Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

-

European flag

Ediţia în limba română

03.   Agricultură

Volumul 007

 


Referințe

 

Cuprins

 

Anul

JO

Pagina

 

 

 

 

Notă introductivă

1

1988

L 202

41

 

 

31988R2325

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2325/88 al Comisiei din 26 iulie 1988 de modificare a unor regulamente privind organizarea comună a pieței în sectorul orezului

3

1988

L 230

8

 

 

31988R2580

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2580/88 al Comisiei din 17 august 1988 de stabilire a normelor de modificare a listei cu anumite soiuri de orez menționate în anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87

5

1988

L 239

36

 

 

31988L0485

 

 

 

Directiva Comisiei din 26 iulie 1988 de modificare a anexei la Directiva 82/471/CEE a Consiliului privind anumite produse utilizate în alimentația animalelor

11

1988

L 261

27

 

 

31988D0493

 

 

 

Decizia Comisiei din 8 septembrie 1988 de modificare a Deciziei 87/309/CEE de autorizare a tipăririi de neșters a indicațiilor prescrise pe ambalajele semințelor din anumite specii de plante furajere

15

1988

L 271

93

 

 

31988R3036

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3036/88 al Comisiei din 30 septembrie 1988 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

16

1988

L 274

44

 

 

31988L0506

 

 

 

Directiva Comisiei din 13 septembrie 1988 de modificare a anexei II la Directiva 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale

17

1988

L 286

2

 

 

31988R3207

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3207/88 al Consiliului din 17 octombrie 1988 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2771/75 privind organizarea comună a pieței în sectorul ouălor

18

1988

L 289

1

 

 

31988R3240

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3240/88 al Consiliului din 18 octombrie 1988 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2915/86 de stabilire a dispozițiilor socio-structurale din agricultură aplicabile Insulelor Canare

21

1988

L 306

32

 

 

31988R3498

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3498/88 al Comisiei din 9 noiembrie 1988 de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 391/68 și (CEE) nr. 1092/80 privind condițiile necesare pentru achiziția de intervenție și acordarea de ajutor pentru depozitarea privată din sectorul cărnii de porc

23

1988

L 310

32

 

 

31988D0566

 

 

 

Decizia Comisiei din 28 octombrie 1988 de stabilire a listei produselor prevăzute în articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1898/87 al Consiliului

25

1988

L 348

33

 

 

31988R3939

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3939/88 al Comisiei din 16 decembrie 1988 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2580/88 al Comisiei de stabilire a regulilor pentru modificarea listei de anumite soiuri de orez prevăzute de anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87 al Consiliului

28

1988

L 354

24

 

 

31988R3994

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3994/88 al Comisiei din 21 decembrie 1988 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 890/78 de stabilire a normelor de certificare a hameiului

29

1988

L 356

42

 

 

31988R4060

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 4060/88 al Comisiei din 21 decembrie 1988 de modificare a anumitor regulamente din sectorul hameiului ca urmare a introducerii Nomenclaturii Combinate

30

1988

L 358

13

 

 

31988D0646

 

 

 

Decizia Consiliului din 21 decembrie 1988 privind încheierea acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară privind importul în Comunitate al concentratelor de tomate originare din Algeria

33

1988

L 358

16

 

 

31988D0647

 

 

 

Decizia Consiliului din 21 decembrie 1988 privind încheierea acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Algeria

34

1988

L 358

19

 

 

31988D0648

 

 

 

Decizia Consiliului din 21 decembrie 1988 privind încheierea acordului sub formă de schimb de scrisori referitor la articolul 9 al protocolului nr. 1 din Acordul între Comunitatea Economică Europeană și statul Israel și privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Israel

35

1988

L 358

22

 

 

31988D0649

 

 

 

Decizia Consiliului din 21 decembrie 1988 privind încheierea Acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Regatul Maroc privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Maroc

36

1988

L 361

7

 

 

31988R4112

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 4112/88 al Consiliului din 21 decembrie 1988 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 315/68 de stabilire a standardelor de calitate pentru bulbi, cepe și tuberculi de flori

37

1988

L 382

36

 

 

31988L0661

 

 

 

Directiva Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică animalelor reproducătoare din specia porcină

39

1989

L 005

31

 

 

31989L0002

 

 

 

Directiva Comisiei din 15 decembrie 1988 de modificare a Directivei 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale

42

1989

L 008

9

 

 

31989L0014

 

 

 

Directiva Comisiei din 15 decembrie 1988 de stabilire a grupelor soiurilor de sfeclă pentru pețiol și frunze și sfeclă roșie care fac obiectul condițiilor de izolare a culturilor prevăzute în anexa I la Directiva 70/458/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de legume

43

1989

L 016

17

 

 

31989R0119

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 119/89 al Comisiei din 19 ianuarie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2514/78 privind înregistrarea în statele membre a contractelor de multiplicare a semințelor în țări terțe

45

1989

L 016

19

 

 

31989R0120

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 120/89 al Comisiei din 19 ianuarie 1989 de stabilire a normelor comune de aplicare a prelevărilor și impunerilor la export la produsele agricole

47

1989

L 029

27

 

 

31989R0231

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 231/89 al Comisiei din 30 ianuarie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

53

1989

L 038

36

 

 

31989L0100

 

 

 

Directiva Comisiei din 20 ianuarie 1989 de modificare a anexei II la Directiva 66/401/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de plante furajere

54

1989

L 042

19

 

 

31989R0358

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 358/89 al Comisiei din 13 februarie 1989 de restabilire a taxelor vamale preferențiale la importul de trandafiri cu floare mare originari din Maroc

55

1989

L 061

48

 

 

31989D0162

 

 

 

Decizia Comisiei din 10 februarie 1989 de completare a anexelor la Directiva 82/894/CEE a Consiliului privind notificarea bolilor animale în cadrul Comunității

57

1989

L 066

36

 

 

31989L0186

 

 

 

Directiva Consiliului din 6 martie 1989 de modificare a anexei II la Directiva 76/895/CEE privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume

58

1989

L 073

49

 

 

31989D0195

 

 

 

Decizia Consiliului din 13 martie 1989 privind încheierea Acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Tunisiană privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Tunisia

59

1989

L 085

1

 

 

31989R0787

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 787/89 al Consiliului din 20 martie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1883/78 privind normele generale de finanțare a intervențiilor de către Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare

60

1989

L 085

3

 

 

31989R0789

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 789/89 al Consiliului din 20 martie 1989 de instituire a unor măsuri specifice privind fructele cu coajă și roșcovele și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1035/72 privind organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor

61

1989

L 085

6

 

 

31989R0790

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 790/89 al Consiliului din 20 martie 1989 de stabilire a valorii ajutorului forfetar suplimentar pentru constituirea organizațiilor de producători, precum și a valorii maxime a ajutorului pentru îmbunătățirea calității și a comercializării în sectorul fructelor cu coajă lemnoasă și al roșcovelor

64

1989

L 097

40

 

 

31989R0921

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 921/89 al Comisiei din 10 aprilie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 890/78 de stabilire a normelor de certificare a hameiului

65

1989

L 116

20

 

 

31989R1097

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1097/89 al Comisiei din 27 aprilie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 649/87 de stabilire a regulilor detaliate pentru crearea unui registru viticol comunitar

66

1989

L 128

29

 

 

31989R1235

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1235/89 al Consiliului din 3 mai 1989 de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2771/75 privind organizarea comună a piețelor în sectorul ouălor și (CEE) nr. 2777/75 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de pasăre

67

1989

L 129

12

 

 

31989R1249

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1249/89 al Consiliului din 3 mai 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2759/75 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de porc

69

1989

L 144

28

 

 

31989R1458

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1458/89 al Comisiei din 26 mai 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1963/79 de stabilire a normelor de aplicare a restituirii la producție pentru uleiurile de măsline utilizate la fabricarea anumitor conserve

71

1989

L 153

30

 

 

31989L0361

 

 

 

Directiva Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din speciile ovină și caprină reproducătoare de rasă pură

73

1989

L 159

58

 

 

31989L0365

 

 

 

Directiva Consiliului din 30 mai 1989 de modificare a Directivei 79/117/CEE privind interzicerea introducerii pe piață și folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active

75

1989

L 160

1

 

 

31989R1576

 

 

 

Regulamentul CEE nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase

76

1989

L 165

14

 

 

31989D0367

 

 

 

Decizia Consiliului din 29 mai 1989 privind constituirea unui Comitet forestier permanent

94

1989

L 181

50

 

 

31989L0384

 

 

 

Directiva Consiliului din 20 iunie 1989 privind stabilirea modalităților de control al respectării punctului de congelare a laptelui crud, prevăzut la anexa A din Directiva 85/397/CEE

96

1989

L 187

102

 

 

31989R1953

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1953/89 al Comisiei din 30 iunie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

97

1989

L 195

11

 

 

31989R2053

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2053/89 al Comisiei din 10 iulie 1989 de stabilire a normelor specifice de aplicare a sistemului de prețuri minime la import pentru anumite cireșe prelucrate

99

1989

L 195

14

 

 

31989R2054

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2054/89 al Comisiei din 10 iulie 1989 de stabilire a normelor specifice de aplicare a sistemului de preț minim la import pentru struguri uscați

102

1989

L 196

50

 

 

31989L0424

 

 

 

Directiva Comisiei din 30 iunie 1989 de modificare a Directivei 86/109/CEE de limitare a comercializării semințelor din anumite specii de plante furajere și plante oleaginoase și pentru fibră la semințele care au fost certificate oficial ca semințe de bază sau semințe certificate

105

1989

L 207

19

 

 

31989R2159

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2159/89 al Comisiei din 18 iulie 1989 de stabilire a normelor de aplicare a măsurilor specifice pentru fructe cu coajă lemnoasă și roșcove, prevăzute la titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului

107

1989

L 220

49

 

 

31989R2318

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2318/89 al Comisiei din 28 iulie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1764/86 privind cerințele minime de calitate pentru produsele pe bază de roșii, eligibile pentru schema de ajutor pentru producție

122

1989

L 220

51

 

 

31989R2319

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2319/89 al Comisiei din 28 iulie 1989 privind cerințele minime de calitate pentru perele din soiurile Williams și Rocha în sirop și suc natural de fructe eligibile pentru schema de ajutor pentru producție

124

1989

L 220

54

 

 

31989R2320

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2320/89 al Comisiei din 28 iulie 1989 privind cerințele minime de calitate cu privire la piersicile în sirop și piersicile în suc natural de fructe pentru aplicarea schemei de ajutor pentru producție

127

1989

L 247

19

 

 

31989D0501

 

 

 

Decizia Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de autorizare și supraveghere a asociațiilor de crescători și a organizațiilor pentru creșterea animalelor care țin sau creează registre genealogice pentru reproducătorii porcini de rasă pură

130

1989

L 247

21

 

 

31989D0502

 

 

 

Decizia Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de înregistrare în registrele genealogice ale reproducătorilor porcini de rasă pură

132

1989

L 247

22

 

 

31989D0503

 

 

 

Decizia Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea certificatului pentru reproducătorii porcini de rasă pură, pentru sperma, ovulele și embrionii acestora

133

1989

L 247

31

 

 

31989D0504

 

 

 

Decizia Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de autorizare și de supraveghere a asociațiilor de crescători, a organizațiilor pentru creșterea animalelor și a întreprinderilor private care țin sau creează registre pentru reproducătorii porcini hibrizi

142

1989

L 247

33

 

 

31989D0505

 

 

 

Decizia Comisiei din 18 iulie 1989 de stabilire a criteriilor de înregistrare a reproducătorilor porcini hibrizi

144

1989

L 247

34

 

 

31989D0506

 

 

 

Decizia Comisiei din 18 iulie 1989 privind certificatul pentru reproducătorii porcini hibrizi, materialul seminal, ovulele și embrionii acestora

145

1989

L 247

43

 

 

31989D0507

 

 

 

Decizia Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea metodelor de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a animalelor din rasa porcină, reproducători de rasă pură și reproducători hibrizi

154

1989

L 261

6

 

 

31989R2690

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2690/89 al Comisiei din 6 septembrie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

156

1989

L 261

8

 

 

31989R2692

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 2692/1989 al Comisiei din 6 septembrie 1989 de stabilire a normelor de aplicare privind exporturile de orez către Réunion

157

1989

L 270

13

 

 

31989L0520

 

 

 

Directiva 89/520/CEE a Comisiei din 6 septembrie 1989 de modificare a anexei la Directiva 82/471/CEE a Consiliului privind anumite produse utilizate în hrana animalelor

164

1989

L 302

1

 

 

31989L0556

 

 

 

Directiva Consiliului din 25 septembrie 1989 de stabilire a condițiilor de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare și importurile de embrioni de animale domestice din specia bovină provenind din țări terțe

166

1989

L 307

22

 

 

31989R3164

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3164/89 al Comisiei din 23 octombrie 1989 de stabilire a normelor de aplicare a măsurilor speciale pentru semințele de cânepă

177

1989

L 312

5

 

 

31989R3209

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3209/89 al Consiliului din 23 octombrie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 234/79 privind procedura de adaptare a nomenclaturii Tarifului Vamal Comun utilizate pentru produsele agricole

179

1989

L 328

23

 

 

31989R3403

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3403/89 al Comisiei din 13 noiembrie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2159/89 de stabilire a normelor de aplicare a măsurilor specifice pentru fructele cu coajă și roșcove prevăzute la titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului

180

1989

L 340

2

 

 

31989R3488

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3488/89 al Consiliului din 21 noiembrie 1989 de stabilire a modalității de decizie privind anumite dispoziții prevăzute pentru produsele agricole în cadrul acordurilor mediteraneene

190

1989

L 347

20

 

 

31989R3537

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3537/89 al Comisiei din 27 noiembrie 1989 privind etapa de comercializare la care se referă prețul mediu pentru carcasele de porc

192

1989

L 364

54

 

 

31989R3745

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3745/89 al Comisiei din 13 decembrie 1989 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2220/85 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole

194

1989

L 367

42

 

 

31989R3786

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 3786/89 al Comisiei din 15 decembrie 1989 privind autorizarea Portugaliei de a elimina drepturile de import pentru șroturile provenite din alte state membre și de a aplica drepturile prevăzute în Tariful Vamal Comun la importurile de șroturi din țări terțe

195

1989

L 388

18

 

 

31989R4045

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controalele efectuate de către statele membre cu privire la operațiunile care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare, și de abrogare a Directivei 77/435/CEE

196

1989

L 395

13

 

 

31989L0662

 

 

 

Directiva Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne

202

1990

C 001

14

 

 

31990Y0104(02)

 

 

 

Lista băuturilor spirtoase din anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului a căror tărie alcoolică minimă, stabilită de legislațiile naționale, este mai mare decât valorile prevăzute de regulamentele Comunității pentru categoria căreia îi aparțin [articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89] (90/C 1/07)

213

1990

C 052

11

 

 

31990Y0303(03)

 

 

 

Modificarea listei băuturilor spirtoase din anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului a căror tărie alcoolică minimă, stabilită de legislațiile naționale, este mai mare decât valorile prevăzute de regulamentele Comunității pentru categoria căreia îi aparțin (90/C 52/05) Publicată în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 (Jurnalul Oficial al Comunităților Europene C 1 din 4 ianuarie 1990, pagina 14)

217

1990

L 008

70

 

 

31990D0013

 

 

 

Decizia Comisiei din 20 decembrie 1989 privind procedura care trebuie respectată pentru modificarea sau completarea listelor de unități autorizate în țările terțe pentru importul de cărnuri proaspete în Comunitatea Europeană

218

1990

L 016

35

 

 

31990D0030

 

 

 

Decizia Comisiei din 10 ianuarie 1990 de acordare a unei derogări Spaniei și de stabilire a condițiilor de sănătate echivalente care trebuie respectate la tranșarea cărnii proaspete

219

1990

L 016

37

 

 

31990D0031

 

 

 

Decizia Comisiei din 10 ianuarie 1990 de acordare a unei derogări Franței și de stabilire a condițiilor de sănătate echivalente care trebuie respectate la tranșarea cărnii proaspete

221

1990

L 019

16

 

 

31990D0036

 

 

 

Decizia Comisiei din 16 ianuarie 1990 de stabilire a coeficientului tendinței agro-economice, ce urmează a fi utilizat pentru definirea unității de mărime europene, în cadrul tipologiei comunitare a exploatațiilor agricole

223

1990

L 027

35

 

 

31990L0044

 

 

 

Directiva Consiliului din 22 ianuarie 1990 de modificare a Directivei 79/373/CEE privind comercializarea furajelor combinate

224

1990

L 042

6

 

 

31990R0386

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 386/90 al Consiliului din 12 februarie 1990 privind controlul la exportul de produse agricole care beneficiază de o restituire sau de alte sume

234

1990

L 043

21

 

 

31990R0409

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 409/90 al Comisiei din 16 februarie 1990 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 584/75 al Comisiei de instituire a normelor de aplicare a sistemului de licitații privind restituirile la export în sectorul orezului

236

1990

L 044

30

 

 

31990D0067

 

 

 

Decizia Comisiei din 9 februarie 1990 de constituire a unui Comitet consultativ privind protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice

237

1990

L 071

34

 

 

31990L0118

 

 

 

Directiva Consiliului din 5 martie 1990 privind acceptarea în scopul reproducției a porcilor reproducători de rasă pură

239

1990

L 071

36

 

 

31990L0119

 

 

 

Directiva Consiliului din 5 martie 1990 privind acceptarea în scopul reproducției a porcilor reproducători hibrizi

241

1990

L 088

1

 

 

31990R0837

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 837/90 al Consiliului din 26 martie 1990 privind informațiile statistice care trebuie furnizate de către statele membre cu privire la producția de cereale

242

1990

L 091

34

 

 

31990D0165

 

 

 

Decizia Comisiei din 28 martie 1990 privind lista unităților din Madagascar autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate

249

1990

L 092

42

 

 

31990L0167

 

 

 

Directiva Consiliului din 26 martie 1990 de stabilire a condițiilor de reglementare a preparării, introducerii pe piață și utilizării furajelor cu adaos de medicamente în Comunitate

251

1990

L 105

9

 

 

31990R1014

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1014/90 al Comisiei din 24 aprilie 1990 de stabilire a normelor de aplicare privind definirea, descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase

258

1990

L 108

104

 

 

31990D0209

 

 

 

Decizia Comisiei din 19 aprilie 1990 privind exonerarea statelor membre de la aplicarea, pentru anumite specii, a Directivei 70/458/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de legume, modificând Deciziile 73/122/CEE și 74/358/CEE și abrogând Decizia 74/363/CEE

260

1990

L 119

32

 

 

31990R1186

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1186/90 al Consiliului din 7 mai 1990 de extindere a domeniului de aplicare al grilei comunitare de clasificare a carcaselor de bovine adulte

262

1990

L 124

34

 

 

31990R1265

 

 

 

Regulamentul (CEE) nr. 1265/90 al Comisiei din 14 mai 1990 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 429/90 privind atribuirea prin achiziție publică a unui ajutor pentru untul concentrat destinat consumului direct în Comunitate

264

1990

L 145

30

 

 

31990D0254

 

 

 

Decizia Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a criteriilor de recunoaștere a organizațiilor și a asociațiilor de crescători care țin sau creează registre genealogice pentru ovine și caprine reproducătoare de rasă pură

265

1990

L 145

32

 

 

31990D0255

 

 

 

Decizia Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea criteriilor de înscriere în registrele genealogice a animalelor din specia ovină și caprină, reproducători de rasă pură

267

1990

L 145

35

 

 

31990D0256

 

 

 

Decizia Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea metodelor de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a ovinelor și caprinelor reproducătoare de rasă pură

270


03/Volumul 007

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1




/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

Legislație („L”),

Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3


31988R2325


L 202/41

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2325/88 AL COMISIEI

din 26 iulie 1988

de modificare a unor regulamente privind organizarea comună a pieței în sectorul orezului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 al Consiliului din 21 iunie 1976 privind organizarea comună a pieței orezului (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2222/88 (2), în special articolul 16 alineatul (5) și articolul 19,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 prevede, de la 1 septembrie 1988, clasificarea orezului în trei categorii în loc de două, și anume cu bob rotund, cu bob mediu și cu bob lung; întrucât aceste două categorii din urmă corespund categoriei orezului cu bob lung, prevăzută de regimul precedent;

întrucât este necesar să se adapteze în consecință Regulamentul nr. 467/67/CEE al Comisiei din 21 august 1967 de stabilire a ratelor de conversie, a costurilor de prelucrare și a valorii subproduselor aferente diferitelor etape de transformare a orezului (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2249/85 (4), precum și Regulamentul (CEE) nr. 1613/71 al Comisiei din 26 iulie 1971 de stabilire a modalităților de fixare a prețurilor CIF și a prelevărilor pentru orez și de brizură de orez, precum și a sumelor de corecție aferente (5), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2117/80 (6);

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 1 alineatele (2) și (3) și la articolul 3 alineatul (2) litera (b) și alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 467/67/CEE, cuvintele „orez cu bob lung” se înlocuiesc cu „orez cu bob mediu sau cu bob lung”.

Articolul 2

Regulamentul (CEE) nr. 1613/71 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 4, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Pentru orezul decorticat cu bob mediu sau cu bob lung:

(a)

la orezul decorticat cu bob mediu sau cu bob lung, ajustat în funcție de diferențele eventuale de calitate în raport cu calitatea standard;

(b)

după caz, la orezul nedecorticat cu bob mediu sau cu bob lung, ajustat în funcție de cursurile de schimb, de cheltuielile de prelucrare și de valoarea subproduselor, precum și de diferențele eventuale de calitate în raport cu calitatea standard.”

2.

La articolul 4, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Pentru orezul albit cu bob mediu sau cu bob lung:

(a)

la orezul albit cu bob mediu sau cu bob lung, ajustat în funcție de diferențele eventuale de calitate în raport cu calitatea standard pentru care este stabilit prețul-prag al orezului decorticat, aceste diferențe fiind ele însele ajustate în funcție de cursul aplicabil la convertirea orezului decorticat cu bob lung în orez albit cu bob lung;

(b)

după caz, la orezul semialbit cu bob mediu sau cu bob lung, ajustat în funcție de cursul de schimb, de cheltuielile de prelucrare și de valoarea subproduselor în vederea obținerii unui orez albit cu bob mediu sau bob lung care trebuie el însuși ajustat în conformitate cu dispozițiile de la litera (a).”

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 septembrie 1988.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 iulie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 166, 25.6.1976, p. 1.

(2)  JO L 197, 26.7.1988, p. 30.

(3)  JO 204, 24.8.1967, p. 1.

(4)  JO L 210, 7.8.1985, p. 13.

(5)  JO L 168, 27.7.1971, p. 28.

(6)  JO L 206, 8.8.1980, p. 15.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

5


31988R2580


L 230/8

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2580/88 AL COMISIEI

din 17 august 1988

de stabilire a normelor de modificare a listei cu anumite soiuri de orez menționate în anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3878/87 al Consiliului din 18 decembrie 1987 privind stimularea producției anumitor soiuri de orez (1) astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1424/88 (2), în special articolul 2 alineatul (3),

întrucât articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3878/87 stabilește caracteristicile morfologice necesare pentru ca un soi de orez să poată beneficia de subvenția pentru producție; întrucât alineatul (2) din același articol prevede că, din anul de comercializare 1988/89, nici un soi nu poate beneficia de subvenție pentru producție dacă nu întrunește anumite caracteristici calitative referitoare la: aderență, consistență și conținutul de amiloză;

întrucât este indicat ca aceste caracteristici calitative să corespundă celor observate la soiurile importate din zonele unde se cultivă în mod tradițional orez de tip Indica;

întrucât este indicată definirea metodelor de analiză folosite la determinarea caracteristicilor morfologice și calitative;

întrucât procedura de modificare a listei cu anumite soiuri menționate în anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87 ar trebui să prevadă verificări anuale pe eșantioane pentru a permite efectuarea analizelor necesare ale soiurilor;

întrucât, măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Din anul de comercializare 1988/1989, singurele soiuri de orez acceptate pentru a fi incluse în anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87 sunt acelea care întrunesc caracteristicile morfologice stabilite la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament și următoarele caracteristici calitative:

valoarea aderenței să nu depășească 2,50 g cm;

valoarea consistenței să fie de minimum 0,85 kg/cm2;

conținutul în amiloză să fie de minimum 21 %.

(2)   Metodele de testare a caracteristicilor morfologice și calitative ale soiurilor de orez sunt stabilite în anexa I.

Articolul 2

(1)   Statele membre care doresc să aibă un soi de orez eligibil, inclus în anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87, prezintă Comisiei, până la 31 iulie a fiecărui an, o solicitare în care precizează numele soiului și numărul lui de referință din catalogul național cu soiurile de plante de cultură.

(2)   După prezentarea unei solicitări în conformitate cu prevederile alineatului (1), statele membre trimit un eșantion de sămânță certificată de orez nedecorticat din fiecare soi menționat în cerere la un singur laborator dintre cele menționate în anexa II. Departamentele Comisiei precizează, până la 31 decembrie a fiecărui an, laboratorul care urmează să primească eșantionul.

Eșantionul, cântărind cel puțin 5 kg, trebuie să fi fost produs în acel an într-una din zonele menționate în anexa A la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87.

Articolul 3

(1)   Laboratorul responsabil cu prelucrarea orezului, după efectuarea testelor de germinație și după prelucrarea orezului, trimite eșantioanele etichetate cu un cod către toate laboratoarele menționate în anexa II și transmite o listă cu codurile acestora și cu informațiile corespunzătoare, într-un plic sigilat către departamentele Comisiei.

(2)   Fiecare eșantion trimis la laboratoare pentru analiză constă din minimum 100 grame de orez decorticat și minimum 750 grame de orez albit. Eșantioanele constau numai din boabe întregi, iar boabele întregi, dar crețoase se îndepărtează din eșantioanele de orez albit.

Articolul 4

(1)   Departamentele Comisiei stabilesc caracteristicile soiurilor trimise pe baza mediei aritmetice a rezultatelor analizelor, efectuate după excluderea valorii celei mai mari și a valorii celei mai mici.

(2)   În cazul în care același soi a făcut obiectul a două sau a mai multor cereri, caracteristicile acestuia se stabilesc calculând media aritmetică a rezultatelor, în conformitate cu prevederile alineatului (1).

(3)   Departamentele Comisiei informează statele membre în legătură cu rezultatele analizelor până la 31 martie a fiecărui an.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunității Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 august 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 365, 24.12.1987, p. 3.

(2)  JO L 131, 27.5.1988, p. 2.


ANEXA I

METODE DE ANALIZĂ

A.   CARACTERISTICI MORFOLOGICE

Următoarea metodă este folosită pentru a măsura boabele de orez și pentru a verifica absența boabelor malformate:

1.

se extrage un număr de boabe întregi din eșantion;

2.

se stabilește o medie prin efectuarea a două măsurători, fiecare a 100 de boabe;

3.

rezultatul se stabilește prin rotunjire la o zecimală.

B.   CARACTERISTICI CALITATIVE

(a)   Procedura de determinare a aderenței orezului semipreparat, cu ajutorul testerului de alimente Instron

1.   Scopul

Prezenta procedură poate fi folosită pentru a evalua aderența orezului semipreparat, cu ajutorul testerului de alimente Instron.

2.   Domeniul

Orez albit semipreparat.

3.   Definiții

Următoarele definiții se aplică în sensul prezentei metode.

3.1.   Aderența: tendința boabelor de orez semipreparat de a adera unul la altul.

3.2.   Orez albit: în conformitate cu definiția din anexa A alineatul (1) litera (d) la Regulamentul (CEE) nr. 1418/76.

4.   Principiu

Măsurarea efortului necesar pentru a învinge rezistența la separație a două suprafețe plane din oțel între care au fost, în prealabil, comprimate boabe de orez semipreparat cu o forță și pentru o durată de timp determinată.

5.   Aparatura

5.1.   Testerul de alimente Instron operând, fie prin compresie, fie prin tracțiune, la o viteză constantă de 0,5 cm/min, și prevăzut cu o celulă de încărcare care are o scală de măsurare de la 0 la 5 kg.

5.2.   Piston adaptabil la celula de încărcare a testerului de alimente Instron (5.1) și prevăzut cu o bază netedă pătrată din oțel.

5.3.   Placă netedă din oțel plasată axial față de piston (5.2), în mod ferm, pe baza testerului de alimente Instron.

5.4.   Pahare de laborator de 25 ml.

5.5.   Baie electrică prevăzută cu un capac neetanș și un disc perforat pe care se așează paharele de laborator (5.4). Nivelul apei din vas trebuie menținut astfel încât, în timpul fierberii, apa să nu se ridice deasupra plăcii perforate.

5.6.   Balanță cu o precizie de 0,1 grame.

5.7.   Tijă din sticlă.

5.8.   Sticlă de ceas, cu diametrul de 6 cm.

5.9.   Cronometru.

5.10.   Spatulă.

5.11.   Saci din plastic sau alte recipiente care să poată conține 2 grame de orez semipreparat și care să prevină deshidratarea acestuia.

6.   Procedura

6.1.   Se încălzește baia.

Se reglează temperatura din baie (5.5) astfel încât apa să fiarbă în clocot.

6.2.   Pregătirea pentru fierbere

Pentru fiecare determinare: se pregătesc două pahare de laborator (5.4) prin introducerea în fiecare pahar de laborator a unui eșantion de 8 gr de orez albit (numai boabe întregi), cântărit cu o precizie de 0,1 gr și a 12 ml de apă distilată. Se amestecă ușor cu o tijă din sticlă (5.7), și se acoperă paharele de laborator cu sticla de ceas (5.8).

6.3.   Fierberea

Se îndepărtează capacul vasului de fierbere, se așează paharele de laborator pe discul perforat și se pune rapid capacul la loc. Se pornește cronometrul (5.9). După 20 de minute, se întrerupe încălzirea și se lasă instalația astfel timp de 10 minute. Se îndepărtează paharele de laborator de pe vasul de fierbere și se așează apoi întoarse pe sticla de ceas. Se lasă la răcit cel puțin o oră.

6.4.   Reglarea testerului de alimente Instron

Se reglează testerul (5.1) în conformitate cu instrucțiunile fabricantului, verificându-se ca răspunsul celulei de încărcare să se încadreze între 0 și 640 gr, iar viteza să fie de 0,5 cm/min.

6.5.   Măsurarea cu ajutorul testerului de alimente Instron.

Se îndepărtează din fiecare pahar de laborator stratul de orez semipreparat de deasupra și de dedesubt folosind spatula (5.10). Se pregătesc opt eșantioane cu greutatea de 2 gr fiecare, patru pentru fiecare pahar de laborator, cântărite cu o precizie de 0,1 gr, și se păstrează în saci din plastic (5.11) până în momentul măsurării. Se așează un eșantion pe placa de oțel (5.3), axial față de piston (5.2), se adună orezul laolaltă, evitându-se pe cât posibil presarea lui. Acționați pistonul astfel încât să coboare cu o viteză constantă de 0,5 cm/min până ce forța de compresiune exercitată asupra orezului atinge valoarea de 640 grame. Se oprește mișcarea pistonului timp de 10 sec, iar apoi se aduce pistonul la aceeași viteză.

Se calculează suprafața de sub curba definită (pe ordonată) de forța de tracțiune în grame și (pe abscisă) de distanța parcursă de piston în cm în timpul fazei în care s-a exercitat o valoare pozitivă a forței de tracțiune. Suprafața reprezintă efortul exprimat în grame × cm.

7.   Repetabilitatea

Diferența dintre rezultatele obținute din două determinări (două serii a opt măsurători) nu trebuie să depășească 15 % din valoarea medie.

(b)   Procedura de determinare a consistenței orezului semipreparat cu ajutorul testerului de alimente Instron.

1.   Scopul

Prezenta procedură poate fi folosită pentru evaluarea consistenței orezului semipreparat cu ajutorul testerului de alimente Instron.

2.   Domeniul

Orez albit semipreparat.

3.   Definiții

Următoarele definiții se aplică în sensul prezentei proceduri.

3.1.   Consistența: rezistența la masticație a orezului semipreparat.

3.2.   Orez albit: astfel cum este definit la alineatul (1) litera (d) din anexa A la Regulamentul (CEE) nr. 1418/76.

4.   Principiu

Măsurarea efortului necesar pentru extrudarea orezului albit semipreparat printr-un disc perforat.

5.   Aparatura

5.1.   Testerul de alimente Instron, care funcționează prin comprimare la o viteză constantă de 10 cm/min.

5.2.   Sistem celular Ottawa de măsurare a texturii, model de 50 cm2, modificat, în cazul în care este necesar, pentru a reduce secțiunea la 15 % din suprafața inițială, cu ajutorul unui disc perforat inserat.

5.3.   Piston adaptabil la celula de încărcare a testerului de alimente Instron (5.1).

5.4.   Pahare de laborator înalte, cu o capacitate de 100 ml.

5.5.   Baie electrică prevăzută cu un capac neetanș și un disc perforat, pe care se pot așeza paharele de laborator (5.4). Nivelul apei din baia electrică trebuie menținut de așa manieră încât, în timpul fierberii, apa să nu depășească discul perforat.

5.6.   Balanță cu o precizie de 0,1 gr.

5.7.   Tijă din sticlă.

5.8.   Sticlă de ceas, cu diametrul de 6 cm.

5.9.   Cronometru.

5.10.   Spatulă.

5.11.   Saci din plastic sau alte recipiente care să poată conține 17 gr de orez semipreparat și care să prevină deshidratarea.

6.   Procedura.

6.1.   Încălzirea băii electrice

Se reglează temperatura din baie (5.5) de așa manieră încât apa să fiarbă în clocot.

6.2.   Pregătirea pentru fierbere

Pentru fiecare determinare se pregătesc două pahare de laborator (5.4) prin introducerea în fiecare pahar de laborator a unui eșantion de 20 de gr de orez albit (numai boabe întregi), cântărit cu o precizie de 0,1 gr, și a 38 ml de apă distilată. Se amestecă ușor cu o tijă din sticlă (5.7) și se acoperă paharele de laborator cu sticla de ceas (5.8).

6.3.   Fierberea orezului

Se îndepărtează capacul vasului de fierbere, se așează paharele de laborator pe discul perforat și se pune rapid capacul la loc. Se pornește cronometrul (5.9). După 20 de minute, se întrerupe încălzirea și se lasă instalația astfel timp de 10 minute. Se îndepărtează paharele de laborator de pe vasul de fierbere și se așează apoi întoarse pe sticla de ceas. Se lasă la răcit cel puțin o oră.

6.4.   Reglarea testerului de alimente Instron

Se reglează testerul de alimente Instron (5.1) în conformitate cu instrucțiunile producătorului, verificându-se ca răspunsul celulei de încărcare să aibă valori cuprinse între 5 și 10 kg, iar viteza să fie de 10 cm/min.

6.5.   Măsurarea cu ajutorul testerului de alimente Instron.

Se îndepărtează orezul semipreparat și se pregătesc șase probe, fiecare în greutate de 17 gr, câte trei pentru fiecare din cele două pahare de laborator, cântărite cu o precizie de 0,1 gr și se păstrează în saci din plastic (5.11) până în momentul măsurării. Se așează o probă în celula Ottawa (5.2) și se inițiază mișcarea descendentă a pistonului (5.3) cu o viteză de 10 cm/min, înregistrându-se, în mod continuu, efortul necesar pentru extrudarea orezului semipreparat.

Se presupune consistența eșantionului ca fiind egală cu efortul (în kg) exprimat de valoarea medie a fazei platou a curbei de extrudare.

7.   Repetabilitatea

Diferența dintre rezultatele a două determinări (6 măsurători pentru fiecare) trebuie să nu depășească 10 % din valoarea medie.

(c)   Conținutul de amiloză

Se determină în conformitate cu standardul ISO 6647.


ANEXA II

LISTA LABORATOARELOR

1.

INSTITUT VOOR GRAAN, MMEL EN BROOD TNO

Lawickse Allee 15

6701 AN WAGENINGEN (Nederland)

2.

IRAT-INRA DE TWECHNOLOGIE DE CÉRÉALES

ENSAM

9, place Viala

MONTPELLIER (France)

3.

INSTITUTO DE AGROQUIMICA Z TECNOLOGIA DE LOS ALIMENTOS

C/Jaime Roig 11

VALENCIA/España

4.

ENTE NAZIONALE RISI – CENTRO DI RICERCHE SUL RISO

MORTARA (Italia)

5.

INSTITUTO DE QUALIDADE ALIMENTAR (IQA)

Rua Castilho nr. 36 – R/C

LISBOA (Portugal)

6.

FLOUR MILLING AND BAKING RESEARCH ASSOCIATION

Chorleywood

Rickmansworth

HERTFORDSHIRE (United Kingdom)


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

11


31988L0485


L 239/36

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA COMISIEI

din 26 iulie 1988

de modificare a anexei la Directiva 82/471/CEE a Consiliului privind anumite produse utilizate în alimentația animalelor

(88/485/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 82/471/CEE a Consiliului din 30 iunie 1982 privind anumite produse utilizate în alimentația animalelor (1), modificată ultima dată de Directiva 86/530/CEE (2) a Comisiei, în special articolul 6,

întrucât Directiva 82/471/CEE prevede adaptarea constantă a conținutului anexelor datorită evoluției cunoștințelor științifice sau tehnice;

întrucât, din motive de claritate, trebuie defalcată grupa acizilor aminați și a sărurilor acestora în funcție de tipurile de acizi aminați;

întrucât studierea a două noi produse pe bază de lizină a pus în evidență că aceste produse sunt în conformitate cu cerințele Directivei 82/471/CEE; întrucât, prin urmare, ar trebui permisă utilizarea produselor, în anumite condiții, în alimentația animalelor;

întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru furaje,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa la Directiva 82/471/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma dispozițiilor articolului 1 până la 30 iunie 1989. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 26 iulie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 213, 21.7.1982, p. 8.

(2)  JO L 312, 7.11.1986, p. 39.


ANEXĂ

Textul de la punctul 3 „Acizii aminați și sărurile acestora” se înlocuiește cu textul următor:

1

2

3

4

5

6

7

Denumirea grupelor de produse

Denumirea produsului

Desemnarea principiului nutritiv sau identitatea micro-organismului

Substratul de cultură

(eventuale specificații)

Compoziția produsului

Specia animală

Dispoziții speciale

„3.   

Acizii aminați și sărurile acestora

3.1.   Metionină

3.1.1.   DL-metionină tehnic pură

CH3S(CH2)2-CH(NH2)-COOH

DL-metionină:

minim 98 %

Toate speciile animale

Mențiuni care trebuie prevăzute pe eticheta sau ambalajul produsului:

mențiunea «DL-metionină» pentru produsul 3.1.1, «Sare calcică dihidratată de N-hidroximetil-DL-metionină» pentru produsul 3.1.2, «Metionină-zinc» pentru produsul 3.1.3;

conținutul de DL-metionină și umiditatea;

specia animală sau categoria de animale pentru produsele 3.1.2 și 3.1.3.

3.1.2.   Sare calcică dihidratată de N-hidroximetil-DL-metionină tehnic pură

[CH3S(CH2)2-CH(NH-CH2OH)- COO]2Ca-2H2O

DL-metionină:

minim 67 %

Formaldehidă:

maxim 14 %

Calciu:

minim 9 %

Rumegătoare, de la începutul ruminației

3.1.3.   Metionină-zinc tehnic pură

[CH3S(CH2)2-CH(NH2)- COO]2Zn

DL-metionină:

minim 80 %

Zn: maxim 18,5 %

3.2.   Lizină

3.2.1.   L-lizină tehnic pură

NH2-(CH2)4- CH(NH2)-COOH

L-lizină:

minim 98 %

Toate speciile animale

Mențiuni care trebuie prevăzute pe eticheta sau ambalajul produsului:

mențiunea «L-lizină» pentru produsul 3.2.1, «Concentrat lichid de L-lizină» pentru produsul 3.2.2, «Monoclorhidrat de L-lizină» pentru produsul 3.2.3, «Concentrat lichid de monoclorhidrat de L-lizină» pentru produsul 3.2.4, «Sulfat de L-lizină împreună cu produsele de fermentație» pentru produsul 3.2.5;

conținutul de L-lizină și umiditate.

3.2.2.   Concentrat lichid de L-lizină (bază)

NH2-(CH2)4- CH(NH2)-COOH

zaharoză, melasă, produse amilate și hidrolizații acestora

L-lizină:

minim 60 %

3.2.3.   Monoclorhidrat de L-lizină tehnic pură

NH2-(CH2)4- CH(NH2)-COOH.HCl

L-lizină:

minim 78 %

3.2.4.   Concentrat lichid de monoclorhidrat de L-lizină

NH2-(CH2)4- CH(NH2)-COOH.HCl

zaharoză, melasă, produse amilate și hidrolizații acestora

L-lizină:

minim 22,4 %

3.2.5.   Sulfat de L-lizină împreună cu produse de fermentație prin corynebacterium glutamicum

[NH2-(CH2)4- CH(NH2)-COOH]2·H2SO4

zaharoză, melasă, cereale, produse amilate și hidrolizații acestora

L-lizină:

minim 40 %

3.3.   Treonină

3.3.1.   L-treonină tehnic pură

CH3-CH(OH)- CH(NH2)-COOH

L-treonină:

minim 98 %

Toate speciile animale

Mențiuni care trebuie prevăzute pe eticheta sau ambalajul produsului:

mențiunea «L-treonină»;

conținutul de L-treonină și umiditatea.

3.4.   Triptofan

3.4.1.   L-triptofan tehnic pur

(C8H5NH)-CH2-CH(NH2)-COOH

L-triptofan:

minim 98 %

Toate speciile animale

Mențiuni care trebuie prevăzute pe eticheta sau ambalajul produsului:

mențiunea: «L-triptofan;»

conținutul de L-triptofan și umiditatea.

3.4.2.   DL-triptofan tehnic pur

(C8H5NH)-CH2- CH(NH2)-COOH

DL-triptofan:

minim 98 %

Toate speciile animale

Mențiuni care trebuie prevăzute pe eticheta sau ambalajul produsului:

mențiunea: «DL-triptofan;»

conținutul de DL-triptofan și umiditatea.”


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

15


31988D0493


L 261/27

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 8 septembrie 1988

de modificare a Deciziei 87/309/CEE de autorizare a tipăririi de neșters a indicațiilor prescrise pe ambalajele semințelor din anumite specii de plante furajere

(88/493/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/380/CEE (2), în special ultima teză din articolul 10 alineatul (1) litera (a),

întrucât, în principiu, semințele plantelor furajere nu pot fi comercializate decât în cazul în care ambalajele acestora sunt prevăzute cu o etichetă oficială în conformitate cu dispozițiile stabilite prin Directiva 66/401/CEE;

întrucât, cu toate acestea, poate fi autorizată tipărirea de neșters a indicațiilor prescrise pe ambalaj, pe baza modelului stabilit pentru etichetă;

întrucât Comisia a acordat deja o asemenea autorizație prin Decizia 87/309/CEE (3);

întrucât Decizia 80/755/CEE a Comisiei din 17 iulie 1980 de autorizare a tipăririi de neșters a indicațiilor prescrise pe ambalajele semințelor de cereale (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 81/109/CEE (5), a acordat o autorizație similară în cazul semințelor de cereale; întrucât, în conformitate cu respectiva decizie, indicațiile prescrise care trebuie tipărite sau ștampilate pe ambalaj atunci când se prelevează probe, sunt mai puțin detaliate decât în cazul semințelor plantelor furajere;

întrucât, în perioada aplicării Deciziei 87/309/CEE, a devenit clar că respectiva decizie trebuie modificată astfel încât dispozițiile sale cu privire la informațiile necesare care trebuie tipărite sau ștampilate pe ambalaje atunci când se prelevează mostre să fie conforme cu cele stabilite de Decizia 80/755/CEE pentru semințele de cereale;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Decizia 87/309/CEE, expresia „anexa IV partea A litera (a) punctele 3, 3a și 6” se înlocuiește cu „anexa IV partea A punctul I litera (a) punctele (3) și (3a)”.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 septembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO 125, 11.7.1966, p. 2298/66.

(2)  JO L 187, 16.7.1988, p. 31.

(3)  JO L 155, 16.6.1987, p. 26.

(4)  JO L 207, 9.8.1980, p. 37.

(5)  JO L 64, 11.3.1981, p. 13.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

16


31988R3036


L 271/93

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3036/88 AL COMISIEI

din 30 septembrie 1988

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 804/68 al Consiliului din 27 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1109/88 (2), în special articolul 6 alineatul (7),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 (3) al Comisiei, modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2097/88 (4), a instituit un sistem de vânzare la preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat;

întrucât, ținând seama, pe de o parte, de situația pieței și, pe de altă parte, de diminuarea stocurilor publice de unt, ar trebui să se adapteze reducerile de preț aplicate untului vândut de către agențiile de intervenție în cadrul acestui sistem;

întrucât articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 prevede ca toate cheltuielile care decurg din sistemul respectiv să fie finanțate în conformitate cu dispozițiile menționate în articolul 4 alineatul (1) paragrafele al doilea, al treilea și al patrulea din Regulamentul (CEE) nr. 1883/78 (5) al Consiliului, modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2050/88 (6); întrucât se impune, începând cu 1 octombrie 1988, asigurarea finanțării acestui sistem conform regulilor curente de finanțare;

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și produselor lactate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 se modifică după cum urmează:

1.

Cu efect de la 1 octombrie 1988, în articolul 2 alineatul (1), valoarea „265 ECU” se înlocuiește cu „240 ECU”, iar valoarea „263 ECU” se înlocuiește cu „238 ECU”.

2.

În articolul 13, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text, cu efect de la 1 octombrie 1988:

„Prin derogare de la prevederile articolului 6 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 2776/88 (7) al Comisiei , pierderile care decurg din preluările menționate în articolul 2 alineatul (4) ultimul paragraf, efectuate în cursul lunii septembrie 1988, se deduc într-o proporție de 100 % din cheltuielile care trebuie să fie declarate în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 3184/83.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 septembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 148, 28.6.1968, p. 13.

(2)  JO L 110, 29.4.1988, p. 27.

(3)  JO L 298, 12.11.1985, p. 9.

(4)  JO L 184, 15.7.1988, p. 19.

(5)  JO L 216, 5.8.1978, p. 1.

(6)  JO L 185, 15.7.1988, p. 6.

(7)  JO L 249, 8.9.1988, p. 9.”


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

17


31988L0506


L 274/44

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA COMISIEI

din 13 septembrie 1988

de modificare a anexei II la Directiva 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale

(88/506/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/380/CEE (2), în special articolul 21a,

întrucât, conform cunoștințelor științifice și tehnice actuale, s-a dovedit că anumite soiuri de ovăz (Avena sativa) de tipul „ovăz nud” au potențial de utilizare în scopuri furajere;

întrucât, cu toate acestea, este dificil să se producă semințe din acest soi care să aibă aceeași facultate germinativă pe care o au, în mod normal, semințele altor soiuri de ovăz;

întrucât, având în vedere progresele înregistrate de cunoștințele științifice și tehnice, este prin urmare oportun să se reducă, în ceea ce privește soiurile de ovăz de tipul „ovăz nud”, facultatea germinativă minimă de 85 % a semințelor pure, prevăzută pentru ovăz în anexa II la Directiva 66/402/CEE;

întrucât, în primul rând, această reducere nu ar trebui să se aplice decât pentru o perioadă limitată de timp, cu scopul de a permite colectarea și evaluarea altor informații tehnice privind aceste soiuri;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa II la Directiva 66/402/CEE se modifică după cum urmează:

1.

La punctul 2 litera (A) coloana 2 („facultatea germinativă minimă”) după cifra 85 prevăzută pentru semințele certificate pentru prima și a doua reproducere a anumitor specii, inclusiv Avena sativa, se adaugă trimiterea (d).

2.

La punctul 2 litera (B) se adaugă următoarea condiție:

„(d)

în cazul soiurilor Avena sativa care sunt oficial clasificate ca fiind soiuri de tipul «ovăz nud», statele membre pot să reducă facultatea germinativă minimă la 75 % din semințele pure, până la data de 30 iunie 1990. În acest caz eticheta oficială va avea indicația «facultate germinativă minimă 75 %».”

Articolul 2

Statele membre care folosesc condiția adăugată în temeiul articolului 1 alineatul (2) informează Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile pe care le iau în acest scop.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 13 septembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO 125, 11.7.1966, p. 2309/66.

(2)  JO L 187, 16.7.1988, p. 31.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

18


31988R3207


L 286/2

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3207/88 AL CONSILIULUI

din 17 octombrie 1988

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2771/75 privind organizarea comună a pieței în sectorul ouălor

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 42 și 43,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

întrucât Comunitatea este parte contractantă la Convenția internațională privind sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, denumit în continuare „sistem armonizat”, care înlocuiește Convenția din 15 decembrie 1950 privind Nomenclatura pentru clasificarea mărfurilor în tarifele vamale;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 (3) a introdus, din 1 ianuarie 1988, o Nomenclatură Combinată a mărfurilor care îndeplinește atât cerințele Tarifului Vamal Comun, cât și pe cele ale statisticilor de comerț exterior ale Comunității;

întrucât, în consecință, este necesar să se exprime descrierile mărfurilor și numerele tarifare care apar în Regulamentul (CEE) nr. 2771/75 (4) astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 4000/87 al Comisiei (5), în conformitate cu termenii Nomenclaturii Combinate, bazată pe sistemul armonizat;

întrucât ouăle gătite în coajă și produsele din ouă puse în forme, precum „ouăle lungi” cilindrice, au fost clasificate într-o subpoziție a poziției nr. 21.07 (preparate alimentare care nu sunt specificate sau incluse în altă parte) din Tariful Vamal Comun care a fost în vigoare până la 31 decembrie 1987; întrucât produsele respective din ouă nu erau considerate a fi produse reglementate de Anexa II la Tratat; întrucât, de la introducerea nomenclaturii combinate, aceste produse sunt clasificate la codul NC 0407 (ouă de păsări, cu coajă, proaspete, conservate sau gătite) sau 0408 (ouă de păsări fără coajă și gălbenușuri de ouă, proaspete, uscate, gătite prin fierbere sau cu abur, puse în forme, congelate sau conservate în alt mod, conținând sau nu adaos de zahăr sau alți îndulcitori); întrucât ouăle gătite în coajă și produsele din ouă puse în forme se pot utiliza în același mod sau ca înlocuitor pentru ouăle conservate cu coajă sau fără coajă; întrucât ouăle conservate sunt incluse în Anexa II menționată și, în consecință, sunt menționate de Regulamentul (CEE) nr. 2771/75; întrucât este logic și de dorit ca ouăle gătite în coajă și produsele din ouă puse în forme să fie, de asemenea, menționate de prezentul regulament;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 4000/87 ar trebui abrogat;

întrucât numeroase regulamente din sectorul ouălor trebuie să fie adaptate pentru a ține seama de utilizarea noii nomenclaturi; întrucât, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, se pot face numai modificări de natură pur tehnică; întrucât, în consecință, ar trebui introdusă o prevedere prin care toate celelalte modificări ar trebui făcute în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 2771/75, cu condiția ca aceste modificări să rezulte exclusiv din introducerea sistemului armonizat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2771/75 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

(1)   Organizarea comună a pieței ouălor reglementează următoarele produse:

Codul NC

Descrierea mărfurilor

(a)

0407 00 11

Ouă de păsări de curte cu coajă, proaspete, conservate sau gătite

0407 00 19

0407 00 30

(b)

0408 11 10

Ouă de păsări fără coajă și gălbenușuri de ouă, proaspete, uscate, gătite prin fierbere sau la abur, puse în forme, congelate sau conservate în alt mod, conținând sau nu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, adecvate pentru uz alimentar

0408 19 11

0408 19 19

0408 91 10

0408 99 10

(2)   În sensul prezentului regulament se consideră:

(a)

«ouă cu coajă», ouăle de păsări de curte cu coajă, proaspete, conservate sau gătite, altele decât ouăle pentru incubație specificate la litera (b);

(b)

«ouă pentru incubație», ouăle de păsări de curte pentru incubație;

(c)

«produse integrale», ouăle de păsări fără coajă, conținând sau nu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, adecvate pentru uz alimentar;

(d)

«produse separate», gălbenușurile de ouă de păsări, conținând sau nu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, adecvate pentru uz alimentar;

(e)

«trimestru», o perioadă de trei luni care începe de la 1 februarie, 1 mai, 1 august sau 1 noiembrie.”

2.

Anexa I se înlocuiește cu Anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Regulamentul (CEE) nr. 4000/87 se abrogă.

Articolul 3

Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 2771/75, efectuează modificările tehnice necesare care rezultă din aplicarea articolului 1 la regulamentele Consiliului sau ale Comisiei privind organizarea comună a pieței ouălor.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 1988.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 17 octombrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

Y. POTTAKIS


(1)  Aviz din 14 octombrie 1988 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 237, 12.9.1988, p. 42.

(3)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(4)  JO L 282, 1.11.1975, p. 49.

(5)  JO L 377, 31.12.1987, p. 42.


ANEXĂ

„ANEXA I

Cod NC

Denumirea mărfurilor

ex 0403

Lapte bătut, lapte prins și smântână, iaurt, chefir și alte tipuri de lapte și smântână fermentate sau acidificate, concentrate sau nu, sau conținând adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromate sau cu adaos de cacao

1806

Ciocolată și alte preparate alimentare conținând cacao

ex 1901

Preparate alimentare din produsele de la pozițiile 0401-0404 conținând pudră de cacao, care nu sunt specificate sau incluse în altă parte

1902 11 00

Paste alimentare crude, care nu sunt umplute sau preparate în alt mod, conținând ouă

ex 1904

Alimente preparate obținute prin înmuierea sau prăjirea cerealelor sau a produselor din cereale (de exemplu, fulgii de porumb); cereale altele decât porumb sub formă de boabe, gătite în prealabil sau preparate în alt fel, conținând cacao

ex 1905

Produse de brutărie, de patiserie sau biscuiți, conținând sau nu cacao; ostii, cașete goale pentru uz farmaceutic, vafe cu capac, paste uscate din făină, amidon sau feculă în foi și produse similare

1905 20

— Turtă dulce

1905 30

— Biscuiți cu adaos de îndulcitori, foi de napolitane și napolitane

1905 40 00

— Pesmeți, pâine prăjită și produse similare prăjite

1905 90 40

1905 90 50

1905 90 60

1905 90 90

— Altele

ex 2105 00

Înghețată și produse pe bază de gheață comestibile, conținând cacao

ex 2208 90

Băuturi spirtoase conținând ouă sau gălbenuș de ouă

ex 3502 10

Ovalbumină:

 

— — Altele:

3502 10 91

— — — Uscată (în foi, solzi, cristale, praf etc.)

3502 10 99

— — — Altele”


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

21


31988R3240


L 289/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3240/88 AL CONSILIULUI

din 18 octombrie 1988

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2915/86 de stabilire a dispozițiilor socio-structurale din agricultură aplicabile Insulelor Canare

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei, în special articolul 25 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2915/86 (1), a extins la Insulele Canare, pentru a contribui la dezvoltarea structurală a agriculturii acestora, o serie de măsuri socio-structurale aplicabile tuturor regiunilor din Comunitate;

întrucât, având în vedere că structura agricolă este foarte deficientă, este necesar să se extindă la Insulele Canare aplicarea regimului de încurajare a încetării activității agricole, adoptat de Regulamentul (CEE) nr. 1096/88 (2), precum și aplicarea regimului de ajutoare destinate încurajării constituirii și facilitării funcționării administrative a organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor, prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2238/88 (4);

întrucât aplicarea acestor măsuri socio-structurale la Insulele Canare este compatibilă cu obiectivele generale ale politicii agricole comune,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 2915/86, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Acțiunile comune introduse de:

Regulamentul (CEE) nr. 797/85 al Consiliului din 12 martie 1985 privind creșterea eficienței structurilor agricole (5), astfel cum a fost modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1137/88 (6);

Regulamentul (CEE) nr. 355/77 al Consiliului din 15 februarie 1977 privind acțiunea comună de îmbunătățire a condițiilor de transformare și de comercializare a produselor agricole și a produselor pescărești (7), astfel cum a fost modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1760/87 (8);

Regulamentul (CEE) nr. 1360/78 al Consiliului din 19 iunie 1978 privind grupările și asociațiile de producători (9), astfel cum a fost modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1760/87;

Regulamentul (CEE) nr. 1096/88 al Consiliului din 25 aprilie 1988 de stabilire a unui regim comunitar de încurajare a încetării activității agricole (10)

și

articolele 13, 14 și 36 din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului din 18 mai 1972 privind organizarea comună a pieței în sectorul fructelor și legumelor (11), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2238/88 (12)

se aplică Insulelor Canare.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

Y. POTTAKIS


(1)  JO L 272, 24.9.1986, p. 4.

(2)  JO L 110, 29.4.1988, p. 1.

(3)  JO L 118, 20.5.1972, p. 1.

(4)  JO L 198, 26.7.1988, p. 1.

(5)  JO L 93, 30.3.1985, p. 1.

(6)  JO L 108, 29.4.1988, p. 1.

(7)  JO L 51, 23.2.1977, p. 1.

(8)  JO L 167, 26.6.1987, p. 1.

(9)  JO L 166, 23.6.1978, p. 1.

(10)  JO L 110, 29.4.1988, p. 1.

(11)  JO L 118, 20.5.1972, p. 1.

(12)  JO L 198, 26.7.1988, p. 1.”


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

23


31988R3498


L 306/32

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3498/88 AL COMISIEI

din 9 noiembrie 1988

de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 391/68 și (CEE) nr. 1092/80 privind condițiile necesare pentru achiziția de intervenție și acordarea de ajutor pentru depozitarea privată din sectorul cărnii de porc

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de porc (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3906/87 (2), în special articolul 5 alineatul (4),

întrucât intervenția sau depozitarea privată trebuie să permită retragerea provizorie a produselor de pe o piață în dezechilibru, în vederea reintroducerii lor după redresarea situației de pe piață; întrucât, din această cauză, produsele oferite pentru intervenție sau depozitate trebuie să fie apte, după caz, pentru consumul uman sau animal;

întrucât Regulamentul (Euratom) nr. 3954/87 al Consiliului din 22 decembrie 1987 de stabilire a nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare și a furajelor după producerea unui accident nuclear sau în orice altă situație de urgență radiologică (3) a definit procedura de urmat în cazul unei urgențe radiologice pentru stabilirea nivelurilor de contaminare radioactivă pe care produsele alimentare și furajere trebuie să le respecte pentru a fi comercializate; întrucât produsele agricole care depășesc aceste niveluri de contaminare radioactivă nu pot face așadar obiectul unei achiziții de intervenție sau al unui contract de depozitare;

întrucât, la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 1707/86 al Consiliului din 30 mai 1986 privind condițiile de import al produselor agricole originare din țări terțe, ca urmare a accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl (4), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 624/87 (5), au fost stabilite limitele maxime ale radioactivității; întrucât, după expirarea Regulamentului (CEE) nr. 1707/86, aceleași limite au fost incluse la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3955/87 al Consiliului (6), care îl înlocuiește; întrucât produsele agricole care depășesc aceste limite maxime nu pot fi considerate ca fiind sănătoase, sigure și apte pentru comercializare;

întrucât s-a constatat că, după accidentul menționat, o parte din producția agricolă comunitară a suferit, în diferite grade, o contaminare radiologică; întrucât este necesar să se precizeze că produsele agricole de origine comunitară care depășesc valorile stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3955/87 nu pot face obiectul unei achiziții de intervenție sau al unui contract de depozitare;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 391/68 al Comisiei (7), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 4160/87 (8), prevede la articolul 5 condițiile achiziției de intervenție a cărnii de porc; întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1092/80 al Comisiei (9), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 201/85 (10), prevede la articolul 2 condițiile încheierii contractului de depozitare a acestui produs; întrucât este necesară precizarea acestor condiții; întrucât regulamentul menționat trebuie, prin urmare, modificat;

întrucât gradul de contaminare radioactivă a produselor alimentare, ca urmare a unei situații de urgență radiologică, variază în funcție de caracteristicile accidentului și de tipul produsului; întrucât decizia referitoare la necesitatea prevederii unui control, precum și la măsurile de control trebuie să fie adaptată la fiecare situație și să țină seama, de exemplu, de caracteristicile regiunilor, produselor și radionuclizilor respectivi;

întrucât Comitetul pentru gestionarea cărnii de porc nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   La articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 391/68 se adaugă următorul text:

„(d)

care depășesc nivelurile maxime admisibile de radioactivitate aplicabile în conformitate cu reglementările comunitare. Nivelurile aplicabile produselor de origine comunitară contaminate în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl sunt cele stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3955/87 al Consiliului (11). Controlul nivelului de contaminare radioactivă a produsului este efectuat numai dacă situația o cere și pe durata perioadei necesare. În cazul în care este nevoie, durata și natura măsurilor de control se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75.

(2)   La articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1092/80 se adaugă următorul text ca al doilea paragraf:

„În afară de aceasta, produsele nu pot face obiectul unui contract de depozitare, în cazul în care depășesc nivelurile maxime admisibile ale radioactivității, aplicabile în conformitate cu reglementările comunitare. Nivelurile aplicabile produselor de origine comunitară contaminate în urma accidentului de la centrala nucleară de la Cernobâl sunt cele stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 3955/87 al Consiliului (12). Controlul nivelului de contaminare radioactivă a produsului este efectuat numai dacă situația o cere și pe durata perioadei necesare. În cazul în care este nevoie, durata și natura măsurilor de control se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 noiembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 282, 1.11.1975, p. 1.

(2)  JO L 370, 30.12.1987, p. 11.

(3)  JO L 371, 30.12.1987, p. 11.

(4)  JO L 146, 31.5.1986, p. 88.

(5)  JO L 58, 28.2.1987, p. 101.

(6)  JO L 371, 30.12.1987, p. 14.

(7)  JO L 80, 2.4.1968, p. 5.

(8)  JO L 392, 31.12.1987, p. 46.

(9)  JO L 114, 3.5.1980, p. 22.

(10)  JO L 23, 26.1.1985, p. 19.

(11)  JO L 371, 30.12.1987, p. 14.”

(12)  JO L 371, 30.12.1987, p. 14.”


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

25


31988D0566


L 310/32

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 28 octombrie 1988

de stabilire a listei produselor prevăzute în articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1898/87 al Consiliului

(88/566/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1898/87 al Consiliului din 2 iulie 1987 privind protecția denumirilor laptelui și produselor lactate folosite pentru comercializare (1), modificat de Regulamentul (CEE) nr. 222/88 (2), în special articolul 4 alineatul (2) litera (b),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1898/87 stabilește principiul conform căruia denumirile „lapte” și „produse lactate” nu pot fi utilizate pentru nici un alt produs lactat decât pentru cele descrise la articolul 2; întrucât, ca o excepție, acest principiu nu se aplică denumirii produselor a căror natură exactă este cunoscută datorită utilizării lor tradiționale și/sau când denumirile sunt în mod clar utilizate pentru a descrie o calitate caracteristică produsului;

întrucât statele membre trebuie să înainteze Comisiei lista orientativă a produselor care consideră că îndeplinesc, pe teritoriul lor, criteriile pentru excepția menționată mai sus; întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul în cauză, trebuie să se întocmească o listă cu astfel de produse pe baza listelor orientative înaintate de statele membre; întrucât lista comunitară ar trebui să includă numele produselor relevante conform utilizării lor tradiționale în diferitele limbi ale Comunității, pentru a face aceste nume utilizabile în toate statele membre, cu condiția să îndeplinească prevederile Directivei 79/112/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1978 privind armonizarea normelor statelor membre cu privire la etichetarea, prezentarea și publicitatea pentru produsele alimentare în vederea vânzării lor către consumatorul final (3), modificată ultima dată de Directiva 86/197/CEE (4);

întrucât această listă nu este exhaustivă și pot fi aduse adăugiri în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 1898/87;

întrucât Comitetul de gestionare pentru lapte și produse lactate nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Produsele corespunzătoare, pe teritoriul Comunității, produselor prevăzute în articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1898/87 sunt prezentate în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 28 octombrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 182, 3.7.1987, p. 36.

(2)  JO L 28, 1.2.1988, p. 1.

(3)  JO L 33, 8.2.1979, p. 1.

(4)  JO L 144, 29.5.1986, p. 38.


ANEXĂ

Lista produselor prevăzute în articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1898/87

I

 

Kakaosmør

 

Mandelsmør

 

Jordnøddesmør

 

Kokosmælk

 

Flødeboller

 

„…fromage”

 

folosit în descrierea unui desert pe bază de fructe care nu conține lapte sau alte produse lactate sau lapte sau produse care imită laptele (ex. citron-fromage)

 

Smørtyve

 

Ostekiks

 

Osterejer

 

Flødetablet

 

Flødefodbolde

 

Flødemint

 

Flødekaramel

II

 

Kokosmilch

 

Liebfrau(en)milch

 

Fischmilch

 

Milchner

 

Butterbirne

 

Rahmapfel

 

Butterbohne

 

Butterkohl

 

Butterpilz

 

Milchbrătling

 

Buttersalat

 

Erdnußbutter

 

Kakaobutter

 

Fleischkăse

 

Leberkăse

 

Kăseklee

III

 

Bοΰτυρо καкάоυ

 

Фρоυτόкρεμα

 

Κρέμα αραβоδτоυ

 

Κρέμα καστάνου

 

Νουκρέμα

IV

 

Leche de almendras

V

 

Lait d'amande

 

Lait de coco

 

„Crème …”

 

folosit în descrierea supei care nu conține lapte sau alte produse lactate sau produse care imită laptele sau produsele lactate (ex. crème de volailles, crème de légumes, crème de tomates, crème d'asperges, crème de bolets etc.)

 

„Crème …”

 

folosit în descrierea băuturilor spirtoase care nu conțin lapte sau alte produse lactate sau produse care imită laptele sau produsele lactate (ex. crème de cassis, crème de framboise, crème de banane, crème de cacoa, crème de menthe etc.)

 

Crème de maïs

 

Crème de riz

 

Crème d'avoine

 

„Crème …”

 

folosit în descrierea preparatelor de carne (ex. cremă de ficat de pasăre, cremă pateu etc.)

 

Crème d'anchois

 

Crème d'écrevisses

 

Crème de pruneaux, crème de marron (cremă din alte fructe tari)

 

Crème confiseur

 

Beurre de cacao

 

Beurre de cacahouète

 

Fromage de tête

 

Haricot beurre

 

Beurré Hardy

VI

 

Coconut milk

 

„Cream…” sau „milk…”

 

folosit în descrierea unor băuturi spirtoase care nu conțin lapte sau alte produse lactate sau produse care imită laptele și/sau produsele lactate (ex. cream sherry, milk sherry)

 

Cream soda

 

Cream filled biscuits (ex. custard cream, bourbon cream, raspberry cream biscuits, strawberry cream etc.)

 

Cream filled sweets or chocolates (ex. peppermint cream, raspberry cream, crème egg)

 

Cream crackers

 

Salad cream

 

Creamed coconut și alte fructe similare, nuci și produse vegetale, în care termenul de „creamed” descrie caracteristicile privind compoziția produsului

 

Cream of tartar

 

Cream or creamed soups (ex. cream of tomato soup, cream of celery, cream of chicken etc.)

 

Horseradish cream

 

Ice-cream

 

Jelly cream

 

Table cream

 

Cocoa butter

 

Shea butter

 

Nut butters (ex. peanut butter)

 

Butter beans

 

Butter puffs

 

Fruit cheese (ex. lemon cheese, damson cheese)

VII

 

Latte di mandorla

 

Burro di cacao

 

Latte di cocco

 

Fagiolini al burro

VIII

 

Pindakaas

 

Hoofdkaas

 

Cacaoboter

 

Leverkaas

 

Hamkaas

 

Tongkaas

 

Nierkaas

 

Kokosmelt

 

„… crème”

 

folosit în descrierea supei care nu conține lapte sau alte produse lactate sau produse care imită laptele sau produse lactate (de ex. groenten-crème, tomaten-crème, asperge-crème etc.)

 

„… crème”

 

folosit în descrierea unei băuturi spirtoase care nu conține lapte sau alte produse lactate sau produse care imită laptele sau produsele lactate (de ex. cassis-crème, frambozen-crème, cacao-crème, bananen-crème etc.)

 

Crèmevulling

 

Levercrème

 

Boterbonen

IX

 

Leite de coco

 

Manteiga de cacau

 

Manteiga de amendoim

 

Queijo doce de Tomar

 

Quenijinho de sal


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

28


31988R3939


L 348/33

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3939/88 AL COMISIEI

din 16 decembrie 1988

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2580/88 al Comisiei de stabilire a regulilor pentru modificarea listei de anumite soiuri de orez prevăzute de anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87 al Consiliului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3878/87 al Consiliului din 18 decembrie 1987 privind ajutorul pentru producția anumitor soiuri de orez (1), modificat de Regulamentul (CEE) nr. 1424/88 (2), în special articolul 2 alineatul (3),

întrucât articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2580/88 al Comisiei (3) a stabilit data de 31 iulie pentru depunerea cererilor statelor membre în vederea includerii anumitor soiuri de orez în anexa B la Regulamentul (CEE) nr. 3878/87;

întrucât înscrierea în catalogul național constituie o condiție esențială pentru depunerea acestor cereri; întrucât o astfel de condiție nu poate fi îndeplinită la această dată, anterioară recoltei, termenul trebuie prelungit până la 20 decembrie;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2580/88, data de „31 iulie” se înlocuiește cu data de „20 decembrie”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 365, 24.12.1987, p. 3.

(2)  JO L 131, 27.5.1988, p. 2.

(3)  JO L 230, 19.8.1988, p. 8.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

29


31988R3994


L 354/24

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3994/88 AL COMISIEI

din 21 decembrie 1988

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 890/78 de stabilire a normelor de certificare a hameiului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1696/71 al Consiliului din 26 iulie 1971 privind organizarea comună a pieței în sectorul hameiului (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3998/87 (2), în special articolul 2 alineatul (5),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 890/78 al Comisiei (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3589/85 (4), prevede că numai hameiul care este în conformitate cu definiția din articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1696/71 și cu cerințele minime pentru comercializare stabilite la anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 890/78 poate obține certificatul prevăzut la articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 1784/77 al Consiliului din 19 iulie 1977 privind certificarea hameiului (5), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2039/85 (6);

întrucât experiența a demonstrat că nu se poate exclude prezența în eșantioane a particulelor aparținând altor soiuri de hamei; întrucât acest fapt nu afectează caracteristicile produsului care urmează să fie certificat; întrucât, prin urmare, trebuie permise cantități foarte mici de astfel de particule; întrucât Regulamentul (CEE) nr. 890/78 trebuie modificat în consecință;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a hameiului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La rândul (c) din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 890/78, în coloana intitulată „Descriere”, termenii „care, în general, nu provin din con” se înlocuiesc cu termenii următori:

„care, în general, nu provin din con; conținutul maxim indicat poate include particule ale altor soiuri de hamei decât cele care urmează să fie certificate, în proporție de până la 2 % din greutate.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 175, 4.8.1971, p. 1.

(2)  JO L 377, 31.12.1987, p. 40.

(3)  JO L 117, 29.4.1978, p. 43.

(4)  JO L 343, 20.12.1985, p. 19.

(5)  JO L 200, 8.8.1977, p. 1.

(6)  JO L 193, 25.7.1985, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

30


31988R4060


L 356/42

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 4060/88 AL COMISIEI

din 21 decembrie 1988

de modificare a anumitor regulamente din sectorul hameiului ca urmare a introducerii Nomenclaturii Combinate

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3174/88 (2), în special articolul 15,

întrucât, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, adaptările de natură tehnică ale actelor comunitare care se referă la Nomenclatura Combinată sunt efectuate de către Comisie;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3998/87 al Comisiei (3) a modificat Regulamentul (CEE) nr. 1696/71 al Consiliului din 26 iulie 1971 privind organizarea comună a pieței în sectorul hameiului (4) pentru a-l adapta la Nomenclatura Combinată introdusă prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87; întrucât, în consecință, este necesară adaptarea Regulamentului (CEE) nr. 3076/78 al Comisiei din 21 decembrie 1978 privind importul de hamei din țări terțe (5) astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1465/79 (6), precum și a Regulamentului (CEE) nr. 3077/78 al Comisiei din 21 decembrie 1978 privind constatarea echivalenței atestatelor care însoțesc importurile de hamei din țări terțe cu certificatele comunitare (7), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3975/88 (8),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3076/78, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Se prezintă dovada menționată la alineatul (1):

(a)

în ceea ce privește conurile de hamei cu codul NC 1210, prezentându-se fie:

atestatul prevăzut la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1696/71, denumit în continuare «atestat de echivalență», fie

«atestatul de control» prevăzut la articolul 4 din prezentul regulament;

(b)

în ceea ce privește produsele, altele decât conurile de hamei, cu codul NC 1210, precum și sucurile și extractele de hamei cu codul CN 1302 13 00, prezentându-se atestatul de echivalență.”

Articolul 2

Anexa la Regulamentul (CEE) nr. 3077/78 se înlocuiește cu următorul text:

ANEXĂ

„ANEXĂ

Țara de origine

Servicii abilitate să emită atestate

Produse

Cod NC

STATELE UNITE ALE AMERICII

Inspection Division, Federal Grain Inspection Service

Conuri de hamei

ex 1210

Idaho Department of Agriculture Boise, Idaho

Pulberi de hamei

ex 1210

California Department of Agriculture Sacramento, California

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

Oregon Department of Agriculture Salem, Oregon

Washington Department of Agriculture Yakima, Washington

POLONIA

Ministère du commerce extérieur et de l'économie maritime

Conuri de hamei

ex 1210

Service de contrôle de la qualité des produits alimentaires

Pulberi de hamei

ex 1210

Varsovie

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

BULGARIA

Laboratoire du contrôle et des arbitrages près de l'union économique d'état «Bulgarsko TIVO»

Sophia, Goroubliane, Bulgarie

Conuri de hamei

ex 1210

Pulberi de hamei

ex 1210

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

IUGOSLAVIA

1.   Institut za Hmaljarstvo, Pivovarstvo, Zalec

Conuri de hamei

ex 1210

2.   Poljopriredni Fakultet Novi Sad

Pulberi de hamei

ex 1210

Institut za Ratarstvo I

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

 

Povrtarstvo – Zavod za Hmelj I Sirak, Backi Petrovac

 

REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ

1.   Tianjin Import and Export Commodity inspection Bureau

Conuri de hamei

ex 1210

2.   Xinjiang Import and Export Commodity Inspection Bureau

Pulberi de hamei

ex 1210

3.   Neimonggol Import and Export Commodity Inspection Bureau

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

CEHOSLOVACIA

Ustredni Kontrolni a zkusebni ustav zemedelsky

Conuri de hamei

ex 1210

Pulberi de hamei

Pobocka – Zatec

ex 1210

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

AUSTRALIA

Department of Agriculture, Hobart, Tasmania

Conuri de hamei

ex 1210

Department of Agriculture, Melbourne, Victoria

Pulberi de hamei

ex 1210

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

PORTUGALIA

 

 

 

SPANIA

 

 

 

NOUA-ZEELANDĂ

C   awthron Institute, Nelson, South Island

Conuri de hamei

ex 1210

2.   Ministry of Agriculture and fisheries, Wellington

Pulberi de hamei

ex 1210

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

ROMÂNIA

Institutul agronomic «Doctor Petru Groza» Cluj-Napoca

Conuri de hamei

ex 1210

Pulberi de hamei

ex 1210

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

CANADA

Division de la quarantaine des plantes

Conuri de hamei

ex 1210

Pulberi de hamei

ex 1210

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00

REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANIA

VEB, Wissenschaftlich-Technisch-Ökonomisches Zentrum der Bau- und Malzindustrie, DDR – 1017 Berlin

Conuri de hamei

ex 1210

Pulberi de hamei

ex 1210

Sucuri și extracte de hamei

1302 13 00”

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament se aplică de la data de 1 ianuarie 1988.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 298, 31.10.1988, p. 1.

(3)  JO L 377, 31.12.1987, p. 40.

(4)  JO L 175, 4.8.1971, p. 1.

(5)  JO L 367, 28.12.1978, p. 17.

(6)  JO L 177, 14.7.1979, p. 35.

(7)  JO L 367, 28.12.1978, p. 28.

(8)  JO L 351, 21.12.1988, p. 23.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

33


31988D0646


L 358/13

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 decembrie 1988

privind încheierea acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară privind importul în Comunitate al concentratelor de tomate originare din Algeria

(88/646/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 113,

având în vedere recomandarea Comisiei,

întrucât acordul de cooperare între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară (1) a fost semnat la 26 aprilie 1976 și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1978;

întrucât este necesară aprobarea acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară cu privire la importul în Comunitate al concentratelor de tomate originare din Algeria,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară privind importul în Comunitate al concentratelor de tomate originare din Algeria este aprobat în numele Comunității.

Textul acordului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

V. PAPANDREOU


(1)  JO L 263, 27.9.1978, p. 2.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

34


31988D0647


L 358/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 decembrie 1988

privind încheierea acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Algeria

(88/647/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 113,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Acordul de cooperare între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară (1) a fost semnat la 26 aprilie 1976 și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1978;

întrucât este necesară aprobarea Acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Algeria,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Algeria este aprobat în numele Comunității.

Textul acordului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

V. PAPANDREOU


(1)  JO L 263, 27.9.1978, p. 2.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

35


31988D0648


L 358/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 decembrie 1988

privind încheierea acordului sub formă de schimb de scrisori referitor la articolul 9 al protocolului nr. 1 din Acordul între Comunitatea Economică Europeană și statul Israel și privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Israel

(88/648/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 113,

având în vedere recomandarea Comisiei,

întrucât acordul de cooperare între Comunitatea Economică Europeană și statul Israel (1) a fost semnat la 11 mai 1975;

întrucât este necesară aprobarea acordului sub formă de schimb de scrisori referitor la articolul 9 al protocolului nr. 1 din acordul menționat anterior și privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Israel,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul sub formă de schimb de scrisori referitor la articolul 9 al protocolului nr. 1 din Acordul între Comunitatea Economică Europeană și statul Israel și privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Israel este aprobat în numele Comunității.

Textul acordului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

V. PAPANDREOU


(1)  JO L 136, 28.5.1975, p. 3.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

36


31988D0649


L 358/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 decembrie 1988

privind încheierea Acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Regatul Maroc privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Maroc

(88/649/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 113,

având în vedere recomandarea Comisiei,

întrucât Acordul de cooperare între Comunitatea Economică Europeană și Regatul Maroc (1) a fost semnat la 25 aprilie 1976 și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1978;

întrucât este necesară aprobarea Acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Regatul Maroc privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Maroc,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Regatul Maroc privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Maroc este aprobat în numele Comunității.

Textul acordului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

V. PAPANDREOU


(1)  JO L 264, 27.9.1978, p. 2.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

37


31988R4112


L 361/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 4112/88 AL CONSILIULUI

din 21 decembrie 1988

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 315/68 de stabilire a standardelor de calitate pentru bulbi, cepe și tuberculi de flori

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 234/68 al Consiliului din 27 februarie 1968 de instituire a organizării comune a piețelor în sectorul plantelor vii și al produselor de floricultură (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3991/87 (2), în special articolul 3,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 315/68 (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1733/84 (4), stabilește standarde de calitate pentru bulbii, cepele și tuberculii de flori destinați vânzării către consumatori pentru nevoile personale în cadrul Comunității sau exportului către țări terțe;

întrucât este necesară adaptarea denumirii tarifare a produselor respective, pentru a lua în considerare punerea în aplicare a nomenclaturii tarifare instituite de Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (5), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3468/88 (6);

întrucât articolul 2 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CEE) nr. 315/68 prevede, pentru produsele care au altă destinație decât cea prevăzută în primul paragraf al alineatului respectiv, condițiile de comercializare în cadrul Comunității; întrucât, având în vedere experiența dobândită, este necesar să se aplice regulile de comercializare existente în cazul exporturilor în țări terțe de produse care nu sunt destinate vânzării către consumatori,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 315/68 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Se stabilesc standarde de calitate pentru bulbi, cepe, tuberculi, rădăcinile tuberculate, grife și rizomi, în repaus vegetativ, de la codul NC 0601 10.

Aceste standarde de calitate se definesc în anexă.”

2.

La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În cazul în care nu sunt în conformitate cu standardele de calitate, produsele prevăzute la articolul 1 nu pot:

în cadrul Comunității:

(i)

să fie deținute sau transportate, în vederea vânzării, în toate stadiile de comercializare, în ambalaje destinate consumatorilor pentru nevoi personale;

(ii)

să fie expuse în vederea vânzării, puse în vânzare, vândute sau livrate consumatorului, nici de către comercianți, nici direct de către producători;

să fie admise la export către țări terțe, în vederea vânzării către consumator pentru nevoi personale.

Produsele prevăzute la articolul 1, cu o altă destinație decât cea prevăzută în primul paragraf, nu pot fi nici comercializate în cadrul Comunității, nici acceptate la export către țări terțe, cu excepția cazului în care:

(a)

respectă dispozițiile prevăzute la titlul II primul paragraf din anexă;

(b)

fiecare ambalaj poartă înscrise, cu caractere lizibile și de neșters, indicațiile următoare:

identificarea vânzătorului:

nume și adresă sau identificare simbolică;

natura produsului:

«produse neadmise la vânzare către consumator pentru nevoi personale», această mențiune fiind, dacă este cazul, completată cu mențiunea «produse destinate reproducerii»;

(c)

ambalajele sunt clar diferite de cele destinate vânzării către consumator pentru nevoi personale.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

V. PAPANDREOU


(1)  JO L 55, 2.3.1968, p. 1.

(2)  JO L 377, 31.12.1987, p. 19.

(3)  JO L 71, 21.3.1968, p. 1.

(4)  JO L 164, 22.6.1984, p. 1.

(5)  JO L 256, 7.7.1987, p. 1.

(6)  JO L 296, 29.10.1988, p. 50.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

39


31988L0661


L 382/36

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 19 decembrie 1988

privind normele zootehnice care se aplică animalelor reproducătoare din specia porcină

(88/661/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât creșterea și producția de animale din specia porcină are un rol foarte important în agricultura Comunității; întrucât poate constitui o sursă de venit pentru o mare parte a populației agricole;

întrucât se impune încurajarea producției de animale din specia porcină iar rezultatele satisfăcătoare din acest domeniu depind în mare măsură de utilizarea animalelor reproducătoare de rasă pură sau de utilizarea animalelor reproducătoare hibride;

întrucât, până în prezent, în cadrul politicii lor naționale de creștere a animalelor, majoritatea statelor membre au depus eforturi pentru a încuraja producția de animale care să corespundă normelor zootehnice bine stabilite; întrucât existența inegalităților în aplicarea acestor politici poate constitui un impediment pentru schimburile intracomunitare;

întrucât, pentru a elimina aceste inegalități și pentru a contribui astfel la creșterea productivității în sectorul agricol respectiv, se impune liberalizarea progresivă a schimburilor intracomunitare pentru toate animalele reproducătoare; întrucât liberalizarea totală a schimburilor intracomunitare presupune o armonizare suplimentară ulterioară, mai ales în ceea ce privește acceptarea la reproducere și criteriile de înscriere în registrele genealogice sau în registrele curente;

întrucât statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a solicita prezentarea certificatelor stabilite în conformitate cu o procedură comunitară;

întrucât se impune adoptarea unor măsuri de punere în aplicare; întrucât, pentru a pune în aplicare măsurile respective, este necesar să se stabilească o procedură prin care să se instaureze o cooperare strânsă între statele membre și Comisie în cadrul Comitetului veterinar permanent instituit de Consiliu prin Decizia 77/505/CEE (4);

întrucât, în așteptarea deciziilor comunitare suplimentare, cu respectarea reglementărilor generale din tratat, statele membre își pot păstra dispozițiile naționale;

întrucât trebuie prevăzut ca importurile de porcine reproducătoare provenind din țările terțe să nu poată fi efectuate în condiții mai favorabile decât cele aplicate în cadrul Comunității;

întrucât, având în vedere condițiile particulare care există în Spania și Portugalia, este necesar să se stabilească o perioadă suplimentară pentru punerea în aplicare a prezentei directive,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

Definiții

Articolul 1

În sensul prezentei directive:

(a)

reproducători porcini de rasă pură reprezintă orice animal din specia porcină ai cărui părinți și bunici sunt înscriși sau înregistrați într-un registru genealogic al aceleiași rase și care, la rândul său, este fie înscris, fie înregistrat și urmând a fi înscris în acest registru;

(b)

reproducători porcini hibrizi reprezintă orice animal din specia porcină care corespunde următoarelor condiții:

1.

provine dintr-o încrucișare planificată:

fie între reproducători porcini de rasă pură aparținând unor rase sau descendențe diferite;

fie între animale care sunt rezultatul unei încrucișări între rase sau descendențe diferite;

fie între animale aparținând unei rase pure și uneia dintre categoriile menționate mai sus;

2.

trebuie să fie înscris într-un registru curent;

(c)

registru genealogic reprezintă orice registru, fișier sau suport electronic:

ținut fie de o asociație de crescători aprobată oficial de statul membru în care își are sediul această asociație, fie de un serviciu oficial al statului membru respectiv.

Statele membre pot stabili că registrul genealogic poate fi ținut și de o organizație de creștere a animalelor agreată oficial de statul membru în care își are sediul această organizație;

în care sunt înscriși sau înregistrați reproducători porcini de rasă pură aparținând unei rase determinate, cu menționarea ascendenților acestora;

(d)

registru curent reprezintă orice registru, fișier sau suport electronic:

ținut fie de o asociație de crescători, de o organizație de creștere a animalelor sau de o exploatație particulară agreată oficial de către statul membru în care își are sediul asociația, organizația sau exploatația, fie de un serviciu oficial al statului membru respectiv;

în care sunt înscrise animalele reproducătoare porcine hibride, cu menționarea ascendenței acestora.

CAPITOLUL II

Reglementări pentru schimburile intracomunitare de animale reproducătoare porcine de rasă pură

Articolul 2

(1)   Statele membre nu pot interzice, restrânge sau împiedica din motive zootehnice:

schimburile intracomunitare având ca obiect animale reproducătoare porcine de rasă pură precum și sperma, ovulele și embrionii acestora;

crearea de registre genealogice în măsura în care corespund condițiilor stabilite în temeiul articolului 6;

aprobarea oficială a asociațiilor de crescători sau a organizațiilor de producție menționate la articolul 1 litera (c), care dețin sau creează registre genealogice în conformitate cu articolul 6.

(2)   Cu toate acestea, statele membre își pot menține dispozițiile naționale conforme cu reglementările generale din tratat până la data intrării în vigoare a deciziilor comunitare aferente, în conformitate cu mențiunile de la articolele 3, 5 și 6.

Articolul 3

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă până la 31 decembrie 1990 dispozițiile comunitare de acceptare la reproducere a animalelor porcine reproducătoare de rasă pură.

Articolul 4

(1)   Asociațiile de crescători și/sau organizațiile de producție menționate la articolul 1 litera (c), aprobate oficial de un stat membru și/sau serviciul oficial al statului membru, nu se pot opune înregistrării în registrele lor genealogice a animalelor porcine reproducătoare de rasă pură provenind dintr-un alt stat membru, în cazul în care acestea corespund standardelor fixate în temeiul articolului 6.

(2)   Cu toate acestea, statele membre pot solicita sau admite ca anumite animale porcine reproducătoare de rasă pură, expediate de un alt stat membru și având caracteristici specifice care le diferențiază de populația aceleiași rase din statul membru de destinație, să fie înregistrate la o secțiune separată a registrului genealogic al rasei căreia îi aparțin.

Articolul 5

Statele membre pot cere ca animalele porcine reproducătoare de rasă pură precum și sperma, ovulele și embrionii acestora, să fie însoțite în momentul comercializării de certificate stabilite în temeiul articolului 6.

Articolul 6

(1)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 sunt determinate:

metodele de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a reproducătoarelor porcine de rasă pură;

criteriile de creare a registrelor genealogice;

criteriile de înscriere în registrele genealogice;

criteriile de aprobare și de supraveghere a asociațiilor de crescători și/sau a organizațiilor de producție menționate la articolul 1 litera (c) care dețin sau creează registre genealogice;

certificatul menționat la articolul 5.

(2)   Până la data intrării în vigoare a dispozițiilor prevăzute la alineatul (1), controalele menționate la alineatul (1) prima liniuță și efectuate oficial în fiecare stat membru, precum și registrele genealogice sunt recunoscute de restul statelor membre.

CAPITOLUL III

Reglementări pentru schimburile intracomunitare de animale reproducătoare porcine hibride

Articolul 7

(1)   Statele membre nu pot interzice, restrânge sau împiedica din motive zootehnice:

schimburile intracomunitare având ca obiect reproducătoarele porcine hibride precum și sperma, ovulele și embrionii acestora;

crearea de registre curente, în măsura în care corespund condițiilor stabilite în temeiul articolului 10;

aprobarea oficială a asociațiilor de crescători și/sau a organizațiilor de producători și/sau a exploatațiilor private menționate la articolul 1 litera (d) care dețin sau creează registre curente în temeiul articolului 10.

(2)   Cu toate acestea, statele membre își pot menține dispozițiile naționale conforme cu reglementările generale din tratat până la data intrării în vigoare a deciziilor comunitare aferente menționate la articolele 8, 9 și 10.

Articolul 8

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă până la 31 decembrie 1990 dispozițiile comunitare privind acceptarea la reproducere a reproducătoarelor porcine hibride.

Articolul 9

Statele membre pot solicita ca reproducătoarele porcine hibride precum și sperma, ovulele și embrionii acestora să fie însoțite în momentul comercializării de certificatele stabilite în temeiul articolului 10.

Articolul 10

(1)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 sunt determinate:

metodele de control a performanțelor și de apreciere a valorii genetice a reproducătoarelor porcine hibride;

criteriile de creare a registrelor curente;

criteriile de înscriere în registrele curente;

criteriile de aprobare și de supraveghere a asociațiilor de crescători și/sau a organizațiilor de producție menționate la articolul 1 litera (d) care dețin sau creează registre curente;

certificatul menționat la articolul 9.

(2)   Până la data intrării în vigoare a dispozițiilor prevăzute la alineatul (1), controalele menționate la alineatul (1) prima liniuță și efectuate oficial în fiecare stat membru, precum și registrele curente sunt recunoscute de restul statelor membre.

CAPITOLUL IV

Dispoziții generale

Articolul 11

(1)   În cazul în care se face referință la procedura definită în prezentul articol, comitetul zootehnic permanent instituit prin Decizia 77/505/CEE, în continuare denumit „comitet”, este convocat fără întârziere de președintele său, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru.

(2)   În cadrul comitetului, voturile statelor membre respectă ponderea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat. Președintele nu participă la vot.

(3)   Reprezentantul Comisiei prezintă un proiect de măsuri care urmează a fi adoptate. Comitetul emite avizul său cu privire la aceste măsuri într-un interval pe care președintele îl poate fixa în funcție de urgența problemelor examinate. Comitetul se pronunță cu o majoritate de 54 de voturi.

(4)   Comisia adoptă măsurile respective și le pune în aplicare imediat în cazul în care sunt conforme cu avizul comitetului.

În cazul în care măsurile respective nu sunt conforme cu avizul comitetului sau când nu există un astfel de aviz, Comisia prezintă Consiliului fără întârziere o propunere cu privire la măsurile care urmează a fi adoptate.

Consiliul adoptă măsurile cu majoritate calificată. Dacă la expirarea termenului de trei luni de la data la care a fost sesizat, Consiliul nu adoptă nici o măsură, Comisia adoptă propunerile și le pune imediat în aplicare.

Articolul 12

Până la punerea în aplicare a unei reglementări comunitare în acest domeniu, condițiile zootehnice care se aplică importului de reproducătoare porcine de rasă pură și hibride provenind din țările terțe nu trebuie să fie mai favorabile decât cele în vigoare pentru schimburile intracomunitare.

Articolul 13

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1991. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la intrarea în vigoare a acestora.

Cu toate acestea, Spania și Republica Portugheză beneficiază de o perioadă suplimentară de doi ani pentru a se conforma prezentei directive cu excepția cazului în care Consiliul, votând propunerea Comisiei cu o majoritate calificată, decide prelungirea acestei derogări.

Articolul 14

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 1988.

Pentru Consiliu

Președintele

Y. POTTAKIS


(1)  JO C 44, 21.2.1980, p. 12.

(2)  JO C 147, 16.6.1980, p. 34.

(3)  JO C 182, 21.7.1980, p. 5.

(4)  JO L 206, 12.8.1977, p. 11.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

42


31989L0002


L 005/31

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA COMISIEI

din 15 decembrie 1988

de modificare a Directivei 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale

(89/2/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/506/CEE (2) a Comisiei, în special articolul 2 alineatul (1b),

întrucât Directiva 88/380/CEE (3) a Consiliului prevede includerea hibrizilor de secară în domeniul de aplicare a Directivei 66/402/CEE și autorizează Comisia să adopte modificările necesare care trebuie aduse definițiilor menționate la articolul 2 alineatul (1) din respectiva directivă; întrucât Directiva 88/380/CEE autorizează Comisia să adopte, de asemenea, modificările care urmează să fie aduse anexelor la Directiva 66/402/CEE pentru a stabili condițiile pe care trebuie să le îndeplinească culturile și semințele hibrizilor de secară;

întrucât, datorită importanței sporite pe care soiurile hibride de secară o au în Comunitate, este necesar să se adopte acum modificările definițiilor;

întrucât modificările anexelor depind de rezultatele unui experiment temporar organizat în temeiul articolului 13a din Directiva 66/402/CEE și nu pot fi încă adoptate;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură, silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 66/402/CEE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2 alineatul (1) litera (Ca) din introducere, expresia „de secară” se introduce după expresia „de orez”.

2.

La articolul 2 alineatul (1) litera E din introducere, expresia „iarba-cănărașului și secara, altele decât hibrizii acestora, sorg” se înlocuiește cu expresia „iarba-cănărașului, altele decât hibrizii acesteia, secară, sorg,”.

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iulie 1990.

Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO 125, 11.7.1966, p. 2309/66.

(2)  JO L 274, 6.10.1988, p. 44.

(3)  JO L 187, 16.7.1988, p. 31.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

43


31989L0014


L 008/9

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA COMISIEI

din 15 decembrie 1988

de stabilire a grupelor soiurilor de sfeclă pentru pețiol și frunze și sfeclă roșie care fac obiectul condițiilor de izolare a culturilor prevăzute în anexa I la Directiva 70/458/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de legume

(89/14/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 70/458/CEE a Consiliului, din 29 septembrie 1970, privind comercializarea semințelor de legume (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/380/CEE (2), în special anexa I punctul 4 partea A ultima teză,

întrucât Directiva 87/481/CEE (3) a Comisiei a modificat condițiile stabilite la punctul 4 din anexa I la Directiva 70/458/CEE în ceea ce privește izolarea culturilor producătoare de semințe de sfeclă pentru pețiol și frunze și sfeclă roșie;

întrucât, în conformitate cu Directiva 87/481/CEE, distanța minimă față de culturile vecine din aceeași subspecie care ar putea antrena o polenizare străină nedorită depinde de apartenența culturii de sfeclă pentru pețiol și frunze sau de sfeclă roșie la un soi din aceeași grupă de soiuri ca și respectivele culturi vecine;

întrucât este necesar, prin urmare, să se stabilească grupele de soiuri de sfeclă pentru pețiol și frunze și sfeclă roșie menționate în anexa I punctul 4 partea A la Directiva 70/458/CEE;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Grupele de soiuri de sfeclă pentru pețiol și frunze și cele de sfeclă roșie menționate în anexa I punctul 4 partea A la Directiva 70/458/CEE sunt prevăzute în anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1990. Acestea informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 1988.

Pentru Comisie

Frans ANDRIESSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 225, 12.10.1970, p. 7.

(2)  JO L 187, 16.7.1988, p. 31.

(3)  JO L 273, 26.9.1987, p. 45.


ANEXĂ

I.   Beta vulgaris L. var. vulgaris, sfeclă pentru pețiol și frunze și Beta vulgaris L. var.conditiva Alef., sfeclă roșie.

În cazul în care cultura este un soi genetic monogerm, soiurile multigerme sunt considerate ca aparținând unei grupe diferite.

II.   Beta vulgaris L. var. vulgaris, sfeclă pentru pețiol și frunze.

Sub rezerva punctului I, soiurile sunt clasificate în cinci grupe, pe baza caracteristicilor lor, după cum urmează:

Grupa

Caracteristici

(1)

(2)

1

Pețiol alb și limb verde deschis, fără antocian

2

Pețiol alb și limb verde normal spre verde închis, fără antocian

3

Pețiol verde și limb verde normal spre verde închis, fără antocian

4

Pețiol roz și limb verde normal spre verde închis

5

Pețiol roșu și limb antocian

III.   Beta vulgaris L. var. conditiva Alef, sfeclă roșie

Sub rezerva punctului I, soiurile sunt clasificate în șase grupe, pe baza caracteristicilor lor, după cum urmează:

Grupa

Caracteristici

(1)

(2)

1

Rădăcină plată sau aplatizată și pulpă roșie sau violetă

2

Rădăcină rotundă sau rotunjită și pulpă albă

3

Rădăcină rotundă sau rotunjită și pulpă galbenă

4

Rădăcină rotundă sau rotunjită și pulpă roșie sau violetă

5

Rădăcină lunguiață îngustă și pulpă roșie sau violetă

6

Rădăcină pivotantă îngustă și pulpă roșie sau violetă


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

45


31989R0119


L 016/17

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 119/89 AL COMISIEI

din 19 ianuarie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2514/78 privind înregistrarea în statele membre a contractelor de multiplicare a semințelor în țări terțe

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2358/71 al Consiliului din 26 octombrie 1971 privind organizarea comună a pieței în sectorul semințelor (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3997/87 (2), în special articolul 3a alineatul (4) și articolul 9,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2514/78 (3) al Comisiei a precizat elementele pe care partea contractantă stabilită în Comunitate trebuie să le furnizeze organismului responsabil cu înregistrarea; întrucât informațiile comunicate trebuie să fie conforme cu cele conținute în contracte; întrucât este necesar așadar să se prevadă în mod expres prezentarea contractului; întrucât este dificil, pentru anumite specii, la data prevăzută pentru înregistrarea contractelor, să se determine cantitățile estimate destinate importului în Comunitate; întrucât este necesar, în consecință, să se prevadă o altă dată pentru comunicarea cantităților estimate a fi importate pentru a se putea aprecia mai bine dezvoltarea pieței; întrucât, pentru a evalua cantitățile ce se pot importa în conformitate cu regimul contractelor de multiplicare, este necesar să se prevadă comunicarea informațiilor privind suprafața destinată multiplicării în țările terțe;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a semințelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2514/78 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Pentru înregistrarea contractelor prevăzute la articolul 1, pe lângă prezentarea acestora, partea contractantă stabilită în Comunitate, trebuie să furnizeze în același timp organismului prevăzut la articolul 4 cel puțin următoarele elemente:

(a)

țara în care se efectuează multiplicarea semințelor;

(b)

specia și soiurile semințelor;

(c)

cantitatea, originea, categoria semințelor destinate multiplicării,

(d)

anii de comercializare prevăzuți de contract, suprafața ce trebuie semănată, cantitățile estimate destinate importului în Comunitate, perioadele prevăzute pentru livrare.”

2.

La articolul 5 alineatul (1) se adaugă următorul text:

„Cu toate acestea, în ceea ce privește semințele de porumb hibrid, informațiile privind cantitățile estimate destinate importului în Comunitate și perioadele prevăzute pentru livrare se pot comunica la șase luni de la data limită pentru înregistrarea contractelor.”

3.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Statele membre comunică în fiecare an Comisiei, la treizeci de zile de la datele limită prevăzute în anexă, suprafețele ce urmează să fie semănate și cantitățile estimate de semințe provenite din multiplicare destinate importului în Comunitate, defalcate pe ani de comercializare, pe specii sau grupe de soiuri, așa cum sunt indicate în anexă, pe țări terțe în cauză.

Cu toate acestea, în ceea ce privește semințele de porumb hibrid, cantitățile estimate destinate importului se vor comunica Comisiei la treizeci de zile de la comunicarea acestora organismului de înregistrare competent.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 ianuarie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 246, 5.11.1971, p. 1.

(2)  JO L 377, 31.12.1987, p. 36.

(3)  JO L 301, 28.10.1978, p. 10.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

47


31989R0120


L 016/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 120/89 AL COMISIEI

din 19 ianuarie 1989

de stabilire a normelor comune de aplicare a prelevărilor și impunerilor la export la produsele agricole

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul nr. 136/66/CEE al Consiliului din 22 septembrie 1966 privind instituirea unei organizări comune a pieței în sectorul uleiurilor și al grăsimilor (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2210/88 (2), în special articolul 19 alineatul (3) și articolul 20 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 804/68 al Consiliului din 28 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1109/88 (4), în special articolul 13 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2180/71 al Consiliului din 12 octombrie 1971 privind măsurile generale ce se aplică pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în cazul unor dificultăți de aprovizionare (5), în special articolul 2 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1603/74 al Consiliului din 25 iunie 1974 privind impunerea unei impuneri la export pentru anumite produse cerealiere, lactate sau pe bază de orez care conțin zahăr adăugat, în cazul unor dificultăți de aprovizionare cu zahăr (6), în special articolul 1 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2727/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comună a pieței în sectorul cerealelor (7), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2221/88 (8), în special articolul 12 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2742/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind restituirea producției din sectorul cerealelor și al orezului (9), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1009/86 (10), în special articolul 8 litera (a),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2747/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind stabilirea măsurilor generale ce se aplică în cazul perturbării pieței de cereale (11), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2560/77 (12), în special articolul 4 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 al Consiliului din 21 iunie 1976 privind organizarea comună a pieței în sectorul orezului (13), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2229/88 (14), în special articolul 10 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1432/76 al Consiliului din 21 iunie 1976 privind stabilirea măsurilor generale ce se aplică în cazul perturbării pieței în sectorul orezului (15), în special articolul 4 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 426/86 al Consiliului din 24 februarie 1986 privind organizarea comună a pieței pentru produsele pe bază de fructe și legume (16), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2247/88 (17),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 520/77 al Consiliului din 14 martie 1977 privind impunerea unei impuneri la export pentru anumite produse pe bază de fructe și legume care conțin zahăr adăugat, în cazul unor dificultăți de aprovizionare cu zahăr (18), în special articolul 1 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1785/81 al Consiliului din 30 iunie 1981 privind organizarea comună a piețelor din sectorul zahărului (19), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2306/88 (20), în special articolul 13 alineatul (2) și articolul 18 alineatele (4) și (5),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1650/86 al Consiliului din 26 mai 1986 privind restituirile la export și prelevările pentru uleiul de măsline (21), în special articolul 6,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 645/75 al Comisiei (22), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3677/86 (23), stabilește regulamentele comune detaliate de aplicare a prelevărilor și impunerilor la export la produsele agricole; întrucât experiența a arătat că trebuie introduse noi prevederi în respectivul regulament; întrucât, pentru mai multă claritate și eficiență administrativă, reglementările în domeniu trebuie reformate în mod corespunzător;

întrucât prelevările și impunerile la export se înscriu între taxele la export, așa cum sunt definite acestea în special la articolul 1 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2144/87 al Consiliului din 13 iulie 1987 privind obligațiile vamale (24), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 4108/88 (25);

întrucât prelevările la export nu trebuie aplicate acelor exporturi efectuate în baza unei licențe ce prevede o restituire stabilită anterior sau pe bază de licitație;

întrucât anumite tranzacții nu sunt semnificative din punct de vedere economic sau se referă la cantități mici; întrucât astfel de tranzacții pot fi scutite de la plata prelevării la export;

întrucât este necesar să se specifice data ce trebuie luată în considerare în scopul determinării nivelului prelevării la export, precum și statul membru care urmează să perceapă prelevarea la export;

întrucât, pentru a se evita tranzacțiile speculative, trebuie luate măsuri pentru a se asigura că produsele pentru care a fost acceptată declarația de export părăsesc teritoriul Comunității într-o perioadă rezonabilă de timp; întrucât perioada de 60 de zile stabilită pentru exporturile care beneficiază de restituiri poate fi, de asemenea, aplicată în cazul în care se percepe prelevarea la export; întrucât, în cazul în care perioada respectivă este depășită, trebuie stabilite prevederi speciale, în cazul special al prelevărilor la export, pentru a determina nivelurile acestora;

întrucât munca autorităților vamale este simplificată dacă produsele pentru care se percepe o prelevare la export circulă în baza unei proceduri diferite de cea folosită pentru produsele pentru care nu se percepe o prelevare la export; întrucât, în acest scop, trebuie prevăzut ca produsele pentru care se percepe o prelevare la export să circule în baza procedurii comunitare de tranzit extern;

întrucât, în cazul în care în timpul transportului produsele respective părăsesc teritoriul Comunității, dar atât punctul de origine, cât și cel de destinație se află pe teritoriul acesteia, trebuie stabilite prevederi corespunzătoare de încasare a prelevării la export în cazul în care produsele nu sunt reintroduse în Comunitate; întrucât în acest scop trebuie aplicat Regulamentul (CEE) nr. 1062/87 al Comisiei din 27 martie 1987 privind măsurile de punere în aplicare a procedurii de tranzit comunitar și simplificarea respectivei proceduri (26), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1469/88 (27);

întrucât este posibil ca licența de export pentru care restituirea nu a fost stabilită anterior să fi fost solicitată sau eliberată înainte de data introducerii prelevării la export; întrucât, în afara cazului de stabilire anterioară, exportul produselor agricole nu va fi solicitat în cazul în care se aplică o prelevare la export; întrucât, în consecință, este necesar a se prevedea posibilitatea de a retrage sau anula cererile pentru astfel de licențe, la cererea părții interesate, cu înapoierea garanției depuse;

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetelor de gestionare competente,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Fără să aducă atingere derogării prevăzute în regulamentele specifice ale Comunității privind anumite produse agricole, prezentul regulament stabilește norme comune detaliate de aplicare a prelevărilor și impunerilor la export (în continuare numite „prelevări la export”) la produsele agricole prevăzute la:

articolul 20 alineatul (1) a doua liniuță din Regulamentul nr. 136/66/CEE;

articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2180/71;

articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1603/74;

articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2742/75;

articolul 2 alineatul (1) prima liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2747/75;

articolul 2 alineatul (1) prima liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 1432/76;

articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 520/77;

articolul 18 alineatele (1) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1785/81.

Articolul 2

Cu excepția cazurilor prevăzute în prezentul regulament, prelevările la export se aplică tuturor exporturilor, permanente sau temporare, către o destinație aflată în afara teritoriului vamal al Comunității, și anume exporturilor de:

(a)

produse care intră sub incidența articolului 9 alineatul (2) din tratat, indiferent dacă ambalajul lor intră sau nu sub incidența respectivei dispoziții;

(b)

produse care nu intră sub incidența articolului 9 alineatul (2) din tratat, în cazul în care acestea conțin componente supuse prelevărilor la export care intră în totalitate sau parțial sub incidența acestei dispoziții înainte de a fi folosite la fabricarea produselor exportate.

Articolul 3

(1)   Nu se aplică nici o prelevare la export pentru produsele pentru care restituirea a fost stabilită anterior sau prin licitație.

În cazul în care pentru unul sau mai multe dintre componentele unui produs compus restituirea a fost stabilită anterior, în sensul articolului 8 alineatul (3) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 3665/87 (28), scutirea de la prelevările la export se aplică numai cu privire la acele componente.

(2)   Pe lângă cazurile menționate în capitolul II din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului (29), nu se încasează prelevări la export pentru:

(a)

produsele care sunt încărcate pe teritoriul Comunității ca provizii pentru vapoarele sau avioanele ce deservesc rute internaționale, cu condiția ca respectiva cantitate să nu o depășească pe cea destinată în mod obișnuit consumului la bordul acestor vapoare sau avioane;

(b)

produsele destinate forțelor armate ale unui stat membru care se află în afara teritoriului vamal al Comunității;

(c)

coletele mici care nu sunt de natură comercială, în cazul în care greutatea conținutului pasibil de aplicare a prelevării nu depășește trei kilograme pentru fiecare colet; celelalte condiții de aplicare a prezentei derogări, cu excepția celor referitoare la valoarea produselor, sunt cele stabilite la articolele 29-31 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83;

(d)

bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor, în cazul în care greutatea conținutului pasibil de aplicare a prelevării nu depășește trei kilograme pentru fiecare călător; celelalte condiții de aplicare a prezentei derogări, cu excepția celor referitoare al valoarea produselor, sunt cele stabilite la articolele 45-49 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83;

(e)

produsele aflate sub incidența uneia dintre procedurile prevăzute la articolele 4 și 5 din Regulamentul (CEE) nr. 565/80 (30) al Consiliului;

(f)

proviziile destinate consumului imediat prevăzute la articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3665/87, condițiile stabilite la alineatul (2) al doilea paragraf, alineatele (3), (4), (5), (6) și (7) din acest articol aplicându-se mutatis mutandis.

(3)   Aplicarea alineatului (2) litera (b) se face sub rezerva prezentării autorităților competente ale statului membru în care a fost acceptată declarația de export a unui certificat emis de către forțele armate în cauză prin care se confirmă destinația produselor pentru care este făcută declarația de export și sub rezerva garantării sosirii produselor la destinație.

Articolul 4

(1)   Cu excepția cazului în care prelevarea la export este fixată în avans sau determinată prin licitație, nivelul prelevării aplicabile este cel aflat în vigoare la data la care autoritățile vamale acceptă declarația de export pentru produsele la care se aplică prelevările la export. Din momentul acceptării, produsele rămân sub control vamal până la părăsirea teritoriului vamal al Comunității.

Totuși, cu excepția cazurilor de forță majoră:

în cazul în care produsele în cauză părăsesc teritoriul vamal al Comunității la mai mult de 60 de zile de la acceptarea declarației de export

sau

în cazul în care dovada ieșirii de pe teritoriul vamal al Comunității nu este prezentată timp de 12 luni de la data acceptării declarației de export,

nivelul prelevării la export percepute este cel mai mare dintre nivelurile aflate în vigoare pe durata perioadei dintre data acceptării declarației de export și data la care produsele părăsesc teritoriul vamal al Comunității; în cazul în care a fost aplicat un nivel fixat în avans la un nivel superior nivelului celui mai ridicat, atunci prelevarea se încasează la nivelul respectiv.

În sensul paragrafului de mai sus, nu se ia în considerare nici o restituire la export stabilită pe durata respectivei perioade.

Dovada ieșirii de pe teritoriul vamal al Comunității se face în conformitate cu procedura similară care se aplică restituirilor. În cazul în care dovada nu este prezentată timp de 12 luni de la data acceptării declarației de export, data ieșirii de pe teritoriul vamal al Comunității este considerată ca fiind ultima zi a respectivei perioade.

(2)   Data la care declarația de export este acceptată reprezintă data operativă pentru determinarea cantității, a naturii și a caracteristicilor produsului ce urmează a fi exportat.

(3)   În sensul prezentului articol, nivelul maxim al prelevării la export reprezintă valoarea prelevării la export:

exprimată în ECU;

care reprezintă cel mai mare nivel al prelevării pentru produsul și destinația în chestiune din perioada în care sunt comparate aceste niveluri.

(4)   Prelevarea la export stabilită prin licitație se consideră prelevarea stabilită anterior.

Articolul 5

(1)   Prelevarea la export este percepută de statele membre ale căror oficii vamale acceptă declarația de export.

(2)   În cazul în care prelevarea la export diferă în funcție de destinație:

(a)

se percepe prelevarea aplicabilă pentru destinația indicată în declarația de export prevăzută la articolul 4 alineatul (1), iar orice diferență între valoarea acestei prelevări și prelevarea cea mai mare aplicabilă la data acceptării declarației de export se acoperă printr-o garanție;

(b)

în cazul depunerii unei astfel de garanții, cu excepția cazurilor de forță majoră, în decursul a 12 luni de la data acceptării exportatorul trebuie să facă dovada faptului că produsul a fost importat; respectiva dovadă se face în maniera prevăzută la articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 3665/87;

(c)

în cazul în care dovada prevăzută la litera (b) nu este prezentată în decursul perioadei prescrise, cu excepția cazurilor de forță majoră, produsele sunt considerate ca ajunse la destinația pentru care se percepe nivelul maxim al prelevării, iar garanția este reținută și considerată prelevare la export;

(d)

în cazul în care dovada prevăzută la litera (b) este prezentată în decursul perioadei prescrise, garanția se restituie în funcție de destinația la care a ajuns produsul și de cantitatea menționată în respectiva dovadă; partea din garanție care nu se restituie este reținută și considerată prelevare la export;

(e)

în cazul în care exportatorul dovedește în decursul perioadei prevăzute la litera (b) că produsul a ajuns la o destinație pentru care prelevarea este mai mică decât cea aplicată, suma datorată este modificată și se restituie garanția depusă;

(f)

garanția poate fi o sumă depusă într-un cont sau un act de garanție emis de către o instituție care îndeplinește criteriile stabilite de statul membru în care este acceptată declarația de export.

(3)   În cazul în care perioada prevăzută la articolul 2 literele (b), (c) și (e) nu a fost respectată, deși exportatorul s-a străduit să obțină dovada în timp util, la cererea exportatorului această perioadă poate fi prelungită atât cât autoritatea competentă a statului membru exportator consideră necesar pentru circumstanțele invocate.

Articolul 6

În cazul în care dovada prevăzută la articolul 4 alineatul (1) paragraful al patrulea și/sau dovada prevăzută la articolul 5 alineatul (2) litera (b) sunt furnizate în decursul a șase luni de la expirarea perioadei stabilite în respectivele articole, suma ce trebuie plătită ca prelevare este:

(a)

prelevarea care ar fi fost percepută dacă s-ar fi respectat perioada specificată;

(b)

plus 15 % din diferența dintre prelevarea percepută și valoarea prevăzută la litera (a).

Articolul 7

Din momentul în care declarația de export prezentată autorităților cu privire la produsele menționate la articolul 2 litera (a) a fost acceptată, acestea din urmă nu mai intră sub incidența articolului 9 alineatul (2) din tratat, ci sub cea a articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 222/77 (31) al Consiliului privind tranzitul comunitar.

Articolul 8

(1)   Produsele supuse unei prelevări la export circulă între două state membre în conformitate cu titlul III din Regulamentul (CEE) nr. 1062/87.

(2)   Oficiul de origine prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 222/77 ia măsurile necesare pentru a se asigura că prelevarea la export specificată la litera (c) este percepută:

(a)

în cazul în care un document comunitar intern de tranzit care indică drept oficiu de destinație un oficiu aparținând unui stat membru nu conține mențiunea prevăzută la articolul 21 din Regulamentul (CEE) nr. 1062/87 (a doua mențiune) deoarece produsul în cauză nu a fost supus unei prelevări la export în momentul în care declarația tranzitului intern comunitar a fost autentificată și

(b)

în cazul în care, în temeiul Acordului dintre Comunitatea Economică Europeană și țările AELS privind aranjamentele comune de tranzit, produsul este prezentat la un oficiu dintr-o țară AELS și

(c)

în cazul în care o prelevare la export introdusă după data la care declarația tranzitului intern comunitar a fost autentificată era în vigoare la data la care produsul a fost prezentat la oficiul de destinație.

(3)   Dacă exportatorul poate convinge autoritățile competente că bunurile au părăsit teritoriul vamal al Comunității la o dată la care nu era aplicabilă nici o prelevare la export sau se aplica una mai mică decât cea menționată la alineatul (2), nu se percepe nici o prelevare sau, unde este cazul, se percepe prelevarea cea mai mică.

(4)   În sensul prezentei directive, țările AELS sunt: Austria, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia și Elveția.

Articolul 9

(1)   În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1062/77, se depune o garanție pentru produsele exportate prevăzute la articolele 24 și 25 din regulamentul în cauză pentru a se asigura că prelevarea la export plătibilă este percepută în cazul în care produsele respective nu reintră pe teritoriul vamal al Comunității.

(2)   De îndată ce statul membru de origine face dovada faptului că produsele au reintrat pe teritoriul vamal al Comunității, garanția se restituie proporțional cu cantitățile cu privire la care s-a emis dovada respectivă.

Articolul 10

În cazul în care un produs intră sub incidența uneia dintre procedurile simplificate prevăzute la titlul IV capitolul I din Regulamentul (CEE) nr. 1062/87 privind transportul la locul de destinație sau livrarea către un beneficiar aflat pe teritoriul vamal al Comunității, oficiul de plecare nu poate să autorizeze vreo modificare a contractului de transport care să facă posibil transportul până la o destinație din afara teritoriului vamal în cauză, dacă nu au fost luate măsurile necesare pentru a se asigura că prelevarea la export plătibilă este percepută. În astfel de cazuri, nivelul aplicabil al prelevării la export va fi cel aflat în vigoare la data la care declarația de export către țările terțe este acceptată de către oficiul de plecare.

Articolul 11

(1)   În cazul în care o prelevare la export este în vigoare, iar produsele sunt re-exportate conform articolului 6 alineatul (2) al doilea paragraf sau în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1430/79 (32) al Consiliului se depune o garanție echivalentă cu prelevarea la export.

(2)   Garanția prevăzută la alineatul (1):

(a)

se restituie în cazul în care decizia cu privire la cererea de rambursare a prelevărilor la import este aprobată;

(b)

se reține și este considerată prelevare la export în cazul în care:

decizia prevăzută la litera (a) este negativă și

prelevarea la import nu este plătită timp de 30 de zile de la emiterea înștiințării de plată.

Articolul 12

În perioadele în care nivelul prelevării aplicate unui produs este superior lui zero, licențele de export pentru acel produs pot fi anulate, iar cererile pentru astfel de licențe pot fi retrase, la solicitarea părții interesate, cu excepția următoarelor cazuri:

(a)

licența specifică o sumă de restituit fixată în avans sau determinată prin licitație;

(b)

licența a fost emisă în baza unei cereri înaintate în ziua în care o anumită prelevare a fost în vigoare, ziua de depunere a cererii fiind determinată în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 3719/88 (33);

(c)

cererea depusă a fost pentru o licență ce intră sub incidența literei (a) sau (b).

În astfel de cazuri, garanția privind licența se restituie imediat.

Articolul 13

(1)   Regulamentul (CEE) nr. 645/75 se abrogă.

(2)   Trimiterile le regulamentul abrogat în temeiul alineatului (1) se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Trimiterile la articolele regulamentului abrogat se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 14

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 aprilie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 ianuarie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO 172, 30.9.1966, p. 3025/66.

(2)  JO L 197, 26.7.1988, p. 1.

(3)  JO L 148, 28.6.1968, p. 13.

(4)  JO L 110, 29.4.1988, p. 27.

(5)  JO L 231, 14.10.1971, p. 1.

(6)  JO L 172, 27.6.1974, p. 9.

(7)  JO L 281, 1.11.1975, p. 1.

(8)  JO L 197, 26.7.1988, p. 16.

(9)  JO L 281, 1.11.1975, p. 57.

(10)  JO L 94, 9.4.1986, p. 6.

(11)  JO L 281, 1.11.1975, p. 82.

(12)  JO L 303, 28.11.1977, p. 1.

(13)  JO L 166, 25.6.1976, p. 1.

(14)  JO L 197, 26.7.1988, p. 27.

(15)  JO L 166, 25.6.1976, p. 39.

(16)  JO L 49, 27.2.1986, p. 1.

(17)  JO L 198, 26.7.1988, p. 21.

(18)  JO L 73, 21.3.1977, p. 26.

(19)  JO L 177, 1.7.1981, p. 4.

(20)  JO L 201, 27.7.1988, p. 65.

(21)  JO L 145, 30.5.1986, p. 8.

(22)  JO L 67, 14.3.1975, p. 16.

(23)  JO L 351, 12.12.1986, p. 1.

(24)  JO L 201, 22.7.1987, p. 15.

(25)  JO L 361, 29.12.1988, p. 2.

(26)  JO L 107, 22.4.1987, p. 1.

(27)  JO L 132, 28.5.1988, p. 67.

(28)  JO L 351, 14.12.1987, p. 1.

(29)  JO L 105, 23.4.1983, p. 1.

(30)  JO L 62, 7.3.1980, p. 5.

(31)  JO L 38, 9.2.1977, p. 1.

(32)  JO L 175, 12.7.1979, p. 1.

(33)  JO L 331, 2.12.1988, p. 1.


ANEXĂ

Tabel de corespondență

Regulamentul (CEE) nr. 645/75

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2

Articolul 2 alineatul (2)

 

Articolul 2a

Articolul 11

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5

-

Articolul 6

-

Articolul 7

Articolul 6

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 7

Articolul 9

Articolul 8

Articolul 10

Articolul 9

-

Articolul 10

Articolul 12

Articolul 11

Articolul 13

Articolul 12

Articolul 14


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

53


31989R0231


L 029/27

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 231/89 AL COMISIEI

din 30 ianuarie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 804/68 al Consiliului din 27 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1109/88 (2), în special articolul 6 alineatul (7),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 (3) al Comisiei, modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3036/88 (4), introduce un regim de vânzare la preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat;

întrucât, având în vedere, pe de o parte, situația pieței și, pe de altă parte, reducerea stocurilor publice de unt, ar trebui să se adapteze reducerile la prețurile la care se vinde untul de către agențiile de intervenție, conform acestui regim; întrucât experiența arată că ar trebui redus conținutul net maxim al ambalajelor de unt concentrat;

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și produselor lactate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 2 se modifică după cum urmează: – în alineatul (1):

suma de „240 ECU” se înlocuiește cu „225 ECU”;

suma de „238 ECU” se înlocuiește cu „223 ECU”,

iar în alineatul (4), suma de

„300 ECU” se înlocuiește cu „285 ECU”.

2.

La articolul 5 alineatul (5), textul „zece kilograme” se înlocuiește cu „trei kilograme”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

La articolul 1:

punctul 1 se aplică de la 1 februarie 1989, iar

punctul 2 la unt ambalat în pachete de la 1 aprilie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 ianuarie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 148, 28.6.1968, p. 13.

(2)  JO L 110, 29.4.1988, p. 27.

(3)  JO L 298, 12.11.1985, p. 9.

(4)  JO L 271, 1.10.1988, p. 93.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

54


31989L0100


L 038/36

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA COMISIEI

din 20 ianuarie 1989

de modificare a anexei II la Directiva 66/401/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de plante furajere

(89/100/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/380/CEE (2), în special articolul 21a,

întrucât, din cauza condițiilor lor de cultivare și a caracteristicilor lor morfologice, semințele de coada vulpii (Alopecurus pratensis) au un conținut relativ ridicat de semințe din specia Poa;

întrucât, pentru semințele de coada vulpii, este în consecință dificil să se atingă, în ceea ce privește semințele din specia Poa, conținutul maxim de 1 % semințe dintr-o altă specie de plante prevăzută în anexa II la Directiva 66/401/CEE;

întrucât, pentru semințele de ovăscior (Arrhenatherum elatius) și de ovăscior auriu (Trisetum flavescens), ale căror caracteristici morfologice sunt asemănătoare, acest conținut maxim de 1 % nu se aplică semințelor din specia Poa;

întrucât, având în vedere evoluția cunoștințelor tehnice, este prin urmare oportun să se modifice anexa II la Directiva 66/401/CEE în scopul de a prevedea aceeași dispoziție pentru semințele de coada vulpii;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa II la Directiva 66/401/CEE se modifică după cum urmează:

În partea I punctul 2 litera A („Tabel”) coloana 6 [„Puritate specifică – conținut maxim de semințe din alte specii de plante (% din greutate) – O singură specie”], după cifra 1,0, prevăzută pentru specia Alopecurus pratensis, se adaugă trimiterea „(f)”.

Articolul 2

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1990. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 ianuarie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO 125, 11.7.1966, p. 2298/66.

(2)  JO L 187, 16.7.1988, p. 31.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

55


31989R0358


L 042/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 358/89 AL COMISIEI

din 13 februarie 1989

de restabilire a taxelor vamale preferențiale la importul de trandafiri cu floare mare originari din Maroc

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 4088/87 al Consiliului din 21 decembrie 1987 de stabilire a condițiilor de aplicare a taxelor vamale preferențiale la importul anumitor produse de floricultură originare din Cipru, Israel, Iordania și Maroc (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3551/88 (2), în special articolul 5 alineatul (2) litera (b),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 4088/87 stabilește condițiile de aplicare a unei taxe vamale preferențiale pentru trandafirii cu floare mare, trandafirii cu floare mică, garoafele cu o singură floare (standard) și garoafele cu mai multe flori (spray), în limita unor contingente tarifare deschise anual pentru importul în Comunitate de flori proaspete tăiate;

întrucât Regulamentele (CEE) nr. 3005/88 (3), (CEE) nr. 3175/88 (4), (CEE) nr. 3552/88 (5) și (CEE) nr. 4078/88 (6) ale Consiliului privesc deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare comunitare pentru florile și bobocii de flori, tăiați, proaspeți, originari din Cipru, Iordania, Maroc și Israel;

întrucât articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 4088/87 prevede că taxa vamală preferențială se restabilește, pentru un produs și o origine date, în cazul în care prețurile produsului importat (taxă vamală cu valoare integrală nescăzută) pentru cel puțin 70 % din cantitățile pentru care sunt disponibile cotații pe piețele reprezentative ale Comunității sunt egale sau mai mari decât 85 % din prețul comunitar de producție pe o perioadă care începe de la aplicarea efectivă a măsurii de suspendare a taxei vamale preferențiale:

de două zile succesive de piață, după o suspendare în aplicarea articolului 2 alineatul (2) litera (a) din acest regulament;

de trei zile succesive de piață, după o suspendare în aplicarea articolului 2 alineatul (2) litera (b) din acest regulament;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3557/88 al Comisiei (7) stabilește prețurile comunitare pentru producția de garoafe și trandafiri în aplicarea regimului;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 700/88 al Comisiei (8), modificat de Regulamentul (CEE) nr. 3556/88 (9), stabilește normele de aplicare a regimului în cauză;

întrucât, pentru a permite funcționarea normală a regimului, trebuie să se aibă în vedere pentru calcularea prețurilor la import:

pentru monedele care se susțin între ele în interiorul unei abateri instantanee maxime în numerar de 2,25 %, un curs de schimb bazat pe cursul central, afectat de factorul de corecție prevăzut la articolul 3 alineatul (1) ultimul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1676/85 al Consiliului (10), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1636/87 (11);

pentru celelalte monede, un curs de schimb bazat pe media aritmetică a cursurilor de schimb în numerar ale fiecăreia dintre monede, constatat într-o perioadă dată, în raport cu monedele Comunității prevăzute la liniuța precedentă și cu coeficientul citat anterior;

întrucât, pentru trandafirii cu floare mare originari din Maroc, taxa vamală preferențială stabilită de Regulamentul (CEE) nr. 3552/88 al Consiliului a fost suspendată de Regulamentul (CEE) nr. 53/89 al Comisiei (12);

întrucât, pe baza constatărilor efectuate în conformitate cu dispozițiile Regulamentelor (CEE) nr. 4088/87 și (CEE) nr. 700/88, trebuie să se conchidă că toate condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (3) prima liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 4088/87 sunt îndeplinite pentru restabilirea taxei vamale preferențiale în cazul trandafirilor cu floare mare originari din Maroc; întrucât trebuie să se restabilească taxa vamală preferențială,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Pentru importurile de trandafiri cu floare mare (cod NC ex 0603 10 51) originari din Maroc, taxa vamală preferențială fixată de Regulamentul (CEE) nr. 3552/88 se restabilește de la 14 februarie 1989.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 14 februarie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 februarie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1987, p. 22.

(2)  JO L 311, 17.11.1988, p. 1.

(3)  JO L 271, 1.10.1988, p. 7.

(4)  JO L 283, 18.10.1988, p. 1.

(5)  JO L 311, 17.11.1988, p. 2.

(6)  JO L 359, 28.12.1988, p. 8.

(7)  JO L 311, 17.11.1988, p. 9.

(8)  JO L 72, 18.3.1988, p. 16.

(9)  JO L 311, 17.11.1988, p. 8.

(10)  JO L 164, 24.6.1985, p. 1.

(11)  JO L 153, 13.6.1987, p. 1.

(12)  JO L 9, 12.1.1989, p. 19.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

57


31989D0162


L 061/48

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 10 februarie 1989

de completare a anexelor la Directiva 82/894/CEE a Consiliului privind notificarea bolilor animale în cadrul Comunității

(89/162/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 82/894/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1982 privind notificarea maladiilor la animale în cadrul Comunității (1), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CEE) nr. 3768/85 (2), în special articolul 5 alineatul (2),

întrucât situația epidemiologică determinată de anumite boli care nu intră sub incidența Directivei 82/894/CEE poate prezenta un risc suplimentar pentru șeptelul comunitar;

întrucât aceste boli trebuie adăugate pe lista celor care urmează să fie notificate;

întrucât vor fi necesare date suplimentare în ceea ce privește speciile afectate de respectivele boli și care nu au făcut încă obiectul unei reglementări;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului veterinar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Directiva 82/894/CEE se modifică după cum urmează:

1.

la anexa I se inserează următorii termeni:

„pesta cabalină africană

stomatita veziculoasă

pesta micilor rumegătoare

febra văii marelui rift

dermatoza nodulară contagioasă

claveleea și variola caprină

necroza hematopoietică infecțioasă”;

2.

la sfârșitul punctului 1 rândurile 7, 8 și 9 din anexa II, se inserează următoarele cuvintele:

„(f)

ecvidee, (g) pești, (h) specii sălbatice”.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 februarie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 378, 31.12.1982, p. 58.

(2)  JO L 362, 31.12.1985, p. 8.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

58


31989L0186


L 066/36

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 6 martie 1989

de modificare a anexei II la Directiva 76/895/CEE privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume

(89/186/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 76/895/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1976 privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/298/CEE (2), în special articolul 5,

având în vedere propunerea Comisiei (3),

întrucât articolul 5 din Directiva 76/895/CEE prevede că anexele se modifică ținându-se seama în special de nivelul cunoștințelor tehnice și științifice, precum și de necesitățile sanitare și agricole;

întrucât, în lumina evoluției cunoștințelor tehnice și științifice, este necesară actualizarea anexei II la respectiva directivă, adăugându-se indicații privind pesticidul hidrazidă maleică, care poate fi prezent sub formă de reziduuri în fructe și legume,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

În anexa II la Directiva 76/895/CEE, următorul reziduu de pesticide, cu indicațiile aferente, se inserează în tabel:

Reziduuri de pesticide

Conținuturi maxime în mg/kg (ppm)

Denumire comună

Denumire chimică

Hidrazidă maleică

6-hidroxi-3(2H)-piridazinonă

10: Ceapă

1: Alte produse

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma dispozițiilor articolului 1 până la 1 august 1989 . Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 martie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO L 340, 9.12.1976, p. 26.

(2)  JO L 126, 20.5.1988, p. 53.

(3)  JO C 95, 16.4.1982, p. 6.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

59


31989D0195


L 073/49

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 13 martie 1989

privind încheierea Acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Tunisiană privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Tunisia

(89/195/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 113,

având în vedere recomandarea Comisiei,

întrucât Acordul de cooperare între Comunitatea Economică Europeană și Republica Tunisiană (1) a fost semnat la 25 aprilie 1976 și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1978;

întrucât este necesară aprobarea Acordului sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Tunisiană privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Tunisia,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Republica Tunisiană privind importul în Comunitate al conservelor de salată de fructe originare din Tunisia este aprobat în numele Comunității.

Textul acordului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Adoptată la Bruxelles, 13 martie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. SOLCHAGA CATALAN


(1)  JO L 265, 27.9.1978, p. 2.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

60


31989R0787


L 085/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 787/89 AL CONSILIULUI

din 20 martie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1883/78 privind normele generale de finanțare a intervențiilor de către Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 729/70 al Consiliului din 21 aprilie 1970 privind finanțarea politicii agricole comune (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2048/88 (2), în special articolul 3 alineatul 2,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1883/78 (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2050/88 (4), prevede în articolul 6 că operațiunile materiale care rezultă din depozitare și, dacă este cazul, din transformarea produselor de intervenție se finanțează din sume forfetare uniforme pentru întreaga Comunitate; întrucât este necesar să se prevadă ca același sistem de finanțare să se aplice pentru preluarea de către Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea Garantare, a cheltuielilor care decurg din măsurile speciale de garantare a utilizării și/sau destinării produselor deținute de către organismele de intervenție în scopuri bine stabilite și prevăzute de reglementările comunitare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1883/78 se adaugă următorul paragraf:

„De asemenea, se finanțează, din sume forfetare uniforme pentru întreaga Comunitate, cheltuielile ocazionate de măsurile speciale de garantare a utilizării și/sau destinării produselor deținute de către organismele de intervenție în scopuri bine stabilite, care se adoptă în cadrul organizărilor comune ale pieței și ale căror costuri sunt suportate de către FEOGA, secțiunea Garantare. Sumele forfetare sunt stabilite conform procedurii prevăzute în primul paragraf.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică pentru cheltuielile efectuate de la 1 ianuarie 1987.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 martie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO L 94, 28.4.1970, p. 13.

(2)  JO L 185, 15.7.1988, p. 1.

(3)  JO L 216, 5.8.1978, p. 1.

(4)  JO L 185, 15.7.1988, p. 6.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

61


31989R0789


L 085/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 789/89 AL CONSILIULUI

din 20 martie 1989

de instituire a unor măsuri specifice privind fructele cu coajă și roșcovele și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1035/72 privind organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât situația de pe piața fructelor cu coajă, adică în principal migdalele, alunele, nucile și fisticul, indică o neadaptare accentuată la cerințele tehnice și comerciale, atât în ceea ce privește condițiile tehnice de producție, caracterizate prin numărul mare al micilor exploatații și nivelul redus al mecanizării, care au drept rezultat o productivitate scăzută și costuri ridicate, cât și în ceea ce privește condițiile de comercializare;

întrucât aceeași situație caracterizează și cultura roșcovelor; întrucât în anumite regiuni ale Comunității această cultură este strâns legată de livezile producătoare de fructe cu coajă și cele două culturi pot fi combinate pentru a constitui plantații omogene; întrucât este, prin urmare, necesar ca măsurile referitoare la fructele cu coajă să fie extinse la roșcove;

întrucât constituirea de organizații ale producătorilor, care prevăd pentru membrii lor obligativitatea respectării regulamentelor pe care le adoptă, în scopul îmbunătățirii calității produselor și adaptării ofertei la cerințele pieței, are un efect corector asupra deficiențelor structurale menționate; întrucât este necesară facilitarea constituirii și funcționării acestor organizații;

întrucât un stimulent de acest gen poate fi obținut în primul rând prin acordarea unui ajutor forfetar pentru constituirea acestor organizații, plătit la sfârșitul primului și celui de-al doilea an de comercializare, care urmează datei recunoașterii lor specifice de către statul membru, în plus față de ajutorul prevăzut la articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 (2), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2238/88 (3); întrucât este necesar să se prevadă o participare financiară a Comunității de până la 50 % din valoarea ajutorului acordat de statul membru;

întrucât, pentru a permite organizațiilor de producători care produc și comercializează fructe cu coajă și/sau roșcove să realizeze o concentrare a ofertei, să eșaloneze introducerea pe piață a produselor, în special printr-o capacitate de depozitare corespunzătoare, și să îmbunătățească calitatea produselor, este necesar să se constituie un fond de rulment al acestor organizații; întrucât aceasta implică prevederea unor contribuții financiare ale statului membru și ale Comunității pentru constituirea fondului de rulment, plafonate în funcție de valoarea producției comercializate de organizațiile de producători în cursul unui anumit an de comercializare;

întrucât, pentru a stimula și mai mult producătorii grupați în organizații să-și modernizeze livezile pentru a satisface cerințele pieței, este necesar ca acordarea asistenței pentru constituirea de organizații și crearea unui fond de rulment să fie condiționată de prezentarea unui plan de îmbunătățire a calității și comercializării, precum și de aprobarea acestui plan de către autoritățile naționale desemnate de statele membre; întrucât, pentru realizarea acestui obiectiv, planul respectiv trebuie să vizeze, în primul rând, obținerea unei ameliorări genetice și de cultură a produselor cultivate în plantațiile omogene, nedispersate în alte plantații; întrucât pentru realizarea acestui plan trebuie să se acorde un ajutor specific din partea statelor membre și a Comunității; întrucât este, totuși, necesar ca valoarea acestui ajutor să fie plafonată și să i se confere un caracter tranzitoriu și degresiv, în scopul creșterii progresive a responsabilității financiare a producătorilor;

întrucât, pentru a face cunoscute produsele în cauză utilizatorilor existenți sau potențiali și pentru promovarea unei comercializări adaptate nevoilor pieței, precum și pentru stimularea activității organizațiilor de producători de fructe cu coajă, este necesar să se prevadă participarea Comunității la finanțarea acțiunilor care vizează dezvoltarea și îmbunătățirea consumului și utilizării produselor respective;

întrucât este necesară includerea roșcovelor printre produsele reglementate de organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor și modificarea Regulamentului (CEE) nr. 827/68 al Consiliului din 28 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței pentru anumite produse enumerate în anexa II la tratat (4), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3911/87 (5),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1 alineatul (2) se adaugă următorul rând:

Cod NC

Descrierea mărfurilor

„1212 10 10

Roșcove”

2.

La articolul 1 alineatul (3) primul paragraf se adaugă următoarea liniuță:

„—

fructele cu coajă, proaspete sau uscate și roșcovele, de la 1 septembrie la 31 august.”

3.

Se inserează următorul titlu:

„TITLUL IIa

Măsuri specifice pentru fructele cu coajă și roșcove

Articolul 14a

Măsurile prevăzute la prezentul titlu se aplică:

migdalelor care se încadrează la codurile NC 0802 11 90 și 0802 12 90;

alunelor care se încadrează la codurile NC 0802 21 00 și 0802 22 00;

nucilor care se încadrează la codurile NC 0802 31 00 și 0802 32 00;

fisticului care se încadrează la codul NC 0802 50 00;

roșcovelor care se încadrează la codul NC 1212 10 10.

Articolul 14b

(1)   Fără a aduce atingere articolului 14, statele membre acordă un ajutor forfetar suplimentar organizațiilor de producători, în scopul încurajării constituirii acestora, a căror activitate economică este axată pe producția și comercializarea fructelor cu coajă și/sau roșcovelor și care au prezentat un plan de îmbunătățire a calității și comercializării aprobat de către autoritățile naționale competente, în conformitate cu articolul 14d.

Ajutorul se acordă organizației de producători recunoscute de autoritatea națională competentă în conformitate cu prezentul articol.

(2)   Valoarea ajutorului prevăzut la alineatul (1) se calculează în funcție de cantitățile de fructe cu coajă și/sau roșcove comercializate de organizația de producători în cursul primei campanii de comercializare care urmează datei de recunoaștere specifice prevăzute la alineatul (1). Pentru fiecare tranșă cantitativă se fixează o valoare unică a ajutorului. Plata ajutorului se face la sfârșitul primei și celui de-al doilea an de comercializare care urmează recunoașterii.

Ajutorul acordat este rambursat de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, Secțiunea «Orientare», până la un procent de 50 % din valoarea respectivă.

(3)   Statele membre comunică Comisiei organizațiile de producători recunoscute în conformitate cu prezentul articol, numărul membrilor, mărimea cantităților comercializate în cursul primei campanii de comercializare.

(4)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilește mărimea tranșelor prevăzute la alineatul (2), precum și valoarea unitară a ajutorului aplicabil în cadrul fiecărei tranșe.

Articolul 14c

(1)   Statele membre acordă un ajutor specific organizațiilor de producători care constituie un fond de rulment în conformitate cu prezentul articol și care au prezentat un plan de îmbunătățire a calității și comercializării, aprobat de autoritățile naționale competente în conformitate cu articolul 14d.

(2)   Fondul de rulment are ca obiectiv, pe de o parte, regularizarea ofertei prin asigurarea finanțării stocării necesare introducerii pe piață a produselor la momentul adecvat și, pe de altă parte, pentru îmbunătățirea condiționării, în scopul unei mai bune comercializări a produselor. Cu ajutorul acestui fond, organizația de producători finanțează în special stocarea, sortarea, casarea și condiționarea.

(3)   Ajutorul specific se acordă o singură dată, cu condiția ca finanțarea fondului să fie asigurată după cum urmează:

45 % de către organizația de producători;

10 % de către statul membru.

Finanțarea comunitară este de 45 % din capitalul fondului. Cu toate acestea, participarea financiară globală a statului membru și a Comunității nu poate fi mai mare de 16,5 % din valoarea producției comercializate de organizația de producători în timpul campaniei de comercializare.

Articolul 14d

(1)   Organizațiile de producători beneficiază de ajutoarele prevăzute la articolul 14b și 14c, în cazul în care prezintă un plan de îmbunătățire a calității, precum și a comercializării aprobat de către autoritățile competente ale statului membru.

Planul menționat în primul paragraf are drept prim obiectiv îmbunătățirea calității producției printr-o conversie a soiurilor de plante sau o ameliorare a culturilor pe suprafețele cultivate omogen, nedispersat și, dacă este necesar, îmbunătățirea comercializării. El aplică tipurile de măsuri adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 33.

(2)   Planurile aprobate beneficiază de un ajutor comunitar de 45 %, în cazul în care finanțarea acestora este suportată în proporție de 45 % de către organizațiile de producători și de 10 % de către statul membru.

Finanțarea din partea statului membru și ajutorul comunitar sunt, totuși, plafonate. Plafonul respectiv se stabilește în funcție de suprafața unei culturi nedispersate și de valoarea maximă la hectar.

Finanțarea din partea statului membru și ajutorul comunitar se plătesc pe o perioadă de 10 ani. Ajutorul maxim descrește progresiv.

(3)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilește:

valoarea maximă pe hectar a finanțării din partea statului membru și a ajutorului comunitar;

rata descreșterii progresive a finanțării naționale și a ajutorului comunitar.

(4)   Statele membre comunică Comisiei planurile prezentate de organizațiile de producători. Aceste planuri pot fi aprobate de autoritatea competentă a statului membru numai după ce sunt comunicate Comisiei în termen de 60 de zile, perioadă în care Comisia poate solicita modificarea sau respingerea lor.

Articolul 14e

(1)   Comunitatea asigură 50 % din finanțarea măsurilor care vizează dezvoltarea și îmbunătățirea consumului și utilizarea în Comunitate a fructelor cu coajă și/sau a roșcovelor.

(2)   Măsurile prevăzute la alineatul (1) au ca obiectiv:

promovarea calității produselor, în special prin realizarea unor studii de piață și identificarea unor utilizări noi, inclusiv a mijloacelor de adaptare a producției la acestea;

realizarea unor metode noi de condiționare;

diseminarea consultanței de marketing la diferiții operatori economici din sector;

organizarea și participarea la târguri și alte manifestări comerciale.

(3)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 33, Comisia precizează măsurile prevăzute la alineatul (2) sau adoptă măsuri noi.

Articolul 14f

(1)   Ajutorul prevăzut la articolul 14c, articolul 14d și articolul 14e este considerat ca o măsură de intervenție destinată regularizării piețelor agricole în sensul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 729/70 (6), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2048/88 (7).

(2)   În ceea ce privește asistența prevăzută la alineatul (1), Comisia poate decide, la cererea statelor membre interesate, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 729/70, plata unei prime tranșe de alocații pe baza planurilor de îmbunătățire a calității și a comercializării, aprobate de către statele membre.

Articolul 14g

Comisia adoptă normele de aplicare a prezentului titlu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 33. Acestea includ măsuri destinate asigurării controlului utilizării asistenței financiare comunitare.

4.

La anexa I, la poziția „Fructe” se adaugă

„migdale, alune și nuci”.

Articolul 2

La anexa la Regulamentul (CEE) nr. 827/68 se elimină rândul referitor la roșcovele care se încadrează la codul NC 1212 10 10.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 septembrie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 martie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  Aviz emis la 17 martie 1989 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 118, 20.5.1972, p. 1.

(3)  JO L 198, 26.7.1988, p. 1.

(4)  JO L 151, 30.6.1968, p. 16.

(5)  JO L 370, 30.12.1987, p. 36.

(6)  JO L 94, 28.4.1970, p. 13.

(7)  JO L 185, 15.7.1988, p. 1.”


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

64


31989R0790


L 085/6

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 790/89 AL CONSILIULUI

din 20 martie 1989

de stabilire a valorii ajutorului forfetar suplimentar pentru constituirea organizațiilor de producători, precum și a valorii maxime a ajutorului pentru îmbunătățirea calității și a comercializării în sectorul fructelor cu coajă lemnoasă și al roșcovelor

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului din 18 mai 1972 privind organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 789/89 (2), în special articolul 14b alineatul (4) și articolul 14d alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât ajutorul forfetar suplimentar destinat încurajării constituirii organizațiilor de producători de fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove trebuie să fie stabilit astfel încât să genereze un stimulent efectiv, luând în considerare, pe de o parte, procentul foarte scăzut al producției comercializate prin intermediul organizațiilor de producători și, pe de altă parte, dimensiunea redusă a organizațiilor existente;

întrucât, pentru ajutorul în vederea îmbunătățirii calității, precum și a comercializării, prevăzut la articolul 14d din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72, valoarea maximă a participării financiare a statului membru și a Comunității trebuie să fie stabilită la un nivel realist care să ia în considerare obiectivul principal al îmbunătățirii genetice și culturale și suprafața livezii care poate fi supusă anual unei acțiuni,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Ajutorul forfetar suplimentar pentru constituirea organizațiilor de producători de fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove prevăzut la articolul 14b din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 se stabilește după cum urmează:

60 ECU pe tonă pentru o tranșă mai mică de 1 000 de tone;

70 ECU pe tonă pentru o tranșă cuprinsă între 1 000 și 2 000 de tone;

75 ECU pe tonă pentru o tranșă mai mare de 2 000 de tone

de fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove comercializate prin organizația de producători pe parcursul primului an de comercializare.

Articolul 2

Valoarea maximă pe hectar menționată la articolul 14d alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 se stabilește la 300 ECU pentru primii cinci ani și la 210 ECU pentru următorii cinci ani.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 septembrie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 martie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO L 118, 20.5.1972, p. 91.

(2)  JO L 85, 30.3.1989, p.3.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

65


31989R0921


L 097/40

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 921/89 AL COMISIEI

din 10 aprilie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 890/78 de stabilire a normelor de certificare a hameiului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1696/71 al Consiliului din 26 iulie 1971 privind organizarea comună a pieței în sectorul hameiului (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3998/87 (2), în special articolul 2 alineatul (5),

întrucât, pentru a determina proporția de frunze, tulpini și deșeuri de hamei, în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 890/78 al Comisiei (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3994/88 (4), s-a presupus că densitățile deșeurilor de hamei și de lupulină sunt identice; întrucât, de acum, se poate determina raportul dintre densitățile respective; întrucât, prin urmare, trebuie specificată metoda de calcul utilizată în acest scop;

întrucât, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (CEE) nr. 890/78, ambalajul în care se comercializează produsul trebuie să poarte, după sigilare, un marcaj care să cuprindă indicațiile necesare; întrucât, pentru a se evita orice posibilitate de abuz, trebuie să se prevadă ca marcajul să fie aplicat și pe pachetele sau cutiile cu pudră sau extract din interiorul ambalajului; întrucât Regulamentul (CEE) nr. 890/78 trebuie modificat în consecință;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a hameiului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 890/78 se modifică după cum urmează:

1.

La anexa II punctul C.1 al treilea paragraf, textul „Deșeurile și lupulina nu pot fi separate. În consecință, prin evaluarea obiectivă a culorii, trebuie estimat procentul relativ de deșeuri și de lupulină, iar greutatea se calculează presupunând că densitățile sunt identice.” se înlocuiește cu textul următor:

„Este extrem de dificilă separarea cu precizie a deșeurilor și lupulinei. Cu toate acestea, cu ajutorul unei site cu dimensiunea ochiurilor de 0,8 mm, se poate determina procentul aproximativ de deșeuri și lupulină.

La estimarea proporției de lupulină, trebuie să se țină seama de faptul că densitatea lupulinei este de patru ori mai mare decât cea a deșeurilor.”

2.

La anexa IV litera (d), după cuvintele „imprimare pe ambalajul sigilat”, se adaugă „și pe fiecare pachet sau cutie de pudră sau extract din interiorul ambalajului sigilat”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică începând cu recolta de hamei din 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 aprilie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 175, 4.8.1971, p. 1.

(2)  JO L 377, 31.12.1987, p. 40.

(3)  JO L 117, 29.4.1978, p. 43.

(4)  JO L 354, 22.12.1988, p. 24.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

66


31989R1097


L 116/20

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1097/89 AL COMISIEI

din 27 aprilie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 649/87 de stabilire a regulilor detaliate pentru crearea unui registru viticol comunitar

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2392/86 al Consiliului din 24 iulie 1986 de creare a unui registru viticol comunitar (1), în special articolul 10,

întrucât trebuie să se prevadă obligația viticultorilor de a nu împiedica culegerea datelor menționate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2392/86 de către agenți calificați în acest scop, pentru a permite accesul acestor agenți la exploatațiile în cauză; întrucât, din acest motiv, este necesară modificarea Regulamentului (CEE) nr. 649/87 al Comisiei (2),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se inserează următorul articol 3a în Regulamentul (CEE) nr. 649/87:

„Articolul 3a

Viticultorii trebuie să asigure accesul la exploatațiile lor al agenților autorizați de către agenția competentă a statului membru respectiv, care răspunde de crearea registrului viticol.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 aprilie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 208, 31.7.1986, p. 1.

(2)  JO L 62, 5.3.1987, p. 10.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

67


31989R1235


L 128/29

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1235/89 AL CONSILIULUI

din 3 mai 1989

de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2771/75 privind organizarea comună a piețelor în sectorul ouălor și (CEE) nr. 2777/75 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de pasăre

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât regulamentele (CEE) nr. 2771/75 (4), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3207/88 (5), și (CEE) nr. 2777/75 (6), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3907/87 (7), prevăd stabilirea trimestrială a prețurilor de ecluză și a taxelor, în special pe baza prețurilor cerealelor furajere; întrucât, datorită acestei dependențe strânse și ținând cont de data de începere a anului de producție în sectorul cerealelor, care este 1 ianuarie, trebuie să se anticipeze cu o lună datele privind aplicarea prețurilor de ecluză și a taxelor din aceste sectoare; întrucât, prin urmare, trimestrele vor coincide cu trimestrele calendaristice;

întrucât articolele 5 și 7 din regulamentele (CEE) nr. 2771/75 și (CEE) nr. 2777/75 prevăd, printre altele, reexaminarea datelor utilizate pentru stabilirea coeficienților de derivare și a sumelor forfetare cel puțin o dată pe an; întrucât experiența acumulată în gestionarea pieței ouălor și cărnii de pasăre, precum și considerente de ordin practic au demonstrat că dispozițiile amintite nu mai sunt adecvate; întrucât, prin urmare, este necesar să fie abrogate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2771/75 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1 alineatul (2), se elimină litera (e).

2.

La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Taxa care se aplică ouălor cu coajă cuprinde:

(a)

un element egal cu diferența dintre prețurile din Comunitate, pe de o parte, și de pe piața mondială, pe de altă parte, pentru cantitatea de cereale furajere necesară pentru producerea, în Comunitate, a unui kilogram de ouă cu coajă.

Prețurile cerealelor furajere în Comunitate se stabilesc o dată pe an pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 iulie, în funcție de prețurile prag și de majorările lor lunare. Acestea folosesc la stabilirea taxei începând cu 1 iulie în fiecare an.

Prețurile cerealelor furajere pe piața mondială se stabilesc trimestrial pe baza prețurilor cerealelor înregistrate într-o perioadă de cinci luni care se încheie cu o lună înainte de începerea trimestrului pentru care se calculează elementul în cauză.

Cu toate acestea, la stabilirea taxei valabile de la 1 octombrie, de la 1 ianuarie și de la 1 aprilie, se ține cont de evoluția prețurilor cerealelor furajere pe piața mondială numai dacă, la aceeași dată, are loc o nouă stabilire a prețului de ecluză;

(b)

un element egal cu 7 % din media prețurilor de ecluză valabile pentru cele patru trimestre care precedă data de 1 aprilie din fiecare an.

Acest element se stabilește o dată pe an pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 iulie.”

3.

La articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Coeficienții care exprimă cantitatea și raportul menționate la alineatul (1) se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 17.”

4.

La articolul 7 alineatul (2), ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, la stabilirea prețului de ecluză valabil începând cu 1 octombrie, 1 ianuarie și 1 aprilie, se ține cont de evoluția prețurilor cerealelor furajere pe piața mondială numai dacă prețul acestei cantități prezintă o variație minimă față de cel utilizat pentru calculul prețului de ecluză din trimestrul precedent.”

Articolul 2

Regulamentul (CEE) nr. 2777/75 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1 alineatul (2), se elimină litera (e).

2.

La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Taxa care se aplică păsărilor sacrificate cuprinde:

(a)

un element egal cu diferența dintre prețurile din Comunitate, pe de o parte, și de pe piața mondială, pe de altă parte, pentru cantitatea de cereale furajere necesară pentru producerea, în Comunitate, a unui kilogram de pasăre sacrificată, diferențiate pe specii.

Prețurile cerealelor furajere în Comunitate se stabilesc o dată pe an pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 iulie, în funcție de prețurile prag și de majorările lor lunare. Acestea folosesc la stabilirea taxei începând cu data de 1 iulie a fiecărui an.

Prețurile cerealelor furajere pe piața mondială se stabilesc trimestrial pe baza prețurilor cerealelor constatate într-o perioadă de cinci luni care se încheie cu o lună înainte de începerea trimestrului pentru care se calculează elementul în cauză.

Cu toate acestea, la stabilirea taxei valabile de la 1 octombrie, de la 1 ianuarie și de la 1 aprilie, se ține cont de evoluția prețurilor cerealelor furajere pe piața mondială numai dacă, la aceeași dată, are loc o nouă stabilire a prețului de ecluză;

(b)

un element egal cu 7 % din media prețurilor de ecluză valabile pentru cele patru trimestre care precedă data de 1 aprilie a fiecărui an.

Acest element se stabilește o dată pe an pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 iulie.”

3.

La articolul 5, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Coeficienții care exprimă raporturile menționate la alineatul (1) se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 17.”

4.

La articolul 7 alineatul (2), ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, la stabilirea prețului de ecluză valabil începând cu 1 octombrie, 1 ianuarie și 1 aprilie, se ține cont de evoluția prețurilor cerealelor furajere pe piața mondială numai dacă prețul acestei cantități prezintă o variație minimă față de cel utilizat pentru calculul prețului de ecluză din trimestrul precedent.”

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 iulie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 mai 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

P. SOLBES


(1)  JO C 82, 3.4.1989, p. 49.

(2)  JO C 120, 16.5.1989.

(3)  Aviz dat la 31 martie 1989 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(4)  JO L 282. 1.11.1975, p. 49.

(5)  JO L 286, 20.10.1988, p. 2.

(6)  JO L 282, 1.11.1975, p. 77.

(7)  JO L 370, 30.12.1987, p. 14.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

69


31989R1249


L 129/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1249/89 AL CONSILIULUI

din 3 mai 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2759/75 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cărnii de porc

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 (4), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 3906/87 (5), prevede la articolul 4 stabilirea prețului de bază pentru porcul sacrificat, aplicabil în fiecare an, la data de 1 noiembrie; întrucât costul cerealelor are o influență majoră asupra costului de producție a porcului sacrificat; întrucât, datorită acestei interdependențe strânse, este necesar ca data aplicării prețului de bază să coincidă cu începutul anului de comercializare a cerealelor; întrucât prețul de bază fiind stabilit în special în funcție de prețul-ecluză și de taxa care se aplică în sectorul cărnii de porc, este, prin urmare, necesar să se modifice, de asemenea, datele referitoare la aplicarea acestora;

întrucât articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 prevede stabilirea prețului comunitar de piață pentru porcul sacrificat pe baza prețurilor înregistrate pe piețele reprezentative; întrucât, în conformitate cu alineatul (5) din același articol, lista piețelor reprezentative trebuie să fie stabilită de către Consiliu cu majoritate calificată; întrucât caracterul pur tehnic al acestei dispoziții și necesitatea de a efectua modificări frecvente fac mai adecvată aplicarea procedurii prevăzute la articolul 24 din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75;

întrucât, la introducerea în Regulamentul (CEE) nr. 2759/75, de către Regulamentul (CEE) nr. 3906/87, a nomenclaturii combinate și a Tarifului Vamal Comun, prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 (6), au fost omise două produse înregistrate la GATT, care ar fi trebuit să figureze la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75; întrucât este necesară corectarea acestei erori,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1 alineatul (2) se elimină.

2.

La articolul 4 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Anual, se stabilește un preț de bază valabil începând de la data de 1 iulie a anului respectiv pentru carnea de porc din specia porcine domestice, prezentată în carcasă sau semicarcasă, denumită în continuare «porc sacrificat», având o calitate standard definită în conformitate cu grila comunitară de clasificare a carcaselor de porc.

Prețul de bază este stabilit în funcție de:

prețul-ecluză și de taxa care se aplică în cursul trimestrului care începe la data de 1 iulie din același an;

necesitatea stabilirii acestui preț la un nivel care să contribuie la stabilitatea prețurilor pieței, fără a determina însă formarea unor excedente structurale în Comunitate.”

3.

La articolul 4, alineatele (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text:

„(5)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilește grila comunitară de clasificare a carcaselor de porc.

(6)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24,

sunt hotărâte măsurile de intervenție, precum și data la care încetează aplicarea acestora;

se stabilește lista piețelor reprezentative;

sunt adoptate normele de aplicare a prezentului articol.”

4.

La articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Taxa aplicabilă porcului sacrificat este constituită:

(a)

dintr-un element egal cu diferența dintre prețul stabilit în Comunitate și cel de pe piața mondială pentru cantitatea de cereale furajere necesară producerii în Comunitate a unui kilogram de carne de porc.

Prețurile cerealelor furajere din Comunitate se stabilesc o dată pe an pentru o perioadă de douăsprezece luni, începând de la 1 iulie, în funcție de prețul-prag și de majorările lunare. Acestea servesc la fixarea taxei începând cu data de 1 iulie a fiecărui an.

Prețurile cerealelor furajere de pe piața mondială se stabilesc trimestrial, pe baza prețurilor cerealelor înregistrate pe perioada de cinci luni care precede cu o lună trimestrul pentru care se calculează elementul menționat.

Cu toate acestea, la stabilirea taxei valabile de la 1 octombrie, 1 ianuarie și 1 aprilie, se ține seama de evoluția prețurilor cerealelor furajere pe piața mondială numai dacă, la aceeași dată, se stabilește un nou preț-ecluză;

(b)

dintr-un element egal cu 7 % din media prețurilor-ecluză valabile pentru cele patru trimestre care preced data de 1 aprilie a fiecărui an.

Acest element este stabilit o dată pe an pentru o perioadă de douăsprezece luni, începând cu data de 1 iulie.”

5.

La articolul 10, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   În ceea ce privește produsele prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (c), taxa este egală cu suma următoarelor elemente:

(a)

un prim element obținut din taxa pe porcul sacrificat, în funcție de raportul existent între prețurile din Comunitate ale acestor produse, pe de o parte, și prețul pentru porcul sacrificat, pe de altă parte;

(b)

un al doilea element egal cu 7 % din prețul mediu al ofertei, stabilit pe baza importurilor efectuate în cursul celor douăsprezece luni care preced data de 1 aprilie din fiecare an. Cu toate acestea, acest procent este egal cu 10 pentru produsele care au codurile NC ex 1602 și ex 1902.

Acest element se stabilește o dată pe an pentru o perioadă de douăsprezece luni, începând cu data de 1 iulie.

(3)   Prin derogare de la alineatele (1) și (2), pentru produsele care au codurile NC 0206 30 21, 0206 30 31, 0206 41 91, 0206 49 91, 1501 00 11, 1601 00 10, 1602 10 00, 1602 20 90 și 1602 90 10, a căror rată de impozitare a fost înregistrată în cadrul GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), impozitele se limitează la suma care rezultă în urma acestei înregistrări.”

6.

La articolul 12 alineatul (2), ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, la stabilirea prețului-ecluză valabil de la 1 octombrie, 1 ianuarie și 1 aprilie, se ține seama de evoluția prețurilor cerealelor furajere pe piața mondială numai dacă valoarea cantității de cereale furajere indică o variație minimă în raport cu cea utilizată pentru calculul prețului de ecluzare pe trimestrul precedent.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 iulie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 mai 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

P. SOLBES


(1)  JO C 82, 3.4.1989, p. 46.

(2)  JO C 120, 16.5.1989.

(3)  Aviz emis la 31 martie 1989 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(4)  JO L 282, 1.11.1975, p. 1.

(5)  JO L 370, 30.12.1987, p. 11.

(6)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

71


31989R1458


L 144/28

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1458/89 AL COMISIEI

din 26 mai 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1963/79 de stabilire a normelor de aplicare a restituirii la producție pentru uleiurile de măsline utilizate la fabricarea anumitor conserve

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei,

având în vedere Regulamentul nr. 136/66/CEE al Consiliului din 22 septembrie 1966 privind organizarea comună a piețelor în sectorul uleiurilor și grăsimilor (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1225/89 (2),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 591/79 al Consiliului din 26 martie 1979 de stabilire a normelor generale privind restituirea pentru producția uleiurilor de măsline utilizate în fabricarea anumitor conserve (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3788/85 (4), în special articolul 9,

întrucât, în temeiul articolului 20a din Regulamentul nr. 136/66/CEE, uleiul de măsline utilizat la fabricarea conservelor de pește și de legume beneficiază de o restituire pentru producție; întrucât această restituire trebuie să permită beneficiarilor achiziționarea uleiului de măsline pe piața comunitară la prețuri apropiate de cele practicate pe piața mondială; întrucât, în acest scop, restituirea pentru producție trebuie stabilită pe baza factorului variabil al taxei de import pentru uleiul obținut prin rafinarea uleiului de măsline virgin;

întrucât dispozițiile referitoare la acordarea restituirii pentru producție sunt prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1963/79 al Comisiei (5), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 393/87 (6);

întrucât aderarea Spaniei și a Portugaliei a determinat un calcul diferențiat al restituirii pentru producție, ținând cont în special de diferențele în nivelurile prețurilor; întrucât, pentru a compensa aceste diferențe de preț, s-au introdus sume compensatorii de aderare; întrucât, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 591/79, restituirea pentru producție se corectează pentru Spania și Portugalia cu suma compensatorie de aderare aplicabilă importurilor din țări terțe în fiecare dintre aceste state membre;

întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 296/86 al Comisiei (7), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1981/88 (8), este posibilă aplicarea unui regim de perfecționare activă în schimburile dintre noile state membre, precum și între acestea din urmă și celelalte state membre;

întrucât, în cazul în care uleiul de măsline produs în Comunitate, utilizat în fabricarea anumitor conserve, este supus regimului de perfecționare activă pentru a beneficia de restituirea pentru producție aplicabilă în țara de prelucrare, restituirea pentru producție trebuie corectată cu suma compensatorie de aderare nepercepută; întrucât această dispoziție trebuie precizată, iar Regulamentul (CEE) nr. 1963/79 modificat corespunzător;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare pentru uleiuri și grăsimi,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În Regulamentul (CEE) nr. 1963/79 se inserează articolul 4a după cum urmează:

„Articolul 4a

În ceea ce privește uleiul de măsline produs în Comunitate, restituirea pentru producția de anumite conserve, în cazul în care uleiul de măsline încorporat se află sub incidența regimului de perfecționare activă, se corectează cu suma compensatorie de aderare nepercepută.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 mai 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 172, 30.9.1966, p. 3025/66.

(2)  JO L 128, 11.5.1989, p. 15.

(3)  JO L 78, 30.3.1979, p. 2.

(4)  JO L 367, 31.12.1985, p. 1.

(5)  JO L 227, 9.9.1979, p. 1.

(6)  JO L 40, 10.2.1987, p. 9.

(7)  JO L 36, 12.2.1986, p. 5.

(8)  JO L 174, 6.7.1988, p. 28.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

73


31989L0361


L 153/30

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 30 mai 1989

privind animalele din speciile ovină și caprină reproducătoare de rasă pură

(89/361/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât creșterea și obținerea de animale din speciile ovină și caprină ocupă un loc important în agricultura Comunității; întrucât aceste activități pot constitui o sursă de venit pentru o parte a populației agricole;

întrucât este necesar să se încurajeze obținerea de animale din speciile ovină și caprină și întrucât rezultatele satisfăcătoare din acest domeniu depind în mare măsură de utilizarea unor animale de rasă pură;

întrucât există neconcordanțe în ceea ce privește înscrierea în fișele genealogice; întrucât aceste neconcordanțe constituie un obstacol în calea schimburilor intracomunitare; întrucât liberalizarea completă a schimburilor presupune o armonizare ulterioară, în special în ceea ce privește înscrierea în fișele genealogice;

întrucât, pentru a elimina aceste neconcordanțe și a contribui astfel la creșterea productivității agricole în sectorul respectiv, este necesară liberalizarea schimburilor intracomunitare;

întrucât statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a solicita prezentarea unor certificate întocmite în conformitate cu o procedură comunitară;

întrucât este necesar să se prevadă că importurile de ovine și caprine reproducătoare de rasă pură provenind din țări terțe nu pot fi efectuate în condiții mai puțin severe decât cele aplicate în cadrul Comunității;

întrucât este necesar să se adopte măsuri de punere în aplicare în anumite domenii cu caracter tehnic; întrucât, pentru punerea în aplicare a măsurilor preconizate, este necesar să se prevadă o procedură de instituire a unei cooperări strânse între statele membre și Comisie în cadrul Comitetului permanent zootehnic,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă se referă la problemele zootehnice care pot să apară în cadrul schimburilor intracomunitare cu animale din speciile ovină și caprină reproducătoare de rasă pură și cu materialul seminal, ovulele și embrionii acestora.

(2)   Până la intrarea în vigoare a dispozițiilor comunitare relevante, normele de sănătate animală privind schimburile intracomunitare țin de legislația națională, cu respectarea normelor generale din tratat.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se înțelege prin:

(a)

„ovine sau caprine reproducătoare de rasă pură”: orice animal din specia ovină sau caprină al cărui părinți și bunici sunt înscriși sau înregistrați într-o fișă genealogică a aceleiași rase și care este înscris sau înregistrat la rândul lui și eligibil pentru a fi înscris în acea fișă genealogică;

(b)

„fișă genealogică”: orice fișă, registru, dosar sau suport informatic:

care este ținut fie de o organizație sau o asociație a crescătorilor autorizată oficial de statul membru în care este constituită această organizație sau asociație, fie de un serviciu oficial din statul membru în cauză și

în care sunt înscrise sau înregistrate ovinele și caprinele reproducătoare de rasă pură dintr-o rasă dată, cu menționarea ascendenților lor.

Articolul 3

(1)   Statele membre nu pot interzice, limita sau împiedica din motive zootehnice:

schimburile intracomunitare cu ovine și caprine reproducătoare de rasă pură, precum și cu materialul seminal, ovulele și embrionii acestora;

autorizația oficială a organizațiilor sau asociațiilor de crescători care țin sau realizează fișe genealogice în conformitate cu articolul 4.

(2)   Cu toate acestea, statele membre pot menține dispozițiile naționale care sunt în conformitate cu normele generale din tratat până la intrarea în vigoare a deciziilor comunitare prevăzute la articolele 4 și 6.

Articolul 4

Comisia stabilește, înainte de 1 ianuarie 1991, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8:

criteriile de autorizare a organizațiilor și asociațiilor de crescători care țin sau realizează fișe genealogice;

criteriile de înscriere sau înregistrare în fișele genealogice;

metode de monitorizare a realizării și evaluării valorii genetice a ovinelor și caprinelor reproducătoare de rasă pură;

criteriile de admitere a unui animal reproducător pentru reproducere și pentru utilizarea materialului seminal, a ovulelor sau embrionilor acestuia.

Articolul 5

Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu privire la autorizațiile eliberate organizațiilor și asociațiilor de crescători care țin sau realizează fișele genealogice și care îndeplinesc criteriile stabilite în conformitate cu articolul 4 prima liniuță.

Articolul 6

Statele membre pot solicita ca ovinele și caprinele reproducătoare de rasă pură și materialul seminal, ovulele și embrionii acestora să fie însoțite în momentul comercializării de un certificat zootehnic în conformitate cu un model stabilit de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8.

Articolul 7

Până la punerea în aplicare a unei norme comunitare în materie, condițiile zootehnice aplicabile importurilor de ovine sau caprine reproducătoare de rasă pură și de material seminal, ovule și embrioni ai acestora din terțe țări nu trebuie să fie mai favorabile decât cele care reglementează schimburile intracomunitare.

Articolul 8

În cazul în care se face trimitere la procedura definită la prezentul articol, Comitetul permanent zootehnic instituit prin Decizia 77/505/CEE (4) deliberează în conformitate cu normele stabilite la articolul 11 din Directiva 88/661/CEE (5).

Articolul 9

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1991. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 10

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 30 mai 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO C 348, 23.12.1987, p. 6.

(2)  JO C 94, 11.4.1988, p. 182.

(3)  JO C 80, 28.3.1988, p. 35.

(4)  JO L 206, 12.8.1977, p. 11.

(5)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

75


31989L0365


L 159/58

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 30 mai 1989

de modificare a Directivei 79/117/CEE privind interzicerea introducerii pe piață și folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active

(89/365/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 79/117/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1978 privind interzicerea introducerii pe piață și folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/477/CEE (2), în special articolul 6 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât anexa la Directiva 79/117/CEE trebuie să fie adaptată în mod constant pentru a ține seama de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice;

întrucât prin Directiva 86/355/CEE (3) de modificare a anexei la Directiva 79/117/CEE, comercializarea și utilizarea oxidului de etilenă ca produs fitosanitar a fost interzisă sub rezerva anumitor derogări naționale temporare pentru anumite produse minore pentru care există o necesitate specifică, până când vor fi disponibile alte metode de tratament;

întrucât respectivele derogări expiră la 31 decembrie 1989;

întrucât Comisia a reexaminat situația privind eventualele metode de tratament satisfăcătoare destinate să înlocuiască oxidul de etilenă; întrucât din această reexaminare reiese că momentan nu există nici o metodă larg disponibilă pentru două dintre aceste derogări;

întrucât, prin urmare, este necesar să se amâne data de expirare a acestor două derogări,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa la Directiva 79/117/CEE se modifică după cum urmează:

În partea C, „Oxidul de etilenă”, coloana din dreapta, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Derogările menționate la literele (a), (d) și (e) expiră la 31 decembrie 1989, iar derogările menționate la literele (b) și (c) la 31 decembrie 1990”.

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 1989. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 30 mai 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO L 33, 8.2.1979, p. 36.

(2)  JO L 273, 26.9.1987, p. 40.

(3)  JO L 212, 2.8.1986, p. 33.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

76


31989R1576


L 160/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL CEE NR. 1576/89 AL CONSILIULUI

din 29 mai 1989

de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43 și 100a,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

în cooperare cu Parlamentul European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât, în prezent, nu există dispoziții comunitare specifice cu referire la băuturile spirtoase, mai ales în ceea ce privește definirea acestor produse și cerințele impuse de desemnarea și prezentarea lor; întrucât, dată fiind importanța economică a acestor produse, se impune adoptarea unor dispoziții comune în acest domeniu, în vederea unei bune funcționări a pieței comune;

întrucât domeniul băuturilor spirtoase constituie o importantă piață de desfacere pentru agricultura comunitară; întrucât această piață de desfacere este, în mare parte, rezultatul reputației pe care aceste produse au dobândit-o în interiorul Comunității și pe piața mondială; întrucât această reputație poate fi atribuită calității produselor tradiționale; întrucât ar trebui, prin urmare, să se mențină un anumit standard de calitate pentru produsele respective dacă se dorește păstrarea acestei piețe de desfacere; întrucât cea mai adecvată metodă de menținere a acestui standard de calitate o constituie definirea produselor respective ținându-se cont de metodele tradiționale pe care se bazează reputația lor; întrucât, în plus, termenii astfel definiți trebuie utilizați doar pentru produsele având aceeași calitate cu produsele tradiționale, pentru a împiedica devalorizarea acestora;

întrucât legislația comunitară trebuie să rezerve, pentru anumite teritorii printre care pot figura, în mod excepțional, anumite țări, utilizarea denumirilor geografice referitoare la aceste teritorii, în măsura în care acea etapă de producție pe durata căreia se obține produsul finit și acesta își dobândește caracteristicile și proprietățile finale se desfășoară în zona geografică respectivă; întrucât, conferind drepturi exclusive producătorilor respectivi, dispozițiile comunitare asigură păstrarea caracterului de indicație de proveniență pentru denumirile respective, împiedicând ca, prin intrarea în domeniul public, acestea să devină denumiri generice; întrucât denumirile respective au și rolul de a informa consumatorul cu privire la proveniența produselor caracterizate de materiile prime utilizate sau de procesele speciale de fabricare;

întrucât modalitatea normală și obișnuită de informare a consumatorului este de a înscrie anumite mențiuni pe etichetă; întrucât băuturile spirtoase sunt supuse, în ceea ce privește etichetarea, regulilor generale stabilite de Directiva Consiliului 79/112/CEE din 18 decembrie 1978 privind apropierea legislativă a statelor membre în ceea ce privește etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și publicitatea făcută acestora (4), modificată ultima dată de Directiva 86/197/CEE (5); întrucât, ținându-se cont de natura produselor respective și pentru o mai bună informare a consumatorului, se impune adoptarea unor dispoziții specifice suplimentare pentru aceste reguli generale, privind în special introducerea în definirea produselor a noțiunilor referitoare la maturarea și tăria alcoolică minimă pentru livrarea către consumul uman;

întrucât, deși Directiva 79/112/CEE stabilește mențiunile care trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichete, nu face referiri precise privind locul de fabricație; întrucât, în sectorul băuturilor spirtoase respective, acestei noțiuni i se acordă o importanță specială, dat fiind faptul că, adeseori, consumatorul asociază băutura cu locul său de fabricație; întrucât absența unei astfel de noțiuni în acest domeniu riscă să dea consumatorului impresia unei origini false; întrucât, prin urmare, pentru evitarea acestui risc, se impune, în anumite cazuri, menționarea obligatorie a locului de fabricație pe etichetă;

întrucât, în anumite cazuri, se impune stabilirea unor cerințe suplimentare; întrucât, în cazul utilizării alcoolului etilic, trebuie să se impună utilizarea exclusivă a alcoolului etilic de origine agricolă, așa cum se obișnuiește deja în interiorul Comunității, pentru a se asigura în continuare o piață de desfacere importantă a produselor agricole de bază;

întrucât Directiva 80/778/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 privind calitatea apei destinate consumului uman (6) și Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (7), modificată ultima dată de Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei, stabilesc caracteristicile apelor care pot fi folosite în alimentație; întrucât trebuie să se facă referire la acestea;

întrucât Directiva 88/388/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 privind apropierea legislațiilor statelor membre în domeniul aromelor folosite în produsele alimentare și al materiilor de bază pentru producerea acestora (8) definește diferiți termeni care pot fi folosiți referitor la aromatizare; întrucât, în prezentul regulament, se va folosi aceeași terminologie;

întrucât se impune adoptarea unor dispoziții specifice desemnării și prezentării băuturilor spirtoase importate, ținându-se cont de angajamentele Comunității în relațiile sale cu țările terțe;

întrucât, în scopul apărării renumelui produselor comunitare pe piața mondială, se impune extinderea acelorași reguli și la produsele exportate, în cazul în care nu există alte dispoziții contrare, ținându-se cont de obiceiurile și practicile tradiționale;

întrucât, în vederea unei aplicări uniforme și simultane a măsurilor propuse, se recomandă să se acționeze în temeiul unui regulament;

întrucât, în scopul simplificării și accelerării procedurii, Comisiei îi revine sarcina de a adopta măsurile de aplicare cu caracter tehnic; întrucât, în acest sens, trebuie să se stabilească proceduri adecvate care să asigure o colaborare strânsă între statele membre și Comisie în cadrul unui comitet de aplicare;

întrucât sunt necesare măsuri tranzitorii pentru facilitarea trecerii la sistemul stabilit prin prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prezentul regulament stabilește regulile generale privind definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase.

(2)   În sensul prezentului regulament, „băuturi spirtoase” reprezintă lichidul alcoolic:

destinat consumului uman,

având caracteristicile organoleptice specifice și, cu excepția produselor enumerate la anexa III punctul 1, tăria alcoolică minimă de 15 % vol, și

obținut:

fie direct prin distilare, cu sau fără arome, din produse fermentate naturale și/sau prin macerarea unor substanțe vegetale și/sau prin adăugarea de arome, zahăr sau alte produse edulcorante menționate la alineatul (3) litera (a) și/sau alte produse agricole conținând alcool etilic de origine agricolă și/sau distilat de origine agricolă și/sau rachiu, conform definițiilor din prezentul regulament;

fie din amestecul unei băuturi spirtoase cu:

una sau mai multe alte băuturi spirtoase;

alcool etilic de origine agricolă, distilat de origine agricolă sau rachiu;

una sau mai multe băuturi alcoolice;

una sau mai multe băuturi.

Totuși, băuturile spirtoase având codurile NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 și 2207 nu sunt considerate băuturi spirtoase.

(3)   Definiții preliminare

În sensul prezentului regulament, următorii termeni sunt definiți astfel:

(a)

îndulcirea:

procesul care constă în folosirea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multora dintre următoarele produse:

zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, zahăr lichid, zahăr lichid invertit, sirop de zahăr invertit, must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri proaspeți, zahăr caramelizat (burned sugar), miere, sirop de roșcove, precum și alți carbohidrați naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menționate anterior.

„Zahăr caramelizat” reprezintă produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali sau de orice alt aditiv chimic;

(b)

amestecul:

procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi diferite, în vederea obținerii unei băuturi noi;

(c)

adăugarea de alcool:

procesul care constă în adăugarea de alcool etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă;

(d)

combinarea:

procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multor factori, cum ar fi:

metodele de fabricare;

aparatele de distilare folosite;

durata de maturare sau de învechire;

zona geografică de producție.

Băutura spirtoasă obținută aparține aceleiași categorii ca și băuturile spirtoase inițiale, înainte de combinare;

(e)

maturarea sau învechirea:

procesul care constă în a permite dezvoltarea naturală a anumitor reacții în recipiente adecvate, reacții care conferă băuturii spirtoase respective calități organoleptice pe care nu le avea inițial;

(f)

aromatizarea:

procesul care constă în folosirea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, conform definițiilor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 88/388/CEE;

(g)

colorarea:

procesul care constă în folosirea de coloranți la prepararea băuturilor spirtoase;

(h)

alcoolul etilic de origine agricolă:

alcoolul etilic, ale cărui caracteristici sunt cele enumerate la anexa I a prezentului regulament, obținut prin distilare, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menționate la anexa II din Tratat, cu excepția băuturilor spirtoase definite la alineatul (2). În cazul în care se fac referiri la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă;

(i)

distilatul de origine agricolă:

lichidul alcoolic obținut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a produselor agricole menționate în anexa II din Tratat, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic definit la litera (h), nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care a păstrat aroma și gustul materiilor prime utilizate. În cazul în care se fac referiri la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă;

(j)

tăria alcoolică în volum:

raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 de grade Celsius, al produsului luat în considerare, și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură;

(k)

conținutul în substanțe volatile:

conținutul unei băuturi spirtoase, obținute exclusiv prin distilare, în substanțe volatile (altele decât alcoolul etilic și alcoolul metilic), lucru datorat în exclusivitate distilării sau redistilării materiilor prime folosite;

(l)

locul de fabricare:

localitatea sau regiunea în care are loc faza procesului de fabricare a produsului finit care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale;

(m)

categoria de băuturi spirtoase: ansamblul de băuturi spirtoase care corespund aceleiași definiții.

(4)   Definiții ale diferitelor categorii de băuturi spirtoase

În sensul prezentului regulament, se înțelege prin:

(a)

rom:

1.

băutura spirtoasă obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea melaselor sau siropurilor provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr sau din sucul de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puțin de 96 % vol, astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;

2.

rachiul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu mențiunea „agricol”, adăugată denumirii „rom”, însoțită de una dintre denumirile geografice ale departamentelor franceze de peste mări menționate în anexa II;

(b)

whisky sau whiskey:

băutura spirtoasă obținută prin distilarea unui must de cereale

zaharificat prin diastaza malțului pe care îl conține, cu sau fără alte enzime naturale;

fermentat cu ajutorul drojdiei;

distilat la mai puțin de 94,8 % vol, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime utilizate

și maturat timp de 3 ani în butoaie de lemn de o capacitate de maxim 700 de litri;

(c)

băutură spirtoasă de cereale:

1.

băutura spirtoasă obținută prin distilarea unui must de cereale fermentat, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.

Denumirea „băutură spirtoasă de cereale” poate fi înlocuită de denumirea „Korn” sau „Kornbrand” în cazul băuturii produse în Germania și în regiunile Comunității în care limba germană este una dintre limbile oficiale, cu condiția ca producerea acestei băuturi să fie tradițională în regiunile respective și ca băutura spirtoasă de cereale să fie obținută fără nici un aditiv:

fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat de cereale integrale cum ar fi grâul, orzul ovăzul, secara sau hrișca, împreună cu toate componentele acestora;

fie prin redistilarea unui distilat obținut conform primei liniuțe;

2.

Pentru ca băutura spirtoasă de cereale să poată primi denumirea de „rachiu de cereale”, trebuie să fie obținută prin distilarea, la mai puțin de 95 % vol, a unui must de cereale fermentat care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate;

(d)

rachiu de vin:

băutura spirtoasă:

obținută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai puțin de 86 % vol sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puțin de 86 % vol;

având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și

având un conținut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol.

Această băutură, dacă este supusă maturării, poate fi comercializată în continuare sub denumirea de „rachiu de vin” numai dacă durata maturării este mai mare sau egală cu cea prevăzută pentru produsul descris la litera (e);

(e)

Brandy sau Weinbrand:

băutura spirtoasă:

obținută din rachiuri de vin, combinate sau nu cu un distilat de vin, distilat la mai puțin de 94,8 % vol, cu condiția ca acest distilat să nu depășească limita maximă de 50 % grade alcoolice ale produsului finit;

maturată în recipiente de stejar timp de cel puțin un an de zile sau timp de cel puțin 6 luni în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1 000 litri;

având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și provenind exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

având un conținut maxim în alcool metilic de 200 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

(f)

rachiu de tescovină de struguri sau marc:

1.

(a)

băutura spirtoasă:

obținută din tescovină de struguri, fermentată sau distilată fie direct prin vapori de apă, fie după adaosul de apă, la care s-au mai adăugat drojdii într-o proporție care urmează să fie determinată conform procedurii prevăzute la articolul 15, distilarea efectuându-se în prezența tescovinelor ca atare, la mai puțin de 86 % vol. Redistilarea la această tărie alcoolică este autorizată;

având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și un conținut maxim în alcool metilic de 1 000 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

(b)

totuși, în perioada de tranziție prevăzută pentru Portugalia prin Actul de aderare din 1985, litera (a) nu interzice comercializarea în Portugalia a rachiurilor de tescovină produse în această țară și având un conținut maxim în alcool metilic de 1 500 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

2.

denumirea de „marc” sau de „rachiu de tescovină de struguri” poate fi înlocuită de denumirea „grappa” numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia;

(g)

rachiu din marc de fructe:

băutura spirtoasă obținută prin fermentarea și distilarea marcului de fructe. Condițiile de distilare, caracteristicile produsului și celelalte dispoziții sunt stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 15;

(h)

rachiu din stafide sau „raisin brandy”:

băutura spirtoasă obținută prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie „negru de Corint” sau „muscat de Malaga”, distilat la mai puțin de 94,5 % vol, astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust specifice materiei prime utilizate;

(i)

rachiu de fructe:

1.

(a)

băutura spirtoasă:

obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct, cu sau fără sâmburi;

distilată la mai puțin de 86 % vol, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice fructului respectiv;

având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

având un conținut maxim în alcool metilic de 1 000 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol și

având un conținut în acid cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, de maximum 10 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;

(b)

derogările de la prevederile literei (a), a treia, a patra și a cincea liniuță pot fi stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 15, în special pentru produsele tradiționale ale căror fabricare și vânzare constituie o sursă de venit substanțială pentru anumiți producători de fructe din cadrul Comunității;

(c)

băutura definită astfel poartă denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireșe (sau kirsch), de prune (sau slivovic), de corcodușe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct. Această băutură poate avea și denumirea „wasser”, acest nume fiind asociat cu numele fructului.

Termenul „Williams” este rezervat rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul Williams.

În cazul în care se distilează împreună una sau mai multe specii de fructe, produsul rezultat se va numi „rachiu de fructe”. Această mențiune poate fi completată de numele fiecărei specii de fructe, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate;

(d)

cazurile și condițiile în care numele fructului poate înlocui denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului respectiv se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 15.

2.

pot primi, de asemenea, denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului băuturile spirtoase obținute prin macerare, în proporția minimă de 100 de kg de fructe la 20 de litri de alcool 100 % vol, din anumite boabe și alte fructe, cum ar fi zmeura, murele, afinele și altele, parțial fermentate sau nefermentate, în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, definite de prezentul regulament, urmată de distilare.

Condițiile de folosire a denumirii de „rachiu de” urmată de numele fructului, în vederea evitării confuziei între rachiurile de fructe menționate la punctul 1) și fructele respective se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 15;

3.

băuturile spirtoase obținute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, conform punctul 2, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de o distilare, pot purta denumirea de „geist”, acest termen fiind însoțit de numele fructului;

(j)

rachiu de cidru sau de pere:

băutura spirtoasă:

obținută prin distilarea exclusivă a cidrului sau a perelor și

conformă cerințelor stabilite pentru rachiurile de fructe menționate la punctul (i) alineatul (1) litera (a) a doua, a treia și a patra liniuță;

(k)

rachiu de gențiană:

băutura spirtoasă obținută pe baza unui distilat de gențiană care a fost obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă;

(l)

băutură spirtoasă de fructe:

1.

băutura spirtoasă obținută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă și/sau în rachiu (conform prezentului regulament) într-o proporție minimă ce urmează a fi determinată conform procedurii prevăzute la articolul 15.

Aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanțe aromatizante și/sau preparate aromatizante diferite de cele provenind din fructele utilizate. Aceste substanțe și preparate aromatizante sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și respectiv litera (c) din Directiva 88/388/CEE. Cu toate acestea, gustul caracteristic al băuturii spirtoase, precum și culoarea sa trebuie să provină exclusiv din fructele utilizate;

2.

Băutura astfel definită poartă denumirea de „băutură spirtoasă de” sau „spirtoasă de” urmată de numele fructului. Cazurile și condițiile în care numele fructului poate înlocui denumirile de mai sus se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15.

Cu toate acestea, nu pot fi denumite „Pacharán” decât „băuturile spirtoase din fructe” produse în Spania și obținute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporție minimă de 250 grame de fruct la litrul de alcool pur;

(m)

băutură spirtoasă de ienupăr:

1.

(a)

băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă și/sau a rachiului de cereale și/sau distilatului de cereale cu ienupăr (Juniperus communis).

Pot fi utilizate și alte substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă și/sau plante sau părți de plante aromatice, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sunt atenuate;

(b)

băutura obținută poate fi denumită „Wacholder”, „ginebra” sau „genebra”. Utilizarea acestor denumiri se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15;

(c)

alcoolurile utilizate pentru băuturile spirtoase denumite „génièvre”, „jenever”, „genever” sau „péket” trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse, un conținut maxim de alcool metilic de 5 grame la hectolitru de alcool la 100 % vol. și un conținut maxim de aldehide exprimat în acetaldehidă de 0,2 grame la hectolitru de alcool la 100 % vol. Pentru produsele menționate mai sus, gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil;

2.

(a)

băutura poate fi denumită „gin” dacă este obținută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristicile organoleptice adecvate cu substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant;

(b)

băutura poate fi denumită „gin distilat” dacă este obținută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă având calitatea corespunzătoare, caracteristicile organoleptice dorite și o tărie alcoolică inițială de minim 96 % vol în recipientele tradiționale discontinue din aramă utilizate pentru gin, în prezența boabelor de ienupăr și a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului trebuind să fie preponderent. Denumirea de „gin distilat” poate fi utilizată și pentru amestecul dintre produsul acestei distilări și un alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și tărie alcoolică. Pentru aromatizarea băuturii gin distilat, pot fi utilizate, în plus, și substanțe aromatizante naturale și/sau substanțe identice substanțelor naturale și/sau preparate aromatizante definite la litera (a). „London Gin” este un tip de gin distilat.

Ginul obținut prin simpla adăugare de esențe sau arome unui alcool etilic de origine agricolă nu are dreptul de a purta denumirea de „gin distilat”;

(n)

băutură spirtoasă pe bază de chimion:

1.

băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).

Se pot utiliza adițional și alte substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă, dar gustul chimionului trebuie să rămână predominant;

2.

(a)

băutura spirtoasă definită la punctul 1 poate fi numită și „akvavit” sau „aquavit” dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante.

Mai pot fi utilizate și alte substanțe aromatizante menționate la punctul 1 al doilea paragraf, dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor de semințe de chimion și/sau de semințe de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea de uleiuri esențiale fiind interzisă.

(b)

substanțele amare nu pot domina gustul; reziduurile uscate nu vor depăși 1,5 grame la 100 ml;

(o)

băutură spirtoasă din anason:

1.

băutura spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în stea (Illicium verum), anason verde (Pimpinella anissum), anason dulce (Foeniculum vulgare) sau de oricare altă plantă care are același component aromatizant principal, cu ajutorul unuia dintre următoarele procedee:

macerare și/sau distilare;

redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți ale plantelor menționate anterior;

adăugarea de extracte naturale distilate de anason;

utilizarea combinată a celor trei metode precedente.

Pot fi utilizate și alte extracte vegetale naturale sau semințe aromatizante, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant;

2.

pentru ca băutura spirtoasă pe bază de anason să poată fi denumită „pastis”, aceasta trebuie să conțină și extracte naturale provenind din „lemn dulce” (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implică prezența substanțelor colorante numite „calcone”, precum și prezența acidului gliceric, cu tărie alcoolică minimă și maximă de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru.

Băutura cu denumirea pastis are un conținut de zahăr mai mic de 100 de grame la litru și un conținut de anetol de minimum 1,5 și maximum 2 grame la litru;

3.

pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită „ouzo”, aceasta trebuie:

să fie produsă exclusiv în Grecia;

să fie obținută prin amestecul alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul semințelor de anason și eventual de anason dulce, din masticul obținut din lentisc indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) și al altor semințe, plante și fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puțin 20 % din tăria alcoolică a băuturii ouzo.

Acest distilat trebuie:

să fie obținut prin distilarea în recipiente tradiționale discontinue din aramă, cu o capacitate de maxim 1 000 de litri;

să aibă o tărie alcoolică de minim 55 % vol și de maxim 80 % vol.

Ouzo trebuie să fie incolor și să aibă un conținut de zahăr mai mic sau egal cu 50 de grame la litru;

4.

pentru ca băutura spirtoasă pe bază de anason să poată fi denumită „anis”, aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anasonul verde (Pimpinella anisum) și/sau de la anasonul în stea (Illicium verum) și/sau de la anasonul dulce (Foeniculum vulgare). Denumirea „anis distilat” poate fi utilizată dacă băutura conține alcool distilat în prezența acestor semințe, într-o proporție minimă de 20 % din tăria sa alcoolică;

(p)

băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter:

băutura spirtoasă cu un gust amar preponderent, obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanțe aromatizante naturale și/sau identice substanțelor naturale, conform definițiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din Directiva 88/388/CEE, și/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeași directivă.

Această băutură poate fi comercializată și sub denumirea „amar” sau „bitter”, asociată sau nu unui alt termen.

Prezenta dispoziție nu împiedică posibilitatea de a utiliza termenii „amar” sau „bitter” pentru produsele care nu sunt menționate în prezentul articol;

(q)

votca:

băutura spirtoasă obținută dintr-un alcool etilic de origine agricolă, fie prin rectificare, fie prin filtrare cu cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă sau printr-un tratament echivalent care are ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente materiilor prime utilizate. Procesul de aromatizare conferă produsului caracteristici organoleptice deosebite, în special un gust catifelat;

(r)

lichior:

1.

băutura spirtoasă:

cu un conținut de zahăr de minim 100 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit, fără a aduce atingere prevederilor unei decizii diferite adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15;

obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă, a unui distilat de origine agricolă sau a uneia sau a mai multor băuturi spirtoase conform definițiilor din prezentul regulament sau a unui amestec din produsele menționate anterior, edulcorate și eventual cu un adaos de produse agricole cum ar fi smântâna, laptele sau alte produse lactate, fructele, vinul, precum și vinul aromatizat;

2.

denumirea de „cremă de” urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate, cu excepția produselor lactate, este rezervată lichiorurilor cu un conținut minim de zahăr de 250 grame la litru exprimat în zahăr invertit.

Cu toate acestea, denumirea „crème de cassis” este rezervată lichiorurilor de coacăze care conțin minimum 400 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit;

(s)

lichior pe bază de ouă/advocaat/avocat/Advokat:

băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, ale cărei ingrediente sunt: gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 140 de grame la litru de produs final;

(t)

lichior de ouă:

băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, ale cărei ingrediente sunt: gălbenușul de ouă de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame la litru de produs final.

Articolul 2

Sub rezerva dispozițiilor articolelor 3, 4 și 12, pentru a putea fi comercializată în vederea consumului uman sub una dintre denumirile menționate la articolul 1 alineatul (4), băutura spirtoasă trebuie să corespundă definițiilor și cerințelor care se aplică categoriei căreia îi aparține.

Articolul 3

(1)   Cu excepția băuturilor spirtoase de ienupăr, descrise la articolul 1 alineatul (4) litera (m) punctul 1, pentru a putea fi livrate consumului uman în cadrul Comunității sub una dintre denumirile menționate la articolul 1 alineatul (4), băuturile spir toase menționate mai jos trebuie să aibă tăria alcoolică în volum minimă menționată mai jos, cu excepția anumitor produse specifice a căror tărie alcoolică este indicată la anexa III:

40 %

whisky/whiskey

pastis

37,5 %

rom

Rum-Verschnitt

rachiu de vin

rachiu de tescovină de struguri

rachiu de marc de fructe

rachiu din stafide

rachiu de cidru sau de pere

rachiu de gențiană

gin/gin distilat

akvavit/aquavit

votcă

grappa

ouzo

Kornbrand

36 %

brandy/Weinbrand

35 %

băuturi spirtoase din cereale/rachiu de cereale

anis

32 %

Korn

30 %

băuturi spirtoase pe bază de chimion (cu excepția akvavit/aquavit)

25 %

băuturi spirtoase din fructe

15 %

băuturi spirtoase din anason (cu excepția ouzo, pastis și anis)

restul produselor menționate la articolul 1 alineatul (4) care nu sunt incluse în această listă

(2)   Dispozițiile naționale pot stabili o tărie alcoolică în volum minimă superioară valorilor menționate la alineatul (1) pentru băuturile spirtoase enumerate la anexa II. Statele membre vor comunica aceste valori ale tăriei alcoolice Comisiei, într-un interval de trei luni,

fie după intrarea în vigoare a prezentului regulament, în cazul dispozițiilor deja existente;

fie după adoptarea unor dispoziții în cazul dispozițiilor care ar putea fi adoptate după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Comisia asigură publicarea acestora în „Jurnalul Oficial al Comunităților Europene”, seria C.

(3)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate stabili tării alcoolice minime în volum pentru categorii de băuturi diferite de cele menționate la alineatul (1).

(4)   Înainte de data de 31 decembrie 1992, Consiliul va reexamina tăria alcoolică minimă pentru whisky/whiskey, pe baza unui studiu de piață efectuat de Comisie.

Articolul 4

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate în conformitate cu alineatele (2), (3), (4) și (5), în urma adăugării oricărei substanțe diferite de cele autorizate de legislația comunitară sau, în absența acesteia, de dispozițiile naționale, băutura spirtoasă își pierde dreptul la denumirea rezervată.

(2)   Lista substanțelor aditive autorizate, a modalităților de utilizare ale acestora cât și a băuturilor spirtoase respective va fi stabilită în conformitate cu procedura prevăzută de Directiva Consiliului 89/107/CEE din 21 decembrie 1988 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la substanțele aditive care pot fi utilizate pentru produsele alimentare destinate consumului uman (9).

(3)   Lista aparatelor tehnologice auxiliare autorizate, a modalităților de utilizare a acestora cât și a băuturilor spirtoase respective poate fi stabilită conform procedurii prevăzute la articolul 15.

(4)   Fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive de la articolul 1 alineatul (4), colorarea băuturilor spirtoase este autorizată în conformitate cu dispozițiile naționale adoptate conform Directivei Consiliului din 23 octombrie 1962 privind apropierea normelor statelor membre în ceea ce privește materiile colorante care pot fi utilizate pentru produsele alimentare destinate consumului uman (10), modificată ultima dată de Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei.

(5)   Pentru obținerea băuturilor spirtoase definite la articolul 1 alineatul (4), cu excepția celor definite la articolul menționat anterior alineatul (4) literele (m), (n) și (p), pot fi utilizate doar substanțele și preparatele aromatizante naturale definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) și litera (c) din Directiva 88/388/CEE.

Cu toate acestea, substanțele aromatizante identice substanțelor naturale definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Directiva 88/388/CEE sunt autorizate în obținerea lichiorurilor, cu excepția celor enumerate mai jos:

(a)

lichioruri (sau creme) de fructe:

ananas;

coacăze;

cireșe;

zmeură;

mure;

afine;

citrice;

(b)

lichioruri de plante:

mentă;

gențiană;

anason;

„génépi” (grupă de plante medicinale);

„vulnéraire” (specii de pelin din Alpi).

(6)   Pentru elaborarea băuturilor spirtoase, adaosul de apă, eventual distilată sau demineralizată, este autorizat numai în cazul în care calitatea apei este conformă dispozițiilor naționale adoptate în vederea aplicării Directivelor 80/777/CEE și 80/778/CEE și dacă adaosul acesteia nu modifică natura produsului.

(7)

((a)

Alcoolul etilic utilizat la elaborarea băuturilor spirtoase poate fi numai de origine agricolă;

(b)

dacă se folosește alcool etilic în vederea diluării sau dizolvării coloranților, aromelor sau a altor aditivi autorizați, utilizați la elaborarea băuturilor spirtoase, se folosește numai alcool etilic de origine agricolă;

(c)

fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive prevăzute la articolul 1 alineatul (4) litera (m) punctul 1, calitatea alcoolului etilic de origine agricolă trebuie să corespundă precizărilor menționate la anexa I.

(8)   Normele de punere în aplicare, în special metodele de analiză a băuturilor spirtoase utilizate, se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 14.

Listele lichiorurilor enumerate la alineatul (5) al doilea paragraf pot fi eventual completate de către Consiliu, care statuează cu majoritate calificată la propunerea Comisiei.

Articolul 5

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor adoptate în vederea aplicării articolului 6, denumirile prevăzute la articolul 1 alineatul (4) sunt rezervate băuturilor spirtoase definite în acest articol, ținându-se cont de cerințele prevăzute la articolele 2, 3, 4 și 12. Aceste denumiri se utilizează pentru desemnarea băuturilor spirtoase menționate anterior.

Băuturile spirtoase care nu corespund cerințelor stabilite pentru produsele definite la articolul 1 alineatul (4) nu pot primi denumirile menționate în articolul respectiv. Acestea primesc denumirea de „băuturi spirtoase” sau „spirtoase”.

(2)   Denumirile menționate la alineatul (1) pot fi completate cu indicații geografice diferite de cele menționate la alineatul (3), cu condiția să nu fie indus în eroare consumatorul.

(3)

(a)

Denumirile geografice enumerate în lista din anexa II pot înlocui denumirile menționate la alineatul (1) sau pot veni în completarea acestora, formând astfel denumiri compuse. Denumirile respective, compuse sau nu, pot fi eventual însoțite de mențiuni suplimentare, cu condiția ca acestea să fie reglementate de către statul membru producător.

Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf, indicația „marcă națională luxemburgheză” înlocuiește denumirea geografică și poate completa denumirile rachiurilor produse în Marele Ducat al Luxemburgului prevăzute în anexa II;

(b)

aceste denumiri geografice sunt rezervate băuturilor spirtoase pentru care stadiul de producție pe parcursul căruia dobândesc caracterul și calitățile definitive are loc în zona geografică menționată;

(c)

statele membre pot aplica reguli naționale specifice privind producția, circulația internă, desemnarea și prezentarea produselor obținute pe teritoriul propriu în măsura în care acestea sunt compatibile cu dispozițiile dreptului comunitar. În cadrul adoptării unei politici privind calitatea, aceste reguli pot limita producția dintr-o zonă geografică determinată la produsele de calitate conforme acestor reguli specifice.

Articolul 6

(1)   Mențiunile care însoțesc denumirea comercială pot fi reglementate prin dispoziții specifice referitoare la:

folosirea anumitor termeni, sigle sau însemne;

folosirea termenilor compuși care includ una dintre definițiile generice menționate la articolul 1 alineatele (2) și (4).

(2)   Denumirile amestecurilor de băuturi spirtoase și a amestecurilor altor băuturi cu o băutură spirtoasă pot fi reglementate prin dispoziții specifice.

(3)   Dispozițiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt adoptate conform procedurii prevăzute la articolul 15. Acestea urmăresc în special evitarea confuziei create de denumirile prevăzute la alineatele respective, ținându-se cont în special de produsele existente în momentul intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 7

(1)   Pe lângă reglementările naționale adoptate conform Directivei 79/112/CEE, etichetarea și prezentarea băuturilor spirtoase definite la articolul 1 alineatul (4), destinate consumatorului final, precum și publicitatea făcută acestora, trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile alineatelor (2) și (3).

(2)

(a)

Denumirea comercială a produselor menționată la articolul 1 alineatele (2) și (4) este una dintre denumirile care le sunt rezervate conform articolului 5 și articolului 6 alineatul (2);

(b)

având în vedere că pe etichetă se precizează materia primă utilizată la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă, fiecare alcool de origine agricolă utilizat trebuie să fie menționat în ordinea descrescătoare a cantităților folosite;

(c)

denumirea comercială a băuturilor spirtoase menționate la alineatul (1) poate fi completată de mențiunea „combinare”, în cazul în care băutura spirtoasă a fost supusă acestei operațiuni;

(d)

dacă nu există mențiuni speciale, durata maturării nu poate fi indicată decât dacă se referă la cele mai noi componente alcoolice și cu condiția ca produsul să fie maturat sub control fiscal sau sub un control care oferă garanții echivalente.

(3)   Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (4) se pot stabili, conform procedurii prevăzute la articolul 14, următoarele:

(a)

condițiile în care pot fi menționate pe etichete durata de maturare, precum și cele privind materiile prime utilizate;

(b)

condițiile de folosire a denumirilor la vânzare care indică o noțiune de maturare, precum și eventualele excepții și condițiile unui control echivalent;

(c)

dispozițiile specifice care trebuie să reglementeze folosirea termenilor care fac referire la o anumită calitate a produsului, cum ar fi istoria acestuia sau modul de elaborare;

(d)

regulile de etichetare a produselor aflate în recipiente care nu sunt destinate consumatorului final, inclusiv eventualele derogări de la regulile de etichetare, ținându-se cont în special de antrepozitare și de transport.

(4)   Indicațiile prevăzute de prezentul regulament sunt elaborate în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunității, astfel încât consumatorul final să poată înțelege cu ușurință fiecare dintre aceste mențiuni, cu excepția cazului în care cumpărătorul primește informațiile prin alte mijloace.

(5)   Denumirile geografice enumerate în anexa II, denumirile scrise cu litere italice la articolul 1 alineatul (4), precum și denumirea „Rum-Verschnitt” nu se traduc.

Cu toate acestea, la cererea unui stat membru consumator, se poate hotărî, conform procedurii prevăzute la articolul 14, ca denumirile respective, scrise cu litere italice, în special cea de „raisin brandy”, să fie completate de denumirile echivalente existente în statul membru respectiv, pentru a nu induce în eroare consumatorii.

(6)   Pentru produsele provenite din țări terțe, utilizarea unei limbi oficiale din țara terță de fabricație este admisă numai dacă indicațiile prevăzute de prezentul regulament sunt scrise și într-o limbă oficială a Comunității, astfel încât consumatorul final să poată înțelege cu ușurință fiecare dintre aceste mențiuni.

(7)   Fără a aduce atingere prevederilor articolul 12, pentru produsele provenite din Comunitate și destinate exportului, indicațiile prevăzute de prezentul regulament pot fi repetate într-o altă limbă, cu excepția denumirilor menționate la alineatul (5).

(8)   Conform procedurii menționate la articolul 15, pot fi stabilite cazurile și/sau băuturile spirtoase pentru care mențiunea locului de fabricare și/sau de origine și/sau de proveniență este obligatorie, precum și modalitățile de punere în aplicare a acestei mențiuni.

Articolul 8

Pentru ca băuturile spirtoase produse în interiorul Comunității să poată fi comercializate în vederea consumului uman, acestea nu pot fi desemnate prin asocierea unor cuvinte sau formule cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „marcă”, „gust” sau alte mențiuni asemănătoare, cu una dintre denumirile prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 9

(1)   Băuturile spirtoase enumerate în continuare:

rom;

whisky și whiskey;

băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale;

rachiu de vin și brandy;

rachiu de tescovină de struguri;

rachiu din stafide;

rachiu de fructe, cu excepția produselor definite la articolul 1 alineatul (4) punctul (i) 2;

rachiu de cidru și de pere,

în cazul în care li se adaugă alcool etilic de origine agricolă, nu pot conține în prezentarea lor, sub nici o formă, termenul generic rezervat băuturilor enumerate anterior.

(2)   Cu toate acestea, alineatul (1) nu se opune comercializării, în vederea consumului uman în cadrul Comunității, a produsului elaborat în Germania și obținut prin cupaj de rom și de alcool. Produsul final „Rum-Verschnitt” trebuie să conțină o proporție minimă de 5 % de alcool provenit din rom. În cazul vânzării în afara pieței germane, compoziția alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă.

În ceea ce privește etichetarea și prezentarea produsului denumit „Rum-Verschnit”, termenul „Verschnitt” trebuie să figureze pe ambalajul de prezentare (pe sticlă sau pe ambalaj) cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe același rând cu acesta și, pe sticle, trebuie să fie menționat pe eticheta frontală.

Articolul 10

(1)   Statele membre iau măsurile necesare în vederea asigurării respectării dispozițiilor comunitare din sectorul băuturilor spirtoase. Ele desemnează una sau mai multe instanțe însărcinate să controleze respectarea acestor dispoziții.

Pentru produsele de la anexa II, conform procedurii prevăzute la articolul 14, se poate hotărî ca, pe perioada circulației intracomunitare, controlul și protecția să fie asigurate prin documente comerciale controlate de către administrație și prin evidența unor registre adecvate.

(2)   Pentru băuturile spirtoase enumerate la anexa II și exportate, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilesc un sistem de documente de autentificare, în scopul eliminării fraudelor și falsificărilor. Acest sistem înlocuiește sistemele naționale existente. El trebuie să prezinte cel puțin aceleași garanții ca sistemele existente, respectând normele comunitare, în special cele privind concurența.

Până la punerea în aplicare a sistemului menționat la primul paragraf, statele membre își pot păstra propriile sisteme de autentificare, dacă acestea sunt în conformitate cu normele comunitare.

(3)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă măsurile necesare aplicării uniforme a dispozițiilor comunitare din sectorul băuturilor spirtoase, în special în ceea ce privește controlul și relațiile dintre instanțele competente ale statelor membre.

(4)   Statele membre și Comisia își transmit reciproc datele necesare aplicării prezentului regulament. Modalitățile de comunicare și de difuzare a acestor date sunt adoptate conform procedurii prevăzute la articolul 14.

Articolul 11

(1)   Sub rezerva dispozițiilor alineatului (2), în vederea comercializării lor pentru consumul uman în interiorul Comunității, băuturile spirtoase importate și desemnate cu ajutorul unei indicații geografice sau a unei denumiri diferite de cele menționate la articolul 1 alineatul (4) pot beneficia, cu condiția reciprocității, de controlul și de protecția prevăzute la articolul 10.

Primul paragraf se aplică prin intermediul acordurilor cu țările terțe interesate, care urmează să fie negociate și încheiate conform procedurii prevăzute la articolul 113 din Tratatul CEE.

Normele de aplicare, precum și lista produselor menționate la primul paragraf, se vor adopta conform procedurii prevăzute la articolul 15.

(2)   Prezentul regulament nu împiedică importul și comercializarea în vederea consumului uman în cadrul Comunității, sub denumirea de origine, a băuturilor spirtoase speciale provenite din țările terțe care beneficiază de concesii tarifare din partea Comunității în cadrul Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT) sau a acordurilor bilaterale și ale căror condiții de admitere au fost stabilite prin regulamente comunitare.

Articolul 12

(1)   Băuturile spirtoase destinate exportului trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

(2)   Cu toate acestea, statele membre pot stabili derogări de la dispozițiile articolului 4 alineatele (2), (3), (4) și (6), cu excepția băuturilor spirtoase menționate la anexele II și III, precum și a băuturilor spirtoase cu denumiri rezervate.

(3)   De asemenea, pot fi stabilite derogări de la dispozițiile articolului 3, privind tăria alcoolică la comercializare, în vederea consumului uman pentru:

băuturile spirtoase prevăzute la articolul 1 alineatele (2) și (4);

băuturile spirtoase din anexa II, în special dacă legislația țării terțe importatoare prevede acest lucru,

la cererea statului membru producător, conform procedurii prevăzute la articolul 14.

(4)   Statele membre pot autoriza derogări de la regulile de desemnare și de prezentare, cu excepția denumirilor prevăzute la articolul 1 alineatele (2) și (4), în anexele II și III, și fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 8 și 9:

dacă legislația în vigoare a țării terțe importatoare prevede acest lucru;

în cazurile care nu sunt incluse la prima liniuță, cu excepția anumitor mențiuni care urmează să fie stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 14.

(5)   Derogările autorizate de către statele membre sunt comunicate serviciilor Comisiei și ale celorlalte state membre.

Articolul 13

(1)   Se instituie un comitet de aplicare pentru băuturile spirtoase, numit în continuare „comitet”, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.

(2)   În cadrul comitetului, voturile statelor membre sunt determinate în conformitate cu dispozițiile articolului 148 alineatul (2) din Tratatul CEE. Președintele nu participă la vot.

Articolul 14

(1)   În cazul aplicării procedurii stabilite de prezentul articol, președintele sesizează comitetul, fie din proprie inițiativă, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei înaintează un proiect de măsuri care urmează a fi adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la aceste măsuri într-un interval pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența problemelor analizate. Comitetul decide cu o majoritate de cincizeci și patru de voturi.

(3)   Comisia adoptă măsurile care sunt aplicabile de îndată. Cu toate acestea, dacă nu sunt în conformitate cu decizia emisă de comitet, aceste măsuri sunt de îndată comunicate Consiliului de către Comisie. În acest caz, Comisia poate amâna cu o lună aplicarea acestor măsuri.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate lua o decizie diferită în termen de o lună.

Articolul 15

(1)   În cazul aplicării procedurii stabilite de prezentul articol, președintele sesizează comitetul, fie din proprie inițiativă, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect de măsuri care urmează a fi adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect într-un interval pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența problemelor analizate. Avizul este emis pe baza majorității prevăzute la articolul 148 alineatul (2) din Tratatul CEE pentru adoptarea deciziilor pe care Consiliul trebuie să le ia la propunerea Comisiei. Ponderea voturilor reprezentanților statelor membre în comitet este determinată în funcție de metoda stabilită în articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)

(a)

Comisia adoptă măsurile respective în cazul în care sunt conforme cu avizul comitetului;

(b)

Dacă măsurile respective nu sunt în conformitate cu dispozițiile avizului comitetului sau dacă acest aviz lipsește, Comisia înaintează de îndată Consiliului o propunere referitoare la măsurile care urmează a fi luate. Consiliul decide cu majoritate calificată.

Dacă, la expirarea unui termen de trei luni începând de la data sesizării Consiliului, acesta nu a luat o decizie, măsurile propuse sunt adoptate de către Comisie.

Articolul 16

Comitetul poate analiza orice altă problemă pusă în discuție de către președintele său, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

Articolul 17

(1)   Pentru facilitarea trecerii de la regimul existent la cel stabilit de prezentul regulament, se adoptă măsuri tranzitorii conform procedurii descrise la articolul 14.

(2)   Aceste măsuri tranzitorii nu pot depăși o durată de maximum doi ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 18

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în „Jurnalul Oficial al Comunităților Europene”.

Prezentul regulament se aplică începând cu data de 15 decembrie 1989, cu excepția articolelor 13-16, care se aplică începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 mai 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO C 189, 23.7.1982, p. 7 și

JO C 269, 25.10.1986, p. 4.

(2)  JO C 127, 14.5.1984, p. 175 și decizia din 24 mai 1989 (încă nepublicată în Jurnalul Oficial).

(3)  JO C 124, 9.5.1983, p. 16.

(4)  JO L 33, 8.2.1979, p. 1.

(5)  JO L 144, 29.5.1986, p. 38.

(6)  JO L 229, 30.8.1980, p. 11.

(7)  JO L 229, 30.8.1980, p. 1.

(8)  JO L 184, 15.7.1988, p. 61.

(9)  JO L 40, 11.2.1989, p. 27.

(10)  JO 115, 11.11.1962, p. 2645/62.


ANEXA I

Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (h)

1.   Caracteristici organoleptice:

nu se detectează nici un gust străin de materia primă folosită

2.   Tăria alcoolică minimă în volum:

96,0 % vol

3.   Valori minime ale elementelor reziduale:

 

aciditatea totală, exprimată în grame acid acetic per hl alcool la 100 % vol:

1,5

esteri, exprimați în grame acetat de etil per hl alcool la 100 % vol:

1,3

aldehide, exprimate în grame acetaldehidă per hl alcool la 100 % vol:

0,5

alcooluri superioare, exprimate în grame de 2-metil 1-propanolol per hl alcool la 100 % vol:

0,5

metanol, exprimat în grame per hl alcool la 100 % vol:

50

extract sec, exprimat în grame per hl alcool la 100 % vol:

1,5

baze azotate volatile, exprimate în grame azot per hl alcool la 100 % vol:

0,1

furfurol:

nedetectabil


ANEXA II

BĂUTURI SPIRTOASE

Denumiri geografice menționate la articolul 5 alineatul (3)

Categorie

Denumire geografică

1.   Rom

Rhum de la Martinique

Rhum de la Guadeloupe

Rhum de la Réunion

Rhum de la Guyane

(Aceste denumiri pot fi completate cu mențiunea „tradițional”.)

Ron de Málaga

Ron de Granada

Rum da Madeira

2. (a)   Whisky

Scotch Whisky

Irish Whisky

Whisky español

(Aceste denumiri pot fi completate cu mențiunea „malț” sau „cereale”.)

(b)   Whiskey

Irish Whiskey

Uisce Beatha Eireannach/Irish Whiskey

(Aceste denumiri pot fi completate cu mențiunea „Pot Still”.)

3.   Băuturi spirtoase pe bază de cereale

Eau-de-vie de seigle de marque nationale luxembourgeoise

4.   Rachiu de vin

Eau-de-vie de Cognac

Eau-de-vie de Charentes

Cognac

(Aceste denumiri pot fi completate cu una dintre următoarele mențiuni:

Fine;

Grande Fine Champagne;

Grande Champagne

Petite Fine Champagne;

Petite Champagne;

Fine Champagne;

Borderies;

Fins Bois;

Bons Bois.)

Fine Bordeaux

Armagnac

Bas-Armagnac

Haut-Armagnac

Ténarèse

Eau-de-vie de vin de la Marne

Eau-de-vie de vin originaire d'Aquitaine

Eau-de-vie de vin de Bourgogne

Eau-de-vie de vin originaire du Centre-Est

Eau-de-vie de vin originaire de Franche-Comté

Eau-de-vie de vin originaire de Bugey

Eau-de-vie de vin de Savoie

Eau-de-vie de vin originaire des Coteaux de la Loire

Eau-de-vie de vin des Côtes-du-Rhône

Eau-de-vie de vin originaire de Provence

Faugères sau Eau-de-vie de Faugères

Eau-de-vie de vin originaire du Languedoc

Aguardente do Minho

Aguardente do Douro

Aguardente da Beira Interior

Aguardente da Bairrada

Aguardente do Oeste

Aguardente do Ribatejo

Aguardente do Alentejo

Aguardente do Algarve

5.   Brandy

Brandy de Jerez

Brandy de Penedes

Brandy italiano

Brandy Αττικής/Brandy din Attique

Brandy Πελοποννήσον/Brandy din Peloponesia

Brandy Κεντρικής Ελλάδας/Brandy din Grecia centrală

Deutscher Weinbrand

6.   Rachiuri din tescovină de struguri

Eau-de-vie de marc de Champagne sau marc de Champagne

Eau-de-vie de marc originaire d'Aquitaine

Eau-de-vie de marc de Bourgogne

Eau-de-vie de marc originaire du Centre-Est

Eau-de-vie de marc originaire de Franche-Comté

Eau-de-vie de marc originaire de Bugey

Eau-de-vie de marc originaire de Savoie

Marc de Bourgogne

Marc de Savoie

Marc d'Auvergne

Eau-de-vie de marc originaire des Coteaux de la Loire

Eau-de-vie de marc des Côtes-du-Rhône

Eau-de-vie de marc originaire de Provence

Eau-de-vie de marc originaire du Languedoc

Marc d'Alsace Gewürztraminer

Marc de Lorraine

Bagaceira do Minho

Bagaceira do Douro

Bagaceira da Beira Interior

Bagaceira da Bairrada

Bagaceira do Oeste

Bagaceira do Ribatejo

Bagaceira do Alentejo

Bagaceira do Algarve

Orujo gallego

Grappa di Barolo

Grappa piemontese sau del Piemonte

Grappa lombarda sau di Lombardia

Grappa trentina sau del Trentino

Grappa friulana sau del Friuli

Grappa veneta sau del Veneto

Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige

Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia de Creta

Τσίπονρο Μακεδονίας/Tsipouro din Macedonia

Τσίπονρο Θεσσαλίας/Tsipouro de Tesalia

Τσίπονρο Τυρνάβου/Tsipouro de Tyrnavos

Eau-de-vie de marc de marque nationale luxembourgeoise

7.   Rachiuri de fructe

Schwarzwälder Kirschwasser

Schwarzwälder Himbeergeist

Schwarzwälder Mirabellenwasser

Schwarzwälder Williamsbirne

Schwarzwälder Zwetschgenwasser

Fränkisches Zwetschgenwasser

Fränkisches Kirschwasser

Fränkischer Obstler

Mirabelle de Lorraine

Kirsch d'Alsace

Quetsch d'Alsace

Framboise d'Alsace

Mirabelle d'Alsace

Kirsch de Fougerolles

Südtiroler Williams/Williams dell'Alto Adige

Südtiroler Aprikot sau Südtiroler

Marille/Aprikot dell'Alto Adige sau Marille dell'Alto Adige

Südtiroler Kirsch/Kirsch dell'Alto Adige

Südtiroler Zwetschgeler/Zwetschgeler dell'Alto Adige

Südtiroler Obstler/Obstler dell'Alto Adige

Südtiroler Gravensteiner/Gravensteiner dell'Alto Adige

Südtiroler Golden Delicious/Golden Delicious dell'Alto Adige

Williams friulano sau del Friuli

Sliwovitz del Veneto

Sliwovitz del Friuli-Venezia Giulia

Sliwovitz del Trentino-Alto Adige

Distillato di mele trentino sau del Trentino

Williams trentino sau del Trentino

Sliwovitz trentino sau del Trentino

Aprikot trentino sau del Trentino

Medronheira do Algarve

Medronheira do Buçaco

Kirsch sau Kirschwasser Friulano

Kirsch sau Kirschwasser Trentino

Kirsch sau Kirschwasser Veneto

Aguardente de pèra da Lousã

Eau-de-vie de pommes de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de poires de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de kirsch de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de quetsch de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de mirabelle de marque nationale luxembourgeoise

Eau-de-vie de prunelles de marque nationale luxembourgeoise

8.   Rachiu de cidru și de pere

Calvados din Pays d'Auge

Calvados

Eau-de-vie de cidre de Bretagne

Eau-de-vie de poiré de Bretagne

Eau-de-vie de cidre de Normandie

Eau-de-vie de poiré de Normandie

Eau-de-vie de cidre du Maine

Aguardiente de sidra de Asturias

Eau-de-vie de poiré du Maine

9.   Rachiu de gențiană

Bayerischer Gebirgsenzian

Südtiroler Enzian/Genziana dell'Alto Adige

Genziana trentina sau del Trentino

10.   Băuturi spirtoase din fructe

Pacharán navarro

11.   Băuturi spirtoase din ienupăr

Ostfriesischer Korngenever

Genièvre Flandres Artois

Hasseltse jenever

Balegemse jenever

Péket de Wallonie

Steinhäger

Plymouth Gin

Gin de Mahon

12.   Băuturi spirtoase din chimion

Dansk Akvavit/Dansk Aquavit

13.   Băuturi spirtoase din anason

Anis español

Evora anisada

Cazalla

Chinchón

Ojén

Rute

14.   Lichioruri

Berliner Kümmel

Hamburger Kümmel

Münchener Kümmel

Chiemseer Klosterlikör

Bayerischer Kräuterlikör

Cassis de Dijon

Cassis de Beaufort

Irish Cream

Palo de Mallorca

Ginjinha portuguesa

Licor de Singeverga

Benediktbeurer Klosterlikör

Ettaler Klosterlikör

Ratafia de Champagne

Ratafia catalana

Anis português

15.   Băuturi spirtoase

Pommeau de Bretagne

Pommeau du Maine

Pommeau de Normandie


ANEXA III

Excepție de la regulile generale stabilite la:

1.

articolul 1 alineatul (2):

 

lichior pe bază de ouă/advocaat/avocat/Advokat: tăria alcoolică minimă: 14 % vol;

2.

articolul 5 alineatul (3) (denumiri geografice necorespunzătoare):

 

Königsberger Bärenfang;

 

Ostpreußischer Bärenfang.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

94


31989D0367


L 165/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 29 mai 1989

privind constituirea unui Comitet forestier permanent

(89/367/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolele 43, 130s și 235,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât eforturile Comunității vizând reducerea producției de produse agricole excedentare trebuie să fie însoțite de măsuri efective de îmbunătățire a structurilor agricole;

întrucât, în acest context, sectorul forestier trebuie să-și aducă o contribuție majoră atât la crearea unor surse alternative de venituri agricole, cât și la realizarea unor ecosisteme forestiere favorabile agriculturii;

întrucât resursele de terenuri împădurite ale Comunității sunt supuse unei serii de amenințări, care riscă să pună în pericol îndeplinirea funcțiilor economice, ecologice și sociale ale acestora;

întrucât, mai mult, diversele politici comunitare afectează sectorul forestier și rolul acestuia în privința structurii agricole și a politicii de dezvoltare rurală;

întrucât colaborarea strânsă și constantă dintre statele membre și Comisie, în special schimbul permanent de informații între statele membre asupra situațiilor și evoluțiilor din domeniul forestier, precum și diversele politici comunitare cu impact asupra sectorului forestier reprezintă un instrument adecvat de menținere a eficacității măsurilor forestiere luate, în ceea ce privește structura agricolă și politica de dezvoltare rurală;

întrucât modul cel mai eficient de realizare a unei astfel de colaborări îl reprezintă constituirea unui Comitet permanent, alcătuit din reprezentanții fiecărui stat membru și prezidat de un reprezentant al Comisiei,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În scopul asigurării unei colaborări mai strânse și mai constante în sectorul forestier între statele membre și Comisie și a sprijinirii măsurilor forestiere inițiate în privința structurii agricole și a politicii de dezvoltare rurală comunitare, se constituie, prin prezenta, un Comitet forestier permanent, denumit în continuare „Comitetul”.

Articolul 2

(1)   Luând în considerare politicile statelor membre din domeniul forestier și măsurile și programele aferente, precum și rolul sectorului forestier în contextul structurii agricole și a politicii de dezvoltare rurală și având în vedere legăturile dintre sectorul forestier și diversele politici comunitare, statele membre se informează reciproc și țin Comisia la curent, în cadrul comitetului, asupra situației și evoluțiilor din sectorul forestier și a politicilor aferente.

(2)   Comisia poate consulta comitetul asupra oricărei probleme sau aspect privind sectorul forestier, datorate diverselor politici comunitare, fie din proprie inițiativă, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(3)   Consiliul, adoptând o hotărâre în baza unei propuneri din partea Comisiei, poate atribui alte îndatoriri comitetului, în legătură cu măsurile comunitare cu impact asupra sectorului forestier.

Articolul 3

Comitetul este alcătuit din reprezentanții statelor membre și este prezidat de un reprezentant al Comisiei.

Secretariatul comitetului este asigurat de către Comisie.

Comitetul adoptă propriul regulament de funcționare.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 29 mai 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO C 312, 7.12.1988, p. 11.

(2)  Aviz emis la 26 mai 1989 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO C 139, 5.6.1989, p. 15.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

96


31989L0384


L 181/50

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 20 iunie 1989

privind stabilirea modalităților de control al respectării punctului de congelare a laptelui crud, prevăzut la anexa A din Directiva 85/397/CEE

(89/384/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 85/397/CEE a Consiliului din 5 august 1985 privind problemele de sănătate și de inspecție veterinară din cadrul schimburilor intracomunitare de lapte tratat termic (1), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CEE) nr. 3768/85 (2), în special articolul 11 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Directiva 85/397/CEE indică în anexa A, capitolul VI, punctul D normele care trebuie respectate la primirea laptelui crud în unitatea de tratare sau la centrul de colectare sau de standardizare;

întrucât, pentru a ține cont de diferențele de colectare, trebuie precizat stadiul în care poate interveni controlul punctului de congelare, pentru asigurarea unei aplicări uniforme a acestei cerințe,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Statele membre se asigură ca acest control al punctului de refrigerare a laptelui crud, prevăzut la anexa A, capitolul VI, punctul D din Directiva 85/397/CEE, să fie efectuat în modul următor:

1.

Laptele crud din fiecare exploatație trebuie supus unui control regulat, prin intermediul prelevărilor prin sondaj.

În caz de livrare directă a laptelui de la o singură exploatație la unitatea de tratare, aceste prelevări sunt efectuate fie în timpul colectării în cadrul exploatației, cu condiția să se ia măsuri de precauție pentru a se evita orice fraudă în timpul transportului, fie înainte de descărcare, în unitatea de tratare, când laptele este livrat direct de utilizator.

În cazul în care rezultatele controlului ridică suspiciuni cu privire la adăugarea de apă, autoritatea competentă va preleva un eșantion autentic la exploatație. Un eșantion autentic trebuie să reprezinte laptele de la un muls de dimineața sau seara, ținut sub supraveghere continuă sau începând cu minimum unsprezece ore și maximum treisprezece ore după mulsul anterior.

În cazul în care laptele este livrat de la mai multe exploatații zootehnice, prelevările pot să nu fie efectuate decât la primirea laptelui crud la unitatea de tratare sau la centrul de colectare sau de standardizare, cu condiția ca în exploatații să fie efectuat un control prin sondaj.

Dacă rezultatele unui control demonstrează depășirea normei prevăzute la anexa A, capitolul VI, punctul D din Directiva 85/397/CEE, se efectuează prelevări în toate exploatațiile care au participat la colectarea respectivului lapte crud.

Dacă este necesar, autoritatea competentă va preleva eșantioane autentice, în sensul paragrafului al treilea, punctul 1.

2.

Dacă rezultatele controlului infirmă suspiciunea adăugării de apă, laptele crud poate fi folosit pentru producția de lapte tratat termic.

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iulie 1990.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Luxemburg, 20 iunie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ROMERO HERRERA


(1)  JO L 226, 24.8.1985, p. 13.

(2)  JO L 362, 31.12.1985, p. 8.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

97


31989R1953


L 187/102

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1953/89 AL COMISIEI

din 30 iunie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 804/68 al Consiliului din 27 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 763/89 (2), în special articolul 6 alineatul (7),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 (3) al Comisiei, modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1560/89 (4), a introdus un regim de vânzare la prețuri reduse a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat; întrucât această măsură a contribuit la o reducere a stocurilor de unt de intervenție;

întrucât situația actuală pe piața untului și mărimea stocurilor de intervenție au drept rezultat un număr foarte mare de cereri pentru cantitățile oferite spre vânzare; întrucât în vederea asigurării celei mai bune gestionări posibile a stocului de intervenție, a egalității accesului la produse și a unui tratament echitabil al cumpărătorilor, trebuie să se creeze o facilitate prin care o cantitate limitată de unt de intervenție să poată fi vândută printr-o procedură care reglementează două etape succesive, prima etapă implicând vânzarea prin achiziție publică și cea de-a doua etapă implicând vânzarea anticipată la prețurile stabilite pe bază forfetară, și, luând în considerare reducerea constantă a stocurilor, ar trebui să se emită preavizul menționat la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3143/85;

întrucât, având în vedere prețurile la care se vinde untul, ar trebui redusă valoarea garanției de destinație;

întrucât Comitetul de gestionare a laptelui și produselor lactate nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele acestuia,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 se modifică după cum urmează:

1.

„(3)   Preavizul menționat la alineatul (2) se emite cu efect de la 1 iulie 1989.”

2.

La articolul 2 alineatul (4) prima liniuță, suma de „285 ECU” se înlocuiește cu „250 ECU”.

3.

Se inserează următorul articol 2a:

„Articolul 2a

(1)   Untul menționat la articolul 1 primul paragraf poate fi vândut, de asemenea, în două etape succesive, în prima etapă prin achiziție publică și în a doua etapă implicând vânzarea anticipată la prețuri stabilite pe bază forfetară.

(2)   În prima etapă untul se oferă spre vânzare prin achiziție publică. Anexele la regulamentul cu privire la vânzarea untului țin locul anunțului de participare.

Informațiile privind cantitățile și locurile de depozitare a untului pot fi obținute de către cei interesați din adresele prezentate în anexa la regulamentul menționat anterior privind vânzarea untului. În plus, agențiile de intervenție pot afișa anunțuri la sediile lor și le pot publica și prin alte mijloace.

Ofertele care prevăd un preț mai mic decât prețul minim menționat la alineatul (3) nu se admit.

(3)   Agențiile de intervenție atribuie cantitățile oferite spre vânzare acelor ofertanți ale căror oferte prevăd un preț mai mare sau egal cu prețul minim stabilit în anexa la regulamentul privind vânzarea untului.

În sensul primului paragraf, agențiile de intervenție acceptă, cu prioritate, oferta sau ofertele care prevăd cel mai mare preț peste prețul minim sus-menționat. Cantitățile rămase se atribuie ofertanților menționați la primul paragraf în funcție de prețurile pe care le-au oferit, începând cu cel mai mare preț peste prețul minim respectiv.

Atunci când cantitatea disponibilă este insuficientă, ca rezultat al faptului că s-au primit mai multe oferte pentru același preț, agenția de intervenție distribuie această cantitate în mod proporțional.

Agenția de intervenție comunică fiecărui ofertant dacă oferta sa a fost sau nu acceptată, în termen de cel mult patru zile lucrătoare de la termenul limită stabilit pentru depunerea ofertelor corespunzătoare achiziției publice respective.

După încheierea vânzării prin achiziție publică menționată mai sus, agențiile de intervenție afișează la sediile lor un anunț cu privire la cantitățile rămase disponibile.

(4)   În a doua etapă menționată la alineatul (1), cantitățile rămase disponibile după încheierea procedurii de achiziție publică prevăzută la alineatele (2) și (3) se oferă spre vânzare la prețul minim stabilit în anexa la regulamentul privind vânzarea untului.

În acest scop, cererile de cumpărare se prezintă conform condițiilor prevăzute în regulamentul privind vânzarea untului.

(5)   O garanție destinată să asigure transformarea untului în unt concentrat până la ambalarea finală și preluarea de comerțul cu amănuntul din Comunitate în condițiile prevăzute în prezentul regulament este constituită de cumpărător la autoritatea competentă a statului membru în care va avea loc transformarea înaintea preluării untului de comerțul cu amănuntul.

Transformarea untului și destinația menționată în primul paragraf constituie cerințele principale în sensul articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.

(6)   Untul se expediază în termen de maximum 15 zile de la data la care oferta menționată la alineatul (3) al patrulea paragraf sau cererea de cumpărare menționată la alineatul (4) al doilea paragraf a fost acceptată.

(7)   Agențiile de intervenție informează Comisia, în termenul menționat la alineatul (3) al patrulea paragraf, cu privire la fiecare achiziție publică, cantitățile cerute și prețurile corespunzătoare oferite, precum și la cantitățile atribuite și prețurile de vânzare aplicate în realitate în temeiul alineatului (3).

(8)   Dispozițiile prezentului regulament se aplică în cazul vânzărilor private dacă regulamentul privind vânzarea se referă la prezentul regulament.

(9)   În sensul:

articolului 4 alineatul (4), termenul de 90 de zile pentru prelucrare și ambalare se calculează începând cu data limită de acceptare a ofertei menționate la alineatul (3) al patrulea paragraf;

articolul 6, «lot de fabricare» reprezintă o cantitate de unt concentrat produs din unt, identificat în legătură cu toată sau o parte a unei oferte, de calitate omogenă și produs permanent în același atelier de prelucrare.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 iunie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 148, 28.6.1968, p. 13.

(2)  JO L 84, 29.3.1989, p. 1.

(3)  JO L 298, 12.11.1985, p. 9.

(4)  JO L 153, 6.6.1989, p. 16.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

99


31989R2053


L 195/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2053/89 AL COMISIEI

din 10 iulie 1989

de stabilire a normelor specifice de aplicare a sistemului de prețuri minime la import pentru anumite cireșe prelucrate

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 426/86 al Consiliului din 24 februarie 1986 privind organizarea comună a pieței produselor prelucrate pe bază de fructe și legume (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 (2), în special articolul 9 alineatul (6),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1676/85 al Comisiei din 11 iunie 1985 privind valoarea unității de cont și ratele de transformare care urmează a fi aplicate în scopul politicii agricole comune (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1636/87 (4), în special articolul 10 alineatul (2),

întrucât articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 426/86 prevede aplicarea unui preț minim la import pentru unele produse listate în anexa I partea B la regulamentul respectiv; întrucât prin Regulamentul (CEE) nr. 2247/88 al Consiliului (5) au fost adăugate anumite cireșe prelucrate, la lista produselor care fac obiectul acestui regulament;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3225/88 al Consiliului (6) stabilește norme generale referitoare la sistemul prețurilor minime la import pentru anumite cireșe prelucrate; întrucât trebuie să fie stabilite normele specifice de aplicare a acestui sistem; întrucât scopul acestor norme trebuie să fie acela de a preveni nerespectarea de către comercianți a prețurilor minime, prin practici frauduloase, care sunt greu de descoperit și de combătut în mod eficace; întrucât astfel de practici frauduloase pot avea consecințe grave pentru piața comunitară a produselor în cauză, iar neaplicarea taxelor compensatorii pe care o cauzează constituie o pierdere substanțială pentru resursele bugetare;

întrucât în scopul prevenirii fraudei și a consecințelor sale dăunătoare pentru piața cireșelor prelucrate în cauză, trebuie instituite controale vamale întărite considerabil; întrucât autoritățile vamale naționale trebuie să verifice respectarea prețului minim la import pentru fiecare cantitate importată și, în cazul nerespectării prețului respectiv, să perceapă taxa compensatorie, care este egală cu diferența dintre prețul minim la import și prețul la import declarat;

întrucât, în plus, principalul scop al unui sistem de prețuri minime la import este acela de a garanta că piața comunitară nu este perturbată de produse din țări terțe prin faptul că prețurile la care sunt oferite acestea din urmă sunt prea scăzute; întrucât respectarea efectivă a prețului minim la import trebuie să fie așadar verificată până în etapa desfacerii; întrucât trebuie să se poată face apel la documentele de fixare a prețului de revânzare, drept dovadă a respectării prețului minim la import;

întrucât riscurile declarării unor prețuri false la import sunt mari; întrucât trebuie stabilită, prin urmare, o procedură specială de tratare a cazurilor de declarații suspectate a fi false;

întrucât, în cazurile în care prețul la import nu a fost practic respectat, trebuie să se asigure perceperea taxei compensatorii, dat fiind că, în acest scop, produsele pot fi puse în circulație în conformitate cu articolul 13 al Directivei 79/695/CEE a Consiliului (7), modificată ultima dată de Directiva 81/853/CEE (8), și cu articolul 20 al Directivei 82/57/CEE a Comisiei (9), modificată ultima dată de Directiva 83/371/CEE (10); întrucât importatorul trebuie să furnizeze o dovadă a respectării prețului minim; întrucât termenele de furnizare a unei astfel de dovezi trebuie să fie de asemenea precizate;

întrucât este de asemenea necesară introducerea controalelor a posteriori asupra importurilor; întrucât autoritățile competente ale statelor membre trebuie să efectueze controale prin sondaj pentru circa 10 % din cantitățile importate; întrucât comercianților trebuie așadar să li se ceară să păstreze documentele aferente pentru o perioadă specificată, în scopul prezentării acestora autorităților competente; întrucât această perioadă trebuie să se limiteze la trei ani după anul acceptării declarației de punere în liberă circulație;

întrucât Comisia trebuie să fie informată despre controalele efectuate în scopul verificării respectării prețurilor minime la import;

întrucât Comitetul de gestionare a produselor prelucrate pe bază de fructe și legume nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Principii și definiții

Articolul 1

Prețul minim la import pentru anumite cireșe prelucrate este considerat ca fiind respectat, atunci când prețul la import nu este mai mic decât prețul minim la import aplicabil la data acceptării declarației de punere în liberă circulație.

Articolul 2

(1)   În sensul prezentului regulament, următorii factori constituie prețul la import:

(a)

prețul fob din țara de origine;

(b)

cheltuielile de transport și asigurare până la punctul introducerii pe teritoriul vamal al Comunității.

(2)   În sensul alineatului (1), „preț fob” reprezintă prețul spot pentru produsele disponibile achitat sau care urmează a fi achitat pentru cantitatea de produse cuprinsă într-un transport, inclusiv costul îmbarcării acestora într-un mijloc de transport, în locul expedierii din țara de origine, precum și alte cheltuieli efectuate în țara respectivă. Prețul fob nu include costul serviciilor ce urmează a fi suportate de către vânzător din momentul îmbarcării produselor în mijloacele de transport.

(3)   Atunci când se descoperă că prețurile de revânzare, directă sau prin intermediari comerciali, sunt cu peste 15 % mai mici decât prețul minim pentru o cantitate importată, atunci media ponderată a prețurilor respective este considerată ca reprezentând prețul la import.

(4)   Atunci când factorii menționați la alineatul (1) sunt exprimați într-o monedă diferită de cea a statului membru în care produsele sunt puse în liberă circulație, se aplică dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 1766/85 al Comisiei (11) privind ratele de schimb care se aplică pentru stabilirea valorii în vamă.

(5)   Prețul la import trebuie să fie indicat în declarația de punere în liberă circulație.

(6)   În sensul prezentului regulament, utilizatorul final este fie un fabricant care utilizează produsul în cauză în scopul obținerii, prin prelucrare, a unui alt produs, aparținând unui alt cod NC, altul decât cele indicate în declarația de punere în liberă circulație, fie un comerciant cu amănuntul, care vinde exclusiv pentru consumatori.

(7)   În sensul prezentului regulament, o cantitate importată este formată din toate produsele care fac obiectul uneia și aceleiași declarații de punere în liberă circulație.

Articolul 3

Prețul minim la import este ajustat printr-un coeficient monetar astfel stabilit încât prețul respectiv să fie transformat la cursul de schimb mediu, utilizat pentru fixarea sau modificarea sumelor monetare compensatorii.

Controlul și impozitarea importului

Articolul 4

Autoritățile naționale competente trebuie să compare, ori de câte ori se acceptă o declarație de punere în liberă circulație, prețul la import declarat cu prețul minim la import aplicabil bunurilor în ziua acceptării declarației.

Dacă prețul indicat în factură se referă la o plată care urmează a fi decalată pe o perioadă de peste trei luni, prețul indicat în factură trebuie să fie redus cu 1 % pentru fiecare lună de decalare acordată peste respectivele trei luni.

Articolul 5

Dacă prețul la import este mai mic decât prețul minim la import aplicabil bunurilor, autoritățile naționale competente percep o taxă compensatorie egală cu diferența dintre prețurile respective.

Procedura specială de control

Articolul 6

(1)   Atunci când autoritățile vamale au îndoieli bine fondate că prețul care apare în declarația de punere în liberă circulație nu reflectă prețul la import real, atunci ele trebuie să-i ceară importatorului să furnizeze în termen de șase luni dovada că produsul a fost plasat în condiții care garantează că prețul minim la import a fost respectat, fără a aduce atingere aplicării articolului 13 al Directivei 79/695/CEE și articolului 20 al Directivei 82/57/CEE.

(2)   Termenul fixat la alineatul (1) poate fi prelungit de către autoritatea competentă, cu maximum trei luni, pe baza unei cereri bine justificate din partea operatorului.

Articolul 7

(1)   Prețul minim la import este considerat ca fiind respectat în cazul în care importatorul furnizează dovada că, în ceea ce privește cel puțin 95 % din cantitatea importată, produsul a fost vândut utilizatorului final fără o prelucrare suplimentară, după ambalare, direct sau prin intermediari comerciali, la un preț cel puțin egal cu prețul minim la import.

(2)   În cazul în care dovada din partea utilizatorului final nu poate fi prezentată în ciuda tuturor măsurilor luate de importator, autoritățile competente pot accepta alte dovezi, în sensul că produsul a fost vândut conform unor condiții care indică respectarea prețului minim.

(3)   Aplicarea procedurii speciale de control se face fără a aduce atingere controalelor a posteriori menționate la articolele 8, 9 și 10.

Controalele a posteriori

Articolul 8

Importatorul păstrează, în vederea examinării de către autoritățile competente în cadrul unor controale a posteriori, dovada plății către vânzător, precum și toate documentele comerciale, cum ar fi facturile, contractele și corespondența referitoare la achiziționarea și vânzarea produselor în cauză, pe o perioadă de cel puțin trei ani după anul în care a fost acceptată declarația de punere în liberă circulație.

Articolul 9

(1)   Autoritățile competente efectuează controale prin sondaj.

(2)   În fiecare an calendaristic trebuie să se efectueze controale pe circa 10 % din cantitățile importate.

Articolul 10

În cazul în care, în cursul unui control, autoritățile competente constată că prețul minim la import nu a fost respectat, atunci ele trebuie să perceapă o taxă compensatorie, minus toate sumele achitate anticipat ca taxă compensatorie.

Dispoziții finale

Articolul 11

Statele membre trebuie să informeze Comisia o dată pe an, înainte de terminarea primelor șase luni, referitor la controalele efectuate în anul precedent în scopul verificării respectării prețurilor minime la import.

Articolul 12

Prezentul regulament intră în vigoare în a opta zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 49, 27.2.1986, p. 1.

(2)  JO L 118, 29.4.1989, p. 29.

(3)  JO L 164, 24.6.1985, p. 1.

(4)  JO L 153, 13.6.1987, p. 1.

(5)  JO L 198, 26.7.1988, p. 21.

(6)  JO L 288, 21.10.1998, p. 11.

(7)  JO L 205, 13.8.1979, p. 19.

(8)  JO L 319, 7.11.1981, p. 1.

(9)  JO L 28, 5.2.1982, p. 38.

(10)  JO L 204, 28.7.1983, p. 63.

(11)  JO L 168, 28.6.1985, p. 21.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

102


31989R2054


L 195/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2054/89 AL COMISIEI

din 10 iulie 1989

de stabilire a normelor specifice de aplicare a sistemului de preț minim la import pentru struguri uscați

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 426/86 al Consiliului din 24 februarie 1986 privind organizarea comună a pieței în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe și legume (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 (2), în special articolul 9 alineatul (6),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1676/85 al Consiliului din 11 iunie 1985 privind valoarea unității de cont și rata de schimb care trebuie aplicată în cadrul politicii agricole comune (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1636/87 (4), în special articolul 10 alineatul (2),

întrucât articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 426/86 prevede aplicarea unui preț minim la import pentru anumite produse enumerate în anexa I, partea B, la acest regulament; întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2089/85 al Consiliului (5) stabilește normele generale cu privire la sistemul de prețuri minime la import pentru struguri uscați;

întrucât ar trebuie să fie stabilite norme specifice de aplicare a acestui sistem; întrucât scopul acestor norme trebuie să fie acela de a preveni încălcarea de către comercianți a dispozițiilor privind prețurile minime prin practici frauduloase care sunt dificil de expus și de combătut în mod eficient; întrucât aceste practici frauduloase pot avea consecințe grave pentru piața comunitară a produselor respective, iar neaplicarea unor taxe compensatorii aferente acestora constituie o pierdere semnificativă la nivelul resurselor bugetare;

întrucât, pentru a preveni frauda și consecințele sale nefaste pentru piața de struguri uscați ar trebui să se stabilească unele proceduri mai stricte de control vamal; întrucât autoritățile vamale naționale ar trebui să verifice dacă prețul minim la import este respectat pentru fiecare lot de marfă importat și, în cazul în care acel preț nu este respectat, să aplice taxa compensatorie care se calculează pe baza unei grile a prețurilor la import;

întrucât, mai mult decât atât, scopul principal al unui sistem de prețuri minime la import este de a garanta că produsele din țările terțe nu afectează piața comunitară, deoarece prețurile la care sunt oferite sunt prea mici; întrucât respectarea propriu-zisă a prețului minim la import ar trebui să fie, prin urmare, verificată până la vânzare; întrucât se impune recurgerea la documente de stabilire a prețului de revânzare pentru a se putea dovedi respectarea prețului minim la import;

întrucât riscul declarării unor prețuri la import false este mare; întrucât, prin urmare, ar trebui să se elaboreze o procedură specială de abordare a cazurilor de declarații false;

întrucât, în cazurile în care prețul minim la import nu a fost de fapt respectat, trebuie să se asigure încasarea taxei compensatorii; întrucât, în acest scop, produsele pot fi eliberate în conformitate cu articolul 13 din Directiva 79/695/CEE a Consiliului (6), modificată ultima dată de Directiva 81/853/CEE (7) și articolul 20 din Directiva 82/857/CEE a Comisiei (8), modificată ultima dată de Directiva 83/371/CEE (9); întrucât importatorul trebuie să facă dovada respectării dispozițiilor cu privire la prețul minim; întrucât trebuie, de asemenea, să fie specificate datele limită pentru prezentarea acestor documente justificative;

întrucât este, de asemenea, necesară introducerea unor verificări a posteriori a importurilor; întrucât autoritățile competente ale statelor membre trebuie să verifice prin sondaj până la 10 % din loturile de mărfuri importate; întrucât, prin urmare, comercianților trebuie să li se solicite păstrarea documentelor relevante pe o perioadă specificată, pentru a le prezenta autorităților competente; întrucât această perioadă ar trebui limitată la trei ani după anul în care a fost acceptată declarația de aprobare a liberei circulații;

întrucât Comisia trebuie să fie informată cu privire la controalele efectuate pentru a verifica respectarea prețurilor minime la import;

întrucât Comitetul de gestionare a produselor prelucrate pe bază de fructe și legume nu și-a dat avizul în termenul stabilit de președintele său,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Principii și definiții

Articolul 1

Se consideră că prețul minim la import al strugurilor uscați este respectat în cazul în care prețul la import nu este mai mic decât prețul minim la import aplicabil la data la care este acceptată declarația de aprobare a liberei circulații.

Articolul 2

(1)   În sensul prezentului regulament, la determinarea prețului de import se iau în considerare următorii factori:

(a)

prețul franco la bord în țara de origine;

(b)

costurile de transport și asigurare până la punctul de introducere pe teritoriul vamal comunitar.

(2)   În sensul alineatului (1), „prețul franco la bord” reprezintă prețul achitat imediat sau care va fi achitat pentru cantitatea de produse dintr-un lot, inclusiv costul de încărcare a lotului la bordul unui mijloc de transport la locul de îmbarcare în țara de origine și alte costuri apărute în țara respectivă. Prețul franco la bord nu include costurile altor servicii care sunt suportate de către vânzător la momentul încărcării produselor la bordul mijlocului de transport.

(3)   Atunci când se constată că prețurile de revânzare directă sau prin intermediari comerciali sunt cu peste 15 % mai mici decât prețul minim pentru un lot importat, media ponderată a acelor prețuri se consideră a fi prețul de import.

(4)   Atunci când factorii menționați la alineatul (1) sunt exprimați în altă monedă decât cea a statului membru în care se aprobă libera circulație a produselor, se aplică dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 1766/85 al Comisiei privind ratele de schimb utilizate la determinarea valorii în vamă (10).

(5)   Prețurile la import trebuie specificate în declarația de aprobare a liberei circulații.

(6)   În sensul prezentului regulament, utilizatorul final este fie un producător care utilizează produsul respectiv în vederea prelucrării acestuia în alt produs care se încadrează într-unul dintre codurile NC, altul decât cele enumerate în declarația de aprobare a liberei circulații, fie un comerciant cu amănuntul care vinde exclusiv consumatorilor.

(7)   În sensul prezentului regulament, un lot importat este alcătuit din toate produsele care fac obiectul aceleiași declarații de aprobare a liberei circulații.

Articolul 3

Prețul minim la import este ajustat de un coeficient determinat astfel încât conversia prețului respectiv să se efectueze pe baza ratei de schimb medii utilizate pentru fixarea sau modificarea taxelor compensatorii.

Controlul și taxarea la import

Articolul 4

Ori de câte ori se acceptă o declarație de aprobare a liberei circulații, autoritățile competente naționale compară prețul la import declarat cu prețul la import minim aplicabil bunurilor în ziua aprobării liberei circulații.

Atunci când prețul înscris în factură se referă la o plată eșalonată pe mai mult de trei luni, prețul înscris pe factură se reduce cu 1 % pentru fiecare lună de eșalonare acordată pe lângă perioada de trei luni menționată.

Articolul 5

Atunci când prețul la import este mai mic decât prețul minim la import aplicabil bunurilor, autoritățile competente naționale percep o taxă compensatorie stabilită pe baza unei grile de stabilire a prețurilor de import.

Procedura specială de control

Articolul 6

(1)   Atunci când autoritățile vamale au îndoieli întemeiate că prețul înscris în declarația de aprobare a liberei circulații reflectă prețul real la import, solicită importatorului să prezinte în termen de șase luni documente doveditoare care să ateste că produsul a fost comercializat în condiții care au respectat cerințele cu privire la prețul minim la import, fără să aducă atingere aplicării articolului 13 din Directiva 79/695/CEE și articolului 20 din Directiva 82/57/CEE.

(2)   Termenul stabilit la alineatul (1) poate fi prelungit de autoritatea competentă cu cel mult trei luni, în urma unei solicitări întemeiate a agentului economic.

Articolul 7

(1)   Se consideră că prețul minim la import este respectat în cazul în care importatorul prezintă dovezi privind vânzarea fără prelucrare prealabilă, după ambalare, a cel puțin 95 % din lotul de marfă importat, direct sau prin intermediari comerciali, la un preț cel puțin egal cu prețul minim la import.

(2)   În cazul în care dovezile din partea utilizatorului final nu pot fi prezentate în ciuda tuturor măsurilor luate de importator, autoritățile competente pot accepta și alte dovezi pe baza cărora să se poată stabili că produsul a fost vândut în condiții care să indice că prețul minim a fost respectat.

(3)   Punerea în aplicare a procedurii speciale de control nu aduce atingere verificărilor efectuate a posteriori menționate la articolele 8, 9 și 10.

Controalele a posteriori

Articolul 8

Importatorul pune la dispoziția autorităților competente spre examinare, în vederea efectuării controalelor a posteriori, documentele doveditoare aferente plății către vânzător, precum și toate celelalte documente comerciale, cum ar fi facturi, contracte și corespondență, legate de cumpărarea și vânzarea produselor respective, timp de cel puțin trei ani după anul în care este acceptată declarația de aprobare a liberei circulații.

Articolul 9

(1)   Autoritățile competente efectuează controale prin sondaj.

(2)   Controalele prin sondaj trebuie să fie efectuate în fiecare an calendaristic pe cel puțin 10 % din loturile de marfă importate.

Articolul 10

Atunci când, în cursul unei verificări, autoritățile competente constată că nu a fost respectat prețul minim la import, acestea aplică o taxă compensatorie, din care se scade orice altă sumă achitată anterior cu titlu de taxă compensatorie.

Dispoziții finale

Articolul 11

Statele membre informează Comisia anual, înainte de încheierea primelor șase luni ale anului, cu privire la verificările efectuate în anul precedent în vederea constatării gradului de respectare a prețurilor minime la import.

Articolul 12

Regulamentul (CEE) nr. 2237/85 al Comisiei (11) se abrogă.

Articolul 13

Prezentul regulament intră în vigoare în a opta zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 49, 27.2.1986, p. 1.

(2)  JO L 118, 29.4.1989, p. 29.

(3)  JO L 164, 24.6.1985, p. 1.

(4)  JO L 153, 13.6.1987, p. 1.

(5)  JO L 197, 27.7.1985, p. 10.

(6)  JO L 205, 13.8.1979, p. 19.

(7)  JO L 319, 7.11.1981, p. 1.

(8)  JO L 28, 5.2.1982, p. 38.

(9)  JO L 204, 28.7.1983, p. 63.

(10)  JO L 168, 28.6.1985, p. 21.

(11)  JO L 209, 6.8.1985, p. 24.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

105


31989L0424


L 196/50

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA COMISIEI

din 30 iunie 1989

de modificare a Directivei 86/109/CEE de limitare a comercializării semințelor din anumite specii de plante furajere și plante oleaginoase și pentru fibră la semințele care au fost certificate oficial ca „semințe de bază” sau „semințe certificate”

(89/424/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor plantelor furajere (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/100/CEE (2), în special articolul 3 alineatul (3),

având în vedere Directiva 69/208/CEE a Consiliului din 30 iunie 1969 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibră (3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/380/CEE (4), în special articolul 3 alineatul (3),

întrucât Directiva 66/401/CEE permite comercializarea semințelor de bază, a semințelor certificate și a semințelor comerciale din anumite specii de plante furajere;

întrucât Directiva 69/208/CEE permite comercializarea semințelor de bază, a semințelor certificate și a semințelor comerciale din anumite specii de plante oleaginoase și pentru fibră;

întrucât articolul 3 alineatul (3) din cadrul directivelor menționate anterior autorizează Comisia să interzică vânzarea semințelor în cazul în care nu au fost certificate oficial ca „semințe de bază” sau „semințe certificate”;

întrucât, prin urmare, Directiva 86/109/CEE (5) a Comisiei limitează comercializarea semințelor din anumite specii de plante furajere, oleaginoase și pentru fibră la semințele care au fost certificate oficial ca „semințe de bază” sau „semințe certificate”;

întrucât, pentru anumite specii menționate de Directiva 86/109/CEE, această restricție de comercializare se aplică de la 1 iulie 1989; întrucât se pare că, pentru unele dintre aceste specii, statele membre nu sunt în măsură să producă până la data respectivă suficiente semințe de bază și certificate pentru a satisface cererea de semințe din cadrul Comunității;

întrucât, prin urmare, este oportună amânarea aplicării restricțiilor de comercializare până la data de 1 iulie 1990 pentru păiușul comun, ghizdei, trifoiul mărunt și trifoiul hibrid și până la 1 iulie 1991 pentru celelalte specii în cauză;

întrucât s-a stabilit, de asemenea, pe baza informațiilor disponibile, că de la 1 iulie 1991 statele membre sunt în măsură să producă suficiente semințe de bază și certificate pentru a satisface cererea din cadrul Comunității pentru semințele de obsigă, trifoi egiptean și facelia;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 86/109/CEE se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 2 se înlocuiește cu următoarele:

„Articolul 2

Statele membre prevăd ca de la 1 iulie 1989 să nu fie permisă comercializarea semințelor de:

Agrostis gigantea Roth

iarbă mare albă

Agrostis stolonifera L.

iarba-câmpului

Phleum bertolonii DC

timoftică

Poa palustris L.

firuță de mlaștină

Poa trivialis L.

șuvăr de munte

Lupinus albus L.

lupin alb, alte varietăți în afară de cele amare

Brassica juncea (L.) Czernj. și Cosson

muștar vânăt

decât în cazul în care sunt certificate oficial ca «semințe de bază» sau «semințe certificate».”

2.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 2a

Statele membre prevăd ca de la 1 iulie 1990 să nu fie permisă comercializarea semințelor de:

Agrostis capillaris L.

păiuș comun

Lotus corniculatus L.

ghizdei

Medicago lupulina L.

trifoi mărunt

Trifolium hybridum L.

trifoi hibrid

decât în cazul în care sunt certificate oficial ca «semințe de bază» sau «semințe certificate».”

3.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Statele membre prevăd ca de la 1 iulie 1991 să nu fie permisă comercializarea semințelor de:

Agrostis canina L.

bucățel

Alopecurus pratensis L.

coada vulpii

Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. ex J.S. și K.B. Presl

ovăscior

Bromus catharticus Vahl

Bromus catharticus

Bromus sitchensis Trin.

obsigă

Festuca ovina L.

păiușul oilor

Poa nemoralis L.

iarbă-deasă

Trisetum flavescens L. Beauv.

ovăscior auriu

Lupinus albus L.

lupin alb, soiuri amare

Lupinus angustifolius L.

lupin albastru

Lupinus luteus L.

lupin galben

Trifolium alexandrium L.

trifoi egiptean

Trifolium incarnatum L.

trifoi incarnat

Trifolium resupinatum L.

trifoi persan

Vicia sativa L.

măzăriche de primăvară

Vicia villosa Roth

măzăriche de Cerdange

Phacelia tanacetifolia Benth.

Facelia

Sinapis alba L.

muștar alb

decât în cazul în care sunt certificate oficial ca «semințe de bază» sau «semințe certificate».”

4.

La articolul 4, după a doua liniuță, se introduce următoarea liniuță:

„–

până la 1 iulie 1990, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 2a și”.

Articolul 2

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 30 iunie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO 125, 11.7.1966, p. 2298/66.

(2)  JO L 38, 10.2.1989, p. 36.

(3)  JO L 169, 10.7.1969, p. 3.

(4)  JO L 187, 16.7.1988, p. 31.

(5)  JO L 93, 8.4.1986, p. 21.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

107


31989R2159


L 207/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2159/89 AL COMISIEI

din 18 iulie 1989

de stabilire a normelor de aplicare a măsurilor specifice pentru fructe cu coajă lemnoasă și roșcove, prevăzute la titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului din 18 mai 1972 privind organizarea comună a pieței în sectorul fructelor și legumelor (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1119/89 (2), în special articolul 14g,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1676/85 al Consiliului din 11 iunie 1985 privind valoarea unității de cont și a cursului de schimb ce trebuie aplicat în sensul politicii agricole comune (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1636/87 (4), în special articolul 5 alineatul (3),

întrucât titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 prevede diverse măsuri specifice pentru a îmbunătăți caracterul necorespunzător al condițiilor de producție și de comercializare a anumitor fructe cu coajă lemnoasă și roșcove; întrucât ajutoarele prevăzute sunt acordate organizațiilor de producători care au primit recunoaștere specifică și care au prezentat un plan de îmbunătățire a calității și a comercializării produselor acestora, aprobat de către autoritatea națională competentă;

întrucât ar trebui să se precizeze că această recunoaștere specifică nu este condiționată de o recunoaștere anterioară, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72; întrucât aceasta se acordă, independent de aceasta din urmă, atunci când condițiile speciale prevăzute pentru acordarea acesteia vor fi fost îndeplinite;

întrucât condițiile prevăzute pentru acordarea recunoașterii trebuie să ofere o asigurare rezonabilă că organizațiile de producători care primesc ajutor comunitar vor contribui, prin amploarea și durata activităților acestora, precum și prin însuși modul lor de funcționare, la realizarea îmbunătățirii dorite a condițiilor de producție și de comercializare a produselor în cauză; întrucât, pentru a garanta că aceste organizații de producători beneficiază de o anumită stabilitate, ar trebui să fie stabilite limite minime pentru numărul de membri și pentru cantitățile de fructe cu coajă lemnoasă și roșcove produse, în funcție de caracteristicile diferitelor regiuni ale Comunității; întrucât, în același scop, trebuie stabilită o cerință ca statutul acestor organizații să includă clauze care să indice în mod explicit că producătorii trebuie să controleze deciziile și să verifice funcționarea organizației și clauze care să stabilească sancțiuni pentru orice încălcare a normelor convenite;

întrucât, în scopul eficienței și al bunei administrări, ajutorul acordat de statul membru și de Comunitate pentru planurile de îmbunătățire a calității și comercializării ar trebui să fie folosit numai pentru finanțarea livezilor specializate în fructe cu coajă lemnoasă și roșcove, cu excepția plantațiilor marginale; întrucât suprafața minimă a unei livezi specializate ar trebui chiar să fie definită pentru fiecare regiune de producție;

întrucât ar trebui să fie definite tipurile de acțiuni care pot fi incluse în planuri, atunci când obiectivul principal este îmbunătățirea calității producției, în conformitate cu articolul 14d din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72; întrucât, chiar dacă autoritățile naționale sunt responsabile pentru aprobarea planurilor, trebuie să existe o consultare și o cooperare administrativă cu Comisia, astfel încât obiectivele reglementărilor să fie susținute și astfel încât Comisia să poată, dacă este necesar, să solicite modificări ale proiectului de plan sau chiar să refuze să aprobe acordarea ajutorului financiar național sau comunitar;

întrucât ar trebui să fie precizate acțiunile de dezvoltare și de îmbunătățire a consumului și utilizării în Comunitate a fructelor cu coajă și roșcovelor, care se vor califica pentru ajutorul financiar comunitar; întrucât, în acest scop, planurile prezentate trebuie să ofere garanția că sunt în interesul Comunității, că acțiunile întreprinse sunt eficiente și că au impact direct sau indirect asupra creșterii consumului și utilizării produselor respective; întrucât planurile trebuie să fie prezentate de organisme sau grupuri profesionale cu o anumită experiență tehnică sau de către reprezentanți ai sectoarelor economice respective; întrucât, cu excepția cazului în care este altfel prevăzut de Comisie, executarea sau directa supraveghere a activității de către organismul sau grupul care a prezentat planul poate fi considerată dovadă de bună credință a cocontractantului Comisiei; întrucât este necesar să se stipuleze că diversele modalități de îndeplinire a angajamentelor trebuie să facă obiectul unui contract;

întrucât ar trebui să fie stabilite anumite modalități generale și de finanțare pentru ajutoarele care vor intra în sarcina Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), Secțiunea Garantare, în conformitate cu titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72; întrucât ar trebui să se precizeze că ajutorul comunitar poate fi plătit de către statul membru numai ulterior plății ajutorului național sau cel puțin concomitent cu aceasta, doar după ce au fost efectuate controalele corespunzătoare;

întrucât ajutorul pentru punerea în aplicare a planurilor de îmbunătățire a calității și a comercializării ar trebui să fie plătit anual, pe baza activității efectiv realizate, în conformitate cu planurile aprobate; întrucât valoarea maximă a ajutorului pe hectar, prevăzută de Regulamentul (CEE) nr. 790/89 al Consiliului (5), ar trebui să fie convertită în moneda națională respectivă, la cursul de schimb agricol aplicabil în prima zi a fiecărui an de comercializare, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 1676/85;

întrucât, în scopul punerii în aplicare a diverselor măsuri specifice în cauză, organizațiile de producători care primesc ajutorul trebuie să fie obligate să transmită autorității desemnate de statul membru informații detaliate și precise, la intervale prestabilite, astfel încât autoritatea menționată anterior să poată monitoriza îndeplinirea angajamentelor asumate de către organizațiile de producători;

întrucât obligația beneficiarilor ajutorului de a furniza informații nu poate să garanteze prin ea însăși administrarea corespunzătoare a măsurilor respective; întrucât, în consecință, ar trebui să se precizeze controalele documentelor și verificările la fața locului care trebuie să fie efectuate de către autoritățile naționale în legătură cu diversele tipuri de ajutor prevăzute la titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72;

întrucât cele mai grave neîndepliniri ale obligațiilor prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 sau de prezentul regulament trebuie să fie sancționate în mod corespunzător;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a fructelor și legumelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Organizațiile de producători a căror activitate economică este axată pe producția și comercializarea fructelor cu coajă lemnoasă și/sau a roșcovelor

care au primit recunoașterea specifică în conformitate cu titlul I

și care au prezentat un plan de îmbunătățire a calității și a comercializării, care îndeplinește cerințele prevăzute la titlul II și care este aprobat de către statul membru respectiv

beneficiază de măsurile specifice prevăzute la titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72, în conformitate cu normele prevăzute la titlurile II, III și IV din prezentul regulament.

(2)   Comunitatea contribuie, în conformitate cu condițiile prevăzute la titlurile IV și V, la finanțarea acțiunilor de dezvoltare și de îmbunătățire a consumului și utilizării produselor menționate anterior.

TITLUL I

Recunoașterea specifică a organizațiilor de producători pentru fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove

Articolul 2

Statele membre acordă recunoaștere specifică organizațiilor și grupurilor de producători (denumite în continuare „organizații de producători”) a căror activitate economică este axată pe producția și comercializarea fructelor cu coajă lemnoasă și/sau roșcovelor:

1.

care au fost constituite la inițiativa producătorilor înșiși, pentru a îndeplini, în sectorul fructelor cu coajă lemnoasă și roșcovelor, obiectivele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72;

2.

care solicită membrilor lor să îndeplinească obligațiile enumerate în prezentul articol;

3.

care pun la dispoziția membrilor lor mijloace tehnice pentru operațiunile anterioare vânzării, inclusiv depozitarea și ambalarea produselor respective;

4.

al căror statut:

(a)

obligă producătorii să vândă toată producția lor de fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove prin intermediul organizației de producători;

(b)

include dispoziții care să garanteze că producătorii au control asupra organizației și a deciziilor pe care le adoptă aceasta;

(c)

stabilește sancțiuni pentru orice încălcare a normelor organizației de către producătorii asociați;

(d)

obligă producătorii:

să facă parte din organizația de producători pentru o perioadă de cel puțin trei ani;

să anunțe retragerea din organizația de producători cu un preaviz de cel puțin 12 luni;

(e)

include dispozițiile privind cotizațiile ce trebuie plătite de către membrii lor;

5.

care prezintă dovada unui nivel de activitate economică suficient, reprezentând în același timp:

un număr minim de producători;

o producție minimă pe produs și pe regiune de producție (Anexa I);

6.

care se angajează în scris că prezintă un plan de îmbunătățire a calității și comercializării, în conformitate cu titlul II;

7.

care țin contabilitate separată pentru activitățile referitoare la fructele cu coajă lemnoasă și/sau roșcove.

Articolul 3

(1)   Organizațiile de producători prezintă autorităților competente desemnate de statul membru cererea pentru recunoașterea specifică, însoțită de actul constitutiv și de datele enumerate în anexa II.

(2)   Autoritatea competentă se asigură de acuratețea datelor comunicate prin controlul documentelor și prin verificarea la fața locului. În caz de îndoială, autoritatea competentă efectuează orice controale necesare pentru a se asigura de respectarea condițiilor stabilite la articolul 2.

(3)   Recunoașterea specifică se acordă în termen de trei luni de la depunerea cererii, sub rezerva unui termen ulterior justificat de cercetări suplimentare.

(4)   În fiecare an, înainte de 1 noiembrie, organizațiile de producători înaintează autorității competente o versiune actualizată a datelor prevăzute de anexa II.

Articolul 4

Autoritatea competentă efectuează controale periodice și cel puțin la fiecare trei ani pentru a se asigura că organizațiile de producători, recunoscute în conformitate cu articolul 3, funcționează în mod corespunzător și respectă condițiile prevăzute pentru recunoașterea acestora.

Autoritatea competentă retrage recunoașterea specifică în cazul în care constată că:

nu au fost îndeplinite obligațiile de care este condiționată recunoașterea;

nu au fost comunicate datele prevăzute la articolul 3 alineatul (4) sau

datele comunicate sunt în mod fraudulos greșite.

Articolul 5

Comisiei îi sunt comunicate anual, până la 31 decembrie, de către statele membre în cauză:

1.

lista organizațiilor de producători de fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove care au primit recunoaștere specifică;

2.

formularele prezentate în anexa II, completate în mod corespunzător, pentru fiecare organizație de producători.

TITLUL II

Planul de îmbunătățire a calității și comercializării

Articolul 6

În sensul prezentului regulament, prin suprafață omogenă și compactă, utilizată pentru cultivarea fructelor cu coajă lemnoasă și/sau roșcovelor, denumită în continuare „livadă”, se înțelege o plantație neintersectată de alte culturi sau plantații și care este continuă din punct de vedere geografic. Nu se consideră livadă un singur rând de pomi cultivați pentru fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcovi plantat la marginea drumului sau a altor culturi.

Suprafața livezilor luată în considerare în aplicarea prezentului titlu și pentru acordarea ajutorului financiar din partea statului membru și a Comunității nu poate fi mai mică de 0,20 hectare.

Articolul 7

Planul de îmbunătățire a calității și comercializării, denumit în continuare „plan”, pe care organizația de producători se angajează să îl pună în aplicare pentru toate sau pentru o parte dintre livezile care aparțin membrilor săi, prevede una sau mai multe dintre următoarele tipuri de măsuri, în vederea îmbunătățirii productivității pe termen lung:

scoaterea pomilor cultivați pentru fructe cu coajă lemnoasă și/sau a roșcovilor, urmată de plantarea de pomi noi;

schimbarea sortimentului;

îmbunătățirea tehnicilor pentru creșterea, întreținerea și elagajul livezilor;

îmbunătățirea genetică și certificarea, stimularea polenizării;

pregătirea, fertilizarea și îmbunătățirea solului;

planificarea și punerea în aplicare a luptei împotriva dăunătorilor;

acordarea de asistență tehnică pentru membrii organizației, sub formă de formare profesională și de îndrumare cu privire la administrarea culturilor;

achiziția și darea în folosință a echipamentelor de pregătire pentru comercializare, depozitare, ambalare etc.;

asistența tehnică privind gestiunea comercială.

Acțiunile care beneficiază de ajutorul financiar, în temeiul reglementărilor structurale, nu sunt eligibile, în sensul prezentului regulament.

Articolul 8

(1)   Organizațiile de producători prezintă proiectul de plan în vederea aprobării de către autoritatea competentă desemnată de către statul membru, în forma prezentată în anexa III și însoțit de documentele justificative.

Punerea în aplicare a planului nu trebuie să înceapă până când acesta din urmă nu a fost aprobat de către autoritatea competentă națională.

(2)   Autoritatea competentă ia o hotărâre cu privire la proiectul de plan, în termen de cinci luni de la primirea acestuia. Acest termen se întrerupe la prezentarea eventuală a unor cereri de modificare prevăzute la alineatul (3) litera (b).

Autoritatea competentă:

utilizează toate mijloacele corespunzătoare, inclusiv verificările la fața locului, pentru a se asigura de acuratețea datelor comunicate cu privire la situația și compoziția livezilor care aparțin membrilor organizației de producători la momentul prezentării planului;

verifică dacă planul a fost prezentat în forma prevăzută de anexa III și dacă se înscrie în obiectivele prezentului titlu;

se asigură de coerența economică și de calitatea tehnică a proiectului de plan și verifică temeiul estimărilor și al planului de finanțare, precum și programarea punerii în aplicare a acestuia.

Înainte de sfârșitul celei de-a doua luni de la primirea proiectelor de plan, Comisiei îi sunt comunicate de către autoritatea competentă planurile care, în opinia acesteia din urmă, pot fi aprobate în temeiul articolului 14d din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72, precum și o evaluare generală a conformității acestora cu criteriile prevăzute la a treia liniuță de la paragraful anterior.

În termen de 60 de zile de la primirea acestei comunicări, Comisia solicită autorității competente, dacă este necesar, să respingă planurile sau să le modifice.

(3)   Autoritatea competentă:

(a)

fie aprobă planurile, dacă respectă cerințele de la articolul 14d din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 și cerințele prezentului titlu;

(b)

fie solicită modificarea proiectelor de plan, din proprie inițiativă sau la cererea Comisiei. Proiectele de plan nu trebuie să fie aprobate până când nu conțin modificările solicitate;

(c)

fie respinge planurile, din proprie inițiativă sau la cererea Comisiei.

(4)   În cazul în care există o cerere de modificare a planului din motive tehnice sau în scopul extinderii suprafeței incluse în plan, în special ca urmare a creșterii numărului de membri producători, autoritatea competentă ia o decizie în conformitate cu prezentul articol. Cu toate acestea, termenul de punere în aplicare a planului modificat nu poate depăși termenul prevăzut inițial.

(5)   Pe parcursul punerii în aplicare a planului, autoritatea competentă efectuează controale periodice, prin intermediul rapoartelor prezentate anual de către organizațiile de producători în cauză și prin intermediul verificărilor la fața locului, cu privire la stadiul punerii în aplicare a planului aprobat, la conformitatea activității realizate cu cerințele tehnice și financiare și la acuratețea documentelor justificative prezentate.

Fiecare plan face obiectul a cel puțin două verificări la fața locului pe parcursul punerii în aplicare a acestuia.

Articolul 9

Autoritatea competentă prezintă Comisiei anual, până la 31 decembrie, un raport cu privire la stadiul punerii în aplicare a planurilor aprobate și la rezultatele controalelor efectuate și comunică acesteia toate informațiile relevante, în cazul în care apar, pe parcursul punerii în aplicare, cu privire la dificultățile care pot compromite îndeplinirea angajamentelor asumate de organizațiile de producători.

TITLUL III

Ajutorul pentru constituirea organizațiilor de producători și pentru crearea unui fond de rulment

Articolul 10

În vederea calculării ajutorului forfetar suplimentar pentru crearea organizațiilor de producători în conformitate cu articolul 14b din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72:

1.

cantitățile luate în considerare sunt cele ale produselor care nu au fost cojite; în cazul roșcovelor, cantitățile luate în considerare sunt cele ale boabelor din păstaie;

2.

cantitățile comercializate se referă la cantitățile vândute efectiv în primul an de comercializare care urmează recunoașterii specifice.

Articolul 11

Pentru a beneficia de ajutorul specific de creare a unui fond de rulment, prevăzut la articolul 14c din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72, organizațiile de producători comunică autorității competente:

1.

structura capitalului fondului de rulment și dovada privind contribuția organizațiilor de producători la capitalul menționat anterior;

2.

modalitățile de alimentare a fondului de rulment, astfel încât acesta să poată funcționa în mod corespunzător, în vederea realizării obiectivelor stabilite la articolul 4c alineatul (2); această dovadă poate fi furnizată sub formă de extrase de la un cont bancar separat;

3.

documentele justificative care să ateste valoarea producției comercializate:

pe parcursul primului an de comercializare următor datei recunoașterii specifice;

sau, dacă este cazul, pe parcursul altui an de comercializare următor recunoașterii.

Valoarea producției comercializate se determină pe baza:

volumului anual de vânzări din anul de comercializare în cauză;

prețurilor medii de producție obținute pe parcursul anului de comercializare respectiv.

Articolul 12

Pe parcursul celor trei ani de comercializare următori plății ajutorului, în conformitate cu articolul 18, autoritatea competentă efectuează controale pentru a se asigura că:

fondul a funcționat și a fost alimentat în conformitate cu comunicarea trimisă în temeiul articolului 11 alineatul (2);

la începutul fiecărui an de comercializare, fondul este reconstituit. Valoarea stocurilor de produse poate fi luată în considerare în vederea evaluării respectării acestei obligații.

În vederea controalelor, organizația de producători păstrează permanent la dispoziția autorității competente extrasele bancare și documentele justificative care să ateste operațiunile cu privire la funcționarea fondului.

TITLUL IV

Acțiuni de promovare

Articolul 13

(1)   Acțiunile care au ca scop dezvoltarea și îmbunătățirea consumului și utilizării fructelor cu coajă lemnoasă și/sau a roșcovelor în Comunitate, prevăzute la articolul 14e din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72, sunt de următoarele tipuri:

studiu de piață;

căutarea de noi debușee;

studii economice privind forma ambalajului și prezentarea;

organizarea de contacte între diverși operatori economici;

organizarea și participarea la târguri și la alte evenimente comerciale;

acțiuni de promovare, altele decât campaniile publicitare;

studii și teste privind consumul;

publicații specializate;

studii de nutriție și dietă.

(2)   Pentru a beneficia de finanțare comunitară, acțiunile propuse trebuie:

să evidențieze faptul că produsele sunt de origine comunitară;

să aibă un domeniu de aplicare apreciabil în raport cu situația și tendințele pieței;

să ofere garanții privind realizarea lor efectivă;

să fie prezentate fie de către un organism cu experiență tehnică specifică dovedită, fie de către o asociație sau grup care este reprezentativ pentru diversele sectoare profesionale sau activități economice din Comunitate. Acțiunile sunt propuse de organisme, asociații sau grupuri cu sediul în Comunitate.

Acțiunile orientate în funcție de mărcile comerciale sau care fac trimitere la o anumită țară sau zonă de producție nu sunt eligibile.

Articolul 14

Cu excepția cazului în care Comisia decide altfel, acțiunile trebuie să fie realizate de către organismul, asociația sau grupul care a prezentat proiectul de plan.

Numai acțiunile începute după aprobarea proiectului de plan de către Comisie sunt eligibile pentru finanțare, în temeiul prezentului regulament.

Cheltuielile generale privind aceste acțiuni sunt suportate numai atunci când nu este depășit procentajul specificat în contractul încheiat cu Comisia.

Articolul 15

(1)   Proiectele de acțiuni se prezintă Comisiei, în două exemplare, anual până la 31 decembrie.

(2)   Proiectele trebuie să includă cel puțin următoarele informații:

(a)

titlul proiectului, și anume o trimitere la acțiunea sau la acțiunile prevăzute la articolul 13;

(b)

numele sau denumirea comercială a celor care prezintă proiectul;

(c)

o prezentare sumară a măsurilor propuse, cu o introducere care să definească în mod clar obiectivele (diagnosticul problemelor, ținta ce trebuie atinsă, strategia ce trebuie urmată etc.):

rezultatele așteptate, și, în special, impactul direct sau indirect asupra comercializării și consumului produselor respective;

etapele succesive de punere în aplicare, calendarul de punere în aplicare;

(d)

costul acțiunii sau acțiunilor propuse, exprimat în ECU și fără impozite, cu o defalcare pe categorii de cheltuieli (pe baza unor devize comparative, dacă este necesar) și planul de finanțare corespunzător;

(e)

dacă este necesar, cel mai recent raport disponibil cu privire la activitățile organismului sau grupului respectiv.

(3)   Comisia informează organismul, asociația sau grupul respectiv cu privire la decizia luată privind propunerea acestuia, până la 1 iunie din anul următor. Comisia încheie contracte pentru acțiunile prevăzute la articolul 14 cu acei solicitanți ale căror propuneri au fost selectate.

Articolul 16

(1)   La cererea beneficiarului, se plătește un avans de până la 50 % din contribuția comunitară la costul proiectului, începând cu a patra lună de la semnarea contractului prevăzut la articolul 14, pe baza prezentării documentelor justificative corespunzătoare. Plata avansurilor face obiectul constituirii, în favoarea Comisiei, a unei garanții de valoare echivalentă. Această garanție poate fi eliberată numai cu acordul Comisiei.

(2)   Plata soldului contribuției comunitare face obiectul executării corespunzătoare a contractului și al prezentării, în cel mult trei luni de la punerea în aplicare a măsurii, a unui raport întocmit de beneficiar care să evalueze rezultatele acțiunii sau acțiunilor.

Articolul 17

Beneficiarii ajutorului prezintă Comisiei, din proprie inițiativă sau la cerere, toate informațiile privind punerea în aplicare a planurilor și se supun oricăror verificări sau controale efectuate de Comisie.

TITLUL V

Dispoziții generale și financiare

Articolul 18

Ajutorul specific pentru crearea fondului de rulment, ce conține atât ajutorul din partea statelor membre, cât și ajutorul comunitar, se plătește organizațiilor de producători de către autoritatea competentă națională, în cel mult trei luni de la solicitarea ajutorului, după ce a fost verificată conformitatea cu dispozițiile prevăzute la articolul 11.

Articolul 19

Pentru a obține ajutorul comunitar pentru planurile de îmbunătățire a calității și comercializării, organizațiile de producători beneficiare prezintă autorității competente naționale o cerere de ajutor, la sfârșitul fiecărei perioade de referință.

„Perioadă de referință” înseamnă fiecare perioadă anuală de punere în aplicare a planului, începând cu data aprobării planului.

Cererile de ajutor se prezintă anual, în conformitate cu anexa IV, la două luni de la data aprobării planului și trebuie să fie însoțite de facturi și orice alte documente justificative privind activitatea desfășurată.

Articolul 20

Autoritățile competente ale statului membru, după verificarea cererilor de ajutor și a documentelor justificative aferente, plătesc, în fiecare an, în termen de două luni de la depunerea cererii de ajutor, ajutorul acordat de statul membru și de Comunitate, în conformitate cu articolul 14d alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72.

Articolul 21

Rata ce urmează să fie folosită anual pentru conversia în monedă națională a valorii maxime a ajutorului pe hectar, prevăzută la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 790/89, trebuie să fie rata de conversie agricolă aflată în vigoare în prima zi a anului de comercializare care începe pe parcursul perioadei de referință.

Articolul 22

(1)   În cazul în care un ajutor a fost plătit nedatorat, statele membre procedează la recuperarea sumelor plătite, cu excepția cazurilor de forță majoră, majorate cu o dobândă calculată de la data la care a fost plătit ajutorul, până la data la care acesta a fost recuperat. Rata dobânzii aplicate este cea aflată în vigoare pentru operațiuni de recuperare similare în legislația internă.

Statele membre procedează la recuperarea tuturor ajutoarelor plătite în conformitate cu titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 pentru organizațiile de producători care și-au încetat activitatea înainte de sfârșitul celui de-al treilea an următor datei de recunoaștere specifică prevăzută la titlul I din prezentul regulament sau pentru organizațiile de producători cărora le-a fost retrasă recunoașterea specifică în conformitate cu articolul 4.

(2)   Ajutorul recuperat se plătește agențiilor sau departamentelor plătitoare și este dedus de acestea din urmă din cheltuielile finanțate de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, proporțional cu finanțarea comunitară.

(3)   Consecințele financiare care rezultă din incapacitatea de a recupera sumele plătite sunt suportate de către Comisie, proporțional cu finanțarea comunitară.

Articolul 23

Statele membre iau măsurile necesare pentru sancționarea oricărei neîndepliniri grave a sarcinilor respective sau a obligațiilor asumate în conformitate cu titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 și în temeiul prezentului regulament.

TITLUL VI

Dispoziții financiare

Articolul 24

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 118, 20.5.1972, p. 1.

(2)  JO L 118, 29.4.1989, p. 12.

(3)  JO L 164, 24.6.1985, p. 1.

(4)  JO L 153, 13.6.1987, p. 1.

(5)  JO L 85, 30.3.1989, p. 6.


ANEXA I

DATE MINIME REPREZENTATIVE REFERITOARE LA ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (5)

Cod NC

Produs

Asociația de producători

Regiunea

Numărul minim de membri

Producția minimă (1)

0802 11

Migdale

 

 

Franța:

 

 

10

100 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Spania:

 

 

50

1 000 tone

-

zone muntoase și deluroase și zone defavorizate (2) și regiuni insulare

 

 

50

2 000 tone

-

altele

 

 

 

 

Portugalia:

 

 

10

150 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Grecia:

 

 

30

50 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Italia:

 

 

40

3 000 tone

-

Sicilia

 

 

40

2 500 tone

-

Puglia

 

 

30

1 000 tone

-

Sardinia și alte regiuni

 

 

10

50 tone

Alte state membre

0802 21 00

Alune

 

 

Franța:

 

 

100

1 000 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Spania:

 

 

50

1 000 tone

-

zone muntoase și deluroase și zone defavorizate (2) și regiuni insulare

 

 

50

2 000 tone

-

altele

 

 

 

 

Portugalia:

 

 

10

50 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Grecia:

 

 

30

40 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Italia:

 

 

30

1 000 tone

-

Sicilia

 

 

40

3 000 tone

-

Campania

 

 

40

2 500 tone

-

Lazio

 

 

30

1 000 tone

-

Piemonte și alte regiuni

 

 

10

40 tone

Alte state membre

0802 31 00

Nuci

 

 

Franța:

 

 

25

250 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Spania:

 

 

25

250 tone

-

zone muntoase și deluroase și zone defavorizate (2) și regiuni insulare

 

 

25

500 tone

-

altele

 

 

 

 

Portugalia:

 

 

10

50 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Luxemburg:

 

 

5

10 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Grecia:

 

 

40

15 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Italia:

 

 

30

2 000 tone

toate regiunile

 

 

5

10 tone

Alte state membre

0802 50 00

Fistic

 

 

Grecia:

 

 

30

25 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Italia:

 

 

20

150 tone

toate regiunile

 

 

20

25 tone

Alte state membre

1212 10 10

Roșcove

 

 

Spania:

 

 

50

1 000 tone

-

zone muntoase și deluroase și zone defavorizate (2) și regiuni insulare

 

 

50

2 000 tone

-

altele

 

 

 

 

Portugalia:

 

 

25

100 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Grecia:

 

 

50

25 tone

toate regiunile

 

 

 

 

Italia:

 

 

20

500 tone

toate regiunile

 

 

20

25 tone

Alte state membre


(1)  În cazul în care organizația de producători se ocupă de diferite fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove, producția minimă ce trebuie atinsă este suma cantităților minime prevăzute pentru fiecare produs și regiune în cauză.

(2)  În sensul Directivei 86/466/CEE a Consiliului din 14 iulie 1986 privind lista comunitară a zonelor agricole defavorizate, în sensul Directivei 75/268/CEE (Spania). JO L 273, 24.9.1986, p. 104.


ANEXA II

FIȘĂ PRIVIND ORGANIZAȚIILE DE PRODUCĂTORI

Image

Image

Image

Image


ANEXA III

DESCRIEREA PLANULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII ȘI COMERCIALIZĂRII PREVĂZUT LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (1)

A.   Delimitarea zonei geografice în cauză

B.   Descrierea situației inițiale privind:

1.   Producția

număr de exploatații, suprafață cultivată, randament pe hectar, volumul producției recoltate și importanța acesteia în raport cu producția națională. Aceste date trebuie să fie defalcate pe specii de fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcove;

situația livezilor (vârstă, densitate, dimensiune și portaltoi, prezența altor pomi fructiferi etc.);

infrastructura tehnică a exploatațiilor.

2.   Asistența tehnică

3.   Comercializarea

Scurtă descriere a instalațiilor, echipamentelor și a capacității existente.

C.   Potențialul de producție: obiective și posibile debușee

D.   Obiectivele urmate de plan cu privire la:

1.   Mijloace de producție

restructurarea și/sau reconversia livezilor (replantare de noi soiuri sau înlocuirea cu alți pomi cultivați pentru fructe cu coajă lemnoasă și/sau roșcovi)

tehnici de cultivare (sisteme de administrare și elagaj, reînnoirea pomilor, densitate, selecția soiurilor, alegerea portaltoaielor etc.)

îmbunătățire genetică (căutarea unor noi hibrizi)

adaptarea la noi soiuri (livezi experimentale care permit studierea comportamentului și a randamentului)

obținerea materialului de înmulțire certificat (pepiniere și livezi ce produc altoaie pentru înmulțire selectivă și clonare)

lupta împotriva dăunătorilor

polenizare

pregătirea, fertilizarea și îmbunătățirea solului (studii pedologice, îmbunătățirea nutriției și fertilizării, întreținerea solului etc.).

2.   Asistența tehnică (necesarul de personal în raport cu producția, formarea profesională, gestiunea comercială și administrativă).

3.   Comercializarea (achiziționarea echipamentelor necesare pentru ambalarea, depozitarea, informatizarea și gestiunea stocurilor).

E.   Investiții necesare

1.   Costul global al planului, defalcat pe tip de acțiune.

2.   Costul provizoriu, defalcat pe an de punere în aplicare.

F.   Termenul prevăzut de punere în aplicare și eșalonarea anuală a acesteia

(pentru o perioadă de cel mult 10 ani).


ANEXA IV

CERERE DE AJUTOR PREVĂZUTĂ LA ARTICOLUL 19

Image

Image


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

122


31989R2318


L 220/49

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2318/89 AL COMISIEI

din 28 iulie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1764/86 privind cerințele minime de calitate pentru produsele pe bază de roșii, eligibile pentru schema de ajutor pentru producție

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 426/86 al Consiliului din 24 februarie 1986 privind organizarea comună a pieței în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe și legume (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 (2), în special articolul 6 alineatul (4),

întrucât roșiile necurățate, întregi sau nu (suc sau sos pentru pizza) aparținând subpoziției NC ex 2002 10 au fost incluse în lista produselor eligibile pentru acordarea ajutorului pentru producție prevăzut în anexa I partea A la Regulamentul (CEE) nr. 426/86, de Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 al Consiliului; întrucât trebuie să se definească, așadar, standardele minime de calitate pentru produsele în cauză, pe baza unor procese de fabricație corecte și tradiționale; întrucât cerințele de calitate stabilite de prezentul regulament constituie norme de aplicare a schemei de ajutor pentru producție, complementare dispozițiilor adoptate de Regulamentul (CEE) nr. 1599/84 al Comisiei din 5 iunie 1984 care stabilește normele de aplicare a schemei de ajutor pentru producție pentru produsele prelucrate pe bază de fructe și legume (3); modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2260/89 (4);

întrucât este necesar să se modifice Regulamentul (CEE) nr. 1764/86 al Comisiei (5);

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a produselor prelucrate pe bază de fructe și legume,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 1764/86 se modifică după cum urmează:

1.

Titlul I se înlocuiește cu următorul text:

„TITLUL I

Cerințele care se aplică roșiilor curățate și necurățate

Articolul 3

În sensul prezentului titlu, «roșii curățate» reprezintă:

roșiile curățate congelate, întregi sau bucăți

și

roșiile curățate conservate, întregi sau bucăți, după cum sunt definite acestea la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1599/84;

«roșii necurățate» reprezintă:

 

roșiile conservate necurățate, întregi sau bucăți, după cum sunt definite acestea la articolul 1 din regulamentul menționat anterior.

Articolul 4

(1)   Numai următoarele ingrediente pot fi adăugate roșiilor curățate sau necurățate:

apă;

suc de roșii;

concentrat de roșii;

sare obișnuită (clorură de sodiu);

condimente naturale, ierburi aromatice și extracte ale acestora, precum și arome naturale.

Ca aditivi la producția de roșii curățate sau necurățate se pot folosi numai acidul citric (E 330) și clorura de calciu (509).

(2)   Cantitatea de sare obișnuită adăugată nu trebuie să depășească 3 % din greutatea netă, iar când se adaugă clorură de calciu, conținutul total de ioni de calciu nu trebuie să depășească 0,045 % pentru roșiile întregi și 0,080 % pentru roșiile bucăți. Atunci când se stabilește cantitatea de sare comună adăugată, conținutul natural de cloruri se consideră a fi egal cu 2 % din conținutul greutății în stare uscată.

(3)   Sucul și concentratul de roșii adăugate îndeplinesc cerințele minime stabilite la titlul II.

Articolul 5

(1)   Roșiile curățate și necurățate nu trebuie să conțină arome sau mirosuri străine de produs, iar culoarea lor trebuie să fie caracteristică varietății folosite, prelucrate în mod corespunzător.

(2)   Roșiile curățate nu trebuie să aibă practic coajă. Coaja roșiilor necurățate trebuie să rămână practic intactă. Roșiile curățate și necurățate întregi nu trebuie să aibă practic stricăciuni.

(3)   Proporția de mucegai a roșiilor conservate (roșiile și lichidul de acoperire) nu trebuie să depășească 50 % grade pozitive, iar nivelul pH-ului nu trebuie să fie mai mare de 4,5.

Articolul 6

(1)   Produsele se consideră a fi în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) atunci când nu sunt depășite următoarele toleranțe pentru defecte:

vătămări: suprafață totală de 35 cm2;

prezența cojii (roșii curățate):

roșii întregi: suprafață totală de 300 cm2;

roșii bucății: suprafață totală de 1 250 cm2;

absența cojii (roșii necurățate):

roșii întregi: suprafață totală de 300 cm2;

roșii bucăți: suprafață totală de 1 250 cm2.

Toleranțele fixate sunt pentru o greutate netă de 10 kg.

(2)   În sensul alineatului (1):

(a)

«vătămări» reprezintă zone în care au pătruns leziunile de la suprafață și, prin urmare, contrastează puternic la culoare sau textură cu pulpa normală a roșiei și care ar fi trebuit să fi fost îndepărtate în timpul prelucrării;

(b)

«coajă» reprezintă atât coaja aderentă, cât și neaderentă la miezul roșiei, cât și coaja reziduală din recipient.

Articolul 7

(1)   În ceea ce privește roșiile curățate sau necurățate conservate, roșiile și lichidul de acoperire dintr-un recipient trebuie să ocupe minimum 90 % din capacitatea de apă a recipientului.

(2)   Greutatea netă a roșiilor întregi, curățate sau necurățate conservate, în stare uscată, este egală în medie cu minimum 56 % din capacitatea de apă, exprimată în grame, a recipientului.

(3)   Dacă roșiile conservate curățate sau necurățate sunt ambalate în recipiente de sticlă, capacitatea de apă se reduce cu 20 ml înainte de calcularea procentelor prevăzute la alineatele (1) și (2).”

2.

La articolul 13 alineatul (1) din titlul IV, cuvintele „roșii curățate” se înlocuiesc cu „roșii curățate și necurățate”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 iulie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 49, 27.2.1986, p. 1.

(2)  JO L 118, 29.4.1989, p. 29.

(3)  JO L 152, 8.6.1984, p. 16.

(4)  JO L 216, 27.7.1989, p. 46.

(5)  JO L 153, 7.6.1986, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

124


31989R2319


L 220/51

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2319/89 AL COMISIEI

din 28 iulie 1989

privind cerințele minime de calitate pentru perele din soiurile Williams și Rocha în sirop și suc natural de fructe eligibile pentru schema de ajutor pentru producție

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 426/86 al Consiliului din 24 februarie 1986 privind organizarea comună a pieței în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe și legume (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 (2), în special articolul 6 alineatul (4),

întrucât articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 426/86 a stabilit o schemă de ajutor pentru producție pentru anumite produse enumerate în anexa I partea A; întrucât articolul 6 alineatul (1) litera (b) precizează că ajutorul trebuie acordat numai pentru produsele care îndeplinesc cerințele minime de calitate care urmează să fie stabilite;

întrucât scopul acestor cerințe minime de calitate este de a evita producția produselor pentru care nu există cerere sau a produselor care pot crea un dezechilibru pe piață; întrucât aceste cerințe trebuie să aibă la bază procedurile de fabricare tradiționale și corecte;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1289/85 al Comisiei (3) stabilește standardele minime de calitate pentru perele din soiul Williams în sirop; întrucât dispozițiile prevăzute în acest regulament ar trebui să fie adaptate astfel încât să ia în considerare extinderea sistemului de ajutor și la perele din soiul Rocha, precum și la perele din soiurile Williams și Rocha conservate în suc de fructe natural, așa cum este prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 al Consiliului menționat mai sus; întrucât, pentru o mai bună claritate, cerințele minime de calitate astfel adaptate ar trebui să fie prevăzute într-un text separat;

întrucât cerințele de calitate stabilite în prezentul regulament constituie norme complementare de aplicare care vin să completeze dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 1599/84 al Comisiei din 5 iunie 1984 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de ajutor pentru producție pentru produsele prelucrate pe bază de fructe și legume (4), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2260/89 (5);

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a produselor prelucrate pe bază de fructe și legume,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prezentul regulament stabilește cerințele minime de calitate pe care trebuie să le îndeplinească perele din soiul Williams și Rocha conservate în sirop și suc natural de fructe, denumite în continuare „pere în sirop și/sau în suc natural de fructe”, așa cum este definit la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1599/84, pentru a putea beneficia de ajutorul pentru producție prevăzut la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 426/86.

Articolul 2

Pentru producția de pere în sirop și/sau în suc natural de fructe se folosesc numai pere din soiul Pyrus comunis L, varietatea Williams și Rocha. Materia primă este proaspătă, întreagă, curată și potrivită pentru prelucrare.

Materia primă poate fi răcită înainte de a fi utilizată pentru producerea perelor în sirop și/sau în suc natural de fructe.

Articolul 3

(1)   Perele în sirop și/sau în suc natural de fructe trebuie să fie produse într-una dintre formele definite la alineatul (2).

(2)   În sensul prezentului regulament, formele sunt definite după cum urmează:

(a)

„pere întregi” reprezintă fructul întreg, cu sâmburi și cu sau fără codiță;

(b)

„jumătăți” reprezintă fructul (fără sâmburi), tăiat în două părți aproximativ egale;

(c)

„sferturi” reprezintă fructul (fără sâmburi), tăiat în patru părți aproximativ egale;

(d)

„felii” reprezintă fructul (fără sâmburi), tăiat în mai mult de patru bucăți;

(e)

„cuburi” reprezintă fructul (fără sâmburi), tăiat în bucăți de forma unor cuburi de dimensiuni egale.

(3)   Fiecare recipient conține numai pere în sirop și/sau suc natural de fructe prezentate sub aceeași formă. Fructele sau bucățile de fruct trebuie să aibă practic aceleași dimensiuni. Nici o altă formă nu poate fi inclusă în recipientul respectiv.

(4)   Culoarea perelor în sirop trebuie să fie caracteristică varietăților Williams sau Rocha. O decolorare ușoară spre roz nu trebuie să fie considerată un defect. Perele în sirop care conțin ingrediente speciale sunt considerate ca având culoarea caracteristică dacă nu există decolorări anormale pentru ingredientele utilizate.

(5)   Perele în sirop și/sau în suc natural de fructe nu trebuie să conțină corpuri străine de natură nevegetală sau arome și mirosuri străine.

Fructul trebuie să fie cărnos și poate avea consistență variabilă, dar nu poate fi nici excesiv de moale, nici excesiv de tare.

(6)   Perele în conservă nu trebuie să conțină:

(a)

corpuri străine de origine vegetală;

(b)

coajă;

(c)

bucăți pătate.

Fructele întregi, jumătățile și sferturile nu trebuie să aibă porțiuni afectate în mod mecanic.

Articolul 4

(1)   Fructele sau bucățile de fructe sunt considerate practic uniforme ca dimensiune atunci când într-un recipient greutatea celei mai mari bucăți nu depășește dublul greutății celei mai mici bucăți.

În cazul în care într-un recipient sunt mai puțin de 20 de bucăți, o bucată poate fi ignorată. Atunci când se determină cele mai mari și cele mai mici bucăți, bucățile sfărâmate nu trebuie luate în considerare.

(2)   Perele în sirop și/sau în suc natural de fructe sunt considerate în conformitate cu articolul 3 alineatul (6), atunci când nu se depășesc următorii parametri:

 

Forma bucății

Fructe întregi, jumătăți și sferturi

Altele

Fragmente pătate

15 % la număr

1,5 kilograme

Fragmente afectate mecanic

10 % la număr

Nu este cazul

Coajă

100 cm2 în total

100 cm2 în total

Corpuri străine de origine vegetală:

 

 

Cotoare

10 fragmente

10 fragmente

Semințe de pere

80

80

Alte corpuri, inclusiv bucăți separate de cotor

60 bucăți

60 bucăți

Toleranța permisă, alta decât cea fixată prin referire la procentaj și număr, este calculată la 10 kilograme de masă netă uscată.

Cotoarele de fructe nu sunt considerate defecte în cazul fructelor întregi cu cotor.

(3)   În sensul alineatului (2):

(a)

„fragmente pătate” reprezintă fructele cu porțiuni decolorate la suprafață sau pete care contrastează în mod evident cu culoarea generală și care ar putea ajunge la pulpă, în special sub formă de lovituri, cruste sau pete închise la culoare;

(b)

„fragmente afectate în mod mecanic” reprezintă fragmentele de fructe care au fost tăiate în bucăți; dacă toate aceste fragmente sunt de dimensiunea unei bucăți întregi, ele sunt considerate ca formând un întreg sau dacă această curățare este excesivă și include multe tăieturi adânci la suprafață care afectează aspectul bucății respective;

(c)

„coajă” reprezintă atât coaja prinsă de suprafața fructelor, cât și coaja care se găsește separat în recipient;

(d)

„corpuri străine de origine vegetală” reprezintă materiale vegetale care nu au relevanță pentru fruct sau care nu fac parte din fructele proaspete și ar fi trebuit să fie îndepărtate prin prelucrare, în special cotoare, semințe de pere, codițe, frunze sau fragmente ale acestora; cu toate acestea, coaja de fructe este exclusă;

(e)

„cotoarele” reprezintă compartimentul sâmburilor și părțile atașate de fruct, cu sau fără semințe; bucățile de cotor sunt considerate ca fiind echivalentul unui fragment întreg atunci când, după ce au fost amestecate, bucățile formează în total aproximativ o jumătate de cotor;

(f)

„semințe de pere” reprezintă semințele care nu se află în cotor, ci sunt libere în recipient.

Articolul 5

(1)   Perele și siropul și/sau sucul natural de fructe trebuie să ocupe cel puțin 90 % din capacitatea lichidă a recipientului.

(2)   Masa netă uscată a fructelor trebuie să fie în medie cel puțin egală cu următorul procentaj din capacitatea lichidă a recipientului, exprimată în grame:

Mod de prezentare

Recipient cu capacitate lichidă nominală de

425 ml sau mai mult

mai puțin de 425 ml

Fructe întregi

50

46

Jumătăți

54

46

Sferturi

56

46

Felii

56

46

Cuburi

56

50

(3)   Atunci când perele în sirop și/sau în suc natural de fructe sunt ambalate în recipiente de sticlă, capacitatea lichidă se reduce cu 20 ml înainte de calcularea procentajelor prevăzute la alineatele (1) și (2).

(4)   Fiecare recipient este marcat cu data și anul producției, precum și numele producătorului. Marcajul, care poate fi sub formă de cod, este aprobat de autoritățile competente ale statului membru unde are loc producția, iar aceste autorități pot adopta dispoziții suplimentare cu privire la marcaj.

Articolul 6

Producătorul trebuie să verifice zilnic și la intervale regulate în timpul perioadei de prelucrare că perele în sirop și/sau în suc natural de fructe sunt în conformitate cu cerințele care le califică pentru ajutorul pentru producție. Rezultatele verificărilor se înregistrează.

Articolul 7

Regulamentul (CEE) nr. 1289/85 se abrogă.

Articolul 8

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 iulie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 49, 27.2.1986, p. 1.

(2)  JO L 118, 29.4.1989, p. 29.

(3)  JO L 133, 22.5.1985, p. 5.

(4)  JO L 152, 8.6.1984, p. 16.

(5)  JO L 216, 27.7.1989, p. 46.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

127


31989R2320


L 220/54

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2320/89 AL COMISIEI

din 28 iulie 1989

privind cerințele minime de calitate cu privire la piersicile în sirop și piersicile în suc natural de fructe pentru aplicarea schemei de ajutor pentru producție

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 426/86 al Consiliului din 24 februarie 1986 privind organizarea comună a pieței în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe și legume (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 (2), în special articolul 6 alineatul (4),

întrucât articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 426/86 a stabilit o schemă de ajutorare a producției pentru anumite produse; întrucât articolul 6 alineatul (1) litera (b) precizează că ajutorul este acordat numai pentru produsele care respectă cerințele minime de calitate care urmează să fie stabilite;

întrucât scopul acestor cerințe minime de calitate este de a evita producerea produselor pentru care nu există cerere sau a produselor care pot crea un dezechilibru al pieței; întrucât aceste cerințe trebuie să aibă la bază proceduri de fabricare tradiționale și corecte;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1290/85 al Comisiei (3) a stabilit standardele minime de calitate pentru piersicile în sirop; întrucât dispozițiile astfel adoptate ar trebui să fie adaptate pentru a lua în considerare extinderea schemei de acordare a ajutorului și la piersicile conservate în suc natural de fructe, așa cum este prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 1125/89 al Consiliului; întrucât, pentru o mai bună claritate, cerințele minime de calitate astfel adaptate ar trebui să fie prevăzute într-un text separat;

întrucât cerințele de calitate prevăzute în prezentul regulament constituie norme de aplicare complementare dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1599/84 din 5 iunie 1984 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de ajutor pentru produsele prelucrate pe bază de fructe și legume (4), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2260/89 (5);

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a produselor prelucrate pe bază de fructe și legume,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prezentul regulament stabilește cerințele minime de calitate pe care trebuie să le respecte piersicile în sirop și/sau piersicile în suc natural de fructe, așa cum sunt definite la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1599/84, pentru a putea beneficia de schema de ajutor prevăzută la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 426/86.

Articolul 2

Pentru producerea piersicilor în sirop și/sau piersicilor în suc natural de fructe se folosesc numai piersici din specia Prunus persica L, cu excepția nectarinelor. Materia primă trebuie să fie proaspătă, întreagă, curată și adecvată pentru prelucrare.

Materia primă poate fi întâi răcită înainte de a fi utilizată pentru producerea piersicilor în sirop.

Articolul 3

(1)   Piersicile în sirop și/sau piersicile în suc natural de fructe trebuie să fie produse într-una dintre formele definite la alineatul (2).

(2)   În sensul prezentului regulament, modurile de prezentare sunt definite după cum urmează:

(a)

„piersici întregi” reprezintă fructele întregi, cu sâmburi;

(b)

„jumătăți” reprezintă fructele fără sâmburi, tăiate vertical în două părți aproximativ egale;

(c)

„sferturi” reprezintă fructele fără sâmburi, tăiate în patru părți aproximativ egale;

(d)

„felii” reprezintă fructele fără sâmburi, tăiate în mai mult de patru felii;

(e)

„cuburi” reprezintă fructele fără sâmburi, tăiate în bucăți în formă de cuburi.

(3)   Fiecare recipient cu piersici în sirop și/sau piersici în suc natural de fructe conține un singur tip de fructe. Fructele sau bucățile acestora trebuie să aibă dimensiuni practic uniforme. În recipient nu se poate găsi nici un alt tip de fruct.

(4)   Culoarea piersicilor conservate trebuie să fie caracteristică pentru tipul folosit. Porțiunile din apropierea sâmburelui sau sâmburele propriu-zis care, după conservare, se decolorează ușor sunt considerate a fi de culoare caracteristică normală.

Recipientele cu piersici în sirop și/sau piersici în suc natural de fructe nu trebuie să conțină fructe cu zone verzi.

(5)   Piersicile conservate nu trebuie să conțină corpuri străine de origine nevegetală, arome și mirosuri străine. Fructele trebuie să fie cărnoase, cu o consistență variabilă, dar nu excesiv de moi sau excesiv de tari.

(6)   Piersicile în sirop nu trebuie să conțină:

(a)

corpuri străine de origine vegetală;

(b)

coajă;

(c)

porțiuni pătate.

Fructele întregi, jumătățile și sferturile nu trebuie să aibă porțiuni afectate în mod mecanic.

Articolul 4

(1)   Fructele sau bucățile de fructe sunt considerate practic uniforme ca dimensiune atunci când într-un recipient greutatea celei mai mari bucăți nu depășește dublul greutății celei mai mici bucăți.

În cazul în care într-un recipient sunt mai puțin de 20 de bucăți, o bucată poate fi ignorată. Atunci când se determină cele mai mari și cele mai mici bucăți, bucățile sfărâmate nu sunt luate în considerare.

(2)   În sensul articolului 3 alineatul (4), următoarele culori sunt considerate normale pentru un tip de fruct:

galben, inclusiv tipurile la care culoarea predominantă variază de la galben pal la roșu portocaliu intens;

alb, inclusiv tipurile la care culoarea predominantă variază de la alb la alb-gălbui.

(3)   Piersicile în sirop și/sau piersicile în suc natural de fructe sunt considerate în conformitate cu articolul 3 alineatul (6), atunci când nu depășesc următorii parametri:

 

Formă

Fructe întregi, jumătăți și sferturi

Altele

Sâmburii sau fragmente ale acestora

2 sâmburi

2 sâmburi

Fragmente pătate

10 % la număr

1 500 g

Fragmente afectate mecanic

5 % la număr

nu este cazul

Coajă

150 cm2 total

150 cm2 total

Corpuri străine de origine vegetală

20 de bucăți

20 de bucăți

Toleranța permisă, alta decât cea fixată prin referire la procentaj și număr, este calculată la 10 kilograme de masă netă uscată.

Sâmburii nu sunt considerați ca fiind un defect al piersicilor întregi în sirop și/sau în suc natural de fructe.

(4)   În sensul alineatului (3):

(a)

„sâmburii sau fragmente ale acestora” reprezintă sâmburii întregi sau bucăți tari și ascuțite.

Fragmentele de sâmburi mai mici de 5 mm, care nu au margini sau vârfuri ascuțite, nu se iau în considerare. Fragmentele de sâmburi sunt considerate ca fiind un sâmbure întreg atunci când:

un fragment de sâmbure este mai mare decât o jumătate de sâmbure sau

au fost găsite cel puțin trei fragmente de sâmbure, în total;

(b)

„fragmente pătate” reprezintă fructele cu decolorări la suprafață sau pete care contrastează în mod evident cu culoarea generală și care pot ajunge la pulpa fructului, în special sub formă de lovituri, crustă sau pete închise la culoare;

(c)

„fragmente afectate mecanic” reprezintă fragmentele de fructe care au fost tăiate în bucăți, iar toate aceste fragmente care sunt de dimensiunea unei bucăți întregi sunt considerate ca formând un întreg porționat excesiv, cu tăieturi adânci la suprafață care afectează aspectul bucății respective. Jumătățile care nu sunt tăiate vertical sunt de asemenea considerate ca fiind afectate mecanic;

(d)

„coajă” reprezintă atât coaja care aderă la pulpa piersicilor, cât și cea găsită în recipiente;

(e)

„corp străin de natură vegetală” reprezintă materii vegetale care nu au relevanță pentru fructul în sine sau care au fost lipite de fructele proaspete și ar fi trebuit să fie îndepărtate în timpul prelucrării, în special codițe, frunze și fragmente ale acestora. Totuși, coaja de fructe și sâmburii se exclud.

Articolul 5

(1)   Piersicile și siropul și/sau sucul natural de fructe trebuie să ocupe într-un recipient cel puțin 90 % din capacitatea lichidă a recipientului.

(2)   Masa netă uscată a fructelor este în general cel puțin egală cu următoarele procentaje de capacitate lichidă a recipientului, exprimate în grame:

Mod de prezentare

Recipient cu capacitate lichidă nominală de

425 ml sau mai mult

mai puțin de 425 ml

Piersici întregi

52

50

Jumătăți

55

50

Sferturi

58

50

Felii

58

50

Cuburi

58

55

(3)   Atunci când piersicile în sirop și/sau în suc natural de fructe sunt ambalate în recipiente de sticlă, capacitatea lichidă se reduce cu 20 ml înainte de calcularea procentajelor menționate la alineatele (1) și (2).

(4)   Fiecare recipient trebuie să aibă o referință care să permită identificarea datei și anului de producție, precum și denumirea unității prelucrătoare. Marcajul, care poate fi sub formă de cod, trebuie aprobat de autoritățile competente din statele membre unde se desfășoară producția, aceste autorități putând adopta dispoziții suplimentare cu privire la marcaj.

Articolul 6

Prelucrătorul trebuie să verifice zilnic și la intervale regulate în timpul perioadei de prelucrare că piersicile în sirop și/sau în suc natural de fructe sunt în conformitate cu cerințele care le califică pentru sistemul de ajutor. Rezultatul verificărilor este înregistrat.

Articolul 7

Regulamentul (CEE) nr. 1290/85 se abrogă.

Articolul 8

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 iulie 1989.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 49, 27.2.1986, p. 1.

(2)  JO L 118, 29.4.1989, p. 29.

(3)  JO L 133, 22.5.1985, p. 8.

(4)  JO L 152, 8.6.1984, p. 16.

(5)  JO L 216, 27.7.1989, p. 46.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

130


31989D0501


L 247/19

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 18 iulie 1989

privind stabilirea criteriilor de autorizare și supraveghere a asociațiilor de crescători și a organizațiilor pentru creșterea animalelor care țin sau creează registre genealogice pentru reproducătorii porcini de rasă pură

(89/501/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică animalelor de reproducție din specia porcină (1), în special articolul 6 alineatul (1) liniuța a patra,

întrucât în toate statele membre registrele genealogice sunt ținute sau create de asociațiile de crescători, de organizațiile pentru creșterea animalelor sau de servicii oficiale; întrucât este de aceea necesar să se stabilească criteriile de autorizare a asociațiilor de crescători și a organizațiilor pentru creșterea animalelor;

întrucât cererea de autorizare oficială trebuie înaintată de către asociațiile de crescători sau de către organizațiile pentru creșterea animalelor autorităților competente ale statului membru pe teritoriul căruia acestea își au sediul social;

întrucât, atunci când o asociație de crescători sau o organizație pentru creșterea animalelor satisface anumite criterii și și-a definit obiectivele, aceasta trebuie să obțină autorizarea oficială de la autoritățile statului membru cărora le-a adresat cererea;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului zootehnic permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Pentru a fi autorizate oficial, asociațiile de crescători și organizațiile pentru creșterea animalelor care țin sau creează registre genealogice trebuie să înainteze o cerere autorităților statului membru pe teritoriul căruia își au sediul social.

Articolul 2

Autoritățile statului membru respectiv trebuie să acorde autorizația oficială oricărei asociații de crescători sau organizații pentru creșterea animalelor care ține sau creează registre genealogice, dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în anexă.

Cu toate acestea, într-un stat membru în care pentru o rasă există deja una sau mai multe asociații de crescători sau organizații pentru creșterea animalelor autorizate oficial, autoritățile statului membru în cauză pot să nu recunoască o nouă asociație de crescători sau organizație pentru creșterea animalelor dacă aceasta pune în pericol conservarea rasei sau compromite programul zootehnic al unei asociații sau al unei organizații existente. În acest ultim caz, statul membru informează Comisia atât asupra autorizațiilor eliberate, cât și asupra respingerilor cererilor de autorizație.

Articolul 3

Autoritățile statului membru respectiv retrag autorizația oficială unei asociații de crescători sau unei organizații pentru creșterea animalelor care ține registre genealogice, atunci când aceasta nu mai satisface în mod consecvent condițiile prevăzute în anexă.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


ANEXĂ

Pentru a fi autorizate oficial, asociațiile de crescători și organizațiile pentru creșterea animalelor care țin sau creează registre genealogice trebuie:

(1)

să aibă personalitate juridică conform legislației în vigoare în statul membru în care este înaintată cererea;

(2)

să demonstreze autorităților competente, cu ocazia controalelor:

(a)

că funcționează eficient;

(b)

că au capacitatea de a efectua controalele necesare evidenței genealogice;

(c)

că dețin un efectiv de animale suficient pentru a realiza un program de ameliorare sau pentru a asigura conservarea rasei în cazul în care se consideră că acest lucru este necesar;

(d)

că pot utiliza datele referitoare la performanțele zootehnice necesare pentru realizarea unui program de ameliorare sau de conservare a rasei;

(3)

să fi stabilit dispoziții cu privire la:

(a)

definirea caracteristicilor rasei (sau raselor);

(b)

sistemul de identificare a animalelor;

(c)

sistemul de înregistrare a genealogiilor;

(d)

definirea obiectivelor proprii de creștere;

(e)

sistemul de utilizare a datelor zootehnice în vederea evaluării valorii genetice a animalelor;

(f)

împărțirea registrului genealogic, dacă există mai multe modalități de înscriere a animalelor în registru sau dacă există mai multe modalități de clasare a animalelor înscrise în registru;

(4)

să dispună de un statut prevăzând în special nediscriminarea între membri.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

132


31989D0502


L 247/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 18 iulie 1989

privind stabilirea criteriilor de înregistrare în registrele genealogice ale reproducătorilor porcini de rasă pură

(89/502/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică animalelor de reproducție din specia porcină (1), în special articolul 6 alineatul (1) liniuța a treia,

întrucât în toate statele membre registrele sunt ținute sau create de asociațiile de crescători, de organizațiile pentru creșterea animalelor sau de servicii oficiale;

întrucât este de aceea necesar să se stabilească criteriile de înscriere în registrele genealogice a reproducătorilor porcini de rasă pură;

întrucât înainte de înscrierea în registrele genealogice trebuie îndeplinite anumite condiții precise de filiație și identificare;

întrucât registrele genealogice trebuie divizate pe mai multe secțiuni pentru a nu se exclude anumite tipuri de animale;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul comitetului zootehnic permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Pentru a fi înscris în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei din care face parte, un reproducător porcin de rasă pură trebuie:

să provină din părinți și bunici care să fie ei înșiși înscriși într-un registru genealogic al aceleiași rase;

să fie identificați după naștere conform regulilor stabilite în registrul respectiv;

să aibă o filiație determinată conform regulilor registrului menționat anterior.

Articolul 2

Secțiunea principală a registrului genealogic poate fi divizată în mai multe secțiuni, în funcție de caracteristicile animalelor. Numai porcinele de rasă pură care se conformează criteriilor menționate la articolul 1 pot fi înscrise într-una dintre aceste secțiuni.

Articolul 3

(1)   Asociațiile de crescători sau organizațiile de creștere a animalelor care țin registre genealogice pot hotărî ca o femelă care nu îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 1 să fie înscrisă într-o altă secțiune anexă a registrului. Respectiva femelă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

să fie identificată conform regulilor prevăzute în registrul genealogic;

să fie considerată corespunzătoare standardelor rasei;

să prezinte caracteristicile minime prevăzute de regulile registrului genealogic.

(2)   Cerințele menționate la a doua și a treia liniuță din alineatul (1) pot fi diferențiate pentru situația în care femela respectivă face parte din rasa respectivă, deși nu are o origine cunoscută, și, respectiv, pentru situația în care ea provine dintr-un program de încrucișare aprobat de asociația de crescători sau de organizația pentru creșterea animalelor care efectuează înregistrări în registrul genealogic.

Articolul 4

Femela ale cărei mamă și bunică pe linie maternă sunt înscrise în secțiunea anexă a registrului, menționată la articolul 3 alineatul (1), și al cărei tată și ai cărei doi bunici sunt înscriși în secțiunea principală a registrului, conform criteriilor enunțate la articolul 1, este considerată femelă de rasă pură și este înscrisă în secțiunea principală a registrului conform dispozițiilor articolul 1.

Articolul 5

Dacă există mai multe secțiuni ale registrului, o porcină de rasă pură provenind dintr-un alt stat membru și prezentând caracteristici specifice care o diferențiază de populația de aceeași rasă din statul membru de destinație trebuie înregistrată în acea secțiune a registrului la care sunt prevăzute caracteristicile pe care le prezintă.

Articolul 6

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

133


31989D0503


L 247/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 18 iulie 1989

privind stabilirea certificatului pentru reproducătorii porcini de rasă pură, pentru sperma, ovulele și embrionii acestora

(89/503/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva Consiliului 88/661/CEE din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică animalelor de reproducție din specia porcină (1), în special articolul 5 și 6 alineatul (1) liniuța a cincea,

întrucât este necesar să se stabilească datele care trebuie menționate în certificat; întrucât este necesar să se stabilească un model de certificat, precum și condițiile în care datele pot fi reluate în documentația care însoțește reproducătorii porcini de rasă pură, sperma, ovulele și embrionii acestora;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul comitetului zootehnic permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   În certificatul pentru reproducătorii porcini de rasă pură se menționează următoarele date:

organismul care eliberează certificatul;

numele registrului genealogic;

numărul de înregistrare în registrul genealogic;

data eliberării certificatului;

sistemul de identificare;

identificarea;

data nașterii;

rasa;

sexul;

numele și adresa crescătorului;

numele și adresa proprietarului;

ascendență:

Tatăl

Bunicul

Bunica

Registrul genealogic nr.

Registrul genealogic nr.

Registrul genealogic nr.

Mama

Bunicul

Bunica

Registrul genealogic nr.

Registrul genealogic nr.

Registrul genealogic nr.

(2)   Rezultatele controalelor de performanță și rezultatele actualizate (specificându-se originea acestora) ale evaluării valorii genetice referitoare la animalul propriu-zis și la părinții și bunicii acestuia sunt menționate în certificat.

Articolul 2

Datele prevăzute la articolul 1 pot fi indicate:

1.

sub formă de certificat conform modelului prezentat la anexa 1;

2.

în documentația care însoțește reproducătorul porcin de rasă pură. În acest caz, autoritățile competente trebuie să autentifice datele menționate la articolul 1 și indicate în aceste documente prin formula următoare:

„Subsemnatul certific că aceste documente cuprind datele menționate la articolul 1 din Decizia Comisiei 89/503/CEE”.

Articolul 3

Referitor la sperma reproducătorilor porcini de rasă pură, certificatul trebuie să conțină următoarele date:

toate datele prevăzute la articolul 1 cu privire la masculul de la care provine sperma;

informații care să permită identificarea spermei, data recoltării, numele și adresa organismului care a colectat sperma precum și ale destinatarului.

Articolul 4

Datele prevăzute la articolul 3 pot fi indicate:

1.

sub formă de certificat, conform modelului prezentat la anexa II;

2.

în documentația care însoțește sperma reproducătorului porcin de rasă pură. În acest caz, autoritățile competente trebuie să autentifice datele menționate la articolul 3 și indicate în aceste documente prin formula următoare:

„Subsemnatul certific că aceste documente cuprind datele menționate la articolul 3 din Decizia Comisiei 89/503/CEE”.

Articolul 5

Referitor la ovulele reproducătorilor porcini de rasă pură, certificatul trebuie să conțină următoarele date:

toate datele prevăzute la articolul 1 cu privire la scroafa de la care provin ovulele;

informații care să permită identificarea ovulelor, data recoltării, precum și numele și adresa organismului care a colectat ovulele și a destinatarului.

Dacă paietele conțin mai multe ovule, acest lucru trebuie precizat în mod clar. În plus, aceste ovule trebuie să aibă aceeași filiație.

Articolul 6

Datele prevăzute la articolul 5 pot fi indicate:

1.

sub formă de certificat conform modelului prezentat la anexa III;

2.

în documentația care însoțește ovulele reproducătorului porcin de rasă pură. În acest caz, autoritățile competente trebuie să autentifice datele menționate la articolul 5 și indicate în aceste documente prin formula următoare:

„Subsemnatul certific că aceste documente cuprind datele menționate la articolul 5 din Decizia Comisiei 89/503/CEE”.

Articolul 7

Referitor la embrionii provenind de la reproducătorii porcini de rasă pură, certificatul trebuie să conțină următoarele date:

toate datele prevăzute la articolul 1 cu privire la scroafa donatoare sau la vierul donator;

informații care să permită identificarea embrionului, data inseminării sau a fecundării, data recoltării, precum și numele și adresa destinatarului și a organismului care a efectuat recoltarea.

Dacă paietele conțin mai mulți embrioni, acest lucru trebuie precizat în mod clar. În plus, acești embrioni trebuie să aibă aceeași filiație.

Articolul 8

Datele prevăzute la articolul 7 pot fi indicate:

1.

sub formă de certificat, conform modelului prezentat la anexa IV;

2.

în documentația care însoțește embrionii reproducătorului porcin de rasă pură. În acest caz, autoritățile competente trebuie să autentifice datele menționate la articolul 7 și indicate în aceste documente prin formula următoare:

„Subsemnatul certific că aceste documente cuprind datele menționate în articolul 7 al Deciziei Comisiei 89/503/CEE”.

Articolul 9

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


ANEXA I

Image


ANEXA II

Image

Image


ANEXA III

Image

Image


ANEXA IV

Image

Image


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

142


31989D0504


L 247/31

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 18 iulie 1989

privind stabilirea criteriilor de autorizare și de supraveghere a asociațiilor de crescători, a organizațiilor pentru creșterea animalelor și a întreprinderilor private care țin sau creează registre pentru reproducătorii porcini hibrizi

(89/504/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică animalelor de reproducție din specia porcină (1), în special articolul 10 alineatul (1) liniuța a patra,

întrucât în toate statele membre registrele sunt ținute sau create de asociațiile de crescători, de organizațiile pentru creșterea animalelor, de întreprinderi private sau servicii oficiale; întrucât este de aceea necesar să se stabilească criteriile de autorizare a asociațiilor de crescători, a organizațiilor pentru creșterea animalelor și a întreprinderilor private;

întrucât asociațiile de crescători, organizațiile pentru creșterea animalelor sau întreprinderile private trebuie să înainteze o cerere de autorizare oficială către autoritățile competente ale statului membru pe teritoriul căruia își au sediul social;

întrucât, dacă asociațiile de crescători, organizațiile pentru creșterea animalelor sau întreprinderile private îndeplinesc anumite criterii și își stabilesc obiectivele, acestea trebuie să fie autorizate oficial de către autoritățile statului membru cărora le-au înaintat cererea;

întrucât măsurile prevăzute în această directivă sunt în conformitate cu avizul comitetului zootehnic permanente

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Pentru a fi autorizate oficial, asociațiile de crescători, organizațiile pentru creșterea animalelor și întreprinderile private care țin sau creează registre trebuie să înainteze o cerere către autoritățile statului membru pe teritoriul căruia se află sediul lor social.

Articolul 2

Autoritățile statului membru respectiv trebuie să acorde autorizarea oficială oricărei asociații de crescători, organizații pentru creșterea animalelor sau întreprinderi private care ține sau creează registre dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în anexă.

Articolul 3

Autoritățile statului membru respectiv vor retrage autorizația oficială oricărei asociații de crescători, organizații pentru creșterea animalelor sau întreprinderi private care ține registre dacă aceasta nu mai îndeplinește consecvent condițiile menționate în anexă.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


ANEXĂ

I.

Pentru a fi autorizate oficial, asociațiile de crescători, organizațiile pentru creșterea animalelor și întreprinderile private care țin sau creează registre trebuie:

1.

să aibă personalitate juridică, conform legislației în vigoare în statul membru în care este înaintată cererea;

2.

să demonstreze autorităților competente, cu ocazia controalelor:

(a)

că funcționează eficient;

(b)

că sunt capabile să efectueze controalele necesare evidenței filiațiilor;

(c)

că dețin un efectiv de animale suficient pentru a realiza un program de ameliorare;

(d)

că pot utiliza datele referitoare la performanțele zootehnice necesare pentru realizarea unui program de ameliorare;

3.

să fi stabilit dispoziții cu privire la:

(a)

sistemul de identificare a animalelor;

(b)

sistemul de înregistrare a filiațiilor;

(c)

definirea obiectivelor proprii de creștere;

(d)

sistemul de utilizare a datelor zootehnice în vederea evaluării valorii genetice a animalelor.

II.

În plus, pentru a fi autorizate oficial, asociațiile de crescători și organizațiile pentru creșterea animalelor trebuie să dispună de un statut care să stipuleze în mod special nediscriminarea între membrii lor.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

144


31989D0505


L 247/33

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 18 iulie 1989

de stabilire a criteriilor de înregistrare a reproducătorilor porcini hibrizi

(89/505/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică reproducătorilor din specia porcină (1), în special articolul 10 alineatul (1) a treia liniuță,

întrucât în toate statele membre registrele sunt ținute sau elaborate de asociațiile de crescători, de organizații pentru creșterea animalelor, de întreprinderi private sau de servicii oficiale;

întrucât este necesar să fie stabilite criteriile de înregistrare a reproducătorilor porcini hibrizi;

întrucât condițiile precise de identificare trebuie să fie îndeplinite înainte de înscrierea în registru;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului zootehnic permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Pentru a fi înscris într-un registru, un reproducător porcin hibrid trebuie:

să fie identificat după naștere conform normelor stabilite de acest registru;

să aibă o filiație stabilită conform normelor acestui registru.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

145


31989D0506


L 247/34

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 18 iulie 1989

privind certificatul pentru reproducătorii porcini hibrizi, materialul seminal, ovulele și embrionii acestora

(89/506/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică reproducătorilor din specia porcină, în special articolele 9 și 10 alineatul (1), liniuța a cincea,

întrucât este necesar să se stabilească datele care trebuie menționate în certificat; întrucât este necesar să se stabilească un model de certificat, precum și condițiile în care datele pot fi reluate în documentația care însoțește reproducătorii porcini hibrizi, sperma, ovulele și embrionii acestora;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul comitetului zootehnic permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În certificatul pentru reproducătorii porcini hibrizi se menționează următoarele date:

organismul care eliberează certificatul;

numărul de înregistrare;

data eliberării certificatului;

sistemul de identificare;

identificarea;

data nașterii;

tipul genetic, filiația;

sexul;

numele și adresa crescătorului;

numele și adresa proprietarului.

Articolul 2

(1)   Datele prevăzute la articolul 1 pot fi indicate:

(a)

sub forma unui certificat conform modelului care figurează la anexa I;

(b)

în documentația care însoțește reproducătorul porcin hibrid. În acest caz, autoritățile competente au obligația să certifice datele menționate la articolul 1 și indicate în aceste documente prin formularea următoare:

„subsemnatul certific că aceste documente conțin datele menționate la articolul 1 din Decizia 89/506/CEE a Comisiei.”

(2)   Datele privind reproducătorii porcini hibrizi proveniți din aceeași filiație pot fi incluse într-un singur certificat sau în documentația care însoțește un lot de animale având aceeași origine și aceeași destinație. Modelul de certificat care figurează la anexa I va fi adaptat în consecință.

Articolul 3

În certificatul privind sperma reproducătorilor porcini hibrizi se menționează următoarele date:

toate datele menționate la articolul 1, referitoare la masculul de la care provine sperma;

informații care să permită identificarea spermei, data prelevării acesteia, numele și adresa organismului de prelevare, numele și adresa destinatarului.

Articolul 4

Datele prevăzute la articolul 3 pot fi indicate:

1.

sub forma unui certificat conform modelului care figurează la anexa II;

2.

în documentația care însoțește sperma reproducătorului porcin hibrid. În acest caz, autoritățile competente au obligația să certifice datele menționate la articolul 3 și indicate în aceste documente prin formularea următoare:

„Subsemnatul certific că aceste documente conțin datele menționate la articolul 3 din Decizia 89/506/CEE a Comisiei.”

Articolul 5

În certificatul privind ovulele reproducătorilor porcini hibrizi se menționează următoarele date:

toate datele care figurează la articolul 1, referitoare la femela de la care provine ovulul;

informații care să permită identificarea ovulului, data prelevării acestuia, numele și adresa organismului de prelevare, numele și adresa destinatarului.

Dacă pe paietă sunt mai multe ovule, se va indica în mod clar acest lucru. În plus, toate ovulele respective trebuie să aibă aceeași filiație.

Articolul 6

Datele prevăzute la articolul 5 pot fi indicate:

1.

sub forma unui certificat conform modelului care figurează la anexa III;

2.

în documentația care însoțește ovulele reproducătorului porcin hibrid. În acest caz, autoritățile competente au obligația să certifice datele menționate la articolul 5 și indicate în aceste documente prin formularea următoare:

„Subsemnatul certific că aceste documente conțin datele menționate la articolul 5 din Decizia 89/506/CEE a Comisiei.”

Articolul 7

În certificatul privind embrionii proveniți de la porcine reproducătoare hibride se menționează următoarele date:

toate datele actualizate care figurează la articolul 1, referitoare la femela donatoare și vierul donator;

informații care să permită identificarea embrionului, a datei inseminării sau fecundației, numele și adresa organismului de prelevare, precum și numele și adresa destinatarului.

Dacă pe paietă sunt mai mulți embrioni, se va indica în mod clar acest lucru. În plus, toți embrionii respectivi trebuie să aibă aceeași filiație.

Articolul 8

Datele prevăzute la articolul 7 pot fi indicate:

1.

sub forma unui certificat conform modelului care figurează la anexa IV;

2.

în documentația care însoțește embrionii reproducătorului porcin hibrid. În acest caz, autoritățile competente au obligația să certifice datele menționate la articolul 7 și indicate în aceste documente prin formularea următoare:

„Subsemnatul certific că aceste documente conțin datele menționate la articolul 7 din Decizia 89/506/CEE a Comisiei.”

Articolul 9

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


ANEXA I

Image


ANEXA II

Image

Image


ANEXA III

Image

Image


ANEXA IV

Image

Image


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

154


31989D0507


L 247/43

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 18 iulie 1989

privind stabilirea metodelor de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a animalelor din rasa porcină, reproducători de rasă pură și reproducători hibrizi

(89/507/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică animalelor reproducătoare din rasa porcină (1), în special articolul 6, alineatul (1) prima liniuță și articolul 10 alineatul (1) prima liniuță,

întrucât metodele care se aplică deja în statele membre pentru controlul performanțelor și aprecierea valorii genetice a animalelor reproducătoare din rasa porcină sunt, în mare parte, similare;

întrucât, în consecință, este necesar ca aceste metode să fie asemănătoare în scopul obținerii de rezultate comparabile;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul comitetului zootehnic permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Metodele de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a animalelor din rasa porcină a reproducătorilor de rasă pură și hibrizi sunt cele menționate în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 iulie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


ANEXĂ

Valoarea genetică a unui animal din rasa porcină poate fi calculată utilizând una dintre metodele următoare sau combinându-le. Toate datele obținute în urma testării trebuie să fie puse la dispoziția autorității competente. Rezultatele finale trebuie să fie accesibile.

(1)   Controlul individual

(i)   Controlul individual într-o stațiune de creștere

(a)

Este necesar să se indice numele organismului sau autorității responsabile pentru stațiunea de creștere și numele autorității responsabile pentru calcularea și publicarea rezultatelor.

b)

Trebuie precizate modalitățile de testare.

(c)

Trebuie precizate următoarele:

condițiile de admitere în stațiunea de creștere și în special vârsta maximă a reproducătorilor tineri la începutul testului;

durata perioadei de testare în stațiunea de creștere;

tipul de regim și sistemul de alimentație.

(d)

Trebuie precizați parametrii înregistrați (de exemplu greutatea vie, conversia alimentară, un document estimativ al compoziției corporale sau orice alte date relevante).

(e)

Metoda utilizată pentru aprecierea valorii genetice trebuie să fie acceptată științific conform principiilor zootehnice stabilite. Calitățile genetice ale reproducătorilor testați trebuie stabilite în termeni de valoare genetică sau în mod diferențiat la contemporani pentru fiecare parametru în parte.

(ii)   Controlul individual într-o exploatație zootehnică

Controlul individual poate fi efectuat la stațiunea de exploatare, cu condiția ca la emiterea testului să poată fi calculată o valoare genetică pe baza principiilor zootehnice stabilite.

(2)   Controlul descendenților și/sau al colateralilor

(A)   Trebuie menționat numele organizației sau autorității responsabile pentru testare și numele autorității responsabile pentru calcularea și publicarea rezultatelor.

(B)   Valoarea genetică a reproducătorului se calculează evaluând calitățile unui număr adecvat de descendenți și/sau colaterali în funcție de caracteristicile produsului:

trebuie furnizată sau citată o descriere detaliată a metodei de testare;

descendenții și/sau colateralii nu pot fi tratați selectiv;

sunt recunoscute trei tipuri de testări ale descendenților și/sau a colateralilor:

(a)

testare centrală a descendenților și/sau a colateralilor în stațiunea de testare;

(b)

program de control al descendenților și/sau al colateralilor aplicată în exploatații. Descendenții și/sau colateralii trebuie aleși din turme în așa fel încât să se poată face o comparație valabilă între reproducători;

(c)

date obținute din studiul carcaselor identificate ale descendenților și/sau ale colateralilor.

(C)   Descendenții și/sau colateralii trebuie aleși în mod echilibrat. Trebuie folosite toate informațiile relevante pentru aprecierea valorii genetice a reproducătorilor. Alte influențe decât calitățile genetice trebuie eliminate prin procedee adecvate în timpul stabilirii valorii lor ereditare.

(D)   Parametrii înregistrați (spre exemplu surplusul de greutate vie, conversia alimentară, calitatea carcasei, caracterul reproducției, fertilitatea, prolificitatea, viabilitatea descendenților și/sau a colateralilor sau orice alte date relevante) trebuie precizați.

(E)   Metoda utilizată pentru aprecierea valorii genetice trebuie să fie acceptată din punct de vedere științific în funcție de principiile zootehnice stabilite.

(3)   Controlul contemporanilor pentru reproducătorii din liniile hibride

Condițiile aplicate descendenților și/sau colateralilor, precizate la punctul 2 alineatele A, B, C, D și E, se aplică mutatis mutandis contemporanilor reproducătorilor din liniile hibride.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

156


31989R2690


L 261/6

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2690/89 AL COMISIEI

din 6 septembrie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3143/85 privind vânzarea cu preț redus a untului de intervenție destinat consumului direct sub formă de unt concentrat

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 804/68 al Consiliului din 27 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 763/89 (2), în special articolul 6 alineatul (7),

întrucât articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 (3) al Comisiei, modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1953/89 (4), prevede că prețul de vânzare pentru unt trebuie să varieze conform conținutului în grăsimi al untului concentrat; întrucât, având în vedere situația actuală a pieței untului și a stocului de intervenție, o astfel de modificare nu mai este necesară; întrucât ar trebui să se stabilească, în consecință, un preț unic de vânzare pentru unt;

întrucât ar trebui să se precizeze mai exact perioada în care trebuie depusă garanția de prelucrare prevăzută în articolul 2a alineatul (5) din Regulamentul (CEE) nr. 3143/85;

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și produselor lactate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 3143/85 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Untul prevăzut în articolul 1 se vinde prin magazine fără depozitare, la un preț egal cu prețul de cumpărare aplicat de agenția de intervenție în cauză, la data încheierii contractului de vânzare, mai mic cu 151 ECU la 100 kg, pentru prelucrarea în unt concentrat cu un conținut în grăsimi egal sau mai mare decât 96 %.”;

la alineatul (4) primul paragraf, suma de „250 ECU” se înlocuiește cu cea de „200 ECU”;

la alineatul (4) al doilea paragraf, textul „conținutul în grăsimi al untului concentrat” se elimină.

2.

La articolul 2a alineatul (5) primul paragraf, textul „înaintea preluării untului de comerțul cu amănuntul” se înlocuiește cu „în termenul de 15 zile prevăzut la alineatul (6)”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 septembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 148, 28.6.1968, p. 13.

(2)  JO L 84, 29.3.1989, p. 1.

(3)  JO L 298, 12.11.1985, p. 9.

(4)  JO L 187, 1.7.1989, p. 102.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

157


31989R2692


L 261/8

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 2692/1989 AL COMISIEI

din 6 septembrie 1989

de stabilire a normelor de aplicare privind exporturile de orez către Réunion

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 al Consiliului din 21 iunie 1976 privind organizarea comună a pieței în sectorul orezului (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1806/89 (2), în special articolul 11a alineatul (6) și articolul 27,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1676/85 al Consiliului din 11 iunie 1985 privind valoarea unității de cont și cursurile de schimb care urmează să fie aplicate în sensul politicii agricole comune (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1636/87, (4) în special articolul 2 alineatul (4),

întrucât subvențiile trebuie stabilite astfel încât să acopere diferența dintre cotații și prețurile acestor produse în Comunitate și pe piața mondială; întrucât, în acest scop este necesar să se ia în considerare situația aprovizionării pe insula Réunion și situația prețurilor orezului și a brizurii de orez atât pe piața mondială, cât și în Comunitate;

întrucât, în lumina fluctuațiilor considerabile înregistrate în timp pe piața mondială la cotațiile pentru orez și brizură de orez precum și a disparității prețurilor la care diferitele state oferă aceste produse, pentru a se acoperi diferența dintre prețurile de pe piata mondială și cele din Comunitate, subvenția ar trebui stabilită, ținându-se seama în special de cheltuielile de transport și de diferența dintre prețurile reprezentative din Comunitate și cele mai favorabile cotații de pe piața mondială;

întrucât regimul special prevăzut la articolul 11a din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 al Consiliului privind importurile de orez în departamentul francez de peste mări al insulei Réunion cuprinde, pentru asigurarea unui tratament egal, o subvenție pentru orezul provenind din statele membre; întrucât, pentru a asigura exportatorilor din Comunitate stabilitate în ceea ce privește cuantumul acestei subvenții, este necesară o prevedere de stabilire în avans a acesteia;

întrucât cuantumul subvenției stabilite în avans trebuie ajustat în funcție de prețul-prag; întrucât o asemenea ajustare a subvenției stabilite în avans pentru orezul nedecorticat sau pentru cel semialbit poate fi efectuată numai prin aplicarea cursurilor de schimb folosite la convertirea valorilor relative la o cantitate de orez decorticat sau albit într-o valoare relativă la aceeași cantitate de orez într-o altă etapă a procesului de prelucrare; întrucât cursurile de schimb folosite ar trebui să fie cele stabilite la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 467/67/CEE al Comisiei din 21 august 1967 de stabilire a cursurilor de schimb, a costurilor de prelucrare și a valorii subproduselor aferente diverselor etape ale procesului de prelucrare (5), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 2325/88 (6);

întrucât, pentru a evita denaturarea concurenței între comercianții din diferitele state membre în ceea ce privește conversiunea în monedă națională a cuantumului subvenției stabilite în ECU, cursurile de schimb folosite ar trebui să fie cele stabilite de Regulamentul (CEE) nr. 3294/86 al Comisiei din 29 octombrie 1986 de stabilire a cursurilor de schimb care urmează să fie aplicate pentru taxele și restituirile din sectorul orezului (7), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 2654/89 (8), iar faptul generator pentru aplicarea cursului de schimb ar trebui precizat, ținând seama de regimul special aplicabil insulei Réunion;

întrucât articolul 11a alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 prevede că o subvenție poate fi stabilită, atunci când este cazul, prin licitație;

întrucât este necesară adoptarea unor reguli privind desfășurarea unei astfel de licitații;

întrucât, în scopul asigurării unui tratament egal pentru toate părțile interesate din Comunitate, invitațiile de participare la licitație trebuie aplicate în conformitate cu principii uniforme; întrucât, în acest scop, publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene a deciziei referitoare la deschiderea licitației ar trebui să fie însoțită de un anunț de participare la licitație;

întrucât scopul fixării subvenției printr-un anunț de participare la licitație este să permită o gestionare mai bună a livrărilor; întrucât, în acest scop, este esențial ca ofertele să includă informațiile necesare pentru evaluarea lor și să fie însoțite de anumite proceduri formale;

întrucât este indicată stabilirea unei subvenții maxime; întrucât prezenta metodă permite atribuirea tuturor cantităților la care se referă această procedură de stabilire;

întrucât pot exista situații de piață în care examinarea aspectelor economice ale exporturilor propuse arată că, în loc să stabilească o subvenție, Comisia ar trebui să nu atribuie nici un contract;

întrucât, pentru a se asigura că titlul de subvenție emis la atribuirea unui contract este folosit atunci când se efectuează livrarea, trebuie cerută o garanție de participare la licitație; întrucât prezenta obligație nu poate fi onorată decât dacă oferta depusă este menținută; întrucât, în cazul în care garanția de participare la licitație este retrasă, aceasta se pierde;

întrucât ar trebui stabilite procedurile atât în ceea ce privește comunicarea către ofertanți a rezultatului licitației, cât și eliberarea certificatului necesar pentru exportul cantităților atribuite;

întrucât produsele prevăzute la articolul 11a alineatul (4) din Regulamentul (CEE) 1418/76 au o destinație specifică; întrucât acestea ar trebui însoțite până la biroul vamal competent din insula Réunion de documentul de control T5 prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 2823/87 al Comisiei din 18 septembrie 1987 privind documentele utilizate în sensul dispozițiilor de aplicare comunitare de control al utilizării și destinației mărfurilor (9);

întrucât rezultă din articolul 11a alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 că orezul poate fi importat în conformitate cu prevederile articolului menționat numai dacă este destinat consumului din insula Réunion; întrucât nu se acordă subvenții pentru orezul folosit în alte scopuri; întrucât, mai mult, autoritățile naționale competente ar trebui autorizate să ia toate măsurile de control pentru ca orezul importat din țările terțe sau livrat de statele membre în conformitate cu prevederile menționate anterior să nu fie reexportat,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 4142/87 al Comisiei din 9 decembrie 1987 de stabilire a condițiilor în care anumite mărfuri pot fi importate în regim tarifar vamal favorabil în funcție de destinație (10) conține anumite prevederi care nu sunt adecvate pentru cazul special al produselor menționate la articolul 11a din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 al Comisiei; întrucât, în consecință, în prezentul regulament ar trebui incluse prevederi adaptate la situația specială a acestor produse;

întrucât, în lumina prezentului regulament, Regulamentul (CEE) nr. 1031/78 al Comisiei din 19 mai 1978 de stabilire a normelor de aplicare privind importurile de orez în insula Réunion (11), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1315/89 (12), ar trebui abrogat;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prezentul regulament stabilește normele de aplicare a dispozițiilor articolului 11a din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76.

TITLUL I

SUBVENȚIA

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 2

Pentru stabilirea subvenției se ia în considerare situația existentă și cea de perspectivă privind;

prețurile la orez și oferta de pe piața comunitară;

cererea pe piața din insula Réunion;

prețurile la orez pe piața mondială.

Articolul 3

Cuantumul subvenției se stabilește în conformitate cu următorii factori specifici:

(a)

cotațiile și prețurile pe piețele de export reprezentative ale Comunității;

(b)

cele mai favorabile cotații și prețuri în statele terțe exportatoare pe piața mondială;

(c)

cheltuielile de comercializare și cheltuielile de transport cele mai favorabile de pe piețele Comunității până în porturile care deservesc piața insulei Réunion;

(d)

atunci când este cazul, cheltuielile de transport până în insula Réunion.

Articolul 4

(1)   Cuantumul subvenției aplicabile este cel valabil pentru produsul în cauză în ziua acceptării declarației de export către insula Réunion.

(2)   Cu toate acestea, subvenția aplicabilă în ziua de depunere a cererii pentru documentul menționat la articolul 13 alineatul (1), ajustată în funcție de prețul-prag în vigoare în cursul lunii de livrare, se acordă la cererea părții interesate, prezentată simultan cu cererea pentru documentul menționat, pentru un export care urmează să se efectueze în timpul perioadei de valabilitate a documentului menționat.

(3)   În cazul în care subvenția pentru livrarea orezului nedecorticat sau semialbit este stabilită în avans, ajustările menționate la alineatul (2) se efectuează ținând seama de cursurile de schimb prevăzute la articolul 1 al Regulamentului (CEE) nr. 467/67.

Articolul 5

(1)   Conversiunea cuantumului subvenției în monedă națională se efectuează cu ajutorul cursului de schimb agricol special stabilit prin Regulamentul (CEE) nr. 3294/86.

(2)   Data de referință pentru conversiunea în monedă națională a cuantumului subvenției este:

în cazurile de stabilire în avans a cuantumului subvenției, ziua de depunere a cererii de stabilire în avans;

în cazurile de stabilire în avans prin procedură de licitație, ultima zi de depunere a ofertelor.

Secțiunea 2

Procedura de licitație

Articolul 6

(1)   Dispozițiile acestei secțiuni se aplică la stabilirea subvenției prin procedură de licitație.

(2)   Procedura prevăzută la articolul 27 al Regulamentului (CEE) nr. 1418/76 se utilizează pentru deciziile de deschidere a licitației iar aceste decizii stabilesc condițiile invitației de participare la licitație. Condițiile trebuie să garanteze accesul egal al tuturor persoanelor stabilite în Comunitate și pot stabili o perioadă specială de valabilitate pentru titlul de subvenție, menționat la articolul 13, care urmează să fie eliberat ofertantului declarat câștigător sau ofertanților.

(3)   Deschiderea licitației este însoțită de un anunț de participare la licitație pregătit de Comisie. Anunțul trebuie să includă inter alia particularități ale diferitelor date de depunere a ofertelor precum și autoritățile competente din statele membre cărora ofertanții trebuie să se adreseze. Anunțul poate să indice de asemenea cantitatea totală pentru care se acordă subvenția. Între publicarea anunțului de participare la licitație menționat și prima dată stabilită pentru depunerea ofertelor, trebuie să treacă cel puțin 10 zile. Anunțul indică de asemenea ultima zi de depunere a ofertelor.

(4)   Atât decizia de deschidere a licitației menționată la alineatul (2), cât și anunțul de participare la licitație menționat la alineatul (3) sunt publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene,

Articolul 7

(1)   Ofertele, care se redactează în scris, pot fi depuse fie personal la autoritatea competentă, cu aviz de primire, fie trimise acestei autorități prin scrisoare recomandată sau printr-o formă scrisă de telecomunicare.

(2)   Oferta indică:

(a)

licitația la care se referă oferta;

(b)

numele și adresa ofertantului;

(c)

natura și cantitatea produsului ce urmează a fi exportat;

(d)

cuantumul subvenției propuse în ECU pe tonă.

(3)   Oferta este valabilă numai în cazul în care:

(a)

înainte de termenul limită de depunere a ofertelor, se face dovada că ofertantul a depus garanția de participare la licitație la data deschiderii procedurii de licitație;

(b)

este însoțită de un angajament scris de depunere, pentru cantitățile atribuite, în două zile de la primirea comunicării de atribuire menționat la articolul 10, a unei cereri pentru documentul menționat la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3719/88 al Comisiei, însoțită de o cerere de stabilire în avans a subvenției pentru cantitatea licitată.

(4)   Oferta care nu este în conformitate cu dispozițiile prezentului articol, sau care conține alte condiții decât cele indicate în anunțul de participare la licitație, nu se ia în considerare.

(5)   Oferta depusă nu poate fi retrasă. Dispozițiile articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3719/88 (13) al Comisiei, nu se aplică.

Articolul 8

(1)   Ofertele sunt analizate de către autoritățile competente din statele membre în sesiuni închise publicului. Persoanele prezente la analiză au obligația de a nu divulga nici o informație referitoare la aceasta.

(2)   Ofertele se comunică de îndată Comisiei, sub formă anonimă.

Articolul 9

(1)   Pe baza ofertelor depuse, Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 27 al Regulamentului (CEE) nr. 1418/76, decide fie să stabilească o subvenție maximă, având în vedere în special criteriile prevăzute la articolele 2 și 3 ale prezentului regulament, fie să nu atribuie nici un contract.

(2)   În cazul în care se fixează o subvenție maximă, se atribuie un contract oricărui ofertant care menționează în ofertă o subvenție egală sau inferioară subvenției maxime.

Articolul 10

Autoritatea competentă din statul membru în cauză, notifică în scris toți ofertanții în legătură cu rezultatul participării lor la procedura de licitație, de îndată ce Comisia a ajuns la o decizie în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

Articolul 11

Garanția de participare la licitație menționată la articolul 7 alineatul (3) litera (a) se eliberează în cazul în care nu se acceptă oferta.

Cerințele principale, în sensul articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 (14) al Comisiei, sunt:

menținerea ofertei;

depunerea în limitele de timp stabilite a cererii menționate la articolul 7 alineatul (3) litera (b) și a garanției de participare la licitație menționate la articolul 13 alineatul (9).

Articolul 12

În cazul în care ofertantul declarat câștigător a depus cererea pentru titlul de subvenție menționat la articolul 13 alineatul (1) în termenul stabilit, documentul în cauză este emis pentru cantitățile pentru care i s-a atribuit un contract. Termenul poate fi prelungit în cazuri de forță majoră.

TITLUL II

CONTROLUL

Articolul 13

(1)   Acordarea subvenției este condiționată de depunerea documentului numit „titlu de subvenție”.

Documentul este valabil pe întreg teritoriul Comunității. Acesta este emis către toate părțile care îl solicită, indiferent de locația lor pe teritoriul Comunității. Emiterea acestui document este condiționată de prezentarea unei garanții privind angajamentul de export către insula Réunion pe perioada de valabilitate a documentului.

Achitarea acestui angajament este o cerință principală în sensul articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.

(2)   Următoarele dispoziții ale Regulamentului (CEE) nr. 3719/88 al Comisiei se aplică prin analogie la titlul de subvenție:

articolele 9, 10 și 11;

articolele 13 – 16;

articolul 18;

articolele 20 și 21 alineatul (1);

articolele 24 – 28;

articolele 36, 37 și 38.

(3)   În cazul în care cantitatea exportată este inferioară cantității indicate în titlul de subvenție, dar nu cu mai mult de 7 %, obligațiile de export se consideră ca fiind îndeplinite. În cazul în care cantitatea exportată depășește cantitatea indicată în titlul de subvenție, dar nu cu mai mult de 5 %, aceasta se consideră ca fiind exportată în baza documentului.

(4)   Titlurile de subvenție se redactează în cel puțin două exemplare. Prima copie, numită „formularul deținătorului” și marcată „numărul 1”, se eliberează de îndată solicitantului, iar a doua, numită „formularul agenției emitente” sau „formularul agenției” și marcată cu „numărul 2”, este păstrată de agenția emitentă. Formularul numărul 1 al titlului de subvenție este depus la biroul unde se primește declarația de export către insula Réunion. După atribuirea cantității și andosarea de către biroul în cauză, copia numărul 1 a documentului de subvenție se înapoiază părții interesate.

(5)   Dovada exportului este dată de copia numărul 1 a titlului de subvenție și, atunci când este cazul, de copia numărul 1 a extrasului sau a extraselor după titlurile de subvenție, andosate în conformitate cu dispozițiile alineatului (4).

(6)   Fără a aduce atingere articolelor 36 și 37 din Regulamentul (CEE) nr. 3719/88, în cazul în care obligația de exportare nu a fost îndeplinită, se reține din garanția de participare la licitație o sumă egală cu diferența dintre:

(a)

93 % din cantitatea netă indicată în titlul de subvenție și

(b)

cantitatea netă exportată în realitate.

Cu toate acestea, în cazul în care valoarea cantității nete exportate este mai mică de 7 % din cantitatea netă indicată în titlul de subvenție, garanția se execută în totalitate. Mai mult, în cazul în care valoarea totală a garanției care ar trebui să fie executată este mai mică de 5 ECU pentru un titlu de subvenție, statul membru poate elibera întreaga garanție. La cererea titularului documentului, statele membre pot elibera garanția în mod fracționat și proporțional cu cantitățile de produse pentru care au fost furnizate dovezile menționate la alineatul (5), sub rezerva dovezii că s-a exportat o cantitate cel puțin egală cu 7 % din cantitatea netă indicată în titlul de subvenție.

În cazul în care dovada menționată la alineatul (5), cu excepția cazurilor de forță majoră, nu a fost furnizată în termen de șase luni din ziua în care s-a acceptat declarația de export, garanția se execută.

(7)   Cererea pentru un titlu de subvenție și pentru documentul în sine cuprinde, în secțiunea 20, una dintre următoarele mențiuni scrise în roșu sau subliniate cu roșu:

Documento de subvención para el arroz: Reunión - artículo 11 bis del Reglamento (CEE) no1418/76

Tilskudsdokument ris Réunion - artikel 11a i forordning (EØF) nr. 1418/76

Subventionsdokument Reis Réunion - Artikel 11a der Verordnung (EWG) Nr. 1418/76

Έγγραφο επιδότησης για το ρύζι που αποστέλλεται στη Réunion - Άρθρο 11 κανονισμού (ΕΟΚ) αριθ. 1418/76

Subsidy document for rice: Réunion - Article 11a of Regulation (EEC) No 1418/76

Document de subvention riz: Réunion - article 11 bis du règlement (CEE) no 1418/76

Documento di sovvenzione riso: Riunione - articolo 11 bis del regolamento (CEE) n. 1418/76

Subsidiebewijs rijst Réunion - artikel 11 bis van Verordening (EEG) nr. 1418/76

Documento de subvenção arroz Reunião - n.o 11.oA do Regulamento (CEE) n.o 1418/76.

Secțiunea 22 cuprinde una dintre următoarele mențiuni:

Subvención para el arroz de Reunión fijada por anticipado el … (fecha de presentación de la solicitud del documento)

Tilskud ris Réunion forudfastsat den … (dato for indgivelsen af ansøgningen om dokumentet)

Subvention Reis Réunion, im voraus festgesetzt am … (Eingangsdatum des Antrags für das Dokument)

Επιδότηση για το ρύζι που αποστέλλεται στη Réunion και έχει προκαθορισθεί στις … (ημερομηνία υποβολής της αίτησης για το έγγραφο)

Rice subsidy Réunion fixed in advance on … (date on which the application for the document was lodged)

Subvention riz Réunion préfixée le … (date du dépôt de la demande du document)

Sovvenzione riso Riunione prefissata il … (giorno in cui è stato richiesto il documento)

Subsidie rijst Réunion vooraf vastgesteld op … (datum waarop de aanvraag van het bewijs is ingediend)

Subvenção arroz Reunião fixada antecipadamente em … (data de apresentação do pedido do documento).

Titlul certificatului de export sau aL certificatului de stabilire în avans și secțiunea 21 trebuie barate cu roșu.

(8)   Titlul de subvenție este valabil de la data emiterii în sensul articolului 21 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3719/88 până la sfârșitul celei de a treia luni succesive acestei date.

(9)   Cursul de schimb al garanției menționate la alineatul (1) este de 30 ECU pe tonă.

Articolul 14

(1)   Pentru a beneficia de subvenție, părțile interesate au obligația de a:

declara, la acceptarea declarației de export către insula Réunion, intenția de a beneficia de subvenție;

furniza dovada că produsul în discuție a fost eliberat pentru consum în insula Réunion în termen de 12 luni de la data acceptării declarației de export.

(2)   Dovada menționată la alineatul (1) a doua liniuță se furnizează prin completarea documentului de control T5 menționat la articolul 1 al Regulamentului (CEE) nr. 2823/87.

Printre mențiunile speciale de pe documentul de control se completează următoarele:

(a)

secțiunile 33 și 103;

(b)

secțiunea 104 se adnotează corespunzător și se adaugă una dintre următoarele mențiuni:

Destinado al consumo en la Reunión - artículo 11 bis del Reglamento (CEE) no 1418/76

Bestemt til at overgå til frit forbrug på Réunion - artikel 11a i forordning (EØF) nr. 1418/76

Bestimmt zur Überführung in den freien Verkehr in Réunion - Artikel 11a der Verordnung (EWG) Nr. 1418/76

Προορίζεται για κατανάλωση στη Réunion - άρθρο 11 α του κανονισμού (ΕΟΚ) αριθ. 1418/76

To be released for consumption in Réunion - Article 11a of Regulation (EEC) No 1418/76

Destiné à être mis à la consommation à la Réunion - article 11 bis du règlement (CEE) no 1418/76

Destinato ad essere immesso in consumo nel dipartimento francese d'oltremare della Riunione - articolo 11 bis del regolamento (CEE) n. 1418/76

Bestemd voor invoer tot verbruik in Réunion - artikel 11 bis van Verordening (EEG) nr. 1418/76

Destinado a ser colocado no consumo na Reunião - artigo 11.o A do Regulamento (CEE) n.o 1418/76;

(c)

Secțiunea 106, cu una dintre mențiunile următoare, după caz:

Subvención para el arroz de Reunión aplicable el … (fecha de aceptación de la declaración de expedición)

Tilskud til ris for Réunion gældende den … (dato for antagelsen af angivelsen om forsendelse)

Subvention Reis Réunion, anwendbar am … (Tag der Annahme der Lieferungserklärung)

Επιδότηση για το ρύζι Réunion που εφαρμόζεται στις … (ημερομηνία αποδοχής της δήλωσης αποστολής)

Réunion rice subsidy applicable on … (date of acceptance of declaration of exportation)

Subvention riz Réunion applicable le … (date de l'acceptation de la déclaration d'expédition)

Sovvenzione riso Riunione applicabile il … (giorno dell'accettazione della dichiarazione di spedizione)

Subsidie rijst Réunion van toepassing op … (datum van aanvaarding van de aangifte tot verzending)

Subvenção arroz Reunião aplicável em … (data de admissão da declaração de expedição)

sau

Subvención para el arroz de Reunión fijada por anticipado el … (fecha de fijación anticipada)

Tilskud for ris Réunion forudfastsat den … (dato for forudfastsættelsen)

Subvention Reis Réunion, im voraus festgesetzt am … (Tag der Vorausfestsetzung)

Επιδότηση για το ρύζι Réunion που έχει προκαθορισθεί στις … (ημερομηνία προκαθορισμού)

Réunion: rice subsidy fixed in advance on … (date of advance fixing)

Subvention riz Réunion préfixée le … (date de préfixation)

Sovvenzione riso Riunione prefissata il … (giorno della prefissazione)

Subsidie rijst Réunion vooraf vastgesteld op … (datum van de vaststelling vooraf)

Subvenção arroz Reunião fixada antecipadamente em … (data da fixação antecipada).

Biroul vamal competent din insula Réunion completează secțiunea J „Controlul utilizării și/sau al destinației” la acceptarea declarației de punere în consum.

Articolul 15

(1)   Subvenția se acordă numai pentru produsele de calitate bună, originală și comercială.

În cazul în care cerințele de calitate menționate la primul paragraf nu sunt îndeplinite la acceptarea declarației de punere în consum în insula Réunion, se introduce următoarea mențiune la rubrica „Observații”, secțiunea J a documentului de control menționat la articolul 14:

Producto que no se ajusta a las condiciones requeridas en una cantidad de … (señalar la cantidad en kilogramos, expresados en cifras y en letras)

Produkt, som ikke opfylder betingelserne for en mængde på … (angivelse af mængden i kilo med tal og bogstaver)

Erzeugnis nicht konform für eine Menge von … (Menge in kg in Zahlen und Buchstaben)

Προϊόν μη σύμφωνο για ποσότητα … (σημειώνεται η ποσότητα σε χιλιόγραμμα, αριθμητικώς και ολογράφως)

(Number of kilograms, in letters and figures) not in accordance with specification …

Produit non conforme pour une quantité de … (indiquer la quantité en kilogrammes en chiffres et en lettres)

Prodotto non conforme ai requisiti qualitativi per una quantità pari a … kg (indicare la quantità in cifre ed in lettere)

Produkt niet conform voor een hoeveelheid van … kg (hoeveelheid vermelden in cijfers en in letters)

Produto não conforme para uma quantidade de … (indicar a quantidade em quilogramas, em algarismos e por extenso).

(2)   Subvenția se acordă numai pentru produsele care conțin un procentaj de minimum 95 % din produsul pentru care s-a depus cererea de acordare a subvenției, excluzând orice alt produs.

Cu toate acestea, în cazul în care produsul expediat conține brizură de orez având codul NC 1006 40 00, subvenția se reduce după cum urmează:

Procentul de brizură de orez

Reducerea subvenției (%)

peste 0 și până la 5

0

peste 5 și până la 10

4

peste 10 și până la 15

6

peste 15 și până la 20

8

peste 20 și până la 30

15

peste 30 și până la 40

30

Subvenția se achită numai la cererea scrisă a părții interesate de către statul membru pe al cărui teritoriu s-a acceptat declarația de export către insula Réunion. Statele membre pot pune la dispoziție un formular special în acest scop.

În afară de cazurile de forță majoră, se pierde dreptul la subvenție în cazul în care formularele de plată a subvenției nu sunt depuse în termen de 12 luni din ziua încheierii formalităților vamale de export.

(3)   În cazul în care documentul de control T5, din motive independente de partea interesată, nu se restituie biroului vamal de plecare sau organismului central în termen de trei luni de la data emiterii, partea interesată poate depune o cerere la autoritatea competentă pentru acceptarea altor documente ca fiind echivalente, furnizând documente justificative. Acestea trebuie să includă confirmarea biroului vamal care a acceptat declarația de punere în consum, că punerea în consum a avut loc în realitate.

Articolul 16

(1)   La cererea exportatorului, statul membru plătește în avans integral sau parțial valoarea subvenției la acceptarea declarației de export a produsului către insula Réunion, sub rezerva depunerii unei garanții de rambursare a avansului plus 15 %. Statul membru poate stabili condițiile în care se poate cere plata în avans a unei părți din subvenție.

(2)   În cazul în care valoarea plătită în avans este mai mare decât cea datorată în realitate pentru cantitatea expediată, exportatorul rambursează diferența plus 15 %.

Cu toate acestea, în cazul în care, din motive de forță majoră, dovada necesară nu poate fi prezentată, majorarea de 15 % nu se recuperează.

Articolul 17

Pentru produsele puse în consum către insula Réunion în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) ultimul paragraf:

fie prevăzute la articolul 11a alineatul (2) sau (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76,

fie însoțite de documentul de control menționat la articolul 14,

autoritățile competente iau toate măsurile de control necesare pentru a asigura că:

(a)

verificarea menționată la articolul 15 alineatul (1) este efectuată corect de autoritățile vamale de pe insula Réunion;

(b)

produsele menționate la articolul 11a al Regulamentului (CEE) nr. 1418/76 nu pot fi reexportate din insula Réunion, nici către o țară terță nici către o altă parte a Comunității, cu excepția cazului în care se face dovada că pentru produsele în cauză s-a rambursat subvenția, sau s-a perceput taxa normală menționată la articolul 11 din regulamentul în cauză.

Aceste măsuri includ controale fizice inopinate.

Comisia este notificată de către statul membru în cauză în legătură cu măsurile luate în acest scop și cu procedurile de recuperare a subvențiilor achitate incorect și a taxelor nepercepute.

Articolul 18

(1)   Statele membre informează Comisia:

zilnic, în legătură cu cantitățile de produse pentru care s-au depus titlurile de subvenție menționate la articolul 13 în luna precedentă, indicând aceste cantități după subpoziția din nomenclatorul combinat;

lunar, în legătură cu cantitățile pentru care s-a depus cererea de subvenție menționată la articolul 11a alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76, indicând aceste cantități după subpoziția din nomenclatorul combinat.

(2)   Franța informează lunar Comisia în legătură cu cantitățile de produse care beneficiază de dispozițiile articolului 11a alineatul (2) sau (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1418/76, livrate pentru consum luna precedentă către insula Réunion, indicând aceste cantități după subpoziția din nomenclatorul combinat.

Articolul 19

Regulamentul (CEE) nr. 1031/78 se abrogă.

Articolul 20

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 septembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 166, 25.6.1976, p. 1.

(2)  JO L 177, 24.6.1989, p. 1.

(3)  JO L 164, 24.6.1985, p. 1.

(4)  JO L 153, 13.6.1987, p. 1.

(5)  JO 204, 24.8.1967, p. 1.

(6)  JO L 202, 27.7.1988, p. 41.

(7)  JO L 304, 30.10.1986, p. 25.

(8)  JO L 255, 1.9.1989, p. 62.

(9)  JO L 270, 23.9.1987, p. 1.

(10)  JO L 387, 31.12.1987, p. 81.

(11)  JO L 132, 20.5.1978, p. 72.

(12)  JO L 131, 13.5.1989, p. 48.

(13)  JO L 331, 2.12.1988, p. 1.

(14)  JO L 205, 3.8.1985, p. 5.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

164


31989L0520


L 270/13

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 89/520/CEE A COMISIEI

din 6 septembrie 1989

de modificare a anexei la Directiva 82/471/CEE a Consiliului privind anumite produse utilizate în hrana animalelor

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 82/471/CEE a Consiliului din 30 iunie 1982 privind anumite produse utilizate în hrana animalelor (1), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 88/485/CEE (2), în special articolul 6,

întrucât Directiva 82/471/CEE prevede modificarea periodică a anexei sale, datorită evoluției cunoștințelor științifice sau tehnice;

întrucât studiul efectuat asupra unui produs nou din grupa aminoacizilor a arătat că acest produs este în conformitate cu cerințele Directivei 82/471/CEE; întrucât, prin urmare, trebuie să se permită utilizarea acestui produs în hrana animalelor, în anumite condiții;

întrucât s-a dovedit că este necesară adaptarea caracteristicilor privind compoziția și a dispozițiilor speciale prevăzute în anexă pentru „Analogi hidroxilați ai aminoacizilor”;

întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru furaje,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa la Directiva 82/471/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 1990.

Actele adoptate în temeiul primului paragraf fac trimitere expresă la prezenta directivă.

Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 septembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 213, 21.7.1982, p. 8.

(2)  JO L 239, 30.8.1988, p. 36.


ANEXĂ

1.   În grupa 3.1. „Metionină”, se adaugă următorul produs:

1

2

3

4

5

6

7

Denumirea grupei de produse

Denumirea produsului

Denumirea principiului nutritiv sau identitatea microorganismului

Substrat de cultură

(specificații, dacă există)

Compoziția produsului

Specie animală

Dispoziții speciale

 

3.1.4.   Concentrat lichid de

DL-metionină-sodiu pur din punct de vedere tehnic

(CH3 S(CH2)2-CH (NH2)-COO) Na

DL-metionină

minim 40,0 %

Sodiu:

minim 6,2 %

Toate speciile animale

Declarații care trebuie menționate pe eticheta sau ambalajul produsului:

denumirea:

«concentrat lichid de DL-metionină-sodiu»;

conținutul de DL- metionină;

conținut de umiditate.”

2.   Punctul 4 „analogi hidroxilați ai aminoacizilor” se înlocuiește cu următorul text:

1

2

3

4

5

6

7

Denumirea grupei de produse

Denumirea produsului

Denumirea principiului nutritiv sau identitatea microorganismului

Substrat de cultură

(specificații, dacă există)

Caracteristici de compoziție ale produsului

Specie animală

Dispoziții speciale

„4.   

Analogi hidroxilați ai aminoacizilor

4.1.   Analog hidroxilat al metioninei și sărurile sale

 

 

 

 

 

 

 

 

4.1.1.   Acid DL-2-hidroxi-4-metilmercapto-butiric

CH3-S-(CH2)2-CH(OH)-COOH

Total acizi:

minim 85 %

Acid monomer:

minim 65 %

 

Toate speciile animale, cu excepția rumegătoarelor

Mențiuni care trebuie prevăzute pe eticheta sau ambalajul produsului:

denumirea (coloana 2);

conținutul de monomeri și conținutul total de acizi în cazul produsului 4.1.1, conținutul de monomer în cazul produsului 4.1.2;

conținutul de umiditate;

specii sau categorii animale.

Mențiuni care trebuie prevăzute pe eticheta sau ambalajul furajelor combinate:

denumirea (coloana 2);

conținutul de monomeri și conținutul total de acizi în cazul produsului 4.1.1, conținutul de monomer în cazul produsului 4.1.2;

cantitatea de produs conținută în furaje.”

 

4.1.2.   Sare calcică a acidului DL-2-hidroxi-4-metil-mercaptobutiric

(CH3-S-(CH2)2-CH(OH)-COO)2Ca

Acid monomer:

minim 83 %

Calciu:

minim 12 %


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

166


31989L0556


L 302/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 25 septembrie 1989

de stabilire a condițiilor de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare și importurile de embrioni de animale domestice din specia bovină provenind din țări terțe

(89/556/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât folosirea embrionilor de animale domestice din specia bovină face parte integrantă dintr-o politică eficientă de creștere a animalelor domestice care asigură o mai bună productivitate și mărește marjele în acest sector; întrucât, de asemenea, libera circulație a acestor embrioni trebuie să încurajeze o dezvoltare rațională permițând utilizarea unor factori optimi de producție;

întrucât dispozițiile privind problemele de sănătate animală din cadrul schimburilor intracomunitare cu animale din speciile bovină și porcină sunt incluse în Directiva 64/432/CEE (4), astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 89/360/CEE (5); întrucât, de asemenea, Directiva 72/462/CEE (6), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/227/CEE (7), conține dispoziții privind problemele de inspecție veterinară la importul de bovine și porcine provenind din țări terțe;

întrucât dispozițiile menționate anterior au permis, în ceea ce privește schimburile intracomunitare și importurile în Comunitate de animale din speciile bovină și porcină provenind din țări terțe, să se asigure că țara de proveniență garantează respectarea criteriilor de sănătate animală, eliminând practic astfel riscul de răspândire a bolilor animale; întrucât există, cu toate acestea, un anumit risc de răspândire a acestor boli în cazul comerțului cu embrioni;

întrucât, în cadrul politicii comunitare de armonizare a dispozițiilor naționale privind sănătatea animală care reglementează schimburile intracomunitare cu animale și produse de origine animală, este în prezent necesar să se creeze un sistem armonizat de comerț intracomunitar și de importuri de embrioni de animale din specia bovină în Comunitate;

întrucât, în cadrul schimburilor intracomunitare cu embrioni, statul membru în care se colectează embrionii trebuie să aibă obligația de a garanta că acești embrioni au fost colectați și tratați de echipe de colectare a embrionilor desemnate și controlate, că au fost prelevați de la animale a căror stare de sănătate este de natură să garanteze că riscul de răspândire a bolilor animale este eliminat, că au fost colectați, tratați, depozitați și transportați în conformitate cu normele care asigură menținerea stării lor de sănătate și că sunt însoțiți de un certificat de sănătate publică pe durata transportului către țara de destinație care atestă faptul că această obligație a fost îndeplinită;

întrucât diferențele dintre politicile aplicate în cadrul Comunității în domeniul vaccinării împotriva febrei aftoase justifică menținerea unor derogări temporare, în ceea ce privește embrionii proaspeți, care autorizează statele membre să solicite o protecție suplimentară împotriva acestei boli;

întrucât este necesar să se întocmească, având în vedere criteriile de sănătate animală, o listă cu țările terțe din care se pot importa embrioni în Comunitate; întrucât, fără a aduce atingere acestei liste, statele membre trebuie să autorizeze importul numai în cazul în care embrionii au fost prelevați, tratați și depozitați de către echipe de colectare a embrionilor care îndeplinesc anumite norme și care sunt controlate oficial; întrucât, de asemenea, în ceea ce privește țările incluse pe această listă, trebuie să se adopte condiții specifice de sănătate animală în funcție de împrejurări; întrucât se pot efectua controale la fața locului în scopul verificării respectării normelor respective;

întrucât, pentru a împiedica transmiterea anumitor boli contagioase, trebuie să se efectueze controale la import în momentul în care un lot de embrioni ajunge pe teritoriul Comunității, cu excepția cazurilor de tranzit extern;

întrucât este necesar să se definească măsurile care trebuie adoptate de către statele membre în caz de tranzit intern după efectuarea acestor controale;

întrucât Comisia trebuie să aibă răspunderea adoptării anumitor măsuri de punere în aplicare a prezentei directive; întrucât, în acest scop, este necesar să se stabilească proceduri care să permită cooperarea între Comisie și statele membre;

întrucât prezenta directivă nu afectează schimburile comerciale cu embrioni obținuți, tratați sau depozitați înainte de data la care statele membre trebuie să se conformeze la aceasta,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă stabilește condițiile de sănătate animală aplicabile schimburilor intracomunitare și importurilor de embrioni proaspeți și congelați de animale domestice din specia bovină provenind din țări terțe.

(2)   Prezenta directivă nu se aplică embrionilor care rezultă dintr-o fertilizare in vitroși nici embrionilor supuși determinării sexului, scindării gemelare artificiale, clonării sau oricărei alte manipulări care afectează integritatea zonei pelucide.

Comisia prezintă Consiliului, înainte de 1 ianuarie 1992, un raport, însoțit de eventuale propuneri, privind condițiile de includere a acestor embrioni în domeniul de aplicare a prezentei directive.

Consiliul hotărăște cu privire la aceste propuneri cu majoritate calificată.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile de la articolul 2 din Directiva 64/432/CEE și de la articolul 2 din Directiva 72/462/CEE, în cazul în care este necesar.

De asemenea, se înțelege prin:

(a)

embrion: stadiul inițial de dezvoltare a unui animal domestic din specia bovină, în cazul în care se poate efectua transferul acestuia la o vacă „purtătoare”;

(b)

echipă de colectare a embrionilor: un grup de tehnicieni sau o structură autorizată oficial, supravegheată de un medic veterinar al echipei competent, care răspunde de colectarea, tratarea și depozitarea embrionilor în conformitate cu condițiile enunțate la anexa A;

(c)

medic veterinar al echipei: medicul veterinar responsabil de supravegherea unei echipe de colectare a embrionilor în conformitate cu condițiile enunțate la anexa A;

(d)

lot de embrioni: o cantitate de embrioni care provine dintr-o singură prelevare și de la același donator și care este garantată de un singur certificat;

(e)

țară de colectare: statul membru sau țara terță în care embrionii sunt produși, colectați, tratați și, dacă este cazul, depozitați, și din care aceștia sunt expediați spre un alt stat membru;

(f)

laborator de diagnostic autorizat: un laborator situat pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări terțe și autorizat de autoritatea veterinară competentă pentru a efectua testele de diagnostic prevăzute de prezenta directivă.

CAPITOLUL II

Norme privind schimburile intracomunitare

Articolul 3

Fiecare stat membru se asigură că embrionii sunt expediați de pe teritoriul său spre teritoriul altui stat membru numai în cazul în care îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

au fost concepuți ca urmare a unei inseminări artificiale cu materialul seminal al unui donator dintr-un centru de colectare a materialului seminal definit la articolul 2 litera (b) din Directiva 88/407/CEE (8).

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, Comisia poate autoriza, în cazul anumitor rase speciale, schimburile cu embrioni concepuți prin montă naturală de către tauri a căror stare de sănătate respectă dispozițiile din anexa B la directiva menționată anterior;

(b)

au fost colectați de la animale domestice din specia bovină a căror stare de sănătate respectă dispozițiile din anexa B la prezenta directivă;

(c)

au fost colectați, tratați și depozitați de către o echipă autorizată de colectare a embrionilor în conformitate cu articolul 5 alineatul (1);

(d)

au fost colectați, tratați și depozitați de către o echipă de colectare, în conformitate cu anexa A la prezenta directivă;

(e)

sunt însoțiți, în timpul transportului în statul membru de destinație, de un certificat de sănătate animală în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).

Articolul 4

(1)   Statele membre care nu practică vaccinarea împotriva febrei aftoase pot, până la 31 decembrie 1992:

să interzică introducerea pe teritoriul lor a embrionilor proaspeți provenind din state membre în care se practică vaccinarea

și

în cazul importului de embrioni congelați provenind din state membre în care se practică vaccinarea, să solicite, de asemenea, ca:

(i)

donatoarele să provină dintr-o exploatație:

în care nici un animal nu a fost vaccinat împotriva febrei aftoase în cele treizeci de zile anterioare colectării;

care să nu facă obiectul unor măsuri de interdicție sau de carantină în aplicarea Directivei 64/432/CEE;

(ii)

embrionii să fi fost depozitați în condiții autorizate pe o perioadă minimă de treizeci de zile înainte de expediere.

(2)   Înainte de 1 ianuarie 1992, Consiliul reexaminează prezentul articol pe baza unui raport al Comisiei însoțit de eventuale propuneri.

Articolul 5

(1)   Autorizarea unei echipe de colectare a embrionilor, prevăzută la articolul 3 litera (c), se acordă numai în cazul în care se respectă dispozițiile anexei A capitolul 1 și în cazul în care echipele de colectare a embrionilor sunt în măsură să respecte celelalte dispoziții din prezenta directivă.

Orice schimbare majoră în organizarea echipei trebuie semnalată autorității competente.

Autorizația echipei trebuie reînnoită de fiecare dată când se înlocuiește medicul veterinar al echipei sau se aduc schimbări majore organizării echipei sau laboratoarelor și echipamentelor de care dispune aceasta.

Medicul veterinar oficial controlează respectarea acestor dispoziții și retrage autorizația în cazul în care nu se mai respectă una sau mai multe dispoziții.

(2)   Toate echipele autorizate de colectare a embrionilor sunt înregistrate de autoritatea competentă a statului membru în cauză, fiecare echipă primind un număr de înregistrare veterinară. Fiecare stat membru trimite o listă a echipelor de colectare, conținând numărul de înregistrare veterinară a acestora, celorlalte state membre și Comisiei, care sunt, de asemenea, informate cu privire la orice modificare a acestei liste.

În cazul în care un stat membru consideră că dispozițiile care reglementează autorizarea nu sunt sau nu mai sunt respectate de către o echipă de colectare a embrionilor dintr-un alt stat membru, acesta informează în acest sens autoritatea competentă a statului membru respectiv, care ia toate măsurile necesare și notifică autorității competente a primului stat membru deciziile adoptate și motivele luate în considerare.

În cazul în care primul stat membru consideră că nu au fost luate măsurile necesare sau că acestea nu sunt adecvate, informează în acest sens Comisia, care solicită avizul unuia sau al mai multor experți veterinari. Pe baza acestui aviz, statele membre pot fi autorizate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, să interzică provizoriu admiterea pe teritoriul lor a embrionilor colectați de către echipa în cauză.

Această autorizație poate fi retrasă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, în conformitate cu noul aviz emis de unul sau de mai mulți experți veterinari.

Experții veterinari trebuie să fie resortisanți ai unui alt stat membru decât cele implicate în litigiu.

(3)   Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

Articolul 6

(1)   Fiecare lot de embrioni este însoțit de un certificat de sănătate animală întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru de colectare, în conformitate cu modelul din anexa C. Pentru fiecare lor trebuie întocmit un certificat separat.

(2)   Certificatul de sănătate animală trebuie:

(a)

să conțină o singură filă și să fie redactat cel puțin în limba sau în limbile oficiale ale statului membru de destinație;

(b)

să fie prevăzut pentru un singur destinatar;

(c)

să însoțească lotul de embrioni până la destinație, în original.

CAPITOLUL III

Norme privind importurile care provin din țări terțe

Articolul 7

(1)   Importul de embrioni este autorizat numai în cazul în care provine din țări terțe sau din regiuni ale țărilor terțe care figurează pe o listă întocmită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18. Această listă poate fi completată sau modificată în conformitate cu aceeași procedură.

(2)   Pentru a decide dacă o țară terță sau regiuni ale acestei țări pot figura pe lista prevăzută la alineatul (1), se iau în considerare în special:

(a)

starea de sănătate a acestor animale, a altor animale domestice și a șeptelului sălbatic din țara terță, având în vedere, în special, bolile animale exotice și situația sanitară veterinară a mediului țării respective, care ar putea compromite sănătatea șeptelului din statele membre;

(b)

regularitatea și rapiditatea informațiilor furnizate de țara terță privind prezența pe teritoriul său a bolilor animale contagioase, în special a celor menționate în listele A și B ale Oficiului Internațional de Epizootii;

(c)

normele țării terțe privind prevenirea și combaterea bolilor animalelor;

(d)

structura serviciilor veterinare din țara terță și prerogativele de care dispun aceste servicii;

(e)

organizarea și punerea în practică a prevenirii și combaterii bolilor animale contagioase

și

(f)

garanțiile pe care le poate oferi țara terță în ceea ce privește respectarea normelor din prezenta directivă.

(3)   Lista prevăzută la alineatul (1) și toate modificările aduse acesteia se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 8

(1)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, se întocmește o listă a echipelor de colectare a embrionilor care sunt autorizate în țările terțe să colecteze, să trateze sau să depoziteze embrioni destinați statelor membre. Această listă poate fi modificată sau completată în conformitate cu aceeași procedură.

(2)   Pentru a decide dacă o echipă de colectare a embrionilor dintr-o țară terță poarte figura pe lista prevăzută la alineatul (1), se iau în considerare, în special, controlul veterinar efectuat în această țară asupra sistemelor de colectare a embrionilor, prerogativele de care dispun serviciile veterinare și supravegherea la care sunt supuse echipele de colectare a embrionilor.

(3)   O echipă de colectare a embrionilor poate fi înscrisă pe lista prevăzută la alineatul (1) numai:

(a)

în cazul în care își exercită activitățile în una dintre țările sau în regiuni ale țărilor care figurează pe lista prevăzută la articolul 7 alineatul (1);

(b)

în cazul în care îndeplinește cerințele din anexa A;

(c)

în cazul în care a fost autorizată oficial pentru exportul în Comunitate de către serviciile veterinare din țara terță în cauză

și

(d)

în cazul în care este inspectată de cel puțin două ori pe an de către un medic veterinar din țara terță în cauză.

Articolul 9

(1)   Importul de embrioni de pe teritoriul unei țări terțe sau dintr-o regiune a teritoriului unei țări terțe care figurează pe lista întocmită în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) este autorizat numai în cazul în care embrionii:

(a)

provin de la donatoare care, imediat înainte de prelevare, au staționat cel puțin șase luni pe teritoriul țării terțe în cauză și cel mult în două șepteluri care îndeplinesc cel puțin condițiile enunțate la alineatul (2);

(b)

îndeplinesc condițiile de sănătate adoptate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, pentru importurile de embrioni din țara în cauză.

Pentru adoptarea cerințelor prevăzute la primul paragraf, se iau în considerare:

(a)

situația sanitară veterinară din zona din jurul unității de colectare a embrionilor, acordându-se o atenție specială bolilor enumerate în lista A a Oficiului Internațional de Epizootii;

(b)

starea de sănătate a șeptelului vizat pentru colectarea embrionilor, inclusiv dispozițiile privind examenele;

(c)

starea de sănătate a donatoarei și dispozițiile privind examenele;

(d)

cerințele privind colectarea, tratarea și depozitarea embrionilor.

(2)   În ceea ce privește stabilirea condițiilor de sănătate animală, în conformitate cu alineatul (1), pentru tuberculoză, bruceloză bovină și leucoză bovină enzootică, se aplică, ca bază de referință, normele din anexele A și G la Directiva 64/432/CEE. Se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 și de la caz la caz, derogarea de la aceste dispoziții, în cazul în care țara terță în cauză furnizează garanții similare cel puțin echivalente în materie de sănătate animală.

(3)   Articolul 4 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 10

(1)   Importul de embrioni este autorizat numai pe baza prezentării unui certificat de sănătate animală întocmit și semnat de către un medic veterinar oficial din țara terță de colectare.

Acest certificat trebuie:

(a)

să fie redactat cel puțin în limba sau în limbile oficiale ale statului membru de destinație și în limba sau în limbile oficiale ale statului membru în care se efectuează controlul la import prevăzut la articolul 11;

(b)

să fie prevăzut pentru un singur destinatar;

(c)

să însoțească embrionii în original.

(2)   Certificatul de sănătate animală trebuie redactat pe baza unui formular conform cu modelul stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

Articolul 11

(1)   Fiecare lot de embrioni care ajunge pe teritoriul Comunității trebuie să facă obiectul unui control înainte de a fi pus în liberă circulație sau plasat sub un regim vamal.

Introducerea acestor embrioni în Comunitate este interzisă, în cazul în care, ca urmare a controlului la import efectuat la sosirea lor, se constată că:

embrionii nu provin de pe teritoriul unei țări terțe sau din regiuni ale unei țări terțe incluse pe lista întocmită în conformitate cu articolul 7 alineatul (1);

embrionii nu au fost colectați, tratați sau depozitați de către o echipă de colectare a embrionilor inclusă pe lista prevăzută la articolul 8 alineatul (1);

embrionii provin de pe teritoriul unei țări terțe sau din regiuni ale unei țări terțe din care sunt interzise importurile în conformitate cu articolul 14 alineatul (2);

certificatul de sănătate animală care însoțește embrionii nu îndeplinește condițiile enunțate la articolul 10 și stabilite în aplicarea acestuia.

Prezentul alineat nu se aplică loturilor de embrioni ajunse pe teritoriul Comunității și plasate sub un regim de tranzit vamal pentru a fi expediate spre un loc de destinație situat în afara teritoriului respectiv.

Cu toate acestea, alineatul anterior se aplică în caz de renunțare la tranzitul vamal în cursul transportului pe teritoriul Comunității.

(2)   Statul membru de destinație poate lua măsurile necesare, inclusiv introducerea în carantină, pentru a obține dovezi sigure în ceea ce privește embrionii suspectați de contaminare cu germeni patogeni.

(3)   În cazul în care importul de embrioni a fost interzis pe baza unuia dintre motivele indicate la alineatele (1) și (2) și în cazul în care țara terță exportatoare nu autorizează reexpedierea acestora în termen de treizeci de zile, autoritatea veterinară competentă a statului membru de destinație poate dispune distrugerea embrionilor.

Articolul 12

Fiecare lot de embrioni a cărui introducere în Comunitate a fost autorizată de un stat membru pe baza controlului prevăzut la articolul 11 alineatul (1) trebuie, cu ocazia expedierii sale spre teritoriul unui alt stat membru, să fie însoțit de certificatul original de sănătate animală sau de o copie legalizată a acestuia, iar originalul sau copia trebuie să fie vizate în mod corespunzător de autoritatea competentă responsabilă cu controlul efectuat în conformitate cu articolul 11.

Articolul 13

Cheltuielile care rezultă din aplicarea măsurilor adoptate în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) sunt suportate de către expeditor, destinatar sau de către reprezentantul acestora, statele membre neacordând nici o compensație.

CAPITOLUL IV

Norme privind măsurile de salvgardare și de control

Articolul 14

(1)   În cazul în care apare sau se răspândește o boală contagioasă care se poate răspândi prin embrioni sau în cazul în care alte motive de sănătate animală care pot compromite starea de sănătate a șeptelului dintr-un stat membru justifică acest lucru și în cazul în care:

este vizat teritoriul unui stat membru, se pot aplica măsurile de salvgardare prevăzute la articolul 9 din Directiva 64/432/CEE;

este vizat întregul teritoriu sau o parte a teritoriului unei țări terțe, statul membru de destinație interzice importul de embrioni, fie că este un import direct, fie că este un import indirect, efectuat prin intermediul altui stat membru și indiferent dacă embrionii provin de pe întreg teritoriul țării terțe sau doar dintr-o parte a acestuia.

(2)   Măsurile luate de statele membre în temeiul alineatului (1), precum și abrogarea acestora, trebuie comunicate fără întârziere celorlalte state membre și Comisiei, menționându-se motivele care justifică aceste măsuri.

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, se poate decide că aceste măsuri trebuie modificate, în special în vederea coordonării lor cu măsurile adoptate de către celelalte state membre sau că trebuie abrogate.

(3)   În cazul în care apare situația preconizată în alineatul (1) și în cazul în care se dovedește necesar ca și alte state membre să aplice măsurile adoptate în temeiul alineatului menționat anterior, modificate, dacă este cazul, în conformitate cu alineatul (2), se adoptă dispoziții adecvate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17. Reluarea importurilor provenind din țara terță în cauză este autorizată în conformitate cu aceeași procedură.

Articolul 15

(1)   Experții veterinari ai Comisiei pot efectua controale la fața locului, în colaborare cu autoritățile competente din statele membre sau din țările terțe, în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentei directive.

Țara de colectare pe teritoriul căreia se efectuează un control acordă tot ajutorul necesar experților pentru îndeplinirea misiunii lor. Comisia informează țara de colectare în cauză cu privire la rezultatul controalelor efectuate.

Țara de colectare în cauză adoptă măsurile care se pot dovedi necesare pentru a lua în considerare rezultatele acestui control. În cazul în care țara de colectare nu adoptă aceste măsuri, Comisia, după examinarea situației în cadrul Comitetului permanent veterinar, poate să autorizeze statele membre să refuze introducerea pe teritoriul lor a embrionilor obținuți, tratați sau depozitați de către echipa de colectare în cauză sau să retragă autorizația în cazul țărilor terțe.

(2)   Dispozițiile generale de aplicare a prezentului articol, în special în ceea ce privește frecvența și normele de efectuare a controalelor prevăzute la alineatul (1) primul paragraf, se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Articolul 16

Modificările care trebuie aduse anexelor, în special în vederea adaptării la evoluția tehnologică, se decid în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

Articolul 17

(1)   În cazul în care trebuie urmată procedura definită la prezentul articol, comitetul este sesizat de președinte fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate în conformitate cu articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)   Comisia adoptă măsurile preconizate, în cazul în care acestea sunt în conformitate cu avizul comitetului.

(4)   În cazul în care măsurile preconizate nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

În cazul în care, la expirarea unui termen de cincisprezece zile de la data prezentării la Consiliu, acesta nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

Articolul 18

(1)   În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută de prezentul articol, comitetul este sesizat de președinte fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate conform articolului menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)   Comisia adoptă măsurile preconizate, în cazul în care acestea sunt în conformitate cu avizul comitetului.

(4)   În cazul în care măsurile preconizate nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

În cazul în care, la expirarea unui termen de trei luni de la data la care i-a fost prezentată propunerea, Consiliul nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

Articolul 19

(1)   Prezenta directivă nu se aplică embrionilor colectați, tratați sau depozitați într-un stat membru înainte de 1 ianuarie 1991.

(2)   Până la data intrării în vigoare a deciziilor adoptate în aplicarea articolelor 7, 8 și 9, statele membre nu aplică importurilor de embrioni provenind din țări terțe condiții mai favorabile decât cele care rezultă din aplicarea capitolului II.

Articolul 20

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1991. Statele membre informează Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 21

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 25 septembrie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

H. NALLET


(1)  JO C 76, 28.3.1989, p. 1.

(2)  JO C 120, 16.5.1989, p. 313.

(3)  JO C 139, 5.6.1989, p. 56.

(4)  JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64.

(5)  JO L 153, 6.6.1989, p. 29.

(6)  JO L 302, 31.12.1972, p. 28.

(7)  JO L 93, 6.4.1989, p. 25.

(8)  JO L 194, 22.7.1988, p. 10.


ANEXA A

CAPITOLUL I

Condiții de autorizare a unei echipe de colectare a embrionilor

Pentru a putea fi autorizată, fiecare echipă de colectare a embrionilor trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)

colectarea, tratarea și depozitarea embrionilor trebuie să fie efectuate fie de un medic veterinar al echipei, fie sub responsabilitatea acestuia, de către unul sau mai mulți tehnicieni competenți și instruiți în ceea ce privește metodele și tehnicile de igienă;

(b)

trebuie să se afle sub supravegherea generală a medicului veterinar oficial sau sub autoritatea acestuia;

(c)

trebuie să aibă la dispoziție, pentru a examina, a trata și a ambala embrionii, instalații permanente sau mobile de laborator care cuprind cel puțin o suprafață de lucru, un microscop și un echipament criogenic;

(d)

în cazul unui laborator cu sediu fix, trebuie să dispună:

de un local în care se pot manipula embrionii, învecinat, dar separat în mod fizic de zona utilizată pentru manipularea animalelor donatoare în timpul colectării;

de un local sau o zonă echipată pentru curățarea și sterilizarea instrumentelor și a materialului utilizat pentru colectarea sau manipularea embrionilor;

(e)

trebuie să aibă la dispoziție, în cazul unui laborator mobil, o parte special echipată a vehiculului, compusă din două secțiuni separate, dintre care:

una pentru examinarea și manipularea embrionilor, care trebuie să fie o secțiune curată și

cealaltă pentru a plasa echipamentul și materialul utilizat în contact cu animalele donatoare.

Un laborator mobil trebuie să mențină întotdeauna contactul cu un laborator cu sediu fix, pentru a asigura sterilizarea echipamentelor sale și pentru a putea să se aprovizioneze cu lichide și alte produse necesare pentru colectarea și manipularea embrionilor.

CAPITOLUL II

Condiții privind colectarea, tratarea, depozitarea și transportul embrionilor de către echipa autorizată de colectare a embrionilor

1.   Colectare și tratare

(a)

Embrionii sunt colectați și tratați de către o echipă de colectare autorizată, fără a intra în contact cu alte loturi de embrioni care nu îndeplinesc condițiile prezentei directive.

(b)

Embrionii sunt colectați într-un loc izolat de celelalte părți ale localurilor sau ale exploatației și care trebuie să fie în bună stare și ușor de curățat și de dezinfectat.

(c)

Embrionii sunt tratați (examinați, spălați, manipulați și plasați în recipiente identificate și sterile) într-un laborator permanent sau într-un laborator mobil care să nu fie situate într-o zonă care face obiectul unor măsuri de interdicție sau de carantină.

(d)

Toate instrumentele care intră în contact cu embrionii sau cu animalul donator în timpul colectării și al tratării sunt de unică folosință sau sunt dezinfectate sau sterilizate în mod corespunzător înainte de utilizare.

(e)

Produsele de origine animală utilizate în timpul colectării embrionilor și în mijlocul de transport trebuie să provină din surse care nu prezintă riscuri pentru sănătatea animală sau trebuie tratate înainte de utilizare astfel încât să se îndepărteze acest risc.

(f)

Recipientele utilizate pentru depozitare și transport sunt dezinfectate sau sterilizate în mod corespunzător înainte de începerea oricărei operațiuni de umplere.

(g)

Agentul criogenic utilizat nu trebuie să fi fost folosit anterior pentru alte produse de origine animală.

(h)

Fiecare recipient pentru embrioni, precum și recipientul în care aceștia sunt depozitați sau transportați sunt marcate cu un cod clar care permite să se stabilească cu ușurință data colectării embrionilor, rasa și identificarea donatorului și a donatoarei și numărul de înregistrare a echipei. Caracteristicile și modelul acestui cod sunt stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

(i)

Fiecare embrion este spălat de cel puțin zece ori într-un lichid special pentru embrioni, care trebuie reînnoit de fiecare dată și care, cu excepția cazului în care se adoptă o decizie contrară în conformitate cu litera (m), trebuie să conțină tripsină, în conformitate cu procedurile recunoscute la nivel internațional. Fiecare spălare constituie o diluție la a suta parte a spălării precedente și fiecare transfer de embrioni se realizează cu ajutorul unei micropipete sterile.

(j)

După ultima spălare, fiecare embrion trebuie supus, pe toată suprafața sa, unei examinări microscopice al cărei scop este să se determine dacă zona pelucidă este intactă și nu prezintă materii aderente.

(k)

Fiecare lot de embrioni care a trecut cu succes examinarea prevăzută la litera (j) este plasat într-un recipient steril, marcat în conformitate cu litera (h) și sigilat imediat.

(l)

În cazul în care este necesar, fiecare embrion este congelat în termenul cel mai scurt și este depozitat într-un loc aflat sub controlul unui medic veterinar al echipei și face obiectul unei inspecții periodice efectuate de un medic veterinar oficial.

(m)

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, se stabilește, înainte de data prevăzută la articolul 20, un protocol privind lichidele de limpezire și de spălare autorizate, tehnicile de spălare și, în cazul în care este necesar, tratamentele enzimatice, precum și mediile de conservare autorizate pentru transport.

Până la adoptarea unui protocol privind tratamentele enzimatice, normele naționale privind utilizarea tripsinei rămân aplicabile, cu respectarea dispozițiilor generale din tratat.

(n)

Fiecare echipă de colectare a embrionilor trebuie să supună unei examinări oficiale, pentru detectarea contaminării bacteriene și virale, probe de rutină din lichidele de extracție prin limpezire, din lichidele de spălare, din embrionii dezintegrați, din ovulele nefecundate etc., rezultate din activitatea sa. Procedura de colectare a probelor și de realizare a examinărilor, precum și normele care trebuie îndeplinite, se decid în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18. În cazul în care normele prevăzute nu sunt îndeplinite, autoritatea competentă care a aprobat oficial echipa retrage autorizația.

(o)

Fiecare echipă de colectare a embrionilor trebuie să își consemneze activitățile de colectare a embrionilor pe parcursul celor douăsprezece luni care precedă și urmează depozitării și să noteze:

rasa, vârsta și identificarea donatorilor și a donatoarelor în cauză;

locul de colectare, de tratare și de depozitare a embrionilor colectați de către echipă;

identificarea embrionilor și informații privind destinația lor, în cazul în care aceasta este cunoscută.

2.   Depozitarea

Fiecare echipă de colectare a embrionilor se asigură că embrionii sunt depozitați la temperaturi adecvate în zone autorizate în acest scop de către autoritatea competentă.

Pentru a fi autorizate, aceste zone trebuie:

(i)

să cuprindă cel puțin o zonă închisă cu cheie și destinată exclusiv depozitării embrionilor;

(ii)

să fie ușor de curățat și de dezinfectat;

(iii)

să dispună de registre în care se consemnează permanent toate intrările și ieșirile de embrioni. În special, în aceste registre trebuie să se indice destinația finală a embrionilor;

(iv)

să facă obiectul unei inspecții efectuate de către medicul veterinar oficial.

Autoritatea competentă poate autoriza depozitarea materialului seminal care îndeplinește cerințele Directivei 88/407/CEE în localuri de depozitare autorizate.

3.   Transport

Embrionii destinați comerțului trebuie transportați, în condiții igienice satisfăcătoare, în recipiente sigilate, din zonele de depozitare desemnate până la sosirea lor la destinație.

Recipientele trebuie să fie marcate astfel încât marcajul să coincidă cu numărul care figurează pe certificatul de sănătate animală.


ANEXA B

Condiții privind animalele donatoare

1.   În scopul colectării embrionilor, animalele donatoare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)

trebuie să fi staționat pe teritoriul Comunității sau în țara terță de colectare în cele șase luni anterioare, cel puțin într-un șeptel care este:

oficial indemn de tuberculoză

și

oficial indemn de bruceloză sau indemn de bruceloză;

indemn de leucoză bovină enzootică sau care nu a prezentat, în ultimii trei ani, nici un semn clinic de leucoză bovină enzootică;

nu a prezentat, în cursul anului precedent, nici un semn clinic de rinotraheită infecțioasă bovină/vulvo-vaginită pustuloasă infecțioasă;

(b)

în cele șase luni anterioare colectării embrionilor, este posibil ca donatoarele să fi staționat succesiv în cel mult două șepteluri diferite care îndeplinesc condițiile menționate anterior.

2.   În ziua colectării embrionilor, donatoarele trebuie:

(a)

să se afle într-o fermă care nu face obiectul unor măsuri veterinare de interdicție sau de carantină;

(b)

să nu prezinte nici un semn clinic de boală.


ANEXA C

Image


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

177


31989R3164


L 307/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3164/89 AL COMISIEI

din 23 octombrie 1989

de stabilire a normelor de aplicare a măsurilor speciale pentru semințele de cânepă

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3698/88 al Consiliului din 24 noiembrie 1988 de stabilire a măsurilor speciale pentru semințele de cânepă (1), în special articolul 2 alineatul (3),

întrucât, în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 1496/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale de acordare a ajutorului pentru semințele de cânepă (2), statele membre trebuie să introducă un regim de control care să stabilească dacă suprafața a cărei producție de semințe de cânepă face obiectul unei cereri de ajutor corespunde cu suprafața pe care aceste semințe au fost însămânțate și recoltate, precum și dacă se respectă condițiile prevăzute privind conținutul de substanțe toxice; întrucât, în acest scop, fiecare producător trebuie să depună o cerere care să conțină un minim de informații pentru o astfel de verificare; întrucât ar trebui prevăzut că o astfel de verificare se face prin eșantionare prin sondaj pe teren asupra unui număr destul de reprezentativ de cereri de ajutor; întrucât, în același scop, trebuie definite datele care îi sunt comunicate Comisiei de către statele membre;

întrucât ar trebui prevăzute dispoziții speciale ce se aplică în cazul declarațiilor false făcute de către producători;

întrucât, pentru a simplifica aplicarea regimului, trebuie prevăzută aplicarea de către statele membre a unui regim asemănător cu cel instituit de Regulamentul (CEE) nr. 1164/89 al Comisiei din 28 aprilie 1989 de stabilire a normelor detaliate privind ajutorul acordat pentru inul și cânepa pentru fibre (3);

întrucât trebuie prevăzute dispoziții uniforme pentru plata acestui ajutor;

întrucât factorul care generează dreptul la ajutor pentru cânepă intervine în momentul producerii cânepii; întrucât, cu toate acestea, este dificil să se stabilească data exactă la care este produs un anumit lot; întrucât experiența a arătat că producția este realizată aproape în totalitate până în luna august a fiecărui an; întrucât, pentru asigurarea aplicării uniforme a regimului de ajutor, rata de schimb utilizată la calculul valorilor ajutorului în monedă națională ar trebui să fie rata aplicabilă la sfârșitul luni respective;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare pentru uleiuri și grăsimi,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   În sensul prezentului regulament, prin „randament orientativ” se înțelege randamentul pe hectar de semințe de cânepă stabilit pe parcursul unei anumite an de comercializare pentru una sau mai multe zone omogene de producție.

(2)   La stabilirea randamentului orientativ se ține seama de randamentele reprezentative pentru tendința generală care rezultă din sondajele efectuate de către statele membre în principalele zone de producție.

Aceste sondaje se efectuează la producători și se referă la procentul reprezentativ de suprafețe însămânțate cu cânepă, ținând seama de repartizarea geografică a acestor suprafețe.

(3)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 38 din Regulamentul CEE nr. 136/66 al Consiliului (4), una sau mai multe zone omogene de producție se stabilesc în fiecare an, după recoltă, ținând seama de factorii care influențează condițiile de producție, în special în funcție de regiunile care sunt reprezentative pentru suprafețele recoltate.

Articolul 2

(1)   Ajutorul se acordă numai pentru suprafețele:

(a)

care au fost însămânțate și recoltate în întregime și

(b)

pentru care s-au depus:

o declarație a suprafețelor însămânțate în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 1164/89;

o cerere de ajutor în conformitate cu articolul 8 din regulamentul menționat și cu articolul 3 din prezentul regulament și

(c)

care, fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (2) din prezentul regulament, sunt eligibile pentru ajutorul prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 1308/70 al Consiliului (5).

(2)   Fiecare stat membru acordă ajutorul numai pentru semințele de cânepă recoltate pe teritoriul său.

(3)   Dispozițiile articolului 7 și ale articolului 8 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1164/89 se aplică în cazul ajutorului destinat semințelor de cânepă.

Articolul 3

(1)   Cererea de ajutor menționată la articolul 2 include cel puțin următoarele mențiuni:

(a)

suprafața de pe care au fost recoltate semințele;

(b)

în cazul în care egrenarea a fost efectuată de către declarant, cantitatea de semințe recoltate și locul de depozitare a acestor semințe sau, în cazul în care acestea au fost vândute sau livrate, numele, prenumele și adresa cumpărătorului, precum și cantitățile livrate;

(c)

în cazul în care egrenarea nu a fost efectuată de către declarant, locul de depozitare a paielor de cânepă sau, în cazul în care acestea au fost vândute sau livrate, numele, prenumele și adresa cumpărătorului, precum și cantitățile de paie livrate.

(2)   În cazul în care cererea de ajutor nu conține informațiile menționate la alineatul (1), declarantul trebuie să le comunice autorităților competente în termenul prevăzut pentru depunerea cererii de ajutor.

Articolul 4

Rata de schimb ce urmează să se aplice ajutorului este rata reprezentativă în vigoare la 1 septembrie după începutul fiecărui an de comercializare.

Articolul 5

(1)   Pentru efectuarea controalelor prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 1496/89, statele membre efectuează controale prin sondaj, pe teren, privind realizarea operațiunilor normale referitoare la recolta de semințe de cânepă. Astfel de controale se efectuează asupra a cel puțin 5 % din cererile de ajutor, având în vedere repartizarea geografică a suprafețelor respective. Scopul lor este, în special, de a verifica dacă cânepa a fost smulsă sau tăiată numai după formarea completă a semințelor.

În cazul în care se constată nereguli în cazul a 6 % sau mai mult dintre controalele efectuate, Comisiei îi sunt de îndată comunicate de către statele membre această informație, precum și măsurile care au fost adoptate.

Statele membre pot solicita producătorilor orice documentație pe care o consideră necesară.

(2)   În cazul în care un control, prevăzut la alineatul (1), arată că suprafața pentru care se solicită ajutorul este:

(a)

mai mică decât cea constatată în timpul controlului, se reține suprafața constatată;

(b)

mai mare decât cea constatată pe parcursul controlului, fără a se aduce atingere eventualelor sancțiuni prevăzute de legislația națională și dispozițiilor menționate la litera (c), suprafața reținută este cea constatată minus diferența dintre suprafața pentru care este solicitat ajutorul și cea constatată, cu excepția cazului în care diferența este considerată justificată de către statul membru în cauză; în cazul din urmă se reține suprafața constatată;

(c)

mai mare decât cea constatată în timpul controlului și, dacă, pentru declarantul respectiv, suprafețele indicate în declarații sau cereri au fost reduse pe parcursul aceluiași an de comercializare sau pe parcursul anului precedent, în conformitate cu articolele 7 sau 8 din Regulamentul (CEE) nr. 1164/89 sau în conformitate cu litera (b) din prezentul alineat, cererea de ajutor se respinge, cu excepția cazului în care diferența este considerată justificată de către statul membru în cauză.

Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la măsurile luate în conformitate cu prezentul alineat.

Articolul 6

Statele membre producătoare varsă suma ajutorului până la 31 martie după sfârșitul anului de comercializare.

Articolul 7

(1)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre producătoare, până la data de 15 februarie a fiecărui an, suprafețele recoltate și cantitățile de semințe indicate în cererile de ajutor înaintate, precum și rezultatul fiecărui sondaj menționat la articolul 1 alineatul (2).

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre producătoare, până la sfârșitul lunii următoare lunii în care a fost vărsat ajutorul pentru fiecare an de comercializare, suprafețele pentru care s-a plătit ajutorul.

Articolul 8

Prezentul regulament intră în vigoare următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică din anul de comercializare 1989/1990.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 octombrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 325, 29.11.1988, p. 2.

(2)  JO L 148, 1.6.1989, p. 3.

(3)  JO L 121, 29.4.1989, p. 4.

(4)  JO 172, 30.9.1966, p. 3025/66.

(5)  JO L 146, 4.7.1970, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

179


31989R3209


L 312/5

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3209/89 AL CONSILIULUI

din 23 octombrie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 234/79 privind procedura de adaptare a nomenclaturii Tarifului Vamal Comun utilizate pentru produsele agricole

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 827/68 al Consiliului din 28 iunie 1968 privind organizarea comună a piețelor pentru anumite produse enumerate în Anexa II la tratat (1), modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3911/87 (2), în special articolul 6,

având în vedere propunerea Comisiei (3),

având în vedere avizul Parlamentului European (4),

întrucât Nomenclatura Combinată a produselor, instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 (5), modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 2886/89 (6) corespunde atât cerințelor Tarifului Vamal Comun, cât și acelora ale statisticilor de comerț exterior;

întrucât dispozițiile articolului 9 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 fac să devină superflue cele ale articolului 2 alineatul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 234/79 (7);

întrucât articolul 12 din regulamentul (CEE) nr. 2658/87 prevede ca Nomenclatura Combinată să fie actualizată anual de către Comisie; întrucât este nevoie să se prevadă ca, în special ca urmare a acestor actualizări, adaptarea corespunzătoare a descrierilor și codurilor care figurează în regulamentele Consiliului să poată fi efectuată de către Comisie și să se adapteze în consecință articolul 2 alineatul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 234/79,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 234/79 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

(1)   Descrierea produselor și trimiterile la pozițiile și subpozițiile din Nomenclatura Combinată din regulamentele Consiliului pot fi adaptate conform procedurii prevăzute în articolul 38 din Regulamentul nr. 136/66/CEE și prevederilor articolelor corespunzătoare din celelalte regulamente privind organizarea comună a piețelor, dacă aceste adaptări sunt o consecință a modificărilor aduse Nomenclaturii Combinate.

(2)   În sensul prezentului regulament, comitetul instituit prin articolul 37 din Regulamentul nr. 136/66/CEE se declară competent în ceea ce privește produsele care intră sub incidența Regulamentului (CEE) nr. 827/68”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 23 octombrie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

H. NALLET


(1)  JO L 151, 30.6.1968, p. 16.

(2)  JO L 370, 30.12.1987, p. 36.

(3)  JO C 199, 4.8.1989, p. 8.

(4)  Aviz prezentat la 13 octombrie 1989 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(5)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(6)  JO L 282, 2.10.1989, p. 1.

(7)  JO L 34, 9.2.1979, p. 2.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

180


31989R3403


L 328/23

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3403/89 AL COMISIEI

din 13 noiembrie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2159/89 de stabilire a normelor de aplicare a măsurilor specifice pentru fructele cu coajă și roșcove prevăzute la titlul IIa din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului din 18 mai 1972 privind organizarea comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1119/89 (2), în special articolul 14g,

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2159/89 al Comisiei (3) a stabilit condițiile de acordare a ajutoarelor de care beneficiază, în anumite condiții, organizațiile de producători de fructe cu coajă și roșcove;

întrucât, pentru a facilita funcționarea acestor organizații de producători și pentru punerea în aplicare mai rapidă a planurilor de îmbunătățire a calității și comercializării, este necesar să se prevadă posibilitatea acordării de avansuri;

întrucât este necesar să se stabilească condițiile de acordare a acestor avansuri, precum și valoarea acestora; întrucât, cu toate acestea, plata avansului trebuie să fie condiționată de constituirea unei garanții destinate asigurării respectării obligațiilor beneficiarilor și este necesară stabilirea condițiilor de constituire și de efectuare a plăților;

întrucât este necesar să se stabilească cursul de schimb provizoriu aplicabil valorii maxime a ajutorului anual în cazul plății de avansuri în temeiul planului de îmbunătățire a calității și comercializării;

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a fructelor și legumelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2159/89 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 19 se adaugă următorul paragraf:

„Cu excepția cazurilor de forță majoră, cererea prezentată ulterior termenului menționat anterior are drept rezultat o reținere de 5 % din ajutor; pentru o întârziere mai mare de 30 de zile, nu se mai admit cereri.”

2.

Se inserează următorul articol:

„Articolul 22a

(1)   Statele membre acordă organizațiilor de producători care prezintă o cerere avansuri pentru constituirea unui fond de rulment și pentru punerea în aplicare a planului de îmbunătățire a calității și a comercializării.

(2)   În ceea ce privește asistența pentru constituirea fondului de rulment, se acordă un singur avans:

pentru o cerere prezentată în termen de cel târziu optsprezece luni de la recunoașterea specifică, în forma stabilită în anexa V;

dacă organizația de producători solicitantă prezintă dovada că fondul de rulment a fost constituit în conformitate cu articolul 14c alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72.

Valoarea maximă a avansului este de cel mult 60 % din valoarea participației financiare globale a statului membru și a Comunității la constituirea fondului de rulment stabilit în temeiul unui bilanț estimativ al anului de comercializare care urmează recunoașterii specifice, în conformitate cu punctul (6) din anexa V.

În cazul plății avansului, cererea de achitare a ajutorului asistenței se prezintă în conformitate cu anexa VI.

(3)   În ceea ce privește ajutorul pentru punerea în aplicare a planului, se pot prezenta cereri de plată a unor avansuri ulterior aprobării acestuia, în conformitate cu anexa VII. Pentru fiecare an de punere în aplicare a planului, se poate face o singură cerere de plată a unui avans, după prezentarea dovezii începerii etapei de aplicare anuale. Dovada susținută cu documente justificative trebuie să se refere la un procent de cel puțin 20 % din estimarea prevăzută la anexa VII punctul (7).

Valoarea fiecărui avans trebuie să reprezinte cel mult 80 % din participația financiară globală a statului membru și a Comunității la costul anual pentru punerea în aplicare a planului estimat de către organizația de producători prevăzută la anexa VII punctul (7).

Avansul respectiv nu poate depăși, cu toate acestea, 90 % din valoarea stabilită la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 790/89. În acest scop, cursul de schimb aplicabil pentru conversia în monedă națională a valorii maxime menționate anterior este cursul de schimb agricol valabil la data de 1 septembrie care precede cererea de acordare a avansului.

Cererea de plată a soldului pentru o etapă anuală de punere în aplicare a planului trebuie să fie prezentată în conformitate cu anexa VIII.

(4)   Plata avansurilor prevăzute la alineatul (2) și alineatul (3) depinde de prezentarea de către solicitanți a dovezii constituirii unei garanții în valoare de 110 % din valoarea avansului.

Garanția se constituie în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei (4).

(5)   Garanția se eliberează de îndată:

(a)

pentru avansul din ajutorul prevăzut la alineatul (2), cu ocazia plății soldului ajutorului;

(b)

pentru avansul din ajutorul prevăzut la alineatul (3), cu ocazia plății soldului din etapa anuală a ajutorului.

6.   Garanția se reține parțial, dacă avansul este mai mare decât soldul ajutorului anual care urmează a fi plătit; garanția se reține până la valoarea sumei efectiv plătite.

(7)   Garanția se reține în întregime:

pentru ajutorul de constituire a fondului de rulment, dacă cererea de ajutor nu este prezentată înainte de sfârșitul celei de-a patra luni de la încheierea celui de-al doilea an de comercializare care urmează datei recunoașterii specifice a organizației de producători;

pentru ajutorul de punere în aplicare a planului, dacă cererea de plată a soldului asistenței anuale nu este prezentată în conformitate cu articolul 19 al treilea paragraf.

Fără a aduce atingere aplicării alineatului (6), un procent de 10 % se reține, dacă cererea de plată a soldului asistenței anuale este prezentată după termenul menționat anterior, dar cu o întârziere care nu depășește cincisprezece zile.

3.

Anexa la prezentul regulament se adaugă la Regulamentul (CEE) nr. 2159/89.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 noiembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 118, 20.5.1972, p. 1.

(2)  JO L 118, 29.4.1989, p. 12.

(3)  JO L 207, 19.7.1989, p. 19.

(4)  JO L 205, 3.8.1985, p. 5.”.


ANEXĂ

„ANEXA V

Image

Image

ANEXA VI

Image

Image

ANEXA VII

Image

Image

ANEXA VIII

Image

Image


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

190


31989R3488


L 340/2

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3488/89 AL CONSILIULUI

din 21 noiembrie 1989

de stabilire a modalității de decizie privind anumite dispoziții prevăzute pentru produsele agricole în cadrul acordurilor mediteraneene

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 113,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât, în conformitate cu:

articolul 20 alineatul (5) din Acordul de cooperare între Comunitate și Algeria (1), modificat de Protocolul adițional din 25 iunie 1987 (2);

articolul 21 alineatul (2) din protocolul din 19 octombrie 1987 de stabilire a condițiilor și modalităților de punere în aplicare a etapei a doua din Acordul de asociere între Comunitate și Cipru (3);

articolul 21 alineatul (5) din Acordul de cooperare între Comunitate și Maroc (4), modificat de Protocolul adițional din 26 mai 1988 (5);

articolul 20 alineatul (5) din Acordul de cooperare între Comunitate și Tunisia (6), modificat de Protocolul adițional din 26 mai 1987 (7) și

articolul 22 alineatul (7) din Acordul de cooperare între Comunitate și Iugoslavia (8), modificat de Protocolul adițional din 10 decembrie 1987 de stabilire a unui nou regim comercial (9),

pentru vinurile din struguri proaspeți care intră sub incidența codului NC ex 2204 și prezentate în recipiente cu o capacitate mai mare de doi litri, Comunitatea poate decide fixarea unui preț special la frontieră în anumite condiții;

întrucât, în conformitate cu:

articolul 20 alineatul (1) din Protocolul din 19 octombrie 1987 de stabilire a condițiilor și modalităților de punere în aplicare a etapei a doua din Acordul de asociere între Comunitate și Cipru;

articolul 3 alineatul (1) din Protocolul adițional din 25 iunie 1987 la Acordul de cooperare între Comunitate și Egipt (10);

articolul 3 alineatul (1) din Protocolul adițional din 15 decembrie 1987 la Acordul între Comunitate și Israel (11);

articolul 3 alineatul (1) din Protocolul adițional din 26 mai 1988 la Acordul de cooperare între Comunitate și Maroc;

articolul 2 alineatul (1) din Protocolul adițional din 26 mai 1987 la Acordul de cooperare între Comunitate și Tunisia și

articolul 1 alineatul (1) din Protocolul complementar din 23 iulie 1987 la Acordul de asociere între Comunitate și Turcia (12),

Comunitatea poate decide o ajustare a prețului de intrare pentru anumite fructe și legume ce provin din țările respective în anumite condiții;

întrucât este necesar ca deciziile Comunității menționate anterior să fie adoptate de către Comisie, în conformitate cu procedura comitetului de gestionare competent,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Pentru vinurile din struguri proaspeți ce intră sub incidența codului NC ex 2204 29, menționate în continuare, prezentate în recipiente cu o capacitate mai mare de doi litri și provenite din țările indicate în continuare, în limitele cantităților atribuite fiecărei țări, eventuala stabilire a unui preț special la frontieră, în conformitate cu protocoalele încheiate cu aceste țări și cu respectarea condițiilor stabilite în aceste protocoale, este aplicată de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 83 din Regulamentul (CEE) nr. 822/87 al Consiliului (13):

(a)

vinuri din struguri proaspeți având o tărie alcoolică dobândită în volume mai mică sau egală cu 15 %:

Țara

Cantitatea

Algeria

160 000 hectolitri

Cipru

26 000 hectolitri

Maroc

75 000 hectolitri

Tunisia

150 000 hectolitri

Iugoslavia

516 000 hectolitri

(b)

vinuri licoroase având o tărie alcoolică dobândită în volume egală sau mai mare de 15 %:

Țara

Cantitatea

Cipru

73 000 hectolitri

Articolul 2

Pentru anul de comercializare 1990, precum și pentru fiecare an următor, eventuala ajustare a prețului de intrare pentru fructele și legumele menționate în continuare, provenite din una dintre țările indicate în continuare, în vederea menținerii fluxurilor de schimburi tradiționale în contextul extinderii, este pusă în aplicare de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 33 din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului (14), pe baza bilanțului statistic și a tuturor elementelor pertinente prevăzute în protocolul încheiat cu respectiva țară și cu respectarea condițiilor și cantităților stabilite în acest protocol:

Codul NC

Produsul

Cantitatea

(în tone)

Țara

0805 10 11 la

0805 10 49

Portocale proaspete

67 000

Cipru

7 000

Egipt

293 000

Israel

265 000

Maroc

28 000

Tunisia

ex 0805 20 10

Mandarine, clementine etc. proaspete

14 200

Israel

ex 0805 20 30

110 000

Maroc

ex 0805 20 50

 

 

ex 0805 20 70

 

 

ex 0805 20 90

 

 

ex 0805 30 10

Lămâi proaspete

15 000

Cipru

6 400

Israel

12 000

Turcia

ex 0806 10 11

Struguri de masă proaspeți din 8 iunie până în 4 august

10 500

Cipru

ex 0806 10 15

 

 

ex 0806 10 59

 

 

ex 0702 00 10

Tomate

86 000

Maroc

ex 0702 00 90

 

 

 

din care: luna aprilie

15 000

 

luna mai

10 000

 

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 noiembrie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

J. PELLETIER


(1)  JO L 263, 27.9.1978, p. 2.

(2)  JO L 297, 21.10.1987, p. 2.

(3)  JO L 393, 31.12.1987, p. 2.

(4)  JO L 264, 27.9.1978, p. 2.

(5)  JO L 224, 13.8.1988, p. 18.

(6)  JO L 265, 27.9.1978, p. 2.

(7)  JO L 297, 21.10.1987, p. 36.

(8)  JO L 41, 14.2.1983, p. 2.

(9)  JO L 389, 31.12.1987, p. 73.

(10)  JO L 297, 21.10.1987, p. 11.

(11)  JO L 327, 30.11.1988, p. 35.

(12)  JO L 53, 27.2.1988, p. 91.

(13)  JO L 84, 27.3.1987, p. 1.

(14)  JO L 118, 20.5.1972, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

192


31989R3537


L 347/20

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3537/89 AL COMISIEI

din 27 noiembrie 1989

privind etapa de comercializare la care se referă prețul mediu pentru carcasele de porc

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de porc (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1249/89 (2), în special articolul 4 alineatul (6),

întrucât piețele reprezentative cuprind, pentru fiecare țară, toate piețele trecute în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2123/89 al Comisiei (3);

întrucât, conform articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75, prețul mediu ponderat pentru carcasele de porc pe piețele reprezentative ale Comunității trebuie stabilit pentru a se estima dacă situația de pe piață justifică măsuri de intervenție;

întrucât, pentru stabilirea acestui preț mediu pentru carcasele de porc, trebuie să fie disponibile prețuri comunitare comparabile; întrucât, în acest scop, ar trebui utilizată o singură calitate de carcase de porci corespunzătoare standardului de calitate menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75, precum și e etapă de comercializare clar definită; întrucât carcasele de porc sunt în general comercializate în etapa de abatorizare, acest stadiu este cel care ar trebui adoptat;

întrucât cotațiile pentru carcasele de porc urmează a fi stabilite în întreaga Comunitate prin aplicarea baremului comunitar de clasificare a carcaselor de porc stabilit de Regulamentul (CEE) nr. 3220/84 (4) al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CEE) 3530/86 (5), precum și normele detaliate de aplicare stabilite de Regulamentul (CEE) nr. 2967/85 (6) al Comisiei; întrucât definiția calității standard în conformitate cu articolul 2 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 3220/84 a fost simplificată de Regulamentul (CEE) nr. 1250/89 al Consiliului din 3 mai 1989 de stabilire a prețului de bază și a calității standard la porcii sacrificați pentru perioada 1 iulie 1989 - 30 iunie 1990 (7); întrucât, pe lângă aceasta, lista piețelor reprezentative pentru carnea de porc din Comunitate, stabilită de Regulamentul (CEE) nr. 43/81 (8) al Consiliului, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3553/88 (9), a fost înlocuită cu cea din Regulamentul (CEE) nr. 2123/89; întrucât, din aceste motive, ar trebui modificate normele privind etapa de comercializare la care se referă prețul mediu pentru carcasele de porc;

întrucât, din motive de claritate, ar trebui adoptat un nou regulament care să coroboreze toate normele privind etapa de comercializare la care se referă prețul mediu pentru carcasele de porc; întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2342/86 (10) al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 2847/87 (11), ar trebui abrogat în consecință;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare pentru carnea de porc,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prețul pieței comunitare pentru carcasele de porc menționat la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 se determină pe baza prețurilor la intrarea în abator, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătite furnizorilor de porcine vii.

(2)   Prețurile menționate la alineatul (1) includ valoarea organelor comestibile neprelucrate și a resturilor animale și se exprimă prin raportare la 100 kg de carcase de porc în stare refrigerată:

prezentate în conformitate cu prezentarea de referință stabilită la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3223/84

și

cântărite și clasificate pe cârligul abatorului, greutatea înregistrată fiind transformată în greutate de carcasă rece în conformitate cu metodele stabilite la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2967/85.

Articolul 2

(1)   Prețul de piață pentru carcasele de porc dintr-un stat membru este egal cu media cotațiilor pentru carcasele de porc, înregistrate pe piețe sau la centrele de cotație din statul membru respectiv, prevăzute la anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2123/89.

(2)   Prețul menționat la alineatul (1) se determină pe baza cotațiilor înregistrate pentru carcasele care cântăresc:

de la 60 până sub 120 kg grad U;

de la 120 până sub 180 kg grad R.

Alegerea categoriilor de greutate și ponderarea acestora rămân la latitudinea statului membru în cauză; acesta din urmă informează Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

(1)   Regulamentul (CEE) nr. 2342/86 se abrogă.

(2)   Trimiterile la Regulamentul (CEE) nr. 2342/86 se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 noiembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 282, 1.11.1975, p. 1.

(2)  JO L 129, 11.5.1989, p. 12.

(3)  JO L 203, 15.7.1989, p. 23.

(4)  JO L 301, 20.11.1984, p. 1.

(5)  JO L 326, 21.11.1986, p. 8.

(6)  JO L 285. 25.10.1985, p. 39.

(7)  JO L 129, 11.5.1989, p. 14.

(8)  JO L 3, 1.1.1981, p. 15.

(9)  JO L 311, 17.11.1988, p. 4.

(10)  JO L 203, 26.7.1986, p. 18.

(11)  JO L 272, 25.9.1987, p. 12.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

194


31989R3745


L 364/54

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3745/89 AL COMISIEI

din 13 decembrie 1989

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2220/85 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1491/85 al Consiliului din 23 mai 1985 de stabilire a unor măsuri speciale pentru semințele de soia (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2217/88 (2), în special articolul 2 alineatul 8,

întrucât articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1181/87 (4), face trimitere la regulamentele comunitare din domeniul agriculturii care prevăd depunerea unei garanții care să asigure plata unei sume datorate pentru nerespectarea unei anumite obligații;

întrucât nici Regulamentul (CEE) nr. 1491/85 al Consiliului, nici Regulamentul (CEE) nr. 2194/85 al Consiliului din 25 iulie 1985 de adoptare a anumitor norme generale privind măsurile speciale pentru semințele de soia (5), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1231/89 (6), în ciuda faptului că instituie un regim de garanții, nu sunt menționate în articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85; întrucât, prin urmare, pentru a permite o interpretare uniformă care să cuprindă regimul menționat anterior, Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 ar trebui să fie completat corespunzător;

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul tuturor comitetelor de gestionare competente,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 se adaugă litera (g) de mai jos:

„(g)

Regulamentul (CEE) nr. 1491/95 (semințe de soia) (7).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 decembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 151, 10.6.1985, p. 15.

(2)  JO L 197, 26.7.1988, p. 11.

(3)  JO L 205, 3.8.1985, p. 5.

(4)  JO L 113, 30.4.1987, p. 31.

(5)  JO L 204, 2.8.1985, p. 1.

(6)  JO L 128, 11.5.1989, p. 24.

(7)  JO L 151, 10.6.1985, p. 15.”


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

195


31989R3786


L 367/42

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 3786/89 AL COMISIEI

din 15 decembrie 1989

privind autorizarea Portugaliei de a elimina drepturile de import pentru șroturile provenite din alte state membre și de a aplica drepturile prevăzute în Tariful Vamal Comun la importurile de șroturi din țări terțe

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Actul de aderare a Spaniei și Portugaliei, în special articolul 243, alineatul (4),

întrucât articolul 243 alineatul (4) litera (a) prima liniuță din Actul de aderare prevede că Portugalia poate, la cerere, să elimine drepturile de import pentru semințele și fructele oleaginoase, precum și pentru produsele derivate din acestea sau să accelereze apropierea drepturilor respective;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 566/87 al Comisiei (1) autorizează Portugalia să suspende parțial drepturile de import la șroturi până la 31 decembrie 1987; întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1692/88 al Comisiei (2) prevede aceeași autorizație până la 31 decembrie 1988; întrucât măsura respectivă are drept scop facilitarea aprovizionării cu șroturi a industriei portugheze de furaje; întrucât, de atunci, factorii care au justificat această măsură au rămas valabili; întrucât Portugalia a solicitat permisiunea de a elimina, în conformitate cu articolul 243 menționat anterior, taxele vamale la șroturi în relație cu restul Comunității și de a aplica Tariful Vamal Comun față de țările terțe de la 1 ianuarie 1990;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a materiilor grase,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Pentru șroturi și alte reziduuri solide aflate sub incidența codurilor NC 2304 00 00, 2305 00 00 și 2306, cu excepția codurilor NC 2306 90 11 și 2306 90 19, Portugalia are autorizația de a elimina taxele aplicabile la importurile din celelalte state membre și de a aplica drepturile din Tariful Vamal Comun pentru importurile din țări terțe.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 1990.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 decembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 57, 27.2.1987, p. 17.

(2)  JO L 151, 17.6.1988, p. 35.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

196


31989R4045


L 388/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 4045/89 AL CONSILIULUI

din 21 decembrie 1989

privind controalele efectuate de către statele membre cu privire la operațiunile care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea „Garantare”, și de abrogare a Directivei 77/435/CEE

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 729/70 al Consiliului din 21 aprilie 1970 privind finanțarea politicii agricole comune (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2048/88 (4), statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura cu privire la realitatea și corectitudinea operațiunilor finanțate de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), pentru a preveni și urmări neregulile și pentru a recupera sumele pierdute ca urmare a neregulilor sau a neglijenței;

întrucât controlul documentelor comerciale ale întreprinderilor beneficiare sau debitoare poate constitui un mijloc foarte eficient de control al operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare al FEOGA, secțiunea „Garantare”; întrucât acest control completează celelalte controale efectuate de statele membre; întrucât, în plus, prezentul regulament nu afectează dispozițiile naționale în materie de control care sunt mai ample decât cele prevăzute în prezentul regulament;

întrucât statele membre trebuie să fie încurajate să întărească controalele cu privire la documentele comerciale ale întreprinderilor beneficiare sau debitoare, pe care le-au efectuat în conformitate cu Directiva 77/435/CEE (5);

întrucât introducerea, de către statele membre, a reglementării care rezultă din Directiva 77/435/CEE a permis constatarea necesității de a modifica sistemul existent, în funcție de experiența acumulată; întrucât este necesar să se încorporeze aceste modificări într-un regulament, ținând cont de caracterul dispozițiilor implicate;

întrucât documentele pe baza cărora se efectuează controlul în cauză trebuie să fie determinate astfel încât să permită un control complet;

întrucât este necesar ca alegerea întreprinderilor care vor fi controlate să fie efectuată ținând cont în special de caracterul operațiunilor care au loc sub responsabilitatea lor, precum și de repartizarea întreprinderilor beneficiare sau datoare în funcție de importanța lor financiară în cadrul sistemului de finanțare al FEOGA, secțiunea „Garantare”;

întrucât, în afară de aceasta, este indicat să se prevadă un număr minim de controale ale documentelor comerciale; întrucât numărul respectiv trebuie să fie determinat printr-o metodă care să evite diferențe importante între statele membre datorită structurii speciale a cheltuielilor acestora în cadrul FEOGA, secțiunea „Garantare”; întrucât această metodă poate fi adoptată luând drept referință numărul de întreprinderi care au o anumită importanță în sistemul de finanțare al FEOGA, secțiunea „Garantare”;

întrucât este important să se definească atribuțiile agenților însărcinați cu controalele, precum și obligația întreprinderilor de a pune documentele comerciale la dispoziția acestora, pe o perioadă determinată, și de a le furniza informațiile pe care aceștia le cer; întrucât trebuie, în plus, să se prevadă ca documentele comerciale să poată fi reținute în anumite cazuri;

întrucât, ținând cont de structura internațională a comerțului agricol, și în perspectiva realizării unei piețe interne, este necesar să se organizeze cooperarea dintre statele membre; întrucât este, de asemenea, necesar să se stabilească, la nivel comunitar, o documentație centralizată cu privire la întreprinderile beneficiare sau debitoare stabilite în țări terțe;

întrucât, în vreme ce revine mai întâi statelor membre să adopte programele de control, este necesar ca aceste programe să fie comunicate Comisiei pentru ca aceasta să poată să-și asume rolul de supraveghere și de coordonare și pentru ca aceste programe să fie adoptate pe baza criteriilor corespunzătoare; întrucât controalele pot fi concentrate pe sectoare sau întreprinderi cu risc de fraudă ridicat;

întrucât serviciile care efectuează controalele conform prezentului regulament trebuie să fie organizate într-un mod independent față de serviciile care efectuează controalele înaintea efectuării plății;

întrucât este necesar ca fiecare stat membru să dispună de un serviciu specializat însărcinat cu supravegherea aplicării prezentului regulament și cu coordonarea controalelor efectuate conform prezentului regulament; întrucât agenții acestui serviciu pot să efectueze controalele întreprinderilor conform prezentului regulament;

întrucât este oportun să se favorizeze întărirea serviciilor însărcinate cu aplicarea prezentului regulament, prin intermediul unei participări din partea Comunității, cu titlu temporar și degresiv, la cheltuielile efectuate de statele membre pentru angajarea de personal suplimentar și la alte cheltuieli pentru pregătirea personalului și pentru echiparea serviciilor;

întrucât este cazul să se procedeze la o estimare a valorii mijloacelor financiare comunitare necesare realizării acestei acțiuni; întrucât această valoare se înscrie în perspectivele financiare care figurează la punctul II din acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și ameliorarea procedurii bugetare (6) din 29 iunie 1988; întrucât creditele disponibile efectiv se determină în procedura bugetară, în sensul acordului menționat anterior;

întrucât informațiile culese în cadrul controalelor documentelor comerciale trebuie să fie protejate de secretul profesional;

întrucât trebuie să se stabilească un schimb de informații la nivel comunitar, pentru ca rezultatele aplicării prezentului regulament să poată fi exploatate în mod mult mai eficient,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prezentul regulament se referă la controlul realității și al corectitudinii operațiunilor care fac parte, direct sau indirect, din sistemul de finanțare al FEOGA, secțiunea „Garantare”, pe baza documentelor comerciale ale beneficiarilor sau ale debitorilor, numiți în continuare „întreprinderi”.

(2)   În cadrul prezentului regulament, prin „documente comerciale” se înțelege ansamblul cărților, al registrelor, al notelor și al elementelor justificative, contabilitatea și corespondența legată de activitatea profesională a întreprinderii, precum și datele comerciale, sub orice formă, cu condiția să se afle în relație directă sau indirectă cu operațiunile la care se face trimitere la alineatul 1.

Articolul 2

(1)   Statele membre procedează la controale ale documentelor comerciale ale întreprinderilor, ținând cont de caracterul operațiunilor controlate. Statele membre veghează ca alegerea întreprinderilor ce urmează a fi controlate să permită asigurarea eficienței măsurilor de prevenire și detectare a neregulilor în cadrul sistemului de finanțare FEOGA, secțiunea „Garantare”. Selectarea ține în special cont de importanța financiară a întreprinderilor din acest domeniu și de alți factori de risc.

(2)   Controalele la care se face trimitere la alineatul 1 se referă, pe durata fiecărei perioade de control la care se face trimitere la alineatul 4, la un număr de întreprinderi care nu poate fi mai mic de jumătate din numărul de întreprinderi ale căror încasări sau redevențe sau suma acestora, în cadrul sistemului FEOGA, secțiunea „Garantare”, au fost mai mari de 60 000 ECU, pe durata anului calendaristic precedent celui în care începe perioada de control în cauză.

Suma de 60 000 ECU la care se face trimitere la primul paragraf se înlocuiește cu o sumă de 100 000 ECU pentru perioada de control care începe în 1990 și cu o sumă de 90 000 ECU pentru cea care începe în 1991.

Întreprinderile a căror sumă a încasărilor sau a redevențelor a fost mai mare de 200 000 ECU și care nu au fost controlate, conform prezentului regulament, pe perioada de control precedentă, sunt controlate în mod obligatoriu.

Întreprinderile a căror sumă a încasărilor sau a redevențelor a fost mai mică de 10 000 ECU sunt controlate, conform prezentului regulament, numai în funcție de criteriile indicate de statele membre în programul anual al acestora, la care se face trimitere la articolul 10 sau de Comisie, în cazul oricărei cereri de modificare a acestui program.

(3)   În cazurile corespunzătoare, controalele prevăzute la alineatul 1 sunt extinse la persoanele fizice sau juridice la care sunt asociate întreprinderile, în conformitate cu articolul 1, precum și la orice altă persoană fizică sau juridică care prezintă un interes în urmărirea obiectivelor enunțate la articolul 3.

(4)   Perioada de control se situează între 1 iulie și 30 iunie din anul următor.

Controlul are ca obiect cel puțin anul calendaristic precedent perioadei de control; acesta poate să fie extins pentru o perioadă determinată de statul membru și care precede acest an calendaristic, precum și pe perioada cuprinsă între 1 ianuarie a anului în care a început perioada de control și data controlului efectiv al unei întreprinderi.

(5)   Controalele efectuate conform prezentului regulament nu aduc prejudicii controalelor efectuate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 283/72 (7), nici celor efectuate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 729/70.

Articolul 3

(1)   Exactitatea principalelor date supuse controlului se verifică, în cazurile corespunzătoare, printr-un număr adecvat de controale încrucișate, care includ, în special:

comparații cu documentele comerciale ale furnizorilor, ale clienților, ale transportatorilor sau ale altor terți care prezintă o legătură directă sau indirectă cu operațiunile efectuate în cadrul sistemului de finanțare al FEOGA, secțiunea „Garantare”;

controale fizice ale cantității și ale naturii stocurilor și

comparații cu compatibilitatea fluxurilor financiare în amonte și în aval ale operațiunilor efectuate în cadrul sistemului de finanțare al FEOGA, secțiunea „Garantare”.

(2)   Atunci când întreprinderile sunt obligate să țină o contabilitate specifică, în funcție de dispozițiile comunitare sau naționale, controlul acestei contabilități include, în cazurile corespunzătoare, confruntarea acesteia cu documentele comerciale și, dacă este cazul, cu cantitățile aflate în stoc în întreprindere.

Articolul 4

Întreprinderile păstrează documentele comerciale menționate la articolul 1 alineatul 2 și articolul 3 pe o perioadă de cel puțin trei ani, începând de la sfârșitul anului întocmirii acestora.

Statele membre pot să prevadă o perioadă mai lungă pentru păstrarea acestor documente.

Articolul 5

(1)   Responsabilii întreprinderilor se asigură că toate documentele comerciale și informațiile complementare sunt furnizate agenților însărcinați cu controlul și persoanelor abilitate în acest sens.

(2)   Agenții însărcinați cu controlul sau persoanele abilitate în acest sens pot să facă extrase sau copii după documentele la care face trimitere alineatul 1.

Articolul 6

(1)   Statele membre se asigură ca agenții însărcinați cu controalele să aibă dreptul să obțină documentele comerciale. Acest drept se exercită cu respectarea dispozițiilor naționale în domeniu și nu afectează aplicarea normelor aferente procedurii penale cu privire la obținerea de documente.

(2)   Statele membre iau măsurile adecvate pentru a sancționa persoanele fizice sau juridice care nu respectă obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 7

(1)   Statele membre își acordă asistență reciprocă pentru executarea controalelor prevăzute la articolele 2 și 3, în cazul în care o întreprindere este stabilită într-un stat membru, altul decât cel unde se face sau ar trebui să se facă plata și/sau vărsământul sumei în cauză.

(2)   Pe parcursul primului trimestru din anul ulterior plății, statele membre transmit o listă de întreprinderi la care se face trimitere la alineatul 1 pentru fiecare stat membru în care o astfel de întreprindere își are sediul; această listă include toate detaliile pentru a permite statului membru destinatar să identifice aceste întreprinderi. Se transmite Comisiei o copie după fiecare listă.

Statul membru în care se face plata sau vărsământul poate cere statului membru în care își are sediul întreprinderea să controleze cu prioritate o întreprindere în conformitate cu articolul 2, indicând motivele specifice ale cererii. Se transmite Comisiei o copie după fiecare cerere.

(3)   Pe parcursul primului trimestru din anul ulterior plății, statele membre transmit Comisiei o listă a întreprinderilor care își au sediul într-o țară terță, pentru care s-a efectuat sau ar fi trebuit să se efectueze plata și/sau vărsământul sumei în cauză în acest stat membru.

Articolul 8

(1)   Informațiile culese în cadrul controalelor prevăzute de prezentul regulament sunt protejate de secretul profesional. Acestea nu pot fi comunicate altor persoane decât cele care, prin funcțiile lor în statele membre sau în instituțiile Comunităților, trebuie să le cunoască pentru îndeplinirea acelor funcții.

(2)   Prezentul articol nu aduce atingere dispozițiilor naționale cu privire la procedura judiciară.

Articolul 9

(1)   Înainte de 1 ianuarie ulterior perioadei de control, statele membre transmit Comisiei un raport detaliat cu privire la aplicarea prezentului regulament.

(2)   Acest raport trebuie să descrie eventualele dificultăți întâlnite, precum și măsurile luate pentru a le depăși, și să prezinte, dacă este cazul, sugestii de ameliorare.

(3)   Statele membre și Comisia procedează cu regularitate la un schimb de opinii cu privire la aplicarea prezentului regulament.

(4)   Comisia evaluează anual progresul realizat, în raportul său anual cu privire la administrarea Fondului, la care se face trimitere la articolul 10 din Regulamentul (CEE) nr. 729/70.

(5)   Comisia prezintă, înainte de 31 decembrie 1991, un raport cu privire la aplicarea prezentului regulament. În cadrul acestui raport, Comisia examinează situația specială care ar putea rezulta, în cazul anumitor state membre, din aplicarea prezentului regulament și face, dacă este cazul, propuneri corespunzătoare.

Articolul 10

(1)   Statele membre stabilesc un program de controale care se efectuează, în conformitate cu articolul 2, pe parcursul perioadei de control următoare.

(2)   În fiecare an, înainte de 15 aprilie, statele membre transmit Comisiei programul la care se face trimitere la alineatul 1 precizând:

numărul de întreprinderi care urmează să fie controlate și repartizarea acestora pe sectoare, în funcție de sumele aferente;

criteriile care au fost reținute pentru elaborarea programului.

(3)   Programele stabilite de statele membre și transmise Comisiei sunt puse în aplicare de statele membre, dacă, în termen de șase săptămâni, Comisia nu și-a făcut cunoscute observațiile.

(4)   Modificările aduse programelor de către statele membre sunt reglementate prin aceeași procedură.

(5)   În cazuri excepționale, Comisia poate, indiferent în ce stadiu, să solicite includerea, în programul unuia sau a mai multor state membre, a unei categorii speciale de întreprinderi.

(6)   Pentru primul an de aplicare, programele de control întocmite de statele membre sunt transmise Comisiei până la 1 mai 1990 cel târziu și sunt puse în aplicare în cazul în care Comisia nu și-a făcut cunoscute observațiile înainte de 15 iunie 1990.

Articolul 11

(1)   În fiecare stat membru, până la 1 ianuarie 1991 cel târziu, un serviciu specific este însărcinat cu urmărirea aplicării prezentului regulament și

fie cu executarea controalelor prevăzute, efectuate de către agenți care depind direct de acest serviciu specific;

fie cu coordonarea controalelor efectuate de agenți care depind de alte servicii.

Statele membre pot, de asemenea, să prevadă ca aceste controale, efectuate conform prezentului regulament, să fie repartizate între serviciul specific și alte servicii naționale, cu condiția ca primul să asigure coordonarea.

(2)   Serviciul sau serviciile însărcinate cu aplicarea prezentului regulament trebuie să fie organizate într-un mod independent față de serviciile sau ramurile serviciilor însărcinate cu plățile și controalele efectuate înaintea acestora.

(3)   În vederea aplicării corecte a prezentului regulament, serviciul specializat la care face trimitere alineatul 1 adoptă toate inițiativele și dispozițiile necesare.

(4)   În plus, serviciul specific supraveghează:

pregătirea agenților naționali însărcinați cu controalele prevăzute în prezentul regulament, pregătire care le permite să dobândească cunoștințe suficiente în vederea îndeplinirii sarcinilor lor;

gestionarea rapoartelor de control și a întregii documentații care are legătură cu controalele efectuate, prevăzute conform prezentului regulament;

redactarea și transmiterea rapoartelor prevăzute la articolul 9 alineatul 1, precum și a programelor prevăzute la articolul 10.

(5)   Serviciul specific este învestit de statul membru în cauză cu orice atribuție necesară pentru a-și îndeplini sarcinile prevăzute la alineatele 3 și 4.

Acesta este format din agenți al căror număr și pregătire sunt adecvate pentru a permite realizarea acestor sarcini.

(6)   Prezentul articol nu se aplică atunci când numărul minim de întreprinderi controlate conform articolului 2 alineatul 2 este mai mic de zece.

Articolul 12

În condițiile prevăzute la articolele 13, 14 și 15, Comunitatea participă la finanțarea cheltuielilor suplimentare angajate efectiv de statele membre și legate de:

scăderea pragului de calculare a numărului de controale care trebuie efectuate;

mobilizarea mijloacelor destinate ameliorării calității controalelor.

Articolul 13

(1)   Comunitatea participă la cheltuielile efective angajate de statele membre pentru remunerarea personalului suplimentar destinat, exclusiv de la 1 ianuarie 1990:

efectivului serviciului specializat prevăzut la articolul 11 sau

efectivului altor servicii naționale, cu condiția să fie vorba de personalul exclusiv însărcinat cu controalele prevăzute în prezentul regulament.

(2)   Participarea financiară comunitară se face în proporție de 50 %, pentru primii trei ani, și de 25 %, pentru al patrulea și al cincilea an, pe o perioadă de cinci ani începând de la 1 ianuarie 1990, în limita unei sume anuale globale de:

500 000 ECU pentru primii trei ani și de 250 000 ECU pentru al patrulea și al cincilea an pentru Germania, Spania, Franța, Italia, Olanda și Regatul Unit;

250 000 ECU pentru primii trei ani și de 125 000 ECU pentru al patrulea și al cincilea an pentru Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda și Portugalia și

50 000 ECU pentru primii trei ani și de 25 000 ECU pentru al patrulea și al cincilea an pentru Luxemburg.

(3)   În cadrul prezentului regulament, prin „remunerare” se înțelege salariile, după deducerea impozitelor și a obligațiilor fiscale, ale agenților însărcinați cu aplicarea acestui regulament și cheltuielile de deplasare necesare pentru îndeplinirea sarcinilor acestora.

Participarea comunitară la cheltuielile de remunerare a personalului se fixează în mod forfetar pentru fiecare stat membru.

Articolul 14

Comunitatea participă la cheltuielile angajate de statele membre pentru pregătirea personalului serviciilor însărcinate cu aplicarea prezentului regulament, în proporție de 50 % pentru primii trei ani și de 25 % pentru al patrulea și al cincilea an, pe o perioadă de cinci ani începând de la 1 ianuarie 1990, în limita unei sume anuale globale de:

100 000 ECU pentru primii trei ani și de 50 000 ECU pentru al patrulea și al cincilea an pentru Germania, Spania, Franța, Italia, Olanda și Regatul Unit;

50 000 ECU pentru primii trei ani și de 25 000 ECU pentru al patrulea și al cincilea an pentru Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda și Portugalia și

10 000 ECU pentru primii trei ani și de 5 000 ECU pentru al patrulea și al cincilea an pentru Luxemburg.

Articolul 15

Comunitatea participă la cheltuielile efective angajate de statele membre pentru cumpărarea de material informatic și birotică necesare serviciilor însărcinate cu aplicarea prezentului regulament, în proporție de 100 % , în limita unei sume de:

100 000 ECU pentru Germania, Spania, Franța, Italia, Olanda și Regatul Unit;

60 000 ECU pentru Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda și Portugalia și

20 000 ECU pentru Luxemburg.

Articolul 16

(1)   Suma maximă a cheltuielilor comunitare, estimată ca fiind necesară pentru realizarea acțiunii inițiate prin prezentul regulament, se ridică la 6,08 milioane ECU pentru primul an, la 5,16 milioane ECU pentru al doilea și al treilea an și la 2,58 milioane ECU pentru al patrulea și al cincilea an.

(2)   Autoritatea bugetară determină creditele disponibile pentru fiecare exercițiu.

Articolul 17

Comisia stabilește suma anuală care reprezintă cheltuielile suportate de Comunitate, pe baza indicațiilor furnizate de statele membre.

Articolul 18

Sumele în ECU care figurează în prezentul regulament sunt convertite în monede naționale prin aplicarea ratelor de schimb în vigoare în prima zi lucrătoare din anul în care a început perioada de control și publicate în seria C din Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 19

Normele de aplicare a prezentului regulament se adoptă, dacă este nevoie, conform procedurii prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 729/70.

Articolul 20

Pentru controlul cheltuielilor specifice finanțate de Comunitate în baza prezentului regulament, se aplică art. 9 din Regulamentul (CEE) nr. 729/70.

Articolul 21

Conform dispozițiilor legislative naționale aplicabile în domeniu, agenții Comisiei au acces la ansamblul documentelor elaborate în vederea sau ca urmare a controalelor organizate în cadrul prezentului regulament, precum și la datele culese, inclusiv cele care sunt stocate în sisteme informatice.

Articolul 22

(1)   Directiva 77/435/CEE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 1990. Controalele efectuate de la aceasta dată conform directivei menționate anterior se consideră ca fiind efectuate în cadrul prezentului regulament.

(2)   Trimiterile la directiva 77/435/CEE se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 23

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 1990.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

E. CRESSON


(1)  JO C 192, 29.7.1989, p. 15.

(2)  JO C 291, 20.11.1989, p. 105.

(3)  JO L 94, 28.4.1970, p. 13.

(4)  JO L 185, 15.7.1988, p. 1.

(5)  JO 172, 12.7.1977, p. 17.

(6)  JO L 185, 15.7.1988, p. 33.

(7)  JO L 36, 10.2.1972, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

202


31989L0662


L 395/13

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 11 decembrie 1989

privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne

(89/662/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât Comunitatea trebuie să adopte măsurile privind crearea treptată a pieței interne pe parcursul unei perioade care expiră la 31 decembrie 1992;

întrucât o funcționare armonioasă a organizărilor comune ale pieței de produse animaliere și produse de origine animalieră implică dispariția obstacolelor veterinare din calea dezvoltării schimburilor intracomunitare de produse de tipul menționat anterior; întrucât, în această privință, libera circulație a produselor agricole reprezintă un element fundamental al organizărilor comune ale pieței și trebuie să permită o dezvoltare rațională a producției agricole, precum și o utilizare optimă a factorilor de producție;

întrucât, în domeniul veterinar, se efectuează în prezent controale la frontiere în scopul asigurării protecției sănătății publice și a sănătății animale;

întrucât obiectivul final vizează limitarea controalelor veterinare la punctul de plecare; întrucât realizarea acestui obiectiv implică o armonizare a cerințelor fundamentale privind protecția sănătății publice și a sănătății animale;

întrucât în vederea realizării pieței interne trebuie, în așteptarea realizării acestui obiectiv, să se pună accentul pe necesitatea efectuării de controale la punctul de plecare și pe organizarea de controale la destinație; întrucât această soluție duce la renunțarea la posibilitatea de a se efectua controale veterinare la frontierele interne ale Comunității;

întrucât această soluție implică o încredere sporită în controalele veterinare efectuate de statul expeditor; întrucât acesta trebuie să vegheze asupra efectuării controalelor veterinare în mod corespunzător;

întrucât în statul destinatar controalele veterinare pot fi efectuate prin sondaj la punctul de destinație; întrucât, în caz de prezumție de nereguli grave, controlul veterinar se poate totuși efectua pe parcursul transportului mărfii;

întrucât statele membre trebuie să precizeze modul în care doresc să efectueze controalele într-un plan care va fi prezentat ulterior și va face obiectul unei aprobări comunitare;

întrucât trebuie prevăzute măsurile care se vor lua atunci când, în urma unui control veterinar, se constată că expedierea este defectuoasă; întrucât, în acest cadru, se pot distinge trei ipoteze: prima prevede măsuri de regularizare a documentelor necorespunzătoare; a doua urmărește prevenirea oricărui pericol cu ocazia constatării unei boli epizootice, a unei boli noi, gravă și contagioasă, sau a oricărei cauze care ar putea constitui un pericol pentru animale sau pentru sănătatea oamenilor; a treia ipoteză privește cazul în care mărfurile nu corespund condițiilor stabilite din alte motive decât cele enumerate anterior;

întrucât trebuie prevăzută o procedură de soluționare a conflictelor care pot apărea în legătură cu expedierile făcute de o exploatație, un centru de producție sau o întreprindere;

întrucât trebuie prevăzut un regim de protecție și, în acest domeniu, în special din motive de eficacitate, răspunderea trebuie să revină, în primul rând, statului expeditor; întrucât Comisia trebuie să poată acționa, în special deplasându-se la fața locului și adoptând măsurile care se impun în situația dată;

întrucât, pentru a avea un efect util, regulile stabilite prin prezenta directivă trebuie să se aplice tuturor mărfurilor supuse unor cerințe veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare;

întrucât, în privința anumitor epizootii, statele membre se află încă în situații sanitare diferite, iar în așteptarea unui demers comunitar privind mijloacele de luptă împotriva acestor boli trebuie să se renunțe, provizoriu, la controlul schimburilor intracomunitare de animale vii și să se permită controlul documentelor în timpul transportului; întrucât în stadiul actual al armonizării și în așteptarea normelor comunitare trebuie să se țină cont, pentru mărfurile care nu fac obiectul normelor armonizate, de cerințele statului destinatar în măsura în care acestea sunt în conformitate cu articolul 36 din tratat;

întrucât dispozițiile directivelor existente trebuie adaptate la noile norme stabilite de prezenta directivă;

întrucât aceste norme trebuie reexaminate înainte de 1993;

întrucât trebuie încredințat Comisiei rolul de a lua măsurile necesare pentru aplicarea prezentei directive și, în acest scop, trebuie prevăzute proceduri prin care să se instaureze o cooperare strânsă între statele membre în cadrul Comitetului veterinar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Statele membre se asigură că, fără a aduce atingere prevederilor articolului 6, controalele veterinare pe produsele de origine animală aflate sub incidența directivelor menționate la anexa A sau la articolul 14 și care sunt destinate schimburilor să nu mai fie efectuate la frontiere, ci în conformitate cu dispozițiilor prezentei directive.

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

1.

„control veterinar” reprezintă orice control de natură fizică și/sau orice formalitate administrativă privind produsele menționate la articolul 1 și vizând, în mod direct sau indirect, asigurarea protecției sănătății publice sau animale;

2.

„schimburi” reprezintă schimburile de mărfuri dintre statele membre, în sensul articolului 9 alineatul (2) din tratat;

3.

„unitate” reprezintă orice întreprindere care produce, stochează sau prelucrează produsele prevăzute la articolul 1;

4.

„autoritate competentă” reprezintă autoritatea centrală a unui stat membru care are competența de a efectua controale veterinare sau orice autoritate căreia autoritatea centrală i-a delegat această competență;

5.

„medic veterinar oficial” reprezintă medicul veterinar desemnat de autoritatea centrală competentă a statului membru.

CAPITOLUL I

Controale la sursă

Articolul 3

(1)   Statele membre se asigură că sunt destinate schimburilor numai acele produse care au fost obținute, controlate, marcate și etichetate în conformitate cu legislația comunitară privind destinația respectivă și care sunt însoțite, până ajung la destinatarul menționat, de certificatul sanitar, de certificatul de salubritate sau de orice alte documente prevăzute de normele veterinare comunitare.

Exploatațiile de origine garantează, printr-un autocontrol permanent, că produsele respective corespund cerințelor menționate la primul paragraf.

Fără a aduce atingere atribuțiilor de control care îi revin medicului veterinar oficial prin normele comunitare, autoritatea competentă efectuează un control regulat al exploatațiilor pentru a se asigura că produsele destinate schimburilor corespund cerințelor comunitare sau, în cazurile menționate la alineatul (3) din prezentul articol sau la articolul 14, cerințelor statului membru destinatar.

Dacă există o suspiciune fondată privind nerespectarea cerințelor, autoritatea competentă va efectua verificările necesare și, dacă suspiciunea se adeverește, va lua măsurile corespunzătoare care pot merge până la suspendarea aprobării.

(2)   Dacă transportul se face spre mai multe destinații, produsele trebuie să fie grupate într-un număr de loturi egal cu numărul destinațiilor. Fiecare lot trebuie însoțit de certificatul sau de documentul menționat anterior.

Dacă produsele menționate la articolul 1 sunt destinate exportului către o țară terță, transportul trebuie să rămână sub control vamal până la punctul de ieșire de pe teritoriul Comunității.

(3)   Statele membre care fac importuri facultative din țări terțe vor informa Comisia și celelalte state membre despre existența unor astfel de importuri.

Dacă produsele sunt introduse pe teritoriul Comunității de un alt stat membru decât cele menționate anterior, acesta va efectua un control al documentelor privind originea și destinația lor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).

Statele membre destinatare vor interzice reexpedierea de pe teritoriul lor a produselor, cu excepția cazului în care destinatar este un alt stat membru care importă aceleași produse.

Articolul 4

(1)   Statele membre expeditoare iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea de către operatori a cerințelor veterinare în toate stadiile de producție, depozitare, comercializare și transport a produselor menționate la articolul 1. Acestea se asigură în special ca:

produsele obținute în conformitate cu directivele menționate la anexa A să fie controlate identic, din punct de vedere veterinar, indiferent dacă sunt destinate schimburilor intracomunitare sau pieței naționale;

produsele prevăzute la anexa B să nu fie expediate către teritoriul unui alt stat membru dacă nu pot fi comercializate pe teritoriul propriu pentru motivele menționate la articolul 36 din tratat.

(2)   Statele membre expeditoare iau măsurile administrative corespunzătoare, legale sau penale, în vederea sancționării oricărei infracțiuni comise față de legislația veterinară de către persoane fizice sau juridice, ori de câte ori se vor constata infracțiuni față de normele comunitare, în special atunci când se va constata că certificatele sau documentele întocmite nu corespund stării reale a produselor sau când ștampila de salubritate a fost pusă pe produse care nu sunt în conformitate cu aceste norme.

CAPITOLUL II

Controlul la destinație

Articolul 5

(1)   Statele membre destinatare pun în aplicare următoarele măsuri de control:

(a)

la locul de destinație al mărfii, autoritatea competentă poate verifica, pe baza controalelor sanitare veterinare prin sondaj și nediscriminatorii, respectarea cerințelor de la articolul 3; cu această ocazie, ea poate efectua prelevarea de eșantioane.

În plus, atunci când dispune de elemente informative care-i permit să bănuiască o infracțiune, autoritatea competentă a statului membru prin care se tranzitează sau a statului membru destinatar poate efectua controale și pe parcursul transportului mărfii pe teritoriile respective, inclusiv controale privind conformitatea mijloacelor de transport;

(b)

în cazul în care produsele menționate la articolul 1 și provenite dintr-un alt stat membru sunt destinate:

unei exploatații aflate sub răspunderea unui medic veterinar oficial, acesta trebuie să se asigure că exploatația respectivă nu admite aceste produse decât dacă, din punctul de vedere al marcajului și al documentelor însoțitoare, corespund cerințelor de la articolul 3 alineatul (1) sau, în cazul produselor menționate la anexa B, dacă sunt însoțite de documentul prevăzut de legislația țării de destinație;

unui intermediar autorizat care efectuează o împărțire a loturilor, unei întreprinderi comerciale cu sucursale multiple sau oricărei exploatații care nu se supune unui control permanent, aceștia au obligația să verifice existența marcajelor, a certificatului sau a documentelor menționate la prima liniuță înainte de a efectua vreo împărțire sau vreo comercializare și să semnaleze orice lipsă sau anomalie autorității competente;

altor destinatari, în special în caz de descărcare parțială pe parcursul transportului, lotul trebuie să fie însoțit, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1), de originalul certificatului menționat la prima liniuță.

Garanțiile care trebuie oferite de destinatarii menționați la a doua și a treia liniuță sunt determinate în cadrul unei convenții care va fi semnată împreună cu autoritatea competentă cu ocazia înregistrării prealabile prevăzute la alineatul (3). Autoritatea competentă verifică pe bază de controale prin sondaj respectarea acestor garanții.

(2)   Fără a aduce atingere prevederilor articolului 4, în cazul în care nu au fost stabilite normele comunitare prevăzute de reglementarea comunitară, precum și în cazul prevăzut la articolul 14, statul membru destinatar poate solicita, respectând dispozițiile generale din tratat, aplicarea de către exploatația de origine a normelor în vigoare din reglementările naționale ale statului membru respectiv. Statul membru de origine verifică conformitatea produselor respective cu cerințele menționate.

(3)   Operatorii cărora le sunt livrate produse provenite dintr-un alt stat membru sau care efectuează împărțirea completă a unui lot de astfel de produse:

(a)

se supun, la cererea autorității competente, unei înregistrări prealabile;

(b)

țin un registru în care sunt menționate aceste livrări;

(c)

sunt obligați, la cererea autorității competente, să semnaleze sosirea produselor provenind dintr-un alt stat membru în măsura necesară efectuării controalelor menționate la alineatul (1);

(d)

păstrează, pe o perioadă care va fi precizată de autoritatea competentă, dar timp de minimum șase luni, certificatele sanitare sau documentele menționate la articolul 3 pentru a le putea prezenta autorității competente, la cererea acesteia.

(4)   Modalitățile de aplicare a prezentului articol sunt stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

(5)   Consiliul, pe baza unui raport al Comisiei conținând eventuale propuneri de modificare, va reexamina prezentul articol într-un interval de trei ani de la punerea în aplicare a prezentei directive.

Articolul 6

(1)   Cu ocazia controalelor efectuate în punctele prin care pot fi introduse pe teritoriul Comunității produse provenind dintr-o țară terță, puncte cum ar fi porturile, aeroporturile și punctele de frontieră cu țările terțe, statele membre se asigură că sunt luate măsurile următoare:

(a)

trebuie să se verifice documentele privind originea produselor;

(b)

în cazul în care provin din țări terțe, produsele importate sunt expediate sub control vamal către posturile de inspecție în vederea efectuării controalelor sanitare veterinare.

Produsele menționate la anexa A nu pot fi vămuite decât dacă, în urma controalelor, se asigură conformitatea lor cu normele comunitare.

Produsele menționate la anexa B sau cele care fac obiectul unor importuri facultative, conform articolului 3 alineatul (3), și care, după introducerea pe teritoriul Comunității, sunt destinate expedierii către un alt stat membru, trebuie:

să fie controlate din punct de vedere veterinar pentru a se stabili cu certitudine conformitatea lor cu reglementările statului membru destinatar;

sau, după simpla inspecție vizuală a concordanței dintre documente și produse, să fie expediate sub control vamal până la locul de destinație, unde vor fi efectuate controalele sanitare veterinare;

(c)

produsele de origine comunitară sunt supuse regulilor de control prevăzute la articolul 5.

(2)   Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 1993 și prin derogare de la alineatul (1), toate produsele transportate cu mijloace de transport care fac legătura între două puncte geografice ale Comunității în mod regulat și direct se vor supune regulilor de control prevăzute la articolul 5.

Articolul 7

(1)   În cazul în care la un control efectuat la punctul de destinație al transportului sau pe parcursul acestuia autoritățile competente ale unui stat membru:

(a)

constată prezența unor agenți care cauzează una dintre bolile menționate de Directiva 82/894/CEE (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 89/162/CEE a Comisiei (5), a unei zoonoze, a unei boli sau a oricărei cauze susceptibile de a constitui un pericol grav pentru animale sau pentru om sau constată că produsele provin dintr-o regiune contaminată de o boală epizootică, atunci respectivele autorități dispun, cu excepția aspectelor care depind de poliția sanitară, pentru produsele supuse vreunui tratament menționat la articolul 4 din Directiva 80/215/CEE (6), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/660/CEE (7), distrugerea lotului sau renunțarea la orice altă utilizare prevăzută de normele comunitare.

Cheltuielile aferente distrugerii lotului vor fi suportate de expeditor sau de mandatarul acestuia.

Autoritățile competente ale statului membru destinatar vor comunica de îndată prin telex autorităților competente ale celorlalte state membre, precum și Comisiei, constatările efectuate, hotărârile luate și motivele care stau la baza acestor hotărâri.

Se vor putea aplica măsurile de protecție prevăzute la articolul 9.

În plus, la cererea unui stat membru și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, Comisia va putea stabili orice măsură necesară realizării unei abordări concertate a statelor membre pentru a face față unor situații neprevăzute de normele comunitare;

(b)

constată că marfa nu corespunde condițiilor impuse de directivele comunitare sau dacă nu există decizii privind normele comunitare prevăzute de directivele sau normele naționale, atunci respectivele autorități pot lăsa la latitudinea expeditorului sau a mandatarului acestuia posibilitatea de a alege între:

distrugerea mărfurilor

sau

utilizarea lor în alte scopuri, inclusiv reexpedierea lor, autorizată de autoritatea competentă, în țara exploatației de origine.

Cu toate acestea, în cazul în care se constată nereguli în certificat sau în documente, se acordă expeditorului o perioadă pentru clarificarea acestora înainte de a se recurge la această ultimă posibilitate.

(2)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, Comisia stabilește lista agenților sau bolilor menționate la alineatul (1), precum și modalitățile de aplicare a prevederilor prezentului articol.

Articolul 8

(1)   În cazurile prevăzute la articolul 7, autoritatea competentă a unui stat membru destinatar intră fără întârziere în legătură cu autoritățile competente ale statului membru expeditor. Acestea din urmă iau toate măsurile necesare și comunică autorității competente a statului membru destinatar natura controalelor efectuate, hotărârile luate, precum și motivația acestora.

În cazul în care autoritatea competentă a statului membru destinatar consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente, caută, împreună cu autoritatea competentă a statului membru respectiv, căile și modalitățile de rezolvare a situației, chiar printr-o deplasare la fața locului, dacă este nevoie.

În cazul în care controalele prevăzute la articolul 7 permit constatarea unor deficiențe repetate, autoritatea competentă a statului membru destinatar informează Comisia și serviciile veterinare ale celorlalte state membre.

La cererea statului membru destinatar sau din proprie inițiativă, Comisia, ținând cont de natura infracțiunilor constatate, poate:

să trimită la fața locului o misiune de inspecție;

să însărcineze un medic veterinar oficial, care va trebui acceptat de diversele părți implicate, cu verificarea faptelor în exploatația respectivă; numele acestuia trebuie să figureze pe o listă care va fi elaborată de Comisie la sugestia statelor membre;

să ceară autorității competente o intensificare a prelevărilor de eșantioane din producția exploatației respective.

Comisia informează statele membre în legătură cu concluziile sale.

Dacă aceste măsuri sunt luate pentru a face față unor deficiențe repetate din partea unei exploatații, Comisia îi va imputa respectivei exploatații cheltuielile făcute pentru aplicarea prevederilor de la liniuțele paragrafului anterior.

În așteptarea concluziilor Comisiei, statul membru expeditor trebuie să intensifice, la cererea statului membru destinatar, controalele privind produsele provenite din exploatația respectivă și, în cazul unor motive grave legate de sănătatea animală sau publică, să suspende aprobarea.

Statul membru destinatar poate să-și intensifice propriile controale privind produsele care provin din aceeași exploatație.

La cererea unuia dintre cele două state membre implicate și în cazul în care avizul expertului confirmă deficiențele, Comisia trebuie, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, să ia măsurile necesare care pot merge până la autorizarea statelor membre de a refuza provizoriu introducerea pe teritoriul lor a produselor provenite din exploatația respectivă. Aceste măsuri trebuie confirmate sau revăzute în cel mai scurt timp, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

Modalitățile generale de aplicare a prezentului articol sunt stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

(2)   Nu sunt afectate de prezenta directivă căile de atac prevăzute de legislația în vigoare în statele membre împotriva deciziilor autorităților competente.

Deciziile luate de autoritatea competentă a statului membru destinatar și indicațiile legate de motivarea lor trebuie comunicate expeditorului sau mandatarului său, precum și autorității competente a statului membru expeditor.

La cererea expeditorului sau a mandatarului, deciziile motivate sunt comunicate în scris, cu indicarea căilor de atac permise de legislația în vigoare în statul membru destinatar, precum și a formei și a intervalului de timp în care ele trebuie inițiate.

Cu toate acestea, în caz de litigiu și fără a aduce atingere acestor căi de atac, în cazul în care cele două părți implicate sunt de acord, ele pot supune litigiul, în termen de maxim o lună de zile, aprecierii unui expert care figurează pe o listă de experți a Comunității. Lista se va stabili de către Comisie, iar cheltuielile legate de expertiză vor fi suportate de Comunitate.

Expertul este însărcinat să emită un aviz în maxim șaptezeci și două de ore. Părțile se supun avizului expertului, în conformitate cu legislația veterinară comunitară.

(3)   Cheltuielile aferente reexpedierii transportului, depozitării mărfurilor, utilizării în alte scopuri, precum și distrugerii lor sunt suportate de destinatar.

CAPITOLUL III

Dispoziții comune

Articolul 9

(1)   Fiecare stat membru semnalează de îndată celorlalte state membre și Comisiei atât apariția pe teritoriul său a bolilor prevăzute de Directiva 82/894/CEE, cât și apariția oricărei zoonoze, boli sau cauze care poate constitui un pericol grav pentru animale sau pentru sănătatea umană.

Statul membru expeditor pune de îndată în aplicare măsurile de luptă sau de prevenire prevăzute de normele comunitare, în special stabilirea zonelor de protecție și stabilește orice altă măsură pe care o consideră necesară.

Statul membru destinatar sau de tranzit care, cu ocazia unui control menționat la articolul 5, a constatat una dintre bolile sau cauzele menționate la primul paragraf poate lua, la nevoie, măsurile de prevenire prevăzute de normele comunitare.

În așteptarea măsurilor care se iau în conformitate cu alineatul (4), statul membru destinatar poate lua măsuri conservatorii față de exploatația respectivă în cazul unor motive grave legate de protecția sănătății publice sau animale, și față de zona de protecție prevăzută de normele comunitare în cazul unei epizootii.

Măsurile luate de statele membre vor fi comunicate fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre.

(2)   La cererea statului membru menționat la alineatul (1) primul paragraf sau la inițiativa Comisiei, unul sau mai mulți reprezentanți ai Comisiei se pot deplasa de îndată la fața locului pentru a examina, în colaborare cu celelalte autorități competente, măsurile luate și emit un aviz în legătură cu acestea.

(3)   În cazul în care Comisia nu a fost informată asupra măsurilor luate sau consideră aceste măsuri insuficiente, ea poate, în colaborare cu statul membru respectiv și până la întrunirea Comitetului veterinar permanent, să ia măsuri conservatorii legate de produsele provenite din regiunea afectată de epizootie sau dintr-o anumită exploatație. Aceste măsuri vor fi prezentate în cel mai scurt timp Comitetului veterinar permanent pentru a fi confirmate, modificate sau infirmate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

(4)   În toate cazurile, Comisia va examina situația în cel mai scurt timp, în cadrul Comitetului sanitar veterinar permanent. Ea va stabili, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, măsurile necesare pentru produsele menționate la articolul 1 și, dacă este nevoie, pentru produsele originare sau derivate din acestea. Comisia urmărește evoluția situației și în funcție de această evoluție, în conformitate cu aceeași procedură, modifică sau abrogă deciziile luate.

(5)   Modalitățile de aplicare a prezentului articol, în special lista zoonozelor sau cauzelor susceptibile de a constitui un pericol grav pentru sănătatea umană, se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

Articolul 10

Fiecare stat membru și Comisia desemnează serviciul sau serviciile competente în materie de controale veterinare care efectuează aceste controale și asigură colaborarea cu serviciile de control ale celorlalte state membre.

Articolul 11

Statele membre iau măsuri astfel încât agenții serviciilor lor veterinare, la nevoie în colaborare cu agenții altor servicii abilitate în acest sens, să poată:

să efectueze inspecții ale stațiilor de producție, birourilor, laboratoarelor, instalațiilor, mijloacelor de transport, dotărilor și materialelor, produselor de întreținere și curățare, procedeelor folosite pentru producerea sau prelucrarea produselor, precum și pentru marcarea, etichetarea și prezentarea acestora;

să efectueze controale în legătură cu respectarea de către personal a cerințelor prevăzute de textele menționate la anexa A;

să preleveze eșantioane din produsele deținute în vederea stocării sau comercializării, precum și din cele puse în circulație sau transportate;

să examineze materialul documentar sau informatic util controalelor care rezultă din aplicarea măsurilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1).

În acest scop, agenții trebuie să obțină din partea exploatațiilor controlate colaborarea necesară pentru a-și exercita atribuțiile.

Articolul 12

(1)   Se elimină alineatul (3) al articolului 8 și articolele 10 și 11 din Directiva 64/433/CEE (8), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/657/CEE (9).

(2)   Se elimină alineatele (3) și (4) ale articolului 5, precum și articolele 9, 10 și 11 din Directiva 71/118/CEE (10), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/657/CEE.

(3)   În Directiva 72/461/CEE (11), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/489/CEE (12):

(i)

se elimină alineatele (2), (3), (4) și (5) ale articolului 5, precum și articolele 6 și 8;

(ii)

la articolul 8a, trimiterile la articolul 8 se înlocuiesc cu trimiterea la articolul 9 din Directiva 89/662/CEE.

(4)   Se elimină alineatul (3) al articolului 7 și articolele 12 și 16 din Directiva 77/99/CEE (13), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/227/CEE (14).

(5)   În Directiva 80/215/CEE:

(i)

se elimină alineatele (2), (3), (4) și (5) ale articolului 5, precum și articolele 6 și 7;

(ii)

la articolul 7a, trimiterile la articolul 7 se înlocuiesc cu trimiterea la articolul 9 din Directiva 89/662/CEE.

(6)   Se elimină alineatele (3) și (4) ale articolului 5, precum și articolele 7, 8 și 12 din Directiva 85/397/CEE (15), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3768/85 (16).

(7)   Se elimină alineatele (1) și (3) ale articolului 10 din Directiva 88/657/CEE.

(8)   Se elimină articolele 8 și 9 din Directiva 89/437/CEE (17).

(9)   La anexa B din Directiva 72/462/CEE (18) se adăugă mențiunea următoare la certificat:

„Numele și adresa primului destinatar”.

Articolul 13

(1)   La Directivele 64/433/CEE și 71/118/CEE se adăugă următorul articol:

„Articolul 19

Normele prevăzute de Directiva 89/662/CEE (19) privind controalele veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare, în vederea realizării pieței interne, se vor aplica în special în ceea ce privește controalele la sursă, organizarea și consecințele controalelor pe care le va efectua statul membru destinatar, precum și măsurile de protecție care vor trebui puse în aplicare.

(2)   La Directivele 72/461/CEE și 80/215/CEE se adăugă următorul articol:

„Articolul 15

Normele prevăzute de Directiva 89/662/CEE (20) privind controalele veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare, în vederea realizării pieței interne, se aplică în special în ceea ce privește controalele la sursă, organizarea și consecințele controalelor pe care le efectuează statul membru destinatar, precum și măsurile de protecție care trebuie puse în aplicare.

(3)   La Directiva 77/99/CEE se adăugă următorul articol:

„Articolul 24

Normele prevăzute de Directiva 89/662/CEE (21) privind controalele veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne se aplică în special în ceea ce privește controalele la sursă, organizarea și consecințele controalelor pe care le efectuează statul membru destinatar, precum și măsurile de protecție care trebuie puse în aplicare.

(4)   La Directivele 85/397/CEE și 88/657/CEE se adăugă următorul articol:

„Articolul 18

Normele prevăzute de Directiva 89/662/CEE (22) privind controalele veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare, în vederea realizării pieței interne, se aplică în special în ceea ce privește controalele la sursă, organizarea și consecințele controalelor pe care le efectuează statul membru destinatar, precum și măsurile de protecție care trebuie puse în aplicare.

(5)   La Directiva 88/437/CEE se adăugă următorul articol:

„Articolul 17

Normele prevăzute de Directiva 89/662/CEE (23) privind controalele veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare, în vederea realizării pieței interne, se aplică în special în ceea ce privește controalele la sursă, organizarea și consecințele controalelor pe care le efectuează statul membru destinatar, precum și măsurile de protecție care trebuie puse în aplicare.

Articolul 14

În așteptarea unor norme comunitare, până la data de 31 decembrie 1992, schimburile de produse prevăzute la anexa B sunt supuse normelor de control prevăzute de prezenta directivă, în special celor prevăzute la articolul 5 alineatul (2).

Statele membre comunică, înainte de data prevăzută la articolul 19, condițiile și modalitățile care se aplică în prezent la schimburile de produse menționate la primul paragraf.

Consiliul, hotărând în conformitate cu propunerea Comisiei, stabilește, înainte de 31 decembrie 1991, regimul definitiv care se aplică la schimburile de produse menționate la anexa B.

Articolul 15

La articolul 9 din Directiva 64/432/CEE (24) se inserează următorul punct:

„2a.

La cererea unui stat membru sau la inițiativa Comisiei, unul sau mai mulți reprezentanți ai acesteia se pot deplasa imediat la fața locului pentru a examina, împreună cu autoritățile competente, măsurile luate și emit un aviz asupra acestora.”

Articolul 16

(1)   Statele membre înaintează Comisiei, cel târziu cu trei luni înainte de data prevăzută la articolul 19 alineatul (1), un program care va preciza măsurile naționale pe care le vor pune în aplicare pentru realizarea obiectivelor prevăzute prin prezenta directivă, în special frecvența controalelor.

(2)   Comisia examinează programele înaintate de statele membre în conformitate cu alineatul (1).

(3)   În fiecare an, începând cu 1991, Comisia va adresa statelor membre o recomandare privind un program de controale pentru anul următor. Comitetul veterinar permanent va exprima, în prealabil, un aviz în legătură cu recomandarea respectivă. Aceasta va putea fi adaptată ulterior.

Articolul 17

(1)   În cazurile în care se face trimitere la procedura prevăzută de prezentul articol, Comitetul veterinar permanent, înființat prin Decizia 68/361/CEE (25) și numit în continuare „comitet”, va fi sesizat fără întârziere de președintele său, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei va supune comitetului un proiect de măsuri pentru viitor. Comitetul își dă avizul în legătură cu acest proiect în termen de două zile. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru adoptarea deciziilor pe care Consiliul trebuie să le ia la propunerea Comisiei. Cu ocazia votărilor în cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt determinate în conformitate cu dispozițiile articolului citat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)   Comisia adoptă măsurile preconizate atunci când acestea sunt în conformitate cu avizul comitetului.

(4)   În cazul în care măsurile avute în vedere nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în lipsa unui aviz, Comisia înaintează fără întârziere Consiliului o propunere în legătură cu măsurile preconizate.

Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

În cazul în care, la expirarea perioadei de 15 zile de la data la care a fost sesizat Consiliul nu a luat o hotărâre, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat cu majoritate simplă împotriva măsurilor respective.

Articolul 18

(1)   În cazurile în care se face trimitere la procedura prevăzută de prezentul articol, Comitetul veterinar permanent, instituit prin Decizia 68/361/CEE și numit în continuare „comitet” va fi sesizat fără întârziere de președintele său, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect de măsuri pentru viitor. Comitetul își exprimă avizul în legătură cu acest proiect într-o perioadă pe care președintele o poate stabili în funcție de urgența problemei respective. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru adoptarea deciziilor pe care Consiliul trebuie să le ia la propunerea Comisiei. Cu ocazia votului în cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt determinate în conformitate cu dispozițiile articolului citat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)   Comisia adoptă măsurile preconizate atunci când acestea sunt în conformitate cu avizul comitetului.

(4)   În cazul în care măsurile preconizate nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în lipsa unui aviz, Comisia înaintează fără întârziere Consiliului o propunere în legătură cu măsurile preconizate.

Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

În cazul în care, în termen de trei luni de la data la care a fost sesizat, Consiliul nu adoptă măsurile propuse, acestea vor fi adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat cu majoritate simplă împotriva măsurilor respective.

CAPITOLUL IV

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 19

(1)   Înainte de 31 decembrie 1990, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată în legătură cu propunerea Comisiei referitoare la controalele veterinare în cadrul schimburilor intracomunitare de animale vii.

Înainte de data prevăzută la primul paragraf, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilește regulile și principiile generale care se aplică în cadrul controalelor care se vor efectua în țările terțe și al controalelor importurilor de produse menționate de prezenta directivă provenite din aceste țări. De asemenea, punctele de control la frontierele externe, precum și cerințele la care acestea vor trebui să se conformeze vor fi stabilite înaintea acestei date.

(2)   Înainte de 31 decembrie 1992, Consiliul va reexamina dispozițiile prezentei directive pe baza unui raport al Comisiei asupra experienței dobândite, însoțit de eventuale propuneri în legătură cu care se va pronunța cu majoritate calificată.

Articolul 20

Până la 31 decembrie 1992, pentru a permite o punere în aplicare progresivă a regimului de control prevăzut de prezenta directivă, statele membre vor putea, prin derogare de la articolul 5 alineatul (1):

să mențină controlul documentelor în timpul transportului în ceea ce privește carnea și produsele derivate din carne pentru a asigura respectarea cerințelor specifice prevăzute de legislația comunitară în cazul febrei aftoase și a pestei porcine;

să efectueze un control al documentelor în timpul transportului în ceea ce privește produsele importate din țări terțe de către statele membre.

Articolul 21

Până la 1 octombrie 1992, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilește regimul aplicabil la expirarea dispozițiilor tranzitorii prevăzute la articolul 20.

Articolul 22

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive începând cu o dată care va fi stabilită prin decizia ce se va adopta înainte de 31 decembrie 1990, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf, dar până la 31 decembrie 1991.

Cu toate acestea, Republica Elenă dispune de o perioadă suplimentară de un an pentru a se conforma acestor dispoziții.

Articolul 23

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 11 decembrie 1989.

Pentru Consiliu

Președintele

H. NALLET


(1)  JO C 225, 31.8.1988, p. 4.

(2)  JO C 326, 19.12.1988, p. 28.

(3)  JO L 56, 6.3.1989, p. 7.

(4)  JO L 378, 31.12.1982, p. 58.

(5)  JO L 61, 4.3.1989, p. 48.

(6)  JO L 47, 21.2.1980, p. 4.

(7)  JO L 382, 31.12.1985, p. 35.

(8)  JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64.

(9)  JO L 382, 31.12.1988, p. 3.

(10)  JO L 55, 8.3.1971, p. 23.

(11)  JO L 302, 31.12.1972, p. 24.

(12)  JO L 280, 3.10.1987, p. 28.

(13)  JO L 26, 31.1.1977, p. 85.

(14)  JO L 93, 6.4.1989, p. 25.

(15)  JO L 226, 24.8.1985, p. 13.

(16)  JO L 362, 31.12.1985, p. 8.

(17)  JO L 212, 22.7.1989, p. 87.

(18)  JO L 302, 31.12.1972, p. 28.

(19)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.”

(20)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.”

(21)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.”

(22)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.”

(23)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.”

(24)  JO 121, 29.7.1977/64.

(25)  JO L 255, 18.10.1968, p. 23.


ANEXA A

Legislația veterinară

Directiva 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate care afectează schimburilor intracomunitare de cărnuri proaspete (JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/657/CEE (JO L 382, 31.12.1988, p. 3).

Directiva 71/118/CEE a Consiliului din 15 februarie 1971 privind problemele de sănătate care afectează schimburile de cărnuri proaspete de pasăre (JO L 55, 8.3.1971, p. 23), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/657/CEE (JO L 382, 31.12.1988, p. 3).

Directiva 72/461/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 privind problemele de inspectie veterinară în materie de schimburi comerciale intracomunitare de cărnuri proaspete (JO L 302, 31.12.1972, p. 24), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/489/CEE (JO L 280, 3.10.1987, p. 28).

Directiva 77/99/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976 privind problemele de sanatate care afectezaza schimburile intracomunitare cu preparate din carne (JO L 26, 31.1.1977, p. 85), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/227/CEE (JO L 93, 6.4.1989, p. 25).

Directiva 80/215/CEE a Consiliului din 22 ianuarie 1980 privind problemele de inspecție veterinară în cadrul schimburilor intracomunitare cu preparate din carne (JO L 47, 21.2.1980, p. 4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/660/CEE (JO L 382, 31.12.1988, p. 35).

Directiva 85/397/CEE a Consiliului din 5 august 1985 privind problemele de sănătate și de inspectie veterinară în cadrul schimburilor intracomunitare de lapte tratat termic (JO L 226, 24.8.1985, p. 13), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3768/85 (JO L 362, 31.12.1985, p. 8).

Directiva 88/657/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1988 privind stabilirea cerințelor referitoare la producția și schimburile de carne tocată, de bucăți de carne cântărind sub 100 grame și preparate din carne (JO L 382, 31.12.1988, p. 3) (1).

Directiva 89/437/CEE a Consiliului din 20 iunie 1989 privind problemele de natură igienică și sanitară legate de producerea și comercializarea ovoproduselor (JO L 212, 22.7.1989, p. 87) (1).


(1)  Cu începere de la 1 ianuarie 1992.


ANEXA B

Produse care nu fac obiectul armonizării comunitare, dar care, în cazul schimburilor, urmează să fie supuse controalelor prevăzute de prezenta directivă

Produse de origine animală care fac obiectul anexei II din tratat:

carne de iepure și de vânat;

lapte crud și produse lactate;

produse de acvacultură destinate consumului uman;

produse derivate din pește destinate consumului uman;

moluște bivalve vii destinate consumului uman;

produse derivate din carne de iepure și de vânat;

sânge;

grăsimi animale topite, jumări și produse obținute în urma topirii;

miere;

melci comestibili;

pui de baltă destinați consumului uman.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

213


31990Y0104(02)


C 001/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Lista băuturilor spirtoase din anexa II la Regulamentul (CEE) NR. 1576/89 al Consiliului (1) a căror tărie alcoolică minimă, stabilită de legislațiile naționale, este mai mare decât valorile prevăzute de regulamentele Comunității pentru categoria căreia îi aparțin

[articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89]

(90/C 1/07)

FRANȚA

Categoria

Denumirea [în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89]

Tăria alcoolică minimă

Baza legală

ROM

Rhum de la Martinique

40 % vol

Décret no 63.765 du 25 juillet 1963

 

Rhum de la Guadeloupe

40 % vol

Décret no 63.765 du 25 juillet 1963

 

Rhum de la Réunion

40 % vol

Décret no 63.765 du 25 juillet 1963

 

Rhum de la Guyane

40 % vol

Décret no 63.765 du 25 juillet 1963

RACHIU DE VIN

Eau-de-vie de Cognac

40 % vol

Décret du 15 mai 1986

 

Eau-de-vie des Charentes

40 % vol

Décret du 15 mai 1986

 

Cognac

40 % vol

Décret du 15 mai 1986

 

Armagnac

40 % vol

Décret du 6 août 1936

 

Fine Bordeaux

40 % vol

Décret du 5 août 1974

 

Eau-de-vie de vin de la Marne

40 % vol

Décret no 607 du 23 février 1942

 

Eau-de-vie de vin originaire d'Aquitaine

40 % vol

Décret no 600 du 23 février 1942

 

Eau-de-vie de vin de Bourgogne

40 % vol

Décret 46-705 du 11 avril 1946

 

Eau-de-vie de vin originaire du Centre-Est

40 % vol

Décret du 24 juin 1950

 

Eau-de-vie de vin originaire de Franche-Comté

40 % vol

Décreto 602 du 23 février 1950

 

Eau-de-vie de vin originaire du Bugey

40 % vol

Décret du 17 août 1950

 

Eau-de-vie de vin de Savoie

40 % vol

Décret du 27 octobre 1967

 

Eau-de-vie de vin originaire des Coteaux de la Loire

40 % vol

Décret no 601 du 23 février 1942

 

Eau-de-vie de vin originaire de Provence

40 % vol

Décret no 604 du 23 février 1942Décret

 

Eau-de-vie de vin originaire du Languedoc

40 % vol

no 603 du 23 février 1942

 

Faugères ou eau-de-vie de Faugères

40 % vol

Décret no 48-498 du 19 mars 1948

RACHIU DE TESCOVINĂ DE STRUGURI

Eau-de-vie de marc de Champagne ou marc de Champagne

40 % vol

Décret no 607 du 23 février 1942

 

Marc de Bourgogne

40 % vol

Décret no 608 du 23 février 1942

 

Marc d'Auvergne

40 % vol

Décret du 26 octobre 1949

 

Marc de Lorraine

40 % vol

Décret du 28 novembre 1979

 

Marc d'Alsace Gewürztraminer

40 % vol

Décret du 22 juillet 1979

 

Eau-de-vie de marc originaire d'Aquitaine

40 % vol

Décret no 600 du 23 février 1942

 

Eau-de-vie de marc de Bourgogne

40 % vol

Décret no 46-705 du 11 Avril 1946

 

Eau-de-vie de marc originaire du Centre-Est

40 % vol

Décret du 24 juin 1950

 

Eau-de-vie de marc originaire de Franche-Comté

40 % vol

Décret no 602 du 23 février 1942

 

Eau-de-vie de marc originaire du Bugey

40 % vol

Décret du 17 août 1950

 

Eau-de-vie de marc originaire de Savoie

40 % vol

Décret du 27 octobre 1967

 

Eau-de-vie de marc originaire des Coteaux de la Loire

40 % vol

Décret no 601 du 23 février 1942

 

Eau-de-vie de marc originaire de Provence

40 % vol

Décret no 604 du 23 février 1942

 

Eau-de-vie de marc originaire du Languedoc

40 % vol

Décret no 603 du 23 février 1942

RACHIU DE FRUCTE

Mirabelle de Lorraine

45 % vol

Décret du 30 novembre 1953

RACHIU DE CIDRU SAU DE PERE

Calvados

40 % vol

Décret du 11 septembre 1984

 

Calvados du pays d'Auge

40 % vol

Décret du 11 septembre 1984

 

Eau-de-vie de cidre de Bretagne

40 % vol

Décret du 10 avril 1963

 

Eau-de-vie de poiré de Bretagne

40 % vol

Décret du 10 avril 1963

 

Eau-de-vie de cidre de Normandie

40 % vol

Décret du 10 avril 1963

 

Eau-de-vie de poiré de Normandie

40 % vol

Décret du 10 avril 1963

 

Eau-de-vie de cidre du Maine

40 % vol

Décret du 10 avril 1963

 

Eau-de-vie de poiré du Maine

40 % vol

Décret du 10 avril 1963


GERMANIA

Categoria

Denumirea [în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89]

Tăria alcoolică minimă

Baza legală

BRANDY

Deutscher Weinbrand

38 % vol

§ 35 Weingesetz (27. 8. 1982 und 11. 7. 1989)

BĂUTURĂ SPIRTOASĂ DE IENUPĂR

Steinhäger

38 % vol

Branntweinmonopolgesetz Artikel 100 vom 8. April 1982 und Lebensmittelkennzeichnungsverordnung vom 9. Dezember 1988

 

Ostfriesischer Korngenever

38 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

RACHIU DE FRUCTE

Schwarzwälder Kirschwasser

40 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

 

Schwarzwälder Himbeergeist

40 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

 

Schwarzwälder Mirabellenwasser

40 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

 

Schwarzwälder Williamsbirne

40 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

 

Schwarzwälder Zwetschgenwasser

40 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

 

Fränkisches Zwetschgenwasser

40 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

 

Fränkisches Kirschwasser

40 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)

 

Fränkischer Obstler

38 % vol

§ 100 Branntweinmonopolgesetz und Lebensmittelkennzeichnungsverordnung vom 9. Dezember 1988

RACHIU DE GENȚIANĂ

Bayerischer Gebirgsenzian

38 % vol

Begriffsbestimmungen für Spirituosen 1971 (Stand Oktober 1988)


ITALIA

Categoria

Denumirea [în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89]

Tăria alcoolică minimă

Baza legală

BRANDY

Brandy italiano

38 % vol

Legge 7 dicembre 1951 n. 1559 concernente la disciplina della produzione e del commercio delle acqueviti

RACHIU DE TESCOVINĂ DE STRUGURI

Grappa di Barolo

Grappa piemontese o del Piemonte

Grappa lombarda o della Lombardia

Grappa trentina o del Trentino

Grappa friulana o del Friuli

Grappa veneta o del Veneto

Südtiroler Grappa / Grappa dell'Alto Adige

38 % vol

Legge 7 dicembre 1951 n. 1559 concernente la disciplina della produzione e del commercio delle acqueviti

RACHIU DE FRUCTE

Südtiroler Williams / Williams dell'Alto Adige

Südtiroler Aprikot o Südtiroler Marille / Aprikot dell'Alto Adige o Marille dell'Alto Adige

Südtiroler Kirsch / Kirsch dell'Alto Adige

Südtiroler Zwetschgeler / Zwetschgeler dell'Alto Adige

Südtiroler Obstler / Obstler dell'Alto Adige

Südtiroler Gravensteiner / Gravensteiner dell'Alto Adige

Südtiroler Golden Delicious / Golden delicious dell'Alto Adige

Williams friulano o del Friuli

Sliwovitz del Veneto

Sliwovitz del Friuli-Venezia Giulia

Sliwovitz del Trentino-Alto Adige

Distillato di mele trentino o del Trentino

Williams trentino o del Trentino

Sliwovitz trentino o del Trentino

Aprikot trentino o del Trentino

Kirsch / Kirschwasser friulano

Kirsch / Kirschwasser trentino

Kirsch / Kirschwasser veneto

38 % vol

Legge 7 dicembre 1951 n. 1559 concernente la disciplina della produzione e del commercio delle acqueviti

RACHIU DE GENȚIANĂ

Südtiroler Enzian / Genziana dell'Alto Adige

Genziana trentina o del Trentino

38 % vol

Legge 7 dicembre 1951 n. 1559 concernente la disciplina della produzione e del commercio delle acqueviti


LUXEMBURG

Categoria

Denumirea [în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89]

Tăria alcoolică minimă

Baza legală

BĂUTURI SPIRTOASE DIN CEREALE

Eau-de-vie de seigle de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

Règlement du gouvernement en conseil du 21 juin 1985 portant création d'une marque nationale des eaux-de-vie naturelles

RACHIU DE TESCOVINĂ DE STRUGURI

Eau-de-vie de marc de raisin de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

Règlement du gouvernement en conseil du 21 juin 1985 portant création d'une marque nationale des eaux-de-vie naturelles

RACHIU DE FRUCTE

Eau-de-vie de pommes de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

Règlement du gouvernement en conseil du 21 juin 1985 portant création d'une marque nationale des eaux-de-vie naturelles

 

Eau-de-vie de poires de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

 

 

Eau-de-vie de kirsch de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

 

 

Eau-de-vie de quetsch de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

 

 

Eau-de-vie de mirabelle de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

 

 

Eau-de-vie de prunelles de marque nationale luxembourgeoise

40 % vol

 


(1)  JO L 160, 12.6.1989, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

217


31990Y0303(03)


C 052/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Modificarea listei băuturilor spirtoase din anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (1) a căror tărie alcoolică minimă, stabilită de legislațiile naționale, este mai mare decât valorile prevăzute de regulamentele Comunității pentru categoria căreia îi aparțin

(90/C 52/05)

Publicată în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89

( Jurnalul Oficial al Comunităților Europene C 1 din 4 ianuarie 1990, pagina 14 )

Lista se completează cu:

„PORTUGALIA

Categoria

Denumirea

[în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1576/89]

Tăria alcoolică minimă

Baza legală

Rachiu de tescovină de struguri

Bagaceira do Minho

40 % vol.

Decret-lege nr. 390/86 din 21.11.1986”


(1)  JO L 160, 12.6.1989, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

218


31990D0013


L 008/70

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 20 decembrie 1989

privind procedura care trebuie respectată pentru modificarea sau completarea listelor de unități autorizate în țările terțe pentru importul de cărnuri proaspete în Comunitatea Europeană

(90/13/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 74/462/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate și de inspectie veterinară pentru importul de animale din specia bovină și porcină, de cărnuri proaspete sau de produse pe bază de carne provenind din țările terțe (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/227/CEE (2), în special articolul 4 alineatul (1),

întrucât Comisia are competența de a stabili normele de aplicare a procedurii care trebuie urmată pentru a modifica sau completa listele de exploatații zootehnice prevăzute la articolul 4 din Directiva 72/462/CEE;

întrucât numărul de unități care figurează pe listele menționate anterior este din ce în ce mai mare; întrucât, prin urmare, trebuie adoptate din ce în ce mai multe decizii în privința acestora, pe baza rezultatelor controalelor efectuate în urma aplicării dispozițiilor articolului 5 din Directiva 72/462/CEE; întrucât trebuie prevăzută o procedură care să permită evitarea unui formalism exagerat, garantând în același timp respectarea normelor comunitare;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului veterinar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prezenta decizie stabilește normele de aplicare a procedurii prevăzute la articolul 4 alineatul (1) a doua teză din Directiva 72/462/CEE atunci când este vorba de modificarea sau completarea listelor unităților autorizate pentru importul de cărnuri proaspete în Comunitate.

Articolul 2

Comisia informează statele membre despre rezultatele inspecțiilor realizate prin aplicarea articolului 5 din Directiva 72/462/CEE și despre modificările sau completările preconizate pentru listele respective.

Această informare se face în scris. În mod excepțional, ea poate fi furnizată verbal, cu condiția să fie confirmată în scris într-un interval de 24 de ore.

Articolul 3

(1)   Statele membre dispun de un termen maxim de o săptămână, începând de la data primirii informațiilor menționate la articolul 2 de către reprezentanța lor permanentă, pentru a-și comunica observațiile; Comisia poate reduce acest termen la 48 de ore în caz de urgență.

(2)   Comisia analizează observațiile formulate de statele membre, în special cele referitoare la rezultatele controalelor la import pe care le efectuează, și informează statul membru respectiv despre cursul pe care îl va da acestor observații înainte de a adopta decizia.

(3)   Adoptarea deciziei prevăzute la articolul 4 alineatul (1) a doua teză din Directiva 72/462/CEE intervine după expirarea termenului prevăzut la alineatul (1).

Articolul 4

(1)   În caz de dificultate, Comitetul veterinar permanent este sesizat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29 din Directiva 72/462/CEE.

(2)   În cursul reuniunilor Comitetului veterinar permanent, statele membre sunt informate cu regularitate de către Comisie asupra situației din țările terțe, inclusiv cu privire la controlul reziduurilor, al controalelor efectuate de poliția sanitară, precum și cu privire la misiunile prevăzute de acestea.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 1989.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 302, 31.12.1972, p. 28.

(2)  JO L 93, 6.4.1989, p. 25.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

219


31990D0030


L 016/35

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 10 ianuarie 1990

de acordare a unei derogări Spaniei și de stabilire a condițiilor de sănătate echivalente care trebuie respectate la tranșarea cărnii proaspete

(90/30/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind condițiile de sănătate referitoare la schimburile intracomunitare de carne proaspătă (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/657/CEE (2), în special articolul 13,

întrucât, în aplicarea articolului 13 din Directiva 64/433/CEE, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16, oricărui stat membru care oferă garanții similare i se pot acorda, la cerere, derogări de la punctul 45 litera (c) din anexa I; întrucât aceste derogări stabilesc condiții de sănătate cel puțin echivalente cu cele din anexa menționată;

întrucât autoritățile spaniole, prin scrisoarea din 26 septembrie 1989, au prezentat Comisiei o cerere de derogare de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE pentru tranșarea cărnii proaspete de vită, de oaie și de porc; întrucât această cerere propune condiții de sănătate; întrucât este necesar ca aceste condiții de sănătate, stabilite ca o soluție alternativă în cadrul cererii de derogare de la dispozițiile referitoare la tranșarea cărnii proaspete, să fie cel puțin echivalente cu cele de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE;

întrucât condițiile de sănătate propuse de Spania sunt echivalente cu cele de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin derogare de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE, Spania poate să autorizeze tranșarea cărnii proaspete de vită, de oaie și de porc în condițiile prevăzute la anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 ianuarie 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64.

(2)  JO L 382, 31.12.1988, p. 3.


ANEXĂ

Condiții speciale pentru tranșarea carcaselor de bovine, ovine și porcine

1.

Carcasele provenind din hala de tăiere, după refrigerare în camere frigorifice care funcționează cu o temperatură a aerului de ieșire din evaporatori care ar permite o răcire a carcaselor până la temperatura internă de + 7 °C în 48 de ore pentru carcasele de bovine și în 20 de ore pentru carcasele de porcine, sunt transportate în secția de tranșare, în care temperatura ambiantă nu depășește + 12 °C și care se află în același grup de clădiri cu camerele frigorifice.

2.

Carnea este transferată printr-o singură operațiune.

3.

Carcasele sunt introduse în secția de tranșare și sunt dezosate înainte ca temperatura lor internă să atingă + 7 °C, în cazul în care tranșarea se efectuează în 48 de ore pentru carcasele de bovine și în 20 de ore pentru carcasele de porcine.

4.

Intervalul de timp între introducerea cărnii în secția de tranșare și răcirea ei suplimentară nu depășește 60 de minute.

5.

Imediat după tranșare și ambalare, carnea este transportată în camere frigorifice adecvate.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

221


31990D0031


L 016/37

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 10 ianuarie 1990

de acordare a unei derogări Franței și de stabilire a condițiilor de sănătate echivalente care trebuie respectate la tranșarea cărnii proaspete

(90/31/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind condițiile de sănătate referitoare la schimburile intracomunitare de carne proaspătă (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/657/CEE (2), în special articolul 13,

întrucât, în aplicarea articolului 13 din Directiva 64/433/CEE, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16, oricărui stat membru care oferă garanții similare i se pot acorda, la cerere, derogări de la punctul 45 litera (c) din anexa I; întrucât aceste derogări stabilesc condiții de sănătate cel puțin echivalente cu cele din anexa menționată;

întrucât autoritățile franceze, prin scrisoarea din 18 ianuarie 1989, au prezentat Comisiei o cerere de derogare de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE pentru tranșarea cărnii proaspete de vită, de oaie și de porc; întrucât această cerere propune condiții de sănătate; întrucât este necesar ca aceste condiții de sănătate, stabilite ca o soluție alternativă în cadrul cererii de derogare de la dispozițiile referitoare la tranșarea cărnii proaspete, să fie cel puțin echivalente cu cele de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE;

întrucât condițiile de sănătate propuse de Franța sunt echivalente cu cele de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin derogare de la punctul 45 litera (c) din anexa I la Directiva 64/433/CEE, Franța poate să autorizeze tranșarea cărnii proaspete de vită, de oaie și de porc în condițiile prevăzute la anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 ianuarie 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64.

(2)  JO L 382, 31.12.1988, p. 3.


ANEXĂ

Condiții speciale pentru tranșarea carcaselor de bovine, ovine și porcine

1.

Carcasele provenind din hala de tăiere, după refrigerare în camere frigorifice care funcționează cu o temperatură a aerului de ieșire din evaporatori care ar permite o răcire a carcaselor până la temperatura internă de + 7 °C în 48 de ore pentru carcasele de bovine și în 20 de ore pentru carcasele de porcine, sunt transportate în secția de tranșare, în care temperatura ambiantă nu depășește + 12 °C și care se află în același grup de clădiri cu camerele frigorifice.

2.

Carnea este transferată printr-o singură operațiune.

3.

Carcasele sunt introduse în secția de tranșare și sunt dezosate înainte ca temperatura lor internă să atingă + 7 °C, în cazul în care tranșarea se efectuează în 48 de ore pentru carcasele de bovine și în 20 de ore pentru carcasele de porcine.

4.

Intervalul de timp între introducerea cărnii în secția de tranșare și răcirea ei suplimentară nu depășește 60 de minute.

5.

Imediat după tranșare și ambalare, carnea este transportată în camere frigorifice adecvate.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

223


31990D0036


L 019/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 16 ianuarie 1990

de stabilire a coeficientului tendinței agro-economice, ce urmează a fi utilizat pentru definirea unității de mărime europene, în cadrul tipologiei comunitare a exploatațiilor agricole

(90/36/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul 79/65/CEE al Consiliului din 15 iunie 1965 de creare a unei rețele de informații contabile agricole privind veniturile și activitatea economică a exploatațiilor agricole în Comunitatea Economică Europeană (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) 3644/85 (2),

având în vedere Regulamentul (CEE) 571/88 al Consiliului din 29 februarie 1988 privind organizarea anchetelor comunitare asupra structurii exploatațiilor agricole între anii 1988 și 1997 (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) 807/89 (4), în special articolul 8 alineatul (3),

întrucât anexa III la Decizia 85/377/CEE a Comisiei din 7 iunie 1985 de stabilire a unei tipologii comunitare a exploatațiilor agricole (5) definește unitatea de mărime europeană; întrucât definiția se referă la un coeficient care să țină seama de tendințele agro-economice globale, începând cu perioada de referință „1980”; întrucât coeficientul urmează a fi calculat de către Comisie și stabilit după consultarea statelor membre și întrucât această consultare a avut loc în cadrul reuniunilor grupurilor de experți asupra „Tipologiei exploatațiilor agricole”,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se stabilește prin prezenta coeficientul tendinței agro-economice, utilizat la definirea unității de mărime europene, în conformitate cu anexa III (A) alineatul (2) la Decizia 85/377/CEE, pentru tendința dintre perioadele de referință „1980” și „1986”, la valoarea de 1,2.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 16 ianuarie 1990.

Pentru Comisie

Henning CHRISTOPHERSEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 109, 23.6.1965, p. 1859/65.

(2)  JO L 348, 24.12.1985, p. 4.

(3)  JO L 56, 2.3.1988, p. 1.

(4)  JO L 86, 31.3.1989, p. 1.

(5)  JO L 220, 17.8.1985, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

224


31990L0044


L 027/35

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 22 ianuarie 1990

de modificare a Directivei 79/373/CEE privind comercializarea furajelor combinate

(90/44/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât Directiva 79/373/CEE (4), modificată ultima dată de Directiva 87/235/CEE (5), stabilește regulile pentru comercializarea în Comunitate a furajelor combinate;

întrucât, în temeiul legislației comunitare actuale, statele membre pot renunța, în anumite cazuri, la normele comunitare, în special la cele referitoare la etichetare și la alegerea ingredientelor;

întrucât, în vederea definitivării pieței interne, ar trebui eliminate toate derogările naționale care pot fi un obstacol la libera circulație a furajelor combinate ori pot crea condiții inegale de concurență;

întrucât metoda optimă de a elimina toate neconcordanțele actuale privind normele de etichetare este de a stabili – la nivelul Comunității – o listă cu mențiunile care, în fiecare caz în parte, trebuie sau pot fi prevăzute în mod voluntar de către persoana responsabilă cu etichetarea;

întrucât, în ceea ce privește etichetarea, Directiva 79/373/CEE urmărește să asigure informarea obiectivă și cât mai exactă a crescătorilor de animale cu privire la compoziția și utilizarea furajelor; întrucât este important să se asigure că se poate verifica oficial exactitatea acestor mențiuni, în conformitate cu dispozițiile în materie prevăzute în directivă, în toate etapele de comercializare a furajelor;

întrucât menționarea ingredientelor din furajele combinate reprezintă, în unele cazuri, o informație importantă pentru crescătorii de animale;

întrucât, în prezent, determinarea cantitativă a ingredientelor din furaje pentru producție creează dificultăți în ceea ce privește verificarea, în principal din cauza naturii produselor folosite, a complexității amestecurilor sau a metodelor de fabricație adoptate;

întrucât, prin urmare, se recomandă ca în această etapă să se instituie, cel puțin în ceea ce privește furajele destinate animalelor pentru producție, un sistem flexibil referitor la mențiuni, care să se limiteze la precizarea ingredientelor din furaje, însă nu și a cantității; întrucât trebuie reținută posibilitatea creării unor categorii care să permită gruparea sub aceeași denumire a mai multor ingrediente; întrucât anumite categorii de ingrediente au fost deja stabilite prin Directiva 82/475/CEE (6) a Comisiei privind hrana concentrată pentru animalele de companie, trebuie să se adopte dispoziții similare și pentru celelalte tipuri de hrană pentru animale;

întrucât sunt necesare dispoziții speciale pentru etichetarea hranei pentru animalele de companie, astfel încât să se evidențieze caracterul special al acestui tip de hrană;

întrucât producătorii de hrană concentrată trebuie să aibă libertatea de a oferi crescătorilor de animale informații, altele decât cele prevăzute în mod expres în Directiva 79/373/CEE, însă furnizarea acestor informații trebuie să se facă sub rezerva anumitor condiții și restricții, pentru a se asigura libera concurență între producători, precum și caracterul obiectiv al informației;

întrucât Directiva 79/373/CEE permite statelor membre să impună fabricarea furajelor combinate din ingrediente specifice sau să nu conțină anumite ingrediente; întrucât obstacolele cauzate de astfel de restricții trebuie eliminate prin adoptarea, la nivelul Comunității, a unei liste de ingrediente utilizate la fabricarea furajelor combinate și a unei liste de ingrediente a căror utilizare trebuie interzisă din motive de sănătate;

întrucât lista ingredientelor care pot fi introduse în furajele combinate nu poate fi completă, din cauza marii diversități de produse și derivate care pot fi utilizate, din cauza dezvoltării constante a tehnologiei alimentare și a necesității de a nu limita opțiunile producătorilor; întrucât este suficient să se întocmească un inventar al principalelor ingrediente utilizate în mod normal la fabricarea furajelor combinate;

întrucât inventarul trebuie să specifice denumirile comune care vor fi utilizate pentru a desemna diferitele ingrediente și caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi aceste denumiri;

întrucât caracteristicile diferitelor ingrediente se pot dovedi insuficiente pentru a face deosebirea între produse care au caracteristici foarte apropiate și care, adeseori, se deosebesc din punct de vedere al calității; întrucât trebuie introduse dispoziții pentru astfel de cazuri speciale, în care să se prevadă posibilitatea de a stabili cerințe minime privind compoziția;

întrucât lista ingredientelor care pot fi utilizate în fabricarea furajelor combinate pentru animale nu este exhaustivă; întrucât, în consecință, se cere statelor membre să permită ca furajele combinate comercializate în Comunitate să conțină alte ingrediente decât cele incluse în lista menționată, cu condiția ca aceste ingrediente să fie sănătoase, naturale și de calitate comercială și ca ele să aibă denumiri specifice, astfel încât să nu fie confundate cu ingredientele care au o denumire stabilită la nivel comunitar;

întrucât stabilirea listei cu principalele ingrediente utilizate și comercializate în mod normal pentru prepararea furajelor combinate și stabilirea listei de ingrediente a căror utilizare trebuie interzisă în viitor sunt măsuri de natură științifică; întrucât, pentru a facilita adoptarea acestor măsuri, trebuie să se respecte procedura prin care se introduce o colaborare strânsă între statele membre și Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru furaje;

întrucât, pentru a asigura respectarea cerințelor referitoare la furajele combinate, statele membre trebuie să prevadă inspecții corespunzătoare prin prelevare de mostre, nu numai în perioada de comercializare, ci și în perioada de fabricație; întrucât această ultimă metodă de inspecție poate avea în vedere și evidențele pe care le dețin fabricanții,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 79/373/CEE se modifică după cum urmează:

1.

Următorul punct se adaugă la articolul 1 alineatul (2):

„(g)

apropierea legilor statelor membre referitoare la ambalarea, în funcție de greutate sau volum, a produselor preambalate.”

2.

Următorul punct se adaugă la articolul 2:

„(1)

durata minimă de depozitare a furajelor combinate: data până la care, în condiții de depozitare corespunzătoare, hrana pentru animale își păstrează proprietățile specifice.”

3.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

(1)   Statele membre prevăd ca furajele combinate să fie comercializate numai în cazul în care specificațiile enumerate în continuare, care trebuie să fie vizibile, lizibile și de neșters și pentru care răspund producătorul, ambalatorul, importatorul, vânzătorul sau distribuitorul stabilit în Comunitate, apar pe ambalaj, pe container sau pe o etichetă atașată acestora:

(a)

denumirea «furaje complete», «furaje complementare», «furaje minerale», «furaje cu melasă», «înlocuitor complet pentru lapte» sau «înlocuitor complementar pentru lapte», după caz;

(b)

specia sau categoria de animale căreia îi sunt destinate furajele combinate;

(c)

instrucțiuni pentru utilizarea corespunzătoare a furajelor, în funcție de scopul utilizării;

(d)

pentru toate tipurile de furaje combinate, cu excepția hranei pentru animalele de companie, altele decât câini și pisici: ingredientele se declară în conformitate cu articolul 5c;

(e)

dacă este cazul, menționarea compușilor analitici, în cazurile prevăzute în partea A din anexă;

(f)

dacă sunt relevante, mențiunile prevăzute în partea B din anexă, în coloanele 1, 2 și 3;

(g)

denumirea sau denumirea comercială și adresa sau sediul social al persoanei răspunzătoare de furnizarea datelor menționate la acest alineat;

(h)

cantitatea netă, exprimată în unități de masă, în cazul produselor solide, și în unități de masă sau volum, în cazul produselor lichide;

(i)

durata minimă de depozitare, indicată în conformitate cu articolul 5d alineatul (1);

(j)

numărul lotului, în cazul în care nu este menționată data fabricației.

(2)   Statele membre prevăd ca furajele combinate comercializate în autocisterne sau în vehicule similare sau în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) să fie însoțite de un document care să conțină specificațiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol. Pentru cantități mici de furaje combinate adecvate utilizatorului final, aceste specificații pot fi aduse la cunoștința cumpărătorului prin afișarea lor în mod corespunzător la punctul de vânzare.

(3)   Statele membre prevăd ca, împreună cu specificațiile menționate la alineatul (1), în spațiul menționat la alineatul (1) să poată fi menționate numai următoarele specificații suplimentare:

(a)

marca de identificare sau marca înregistrată a persoanei responsabile de menționarea pe etichetă a specificațiilor;

(b)

denumirea sau denumirea comercială și adresa sau sediul social al producătorului, în cazul în care acesta nu este persoana responsabilă de menționarea pe etichetă a specificațiilor;

(c)

acolo unde este cazul, numărul de lot;

(d)

țara producătoare sau de fabricație;

(e)

prețul produsului;

(f)

descrierea sau denumirea comercială a produsului;

(g)

pentru hrana concentrată destinată animalelor de companie, altele decât câini și pisici: ingredientele se declară în conformitate cu articolul 5c;

(h)

acolo unde este cazul, specificații referitoare la dispozițiile articolului 14 litera (a);

(i)

precizarea stării fizice a furajelor sau a procesului specific prin care a trecut;

(j)

acolo unde este cazul, declararea compușilor analitici în cazurile prevăzute în partea A din anexă;

(k)

declarațiile prevăzute în partea B din anexă, în coloanele 1, 2 și 4;

(l)

data de fabricație, indicată în conformitate cu articolul 5d alineatul (2).

(4)   În ceea ce privește furajele combinate fabricate și comercializate pe teritoriul lor, statele membre pot:

(a)

permite ca specificațiile menționate la alineatul (1) literele (b)-(f) și litera (h) să fie prezentate numai într-un document însoțitor;

(b)

să instituie un cod numeric oficial prin care să poată fi identificat producătorul, în cazul în care acesta din urmă nu este responsabil de menționarea pe etichetă a specificațiilor.

(5)   Statele membre prevăd următoarele:

(a)

în cazul furajelor combinate din cel mult trei ingrediente, specificațiile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c) nu sunt necesare, în cazul în care ingredientele apar clar în descriere;

(b)

în cazul amestecurilor de cereale integrale, mențiunile prevăzute la alineatul (1) literele (e) și (f) nu sunt necesare; cu toate acestea, ele pot fi precizate;

(c)

denumirile «furaje complete» și «furaje complementare» care se referă la hrana animalelor de companie, altele decât câini și pisici, pot fi înlocuite cu denumirea «hrană concentrată». În acest caz, mențiunile solicitate sau permise în temeiul prezentului articol sunt cele stabilite pentru furajele complete;

(d)

durata minimă de depozitare, cantitatea netă și numărul de referință al lotului pot fi marcate în afara spațiului rezervat pentru specificațiile de pe etichetă menționate la alineatul (1); în acest caz, expresiile relevante sunt însoțite de indicarea locului în care apare informația.

(6)   În ceea ce privește hrana concentrată pentru animalele de companie, denumirile:

(a)

în engleză «compound feedingstuff», «complementary feedingstuff» și «complete feedingstuff» pot fi înlocuite de denumirile «ompound pet food», «complementary pet food» și respectiv «complete pet food»;

(b)

în spaniolă, «pienso» poate fi înlocuit cu denumirea «alimento»;

(c)

în olandeză, «mengvoeder», «aanvullend diervoeder» și «volledig diervoeder» pot fi înlocuite cu denumirile «samengesteld voeder», «aanvullend samengesteld voeder» și respectiv «olledig samengesteld voeder».”

4.

Articolele 5a și 5b se elimină.

5.

Se inserează următoarele articole:

„Articolul 5c

(1)   Atunci când se menționează ingredientele, trebuie să fie menționate toate ingredientele.

(2)   Enumerarea ingredientelor trebuie să fie în conformitate cu următoarele norme:

(a)

furaje combinate pentru animale, altele decât animalele de companie: enumerarea ingredientelor în ordinea descrescătoare a greutății;

(b)

hrană concentrată pentru animalele de companie: enumerarea ingredientelor fie prin menționarea cantității, fie prin enumerarea denumirilor în ordinea descrescătoare a greutății.

(3)   Ingredientele se descriu prin denumirile lor specifice; cu toate acestea, categoriile care grupează mai multe ingrediente se stabilesc în conformitate cu articolul 10 litera (a); în acest caz, precizarea denumirii specifice a ingredientului poate fi înlocuită cu denumirea categoriei din care face parte ingredientul.

Utilizarea uneia dintre aceste două forme de menționare exclude utilizarea celeilalte, cu excepția cazului în care unul dintre ingrediente nu aparține nici uneia dintre categoriile definite; în acest caz, ingredientul, desemnat prin denumirea lui specifică, se menționează în ordinea importanței, după greutate, în funcție de categorii.

(4)   În cazul în care nu se adoptă nici o măsură în temeiul articolului 10 litera (a), statele membre pot menține categoriile de ingrediente pe care le-au stabilit și pot permite ca indicarea ingredientelor să fie înlocuită cu cea a categoriilor.

(5)   Etichetarea hranei concentrate pentru animalele de companie poate atrage atenția, de asemenea, asupra prezenței unuia sau mai multor ingrediente sau a conținutului scăzut de ingredient sau ingrediente, ceea ce reprezintă aspecte esențiale ale caracteristicilor furajelor. În acest caz, conținutul minim sau maxim, exprimat în procente din greutatea ingredientului/ingredientelor incorporat/e trebuie indicat cu claritate fie în dreptul mențiunii prin care se atrage atenția asupra ingredientelor, fie în lista de ingrediente, fie menționând ingredientul/ingredientele și procentul/procentele din greutate în dreptul categoriei corespunzătoare de ingrediente.

Articolul 5d

(1)   Durata minimă de depozitare este precizată prin următoarele mențiuni:

«a se folosi înainte de…», urmată de dată (zi, lună și an), în cazul hranei cu un grad ridicat de perisabilitate microbiologică;

«de preferință înainte de…», urmată de dată (zi, lună și an), în cazul celorlalte tipuri de hrană pentru animale.

În cazul în care alte dispoziții comunitare referitoare la furajele combinate necesită precizarea duratei minime de depozitare, se indică numai data cea mai apropiată.

(2)   Data fabricației se exprimă astfel: «fabricat cu….. (zile, luni sau ani) înainte de data la care expiră durata minimă de depozitare indicată».

În cazul în care se aplică articolul 5 alineatul (5) litera (d), textul menționat anterior este urmat de o precizare a locului în care este menționată durata minimă de depozitare.

Articolul 5e

Persoana responsabilă de menționarea pe etichetă a specificațiilor privind furajele combinate poate furniza informații suplimentare celor cerute în prezenta directivă.

Cu toate acestea, informațiile:

nu pot fi utilizate pentru a indica prezența sau conținutul de compuși analitici, alții decât cei a căror declarare este prevăzută la articolul 5;

nu trebuie să inducă în eroare utilizatorul, în special prin a atribui furajelor efecte sau proprietăți pe care nu le au sau prin sugerarea prezenței unor caracteristici speciale, pe care, în realitate, le au toate tipurile de furaje similare;

nu trebuie să pretindă că hrana poate preveni, trata sau vindeca o boală;

trebuie să se refere la factori obiectivi sau cuantificabili pentru care există o fundamentare;

trebuie să fie clar separate de specificațiile menționate la articolul 5.”

6.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Statele membre prevăd ca dispozițiile generale conținute în partea A din anexă să se aplice la comercializarea furajelor combinate.”

7.

Articolele 7 și 8 se elimină.

8.

Articolul 10 se înlocuiește cu următoarele articole:

„Articolul 10

În conformitate cu procedura stabilită la articolul 13 și având în vedere progresul tehnic și științific:

(a)

categoriile care grupează mai multe ingrediente se stabilesc până la 22 ianuarie 1991;

(b)

se stabilește o listă neexclusivă cu principalele ingrediente utilizate și comercializate în mod normal la prepararea hranei compuse destinate altor specii decât animalele de companie; în listă se prevede pentru fiecare produs aceeași denumire și descriere; în plus, în anumite cazuri, se pot stabili, de asemenea, cerințe minime în ceea ce privește compoziția, în cazul în care se consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru o mai bună identificare a ingredientelor;

(c)

se stabilește o listă cu ingrediente a căror utilizare este interzisă în furajele combinate, din motive de sănătate a populației sau a animalelor;

(d)

pot fi stabilite metodele de calculare a valorii energetice a hranei compuse;

(e)

se adoptă modificări ale anexei și ale listelor prevăzute la literele (b) și (c) de mai sus.

Articolul 10a

(1)   Statele membre prevăd că ingredientele incluse pe lista menționată la articolul 10 litera (b) pot fi menționate ca atare numai cu numele prevăzut în listă și cu condiția ca ele să corespundă denumirilor și să fie conforme cu toate cerințele minime referitoare la compoziție.

(2)   Fără a aduce atingere măsurilor menționate la articolul 10 litera (c), statele membre permit, de asemenea, comercializarea altor ingrediente decât a celor de pe lista prevăzută la articolul 10 litera (b), cu condiția ca ele să fie sănătoase, naturale și de calitate comercială și să fie menționate cu alte denumiri, care să nu inducă în eroare cumpărătorul.”

9.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

În vederea comercializării între statele membre, specificațiile la care se referă articolul 5 se prezintă în cel puțin una dintre limbile naționale sau oficiale ale țării de destinație.”

10.

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru inspecția oficială în perioada de fabricație sau comercializare, cel puțin prin eșantionare, pentru a se conforma cu cerințele prezentei directive.”

11.

Anexa se înlocuiește cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive la 22 ianuarie 1992. Ele informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 ianuarie 1990.

Pentru Consiliu

Președintele

M. O'KENNEDY


(1)  JO C 178, 7.7.1988, p. 4 și

JO C 100, 21.4.1989, p. 10.

(2)  JO C 12, 16.1.1989, p. 382.

(3)  JO C 23, 20.1.1989, p. 10.

(4)  JO L 86, 6.4.1979, p. 30.

(5)  JO L 102, 14.4.1987, p. 54.

(6)  JO L 213, 21.7.1982, p. 27.


ANEXĂ

„ANEXĂ

PARTEA A

Dispoziții generale

1.   Nivelurile indicate sau care trebuie menționate se referă la masa furajelor combinate, în cazul în care nu se prevede altfel.

2.   Nivelul de umiditate al furajelor combinate trebuie precizat în cazul în care depășește:

7 % în cazul înlocuitorului de lapte sau al altor tipuri de furaje combinate cu conținut lactat care depășește 40 %;

5 % în cazul furajelor minerale care nu conțin substanțe organice;

10 % în cazul furajelor minerale care conțin substanțe organice;

14 % în cazul altor tipuri de furaje.

În cazul furajelor combinate cu un nivel de umiditate care nu depășește limitele menționate în paragraful anterior, se poate declara și acest nivel.

3.   Nivelul cenușii insolubile în acid clorhidric nu trebuie să depășească 3,3 % din materia uscată în cazul hranei compuse alcătuite în principal din derivate de orez și 2,2 % din materia uscată, în celelalte cazuri.

Cu toate acestea, nivelul de 2,2 % poate fi depășit în cazul:

furajelor combinate care conțin agenți minerali de legare autorizați;

furajelor minerale combinate;

furajelor care conțin peste 50 % felii subțiri de sfeclă de zahăr sau pulpă de sfeclă de zahăr;

hranei pentru peștii de crescătorie, având un conținut de făină de pește de peste 15 %,

în cazul în care nivelul este menționat ca procentaj din hrană.

În cazul furajelor combinate cu un nivel al cenușii insolubile în acid clorhidric care nu depășește limitele menționate în paragrafele anterioare, poate să se declare și acest nivel.

4.   Nivelul de fier din înlocuitorii de lapte pentru vițeii cu o greutate mai mică sau egală cu 70 kg trebuie să fie de cel puțin 30 mg/kg din furajele complete, la un nivel de umiditate de 12 %.

În cazul în care se constată la o inspecție oficială efectuată în temeiul articolului 12 o compoziție a furajelor combinate, altele decât cele destinate animalelor de companie, diferită de cea menționată, sunt permise următoarele toleranțe minime, sub rezerva articolului 3:

Atunci când conținutul înregistrat este mai mic decât cel menționat:

5.1.1.   Proteină brută:

2 unități pentru conținutul menționat de 20 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 10 % și 20 %;

1 unitate pentru un conținut menționat mai mic de 10 %.

5.1.2.   Zahăr total:

2 unități pentru conținutul menționat de 20 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 10 % și 20 %;

1 unitate pentru un conținut menționat mai mic de 10 %.

5.1.3.   Amidon și zahăr total plus amidon:

2,5 unități pentru conținutul menționat de 25 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 10 % și 25 %;

1 unitate pentru un conținut menționat mai mic de 10 %.

5.1.4.   Uleiuri brute și grăsimi:

1,5 unități pentru conținutul menționat de 15 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 8 % și 15 %;

0,8 unități pentru un conținut menționat mai mic de 8 %.

5.1.5.   Sodiu, potasiu și magneziu:

1,5 unități pentru conținutul menționat de 15 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 7,5 % și 15 %;

0,75 unități pentru un conținut menționat între 5 % și 7,5 %;

15 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 0,7 % și 5 %;

0,1 unități pentru un conținut menționat mai mic de 0,7 %.

5.1.6.   Fosfor și calciu total:

1,2 unități pentru conținutul menționat de 16 % sau mai mare;

7,5 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 12 % și 16 %;

0,9 unități pentru un conținut menționat între 6 % și 12 %;

15 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 1 % și 6 %;

0,15 unități pentru un conținut menționat mai mic de 1 %.

5.1.7.   Metionină, lizină și treonină:

15 % din conținutul menționat.

5.1.8.   Cistină și triptofan:

20 % din conținutul menționat.

Atunci când conținutul înregistrat este mai mare decât conținutul menționat:

5.2.1.   Umiditate:

1 unitate pentru conținutul menționat de 10 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 5 % și 10 %;

0,5 unități pentru un conținut menționat mai mic de 5 %.

5.2.2.   Cenușă brută:

1 unitate pentru conținutul menționat de 10 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 5 % și 10 %;

0,5 unități pentru un conținut menționat mai mic de 5 %.

5.2.3.   Fibră neprelucrată:

1,8 unități pentru conținutul menționat de 12 % sau mai mare;

15 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 6 % și 12 %;

0,9 unități pentru un conținut menționat mai mic de 6 %.

5.2.4.   Cenușă insolubilă în acid clorhidric:

1 unitate pentru conținutul menționat de 10 % sau mai mare;

10 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 4 % și 10 %;

0,4 unități pentru un conținut menționat mai mic de 4 %.

Atunci când variația observată este în direcția opusă celor menționate la punctele 5.1 și 5.2.

proteină brută, uleiuri brute și grăsimi, zahăr total, amidon: o toleranță de două ori mai mare decât cea prevăzută pentru aceste substanțe la punctul 5.1,

fosfor total, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, cenușă brută, fibră neprelucrată: o toleranță de trei ori mai mare decât cea prevăzută pentru aceste substanțe la punctele 5.1 și 5.2.

În cazul în care se constată, la inspecția oficială efectuată în temeiul articolului 12, o compoziție a hranei compuse pentru animalele de companie neconformă cu compoziția declarată, următoarele toleranțe minime sunt permise, sub rezerva articolului 3:

Atunci când conținutul înregistrat este mai mic decât cel menționat:

6.1.1.   Proteină brută:

3,2 unități pentru conținutul menționat de 20 % sau mai mare;

16 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 12,5 % și 20 %;

2 unități pentru un conținut menționat mai mic de 12,5 %.

6.1.2.   Uleiuri brute și grăsimi:

2,5 unități din conținutul menționat.

Atunci când conținutul înregistrat este mai mare decât conținutul menționat:

6.2.1.   Umiditate:

3 unități pentru conținutul menționat de 40 % sau mai mare;

7,5 % din conținutul menționat pentru un conținut declarat între 20 % și 40 %;

1,5 unități pentru un conținut menționat mai mic de 20 %.

6.2.2.   Cenușă brută:

1,5 unități din conținutul menționat.

6.2.3.   Fibră neprelucrată:

1 unitate din conținutul menționat.

Atunci când variația observată este în direcția opusă valorilor menționate la punctele 6.1 și 6.2:

6.3.1.   Proteină brută:

o toleranță de două ori mai mare decât cea permisă pentru substanța respectivă la punctul 6.1.1.

6.3.2.   Uleiuri brute și grăsimi:

o toleranță identică celei permise pentru substanța respectivă la punctul 6.1.2.

6.3.3.   Cenușă brută, fibră neprelucrată:

o toleranță de trei ori mai mare decât cea permisă pentru substanțele respective la punctele 6.2.2 și 6.2.3.

PARTEA B

Menționarea compușilor analitici

Furaje

Compuși analitici și nivelul lor

Specia sau categoria de animale

Mențiuni obligatorii, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (f)

Mențiuni opționale, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (k)

(1)

(2)

(3)

(4)

Furaje complete

Proteină brută

Animale, cu excepția animalelor de companie, altele decât câini și pisici

Animale de companie, altele decât câini și pisici

 

Uleiuri brute și grăsimi

 

Fibră neprelucrată

 

Cenușă brută

 

Lizină

Porci

Animale, altele decât porci

 

Metionină

Păsări de curte

Animale, altele decât păsări de curte

 

Cistină

Toate animalele

 

Treonină

 

Triptofan

 

Valoare energetică

Păsări de curte (calculate conform metodei CEE)

 

Porci și rumegătoare (calculate conform metodelor oficiale naționale)

 

Amidon

Toate animalele

 

Zahăr total (ca zaharoza)

 

Zahăr total plus amidon

 

Calciu

 

Sodiu

 

Fosfor

 

Magneziu

 

Potasiu

Furaje complementare - minerale

Proteină brută

Toate animalele

 

Fibră neprelucrată

 

Cenușă brută

 

Uleiuri și grăsimi brute

 

 

Lizină

 

Metionină

 

Cistină

 

Treonină

 

Triptofan

 

Calciu

Toate animalele

 

 

Fosfor

 

 

Sodiu

 

 

Magneziu

Rumegătoare

Animale, altele decât rumegătoarele

 

Potasiu

Toate animalele

Furaje complementare cu melasă

Proteină brută

Toate animalele

 

 

Fibră neprelucrată

 

 

Zahăr total (zaharoză)

 

 

Cenușă brută

 

 

Uleiuri brute și grăsimi

 

 

 

Calciu

Toate animalele

 

Fosfor

 

Sodiu

 

Potasiu

 

Magneziu ≥0,5 %

Rumegătoare

Animale altele decât rumegătoarele

 

< 0,5 %

Toate animalele

Alte tipuri de furaje complementare

Proteină brută

Animale, cu excepția animalelor de companie, altele decât câini și pisici

Animale, de companie, altele decât câini și pisici

 

Uleiuri brute și grăsimi

 

Fibră neprelucrată

 

Cenușă brută

 

Calciu ≥ 5 %

Animale, altele decât animalele de companie

Animale de companie

 

< 5 %

Toate animalele

 

Fosfor ≥2 %

Animale, altele decât animalele de companie

Animale de companie

 

< 2 %

Toate animalele

 

Magneziu ≥ 0,5 %

Rumegătoare

Animale, altele decât rumegătoarele

 

< 0,5 %

Toate animalele

 

Sodiu

 

Potasiu

 

Valoare energetică

Păsări de curte (declarație conform metodei CEE)

 

Porci și rumegătoare (declarație conform metodelor naționale oficiale)

 

Lizină

Porci

Animale, altele decât porci

 

Metionină

Păsări de curte

Animale, altele decât păsări de curte

 

Cistină

Toate animalele”

 

Treonină

 

Triptofan

 

Amidon

 

Zahăr total (ca zaharoză)

 

Zahăr total plus amidon


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

234


31990R0386


L 042/6

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 386/90 AL CONSILIULUI

din 12 februarie 1990

privind controlul la exportul de produse agricole care beneficiază de o restituire sau de alte sume

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

întrucât, în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CEE) nr. 729/70 al Consiliului din 21 aprilie 1970 privind finanțarea politicii agricole comune (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2048/88 (4), statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura de existența și de regularitatea operațiunilor finanțate de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), pentru a preveni și urmări neregulile și pentru a recupera sumele pierdute ca urmare a unor nereguli sau din neglijență;

întrucât, în raportul său special asupra sistemului de plată a restituirilor agricole la export (5) și în raportul său anual referitor la exercițiul 1987 (6), Curtea de conturi a descoperit insuficiențe în anumite state membre în ceea ce privește controlul produselor agricole pentru care se acordă restituiri sau alte sume la export;

întrucât organizarea care, în principiu, oferă cele mai bune garanții, fără a genera contradicții economice sau costuri administrative prea ridicate în ceea ce privește beneficiile pentru sistemul financiar al Comunității, este aceea care combină elemente ale controlului fizic la export cu elemente ale controlului contabil;

întrucât, în vederea îmbunătățirii și armonizării măsurilor luate de statele membre, trebuie instituit un sistem de control comunitar;

întrucât un astfel de sistem de control trebuie să se bazeze în special pe controale fizice prin sondaj ale mărfurilor la exportul acestora, inclusiv ale mărfurilor exportate în cadrul unei proceduri simplificate, precum și pe controlul dosarelor de cereri de plată de către organismul plătitor; întrucât, în plus, controalele contabile care trebuie efectuate a posteriori de către organismele competente în întreprinderile vizate sunt reglementate de Regulamentul (CEE) nr. 4045/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controalele efectuate de către statele membre asupra operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea Garantare, și care abrogă Directiva 77/435/CEE (7);

întrucât, dată fiind importanța pe care o au restituirile agricole în cadrul bugetului comunitar, trebuie mărit numărul de controale fizice, inclusiv din laboratoare de analiză, dacă este cazul,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prezentul regulament stabilește anumite modalități de control asupra existenței și regularității operațiunilor care dau drept la plata restituirilor și a altor sume pentru operațiunile de export.

(2)   În sensul prezentului regulament, prin „mărfuri” se înțeleg acele produse care beneficiază de sumele menționate la alineatul 1, în conformitate cu dispozițiile comunitare stabilite în cadrul politicii agricole comune.

Articolul 2

Statele membre efectuează:

(a)

controlul fizic al mărfurilor în conformitate cu articolul 3, la îndeplinirea formalităților vamale de export și înainte de acordarea autorizației de export a mărfurilor, pe baza documentelor prezentate în sprijinul declarației de export și

(b)

controlul documentelor din dosarul de cerere de plată în conformitate cu articolul 4.

Articolul 3

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale care prevăd un control mai detaliat, controlul fizic menționat la articolul 2 litera (a) trebuie:

(a)

să fie efectuat prin sondaj, în mod frecvent și inopinat;

(b)

indiferent de situație, să se efectueze asupra unui lot reprezentativ de 5 % din declarațiile de export care fac obiectul unei cereri de acordare a sumelor menționate la articolul 1 alineatul 1.

(2)   În conformitate cu modalitățile care urmează a fi determinate conform procedurii stabilite la articolul 6, procentajul stabilit la alineatul 1 litera (b) se aplică:

pentru fiecare birou vamal,

pentru fiecare an calendaristic și

pentru fiecare sector de produse.

Potrivit aceleiași proceduri, un procentaj de control mai mare de 5 % poate fi stabilit, în mod excepțional, pentru cazuri și perioade specifice, pe baza constatărilor obiective privind riscul de fraudă crescut.

În acest caz, procentajul menționat la alineatul 1 litera (b) se consideră respectat pentru un birou vamal atunci când, ținând cont de controalele efectuate în cazurile specifice, nivelul minim de 5 % a fost atins pentru toate sectoarele de produse în timpul anului calendaristic în cauză.

(3)   Atunci când, în urma unui simplu examen vizual al mărfurilor, nu se constată concordanța între mărfuri și denumirea acestora din nomenclatorul restituirilor, precum și atunci când clasificarea sau calitatea mărfurilor necesită o cunoaștere foarte exactă a compoziției acestora, autoritățile vamale trebuie să se asigure de conformitatea cu denumirea respectivă, în funcție de natura produsului, prin aprecieri sau măsurători fizice, inclusiv prin analize în laboratoarele echipate special în acest scop.

(4)   Controlul menționat în prezentul articol se practică fără a aduce atingere măsurilor luate de autoritățile vamale pentru ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal în aceeași stare pe care o aveau în momentul autorizării exportului.

Articolul 4

Pe baza dosarelor de cerere de plată și a altor informații disponibile, în special pe baza documentelor de export și a observațiilor făcute de serviciile vamale, organismele plătitoare efectuează un control al tuturor documentelor din aceste dosare care sunt considerate dovezi pentru plata sumei în cauză.

Articolul 5

Statele membre iau măsuri pentru coordonarea controalelor asupra unui singur operator și combinarea verificărilor prevăzute la articolele 3 și 4 din Regulamentul (CEE) nr. 4045/89.

Aceste controale coordonate se efectuează la inițiativa sau la cererea fie a serviciilor Comisiei sau a autorităților vamale care efectuează controlul fizic, fie a serviciilor competente care efectuează controlul dosarelor de cerere de plată sau controlul contabil a posteriori.

Articolul 6

Dispozițiile necesare aplicării prezentului regulament sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 din Regulamentul (CEE) nr. 2727/75 (8) sau, după caz, la articolele corespunzătoare din alte regulamente privind organizarea comună a pieței.

Dispozițiile se referă în special la:

metoda de calculare a procentajului minim menționat la articolul 3 alineatul 1 litera (b) și la modalitățile speciale și/sau derogările referitoare la acestea pentru anumite situații specifice,

mărfurile care trebuie să facă obiectul unei analize în conformitate cu articolul 3 alineatul 3,

coordonarea controalelor între serviciile competente ale statelor membre și serviciile Comisiei.

Articolul 7

(1)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 6, se stabilesc măsuri tranzitorii privind aplicarea articolului 3 alineatele 1 și 2.

(2)   Înainte de data de 1 ianuarie 1992, Comisia prezintă Consiliului un raport asupra aplicării prezentului regulament și, în lumina experienței dobândite, propune eventuale modificări ale regimului de control prevăzut de prezentul regulament.

Articolul 8

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 februarie 1990.

Pentru Consiliu

Președintele

J. WALSH


(1)  JO C 29, 6.2.1987, p. 5.

(2)  JO C 190, 20.7.1987, p. 144.

(3)  JO L 94, 28.4.1970, p. 13.

(4)  JO L 185, 15.7.1988, p. 1.

(5)  JO C 215, 26.8.1985, p. 1.

(6)  JO C 316, 12.12.1988, p. 68.

(7)  JO L 388, 30.12.1989, p. 18.

(8)  JO L 281, 1.11.1975, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

236


31990R0409


L 043/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 409/90 AL COMISIEI

din 16 februarie 1990

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 584/75 al Comisiei de instituire a normelor de aplicare a sistemului de licitații privind restituirile la export în sectorul orezului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1431/76 al Consiliului din 21 iunie 1976 de stabilire, pentru orez, a regulilor generale referitoare la acordarea de restituiri la export și a criteriilor de stabilire a valorii lor (1), în special articolul 4 alineatul (2),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 584/75 al Comisiei din 6 martie 1975 de instituire a normelor de aplicare a sistemului de licitații privind restituirile la export în sectorul orezului (2), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 379/89 (3), prevede la articolul 1 alineatul (2) ultimul paragraf că se respectă un termen de cel puțin cincisprezece zile între data publicării anunțului de licitație și primul termen fixat pentru depunerea ofertelor;

întrucât un termen de zece zile ar permite o gestionare mai eficientă a procedurii de adjudecare, permițând totodată informarea în timp util a operatorilor interesați;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Textul articolului 1 alineatul (2) penultima teză din Regulamentul (CEE) nr. 584/75 se înlocuiește cu următorul text:

„Între publicarea anunțului de licitație și prima dată stabilită pentru depunerea ofertelor se prevede un termen de cel puțin zece zile.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 februarie 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 166, 25.6.1976, p. 36.

(2)  JO L 61, 7.3.1975, p. 25.

(3)  JO L 44, 16.2.1989, p. 22.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

237


31990D0067


L 044/30

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 9 februarie 1990

de constituire a unui Comitet consultativ privind protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice

(90/67/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

întrucât Directiva 86/609/CEE a Consiliului din 24 noiembrie 1986 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice (1), în special articolul 22 alineatul (3), prevede constituirea unui comitet consultativ permanent în cadrul căruia sunt reprezentate statele membre;

întrucât obiectivul directivei este de a garanta că, în cazul în care animalele sunt utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice, apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative din statele membre privind protecția animalelor este realizată astfel încât să nu fie afectate existența și funcționarea pieței comune, în special prin perturbarea concurenței și obstacolele în calea schimburilor;

întrucât, pentru realizarea acestui obiectiv, directiva stabilește, între altele, necesitatea de a evita riscul experimentelor duble; întrucât, la organizarea schimbului de informații adecvate în domeniul experimentelor efectuate pe animale vii, Comisia trebuie, în consecință, să fie asistată de un comitet consultativ permanent;

întrucât, în general, Comisia va putea răspunde eficient la întrebările ridicate de aplicarea directivei doar dacă este asistată de experți care sunt specialiști în domeniul experimentelor pe animale și care au o experiență considerabilă în ceea ce privește practicile administrative și reglementările statelor membre;

întrucât comitetul trebuie să primească o formă legală pe baza experienței dobândite în departamentele Comisiei cu privire la comitetele consultative,

DECIDE:

Articolul 1

Se constituie pe lângă Comisie un Comitet consultativ privind protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și alte scopuri științifice (denumit în continuare „comitetul”).

Articolul 2

Comitetul are sarcina de a sprijini Comisia în organizarea schimbului de informații adecvate în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din Directiva 86/609/CEE și de a ajuta Comisia în alte probleme ridicate de aplicarea respectivei directive.

Articolul 3

Fiecare stat membru are, în cadrul Comitetului, doi reprezentanți ai autorității naționale menționate la articolul 6 din Directiva 86/609/CEE, răspunzători de verificarea corectitudinii aplicării deciziilor directivei respective. În statele membre unde, în acest scop, au fost desemnate mai multe autorități, respectivul stat membru aduce la cunoștința Comisiei care sunt autoritățile din care trebuie aleși cei doi reprezentanți.

Rămâne la discreția membrilor comitetului, în orice moment, să numească un expert cu o calificare adecvată aflat sub autoritatea lor, care să acționeze în numele lor la oricare dintre întâlniri.

Articolul 4

Reuniunile comitetului sunt prezidate de un reprezentant al Comisiei. Comisia asigură și serviciile de secretariat pentru comitet și grupurile sale de lucru și organizează activitatea acestora.

Articolul 5

Durata mandatului membrilor comitetului este de cinci ani. Numirile acestora pot fi reînnoite. La expirarea perioadei de cinci ani, membrii Comitetului rămân în funcție până la înlocuirea sau prelungirea mandatului lor.

Mandatul unui membru poate fi încheiat înainte de expirarea perioadei de cinci ani, prin demisie, deces sau la cererea autorității naționale care l-a numit. În astfel de cazuri, după consultarea Comisiei, autoritatea națională respectivă numește un înlocuitor pentru restul mandatului.

Membrii nu sunt remunerați pentru serviciile lor.

În scopuri informative, Comisia publică o listă a membrilor în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 6

Comitetul poate stabili grupuri de lucru care să îl sprijine la îndeplinirea sarcinilor.

Grupurile de lucru raportează comitetului cu privire la subiectele care le-au fost încredințate de către acesta.

Articolul 7

Comitetul și grupurile sale de lucru se întrunesc la sediul Comisiei sau în oricare alt loc, la convocarea Comisiei.

Reprezentanții departamentelor Comisiei în cauză iau parte la întâlnirile Comitetului și ale grupurilor sale de lucru. Președintele și/sau Comisia pot invita orice persoană cu calificări de specialitate în oricare dintre domeniile de pe ordinea de zi să ia parte ca expert la deliberările comitetului sau ale grupurilor de lucru menționate la articolul 6.

Articolul 8

În timpul discuțiilor comitetului și ale grupurilor sale de lucru nu se votează.

Atunci când consilierea cerută este acordată cu aprobarea unanimă a membrilor săi, comitetul ajunge la concluzii comune.

În lipsa acordului unanim, pozițiile diferite avute pe parcursul discuțiilor se înregistrează într-un raport care trebuie întocmit de Comisie.

La solicitarea avizului comitetului sau al grupurilor sale de lucru, Comisia poate stabili un termen limită până la care se emite acest aviz.

Articolul 9

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 214 din tratat, atunci când președintele sau Comisia informează membrii comitetului cu privire la confidențialitatea avizului cerut sau a problemei respective, membrii comitetului au obligația de a nu divulga informații pe care le-au aflat în urma activității comitetului sau a grupurilor sale de lucru.

În aceste cazuri, doar membrii comitetului și reprezentanții departamentelor respective ale Comisiei pot fi prezenți la întâlniri.

Adoptată la Bruxelles, 9 februarie 1990.

Pentru Comisie

Carlo RIPA DI MEANA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 358, 18.12.1986, p. 1.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

239


31990L0118


L 071/34

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 5 martie 1990

privind acceptarea în scopul reproducției a porcilor reproducători de rasă pură

(90/118/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind standardele zootehnice aplicabile animalelor reproducătoare din specia porcină (1), în special articolul 3,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Directiva 88/661/CEE a fost elaborată în special pentru a liberaliza treptat schimburile intracomunitare cu porci reproducători de rasă pură; întrucât, în acest scop, este necesară armonizarea suplimentară cu privire la acceptarea acestor animale în scopul reproducției;

întrucât dispozițiile cu privire la acceptarea pentru reproducție se referă atât la animale, cât și la sperma, ovulele și embrionii acestora;

întrucât, în acest caz, este necesar să se evite ca dispozițiile naționale cu privire la acceptarea în scopul reproducției a porcilor reproducători de rasă pură și a spermei, a ovulelor și a embrionilor acestora să constituie interdicții sau restricții în cadrul schimburilor intracomunitare ori obstacole în calea utilizării pentru împerechere naturală, a inseminării artificiale ori a prelevării de ovule sau embrioni;

întrucât scroafele de rasă pură, precum și ovulele și embrionii acestora nu ar trebui să facă obiectul prohibiției, al restricției sau al obstrucționării în ceea ce privește reproducția;

întrucât inseminarea artificială constituie o tehnică importantă pentru creșterea utilizării celor mai buni reproducători și, prin urmare, pentru îmbunătățirea speciei porcine; întrucât în cursul utilizării acesteia trebuie, totuși, să se evite orice deteriorare a pedigriului, în special cu privire la masculii reproducători, care trebuie să prezinte toate garanțiile valorii genetice și ale faptului că nu au defecte ereditare;

întrucât este necesar să se facă diferența între acceptarea pentru inseminare artificială a porcilor reproducători de rasă pură și a spermei acestora, după efectuarea tuturor testelor oficiale stabilite pentru rasa respectivă într-un stat membru, și acceptarea lor numai pentru testări oficiale;

întrucât este utilă stabilirea unei proceduri pentru rezolvarea, în special, a conflictelor ce pot apărea la evaluarea rezultatelor testelor;

întrucât dispoziția prin care sperma, ovulele și embrionii trebuie să fie manipulate de personal oficial aprobat poate oferi garanțiile necesare pentru atingerea scopului final;

întrucât, în anumite condiții speciale care există în Spania și Portugalia în prezent, este necesar să se acorde o perioadă mai lungă pentru punerea în aplicare a acestei directive în statele membre respective,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Fără a aduce prejudicii normelor de sănătate animală, statele membre se asigură că nu există prohibiții sau restricții ori obstacole privind:

acceptarea scroafelor reproducătoare de rasă pură pentru reproducție;

acceptarea masculilor reproducători de rasă pură din specia porcină pentru împerechere naturală;

utilizarea ovulelor și a embrionilor prelevați de la scroafe reproducătoare de rasă pură.

Articolul 2

(1)   Un stat membru nu poate interzice, restricționa sau împiedica:

acceptarea pentru inseminare artificială pe teritoriul său a porcilor reproducători de rasă pură sau folosirea spermei lor, dacă acele animale au fost acceptate pentru inseminare artificială într-un stat membru pe baza testelor de monitorizare a performanțelor și de evaluare a valorii genetice, efectuate în conformitate cu Decizia 89/507/CEE a Comisiei (2);

acceptarea pentru testare a masculilor reproducători de rasă pură din specia porcină sau folosirea spermei acestora, în limitele cantitative necesare pentru testele de monitorizare a performanțelor și de evaluare a valorii genetice, efectuate în conformitate cu Decizia 89/507/CEE de către asociații sau organizații desemnate oficial.

(2)   Dacă punerea în aplicare a dispozițiilor din alineatul (1) dă naștere la conflicte, în special cu privire la interpretarea testelor, operatorii au dreptul să ceară avizul unui expert.

În urma avizului dat de expert, la cererea unui stat membru pot fi adoptate unele măsuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 4.

(3)   Atunci când este necesar, normele generale de aplicare a alineatului (2) se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 4.

Articolul 3

Fără a aduce atingere normelor de sănătate animală, statele membre se asigură că sperma, ovulele și embrionii destinați comercializării sunt colectați, tratați și depozitați de un centru desemnat oficial sau de personal desemnat oficial.

Articolul 4

Atunci când trebuie urmată procedura prevăzută în prezentul articol, Comitetul permanent pentru zootehnie instituit prin Decizia 77/505/CEE (3) acționează în conformitate cu normele prevăzute la articolul 11 din Directiva 88/661/CEE (1).

Articolul 5

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1991. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Cu toate acestea, Spania și Republica Portugheză beneficiază de o perioadă suplimentară de doi ani pentru a se conforma prezentei directive.

Articolul 6

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 martie 1990.

Pentru Consiliu

Președintele

J. WALSH


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.

(2)  JO L 247, 23.8.1989, p. 43.

(3)  JO L 206, 12.8.1977, p. 11.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

241


31990L0119


L 071/36

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 5 martie 1990

privind acceptarea în scopul reproducției a porcilor reproducători hibrizi

(90/119/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind standardele zootehnice aplicabile animalelor reproducătoare din specia porcină (1), în special articolul 8,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Directiva 88/661/CEE este destinată cu precădere liberalizării treptate a schimburilor intracomunitare cu porci reproducători hibrizi; întrucât, în acest scop, este necesară o armonizare suplimentară în vederea acceptării acestor animale în scopul reproducției;

întrucât dispozițiile privind acceptarea în scopul reproducției fac referire atât la animale, cât și la sperma, ovulele și embrionii acestora;

întrucât, în acest caz, este necesar să se evite ca dispozițiile naționale cu privire la acceptarea în scopul reproducției a porcilor reproducători hibrizi și a spermei, ovulelor și embrionilor acestora să constituie interdicții sau restricții în domeniul schimburilor intracomunitare sau obstacole în acest sens în ceea ce privește fecundarea naturală, inseminarea artificială sau prelevarea de ovule sau embrioni;

întrucât porcii reproducători hibrizi, femele și masculi, sperma, ovulele și embrionii acestora nu ar trebui să facă obiectul vreunei interdicții, restricții sau obstrucționări privind reproducția;

întrucât dispoziția în conformitate cu care sperma, ovulele și embrionii trebuie să fie manipulate de personal desemnat oficial oferă garanțiile necesare atingerii scopului dorit;

întrucât, în conformitate cu condițiile speciale existente în prezent în Spania și Portugalia, este necesar să se prevadă o perioadă mai mare pentru punerea în aplicare a prezentei directive în aceste state membre,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Statele membre se asigură că, fără a aduce atingere normelor de sănătate animală, nu există interdicții, restricții sau obstacole în ceea ce privește:

acceptarea în scopul reproducției a scroafelor reproducătoare hibride;

acceptarea în scopul fecundării naturale a porcilor masculi reproducători hibrizi;

acceptarea în scopul inseminării artificiale a porcilor masculi reproducători hibrizi a căror linie a fost testată pentru monitorizarea performanțelor și pentru evaluarea valorii genetice;

folosirea spermei provenite de la animalele prevăzute la a treia liniuță;

acceptarea, pentru teste oficiale, a porcilor masculi reproducători hibrizi sau folosirea spermei provenite de la aceștia în limitele cantitative necesare pentru desfășurarea testelor de monitorizare a performanței și de evaluare a valorii genetice;

folosirea ovulelor și a embrionilor prelevați de la scroafe reproducătoare hibride.

Articolul 2

Statele membre se asigură că, fără a aduce atingere normelor de sănătate animală, sperma, ovulele și embrionii destinați comercializării sunt colectați, tratați și depozitați de un centru desemnat oficial sau de personal desemnat oficial.

Articolul 3

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1991. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Cu toate acestea, Regatul Spaniei și Republica Portugheză beneficiază de o perioadă suplimentară de doi ani pentru a se conforma prezentei directive.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 martie 1990.

Pentru Consiliu

Președintele

J. WALSH


(1)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

242


31990R0837


L 088/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 837/90 AL CONSILIULUI

din 26 martie 1990

privind informațiile statistice care trebuie furnizate de către statele membre cu privire la producția de cereale

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2727/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 201/90 (2),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1418/76 al Consiliului din 21 iunie 1976 privind organizarea comună a piețelor în sectorul orezului (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 1806/89 (4),

având în vedere propunerea Comisiei (5),

având în vedere avizul Parlamentului European (6),

întrucât, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în baza Tratatului și a regulamentelor privind politica agricolă comună, Comisia are nevoie de date credibile, comparabile și actualizate, obținute prin metode obiective, privind zonele cultivate, productivitatea și producția de cereale;

întrucât este oportun să se recunoască importanța sectorului de producție de cereale pentru organizarea și gestionarea piețelor agricole, ceea ce implică faptul că anchetele statistice ar trebui să fie efectuate luând tot mai mult în considerare normele Comunității;

întrucât ar trebui să se țină seama de experiența dobândită pe parcursul a numeroși ani de către serviciile de statistică în privința acestor studii;

întrucât scopul prezentului regulament este de a determina informațiile statistice care trebuie comunicate, de a stabili un grad satisfăcător de credibilitate și de a stabili informațiile tehnice suplimentare necesare evaluării datelor de producție, de a asigura caracterul obiectiv și reprezentativ al anchetelor privind zonele și producția printr-un amplu schimb de experiență, care implică întâlniri și rapoarte, precum și stabilirea termenelor care trebuie respectate;

întrucât este recomandabil să se dispună comunicarea anuală a datelor regionale pentru totalitatea cerealelor și pentru anumite specii de cereale importante;

întrucât este oportun ca, după trei ani de experiență privind aplicarea acestui regulament, Comisia să înainteze un raport și, dacă este cazul, propuneri de îmbunătățire a anchetelor statistice, precum și opinia sa referitoare la fezabilitatea unei anchete comunitare armonizate după 1992;

întrucât trebuie estimată valoarea fondurilor comunitare necesare pentru punerea în aplicare a acestei măsuri; întrucât această sumă corespunde perspectivelor financiare din Acordul interinstituțional din 29 iunie 1988 privind disciplina bugetară și îmbunătățirea procedurii bugetare (7); întrucât, conform acestui acord, alocările disponibile în prezent trebuie stabilite în conformitate cu procedura bugetară;

întrucât este oportun să se stabilească procedura pe care trebuie să o urmeze Comitetul permanent pentru statistică agricolă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

SECȚIUNEA I

Obiective

Articolul 1

Statele membre furnizează Oficiului Statistic al Comunităților Europene, denumit în continuare Eurostat, datele anuale referitoare la cereale în conformitate cu articolele 2 și 6.

SECȚIUNEA II

Datele care trebuie furnizate la nivel național

Articolul 2

(1)   Prezentul regulament se aplică cerealelor enumerate în anexa I.

Anexa I poate fi modificată prin procedura stabilită în articolul 11.

(2)   Fiecare stat membru furnizează date anuale în ceea ce privește următoarele:

suprafața cultivată (1 000 ha);

productivitatea medie (100 kg/ha) și

producția recoltată (1 000 tone);

pentru fiecare grupă de cereale conform specificațiilor din anexa II și pentru fiecare cereală din grupul 7 din anexa respectivă a cărei producție anuală depășește 50 000 de tone.

Anexa II poate fi modificată prin procedura stabilită în articolul 11.

(3)   De asemenea, statele membre furnizează date privind conținutul mediu de umiditate (8), exprimat în procente, împreună cu informațiile menționate în alineatul (2) primul paragraf a doua și a treia liniuță.

SECȚIUNEA III

Metode și specificații

Articolul 3

(1)   Pentru fiecare cereală menționată în anexa I, în statul membru în care producția anuală depășește 50 000 tone, datele referitoare la zonele cultivate, productivitate și producție sunt obținute din anchete statistice, efectuate pe bază de eșantioane reprezentative sau într-o manieră exhaustivă.

(2)   Anchetele sunt realizate prin metode statistice recunoscute, care respectă cerințele cu privire la calitate, obiectivitate și credibilitate, conform definițiilor din această secțiune.

(3)   Pentru a îndeplini cerințele din această secțiune, statele membre pot conveni cu privire la anumite măsuri tranzitorii, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3).

Articolul 4

(1)   În cazul anchetelor pe bază de eșantionare a suprafețelor cultivate, eșantioanele trebuie concepute astfel încât să fie reprezentative pentru cel puțin 95 % din suprafața totală cultivată cu cereale.

Cifrele privind suprafețele trebuie completate cu o estimare care are la bază date care provin din alte surse și care se referă la suprafața reziduală cultivată cu cereale.

(2)   Anchetele pe bază de eșantionare a suprafețelor trebuie concepute astfel încât eroarea standard pentru întreaga suprafață cultivată cu cereale în fiecare stat membru să nu depășească valoarea de 1 % din suprafața respectivă sau, la alegere, 5 000 de hectare în fiecare stat membru.

Articolul 5

(1)   În cazul anchetelor pe bază de eșantionare privind productivitatea sau producția, eșantioanele trebuie concepute astfel încât eroarea standard pentru producția totală de cereale să nu depășească valoarea de 2 % din totalul producției sau 50 000 de tone.

(2)   În plus față de cerințele referitoare la producția totală de cereale menționată în alineatul (1), pentru fiecare cereală menționată în anexa I a cărei producție în statul membru respectiv depășește pragul stabilit în articolul 3 alineatul (1), eroarea standard pentru producția înregistrată pentru cereala respectivă nu trebuie să depășească valoarea de 5 % din producția respectivă sau 20 000 de tone.

SECȚIUNEA IV

Date care trebuie furnizate la nivel regional

Articolul 6

Datele anuale privind suprafețele cultivate, productivitatea, producția și nivelul de umiditate trebuie transmise la Eurostat la nivelurile regionale stabilite în anexa III.

Anexa III poate fi modificată prin procedura stabilită în articolul 11.

Datele regionale trebuie furnizate pentru totalul de cereale, cu excepția orezului, și pentru grâu comun, grâu dur, secară, orz și porumb boabe.

Statele membre indică cifrele regionale care prezintă un procentaj extrem de ridicat de erori standard.

SECȚIUNEA V

Termene limită, schimb de experiență și măsuri tranzitorii

Articolul 7

(1)   Anul calendaristic în care se realizează recolta este denumit în continuare „anul recoltei”.

(2)   Statele membre furnizează Eurostat date naționale provizorii despre suprafețele cultivate, cel târziu la 1 octombrie din anul recoltei. Datele finale privind suprafața cultivată sunt furnizate cel târziu la 1 aprilie a anului următor anului recoltei.

(3)   Estimările inițiale privind productivitatea la nivel național și cifrele de producție se transmit cel târziu la data de 15 noiembrie a anului recoltei. Datele provizorii privind productivitatea și producția trebuie furnizate cel târziu la data de 1 februarie, iar cifrele finale la data de 1 octombrie a anului următor anului recoltei.

Dacă cifrele privind productivitatea și producția se referă la date revizuite privind suprafețele cultivate, acestea din urmă ar trebui incluse.

(4)   Datele regionale menționate în articolul 6 sunt furnizate simultan cu cifrele finale la nivel național și trebuie să fie compatibile cu acestea.

Articolul 8

(1)   În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre înaintează Eurostat un raport metodologic detaliat în care este descris modul în care au fost obținute datele privind suprafețele cultivate, productivitatea și producția pentru țările lor și, dacă este cazul, pentru regiuni, cu indicarea gradului de reprezentativitate și de credibilitate al cifrelor respective. Eurostat întocmește, în colaborare cu statele membre, un rezumat al acestor rapoarte.

(2)   Statele membre informează Eurostat cu privire la orice modificare a informațiilor furnizate în conformitate cu alineatul (1), în termen de trei luni de la introducerea lor.

(3)   În eventualitatea în care anumite rapoarte metodologice arată că un stat membru nu poate îndeplini, în viitorul imediat, cerințele prezentului regulament și dacă sunt necesare modificări ale tehnicilor și metodologiei statistice, Eurostat poate stabili, împreună cu statul membru respectiv, o perioadă tranzitorie de maximum doi ani, în care să se realizeze programul statistic prevăzut în prezentul regulament.

(4)   Rapoartele metodologice, măsurile tranzitorii, disponibilitatea și credibilitatea datelor și alte aspecte relevante legate de aplicarea prezentului regulament sunt examinate de două ori pe an de grupul de lucru respectiv din cadrul Comitetului permanent pentru statistică agricolă.

Articolul 9

(1)   Cel târziu la sfârșitul anului 1992, Eurostat înaintează Parlamentului European și Consiliului:

un raport privind experiența dobândită din anchetele statistice și estimările realizate conform prezentului regulament;

dacă este cazul, propuneri de îmbunătățire și armonizare a măsurilor în vigoare în statele membre;

dacă este cazul, propuneri de realizare a unui studiu comunitar ad-hoc, folosindu-se metode și caracteristici armonizate.

(2)   Consiliul votează propunerile menționate în alineatul (1) în conformitate cu procedura de vot stabilită în articolul 148 alineatul (2) din Tratat.

SECȚIUNEA VI

Măsuri financiare

Articolul 10

(1)   Valoarea cheltuielilor comunitare considerate necesare pentru punerea în aplicare a măsurii instituite de prezentul regulament este de 3 200 000 ECU pentru perioada 1990-1993, inclusiv cheltuielile aferente resurselor pentru o persoană pe timp de un an (auxiliar, expert național detașat etc.).

(2)   Autoritatea bugetară stabilește alocările disponibile pentru fiecare perioadă contabilă.

SECȚIUNEA VII

Dispoziții finale

Articolul 11

(1)   Dacă trebuie urmată procedura prevăzută în prezentul articol, Comitetul permanent pentru statistică agricolă, denumit în continuare „comitetul”, este sesizat de președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei înaintează Comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Comitetul votează cu o majoritate de 54 de voturi, voturile statelor membre fiind ponderate în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din Tratat. Președintele nu participă la vot.

(3)

(a)

Comisia adoptă măsurile propuse atunci când sunt conforme cu avizul Comitetului.

(b)

Dacă măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul Comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni de la înaintarea propunerii, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

Articolul 12

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 26 martie 1990.

Pentru Consiliu

Președintele

M. O'KENNEDY


(1)  JO L 281, 1.11.1975, p. 1.

(2)  JO L 22, 27.1.1990, p. 7.

(3)  JO L 166, 25.6.1976, p. 1.

(4)  JO L 177, 24.6.1989, p. 1.

(5)  JO C 8, 13.1.1990, p. 12.

(6)  Aviz prezentat la 16 martie 1990 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(7)  JO L 185, 15.7.1988, p. 33.

(8)  În ceea ce privește procedura care trebuie urmată pentru evaluarea conținutului de umiditate, vezi anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1908/84 al Comisiei (JO L 178, 5.7.1984, p. 22), modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2507/87 (JO L 235, 20.8.1987, p. 10). Sunt autorizate și alte metode de aproximare.


ANEXA I

CEREALELE MENȚIONATE ÎN ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)

CEREALE (fără orez)

1.

Grâu comun (Triticum aestivum L. emend Fiori et Paol.)

2.

Grâu dur (Triticum durum Desf.)

3.

Secară (Secale cereale L.)

4.

Orz (Hordeum vulgare L.)

5.

Ovăz (Avena sativa L.)

6.

Porumb boabe (Zea maysL.)

7.

Cereale nespecificate în altă parte

7.1.

Borceag

7.2.

Sorg [Sorghum bicolor(L.) Moench x Sorghum Sudanese (Piper) Stapf.]

7.3.

Triticale (x Triticosecale Wittm.)

7.4.

Mei (Panicum miliaceum)

7.5.

Hrișcă (Fagopyrum esculentum)

7.6.

Iarba-cănărașului (Phalaris canariensis L.)

7.7.

Cereale amestecate altele decât borceagul

7.8.

Porumb amestecat (Zea mays L.)

8.   OREZ

8.1.

Orez cu bob rotund (Oryza sativa L.)

8.2.

Orez cu bob mediu (Oryza sativa L.)

8.3.

Orez cu bob lung (Oryza sativa L.)


ANEXA II

GRUPE DE CEREALE MENȚIONATE ÎN ARTICOLUL 2 ALINEATUL (2)

(tabel de prezentare a datelor)

Image


ANEXA III

NIVELURI REGIONALE MENȚIONATE ÎN ARTICOLUL 6

State membre

Împărțire regională pe

BelgiaBelgië

ProvincesProvincies

Danemarca

-

R.F. Germania

Bundeslaender

Elláda

Ypiresíes perifereíakis anáptyxis (1)

Spania

Comunidades autónomas

Franța

Régions de programme

Irlanda

-

Italia

Regioni (2)

Luxemburg

-

Olanda

Provincies

Portugalia

NUTS II (1)

Regatul Unit

Regiuni standard


(1)  Datele regionale trebuie furnizate cel târziu la trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(2)  Timp de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, regiunile italiene pot fi regrupate conform NUTS I.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

249


31990D0165


L 091/34

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 28 martie 1990

privind lista unităților din Madagascar autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate

(90/165/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 72/462/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate și de inspecție veterinară care apar cu ocazia importurilor de animale din speciile bovină și porcină, respectiv de carne proaspătă provenind din țări terțe (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/227/CEE (2), în special articolul 4 alineatul (1) și articolul 18 alineatul (1),

întrucât, pentru a putea fi autorizate să exporte carne proaspătă în Comunitate, unitățile situate în țările terțe trebuie să corespundă condițiilor generale și speciale stabilite de Directiva 72/462/CEE;

întrucât Decizia 84/576/CEE a Comisiei (3) a interzis importul de carne proaspătă provenind din unitățile din Madagascar; întrucât, cu toate acestea, pentru a nu întrerupe brutal fluxul de schimburi existente, importurile au putut continua până la 30 iunie 1985;

întrucât o nouă inspecție efectuată în temeiul articolului 5 din Directiva 72/462/CEE și al articolului 2 alineatul (1) din Decizia 86/474/CEE a Comisiei din 11 septembrie 1986 privind instituirea de controale la fața locului efectuate în cadrul regimului aplicabil importurilor de animale din speciile bovină și porcină și de carne proaspătă provenind din țări terțe (4) a arătat că nivelul de igienă din două unitati a crescut, putând fi deci considerat satisfăcător;

întrucât, în aceste condiții, aceste unități pot să fie înscrise pe o listă cu unități autorizate să exporte în Comunitate; întrucât, în consecință, Decizia 84/576/CEE trebuie să fie abrogată;

întrucât importul de carne proaspătă provenind din unitățile care figurează în anexă rămâne supus dispozițiilor adoptate în altă parte, în special în ceea ce privește inspecția veterinară, depistarea reziduurilor din carnea proaspătă și interdicția de utilizare în creșterea animalelor a unor substanțe cu efect hormonal;

întrucât măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului veterinar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Unitățile din Madagascar care figurează în anexă sunt autorizate pentru importul de carne proaspătă în Comunitate în conformitate cu anexa menționată.

(2)   Importurile provenind din unitățile care figurează în anexă rămân supuse dispozițiilor comunitare din domeniul veterinar adoptate în altă parte.

Articolul 2

Statele membre interzic importul de carne proaspătă provenind din unități care nu figurează în anexă.

Articolul 3

Decizia 84/576/CEE se abrogă.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 28 martie 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 302, 31.12.1972, p. 28.

(2)  JO L 93, 6.4.1989, p. 25.

(3)  JO L 315, 5.12.1984, p. 25.

(4)  JO L 279, 30.9.1986, p. 55.


ANEXĂ

LISTA UNITĂȚILOR

Numărul autorizației

Întreprinderea/Adresa

Categoria (1)

 

A

AD

EF

B

O/C

P

S

MS

16/26

Abattoir de Morondava, Morondava, Tulea

×

×

 

×

 

 

 

 (2)

17/27

Abattoir Frigorifique de Majunga, Majunga

×

×

 

×

 

 

 

 (2)


(1)  

A

:

Abator

EF

:

Depozit frigorific

AD

:

Secție de tranșare

B

:

Carne de vită

O/C

:

Carne de ovine/caprine

P

:

Carne de porcine

S

:

Carne de solipede

MS

:

Mențiuni speciale

(2)  Exclus viscere.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

251


31990L0167


L 092/42

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 26 martie 1990

de stabilire a condițiilor de reglementare a preparării, introducerii pe piață și utilizării furajelor cu adaos de medicamente în Comunitate

(90/167/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât condițiile pe care trebuie să le satisfacă furajele cu adaos de medicamente, în special în ceea ce privește prepararea, livrarea, utilizarea și administrarea acestora la animale, au o influență considerabilă asupra dezvoltării raționale în sectorul creșterii animalelor și asupra producției de produse de origine animală;

întrucât sectorul creșterii animalelor reprezintă un capitol important al politicii agricole comune;

întrucât, pentru a apăra sănătatea publică de pericolele ce pot să apară în urma utilizării furajelor cu adaos de medicamente la animalele destinate producției de alimente și pentru a preveni denaturarea concurenței în sectorul creșterii animalelor, este necesar să se stabilească condiții privind prepararea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor cu adaos de medicamente și privind comerțul intracomunitar cu aceste produse;

întrucât ar trebui să se țină seama de reglementările comunitare privind medicamentele de uz veterinar, în special Directiva 81/851/CEE a Consiliului din 28 septembrie 1981 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la medicamentele de uz veterinar (4) și Directiva 81/852/CEE a Consiliului din 28 septembrie 1981 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la standardele și protocoalele analitice, farmaco-toxicologice și clinice pentru testarea medicamentelor de uz veterinar (5), modificată de Directiva 87/20/CEE (6);

întrucât, în ceea ce privește componentele medicamentoase, furajele cu adaos de medicamente trebuie să satisfacă normele care se aplică medicamentelor de uz veterinar; întrucât, totuși, la fabricarea furajelor cu adaos de medicamente procesul principal este simpla amestecare; întrucât pot fi utilizate numai premixurile cu adaos de medicamente autorizate și trebuie date instrucțiuni precise de utilizare a furajelor cu adaos de medicamente; întrucât, de asemenea, persoana responsabilă cu producerea acestora trebuie să dispună de personal și de spații care să îi permită să îndeplinească cerințele prezentei directive;

întrucât responsabilitatea efectuării unui control de calitate al produselor introduse pe piață îi revine producătorului; întrucât, totuși, unitatea de producție ar trebui plasată sub control oficial adecvat;

întrucât, în sensul prezentei directive, ar trebui aplicate normele privind controalele și măsurile de protecție prevăzute în Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controalele veterinare ce se aplică în comerțul intracomunitar în vederea realizării pieței interne (7);

întrucât furajele cu adaos de medicamente trebuie livrate crescătorilor de animale numai pe bază de rețetă dată de un medic veterinar, care, la eliberarea rețetei, trebuie să îndeplinească la rândul lui condiții speciale;

întrucât, în vederea unui control eficient, persoanelor în cauză trebuie să li se ceară să țină un registru sau, dacă este cazul, să păstreze documentele o perioadă de timp determinată;

întrucât, până la completa armonizare a normelor de autorizare a introducerii pe piață a medicamentelor de uz veterinar, trebuie menținută posibilitatea de a face derogări naționale, în special cu privire la fabricarea produselor intermediare sau a unor premixuri cu adaos de medicamente,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Fără a aduce atingere adoptării listei prevăzute în articolul 2 alineatul (3) din Directiva 81/851/CEE, prezenta directivă stabilește alte condiții decât cele referitoare la sănătatea animală, ce reglementează prepararea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor cu adaos de medicamente în Comunitate.

Prezenta directivă nu afectează normele Comunității aplicabile în cazul aditivilor adăugați în furaje sau normele naționale adoptate în vederea aplicării normelor menționate anterior, în special cele aplicabile în cazul aditivilor enumerați în anexa II la Directiva 70/524/CEE (8), modificată ultima dată de Directiva 89/583/CEE a Comisiei (9).

Articolul 2

În sensul prezentei directive se aplică, atunci când este cazul, definițiile din articolul 1 alineatul (2) din Directiva 81/851/CEE și din articolul 2 din Directiva 79/373/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind comercializarea furajelor combinate (10), modificată ultima dată de Directiva 90/44/CEE (11).

De asemenea, se aplică următoarele definiții:

(a)

„premixuri cu adaos de medicamente autorizate”: orice premix pentru producerea furajelor cu adaos de medicamente, definit în articolul 1 alineatul (2) din Directiva 81/851/CEE, care a fost autorizat în conformitate cu articolul 4 din directiva respectivă;

(b)

„introducerea pe piață”: deținerea, pe teritoriul Comunității, în vederea vânzării sau cedării sub orice altă formă către un terț, fie că este destinată evaluării, vânzării efective sau cedării.

Articolul 3

(1)   Statele membre impun ca, în ceea ce privește componenta medicamentoasă, furajele cu adaos de medicamente să fie fabricate numai din premixuri cu adaos de medicamente autorizate.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot, cu condiția îndeplinirii cerințelor articolului 4 alineatul (4) din Directiva 81/851/CEE:

în baza tuturor condițiilor specifice prevăzute în autorizațiile de introducere pe piață a premixurilor cu adaos de medicamente autorizate, să autorizeze produse intermediare preparate din astfel de premixuri cu adaos de medicamente, autorizate în conformitate cu articolul 4 din Directiva 81/851/CEE și din unul sau mai multe furaje, premixuri destinate fabricării ulterioare a furajelor cu adaos de medicamente gata de utilizare.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca produsele intermediare să fie fabricate numai de întreprinderi autorizate în conformitate cu articolul 4 și ca acestea să fie declarate autorității competente;

să autorizeze medicul veterinar să impună producerea, în conformitate cu condițiile prevăzute în articolul 4 alineatul (3) din Directiva 81/851/CEE, sub responsabilitatea sa și cu rețetă, a furajelor cu adaos de medicamente din mai multe premixuri cu adaos de medicamente autorizate, cu condiția să nu existe agenți terapeutici autorizați specifici în premix pentru bolile care trebuie tratate sau pentru speciile în cauză.

Până la data la care statele membre trebuie să satisfacă noile norme prevăzute în articolul 4 alineatul (3) din Directiva 81/851/CEE, normele naționale de reglementare a condițiilor menționate anterior continuă să se aplice, ținând seama în mod corespunzător de dispozițiile generale din tratat.

(2)   Produsele autorizate în conformitate cu alineatul (1) fac obiectul normelor prevăzute în articolele 24-50 din Directiva 81/851/CEE.

Articolul 4

(1)   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca furajele cu adaos de medicamente să fie produse doar în condițiile următoare:

(a)

producătorul dispune de spații aprobate anterior de autoritatea națională competentă, de echipament tehnic, de depozit adecvat și de facilități de inspecție;

(b)

fabrica de producere a furajelor cu adaos de medicamente încadrează personal cu cunoștințe și calificare în tehnologia amestecului adecvate;

(c)

producătorul trebuie să se asigure că:

sunt folosite numai furaje sau combinații de furaje care respectă dispozițiile Comunității privind furajele;

furajul și premixul cu adaos de medicamente autorizat folosite conduc la obținerea unui amestec omogen și stabil;

premixul cu adaos de medicamente autorizat este folosit în procesul de producție în conformitate cu condițiile prevăzute la eliberarea autorizației de introducere pe piață și, în special, că:

(i)

nu există posibilitatea unei interacțiuni nedorite între medicamentele de uz veterinar, aditivi și furaje;

(ii)

furajul cu adaos de medicamente rezistă pe perioada respectivă;

(iii)

furajul folosit la producerea furajului cu adaos de medicamente nu conține același antibiotic sau același coccidiostatic ca și cel utilizat ca substanță activă în premixul cu adaos de medicamente;

doza zilnică de medicament este conținută într-o cantitate de furaj echivalentă cu cel puțin jumătate din rația zilnică a animalelor tratate sau, în cazul rumegătoarelor, cu cel puțin jumătate din rația zilnică de furaje suplimentare neminerale;

(d)

spațiile, personalul și echipamentul folosit și care participă la întregul proces de fabricație trebuie să satisfacă normele și principiile de igienă în producție ale statelor membre în cauză; procesul de producție trebuie să satisfacă normele de bună practică de fabricație;

(e)

furajele cu adaos de medicamente produse sunt controlate periodic – inclusiv prin teste de laborator de omogenitate adecvate – de întreprinderile de producție, sub supravegherea și controlul periodic al departamentului oficial, pentru a se asigura că furajele cu adaos de medicamente respectă cerințele prezentei directive, în special cu privire la omogenitate, stabilitate și perioada de depozitare;

(f)

producătorii sunt obligați să păstreze înregistrări zilnice privind tipurile și cantitățile de premixuri cu adaos de medicamente autorizate, de furaje folosite și de furaje cu adaos de medicamente produse, păstrate sau expediate, împreună cu numele și adresele crescătorilor sau deținătorilor de animale, iar în cazul prevăzut în articolul 10 alineatul (2), numele și adresa distribuitorului autorizat și, dacă este cazul, numele și adresa medicului veterinar care a prescris furajul. Înregistrările, ce trebuie să îndeplinească cerințele articolului 5 din Directiva 81/851/CEE, trebuie păstrate timp de cel puțin trei ani de la data ultimei înregistrări și să poată fi puse oricând la dispoziția autorității competente în cazul controlului;

(g)

premixurile și furajele cu adaos de medicamente se depozitează în camere separate și sigure adecvate sau în containere ermetice, special proiectate pentru stocarea unor astfel de produse.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), sub rezerva garanțiilor suplimentare corespunzătoare, statele membre pot autoriza producerea furajelor cu adaos de medicamente în ferme, cu condiția respectării dispozițiilor din alineatul menționat anterior.

Articolul 5

(1)   Statele membre dispun ca furajele cu adaos de medicamente să fie introduse pe piață numai în ambalaje sau containere închise astfel încât la deschidere modul de închidere să se deterioreze și să nu poată fi refolosite.

(2)   Dacă pentru introducerea pe piață a furajelor cu adaos de medicamente se folosesc tancuri rutiere sau containere similare, acestea trebuie curățate înaintea reutilizării pentru a preveni interacțiunile sau contaminările ulterioare nedorite.

Articolul 6

(1)   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca furajele cu adaos de medicamente să intre în circulație numai cu condiția etichetării acestora în conformitate cu dispozițiile comunitare în vigoare.

De asemenea, ambalajele sau containerele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) se marchează clar cu textul „furaje cu adaos de medicamente”.

(2)   Dacă pentru introducerea pe piață a furajelor cu adaos de medicamente se folosesc tancuri rutiere sau containere similare acestora, este suficient ca informațiile prevăzute în alineatul (1) să fie incluse în documentele de însoțire.

Articolul 7

(1)   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca furajele cu adaos de medicamente să poată fi păstrate, introduse pe piață sau utilizate numai cu condiția producerii acestora în conformitate cu prezenta directivă.

(2)   Sub rezerva îndeplinirii dispozițiilor din articolul 4 alineatul (2) din Directiva 81/851/CEE privind testele efectuate asupra medicamentelor de uz veterinar, statele membre pot să permită, totuși, în scopuri științifice, derogări de la prezenta directivă, sub rezerva controlului oficial adecvat.

Articolul 8

(1)   Statele membre se asigură că furajele cu adaos de medicamente nu sunt furnizate crescătorilor sau deținătorilor de animale dacă aceștia nu prezintă o rețetă eliberată de un medic veterinar înregistrată în următoarele condiții:

(a)

rețeta medicului veterinar este întocmită prin completarea unui formular ce conține titlurile prezentate în modelul din anexa A; formularul original este destinat producătorului sau, după caz, distribuitorului aprobat de autoritatea competentă a statului membru de destinație a furajelor cu adaos de medicamente;

(b)

autoritățile naționale competente stabilesc numărul de cópii ale rețetei, persoanele care urmează să primească o copie și perioada în care trebuie păstrate originalul și copiile;

(c)

rețeta pentru furaje cu adaos de medicamente nu poate fi folosită pentru mai mult de un tratament.

Rețeta eliberată de medicul veterinar este valabilă numai pe perioada de timp stabilită de autoritatea competentă națională, dar nu mai mult de trei luni;

(d)

rețeta eliberată de medicul veterinar poate fi folosită numai pentru animalele tratate de acesta. În primul rând, medicul veterinar se asigură că:

(i)

folosirea acestei medicamentații pentru speciile în cauză este justificată din rațiuni veterinare;

(ii)

administrarea medicamentului nu este incompatibilă cu un tratament sau cu o utilizare anterioară și nu există contraindicații sau interacțiuni atunci când se folosesc mai multe premixuri;

(e)

medicul veterinar trebuie:

(i)

să prescrie furajele cu adaos de medicamente numai în cantitățile necesare în scop terapeutic, în limitele maxime prevăzute de autorizația națională pentru introducerea premixurilor cu adaos de medicamente pe piață;

(ii)

să se asigure că furajele cu adaos de medicamente și furajele folosite curent în hrana animalelor tratate nu conțin ca substanță activă același antibiotic sau același coccidiostatic.

(2)   Totuși, în cazul medicamentelor antihelmintice (vermifuge) și până la revizuirea riscurilor asociate folosirii acestor grupuri de substanțe, ce urmează a fi efectuată în conformitate cu Directiva 81/851/CEE, statele membre pot face derogări, timp de cinci ani de la adoptarea prezentei directive, de la obligația prevăzută la alineatul (1) de a nu furniza furaje cu adaos de medicamente obținute din premixuri cu adaos de medicamente autorizate fără rețetă medicală veterinară, cu condiția ca:

premixurile cu adaos de medicamente utilizate să nu conțină substanțe active ce aparțin grupurilor chimice prescrise în medicina umană, pe teritoriul lor;

furajele cu adaos de medicamente care beneficiază de o autorizație să fie folosite pe teritoriul lor numai în scop profilactic și în dozele necesare scopului în cauză.

Statele membre care aplică aceste derogări informează Comisia și celelalte state membre despre aceasta în cadrul Comitetului veterinar permanent, până la data prevăzută în articolul 15 primul paragraf prima liniuță, precizând în special natura medicamentului și speciile de animale la care acesta se adresează.

Cu cel mult șase luni înainte de data de expirare a perioadei de cinci ani stabilită în primul paragraf, Comisia înaintează Consiliului un raport privind riscurile asociate utilizării acestor grupuri de substanțe, care poate conține propuneri asupra cărora Consiliul decide cu majoritate calificată.

(3)   Dacă furajele cu adaos de medicamente se administrează animalelor a căror carne, organe sau produse obținute de la acestea sunt destinate consumului uman, crescătorul sau deținătorul animalelor în cauză trebuie să se asigure că animalele tratate nu sunt tăiate în vederea consumului înainte de sfârșitul perioadei de așteptare și că produsele obținute de la un animal tratat înainte de sfârșitului perioadei de așteptare nu sunt destinate consumului uman.

Articolul 9

(1)   Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca furajele cu adaos de medicamente să fie livrate direct crescătorilor sau deținătorilor de animale numai de producătorul sau distribuitorul special aprobat de autoritatea competentă a statului membru de destinație.

De asemenea, furajele cu adaos de medicamente pentru tratamentul animalelor a căror carne, organe sau produse sunt destinate consumului uman pot fi eliberate cu condiția:

să nu depășească cantitățile prescrise pentru tratament, în conformitate cu rețeta prescrisă de medicul veterinar, care specifică aceste cantități;

să nu fie eliberate în cantități mai mari decât necesarul pentru o lună, stabilit în conformitate cu dispozițiile de la prima liniuță.

(2)   Totuși, sub rezerva respectării dispozițiilor alineatului (1) și în cazuri speciale, statele membre pot să autorizeze distribuitorii special desemnați în acest scop să elibereze, pe baza unei rețete veterinare, furaje cu adaos de medicamente în cantități mici, preambalate și gata de utilizare, în conformitate cu cerințele prezentei directive, fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (2), cu condiția ca acești distribuitori:

să satisfacă aceleași condiții ca și producătorul în ceea ce privește păstrarea registrelor, depozitarea, transportul și eliberarea produselor în cauză;

să fie supuși verificărilor speciale în acest scop, sub supravegherea autorității veterinare competente;

să livreze numai furaje cu adaos de medicamente ambalate sau preambalate, gata de utilizare de către crescătorii sau deținătorii de animale, care au înscrise pe ambalaj sau container instrucțiuni de utilizare și, în special, perioada de așteptare.

(3)   Dispozițiile alineatului (2) nu afectează legislația națională privind deținerea legală de furaje cu adaos de medicamente.

Articolul 10

(1)   Statele membre se asigură că, fără a aduce atingere normelor de sănătate animală, nu există interdicții, limitări sau obstacole în comerțul intracomunitar:

cu furaje cu adaos de medicamente produse în conformitate cu cerințele prezentei directive, în special articolul 4, cu premixuri autorizate ce conțin aceleași substanțe active ca și premixurile autorizate de statul membru de destinație, în conformitate cu criteriile prevăzute în Directiva 81/852/CEE, și cu o compoziție calitativă și cantitativă similară;

sub rezerva respectării dispozițiilor specifice ale Directivei 86/469/CEE a Consiliului din 16 septembrie 1986 privind controlul reziduurilor la animalele vii și în carnea proaspătă (12) și ale Directivei 88/299/CEE a Consiliului din 17 mai 1988 privind comerțul cu animale tratate cu unele substanțe cu acțiune hormonală și cu carnea acestora, conform articolului 7 din Directiva 88/146/CEE (13), cu animale cărora le-au fost administrate furaje cu adaos de medicamente, cu excepția celor produse conform articolului 3 alineatul (1) al doilea paragraf sau cu carne, organe sau produse de la asemenea animale.

(2)   Atunci când aplicarea alineatului (1) dă naștere unor diferende, în special cu privire la recunoașterea naturii similare a premixurilor, statele membre în cauză sau Comisia supun subiectul spre evaluare unui expert de pe lista cu experți ai Comunității, listă pe care Comisia trebuie să o redacteze la propunerea statelor membre.

Dacă cele două state membre convin anterior, părțile respectă avizul expertului, în conformitate cu legislația Comunității.

(3)   Statul membru de destinație poate cere ca fiecare transport de furaje cu adaos de medicamente să fie însoțit de un certificat eliberat de autoritatea competentă în conformitate cu modelul de formular din anexa B.

Articolul 11

(1)   Măsurile de protecție prevăzute în Directiva 89/662/CEE se aplică în comerțul cu premixuri cu adaos de medicamente sau cu furaje cu adaos de medicamente autorizate.

(2)   Normele prevăzute privind controlul veterinar, în special cerințele prevăzute în articolul 5 alineatul (2) și articolul 20 din Directiva 89/662/CEE se aplică în comerțul cu premixuri cu adaos de medicamente sau cu furaje cu adaos de medicamente autorizate, sub rezerva controlului veterinar.

Articolul 12

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă orice modificări și adăugări la prezenta directivă.

Articolul 13

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca autoritățile competente proprii să se asigure că:

(i)

dispozițiile prezentei directive sunt duse la îndeplinire prin intermediul controalelor cu prelevare de probe în toate etapele de producție sau de comercializare a produselor prevăzute în prezenta directivă;

(ii)

în special furajele cu adaos de medicamente sunt utilizate în conformitate cu condițiile de utilizare și că perioadele de așteptare au fost respectate, prin intermediul controalelor cu prelevare de probe în ferme sau abatoare.

Articolul 14

Până la punerea în aplicare a măsurilor Comunității privind importul de furaje cu adaos de medicamente din țările terțe, în cazul acestor importuri statele membre aplică măsuri cel puțin echivalente cu cele din prezenta directivă.

Articolul 15

Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma:

cerințelor articolului 11 alineatul (2) privind data până la care trebuie să se conformeze normelor comunitare privind protecția furajelor împotriva agenților patogeni, dar cel târziu până la 31 decembrie 1992;

celorlalte dispoziții din prezenta directivă, până la 1 octombrie 1991.

Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 16

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Luxemburg, 26 martie 1990.

Pentru Consiliu

Președintele

M. O'KENNEDY


(1)  JO C 41, 16.2.1982, p. 3 și

JO C 182, 8.7.1983, p. 7.

(2)  JO C 128, 16.5.1983, p. 76.

(3)  JO C 114, 6.5.1982, p. 17.

(4)  JO L 317, 6.11.1981, p. 1.

(5)  JO L 317, 6.11.1981, p. 16.

(6)  JO L 15, 17.1.1987, p. 34.

(7)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(8)  JO L 270, 14.12.1970, p. 1.

(9)  JO L 325, 10.11.1989, p. 33.

(10)  JO L 86, 6.4.1979, p. 30.

(11)  JO L 27, 31.1.1990, p. 35.

(12)  JO L 275, 26.9.1986, p. 36.

(13)  JO L 128, 21.5.1988, p. 36.


ANEXA A

Image


ANEXA B

Image


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

258


31990R1014


L 105/9

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1014/90 AL COMISIEI

din 24 aprilie 1990

de stabilire a normelor de aplicare privind definirea, descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind normele generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase (1), în special articolul 1 alineatul (4) litera (f) punctul 1 litera (a), litera g), litera (i) punctul 1 litera (d), litera (i) punctul 2, litera (l) punctul 1, litera (i) punctul 1 litera (b) și litera (r) punctul 1),

întrucât trebuie să se adopte regulile de aplicare a dispozițiilor Regulamentului (CEE) nr. 1576/89, respectiv precizări indispensabile și reguli suplimentare pentru principiile enunțate în regulamentul menționat anterior;

întrucât pentru stabilirea acestor precizări și reguli suplimentare trebuie să se ia în considerare în primul rând criteriile folosite la adoptarea Regulamentului (CEE) nr. 1576/89; întrucât se recomandă să se țină cont de tradițiile și obiceiurile prezente în diferite regiuni ale Comunității, în măsura în care acestea sunt compatibile cu o piață unică; întrucât un alt criteriu trebuie să fie preocuparea de a evita posibilitatea unei confuzii privind mențiunile care apar pe etichete și de a garanta consumatorului informații cât mai clare și mai precise prin etichetare;

întrucât prezentul regulament este aplicabil fără a aduce atingere dispozițiilor tranzitorii prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 3773/89 al Comisiei din 14 decembrie 1989 privind adoptarea măsurilor tranzitorii privind băuturile spirtoase (2);

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului pentru băuturi spirtoase,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (f) punctul 1 litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg de drojdii la 100 kg de tescovină de struguri utilizată. Cantitatea de alcool obținută din drojdii nu trebuie să depășească 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit.

Articolul 2

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă obținută exclusiv prin fermentarea și distilarea, la cel puțin 86 % vol., a marcului de fructe, cu excepția strugurilor. Redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată.

Conținutul minim în substanțe volatile este de 200 grame pe hectolitru de alcool la 100 % vol.

Conținutul maxim în alcool metilic este de 1 500 grame pe hectolitru de alcool la 100 % vol.

Conținutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame pe hectolitru de alcool de 100 % vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi.

Denumirea comercială a acestor produse este de „rachiu de marc de” urmat de numele fructului respectiv. Dacă se utilizează mai multe marcuri din fructe diferite, denumirea comercială este de „rachiu de marc de fructe”.

Articolul 3

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (i) punctul 1 litera (d) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului poate fi înlocuită cu numele fructului numai în următoarele cazuri:

corcodușe (Prunus domestica L. var. syriaca);

prune (Prunus domestica L.);

prune brumării (Prunus domestica L.);

arbutus (Arbutus unedo L.);

mere Golden delicios.

Dacă există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul „rachiu”, eventual însoțit de o explicație.

Articolul 4

Băuturile spirtoase menționate la articolul 1 alineatul (4) lit. i) punctul 2) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 pot primi denumirea de „rachiu de” urmată de numele fructului dacă pe etichetă apare mențiunea suplimentară „obținut prin macerare și distilare”.

Alineatul (1) vizează băuturile spirtoase obținute din următoarele fructe:

mure (Rubus fruticosus L.);

căpșune (Fragaria L.);

afine (Vaccinium myrtillus L.);

zmeură (Rubus idaeus L.);

coacăze (Ribes vulgare Lam.);

porumbe (Prunus spinosa L.);

scorușe (Sorbus domestica L.);

scorușe (Sorbus domestica L.);

ilex (Ilex cassine L.);

sorb (Sorbus torminalis L.);

soc (Sambucus nigra L.);

măceșe (Rosa canina L.);

coacăze negre (Ribes nigrum L.).

Articolul 5

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (i) punctul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, cantitatea de fructe utilizată este de cel puțin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100 % vol. utilizat.

Articolul 6

(1)   Derogările menționate la articolul 1 alineatul (4) litera (i) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 privesc conținutul maxim în alcool metilic al rachiurilor de fructe care este mărit la 1 500 grame pe hectolitru de alcool 100 % vol. în cazul rachiurilor obținute de producătorii particulari de fructe în distilerii ale căror producție anuală totală de rachiu nu depășește 500 hectolitri de alcool 100 % vol. pe an, din fructele următoare:

prune (Prunus domestica L.),

corcodușe (Prunus domestica L. var syriaca),

prune brumării (Prunus domestica L.),

mere (Malus domestica Borkh.),

arbutus (Arbutus unedo L.).

(2)   Alineatul (1) se aplică, până la data de 31 decembrie 1992, inclusiv rachiurilor de pere (Pyrus Comunis), fără limite impuse în privința producției anuale a distileriilor.

Articolul 7

Pentru aplicarea dispozițiilor articolului 1 alineatul (4) litera (r) punctul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, conținutul minim de zahăr de 100 grame pe litru se reduce după cum urmează:

80 grame la litru pentru lichiorurile de gențiană preparate exclusiv din gențiană, ca substanță aromată unică;

70 grame la litru pentru lichiorurile de cireșe, unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireșe.

Articolul 8

Prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 mai 1990.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 aprilie 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 160, 12.6.1989, p. 1.

(2)  JO L 365, 15.12.1989, p. 48.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

260


31990D0209


L 108/104

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 19 aprilie 1990

privind exonerarea statelor membre de la aplicarea, pentru anumite specii, a Directivei 70/458/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de legume, modificând Deciziile 73/122/CEE și 74/358/CEE și abrogând Decizia 74/363/CEE

(90/209/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 70/458/CEE a Consiliului din 29 septembrie 1970 privind comercializarea semințelor de legume (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/380/CEE (2), în special articolul 42 litera (a),

având în vedere cererile prezentate de statele membre,

întrucât, conform articolului 42 litera (a) din Directiva 70/458/CEE, în ceea ce privește sparanghelul, andiva și cicoarea cu frunze late (cicoarea italiană), un stat membru poate fi exonerat, la cererea sa, parțial sau în totalitate, de la aplicarea dispozițiilor respectivei directive, cu excepția dispozițiilor prevăzute la articolul 16 alineatul (1) și la articolul 30 alineatul (1);

întrucât, luând în considerare cererile înaintate de statele membre, acestea vor fi exonerate, pe o perioadă de timp limitată sau nelimitată, de la aplicarea, pentru speciile mai sus menționate:

a dispozițiilor directivei privind alcătuirea unor cataloage naționale de soiuri sau

a dispozițiilor directivei privind certificarea și controlul semințelor sau

în anumite cazuri, a tuturor dispozițiilor directivei,

cu excepția articolului 16 alineatul (1) și articolului 30 alineatul (1);

întrucât prezenta decizie înlocuiește orice altă decizie privind exonerarea deja adoptată pentru respectivele specii și, prin urmare, trebuie modificate Deciziile 73/122/CEE (3) și 74/358/CEE ale Comisiei (4), care exonerau Germania, Luxemburgul și, respectiv, Irlanda, și trebuie abrogată Decizia 74/363/CEE a Comisiei (5), care exonera Regatul Unit;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   În ceea ce privește specia Asparagus officinalis L. – sparanghel, statele membre menționate în anexă, partea I, coloana 1, sunt exonerate de la aplicarea dispozițiilor Directivei 70/458/CEE menționate în coloana 2, pe toată perioada menționată în coloana 3.

(2)   În ceea ce privește specia Chicorium intybus L. (partim) – cicoare „witloof” (andivă), statele membre menționate în anexă, partea II, coloana 1, sunt exonerate de la aplicarea dispozițiilor Directivei 70/458/CEE menționate în coloana 2, pe toată perioada menționată în coloana 3.

(3)   În ceea ce privește specia Chicorium intybus L. (partim) – cicoare cu frunze late (cicoare italiană), statele membre menționate în anexă, partea III, coloana 1, sunt exonerate de la aplicarea dispozițiilor Directivei 70/458/CEE menționate în coloana 2, pe toată perioada menționată în coloana 3.

Articolul 2

Articolul 1 din Decizia 73/122/CEE se modifică după cum urmează:

1.

La alineatul (1) se elimină literele (b) și (e);

2.

La alineatul (2) se elimină literele (b) și (g).

Articolul 3

La articolul 1 din Decizia 74/358/CEE se elimină litera (b).

Articolul 4

Se abrogă Decizia 74/363/CEE.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 19 aprilie 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 225, 12.10.1970, p. 7.

(2)  JO L 187, 16.7.1988, p. 31.

(3)  JO L 145, 2.6.1973, p. 41.

(4)  JO L 196, 19.7.1974, p. 15.

(5)  JO L 196, 19.7.1974, p. 21.


ANEXĂ

1

2

3

Stat membru

Dispozițiile Directivei 70/458/CEE cărora li se aplică exonerarea

Durata exonerării

Partea I   

– Asparagus officinalis L. – sparanghel

1.   Irlanda, Luxemburg

Toate, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Nelimitată

2.   Germania, Franța

Toate, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Până la 31 decembrie 1995

3.   Belgia, Grecia, Spania, Italia, Olanda, Portugalia

Articolul 3 alineatul (1) și articolele 16-44, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Până la 31 decembrie 1995

4.   Danemarca, Regatul Unit

Articolul 3 alineatul (2) și articolele 4-15

Nelimitată

Articolul 3 alineatul (1) și articolele 16-44, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Până la 31 decembrie 1995

Partea a II-a   

– Chicorium intybus L. (partim) – cicoare „witloof” (andivă)

5.   Germania, Luxemburg

Toate, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Nelimitată

6.   Danemarca, Regatul Unit

Articolul 3 alineatul (2) și articolele 4-15

Nelimitată

Partea a III-a   

– Chicorium intybus L. (partim) – cicoare cu frunze late (cicoare italiană)

7.   Germania, Luxemburg

Toate, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Nelimitată

8.   Franța

Toate, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Până la 31 decembrie 1992

9.   Belgia, Grecia, Spania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia

Articolul 3 alineatul (1) și articolele 16-44, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Până la 31 decembrie 1992

10.   Danemarca, Regatul Unit

Articolul 3 alineatul (2) și articolul 4-15

Nelimitată

Articolul 3 alineatul (1) și articolele 16-44, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 30 alineatul (1)

Până la 31 decembrie 1992


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

262


31990R1186


L 119/32

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1186/90 AL CONSILIULUI

din 7 mai 1990

de extindere a domeniului de aplicare a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de bovine adulte

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1208/81 (4) stabilește o grilă comunitară de clasificare a carcaselor de bovine adulte; întrucât articolul 6 din respectivul regulament limitează aplicarea acestei grile la stabilirea prețurilor de piață și la aplicarea măsurilor de intervenție;

întrucât progresul înregistrat în aplicarea grilei și experiența acumulată permit extinderea acestuia la toate carcasele introduse pe piața care va fi luată în considerare; întrucât, în acest scop, trebuie să se prevadă ca produsele respective să fie clasificate de abatoare autorizate, singurele care pot să comercializeze carcase pe tot teritoriul Comunității, în conformitate cu Directiva 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate în domeniul schimburilor intracomunitare cu carne proaspătă (5), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/657/CEE (6);

întrucât persoana fizică sau juridică care desfășoară activitatea de sacrificare a animalelor trebuie informată cu privire la rezultatul clasificării animalelor trimise în vederea sacrificării; întrucât această clasificare permite pe de o parte justificarea prețurilor și, pe de altă parte, poate duce la o îmbunătățire a calității și la o mai bună valorizare a producției,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   De la 1 ianuarie 1991, abatoarele autorizate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 64/433/CEE sunt obligate să ia măsuri pentru a asigura faptul că, până la 1 ianuarie 1992 cel târziu, toate carcasele și semicarcasele care provin de la animale sacrificate în abatoare autorizate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 64/433/CEE și care poartă o marcă de sănătate, astfel cum s-a prevăzut la articolul 3 din directiva menționată mai sus, sunt clasificate și identificate în conformitate cu grila comunitară de clasificare a carcaselor de bovine adulte introdusă de Regulamentul (CEE) nr. 1208/81.

(2)   Începând cu data punerii în aplicare a dispozițiilor de la alineatul (1), rezultatele clasificării efectuate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 1208/81 se comunică în scris persoanelor fizice sau juridice care desfășoară activitatea de sacrificare.

Articolul 2

În conformitate cu procedura stabilită la articolul 27 din Regulamentul (CEE) nr. 805/68 (7), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 571/89 (8), Comisia adoptă modalitățile de punere în aplicare a prezentului regulament, în special cele referitoare la:

(a)

sistemul de identificare menționat la articolul 1 alineatul (1);

(b)

orice derogare:

menționată la articolul 5 din Directiva 88/409/CEE (9) pentru abatoarele care doresc să-și restrângă producția la piața locală;

care poate fi acordată statelor membre care solicită acest lucru pentru abatoarele în care sunt sacrificate un număr foarte mic de bovine.

Articolul 3

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament și pentru a sancționa orice încălcare a acestora.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 1991.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 mai 1990.

Pentru Consiliu

Președintele

G. COLLINS


(1)  JO C 49, 28.2.1990, p. 55.

(2)  JO C 96, 17.4.1990.

(3)  JO C 112, 7.5.1990, p. 34.

(4)  JO L 123, 7.5.1981, p. 3.

(5)  JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64.

(6)  JO L 382, 31.12.1988, p. 3.

(7)  JO L 148, 28.6.1968, p. 24.

(8)  JO L 61, 4.3.1989, p. 43.

(9)  JO L 194, 22.7.1988, p. 28.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

264


31990R1265


L 124/34

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CEE) NR. 1265/90 AL COMISIEI

din 14 mai 1990

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 429/90 privind atribuirea prin achiziție publică a unui ajutor pentru untul concentrat destinat consumului direct în Comunitate

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 804/68 din 27 iunie 1968 privind organizarea comună a pieței de lapte și produse lactate (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 3879/89 (2), în special articolul 7a alineatul (3),

întrucât, în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 429/90 al Comisiei (3), se acordă un ajutor pentru untul concentrat destinat consumului direct în Comunitate; întrucât ar trebui să se precizeze că ajutorul urmează să fie acordat pentru untul concentrat care îndeplinește specificațiile din anexa la acel regulament; întrucât, din motive de imparțialitate, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la data intrării în vigoare a Regulamentului (CEE) nr. 429/90;

întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și produselor lactate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 429/90 se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Se acordă un ajutor pentru untul concentrat produs într-o întreprindere aprobată în conformitate cu articolul 9 și realizat din smântână sau unt produs în Comunitate, un astfel de unt concentrat îndeplinind specificațiile din anexa la prezentul regulament, cu condiția ca, în cazul untului, acesta din urmă să nu fi constituit obiectul cumpărării de către agențiile de intervenție sau al ajutoarelor depozitare privată. Untul concentrat este destinat consumului direct în Comunitate.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică începând cu data de 1 martie 1990.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 mai 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 148, 28.6.1968, p. 13.

(2)  JO L 378, 27.12.1989, p. 1.

(3)  JO L 45, 21.2.1990, p. 8.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

265


31990D0254


L 145/30

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 10 mai 1990

de stabilire a criteriilor de recunoaștere a organizațiilor și a asociațiilor de crescători care țin sau creează registre genealogice pentru ovine și caprine reproducătoare de rasă pură

(90/254/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 89/361/CEE a Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din specia ovină și caprină reproducătoare de rasă pură (1), în special articolul 4 prima liniuță,

întrucât în ansamblul statelor membre registrele genealogice sunt ținute sau create fie de organizații sau asociații de crescători, fie de servicii oficiale; întrucât, prin urmare, trebuie stabilite criterii de recunoaștere a respectivelor organizații și asociații;

întrucât cererea de recunoaștere oficială a unei organizații sau asociații de crescători trebuie înaintată autorităților competente ale statului membru pe teritoriul căruia organizația sau asociația își are sediul social;

întrucât atunci când o organizație sau asociație de crescători întrunește anumite criterii și și-a definit obiectivele, aceasta trebuie să obțină aprobarea oficială de la autoritățile statului membru cărora le-a adresat cererea;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului zootehnic permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Pentru a obține aprobarea oficială, organizațiile sau asociațiile de crescători care țin sau creează registre genealogice trebuie să înainteze cererea autorităților statului membru pe teritoriul căruia își au sediul social.

Articolul 2

(1)   Autoritățile respectivului stat membru trebuie să acorde aprobarea oficială oricărei organizații sau asociații de crescători care ține sau creează registre genealogice dacă aceasta întrunește condițiile prevăzute în anexă.

(2)   Totuși, într-un stat membru unde pentru o rasă există una sau mai multe organizații sau asociații de crescători recunoscute oficial, autoritățile respectivului stat membru vor putea să nu recunoască o nouă organizație sau asociație pentru creșterea animalelor, dacă aceasta pune în pericol conservarea rasei sau compromite programul zootehnic al unei organizații sau asociații existente. În acest caz, statele membre informează Comisia cu privire la cererile de recunoaștere oficială aprobate și la cele respinse.

Articolul 3

Autoritățile statului membru respectiv retrag recunoașterea oficială unei organizații sau asociații de crescători care ține registre genealogice, dacă aceasta nu mai îndeplinește în mod consecvent condițiile prevăzute în anexă.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 mai 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 153, 6.6.1989, p. 30.


ANEXĂ

Pentru a fi autorizate oficial, asociațiile de crescători și organizațiile pentru creșterea animalelor care țin sau creează registre genealogice trebuie:

1.

să aibă personalitate juridică conform legislației în vigoare în statul membru în care este înaintată cererea;

2.

să demonstreze autorităților competente, cu ocazia controalelor:

(a)

că funcționează eficient;

(b)

că au capacitatea de a efectua controalele necesare evidenței genealogice;

(c)

că dețin un efectiv de animale suficient pentru a realiza un program de ameliorare sau pentru a asigura conservarea rasei în cazul în care se consideră că acest lucru este necesar;

(d)

că pot utiliza datele referitoare la performanțele zootehnice necesare pentru realizarea unui program de ameliorare sau de conservare a rasei;

3.

să fi stabilit dispoziții cu privire la:

(a)

definirea caracteristicilor rasei (sau ale raselor);

(b)

sistemul de identificare a animalelor;

(c)

sistemul de înregistrare a genealogiilor;

(d)

definirea obiectivelor proprii de creștere;

(e)

sistemul de utilizare a datelor zootehnice în vederea evaluării valorii genetice a animalelor;

(f)

împărțirea registrului genealogic, dacă există mai multe modalități de înscriere a animalelor în registru sau dacă există mai multe modalități de clasare a animalelor înscrise în registru;

4.

să dispună de un statut prevăzând în special nediscriminarea între membri.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

267


31990D0255


L 145/32

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 10 mai 1990

privind stabilirea criteriilor de înscriere în registrele genealogice a animalelor din specia ovină și caprină, reproducători de rasă pură

(90/255/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 89/361/CEE a Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din specia bovină și caprină, reproducători de rasă pură (1), în special articolul 4, a doua liniuță,

întrucât în ansamblul statelor membre registrele genealogice sunt ținute sau create fie de organizații sau asociații pentru creșterea animalelor, fie de servicii oficiale;

întrucât, prin urmare, este necesară stabilirea criteriilor de înscriere în registrele genealogice a animalelor din specia bovină și caprină, reproducători de rasă pură;

întrucât condițiile precise de filiație și identificare trebuie să fie îndeplinite înainte de înscrierea în registrul genealogic;

întrucât trebuie prevăzută împărțirea registrului genealogic în diferite clase, astfel încât să nu se excludă anumite tipuri de animale;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului veterinar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Pentru a fi înscris în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei sale, animalul din specia ovină sau caprină, reproducător de rasă pură, trebuie:

să provină din părinți și bunici care sunt ei înșiși înscriși în registrul genealogic al aceleiași rase;

să fie identificat după naștere conform regulilor stabilite de acest registru;

să aibă o filiație stabilită în conformitate cu regulile registrului menționat anterior.

Articolul 2

Secțiunea principală a registrului genealogic poate fi divizată în mai multe clase, în funcție de caracteristicile animelelor; numai animalele din speciile ovină și caprină, reproducători de rasă pură, care întrunesc criteriile stabilite la articolul 1 pot fi înscrise într-una dintre aceste clase.

Articolul 3

(1)   O organizație sau asociație pentru creșterea animalelor care ține un registru genealogic poate să decidă că o femelă care nu întrunește criteriile prevăzute la articolul 1 poate fi înscrisă într-o secțiune anexă a acestui registru. Această femelă trebuie să întrunească următoarele cerințe:

să fie identificată după naștere în conformitate cu regulile stabilite de registrul genealogic;

să fie declarată conformă cu standardul rasei;

să întrunească cel puțin nivelul minim al caracteristicilor stabilite de registrul genealogic.

(2)   O femelă ale cărei mamă și bunică pe linie maternă sunt înscrise în secțiunea anexă a registrului prevăzut la alineatul (1) și ai cărei tată și doi bunici sunt înscriși în secțiunea principală a registrului, în conformitate cu criteriile enunțate la articolul 1, este considerată femelă de rasă pură și este înscrisă în secțiunea principală a registrului în conformitate cu articolul 1.

(3)   Cerințele menționate la a doua și a treia liniuță de la alineatul (1) pot fi diferențiate în funcție de apartenența femelei respective la rasa în cauză, chiar dacă nu are origine cunoscută sau nu provine dintr-un program de încrucișare aprobat de organizația sau asociația pentru creșterea animalelor care ține registrul genealogic.

Articolul 4

O organizație sau asociație pentru creșterea animalelor care ține un registru genealogic poate hotărî că un mascul care nu întrunește criteriile prevăzute la articolul 1 poate fi înscris într-o secțiune anexă a registrului în cauză cu condiția ca respectivul mascul:

să fie identificat după naștere în funcție de regulile stabilite de registrul genealogic;

să fie declarat conform cu standardul rasei;

să se situeze cel puțin la nivelul minim al caracteristicilor stabilite de registrul genealogic;

să întrunească condițiile definite în anexă.

Articolul 5

În cazul în care un registru prevede mai multe clase, un animal din specia ovină sau caprină, reproducător de rasă pură, provenind dintr-un alt registru genealogic al aceleiași rase și care are caracteristici specifice care îl diferențiază de populația aceleiași rase înscrise în registrul genealogic de destinație, trebuie înscris în clasa din registru unde se încadrează în conformitate cu caracteristicile sale.

Articolul 6

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 mai 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 153, 6.6.1989, p. 30.


ANEXĂ

Condiții prevăzute la articolul 4 a patra liniuță

Masculul trebuie să aparțină unei rase ovine rustice care în principiu nu este destinată producției de lapte și nici uneia dintre rasele următoare:

Alacarrena,

Appenninica,

Bergamasca,

Biellese,

Blackface,

Campanica,

Cheviot,

Churra Algarvia,

Churra de Terra Quente,

Dalesbred,

Dartmoor,

Derbyshire Gritstone,

Exmoor Horn,

Eppynt Hill in Beulah Speckled Face,

Galega Bragancana,

Gallega,

Gentile di Puglia,

Gotland,

Hardwick,

Lonk,

Merina,

Merino Beira Baixa,

Merino Branco,

Montesina,

North County Cheviot,

Ojalada,

Resa Aragonesa,

Ripollesa,

Ronaldsay,

Rough Fell,

Segurena,

Shetland,

Soay,

Sopravissana,

St Kilda,

Swaledale,

Talaverana,

Welsh Mountain.


03/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

270


31990D0256


L 145/35

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA COMISIEI

din 10 mai 1990

privind stabilirea metodelor de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a ovinelor și caprinelor reproducătoare de rasă pură

(90/256/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Directiva 89/361/CEE a Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din specia ovină și caprină reproducătoare de rasă pură (1), în special articolul 4, a treia liniuță,

întrucât metodele de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a ovinelor și caprinelor reproducătoare de rasă pură deja aplicate în statele membre sunt, în linii mari, similare;

întrucât este necesară o mai mare apropiere a strategiilor folosite în cadrul acestor metode în scopul obținerii de rezultate comparabile;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului zootehnic permanent;

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Metodele de control al performanțelor și de apreciere a valorii genetice a ovinelor și caprinelor reproducătoare de rasă pură sunt cele care figurează în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 mai 1990.

Pentru Comisie

Ray MAC SHARRY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 153, 6.6.1989, p. 30.


ANEXĂ

Valoarea genetică a unei ovine sau caprine reproducătoare de rasă pură poate fi calculată utilizându-se una dintre următoarele metode sau o combinație a acestora. Autoritatea competentă trebuie să aibă acces la toate datele obținute la testare. Rezultatele finale trebuie să fie accesibile.

I.   Controlul individual

1.

Controlul individual într-o stațiune de creștere

(a)

Se vor preciza numele organizației sau autorității responsabile pentru stațiunea de creștere și numele autorității responsabile pentru calcularea și publicarea rezultatelor.

(b)

Se vor preciza modalitățile de testare.

(c)

Se vor preciza următoarele:

condițiile de primire în stațiunea de creștere și în special vârsta maximă sau greutatea reproducătorilor tineri la începutul testului și numărul de animale;

durata perioadei de testare în stațiunea de creștere sau greutatea finală;

tipul de regim și sistemul de alimentație.

(d)

Trebuie precizați parametrii înregistrați (de exemplu greutatea vie, conversia alimentară, estimarea compoziției corporale, producția de lapte, compoziția laptelui, calitatea producției de lână sau orice alte date relevante).

(e)

Metoda utilizată pentru aprecierea valorii genetice trebuie să fie acceptabilă științific, conform principiilor zootehnice stabilite. Calitățile genetice ale reproducătorilor testați trebuie exprimate, pentru fiecare parametru, ca valoare genetică sau abatere de la această valoare a contemporanilor.

2.

Controlul individual în exploatații

Se poate face un control individual separat, în exploatație, cu condiția ca, în urma testului, să se poată calcula valoarea genetică pe baza principiilor zootehnice stabilite.

II.   Controlul laptelui și aprecierea valorii genetice a femelelor în ceea ce privește parametrii pentru lapte

1.

Se vor preciza numele organizației și autorității competente care răspunde de testare și numele autorității care răspunde de calcularea și publicarea rezultatelor.

2.

Se vor preciza modalitățile de testare.

3.

Trebuie precizați parametrii înregistrați conform normelor adoptate de comitetul internațional pentru controlul productivității în industria laptelui (de exemplu producția de lapte, compoziția laptelui sau orice alte date relevante).

4.

Cifrele referitoare la producția de lapte utilizate pentru stabilirea valorii genetice a femelelor trebuie:

să fie calculate pe o perioadă conformă cu normele adoptate de comitetul internațional pentru controlul productivității în industria laptelui;

să fie adaptate în funcție de influențele importante ale mediului înconjurător.

5.

Metoda folosită pentru aprecierea valorii genetice trebuie să fie acceptabilă științific, conform principiilor zootehnice stabilite. Calitățile genetice ale reproducătorilor vor fi exprimate ca valoare genetică sau abatere de la această valoare a contemporanilor.

III.   Controlul descendenților și/sau colateralilor

1.

Se vor preciza numele organizației sau al autorității care răspunde de testare și numele autorității care răspunde de calcularea și publicarea rezultatelor.

2.

Valoarea genetică a reproducătorului se calculează prin evaluarea calităților unui număr adecvat de descendenți și eventual de colaterali în funcție de:

(a)

caracteristicile producției de carne sau ale creșterii de animale:

se va furniza sau se va cita descrierea detaliată a metodei de testare;

descendenții și/sau colateralii nu vor fi tratați selectiv;

sunt recunoscute trei tipuri de testare a descendenților și/sau colateralilor:

(i)

testare centrală a descendenților și/sau colateralilor în stațiunile de testare;

(ii)

program de control al descendenților și/sau colateralilor aplicat în exploatații. Descendenții și/sau colateralii trebuie aleși dintre turme astfel încât să fie posibilă o comparație valabilă între reproducători;

(iii)

date obținute prin analiza carcaselor identificate ca aparținând descendenților și/sau colateralilor.

(b)

caracteristicile laptelui:

se vor preciza modalitățile de testare;

femelele nu trebuie tratate selectiv;

cantitatea și compoziția laptelui trebuie incluse în calculul valorii genetice.

3.

Descendenții și/sau colateralii trebuie aleși în mod imparțial. Toate datele relevante trebuie utilizate pentru aprecierea valorii genetice a reproducătorilor. La stabilirea valorii ereditare, influențele care nu sunt calități genetice trebuie eliminate prin procedee adecvate.

4.

Trebuie precizați parametrii înregistrați (de exemplu câștigul în greutate vie, conversia alimentară, calitatea carcasei, producția de lapte, compoziția laptelui, calitatea producției de lână, caracteristicile reproducției, fertilitatea, prolificitatea, viabilitatea descendenților și/sau a colateralilor sau orice alte date pertinente).

5.

Metoda utilizată pentru aprecierea valorii genetice trebuie să fie acceptabilă din punct de vedere științific, conform principiilor zootehnice stabilite.