01/Volumul 002

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1

---

---

/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01	Probleme generale, financiare și instituționale
02	Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor
03	Agricultură
04	Pescuit
05	Libera circulație a lucrătorilor și politica socială
06	Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
07	Politica în domeniul transporturilor
08	Politica în domeniul concurenței
09	Impozitare
10	Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor
11	Relații externe
12	Energie
13	Politica industrială și piața internă
14	Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale
15	Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății
16	Știință, informare și cultură
17	Legislația privind întreprinderile
18	Politica externă și de securitate comună
19	Spațiul de libertate, securitate și justiție
20	Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă. În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)	numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

—	Legislație („L”),

—	Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.

---

01/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3

---

31997D0178

---

L 075/44

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DECIZIA COMISIEI

din 10 februarie 1997

de definire a unei metodologii pentru tranziția între Sistemul European de Conturi naționale și regionale în Comunitate (SEC 95) și Sistemul European de Conturi economice integrate (SEC, a doua ediție)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(97/178/CE, Euratom)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de Conturi naționale și regionale în Comunitate (1) și articolul 6 din Directiva 89/130/CEE, Euratom a Consiliului din 13 februarie 1989 privind armonizarea calculării produsului național brut la prețurile pieței (2),

întrucât Comisia prevede ridicarea rezervelor cu privire la produsul național brut (PNB) ale statelor membre înainte de 31 decembrie 1998;

întrucât există diferențe între datele obținute prin aplicarea SEC 95 și cele obținute prin aplicarea SEC, a doua ediție;

întrucât, pentru aplicarea articolului 8 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 2223/96 privind SEC 95 este necesar să se identifice până în luna decembrie 1996 diferențele de definiții între SEC 95 și SEC, a doua ediție și să se evalueze impactul acestora, în vederea obținerii de date pentru produsul intern brut (PIB) și PNB în conformitate cu SEC, a doua ediție, pe baza datelor PIB și PNB în conformitate cu SEC 95;

întrucât, dacă după adoptarea prezentei decizii se constată și alte diferențe între SEC, a doua ediție, și SEC 95, care au un impact privind PIB sau PNB, Comisia va lua măsuri, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2223/96, de modificare a anexei la prezenta decizie;

întrucât articolul 19 din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1552/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de punere în aplicare a Deciziei 88/376/CEE, Euratom privind sistemul resurselor proprii ale Comunităților (3) prevede obligația Comisiei, împreună cu statul membru interesat, de a verifica în fiecare an cifrele agregate care îi sunt comunicate pentru nevoile de resurse proprii, în special în cazurile notificate de Comitetul PNB;

întrucât este necesar ca măsurile prevăzute în prezenta decizie să se pună în aplicare ținând seama de principiul eficienței costurilor, asigurându-se în același timp o calitate bună a estimărilor de PIB și PNB;

întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului constituit în temeiul articolului 6 din Directiva 89/130/CEE, Euratom,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Diferențele de definiții între SEC, a doua ediție, și SEC 95, care au fost constatate și care au făcut obiectul unui acord în cadrul Comitetului PNB înainte de 31 decembrie 1996 și care exercită un impact asupra PIB și PNB, sunt prezentate în anexă. Statele membre trebuie să evalueze și să cuantifice impactul fiecărei diferențe, prin aplicarea principiului stabilit la articolul 2. Acestea trebuie să furnizeze Comisiei informațiile și explicațiile necesare cu privire la fiecare dintre aceste diferențe în conformitate cu articolul 5 din Directiva 89/130/CEE, Euratom.

Articolul 2

Datele PNB bazate pe SEC, a doua ediție, și furnizate conform Directivei 89/130/CEE, Euratom, și datele PIB comunicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 3605/93 al Consiliului din 22 noiembrie 1993 privind aplicarea Protocolului referitor la procedura deficitului excesiv anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (4) sunt derivate din datele obținute pe baza SEC 95 și transmise de statele membre în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2223/96 prin ajustarea acestor din urmă date astfel încât să se țină seama de impactul diferențelor de definiții între SEC, a doua ediție, și SEC 95 menționate la articolul 1.

Acest principiu poate fi rezumat în următoarele ecuații:

(a)	date PIB potrivit SEC, a doua ediție = date PIB potrivit SEC 95 - suma valorilor cuantificate a diferențelor de definiții între SEC 95 și SEC, a doua ediție, menționate la articolul 1;

(b)	date PNB potrivit SEC, a doua ediție = date PNB potrivit SEC 95 - suma valorilor cuantificate a diferențelor de definiții între SEC 95 și SEC, a doua ediție, menționate la articolul 1.

Articolul 3

(1)   Dispozițiile prevăzute la articolele 1 și 2 din prezenta decizie se aplică:

(a)	datelor PNB pentru anul 1998 și următorii ani, care sunt furnizate conform Directivei 89/130/CE, Euratom, în timp ce Decizia 94/728/CE, Euratom a Consiliului din 31 octombrie 1994 privind sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene (5) rămâne în vigoare;

(b)	datelor PIB pentru anul 1998 care sunt furnizate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 3605/93.

Aceste dispoziții se pot aplica, de asemenea:

(c)	datelor PNB și PIB pentru anii 1995-1997, pe care statele membre le pot furniza pe baza SEC 95 în cadrul directivei și regulamentului menționate la alineatul (1) literele (a) și (b).

(2)   În cazul în care se furnizează datele prevăzute la alineatul (1) litera (c), statele membre trebuie să comunice, la cererea Comisiei, valorile rezultând din diferențele de definiții între SEC, a doua ediție, și SEC 95.

Articolul 4

În cazul în care Decizia 94/728/CE, Euratom va rămâne în vigoare după 31 decembrie 1999, Comisia va examina prezenta decizie și va lua, dacă este necesar, măsurile corespunzătoare.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

---

(1)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

(2)  JO L 49, 21.2.1989, p. 26.

(3)  JO L 155, 7.6.1989, p. 1.

(4)  JO L 332, 31.12.1993, p. 7.

(5)  JO L 293, 12.11.1994, p. 9.

---

ANEXĂ

MODIFICĂRI INTRODUSE PRIN SEC 95 ÎN RAPORT CU SEC 79, CARE AFECTEAZĂ ESTIMĂRILE PIB SAU PNB

Listă de modificări

În această anexă sunt prezentate următoarele modificări metodologice care au un impact cu privire la PIB sau PNB:

1.	Criteriul reședinței

2.	Servicii de intermediere financiară măsurate indirect (SIFMI)

3.

Asigurări

4.	Beneficii din investiții directe

5.	Venituri din dobânzi

6.	Creștere naturală a plantelor cultivate

7.	Programe de calculator și baze mari de date

8.	Echipamente și vehicule militare, cu excepția armelor

9.	Lucrări în desfășurare cu privire la servicii

10.	Cheltuieli cu explorări de zăcăminte minerale

11.	Consum de capital fix pentru drumuri, poduri etc.

12.	Permise și redevențe

13.	Evaluarea producției pentru utilizare finală proprie și a producției din activități benevole

14.	Prag valoric pentru bunuri de capital

15.	Criterii comerciale/necomerciale

16.

Subvenții

17.	Opere literare, artistice și recreative originale

18.	Servicii asociate cu autorizația de utilizare de opere literare, artistice și recreative originale

19.

Garaje

20.	Taxe de înmatriculare a vehiculelor, plătite de gospodării

21.	Salarii și plăți în natură

22.	Licențe pentru utilizarea de active incorporale neproduse

23.	Taxe de timbru

Terminologie

Se impune o remarcă preliminară în materie de terminologie. Se observă că o serie de concepte din SEC 79 enumerate în chestionarul PNB nu mai apar în SEC 95. Se pot cita ca exemple: producția la prețurile pieței (P10), valoarea adăugată brută la prețurile pieței (N1p) și consumul final pe teritoriul economic (P3B). Cu toate acestea, faptul că anumite concepte din SEC 79 au fost înlocuite cu altele mai pertinente în SEC 95 evident nu înseamnă că vechile concepte nu mai pot fi luate în calcul în contextul SEC 95. Cifrele agregate SEC 79 pot fi, desigur, calculate pe baza conturilor naționale detaliate stabilite potrivit SEC 95, cu condiția ca fiecare dintre schimbările metodologice să fie considerată separat. Deși valoarea adăugată brută la prețurile pieței nu este un concept de sine stătător în SEC 95, este evident util să se ia în considerare și să se calculeze valoarea adăugată brută la prețurile pieței, având în vedere că toate componentele care alcătuiesc această valoare agregată se estimează în conformitate cu reglementările SEC 95.

Tabel recapitulativ

Impactul fiecărei modificări metodologice de mai sus este rezumat în tabelul 1.

Tabelul 1 prezintă efectul trecerii de la SEC 79 la SEC 95. Coloanele din tabel corespund modificărilor metodologice și sunt identificate prin numărul atribuit lor în lista de modificări de mai sus. În acest tabel, semnul „+” indică un impact pozitiv cu privire la articolul în chestiune, „-” indică un impact negativ, iar „x” – faptul că s-ar putea înregistra un impact, dar efectul său nu poate fi stabilit a priori.

Cerințe de raportare

Prezentul document privește modul de punere în aplicare a diferențelor de definiții, uneori de natură foarte complexă, între SEC 79 și SEC 95 și, prin urmare, analizele prezentate sunt foarte detaliate. Acest nivel de detaliere nu trebuie considerat drept o cerință în materie de raportare.

Tabel 1

Trecerea de la SEC 79 la SEC 95

CHESTIONAR PNB (SEC 79)

Schimbarea numărului conceptual

Cod SEC

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

ABORDARE PRODUCȚIE

1   Producție de bunuri și servicii (la prețurile producătorului, exclusiv TVA facturată)

P10

x

+

x

x

x

x

+

+

x

-

+

+

+

+

+

+

+

2   Consum intermediar (la prețurile cumpărătorului, exclusiv TVA deductibilă)

P20

x

x

+

-

-

-

+

+

-

+

+

+

-

+

+

3   Valoarea adăugată brută la prețurile pieței (exclusiv TVA)

N1p

x

x

x

x

+

+

x

+

+

-

+

-

x

-

x

x

+

+

+

x

+

4   TVA pe produse

R21

5   Taxe legate de importuri (exclusiv TVA)

R29

+

6   Subvenții de import

R39

ABORDARE CHELTUIELI

7   Consum național final al gospodăriilor

P3Ap

x

+

+

+

+

x

-

-

+

+

+

+

8   Consum final al gospodăriilor rezidente din restul lumii

P32

x

x

+

9   Consum final al gospodăriilor nerezidente pe teritoriul economic

P33

x

x

+

10   Consum final al gospodăriilor pe teritoriul economic

P3Bp

x

+

+

+

+

x

-

-

+

+

+

+

11   Consum colectiv al instituțiilor private nonprofit

P3Bp

+

+

x

-

-

x

x

-

x

x

+

12   Consum colectiv al administrațiilor publice

P3Bp

+

+

x

x

+

-

-

x

x

-

x

x

13   Consum final pe teritoriul economic

P3B

+

+

x

x

+

-

x

x

x

-

-

x

+

+

+

x

-

14   Formare brută de capital fix

P41

+

+

+

+

-

+

+

15   Modificări ale stocurilor

P42

x

x

x

16   Exporturi de bunuri și servicii

P50

x

+

+

+

+

x

+

17   Importuri de bunuri și servicii

P60

x

+

+

+

+

x

+

18   Soldul exporturilor și importurilor

P50-P60

x

x

x

x

x

x

x

ABORDARE VENITURI

19   Remunerația angajaților plătită de unități rezidente

R10

x

+

20   Excedent brut de exploatare în economie

N2

x

x

x

x

+

+

x

+

+

+

-

x

-

x

x

+

x

21   Taxe legate de producție și importuri

R20

x

-

+

+

22   Subvenții de producție și import

R30

x

x

23   PRODUSUL INTERN BRUT LA PREȚURILE PIEȚEI

N1

x

x

x

x

+

+

x

+

+

-

+

+

x

-

x

x

+

+

+

x

+

24   Remunerația angajaților primită din restul lumii

x

+

25   Remunerația angajaților plătită către restul lumii

x

+

26   Venituri din proprietăți și antreprenoriale primite din restul lumii

x

x

+

+

x

-

-

x

27   Venituri din proprietăți și antreprenoriale plătite spre restul lumii

x

x

+

+

x

-

-

x

28   PRODUSUL NAȚIONAL BRUT LA PREȚURILE PIEȚEI

x

+

x

x

x

x

+

+

x

+

+

-

+

-

x

-

x

x

+

+

x

x

+

(+) Impact cu semn pozitiv (mai mare sau egal cu 0) (-) Impact cu semn negativ (mai mic sau egal cu 0) (x) Impactul se poate produce, semnul necunoscut a priori (?) Impact cu relevanță improbabilă în ce privește a patra resursă

1.   Criteriul de reședință

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Studenți	207, 210c	2.10
Instalare de echipamente	207	2.09 nota de subsol 1
Construcții în restul lumii	207	2.09 nota de subsol 1, 2.15a

Descrierea modificării

SEC 95 oferă criterii explicite de reședință pentru studenți, instalarea de echipamente și activități de construcție în restul lumii (ROW). În fiecare caz, criteriile sunt diferite de cele din cadrul SEC 79.

SEC 95 specifică faptul că studenții sunt întotdeauna considerați rezidenți ai țării lor de origine, indiferent de durata șederii lor în străinătate. SEC 79 oferă criterii de reședință la fel de explicite, dar diferite (regula unui an). Există deci o modificare clară a regulilor între SEC 79 și SEC 95.

Pentru instalarea de echipamente și activități de construcție care constituie formare brută de capital fix în restul lumii, SEC 95 oferă și directive specifice și explicite în materie de reședință. În cazul instalării de echipamente, producția este înregistrată în țara de origine, nu în țara unde se face instalarea. În cazul activităților de construcție în restul lumii care constituie formare brută de capital fix, producția este înregistrată pe teritoriul unde se realizează construcția.

SEC 79 nu oferă orientare specifică cu privire la aceste două cazuri din urmă. Astfel, criteriul de reședință care urmează să fie aplicat pentru aceste activități în cadrul SEC 79 este criteriul general prevăzut la alineatul (207) (adică se invocă regula unui an pentru a se decide reședința). Prin urmare criteriul SEC 79 și SEC 95 care trebuie aplicat în fiecare dintre cele două cazuri este diferit. Conform SEC 95, serviciile de instalare nu mai sunt considerate drept producție a teritoriului pe care are loc instalarea, chiar dacă durata acestei activități depășește un an. De asemenea, conform SEC 95, activitățile de construcție care constituie formare brută de capital fix sunt considerate drept producție a teritoriului pe care se realizează construcția, chiar dacă durata acestei activități este mai mică de un an. De remarcat, că în pofida acestor modificări, impactul practic asupra PNB va fi probabil mic sau chiar zero în cazul multor proiecte individuale (vezi explicația de mai jos cu privire la repatrierea beneficiilor obținute de unități rezidente teoretice).

Consecințele modificării

Noul tratament rezervat studenților care își fac studiile în străinătate are relevanță numai în ce privește trecerea de la PIB la PNB. Veniturile primare primite sau plătite de acești studenți sunt contabilizate ca venituri primare primite/plătite de țara gazdă conform SEC 79, care devine însă țara de origine conform SEC 95. În practică, însă, sumele respective sunt probabil nesemnificative.

Prin urmare, atenția trebuie să se concentreze numai cu privire la celelalte două articole.

În abordarea producției, orice instalare de echipamente în străinătate care îndeplinește regula unui an, conform SEC 79, se contabilizează ca producție din restul lumii în SEC 79, dar ca producție internă în SEC 95. În schimb, activitățile de construcție din restul lumii, care constituie formare brută de capital fix, efectuate de producători rezidenți, care nu satisfac regula unui an din SEC 79, sunt înregistrate ca producție a economiei interne în temeiul SEC 79, dar ca producție din restul lumii în noile reglementările SEC 95. În tabelul 1 sunt evidențiate consecințele acestui nou tratament cu privire la producție, consum intermediar și valoare adăugată brută.

Având în vedere faptul că operațiile respective privesc atât instalarea de echipamente cât și activitățile de construcție efectuate de unități instituționale rezidente din străinătate și de unități instituționale nerezidente de pe teritoriul intern, semnul impactului net nu poate fi determinat a priori.

În abordarea cheltuielilor, noul tratament al studenților are implicații în ce privește consumul gospodăriilor; aceste schimbări sunt contracarate de schimbările în ce privește importurile sau exporturile. Noul tratament rezervat serviciilor de instalare și activităților de construcție în restul lumii are implicații pentru exporturile și importurile de servicii. Din nou, semnul impactului net depinde de situația fiecărei țări.

În abordarea veniturilor, există probabilitatea ca noul tratament privind serviciile de instalare și construcțiile în străinătate să aibă un impact semnificativ în ce privește remunerația angajaților, ca și cu privire la excedentul de exploatare. Deoarece operațiile respective sunt direcționate atât spre, cât și dinspre restul lumii, semnul impactului net depinde de situația specifică.

În sfârșit, în ce privește trecerea de la PIB la PNB, efectele noului tratament rezervat serviciilor de instalare și activităților de construcție în străinătate cu privire la remunerația angajaților și veniturilor din proprietăți constituie reflectarea celor menționate în cadrul abordării veniturilor.

Trebuie să se precizeze că decizia de a crea sau de a nu crea o unitate rezidentă teoretică pentru activități de construcție în restul lumii efectuate de unități de producție rezidente nu are nici un efect asupra nivelului venitului național brut (VNB) în temeiul normelor SEC 95, cu excepția unei posibile compensări de capital fix ce decurge din utilizarea de mașini și echipamente pe șantierul de construcții din străinătate, dar acest lucru nu se întâmplă neapărat când se aplică normele SEC 79. Această situație se datorează tratamentului diferit acordat în cele două sisteme beneficiilor reinvestite din investițiile directe străine. Întrucât, însă, orice beneficii reinvestite de către companii care nu au un interes economic pe teritoriul economic al țării unde se află șantierul de construcție trebuie, prin definiție, să fie repatriate în termen de un an, problema beneficiilor reinvestite se rezumă la o alegere: dacă să se înregistreze excedentul (net) de exploatare generat de activitatea de construcție în străinătate în anul t-1 sau în anul t.

În ce privește consumul de capital fix, care constituie o componentă a excedentului brut de exploatare, aceasta este înregistrată în țara unde se consideră că își are reședința producătorul și influențează deci, PIB/PNB al acelei țări. În practică, este puțin probabil ca un consum de capital fix să poată fi calculat pentru proiecte individuale de construcție, astfel încât întregul consum de capital fix va fi înregistrat în țara proprietarului mașinilor și echipamentelor.

Deci, întrebarea este dacă crearea sau nu a unei unități de reședință teoretice cu privire la activitățile de construcție în restul lumii este susceptibilă sau nu de a exercita un efect practic asupra calculării PNB.

În cel mai rău caz, problema va afecta numai momentul înregistrării, adică distribuirea unui PNB determinat între doi ani consecutivi, desigur cu condiția ca toate operațiile să fie corect înregistrate în conturi.

Exemplu numeric

Să presupunem că un proiect de construcție din țara B este efectuat de o întreprindere din țara A, a cărui realizare durează mai puțin de un an, are o valoare de 1 000 și necesită un consum intermediar de 200 și o remunerație a angajaților în valoare de 400. Numai muncitori rezidenți în țara A lucrează pe șantierul de construcții și toate materialele sunt achiziționate din țara B. Conform reglementărilor SEC 95, șantierul de construcții este considerat ca unitate rezidentă fictivă a țării B, în timp ce reglementările SEC 79 nu prevăd crearea unei astfel de unități teoretice. Întregul excedent de exploatare este repatriat de întreprinderea din țara A în cursul perioadei contabile respective.

Următoarele tabele arată efectele acestui proiect asupra conturilor țării A. Cele din țara B sunt simetrice în raport cu cele din țara A. Observați că neutralitatea la nivelul PNB depinde de excedentul de exploatare care este repatriat în cadrul aceleiași perioade contabile.

Prelucrarea contabilă în Conturile Simplificate ale Națiunii: modificări în raport cu o înregistrare făcută conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	-1 000	P20	- 200
P60	- 200	P50	-1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	- 200	P10	-1 000	R10	- 400	N1	- 800			N2	- 400
										R10 (rezident)	- 400
										R10 (nerezident)	+ 400
N1	- 800			N2	- 400			N3	+0	R40	+ 400

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
N4	+0	N3	+0	N5	+0	N4	+0		N5	+0

2.   Servicii de intermediere financiară măsurate indirect (SIFMI)

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
SIFMI	325 (c)	anexa I

Descrierea modificării

SEC 95 nu tranșează chestiunea dacă SIFMI să fie alocate utilizatorilor sau nu. O decizie în acest sens va fi adoptată de Consiliu înainte de sfârșitul anului 1997. În SEC 79, o unitate specială este considerată prin convenție că aceasta consumă totalitatea SIFMI. Atât SEC 79 cât și SEC 95 abordează în mod explicit problema SIFMI. O modificare clară de tratament contabil s-ar produce prin alocarea SIFMI (dacă această decizie este confirmată), producându-se un impact asupra PNB.

Consecințele modificării

În cazul în care se hotărăște să nu se aloce SIFMI utilizatorilor în cadrul SEC 95, nu se va produce nici o modificare care să afecteze chestionarul PNB. În cazul în care, dimpotrivă, hotărârea este de a se aloca SIFMI utilizatorilor, vor exista repercusiuni serioase asupra tuturor conturilor din sistem.

În abordarea producției, consumul intermediar se va reduce cu valoarea SIFMI produse pe plan intern, care nu vor fi alocate utilizărilor finale, și vor spori cu valoarea SIFMI importate care fac parte din consumul intermediar. Fiind vorba de două efecte opuse, semnul impactului asupra consumului intermediar și a valorii adăugate brute nu poate fi determinat a priori. În cazuri extreme, efectul importurilor ar putea prevala. În practică, însă, efectul generat de importuri este probabil neglijabil în raport cu cel cauzat de producția internă, conducând la o scădere a consumului intermediar și la o sporire a valorii adăugate brute.

În abordarea cheltuielilor, toate articolele referitoare la consumul final vor fi supuse unui impact pozitiv. În ce privește consumul colectiv, creșterea are la bază sporirea consumului intermediar al producătorilor necomerciali ai administrațiilor publice și ai instituțiilor private nonprofit care deservesc populația (gospodăriile), ceea ce conduce la o sporire a producției evaluate drept suma costurilor și în continuare a consumului colectiv. De asemenea, vor fi afectate importurile și exporturile de bunuri și servicii și soldul lor, întrucât dobânzile la împrumuturi și depozite internaționale comportă un element de servicii de intermediere financiară măsurate indirect. Atât exporturile cât și importurile vor crește, dar efectul asupra soldului acestora nu este cunoscut a priori. Din acest motiv, efectul asupra PIB nu poate fi determinat a priori, dar într-un context european este practic sigur că acesta va fi pozitiv.

În abordarea veniturilor, singurul articol afectat este excedentul brut de exploatare. La fel, din cauza importului de SIFMI, semnul impactului net nu poate fi determinat a priori, dar va fi pozitiv, cu excepția unor cazuri extreme puțin probabil a se înregistra în cadrul Uniunii Europene.

În ce privește trecerea de la PIB la PNB, veniturile din proprietăți primite din restul lumii se reduc cu valoarea corespunzătoare împrumuturilor acordate nerezidenților, care acum sunt tratate drept exporturi de servicii (SIFMI). La fel, veniturile din proprietăți vărsate spre restul lumii cresc cu valoarea depozitelor deținute de nerezidenți care acum sunt tratate drept exporturi de servicii. Un raționament analog se aplică importurilor de SIFMI. În mod logic, este evident că fluxurile de plăți din și spre restul lumii rămân neschimbate. Deoarece se înregistrează efecte opuse în legătură cu împrumuturile și depozitele, semnul impactului net asupra veniturilor din proprietăți vărsate spre/primite din restul lumii nu poate fi determinat a priori. Este important, însă, să se observe că impactul alocării de SIFMI asupra soldului veniturilor din proprietăți primite din restul lumii și vărsate spre restul lumii compensează exact pe cel al soldului importurilor și exporturilor.

Pe ansamblu, impactul asupra PIB nu poate fi determinat a priori, dar va fi aproape întotdeauna pozitiv în practică. Impactul asupra PNB va fi, dimpotrivă, în mod necondiționat pozitiv, deoarece efectul asupra PIB decurgând din soldul exporturilor și importurilor de SIFMI este compensat de efectul asupra soldului veniturilor din proprietăți vărsate spre sau primite din restul lumii.

Exemplu numeric

Să presupunem că avem o producție de SIFMI egală cu 1 000, din care 500 pentru consumul intermediar al producătorilor comerciali, 50 pentru consumul intermediar al producătorilor necomerciali și 550 pentru consumul final al gospodăriilor. Exporturile valorează 400 și importurile 500. Coerența fluxurilor brute de exporturi și importuri de SIFMI și de venituri din proprietăți, așa cum se presupune în acest exemplu, poate părea nerealistă, dar cel puțin fluxurile nete ar trebui să fie coerente.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 050	P20	+ 550
P60	+ 500	P3B	+ 600
		P50	+ 400

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+ 550	P10	+1 050	N2	+ 500	N1	+ 500	R40	- 500	N2	+ 500
N1	+ 500							N3	+ 600	R40	- 400

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+ 600	N3	+ 600			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

3.   Asigurări

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Asigurări	315 (k)	3.63, anexa III

Descrierea modificării

SEC 95 definește producția serviciilor de asigurări după cum urmează:

prime efective încasate, plus suplimente de prime, mai puțin despăgubirile datorate, mai puțin creșterile (plus diminuările) de provizii tehnice pentru riscuri în curs și provizioane tehnice pentru asigurări cu participarea la beneficii.

SEC 95 nu face nici o mențiune cu privire la „plăți suplimentare sub formă de beneficii distribuite”. Acestea ar trebui considerate drept indemnizație, dacă nu sunt restituite asiguratului sub formă de suplimente de prime și contribuții care se adaugă primelor efective și contribuțiilor datorate.

Toate câștigurile și pierderile nominale rezultate din deținerea proprietății sunt excluse din calculul variației rezervelor tehnice de asigurare. „… ele nu trebuie tratate drept venituri din plasamentul rezervelor tehnice de asigurare și nu trebuie considerate drept variații ale rezervelor statistice și ale rezervelor pentru participarea asiguraților la beneficii”. Același lucru este valabil și pentru câștigurile nedistribuite din deținerea proprietății.

Alineatul 4.68 reglementează distribuirea totalității veniturilor proprietății într-o parte ce provine din plasarea rezervelor tehnice de asigurare și o parte ce provine din plasarea fondurilor proprii, în cazul în care nu sunt disponibile informații detaliate privind fondurile care au generat venituri din proprietăți. Atunci când este posibil să se facă distincția între sursele de plasament, nu este necesar să se facă o estimare a veniturilor din proprietăți rezultate din plasamentul fondurilor proprii. În acest caz, această distribuire nu mai este necesară.

SEC 79 definește aceeași producție, folosind o terminologie oarecum diferită, după cum urmează:

valoarea cu care primele brute câștigate depășește suma următoarelor elemente: indemnizațiile datorate, plus plățile suplimentare efectuate asiguratului sub formă de beneficii distribuite, plus variația rezervelor statistice pentru riscuri în curs și variația rezervelor pentru participarea asiguraților la beneficii, mai puțin dobânzile imputate revenind deținătorilor polițelor de asigurare, mai puțin câștigurile de capital realizate care sunt de fapt distribuite.

—	Dobânzile imputate corespund veniturilor imputate creditate deținătorilor polițelor de asigurare așa cum sunt înregistrate în conturile societăților de asigurare.

În scopul asigurării unei înregistrări coerente, dobânzile imputate și câștigurile de capital (sau din deținerea proprietății) realizate trebuie incluse numai dacă generează o variație a rezervelor de asigurare statistice pentru riscuri importante și a rezervelor pentru participarea asiguraților la beneficiile care apar în conturile societăților de asigurare. Câștigurile nerealizate obținute din deținerea proprietății trebuie excluse din evaluarea producției serviciilor de asigurare.

SEC 79 impune includerea dobânzilor imputate care revin deținătorilor polițelor de asigurare (adică acea parte din totalul dobânzilor capitalizate care este destinată deținătorilor polițelor de asigurare), în timp ce SEC 95 impune includerea valorii totale a suplimentelor de prime (adică ansamblul veniturilor din proprietăți). Astfel, producția serviciilor de asigurare crește cu valoarea diferenței între suplimentele de prime și dobânzile imputate care sunt creditate deținătorilor polițelor de asigurare.

Consecințele modificării

Lărgirea gamei veniturilor obținute din plasamentul rezervelor tehnice de asigurare de care trebuie să se țină seama la calculul valorii serviciului furnizat atât deținătorilor de polițe de asigurare pe viață, cât și a celor deținând polițe de asigurare de alt tip, sporește producția întreprinderilor de asigurare și valoarea serviciilor consumate de deținătorii de polițe.

În următoarea analiză se pleacă de la presupunerea că asigurările pentru daune nu implică rezerve tehnice și rezerve pentru participarea asiguraților la beneficii. În temeiul acestei presupuneri, valoarea serviciilor de asigurare daune este egală cu valoarea primelor brute, mai puțin despăgubirile. Dacă, în cazuri excepționale, asigurările pentru daune generează rezerve tehnice etc., schimbările sunt de o natură mai complexă.

În abordarea producției, trecerea la definițiile din SEC 95 are ca efect sporirea producției și a consumului intermediar. Semnul impactului asupra valorii adăugate va fi clar pozitiv într-o economie închisă, iar într-o economie deschisă importurile de servicii de asigurare pot, în principiu, să inverseze semnul impactului asupra valorii adăugate totale din economie. Prin urmare, semnul este nedeterminat a priori, dar în practică este aproape sigur că va fi pozitiv, având în vedere efectul predominant al asigurărilor naționale.

În abordarea cheltuielilor, toate articolele cu privire la consumul final vor fi supuse unui impact pozitiv, deoarece consumul final al gospodăriilor și consumul intermediar din cadrul producției de servicii necomerciale cresc cu valoarea suplimentelor de prime. Atât exporturile cât și importurile de servicii de asigurare cresc cu valoarea suplimentelor de prime, impactul net asupra soldului exporturilor și importurilor rămânând nedeterminat.

În abordarea veniturilor, excedentul brut de exploatare este modificat. Fără să se țină seama de operațiile de asigurare cu restul lumii, impactul este sigur pozitiv. După cum s-a observat mai sus, când se iau în calcul operațiile externe, semnul impactului nu poate fi determinat a priori.

În ce privește trecerea de la PIB la PNB, suplimentele de prime legate de exporturile și importurile de asigurare apar în principiu ca venituri din proprietăți vărsate spre/transferate din restul lumii. Aceasta nu face decât să reflecte faptul că, în SEC 95, asigurații primesc mai întâi beneficiile de pe urma capitalului lor sub formă de suplimente de prime, ca apoi să restituie aceste suplimente de prime asiguratorilor drept plată pentru serviciile de asigurare. Astfel, orice efect asupra PIB ca urmare a impactului suplimentelor de prime asupra soldului exporturilor și importurilor este neutralizat de efectul asupra veniturilor din proprietăți în procesul de trecere de la PIB la PNB, semnul impactului asupra PNB fiind, fără nici o îndoială, pozitiv.

Exemplu numeric

Să presupunem existența unor suplimente de prime de asigurare pentru daune, în valoare de 1 000, din care 550 pentru producători comerciali, 50 pentru producători necomerciali și 400 pentru consumatori. Nu există suplimente de prime în legătură cu exporturile și importurile de servicii de asigurare.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 050	P20	+ 600
		P3B	+ 450

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+ 600	P10	+1 050	N2	+ 450	N1	+ 450			N2	+ 450
N1	+ 450							N3	+ 450

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+ 450	N3	+ 450			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

4.   Beneficii reinvestite din investiții directe în străinătate

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Beneficii reinvestite	427.2	4.64

Descrierea modificării

SEC 95 specifică faptul că beneficiile reinvestite din investițiile directe trebuie să fie înregistrate la capitolul venituri din proprietăți. Pe de altă parte, când descrie domeniul veniturilor din proprietăți și al veniturilor antreprenoriale, SEC 79 nu include în acestea beneficiile reinvestite din investițiile directe. Există deci o diferență clară între cele două metodologii.

Consecințele modificării

Această modificare metodologică nu afectează PIB, dar are un impact asupra PNB prin fluxurile de venituri din proprietăți și venituri antreprenoriale spre și din restul lumii.

La trecerea de la PIB la PNB, se produce un impact pozitiv asupra veniturilor din proprietăți și veniturilor antreprenoriale spre și din restul lumii. Semnul soldului și deci impactul net asupra PNB nu pot fi determinate a priori.

Exemplu numeric

Să presupunem că economia națională a reinvestit beneficii din investiții directe în străinătate în timpul perioadei contabile în valoare de 1 000 și că restul lumii a reinvestit beneficii în valoare de 800 în economia națională.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse	Utilizări

Cont producție		Cont generare venituri		Cont distribuție venituri
Utilizări	Resurse	Utilizări	Resurse	Utilizări		Resurse
				R40	+ 800	R40	+1 000
				N3	+ 200

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
N4	+ 200	N3	+ 200	N5	+ 200	N4	+ 200		N5	+ 200

5.   Dobânzi

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Perioada de înregistrare	708	4.50

Descrierea modificării

SEC 79 specifică faptul că dobânzile trebuie contabilizate la scadență. Pe de altă parte, SEC 95 stipulează înregistrarea dobânzilor pe măsură ce acestea sunt realizate. Prin urmare diferența se referă la dobânda care a fost realizată, dar care nu este încă scadentă pentru plată. Deci, cele două metodologii diferă clar în privința cerințelor pe care le impun.

Consecințele modificării

Această schimbare metodologică nu afectează PIB, decât prin efectul SIFMI, dacă se hotărăște să se aloce SIFMI. Însă ea afectează PNB în mod direct, prin influențarea veniturilor din proprietăți și a celor antreprenoriale din și spre restul lumii.

În trecerea de la PIB la PNB se va produce un impact asupra veniturilor din proprietăți din și spre restul lumii, al cărui semn poate fi pozitiv sau negativ, în funcție de situația fiecărei țări. Semnul impactului net asupra PNB nu poate fi determinat a priori.

6.   Creștere naturală de plante cultivate

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Perioada de înregistrare	349, 352	3.58

Descrierea modificării

SEC 79 specifică în mod explicit că producția de plante cultivate se înregistrează la data recoltării plantelor (sau tăierii pomilor). Pe de altă parte, SEC 95 stipulează clar că producția se înregistrează pe măsură ce plantele cresc. Se înregistrează în primă instanță ca modificări ale lucrărilor în desfășurare, iar apoi, la recoltare, ca stocuri de produse finite.

Consecințele modificării

La nivelul conturilor naționale trimestriale, noul principiu de înregistrare va avea implicații considerabile în ce privește înregistrarea producției agricole în conturile neajustate sezonier. În conturile anuale, aceste efecte vor fi mult mai mici și vor afecta în principal cazurile în care volumul de plante sau animale nu este stabil, ci crește sau descrește de la un an la altul.

În abordarea producției, noul principiu de înregistrare implică o modificare a producției și a valorii adăugate, al cărei semn nu este determinat a priori.

În abordarea cheltuielilor, singurul articol afectat este modificarea stocurilor, nici în acest caz semnul impactului neputând fi determinat în avans.

În abordarea veniturilor, în replică la modificarea valorii adăugate se produce o variație a excedentului brut de exploatare, al cărei semn nu poate fi determinat în avans.

Evident că se va produce un impact asupra PIB, al cărui semn nu este dat a priori. Trecerea de la PIB la PNB nu este afectată de noul mod de înregistrare a producției, influența asupra PNB fiind identică cu cea asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că în perioada contabilă respectivă, creșterea naturală a pădurilor cultivate este egală cu 1 000, în timp ce valoarea lemnului tăiat și vândut este de 700.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 300	P42	+ 300

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
N1	+ 300	P10	+ 300	N2	+ 300	N1	+ 300	N3	+ 300	N2	+ 300

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
		N3	+ 300	P42	+ 300	N4	+ 300		N5	+0
N4	+ 300			N5	+0

7.   Programe de calculator și baze mari de date

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Programe de calculator	322 (b), 337	3.105 (b), 3.110 (b), 3.114 (b)

Descrierea modificării

SEC 95 prevede ca programele de calculator și datele mari de baze cumpărate pentru a fi folosite în producție să fie contabilizate drept active fixe necorporale în cadrul formării brute de capital fix, ca și producția acestor active pentru cont propriu.

SEC 79 nu oferă nici o orientare explicită cu privire la înregistrarea cheltuielilor efectuate în legătură cu programele de calculator și bazele mari de date. La bază trebuie să stea indicațiile generale cu privire la domeniul reglementat de formarea de capital fix și de consumul intermediar. Mai precis, paragrafele menționate mai sus stipulează următoarele:

consumul intermediar include următoarele elemente: serviciile achiziționate în timpul perioadei avute în vedere, cu excepția… (excepțiile menționate privesc transferul de proprietate asupra bunurilor de capital etc., precum și serviciile de transport și distribuție);

formarea brută de capital fix include valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.

Cerințele impuse de SEC 79 cu privire la programele de calculator trebuie prin urmare să facă obiectul unei interpretări. Interpretarea uzuală este aceea că SEC 79 tratează cheltuielile legate de programele de calculator cumpărate în cadrul unei achiziționări importante de echipamente de sisteme de calcul drept formare brută de capital fix, dar programele de calculator achiziționate sau elaborate în mod independent sunt tratate drept consum intermediar. Este o interpretare identică cu cea din SCN 93 cu privire la schimbarea intervenită între SCN 93 și SCN 68 [a se vedea SCN 93, anexa I, alineatul (67)].

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția obținută de producătorii comerciali crește odată cu valoarea producției de programe de calculator și baze mari de date pentru cont propriu. Consumul intermediar este diminuat cu valoarea serviciilor achiziționate care sunt reclasificate în formare brută de capital fix. Valoarea adăugată a producătorilor comerciali crește în consecință.

Producția obținută de producătorii necomerciali este supusă acțiunii a două efecte opuse: o diminuare ca rezultat al faptului că serviciile achiziționate sunt reclasificate de la consum intermediar la formare brută de capital fix, și o creștere datorată consumului suplimentar de capital fix (atât cumpărat cât și pentru cont propriu). Semnul impactului total asupra producției nu poate fi determinat a priori. Valoarea adăugată crește ca rezultat al sporirii consumului de capital fix.

În abordarea cheltuielilor, consumul colectiv al administrațiilor publice și al instituțiilor private nonprofit care deservesc populația este supus acțiunii a două efecte. Pe de o parte, consumul se modifică drept urmare a variației suferite de producția necomercială. Pe de altă parte, se diminuează datorită sporirii formării de capital fix pentru cont propriu. Formarea brută de capital fix crește cu valoarea achiziționărilor de programe de calculator reclasificate, plus programele de calculator autoproduse.

În abordarea veniturilor, excedentul brut de exploatare se modifică în aceeași măsură ca și valoarea adăugată.

Exemplu numeric

Să luăm ca ipoteză achiziționări de programe de calculator de către producători comerciali în valoare de 1 000 ce sunt reclasificate de la consum intermediar la formare brută de capital fix. Să presupunem în continuare că producția de programe de calculator și de baze mari de date pentru cont propriu obținută de către producătorii comerciali este evaluată la 150. Pentru producătorii necomerciali, achiziționările de programe de calculator în valoare de 100 sunt reclasificate de la consum intermediar la formare brută de capital fix. În plus, producția pentru cont propriu de programe de calculator și baze mari de date de către producătorii necomerciali este evaluată la 10. În sfârșit, consumul de capital fix legat de programele de calculator și bazele mari de date folosite de producătorii necomerciali se stabilește la 50.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79. Modificarea de consum final privește consumul colectiv al administrațiilor publice și al instituțiilor private nonprofit care deservesc populația (- 60 = - 100 - 10 + 50).

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 100	P20	-1 100
		P3B	-60
		P41	+1 260

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	-1 100	P10	+ 100			N1	+1 200			N2	+1 200
N1	+1 200			N2	+1 200			N3	+1 200

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	-60	N3	+1 200	P41	+1 260	N4	+1 260		N5	+0
N4	+1 260			N5	+ 0

8.   Bunuri de consum militare

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Consum intermediar	323 (f)	3.70 (e)
Formare brută de capital fix	340 (c)	3.107

Descrierea modificării

SEC 79 prevede includerea următoarelor elemente în consumul intermediar și nu în formarea brută de capital fix: achiziționările de bunuri durabile de către autoritățile militare; imobilele pentru uz militar (cu excepția locuințelor pentru militari), instalațiile militare și alte echipamente militare.

SEC 95, pe de altă parte, prevede că formarea brută de capital fix include structurile și echipamentele folosite de către militari (similare celor folosite de producătorii civili), cum ar fi aeroporturile, instalațiile portuare, drumurile și spitalele. Formarea brută de capital fix exclude armele de război și sistemele lor de suport. Acestea din urmă continuă să fie incluse în consumul intermediar.

Astfel, formarea brută de capital fix, așa cum este calculată de SEC 95, crește cu valoarea cheltuielilor pentru bunuri durabile militare, altele decât armele și sistemele lor de suport. Domeniul reglementat de formarea brută de capital fix fiind mai larg, domeniul reglementat de consumul de capital fix crește în consecință.

Consecințele modificării

Reclasificarea bunurilor durabile militare, altele decât sistemele de arme, de la consumul intermediar pentru producția de servicii necomerciale a administrațiilor publice la formarea brută de capital fix, conduce și la o creștere a consumului de capital fix care intervine în evaluarea producției de servicii necomerciale drept sumă a costurilor suportate.

În abordarea producției, producția scade din cauza diminuării consumului intermediar, dar sporește ca efect al creșterii consumului de capital fix. Semnul impactului nu poate fi, prin urmare, determinat a priori. Consumul intermediar scade în mod clar, din cauza reclasificării anumitor achiziționări de bunuri durabile în cadrul formării brute de capital fix. Valoarea adăugată crește ca urmare a sporirii consumului de capital fix.

În abordarea cheltuielilor, va fi afectat consumul colectiv al administrațiilor publice, dar semnul impactului nu poate fi determinat în avans, din cauza existenței a două efecte de sens opus. Formarea brută de capital fix va crește, fără nici o îndoială, ca urmare a noului tratament aplicat bunurilor durabile de natură militară.

În abordarea veniturilor, creșterea consumului de capital fix atrage după sine o sporire a excedentului brut de exploatare.

După cum reiese din abordările producției și ale veniturilor, efectul net asupra PIB este clar pozitiv. Nu este nici o consecință pentru trecerea de la PIB la PNB, iar efectul asupra PNB îl egalează pe cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că în perioada contabilă determinată, achiziționările de bunuri durabile de natură militară în valoare de 1 000 sunt reclasificate de la consum intermediar la formare brută de capital fix. În plus, ca urmare a reclasificării bunurilor durabile de natură militară în aceeași perioadă ca și în perioadele anterioare, consumul de capital fix crește cu 100.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 100	P20	-1 000
		P3B	+ 100
		P41	+1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	-1 000	P10	+ 100			N1	+1 100			N2	+1 100
N1	+1 100			N2	+1 100			N3	+1 100

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3B	+ 100	N3	+1 100	P41	+1 000	N4	+1 000		N5	+ 0
N4	+1 000			N5	+ 0

9.   Stocuri de servicii

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Momentul înregistrării	707	3.120
Variații ale stocurilor	350	3.119 (b)

Descrierea modificării

SEC 95 impune ca producția de servicii să fie contabilizată în momentul în care se produce aceasta. Deci, conform SEC 95, producția de servicii va da naștere la mișcări ale stocurilor sub formă de lucrări în curs. Utilizarea serviciilor continuă să fie înregistrată în momentul în care serviciul „finalizat” este furnizat utilizatorului.

SEC 79, din contră, înregistrează producția de servicii în momentul livrării produsului final utilizatorilor, excluzând în mod explicit existența stocurilor de servicii. Schimbarea momentului înregistrării între cele două sisteme afectează numai conturile unităților instituționale care produc serviciile. Conturile unităților instituționale care utilizează serviciile rămân neafectate de această modificare.

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția și valoarea adăugată vor fi influențate de modificare, semnul impactului nefiind determinat a priori. Nu se produce nici un efect asupra consumului intermediar.

În abordarea cheltuielilor, singura componentă afectată este variația stocurilor, semnul impactului depinzând de circumstanțe.

În abordarea veniturilor, variația valorii adăugate se reflectă în modificarea excedentului brut de exploatare, al cărui semn nu poate fi stabilit a priori.

Semnul efectului asupra PIB nu este, prin urmare, determinat a priori. Neexistând o influență directă asupra trecerii de la PIB la PNB, impactul asupra PNB este echivalent cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că lucrări de proiectare (servicii furnizate de ingineri consultanți) în valoare de 1 000 durează timp de șase luni, trei luni în anul t-1, iar celelalte trei luni în anul t. Proiectele sunt livrate antreprenorului (întreprinderea care utilizează serviciile) la sfârșitul lunii martie a anului t.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79. Anul t-1.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 500	P42	+ 500

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
N1	+ 500	P10	+ 500	N2	+ 500	N1	+ 500	N3	+ 500	N2	+ 500

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
N4	+ 500	N3	+ 500	P42	+ 500	N4	+ 500		N5	+ 0
				N5	+ 0

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79. Anul t.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	- 500	P42	- 500

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
		Resurse				Resurse		Utilizări		Resurse
Utilizări				Utilizări
N1	- 500	P10	- 500	N2	- 500	N1	- 500	N3	- 500	N2	- 500

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
N4	- 500	N3	- 500	P42	- 500	N4	- 500		N5	+ 0
				N5	+ 0

10.   Cheltuieli legate de explorări de zăcăminte de minereuri

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Consum intermediar	323 (i), 324 (i)	3.71 (a)
Formare brută de capital fix	343 (a)	3.105 (b)

Descrierea modificării

SEC 79 impune includerea în consumul intermediar a tuturor cheltuielilor legate de forajul de puțuri pentru extracția de petrol, gaze etc. efectuate înaintea adoptării unei decizii de exploatare a depozitului. Cheltuielile efectuate după adoptarea deciziei de exploatare a depozitului sunt contabilizate ca formare brută de capital fix.

SEC 95 prevede includerea în formarea brută de capital fix a cheltuielilor pentru explorarea zăcămintelor de minereuri, cuprinzând costurile efective ale forajelor de explorare, ale cartărilor aerofotografice și ale altor studii, costul transportului etc.

Astfel, SEC 95 sporește formarea brută de capital fix cu valoarea cheltuielilor de explorare efectuate înainte de adoptarea deciziei de exploatare a depozitului.

Consecințele modificării

În abordarea producției, consumul intermediar scade, iar valoarea adăugată crește cu valoarea cheltuielilor de explorare reclasificate. În plus, producția brută și valoarea adăugată cresc cu valoarea producției de explorări de zăcăminte de minereuri pentru cont propriu.

În abordarea cheltuielilor, singurul efect este o creștere a formării brute de capital fix, egală cu cheltuielile reclasificate plus producția pentru cont propriu.

În abordarea veniturilor, creșterea valorii adăugate se reflectă într-o creștere echivalentă de excedent brut de exploatare.

După cum reiese din cele trei abordări, impactul asupra PIB este clar pozitiv. Neexistând o influență directă asupra trecerii de la PIB la PNB, impactul asupra PNB este echivalent cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că lucrări de explorare de zăcăminte minerale achiziționate, în valoare de 1 000, sunt reclasificate de la consum intermediar la formare brută de capital fix. Să presupunem în continuare că există o producție pentru cont propriu de lucrări de explorare de zăcăminte minerale, în valoare de 500.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 500	P20	-1 000
		P41	+1 500

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	-1 000	P10	+ 500	N2	+1 500	N1	+1 500	N3	+1 500	N2	+1 500
N1	+1 500

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
		N3	+1 500	P41	+1 500	N4	+1 500		N5	+ 0
N4	+1 500			N5	+ 0

11.   Consum de capital fix cu privire la drumuri, poduri etc.

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Consum de capital fix	403	6.03

Descrierea modificării

Conform SEC 79, consumul de capital fix trebuie calculat pentru toate bunurile de capital fix reproductibile, cu excepția bunurilor de capital pentru uz colectiv cu durată de viață nedeterminată (drumuri, poduri etc.).

Conform SEC 95, consumul de capital fix trebuie calculat pentru toate activele fixe (cu excepția animalelor).

Este, prin urmare, evident faptul că domeniul reglementat de consumul variabil de capital fix este mai larg în SEC 95, incluzând drumurile, podurile etc.

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția și valoarea adăugată brută cresc odată cu sporirea consumului de capital fix, unul dintre costurile de care se ține seama la evaluarea producției de servicii necomerciale.

În abordarea cheltuielilor, consumul colectiv al administrațiilor publice crește cu valoarea consumului suplimentar de capital fix.

În abordarea veniturilor, excedentul brut de exploatare crește cu o valoare care corespunde consumului suplimentar de capital fix.

În absența oricărui impact asupra trecerii de la PIB la PNB, influența asupra PNB este echivalentă cu cea asupra PIB, care, la rândul său, este egală cu creșterea consumului de capital fix, fiind, prin urmare, clar pozitivă. În ipoteza de mai sus, drumurile, podurile etc. aparțin producătorilor necomerciali ai administrațiilor publice. În măsura în care proprietarii acestor active destinate uzului colectiv ar putea fi producători comerciali, nu se va produce nici un impact asupra PIB/PNB.

Exemplu numeric

Să presupunem că un consum de capital egal cu 1 000 este calculat pentru drumuri, poduri, baraje etc. făcând parte din stocul de capital al ramurilor necomerciale ale administrațiilor publice.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 000	P3B	+1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
N1	+1 000	P10	+1 000	N2	+1 000	N1	+1 000	N3	+1 000	N2	+1 000

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+1 000	N3	+1 000	N5	+ 0	N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0

12.   Licențe și taxe

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Taxe	417.3, 496	4.23 (e), 4.80 (d)
Servicii		3.71 (e), 3.76 (h), 4.79 (d)

Descrierea modificării

Trebuie făcută o distincție între licențele comerciale, care constituie un consum intermediar al producătorilor comerciali și, eventual, al producătorilor necomerciali, pe de o parte, și permisele și licențele achiziționate de gospodării în calitate de consumatori, de exemplu sumele plătite pentru obținerea pașaportului sau a permisului de conducere auto sau abonamentul TV, pe de altă parte.

În cazul unităților de producție, SEC 95 este mai restrictiv decât SEC 79 cu privire la tipurile de licențe și taxe care trebuie plătite administrațiilor publice, impunând înregistrarea acestora în cadrul altor impozite asupra producției. Atunci când administrația publică verifică siguranța sau caracterul adecvat al echipamentelor folosite, competența profesională a personalului sau calitatea și respectarea normelor de către bunurile și serviciile produse, ca o condiție pentru acordarea unei astfel de licențe, plata efectuată se consideră drept o achiziționare a unui serviciu (dacă sumele pretinse sunt disproporționate față de costul verificării efectuate de administrație).

În cazul gospodăriilor, situația este similară, deoarece SEC 95 exclude din rândul impozitelor curente pe venit, proprietăți etc. plățile pentru o serie de licențe și autorizații. Acestea sunt, în schimb, considerate plăți efectuate pentru servicii prestate de administrațiile publice.

Consecințele modificării

Schimbarea clasificării anumitor taxe plătite administrațiilor publice probabil că va duce la o reclasificare a unei serii de unități de producție necomerciale, deținute de administrațiile publice, în categoria producătorilor comerciali. În cele ce urmează se descriu consecințele reclasificării veniturilor unei unități, care rămâne producător necomercial, din categoria impozitelor etc. în cea a plăților pentru servicii. Problema producătorilor comerciali care sunt reclasificați în producători necomerciali sau viceversa se tratează la punctul 2.19.

În abordarea producției, producția rămâne neschimbată, deoarece producția obținută de producătorul necomercial este evaluată drept suma costurilor. Consumul intermediar crește cu valoarea taxelor etc. care sunt reclasificate de la „alte impozite legate de producție (R222)” la consumul intermediar, adică acea parte din taxele către administrațiile publice care este plătită de producători. Valoarea adăugată scade în mod corespunzător.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor crește cu valoarea taxelor plătite de populație în calitate de consumatori, care se reclasifică de la „impozite curente pe venit, proprietăți etc.” la achiziționări de servicii. Consumul colectiv al administrațiilor publice se diminuează cu valoarea care corespunde creșterii vânzărilor. Pe de altă parte, consumul colectiv al instituțiilor private nonprofit care deservesc gospodăriile crește, deoarece s-ar putea ca producătorii necomerciali să trebuiască să achite unele dintre taxele în chestiune, ceea ce duce la o sporire a consumului intermediar, dar acest lucru este compensat de diminuarea impozitelor pe producție. Exporturile și importurile cresc în măsura în care se achită taxe de către rezidenți administrațiilor publice străine sau de către nerezidenți administrațiilor publice naționale.

În abordarea veniturilor, impozitele pe producție (R222) se diminuează cu o valoare egală cu cea cu care scade valoarea adăugată.

În ansamblu, semnul impactului asupra PIB este clar negativ, având în vedere că o parte din taxe se îndreaptă spre consumul intermediar. În absența unor consecințe asupra trecerii de la PIB la PNB, impactul asupra PNB este echivalent cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că taxe în valoare totală de 1 000 suntreclasificate de la impozite etc. la vânzări efectuate de producători necomerciali ai administrațiilor publice. Din această valoare, 500 reprezintă taxe plătite de populație în calitate de consumatori, reclasificate de la R69, iar celelalte 500 sunt taxe plătite de producători, reclasificate de la R222. Aceste taxe nu sunt aplicabile producătorilor necomerciali ai administrațiilor publice și nici instituțiilor private nonprofit care deservesc gospodăriile.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse	Utilizări
	P20	+ 500
	P3B	- 500

Cont producție			Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse	Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+ 500		R20	- 500	N1	- 500			N2	+0
N1	- 500		N2	+0			N3	- 500	R20	- 500

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	- 500	N3	- 500	N5	+ 0	N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0

13.   Evaluarea producției pentru utilizare finală proprie și a producției din activități benevole

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Linia de demarcație a producției	306	3.08
Evaluarea producției	315, 628	3.49, 3.52

Descrierea modificării

Două modificări trebuie discutate la această rubrică.

Prima modificare metodologică constă în includerea, atunci când este posibil, a unui element de excedent net de exploatare în evaluarea producției pentru cont propriu. SEC 79 nu prevede contabilizarea unui astfel de excedent de exploatare.

Cea de a doua modificare privește construcția de active fixe prin activități benevole. SEC 95 specifică faptul că estimarea valorii mâinii de lucru folosite (bazată pe o estimare a costului suportat prin angajarea de mână de lucru echivalentă plătită) ar trebui inclusă la estimarea valorii producției. SEC 79 nu impunea o astfel de cerință.

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția și valoarea adăugată a producătorilor comerciali crește cu valoarea sporului înregistrat de producția pentru cont propriu, care rezultă mai degrabă din evaluarea producției pentru cont propriu la prețurile de bază, decât ca sumă a costurilor. Producția și valoarea adăugată cresc, de asemenea, cu valoarea mâinii de lucru neplătite folosite la activitatea de construcție comunală, pe care SEC 79 nu a luat-o în considerare.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor, precum și formarea brută de capital fix cresc (aceasta din urmă ca rezultat al ambelor modificări metodologice). Consumul final al administrațiilor publice și al instituțiilor private nonprofit care deservesc gospodăriile se va diminua în cazul formării de capital pentru cont propriu.

În abordarea veniturilor, remunerația angajaților crește în măsura în care producția pentru cont propriu prevede remunerația în natură a angajaților. În plus, excedentul brut de exploatare al producătorilor comerciali crește corespunzător cu acea parte din producția pentru cont propriu folosită de populație în scopul consumului final al propriilor produse (cu excluderea remunerației în natură a angajaților) și cu formarea brută de capital fix. În ce privește producția din activități benevole, excedentul de exploatare (venitul mixt) crește, de asemenea, cu valoarea mâinii de lucru neplătite folosite.

Impactul asupra PIB este clar pozitiv. Trecerea de la PIB la PNB nu este afectată decât de remunerația în natură a angajaților din și spre restul lumii și probabil că pentru toate scopurile practice nu se va înregistra nici o modificare. Având în vedere un astfel de impact neglijabil, și efectul asupra PNB va fi pozitiv.

Exemplu numeric

Mai întâi să presupunem că noile principii de evaluare în materie de producție pentru cont propriu implică o creștere de 1 000 a producției în raport cu evaluarea în cadrul SEC 79, din care 100 reprezintă remunerația în natură a angajaților, 400 reprezintă consumul final al propriilor produse pentru cont propriu al familiilor, iar 500 formarea de capital pentru cont propriu a producătorilor comerciali.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 000	P3B	+ 500
		P41	+ 500

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
		P10	+1 000	R10	+ 100	N1	+1 000			N2	+ 900
N1	+1 000			N2	+ 900			N3	+1 000	R10	+ 100

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+ 500	N3	+1 000	P41	+ 500	N4	+ 500		N5	+0
N4	+ 500			N5	+0

În al doilea rând, să presupunem că, aplicând noile principii de evaluare în materie de active fixe produse prin activități benevole, costul estimat al mâinii de lucru este 800.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 800	P41	+ 800

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
		P10	+ 800			N1	+ 800			N2	+ 800
N1	+ 800			N2	+ 800			N3	+ 800

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
		N3	+ 800	P41	+ 800	N4	+ 800		N5	+0
N4	+ 800			N5	+ 0

14.   Prag valoric pentru bunuri de capital

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Consum intermediar	323 (d)	3.70 (e)
Formare brută de capital fix	340 (a)	3.108 (a)

Descrierea modificării

În SEC 79 pragul de includere a bunurilor durabile de valoare mică în formarea brută de capital fix este stabilit la 100 ECU la prețurile din 1970, în timp ce pragul stabilit de SEC 95 este de 500 ECU la prețurile din 1995. În toate statele membre ale Uniunii Europene, noul prag implică o mutare ascendentă în termeni reali a pragului, ceea ce duce la o pondere crescută a achiziționărilor de bunuri mici de capital înregistrate drept consum intermediar.

Consecințele modificării

În abordarea producției se va înregistra o creștere a consumului intermediar și o reducere corespunzătoare a valorii adăugate în ce privește producătorii comerciali. Deci valoarea adăugată în cazul producției de piață se diminuează. În privința producătorilor necomerciali, valoarea adăugată brută scade corespunzător consumului mai mic de capital fix, în replică la scăderea formării brute de capital fix.

În abordarea cheltuielilor se va înregistra o diminuare a formării brute de capital fix. În plus, consumul colectiv al administrațiilor publice este supus acțiunii a două efecte cu semne opuse: pe de o parte, consumul intermediar al producătorilor necomerciali crește cu aceeași valoare cu care scade consumul brut de capital fix, pe de altă parte, consumul de capital fix se diminuează.

În abordarea veniturilor se va înregistra o scădere a excedentului brut de exploatare egală cu diminuarea valorii adăugate înregistrate de producătorii comerciali, plus reducerea consumului de capital fix al producătorilor necomerciali.

După cum reiese din abordările din unghiul producției și al veniturilor, impactul asupra PIB este clar negativ. Deoarece trecerea de la PIB la PNB nu este afectată de ajustarea pragului, impactul asupra PNB este echivalent cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că se reclasifică achiziționări de bunuri de capital de valoare mică de către producători comerciali, în valoare de 900, de la formarea brută de capital fix. Să considerăm, de asemenea, că se reclasifică și achiziționări făcute de producători necomerciali, în valoare de 100, iar aplicarea noului prag atrage după sine o reducere a consumului de capital fix cu 90 în cazul producătorilor necomerciali.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+10	P20	+1 000
		P3B	+10
		P41	-1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+1 000	P10	+10			N1	- 990			N2	- 990
N1	- 990			N2	- 990			N3	- 990

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+10	N3	- 990	P41	-1 000	N4	-1 000		N5	+ 0
N4	-1 000			N5	+ 0

15.   Criterii comerciale/necomerciale

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Producători comerciali	315	3.24
Producție comercială	305, 308	3.17
Producători necomerciali	317	3.26
Producție necomercială	312	3.23

Descrierea modificării

Normele de clasificare a unităților producătoare în unități comerciale sau necomerciale au fost complet reformulate.

SEC 79 conține o listă de servicii în care producția este întotdeauna considerată, prin convenție, a fi comercială, o altă listă de servicii în care producția este întotdeauna considerată a fi necomercială, precum și o a treia listă de servicii în care producția este considerată ca serviciu comercial în cazul în care resursele unității producătoare provin în principal din vânzarea producției sale.

SEC 95 aplică un singur set de criterii tuturor activităților. De exemplu, alți producători necomerciali sunt definiți drept UAE locale sau unități instituționale a căror parte majoră din producție este cedată gratuit sau la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic (adică vânzările acoperă mai puțin de 50 % din costurile producției).

Consecința acestei modificări constă în faptul că o unitate de producție dată poate fi clasificată drept comercială conform SEC 79, dar necomercială conform SEC 95 sau vice versa. În al doilea rând, modul de evaluare a producției necomerciale este revizuit în SEC 95 (vezi punctul 20 de mai jos), în special în ce privește subvențiile. Modul în care este evaluată producția depinde dacă aceasta este comercială sau necomercială.

Consecințele modificării

Să luăm cazul unei unități producătoare care este reclasificată de la unitate cu producție comercială la una cu producție necomercială. Conform reglementărilor SEC 79, acest producător este considerat, prin convenție, comercial în virtutea ramurii de activitate în care funcționează, pe când, conform reglementărilor SEC 95, criteriul 50 % se aplică indiferent de activitatea sa. Orice reclasificare în direcția opusă duce la urmări echivalente, dar opuse.

În abordarea producției, producția variază cu valoarea diferenței între veniturile obținute din vânzări (plus, eventual, variația stocurilor de produse finite și a lucrărilor în curs) și costurile producției. Consumul intermediar rămâne neschimbat. Valoarea adăugată nu mai este calculată drept diferența între producție și consumul intermediar, ci drept suma remunerației angajaților, a consumului de capital fix și a altor impozite, mai puțin subvențiile pentru producție. În cazul în care producătorul nu îndeplinește criteriul de 50 % stabilit de SEC 95, impactul asupra valorii adăugate va fi pozitiv.

În abordarea cheltuielilor, consumul colectiv crește cu valoarea diferenței între costurile de producție și veniturile din vânzări. Toate celelalte componente rămân neschimbate.

În abordarea veniturilor, variația excedentului brut de exploatare este echivalentă cu variația valorii adăugate, mai puțin variația celorlalte subvenții de producție (R312).

În cazul reclasificării unui producător comercial în producător necomercial, efectul asupra PIB este clar pozitiv. Deoarece reclasificările se pot face în ambele sensuri, impactul total asupra PIB nu poate fi determinat a priori. Având în vedere că trecerea de la PIB la PNB nu este supusă modificării, impactul asupra PNB este echivalent cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că un producător public de filme (pe care SEC 79 îl consideră prin convenție unitate comercială) are încasări din vânzări în valoare de 300, un consum intermediar de 200, plătește pentru remunerația angajaților 500, consumul de capital fix este 50 și achită impozite legate de producție în valoare de 50. Primește un transfer din partea administrațiilor publice pentru acoperirea deficitului său de 500 care, conform reglementărilor din cadrul SEC 79, este tratat drept o altă subvenție legată de producție. Nu mai există alte surse de venit și producția sa nu se exportă. Prin urmare, în cadrul trecerii la SEC 95, producătorul va fi reclasificat din producător comercial în producător necomercial.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare făcută conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 500	P3B	+ 500

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
		P10	+ 500			N1	+ 500	R312	- 500	N2	+ 0
N1	+ 500			N2	+ 0	R312	- 500	N3	+ 500

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+ 500	N3	+ 500			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

16.   Subvenții

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Subvenții	421	4.30, 4.38 (j)
Transferuri în natură	475	4.105 (e)

Descrierea modificării

Cerințele SEC 95 diferă de cele ale SEC 79 (care încorporează dispozițiile din Decizia 93/465/CEE, Euratom a Comisiei (1) de clarificare a dispozițiilor SEC 79 în privința subvențiilor) în două privințe.

În primul rând, SEC 95 exclude din cadrul subvențiilor plățile efectuate de administrațiile publice producătorilor comerciali pentru achitarea în întregime sau parțial a unor bunuri și servicii pe care acești producători comerciali le furnizează direct și individual gospodăriilor în contextul protecției împotriva anumitor riscuri și nevoi sociale la care populația este îndreptățită prin lege. Decizia Comisiei menționată mai sus nu conținea nici o cerință de natură socială.

În al doilea rând, SEC 95 prevede că ceilalți producători necomerciali nu pot primi alte subvenții de producție decât cu condiția ca aceste plăți să se facă în cadrul reglementărilor guvernamentale aplicabile atât producătorilor comerciali cât și celor necomerciali. Producătorii necomerciali nu puteau beneficia de subvenții în cadrul SEC 79. În acest caz, se produce un impact asupra evaluării producției producătorilor necomerciali.

Consecințele modificării

În primul rând, să luăm cazul unei plăți efectuate de o administrație publică producătorilor pentru furnizarea de servicii gospodăriilor, care nu îndeplinește criteriile sociale prevăzute de SEC 95 și ar fi înregistrată drept ajutor social în natură, conform reglementărilor din SEC 79 (potrivit clarificărilor din Decizia Comisiei cu privire la subvenții), dar ca subvenție de produse conform SEC 95. În SEC 95 se prevede în mod explicit că acest tip de plăți trebuie să urmărească un obiectiv social și să constituie un drept al persoanelor care beneficiază de ele, pentru a nu fi tratate drept transferuri neachitate către producători, adică drept subvenții. Decizia Comisiei privind subvențiile și care aduce clarificări la SEC 79 nu face nici o mențiune la un obiectiv social, adică la faptul că aceste cheltuieli ar fi destinate să acopere anumite riscuri și nevoi sociale.

În abordarea producției, producția și valoarea adăugată scad cu valoarea reclasificată.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor se reduce cu aceeași valoare.

În abordarea veniturilor, subvențiile de producție cresc cu valoarea reclasificată în subvenții de produse.

Efectul asupra PIB și PNB este clar negativ și echivalent ca dimensiune cu transferurile efectuate de administrațiile publice, reclasificate în subvenții de produse.

Exemplu numeric

Să luăm ca exemplu o plată de 1 000 efectuată de o administrație publică unor producători comerciali, care se reclasifică de la ajutor social în natură la subvenție de produse.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare făcută conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	-1 000	P3B	-1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
		P10	-1 000			N1	-1 000	R311	+1 000	N2	+ 0
N1	-1 000			N2	+ 0	R311	+1 000	N3	-1 000

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	-1 000	N3	-1 000			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

În al doilea rând, să presupunem efectuarea de plăți în valoare de 1 000 de către administrații publice unor instituții nonprofit care deservesc gospodăriile și care sunt reclasificate de la transferuri curente la alte subvenții de producție.

În abordarea producției, producția și valoarea adăugată scad cu valoarea astfel reclasificată.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al instituțiilor nonprofit care deservesc gospodăriile scade cu aceeași valoare.

În abordarea veniturilor, subvențiile de producție cresc cu valoarea reclasificată în subvenții de produse.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare făcută conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	-1 000	P3B	-1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
		P10	-1 000			N1	-1 000	R31	+1 000	N2	+ 0
N1	-1 000			N2	+ 0	R31	+1 000	R66	-1 000	R66	-1 000
								N3	-1 000

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	-1 000	N3	-1 000			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

17.   Opere literare, artistice și recreative originale

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Linia de demarcație a producției	309	3.67
Formare brută de capital fix	340, 398	3.105 (b)

Descrierea modificării

În SEC 95, producția de opere literare, artistice și recreative originale face parte din formarea brută de capital fix. În SEC 75, această producție se încadrează în afara liniei de demarcație a producției. Modul de abordare a serviciilor conexe, adică plățile pentru autorizarea folosirii (reproducerii) acestor opere originale, se tratează la punctul următor.

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția crește cu valoarea operelor originale produse. Consumul intermediar crește cu valoarea intrărilor în acest proces de producție, care înainte erau tratate drept consum final al gospodăriilor. Valoarea adăugată se modifică cu diferența între aceste două articole. Semnul nu poate fi determinat a priori, dar se presupune că va fi pozitiv în majoritatea cazurilor.

În abordarea cheltuielilor, formarea brută de capital fix crește cu valoarea operelor originale produse. Consumul final al gospodăriilor scade cu valoarea cheltuielilor reclasificate în consum intermediar.

În abordarea veniturilor, variația excedentului brut de exploatare o reflectă pe cea a valorii adăugate.

Chiar dacă semnul impactului asupra PIB și PNB nu poate fi determinat a priori, pare puțin probabil ca sporul de consum intermediar să-l depășească pe cel al producției. Se poate presupune un impact pozitiv asupra PIB și PNB.

Exemplu numeric

Să presupunem că, în cursul unei perioade contabile date, producția de opere originale este evaluată la 1 000. Producția necesită un consum intermediar de 200. Nu se plătește o remunerație angajaților. Să presupunem, de asemenea, că nu se exportă sau importă nici o operă literară, artistică sau recreativă originală.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 000	P20	+ 200
		P3B	- 200
		P41	+1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+ 200	P10	+1 000			N1	+ 800			N2	+ 800
N1	+ 800			N2	+ 800			N3	+ 800

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	- 200	N3	+ 800	P41	+1 000	N4	+1 000		N5	+ 0
N4	+1 000			N5	+ 0

18.   Servicii asociate cu utilizarea de opere literare, artistice și recreative originale

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Linia de demarcație a producției	309 (b)	3.67
Venituri din proprietăți	436 (c)

Descrierea modificării

În SEC 95, plățile efectuate în vederea obținerii autorizării de utilizare a operelor literare, artistice și recreative originale sunt contabilizate la vânzările și achiziționările de servicii. În SEC 79, aceste plăți erau considerate drept venituri din proprietăți.

Consecințele modificării

În general, drepturile de autor se vor plăti de către editori pentru dreptul de utilizare a operelor artistice etc. Utilizarea acestor servicii va apărea în mod esențial drept consum intermediar și exporturi și importuri. Acestea din urmă decurg din achiziționarea de către editori nerezidenți a dreptului de autor al artiștilor naționali și viceversa.

Pentru protejarea drepturilor lor de autor, artiștii etc. vor avea nevoie ca uneori să recurgă la intermediari a căror funcție este de a stabili când și unde sunt publicate cărți, sunt difuzate înregistrări și sunt jucate piese. Aceste cheltuieli sunt reclasificate de la consumul final al familiilor la consum intermediar. Aceste servicii vor fi însă cumpărate de cele mai multe ori de către editori, nu de artiștii înșiși, în acest caz fiind înregistrate direct la consumul intermediar.

În abordarea producției, producția crește cu valoarea vânzărilor de servicii de autorizare, la care se adaugă eventualele servicii similare achiziționate de producători necomerciali. Consumul intermediar al editorilor naționali crește cu o valoare echivalentă, mai puțin exporturile nete de drepturi de autor. În plus, artiștii înșiși pot efectua cheltuieli legate de consumul intermediar, sub forma plăților efectuate către intermediari (agenți). Valoarea adăugată variază cu diferența dintre aceste valori. Semnul acestei variații nu poate fi determinat a priori.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor se diminuează cu eventualele plăți făcute agenților și care sunt reclasificate de la consum final al gospodăriilor la consum intermediar. În plus, plățile pentru drepturi de autor făcute spre și din restul lumii figurează acum drept importuri și exporturi. În măsura în care drepturile de autor sunt achiziționate de producători necomerciali, consumul colectiv va crește în consecință.

În abordarea veniturilor, variația excedentului brut de exploatare decurge din variația valorii adăugate.

După cum reiese din toate aceste trei abordări, semnul impactului asupra PIB nu poate fi determinat a priori. În ce privește trecerea de la PIB la PNB, plățile pentru obținerea autorizării de utilizare a operelor originale sunt reclasificate de la venituri din proprietăți spre și din restul lumii la importuri și exporturi de servicii, impactul operațiilor cu restul lumii neinfluențând PNB. Ca și în cazul efectului asupra PIB, semnul impactului asupra PNB nu poate fi determinat a priori.

Exemplu numeric

Să presupunem efectuarea unor plăți de către editori naționali către artiști rezidenți în valoare totală de 1 000, artiștii nu suportă cheltuieli de consum intermediar la vânzarea autorizației de folosire a operelor lor originale. Să presupunem, de asemenea, că importurile de astfel de servicii totalizează 100, iar exporturile 300. Toate operațiile de import și export au loc cu editorii și nu cu artiștii înșiși.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 300	P20	+1 100
P60	+ 100	P50	+ 300

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+1 100	P10	+1 300			N1	+ 200	R40	- 100	N2	+ 200
N1	+ 200			N2	+ 200			N3	+ 0	R40	- 300

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
N4	+ 0	N3	+ 0	N5	+ 0	N4	+ 0		N5	+ 0

19.   Garaje

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Chirii imputate	315 (i)	3.64

Descrierea modificării

Conform SEC 95, garajele folosite de proprietarul unei locuințe în scopul consumului final, chiar dacă sunt separate de locuințe, sunt incluse în producția de servicii legate de locuință. SEC 79 nu reglementează în mod explicit chestiunea garajelor. Decizia 95/309/CE, Euratom a Comisiei (2) privind principiile de evaluare a serviciilor legate de locuință clarifică reglementările SEC 79 în privința locuințelor. Ea stipulează că numai garajele care fac parte integrantă din locuințe trebuie să fie incluse la calculul chiriilor efective și imputate ale locuințelor. Se prevede, deci, un tratament diferit pentru garajele folosite în scopul consumului final care sunt separate de locuințe.

Consecințele modificării

Includerea chiriilor imputate pentru garaje deținute de proprietarii-ocupanții acestora în sfera producției afectează producția, valoarea adăugată, consumul final al familiilor și excedentul brut de exploatare.

În abordarea producției, producția crește inclusiv cu valoarea chiriilor imputate pentru garajele ocupate de proprietarii lor, în timp ce consumul intermediar crește cu valoarea costurilor de reparație și întreținere aferente acestor garaje. Valoarea adăugată crește cu diferența între aceste două valori.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor crește cu valoarea chiriilor imputate, mai puțin eventualele costuri de reparație și întreținere.

În abordarea veniturilor, excedentul brut de exploatare crește corespunzător cu variația valorii adăugate.

Presupunând că întotdeauna chiriile imputate vor depăși ca valoare costurile de reparație și întreținere, modificarea tratamentului în ce privește anumite garaje conduce la o creștere a PIB.

Lăsând la o parte efectele indirecte asupra veniturilor din proprietăți, asociate faptului că anumite garaje sunt ocupate de proprietari nerezidenți, impactul asupra PNB este echivalent cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem includerea de chirii imputate pentru garaje, în valoare de 1 000, în producția de servicii legate de locuință și un consum intermediar (cheltuieli de exploatare) în valoare de 50. Nici unul dintre garajele incluse nu este proprietatea unor nerezidenți; la fel, nu există rezidenți proprietari de garaje în străinătate.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 000	P20	+50
		P3B	+ 950

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+50	P10	+1 000			N1	+ 950			N2	+ 950
N1	+ 950			N2	+ 950			N3	+ 950

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+ 950	N3	+ 950			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

20.   Taxe de înmatriculare a vehiculelor, plătite de gospodării

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Taxe	414	4.14
Impozite pe produse	417.1	4.20 (d)

Descrierea modificării

SEC 79 nu oferă nici o indicație explicită privind înregistrarea taxelor de înmatriculare a vehiculelor, plătite de gospodării. Însă domeniul care cade sub incidența impozitelor legate de producție este limitat la cele percepute unităților producătoare. Interpretarea obișnuită dată pentru SEC 79 este aceea că taxele de înmatriculare a vehiculelor plătite de gospodării ar trebui contabilizate, de regulă, la transferuri curente diverse.

SEC 95 dispune că taxele de înmatriculare a vehiculelor sunt înregistrate la impozitele pe produse. De altfel, domeniul care cade sub incidența impozitelor pe produse, conform SEC 95, nu mai este limitat la impozitele percepute unităților producătoare.

Taxele de înmatriculare a vehiculelor plătite de gospodării în calitate de consumatori sunt reclasificate (probabil) de la transferuri curente diverse (R69) la impozite pe produse (R221).

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția și valoarea adăugată la prețurile producătorului (conceptul SEC 79) cresc cu valoarea reclasificată. Producția și valoarea adăugată la prețurile de bază (conceptul SEC 95) rămân neschimbate.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor crește cu valoarea taxelor de înmatriculare a vehiculelor care au fost reclasificate.

În abordarea veniturilor, impozitele legate de producție și importuri cresc cu valoarea reclasificată.

În ansamblu, impactul asupra PIB este clar pozitiv. În absența unei influențe asupra trecerii de la PIB la PNB, efectul asupra PNB este egal cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că taxe de înmatriculare a vehiculelor, în valoare de 1 000, plătite de consumatori, sunt reclasificate la impozite pe produse.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 000	P3B	+1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
		P10	+1 000	R221	+1 000	N1	+1 000			N2	+ 0
N1	+1 000			N2	+ 0			N3	+1 000	R221	+1 000

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+1 000	N3	+1 000			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

21.   Remunerația în natură a angajaților

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Consum intermediar	324 (a)	3.71 (b)
Consum final al gospodăriilor	330 (e) 628 nota de subsol 1	3.76 (b)
Remunerația angajaților	408 (j), 409 (a)	4.05, 4.06

Descrierea modificării

SEC 95 introduce două modificări.

SEC 95 include în remunerația în natură a angajaților punerea la dispoziția acestora și a familiilor lor de amenajări sportive și recreative, în timp ce SEC 79 excludea în mod explicit aceste valori din veniturile în natură, specificând că acestea trebuie, în schimb, să fie înregistrate la consumul intermediar al angajaților.

În plus, există o diferență la evaluarea bunurilor și serviciilor din producție proprie furnizate angajaților de către angajatorii lor. În SEC 95, acestea sunt evaluate la prețurile de bază. În SEC 79, ele sunt evaluate la suma costurilor de producție (adică profitul producătorului, prin convenție, este egal cu zero).

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția crește în cazul produselor fabricate în unitate și furnizate angajaților (în contrast cu produsele achiziționate de la alți producători). Consumul intermediar scade, deoarece anumite cheltuieli (achiziționări de la alți producători) sunt reclasificate de la consum intermediar la consum final. Valoarea adăugată determină creșterea elementelor menționate.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor crește cu valoarea înregistrată de veniturile în natură.

În abordarea veniturilor, remunerația angajaților crește cu aceeași valoare cu care sporește consumul final al gospodăriilor.

PIB crește corespunzător sporirii remunerației în natură. Trecerea de la PIB la PNB va fi influențată de eventualele remunerații în natură ale angajaților efectuate spre și din restul lumii, impactul asupra PNB având a priori un semn nedeterminat, deși în practică va fi cu certitudine pozitiv.

Exemplu numeric

Să presupunem că valoarea bunurilor și serviciilor din producție proprie furnizate angajaților crește cu 500. Să mai presupunem că produse în valoare de 500 sunt reclasificate de la consum intermediar la remunerația în natură a angajaților. Modificarea de concept nu afectează remunerația angajaților primită din și plătită spre restul lumii.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+ 500	P20	- 500
		P3B	+1 000

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	- 500	P10	+ 500	R10	+1 000	N1	+1 000			N2	+ 0
N1	+1 000			N2	+ 0			N3	+1 000	R10	+1 000

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+1 000	N3	+1 000			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

22.   Licențe pentru utilizarea de active necorporale neproduse

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Active necorporale neproduse	309 (b)	7.43
Redevențe	436 (c)	3.70 (f)

Descrierea modificării

În SEC 95, achiziționările și vânzările de licențe pentru utilizarea de active necorporale neproduse (brevete, mărci înregistrate, drepturi de autor etc.) sunt înregistrate la producție și respectiv consum. În SEC 79, aceste plăți sunt considerate ca făcând parte din veniturile din proprietăți.

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția crește cu valoarea plăților efectuate către producătorii comerciali rezidenți pentru obținerea de licențe. Consumul intermediar sporește cu valoarea plăților efectuate de producătorii naționali către deținătorii rezidenți ca și nerezidenți ai activelor necorporale specificate. Semnul impactului asupra valorii adăugate nu poate fi, prin urmare, determinat a priori.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor crește cu valoarea plăților (eventuale) efectuate de gospodării în calitate de consumatori pentru obținerea licențelor. Consumul colectiv crește cu valoarea plăților, mai puțin veniturile sub formă de redevențe primite de producătorii necomerciali. Exporturile și importurile cresc cu valoarea plăților pentru obținerea de licențe plătite spre/primite din restul lumii.

În abordarea veniturilor, excedentul brut de exploatare se modifică cu aceeași valoare ca și valoarea adăugată.

Datorită operațiilor care se desfășoară cu restul lumii, semnul impactului asupra PIB nu poate fi determinat a priori. La trecerea de la PIB la PNB, veniturile din proprietăți din și spre restul lumii se diminuează cu valorile reclasificate la importuri și exporturi de servicii. Cu condiția ca cel puțin o componentă a utilizărilor finale naționale să crească ca efect al acestei modificări metodologice, semnul impactului asupra PNB va fi pozitiv.

Exemplu numeric

Să presupunem că rezidenții primesc plăți în valoare de 1 000 pentru obținerea de licențe și fac plăți de aceeași natură în valoare de 700. Producătorii necomerciali plătesc pentru drepturile de utilizare a licențelor o sumă de 50, dar nu obțin venituri de pe urma unor astfel de drepturi. Exporturile de servicii de acordare de licențe valorează 500, iar importurile 200. Gospodăriile în calitate de consumatori nu efectuează astfel de plăți pentru obținerea de licențe.

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 050	P20	+ 700
P60	+ 200	P3B	+50
		P50	+ 500

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+ 700	P10	+1 050			N1	+ 350	R40	- 200	N2	+ 350
N1	+ 350			N2	+ 350			N3	+50	R40	- 500

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+50	N3	+50			N4	+ 0		N5	+ 0
N4	+ 0			N5	+ 0

23.   Taxe de timbru

Cuvinte-cheie

	SEC 79	SEC 95
Impozite pe produse	417.2	4.20
Alte impozite legate de producție/Transferuri curente diverse	417.3, 495	4.23

Descrierea modificării

SEC 95 stipulează că taxele de timbru se înregistrează la impozitele pe produse. SEC 79 consideră taxele de timbru plătite de producători ca pe celelalte impozite legate de producție (R22). Nu dă nici o indicație explicită referitoare la aceste taxe de timbru plătite de gospodării în calitate de consumatori. În lipsa unor instrucțiuni contrare, aceste taxe de timbru trebuie să fie contabilizate, prin urmare, la transferuri curente diverse (R69).

Consecințele modificării

În abordarea producției, producția crește cu valoarea totală a taxelor de timbru. Consumul intermediar crește cu acea parte din taxele de timbru care se plătește de către producători. Valoarea adăugată crește cu diferența dintre totalul taxelor de timbru și taxele de timbru incluse în consumul intermediar al producătorilor comerciali și necomerciali.

În abordarea cheltuielilor, consumul final al gospodăriilor crește cu valoarea taxelor de timbru plătite de acestea în calitate de consumatori. Formarea brută de capital fix sporește cu valoarea taxelor de timbru cu privire la costurile transferurilor.

În abordarea veniturilor, variația excedentului brut de exploatare este identică cu cea a valorii adăugate.

Impactul asupra PIB este fără îndoială pozitiv. Trecerea de la PIB la PNB nefiind afectată de modificarea metodologică, impactul asupra PNB este echivalent cu cel asupra PIB.

Exemplu numeric

Să presupunem că taxe de timbru în valoare de 500 sunt reclasificate de la alte impozite legate de producție la impozite pe produse și că transferuri curente diverse totalizând 500 sunt reclasificate la impozite pe produse. Din taxele de timbru achitate de producători, 250 privesc intrările intermediare și 250 formarea brută de capital fix (costuri de transfer).

Prelucrarea contabilă în conturile simplificate ale națiunii: modificări în raport cu o înregistrare efectuată conform reglementărilor SEC 79.

Cont bunuri și servicii
Resurse		Utilizări
P10	+1 000	P20	+ 250
		P3B	+ 500
		P41	+ 250

Cont producție				Cont generare venituri				Cont distribuție venituri
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse
P20	+ 250	P10	+1 000	R20	+ 500	N1	+ 750			N2	+ 250
N1	+ 750			N2	+ 250			N3	+ 750	R20	+ 500

Cont utilizare venituri				Cont capital				Cont restul lumii
Utilizări		Resurse		Utilizări		Resurse		Utilizări	Resurse
P3A	+ 500	N3	+ 750	P41	+ 250	N4	+ 250		N5	+ 0
N4	+ 250			N5	+ 0

---

(1)  JO L 224, 3.9.1993, p. 27.

(2)  JO L 186, 5.8.1995, p. 59.

---