03/Volumul 036

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1

/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

—

Legislație („L”),

—

Comunicări și informări („C”).

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3

L 010/59

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Un expert al Comisiei a efectuat o vizită de inspecție în Jamaica pentru a verifica condițiile în care sunt produse, depozitate și expediate către Comunitate produsele pescărești.

(2)

Dispozițiile legislației din Jamaica privind inspecția sanitară și monitorizarea produselor pescărești pot fi considerate echivalente cu cele prevăzute de Directiva 91/493/CEE.

(3)

În Jamaica „Veterinary Services Division (VSD) of the Ministry of Agriculture” este în măsură să verifice în mod eficient aplicarea legislației în vigoare.

(4)

Procedura de obținere a certificatului de sănătate prevăzută la articolul 11 alineatul (4) litera (a) din Directiva 91/493/CEE trebuie să includă de asemenea stabilirea unui model de certificat, cerințele minime privind limba(ile) în care acesta ar trebui să se întocmească și calitatea persoanei împuternicite să îl semneze.

(5)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (4) litera (b) din Directiva 91/493/CEE, pe ambalajele produselor pescărești ar trebui să se aplice o ștampilă care să conțină numele țării terțe și numărul aprobării/înregistrării unității, navei fabrică, antrepozitului frigorific sau navei frigorifice de origine.

(6)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (4) litera (c) din Directiva 91/493/CEE trebuie întocmită o listă cu unitățile, navele fabrică sau antrepozitele frigorifice aprobate și, de asemenea, trebuie întocmită o listă cu navele frigorifice echipate în conformitate cu punctele 1-7 din anexa II la Directiva 92/48/CEE (3). Aceste liste trebuie întocmite pe baza unei comunicări emise Comisiei de către VSD. În consecință, VSD ar trebui să asigure respectarea dispozițiilor prevăzute în acest scop la articolul 11 alineatul (4) din Directiva 91/493/CEE.

(7)

Ca urmare a garanțiilor furnizate de VSD cu privire la gasteropodele marine congelate pe care Jamaica dorește să le exporte către Comunitate, Comisia adoptă Decizia 2001/37/CE din 22 decembrie 2000 de stabilire a condițiilor speciale pentru importul de gasteropode marine originare din Jamaica (4).

(8)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (b) din Directiva 91/493/CE, pe lângă cerințele Directivei 91/492/CEE, gasteropodele marine congelate satisfac și cerințele Directivei 91/493/CEE. În acest sens, prin Decizia 2001/37/CE au fost stabilite zonele de producție din care gasteropodele marine pot fi recoltate și exportate către Comunitate și ar trebui să se stabilească lista unităților de unde ar trebui autorizate importurile, precum și modelul de certificat de sănătate care ar trebui să însoțească importurile de gasteropode marine congelate.

(9)

VSD a oferit asigurări oficiale privind respectarea normelor stabilite la capitolul V din anexa la Directiva 91/493/CEE și privind îndeplinirea cerințelor echivalente cu cele stabilite de directiva menționată anterior.

(10)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

1.

fiecare transport trebuie să fie însoțit de un certificat de sănătate în original, numerotat, completat corespunzător, semnat, datat și constând dintr-o singură pagină, în conformitate cu modelul din anexa A;

2.

produsele trebuie să provină de la unitățile, navele fabrică, antrepozitele frigorifice aprobate sau de la navele frigorifice înregistrate, enumerate în anexa B;

3.

cu excepția produselor pescărești congelate, în vrac și destinate fabricării alimentelor conservate, toate ambalajele trebuie să aibă marcat cu litere de neșters cuvântul „JAMAICA” și numărul aprobării/înregistrării unității, navei fabrică, antrepozitului frigorific sau navei frigorifice de origine.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

8

L 010/64

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Un expert al Comisiei a efectuat o inspecție în Jamaica pentru a verifica condițiile în care sunt produse, depozitate și expediate în Comunitate gasteropodele marine.

(2)

În conformitate cu articolul 1 din Directiva 91/492/CEE, cu excepția dispozițiilor privind purificarea, această directivă se aplică echinodermelor, tunicatelor și gasteropodelor marine.

(3)

Dispozițiile legislației din Jamaica conferă „Veterinary Services Division (VSD) of the Ministry of Agriculture” responsabilitatea privind inspecția sanitară veterinară a gasteropodelor marine și pentru monitorizarea igienei și condițiilor sanitare de producție. Aceeași legislație împuternicește VSD să autorizeze sau să interzică recoltarea gasteropodelor marine din anumite zone.

(4)

VSD și laboratoarele sale sunt în măsură să verifice în mod eficient aplicarea legislației aflate în vigoare în Jamaica.

(5)

Autoritățile competente din Jamaica și-au asumat sarcina de a comunica în mod regulat și rapid Comisiei date privind prezența planctonului cu conținut de toxine în zonele de recoltare.

(6)

Autoritățile competente din Jamaica au dat asigurări oficiale privind respectarea cerințelor menționate la capitolul V din anexa la Directiva 91/492/CE și a cerințelor echivalente cu cele prevăzute de directiva menționată anterior pentru clasificarea zonelor de producție și de relocare, aprobarea centrelor de expediere și purificare, controlul sănătății publice și monitorizarea producției.

(7)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (3) litera (b) punctul (ii) din Directiva 91/492/CEE, ar trebuie stabilită delimitarea zonelor de producție din care pot fi recoltate și importate gasteropodele marine. Aceste delimitări trebuie întocmite pe baza unei comunicări din partea VSD către Comisie. În consecință, VSD trebuie să asigure respectarea dispozițiilor stabilite în acest scop la articolul 9 alineatul (3) din Directiva 91/492/CEE. VSD ar trebui să notifice Comisiei orice modificare în ceea ce privește aprobarea zonelor de producție.

(8)

Jamaica este eligibilă pentru includerea pe lista țărilor terțe care satisfac condițiile de echivalență prevăzute la articolul 9 alineatul (3) litera (a) din Directiva 91/492/CEE, cu privire la gasteropodele marine.

(9)

Jamaica dorește să exporte către Comunitate gasteropode marine congelate. În consecință, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (b), în plus față de cerințele Directivei 91/492/CEE, acestea satisfac și cerințele Directivei 91/493/CEE. În acest scop, ar trebui desemnate zonele de producție din care gasteropodele marine pot fi recoltate și exportate către Comunitate. De asemenea, lista unităților de unde importurile ar trebui autorizate și modelul certificatului de sănătate care ar trebui să însoțească importurile au fost stabilite prin Decizia 2001/36/CE a Comisiei din 22 decembrie 2000 de stabilire a condițiilor speciale care reglementează importurile de produse pescărești originare din Jamaica (3).

(10)

Condițiile speciale de import ar trebui să se aplice fără a aduce atingere deciziilor luate în conformitate cu Directiva 91/67/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează introducerea pe piață a animalelor și a produselor de acvacultură (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/45/CE (5).

(11)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

11

L 010/75

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Decizia 97/296/CE a Comisiei (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/674/CE (4), menționează țările și teritoriile din care se autorizează importul de produse pescărești destinate consumului uman. Partea I din anexă menționează numele țărilor și teritoriilor care fac obiectul unei decizii speciale, iar partea II le menționează pe acelea care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Decizia 95/408/CE.

(2)

Deciziile 2001/36/CE (5) și 2001/39/CE (6) ale Comisiei stabilesc condiții de import speciale pentru produsele pescărești și de acvacultură originare din Jamaica și, respectiv, Republica Cehă. Jamaica și Republica Cehă ar trebui așadar incluse în partea I din anexă.

(3)

Dată fiind gravitatea carențelor observate în timpul unei vizite de inspecție la St. Vincent și Grenadine, importurile de produse pescărești din această țară nu ar mai trebui autorizate și, prin urmare, țara aceasta se elimină de pe lista din anexă.

(4)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

14

L 014/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În cazul produselor exportate în vrac sau în unități nestandardizate pentru care se acceptă faptul că masa lor netă nu poate fi cunoscută decât după încărcarea în mijlocul de transport, articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 al Comisiei (3), modificat de Regulamentul (CE) nr. 1557/2000 (4), prevede reducerea restituirii în cazul în care se constată că masa netă încărcată este mai mică decât un anumit procentaj din masa netă estimată. Cu toate acestea este necesar ca, pentru aplicarea acestei prevederi, să se țină seama de constrângerile inerente, specifice transportului maritim sau fluvial. În cazul produselor exportate în vrac pot apărea situații în care cantitățile declarate nu sunt încărcate în totalitate, în special atunci când persoana responsabilă pentru mijlocul de transport a hotărât să oprească încărcarea din motive tehnice sau dacă alți exportatori au încărcat mai mult decât s-a anticipat.

(2)

Dat fiind că anumite porțiuni din carnea de porc nu sunt ambalate și nu sunt standardizate prin natura lor, categoria de unități nestandardizate ar trebui să fie extinsă pentru a include aceste produse.

(3)

În ceea ce privește conceptul „loc de încărcare”, tranzacțiile din exportul de produse agricole sunt afectate de o serie de circumstanțe administrative și comerciale; în consecință, este dificilă impunerea unei singure reglementări, iar statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a hotărî care este locul cel mai adecvat pentru verificarea produselor agricole exportate care sunt eligibile pentru restituirea pentru export. În acest scop există motive solide pentru definirea locului de încărcare în mod diferit, ținând seama de faptul că bunurile pot fi încărcate în containere sau, alternativ, în vrac, saci sau cutii de carton, care nu sunt încărcate în containere. În cazurile în care acest lucru este justificat, ar trebui ca autorităților vamale să le fie permis să accepte depunerea unei declarații de export pentru produse agricole eligibile pentru restituire la un alt birou vamal decât cel responsabil pentru locul de încărcare a produselor.

(4)

De asemenea, ar trebui să se dispună ca produsele care intră sub incidența sistemului privind bunurile returnate să fie reintroduse fie prin statul membru de proveniență a bunurilor, fie prin statul membru din care au fost exportate prima dată.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 800/1999 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizele comitetelor de gestionare competente,

1.

La articolul 5 alineatul (6), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Nu se acordă restituiri pentru cantitățile care depășesc 110 % din masa netă estimată. Atunci când masa încărcată este mai mică de 90 % din masa netă estimată, restituirea pentru masa netă încărcată efectiv se reduce cu 10 % din diferența între restituirea pentru 90 % din masa netă estimată și restituirea pentru masa netă încărcată efectiv. Cu toate acestea, atunci când exportul se desfășoară pe cale maritimă sau pe cale navigabilă interioară și cu condiția ca exportatorul să furnizeze dovada scrisă de la persoana responsabilă pentru mijlocul de transport, din care să rezulte că nu a putut să încarce toate produsele din cauza unor constrângeri deosebite specifice mijlocului de transport respectiv sau a supraîncărcării provocate de alți exportatori, restituirea se acordă pentru masa netă încărcată efectiv. Prezentul paragraf se aplică în cazul în care exportatorul a utilizat procedura locală de autorizare a transportului prevăzută în articolul 283 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, cu condiția ca autoritățile vamale să autorizeze corectarea documentelor în care au fost înregistrate produsele exportate.”

2.

La articolul 5 alineatul (6), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Unități nestandardizate se consideră a fi următoarele: animale vii, carcase sau jumătăți de carcase, sferturi de carcase, părți anterioare, picioare, umeri, abdomen și spată.”

3.

Articolul 5 alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)   Persoanele care exportă produse pentru care solicită restituiri au obligația:

Următoarele locuri pot fi considerate locuri de încărcare pentru transportul produselor destinate exportului:

Biroul vamal competent poate autoriza operațiunea de încărcare după acceptarea declarației de export, înainte de expirarea termenului prevăzut la litera (b).

Este necesar ca, la biroul de ieșire din spațiul comunitar vamal, biroul vamal competent să poată efectua verificări și să poată identifica bunurile care vor fi transportate.

Dacă primul paragraf nu poate fi aplicat din motive administrative sau din alte motive justificate, declarația de export poate fi depusă numai la un birou vamal competent în statul membru respectiv și, dacă se face o verificare fizică, toate bunurile prezentate trebuie să fie descărcate, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 386/90. Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca toate bunurile să fie descărcate dacă autoritățile competente pot efectua o verificare fizică amănunțită.”

4.

Articolul 25 alineatul (3) ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta dispoziție se aplică numai în cazul în care sistemul privind bunurile returnate este utilizat în statul membru în care declarația de export privind bunurile exportate inițial a fost acceptată sau în statul membru de origine, în conformitate cu articolul 15 din Directiva 97/78/CE a Consiliului (5) de stabilire a principiilor de reglementare a organizării controalelor veterinare în cazul produselor originare din țări terțe, care intră în spațiul comunitar.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

16

L 022/39

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE (3), prevede că produsele de acvacultură vor fi incluse în planul de monitorizare a reziduurilor medicamentelor veterinare.

(2)

De asemenea, anexa la Decizia 2000/159/CE a Comisiei din 8 februarie 2000 privind aprobarea provizorie a planurilor de monitorizare a reziduurilor, elaborate de țările terțe în temeiul Directivei 96/23/CE a Consiliului (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/675/CE a Comisiei (5), indică țările terțe care au prezentat un plan, stabilind garanțiile pe care acesta le oferă cu privire la monitorizarea grupurilor de reziduuri și substanțe menționate de anexa I la Directiva 96/23/CE.

(3)

În consecință, atunci când garanțiile menționate în expunerea de motive 2 nu sunt prevăzute, importurile produselor de acvacultură nu vor fi autorizate, chiar și în cazul în care acestea sunt în conformitate cu Directiva 91/493/CE a Consiliului din 22 iulie 1991 de stabilire a condițiilor de sănătate pentru producția și introducerea pe piață a produselor pescărești (6), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/79/CE (7).

(4)

Deoarece Decizia 97/296/CE a Comisiei (8), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2001/40/CE (9) enumeră țările și teritoriile din care importul de produse pescărești destinate consumului uman este autorizat, este necesară modificarea acestei decizii pentru a include cerința ca importul produselor de acvacultură să fie autorizat doar din acele țări terțe enumerate de ambele decizii: 97/296/CE și 2000/159/CE.

(5)

Cu toate acestea, deoarece Decizia 95/328/CE a Comisiei din 25 iulie 1995 de stabilire a certificării sanitare pentru produsele pescărești provenind din țări terțe și care nu sunt deocamdată reglementate de o decizie specifică (10), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/67/CE (11), prevede o perioadă de tranziție pentru actualizarea modelului de certificat de sănătate, este necesar să se prevadă o derogare în aplicarea Deciziei 2000/159/CE pentru produsele de acvacultură în această perioadă de tranziție.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

1.

La articolul 2 se adaugă un nou punct 3:

„3.   În plus față de alineatul (1), statele membre trebuie să se asigure că produsele de acvacultură, definite la articolul 2.2 din Directiva 91/493/CEE a Consiliului, destinate consumului uman sub orice formă, sunt importate numai din țările terțe care sunt incluse în anexa la prezenta decizie și în anexa la Decizia 2000/159/CE a Comisiei ca țări cu un plan aprobat de monitorizare a reziduurilor pentru acvacultură.”

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Fără a aduce atingere Deciziei 2000/159/CE a Comisiei și articolului 2.3 din prezenta decizie, statele membre, atunci când importă produse pescărești din țările enumerate în partea II din anexa la prezenta decizie și până la data intrării în vigoare a modelului de certificat de sănătate prevăzut de Decizia 2001/67/CE a Comisiei (12), acceptă loturile de produse pescărești însoțite de modelul de certificat de sănătate prevăzut de Decizia 95/328/CE.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

18

L 023/17

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, Italia a transmis Comisiei două cereri de înregistrare ca denumiri de origine sau ca indicații geografice a unor denumiri.

(2)

S-a constatat, în temeiul articolului 6 alineatul 1 din regulamentul menționat, că acestea sunt în conformitate cu dispozițiile regulamentului respectiv, în special că includ toate elementele prevăzute în articolul 4.

(3)

Nici o declarație de opoziție, în conformitate cu articoul 7 din Regulamentul nr. 2081/92, nu a fost transmisă Comisiei ca urmare a publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (3) a denumirilor care figurează în anexa la prezentul regulament.

(4)

În consecință, aceste denumiri pot fi înscrise în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate” și, prin urmare, protejate pe plan comunitar ca denumire de origine protejată sau ca indicație geografică protejată.

(5)

Anexa la prezentul regulament completează anexa la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 al Comisiei (4), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2446/2000 (5),

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

20

L 026/24

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Nucile comune sunt incluse în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2200/96 printre produsele pentru care trebuie să fie adoptate standarde. În acest scop, este necesar, din motive de transparență pe piața mondială, să se țină seama de standardul recomandat pentru nucile în coajă de Grupul de lucru pentru standardizarea mărfurilor perisabile și dezvoltarea calității al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE/ONU).

(2)

Aplicarea acestui standard trebuie să aibă ca efect eliminarea de pe piață a produselor de calitate nesatisfăcătoare, orientarea producției astfel încât să satisfacă cerințele consumatorilor și facilitarea relațiilor comerciale pe baza unei concurențe loiale, contribuind astfel la îmbunătățirea rentabilității producției. În acest scop, el se aplică tuturor fazelor comercializării.

(3)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a fructelor și legumelor proaspete,

(i)

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, nucile în coajă trebuie să fie:

Nucile nu trebuie să fie găunoase.

Pentru „nucile proaspete”, pelicula miezului trebuie să se detașeze cu ușurință, iar peretele median intern trebuie să prezinte un început de înnegrire.

Pentru „nucile uscate”, peretele median intern trebuie să fie uscat și sfărâmicios.

Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la articolul 2 din Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), modificată ultima dată de Directiva 98/72/CE (4), cojile pot fi spălate și albite, cu condiția ca tratamentul aplicat să nu afecteze calitatea miezului.

Starea nucilor în coajă trebuie să fie astfel încât să le permită:

(ii)

Conținutul de apă

Conținutul de apă al nucilor uscate nu trebuie să fie mai mare de 12 %, pentru nuca întreagă, și de 8 %, pentru miez (5).

Conținutul de apă al nucilor proaspete întregi trebuie să fie în mod natural egal cu sau mai mare de 20 %.

(i)

Categoria „Extra”

Nucile în coajă clasificate în această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Acestea trebuie să prezinte caracteristicile soiului sau, dacă este cazul, ale amestecului de anumite soiuri, oficial stabilit de către țara producătoare și specificat în marcaj.

Ele trebuie să nu aibă practic defecte, cu excepția unor foarte ușoare alterări superficiale, cu condiția ca acestea să nu aducă atingere aspectului general al produsului, calității sale, conservării și prezentării sale în ambalaj.

Nucile în coajă, al căror soi nu poate fi garantat sau al căror amestec nu este stabilit, nu pot fi clasificate în această categorie.

De asemenea, în această categorie pot fi clasificate numai nucile în coajă din recolta cea mai recentă.

(ii)

Categoria I

Nucile în coajă clasificate în această categorie trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să prezinte caracteristicile soiului, ale unui tip comercial sau ale unui amestec din anumite soiuri, oficial stabilite de către țara producătoare și specificate în marcaj.

Ele pot să prezinte ușoare defecte, cu condiția ca acestea să nu aducă atingere aspectului general al produsului, calității sale, conservării și prezentării sale în ambalaj.

Nucile în coajă, al căror soi nu poate fi garantat sau al căror amestec nu este stabilit, nu pot fi clasificate în această categorie.

(iii)

Categoria II

Această categorie cuprinde nucile în coajă care nu pot fi clasificate în categoriile superioare, dar corespund caracteristicilor minime stabilite mai sus.

Ele pot să prezinte defecte, cu condiția să-și păstreze caracteristicile lor esențiale de calitate, de conservare și de prezentare.

—

nucile corespund calibrului imediat inferior sau superior, atunci când calibrul este desemnat de un interval determinat de diametrul minim și de diametrul maxim (calibrare);

—

nucile corespund calibrului imediat inferior, atunci când calibrul este desemnat prin mențiunea diametrului minim, urmată de mențiunea „și mai mult” sau „și +” (sortare).

—

„Nuci proaspete” sau „Nuci timpurii” (atunci când este vorba despre nuci proaspete); „Nuci” sau „Nuci uscate” (atunci când este vorba despre nuci uscate);

—

denumirea soiului sau a amestecului stabilit pentru categoria „Extra”; denumirea soiului, a amestecului stabilit sau a tipului comercial pentru categoria I.

—

categorie;

—

calibru exprimat, după caz:

—

denumirea de calibru (facultativ);

—

anul recoltei (obligatoriu pentru categoria „Extra” și categoria I, facultativ pentru categoria II);

—

greutatea netă;

—

data ambalării obligatorie pentru nucile proaspete și facultativă pentru nucile uscate;

—

termen de valabilitate (facultativ); pentru nucile proaspete, mențiunea „a se consuma repede, a se păstra de preferință la rece” sau mențiunea „conservare foarte limitată, a se păstra de preferință la rece”.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

27

L 026/38

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În conformitate cu Decizia 91/666/CEE, achiziționarea de antigeni face parte din acțiunea Comunității în vederea constituirii rezervelor de vaccinuri antiaftoase.

(2)

Prin Decizia 93/590/CE a Comisiei din 5 noiembrie 1993 privind achiziționarea de către Comunitate a antigenilor antiaftoși în cadrul acțiunii comunitare privind rezervele de vaccinuri antiaftoase (5), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 95/471/CE (6), au fost luate măsuri pentru achiziționarea antigenilor antiaftoși A5, A22 și O1.

(3)

Antigenii pentru virusul febrei aftoase păstrați în stocul de urgență din 1993 trebuie testați cu privire la siguranța și eficacitatea lor pentru a se asigura că rezervele de antigeni păstrate pentru utilizare în caz de urgență sunt de calitate superioară.

(4)

Prin Decizia 98/64/CE a Comisiei din 9 decembrie 1997 privind o contribuție financiară comunitară pentru îmbunătățirea programului de combatere a febrei aftoase în Turcia (7), s-a convenit în cadrul planului de acțiune adoptarea de către Comisia Europeană a unor măsuri în vederea testării vaccinului antiaftos produs în Turcia.

(5)

Prin Decizia 2000/292/CE a Comisiei din 6 aprilie 2000 privind achiziționarea de către Comunitate a vaccinului împotriva febrei catarale ovine pentru stocul de urgență (8), au fost luate măsuri de achiziționare a vaccinului împotriva febrei catarale ovine pentru cazuri de urgență.

(6)

Nici un vaccin împotriva febrei catarale ovine nu este produs de industria farmaceutică din statele membre ale Uniunii Europene (UE).

(7)

Vaccinul împotriva febrei catarale ovine achiziționat în străinătate pentru utilizare în cazuri de urgență ar trebui testat în vederea obținerii de informații importante pentru utilizarea vaccinului în condiții epidemiologice diferite.

(8)

Testarea siguranței și eficacității vaccinului antiaftos și a vaccinului împotriva febrei catarale ovine poate fi efectuată numai în laboratoarele care funcționează la niveluri de biosecuritate aprobate.

(9)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

—

antigenilor pentru virusul febrei aftoase achiziționați în anul 1993 și păstrați de la acea dată în stocul de urgență al UE,

—

vaccinului antiaftos produs în Turcia și utilizat în cadrul unui program de vaccinare profilactică care include vaccinarea animalelor sensibile din zona Thrace din Turcia,

—

vaccinurilor împotriva febrei catarale ovine produse în afara Comunității Europene și achiziționate pentru un stoc de urgență.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

29

L 031/2

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Au existat numeroase contacte strânse cu țările furnizoare și alte părți interesate pentru a rezolva litigiile ce decurg din regimul importurilor stabilit de Regulamentul (CEE) nr. 404/93 (4) și pentru a lua în considerare concluziile grupului special stabilit în baza sistemului de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

(2)

Analizarea tuturor opțiunilor prezentate de Comisie sugerează că instituirea pe termen mediu a unui regim al importurilor fondat pe aplicarea unui drept vamal la un nivel corespunzător și pe aplicarea unui tarif preferențial la importurile din țările ACP oferă cele mai bune garanții, în primul rând pentru atingerea obiectivelor organizării comune a piețelor privind producția comunitară și cererea consumatorilor, în al doilea rând pentru conformitatea cu normele privind comerțul internațional și în al treilea rând pentru prevenirea altor litigii.

(3)

Cu toate acestea, un astfel de regim trebuie introdus la încheierea negocierilor cu partenerii Comunității în conformitate cu procedurile OMC, în special articolul XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT). Rezultatul acestor negocieri trebuie prezentat pentru aprobare Consiliului care trebuie, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile tratatului, să stabilească nivelul corespunzător din Tariful Vamal Comun.

(4)

Până la intrarea în vigoare a acestui regim, Comunitatea trebuie aprovizionată în cadrul unor contingente tarifare deschise pentru importurile din toate originile și gestionate în conformitate cu recomandările făcute de Organul de soluționare a litigiilor. Primul contingent tarifar de 2 200 000 de tone la o rată de 75 EUR trebuie consolidat în OMC. Un al doilea contingent tarif suplimentar de 353 000 de tone trebuie deschis pentru a răspunde creșterii consumului ce rezultă din extinderea Comunității în anul 1995, aplicându-se aceeași rată. Pentru a se asigura aprovizionarea satisfăcătoare a Comunității, trebuie deschis un al treilea contingent tarifar de 850 000 tone, de asemenea pentru toate originile. În cadrul acestui din urmă contingent tarifar, trebuie prevăzută posibilitatea, în conformitate cu o procedură corespunzătoare, a unei reduceri a dreptului vamal aplicabile pentru a permite importul eficient de banane originare din țările terțe care nu beneficiază de preferințele tarifare acordate pentru bananele originare din țările ACP.

(5)

Ținând seama de obligațiile contractuale față de țările ACP și de nevoia de a le garanta condiții adecvate de concurență, aplicarea la importurile de banane originare din aceste țări a unei preferințe tarifare de 300 EUR pe tonă ar permite menținerea fluxurilor comerciale în cauză. Aceasta va duce în special la aplicarea la aceste importuri a unui drept vamal zero în cadrul celor trei contingente tarifare.

(6)

Comisia trebuie să fie autorizată să înceapă negocieri cu țările furnizoare care au un interes substanțial în aprovizionarea pieței comunitare pentru a încerca să obțină o alocare negociată a primelor două contingente tarifare. De asemenea, trebuie să i se acorde Comisiei autoritatea de a stabili modalitățile de gestionare a contingentelor tarifare stabilite de prezentul regulament.

(7)

Trebuie prevăzută modificarea contingentului tarifar suplimentar de 353 000 de tone pentru a ține seama de orice creștere a cererii comunitare identificate la realizarea balanței de aprovizionare. De asemenea, trebuie prevăzută luarea unor măsuri specifice corespunzătoare în răspuns la circumstanțe excepționale care pot afecta aprovizionarea pieței comunitare.

(8)

În consecință, Regulamentul (CEE) nr. 404/93 ar trebui modificat,

1.

Articolele 16-20 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 16

(1)   Prezentul articol și articolele 17-20 se aplică importurilor de produse proaspete care intră sub incidența codului NC ex 0803 00 19 până la intrarea în vigoare a ratei Tarifului Vamal Comun pentru aceste produse, cel târziu la data de 1 ianuarie 2006, stabilită în baza procedurii prevăzute la articolul XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț.

(2)   Până la intrarea în vigoare a ratei prevăzute la alineatul (1), importurile de produse proaspete prevăzute la respectivul alineat au loc în cadrul contingentelor tarifare deschise de articolul 18.

Articolul 17

În măsura în care este necesar, importul de banane în Comunitate se supune prezentării unui licență de import, eliberat de către statele membre oricărei părți interesate, indiferent de locul de stabilire în Comunitate și fără să aducă atingere dispozițiilor specifice adoptate pentru aplicarea articolelor 18 și 19.

Aceste licențe de import sunt valabile în întreaga Comunitate. Cu excepția adoptării derogărilor în conformitate cu procedura stabilită la articolul 27, eliberarea licențelor se supune constituirii unei garanții pentru angajamentul de a importa în condițiile prezentului regulament în perioada de valabilitate a licenței . Cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se pierde în cazul în care operațiunea nu este efectuată sau este efectuată doar parțial în perioada de timp permisă.

Articolul 18

(1)   În fiecare an de la data de 1 ianuarie se deschid următoarele contingente tarifare:

Aceste contingente tarifare sunt deschise pentru importurile de produse originare din toate țările terțe.

Comisia poate, în baza unui acord cu părțile contractante ale Organizației Mondiale a Comerțului cu un interes substanțial în aprovizionarea cu banane, să aloce contingentele tarifare «A» și «B» între țările furnizoare.

(2)   Importurile în cadrul contingentelor tarifare «A» și «B» se supun unui drept vamal de 75 EUR pe tonă.

(3)   Importurile în cadrul contingentului tarifar «C» se supune unui drept vamal de 300 EUR pe tonă.

Dreptul vamal stabilit la primul paragraf poate fi redusă în cursul anului de Comisie în măsura în care este necesar pentru a se asigura posibilitatea unui import efectiv de banane originare din țările terțe care nu beneficiază de preferința tarifară de la alineatul (4) din prezentul articol.

Modalitățile de aplicare a prezentului alineat sunt adoptate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 27.

(4)   Se aplică o preferință tarifară de 300 EUR pe tonă importurilor originare din țările ACP atât în cadrul, cât și în afara contingentelor tarifare.

(5)   Ratele drepturilor stabilite în prezentul articol sunt convertite în moneda națională la ratele aplicabile produselor în cauză în sensul Tarifului Vamal Comun.

(6)   Contingentul tarifar suplimentar prevăzut la alineatul (1) litera (b) poate fi mărit în cazul în care cererea din Comunitate crește, după cum indică un bilanț al producției, consumului, importurilor și exporturilor.

Bilanțul este adoptat și contingentul tarifar este mărit în conformitate cu procedura stabilită la articolul 27.

(7)   Atunci când aprovizionarea pieței comunitare este supusă unor circumstanțe excepționale care afectează producția sau importul, Comisia adoptă măsurile specifice necesare în conformitate cu procedura stabilită la articolul 27.

În asemenea cazuri, contingentul tarifar suplimentar «B» poate fi adaptat în baza bilanțului prevăzut la alineatul (6). Măsurile specifice pot deroga de la normele adoptate în conformitate cu articolul 19 alineatul (1). Acestea nu trebuie să discrimineze între țările terțe.

(8)   Bananele reexportate din Comunitate nu sunt imputate contingentelor tarifare corespunzătoare.

Articolul 19

(1)   Contingentele tarifare pot fi gestionate în conformitate cu metoda bazată pe luarea în considerare a fluxurilor comerciale tradiționale («tradiționali/nou veniți») și/sau alte metode.

(2)   Metoda adoptată ține seama în mod corespunzător de necesitatea de a păstra echilibrul aprovizionării pe piața comunitară.

Articolul 20

Comisia adoptă dispozițiile de punere în aplicare a prezentului titlu în conformitate cu procedura stabilită la articolul 27. Domeniul lor de aplicare include:

2.

La articolul 29, a șaptea liniuță se înlocuiește cu următorul text:

3.

Anexa se elimină.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32

L 035/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 prevede inter alia măsuri privind piața internă în sectorul inului și cânepei pentru fibre, inclusiv ajutoare pentru operatorii primari autorizați de paie de in și cânepă și pentru agricultorii care comandă transformarea paielor, măsuri pentru care trebuie stabilite norme de punere în aplicare.

(2)

Trebuie stabilite condițiile care reglementează autorizarea operatorilor primari și obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească agricultorii care comandă transformarea paielor. De asemenea, trebuie specificate și informațiile care trebuie să figureze în contractele de vânzare-cumpărare, angajamentele de transformare și contractele de transformare pentru paie, în conformitate cu măsurile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000.

(3)

Unii operatori primari de paie de in produc în principal fibre lungi de in și, pe plan secundar, fibre scurte de in cu un procentaj ridicat de impurități și deșeuri. În cazul în care aceștia nu dispun de echipamente adecvate pentru curățarea acestor produse secundare, pot încheia un contract cu un alt operator pentru curățarea fibrelor scurte. În aceste situații, curățarea fibrelor în baza unui contract trebuie considerată o operațiune desfășurată de operatorul primar autorizat în legătură cu fibrele scurte de in. Condițiile care trebuie respectate de operatorii în cauză, în special în vederea controalelor, trebuie stabilite în consecință.

(4)

Pentru a asigura eligibilitatea pentru ajutor a acestor produse, zonele cultivate cu in și cânepă pentru fibre din care provin paie transformate trebuie să poată fi identificate prin utilizarea sistemului de identificare a terenurilor agricole prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 al Consiliului din 27 noiembrie 1992 de stabilire a unui sistem de gestiune și control integrat pentru anumite regimuri de ajutoare comunitare (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1593/2000 (4). În acest scop, trebuie stabilită o legătură între paiele eligibile pentru ajutorul de transformare și zonele pentru care, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3887/92 al Comisiei din 23 decembrie 1992 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de gestiune și control integrat pentru anumite regimuri de ajutoare comunitare (5), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2721/2000 (6), au fost depuse cereri de ajutor „zonal” pentru anul de comercializare în cauză.

(5)

Pentru a asigura o administrare corectă, în condițiile adaptării la condițiile speciale care se aplică pieței inului și cânepei, trebuie stabilită perioada în care paiele de in și cânepă cultivate pentru fibre pot fi transformate și, după caz, comercializate.

(6)

În cazul în care statele membre hotărăsc să acorde ajutor pentru fibrele scurte de in sau cânepă cu un conținut de impurități și deșeuri mai mare de 7,5 %, trebuie stabilită o metodă de calcul care să permită exprimarea cantității produse într-o cantitate echivalentă cu un conținut de 7,5 % impurități și deșeuri.

(7)

Pentru a se asigura buna funcționare a mecanismului stabilizator, trebuie să se prevadă o limitare a cantităților de fibre pentru care se poate acorda ajutor de transformare într-un an de comercializare, la cantitatea obținută prin înmulțirea numărului de hectare pentru care există contracte sau angajamente de transformare, cu o cantitate unitară pe hectar. Această cantitate unitară urmează să fie stabilită de statul membru pe baza cantităților naționale garantate stabilite și a hectarelor cultivate.

(8)

Datorită variațiilor cantităților naționale garantate care pot rezulta în urma flexibilității introduse de articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000, trebuie stabilite norme de stabilire a acestor cantități naționale garantate pentru fiecare an de comercializare, luând în considerare orice modificări care se dovedesc necesare în scopul de a repartiza cantitățile naționale garantate în mod adecvat între beneficiarii ajutorului de transformare.

(9)

Ajutorul de transformare urmează să se acorde sub rezerva încheierii unui contract sau angajament, în conformitate cu măsurile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000. De asemenea, statul membru trebuie să stabilească în timp util transferurile între cantitățile naționale garantate și cantitățile unitare pe hectar, pe baza zonelor pentru care există contracte sau angajamente. Trebuie să se prevadă ca operatorii să trimită informațiile relevante din aceste contracte sau angajamente autorităților competente ale statelor membre la începutul operațiunilor de transformare. În scopul de a permite o anumită flexibilitate în comerțul respectiv, trebuie stabilită o limită pentru posibilitățile de transferare a contractelor între operatorii primari autorizați.

(10)

În scopul de a asigura o administrare corectă a regimului de ajutoare, trebuie prevăzute informațiile pe care operatorii trebuie să le înainteze autorităților competente ale statelor membre și comunicările pe care statele membre trebuie să le trimită Comisiei.

(11)

În scopul de a gestiona un regim care se bazează pe ajutorul acordat în funcție de cantitățile de fibre produse într-o perioadă de 22 de luni, trebuie să se prevadă depunerea, la începutul operațiunilor de transformare pentru un anumit an de comercializare, a cererilor de ajutor pentru fibrele care urmează să se obțină, cantitățile urmând să fie specificate periodic.

(12)

Datorită posibilelor modificări ale cantităților naționale garantate și ale cantităților specifice per hectar, cantitățile totale de fibre pentru care se poate acorda ajutor sunt cunoscute numai după finalizarea transformării. În consecință, trebuie să se prevadă plata avansurilor privind ajutorul către operatorii primari autorizați pe baza cantităților de fibre obținute periodic. În scopul de a asigura plata sumelor datorate în cazul în care se constată nereguli, trebuie ca aceste plăți în avans să facă obiectul constituirii unei garanții. Aceste garanții trebuie să respecte anumite dispoziții ale Regulamentului (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei din 22 iulie 1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de garanții pentru produsele agricole (7), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1932/1999 (8).

(13)

Ajutorul suplimentar prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 se acordă numai pentru zonele pentru care s-a obținut ajutor de transformare a paielor în fibre lungi de in. În consecință, trebuie stabilit un nivel minim de producție de fibre lungi de in per hectar pentru care există un contract sau angajament, astfel încât să se poată stabili situațiile în care se respectă condiția respectivă.

(14)

Pentru buna desfășurare a operațiunilor este necesară existența unui sistem de controale administrative și la fața locului. Trebuie stabilite elementele care trebuie verificate și numărul minim de controale la fața locului care trebuie efectuate într-un an de comercializare.

(15)

Trebuie stabilite consecințele neregulilor constatate. Acestea trebuie să fie suficient de severe pentru a descuraja orice utilizare ilegală a ajutorului comunitar, în același timp respectând principiul proporționalității.

(16)

Pentru a aduce momentul obținerii fibrelor cât mai aproape de momentul stabilirii cursului de schimb pentru plata avansului și a ajutorului de transformare, acest moment trebuie să aibă loc în ultima zi a fiecărei perioade de comunicare a cantităților de fibre obținute.

(17)

Pentru a asigura o tranziție ușoară la noile regimuri, în anul de comercializare 2001/02 trebuie prevăzute dispoziții tranzitorii în ceea ce privește acordarea autorizației pentru operatorii primari. Autoritățile competente trebuie să cunoască în special cantitățile depozitate la momentul aplicării noului regim de ajutor pentru a preveni abuzurile și trebuie să se prevadă ca operatorii în cauză să trimită o notificare specifică în acest sens.

(18)

Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 introduce o nouă organizare comună a pieței inului și cânepei pentru fibre începând cu anul de comercializare 2001/02 și abrogă, de la data de 1 iulie 2001, Regulamentele Consiliului privind organizarea comună a piețelor în vigoare în acest sector până în anul de comercializare 2000/01. Începând cu anul de comercializare 2001/02, Regulamentele (CEE) nr. 1251/71 din 10 iunie 1971 privind unele norme de aplicare a dispozițiilor-cadru pentru contractele de vânzare de in și cânepă sub formă de paie (9), (CEE) nr. 1523/71 din 16 iulie 1971 privind comunicările între statele membre și Comisie în sectorul inului și al cânepei (10), (CEE) nr. 1524/71 din 16 iulie 1971 privind normele de aplicare a ajutoarelor pentru depozitarea privată a fibrelor de in și de cânepă (11), (CEE) nr. 1164/89 din 28 aprilie 1989 de stabilire a normelor de aplicare privind ajutorul pentru fibre de in și cânepă (12), (CEE) nr. 1784/93 din 30 iunie 1993 de stabilire a coeficienților de modificare a ajutorului pentru fibrele de in (13) și (CE) nr. 452/1999 din 1 martie 1999 de stabilire a productivității minime necesare pentru acordarea ajutorului pentru producția de fibre de in și cânepă ale Comisiei (14) trebuie abrogate în consecință.

(19)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a inului și cânepei,

—

„persoane considerate operatori” înseamnă agricultorii care, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000, au încheiat contracte cu un operator primar autorizat pentru transformarea de către aceștia a paielor în fibre;

—

există trei tipuri de fibre, după cum urmează:

(a)

descrierea întreprinderii și a gamei complete de produse obținute prin transformarea paielor de in și cânepă;

(b)

descrierea instalațiilor și a echipamentelor de transformare, oferind detalii cu privire la locația acestora și specificațiile tehnice în ceea ce privește:

(c)

descrierea instalațiilor de depozitare, oferind detalii cu privire la locația lor și capacitatea în tone de paie și fibre de in și cânepă.

—

să depoziteze separat, în funcție de anul de comercializare în care au fost recoltate paiele și de statul membru în care au fost recoltate paiele de in, paiele de cânepă, fibrele lungi de in, fibrele scurte de in și fibrele de cânepă:

—

să țină evidența zilnică a stocurilor, corelată în mod regulat cu situațiile financiare și evidența informațiilor menționate la alineatul (4), precum și documentele justificative prevăzute de statul membru în vederea controalelor;

—

să comunice autorității competente orice modificări ale informațiilor menționate la alineatul (1);

—

să se supună tuturor controalelor solicitate în baza regimului de ajutor stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1673/2000.

(a)

data încheierii contractului și anul de comercializare corespunzător recoltei de paie din care trebuie obținute fibrele în cauză;

(b)

numărul de autorizare a operatorului primar și, în cazul curățitorilor de fibre scurte de in, numele acestora, numele întreprinderilor acestora, adresele și locația instalației;

(c)

o declarație prin care operatorul de fibre scurte de in se angajează:

(a)

cantitățile care intră în întreprindere, în temeiul fiecărui contract sau angajament prevăzute la articolul 5 și, după caz, de la fiecare furnizor în parte;

(b)

cantitățile de paie transformate și cantitățile de fibre obținute;

(c)

pierderile estimate și cantitățile distruse, cu justificările aferente;

(d)

cantitățile expediate de la întreprindere, defalcate pe destinatari;

(e)

cantitățile din fiecare depozit.

(a)

să se afle în posesia unui contract cu un operator primar autorizat pentru transformarea paielor în fibre lungi de in, fibre scurte de in și/sau fibre de cânepă;

(b)

să țină un registru de evidență cu următoarele informații, de la începutul anului de comercializare, pentru fiecare zi în cauză:

(c)

să păstreze documentele justificative specificate de statul membru în vederea controalelor;

(d)

să fie de acord să se supună oricăror controale prevăzute de prezentul regim de ajutor.

(a)

data încheierii contractului și anul de comercializare aferent recoltei în cauză;

(b)

numărul autorizației operatorului primar, numărul de identificare a agricultorului în baza sistemului de gestiune și control integrat prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 și numele și adresele acestora;

(c)

detalii de identificare a terenului sau a terenurilor agricole în cauză, în conformitate cu sistemul de identificare a terenurilor agricole prevăzut de sistemul de gestiune și control integrat;

(d)

zonele cultivate cu in pentru fibre și cele cultivate cu cânepă pentru fibre.

—

o listă cu toate contractele de vânzare-cumpărare, angajamentele de transformare și contractele de transformare menționate la articolul 5 pentru anul de comercializare în cauză, defalcate pe in și cânepă, cu mențiunea numărului de identificare al agricultorului în baza sistemului de gestiune și control integrat și a terenurilor în cauză;

—

o declarație privind toate zonele cultivate cu in, respectiv cânepă, care fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, al angajamentelor de transformare și al contractelor de transformare.

(a)

cantitățile de fibre produse și care fac obiectul cererilor de ajutor;

(b)

cantitățile de alte tipuri de fibre produse;

(c)

cantitatea totală cumulată de paie care a intrat în întreprindere;

(d)

cantitățile depozitate;

(e)

după caz, o listă elaborată în conformitate cu alineatul (1) prima liniuță din contractele de vânzare-cumpărare încheiate pentru paie, care au fost transferate în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) primul paragraf, cu numele cesionarilor și ale cedenților.

—

fibrele se obțin din paiele care fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, angajamentelor de transformare sau al contractelor de transformare prevăzute la articolul 5, pentru terenurile cultivate cu in și cânepă pentru fibre și cererilor de ajutor „zonal” prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3887/92, depuse pentru anul de comercializare în cauză;

—

se obține înainte de data de 1 mai următoare sfârșitului anului de comercializare în cauză de către un operator primar autorizat și, în cazul persoanelor considerate operatori, este introdusă pe piață înainte de această dată.

—

zonele care fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, al angajamentelor de transformare și al contractelor de transformare depuse în conformitate cu articolul 6;

—

producția estimată de paie și fibre de in și cânepă.

—

numele solicitanților, adresele și semnăturile și, după caz, numerele de autorizație ale operatorilor primari sau numerele de identificare în baza sistemului de gestiune și control integrat al persoanelor considerate operatori;

—

o declarație potrivit căreia cantitățile de fibre lungi de in, fibre scurte de in și fibre de cânepă pentru care s-a depus cererea vor fi menționate în declarațiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) litera (a).

—

75 % din garanție se restituie în termen de șase luni de la plata avansului;

—

garanția se restituie integral între prima și a zecea zi de la acordarea ajutorului.

—

în cazul în care fibrele scurte de in sunt curățate în baza unui contract, garanția respectivă se restituie între prima și a zecea zi de la acordarea ajutorului, proporțional cu cantitățile pentru care statul membru a acordat ajutorul de transformare;

—

în cazul în care se constată nereguli, toate garanțiile disponibile pentru operatorul primar autorizat în cauză și pentru anul de comercializare în cauză se restituie între prima și a zecea zi de la acordarea ajutorului, proporțional cu cantitățile pentru care statul membru a acordat ajutorul pentru transformare.

—

verificarea îndeplinirii a condițiilor de autorizare a operatorilor primari și respectarea obligațiilor de către persoanele considerate operatori;

—

compararea informațiilor privind terenurile agricole menționate de contractele de vânzare-cumpărare, de angajamentele de transformare și de contractele de transformare pentru a verifica dacă acestea corespund cu cele stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1251/1999;

—

verificarea informațiilor în sprijinul cantităților care fac obiectul unor cereri de ajutor din partea operatorilor primari autorizați și a persoanelor considerate operatori.

—

instalații, stocuri și fibre obținute;

—

evidența stocurilor și situațiile financiare;

—

energia consumată de diversele mijloace de producție și documentele în ceea ce privește forța de muncă angajată;

—

orice documente comerciale relevante pentru controale.

(a)

cantitățile totale de fibre lungi de in, fibre scurte de in și fibre de cânepă, modificate, după caz, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), pentru care au fost depuse cereri de ajutor în perioada în cauză;

(b)

cantitățile vândute lunar și prețurile relevante care se pot înregistra pe piețele cele mai importante, în faza de producție, pentru calitățile fibrelor de origine comunitară care sunt cele mai reprezentative pentru piață;

(c)

o situație recapitulativă a cantităților de fibre lungi de in, fibre scurte de in și fibre de cânepă obținute din paie de origine comunitară, depozitate la sfârșitul perioadei în cauză, defalcate pe fiecare an de comercializare.

(a)

transferurile de cantități naționale garantate efectuate în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 și cantitățile naționale garantate care rezultă în urma transferurilor;

(b)

o situație recapitulativă a zonelor cultivate cu in și cânepă pentru fibre și care fac obiectul contractelor sau al angajamentelor prevăzute la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000;

(c)

cantitățile unitare stabilite în conformitate cu articolul 8 alineatul (3);

(d)

producția estimată de paie și fibre de in și cânepă;

(e)

numărul de întreprinderi de transformare autorizate și capacitatea lor totală de transformare corespunzătoare diverselor tipuri de fibre pentru anul de comercializare în curs;

(f)

după caz, numărul de curățători contractuali de fibre scurte de in.

(a)

o situație recapitulativă a cantităților totale de fibre lungi de in, fibre scurte de in și fibre de cânepă care fac obiectul cererilor de ajutor:

(b)

cantitățile totale de fibre lungi de in și fibre de cânepă care nu sunt eligibile deoarece conțin un procentaj de impurități care depășește limita prevăzută la articolul 2 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 și care au fost obținute de operatori primari autorizați și persoane considerate operatori;

(c)

o situație recapitulativă a numărului de hectare aflate în zonele I, respectiv II definite de anexa la Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 și pentru care s-a acordat ajutorul suplimentar prevăzut la articolul 4;

(d)

după caz, cantitățile naționale garantate și sumele unitare rezultate în urma modificărilor prevăzute la articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf și articolul 8 alineatul (4);

(e)

numărul sancțiunilor prevăzute la articolul 14 alineatele (1), (2) și (3) a căror aplicare este hotărâtă și a celor în curs de examinare;

(f)

după caz, un raport privind aplicarea articolului 3 alineatul (4) și controalele și cantitățile în cauză.

—

sunt autorizați în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CEE) nr. 619/71 pentru anul de comercializare 2000/01;

—

nu s-a constatat nici o neregulă în privința acestora în timpul anilor de comercializare 1999/2000 și 2000/01 și

—

aceștia au depus o cerere de autorizare în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament înainte de data de 30 iunie 2001.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

42

L 035/52

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Prin Decizia 91/42/CEE (2) Comisia a stabilit criteriile care se aplică la stabilirea planurilor de intervenție pentru combaterea febrei aftoase.

(2)

Prin Decizia 93/455/CEE (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin decizia 95/194/CE (4), Comisia a aprobat anumite planuri de intervenție pentru combaterea febrei aftoase.

(3)

După ce anumite misiuni comunitare de inspecție au examinat planurile naționale de de intervenție pentru combaterea febrei aftoase în Austria, Finlanda și, respectiv, Suedia, a reieșit că planurile respective permit atingerea obiectivului dorit și îndeplinesc criteriile prevăzute de Decizia 91/42/CEE.

(4)

Este recomandabil, în consecință, ca aceste planuri să se aprobe prin modificarea Deciziei 93/455/CEE.

(5)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

Cuvintele „Austria”, „Finlanda” și „Suedia” se adaugă la lista statelor membre din anexă.

03/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

43

L 037/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentele (CEE) nr. 1216/68 și (CEE) nr. 3942/92 și (CE) nr. 86/94, (CE) nr. 2721/95, (CE) nr. 1080/96, (CE) nr. 1081/96, (CE) 1082/96, (CE) nr. 1854/96, (CE) nr. 880/98 și (CE) nr. 1459/98 ale Comisiei, la care se fac trimiteri complete în anexa XXVI la prezentul regulament, stabilesc metode de referință și de rutină pentru analiza și evaluarea calitativă a laptelui și a produselor lactate și domeniul și regulile de aplicare ale acestor metode. În interesul clarității și pentru a pune la dispoziția celor din acest sector un set unic de metode și reguli pentru punerea acestora în aplicare, regulamentele menționate anterior trebuie reformulate și reunite într-un singur text. Din același motiv, Regulamentele (CE) nr. 2771/1999 ale Comisiei din 16 decembrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind intervenția pe piața untului și a smântânii (2) și (CE) nr. 2799/1999 din 17 decembrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 privind acordarea ajutorului pentru lapte degresat și lapte praf degresat destinate folosirii ca furaje animale și vânzarea acestui lapte praf degresat (3) ar trebui modificate astfel încât anexele la regulamentele menționate anterior privind metodele de analiză să poată fi incluse în prezentul regulament.

(2)

Cerințele privind compoziția și calitatea laptelui și produselor din lapte prevăzute în aranjamentele menționate de Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 trebuie verificate pentru a se asigura stricta lor respectare.

(3)

Metodele de referință pentru asemenea verificări sunt adesea metodele publicate de organizații internaționale cum sunt CEN, FIL, ISO, AOAC International și sunt actualizate cu regularitate de organizațiile menționate anterior. În anumite cazuri se stabilește o metodă de referință comunitară, în timp ce în alte cazuri nu se specifică nici o metodă de referință în regulile comunitare. Pentru a se asigura aplicarea uniformă a metodelor de referință, trebuie să se redacteze în fiecare an o listă de metode de referință, fiind posibilă numai aplicarea metodelor incluse în această listă.

(4)

Folosirea metodelor de rutină nu trebuie eliminată. În acest scop, ar trebui precizate condițiile de utilizare a acestora.

(5)

Ar trebui, de asemenea, stabilite metode comune pentru a se asigura o practică uniformă pentru evaluarea rezultatelor analizelor, pentru evaluarea senzorială a produselor în cauză și pentru reexaminarea rezultatelor contestate.

(6)

Pentru anumite analize nu există în prezent metode de referință acceptate la nivel internațional care să fie validate, neexistând astfel informații privind variațiile rezultatelor analitice între laboratoare. De aceea ar trebui să se stabilească metode comunitare validate conform normelor stabilite la nivel internațional și aplicate ca metode de referință.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 2571/97 al Comisiei din 15 decembrie 1997 privind vânzarea untului la preț redus și acordarea de ajutoare pentru smântâna, untul și untul concentrat utilizate la fabricarea de produse de patiserie, înghețată și alte produse alimentare (4), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 635/2000 (5), prevede marcarea smântânii, untului și untului concentrat în anumite situații pentru a se asigura o utilizare finală corectă a acestor produse. Deoarece marcarea este importantă pentru buna funcționare a programului și pentru a se asigura un tratament egal operatorilor din cadrul acestuia ar trebui instituite metode comune pentru determinarea unora dintre acești marcatori.

(8)

În conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 al Comisiei din 11 noiembrie 1985 vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat (6), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 101/1999 (7), Regulamentului (CEE) nr. 429/90 al Comisiei din 20 februarie 1990 privind atribuirea prin achiziție publică a unui ajutor pentru untul concentrat destinat consumului direct în cadrul Comunității (8), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 124/1999 (9) și Regulamentului (CE) nr. 2571/97, untul concentrat trebuie să conțină marcatori adăugați sub supraveghere. Conformarea la cerințele privind marcarea untului concentrat trebuie realizată cu strictețe pentru a se asigura faptul că produsele nu sunt deturnate. Ar trebui prevăzută o metodă comună pentru detectarea acestor marcatori.

(9)

În temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999, se poate acorda un ajutor pentru depozitarea privată a brânzeturilor din lapte de oaie. Pentru aceleași produse se poate acorda o rambursare în temeiul articolului 31 din regulamentul menționat anterior. Brânzeturile obținute din lapte de oaie, lapte de capră, lapte de bivoliță și din amestecuri de lapte de oaie, capră și bivoliță pot fi importate din anumite țări terțe în Comunitate în cadrul unor aranjamente preferențiale. În temeiul dispozițiilor menționate anterior sunt necesare controale adecvate pentru a se asigura faptul că în produsele în cauză nu a fost încorporat lapte de vacă. Prin urmare, ar trebui prevăzută o metodă comună pentru detectarea laptelui de vacă fără a se aduce atingere folosirii metodelor de rutină, cu condiția ca acestea să respecte anumite criterii.

(10)

În temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2921/90 al Comisiei din 10 octombrie 1990 acordare de ajutoare pentru laptele degresat în vederea fabricării cazeinei și cazeinaților (10), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2654/1999 (11), trebuie detectată absența bateriilor coliforme. Metoda de referință acceptată la nivel internațional pentru detectarea bacteriilor coliforme în lapte și produse lactate este standardul internațional FIL 73A: 1985. Cu toate acestea, acest standard se poate aplica numai într-o formă modificată pentru detectarea bacteriilor coliforme într-o cantitate oarecare de produs. De aceea, a fost prevăzută o metodă de referință pentru detectarea bacteriilor coliforme pe baza standardului menționat anterior.

(11)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (12), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 (13) prevede rate diferite ale taxelor vamale pentru furajele combinate care intră sub incidența poziției tarifare nr. 2309, în funcție de conținutul lor de produse lactate. Pentru a asigura aplicarea uniformă a regulilor în cauză trebuie prevăzută o metodă general recunoscută pentru analizarea conținutului de lactoză care să fie folosită în mod obligatoriu în toate statele membre.

(12)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1255/1999, untul și laptele praf degresat destinate intervenției sau, în cazul laptelui praf degresat, utilizării ca furaj pentru animale, trebuie să îndeplinească anumite cerințe din domeniul calității. Ar trebui prevăzute metode de referință pentru verificarea îndeplinirii acestor cerințe.

(13)

Punerea în aplicare a unora dintre metodele introduse pentru prima dată prin prezentul regulament va necesita o perioadă de adaptare. Aplicarea acestor metode trebuie de aceea amânată.

(14)

Comitetul de gestionare a laptelui și produselor lactate nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele acestuia,

(a)

procedura descrisă în anexa V litera (b) sau

(b)

o procedură validată publicată cu repetabilitate stabilită.

(a)

ca limita de detectare să fie de 0,5 % sau mai mică,

(b)

să nu existe rezultate fals pozitive,

(c)

cazeina din laptele de vacă să poată fi detectată cu sensibilitatea necesară chiar și după perioade lungi de maturare, cum este de obicei cazul în condiții de comercializare.

1.

Prima teză din articolul 4 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritățile competente verifică calitatea untului folosind metodele din anexa I și pe baza probelor prelevate conform regulilor prevăzute în anexa IV.”

2.

În anexa I, nota de subsol 2 se înlocuiește cu următorul text:

„A se vedea anexa I la Regulamentul (CE) nr. 213/2001”.

3.

Anexele II și III se elimină.

4.

În penultima teză din anexa IV.2, cuvintele „cu anexa III” se înlocuiesc cu următorul text:

„cu anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 213/2001”.

1.

Articolul 20 alineatele (1), (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Conținutul de lapte praf degresat din amestecuri și furaje combinate se determină prin analiza fiecărei probe și a cel puțin unei probe martor prin metoda de analiză descrisă în anexa XXII la Regulamentul (CE) nr. 213/2001, completată de controalele prevăzute la articolul 17 alineatul (3) din prezentul regulament. În cazul în care există o neconcordanță între rezultatele acestor controale, rezultatul inspecțiilor la fața locului este determinant.

(2)   Absența zerului închegat se dovedește prin metoda descrisă în anexa XIX la Regulamentul (CE) nr. 213/2001.

(3)   Conținutul de amidon al furajelor combinate se determină prin controalele prevăzute la articolul 17 alineatul (3) din prezentul regulament, care trebuie completate de metoda de analiză descrisă în anexa XXIII la Regulamentul (CE) nr. 213/2001.

(4)   Conținutul umed al zarei praf acide se determină prin metoda de analiză descrisă în anexa XXIV la Regulamentul (CE) nr. 213/2001.”

2.

Anexele III, IV, V și VI se elimină.

CrD95

:

diferența critică (P = 0,95)

:

media aritmetică a două rezultate obținute în laboratorul 1

:

media aritmetică a două rezultate obținute în laboratorul 2

R

:

limita de reproductibilitate: se determină prin interpolare,