COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.6.2020

COM(2020) 252 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

Raport privind alegerile pentru Parlamentul European din 2019

{SWD(2020) 113 final}

1.Introducere

Alegerile pentru Parlamentul European se numără printre exercițiile democratice cele mai ample din lume. În mai 2019, cetățenii Uniunii Europene au ales direct 751 de deputați în Parlamentul European 1 din peste 15 000 de candidați parlamentari, cu peste 250 de milioane de voturi exprimate în Europa.

Prezența record la vot cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 („alegerile”), cea mai ridicată din ultimii 25 de ani, stă mărturie pentru dinamismul democrației noastre și pentru implicarea reînnoită a cetățenilor UE în definirea viitorului UE, în special în rândul tinerilor. Sondajul efectuat ulterior alegerilor arată că cetățenii UE cred că opinia lor contează în UE mai mult ca oricând 2 . S-a purtat o dezbatere cu adevărat europeană pe teme precum economia, schimbările climatice și drepturile omului și democrația 3 .

Acestea au fost, de asemenea, alegerile parlamentare europene cu cel mai puternic caracter digital. Un procent ridicat de cetățeni ai UE folosesc internetul, 4 sursele online și platformele de comunicare socială jucând un rol sporit în dezbaterea noastră democratică europeană și oferind actorilor politici oportunități fără precedent pentru a-și transmite mesajul iar cetățenilor un acces mai extins la dezbatere.

Scandalul Cambridge Analytica 5 a arătat o parte mai întunecată a acestor progrese. Acesta a scos la lumină ingerința în alegeri, exploatând rețelele sociale online pentru a induce în eroare cetățenii și a manipula dezbaterea și alegerile votanților, 6 ascunzând sau reprezentând în mod eronat informații-cheie precum originea comunicărilor și intenția lor politică, sursele și fondurile din care sunt finanțate.

Datele cu caracter personal puteau, de asemenea, să fie utilizate în secret și în mod ilegal pentru a transmite cetățenilor conținut manipulator. Informațiile privind comportamentul, derivate din activitatea online a cetățenilor, au fost utilizate pentru a păcăli sistemele platformelor online în scopul unei amplificări artificiale a acestui conținut. Alte tehnici de ingerință online pot fi folosite, inclusiv atacuri cibernetice și eludarea garanțiilor electorale tradiționale, precum regulile privind finanțarea.

Înainte de alegeri, Comisia a publicat un pachet de măsuri („pachetul electoral”), destinat abordării acestor provocări, contribuind la garantarea unor alegeri atât libere, cât și echitabile. Pachetul a promovat o abordare cuprinzătoare și sprijinul reciproc între autoritățile competente, susținute de rețele electorale instituite la nivel național și european. Acesta s-a bazat pe activitățile de durată derulate împreună cu statele membre în contextul alegerilor și a solicitat îmbunătățirea transparenței în cadrul campaniilor politice, a asigurat o claritate sporită cu privire la aplicarea cerințelor privind protecția datelor în context electoral, a promovat monitorizarea de către autoritățile competente și protecția împotriva amenințărilor cibernetice, precum și un grad sporit de conștientizare și de pregătire pentru a face față provocărilor din mediul online. 7

Colocviul privind drepturile fundamentale, organizat de Comisie în noiembrie 2018, a fost dedicat Democrației în Europa. Acest eveniment la nivel înalt a identificat modalități de stimulare a unei guvernanțe democratice libere, deschise și sănătoase într-o eră a alegerilor cu prezențe reduse la vot, a populismului, a dezinformării și a provocărilor cu care se confruntă societatea civilă 8 .

Pachetul electoral, la care se adaugă inițiativele Comisiei cu privire la dezinformare – codul de bune practici privind dezinformarea 9 și planul de acțiune împotriva dezinformării, 10 inclusiv sistemul de alertă rapidă și activitățile analitice și de sensibilizare desfășurate de Grupurile operative pentru comunicarea strategică (StratCom) din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) – au contribuit la asigurarea integrității procesului electoral și la încrederea alegătorilor în acesta, care s-a îmbunătățit. 11

Pe baza constatărilor din Raportul privind alegerile pentru Parlamentul European din 2014 12 și a învățămintelor desprinse din alegerile precedente, precum și ținând seama de angajamentele din Raportul privind cetățenia UE în 2017 referitoare la promovarea și consolidarea participării cetățenilor la viața democratică din UE, 13 Comisia a luat o serie de inițiative pentru a spori sentimentul unei dimensiuni europene în cadrul alegerilor și a sprijini participarea amplă a tuturor cetățenilor UE. Aceasta a colaborat cu alte instituții ale UE, precum și cu partide politice, state membre și alte părți. De asemenea, aceasta a purtat dialoguri cu statele membre pentru a asigura că legislația UE și drepturile aferente sunt susținute în cadrul alegerilor, abordând preocupările ridicate de cetățeni individuali și de părțile interesate. Totodată, Comisia și-a intensificat eforturile de comunicare în ceea ce privește cetățenii europeni, în strânsă cooperare cu Parlamentul European, cu o puternică dimensiune națională și locală.

Prezentul raport analizează elementele de mai sus 14 pe baza următoarelor elemente:

-răspunsuri ample la chestionarele Comisiei, primite din partea statelor membre, a partidelor politice europene și naționale, a autorităților naționale de protecție a datelor și a platformelor informatice 15 ; 

-schimburi cu statele membre în cadrul nou-înființatei Rețele europene de cooperare privind alegerile, precum și al unui grup de experți aferent; și

-sondajul Eurobarometru și alte sondaje, inclusiv sondajul postelectoral publicat de Parlamentul European, precum și studii relevante.

2.Participarea la alegeri

50,66 % 16 dintre cetățenii UE cu drept de vot au luat parte la alegerile din 2019. Acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 25 de ani și marchează prima creștere a prezenței la vot după anul 1979. Creșterile ulterioare alegerilor din 2014 au fost puternice în majoritatea statelor membre, îndeosebi în nouă dintre acestea 17 . Scăderi modeste au fost, de asemenea, observate în opt state membre 18 . Se mențin discrepanțe semnificative la nivelul prezenței la vot între statele membre 19 .

Atât tinerii europeni, cât și persoanele care au votat pentru prima dată au contribuit la creșterea procentului prezenței la vot. Prezența la vot a acestor categorii a sporit puternic și a depășit creșterea numărului de alegători prezenți la vot din alte grupe de vârstă 20 . Din categoria celor mai tineri votanți, 21 42 % au indicat faptul că au votat, comparativ cu numai 28 % în 2014: o creștere importantă. Creșterea a fost, de asemenea, notabilă pentru grupa de vârstă 25-39 de ani (în creștere de la 35 % în 2014 la 47 % în 2019). Alegătorii mai în vârstă continuă totuși să voteze într-o măsură mai mare decât cei tineri (52 % și 54 % pentru grupele de vârstă 40-54 de ani și, respectiv, peste 55 de ani) 22 . 

Ceea ce a motivat tinerii alegători să voteze este la fel de important ca prezența la vot în sine. Aceștia au în comun un sentiment puternic al votului ca îndatorire civică (peste 50 %) 23 și au fost, de asemenea, puternic motivați de o preocupare legată de schimbările climatice (motivație comună la nivelul grupelor de vârstă), o dorință de a promova drepturile omului și valorile democratice (care i-a motivat pe aceștia mai mult decât pe alte grupe de vârstă), precum și economia 24 .

Un grup tot mai mare de cetățeni cu drept de vot care pot candida la alegerile în Parlamentul European este reprezentat de „cetățenii mobili ai UE”: cetățeni care s-au mutat pentru a locui, a lucra sau a studia în alt stat membru. Se estimează că, dintre cei peste 17 milioane de cetățeni mobili ai UE, aproximativ 14 milioane au avut drept de vot (peste 3 % din totalul populației cu drept de vot din UE) în alegerile parlamentare europene organizate într-un alt stat membru.

Deși legislația UE conferă cetățenilor mobili ai UE dreptul direct de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru de reședință, acestora li se poate acorda, în temeiul legislației naționale, dreptul de a vota și de a candida la alegerile din statul membru de cetățenie (chiar dacă locuiesc în străinătate). Astfel, la fel ca în cazul tuturor celorlalți cetățeni, aceștia pot vota numai o dată și, prin urmare, au obligația de a alege dacă să voteze în statul membru de reședință sau în cel de cetățenie.

Un număr relativ scăzut de cetățeni mobili ai UE și-au exercitat drepturile electorale și, de regulă, în țările de origine. Înainte de alegeri, cetățenii au indicat că ar prefera să își exercite drepturile UE și să voteze pe listele din țările lor de reședință. Cu toate acestea, de patru ori mai mulți cetățeni 25 s-au înregistrat pentru a vota pe listele din țările lor de cetățenie, acolo unde opțiunea respectivă a fost disponibilă 26 . Această situație sugerează că alegerea este importantă pentru a menține participarea la niveluri ridicate.

Numărul cetățenilor mobili ai UE care candidează la alegeri a scăzut, de la 170 de candidați cetățeni mobili în 2014 la 168 27 în 2019 (în 18 state membre). Cinci au fost aleși, trei în Franța și doi în Regatul Unit.

Se mențin provocări legate de participarea cetățenilor mobili ai UE, de exemplu în ceea ce privește înregistrarea pe listele electorale. Probleme pot apărea, de asemenea, din cauza numărului insuficient de opțiuni de votare la distanță și a gestionării acestora, 28 de exemplu scrisori administrative trimise prea târziu, proceduri împovărătoare pentru votul prin corespondență, cabine de vot insuficiente și deficiențe de personal în cadrul consulatelor.

Participarea și reprezentarea femeilor au sporit în cadrul alegerilor din 2019, comparativ cu alegerile precedente. Diferențele de gen la nivelul prezenței la vot au scăzut de la 4 % în 2014 la 3 % în 2019. 29 În mod similar, numărul de deputate în Parlamentul European a crescut de la 37 % la 39,4 %. Se mențin însă diferențe majore între statele membre și multe provocări trebuie depășite pentru a asigura paritatea de gen. Tabelul de mai jos compară procentul de candidate și procentul de femei alese.

Multe state membre au luat măsuri pentru îmbunătățirea participării femeilor la alegeri. Acestea au inclus corelarea alocării de fonduri publice pentru partidele politice cu promovarea participării politice a femeilor (de exemplu, Irlanda), sisteme de cote pentru listele de candidați sau introducerea unei obligații generale pentru partidele politice de a avea liste de candidați echilibrate din punctul de vedere al genului (de exemplu, România).

În cazul minorităților etnice care figurează pe listele de candidați, înregistrarea pentru alegeri sau desfășurarea altor proceduri electorale pot fi mai dificile decât pentru restul populației. De exemplu, este mult mai probabil ca alegătorii care aparțin anumitor comunități, cum ar fi comunitatea romă, să se confrunte cu dificultăți în accesarea procedurilor de înregistrare la vot.

Această situație se datorează parțial faptului că această grupă a populației nu deține acte de identitate, nu are cunoștințe privind cerințele procedurale necesare pentru a vota (de exemplu, modul în care să prezinte o dovadă validă a adresei) și nu beneficiază de sprijin pe parcursul procesului administrativ. Minoritățile etnice alcătuiesc 5 % din totalul deputaților în Parlamentul European și 10 % din populația totală 30 .

Cetățenii cu handicap din UE 31  se confruntă cu dificultăți similare atunci când participă la alegeri. De asemenea, aceștia întâmpină obstacole suplimentare în calea exercitării drepturilor lor, de exemplu în ceea ce privește nivelul insuficient de accesibilitate. Toate statele membre ale UE, precum și UE, au ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) 32 . Potrivit unui raport recent al Comitetului Economic și Social European, este posibil ca aproximativ 800 000 de cetățeni ai UE din 16 state membre să fi fost privați de dreptul de a participa la alegeri pentru că normele și procedurile organizatorice naționale nu țin seama în mod suficient de nevoile lor specifice 33 . Persoanele cu handicap par să rămână insuficient reprezentate în rândul deputaților aleși în Parlamentul European.

Comisia sensibilizează cu privire la drepturile persoanelor cu handicap și la obligațiile din CRPD în cadrul reuniunilor cu statele membre. 34 Aceasta a organizat discuții dedicate pe această temă, a prezentat aparate de vot accesibile și, în general, a sprijinit schimbul de bune practici. UE finanțează, de asemenea, organizații ale persoanelor cu handicap la nivelul UE pentru a sensibiliza și a susține drepturile acestora, precum și pentru a îmbunătăți capacitatea organizațiilor membre.

Statele membre pun în aplicare diverse practici pentru a ajuta diferitele grupuri de cetățeni să participe 35 . Comisia a facilitat schimbul de astfel de practici începând cu alegerile din 2014, inclusiv în cadrul unui eveniment la nivel înalt privind chestiuni electorale, organizat în aprilie 2018. Colocviul privind drepturile fundamentale dedicat democrației în Europa, organizat de Comisie în 2018, a inclus ample schimburi de practici de promovare a participării extinse și a reprezentării ca o condiție pentru societăți democratice favorabile incluziunii 36 .

Datele privind participarea electorală a altor grupuri insuficient reprezentate rămân limitate și puține state membre le colectează.

În cadrul programului său „Drepturi, egalitate și cetățenie”, Comisia a sprijinit participarea cetățenilor UE subreprezentați. În perioada 2014-2020, programul a acordat 20 de milioane EUR pentru a finanța inițiative destinate promovării și consolidării exercitării drepturilor care derivă din cetățenia Uniunii. Acesta include granturi pentru acțiuni în valoare de 8,5 milioane EUR în cadrul cărora, până în prezent, peste 20 de proiecte au primit finanțare 37 . Proiectele au inclus:

·instrumente pentru a sensibiliza cetățenii UE cu privire la drepturile lor politice și la procedurile pentru participarea la alegerile pentru Parlamentul European; 38  

·ghiduri de bune practici pentru autoritățile statelor membre, în vederea sprijinirii cetățenilor UE în scopul exercitării drepturilor lor de vot; 39  

·instrumente multilingve care oferă informații privind programele politice promovate de partidele politice în timpul campaniilor electorale; 40 și

·inițiative specifice pentru încurajarea participării grupurilor subreprezentate. 41  

Programul „Europa pentru cetățeni” a sprijinit activități care acoperă participarea civică în cel mai larg sens. Proiectele de înfrățire a orașelor și proiectele societății civile au abordat chestiunea comunicării cu alegătorii, inclusiv cu persoanele care votează pentru prima dată sau cu alegători care locuiesc în zone îndepărtate.

Pentru a sprijini participarea electorală înainte de alegeri și pentru a capacita cetățenii în vederea luării unor decizii în cunoștință de cauză, Comisia a derulat campanii de informare și comunicare în strânsă cooperare cu Parlamentul European, 42 inclusiv cu privire la ce face UE, la modalitatea de votare și modul în care aceștia se pot implica 43 . Aceste campanii au fost proactive și multilingve și au avut o puternică dimensiune locală.

Începând cu noiembrie 2014 și până la alegeri, membrii Comisiei și înalții funcționari ai Comisiei au participat la peste 1 730 de dialoguri cu cetățenii la nivelul Europei, desfășurate în stilul dezbaterilor civice. Aceste dialoguri au ajutat cetățenii să înțeleagă modul în care politicile europene acționează pentru ei, într-un efort de a spori relația lor directă cu factorii decizionali de nivel înalt din cadrul Comisiei, precum și implicarea lor directă în democrația europeană în sens mai larg.

Autoritățile statelor membre, organizațiile societății civile, verificatorii de fapte, organismele private, inclusiv platformele și alte părți interesate s-au implicat în numeroase activități de sensibilizare în perioada premergătoare alegerilor. Reprezentanțele Comisiei au contribuit adesea la coordonarea acestor activități, asigurând legătura între nivelul local și cel european.

Analiză și măsurile subsecvente

Prezența-record la vot a demonstrat o mobilizare reînnoită în favoarea democrației UE. În ansamblu, aceasta s-a îmbunătățit considerabil în general, dar nu în mod egal la nivelul statelor membre și al tuturor grupurilor de cetățeni ai UE. Activitățile de comunicare au contribuit la impulsionarea participării democratice.

Anumite practici simple aplicate pot face o mare diferență pentru grupuri specifice, de exemplu ajustări pentru alegătorii cu handicap, sprijin pentru promovarea comunității la nivel local, o gamă mai amplă de metode de votare și colaborarea cu partidele politice în scopul încurajării asigurării de oportunități pentru cetățenii subreprezentați care doresc să candideze la alegeri. Totuși, astfel de practici nu sunt aplicate într-o măsură largă.

Calitatea indicatorilor și a datelor colectate cu privire la participarea grupurilor specifice este limitată.

Cetățenii, inclusiv tinerii, nu dispun întotdeauna de instrumente suficiente pentru a participa activ. Acest proces începe înainte de vârsta de votare 44 . Mulți dintre cetățenii care vor vota pentru prima dată la alegerile din 2024 urmează, în prezent, o formă de învățământ cu frecvență 45 . De aceea, este important să se dezvolte tehnici inovatoare adecvate pentru diferite vârste și nevoi, în sprijinul participării democratice.

Pentru alegerile din 2024, trebuie depuse în continuare eforturi pentru a implica toți cetățenii în democrația europeană și a sprijini o prezență la vot ridicată pe termen lung. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă, iar participarea la alegerile parlamentare europene și rezultatele acestora ar trebui să reflecte populația și diversitatea Uniunii.

Politicile care sporesc gradul de sensibilizare și implicarea publicului în procesul decizional european sunt importante pentru a asigura că cetățenii UE au încredere că vocea lor este auzită și că votul lor contează.

Aceste considerente importante vor contribui la reflecțiile privind viitorul Europei și vor fi luate măsuri subsecvente legate de acestea ca parte a viitorului Plan de acțiune privind democrația europeană și a altor inițiative.

În acest sens, Comisia:

·își va menține eforturile pentru a asigura accesul la informații exacte privind Uniunea Europeană, în scopul sprijinirii implicării active a cetățenilor în viața politică europeană și al exercitării drepturilor lor electorale. Abordări inovatoare, comunicarea multilingvă și noi canale de informare vor fi utilizate pentru a comunica cu toate grupurile; de asemenea, vor fi implicați actori locali. Cooperarea cu Parlamentul va continua și va fi analizată posibilitatea unei colaborări consolidate cu alte instituții ale UE și cu organisme relevante. La nivelul Uniunii, vor fi organizate dialoguri cu cetățenii, adaptate la contextul lingvistic și cultural local, cu scopul de a spori legătura dintre opiniile cetățenilor și procesul UE de elaborare de politici care acoperă aspecte ce afectează viețile de zi cu zi ale cetățenilor;

·va promova cele mai bune practici și schimbul de cunoștințe între statele membre și alte organisme vizate, pentru a sprijini prezența ridicată la vot, inclusiv cu privire la proceduri de votare ușoare și accesibile. Un atelier specific privind procedurile de vot va fi organizat în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, în 2021;

·va sprijini participarea favorabilă incluziunii și egală, în cooperare cu statele membre, parlamentele, societatea civilă și alte părți interesate, inclusiv prin promovarea celor mai bune practici, sensibilizare și utilizarea fondurilor 46 . Pentru alegerile din 2024, o atenție specifică va fi acordată persoanelor mai tinere și celor mai în vârstă, femeilor, cetățenilor mobili ai UE și persoanelor cu handicap 47 . În concordanță cu Strategia sa privind egalitatea de gen, prezentată la 5 martie 2020 48 , Comisia va promova acțiuni specifice pentru a asigura echilibrul de gen în procesul de luare a deciziilor și în politici. În 2020, Comisia va dedica, de asemenea, o sesiune comună a Rețelei europene de cooperare privind alegerile și a grupului de experți privind chestiunile electorale pentru analizarea incluziunii și a egalității în contextul participării democratice;

·va colabora cu autoritățile statelor membre, cu sprijinul rețelei sale de cadre universitare din domeniul drepturilor cetățenești și în consultare cu organizațiile societății civile, pentru a îmbunătăți indicatorii și colectarea datelor în deplină conformitate cu drepturile fundamentale și cu cerințele privind protecția datelor;

·va evalua măsuri practice care să utilizeze în mod optim tehnologiile digitale în scopul facilitării exercitării favorabile incluziunii a drepturilor electorale, garantând totodată libertatea și confidențialitatea votului, precum și protecția datelor cu caracter personal, printre altele, pe baza rezultatelor studiului privind soluții de vot la distanță 49 și a proiectelor finanțate în cadrul Programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”;

·va explora modalități de stimulare a implicării copiilor în viața democratică europeană, inclusiv în vederea participării lor democratice active în calitate de cetățeni ai UE atunci când devin adulți. Aceasta ar putea include mecanisme de sprijin pentru participarea copiilor la nivel local și european (de exemplu, consilii orășenești ale copiilor și parlamente naționale ale copiilor);

·va spori comunicarea cu copiii și tinerii, inclusiv în contextul vieților lor de școlari 50 ;

·va analiza alte măsuri de promovare și consolidare a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii, în cadrul Raportului său privind cetățenia UE din 2020.

Statele membre sunt încurajate:

-să elaboreze rapoarte privind desfășurarea alegerilor parlamentare europene în țările lor și să includă în aceste rapoarte statistici privind participarea la alegeri, inclusiv în ceea ce privește grupurile subreprezentate, pentru a asigura informații utile pentru procesul de elaborare de politici la toate nivelurile;

-să analizeze posibilitățile de a oferi mai multe opțiuni privind modul și momentul în care cetățenii pot vota (vot la distanță și vot anticipat, precum și alte facilitări pentru a răspunde unor nevoie specifice);

-să continue să partajeze practici și să ia măsuri pentru a promova sensibilizarea cu privire la drepturile electorale, precum și o participare favorabilă incluziunii și mai amplă la alegerile parlamentare europene, precum și reprezentarea în organismele alese; și

-să ia în considerare punerea în comun a resurselor și alte modalități de sprijin reciproc între statele membre pentru gestionarea alegerilor europene (de exemplu, prin facilități temporare comune care să permită amplasarea de urne de vot și gestionarea alegătorilor în locuri cu un număr ridicat de cetățeni mobili rezidenți ai UE, ținând seama de diferențele la nivelul normelor naționale, de exemplu în ceea ce privește termenele administrative, cum ar fi pentru înregistrarea alegătorilor, și partajând cele mai bune practici privind contribuția adecvată în sprijinul cursurilor privind cetățenia).

Partidele politice europene, în colaborare cu circumscripțiile lor naționale, ar putea, de asemenea, să își intensifice eforturile de încurajare a participării favorabile incluziunii la alegeri și a diseminării de informații exacte cu privire la Uniunea Europeană.

3.Dimensiunea europeană și exercitarea drepturilor electorale europene

3.1.Drepturile electorale europene și dimensiunea europeană a alegerilor

Alegerile parlamentare europene sunt unice. Statele membre, fiecare prin campaniile și listele lor naționale și prin normele și tradițiile lor diferite, contribuie la un rezultat colectiv, deputații aleși în Parlament reprezentând toți cetățenii UE. Anumite principii și proceduri comune sunt stabilite în legislația UE, inclusiv normele care permit cetățenilor mobili ai UE să își exercite dreptul la vot și să candideze la alegerile parlamentare europene în țara lor de reședință, normele care reglementează partidele și fundațiile politice europene, precum și Actul electoral al UE din 1976 51 . Celelalte derivă din tradițiile politice naționale bogate și diverse ale statelor membre. De exemplu, fiecare stat membru organizează votarea la alegerile parlamentare europene în ziua din săptămână în care au loc, de regulă, alegerile naționale. Aceasta înseamnă că alegerile au loc pe parcursul a patru zile. Totuși, legislația UE interzice declararea rezultatelor oficiale înainte de închiderea ultimelor secții de vot 52 .

Rezultatul alegerilor parlamentare europene are implicații directe pentru cetățeni. Aceștia trebuie să știe care este miza la nivel european pentru a lua decizii politice în cunoștință de cauză. Dezbaterea și campaniile politice sunt însă adesea eclipsate de chestiuni naționale și locale. Promovarea în continuare a dimensiunii europene în cadrul alegerilor consolidează legătura între cetățeni și instituțiile europene și, prin urmare, legitimitatea democratică a procesului decizional european. De asemenea, este o chestiune de responsabilitate politică. Pentru a putea trage la răspundere politicienii, cetățenii trebuie să vadă o legătură clară între campaniile și programele naționale ale candidaților și politicile și partidele politice europene la care aceștia sunt afiliați.

În 2015, Parlamentul și-a utilizat dreptul de inițiativă pentru a prezenta o propunere 53 de reformare a Actului electoral din 1976 54 . S-a ajuns la un acord în cadrul Consiliului cu privire la un număr limitat de dispoziții, printre care pragul minim obligatoriu pentru partide și incriminarea votului multiplu. Procesul aprobării naționale, necesar în mod excepțional pentru ca acest act să intre în vigoare, nu a putut fi finalizat la timp înainte de alegeri: amendamentele nu au intrat în vigoare pentru alegerile din 2019 și sunt pendinte.

Înainte de alegeri, Comisia a luat, de asemenea, măsuri specifice pentru a consolida dimensiunea europeană a alegerilor. În 2017, normele privind finanțarea partidelor și a fundațiilor politice europene au fost modificate pe baza unei propuneri a Comisiei. 55 Reforma a vizat îmbunătățirea legitimității democratice și consolidarea aplicării legii, inclusiv în ceea ce privește respectarea valorilor europene. Un alt obiectiv a constat în sporirea transparenței legăturilor dintre partidele europene și cele naționale. Partidele europene au acum obligația de a se asigura că logoul și programul lor apar pe site-urile internet ale tuturor partidelor naționale cu care sunt afiliate. 56 La momentul redactării prezentului document, nu fusese publicată nicio informație privind respectarea acestor cerințe de către partidele politice europene care au solicitat finanțare. 57 După consultarea autorității, Parlamentul European ar trebui să publice un raport privind regulamentul până la 31 decembrie 2021. Comisia ar trebui să prezinte propriul raport în termen de 6 luni de la publicarea acestui raport.

În 2018, Comisia a publicat o recomandare 58 privind consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European, care a fost adresată statelor membre și partidelor politice. Aceasta le-a solicitat să se bazeze pe sistemul candidaților cap de listă și să ia măsuri pentru a spori transparența prin asigurarea vizibilității legăturii dintre partidele naționale și partidele politice europene la care partidele naționale sunt afiliate, în toate comunicările relevante, inclusiv materiale de campanie și buletine de vot.

Pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de partidele politice europene și naționale, există în continuare posibilități de îmbunătățire a acestei transparențe. De exemplu, mai multe state membre 59 indică faptul că normele lor naționale nu permit afișarea logourilor partidelor europene pe buletinele de vot ale partidelor naționale. Puține partide politice au indicat faptul că dețin cunoștințe privind această opțiune sau că intenționează să recurgă la ea, chiar și în cazurile în care este posibil 60 .

S-au înregistrat totuși unele progrese. Anumite partide politice, inclusiv în Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Grecia și Irlanda, au furnizat, într-adevăr, informații alegătorilor cu privire la afilierile lor europene și mai multe partide au luat măsuri pentru a stimula dimensiunea europeană a alegerilor prin materialele de campanie și pe site-urile lor internet. Două partide politice 61 au fost prezente în mai multe state membre și au derulat campanii pentru un program paneuropean. Un deputat în Parlamentul European dintr-un astfel de partid a fost ales pe o listă germană 62 . 

Europa și aspectele europene, inclusiv „valori”, „economie”, „social” și „mediu” apar în mod predominant în materialele relevante din timpul campaniei, ceea ce indică apariția unei dezbateri politice europene distincte pe marginea alegerilor 63 .

3.2.Monitorizarea și aplicarea drepturilor electorale

Exercitarea deplină a drepturilor electorale europene este esențială pentru exercitarea statutului de cetățean al UE. Statele membre sunt responsabile de asigurarea punerii în aplicare în mod corect a normelor și principiilor comune aplicabile alegerilor parlamentare europene în temeiul legislației UE. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia monitorizează și ia măsuri, după caz.

Înainte de alegeri, Comisia a luat diverse măsuri pentru a garanta că legislația UE este pusă în aplicare și pentru a elimina posibilele obstacole în calea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor UE. Comisia a purtat un dialog cu trei state membre cu privire la dreptul cetățenilor mobili ai UE de a se înscrie într-un partid politic și un dialog cu privire la dreptul de a înființa un partid. Discuții au fost, de asemenea, purtate cu mai multe state membre pentru a asigura că schimbul de informații are loc în cele cinci zile prevăzute, astfel încât candidații care au fost descalificați în statul lor de origine să fie împiedicați să fie aleși în alt stat membru 64 . Ulterior acestor discuții, mai multe state membre și-au modificat legislația.

Dialogul cu un stat membru a abordat cu succes aspectul protejării secretului votului iar discuțiile cu un alt stat membru au soluționat o chestiune legată de exercitarea drepturilor electorale de către persoanele care nu au o reședință stabilă.

Înainte de alegeri și imediat ulterior acestora, mulți cetățeni ai UE au contactat Comisia pentru a-și exprima preocupările legate de alegeri. Aspectele cele mai comune semnalate au vizat faptul că cetățenii:

-nu au putut vota la distanță (prin corespondență, prin reprezentare sau online) sau în persoană în afara țării lor de origine (în consulate, ambasade sau secții de vot înființate în mod special) sau, în cazul în care o astfel de opțiune a fost pusă la dispoziție, cetățenii s-au confruntat cu complexități administrative, întârzieri sau alte probleme;

-au întâmpinat întârzieri sau complicații în procedurile de înregistrare naționale 65 .

Comisia a purtat discuții cu țările vizate cu privire la aceste chestiuni.

3.3.Prevenirea votului multiplu

Comisia a sprijinit statele membre în punerea în aplicare a unor dispoziții specifice ale legislației UE legate de drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai UE, în cadrul unui grup de experți privind chestiunile electorale 66 . Schimburile au acoperit formalitățile aplicabile, inclusiv termenele relevante aplicabile înregistrării și practicile pentru sprijinirea participării.

Schimburile au inclus, de asemenea, măsuri de prevenire a votului multiplu al cetățenilor mobili ai UE. În temeiul normelor UE relevante, statele membre au făcut schimb de informații privind cetățenii mobili votanți care s-au înregistrat și au indicat intenția de a vota la alegerile parlamentare europene în țara lor de reședință, astfel încât aceștia să poată fi eliminați de pe listele electorale pentru alegerile din țările lor de origine. Pentru a susține eforturile statelor membre, Comisia a pus la dispoziție un instrument de sprijin al schimbului de informații în condiții de siguranță și conform cu cerințele privind protecția datelor și a facilitat partajarea, între statele membre, de informații relevante, inclusiv cu privire la termenele electorale. În perioada februarie-mai 2019, statele membre au făcut schimb de date cu privire la peste 1,2 milioane de votanți și 114 candidați parlamentari. Strânsa colaborare între statele membre a permis identificarea a aproximativ 214 000 de înregistrări multiple ale cetățenilor 67 . Comisia nu a primit informații privind incidente legate de votul multiplu în cadrul alegerilor.

Acest proces s-a derulat mai eficient și în condiții mai sigure comparativ cu alegerile precedente. Însă statele membre au subliniat că diferențele dintre procedurile naționale aplicabile au creat dificultăți, inclusiv în ceea ce privește calitatea datelor care au făcut obiectul schimburilor 68 . Probleme au rezultat și din diferențele între termenele aplicabile pentru înregistrare și radierea înregistrării și efectul înregistrării și al radierii înregistrării asupra posibilității cetățenilor de a vota la alte alegeri naționale.

3.4.Alte acțiuni

Cetățenii au, în general, încredere că țările lor depun toate eforturile necesare pentru a asigura alegeri libere și echitabile 69 . Observarea alegerilor este importantă pentru a asigura respectarea drepturilor electorale, a capacita și a implica cetățenii și, într-o perspectivă mai amplă, pentru a consolida încrederea publicului în procesele electorale. Statele membre au abordări diferite în această privință. Discuții și schimburi de bune practici, inclusiv cu organizații de observatori, au avut loc prin intermediul Rețelei europene de cooperare privind alegerile înainte și după alegeri 70 .

Analiză și măsurile subsecvente

Mai multe activități sunt necesare pentru consolidarea proeminenței dimensiunii europene a alegerilor parlamentare europene. Deși s-au înregistrat unele progrese și o dimensiune politică europeană se dezvoltă treptat în cadrul unui spațiu democratic european tot mai extins, sunt necesare măsuri pentru susținerea și consolidarea acesteia. Statele membre și partidele politice naționale dețin un rol central în acest sens. Transparența relațiilor dintre nivelurile politice europene și naționale ar trebui să fie promovată în continuare și susținută inclusiv prin norme naționale. Partidele politice au o responsabilitate specifică în ceea ce privește vizibilitatea legăturilor dintre partidele politice europene naționale și proeminența acordată chestiunilor europene.

Înainte de alegeri, Comisia a colaborat strâns cu statele membre pentru a asigura că legislația UE aplicabilă a fost pusă în aplicare în cadrul alegerilor din mai 2019. Această colaborare a fost eficace și va fi continuată în perspectiva alegerilor din 2024. Aceasta a scos la lumină domenii în care normele UE ar putea fi simplificate și o convergență sporită între sistemele naționale ar putea fi benefică, pentru a facilita derularea eficientă a alegerilor, coordonarea între autoritățile statelor membre și desfășurarea de campanii la nivel european. De exemplu, alinierea perioadelor stabilite la nivel național pentru derularea de campanii și alegeri ar putea fi mai strânsă.

Una dintre cele șase ambiții principale ale Comisiei von der Leyen este un nou impuls pentru democrația europeană. Aceasta implică stimularea dimensiunii europene a alegerilor și intensificarea legăturii dintre cetățeni și procesul decizional european, utilizând în mod optim instrumentele lingvistice și culturale adecvate. Cetățenii UE vor avea o funcție mai importantă în procesul decizional, o voce mai puternică și un rol principal și activ în stabilirea priorităților europene și a nivelului de ambiție.

Conferința privind viitorul Europei va conține o componentă care vizează subiecte legate de procesele democratice și chestiunile instituționale, în special sistemul candidaților cap de listă pentru alegerea președintelui Comisiei Europene și utilizarea de liste transnaționale la alegerile pentru Parlamentul European. Conferința ar trebui să prezinte propuneri legislative sau alte propuneri proprii pe această temă. Comisia va da curs acestor propuneri în cazurile în care are competența de a acționa cu privire la ceea ce s-a convenit în cadrul conferinței și este pregătită să intervină în calitate de facilitator și de mediator imparțial între Parlamentul European și Consiliu. De exemplu, Comisia poate pune la dispoziție expertiză juridică și instituțională, studii privind procesele electorale și informații legate de relațiile interinstituționale 71 . 

Cu suficient timp înainte de alegerile din 2024, Comisia va prezenta, de asemenea, propuneri pentru consolidarea normelor aplicabile partidelor și fundațiilor politice europene, inclusiv privind clarificarea finanțării acestora. În acest context, Comisia va consulta, printre altele, Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene și partidele politice europene și va asigura stabilirea de contacte cu Parlamentul European. De asemenea, Comisia va examina posibilitatea încredințării unor sarcini suplimentare Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene.

Comisia se angajează să sprijine eforturile de consolidare a dimensiunii europene a alegerilor. Aceasta va lua în considerare măsuri specifice, inclusiv:

-stimularea sensibilizării cu privire la dimensiunea europeană a alegerilor în eforturile sale de a comunica cu cetățenii;

-consolidarea parteneriatului între Comisia Europeană și Parlamentul European în perspectiva alegerilor din 2024 și colaborarea în scopul elaborării unor opțiuni destinate consolidării dimensiunii europene a următoarelor alegeri;

-sprijinul pentru indicații mai clare referitoare la afilierile între partidele politice europene și cele naționale. Acesta va include acțiuni de finanțare. Comisia va include, de asemenea, promovarea dezbaterii pe această temă în cadrul structurilor relevante, precum Conferința comisiilor parlamentare specializate în afaceri europene ale parlamentelor Uniunii Europene și Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile;

-stimularea sensibilizării și a impulsionării în legătură cu alegerile, inclusiv în ceea ce privește noaptea alegerilor, și discutarea unor măsuri concrete referitoare la transmiterea în condiții de siguranță a rezultatelor în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile;

-încurajarea statelor membre să sporească convergența perioadelor lor electorale, inclusiv perioadele aferente desfășurării de campanii și alte perioade relevante, în vederea consolidării dinamicii create la nivelul tuturor statelor membre pentru alegeri, precum și să faciliteze eficacitatea perioadelor de liniște electorală și a altor norme privind desfășurarea de campanii.

Colaborând îndeaproape cu autoritățile statelor membre, atât în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, cât și al grupului de experți privind chestiunile electorale, și angajându-se într-un dialog cu alte organizații internaționale și părți interesate, Comisia:

·va avea în vedere, în cadrul următorului său raport privind cetățenia UE, care urmează a fi publicat în 2020, valoarea adăugată a unui serviciu de asistență pentru a sprijini exercitarea drepturilor electorale de către cetățenii UE, disponibil atât pentru cetățenii UE (inclusiv cetățeni mobili ai UE), cât și pentru autoritățile relevante în perioada premergătoare alegerilor și în timpul acestora;

·va consolida exercitarea drepturilor electorale europene de către cetățenii mobili ai UE și va promova garanții suplimentare pentru a preveni votul multiplu. Aceasta va include revizuirea cadrului existent de reglementare a drepturilor electorale ale cetățenilor mobili ai UE, inclusiv în ceea ce privește datele incluse în schimburile de date, stimularea unei coordonări consolidate între statele membre cu privire la pregătirea listelor electorale naționale (inclusiv norme naționale diferite privind calendarele, cerințele de identificare și criteriile de calificare) și sensibilizarea cetățenilor cu privire la interzicerea votului multiplu;

·va sprijini schimbul de bune practici privind observarea alegerilor, inclusiv modalități de implicare directă a cetățenilor. În cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, canalele directe de comunicare între autoritățile statelor membre și organizațiile relevante de observatori vor fi promovate în continuare.

4.Abordarea dezinformării și protejarea integrității și a rezilienței procesului electoral

Campaniile desfășurate în cadrul alegerilor din 2019 au avut cel mai pregnant caracter digital comparativ cu toate campaniile desfășurate până în prezent. Aproape jumătate dintre cetățenii UE se bazează acum pe știri online ca sursă principală de informare cu privire la politicile naționale și europene. Platformele de comunicare socială reprezintă, de asemenea, un instrument important pentru ca politicienii să comunice cu alegătorii și ca grupurile de campanii să organizeze susținătorii.

 Viteza, ușurința și contactele ample asigurate de comunicarea online, precum și posibilitățile pe care platformele de comunicare socială online le-au creat pentru a viza populația prin reclame și comunicări cu conținut politic creează noi provocări. Deși sunt de acord că rețelele sociale online reprezintă o modalitate modernă de a fi la zi cu informațiile din domeniul politicii, majoritatea cetățenilor UE consideră, de asemenea, că nu pot avea încredere în informațiile politice obținute online 72 . Alegerile din Europa și din întreaga lume au devenit o țintă pentru încercările de manipulare practicate de diverși actori rău-intenționați, atât statali, cât și nestatali, care vizează să exploateze posibilitățile oferite de mediul digital 73 .

Ingerința electorală poate lua multe forme și poate fi motivată de dorința de a contura opțiunile alegătorilor, a suprima prezența la vot, a submina încrederea publicului în democrație și a obține câștiguri financiare. Banii din surse nedeclarate, atacurile cibernetice, dezinformarea, informarea eronată, comportamentul înșelător în mediul online, discursurile manipulatoare și dezbinătoare, 74 falsificările, denaturarea informațiilor, frauda, utilizarea frauduloasă a datelor cu caracter personal și adresarea ilegală de conținut personalizat (microtargeting) sunt utilizate pentru a eluda și a submina regulile electorale și alte norme relevante în contextul electoral, a denatura rezultatele democratice și a eroda încrederea în instituții. Ingerința în alegeri poate fi un instrument pentru influențarea hibridă practicată de actori externi în scopul încurajării cetățenilor să se deconecteze de la mediul politic, al dezbinării și destabilizării Uniunii noastre, precum și al subminării credibilității instituțiilor UE, alimentând nemulțumirea și neîncrederea. De asemenea, aceasta poate fi un instrument pentru criminalitatea organizată 75 . 

Anumiți actori vizează, în special, să submineze credibilitatea UE ca garant al valorilor de bază ale UE, inclusiv al democrației și egalității tuturor cetățenilor (de exemplu, egalitatea de gen și protecția unor grupuri specifice). Discursul urii și alte forme de hărțuire vizează să reducă spațiul destinat dezbaterii democratice și implicării civice 76 .

Împreună cu planul de acțiune împotriva dezinformării, 77 pachetul electoral al Comisiei 78 pune la dispoziție un set de instrumente pentru abordarea acestor provocări, bazându-se pe monitorizarea și aplicarea normelor legate de activitățile online relevante în context electoral și reunind toate entitățile relevante din statele membre și din instituțiile UE. Instituțiile UE și statele membre au colaborat intens pentru a pune în aplicare aceste inițiative în perioada premergătoare alegerilor.

Autoritățile competente ale statelor membre, organizațiile societății civile, jurnaliștii, verificatorii de fapte, platformele și alte părți interesate și-au unit eforturile pentru a sprijini reziliența alegerilor.

Comisia a abordat, în mod specific, situațiile de dezinformare care afectează UE, inclusiv prin acțiuni de comunicare specifice, atât prin infirmarea informațiilor false, cât și prin sensibilizarea publicului cu privire la provocările și riscurile de dezinformare.

Acestea au reprezentat etape importante în direcția unei descurajări mai eficiente a atacurilor și manipulării electorale, precum și în scopul expunerii dezinformării și a altor ingerințe ilegale în dezbaterea democratică.

După cum s-a indicat în raportul din iunie 2019 privind punerea în aplicare a Planului de acțiune împotriva dezinformării, Rusia a rămas un actor persistent în acest domeniu. Mesajele pro-Kremlin, adesea provenind de la surse oficiale rusești, au reprezentat o sursă importantă de dezinformare, după cum a confirmat grupul operativ East Stratcom al SEAE 79 . Alți actori folosesc într-o măsură tot mai mare aceleași tactici, estompând linia dintre manipularea externă și cea internă și îngreunând atribuirea tacticilor unei anumite entități. Au fost identificate eforturi depuse, de exemplu, pentru a suprima prezența la vot a alegătorilor prin atacuri asupra site-urilor internet guvernamentale, precum și pentru a disemina conținut manipulator 80 . 

Deși aceste eforturi de manipulare s-au axat în mod recurent pe teme sensibile din punct de vedere politic și au vizat publicul UE înainte de alegeri, până în prezent nu a fost identificată nicio operațiune la scară mare de ingerință indirectă în alegerile din 2019.

Ingerința electorală în unul dintre statele membre are impact asupra UE în ansamblu. Acțiuni suplimentare sunt necesare pentru a aborda atât eforturile de ingerință, cât și cele de manipulare care vizează alegerile și dezbaterea democratică.

4.1.Cooperare fără precedent

Provocările cu care se confruntă alegerile sunt complexe și transversale. Nicio țară sau autoritate publică nu le poate aborda adecvat în mod individual. Din acest motiv, o recomandare centrală a pachetului electoral este aceea ca statele membre să instituie rețele electorale naționale ale autorităților competente responsabile de monitorizarea și aplicarea normelor legate de activitățile online relevante în context electoral. Membrii acestor rețele sunt comisii electorale, autorități de protecție a datelor, autorități din domeniul securității cibernetice, autoritățile de reglementare din domeniul mass-media și alte autorități, după caz.

Toate statele membre au instituit astfel de rețele, cu diverse structuri și conduceri 81 . Jumătate dintre autoritățile naționale de protecție a datelor 82 și mai puțin de jumătate dintre autoritățile de reglementare din domeniul mass-media au fost implicate, până în prezent, în rețea. Unele rețele au inclus autorități de aplicare a legii și legături cu autoritățile de securitate. Statele membre au subliniat valoarea unei conduceri politice clare și a unor resurse suficiente, astfel încât rețelele să poată fi eficace.

Au fost stabilite legături între aceste rețele și alte structuri relevante, de exemplu echipele naționale de sprijin în cazul unor incidente informatice, precum și sistemul UE de alertă rapidă 83 . Sistemul de alertă rapidă a fost instituit înainte de alegeri și a facilitat, de asemenea, un schimb între experți și punctele naționale de contact. Cooperarea între Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și Sistemul de alertă rapidă a stimulat interconectarea dintre comunitățile de experți în concordanță cu pachetul electoral și a contribuit la dezvoltarea unei imagini de ansamblu cuprinzătoare a activităților de dezinformare pe perioada alegerilor.

În concordanță cu pachetul electoral, activitățile rețelelor naționale au inclus derularea de exerciții pentru identificarea amenințărilor și lacunelor în monitorizarea și aplicarea normelor relevante și/sau pentru evaluarea riscurilor la adresa proceselor electorale (18 state membre) și cartografierea și revizuirea la nivel național a legilor relevante în context electoral (10 state membre) 84 . Aceste activități au venit în sprijinul unui proces de elaborare de politici în cunoștință de cauză.

Majoritatea statelor membre au indicat faptul că au utilizat aceste rețele pentru alte alegeri pe lângă alegerile parlamentare europene. Unele state membre și-au dotat rețelele cu instrumente specifice precum accesul la o platformă de comunicare sigură, dar nu au fost raportate resurse financiare specifice suplimentare. Statele membre și-au exprimat interesul cu privire la disponibilitatea unor resurse suplimentare ale UE destinate sprijinirii acestor rețele, pe care Comisia le va pune din nou la dispoziție în 2020 85 .

Pentru a sprijini schimbul de expertiză și bune practici între statele membre, inclusiv cu privire la amenințări, lacune și aplicarea legii, statelor membre li s-a solicitat, de asemenea, să desemneze un punct de contact din rețelele lor naționale privind alegerile pentru a se alătura Rețelei europene de cooperare privind alegerile. Rețeaua s-a reunit de trei ori înainte de alegeri și de două ori după alegeri. Statele membre au făcut schimb de informații cu privire la activități specifice pe care le-au derulat la nivel național, de exemplu campanii de sensibilizare, evaluarea riscurilor și cartografierea proceselor, monitorizare și aplicarea legii, și la evoluțiile în domeniul legislativ (a se vedea caseta privind cartografierea normelor). Totodată, acestea au partajat informații referitoare la politicile lor, software și cercetări, pe o platformă sigură pusă la dispoziție de Comisie, care a fost utilizată și în timpul alegerilor pentru schimbul de informații.

Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile a facilitat, de asemenea, schimburile cu alte organisme, printre care Parlamentul European, Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA), EUROPOL, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Comitetul european pentru protecția datelor și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, și alte părți interesate, inclusiv organizații de observatori electorali și verificatori de fapte. Membrii săi au participat la un dialog la nivel de experți între UE și SUA referitor la reziliența sistemelor electorale, desfășurat la 26 noiembrie 2019 86 .

Comisia a sprijinit statele membre în cartografierea normelor și practicilor lor relevante în context electoral. Aceasta a acoperit normele privind contribuțiile (interdicții privind finanțarea străină, limite, norme privind informarea), cheltuielile (alocarea și limitele), desfășurarea de campanii (durată, perioadă de liniște electorală, scrutin și alte restricții) și mass-media (egalitatea între candidați, radiodifuziune, transparența reclamelor politice și norme privind platformele de comunicare socială). Această cartografiere a stimulat înțelegerea reciprocă și statele membre au indicat că doresc să continue în această direcție.

4.2.O transparență sporită și o mai bună expunere a manipulărilor

Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile a sprijinit, de asemenea, schimburile cu privire la punerea în aplicare a altor recomandări incluse în pachetul electoral, 87  o parte importantă dintre acestea constând în promovarea transparenței și, astfel, a responsabilității. Multe activități de ingerință, precum banii din surse nedeclarate și dezinformarea țintită, prosperă în întuneric. Comisia a solicitat statelor membre și partidelor politice să ia măsuri pentru a permite cetățenilor să recunoască comunicările online plătite, suma de bani cheltuită, sursa acestora și mijloacele prin care le-au fost adresate lor, cu sancțiuni adecvate aplicate în mod corespunzător.

Unele state membre au raportat că dispun de norme privind transparența în legătură cu comunicările de natură politică plătite, deși se mențin dificultăți în ceea ce privește accesul la date și capacitatea de a desfășura activități de monitorizare și, astfel, de asigurare a aplicării legii pentru comportamentul online 88 . Unele state membre au raportat că iau acum în considerare elaborarea de legi în acest domeniu, pentru a introduce sau a moderniza normele privind transparența în mediul online. Statele membre au promovat transparența și, în unele cazuri, au derulat activități specifice de sensibilizare. Orientări sau cursuri de formare au fost puse la dispoziție pentru grupuri specifice, precum partidele politice. Statele membre au făcut, de asemenea, schimb de informații, în cadrul rețelei, cu privire la aplicarea în mediul online a garanțiilor electorale din mediul offline.

În martie 2019, doamna Jourová, comisar la acea vreme, a scris partidelor politice naționale 89 solicitându-le să pună în practică recomandarea Comisiei 90 . De asemenea, a avut loc un schimb specific cu partidele politice europene.

Totodată, Comisia a colaborat cu platformele online și cu industria IT pentru a proteja alegerile din 2019 împotriva campaniilor de dezinformare și a manipulării online. Codul de bune practici privind dezinformarea, cu caracter de autoreglementare, pentru platformele online și sectorul de publicitate 91 stabilește o serie de angajamente, inclusiv de a asigura transparența și informarea publică cu privire la reclamele politice, a preveni utilizarea manipulatoare a serviciilor online de către actori rău-intenționați, a capacita cetățenii și cercetătorii și a lua alte măsuri pentru îmbunătățirea responsabilității și fiabilității ecosistemului online. Cu sprijinul ERGA, 92 Comisia a efectuat o monitorizare intermediară intensă, destinată asigurării punerii în aplicare a angajamentelor prevăzute în cod înaintea alegerilor 93 . Cu ajutorul ERGA, Comisia evaluează, în prezent, eficacitatea generală a acestui cod în primul său an de operare. 94  

Codul a oferit posibilitatea sporirii transparenței în ceea ce privește politicile referitoare la dezinformare ale platformelor. În perioada premergătoare alegerilor din 2019, Facebook, Google și Twitter și-au intensificat eforturile de a asigura o transparență sporită a reclamelor politice, 95 au depus eforturi pentru a spori integritatea serviciilor lor prin detectarea și sistarea activităților manipulatoare (cum ar fi operațiuni coordonate destinate amplificării conținutului și utilizarea abuzivă de boți și conturi false) și și-au îmbunătățit controlul plasării anunțurilor publicitare pentru a limita practicile răuvoitoare de tip clickbait și pentru a reduce veniturile din publicitate ale vectorilor dezinformării. În plus, platformele au luat o serie de măsuri pentru a promova conținut din surse „autentice” 96 și a limita distribuirea de materiale care dezinformează. Deși au fost importante pentru a asigura o transparență sporită în context electoral, aceste măsuri nu sunt suficiente. Nu toate platformele au avut biblioteci dedicate anunțurilor publicitare instituite în toate statele membre înainte de alegeri, bibliotecile existente dedicate anunțurilor publicitare erau incomplete și nu acordau un acces facil organismelor relevante, inclusiv autorităților din statele membre, pentru a-și exercita funcțiile de monitorizare, și nici cercetătorilor în vederea analizării arhivelor. Trebuie să se înregistreze progrese în această privință în perspectiva alegerilor viitoare.

Partidele politice naționale și europene au raportat că au luat măsuri pentru a respecta atât legislația aplicabilă, cât și cerințele stabilite de platformele online în cadrul condițiilor lor de utilizare. Unele cerințe ale platformelor au fost însă descrise ca fiind problematice. 97 Partidele au indicat dificultăți deosebite ca urmare a modificărilor aduse condițiilor de utilizare a platformelor cu puțin timp înainte de alegeri. La nivelul lor, în general, partidele nu au întreprins, pe site-urile lor de internet, activități suplimentare în materie de transparență, de exemplu o listă a reclamelor sau divulgarea cheltuielilor lor cu publicitatea politică online. 98 În răspunsurile lor la chestionarul Comisiei, acestea au indicat că ar aprecia clarificarea normelor privind transparența, abordarea corectă de aplicat de către platforme în ceea ce privește desfășurarea de campanii la nivelul UE și asigurarea unor baze de date online cu acces deschis pentru ca partidele să pună la dispoziția publicului informațiile necesare pentru a asigura transparența.

În cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, statele membre au partajat experiența lor cu privire la interacțiunile cu platformele de comunicare socială. Platformele au purtat dialoguri directe cu unele dintre acestea, oferind sprijin specific, inclusiv rute de soluționare pe scară ierarhică 99 . Discuțiile în cadrul rețelei 100 au evidențiat necesitatea unui tratament mai uniform între statele membre, a unor interacțiuni mai operaționale pentru a susține funcțiile de monitorizare 101 , inclusiv a unui acces mai bun la date, puncte de contact și schimburi de informații în limbile statelor membre vizate. Statele membre au indicat că eforturile platformelor au fost inconsecvente, insuficient de eficace și că sprijinul oferit direct actorilor precum partidele politice, candidații și jurnaliștii ar putea, de asemenea, să ridice semne de întrebare, ținând cont de ordinea lor juridică 102 . Preocupări similare au fost exprimate în cadrul Sistemului de alertă rapidă.

De asemenea, Comisia a colaborat cu platformele online în contextul Codului de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de instigare la ură din mediul online. 103

4.3.Consolidarea respectării normelor de protecție a datelor

Totodată, Comisia a publicat orientări specifice privind aplicarea legislației UE în materie de protecție a datelor în contextul alegerilor. Acestea au fost primele alegeri în care s-a aplicat cadrul UE actualizat de protecție a datelor 104 . Scandalul Facebook-Cambridge Analytica 105 a demonstrat relevanța normelor UE de protecție a datelor în context electoral, ilustrând pericolul ca datele cu caracter personal să fie utilizate cu încălcarea normelor privind protecția datelor într-o încercare de a influența alegerile în mod ilegal 106 .

Autoritățile naționale, inclusiv unele comisii electorale, au luat măsuri specifice pentru a promova respectarea normelor de protecție a datelor, inclusiv notificarea directă a partidelor politice cu privire la responsabilitățile lor. Unele state membre au raportat faptul că au aplicat amenzi în perioada premergătoare alegerilor, că au fost semnalate unele incidente 107 și că unele anchete sunt în curs.

Contribuțiile din partea partidelor politice arată că există o claritate insuficientă a cerințelor de protecție a datelor în context electoral și că sunt necesare acțiuni suplimentare de sensibilizare.

Pachetul electoral include o propunere legislativă de introducere a unor sancțiuni împotriva partidelor și fundațiilor europene care intenționează să profite de o încălcare a normelor privind protecția datelor pentru a influența sau a încerca să influențeze în mod deliberat rezultatul alegerilor parlamentare europene. Această propunere a fost adoptată rapid și a fost în vigoare în timpul alegerilor 108 . Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene responsabilă a colaborat cu statele membre pentru a asigura punerea eficace în aplicare a acesteia. Până în prezent, nu s-au înregistrat cazuri în baza acestui nou mecanism.

4.4.O reziliență cibernetică sporită

Comisia a colaborat cu autoritățile statelor membre pentru a pune în aplicare recomandările sale privind gestionarea riscului de atacuri cibernetice în cadrul alegerilor 109 . Aceasta a invitat statele membre să ia măsurile adecvate pentru a înțelege și a gestiona riscurile de atacuri cibernetice, precum și pentru a aplica Compendiul privind securitatea cibernetică a tehnologiei electorale, elaborat de grupul de cooperare înființat în temeiul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice 110 . De asemenea, statelor membre li s-a solicitat să ia măsuri pentru a sensibiliza publicul cu privire la astfel de riscuri, multe state membre acționând în consecință, inclusiv prin organizarea unor cursuri de formare și exerciții specifice care au implicat părțile interesate relevante, de exemplu partidele politice și jurnaliștii. Recomandarea a prevăzut, de asemenea, ca partidele politice să acționeze pentru atenuarea riscurilor cibernetice.

Pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandării și a consolida cooperarea între diferite autorități naționale, în octombrie 2018, Comisia a organizat 111 un atelier la nivel înalt privind amenințările cibernetice cu ocazia alegerilor, în cadrul căruia autoritățile în domeniul securității cibernetice s-au întâlnit cu autoritățile electorale pentru a discuta cu privire la provocările viitoare 112 .

În cooperare cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și Parlamentul European, în aprilie 2019, Comisia a organizat un exercițiu de simulare în cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, pentru a testa eficacitatea procedurilor de răspuns și a planurilor în situații de criză ale Uniunii și statelor membre 113 . Raportul ENISA cu privire la exercițiul respectiv, partajat cu statele membre, a inclus politicile și capabilitățile considerate esențiale pentru reziliența securității cibernetice în cadrul alegerilor.

Statele membre au indicat faptul că transmiterea rezultatelor către Parlament în noaptea alegerilor ar putea fi îmbunătățită. În unele cazuri, autoritățile au furnizat asistență specifică și formare pentru partidele politice și candidați, precum și pentru jurnaliști și mass-media în vederea sprijinirii securității cibernetice și a rezilienței în cadrul alegerilor 114 .

Analiză și măsurile subsecvente

Amenințarea pe care o reprezintă manipularea alegerilor și ingerința ilicită în alegeri în vederea manipulării opiniei și alegerii votanților a fost reală și multiformă; la fel a fost activitatea destinată contracarării acesteia. Au fost raportate atacuri cibernetice izolate, reclamații legate de protecția datelor și alte aspecte referitoare la alegeri, deși nu a fost identificat un efort ascuns, coordonat la scară largă, de ingerință în alegeri. Feedbackul statelor membre arată că pachetul electoral și alte măsuri ale UE au avut un rol esențial în eforturile lor de prevenire a amenințărilor și de exercitare a atribuțiilor de control ale acestora.

Statele membre au pus în aplicare, în mare măsură, pachetul electoral. Acestea au atins niveluri ridicate de cooperare și coordonare, atât pe plan intern, între autoritățile competente 115 , inclusiv în cadrul rețelelor electorale naționale și cu organisme private și alte organisme vizate, cât și între statele membre și cu instituțiile europene.

Valoarea unei abordări cuprinzătoare a „întregii societăți” a fost demonstrată și s-a dovedit a fi eficace 116 . 

Lecțiile principale sunt rezumate în paragrafele de mai jos.

Este necesar să se înregistreze în continuare progrese în abordarea dezinformării, manipulării și ingerinței străine ilicite 117 . Garanțiile relevante pentru alegeri trebuie să fie eficace și adecvate pentru mediul online. Transparența reclamelor politice și a comunicărilor de natură politică nu este suficient de fiabilă.

Dezvoltarea unei capacități suficiente în cadrul instituțiilor UE, al statelor membre și al societății civile pentru a detecta, a analiza și a expune manipularea și ingerința este esențială.

Trebuie să se consolideze capacitățile și eforturile autorităților relevante de a-și exercita atribuțiile de control și relațiile cu platformele. Platformele online ar trebui să dispună de structurile și procedurile necesare pentru a le permite acestora să monitorizeze conformitatea cu legile naționale și europene relevante, tratând statele membre în mod egal.

Statele membre și-au exprimat sprijinul pentru o coordonare sporită la nivelul UE în acest domeniu, inclusiv pentru a asigura tratamentul egal între statele membre și măsuri operaționale subsecvente în cazul în care apar probleme.

Cooperarea consolidată între autoritățile relevante la nivel național și european, inclusiv autorități de protecție a datelor și de reglementare în domeniul mass-media, ar trebui, de asemenea, să fie aprofundată.

Platformele online ar trebui să consolideze în continuare transparența și să se responsabilizeze mai mult cu privire la activitățile lor legate de conținutul politic, iar angajamentele lor ar trebui să poată fi verificate de părți terțe. Accesul la datele platformelor digitale, inclusiv de către comunitatea de cercetători, rămâne insuficient. Această situație poate îngreuna înțelegerea și raportarea de către jurnaliști cu privire la amenințările la adresa dezbaterii democratice și împiedică eforturile societății civile de a sensibiliza cetățenii și de a crea reziliență socială. Platformele ar trebui să permită un acces sporit la date pentru cercetători și alte organisme relevante, cu respectarea deplină a cerințelor privind protecția datelor, inclusiv pe baza unor structuri specifice instituite în acest scop. Aceasta include extinderea rețelei de parteneri de cercetare cu care platformele cooperează în prezent. Este necesar să se analizeze mai bine domeniul de aplicare și impactul ingerinței asupra procesului democratic, inclusiv modalitățile în care informația circulă în mediul online, algoritmii motoarelor de căutare și ai platformelor de comunicare socială care ierarhizează informațiile și eforturile întreprinse de platforme pentru a promova conținut autentic.

Un peisaj mediatic liber, pluralist și responsabil, precum și disponibilitatea unor informații publice de calitate, reprezintă condiții prealabile obligatorii pentru o dezbatere politică sănătoasă și în cunoștință de cauză și pentru a permite cetățenilor care se confruntă cu dezinformarea și cu alte tipuri de manipulare să ia decizii în cunoștință de cauză, precum și să tragă la răspundere persoanele aflate la putere. Aceasta este o parte esențială a sistemului democratic de control și echilibru și o condiție prealabilă obligatorie pentru un discurs democratic sănătos. 118  

Privind în perspectivă, trebuie depuse mai multe eforturi pentru sprijinirea capacitării, a sensibilizării și a educării cetățenilor în domeniul mass-media, precum și pentru dezvoltarea competențelor acestora, indiferent de vârstă.

Comisia va continua să sprijine statele membre în eforturile lor. În special, Comisia:

·va finanța granturi pentru acțiuni pentru a sprijini rețelele electorale naționale și alte acțiuni de consolidare a rezilienței democratice 119 ; 

·va sprijini cooperarea consolidată între statele membre, utilizând în mod optim nou-înființata Rețea europeană de cooperare privind alegerile și asigurând o strânsă interacțiune și cooperare cu alte rețele, printre care Sistemul de alertă rapidă, inclusiv prin:

-activități operaționale practice, inclusiv ateliere și evaluări ale riscurilor pentru a sprijini o mai bună identificare a amenințărilor;

-stimularea cooperării între statele membre în ceea ce privește monitorizarea activităților relevante legate de platformele online, inclusiv prin partajarea de informații referitoare la comunicarea cu platformele și sprijinirea tratamentului egal între toate statele membre;

-facilitarea cooperării actuale și viitoare între Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile, ERGA și Sistemul de alertă rapidă, inclusiv cu privire la informații și analize relevante pentru contextul electoral și interacțiunile cu platformele online;

-consolidarea cooperării cu alte structuri precum Comitetul european pentru protecția datelor și ENISA și Grupul de cooperare înființat în temeiul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Grupul de cooperare privind NIS) 120 ;

-sprijinirea statelor membre pentru a menține și a extinde cartografierea contextului normativ relevant pentru alegeri;

·va continua să dialogheze cu platformele online, inclusiv în contextul codului de bune practici privind dezinformarea și al Codului de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de instigare la ură din mediul online și să contribuie, alături de părțile relevante, cum ar fi Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile, Sistemul de alertă rapidă și alte rețele relevante ale UE, la elaborarea unor noi măsuri vizând adoptarea unei abordări și a unor standarde comune pentru a face față unor probleme precum dezinformarea și mesajele de ură din mediul online;

·va sprijini în continuare libertatea mass-mediei, pluralismul mass-mediei și jurnalismul de calitate, inclusiv printr-o mai bună protecție a jurnaliștilor și în contextul transformării sectorului mass-media și al viitorului digital;

·va examina în continuare aspectele legate de aplicarea eficace a cerințelor privind protecția datelor în cadrul alegerilor, inclusiv transparența, tehnicile de microtargeting și utilizarea algoritmilor;

·va lansa acțiuni specifice pentru a capacita în continuare cetățenii în toată diversitatea lor în vederea soluționării problemelor reprezentate de dezinformare și manipulare, a evaluării critice a peisajului informativ și a luării de decizii în cunoștință de cauză (inițiative pentru sprijinirea educației în domeniul mass-mediei, a gândirii critice și a educației cu privire la valorile și cetățenia UE);

·va consolida cunoștințele referitoare la aspectele și riscurile în cauză, inclusiv prin următoarele acțiuni:

-cu respectarea deplină a normelor aplicabile, a competențelor și responsabilităților respective, va utiliza în mod optim Observatorul european al mass-mediei digitale nou-înființat, pentru a facilita legătura cu verificatorii de fapte și cercetătorii din mediul academic din Europa;

-prin intermediul unui studiu privind impactul tehnologiilor noi și al celor emergente asupra alegerilor libere și echitabile, va examina modul în care utilizarea datelor privind alegătorii și noile tehnologii, printre care tehnicile de microtargeting, algoritmii și inteligența artificială, pot fi folosite pentru a influența rezultatul alegerilor și încrederea publicului în acestea. Rezultatele ar trebui să fie disponibile la sfârșitul anului 2020;

·va sprijini o potențială actualizare a Compendiului privind securitatea cibernetică a tehnologiei electorale în cadrul Grupului de cooperare privind NIS, în strânsă colaborare cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile în vederea menținerii la zi a documentului și a ajustării la nevoile statelor membre.

Susținerea unei democrații puternice și dinamice în Europa este o chestiune de legitimitate și de încredere. Democrația europeană se confruntă cu provocări multiple, atât din exterior, cât și din interior. După cum a anunțat președinta Comisiei în orientările sale politice, Comisia va prezenta un Plan de acțiune pentru democrația europeană 121  pentru a contribui la îmbunătățirea rezilienței democrațiilor noastre și a răspunde amenințărilor reprezentate de ingerința externă în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European. Scopul va fi acela de a aborda dezinformarea și de a asigura adaptarea la amenințări și manipulări în continuă schimbare, precum și de a sprijini mijloacele de comunicare în masă libere și independente. Acesta va include propuneri legislative privind transparența reclamelor politice și clarificarea în continuare a normelor privind finanțarea partidelor politice europene.

5.Concluzii

Democrația este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii noastre. Aceste valori devin cu atât mai importante în această perioadă marcată de necesități, dificultăți și incertitudine. Prezența record la vot la alegerile pentru Parlamentul European din 2019 a reprezentat un semn clar al unei implicări reînnoite a cetățenilor în politica europeană în Europa. S-a purtat o veritabilă dezbatere cu privire la politica europeană. Pe baza acestei prezențe puternice la vot, Conferința privind viitorul Europei va căuta să îi încurajeze pe cetățeni să își facă auzită vocea mai puternic și să joace un rol activ în stabilirea priorităților noastre și a nivelului nostru de ambiție.

Europa a răspuns provocării de a asigura alegeri libere și echitabile, neafectate de ingerințe, precum și de a spori încrederea cetățenilor în democrație. Cu ajutorul Comisiei și al celorlalte instituții europene, statele membre și-au reunit eforturile ca niciodată până acum pentru a-și pune în comun expertiza și capacitățile. Pandemia de Covid-19 a arătat încă o dată importanța unei astfel de cooperări pentru a răspunde dezinformării și manipulării în cadrul dezbaterilor democratice.

Încă sunt necesare progrese cu privire la caracterul incluziv al democrației europene în ansamblu. Nu toate grupurile de cetățeni au participat în egală măsură la alegeri. Deși Parlamentul European reflectă un echilibru de gen mai bun 122 , încă sunt necesare progrese cu privire la participarea democratică a femeilor, a cetățenilor cu handicap, a cetățenilor mai tineri și a altor grupuri. Cetățenii mobili ai UE s-au confruntat cu dificultăți legate de votul în anumite state membre, unii când au încercat să voteze pentru candidați din țara lor de origine, iar alții când au votat în țara lor de reședință.

Au fost raportate multe exemple de bune practici în sprijinul participării grupurilor insuficient reprezentate, dar comunicarea cu acestea ar trebui amplificată și sunt necesare date mai cuprinzătoare și mai fiabile. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a elimina barierele rămase și a garanta o participare favorabilă incluziunii.

Deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește extinderea dimensiunii europene a alegerilor, legătura dintre partidele naționale și cele europene rămâne, în general, neclară pentru alegători. În majoritatea statelor membre, buletinele de vot încă afișează numai denumirile și logourile partidelor naționale, fără a menționa afilierea lor la partidele europene 123 . De asemenea, programele electorale ale partidelor europene nu și-au găsit încă locul, în mare parte, în dezbaterea politică generală din statele membre.

Cu ocazia alegerilor, s-au observat activități intensificate de sensibilizare desfășurate de instituțiile UE, statele membre, societatea civilă și alte organisme. Într-un spirit de responsabilitate comună, Comisia și Parlamentul European și-au unit forțele în cadrul activităților lor de comunicare.

Pentru alegerile din 2024, Comisia va continua să depună eforturi pentru a promova o prezență ridicată la vot, caracterul incluziv și dimensiunea europeană a alegerilor, precum și pentru a-și exercita rolul de gardian al tratatelor. Aceasta își va consolida parteneriatul cu Parlamentul European și cu celelalte instituții europene pentru a accentua dimensiunea europeană a următoarelor alegeri.

Instrumentele oferite de Comisie pentru a sprijini schimbul de date destinat prevenirii votului dublu și cooperarea aferentă între statele membre au funcționat în mod adecvat. Cu toate acestea, trebuie continuate eforturile pe această temă prin abordarea cauzelor fundamentale ale dificultăților cu care se confruntă statele membre, inclusiv în ceea ce privește calendarul și conținutul datelor incluse în schimburile de date pentru a preveni votul dublu.

În această epocă tot mai digitală, sistemele noastre democratice deschise și procesele noastre electorale se confruntă în continuare cu noi provocări la care trebuie să se adapteze. Comisia a intervenit pentru a aborda riscul de ingerință externă din partea celor care doresc să dezbine și să destabilizeze UE. Ca niciodată până acum, au fost stabilite acțiuni coordonate între instituțiile europene și statele membre, destinate capacitării și implicării cetățenilor, sporirii încrederii și rezilienței, creșterii gradului de sensibilizare și prevenirii amenințărilor la adresa procesului electoral, inclusiv în cadrul noii Rețele europene de cooperare privind alegerile. Gradul de vigilență a fost ridicat și s-a observat o considerabilă activitate online, dar, până în prezent, nu au fost identificate atacuri coordonate la scară largă. Cetățenii UE par să fie mai satisfăcuți acum de alegerile libere și echitabile din UE, comparativ cu perioada anterioară alegerilor 124 . 

Provocările cu care se confruntă democrația europeană continuă. În continuare, sunt necesare eforturi suplimentare în perspectiva alegerilor din 2024. Comisia va prezenta un Plan de acțiune pentru democrația europeană până la sfârșitul anului 2020, pentru a contribui la îmbunătățirea rezilienței democrațiilor noastre și a aborda amenințările ingerințelor externe.

Provocările existente necesită o abordare cuprinzătoare, care să respecte sistemul de control și echilibru al regimurilor democratice și să asigure respectarea tuturor drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la alegeri prin vot liber și secret, a libertății de exprimare și de asociere și a garanțiilor procedurale.

Dialogul cu partenerii internaționali relevanți va continua să fie încurajat în ceea ce privește schimbul de bune practici în favoarea unor sisteme electorale reziliente.

(1)

La 31 ianuarie, Regatul Unit a părăsit UE, iar membrii aleși din această țară au încetat să mai ocupe funcția de deputat în Parlamentul European. Prin urmare, numărul total de deputați în Parlamentul European a scăzut de la 751 la 705, 46 dintre cele 73 de locuri eliberate de Regatul Unit fiind păstrate ca rezervă pentru noile țări care aderă la UE. Restul de 27 de locuri au fost redistribuite între 14 țări din UE, pentru a reflecta mai bine principiul proporționalității descrescătoare, după cum urmează: Franța (+5), Spania (+5), Italia (+3), Țările de Jos (+3), Irlanda (+2), Suedia (+1), Austria (+1), Danemarca (+1), Finlanda (+1), Slovacia (+1), Croația (+1), Estonia (+1), Polonia (+1) și România (+1). Datele oferite în prezentul raport au fost ajustate pentru a reflecta această modificare.

(2)

56 % sunt de acord că opinia lor contează în UE (rezultatul cel mai bun de când această întrebare a fost adresată pentru prima dată, în 2002). P arlamentul European, Sondajul postelectoral 2019 , p. 11, a se vedea: https://www.europarl.europa.eu/at-your-service/files/be-heard/eurobarometer/2019/post-election-survey-2019-complete-results/report/en-post-election-survey-2019-report.pdf .

(3)

Pe baza a peste 11 000 de materiale electorale, inclusiv postere, reclame televizate, postări pe platformele de comunicare socială și anunțuri tipărite, ale unui număr de 418 partide politice sau candidați politici, precum și a 193 de conturi oficiale de Facebook, Centrul european pentru monitorizarea alegerilor a identificat aspectele cele mai comune evidențiate în cadrul campaniilor electorale, și anume „Europa” (15 % dintre toate temele), urmat de „valori”, „economie”, „social” și „mediu”. A se vedea Johansson, Bengt și Novelli, Edoardo, „Campania pentru alegerile europene din 2019 – Imagini, subiecte, mass-media în cele 28 de state membre”, 9 iulie 2019, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/e6767a95-a386-11e9-9d01-01aa75ed71a1/language-en .

(4)

Majoritatea cetățenilor UE folosesc internetul cel puțin o dată pe săptămână și aproape jumătate (45 %) îl utilizează, în prezent, ca sursă principală de informare cu privire la aspecte politice naționale, precum și pentru a afla detalii despre UE. Sondajul Eurobarometru standard 90 – Utilizarea mijloacelor de comunicare în masă în Uniunea Europeană, decembrie 2018, https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/86432 .  

(5)

Scandalul a izbucnit în 2018, în urma raportărilor, inclusiv din partea unor foști angajați ai companiei de consultanță Cambridge Analytica, potrivit cărora Cambridge Analytica a comandat o aplicație care a fost pusă la dispoziția utilizatorilor de Facebook pentru a colecta date de la aceștia și de la cercul lor de contacte, utilizate ulterior pentru a direcționa mesaje politice în contextul mai multor alegeri organizate în anii următori. Datele au fost preluate de la cetățeni din SUA și dintr-o serie de state ale UE. Autoritățile de reglementare au luat măsuri subsecvente.

(6)

De exemplu, prin vizarea minorităților și a unor grupuri vulnerabile specifice [a se vedea, în această privință, Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene (2019/2810(RSP))].

(7)

Adoptat la 12 septembrie 2018, Starea Uniunii 2018, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_18_5681 .

(8)

  https://ec.europa.eu/info/events/annual-colloquium-fundamental-rights/2018-annual-colloquium-fundamental-rights-2018-nov-26_en .

(9)

  https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=54454 .

(10)

Publicat, în 2018, de Comisia Europeană împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/action_plan_against_disinformation.pdf .

(11)

Încrederea în alegeri libere și echitabile s-a îmbunătățit în 21 de state membre în perioada septembrie 2018-iunie 2019. Cele mai mari creșteri au fost observate în Grecia (80 %, +18 pp.), Lituania (78 %, +14 pp.), România (65 %, +14 pp.) și Spania (77 %, +12 pp.). Pentru detalii suplimentare, a se vedea secțiunea 4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(12)

  https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com_2015_206_en.pdf  

(13)

  http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=40723  

(14)

O evaluare inițială acoperind punerea în aplicare a Planului de acțiune împotriva dezinformării a fost prezentată în iunie 2019. A se vedea JOIN(2019) 12 final, https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/joint_report_on_disinformation.pdf .

(15)

În total, 26 de state membre, 3 partide politice europene, 17 partide politice naționale din 7 state membre și 4 platforme informatice au răspuns la chestionar. A se vedea anexa la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(16)

Procentul crește la 52,4 % fără Regatul Unit.

(17)

Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria, Germania, Cehia, Danemarca și Slovacia (de la cea mai mare creștere a punctelor procentuale la cea mai scăzută).

(18)

Bulgaria, Portugalia, Belgia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta și Grecia (de la cea mai mare scădere a punctelor procentuale la cea mai redusă).

(19)

De la 88 % în Belgia (unde votul este obligatoriu) la 23 % în Slovacia.

(20)

Prezența la vot pentru tinerii cu vârsta sub 25 de ani este de 42 % (+14 puncte procentuale). În cazul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani, 47 % (+12 puncte procentuale). Acest nivel se menține inferior comparativ cu prezența la vot a persoanelor în vârstă de peste 55 de ani (54 %, + 3 puncte procentuale).

(21)

Cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani în toate statele membre cu excepția Greciei, unde vârsta de votare este de 17 ani, și a Austriei și Maltei, unde vârsta de votare este de 16 ani.

(22)

P arlamentul European, Sondajul postelectoral 2019 , p. 22 .

(23)

 Idem, p. 49.

(24)

 Idem, p. 57.

(25)

Pe baza datelor primite, aproximativ 5,5 milioane comparativ cu 1,3 milioane. Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 2.2.1 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(26)

Unele state membre limitează dreptul la vot al cetățenilor lor care locuiesc în afara teritoriilor lor, chiar și în alte state membre. Această pierdere a dreptului la vot, care, în cazul alegerilor care nu sunt acoperite de drepturile UE, precum alegerile parlamentare naționale, poate constitui o privare de drepturi, va fi analizată în detaliu în Raportul privind cetățenia UE din 2020, elaborat de Comisie, estimat a fi publicat în acest an.

(27)

152, dacă nu sunt incluși candidații din Regatul Unit.

(28)

A se vedea studiul privind utilizarea votului la distanță pentru a sprijini prezența la vot în multe grupe, 2017-2018 https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/eu-citizenship/electoral-rights/studies_en .

(29)

În unele state membre, prezența la vot a femeilor s-a majorat considerabil, de exemplu în Finlanda, de la 38 % la 43,4 %.

(30)

Analiza alegerilor efectuată de ENAR – alte minorități în noul Parlament European 2019-2025, https://www.enar-eu.org/ENAR-s-Election-Analysis-Ethnic-minorities-in-the-new-European-Parliament-2019 .

(31)

15,1 % dintre femei și 12,9 % dintre bărbații cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani raportează o dificultate în îndeplinirea unor activități de bază. A se vedea Eurostat https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/images/8/8c/Infographic_Disability_statistics_final.png .

(32)

CRPD garantează persoanelor cu handicap drepturi politice și posibilitatea de a le exercita în condiții de egalitate cu ceilalți https://www.un.org/development/desa/disabilities/convention-on-the-rights-of-persons-with-disabilities/article-29-participation-in-political-and-public-life.html  

(33)

Drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru Parlamentul European – martie 2019, https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/files/qe-02-19-153-ro-n.pdf .

(34)

Sunt incluse aici, în cadrul Grupului la nivel înalt pentru persoanele cu handicap, forumul de lucru privind punerea în aplicare a CRPD și conferința europeană anuală privind ziua europeană a persoanelor cu handicap.

(35)

Unele exemple sunt furnizate în casetele de mai sus. Detalii suplimentare privind practicile împărtășite sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțește prezenta comunicare.

(36)

  https://ec.europa.eu/info/files/conclusions-colloquium-2018_en .

(37)

Linkuri către exemple de proiecte finanțate sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțește prezenta comunicare.

(38)

A se vedea, de exemplu http://www.spaceu2019.eu/ .  

(39)

A se vedea, de exemplu https://smp.eelga.gov.uk/migrant-workers/act-project/  

(40)

A se vedea, de exemplu https://euandi2019.eui.eu/ și https://yourvotematters.eu/ro/ .  

(41)

A se vedea, de exemplu http://www.diversitygroup.lt/fwp_portfolio/migrant-political-participation/ și https://www.lawcentres.org.uk/lcn-s-work/living-rights-project .  

(42)

 A se vedea, de exemplu  https://europa.eu/youreurope/citizens/residence/elections-abroad/european-elections/index_ro.htm ; https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2018/623556/EPRS_ATA(2018)623556_EN.pdf

(43)

Cu termene-limită de înregistrare și metode de votare la nivel național numeroase și diferite, a fost esențial ca cetățenii mobili ai UE să fie informați cu privire la drepturile lor electorale.

(44)

În ceea ce o privește, Comisia a organizat inițiativa „Înapoi la școală” care a permis mai multor funcționari ai UE să meargă în școli din mai multe state membre și să discute despre activitatea și experiențele lor în UE, precum și să asculte opiniile elevilor. Aceasta este, în prezent, completată de o inițiativă similară intitulată „Înapoi la universitate”.

(45)

  https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/flash/fl_375_en.pdf  

(46)

Aceste acțiuni includ viitorul program de finanțare „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”.

(47)

Pilonul european al drepturilor sociale, principiul 1: „Orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate [...].”

(48)

  https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/gender-equality/gender-equality-strategy_ro  

(49)

A se vedea studiul Comisiei privind utilizarea votului la distanță pentru a sprijini prezența la vot, 2017-2018 https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/eu-citizenship/electoral-rights/studies_en  

(50)

 Inițiative precum „Înapoi la școală” sau „Înapoi la universitate”, promovate de Comisie, sunt relevante în acest context.

(51)

Inclusiv normele care permit cetățenilor mobili ai UE să își exercite dreptul la vot și să candideze la alegerile europene în țara lor de reședință, normele care reglementează partidele și fundațiile politice europene, precum și Actul electoral al UE din 1976. Pentru o imagine de ansamblu asupra legislației relevante și a legislației UE, precum și a altor instrumente, a se vedea https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/eu-citizenship/electoral-rights_en#europeanparliamentelections .  

(52)

Articolul 10 alineatul (2) din Actul electoral din 1976.

(53)

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2015 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene (2015/2035(INL)), JO C 366, 27.10.2017, p. 7-18.

(54)

Obiectivul anunțat a vizat „consolidarea dimensiunii democratice și transnaționale a alegerilor europene și legitimitatea democratică a procesului Uniunii de luare a deciziilor, să confere consistență conceptului de cetățenie a Uniunii, să îmbunătățească funcționarea Parlamentului European și a guvernanței Uniunii, să mărească legitimitatea activității Parlamentului European, să întărească principiile de egalitate electorală și egalitate de șanse, să mărească eficacitatea sistemului aplicat în desfășurarea alegerilor europene și să-i aducă pe deputații în Parlamentul European mai aproape de alegătorii lor, în special de cei mai tineri dintre aceștia”.

(55)

Comisia Europeană, Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, COM(2017)481.

(56)

Propunerea Comisiei a inclus, de asemenea, publicarea, pe site-urile internet ale partidelor membre, a informațiilor privind reprezentarea femeilor și bărbaților în rândul candidaților la ultimele alegeri europene.

(57)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, JO L 317, 4.11.2014, p. 1-27.

(58)

Recomandarea (UE) 2018/234 a Comisiei din 14 februarie 2018 privind consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European, JO L 45, 17.2.2018, p. 40-43.

(59)

Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Finlanda și Suedia.

(60)

Pentru mai multe detalii privind acest punct, a se vedea secțiunea 3 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(61)

Volt și DiEM25.

(62)

Pentru Volt Deutschland. DiEM25 nu a avut candidați aleși la alegerile parlamentare europene, dar a susținut, de asemenea, candidați în alegerile naționale din Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franța, Austria, Polonia și Portugalia, și are membri în organele legislative daneze, elene, poloneze și portugheze.

(63)

Aceste teme au reapărut și în cele peste 1 700 de dialoguri cu cetățenii, organizate în Uniune după ultimele alegeri.

Johansson, Bengt și Novelli, Edoardo, „Campania pentru alegerile europene din 2019 – Imagini, subiecte, mass-media în cele 28 de state membre”, 9 iulie 2019, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/e6767a95-a386-11e9-9d01-01aa75ed71a1/language-en .

(64)

În temeiul Directivei 93/109/CE de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți.

(65)

Această situație s-a aplicat cetățenilor Uniunii Europene care au încercat să îndeplinească formalitățile stabilite de țara lor de cetățenie, inclusiv atunci când au votat din afara țării respective, și celor care au încercat să îndeplinească formalitățile stabilite de țara lor de reședință.

(66)

  https://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=617&Lang=RO .

(67)

A se vedea secțiunea 3.2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(68)

Într-adevăr, cetățenii mobili ai UE alegători pot fi identificați dincolo de frontiere numai atunci când datele de identificare sunt compatibile între administrațiile naționale. https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/soteu2018-data-protection-law-electoral-guidance-638_en.pdf

(69)

Inclusiv pentru a preveni activitățile ilegale și frauduloase în timpul alegerilor. A se vedea Sondajul Eurobarometru special 477 Democrația și alegerile – p. 14.

(70)

Sunt incluse intervenții din partea Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului și a Election-Watch.EU, care a prezentat un raport din proprie inițiativă privind alegerile, a se vedea https://www.wahlbeobachtung.org/en/european-parliament-elections-2019-election-watch-eu-eam-final-report-with-16-recommendations .

(71)

A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Pregătirea Conferinței privind viitorul Europei”, 22.1.2020, COM(2020) 27 final. Conferința va aborda, printre altele, îmbunătățirea sistemului candidaților cap de listă și aspectul listelor transnaționale.

(72)

Sondajul Eurobarometru standard 90 – Utilizarea mijloacelor de comunicare în masă în Uniunea Europeană, decembrie 2018.

(73)

A se vedea, de exemplu, A. Dawson și M. Innes „How Russia’s Internet Research Agency Built its Disinformation Campaign” (Cum și-a construit Agenția pentru cercetarea internetului din Rusia campania de dezinformare), The Political Quarterly, Vol. 90, nr. 2, aprilie-iunie 2019. Pentru un inventar al eforturilor de a utiliza tehnologia în scopul manipulării, a se vedea, de exemplu https://comprop.oii.ox.ac.uk/research/cybertroops2019/ .

(74)

Pentru un sondaj privind astfel de discursuri, a se vedea, de exemplu https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/2018_02_geog_discontent.pdf . Pentru o abordare comportamentală cu privire la impactul informațiilor asupra procesului decizional, a se vedea http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC117161/understanding-our-political-nature.pdf .  

(75)

A se vedea, de exemplu, studiul privind utilizarea ingerinței cibernetice în scopul manipulării alegerilor, elaborat de Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride https://www.hybridcoe.fi/wp-content/uploads/2018/10/Strategic-Analysis-2018-8-Past.pdf .  

(76)

Acestea vizează, de asemenea, jurnaliști care aparțin unor grupuri specifice.

(77)

Planul de acțiune se bazează pe Comunicarea privind combaterea dezinformării online, publicată de Comisie în aprilie 2018. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/communication-tackling-online-disinformation-european-approach  

(78)

Adoptat la 12 septembrie 2018, Starea Uniunii 2018. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_18_5681 .

(79)

  A se vedea de exemplu, actualizările privind alegerile europene ale grupului operativ East Stratcom: https://euvsdisinfo.eu/eu-elections-update-the-long-game/ și https://euvsdisinfo.eu/eu-elections-update-reaping-what-was-sown/ .  

(80)

Două state membre au raportat atacuri limitate vizând blocarea accesului la site-urile internet ale autorității naționale, care au fost prompt identificate și soluționate rapid. Mai multe detalii sunt furnizate în secțiunea 4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(81)

Statele membre au inclus autoritățile naționale de securitate și informații, Cancelaria prim-ministrului și ministere precum cele ale afacerilor externe, justiției, afacerilor interne, afacerilor digitale și administrației publice.

(82)

Dintre cele 14 autorități naționale de protecție a datelor care au răspuns la chestionarul Comisiei.

(83)

O structură în curs, care permite schimbul de informații și analize între instituțiile UE și statele membre ale UE: https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-homepage_ro/59644/Factsheet:%20Rapid%20Alert%20System .

(84)

A se vedea secțiunea 4.1.1 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(85)

  https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/rec-rcit-citi-ag-2020 .

(86)

  https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/12/11/joint-eu-us-statement-following-the-eu-us-justice-and-home-affairs-ministerial-meeting/ .

(87)

A se vedea secțiunea 4.1.2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(88)

În unele cazuri, aceste dispoziții nu sunt incluse în legislația relevantă sau acțiunile sunt complicate, de exemplu, din cauza unei lipse a accesului la datele online sau depind de monitorizarea pasivă pe baza publicațiilor pe suport de hârtie ale actorilor politici.

(89)

  https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/letter_political_parties_final_en.pdf .  

(90)

Recomandarea Comisiei din 12.9.2018 privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, C (2018) 5949 final.

(91)

Printre semnatarii codului de bune practici se numără principalele platforme online Facebook, Google, Twitter și Microsoft, precum și Mozilla și asociațiile profesionale care reprezintă sectorul de publicitate online.

(92)

Subgrupul ERGA responsabil de această sarcină a raportat, în iunie 2019, cu privire la prima etapă a activităților sale de monitorizare, care s-au axat pe punerea în aplicare a angajamentelor prevăzute în cod legate de transparența reclamelor politice. http://erga-online.eu/wp-content/uploads/2019/06/ERGA-2019-06_Report-intermediate-monitoring-Code-of-Practice-on-disinformation.pdf .  

(93)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/code-practice-disinformation

(94)

Semnatarii codului au prezentat rapoarte anuale de autoevaluare cu privire la punerea în aplicare a acestuia. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/annual-self-assessment-reports-signatories-code-practice-disinformation-2019 . Pe lângă ERGA, Comisia este sprijinită în evaluarea sa cu privire la cod de către un consultant independent.

(95)

În special, prin etichetarea lor și punerea lor la dispoziția publicului prin intermediul unor depozite de reclame cu opțiuni de căutare.

(96)

Chestiunea autenticității conținutului este în curs de analizare în ceea ce privește publicarea online și sunt explorate o serie de abordări pentru a ajuta utilizatorii să înțeleagă de unde provine conținutul, precum și pentru a prioritiza informațiile pe anumite teme din surse de încredere, de exemplu astfel încât utilizatorii să poată afla despre formalitățile necesare în contextul alegerilor de la organismul electoral național.

(97)

 Facebook a solicitat consilierilor să se înregistreze în țara în care doreau să achiziționeze publicitate politică. Aceasta a însemnat că partidele politice din UE au trebuit să se înregistreze în toate statele membre ale UE pentru a putea desfășura campanii de informare la nivelul UE.

(98)

A se vedea recomandarea din pachetul electoral, punctul 9.

(99)

De exemplu, Facebook a colaborat cu Oficiul federal pentru securitatea informațiilor din Germania, pentru a lansa o inițiativă care să conducă la o înțelegere mai bună și mai cuprinzătoare a ingerinței în alegeri și pentru a elabora orientări privind modalitățile de combatere a acesteia. Twitter a inclus funcționari și cercetători naționali într-un portal de sprijin al partenerilor, pentru a facilita cercetarea în materie de dezinformare. Google a oferit sprijin jurnaliștilor și rețelelor independente de verificare a faptelor. Mai multe detalii privind aceste activități sunt furnizate în secțiunea 4.2.3 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(100)

A se vedea rapoartele Rețelei europene de cooperare privind alegerile și detalii suplimentare în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(101)

Aceasta vizează, de exemplu, respectarea normelor naționale, cum ar fi cele referitoare la monitorizarea cheltuielilor de campanie și perioadele de liniște electorală online.

(102)

De exemplu, normele naționale care reglementează donațiile pentru campanii politice.

(103)

Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online: https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/racism-and-xenophobia/countering-illegal-hate-speech-online_en .  

(104)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE [Regulamentul general privind protecția datelor („RGPD”)].

(105)

Acest caz a implicat utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal colectate direct de la persoanele vizate și a datelor derivate din comportamentul și rețeaua socială ale acestora pentru a le transmite conținut politic specific.

(106)

RGPD a acordat autorităților naționale competențe sporite privind monitorizarea și aplicarea acestor norme.

(107)

De exemplu, Franța a elaborat un formular special cu ajutorul căruia au fost raportate 697 de plângeri în contextul alegerilor, inclusiv 11 împotriva partidelor politice. În Spania, au fost raportate 102 plângeri. Pentru detalii suplimentare, a se vedea secțiunea 4.3.2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(108)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32019R0493 .

(109)

Recomandarea din pachetul electoral, punctele 12-18.

(110)

https://ec.europa.eu/information_society/newsroom/image/document/2018-30/election_security_compendium_00BE09F9-D2BE-5D69-9E39C5A9C81C290F_53645.pdf .

(111)

  https://wayback.archive-it.org/12090/20191129081252/https://ec.europa.eu/epsc/events/election-interference-digital-age-building-resilience-cyber-enabled-threats_en

(112)

Rezultatul atelierului respectiv a fost inclus și în Colocviul privind drepturile fundamentale, organizat la sfârșitul lunii noiembrie 2018, axat pe „Democrația în Uniunea Europeană”.

(113)

ENISA publicase în prealabil un aviz privind securitatea cibernetică a alegerilor, care a stat la baza acestui exercițiu și a exercițiilor naționale de securitate cibernetică în perioada premergătoare alegerilor https://www.enisa.europa.eu/news/enisa-news/enisa-makes-recommendations-on-eu-wide-election-cybersecurity

(114)

Pentru detalii suplimentare, a se vedea secțiunea 4.4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

(115)

Este inclusă aici și cooperarea cu privire la dezinformare între experții electorali și experții în comunicare strategică.

(116)

În urma unei comparații între sondajul Eurobarometru special 477 – Democrație și alegeri, noiembrie 2018, și Sondajul postelectoral din 2019 al Parlamentului European.

(117)

Constatările sunt detaliate în secțiunea 4.2.4. din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare și sunt preluate în recomandările din raportul Centrului de excelență Stratcom al NATO privind rolul platformelor de comunicare socială în combaterea comportamentului neautentic https://www.stratcomcoe.org/how-social-media-companies-are-failing-combat-inauthentic-behaviour-online .

(118)

Această constatare reiese, de asemenea, din dialogul Comisiei cu societatea civilă și cu părțile interesate în sens larg, de exemplu din concluziile Colocviilor privind drepturile fundamentale organizate succesiv de Comisie (în 2016 cu privire la „Pluralismul mass-mediei și democrația”, în 2017 cu privire la „Drepturile femeilor în epoci tulburi” și în 2018 cu privire la „Democrația în Europa”). De asemenea, a se vedea, de exemplu, constatările privind impactul asupra alegerilor libere al amenințărilor online la adresa actorilor din mass-media, în publicația UNESCO „Elections and Media in Digital Times” (Alegerile și mass-media în epoca digitală) https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000371486.locale=en  

(119)

  https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/rec-rcit-citi-ag-2020  

(120)

În scopul operaționalizării schimbului de expertiză cu privire la securitatea cibernetică și al creșterii capacității tehnice conexe.

(121)

A se vedea Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2020 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/cwp-2020-publication_en.pdf .

(122)

751 de deputați în Parlamentul European au fost aleși din rândul a 190 de partide politice din 28 de state membre. 61 % sunt deputați noi în parlament, 60 % sunt bărbați, iar 40 % sunt femei (o creștere de trei puncte procentuale comparativ cu 2014).

(123)

Articolul 31 din Regulamentul (UE, Euratom) 1141/2014 din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene permite partidelor politice europene, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, să ia toate măsurile adecvate pentru a informa cetățenii UE cu privire la afilierile dintre partidele politice naționale și candidații naționali, pe de o parte, și partidele politice europene în cauză, pe de altă parte.

(124)

A se vedea nota de subsol 11 de mai sus. Încrederea în alegeri libere și echitabile a sporit în 21 de state membre în perioada septembrie 2018-iunie 2019.