din piei brute sau prelucrate de copitate sau din alt material animal;

23.

„materii prime pentru furaje” înseamnă acele materii prime de origine animală, conform definiției din Directiva 96/25/CE (1), inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, ulei de pește, derivați de grăsime, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, lapte, produse lactate și colostru;

24.	„făină de pește” înseamnă proteine animale prelucrate provenite de la animale marine, cu excepția mamiferelor marine;

25.	„animale cu blană” înseamnă animale crescute pentru producția de blană care nu sunt destinate consumului uman;

26.	„gelatină” înseamnă proteine naturale, solubile, gelatinizante sau negelatinizante, obținute prin hidroliza parțială a colagenului obținut din oase, piei brute sau prelucrate, tendoane și țesut fibros de animale (inclusiv pești și păsări de curte);

27.	„jumări” înseamnă reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;

28.	„recipient închis ermetic” înseamnă un recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;

29.	„piei brute și prelucrate” înseamnă toate țesuturile cutanate și subcutanate;

30.	„instalație de incinerare de mare capacitate” înseamnă o instalație de incinerare, alta decât instalațiile de incinerare de capacitate mică;

31.	„proteine hidrolizate” înseamnă polipeptidele, peptidele și aminoacizii, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

32.	„instalație de incinerare” înseamnă o zonă de eliminare conform definiției din articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2000/76/CE;

33.	„incinerare” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ale acestora într-o instalație de incinerare;

34.	„reactiv de laborator” înseamnă un produs ambalat, gata pentru folosire de către utilizatorul final, care conține un produs din sânge și care este destinat folosirii în laborator ca reactiv sau agent reactiv, fie ca atare, fie în combinație;

35.	„rampă de gunoi” înseamnă o zonă de eliminare conform definiției din Directiva 1999/31/CE;

36.	„instalație de incinerare de capacitate mică” înseamnă o instalație de incinerare cu o producție mai mică de 50 kg de subproduse de origine animală pe oră;

37.	„gunoi de grajd” înseamnă orice excremente și/sau urină provenite de la animale de crescătorie, cu sau fără gunoi, și guano;

38.

„îngrășăminte organice” și „amelioratori de soluri” înseamnă materiale de origine animală folosite pentru a menține sau îmbunătăți nutriția plantelor și proprietățile fizice și chimice și activitatea biologică a solurilor, fie separat, fie împreună; ele pot cuprinde gunoi de grajd, conținut al tubului digestiv, compost și reziduuri de digestie;

39.	„teren de pășunat” înseamnă un teren acoperit cu iarbă sau cu alte plante asemănătoare și păscut de animale de crescătorie;

40.

„instalație de producție a hranei pentru animale de companie” înseamnă o instalație de producere a hranei pentru animale de companie sau a produselor de mestecat pentru câini în care se folosesc subproduse de origine animală pentru prepararea hranei pentru animale de companie și a produselor de mestecat pentru câini;

41.	„hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie care conține material de categoria 3;

42.

„proteine animale prelucrate” înseamnă proteine animale derivate în întregime din material de categoria 3 care au fost tratate în conformitate cu prezentul regulament, astfel încât să fie adecvate folosirii directe ca hrană sau în furaje, inclusiv hrana pentru animale de companie, sau pentru a fi folosite la îngrășăminte organice sau la amelioratori de soluri; nu sunt incluse aici produsele din sânge, laptele, produsele lactate, colostrul, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic;

43.	„hrană concentrată pentru animalele de companie” înseamnă hrana pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animalele de companie, care a fost supusă unui tratament în conformitate cu cerințele din anexa VIII;

44.	„produse prelucrate” înseamnă subproduse de origine animală care au fost supuse unei metode de prelucrare sau unui tratament conform anexei VII sau VIII;

45.	„metode de prelucrare” înseamnă metodele enumerate în anexa V capitolul III;

46.	„instalație de prelucrare” înseamnă o instalație de prelucrare a subproduselor de origine animală;

47.

„produs folosit pentru diagnosticare in vitro” înseamnă un produs ambalat, gata pentru a fi folosit de către utilizatorul final, care conține un produs din sânge și care este folosit ca reactiv, produs reactiv, calibrator, trusă sau orice alt sistem, fie folosit ca atare, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, cu excepția organelor sau a sângelui donat, folosit numai sau în special în vederea diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, boli sau anomalii genetice sau pentru a stabili nivelul de siguranță al reactivilor și compatibilitatea cu aceștia;

48.	„hrană neprelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrana pentru animale de companie care nu a fost supusă nici unui proces de conservare, altul decât înghețarea, congelarea sau congelarea rapidă pentru a asigura conservarea;

49.	„zone îndepărtate” înseamnă zonele în care populația animală este atât de redusă și în care unitățile se află la o distanță atât de mare încât acordurile necesare în vederea colectării și transportului sunt extrem de costisitoare în comparație cu costurile eliminării la nivel local;

50.	„grăsimi topite” înseamnă grăsimi obținute în urma prelucrării materiilor prime de categoria 2 sau de categoria 3;

51.	„instalație de depozitare” înseamnă o instalație, alta decât unitățile și instalațiile intermediare reglementate de Directiva 95/69/CE (2), în care sunt depozitate temporar produsele prelucrate, înainte de utilizarea finală sau eliminarea lor;

52.	„tăbăcire” înseamnă întărirea pieilor brute, cu ajutorul agenților vegetali de tăbăcire, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de silice, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;

53.	„instalație tehnică” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sunt folosite pentru producerea produselor tehnice;

54.

„produse tehnice” înseamnă produse obținute direct din anumite subproduse de origine animală, destinate altor scopuri decât consumul uman sau animal, inclusiv piei brute sau prelucrate tăbăcite și tratate, trofee de vânătoare, lână prelucrată, păr, păr de porc, pene și părți de pene, ser de ecvidee, produse din sânge, produse farmaceutice, aparatură medicală, produse cosmetice, produse de os pentru porțelan, gelatină și clei, îngrășăminte organice, amelioratori de soluri, grăsimi topite, derivați ai grăsimii, gunoi de grajd prelucrat și lapte și produse lactate;

55.	„pene sau părți de pene neprelucrate” înseamnă pene și părți de pene care nu au fost tratate cu un curent de abur sau prin altă metodă care poate asigura protecția împotriva transmiterii agenților patogeni;

56.	„lână neprelucrată” înseamnă lâna de oaie care nu a fost supusă unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținută prin tăbăcire;

57.	„păr neprelucrat” înseamnă păr de rumegătoare care nu a fost supus unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținut prin tăbăcire;

58.	„păr de porc neprelucrat” înseamnă păr de porc care nu a fost supus unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținut prin tăbăcire.

(1) Directiva 96/25/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind circulația materiilor prime pentru furaje, de modificare a directivelor 70/524/CEE, 74/63/CEE, 82/471/CEE și 93/74/CEE și de abrogare a Directivei 77/101/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 35), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/46/CE (JO L 234, 1.9.2001, p. 55).

(2) Directiva 95/69/CE a Consiliului din 22 decembrie 1995 de stabilire a condițiilor și acordurilor de aprobare și înregistrare a anumitor unități și instalații intermediare care funcționează în sectorul furajelor pentru animale și de modificare a Directivelor 70/524/CEE, 74/63/CEE, 79/373/CEE și 82/471/CEE (JO L 332, 30.12.1995, p. 15). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 1999/29/CE (JO L 115, 4.5.1999, p. 32).

ANEXA II

CERINȚE DE IGIENĂ PRIVIND COLECTAREA ȘI TRANSPORTUL SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI PRODUSELOR PRELUCRATE

CAPITOLUL I

Identificare

Trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a)	materialele de categoria 1, de categoria 2 și de categoria 3 pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate pe parcursul colectării și al transportului și

(b)	produsele prelucrate pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate în timpul transportului.

Pe parcursul transportului trebuie să existe o etichetă atașată vehiculului, recipientului, cutiei de carton sau altui material de ambalare care să precizeze în mod clar:

(a)	categoria subproduselor de origine animală sau, în cazul produselor prelucrate, categoria de subproduse de origine animală din care provin produsele prelucrate și

(b)

(i)	în cazul materiilor prime de categoria 3, cuvintele „nu sunt destinate consumului uman”;

(ii)	în cazul materiilor prime de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv, cuvintele „nu sunt destinate consumului animal” sau

(iii)

în cazul materiilor prime de categoria 1 și al produselor prelucrate derivate ale acestora, cuvintele „numai pentru eliminare”.

CAPITOLUL II

Vehicule și recipiente

1.	Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie colectate și transportate în ambalaje noi sigilate sau în recipiente sau vehicule ermetice acoperite.

Vehiculele și recipientele refolosibile și toate articolele de echipamente sau aparatură refolosibile care intră în contact cu subprodusele de origine animală sau cu produsele prelucrate trebuie să fie:

(a)	curățate, spălate și dezinfectate după fiecare utilizare;

(b)	păstrate curate și

(c)	curățate și uscate înainte de utilizare.

3.	Recipientele refolosibile trebuie să fie folosite numai pentru transportul anumitor produse în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucișate.

CAPITOLUL III

Documente comerciale și certificate de sănătate

1.	În timpul transportului, subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie însoțite de un document comercial sau, dacă este prevăzut de prezentul regulament, de un certificat de sănătate.

Documentele comerciale trebuie să indice:

(a)	data la care materiile prime au fost preluate de la unitate;

(b)	descrierea materiilor prime, inclusiv informațiile menționate în capitolul I, specia de animale pentru materiile prime de categoria 3 și produsele prelucrate derivate ale acestora destinate utilizării ca hrană și, dacă este cazul, numărul crotaliei;

(c)	cantitatea de materii prime;

(d)	locul de origine al materiilor prime;

(e)	numele și adresa transportatorului;

(f)	numele și adresa destinatarului și, dacă este cazul, numărul de aprobare al acestuia și

(g)

dacă este cazul:

(i)	numărul de aprobare al instalației de origine și

(ii)	tipul și metodele de tratament.

Documentul comercial se redactează în cel puțin trei exemplare (un exemplar original și două copii). Originalul trebuie să însoțească transportul până la destinația finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.

4.	Se poate stabili un model de document comercial conform procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

5.	Certificatele de sănătate se emit și se semnează de către autoritatea competentă.

CAPITOLUL IV

Evidențe

Evidențele menționate la articolul 9 trebuie să conțină informațiile menționate în capitolul III alineatul (2), după cum urmează. Acestea trebuie să conțină:

(a)	informațiile prevăzute la literele (b) și (c) și

(b)	în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care expediază subproduse de origine animală, informațiile prevăzute la literele (a), (e) și, dacă se cunosc, la litera (f) sau

(c)	în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care transportă subproduse de origine animală, informațiile prevăzute la literele (a), (d) și (f) sau

(d)	în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care primesc subproduse de origine animală, data primirii și informațiile prevăzute la literele (d) și (e).

CAPITOLUL V

Păstrarea documentelor

Documentul comercial și certificatul de sănătate menționate în capitolul III, precum și evidențele menționate în capitolul IV trebuie păstrate timp de cel puțin doi ani pentru a fi prezentate autorității competente.

CAPITOLUL VI

Condiții de temperatură

1.	Transportul subproduselor de origine animală trebuie să se facă la o temperatură corespunzătoare, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.

2.	Materiile prime de categoria 3 neprelucrate destinate producției de furaje sau de hrană pentru animale de companie se transportă în stare înghețată sau congelată în cazul în care nu sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la plecare.

3.	Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menținerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului.

CAPITOLUL VII

Reguli specifice privind tranzitul

Transportul subproduselor de origine animală și al produselor prelucrate aflate în tranzit trebuie să fie conform cu cerințele din capitolele I, II, III și VI.

CAPITOLUL VIII

Măsuri de control

Autoritatea competentă trebuie să ia măsurile necesare pentru a controla colectarea, transportul, utilizarea și eliminarea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate, inclusiv prin verificarea păstrării evidențelor și a documentelor obligatorii și prin sigilare, dacă prezentul regulament impune acest lucru sau dacă autoritatea competentă consideră că este necesar.

În cazul în care autoritatea competentă aplică un sigiliu pe un lot de subproduse de origine animală sau de produse prelucrate, aceasta trebuie să informeze autoritatea competentă de la locul de destinație.

ANEXA III

CERINȚE DE IGIENĂ PENTRU INSTALAȚIILE INTERMEDIARE ȘI DE DEPOZITARE

CAPITOLUL I

Cerințe privind aprobarea instalațiilor intermediare

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe.

(a)	Incintele trebuie să fie separate în mod corespunzător de drumurile publice sau de alte incinte, precum abatoarele. Structura instalațiilor trebuie să asigure separarea completă a materiilor prime de categoria 1 și 2 de materiile prime de categoria 3, de la primire până la expediere.

(b)	Instalația trebuie să dețină un spațiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală.

(c)	Instalația trebuie să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor.

(d)	Instalația trebuie să dispună de băi, vestiare și chiuvete corespunzătoare pentru personal.

(e)	Instalația trebuie să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

(f)	Instalația trebuie să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale care să respecte cerințele de igienă.

(g)

Dacă este necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, instalațiile trebuie să dispună de unități de depozitare cu temperatură controlată adecvate, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală la temperaturi corespunzătoare și proiectate astfel încât să permită monitorizarea și înregistrarea acestor temperaturi.

Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Trebuie să existe dotări corespunzătoare pentru dezinfectarea roților vehiculelor.

CAPITOLUL II

Cerințe generale de igienă

A. Instalații intermediare de categoria 3

1.	Instalația nu trebuie să funcționeze pentru alte activități decât pentru importul, colectarea, sortarea, tranșarea, înghețarea, congelarea în blocuri, depozitarea temporară și expedierea materiilor prime de categoria 3.

2.	Sortarea materiilor prime de categoria 3 trebuie să se efectueze astfel încât să se evite orice risc de propagare a bolilor animale.

3.	Pe întreaga perioadă de sortare și depozitare, materiile prime de categoria 3 trebuie manevrate și depozitate separat de alte mărfuri decât celelalte materii prime de categoria 3, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni și să se asigure respectarea articolului 22.

4.	Materiile prime de categoria 3 se depozitează în mod corespunzător și, dacă este necesar, în stare înghețată sau congelată, până la reexpediere.

5.	Ambalajele se incinerează sau se elimină prin alte mijloace, în conformitate cu instrucțiunile transmise de autoritatea competentă.

B. Instalații intermediare de categoria 1 sau 2

6.	Instalația nu trebuie să funcționeze pentru alte activități decât pentru colectarea, manipularea, depozitarea temporară și expedierea materiilor prime de categoria 1 sau 2.

7.	Sortarea materiilor prime de categoria 1 sau 2 trebuie efectuată astfel încât să se evite riscurile propagării bolilor animale.

8.	Pe întreg parcursul depozitării, materiile prime de categoria 1 sau 2 se manevrează și se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni.

9.	Materiile prime de categoria 1 sau 2 se depozitează în mod corespunzător, inclusiv în condiții de temperatură adecvate, până la reexpediere.

10.	Ambalajele se incinerează sau se elimină prin alte mijloace, în conformitate cu instrucțiunile transmise de autoritatea competentă.

11.	Apele reziduale trebuie tratate pentru a se asigura că, în măsura posibilului, nu rămân agenți patogeni. Se stabilesc cerințe specifice privind tratarea apelor reziduale din instalațiile intermediare de categoria 1 sau 2, în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL III

Cerințe privind aprobarea instalațiilor de depozitare

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

Incintele în care se depozitează produsele prelucrate provenite din materiile prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în același loc cu incintele în care se depozitează produse prelucrate provenite din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care se află într-o clădire complet separată.

Instalația trebuie:

(a)	să dispună de un spațiu acoperit pentru primirea produselor;

(b)	să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

(c)	să dispună de băi, vestiare și chiuvete corespunzătoare pentru personal și

(d)	să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

4.	Produsele se depozitează în mod corespunzător până la reexpediere.

ANEXA IV

CERINȚE PRIVIND INSTALAȚIILE DE INCINERARE ȘI COINCINERARE PENTRU CARE NU SE APLICĂ DIRECTIVA 2000/76/CE

CAPITOLUL I

Condiții generale

1.	Instalațiile de incinerare și coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate și exploatate astfel încât să se respecte cerințele din prezentul regulament.

2.	Operatorul unei instalații de incinerare sau coincinerare trebuie să ia toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală pentru a preveni sau a reduce, atât cât este posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.

CAPITOLUL II

Condiții de exploatare

Instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate, construite și exploatate astfel încât gazul rezultat din procese să se ridice în mod controlat și omogen, chiar și în cele mai defavorabile condiții, la o temperatură de 850 °C, măsurată, timp de două secunde, în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de ardere autorizat de către autoritatea competentă.

Fiecare linie de instalații de incinerare de mare capacitate trebuie să fie dotată cu cel puțin un arzător auxiliar. Acest arzător trebuie să pornească automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere scade sub 850 °C după ultima injecție de aer de combustie. De asemenea, trebuie să fie folosit în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a asigura menținerea temperaturii de 850 °C pe întreg parcursul acestor operațiuni și pe toată perioada în care în camera de ardere se află material nears.

Instalațiile de incinerare și coincinerare de mare capacitate trebuie să dețină și să folosească un sistem automat de prevenire a folosirii subproduselor de origine animală:

(a)	la pornire, până la atingerea temperaturii de 850 °C și

(b)	în cazurile în care nu se menține o temperatură de 850 °C.

6.	Atunci când este posibil, subprodusele de origine animală trebuie să fie introduse imediat în furnal, fără a fi manipulate în mod direct.

CAPITOLUL III

Evacuarea apelor

Amplasamentele instalațiilor de incinerare sau de coincinerare, inclusiv zonele de depozitare a subproduselor de origine animală asociate acestora, trebuie să fie proiectate astfel încât să se prevină eliberarea accidentală sau neautorizată de substanțe poluante în sol, în pânza freatică și în apele subterane în conformitate cu dispozițiile stipulate în legislația comunitară relevantă. Mai mult, trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată provenită de la amplasamentul instalației de incinerare sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.

8.	Capacitatea de depozitare trebuie să fie corespunzătoare pentru a garanta testarea și tratarea acestui tip de ape înainte de evacuarea lor, dacă este necesar.

CAPITOLUL IV

Reziduuri

În sensul prezentului capitol, „reziduuri” înseamnă orice material lichid sau solid generat de procesul de incinerare sau coincinerare, de tratarea apelor reziduale sau de alte procese din cadrul instalațiilor de incinerare sau coincinerare. Acestea cuprind cenușa și zgura de vatră, cenușa zburătoare și praful de cazan.

10.

Cantitatea și gradul de nocivitate a reziduurilor rezultate din operațiunile efectuate în instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie reduse la minimum. Reziduurile trebuie să fie reciclate, dacă este necesar, direct în instalație sau în afara acesteia, în conformitate cu legislația comunitară relevantă.

11.	Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate sub formă de pulbere trebuie să se realizeze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu (de exemplu, în recipiente închise).

CAPITOLUL V

Măsurarea temperaturii

12.	Trebuie să se folosească tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare. Instalațiile de incinerare sau coincinerare de mare capacitate trebuie să dețină și să folosească echipamente de măsurare a temperaturii.

13.	Aprobarea emisă de autoritatea competentă sau condițiile anexate acesteia trebuie să stabilească cerințele în ceea ce privește măsurarea temperaturii.

14.	Instalațiile relevante și funcționarea echipamentelor de monitorizare automată trebuie să fie supuse controlului, precum și unui test anual de supraveghere. Calibrarea trebuie să se realizeze prin măsurători paralele cu ajutorul metodelor de referință, cel puțin o dată la trei ani.

15.

Rezultatele măsurătorilor de temperatură trebuie să fie înregistrate și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare admise stabilite prin prezentul regulament în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de către autoritatea în cauză.

CAPITOLUL VI

Funcționarea anormală

16.	În cazul unei defecțiuni sau al unor situații de funcționare anormale, operatorul trebuie să reducă sau să oprească operațiunile cât mai repede posibil până în momentul în care se pot relua operațiunile normale.

ANEXA V

CERINȚE GENERALE DE IGIENĂ PRIVIND PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME DE CATEGORIILE 1, 2 ȘI 3

CAPITOLUL I

Cerințe generale privind aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoria 1, 2 sau 3

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

(a)	incintele pentru prelucrarea subproduselor de origine animală nu trebuie să se afle în același amplasament cu abatoarele, cu excepția cazului în care se află într-o clădire complet separată. Trebuie interzis accesul persoanelor neautorizate și al animalelor în instalație;

(b)

instalația de prelucrare trebuie să aibă un sector curat și un sector murdar, separate în mod corespunzător. Sectorul murdar trebuie să cuprindă un spațiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală și trebuie să fie construit astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată în așa fel încât să faciliteze drenarea lichidelor. Instalația de prelucrare trebuie să fie echipată cu lavabouri, vestiare și chiuvete pentru personal;

(c)	instalațiile de prelucrare trebuie să aibă o capacitate suficientă de producție de apă caldă și abur pentru prelucrarea subproduselor de origine animală;

(d)	sectorul murdar trebuie, dacă este necesar, să conțină echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală și echipamente pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unități de prelucrare;

(e)

toate instalațiile în care se prelucrează subprodusele de origine animală trebuie să funcționeze în conformitate cu cerințele din capitolul II. Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalațiile trebuie să fie dotate cu:

(i)	echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp și, dacă este necesar, a presiunii în punctele decisive;

(ii)	dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători;

(iii)

un sistem de siguranță adecvat pentru a preveni încălzirea insuficientă;

(f)

pentru a se preveni recontaminarea produselor finite de către subprodusele de origine animală intrate trebuie să existe o separare clară a zonei din instalație în care se descarcă subprodusele de origine animală intrate de zonele pregătite pentru prelucrarea produsului în cauză și pentru depozitarea produsului prelucrat.

2.	Instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

3.	Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roților vehiculelor la plecarea din sectorul murdar al instalației de prelucrare.

4.	Toate instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale care să respecte cerințele autorității competente.

5.	Instalația de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator sau să folosească serviciile unui laborator extern. Laboratorul trebuie să fie dotat astfel încât să poată efectua analizele necesare și trebuie să fie autorizat de către autoritatea competentă.

CAPITOLUL II

Cerințe generale de igienă

1.	Subprodusele de origine animală trebuie să fie prelucrate cât mai repede posibil după sosire. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător înainte de a fi prelucrate.

2.	Containerele, recipientele și vehiculele folosite la transportul materiilor prime neprelucrate trebuie să fie curățate într-o zonă desemnată. Această zonă trebuie să fie amplasată sau proiectată astfel încât să se prevină riscul contaminării produselor prelucrate.

Persoanele care lucrează în sectorul murdar nu trebuie să intre în sectorul curat fără a-și schimba hainele și încălțămintea de lucru sau fără a dezinfecta încălțămintea. Echipamentele și ustensilele din sectorul murdar nu trebuie să ajungă în sectorul curat înainte de a fi curățate și dezinfectate. Trebuie să se elaboreze proceduri privind mișcarea personalului pentru a controla mișcarea personalului între zone și pentru a stabili modul corect de utilizare a băilor pentru picioare și a băilor pentru roți.

Apele reziduale provenite din sectorul murdar trebuie tratate pentru a garanta, atât cât este posibil, absența agenților patogeni. Trebuie să se stabilească cerințe specifice privind tratarea apelor reziduale din instalațiile de prelucrare în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

5.	Trebuie să se ia, în mod sistematic, măsuri împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor paraziți. În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

6.	Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

7.	Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie păstrate și documentate timp de cel puțin doi ani.

8.	Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în bună stare, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale date.

9.	Produsele prelucrate trebuie manipulate și depozitate în instalația de prelucrare astfel încât să se evite recontaminarea.

CAPITOLUL III

Metode de prelucrare

Metoda 1

Reducere

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 133 °C timp de cel puțin 20 de minute fără întrerupere la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari, produsă prin abur saturat (1); tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare pre- sau postproces.

3.	Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

Metoda 2

Reducere

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 150 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

2.	După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute.

3.	Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu.

4.	Subprodusele de origine animală trebuie pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 3

Reducere

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 30 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

2.	După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 minute.

3.	Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.	Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 4

Reducere

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 30 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și la o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute.

3.	Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.	Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 5

Reducere

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 20 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite până la coagulare, apoi presate astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteinic. Materialul proteinic trebuie apoi încălzit la o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute.

3.	Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.	Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 6

(pentru subproduse de origine animală din pește)

Reducere

1.	Subprodusele de origine animală trebuie reduse la … milimetri. Acestea trebuie amestecate cu acid formic pentru a reduce pH-ul la .… Amestecul trebuie depozitat timp de … ore înainte de următorul tratament.

Amestecul trebuie introdus într-un convertor de căldură și încălzit la o temperatură internă de … °C timp de cel puțin … minute. Avansarea produsului prin convertorul de căldură trebuie să fie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia astfel încât la sfârșitul operațiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce privește atât timpul, cât și temperatura.

După tratamentul termic, produsul trebuie să fie separat în lichid, grăsime și jumări prin mijloace mecanice. Pentru a obține concentrat de proteine animale prelucrate, faza lichidă trebuie să fie pompată în două schimbătoare de căldură încălzite cu abur și dotate cu camere de vid în vederea eliminării umidității sub formă de vapori de apă. Jumările trebuie să fie reîncorporate în concentratul de proteine înainte de depozitare.

Metoda 7

Orice metodă de prelucrare aprobată de către autoritatea competentă după ce acesteia i s-a demonstrat că produsul final a fost eșantionat zilnic pe parcursul unei perioade de o lună în conformitate cu următoarele standarde microbiologice:

(a)

Probe de material prelevate direct după tratamentul termic:

Clostridium perfringens absent în 1 g de produs

(b)

Probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de prelucrare:

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

unde:

n	=	numărul de probe care urmează să fie testate;
m	=	valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;
M	=	valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și
c	=	numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

Detaliile privind punctele critice de control pe baza cărora fiecare instalație de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie să fie înregistrate și păstrate astfel încât proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum și autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează trebuie să cuprindă dimensiunea particulelor, temperatura critică și, dacă este necesar, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.

3.	Aceste informații trebuie puse la dispoziția Comisiei, la cerere.

CAPITOLUL IV

Supravegherea producției

Autoritatea competentă trebuie să supravegheze instalațiile de prelucrare pentru a asigura respectarea cerințelor din prezentul regulament. Aceasta trebuie, în special:

(a)

să verifice:

(i)	starea generală de igienă a incintelor, echipamentelor și a personalului;

(ii)	eficiența verificărilor proprii efectuate în instalație, în conformitate cu articolul 25, în special prin examinarea rezultatelor și prin prelevarea de probe;

(iii)

standardele produselor după prelucrare. Analizele și testele trebuie efectuate în conformitate cu metodele recunoscute științific (în special cele prevăzute de legislația comunitară sau, dacă acestea nu există, cu standardele internaționale recunoscute sau, în absența acestora, cu standardele naționale) și

(iv)	condițiile de depozitare;

(b)	să preleveze orice probe necesare pentru testele de laborator și

(c)	să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare în vederea respectării prezentului regulament.

2.	Pentru a putea să ducă la îndeplinire responsabilitățile sale în conformitate cu alineatul (1), autoritatea competentă trebuie să aibă acces liber în orice moment la toate componentele instalației de prelucrare și la toate evidențele, documentele comerciale și certificatele de sănătate.

CAPITOLUL V

Proceduri de autorizare

1. Autoritatea competentă trebuie să autorizeze instalația de prelucrare în conformitate cu următoarele proceduri și indicatori:

(a)	descrierea procesului (printr-o diagramă a fluxului de proces);

(b)	identificarea punctelor de control decisiv (CCP), inclusiv viteza de prelucrare a materiilor prime pentru sistemele continue;

(c)	respectarea cerințelor de prelucrare specifice stabilite în prezentul regulament și

(d)

îndeplinirea următoarelor cerințe:

(i)	dimensiunea particulelor pentru tratamentul discontinuu și continuu sub presiune – definită în funcție de orificiul tocătorului și de dimensiunea fantei nicovalei și

(ii)	temperatura, presiunea, timpul de prelucrare și viteza de prelucrare a materiilor prime (numai pentru sistemul continuu), conform alineatelor (2) și (3).

2. În cazul unui sistem de tratament discontinuu sub presiune:

(a)	temperatura trebuie să fie monitorizată cu un termocuplu permanent și trebuie să fie înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;

(b)	faza de presiune trebuie să fie monitorizată cu un manometru permanent. Presiunea trebuie înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;

(c)	timpul de prelucrare trebuie indicat în diagramele timp/temperatură și timp/presiune.

Termocuplul și manometrul trebuie calibrate cel puțin o dată pe an.

3. În cazul unui sistem de tratament continuu sub presiune:

(a)

temperatura și presiunea trebuie monitorizate cu termocupluri sau cu un detector de temperatură cu infraroșu, iar manometrele trebuie folosite în anumite poziții definite în întregul sistem de prelucrare astfel încât temperatura și presiunea să respecte condițiile necesare în interiorul întregului sistem continuu sau într-o secțiune a acestuia. Temperatura și presiunea trebuie înscrise într-un grafic în funcție de timpul real;

(b)

măsurătorile timpului de tranzitare minim în interiorul întregii secțiuni relevante din sistemul continuu în care temperatura și presiunea respectă condițiile necesare trebuie să fie transmise autorităților competente, folosindu-se markeri insolubili (de exemplu, dioxid de mangan) sau o metodă care oferă garanții echivalente. Măsurătorile exacte și controlul vitezei de prelucrare a materiilor prime sunt esențiale și trebuie să fie măsurate pe parcursul testului de validare față de un CCP care poate fi monitorizat în mod continuu, precum:

(i)	rotațiile șurubului de avans pe minut (rpm);

(ii)	curentul electric (amperi la un o anumită tensiune);

(iii)

viteza de evaporare/condensare sau

(iv)	numărul de bătăi ale pompei pe unitate de timp.

Toate echipamentele de măsurare și monitorizare trebuie să fie calibrate cel puțin o dată pe an.

4. Autoritatea competentă trebuie să repete procedurile de validare periodic, atunci când consideră necesar și de fiecare dată când procesul suferă modificări importante (de exemplu, modificarea structurii echipamentelor sau schimbarea materiilor prime).

5. Procedurile de validare bazate pe metodele de testare pot fi stabilite în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

(1) „Abur saturat” înseamnă că tot aerul este evacuat și înlocuit cu abur în întreaga cameră de sterilizare.

ANEXA VI

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME DE CATEGORIILE 1 ȘI 2 ȘI INSTALAȚIILE DE BIOGAZ ȘI DE COMPOST

CAPITOLUL I

Cerințe specifice privind prelucrarea materiilor prime de categoriile 1 și 2

În plus față de cerințele generale stabilite în anexa V se aplică și următoarele cerințe.

Incinte

1.	Structura instalațiilor de prelucrare de categoria 1 și de categoria 2 trebuie să asigure separarea completă a materiilor prime de categoria 1 de materiile prime de categoria 2 de la primirea materiilor prime până la expedierea produsului prelucrat rezultat.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea temporară a unei instalații de prelucrare de categoria 2 pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 1 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanțe excepționale sau neprevăzute determină scăderea capacității unei instalații de prelucrare de categoria 1.

Autoritatea competentă trebuie să aprobe din nou instalația de prelucrare de categoria 2 în conformitate cu articolul 13 înainte de reînceperea prelucrării materiilor prime de categoria 2.

Standarde de prelucrare

Punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare trebuie să fie identificate pentru fiecare metodă de prelucrare în conformitate cu anexa V capitolul III. Punctele critice de control pot cuprinde:

(a)	dimensiunea particulelor de materii prime;

(b)	temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

(c)	presiunea aplicată materiilor prime și

(d)	durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.

Trebuie să fie specificate standarde de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv aplicabil.

4.	Evidențele trebuie păstrate timp de cel puțin doi ani pentru a indica faptul că sunt aplicate valorile de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv.

5.	Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească manometre și înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării manometrelor/înregistratoarelor.

6.	Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specificat (de exemplu materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate și reprelucrate.

Subprodusele de origine animală se prelucrează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Metoda de prelucrare 1 trebuie să se aplice pentru:

(i)	materiile prime de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv, destinat instalațiilor de biogaz sau de compost sau utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de soluri și

(ii)	materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate rampelor de gunoi.

(b)

Orice metodă de prelucrare de la 1 la 5 trebuie să se aplice pentru:

(i)	materiile prime de categoria 2 din care proteinele rezultate sunt destinate incinerării sau coincinerării;

(ii)	materiile prime de categoria 2 din care grăsimea topită este destinată instalațiilor oleochimice de categoria 2 și

(iii)

materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate incinerării sau coincinerării.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate impune aplicarea metodei de prelucrare 1 în cazul materiilor prime de categoria 1 destinate incinerării sau coincinerării.

Produse prelucrate

Produsele prelucrate derivate din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepția produselor lichide destinate instalațiilor de biogaz sau de compost, trebuie să fie marcate permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, folosind un sistem aprobat de către autoritatea competentă. Normele de aplicare privind această marcare se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

9.	Probele de produse prelucrate destinate instalațiilor de biogaz sau de compost sau rampelor de gunoi, prelevate direct după tratamentul termic, nu trebuie să conțină spori de bacterii patogene rezistenți la căldură (Clostridium perfringens absent în 1 g de produse).

CAPITOLUL II

Cerințe specifice privind aprobarea instalațiilor de biogaz și de compost

Incinte

Instalațiile de biogaz trebuie să fie dotate cu:

(a)

o unitate de pasteurizare/igienizare, care nu poate fi ocolită, cu:

(i)	instalații pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp;

(ii)	dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători și

(iii)

un sistem de siguranță corespunzător pentru a se preveni încălzirea insuficientă și

(b)	dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea vehiculelor și a containerelor la plecarea din instalația de biogaz.

Cu toate acestea, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie pentru instalațiile de biogaz care transformă numai subproduse de origine animală care au fost supuse metodei de prelucrare 1.

Instalațiile de compost trebuie să fie dotate cu:

(a)

un reactor de compostare închis, care nu poate fi ocolit, cu:

(i)	instalații pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp;

(ii)	dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători și

(iii)

un sistem de siguranță corespunzător pentru a se preveni încălzirea insuficientă și

(b)	dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea vehiculelor și a containerelor care transportă subproduse de origine animală netratate.

3.	Fiecare instalație de biogaz și de compost trebuie să dispună de propriul laborator sau să folosească un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie dotat astfel încât să poată efectua analizele necesare și trebuie să fie autorizat de către autoritatea competentă.

Cerințe de igienă

Într-o instalație de biogaz sau de compost pot fi transformate numai următoarele subproduse de origine animală:

(a)	materiile prime de categoria 2, în cazul în care se folosește metoda de prelucrare 1 într-o instalație de prelucrare de categoria 2;

(b)	gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv și

(c)	materiile prime de categoria 3.

5.	Subprodusele de origine animală menționate la alineatul (4) trebuie transformate cât mai repede posibil după sosire. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător până în momentul tratării.

6.	Containerele, recipientele și vehiculele folosite la transportul materiilor prime netratate trebuie să fie curățate într-o zonă desemnată în acest sens. Această zonă trebuie proiectată sau amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.

7.	Trebuie să se ia, în mod sistematic, măsuri de precauție împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor paraziți. În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

8.	Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

9.	Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate.

10.	Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în bună stare, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale date.

11.	Reziduurile de digestie trebuie manipulate și depozitate în instalație în așa fel încât să se evite recontaminarea.

Standarde de prelucrare

12.

Materiile prime de categoria 3 folosite ca material într-o instalație de biogaz dotată cu unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să corespundă următoarelor cerințe minime:

(a)	dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în unitate: 12 mm;

(b)	temperatura minimă a tuturor materialelor din unitate: 70 °C și

(c)	timpul minim în unitate fără întrerupere: 60 de minute.

13.

Materiile prime de categoria 3 folosite ca material într-o instalație de compost trebuie supuse următoarelor cerințe minime:

(a)	dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în reactorul instalației de compost: 12 mm;

(b)	temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor: 70 °C și

(c)	timpul minim în reactor la 70 °C (toate materialele): 60 de minute.

14.

Cu toate acestea, până la adoptarea normelor în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (g), autoritatea competentă poate autoriza, atunci când deșeurile de catering sunt singurele subproduse de origine animală utilizate ca material într-o instalație de biogaz sau de compost, aplicarea altor standarde de prelucrare decât cele stabilite în alineatele (12) și 13, cu condiția ca acestea să garanteze un efect echivalent în ceea ce privește reducerea agenților patogeni.

Reziduuri de digestie și compost

15.

Probele din reziduurile de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de biogaz sau de compost trebuie să respecte următoarele standarde:

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

unde:

n	=	numărul de probe care urmează să fie testate;
m	=	valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;
M	=	valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și
c	=	numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

CAPITOLUL III

Standarde de tratament pentru prelucrarea ulterioară a grăsimilor topite

Pentru obținerea derivaților de grăsime din grăsimi topite provenite din materiile prime de categoria 2 se pot folosi următoarele procese:

1.	transesterificarea sau hidroliza la cel puțin 200 °C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi grași și esteri) sau

saponificarea cu NaOH 12M (glicerol și săpun):

(a)	într-un proces discontinuu la 95 °C timp de trei ore sau

(b)	într-un proces continuu la 140 °C 2 bari (2 000 hPa) timp de opt minute sau în condiții echivalente stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

ANEXA VII

CERINȚE SPECIFICE DE IGIENĂ PENTRU PRELUCRAREA ȘI INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE ȘI A ALTOR PRODUSE PRELUCRATE CARE POT FI FOLOSITE CA HRANĂ

CAPITOLUL I

Cerințe specifice privind aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoria 3

În plus față de cerințele generale stabilite în anexa V se aplică și următoarele cerințe.

Incinte

1.	Incintele folosite pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în același amplasament ca și incintele pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care se află într-o clădire total separată.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea temporară a unei instalații de prelucrare de categoria 3 pentru prelucrarea materialelor de categoria 1 sau 2 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanțe excepționale sau neprevăzute determină scăderea capacității unei instalații de prelucrare de categoria 1 sau 2.

Autoritatea competentă trebuie să aprobe din nou instalația de prelucrare de categoria 3 în conformitate cu articolul 17 înainte de reînceperea prelucrării materiilor prime de categoria 3.

Instalațiile de prelucrare de categoria 3 trebuie să dețină:

(a)	o instalație de verificare a prezenței materiei străine, precum ambalajele, bucățile de metal etc. în subprodusele de origine animală și

(b)	în cazul în care volumul de produse tratate impune prezența periodică sau permanentă a autorității competente, o încăpere cu sistem de blocare adecvat care să fie utilizată exclusiv de către serviciul de inspecție.

Materii prime

4.	Materiile prime de categoria 3 enumerate în articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(j) care au fost manevrate, depozitate și transportate în conformitate cu articolul 22, sunt singurele care pot fi utilizate pentru producerea de proteine animale prelucrate și de alte tipuri de hrană.

5.	Înainte de prelucrare, subprodusele de origine animală se verifică în vederea detectării materiei străine. În cazul în care se constată prezența acesteia, ea trebuie eliminată imediat.

Standarde de prelucrare

—	dimensiunea particulelor de materii prime;

—	temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

—	presiunea aplicată materiilor prime, dacă este cazul, și

—	durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.

Trebuie să fie specificate standarde de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv aplicabil.

7.	Evidențele trebuie păstrate timp de cel puțin doi ani pentru a indica faptul că sunt aplicate valorile de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv.

8.	Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească manometre și înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării manometrelor/înregistratoarelor.

9.	Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specificat (de exemplu materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate și reprelucrate.

Produse prelucrate

10.

Probele de produse finale prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de prelucrare trebuie să respecte următoarele standarde:

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

unde:

n= numărul de probe care urmează să fie testate;

m= valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;

M= valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și

c= numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

CAPITOLUL II

Cerințe specifice privind proteinele animale prelucrate

În plus față de condițiile stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

Standarde de prelucrare

1.	Proteinele animale prelucrate de mamifere trebuie să fie supuse metodei de prelucrare 1.

2.	Proteinele animale prelucrate de alte animale decât mamiferele, cu excepția făinii de pește, trebuie să fie supuse oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7.

Făina de pește trebuie să fie supusă:

(a)	oricărei metode de prelucrare sau

(b)	unei metode și unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite în capitolul I alineatul (10).

Depozitare

4.	Proteinele animale prelucrate trebuie să fie ambalate și depozitate în saci noi sau sterilizați sau depozitate în silozuri pentru marfă în vrac construite în mod corespunzător.

5.	Trebuie să se adopte măsuri suficiente pentru reducerea la minimum a condensului din interiorul silozurilor, transportoarelor sau al ascensoarelor.

6.	Produsele din transportoare, ascensoare și silozuri trebuie protejate împotriva contaminării accidentale.

Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie să fie menținute în stare uscată și curată și trebuie să existe puncte de inspecție adecvate astfel încât echipamentele să poată fi examinate în ceea ce privește gradul de curățenie. Toate unitățile de depozitare trebuie să fie golite și curățate în mod regulat, conform cerințelor privind producția.

8.	Proteinele animale prelucrate trebuie păstrate la loc uscat. Trebuie să se prevină scurgerile și condensul din zonele de depozitare.

Import

Statele membre trebuie să autorizeze importul de proteine animale prelucrate:

(a)	în cazul în care provin din țări terțe care se află pe lista din partea II a anexei XI sau, în cazul făinii de pește, care se află pe lista din partea III a anexei XI;

(b)	în cazul în care provin din instalații de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)	în cazul în care au fost produse în conformitate cu prezentul regulament și

(d)	în cazul în care sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

10.

Înainte de introducerea loturilor în liberă circulație în interiorul Comunității, autoritatea competentă trebuie să preleveze probe de la proteinele animale prelucrate la punctul de control la frontieră pentru a asigura respectarea cerințelor din capitolul I alineatul (10). Autoritatea competentă trebuie:

(a)	să preleveze probe de la fiecare lot de produse transportat în vrac și

(b)	să efectueze prelevări aleatorii de probe din loturile de produse ambalate în instalația de fabricație de origine.

11.

Totuși, în cazul în care șase teste consecutive efectuate pe loturile în vrac provenite dintr-o anumită țară terță au un rezultat negativ, autoritatea competentă poate efectua prelevări aleatorii de probe din următoarele loturi în vrac provenite din țara terță în cauză. În cazul în care una dintre aceste probe aleatorii are un rezultat pozitiv, autoritatea competentă care efectuează prelevarea de probe informează autoritatea competentă din țara de origine astfel încât aceasta să poată lua măsurile corespunzătoare în vederea remedierii situației. Autoritatea competentă din țara de origine trebuie să transmită aceste măsuri autorității competente care efectuează prelevarea de probe. În cazul în care se obține încă un rezultat pozitiv din aceeași sursă, autoritatea competentă trebuie să eșantioneze fiecare lot din sursa respectivă până în momentul în care obține șase teste consecutive cu rezultat negativ.

12.	Autoritățile competente trebuie să păstreze timp de cel puțin doi ani o evidență a rezultatelor obținute din eșantionările efectuate pe toate loturile din care s-au prelevat probe.

13.

În cazul în care un lot prezintă un rezultat pozitiv pentru salmonella, acesta trebuie:

(a)	să fie tratat în conformitate cu procedura stabilită în articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Directiva 97/78/CE (1) sau

(b)

să fie reprelucrat într-o instalație de prelucrare aprobată în temeiul prezentului regulament sau decontaminat printr-un tratament autorizat de către autoritatea competentă. Se poate întocmi o listă a tratamentelor permise în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2). Lotul nu poate fi eliberat înainte de a fi tratat, testat pentru prezența salmonella de către autoritatea competentă în conformitate cu capitolul I alineatul (10) și înainte de obținerea unui rezultat negativ.

CAPITOLUL III

Cerințe specifice privind produsele din sânge

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

Materii prime

1.	Pentru producerea de produse din sânge se poate folosi numai sângele conform dispozițiilor alineatului (1) literele (a) și (b) din articolul 6.

Standarde de prelucrare

Produsele din sânge trebuie să fie supuse:

(a)	oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei 7 sau

(b)	unei metode sau unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite în capitolul I alineatul (10).

Import

Statele membre trebuie să autorizeze importul de produse din sânge în cazul în care acestea:

(a)	provin din țări terțe care se află pe lista din partea V a anexei XI;

(b)	provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)	au fost produse în conformitate cu prezentul regulament și

(d)	sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

CAPITOLUL IV

Cerințe specifice privind grăsimile topite și uleiul de pește

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

Standarde de prelucrare

1.	Grăsimile topite provenite de la animale rumegătoare trebuie să fie purificate astfel încât nivelul maxim de impurități insolubile rămase în total să nu fie mai mare de 0,15 % din greutate.

Importul de grăsimi topite

Statele membre trebuie să autorizeze importul de grăsimi topite în cazul în care:

(a)	provin din țări terțe care se află pe lista din partea IV a anexei XI;

(b)	provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)	au fost produse în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

acestea fie:

(i)	provin parțial sau în întregime din materii prime porcine și dintr-o țară sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni sau indemnă de febră porcină clasică sau de febră porcină africană în ultimele 12 luni;

(ii)	provin parțial sau în întregime din materii prime de păsări de curte și dintr-o țară sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări care a fost indemnă de boala Newcastle sau de pestă aviară în ultimele șase luni;

(iii)

provin parțial sau în întregime din materii prime de rumegătoare și dintr-o țară sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni și de pestă bovină în ultimele 12 luni sau

(iv)

în cazul în care s-a înregistrat o epidemie a uneia dintre bolile menționate anterior în perioada respectivă, au fost supuse unuia dintre următoarele procese de tratament termic:

—	la cel puțin 70 °C timp de cel puțin 30 de minute sau

—	la cel puțin 90 °C timp de cel puțin 15 minute

și sunt înregistrate și păstrate detalii privind punctele critice de control astfel încât proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum și autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației. Informațiile trebuie să includă dimensiunea particulelor, temperatura critică și, dacă este necesar, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și rata de reciclare a grăsimilor și

(e)	sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

Importul de ulei de pește

Statele membre trebuie să autorizeze importul de ulei de pește în cazul în care:

(a)	provine din țări terțe care se află pe lista din partea III a anexei XI;

(b)	provine dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)	a fost produs în conformitate cu prezentul regulament și

(d)	este însoțit de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

Cerințe de igienă

În cazul în care se ambalează grăsimile topite sau uleiul de pește, acestea trebuie ambalate în containere noi sau în containere care au fost curățate, luându-se toate măsurile de precauție pentru a se preveni recontaminarea acestora. În cazul în care urmează să se efectueze transportul în vrac al produselor, tuburile, pompele și rezervoarele pentru marfa în vrac, precum și orice alt container sau autocisternă pentru marfă în vrac, folosite la transportul produselor din instalația de fabricație fie direct pe navă sau în cisterne de coastă, fie direct în instalații, trebuie să fie inspectate și declarate curate înainte de utilizare.

CAPITOLUL V

Cerințe specifice privind laptele, produsele lactate și colostrul

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

Standarde de prelucrare

1.	Laptele crud și colostrul trebuie să fie produse în condiții care să ofere garanții adecvate privind sănătatea animală. Aceste condiții pot fi stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

Laptele sau produsele lactate tratate sau prelucrate trebuie să fie supuse unui tratament termic la cel puțin 2 °C timp de cel puțin 15 secunde sau oricărei combinații de temperatură și timp care are un efect termic cel puțin echivalent și care produce o reacție negativă la testul fosfatazei, urmate:

(a)	în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare sau

(b)	în cazul unui produs lactat acidificat, de un proces prin care pH-ul este redus și menținut timp de cel puțin o oră la un nivel mai mic de 6.

În plus față de cerințele stabilite în alineatul (2), laptele deshidratat și produsele lactate deshidratate trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

(a)	după încheierea procesului de deshidratare, trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se preveni contaminarea produselor și

(b)

produsul final trebuie să fie:

(i)	ambalat în containere noi sau

(ii)	în cazul transportului în vrac, transportat în vehicule sau containere care au fost dezinfectate cu ajutorul unui produs aprobat de către autoritatea competentă înainte de încărcarea laptelui, a produselor lactate sau a colostrului.

Import

Statele membre trebuie să autorizeze importurile de lapte și produse lactate în cazul în care:

(a)	acestea provin din țări terțe care se află pe lista din partea I a anexei XI;

(b)

în cazul laptelui și al produselor lactate din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana B din anexa la Decizia 95/340/CE (2), au fost supuse unui tratament de pasteurizare suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei și sunt însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în capitolul 2(A) din anexa X;

(c)

în cazul produselor lactate cu un pH redus sub 6 din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana C din anexa la Decizia 95/340/CE, au fost supuse mai întâi unui tratament de pasteurizare suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei și sunt însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în capitolul 2(B) din anexa X;

(d)

în cazul laptelui și al produselor lactate din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana C din anexa la Decizia 95/340/CE, au fost supuse mai întâi unui proces de sterilizare sau unui dublu tratament termic, fiecare dintre tratamente fiind suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei, și sunt însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în capitolul 2(C) din anexa X și

(e)	provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4).

Laptele și produsele lactate din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana C din anexa la Decizia 95/340/CE în care s-a înregistrat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 12 luni sau în care s-a efectuat o vaccinare împotriva febrei aftoase în ultimele 12 luni, înainte de introducerea pe teritoriul Comunității, trebuie să fi fost supuse:

(a)	unui proces de sterilizare în urma căruia să se atingă o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau

(b)

unui tratament termic inițial cu un efect de încălzire cel puțin egal cu cel obținut prin procesul de pasteurizare de cel puțin 72 °C timp de cel puțin 15 secunde și suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei, urmat de:

(i)

un al doilea tratament termic cu un efect de încălzire cel puțin egal cu cel obținut prin tratamentul termic inițial și care să fie suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei, urmat, în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare sau

(ii)	un proces de acidificare prin care pH-ul să fie menținut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puțin o oră.

6.	În cazul în care se identifică riscul introducerii unei boli exotice sau orice risc pentru sănătatea animală se pot stabili condiții suplimentare pentru protecția sănătății animale în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VI

Cerințe specifice privind gelatina și proteinele hidrolizate

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

Standarde de prelucrare pentru gelatină

(a)

Gelatina trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materiile prime de categoria 3 neprelucrate sunt supuse unui tratament cu acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri. PH-ul trebuie să fie adaptat în consecință. Gelatina trebuie să fie extrasă prin una sau mai multe încălziri succesive, urmate de purificare prin filtrare sau sterilizare.

(b)	După ce a fost supusă proceselor menționate la litera (a), gelatina poate trece printr-un proces de deshidratare și, dacă este necesar, printr-un proces de pulverizare sau de laminare.

(c)	Utilizarea conservanților, alții decât dioxidul de sulf sau apa oxigenată, este interzisă.

Gelatina trebuie să fie împachetată, ambalată, depozitată și transportată în condiții de igienă satisfăcătoare. În special:

(a)	trebuie să fie prevăzută o încăpere pentru depozitarea materialelor de împachetare și ambalare;

(b)	împachetarea și ambalarea trebuie să se desfășoare într-o încăpere sau într-un loc destinat acestui scop și

(c)	pachetele și ambalajele care conțin gelatină trebuie să conțină cuvintele „gelatină destinată consumului animal”.

Standarde de prelucrare pentru proteine hidrolizate

Proteinele hidrolizate trebuie să fie produse printr-un proces de producție care implică măsuri corespunzătoare pentru reducerea la minimum a contaminării materiei brute de categoria 3. Pregătirea materiei brute de categoria 3 prin tratarea cu saramură, apă de var și spălare intensivă trebuie să fie urmată de:

(a)	expunerea materiilor prime la un pH mai mare de 11 timp de mai mult de trei ore la o temperatură mai mare de 80 °C, urmată de un tratament termic la o temperatură mai mare de 140 °C timp de 30 de minute la o presiune mai mare de 3,6 bari;

(b)	expunerea materiilor prime la un pH de 1-2, urmată de un pH mai mare de 11, urmată de un tratament termic la o temperatură mai mare de 140 °C timp de 30 de minute la 3 bari sau

(c)	un proces de producție echivalent aprobat în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

Import

Statele membre trebuie să autorizeze importul de gelatină și proteine hidrolizate în cazul în care acestea:

(a)	provin din țări terțe care se află pe lista din partea XI a anexei X;

(b)	provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată în articolul 29 alineatul (4);

(c)	au fost produse în conformitate cu prezentul regulament și

(d)	sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

CAPITOLUL VII

Cerințe specifice privind fosfatul dicalcic

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

Standarde de prelucrare

Fosfatul dicalcic trebuie să fie produs printr-un proces care:

(a)	să garanteze că materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat cu apă fierbinte și tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentrație minimă de 4 % și la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puțin două zile;

(b)	este urmat de un tratament cu soluție fosforică obținute cu oxid de calciu, rezultând un precipitat de fosfat dicalcic la un pH de 4-7 și

(c)	în final, constă din deshidratarea cu aer a acestui precipitat timp de 15 minute, la o temperatură la intrare de 270-325 °C și o temperatură finală între 60 și 65 °C

sau printr-un proces echivalent aprobat în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

Import

Statele membre pot autoriza importul de fosfat dicalcic în cazul în care acesta:

(a)	provine din țări terțe care se află pe lista din partea XI a anexei X;

(b)	provine dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată în articolul 29 alineatul (4);

(c)	a fost produs în conformitate cu prezentul regulament și

(d)	este însoțit de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

(1) Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor care stau la baza controalelor veterinare la produsele introduse în Comunitate din țări terțe (JO L 24, 30.1.1998, p. 9).

(2) Decizia 95/340/CE a Comisiei din 27 iulie 1995 de stabilire a listei provizorii a țărilor terțe din care statele membre autorizează importurile de lapte și de produse lactate și de abrogare a Deciziei 94/70/CE (JO L 200, 24.8.1995, p. 38), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 96/584/CE (JO L 255, 9.10.1996, p. 20).

ANEXA VIII

CERINȚE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A HRANEI PENTRU ANIMALE DE COMPANIE, A PRODUSELOR DE MESTECAT PENTRU CÂINI ȘI A PRODUSELOR TEHNICE

CAPITOLUL I

Cerințe privind aprobarea instalațiilor pentru hrană pentru animale de companie și a instalațiilor tehnice

Instalațiile care produc hrană pentru animale de companie, produse de mestecat pentru câini și produse tehnice, altele decât îngrășămintele organice, amelioratorii de soluri și derivații grăsimii proveniți din materiile prime de categoria 2, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

1.	trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru depozitarea și tratarea materiilor prime în deplină siguranță și

trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru eliminarea subproduselor de origine animală nefolosite rămase după fabricarea produselor în conformitate cu prezentul regulament sau se trimit materiile prime respective într-o instalație de prelucrare sau într-o instalație de incinerare sau coincinerare, în conformitate cu prezentul regulament.

CAPITOLUL II

Cerințe privind hrana pentru animale de companie și produsele de mestecat pentru câini

A. Materii prime

Singurele subproduse de origine animală care pot fi folosite pentru a produce hrană pentru animale de companie și produse de mestecat pentru câini sunt cele menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(j). Totuși, hrana neprelucrată pentru animale de companie poate fi fabricată numai din subprodusele de origine animală menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a).

B. Standarde de prelucrare

2.	Conservele pentru animale pot fi supuse tratamentului termic la o valoare Fc minimă de 3.

Hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât conservele pentru animale, trebuie să fie supusă unui tratament termic la cel puțin 90 °C aplicat întregului conținut. După tratament trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul trebuie să fie ambalat în ambalaje noi.

Produsele de mestecat pentru câini trebuie să fie supuse unui tratament termic pe parcursul prelucrării suficient pentru a distruge organismele patogene (inclusiv salmonella). După tratament trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul trebuie să fie ambalat în ambalaje noi.

Hrana neprelucrată pentru animale de companie trebuie să fie ambalată în ambalaje noi pentru a se preveni orice scurgeri. Trebuie să se ia măsuri eficiente pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării pe parcursul întregului lanț de producție și până la punctul de vânzare. Cuvintele „numai pentru hrană pentru animale de companie” trebuie să fie afișate în mod vizibil și lizibil pe ambalaj.

Pe parcursul producției și/sau al depozitării (înainte de expediere) trebuie să se preleveze probe aleatorii pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

unde:

n	=	numărul de probe care urmează să fie testate;
m	=	valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;
M	=	valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și
c	=	numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

C. Import

Statele membre trebuie să autorizeze importurile de hrană pentru animale de companie și de produse de mestecat pentru câini în cazul în care acestea:

(a)	provin din țări terțe care se află pe lista din partea X a anexei XI;

(b)	provin din instalații de hrană pentru animale de companie aprobate de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinesc condițiile specifice stabilite în prezentul regulament;

(c)	au fost produse în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

sunt însoțite:

(i)	în cazul conservelor pentru animale, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(A) din anexa X;

(ii)	în cazul hranei prelucrate pentru animale de companie, alta decât conservele pentru animale, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(B) din anexa X;

(iii)

în cazul produselor de mestecat pentru câini, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(C) din anexa X sau

(iv)	în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(D) din anexa X.

CAPITOLUL III

Cerințe privind gunoiul de grajd, gunoiul de grajd prelucrat și produsele din gunoi de grajd prelucrat

I. Gunoi de grajd neprelucrat

A. Comerț

(a)

Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la alte specii decât păsările de curte sau ecvideele este interzis, cu excepția cazului gunoiului de grajd:

(i)	dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza unei boli transmisibile grave și

(ii)	destinat aplicării, sub supravegherea autorităților competente, pe un teren care face parte dintr-o singură fermă situată de ambele părți ale frontierei dintre două state membre.

(b)

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate acorda aprobări specifice pentru introducerea pe teritoriul său a:

(i)

gunoiului de grajd destinat prelucrării într-o instalație tehnică sau într-o instalație de biogaz sau de compost aprobată de către autoritatea competentă în conformitate cu prezentul regulament în vederea fabricării produselor menționate în secțiunea II prevăzută în continuare. Autoritatea competentă trebuie să ia în considerare proveniența gunoiului de grajd atunci când aprobă astfel de instalații sau

(ii)

gunoiului de grajd destinat aplicării pe terenul unei ferme. Acest tip de comerț poate interveni cu consimțământul autorităților competente din ambele state membre, cel de proveniență și cel de destinație. Atunci când analizează acordarea consimțământului, autoritățile competente trebuie să examineze în special proveniența gunoiului de grajd, destinația acestuia și sănătatea animală, precum și aspectele privind siguranța.

În astfel de cazuri, gunoiul de grajd trebuie să fie însoțit de un certificat de sănătate animală, conform cu modelul stabilit în cadrul procedurii din articolul 33 alineatul (2).

Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat de la păsări de curte este supus următoarelor condiții:

(a)	gunoiul de grajd trebuie să provină dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza bolii Newcastle sau a gripei aviare;

(b)	în plus, gunoiul de grajd neprelucrat de la păsări de curte vaccinate împotriva bolii Newcastle nu trebuie să fie expediat într-o regiune care a obținut statutul de nevaccinare împotriva bolii Newcastle în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Directiva 90/539/CEE (1) și

(c)	gunoiul de grajd trebuie să fie însoțit de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

3.	Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat de la ecvidee nu este supus nici unei condiții de sănătate animală.

B. Import

Statele membre trebuie să autorizeze importul de gunoi de grajd neprelucrat în cazul în care acesta:

(a)	provine din țări terțe care se află pe lista din partea IX a anexei XI;

(b)	îndeplinește, în funcție de specia în cauză, cerințele din alineatul (1) litera (a);

(c)	este însoțit de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

II. Gunoiul de grajd prelucrat și produsele din gunoi de grajd prelucrat

A. Introducerea pe piață

Introducerea pe piață a gunoiului de grajd prelucrat și a produselor din gunoi de grajd prelucrat este supusă următoarelor condiții:

(a)	acestea trebuie să provină dintr-o instalație tehnică, dintr-o instalație de biogaz sau de compost aprobată de către autoritatea competentă în conformitate cu prezentul regulament;

(b)	trebuie să fi fost supuse unui proces de tratament termic la cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute sau unui tratament echivalent în conformitate cu normele stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2);

(c)

acestea trebuie:

(i)	să nu conțină salmonella (salmonella absentă în 25 g de produs tratat);

(ii)	să nu conțină enterobacteriaceae (pe baza numărului de bacterii anaerobe: < 1 000 cfu pe gram de produs tratat) și

(iii)

să fie supuse unui tratament de reducere a bacteriilor cu spori și a formării de substanțe toxice și

(d)

trebuie să fie depozitate astfel încât, după prelucrare, contaminarea sau infectarea ulterioară și umiditatea să devină imposibile. Prin urmare, trebuie să fie depozitate:

(i)	în silozuri bine sigilate și izolate sau

(ii)	în saci sigilați corespunzător (saci de plastic sau „saci mari”).

B. Import

Statele membre autorizează importul de gunoi de grajd prelucrat sau de produse din gunoi de grajd prelucrat în cazul în care acestea:

(a)	provin din țări terțe care se află pe lista din partea IX a anexei XI;

(b)	provin dintr-o instalație aprobată de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinește condițiile specifice stabilite în prezentul regulament;

(c)	îndeplinesc cerințele alineatului (5) menționat anterior și

(d)	sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

III. Guano

7.	Introducerea pe piață a „guano” nu este supusă nici unei condiții de sănătate animală.

CAPITOLUL IV

Cerințe privind sângele și produsele din sânge utilizate în scopuri tehnice, inclusiv produsele farmaceutice, agenții de diagnostic in vitroși de laborator, cu excepția serului de ecvidee

A. Introducerea pe piață

1.	Introducerea pe piață a produselor din sânge reglementate de prezentul capitol este supusă cerințelor stabilite în articolul 20.

B. Import

2.	Importul de sânge este supus cerințelor stabilite în capitolul XI.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de produse din sânge în cazul în care acestea:

(a)	provin din țări terțe care se află pe lista din partea VI a anexei XI;

(b)	provin dintr-o instalație aprobată de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinește condițiile specifice stabilite în prezentul regulament și

(c)	sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6) și

(d)

fie provin dintr-o țară terță în care nu s-a înregistrat nici un caz de febră aftoasă cel puțin în ultimele 24 de luni și nici un caz de stomatită veziculoasă, boală veziculoasă a porcului, pestă bovină, pesta micilor rumegătoare, febra văii marelui rift, febră catarală ovină, pestă ecvină africană, pestă porcină clasică, pestă porcină africană, boală Newcastle sau pestă aviară în ultimele 12 luni la speciile care pot fi afectate de aceste boli și în care nu s-a efectuat vaccinarea împotriva acestor boli în ultimele 12 luni. Certificatul de sănătate poate fi întocmit în funcție de specia de animal de la care provin produsele din sânge sau

(e)

în cazul produselor din sânge care provin de la bovine:

(i)

provin dintr-o țară terță care îndeplinește cerințele menționate la litera (d) din care importul de bovine, carne proaspătă de bovine sau material seminal de bovine este autorizat în temeiul legislației comunitare. Sângele din care sunt fabricate aceste produse trebuie să provină de la bovine din zona țării terțe în cauză și trebuie să fi fost colectat:

—	în abatoare aprobate în conformitate cu legislația comunitară sau

—	în abatoare aprobate și supravegheate de către autoritatea competentă din țara terță. Adresele și numerele de aprobare ale acestor abatoare trebuie să fie notificate Comisiei și statelor membre sau indicate în certificat;

(ii)

au fost supuse următoarelor tratamente pentru a garanta absența agenților patogeni ai bolilor bovinelor menționate la litera (d):

—	tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puțin trei ore, urmat de o verificare a eficacității;

—	iradiere la 2,5 mega rad sau cu raze gamma, urmată de o verificare a eficacității;

—	modificarea pH-ului la pH 5 timp de două ore, urmată de o verificare a eficacității;

—	tratament termic la cel puțin 90 °C pentru întregul conținut, urmat de o verificare a eficacității sau

—	orice alt tratament prevăzut în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2) sau

(iii)

îndeplinesc cerințele stabilite în capitolul X. În acest caz, ambalajul nu poate fi desfăcut pe parcursul depozitării, iar instalația tehnică trebuie să efectueze unul dintre tratamentele enumerate la punctul (ii).

4.	Condițiile specifice referitoare la importul produselor utilizate la diagnosticarea in vitroși pentru reactivii de laborator pot fi stabilite, dacă este necesar, în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL V

Cerințe privind serul de ecvidee

A. Materii prime

Serul trebuie:

(a)	să provină de la ecvidee care nu prezintă semne ale bolilor transmisibile grave menționate de Directiva 90/426/CEE (2) sau ale oricăror boli transmisibile grave care pot afecta ecvideele și

(b)	să fie obținut în unități sau centre care nu sunt supuse restricțiilor de sănătate impuse de directiva menționată anterior.

B. Import

Statele membre pot autoriza importul de ser de ecvidee în cazul în care acesta:

(a)	provine de la ecvidee care s-au născut și au fost crescute într-o țară terță din care este autorizat importul de cai pentru sacrificare;

(b)

a fost obținut, prelucrat și expediat în conformitate cu următoarele condiții:

(i)	provine dintr-o țară în care următoarele boli sunt boli cu declarare obligatorie: pesta ecvină africană, durina, răpciuga, encefalomielita ecvină (toate tipurile, inclusiv EEV), anemia ecvină infecțioasă, stomatita veziculoasă, rabia, antraxul;

(ii)	a fost obținut, sub supravegherea unui medic veterinar, de la ecvidee care, în momentul colectării, nu prezentau semnele clinice ale unei boli infecțioase;

(iii)

a fost obținut de la ecvidee care au rămas pe același teritoriu de la naștere sau, în cazul unei regionalizări oficiale în conformitate cu legislația comunitară, în zone ale țării terțe în care:

—	encefalomielita ecvină venezueleană nu a fost prezentă în ultimii doi ani;

—	durina nu a fost prezentă în ultimele șase luni și

—	răpciuga nu a fost prezentă în ultimele șase luni;

(iv)

a fost obținut de la ecvidee care nu s-au aflat niciodată într-o fermă care a fost supusă unei interdicții din motive de sănătate animală sau în cazul în care:

—	în cazul encefalomielitei ecvine, data la care au fost sacrificate toate ecvideele afectate de această boală era cu cel puțin șase luni înainte de data colectării;

—	în cazul anemiei infecțioase, toate animalele infectate au fost sacrificate, iar animalele rămase au prezentat o reacție negativă la două teste Coggins efectuate la un interval de trei luni;

—	în cazul stomatitei veziculoase, interdicția a fost ridicată cu cel puțin șase luni înainte de data colectării;

—	în cazul rabiei, ultimul caz s-a înregistrat cu cel puțin o lună înainte de data colectării;

—	în cazul antraxului, ultimul caz s-a înregistrat cu cel puțin 15 zile înainte de data colectării sau

—	toate animalele din speciile care pot fi afectate de aceste boli și care se află în fermă au fost sacrificate, iar clădirile au fost dezinfectate cu cel puțin 30 de zile înainte de data colectării (sau, în cazul antraxului, cu cel puțin 15 zile înainte);

(v)	a fost supus tuturor măsurilor de precauție pentru a evita contaminarea cu agenți patogeni pe parcursul producției, manipulării și ambalării;

(vi)	a fost ambalat în containere sigilate impermeabile, purtând eticheta „ser de ecvidee” și numărul de înregistrare al unității în care a fost colectat;

(c)	provine de la o instalație aprobată de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinește condițiile specifice stabilite în prezentul regulament și

(d)	este însoțit de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 4 din anexa X.

CAPITOLUL VI

Cerințe privind pieile brute și prelucrate de copitate

A. Domeniu de aplicare

Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică:

(a)	pieilor brute și prelucrate de copitate care îndeplinesc cerințele Directivei 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate în domeniul schimburilor intracomunitare de cărnuri proaspete (3);

(b)	pieilor brute și prelucrate de copitate care au fost supuse unui tratament complet de tăbăcire;

(c)	în cazul „wet blue”;

(d)	„pieii piclate” și

(e)	pieilor tratate cu oxid de calciu (tratate cu apă de var și saramură la un pH de 12-13 timp de cel puțin opt ore).

În domeniul de aplicare definit de alineatul (1), dispozițiile prezentului capitol se aplică pieilor brute și prelucrate proaspete, înghețate și tratate. În sensul prezentului capitol, „piei brute și prelucrate tratate” înseamnă pieile brute și prelucrate care au fost:

(a)

uscate;

(b)	sărate în stare uscată sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere;

(c)	sărate timp de șapte zile în sare de mare, cu un adaos de 2 % de carbonat de sodiu;

(d)	uscate timp de 42 de zile la o temperatură de cel puțin 20 °C sau

(e)	conservate printr-un proces, altul decât tăbăcirea, specificat în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

B. Comerț

Comerțul cu piei brute sau prelucrate proaspete sau înghețate este supus acelorași condiții de sănătate animală ca și cele aplicate cărnii proaspete în temeiul Directivei 72/461/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 din 12 decembrie 1972 a Consiliului privind problemele de inspecție veterinară în materie de schimburi comerciale intracomunitare de carne proaspătă (4).

Comerțul cu piei brute și prelucrate tratate este autorizat cu condiția ca documentul comercial prevăzut în anexa II să însoțească fiecare lot și să ateste că:

(a)	pieile brute și prelucrate au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) și

(b)	lotul nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii care prezintă un risc de răspândire a unei boli transmisibile grave.

C. Import

Statele membre trebuie să autorizeze importul de piei brute și prelucrate proaspete sau înghețate în cazul în care acestea:

(a)	au fost obținute de la animalele menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (b) sau (c);

(b)

provin dintr-o țară terță sau, în cazul regionalizării în conformitate cu legislația comunitară, dintr-o zonă a țării terțe din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă din speciile în cauză și în care:

(i)

timp de cel puțin 12 luni înainte de expediere a fost indemnă de următoarele boli:

—	pestă porcină clasică;

—	pestă porcină africană și

—	pestă bovină și

(ii)	timp de cel puțin 24 de luni înainte de expediere a fost indemnă de febră aftoasă și, timp de 12 luni înainte de expediere, nu s-a efectuat nici o vaccinare împotriva febrei aftoase;

(c)

au fost obținute de la:

(i)	animale care au rămas pe teritoriul țării de origine timp de cel puțin trei luni înainte de a fi sacrificate sau de la naștere, în cazul animalelor cu o vârstă mai mică de trei luni;

(ii)	în cazul pieilor brute și prelucrate de biongulate, animale care provin din ferme în care nu a existat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 30 de zile și în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de febră aftoasă timp de 30 de zile;

(iii)

în cazul pieilor brute și prelucrate de porcine, animale care provin din ferme în care nu a existat o epidemie de boală veziculoasă a porcului în ultimele 30 de zile sau de pestă porcină clasică sau africană în ultimele 40 de zile și în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de astfel de boli timp de 30 de zile sau

(iv)	animale care au fost supuse inspecției de sănătate ante-mortem la abator pe parcursul celor 24 de ore anterioare sacrificării și nu au prezentat semne de febră aftoasă, pestă bovină, pestă porcină clasică, pestă porcină africană sau boală veziculoasă a porcului;

(d)	au fost supuse tuturor măsurilor de precauție pentru a se evita recontaminarea cu agenți patogeni și

(e)	sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 5(A) din anexa X.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de piei brute și prelucrate tratate în cazul în care acestea:

(a)	au fost obținute de la animalele menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (b), (c) sau (k);

(b)	sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 5(B) din anexa X;

(c)

provin de la:

(i)

animale cu proveniența într-o regiune a unei țări terțe sau într-o țară terță care nu este supusă, în temeiul legislației comunitare, restricțiilor din cauza unei epidemii provocate de o boală transmisibilă gravă de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză și pentru care au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) sau

(ii)	de la animale care provin din alte regiuni ale unei țări terțe sau din alte țări terțe și care au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) litera (c) sau (d) sau

(iii)

de la rumegătoare care au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) și care au fost ținute separat timp de 21 de zile sau care au fost transportate pe o perioadă de 21 de zile fără întrerupere. În acest caz, certificatul menționat la litera (b) este înlocuit de o declarație conform cu modelul stabilit în capitolul 5(C) din anexa X, care să dovedească faptul că cerințele în cauză au fost îndeplinite;

(d)	în cazul pieilor brute sau prelucrate sărate transportate pe nave, pieile au fost sărate înainte de import pe durata specificată în certificatul care însoțește lotul și

(e)	lotul nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii care prezintă un risc de răspândire a unei boli transmisibile grave.

7.	Pieile brute și prelucrate proaspete, înghețate sau tratate de copitate trebuie să fie importate în containere, vehicule rutiere, vagoane de cale ferată sau baloturi sigilate de către autoritatea competentă din țara terță din care sunt expediate.

CAPITOLUL VII

Cerințe privind trofeele de vânătoare

A. Materii prime

Fără a aduce atingere măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor de faună și floră sălbatică prin reglementarea comerțului cu acestea (5), trofeele de vânătoare:

(a)	de copitate și de păsări care au fost supuse unui tratament complet de taxidermie ce asigură conservarea acestora la temperatura camerei și

(b)	de alte specii decât copitate și păsări

nu sunt supuse nici unei restricții din motive de sănătate animală.

Fără a aduce atingere măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 338/97, trofeele de vânătoare de copitate și de păsări care nu au fost supuse tratamentului menționat la alineatul (1) litera (a) sunt supuse următoarelor condiții. Acestea trebuie:

(a)	să provină de la animale dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză sau

(b)	să respecte condițiile stabilite în alineatele (3) sau (4) în cazul în care provin de la animale dintr-o zonă care este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză.

În ceea ce privește trofeele de vânătoare alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene sau dinți, trofeele trebuie:

(a)	să fie scufundate în apă fierbinte pe o durată corespunzătoare, astfel încât să se garanteze eliminarea oricăror materii, altele decât oasele, coarnele, copitele, ghearele, antenele sau dinții;

(b)	să fie dezinfectate cu un produs autorizat de către autoritatea competentă, în special cu apă oxigenată, în cazul părților alcătuite din oase;

(c)	să fie ambalate, imediat după tratament, fără a intra în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise astfel încât să se evite o contaminare ulterioară și

(d)	să fie însoțite de un document sau certificat care indică faptul că au fost îndeplinite condițiile menționate anterior.

În ceea ce privește trofeele de vânătoare alcătuite numai din piei brute sau prelucrate, trofeele trebuie:

(a)

să fi fost:

(i)	uscate sau

(ii)	sărate uscat sau umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere sau

(iii)

conservate prin tratare, alta decât tăbăcirea, aprobată în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2);

(b)	să fie ambalate, imediat după tratament, fără a fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise astfel încât să se evite o contaminare ulterioară și

(c)	să fie însoțite de un document sau certificat care indică faptul că au fost îndeplinite condițiile menționate anterior.

B. Import

Statele membre trebuie să autorizeze importul de trofee de vânătoare tratate de păsări sau de copitate, alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene, dinți, piei brute și prelucrate din țările terțe în cazul în care:

(a)	sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 6(A) din anexa X și

(b)	respectă cerințele din alineatele (3) și (4). Totuși, în cazul pieilor sărate uscat sau sărate umed transportate cu nave, pieile prelucrate nu trebuie să fie sărate cu 14 zile înainte de expediere, cu condiția ca ele se fie sărate timp de 14 zile înainte de import.

Statele membre, în conformitate cu cerințele alineatului (7), trebuie să autorizeze importul de trofee de vânătoare de păsări și de copitate alcătuite numai din părți anatomice întregi, care nu au fost supuse nici unui tratament, din țări terțe:

(a)	care se află pe una dintre listele din anexa la Decizia 94/86/CE a Comisiei din 16 februarie 1994 de stabilire a listei provizorii de țări terțe din care statele membre autorizează importul de carne de vânat sălbatic (6) și

(b)	din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă provenite de la speciile în cauză.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de trofee de vânătoare menționat la alineatul (6) în cazul în care:

(a)	provin de la animale care au proveniența într-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză;

(b)	au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise astfel încât să se evite o contaminare ulterioară și

(c)	sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 6(B) din anexa X.

CAPITOLUL VIII

Cerințe privind lâna, părul, părul de porc, penele și părțile de pene

A. Materii prime

Lâna neprelucrată, părul neprelucrat, părul de porc neprelucrat și penele și părțile de pene neprelucrate trebuie să fie obținute de la animalele menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (c) sau (k). Ele trebuie să fie închise în ambalaje sigure și uscate. Totuși, mișcările de păr de porc din regiunile în care există endemii de pestă porcină africană sunt interzise, cu excepția cazului părului de porc care:

(a)	a fost fiert, vopsit sau albit sau

(b)

a fost supus unei alte forme de tratare care asigură eliminarea agenților patogeni, cu condiția să se prezinte o dovadă în acest sens, sub forma unui certificat emis de un medic veterinar competent din locul de origine. Spălarea în fabrică nu poate fi considerată ca fiind o formă de tratare în sensul prezentei dispoziții.

Dispozițiile alineatului (1) nu se aplică penelor decorative sau penelor:

(a)	transportate de călători pentru uz personal sau

(b)	sub formă de loturi trimise unor persoane fizice în scopuri neindustriale.

B. Import

Statele membre trebuie să autorizeze importul de păr de porc din țări terțe sau, în cazul regionalizării în conformitate cu legislația comunitară, din regiuni ale acestor țări, în cazul în care:

(a)	părul de porc a fost obținut de la animale provenite din țara de origine și sacrificate într-un abator din țara în cauză și

(b)

fie:

(i)	în cazul în care nu s-au înregistrat cazuri de pestă porcină africană în ultimele 12 luni, lotul este însoțit de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 7(A) din anexa X sau

(ii)	în cazul în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană în ultimele 12 luni, lotul este însoțit de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 7(B) din anexa X.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de lână, păr, pene și părți de pene neprelucrate în cazul în care acestea:

(a)	sunt închise în ambalaje sigure și sunt uscate și

(b)	sunt trimise la instalația tehnică sau la o instalație intermediară în condiții care să garanteze evitarea răspândirii agenților patogeni.

CAPITOLUL IX

Cerințe privind produsele apicole

A. Materii prime

1. Produsele apicole destinate exclusiv folosirii în apicultură trebuie:

(a)	să nu provină dintr-o zonă care este supusă unui ordin de interdicție asociat prezenței bolii loca americană sau acariozei în cazul în care, în cazul acariozei, zona de destinație a obținut garanții suplimentare în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Directiva 92/65/CEE (7) și

(b)	să îndeplinească cerințele impuse de articolul 8 litera (a) din Directiva 92/65/CEE.

Derogările trebuie stabilite, dacă este necesar, în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

B. Import

2. Statele membre trebuie să autorizeze importul de produse apicole destinate folosirii în apicultură în cazul în care:

(a)

documentul comercial care însoțește lotul include următoarele informații:

(i)	țara de origine;

(ii)	denumirea unității de producție;

(iii)

numărul de înregistrare a unității de producție;

(iv)	tipul produselor și

(v)

precizarea: „Produse apicole destinate exclusiv folosirii în apicultură provenite dintr-o fermă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței bolilor albinelor și colectate din centrul unei regiuni cu o rază de 3 km care nu este supusă restricțiilor din cauza bolii loca americană, o boală cu declarare obligatorie, timp de cel puțin 30 de zile.” și

(b)	autoritatea competentă care supraveghează unitatea de producție înregistrată a ștampilat documentul comercial.

CAPITOLUL X

Cerințe privind oasele și produsele din oase (cu excepția făinii de oase), coarnele și produsele din coarne (cu excepția făinii de coarne) și copitele și produsele din copite (cu excepția făinii de copite) destinate utilizării în alte scopuri decât ca hrană, îngrășăminte organice sau amelioratori de soluri

Statele membre trebuie să autorizeze importul de oase și produse din oase (cu excepția făinii de oase), de coarne și produse din coarne (cu excepția făinii de coarne) și de copite și produse din copite (cu excepția făinii din copite) destinate obținerii de produse tehnice în cazul în care:

(a)	produsele sunt deshidratate înainte de export, nu înghețate sau congelate;

(b)	produsele sunt transportate numai pe uscat și pe mare, din țara lor de origine, direct la un punct de control la frontieră din Comunitate și nu sunt transbordate într-un alt port sau loc din exteriorul Comunității;

(c)	după verificarea documentelor, prevăzută de Directiva 97/78/CE, produsele sunt transportate direct la instalația tehnică.

Fiecare lot trebuie să fie însoțit de:

(a)

un document comercial ștampilat de autoritatea competentă care supraveghează unitatea de origine, care să cuprindă următoarele informații:

(i)	țara de origine;

(ii)	denumirea unității de producție;

(iii)

tipul produsului (os deshidratat/produse din os deshidratat/coarne deshidratate/produse din coarne deshidratate/copite deshidratate/produse din copite deshidratate) și

(iv)

faptul că produsul a fost:

—	obținut de la animale sănătoase sacrificate într-un abator sau

—	deshidratat timp de 42 de zile la o temperatură medie de cel puțin 20 °C sau

—	încălzit timp de o oră la o temperatură internă de cel puțin 80 °C înainte de deshidratare sau

—	tratat cu cenușă timp de o oră la o temperatură internă de cel puțin 80 °C înainte de deshidratare sau

—	supus unui proces de acidificare astfel încât pH-ul să fie menținut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puțin o oră înainte de deshidratare și

nu este destinat, în nici o etapă, folosirii ca hrană, materii prime pentru furaje, îngrășăminte organice sau amelioratori de soluri și

(b)	următoarea declarație a importatorului care trebuie să fie întocmit în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru prin care intră lotul în Comunitate și în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru de destinație:

La expedierea pe teritoriul Comunității, materiile prime trebuie să fie închise în containere sau vehicule sigilate sau transportate în vrac cu nave. În cazul în care se transportă în containere, containerele și, în toate cazurile, toate documentele însoțitoare trebuie să poarte numele și adresa instalației tehnice.

4.	După verificarea la punctul de frontieră prevăzută de Directiva 97/78/CE și în conformitate cu normele stabilite în articolul 9 alineatul (4) din directiva în cauză, materiile prime se transportă direct la instalația tehnică.

5.	Pe tot parcursul procesului de fabricație se păstrează evidențe privind cantitatea și tipul materiilor prime, astfel încât să se poată garanta că ele au fost utilizate pentru scopurile prevăzute.

CAPITOLUL XI

Subproduse de origine animală pentru producerea de hrană pentru animale de companie și produse farmaceutice și de alte produse tehnice

Statele membre trebuie să autorizeze importul de subproduse de origine animală pentru producția de hrană pentru animale de companie și produse farmaceutice și de alte produse tehnice în cazul în care:

1.	acestea provin din țări terțe care se află pe lista din partea VII a anexei XI;

2.	acestea sunt alcătuite numai din subprodusele de origine animală menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a);

3.	acestea au fost congelate rapid în instalația de origine;

4.	acestea au fost supuse tuturor măsurilor de precauție pentru a se evita recontaminarea cu agenți patogeni;

5.	acestea au fost ambalate în ambalaje noi pentru a se preveni orice scurgere;

6.	sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 8 din anexa X și

după verificarea la punctul de frontieră, prevăzută de Directiva 97/78/CE, și în conformitate cu normele stabilite în articolul 9 alineatul (4) din directiva în cauză, acestea sunt transportate fie:

(a)	direct la o instalație de producere a hranei pentru animale de companie sau la o instalație tehnică, care a oferit garanții că subprodusele de origine animală vor fi folosite numai în scopul prevăzut și nu vor ieși din instalație fără a fi tratate sau

(b)	la o instalație intermediară.

CAPITOLUL XII

Grăsimi topite pentru scopuri oleochimice

Statele membre trebuie să autorizeze importul de grăsimi topite destinate prelucrării printr-o metodă care respectă cel puțin standardele unuia dintre procesele descrise în anexa VI capitolul III, în cazul în care:

1.	produsul este transportat numai pe uscat și pe mare, din țara de origine, direct la un punct de control la frontieră din Comunitate;

2.	după verificarea documentelor, prevăzută de Directiva 97/78/CE, și în conformitate cu normele stabilite în articolul 9 alineatul (4) din directiva în cauză, produsele sunt transportate la instalația oleochimică în care vor fi prelucrate;

fiecare lot este însoțit de o declarație întocmită de importator. Această declarație trebuie să precizeze că produsele importate în conformitate cu prezentul capitol nu vor fi destinate folosirii în alte scopuri decât prelucrarea suplimentară printr-o metodă care respectă cel puțin standardele unuia dintre procesele descrise în anexa VI capitolul III. Această declarație trebuie prezentată autorității competente de la punctul de control la frontieră și adnotată de aceasta la primul punct de intrare a mărfurilor în Comunitate, apoi trebuie să însoțească lotul până la instalația oleochimică.

(1) Directiva 90/539/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1990 privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare și importurile de păsări de curte și de ouă pentru incubație din țări terțe (JO L 303, 31.10.1990, p. 6), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/505/CE a Comisiei (JO L 201, 9.8.2000, p. 8).

(2) Directiva 90/426/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile de inspecție veterinară care reglementează deplasarea și importul de ecvidee din țări terțe (JO L 224, 18.8.1990, p. 42), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/298/CE a Comisiei (JO L 102, 12.4.2001, p. 63).

(3) JO 121, 29.7.1964, p. 2012, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 95/23/CE (JO L 243, 11.10.1995, p. 7).

(4) JO L 302, 31.12.1972, p. 24, astfel cum a fost modificată ultima dată prin actul de aderare din 1994.

(5) JO L 61, 3.3.1997, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul nr. 1579/2001 al Comisiei (JO L 209, 2.8.2001, p. 14).

(6) JO L 44, 17.2.1994, p. 33.

(7) Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de instituire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu fac obiectul, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice menționate în anexa A la Directiva 90/425/CEE, punctul (I) (JO L 268, 14.9.1992, p. 54), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/298/CE a Comisiei (JO L 102, 12.4.2001, p. 63).

ANEXA IX

NORMELE CARE SE APLICĂ UTILIZĂRII ANUMITOR MATERIALE DE CATEGORIA 2 SAU 3 PENTRU HRANA ANUMITOR ANIMALE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 23 ALINEATUL (2)

1. Prezenta anexă se aplică numai utilizatorilor și centrelor de colectare autorizate și înregistrate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (c) punctele (iv), (vi) și (vii). În sensul prezentei anexe, „material relevant” înseamnă subprodusele de origine animală specificate în articolul 23 alineatul (2) litera (b) și produsele derivate ale acestora.

2. Materiile prime se transportă la utilizatori și la centrele de colectare în conformitate cu anexa II.

3. Centrele de colectare trebuie:

(a)

să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe din anexa V:

(i)	capitolul I alineatele (1) literele (a), (b), (c), (d) și (f), (2), (3) și (4) și

(ii)	capitolul II alineatele (1), (2), (4), (5) și (9) și

(b)	să dețină dotări adecvate pentru distrugerea materiilor prime neprelucrate care nu au fost folosite sau să le trimită la o instalație de prelucrare sau la o instalație de incinerare sau coincinerare în conformitate cu prezentul regulament.

Statele membre pot autoriza folosirea unei instalații de prelucrare de categoria 2 ca centru de colectare.

4. În plus față de evidențele necesare în conformitate cu anexa II, trebuie să se păstreze următoarele evidențe referitoare la materiile prime:

(a)	în cazul utilizatorilor finali, cantitatea folosită și data folosirii și

(b)

în cazul centrelor de colectare:

(i)	cantitatea tratată în conformitate cu alineatul (5);

(ii)	numele și adresa fiecărui utilizator final care cumpără materiile prime;

(iii)

unitățile în care materiile prime au fost preluate pentru a fi utilizate;

(iv)	cantitatea expediată și

(v)	data la care au fost expediate materiile prime.

5. Operatorii din centrele de colectare care furnizează utilizatorilor finali alte materii prime decât organele comestibile de pește trebuie să se asigure că:

(a)

acestea sunt supuse unuia dintre următoarele tratamente (fie în centrul de colectare, fie într-un abator aprobat de către autoritatea competentă în conformitate cu legislația comunitară):

(i)

denaturare cu o soluție de agent colorant aprobat de către autoritatea competentă. Soluția trebuie să fie suficient de puternică, astfel încât culoarea materiilor prime colorate să fie perfect vizibilă și întreaga suprafață a tuturor bucăților din materiile prime respective să fie acoperită cu o soluție precum cea menționată anterior, fie prin imersia materiilor în aceasta, fie prin pulverizare sau altă modalitate de aplicare a soluției;

(ii)	sterilizare, adică fierbere sau tratare cu abur sub presiune până la prelucrarea completă a materiilor prime sau

(iii)

orice alt tratament aprobat de către autoritatea competentă și

(b)	sunt ambalate după tratament și înainte de expediere în ambalaje pe care se precizează, clar și lizibil, numele și adresa centrului de colectare și specificația „nu sunt destinate consumului uman”.

ANEXA X

MODELE DE CERTIFICATE DE SĂNĂTATE PENTRU IMPORTUL DIN ȚĂRI TERȚE DE ANUMITE SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI PRODUSE DERIVATE ALE ACESTORA

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 2(A)

CAPITOLUL 2(B)

CAPITOLUL 2(C)

CAPITOLUL 3(A)

CAPITOLUL 3(B)

CAPITOLUL 3(C)

CAPITOLUL 3(D)

CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 5(A)

CAPITOLUL 5(B)

CAPITOLUL 5(C)

CAPITOLUL 6(A)

CAPITOLUL 6(B)

CAPITOLUL 7(A)

CAPITOLUL 7(B)

CAPITOLUL 8

ANEXA XI

LISTELE DE ȚĂRI TERȚE DIN CARE STATELE MEMBRE POT AUTORIZA IMPORTUL DE SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ CARE NU SUNT DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Includerea unei țări în una dintre următoarele liste este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru importul produselor relevante din țara în cauză. Importurile trebuie să respecte și cerințele de sănătate animală și de sănătate publică.

PARTEA I

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de lapte și produse lactate

Țările terțe din coloana B sau C din anexa la Decizia 95/340/CE.

PARTEA II

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de proteine animale prelucrate (cu excepția făinii de pește)

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA III

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de făină de pește și de ulei de pește

Țările terțe din anexa la Decizia 97/296/CE.

PARTEA IV

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de grăsimi topite (cu excepția uleiului de pește)

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA V

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de produse din sânge pentru materii prime pentru furaje

A. Produse din sânge de la copitate

Țări terțe sau zone ale țărilor terțe enumerate în partea I din anexa la Decizia 79/542/CEE din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă de la speciile în cauză.

B. Produse din sânge de la alte specii

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA VI

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de produse din sânge (cu excepția ecvideelor) destinate utilizării în scopuri tehnice și farmaceutice

A. Produse din sânge de la copitate

B. Produse din sânge de la alte specii

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA VII

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importul de material neprelucrat pentru producția de hrană pentru animale de companie și de produse tehnice

A. Material neprelucrat de la bovine, ovine, caprine, porcine și ecvidee

B. Material neprelucrat de la păsări de curte

Țări terțe din care statele membre autorizează importul de carne proaspătă de păsări de curte.

C. Material neprelucrat de la alte specii

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA VIII

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de păr de porc netratat

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA IX

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de gunoi de grajd pentru tratarea solului

A. Produse din gunoi de grajd prelucrat

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

B. Gunoi de grajd prelucrat de la ecvidee

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE pentru ecvidee vii.

C. Gunoi de grajd neprelucrat de la păsări de curte

Țări terțe din care statele membre autorizează importul de carne proaspătă de păsări de curte.

PARTEA X

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de hrană pentru animale de companie și produse de mestecat pentru câini

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE, precum și următoarele țări:

(LK) Sri Lanka (1)

(JP) Japonia (2)

(TW) Taiwan (2).

PARTEA XI

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de gelatină, proteină hidrolizată și fosfat dicalcic

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE, precum și următoarele țări:

(KR) Republica Coreea (3)

(MY) Malaiezia (3)

(PK) Pakistan (3)

(TW) Taiwan (3).

(1) Produse de mestecat pentru câini, numai din piei brute sau prelucrate de copitate.

(2) Hrană prelucrată pentru animale de companie, numai pentru pești ornamentali.

(3) Numai gelatină.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

208

32002R1802

L 274/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1802/2002 AL COMISIEI

din 10 octombrie 2002

de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1282/2002 de modificare a anexelor la Directiva 92/65/CEE a Consiliului de definire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1282/2002 al Comisiei (2), în special articolul 22,

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1282/2002 a fost adoptat la 15 iulie 2002 pentru a modifica Directiva 92/65/CEE.

(2)	În scopul asigurării unui termen corespunzător pentru punerea în aplicare, în toate statele membre, a dispozițiilor modificate, ar fi trebuit să fie stabilită o dată de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1282/2002.

(3)	În cursul procedurii de adoptare, s-a omis dispoziția de stabilire a acestei date.

(4)	Este necesar să se rectifice în consecință Regulamentul (CE) nr. 1282/2002.

(5)	Rectificarea trebuie să producă efecte de la data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1282/2002.

(6)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

După primul paragraf, la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1282/2002, se inserează următorul al doilea paragraf:

„Se aplică de la 1 martie 2003.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 5 august 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 octombrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 268, 14.9.1992, p. 54.

(2) JO L 187, 16.7.2002, p. 3.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

209

32002R1820

L 276/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1820/2002 AL COMISIEI

din 11 octombrie 2002

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2958/93 privind normele de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului în ceea ce privește regimul specific de aprovizionare cu anumite produse agricole

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 privind măsurile specifice referitoare la anumite produse agricole pentru insulele mici din Marea Egee (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 442/2002 (2), în special articolul 3a,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 2019/93 stabilește că produsele care beneficiază de regimul specific de aprovizionare nu pot face obiectul reexportului către țări terțe, nici al reexpedierii către restul Comunității. Cu toate acestea, el prevede o derogare în cazul exporturilor sau expedierilor tradiționale de produse transformate către restul Comunității.

(2)

În conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 2958/93 al Comisiei din 27 octombrie 1993 privind normele de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului în ceea ce privește regimul specific de aprovizionare cu anumite produse agricole (3), astfel cum a fost modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1020/2002 (4), Comisia este cea care stabilește cantitățile maxime de produse transformate care conțin materii prime care au beneficiat de regimul specific de aprovizionare, autorizate pentru a fi exportate sau expediate către restul Comunității.

(3)	Aceste cantități sunt stabilite pe baza mediei exporturilor și expedierilor realizate în anii 1991, 1992 și 1993 care preced intrarea în vigoare a regimului, stabilită de autoritățile competente.

(4)	Trebuie modificat în consecință Regulamentul (CEE) nr. 2958/93, pentru a include aceste cantități anuale.

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul tuturor comitetelor de gestionare respective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2958/93 se modifică după cum urmează:

textul articolului 4 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Exporturile și expedierile tradiționale către restul Comunității de produse transformate care conțin materii prime care au beneficiat de regimul specific de aprovizionare sunt autorizate în limita cantităților anuale stabilite în anexa III. Autoritățile competente iau măsurile necesare pentru a se asigura că aceste operații nu depășesc cantitățile anuale prevăzute.”;

2.	anexa III se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 184, 27.7.1993, p. 1.

(2) JO L 68, 12.3.2002, p. 4.

(3) JO L 267, 28.10.1993, p. 4.

(4) JO L 155, 14.6.2002, p. 32.

ANEXĂ

„ANEXA III

Cantitățile maxime de produse transformate autorizate să fie exportate sau expediate în fiecare an către restul Comunității din insulele mici din Marea Egee în cadrul exporturilor și expedierilor tradiționale

(Articolul 4)

(cantități în kilograme)
Codul NC	Către CE	Către țări terțe
1704 90	600	200
1902 11	6 500	-
1902 30	2 300	-
1905 40	55 000	2 000
1905 90	3 500	-
2008 19	900	100
2106 90	3 800	900”

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

211

32002L0081

L 276/28

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DIRECTIVA 2002/81/CE A COMISIEI

din 10 octombrie 2002

de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului, privind înscrierea flumioxazinei ca substanță activă

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2002/64/CE a Comisiei (2), în special articolul 6 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, Franța a primit, la 2 mai 1994, o cerere din partea Sumitomo SA pentru înscrierea substanței active flumioxazina în anexa I la directiva menționată. Prin Decizia 97/631/CE a Comisiei (3), s-a confirmat faptul că dosarul era „complet”, în sensul că se putea considera că îndeplinește cerințele privind datele și informațiile prevăzute de anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(2)

Efectele acestei substanțe active asupra sănătății omului și asupra mediului au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE pentru utilizările propuse de solicitanți. Statul membru raportor desemnat a prezentat Comisiei un proiect al raportului de evaluare privind substanța la 20 ianuarie 1998.

(3)	Proiectul raportului de evaluare a fost analizat de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală. Această revizuire a fost încheiată la 28 iunie 2002 sub forma unui raport de analiză a flumioxazinei, realizat de Comisie.

(4)

Dosarul și informațiile obținute în urma revizuirii au fost de asemenea prezentate Comitetului științific pentru plante. Comitetul a fost invitat să-și formuleze observațiile asupra protocoalelor testelor utilizate în studiile de nivel superior pentru evaluarea efectelor substanței active asupra plantelor acvatice și râmelor și a efectelor asupra dezvoltării observate în cadrul studiilor asupra animalelor. În avizul său (4), comitetul remarcă faptul că studiul de nivel superior privind plantele acvatice nu permite evaluarea deplină a relației dintre expunere și efecte. Studiile asupra râmelor și asupra toxicității au fost considerate suficiente și adecvate pentru a sprijini evaluarea riscurilor. Observațiile comitetului științific au fost luate în considerare pentru redactarea prezentei directive și a raportului de analiză în cauză. Evaluarea riscurilor a fost revizuită pentru plantele acvatice, pe baza studiului standard disponibil.

(5)

Diferitele examinări efectuate au arătat că produsele fitosanitare care conțin flumioxazină pot îndeplini în general cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 91/414/CEE, în special în ce privește utilizările analizate și precizate în raportul de analiză al Comisiei. În consecință, ar trebui să se înscrie flumioxazina în anexa I, pentru a garanta că în toate statele membre autorizațiile pentru produse fitosanitare care conțin substanța activă considerată vor putea fi acordate în conformitate cu dispozițiile directivei.

(6)

Raportul de analiză este necesar pentru buna punere în aplicare de către statele membre a mai multor capitole din principiile uniforme enunțate la Directiva 91/414/CEE. În consecință, ar trebui prevăzut ca odată încheiat, raportul de analiză, cu excepția informațiilor confidențiale, să fie disponibil sau pus la dispoziție de către statele membre pentru a fi consultat de orice parte interesată.

(7)

După înscriere, este necesară o perioadă rezonabilă pentru a permite statelor membre să aplice dispozițiile Directivei 91/414/CEE privind produsele fitosanitare care conțin flumioxazină și, în special, să revizuiască autorizațiile provizorii existente și, înainte de sfârșitul acestei perioade, să le transforme în autorizații complete, să le modifice sau să le retragă, în conformitate cu dispozițiile Directivei 91/414/CEE.

(8)	În consecință, ar trebui modificată Directiva 91/414/CEE.

(9)	Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 91/414/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre fac disponibile raportul de analiză privind flumioxazina, cu excepția informațiilor confidențiale în sensul articolului 14 din Directiva 91/414/CEE, pentru a fi consultat de părțile interesate sau îl pun la dispoziția acestora, la cerere.

Articolul 3

Statele membre adoptă și publică până la 30 iunie 2003 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Acestea informează de îndată Comisia cu privire la acest lucru.

Aceste dispoziții se aplică începând cu 1 iulie 2003.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 4

(1) Statele membre reexaminează autorizația acordată pentru fiecare produs fitosanitar care conține flumioxazină, pentru a garanta respectarea condițiilor care se aplică acestei substanțe active, stabilite de anexa I la Directiva 91/414/CEE. Acestea modifică sau retrag autorizația, după caz, în conformitate cu Directiva 91/414/CEE, înainte de 30 iunie 2003.

(2) Orice produs fitosanitar care conține flumioxazină ca substanță activă unică sau asociată altor substanțe active înscrise în anexa I la Directiva 91/414/CEE la 1 ianuarie 2003 face obiectul unei reevaluări de către statele membre în conformitate cu principiile uniforme prevăzute de anexa VI la Directiva 91/414/CEE, pe baza unui dosar care îndeplinește cerințele din anexa III. În funcție de această evaluare, acestea stabilesc dacă produsul îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (e) din Directiva 91/414/CEE. Acestea modifică sau, după caz, retrag autorizația acordată pentru fiecare produs fitosanitar, până la 30 iunie 2004.

Articolul 5

Prezenta directivă intră în vigoare la 1 ianuarie 2003.

Articolul 6

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 octombrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(2) JO L 189, 18.7.2002, p. 27.

(3) JO L 262, 24.9.1997, p. 7.

(4) Avizul Comitetului științific pentru plante privind înscrierea flumioxazinei în anexa I la Directiva 91/414/CEE privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (CSP/FLUMIO/002-final din 23 mai 2001).

ANEXĂ

Următoarea substanță se adaugă la finalul tabelului din anexa I:

Număr

Denumire comună, numere de identificare

Denumire UICPA

Puritate (1)

Intrare în vigoare

Expirarea înscrierii

Dispoziții specifice

„39

Flumioxazină

Nr. CAS 103361-09-7

Nr. CIPAC 578

N-(7-fluoro-3,4-dihidro-3-oxo-4-prop-2-inil-2H-1,4-benzoxazină-6-yl)ciclohex-1-ene-1,2-dicarboximidă

960 g/kg

1 ianuarie 2003

31 decembrie 2012

Se poate autoriza doar utilizarea ca erbicid.

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute de anexa VI, se ține seama de concluziile raportului de analiză privind flumioxazina, în special de anexele I și II, finalizate de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 28 iunie 2002. În cadrul acestei evaluări globale, statele membre:

—	trebuie să evalueze cu atenție riscurile pentru plantele acvatice și alge. Condițiile de autorizare trebuie să cuprindă, după caz, măsurile de atenuare a riscurilor.

(1) În raportul de analiză sunt prezentate detalii suplimentare privind identitatea și specificația substanțelor active.”

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

214

32002R1829

L 277/10

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1829/2002 AL COMISIEI

din 14 octombrie 2002

de modificare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1107/96 privind denumirea „Feta”

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, autoritățile elene au prezentat Comisiei, la data de 21 ianuarie 1994, o cerere de înregistrare a denumirii „Feta” pentru un tip de brânză.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei din 12 iunie 1996 privind înregistrarea indicațiilor geografice și a denumirilor de origine, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 (3) al Consiliului, modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 564/2002 (4), denumirea „Feta” a fost înregistrată ca denumire de origine protejată.

(3)	Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania și Republica Franceză au formulat ulterior o acțiune în anulare a înregistrării respective în conformitate cu articolul 230 din tratat.

(4)

În hotărârea sa din 16 martie 1999, în cauzele conexate C-289/96, C-293/96 și C-299/96, Curtea de Justiție a pronunțat anularea parțială a Regulamentului (CE) nr. 1107/96 în măsura în care înregistrează denumirea „Feta” ca denumire de origine protejată. Curtea a considerat că Comisia nu „a ținut seama în mod adecvat de toți factorii pe care a treia liniuță de la articolul 3 alineatul (1) din regulamentul de bază îi impunea să îi ia în considerare”, subliniind în special subestimarea importanței situației existente în statele membre.

(5)	Regulamentul (CE) nr. 1070/1999 (5) al Comisiei de modificare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1107/96 a eliminat în consecință denumirea „Feta” din anexa respectivă și din „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”.

(6)

Ulterior, la data de 15 octombrie 1999, Comisia a adresat tuturor statelor membre un chestionar detaliat destinat evaluării exhaustive și actualizate a situației predominante din fiecare stat membru, în ceea ce privește producția, consumul și, în general, gradul de cunoaștere de către consumatorul comunitar a denumirii „Feta”.

(7)

În ceea ce privește producția de brânză „Feta”, statele membre au fost invitate să precizeze următoarele elemente: existența unei reglementări interne sau a unor uzanțe codificate specifice; condițiile de realizare a producției, în special obiectivele urmărite, natura privată sau publică a unei astfel de inițiative, piețele și profilul consumatorilor vizați; repartizarea pe ani a cantităților produse; destinația finală a producției; denumirile exacte ale mărcilor utilizate.

(8)

În ceea ce privește consumul de brânză „Feta”, statele membre au fost invitate să precizeze următoarele elemente: existența unei reglementări referitoare la comercializarea acestui sortiment de brânză, repartizarea pe ani a cantităților consumate, proveniența geografică a brânzei consumate și etichetele specifice prezente pe piață.

(9)

În ceea ce privește gradul de cunoaștere a denumirii „Feta”, statele membre au fost invitate să precizeze următoarele elemente: definițiile acestui termen, în special în lucrările cu caracter general, precum dicționarele sau enciclopediile; studiile sau anchetele demoscopice relevante sau orice alte informații suplimentare.

(10)	Comisia a făcut o sinteză globală și pe state membre a informațiilor primite, sinteză la care statele membre au adus ulterior o serie de corecturi sau de modificări.

(11)

Din aceasta rezultă că, în douăsprezece state membre, producția de brânză „Feta” nu este supusă unei reglementări specifice prin care să fie stabilite caracteristicile calitative, modalitățile de fabricare și, dacă este cazul, aria geografică delimitată a producției. În Grecia, uzanțele de fabricare a brânzei „Feta” au evoluat progresiv și au fost codificate începând cu anul 1935, iar delimitarea ariei geografice de producție, bazată în mod tradițional pe uzanțe constante și echitabile, a fost stabilită definitiv în 1988. Danemarca dispune din anul 1963, iar Țările de Jos au dispus din 1981 până în 1998, de o legislație privind specificațiile calitative care trebuie respectate la producerea brânzei „Feta”. De asemenea, trebuie semnalat faptul că termenul „Feta” apare în reglementările comunitare privind restituirile la exportul de lapte și produse lactate sau Nomenclatura Combinată Vamală. Aceste reglementări răspund unor preocupări de ordin exclusiv vamal și nu vizează să interpreteze percepția consumatorului sau să reglementeze drepturile de proprietate industrială, nici să aducă atingere denumirii sub care se comercializează efectiv brânza menționată, această denumire depinzând exclusiv de considerente legate de așteptările consumatorilor din diversele țări de destinație.

(12)

S-a constatat că producția de brânză „Feta”, în sensul Nomenclaturii Combinate Vamale, este inexistentă în Luxemburg și în Portugalia. Aceasta este sau a fost marginală sau sporadică din punct de vedere statistic și economic în nouă state membre: Italia, Belgia, Finlanda, Austria, Irlanda, Suedia, Regatul Unit, Țările de Jos și Spania.

(13)

Cu toate acestea, se constată că patru state membre au o producție substanțială de brânză „Feta”. Grecia produce această brânză din antichitate, aproape exclusiv pentru piața elenă. Statisticile oficiale datează din 1931 și ele menționează o producție de 25 000 de tone, producția anuală fiind în prezent de circa 115 000 de tone. În Grecia, brânza care poartă denumirea „Feta” este fabricată exclusiv din lapte de oaie sau dintr-un amestec de lapte de oaie și de capră.

(14)

Danemarca produce această brânză din anii 1930, în principal pentru export. Datele statistice nu sunt disponibile decât începând din 1967 și ele menționează, la data respectivă, o producție de 133 de tone. Producția a depășit 1 000 de tone în 1971, apoi, ca urmare a acordării de către Comunitate, începând cu anul 1975, a unor restituiri la exportul de brânză „Feta”, producția a cunoscut o creștere exponențială, reprezentând 9 868 de tone în 1975 și atingând 110 932 de tone în 1989. Din 1995, producția a înregistrat o curbă descendentă, atingând 27 640 de tone în 1998, datorită în special diminuării cererii din partea unor țări terțe și diminuării progresive a restituirilor la exportul acestui sortiment de brânză. Producția daneză se bazează aproape exclusiv pe utilizarea laptelui de vacă.

(15)

Franța a început să fabrice această brânză în 1931. Datele statistice, care nu sunt disponibile decât din 1980, menționează o producție de 875 de tone. Din 1988 până în 1998, producția a oscilat între 7 960 de tone și 19 964 de tone. Destinată inițial satisfacerii cererii comunităților armeană și elenă din Franța, producția este în prezent, în proporție de circa 77,5 % în medie, destinată exportului atât în celelalte state membre, cât și în țările terțe. Producția franceză se bazează, în principal, pe utilizarea laptelui de oaie și, într-o mai mică măsură, pe laptele de vacă.

(16)

Germania produce această brânză din 1972 (78 de tone înregistrate). Producția a fost de peste 5 000 de tone în 1977, a depășit 15 000 de tone în 1980 și a atins 24 000 de tone în 1985. De atunci, oscilează între 19 757 și 39 201 de tone. Producția, destinată inițial exclusiv comunităților de imigranți stabiliți în Germania și originari din Balcani, s-a orientat progresiv spre țările din Orientul Mijlociu și Balcani, în special datorită acordării de restituiri la export, precum și spre celelalte state membre. Producția germană se bazează pe utilizarea aproape exclusivă a laptelui de vacă.

(17)

Trebuie subliniat faptul că statisticile susmenționate, care reiau datele transmise de fiecare stat membru cu privire la producția proprie, nu sunt decât orientative, deoarece lipsa unui cadru de reglementare specific în cvasitotalitatea statelor membre, precum și definiția mult prea generală a termenului „Feta” din Nomenclatura Combinată Vamală, conduc la estimări aproximative și la date foarte divergente din punct de vedere statistic atunci când se face analiza încrucișată a răspunsurilor primite. Pe de altă parte, multe state membre întâmpină greutăți în a distinge între producția internă și reexporturi, ceea ce poate duce la generarea de statistici eronate.

(18)

În ceea ce privește legislațiile statelor membre în materie de consum de brânză „Feta”, în general se aplică numai dispozițiile comunitare și interne referitoare la brânzeturi din domeniul comercializării, prezentării și etichetării. Grecia și Danemarca sunt singurele state membre care posedă o legislație detaliată specifică în domeniu, în timp ce Austria aplică denumirea „Feta” numai produselor elene, în temeiul unei convenții bilaterale greco-austriece din 1971.

(19)

În ceea ce privește amploarea consumului de brânză „Feta” în Comunitate, analiza răspunsurilor primite de la statele membre a permis să se constate, pe de o parte, că evaluarea brută bazată pe totalul cantităților de brânză „Feta” produse și importate, după scăderea cantităților exportate, s-a dovedit inadecvată în unele cazuri și că, în alte cazuri, a produs chiar rezultate aberante, imposibilitatea luării în calcul a stocurilor existente, a cantităților reexportate sau a altor elemente având drept rezultat, în unele state membre, un consum teoretic negativ. Pe de altă parte, comercializarea brânzei „Feta”, în sensul Nomenclaturii Combinate Vamale, nu se efectuează sistematic sub această denumire, fie datorită restricțiilor de ordin juridic, care limitează utilizarea acestui termen la produsele care îndeplinesc anumite cerințe mai specifice, fie din rațiuni comerciale care favorizează denumirile distincte apreciate de consumatorii acestui sortiment de brânză. În pofida incertitudinii relative datorate acestei stări de fapt, răspunsurile transmise de statele membre au indicat că după aderarea Greciei la Comunitate, circa 92 % din consumul de brânză „Feta” consumată pe teritoriul comunitar se înregistra în Grecia. Ulterior s-a înregistrat o creștere treptată a consumului în celelalte state membre, Grecia reprezentând de data aceasta 73 % din consumul comunitar. Repartizarea consumului din fiecare stat membru pe an și pe persoană arată că, în Spania, Luxemburg, Portugalia, Italia și Țările de Jos, consumul anual de brânză „Feta” este mai mic sau egal cu 0,010 kg, adică 0,08 % din consumul comunitar; în Irlanda, Regatul Unit, Austria, Franța, Suedia, Belgia și în Finlanda, consumul anual de brânză „Feta” pe persoană oscilează între 0,040 kg și 0,150 kg, adică între 0,32 % și 1,22 % din consumul comunitar; în Germania, consumul anual de persoană este de 0,290 kg, adică 2,36 % din consumul comunitar; în Danemarca, acesta este de 0,700 kg de persoană anual, adică 5,0 % din consumul comunitar; în Grecia, el este de 10,500 kg de persoană anual, adică 85,64 % din consumul comunitar.

(20)

În temeiul informațiilor transmise de statele membre, brânzeturile cu denumirea „Feta” de pe teritoriul comunitar poartă o etichetă prin care se fac mențiuni explicite sau implicite la tradițiile culturale sau la civilizația elenă, în pofida producerii lor în alte state membre decât Grecia, prin adăugarea unui text sau a unor desene cu o conotație greacă accentuată. Rezultă că legătura dintre denumirea „Feta” și originea elenă este sugerată și urmărită în mod deliberat, ca parte dintr-o strategie de vânzare axată pe renumele produsului de origine, ceea ce creează un risc real de confuzie a consumatorului. Etichetele brânzei „Feta” care nu provine din Grecia, comercializată efectiv pe teritoriul comunitar sub această denumire fără o aluzie directă sau indirectă la Grecia, sunt minoritare ca număr și cantitatea de brânză comercializată efectiv în acest mod reprezintă o proporție extrem de redusă din piața comunitară.

(21)

Lucrările cu caracter general, precum dicționarele sau enciclopediile, sau cele cu caracter specializat transmise de statele membre indică faptul că lucrările de limbă italiană și portugheză nu menționează termenul „Feta”, în timp ce lucrările de limbă greacă, spaniolă și olandeză menționează exclusiv un sortiment de brânză greacă obținut din lapte de oaie și de capră. Lucrările de limbă suedeză menționează un sortiment de brânză de origine greacă obținut din lapte de oaie și de capră, care în prezent este produs din lapte de vacă și în alte țări membre, în special Danemarca și Suedia. Lucrările de limbă daneză menționează în principal o brânză grecească obținută din lapte de oaie și de capră, dar și o brânză fabricată în Danemarca și în Balcani, chiar fără o referință geografică precisă. Lucrările de limbă finlandeză menționează în exclusivitate o brânză grecească sau de origine elenă, obținută din lapte de oaie sau din lapte de oaie și de capră, cu excepția unei lucrări în care nu se precizează proveniența geografică. Lucrările de limbă germană menționează un produs fabricat în Grecia și în majoritatea țărilor din sud-estul Europei, precum și în țările de peste mări. Paisprezece din cele șaptesprezece lucrări de limbă franceză transmise menționează o brânză grecească obținută din lapte de oaie și/sau de capră, în timp ce o lucrare menționează o brânză produsă în Grecia și în Balcani, o lucrare menționează o brânză de origine elenă cu multe imitații europene, iar o lucrare menționează o brânză grecească obținută din lapte de oaie și de capră, a cărei fabricație s-a extins în alte țări din regiunea de origine și, mai recent, în Europa și în America de Nord, pe baza utilizării laptelui de vacă. Din lucrările de limbă engleză, patru menționează o brânză din lapte de oaie fabricată în special în Grecia, patru menționează o brânză grecească din lapte de oaie sau de capră, o lucrare menționează o brânză originară din Grecia și Orientul Mijlociu, fabricată în mod tradițional din lapte de oaie sau de capră și în prezent uneori cu lapte de vacă; două lucrări menționează o brânză originară din Grecia, obținută din lapte de oaie sau de capră, produsă și în alte țări, în general ca ingredient al felurilor de mâncare grecești; o lucrare menționează existența unei producții de brânză „Feta” în Noua Zeelandă, Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Danemarca și Grecia, țara de origine; o lucrare menționează o brânză fabricată în Grecia și în Balcani; o lucrare menționează o brânză grecească obținută din lapte de oaie sau de capră, fabricată în Statele Unite din lapte de vacă; patru lucrări indică o legătură strânsă între brânza produsă în Grecia antică și brânza grecească „Feta” actuală. În toate limbile, evoluția cronologică a definițiilor denumirii „Feta” nu indică diminuarea corelării și identificării cu Grecia.

(22)	Toate informațiile transmise de către statele membre au fost prezentate comitetului științific, denumit în continuare „comitetul”, care a emis în unanimitate un aviz în acest sens la 24 aprilie 2001.

(23)

Mai întâi, comitetul precizează că „(…) o denumire de origine sau o indicație geografică poate fi considerată denumirea comună a unui produs numai dacă o parte semnificativă a publicului interesat din teritoriul respectiv nu mai consideră că indicația reprezintă o indicație geografică (…); în ceea ce privește teritoriul în care a avut loc această evoluție, trebuie să se țină seama de situația de la nivelul întregii Comunității Europene, având în vedere importanța comunitară a regulamentului și faptul că Comunitatea Europeană reprezintă o piață unică. Așadar situația dintr-un stat membru luat în parte nu poate fi analizată în mod exclusiv sau preponderent. Articolul 3 din regulament prevede că trebuie să se țină seama de situația existentă din statul membru de unde provine denumirea, din statele membre consumatoare, precum și din celelalte state membre, din perspectiva legislației comunitare și interne relevante. (…) În ceea ce privește publicul interesat, evaluarea depinde de tipul produsului și de publicul căruia i se adresează produsul respectiv. În cazul de față, dat fiind că este vorba de o brânză destinată în primul rând consumatorului final (dar și cumpărătorilor comerciali, precum restaurantele, industriile alimentare etc.), obiectivul îl reprezintă publicul larg. În consecință, trebuie ca denumirea sau indicația respectivă să-și fi pierdut semnificația geografică de origine tocmai în rândul publicului larg. Pentru evaluarea percepției publicului larg, se pot efectua constatări «directe», cum ar fi sondajele de opinie sau alte anchete, cât și «indirecte», precum cele privind nivelul producției și consumului, tipul și natura etichetării utilizate, tipul și natura reclamei adoptate pentru produsele respective, menționarea în dicționare etc.”.

(24)

În ceea ce privește producția de brânză „Feta”, comitetul constată că producția din Grecia reprezintă 60 % din producția comunitară totală și 90 % din producția comunitară obținută din lapte de oaie și de capră. Brânza „Feta” din lapte de vacă reprezintă 34 % din producția comunitară totală și este destinată în mare parte țărilor terțe.

(25)

În ceea ce privește consumul, comitetul subliniază că 73 % din consumul de brânză „Feta” are practic loc în Grecia, echivalând cu 10,5 kg anual și pe cap de locuitor comparativ cu 1,76 kg anual și pe cap de locuitor pentru cetățenii din restul Uniunii Europene. Deși comitetul admite că în Danemarca și în Germania consumul de brânză „Feta” este mai ridicat, acesta este de 15 și respectiv de 36 de ori mai mic decât cel din Grecia. Potrivit comitetului, consumul de brânză „Feta” raportat la consumul total de brânză pe cap de locuitor este de asemenea semnificativ: în special în Grecia se consumă 10,5 kg de brânză „Feta” anual și pe cap de locuitor la un consum de brânză de 14 kg anual; în Danemarca raportul este de 0,7 kg anual și pe cap de locuitor la un consum de brânză de 15 kg anual; în Franța raportul este de 0,13 kg de brânză „Feta” anual și pe cap de locuitor la un consum de brânză de 20 kg anual; în Germania, raportul este de 0,29 kg de brânză „Feta” anual și pe cap de locuitor la un consum de brânză de 19 kg anual.

(26)

Comitetul constată întâmplător că o „proporție semnificativă din producția din afara Greciei este exportată în țările terțe fără a influența situația denumirii «Feta» de pe piața unică” și că „absența producției și consumului în numeroase state membre nu afectează caracterul generic sau non-generic al denumirii”.

(27)

În ceea ce privește analiza legislațiilor naționale sau comunitare relevante, comitetul consideră că douăsprezece state membre nu dispun de nici o reglementare specifică și că brânzei „Feta” i se aplică normele generale, comunitare și naționale, referitoare la brânzeturi. Comitetul constată că Grecia dispune de o reglementare privind brânza „Feta” din 1935, Danemarca din 1963 și că Austria rezervă denumirea „Feta” numai produselor originare din Grecia, în temeiul unui acord bilateral din 1971.

(28)

În ceea ce privește metodele de comercializare a brânzei „Feta” în cadrul Comunității, comitetul constată că i se propun consumatorului „două produse cu o compoziție și proprietăți organoleptice diferite, sub aceeași denumire”. Comitetul subliniază că etichetele brânzei „Feta” neoriginare din Grecia fac mențiuni directe sau indirecte la Grecia, ceea ce implică faptul că denumirea „Feta” nu este utilizată ca „o denumire comună, fără conotații geografice, sinonimă cu brânza albă de oaie sau de vacă, în saramură (…)”. Potrivit comitetului, este vorba de un „produs prezentat de obicei ca un produs de origine greacă (…)”.

(29)	Comitetul conchide în unanimitate că denumirea „Feta” are un caracter negeneric, în special din următoarele motive.

(30)

Producția și consumul de brânză „Feta” sunt concentrate masiv în Republica Elenă. Produsele fabricate în alte state membre (Germania, Danemarca, Franța), purtând eventual denumirea „Feta”, sunt obținute în principal din lapte de vacă, pe baza unei tehnologii diferite, și sunt exportate pe scară largă în țări terțe. În consecință, nu se poate trage concluzia că denumirea „Feta” are un caracter generic deoarece produsul grec original este dominant pe piața unică. De asemenea, trebuie să se remarce faptul că în statele membre în care producția și consumul nu sunt semnificative, denumirea „Feta” nu a devenit generică datorită absenței utilizării ca denumire comună. Consumatorul percepe întotdeauna „Feta” ca pe o denumire de origine greacă și din această cauză nu se poate vorbi de o denumire comună și deci generică pe teritoriul comunitar.

(31)

În ceea ce privește legislația internă sau comunitară relevantă, comitetul științific observă că în majoritatea statelor membre nu există o legislație sau o reglementare specifică referitoare la produsul în cauză. Numai Grecia și Danemarca dispun de o legislație specifică. Reglementarea daneză care autorizează fabricarea produsului denumit „brânză” Feta „daneză” se deosebește în mare măsură, din punct de vedere tehnic, de reglementarea greacă (utilizarea laptelui de vacă ultrafiltrat și nu a laptelui de oaie și de capră, cu aditivi până în 1994). Pe de altă parte, Danemarca nu a putut furniza dovada că denumirea „Feta” a devenit o denumire comună, utilizabilă împreună cu numele țării producătoare („brânză” Feta „daneză”), în momentul în care statul membru respectiv a permis utilizarea acesteia (1963), și nici dovada caracterului generic pentru perioada ulterioară.

(32)

Faptul că denumirea „Feta” este utilizată în Nomenclatura Vamală Comună sau în legislația comunitară referitoare la restituirile la export nu are nici o influență asupra percepției, cunoașterii și protejării pe piața unică a denumirii în cauză deoarece legislația comunitară nu este relevantă în acest context.

(33)

Comisia ia act de avizul consultativ al comitetului științific. Ea consideră că analiza globală exhaustivă a tuturor informațiilor de ordin juridic, istoric, cultural, politic, social, economic, științific și tehnic comunicate de statele membre sau care rezultă din investigațiile efectuate sau finanțate de către Comisie, permite să se constate în special nerespectarea nici unui dintre criteriile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 privind reținerea caracterului generic al unei denumiri și că, așadar, denumirea „Feta” nu a devenit „denumirea unui produs agricol sau alimentar care, deși se referă la locul sau regiunea în care produsul agricol sau alimentar respectiv a fost produs sau comercializat inițial, a devenit denumirea comună a unui produs agricol sau alimentar”.

(34)

Deoarece nu s-a stabilit caracterul generic al denumirii „Feta”, Comisia a verificat, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, dacă cererea autorităților elene privind înregistrarea denumirii „Feta” ca denumire de origine este conformă cu articolul (2) și articolul 4 din regulamentul menționat.

(35)

Denumirea „Feta” constituie o denumire tradițională negeografică, în sensul articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92. Termenii „regiune” și „loc” menționați la alineatul respectiv nu pot fi interpretați decât din punct de vedere geomorfologic și neadministrativ, în măsura în care factorii naturali și umani inerenți unui produs dat pot transcende frontierele administrative. Cu toate acestea, în conformitate cu alineatul susmenționat, aria geografică inerentă unei denumiri nu poate acoperi întreg teritoriul unei țări. În cazul denumirii „Feta”, s-a observat deci că aria geografică delimitată, menționată la articolul 2 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță, din regulamentul menționat, acoperă numai teritoriul Greciei continentale, precum și departamentul Lesbos. Toate celelalte insule și arhipelaguri sunt excluse deoarece nu dispun de factorii naturali și sau/umani necesari. În plus, delimitarea administrativă a ariei geografice a fost precizată deoarece caietul de sarcini prezentat de autoritățile elene menționează cerințe cumulative și imperative: în special aria geografică de origine a materiei prime este redusă substanțial deoarece laptele utilizat la fabricarea brânzei „Feta” trebuie să provină din rasele de oi și de capre locale, crescute în mod tradițional și a căror alimentație trebuie să se bazeze obligatoriu pe flora din pășunile existente în regiunile eligibile.

(36)

S-a constatat că aria geografică rezultând din delimitarea administrativă și îndeplinind cerințele caietului de sarcini prezintă o omogenitate adecvată, care permite îndeplinirea cerințelor articolul 2 alineatul (2) litera (a) și articolul 4 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92. Pășunatul extensiv și transhumanța, esențiale în creșterea oilor și caprelor care furnizează materia primă pentru fabricarea brânzei „Feta”, sunt rezultatul unei tradiții ancestrale care permite adaptarea la variațiile climatice și la consecințele acestora asupra vegetației disponibile. Acest fapt a determinat dezvoltarea unor rase de ovine și de caprine autohtone mici, nepretențioase și foarte rezistente, capabile să supraviețuiască într-un mediu sărac în surse de hrană, dar dotat din punct de vedere calitativ cu o floră specifică extrem de diversificată, ceea ce conferă produsului finit o savoare și o aromă deosebite. Intercalarea factorilor naturali și factorilor umani specifici, în special metoda de fabricare tradițională, care necesită scurgerea fără comprimare, a conferit brânzei „Feta” un renume internațional de excepție.

(37)

Deoarece caietul de sarcini prezentat de autoritățile elene, inclusiv toate informațiile cerute la articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 și analiza formală a caietului de sarcini nu indică o eroare evidentă de apreciere, denumirea „Feta” poate fi înregistrată ca denumire de origine protejată.

(38)	Este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1107/96 să fie modificat în mod corespunzător.

(39)

Comitetul instituit în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele său. În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, Comisia a transmis propunerea Consiliului. Deoarece Consiliul nu a hotărât în termenul de trei luni prevăzut la articolul 15 alineatul (5) din regulamentul menționat, Comisia adoptă măsurile propuse,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Denumirea „Φέτα” („Feta”) se înscrie în registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate, prevăzut la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, ca denumire de origine protejată (DOP).

(2) Denumirea „Φέτα” („Feta”) se adaugă la partea A a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1107/96, la rubrica „brânzeturi” și „Grecia”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 208, 24.7.1992, p. 1.

(2) JO L 324, 21.12.2000, p. 26.

(3) JO L 148, 21.6.1996, p. 1.

(4) JO L 86, 3.4.2002, p. 7.

(5) JO L 130, 26.5.1999, p. 18.

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

219

32002D0797

L 277/23

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 14 octombrie 2002

de modificare a Deciziei 97/467/CE în ceea ce privește Groenlanda referitor la carnea de vânat de crescătorie

[notificată cu numărul C(2002) 3751]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/797/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 95/408/CE a Consiliului din 22 iunie 1995 privind condițiile de întocmire, pentru o perioadă interimară, a listelor provizorii cu unitățile din țări terțe din care statele membre sunt autorizate să importe anumite produse de origine animală, produse pescărești și moluște bivalve vii (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/4/CE (2), în special articolul 2 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Decizia 97/467/CE a Comisiei din 7 iulie 1997 de stabilire a listelor provizorii cu unitățile din țări terțe din care statele membre autorizează importurile de carne de iepure și de vânat de crescătorie (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/614/CE (4), stabilește liste provizorii cu unități producătoare de carne de iepure și de vânat de crescătorie.

(2)	Groenlanda a trimis o listă cu unități producătoare de carne de vânat de crescătorie certificate de autoritatea competentă ca fiind în conformitate cu normele comunitare.

(3)	Se poate deci întocmi o listă provizorie cu unități producătoare de carne de vânat de crescătorie pentru Groenlanda.

(4)	Este necesară deci modificarea în consecință a Deciziei 97/467/CE.

(5)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Textul din anexa la prezenta decizie se adaugă la anexa I la Decizia 97/467/CE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 14 octombrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 243, 11.10.1995, p. 17.

(2) JO L 2, 5.1.2001, p. 21.

(3) JO L 199, 26.7.1997, p. 57.

(4) JO L 196, 25.7.2002, p. 58.

ANEXOBILAGANHANGΠΑΡΑΡΤΗΜΑANNEXANNEXEALLEGATOBIJLAGEANEXOLIITEBILAGA

País: GroenlandiaLand: GrønlandLand: GrönlandΚράτος: ΓροιλανδίαCountry: GreenlandPays: GroenlandPaese: GroenlandiaLand: GroenlandPaís: GronelândiaMaa: GrönlantiLand: Grönland

1	2	3	4	5	6
100	NEQI A/S	Narsaq		SH, CP, CS	b
4445	Isortoq Reindeer Station	Qaqortoq		SH, CP, CS	b

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

221

32002R1836

L 278/10

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1836/2002 AL COMISIEI

din 15 octombrie 2002

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2138/97 privind delimitarea zonelor omogene de producție a uleiului de măsline

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul nr. 136/66/CEE al Consiliului din 22 septembrie 1996 privind organizarea comună a pieței în sectorul uleiurilor și grăsimilor (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1513/2001 (2),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2261/84 al Consiliului din 17 iulie 1984 de stabilire a normelor generale privind acordarea de ajutor pentru producția de ulei de măsline și pentru organizațiile producătoare de ulei de măsline (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1639/98 (4), în special articolul 19,

întrucât:

(1)	Articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 2261/84 prevede că randamentele la măsline și cele la ulei trebuie stabilite pe zone omogene de producție, pe baza datelor furnizate de către statele membre producătoare.

(2)

Zonele de producție sunt delimitate în anexa la Regulamentul (CE) nr. 2138/97 al Comisiei din 30 octombrie 1997 privind delimitarea zonelor omogene de producție a uleiului de măsline (5), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2193/2001 (6). Din considerente administrative și structurale, zonele omogene de producție din Spania și Italia trebuie modificate pentru anul comercial 2001/02.

(3)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare pentru uleiuri și grăsimi,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2138/97 se modifică după cum urmează:

1.	La punctul A, provinciile „Brescia”, „Roma”, „Caserta”, „Lecce”, „Potenza”, „Cosenza”, „Reggio Calabria”, „Vibo Valentia”, „Siracusa” și „Sassari” se înlocuiesc în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

2.	La punctul D, la rubrica „Comunidad autónoma: Andalucía”, „Genalguacil” se adaugă la zona 4 („Serranía de Ronda”) a provinciei „Málaga”.

La punctul D, la rubrica „Comunidad autónoma: Aragón”:

—	„Ruesca” se adaugă la zona 2 a provinciei „Zaragoza”;

—	„Cuervo (El)” se adaugă la zona 3 și „Segura de Baños” se adaugă la zona 4 a provinciei „Teruel” și

—	„Ibieca” și „Ortilla” se adaugă la zona 5 a provinciei „Huesca”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 noiembrie 2001.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 octombrie 2002.

Pentru Comisie

Franz FISCHLER

Membru al Comisiei

(1) JO L 172, 30.9.1966, p. 3025/66.

(2) JO L 201, 26.7.2001, p. 4.

(3) JO L 208, 3.8.1984, p. 3.

(4) JO L 210, 28.7.1998, p. 38.

(5) JO L 297, 31.10.1997, p. 3.

(6) JO L 295, 13.11.2001, p. 3.

ANEXOBILAGANHANGΠΑΡΑΡΤΗΜΑANNEXANNEXEALLEGATOBIJLAGEANEXOLIITEBILAGA

„Brescia:

Acquafredda, Adro, Agnosine, Alfianello, Anfo, Angolo Terme, Artogne, Azzano Mella, Bagnolo Mella, Bagolino, Barbariga, Barghe, Bassano Bresciano, Bedizzole, Berlingo, Berzo Demo, Berzo Inferiore, Bienno, Bione, Borgo San Giacomo, Borgosatollo, Borno, Botticino, Bovegno, Bovezzo, Brandico, Braone, Breno, Brescia, Brione, Caino, Calcinato, Calvagese della Riviera, Calvisano, Capo di Ponte, Capovalle, Capriano del Colle, Capriolo, Carpenedolo, Castegnato, Castel Mella, Castelcovati, Castelnedolo, Casto, Castrezzato, Cazzago San Martino, Cedegolo, Cellatica, Cerveno, Ceto, Cevo, Chiari, Cigole, Cimbergo, Cividate Camuno, Coccaglio, Collebeato, Collio, Cologne, Comezzano-Cizzago, Concesio, Corte Franca, Corteno Golgi, Corzano, Darfo Boario Terme, Dello, Desenzano del Garda, Edolo, Erbusco, Esine, Fiesse, Flero, Gambara, Gardone Val Trompia, Gavardo, Ghedi, Gianico, Gottolengo, Gussago, Idro, Incudine, Irma, Iseo, Isorella, Lavenone, Leno, Lodrino, Lograto, Lonato, Longhena, Losine, Lozio, Lumezzane, Maclodio, Magasa, Mairano, Malegno, Malonno, Manerba del Garda, Manerbio, Marcheno, Marmentino, Marone, Mazzano, Milzano, Moniga del Garda, Monno, Monte Isola, Monticelli Brusati, Montichiari, Montirone, Mura, Muscoline, Nave, Niardo, Nuvolento, Nuvolera, Odolo, Offlaga, Ome, Ono San Pietro, Orzinuovi, Orzivecchi, Ospitaletto, Ossimo, Padenghe sul Garda, Paderno Franciacorta, Paisco Loveno, Paitone, Palazzolo sull'Oglio, Paratico, Paspardo, Passirano, Pavone del Mella, Pertica Alta, Pertica Bassa, Pezzaze, Pian Camuno, Piancogno, Pisogne, Polaveno, Polpenazze del Garda, Pompiano, Poncarale, Ponte di Legno, Pontevico, Pontoglio, Pozzolengo, Pralboino, Preseglie, Prestine, Prevalle, Provaglio Val Sabbia, Provaglio d'Iseo, Puegnago sul Garda, Quinzano d'Oglio, Remedello, Rezzato, Roccafranca, Rodengo-Saiano, Roè Volciano, Roncadelle, Rovato, Rudiano, Sabbio Chiese, Sale Marasino, San Felice del Benaco, San Gervasio Bresciano, San Paolo, San Zeno Naviglio, Sarezzo, Saviore dell'Adamello, Sellero, Seniga, Serle, Sirmione, Soiano del Lago, Sonico, Sulzano, Tavernole sul Mella, Temù, Torbole Casaglia, Travagliato, Trenzano, Treviso Bresciano, Urago d'Oglio, Vallio Terme, Valvestino, Verolanuova, Verolavecchia, Vestone, Vezza d'Oglio, Villa Carcina, Villachiara, Villanuova sul Clisi, Vione, Visano, Vobarno, Zone.

(*)”

„Roma:

(*)

Albano Laziale, Anguillara Sabazia, Anzio, Ardea, Ariccia, Artena, Bellegra, Bracciano, Campagnano di Roma, Canale Monterano, Capena, Castel Gandolfo, Castelnuovo di Porto, Cave, Cerveteri, Ciampino, Civitavecchia, Civitella San Paolo, Colleferro, Colonna, Fiano Romano, Filacciano, Fiumicino, Formello, Frascati, Gallicano nel Lazio, Gavignano, Genazzano, Genzano di Roma, Grottaferrata, Labico, Ladispoli, Lanuvio, Lariano, Magliano Romano, Manziana, Marino, Mazzano Romano, Monte Porzio Catone, Montecompatri, Morlupo, Nazzano, Nemi, Nettuno, Olevano Romano, Palestrina, Pomezia, Ponzano Romano, Riano, Rignano Flaminio, Roma, Sacrofano, San Cesareo, San Vito Romano, Sant'Oreste, Santa Marinella, Torrita Tiberina, Trevignano Romano, Valmontone, Velletri, Zagarolo.

3.	Casape, Castel Madama, Guidonia Montecelio, Marcellina, Mentana, Monteflavio, Montelibretti, Monterotondo, Montorio Romano, Moricone, Nerola, Palombara Sabina, Poli, San Gregorio da Sassola, San Polo dei Cavalieri, Sant'Angelo Romano, Tivoli.”

„Caserta:

Arienzo, Bellona, Caiazzo, Calvi Risorta, Camigliano, Capua, Carinola, Casagiove, Casapulla, Caserta, Castel Campagnano, Castel Morrone, Castel di Sasso, Cellole, Cervino, Falciano del Massico, Francolise, Galluccio, Giano Vetusto, Maddaloni, Mondragone, Pastorano, Piana di Monte Verna, Pignataro Maggiore, Pontelatone, Rocca d'Evandro, San Felice a Cancello, San Prisco, Santa Maria a Vico, Sessa Aurunca, Sparanise, Teano, Vitulazio.

(*)”

„Lecce:

1.	Arnesano, Campi Salentina, Carmiano, Cavallino, Guagnano, Lecce, Lizzanello, Monteroni di Lecce, Novoli, Salice Salentino, Squinzano, Surbo, Trepuzzi, Veglie.

Aradeo, Bagnolo del Salento, Calimera, Cannole, Caprarica di Lecce, Carpignano Salentino, Castri di Lecce, Castrignano de' Greci, Castro Marino, Copertino, Corigliano d'Otranto, Cursi, Galatina, Galatone, Giuggianello, Giurdignano, Lequile, Leverano, Maglie, Martano, Martignano, Melendugno, Melpignano, Minervino di Lecce, Muro Leccese, Nardò, Neviano, Ortelle, Otranto, Palmariggi, Poggiardo, Porto Cesareo, San Cesario di Lecce, San Donato di Lecce, San Pietro in Lama, Sanarica, Santa Cesarea Terme, Seclì, Sogliano Cavour, Soleto, Sternatia, Surano, Uggiano la Chiesa, Vernole, Zollino.

(*)”

„Potenza:

Acerenza, Armento, Atella, Banzi, Baragiano, Barile, Cancellara, Cersosimo, Chiaromonte, Corleto Perticara, Filiano, Forenza, Francavilla in Sinni, Gallicchio, Genzano di Lucania, Ginestra, Guardia Perticara, Lavello, Maschito, Melfi, Missanello, Montemilone, Montemurro, Nemoli, Noepoli, Oppido Lucano, Palazzo San Gervasio, Pietragalla, Rapolla, Rionero in Vulture, Ripacandida, Rivello, Roccanova, Rotonda, San Chirico Nuovo, San Chirico Raparo, Sant'Arcangelo, Senise, Tolve, Venosa, Vietri di Potenza.

(*)”

„Cosenza:

Amendolara, Calopezzati, Caloveto, Cariati, Cassano allo Ionio, Cerchiara di Calabria, Corigliano Calabro, Cropalati, Crosia, Mandatoriccio, Montegiordano, Paludi, Pietrapaola, Rocca Imperiale, Roseto Capo Spulico, Rossano, San Cosmo Albanese, San Demetrio Corone, San Giorgio Albanese, Santa Sofia d'Epiro, Scala Coeli, Terravecchia, Trebisacce, Vaccarizzo Albanese, Villapiana.

Acquaformosa, Acri, Albidona, Alessandria del Carretto, Altilia, Altomonte, Aprigliano, Belsito, Bianchi, Bisignano, Bocchigliero, Campana, Canna, Carolei, Carpanzano, Casole Bruzio, Castiglione Cosentino, Castrolibero, Castroregio, Castrovillari, Celico, Cellara, Cerisano, Cervicati, Cerzeto, Civita, Colosimi, Cosenza, Dipignano, Domanico, Fagnano Castello, Figline Vegliaturo, Firmo, Francavilla Marittima, Frascineto, Grimaldi, Laino Borgo, Laino Castello, Lappano, Lattarico, Longobucco, Lungro, Luzzi, Malito, Malvito, Mangone, Marano Marchesato, Marano Principato, Marzi, Mendicino, Mongrassano, Montalto Uffugo, Morano Calabro, Mormanno, Mottafollone, Nocara, Oriolo, Panettieri, Papasidero, Parenti, Paterno Calabro, Pedace, Pedivigliano, Piane Crati, Pietrafitta, Plataci, Rende, Roggiano Gravina, Rogliano, Rose, Rota Greca, Rovito, San Basile, San Benedetto Ullano, San Donato di Ninea, San Fili, San Giovanni in Fiore, San Lorenzo Bellizzi, San Lorenzo del Vallo, San Marco Argentano, San Martino di Finita, San Pietro in Guarano, San Sosti, San Vincenzo la Costa, Sant'Agata di Esaro, Santa Caterina Albanese, Santo Stefano di Rogliano, Saracena, Scigliano, Serra Pedace, Spezzano Albanese, Spezzano Piccolo, Spezzano della Sila, Tarsia, Terranova da Sibari, Torano Castello, Trenta, Zumpano.

(*)”

„Reggio Calabria:

Bagaladi, Bagnara Calabra, Calanna, Campo Calabro, Cittanova, Cosoleto, Delianuova, Fiumara, Gioia Tauro, Laganadi, Melicuccà, Melicucco, Molochio, Montebello Ionico, Oppido Mamertina, Palmi, Reggio di Calabria, Rizziconi, Rosarno, San Ferdinando, San Lorenzo, San Procopio, Sant'Alessio in Aspromonte, Sant'Eufemia d'Aspromonte, Santa Cristina d'Aspromonte, Santo Stefano in Aspromonte, Scido, Scilla, Seminara, Sinopoli, Taurianova, Terranova Sappo Minulio, Varapodio, Villa San Giovanni.

2.	Anoia, Bovalino, Candidoni, Cinquefrondi, Feroleto della Chiesa, Galatro, Giffone, Laureana di Borrello, Maropati, Polistena, San Giorgio Morgeto, San Pietro di Caridà, Sant'Ilario dello Ionio, Serrata.

(*)

4.	Agnana Calabra, Antonimina, Bivongi, Camini, Canolo, Caulonia, Ciminà, Gerace, Grotteria, Mammola, Martone, Monasterace, Pazzano, Placanica, Riace, Samo, San Giovanni di Gerace, Stignano, Stilo.”

„Vibo Valentia:

(*)

2.	Acquaro, Arena, Capistrano, Dasà, Dinami, Filogaso, Gerocarne, Maierato, Monterosso Calabro, Nardodipace, Pizzoni, San Nicola da Crissa, Simbario, Sorianello, Soriano Calabro, Vallelonga, Vazzano.

3.	Briatico, Cessaniti, Drapia, Filandari, Francica, Ionadi, Joppolo, Limbadi, Mileto, Nicotera, Parghelia, Ricadi, Rombiolo, San Calogero, San Costantino Calabro, San Gregorio d'Ippona, Sant'Onofrio, Spilinga, Stefanaconi, Tropea, Vibo Valentia, Zaccanopoli, Zambrone, Zungri.”

„Siracusa:

(*)

2.	Buccheri, Buscemi, Cassaro, Ferla, Francofonte, Palazzolo Acreide, Sortino.”

„Sassari:

(*)

Aggius, Aglientu, Ala'dei Sardi, Anela, Ardara, Arzachena, Badesi, Banari, Benetutti, Berchidda, Bessude, Bonnanaro, Bono, Bonorva, Bortigiadas, Borutta, Bottidda, Buddusò, Bultei, Bulzi, Burgos, Calangianus, Cargeghe, Castelsardo, Cheremule, Chiaramonti, Codrongianos, Cossoine, Esporlatu, Florinas, Giave, Golfo Aranci, Illorai, Ittireddu, Ittiri, La Maddalena, Laerru, Loiri Porto San Paolo, Luogosanto, Luras, Mara, Martis, Monteleone Rocca Doria, Monti, Mores, Muros, Nughedu di San Nicolò, Nule, Nulvi, Olbia, Olmedo, Oschiri, Osilo, Ossi, Ozieri, Padria, Palau, Pattada, Perfugas, Ploaghe, Porto Torres, Pozzomaggiore, Putifigari, Romana, Sant'Antonio di Gallura, Santa Maria Coghinas, Santa Teresa Gallura, Sassari, Sedini, Semestene, Siligo, Telti, Tempio Pausania, Tergu, Thiesi, Tissi, Torralba, Trinita D'Agultu e Vignola, Tula, Valledoria, Viddalba, Villanova Monteleone.”

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

224

32002D0819

L 281/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 18 octombrie 2002

de modificare a Deciziei 98/569/CE de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de moluște bivalve, echinoderme, tunicieri și gasteropode marine vii originare din Tunisia, precum și a Deciziei 98/570/CE de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de produse pescărești și de acvacultură originare din Tunisia

[notificată cu numărul C(2002) 3906]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/819/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 91/492/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a condițiilor de sănătate pentru producerea și introducerea pe piață a moluștelor bivalve vii (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/79/CE (2), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 91/493/CEE a Consiliului din 22 iulie 1991 de stabilire a condițiilor de sănătate pentru producția și introducerea pe piață a produselor pescărești (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/79/CE, în special articolul 11 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Decizia 98/569/CE a Comisiei din 6 octombrie 1998 de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de moluște bivalve, echinoderme, tunicieri și gasteropode marine vii originare din Tunisia (4) dispune că „Direcția generală a sănătății animale (DGSA) din Ministerul Agriculturii” este autoritatea competentă în Tunisia pentru verificarea și certificarea conformității moluștelor bivalve, echinodermelor, tunicierilor și gasteropodelor marine vii cu cerințele Directivei 91/492/CEE.

(2)

Decizia 98/570/CE a Comisiei din 7 octombrie 1998 de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de produse pescărești și de acvacultură originare din Tunisia (5), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 1999/135/CE (6), dispune că „Direcția generală a sănătății animale (DGSA) din Ministerul Agriculturii” este autoritatea competentă în Tunisia pentru verificarea și certificarea conformității produselor pescărești și de acvacultură cu cerințele Directivei 91/493/CEE.

(3)

În urma unei restructurări a administrației tunisiene, autoritatea competentă pentru verificarea și certificarea conformității produselor pescărești și de acvacultură, precum și a moluștelor bivalve, echinodermelor, tunicierilor și gasteropodelor marine a devenit „Direcția generală a serviciilor veterinare (DGSV)”. Această nouă autoritate este în măsură să verifice în mod eficace aplicarea legislației în vigoare.

(4)

Este necesar să se armonizeze formularea deciziilor 98/569/CE și 98/570/CE cu cea a deciziilor Comisiei mai recente de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de moluște bivalve, echinoderme, tunicieri și gasteropode marine, precum și de produse pescărești și de acvacultură originare din anumite țări terțe.

(5)	Deciziile 98/569/CE și 98/570/CE trebuie modificate în consecință.

(6)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 98/569/CE se modifică după cum urmează:

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

«Direcția generală a serviciilor veterinare (DGSV)» este autoritatea competentă în Tunisia pentru verificarea și certificarea conformității moluștelor bivalve, echinodermelor, tunicierilor și gasteropodelor marine vii cu cerințele Directivei 91/492/CEE.”

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

(1) Moluștele bivalve, echinodermele, tunicierii și gasteropodele marine vii originare din Tunisia importate în Comunitate trebuie să îndeplinească condițiile stabilite la alineatele (2), (3), (4) și (5).

(2) Fiecare lot trebuie să fie însoțit de un certificat de sănătate în original, numerotat, completat în mod corespunzător, datat și semnat, care conține o singură foaie, al cărui model figurează la anexa A.

(3) Produsele trebuie să provină din zonele de producție autorizate care figurează la anexa B.

(4) Acestea trebuie ambalate în ambalaje sigilate de către un centru de expediere autorizat care figurează pe lista din anexa C.

(5) Fiecare ambalaj trebuie să poarte o marcă de sănătate indelebilă care să conțină cel puțin următoarele mențiuni:

—	țara de expediere: TUNISIA;

—	specia (denumirea comună și denumirea științifică);

—	identificarea zonei de producție și a centrului de expediere prin numărul de autorizare;

—	data ambalării (cel puțin ziua și luna).”

3.	La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Certificatul trebuie să conțină numele, calificarea și semnătura reprezentantului DGSV.”

4.	Anexa A se înlocuiește cu anexa I la prezenta decizie.

Articolul 2

Decizia 98/570/CE se modifică după cum urmează:

1.	Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 «Direcția generală a serviciilor veterinare (DGSV)» este autoritatea competentă în Tunisia pentru verificarea și certificarea conformității produselor pescărești și de acvacultură cu cerințele Directivei 91/493/CEE.”

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

(1) Produsele pescărești importate din Tunisia în Comunitate trebuie să îndeplinească condițiile stabilite la alineatele (2), (3) și (4).

(2) Fiecare lot trebuie să fie însoțit de un certificat de sănătate în original, numerotat, completat în mod corect, datat și semnat, care conține o singură foaie, al cărui model figurează în anexa I.

(3) Produsele trebuie să provină din unități, nave-fabrică sau antrepozite frigorifice autorizate sau de pe nave echipate pentru congelare înregistrate care figurează în anexa II.

(4) Cu excepția produselor pescărești congelate în vrac și destinate fabricării conservelor, cuvântul «TUNISIA» și numărul de autorizare și/sau de înregistrare a unității, navei-fabrică, antrepozitului frigorific sau a navei echipate pentru congelare de origine sunt înscrise cu caractere indelebile pe fiecare ambalaj.”

3.	La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Certificatul trebuie să conțină numele, calificarea și semnătura reprezentantului DGSV, precum și ștampila oficială a DGSV, înscrise cu o culoare diferită de cea a celorlalte mențiuni.”

4.	Anexa A se înlocuiește cu anexa II la prezenta decizie.

Articolul 3

Prezenta decizie se aplică de la data de 3 decembrie 2002.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 octombrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 268, 24.9.1991, p. 1.

(2) JO L 24, 30.1.1998, p. 31.

(3) JO L 268, 24.9.1991, p. 15.

(4) JO L 277, 14.10.1998, p. 31.

(5) JO L 277, 14.10.1998, p. 36.

(6) JO L 44, 18.2.1999, p. 58.

ANEXA I

„ANEXA A

ANEXA II

„ANEXA A

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

230

32002R1876

L 284/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1876/2002 AL COMISIEI

din 21 octombrie 2002

privind autorizarea temporară a unei noi utilizări a unui aditiv în hrana animalelor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 70/524/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1970 privind aditivii din hrana animalelor (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1756/2002 (2), în special articolul 4,

întrucât:

(1)

Articolul 9e alineatul (1) din Directiva 70/524/CEE prevede că se poate acorda o autorizare temporară pentru utilizarea unui aditiv nou în hrana animalelor sau pentru o nouă utilizare a unui aditiv deja autorizat dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite de articolul 3a literele (b)-(e) din directiva respectivă și dacă este întemeiat să se presupună, având în vedere rezultatele disponibile, că, atunci când se folosește în nutriția animalelor, are unul dintre efectele menționate la articolul 2 litera (a) din directiva menționată. Autorizarea temporară se poate acorda pe o perioadă de maxim patru ani în cazul aditivilor prevăzuți în partea II din anexa C la directiva menționată.

(2)

Întreprinderea producătoare a prezentat date noi pentru extinderea la o nouă categorie de animale a autorizării unui preparat de enzime descris în anexa la prezentul regulament și care este menționat în anexele la Directiva 70/524/CEE, la numărul 24. Din examinarea dosarului depus se constată că se poate autoriza temporar extinderea utilizării.

(3)

Din examinarea dosarului rezultă că pot fi necesare anumite proceduri pentru a proteja lucrătorii de expunerea la aditivul prezentat în anexă. Cu toate acestea, protecția ar trebui asigurată prin Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare a măsurilor de natură să promoveze ameliorarea siguranței și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (3).

(4)	Comitetul științific pentru nutriția animalelor a emis aviz favorabil cu privire la siguranța preparatului de enzime, în condițiile descrise în anexă.

(5)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se autorizează preparatul aparținând grupei „enzime” menționat în anexa la prezentul regulament pentru utilizare ca aditiv în alimentația animalelor, în condițiile stabilite de anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 octombrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 270, 14.12.1970, p. 1.

(2) JO L 265, 3.10.2002, p. 1.

(3) JO L 183, 29.6.1989, p. 1.

ANEXĂ

Nr. (sau nr. CE)

Aditiv

Formula chimică, descriere

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținut minim

Conținut maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

Unități de activitate/kg de furaj complet

„Enzime

Endo-1,4-beta-xylanază

EC 3.2.1.8

Endo-1,3(4)-beta-glucanază

EC 3.2.1.6

Preparat de endo-1,4-beta-xylanază și endo-1,3(4)-beta-glucanază produs de Aspergillus niger (CNCM I-1517); având o activitate minimă de:

28 000 QXU (1)

140 000 QGU (2)

Găini ouătoare

560 QXU

1.	În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecului se menționează temperatura de conservare, durata de conservare și stabilitatea la peletizare.

Doza recomandată per kg de furaj complet:

560 QXU

2 800 QGU

3.	A se utiliza în furaje combinate bogate în polizaharide fără amidon (în special arabinoxilani și betaglucani), care conțin, de exemplu, mai mult de 20 % grâu și/sau orz

1.10.2006

2 800 QGU

(1) 1 QXU este cantitatea de enzimă care eliberează 1 micromol de zaharuri reductoare (echivalenți de xiloză) din xilan de ovăz pe minut la pH 5,1 și 50 °C.

(2) 1 QGU este cantitatea de enzimă care eliberează 1 micromol de zaharuri reductoare (echivalenți de glucoză) din beta-glucan de orz pe minut la pH 4,8 și 50 °C.”

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

232

32002R1881

L 285/13

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1881/2002 AL CONSILIULUI

din 14 octombrie 2002

de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 în ceea ce privește data începerii perioadei de tranziție stabilite pentru recunoașterea organizațiilor de producători

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât:

(1)

Articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor (4) a acordat posibilitatea de a beneficia de dispozițiile de la titlul IV din regulamentul menționat, pentru o perioadă de tranziție de doi ani de la data intrării sale în vigoare, organizațiilor de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1035/72 (5), care nu îndeplineau condițiile de recunoaștere stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2200/96. Perioada de tranziție de doi ani menționată se putea prelungi la cinci ani, cu condiția acceptării de către statul membru în cauză a unui plan de acțiune prezentat de organizația de producători în vederea satisfacerii tuturor condițiilor impuse de Regulamentul (CE) nr. 2200/96 în ceea ce privește acordarea recunoașterii de către statul membru în cauză.

(2)

La articolul 13 alineatul (1), Regulamentul (CE) nr. 2200/96 face să coincidă data începerii perioadelor de tranziție de doi și de cinci ani cu data intrării sale în vigoare, care este 21 noiembrie 1996. De fapt, alegerea acestei date se bazează pe o eroare, în măsura în care eligibilitatea organizațiilor de producători pentru măsurile tranzitorii care urmează să fie luate în considerare de la data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 era lipsită de fundament, ținând seama de durata de valabilitate a Regulamentului (CEE) nr. 1035/72, prevăzută a se încheia la 31 decembrie 1996. În schimb, data punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 este cea care ar fi trebuit reținută ca dată de începere a perioadelor de tranziție.

(3)

Este necesar, așadar, să se rectifice eroarea constatată la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2200/96. Deoarece această eroare ar fi putut să aducă atingere organizațiilor de producători care au beneficiat de perioadele de tranziție menționate, este necesar, așadar, să se aplice dispozițiile corespunzătoare care urmează să fie luate în considerare de la data punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 2200/96, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Organizațiile de producători recunoscute în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1035/72 înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament și care nu pot obține, fără perioadă de tranziție, recunoașterea în temeiul articolului 11 din prezentul regulament beneficiază de dispozițiile de la titlul IV pentru o perioadă de doi ani de la 1 ianuarie 1997, cu condiția ca acestea să rămână conforme cu cerințele articolelor pertinente din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 14 octombrie 2002.

Pentru Consiliu

Președintele

M. FISCHER BOEL

(1) Propunere transmisă Consiliului la 29 mai 2002.

(2) Aviz emis la 24 septembrie 2002 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3) Aviz emis la 18 septembrie 2002 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(4) JO L 297, 21.11.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 545/2002 (JO L 84, 28.3.2002, p. 1).

(5) JO L 118, 20.5.1972, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1363/95 al Comisiei (JO L 132, 16.6.1995, p. 8).

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

234

32002D0833

L 285/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 22 octombrie 2002

de modificare a Deciziei 2000/672/CE de stabilire a condițiilor speciale pentru importul produselor pescărești originare din Venezuela

[notificată cu numărul C(2002) 3902]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/833/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 91/493/CEE a Consiliului din 22 iulie 1991 de stabilire a condițiilor de sănătate pentru producția și introducerea pe piață a produselor pescărești (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/79/CE (2), în special articolul 11 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Decizia 2000/672/CE a Comisiei din 20 octombrie 2000 de stabilire a condițiilor speciale pentru importul produselor pescărești originare din Venezuela (3) stabilește că „Servicio autónomo de recursos pesqueros (SARPA)” din „Ministerio de Agricultura y Cría” este autoritatea competentă din Venezuela pentru verificarea și certificarea conformității produselor pescărești cu cerințele Directivei 91/493/CEE.

(2)

Ca urmare a restructurării administrației venezuelene, autoritatea competentă în materie de eliberare de certificate de sănătate animală pentru produsele pescărești a devenit „Instituto nacional de la pesca y acuicultura (INAPESCA)”. Această nouă autoritate este în măsură să verifice în mod eficient aplicarea legislației în vigoare.

(3)	Trebuie deci modificată în consecință Decizia 2000/672/CE.

(4)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2000/672/CE se modifică după cum urmează:

1.	Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 «Instituto nacional de la pesca y acuicultura (INAPESCA)» este autoritatea competentă din Venezuela care verifică și certifică conformitatea produselor pescărești cu cerințele Directivei 91/493/CEE.”

2.	La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Certificatele trebuie să cuprindă numele, calitatea și semnătura reprezentantului INAPESCA, precum și ștampila oficială a acestui organism, într-o culoare diferită de cea a celorlalte mențiuni din certificat.”

3.	Anexa A se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică de la 7 decembrie 2002.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 octombrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 268, 24.9.1991, p. 15.

(2) JO L 24, 30.1.1998, p. 31.

(3) JO L 280, 4.11.2000, p. 46.

ANEXĂ

„ANEXA A

03/Volumul 44

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

238

32002D0841

L 287/42

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 24 octombrie 2002

de modificare a Deciziei 93/197/CEE privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară la importul de ecvidee înregistrate și de ecvidee pentru reproducție și producție

[notificată cu numărul C(2002) 4006]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2002/841/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 90/426/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile de inspecție veterinară care reglementează circulația și importul de ecvidee din țări terțe (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/160/CE a Comisiei (2), în special articolul 15 litera (a) și articolul 16,

întrucât:

(1)	Decizia 93/197/CEE a Comisiei (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/635/CE (4), a stabilit o listă cu țări terțe din care statele membre trebuie să autorizeze importul de ecvidee înregistrate, precum și de ecvidee pentru reproducție și producție.

(2)	Kirghizstanul a fost în mod neintenționat omis din această listă prin Decizia 2002/635/CE. De aceea, această țară trebuie să figureze din nou în această listă.

(3)

Pentru a obține un certificat de sănătate E în conformitate cu Decizia 93/197/CEE, trebuie efectuate anumite teste sanitare pe probe care trebuie prelevate în termen de zece zile de la export. Acest termen a fost dificil de respectat, în special atunci când aceste probe trebuiau testate în laboratoare desemnate de statul membru de destinație. Acest termen trebuie deci să fie prelungit.

(4)	Decizia 93/197/CEE trebuie modificată în consecință.

(5)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexele la Decizia 93/197/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 24 octombrie 2002.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 42.

(2) JO L 53, 23.2.2002, p. 37.

(3) JO L 86, 6.4.1993, p. 16.

(4) JO L 206, 3.8.2002, p. 20.

ANEXĂ

Anexele I și II se modifică după cum urmează:

(1)

La anexa I , lista țărilor terțe care aparțin grupei B se înlocuiește cu următoarea listă:

„Australia (AU), Bulgaria (BG), Belarus (BY), Cipru (CY), Republica Cehă (CZ), Estonia (EE), Croația (HR), Ungaria (HU), Kirghizstan (1)(2) (KG), Lituania (LI), Letonia (LV), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (3) (MK), Noua Zeelandă (NZ), Polonia (PL), România (RO), Rusia (1) (RU), Republica Slovacă (SK), Slovenia (SL), Ukraina (UA), Republica Federală Iugoslavă (YU).”

(2)

La anexa II, litera (j) din secțiunea III „Informații sanitare” din certificatul de sănătate E se modifică după cum urmează:

(a)	la a doua liniuță, „zece zile” se înlocuiește cu ;„douăzeci și una de zile”;

(b)	la a treia liniuță, „zece zile” se înlocuiește cu .„douăzeci și una de zile”.

Referințe			Cuprins
Anul	JO	Pagina
			Notă introductivă		1
2002	L 187	3		32002R1282
			Regulamentul (CE) nr. 1282/2002 al Comisiei din 15 iulie 2002 de modificare a anexelor la Directiva 92/65/CEE a Consiliului de definire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (1)		3
2002	L 187	14		32002R1284
			Regulamentul (CE) nr. 1284/2002 al Comisiei din 15 iulie 2002 de stabilire a standardului de comercializare pentru alunele cu coajă		13
2002	L 225	3		32002R1494
			Regulamentul (CE) nr. 1494/2002 al Comisiei din 21 august 2002 de modificare a anexelor III, VII și XI la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind controlul encefalopatiei spongiforme bovine, eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, retragerea materialelor cu risc specificate și modalitățile de import de animale vii și de produse de origine animală (1)		20
2002	L 225	11		32002R1495
			Regulamentul (CE) nr. 1495/2002 al Comisiei din 21 august 2002 de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 privind înscrierea anumitor denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate, prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (piment d'Espelette sau piment d'Espelette-Ezpeletako Biperra, Oberpfälzer Karpfen, carne da Charneca, carne Cachena da Peneda)		28
2002	L 225	21		32002L0071
			Directiva 2002/71/CE a Comisiei din 19 august 2002 de modificare a anexelor la Directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE, 86/363/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului în ceea ce privește stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide (formotion, dimetoat și oxidemeton-metil) din și de pe cereale, alimente de origine animală și anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (1)		30
2002	L 228	12		32002R1517
			Regulamentul (CE) nr. 1517/2002 al Comisiei din 23 august 2002 privind normele de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului referitoare la măsurile specifice pentru insulele mici din Marea Egee în ceea ce privește cultura unor produse agricole, cartofi pentru consum și cartofi de sămânță		38
2002	L 228	25		32002D0671
			Decizia Comisiei din 20 august 2002 de modificare a Deciziei 97/569/CE pentru includerea unei unități românești care fabrică produse din carne de vânat sălbatic [notificată cu numărul C(2002) 3102] (1)		41
2002	L 228	26		32002D0672
			Decizia Comisiei din 21 august 2002 de modificare a Deciziei 97/468/CE a Comisiei pentru includerea unei unități groenlandeze producătoare de carne de vânat sălbatic [notificată cu numărul C(2002) 3094] (1)		43
2002	L 229	24		32002D0677
			Decizia Comisiei din 22 august 2002 de stabilire a cerințelor comune aplicabile rapoartelor privind programele de eradicare și de supraveghere a bolilor animale cofinanțate de Comunitate și de abrogare a Deciziei 2000/322/CE [notificată cu numărul C(2002) 3103] (1)		45
2002	L 230	3		32002R1530
			Regulamentul (CE) nr. 1530/2002 al Comisiei din 27 august 2002 de modificare a anexelor I, II și III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală (1)		54
2002	L 240	34		32002R1597
			Regulamentul (CE) nr. 1597/2002 al Comisiei din 6 septembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 1999/105/CE a Consiliului în ceea ce privește modelul listelor naționale de materiale de bază destinate materialului forestier de reproducere		58
2002	L 240	39		32002R1598
			Regulamentul (CE) nr. 1598/2002 al Comisiei din 6 septembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 1999/105/CE a Consiliului privind asistența administrativă reciprocă între organismele oficiale		63
2002	L 240	45		32002L0076
			Directiva 2002/76/CE a Comisiei din 6 septembrie 2002 de modificare a anexelor la Directivele 86/362/CEE și 90/642/CEE ale Consiliului privind stabilirea conținuturilor maxime pentru reziduurile de pesticide (metil metsulfuron) de pe și din cereale și anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (1)		67
2002	L 240	63		32002D0744
			Decizia Comisiei din 5 septembrie 2002 de stabilire a modalităților de efectuare a testelor și a analizelor comunitare comparative privind materialele de înmulțire pentru plantele ornamentale în conformitate cu procedura prevăzută de Directiva 98/56/CE a Consiliului [notificată cu numărul C(2002) 3300] (1)		73
2002	L 240	65		32002D0745
			Decizia Comisiei din 5 septembrie 2002 de stabilire a modalităților de efectuare a testelor și a analizelor comparative comunitare privind materialul de înmulțire și răsadurile de plante fructifere menționate de Directiva 92/34/CEE a Consiliului [notificată cu numărul C(2002) 3302] (1)		75
2002	L 242	18		32002R1602
			Regulamentul (CE) nr. 1602/2002 al Comisiei din 9 septembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 1999/105/CE a Consiliului în ceea ce privește autorizarea unui stat membru de a interzice comercializarea către utilizatorul final a materialului forestier de reproducere specificat		77
2002	L 243	19		32002D0748
			Decizia Comisiei din 10 septembrie 2002 de modificare a Deciziei 98/676/CE privind fluazolatul [notificată cu numărul C(2002) 3324] (1)		80
2002	L 247	4		32002R1633
			Regulamentul (CE) nr. 1633/2002 al Comisiei din 13 septembrie 2002 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1429/2002 de stabilire a normelor de aplicare a contingentelor tarifare pentru carnea de vită și mânzat prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 1151/2002, (CE) nr. 1362/2002 și (CE) nr. 1361/2002 ale Consiliului pentru Estonia, Letonia și Lituania		82
2002	L 252	8		32002R1667
			Regulamentul (CE) nr. 1667/2002 al Comisiei din 19 septembrie 2002 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2535/2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importurilor de lapte și produse lactate și deschiderea unor contingente tarifare și de derogare de la respectivul regulament		85
2002	L 252	37		32002D0757
			Decizia Comisiei din 19 septembrie 2002 privind măsurile provizorii de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea și răspândirea în Comunitate a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov. [notificată cu numărul C(2002) 3380]		89
2002	L 258	7		32002R1686
			Regulamentul (CE) nr. 1686/2002 al Comisiei din 25 septembrie 2002 de stabilire a componentelor agricole și a taxelor suplimentare aplicabile de la 1 ianuarie 2002 la importul în Comunitate al anumitor mărfuri care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului, provenite din Islanda și din Norvegia		92
2002	L 264	18		32002R1752
			Regulamentul (CE) nr. 1752/2002 al Comisiei din 1 octombrie 2002 de modificare a anexelor I și II la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime ale reziduurilor de medicamente de uz veterinar în alimentele de origine animală (1)		100
2002	L 265	1		32002R1756
			Regulamentul (CE) nr. 1756/2002 al Consiliului din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei 70/524/CEE referitoare la aditivii din hrana animalelor cu privire la retragerea autorizării unui aditiv și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2430/1999 al Comisiei (1)		103
2002	L 270	4		32002R1782
			Regulamentul (CE) nr. 1782/2002 al Comisiei din 7 octombrie 2002 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 884/2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoțire a transporturilor de produse vitivinicole și evidențele obligatorii în sectorul vitivinicol		105
2002	L 272	7		32002R1791
			Regulamentul (CE) nr. 1791/2002 al Comisiei din 9 octombrie 2002 de aprobare a operațiunilor de control de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile fructelor și legumelor proaspete efectuate în Maroc înainte de importul în Comunitatea Europeană		106
2002	L 272	15		32002R1795
			Regulamentul (CE) nr. 1795/2002 al Comisiei din 9 octombrie 2002 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1623/2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește mecanismele de piață		109
2002	L 273	1		32002R1774
			Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman		113
2002	L 274	21		32002R1802
			Regulamentul (CE) nr. 1802/2002 al Comisiei din 10 octombrie 2002 de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1282/2002 de modificare a anexelor la Directiva 92/65/CEE a Consiliului de definire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (1)		208
2002	L 276	22		32002R1820
			Regulamentul (CE) nr. 1820/2002 al Comisiei din 11 octombrie 2002 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2958/93 privind normele de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului în ceea ce privește regimul specific de aprovizionare cu anumite produse agricole		209
2002	L 276	28		32002L0081
			Directiva 2002/81/CE a Comisiei din 10 octombrie 2002 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului, privind înscrierea flumioxazinei ca substanță activă (1)		211
2002	L 277	10		32002R1829
			Regulamentul (CE) nr. 1829/2002 al Comisiei din 14 octombrie 2002 de modificare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1107/96 privind denumirea Feta (1)		214
2002	L 277	23		32002D0797
			Decizia Comisiei din 14 octombrie 2002 de modificare a Deciziei 97/467/CE în ceea ce privește Groenlanda referitor la carnea de vânat de crescătorie [notificată cu numărul C(2002) 3751] (1)		219
2002	L 278	10		32002R1836
			Regulamentul (CE) nr. 1836/2002 al Comisiei din 15 octombrie 2002 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2138/97 privind delimitarea zonelor omogene de producție a uleiului de măsline		221
2002	L 281	18		32002D0819
			Decizia Comisiei din 18 octombrie 2002 de modificare a Deciziei 98/569/CE de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de moluște bivalve, echinoderme, tunicieri și gasteropode marine vii originare din Tunisia, precum și a Deciziei 98/570/CE de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de produse pescărești și de acvacultură originare din Tunisia [notificată cu numărul C(2002) 3906] (1)		224
2002	L 284	7		32002R1876
			Regulamentul (CE) nr. 1876/2002 al Comisiei din 21 octombrie 2002 privind autorizarea temporară a unei noi utilizări a unui aditiv în hrana animalelor (1)		230
2002	L 285	13		32002R1881
			Regulamentul (CE) nr. 1881/2002 al Consiliului din 14 octombrie 2002 de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96 în ceea ce privește data începerii perioadei de tranziție stabilite pentru recunoașterea organizațiilor de producători		232
2002	L 285	22		32002D0833
			Decizia Comisiei din 22 octombrie 2002 de modificare a Deciziei 2000/672/CE de stabilire a condițiilor speciale pentru importul produselor pescărești originare din Venezuela [notificată cu numărul C(2002) 3902] (1)		234
2002	L 287	42		32002D0841
			Decizia Comisiei din 24 octombrie 2002 de modificare a Deciziei 93/197/CEE privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară la importul de ecvidee înregistrate și de ecvidee pentru reproducție și producție [notificată cu numărul C(2002) 4006] (1)		238

			(1) Text cu relevanță pentru SEE.