02014R0515 — RO — 28.03.2020 — 002.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 515/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 16 aprilie 2014 (JO L 150 20.5.2014, p. 143) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL (UE) 2018/1240 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 septembrie 2018 |
L 236 |
1 |
19.9.2018 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/446 AL COMISIEI din 15 octombrie 2019 |
L 94 |
3 |
27.3.2020 |
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 515/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 16 aprilie 2014
de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Scopul și domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament instituie instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor externe și pentru politica comună în materie de vize („instrumentul”), în cadrul Fondului de securitate internă („fondul”).
Împreună cu Regulamentul (UE) nr. 513/2014, prezentul regulament instituie fondul pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și31 decembrie 2020.
(2) Prezentul regulament stabilește:
obiectivele sprijinului financiar și acțiunile eligibile;
cadrul general de punere în aplicare a acțiunilor eligibile;
resursele puse la dispoziție în temeiul instrumentului în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și repartizarea acestora;
domeniul de aplicare și scopul diferitelor mijloace specifice prin care se finanțează cheltuielile de gestionare a frontierelor externe și politica comună în materie de vize.
(3) Prezentul regulament prevede aplicarea normelor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„frontiere externe” înseamnă frontierele terestre ale statelor membre, inclusiv frontierele fluviale și cele aflate pe lacuri, frontierele maritime și aeroporturile, porturile fluviale, porturile maritime și porturile aflate pe lacuri ale statelor membre cărora li se aplică dispozițiile dreptului Uniunii privind trecerea frontierelor externe, indiferent dacă aceste frontiere sunt sau nu sunt temporare;
„standarde comune ale Uniunii” înseamnă aplicarea măsurilor operaționale într-un mod comun și unitar pentru a obține un nivel ridicat și uniform de securitate în domeniul controlului la frontieră și al vizelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ), Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ), Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ), Catalogul Schengen privind controlul frontierelor externe, Manualul practic pentru polițiștii de frontieră, Manualul privind vizele, Manualul EUROSUR și alte regulamente și orientări ce urmează să fie adoptate în ceea ce privește controlul frontierelor și vizele la nivelul Uniunii;
„frontiere externe temporare” înseamnă:
frontiera comună dintre un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen și un alt stat membru care are obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în temeiul actului său de aderare, dar în cazul căruia nu a intrat în vigoare decizia relevantă a Consiliului de autorizare a statului membru respectiv să aplice integral acquis-ul respectiv;
frontiera comună dintre două state membre care au obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actele corespunzătoare privind aderarea acestora, dar în cazul cărora nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului de autorizare a respectivelor state membre să aplice integral acquis-ul respectiv;
„punct de trecere a frontierei” înseamnă orice punct de trecere autorizat de către autoritățile competente pentru trecerea frontierelor externe, potrivit notificării efectuate în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006;
„mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen” înseamnă verificarea aplicării corecte a acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1053/2013;
„situație de urgență” înseamnă o situație ce rezultă dintr-o presiune cu caracter urgent și excepțional în care un număr mare sau disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe trec sau este posibil să treacă frontiera externă a unuia sau a mai multor state membre sau din orice altă situație de urgență demonstrată în mod corespunzător ce necesită o acțiune urgentă la frontierele externe;
„secțiune a frontierei externe” înseamnă totalitatea sau o parte a frontierelor terestre sau maritime externe ale unui stat membru, astfel cum sunt definite în legislația națională sau stabilite de către centrul de coordonare național sau orice altă autoritate națională competentă în scopul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1052/2013.
Articolul 3
Obiective
(1) Obiectivul general al instrumentului este de a contribui la asigurarea unui nivel înalt de siguranță în cadrul Uniunii, facilitând, în același timp, călătoriile efectuate în scopuri legitime, printr-un control la frontierele externe uniform și de înaltă calitate și prin prelucrarea eficace a vizelor Schengen, cu respectarea angajamentelor Uniunii cu privire la libertățile fundamentale și la drepturile omului.
(2) În cadrul obiectivului general prevăzut la alineatul (1), instrumentul contribuie, în conformitate cu prioritățile identificate de strategiile, programele și evaluările amenințărilor și ale riscurilor, stabilite de Uniune în acest domeniu, la îndeplinirea următoarelor obiective:
sprijinirea politicii comune în materie de vize în vederea facilitării călătoriilor legitime, asigurarea unei înalte calități a serviciilor oferite solicitanților de viză, asigurarea egalității de tratament a resortisanților din țările terțe și combaterea imigrației ilegale;
sprijinirea gestionării integrate a frontierelor, inclusiv a promovării armonizării în continuare a măsurilor adoptate în domeniul gestionării frontierelor, în conformitate cu standardele comune ale Uniunii și prin împărtășirea informațiilor între statele membre și între statele membre și Agenția Frontex, în vederea asigurării, pe de o parte, a unui nivel uniform și ridicat de control și protecție a frontierelor externe, inclusiv prin combaterea imigrației ilegale, și, pe de altă parte, a fluidizării trecerii frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen, garantând, în același timp, accesul la protecție internațională pentru persoanele ce au nevoie de aceasta, în conformitate cu obligațiile privind drepturile omului asumate de statele membre, inclusiv cu principiul nereturnării.
Îndeplinirea obiectivelor specifice ale instrumentului este evaluată în conformitate cu articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, pe baza indicatorilor comuni prevăzuți în anexa IV la prezentul regulament și a unor indicatori specifici fiecărui program incluși în programele naționale.
(3) În vederea atingerii obiectivelor menționate la alineatele (1) și (2), instrumentul contribuie la realizarea următoarelor obiective operaționale:
promovarea dezvoltării, implementării și aplicării unor politici care să asigure absența oricărui control asupra persoanelor, indiferent de cetățenie, la trecerea frontierelor interne, asigurând controlul persoanelor și monitorizarea eficientă a trecerii frontierelor externe;
introducerea progresivă a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe, întemeiat pe solidaritate și responsabilitate, în special prin:
consolidarea controalelor la frontierele externe și a sistemelor de supraveghere, precum și a cooperării interagenții dintre polițiștii de frontieră, vamă, autoritățile din domeniul migrației, azilului și autoritățile de aplicare a legii din statele membre la frontierele externe, inclusiv în zona frontierelor maritime;
adoptarea unor măsuri în cadru teritorial cu privire la gestionarea frontierelor externe și măsurile adiacente necesare legate de securitatea documentelor, gestionarea identității și interoperabilitatea echipamentului tehnic achiziționat;
adoptarea oricăror măsuri ce contribuie, de asemenea, la prevenirea și combaterea, la frontierele externe, a criminalității transfrontaliere legate de circulația persoanelor, inclusiv a traficului de persoane și a filierelor de imigrație clandestină;
promovarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii comune în materie de vize și alte permise de ședere de scurtă durată și a diferitelor forme de cooperare consulară în vederea asigurării unei mai bune acoperiri consulare și a unor mai bune practici armonizate în materie de eliberare a vizelor;
crearea și funcționarea sistemelor informatice, a infrastructurii lor de comunicare și a echipamentelor ce sprijină politica comună de vize, controalele și supravegherea la frontierele externe și respectă pe deplin legislația în materie de protecție a datelor cu caracter personal;
consolidarea gradului de cunoaștere a situației la frontierele externe și a capabilităților de reacție a statelor membre;
asigurarea aplicării eficiente și uniforme a acquis-ului Uniunii în materie de frontiere și vize, inclusiv a funcționării eficace a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen;
consolidarea acțiunilor statelor membre ce contribuie la intensificarea cooperării dintre statele membre care acționează în țări terțe cu privire la fluxurile de resortisanți ai țărilor terțe pe teritoriul statelor membre, inclusiv la prevenirea și combaterea imigrației ilegale, precum și a cooperării cu țări terțe în acest sens, în deplină coerență cu obiectivele și principiile acțiunii externe și ale politicii umanitare a Uniunii.
(4) Acțiunile finanțate în cadrul instrumentului sunt puse în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a demnității umane. Îndeosebi, acțiunile trebuie să respecte dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, legislația Uniunii în domeniul protecției datelor și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), principiul tratamentului echitabil al resortisanților țărilor terțe, dreptul la azil și la protecție internațională, principiul nereturnării și obligațiile internaționale care revin Uniunii și statelor membre ca semnatare ale unor instrumente internaționale, ca de exemplu Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, astfel cum a fost modificată și completată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967.
În special, oricând este posibil, statele membre acordă o atenție deosebită aplicării acțiunilor pentru identificarea și ajutorarea imediată a persoanelor vulnerabile, în special a copiilor și a minorilor neînsoțiți, precum și pentru încredințarea acestora serviciilor de protecție.
(5) Atunci când implementează acțiunile finanțate în conformitate cu instrumentul legate de supravegherea frontierelor maritime, statele membre acordă o atenție specială obligațiilor care le revin în temeiul dreptului maritim internațional de a acorda asistență persoanelor aflate în pericol. În acest sens, echipamentul și sistemele sprijinite de instrument pot fi utilizate în operațiuni de căutare și salvare ce pot surveni în timpul unei operațiuni pe mare de supraveghere a frontierelor, contribuind prin aceasta la asigurarea protecției și la salvarea vieților migranților.
(6) Instrumentul contribuie, de asemenea, la finanțarea asistenței tehnice la inițiativa statelor membre și a Comisiei.
Articolul 4
Acțiuni eligibile
(1) În cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 din prezentul regulament și în perspectiva rezultatelor dialogului politic, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 și cu obiectivele programului național menționat la articolul 9 din prezentul regulament, instrumentul susține acțiunile efectuate în sau de statele membre, în special următoarele:
infrastructuri, clădiri și sisteme necesare la punctele de trecere a frontierelor și pentru supravegherea zonei dintre punctele de trecere a frontierelor pentru prevenirea și combaterea trecerii neautorizate a frontierelor, a imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, precum și pentru garantarea desfășurării cu ușurință a fluxurilor de călătorie;
echipamente operaționale, mijloace de transport și sisteme de comunicații necesare în vederea efectuării controlului eficient și în siguranță al frontierelor și pentru detectarea persoanelor;
sisteme informatice și de comunicații utilizate pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la nivel transfrontalier, inclusiv investiții în sistemele existente și viitoare;
infrastructuri, clădiri, sisteme informatice și de comunicații și echipamente operaționale necesare pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru cooperarea consulară, precum și alte acțiuni urmărind să îmbunătățească calitatea serviciilor destinate solicitanților de viză;
pregătire în utilizarea echipamentelor și sistemelor menționate la literele (b), (c) și (d) și promovarea standardelor de gestionare a calității și a formării polițiștilor de frontieră, inclusiv, după caz, în țările terțe, în ceea ce privește efectuarea supravegherii, sarcini de consiliere și control, cu respectarea legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv identificarea victimelor filierelor clandestine și a traficului cu ființe umane;
detașarea unor funcționari de legătură din domeniul imigrației și a unor consilieri în materie de documente în țările terțe și schimbul și detașarea de grăniceri între statele membre sau între un stat membru și o țară terță;
studii, instruire, proiecte-pilot și alte acțiuni ce instituie, treptat, un sistem de gestionare integrată a frontierelor externe în conformitate cu articolul 3 alineatul (3), inclusiv acțiuni menite să încurajeze cooperarea dintre agenții fie în cadrul statelor membre, fie între statele membre și acțiuni legate de interoperabilitatea și armonizarea sistemelor de gestionare a frontierelor;
studii, proiecte-pilot și acțiuni vizând punerea în aplicare a recomandărilor, a standardelor operaționale și a celor mai bune practici care rezultă din cooperarea operațională dintre statele membre și agențiile Uniunii.
(2) În cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 din prezentul regulament și în perspectiva rezultatului dialogului politic, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 și cu obiectivele programului național menționat la articolul 9 din prezentul regulament, instrumentul sprijină acțiunile în raport cu țările terțe și în cadrul acestora și, în special:
sisteme informatice, instrumente sau echipamente pentru schimbul de informații între statele membre și țările terțe;
acțiuni legate de cooperarea operațională între statele membre și țările terțe, inclusiv operațiuni comune;
proiecte în țările terțe care vizează îmbunătățirea sistemelor de supraveghere pentru a asigura cooperarea cu rețeaua EUROSUR;
studii, seminare, grupuri de lucru, conferințe, instruire, echipamente și proiecte-pilot pentru a oferi expertiză tehnică și operațională ad hoc în țările terțe;
studii, seminare, grupuri de lucru, conferințe, instruire, echipamente și proiecte-pilot de punere în aplicare a recomandărilor, a standardelor operaționale și a celor mai bune practici care rezultă din cooperarea operațională între statele membre și agențiile Uniunii în țările terțe.
Comisia și statele membre, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă, asigură coordonarea acțiunilor din țările terțe sau legate de acestea, conform dispozițiilor articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
(3) Acțiunile menționate la alineatul (1) litera (a) nu sunt eligibile la frontierele externe temporare.
(4) Acțiunile legate de reintroducerea temporară și excepțională a controlului la frontierele interne, prevăzute de Codul frontierelor Schengen, nu sunt eligibile.
(5) Acțiunile al căror obiectiv sau efect exclusiv îl constituie controlul bunurilor nu sunt eligibile.
CAPITOLUL II
CADRUL FINANCIAR ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE
Articolul 5
Resurse globale și punere în aplicare
(1) Resursele globale pentru punerea în aplicare a instrumentului sunt de 2 760 de milioane EUR în prețuri curente.
(2) Creditele anuale sunt autorizate de către Parlamentul European și Consiliu în limitele cadrului financiar multianual.
(3) Resursele globale sunt puse în aplicare prin următoarele mijloace:
programe naționale, în conformitate cu articolele 9 și 12;
sprijin operațional, în cadrul programelor naționale și în condițiile stabilite la articolul 10;
regimul special de tranzit, în conformitate cu articolul 11;
acțiuni ale Uniunii, în conformitate cu articolul 13;
asistență de urgență, în conformitate cu articolul 14;
punerea în aplicare a unui program pentru crearea de noi sisteme informatice care să sprijine gestionarea fluxurilor migratorii la frontierele externe, în condițiile prevăzute de articolul 15;
asistență tehnică, în conformitate cu articolul 16.
(4) Bugetul alocat în cadrul instrumentului pentru acțiunile Uniunii menționate la articolul 13 din prezentul regulament, pentru asistența de urgență menționată la articolul 14 din prezentul regulament și pentru asistența tehnică menționată la articolul 16 alineatul (1) din prezentul regulament se execută prin gestiune directă, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ) și, după caz, prin gestiune indirectă în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.
Bugetul alocat pentru programele naționale menționate la articolul 9 din prezentul regulament, pentru sprijinul operațional menționat la articolul 10 din prezentul regulament și pentru funcționarea regimului special de tranzit menționat la articolul 11 din prezentul regulament se execută prin gestiune partajată, în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.
Bugetul alocat pentru țările asociate la implementarea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen menționate la alineatul (7) din prezentul articol se execută prin gestiune indirectă, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctul (i) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.
Modalitatea (modalitățile) de execuție bugetară pentru programul privind dezvoltarea de sisteme informatice ce au la bază sisteme informatice existente și/sau noi se stabilește (sunt stabilite) în actele legislative relevante ale Uniunii sub rezerva adoptării acestora.
(5) Resursele globale se utilizează după cum urmează:
1 551 de milioane EUR pentru programele naționale ale statelor membre;
791 de milioane EUR pentru dezvoltarea de sisteme informatice ce au la bază sisteme informatice existente și/sau noi de sprijin pentru gestionarea fluxurilor migratorii la frontierele externe, sub rezerva adoptării actelor legislative relevante ale Uniunii.
În cazul în care această sumă nu este alocată sau cheltuită, Comisia o realocă, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 17, pentru una sau mai multe dintre activitățile menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (b) și (c) și la litera (d) din prezentul alineat. Respectivul act delegat ar trebui să includă o evaluare a evoluției sistemelor informatice relevante, inclusiv execuția bugetară și sumele prevăzute a fi necheltuite. Respectiva realocare poate avea loc în urma adoptării actelor legislative relevante sau cu ocazia reexaminării intermediare, menționate la articolul 8;
154 de milioane EUR pentru regimul special de tranzit;
264 de milioane EUR pentru acțiunile Uniunii, asistență de urgență și asistență tehnică la inițiativa Comisiei, dintre care cel puțin 30 % au ca destinație acțiuni ale Uniunii.
(6) Împreună cu resursele globale stabilite pentru Regulamentul (UE) nr. 513/2014, resursele globale disponibile pentru instrument, astfel cum au fost stabilite la alineatul (1), constituie pachetul financiar pentru fond și reprezintă principala valoare de referință pe durata procedurii bugetare anuale pentru Parlamentul European și Consiliu, în conformitate cu punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ( 6 ).
(7) Țările asociate la implementarea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen participă la instrument în conformitate cu prezentul regulament.
Se încheie acorduri privind contribuțiile financiare ale țărilor respective la instrument și se stabilesc normele suplimentare necesare unei asemenea participări, inclusiv dispozițiile care asigură protejarea intereselor financiare ale Uniunii și a competențelor de audit ale Curții de Conturi.
Contribuțiile financiare ale țărilor respective se adaugă la resursele globale disponibile din bugetul Uniunii, menționate la alineatul (1).
Articolul 6
Resurse pentru acțiuni eligibile în statele membre
(1) Suma de 1 551 de milioane EUR se alocă, cu titlu orientativ, statelor membre după cum urmează:
1 276 de milioane EUR, astfel cum se menționează la anexa I;
147 de milioane EUR, pe baza rezultatelor mecanismului menționat la articolul 7;
în cadrul reexaminării intermediare menționate la articolul 8 și pentru perioada începând cu exercițiul bugetar 2018, 128 de milioane EUR, reprezentând restul creditelor disponibile în temeiul prezentului articol sau o altă sumă, calculată în conformitate cu alineatul (4), în baza rezultatelor analizei riscurilor și a reexaminării intermediare.
(2) Fiecare stat membru alocă sumele de bază pentru programele naționale menționate la anexa I după cum urmează:
cel puțin 10 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a);
cel puțin 25 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b);
cel puțin 5 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) literele (c), (d), (e) și (f).
Statele membre pot deroga de la aceste procente minime cu condiția includerii în programele naționale a unei explicații care să prezinte motivele pentru care alocarea de resurse sub aceste procente minime nu pune în pericol îndeplinirea obiectivului relevant. Explicația respectivă va fi analizată de Comisie în contextul aprobării programelor naționale, așa cum se menționează la articolul 9 alineatul (2).
(3) Statele membre alocă EUROSUR fondurile necesare pentru a asigura buna funcționare a acestuia.
(3a) În timpul etapei de dezvoltare a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), statele membre beneficiază, pe lângă alocarea lor de bază, de o finanțare suplimentară de 96,5 milioane EUR, pe care o alocă în întregime ETIAS pentru a asigura dezvoltarea sa rapidă și eficace în conformitate cu punerea în aplicare a sistemului central al ETIAS, astfel cum a fost stabilit în Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ).
(4) Pentru a răspunde în mod corespunzător obiectivelor instrumentului în cazul unor circumstanțe neprevăzute sau noi și/sau pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a fondurilor disponibile în cadrul instrumentului, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17, în vederea ajustării sumei orientative prevăzute la alineatul (1) litera (c) din prezentul articol.
(5) Statele membre care aderă la Uniune în perioada 2012-2020 nu beneficiază de alocările pentru programele naționale din cadrul instrumentului atât timp cât acestea beneficiază de un instrument temporar al Uniunii care sprijină statele membre beneficiare prin finanțarea acțiunilor la frontierele externe noi în vederea punerii în aplicare a acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele și controalele la frontierele externe.
Articolul 7
Resurse destinate acțiunilor specifice
(1) În plus față de alocarea calculată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a), statele membre pot să primească o sumă suplimentară, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în programul național, care se utilizează pentru îndeplinirea acțiunilor specifice menționate în anexa II.
(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru revizuirea acțiunilor specifice prevăzute în anexa II, în cazul în care se consideră oportun, inclusiv în contextul reexaminării intermediare. Pe baza noilor acțiuni specifice, statele membre pot beneficia de o sumă suplimentară, astfel cum se prevede la alineatul (1) din prezentul articol, sub rezerva disponibilității resurselor.
(3) Sumele suplimentare prevăzute de prezentul articol sunt alocate statelor membre în cauză prin fiecare decizie de finanțare distinctă privind aprobarea sau revizuirea programului lor național, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
Articolul 8
Resursele din cadrul reexaminării intermediare
(1) În vederea alocării sumei menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (c), până la 1 iunie 2017, Comisia ține seama de greutățile statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor, inclusiv operațiuni de căutare și salvare ce pot surveni în timpul unei operațiuni pe mare de supraveghere a frontierelor și rapoarte de evaluare realizate prin intermediul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen și de nivelurile de amenințare la frontierele externe pentru perioada 2017-2020, precum și factorii care au afectat securitatea la frontierele externe în perioada 2014-2016. Suma respectivă se repartizează între statele membre pe baza analizei următoarelor categorii de frontiere, având în vedere alineatul (6) din prezentul articol:
45 % pentru frontiere externe maritime;
38 % pentru frontiere externe terestre;
17 % pentru aeroporturi.
(2) Pentru frontierele externe maritime și terestre, calculul sumei se realizează prin înmulțirea lungimii secțiunilor frontierei externe cu nivelul de amenințare în cauză (minimă, normală, medie, deosebită) pentru fiecare secțiune a frontierei, după cum urmează:
coeficientul 0,5 pentru amenințare minimă;
coeficientul 1 pentru amenințare normală;
coeficientul 3 pentru amenințare medie;
coeficientul 5 pentru amenințare deosebită.
(3) Pentru aeroporturi, suma alocată se calculează pentru fiecare stat membru după cum urmează:
50 % pe baza numărului de persoane care trec frontierele externe;
50 % pe baza numărului de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă.
(4) În conformitate cu raportul Agenției Frontex de analiză a riscurilor și în consultare cu Agenția Frontex și, dacă este cazul, cu alte agenții ale Uniunii, Comisia stabilește niveluri de amenințare pentru fiecare secțiune a frontierelor externe ale statelor membre pentru perioada 2017-2020. Nivelurile de amenințare se bazează pe următorii factori:
sarcinile legate de gestionarea frontierelor externe;
factori care au afectat securitatea frontierelor externe ale statelor membre în perioada 2014-2016;
modificări ale politicilor Uniunii, de exemplu în ceea ce privește politicile în materie de vize;
posibile tendințe viitoare în fluxurile migratoare și riscuri asociate cu activitățile ilegale legate de traversarea ilegală a frontierelor externe de către persoane; și
evoluții politice, economice și sociale probabile în țări terțe și, în mod special, în țări din vecinătate.
Înainte de prezentarea raportului său prin care determină nivelurile de amenințare, Comisia organizează un schimb de opinii cu statele membre.
(5) În vederea repartizării resurselor în conformitate cu alineatul (1):
se ia în considerare, deși nu constituie o frontieră externă terestră atât timp cât rămâne în vigoare articolul 1 din Protocolul nr. 10 privind Cipru la Actul de aderare din 2003, linia care delimitează zonele menționate la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 866/2004 al Consiliului ( 8 ), și nu lungimea frontierei maritime situate la nord de linia respectivă;
sintagma „frontierele externe maritime” înseamnă limita exterioară a mării teritoriale a statelor membre, astfel cum este definită în conformitate cu articolele 4-16 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării. Cu toate acestea, în cazul în care este necesară efectuarea cu regularitate a unor operațiuni pe rază lungă de acțiune pentru a preveni trecerea neautorizată a frontierelor, expresia respectivă înseamnă limita exterioară a domeniilor cu risc crescut. Aceste limite exterioare se stabilesc luând în considerare datele relevante privind aceste operațiuni în perioada 2014-2016, astfel cum au fost furnizate de către statele membre în cauză.
(6) În plus, ca urmare a invitației din partea Comisiei, valabile până la 1 iunie 2017, statele membre pot primi o alocație suplimentară, cu condiția să fie prevăzută ca atare în programul național și să fie utilizată pentru realizarea acțiunilor specifice care urmează să fie stabilite în funcție de prioritățile Uniunii în acel moment.
(7) Sumele suplimentare prevăzute de prezentul articol sunt alocate statelor membre în cauză printr-o decizie de finanțare individuală privind aprobarea sau revizuirea programului lor național, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
Articolul 9
Programele naționale
(1) Programul național care urmează să fie întocmit, ținând seama de rezultatul dialogului politic menționat la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, în temeiul instrumentului și cel care urmează să fie elaborat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 514/2014 sunt propuse Comisiei ca program național unic al fondului, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 513/2014.
(2) În cadrul programelor naționale care urmează să fie analizate și aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, statele membre urmăresc, în cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 din prezentul regulament și ținând seama de rezultatul dialogului politic menționat la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, în special obiectivele enumerate în continuare:
dezvoltarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) în conformitate cu dreptul și orientările Uniunii;
susținerea și extinderea capacității existente la nivel național în ceea ce privește politica în materie de vize și în materie de gestionare a frontierelor externe, precum și susținerea și extinderea măsurilor adoptate în domeniul liberei circulații a persoanelor care vizează gestionarea frontierelor externe, luând în considerare, în special, noile evoluții, tehnologii și/sau standarde în ceea ce privește gestionarea fluxurilor migratorii;
susținerea dezvoltării în continuare a gestionării fluxurilor migratorii de către serviciile consulare și alte servicii ale statelor membre în țări terțe, inclusiv a creării unor mecanisme de cooperare consulară pentru a facilita călătoriile în scopuri legale în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu legislația statului membru în cauză și prevenirea imigrației ilegale în Uniune;
consolidarea gestionării integrate a frontierelor, prin testarea și introducerea de noi instrumente, sisteme interoperabile și metode de lucru care vizează îmbunătățirea schimbului de informații în cadrul statului membru sau pentru a îmbunătăți cooperarea interagenții;
elaborarea de proiecte cu scopul de a asigura un nivel uniform și ridicat de control al frontierelor externe, în conformitate cu standardele comune ale Uniunii și vizând o interoperabilitate crescută, la nivelul statelor membre, a sistemelor de gestionare a frontierelor;
sprijinirea unor acțiuni, după consultarea Agenției Frontex, având drept scop promovarea unei armonizări sporite în domeniul gestionării frontierelor, în special în ceea ce privește capabilitățile tehnologice, în conformitate cu standardele comune ale Uniunii;
asigurarea aplicării corecte și uniforme a acquis-ului Uniunii privind controlul frontierelor și vizele, răspunzând deficiențelor identificate la nivelul Uniunii, astfel cum se reflectă în rezultatele obținute în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen;
dezvoltarea capacității de a răspunde provocărilor viitoare, inclusiv amenințărilor și presiunilor prezente și viitoare la frontierele externe, luând în considerare în special analiza efectuată de agențiile competente ale Uniunii.
(3) În contextul obiectivelor menționate la alineatul (2) pe care le urmăresc, statele membre pot sprijini acțiuni desfășurate în țări terțe sau în legătură cu acestea prevăzute în cadrul programelor lor naționale, inclusiv prin intermediul schimbului de informații și al cooperării operaționale.
(4) Comisia consultă Agenția Frontex cu privire la proiectele de programe naționale, în special în ceea ce privește activitățile finanțate în cadrul sprijinului operațional, prezentate de către statele membre în scopul de a dezvolta complementaritate între misiunea Agenției Frontex și responsabilitățile statelor membre în domeniul controlului și supravegherii frontierelor externe, precum și pentru a asigura coerența și a evita ineficiența costurilor.
Articolul 10
Sprijin operațional, în conformitate cu programele naționale ale statelor membre
(1) Un stat membru poate folosi până la 40 % din suma alocată în temeiul instrumentului pentru programul său național în vederea finanțării sprijinului operațional acordat autorităților publice care răspund de îndeplinirea sarcinilor și a serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.
(2) Sprijinul operațional este furnizat în cazul în care următoarele condiții sunt îndeplinite de statul membru în cauză:
respectarea acquis-ului Uniunii în materie de frontiere și vize;
respectarea obiectivelor programului național;
respectarea standardelor comune ale Uniunii pentru a spori coordonarea între statele membre și a evita suprapunerea eforturilor, fragmentarea și ineficiența costurilor în materie de control al frontierelor.
(3) În acest scop, înainte de aprobarea programului național, Comisia evaluează situația inițială în statele membre care și-au manifestat intenția de a solicita sprijin operațional ținând seama, dacă este cazul, de rapoartele de evaluare privind acquis-ul Schengen.
Concluziile Comisiei fac obiectul unui schimb de opinii cu statul membru în cauză.
În urma schimbului de opinii, acceptarea de către Comisie a sprijinului bugetar în cadrul programului național al unui stat membru poate fi condiționată de programarea și de finalizarea unei serii de acțiuni care au ca scop garantarea îndeplinirii integrale a condițiilor prevăzute la alineatul (2), până la momentul acordării sprijinului bugetar.
(4) Sprijinul operațional este concentrat pe sarcini și/sau servicii specifice și este orientat pe obiectivele stabilite în anexa III. Sprijinul operațional atrage după sine rambursarea integrală a cheltuielilor efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor și/sau serviciilor definite în programul național, în limitele financiare stabilite de program și de plafonul prevăzut la alineatul (1).
(5) Sprijinul operațional face obiectul monitorizării și al schimbului de informații între Comisie și statul membru în cauză în raport cu situația inițială în statul membru, cu obiectivele și țintele care urmează să fie realizate și cu indicatorii de evaluare a progreselor.
(6) Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, proceduri de raportare referitoare la punerea în aplicare a prezentei dispoziții și orice alte modalități practice, care trebuie stabilite între statele membre și Comisie pentru a se conforma prezentului articol. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (2).
Articolul 11
Sprijin operațional pentru regimul special de tranzit
(1) Instrumentul acordă sprijin pentru compensarea scutirilor de taxe aplicate vizelor de tranzit și costurilor suplimentare ocazionate de punerea în aplicare a documentului de facilitare a tranzitului (FTD) și a documentului de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 693/2003 și al Regulamentului (CE) nr. 694/2003.
(2) Resursele alocate în acest scop Lituaniei, în temeiul alineatului (1), nu trebuie să depășească 154 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020 și sunt puse la dispoziție ca sprijin operațional specific suplimentar pentru Lituania.
(3) În sensul alineatului (1), costuri suplimentare înseamnă costurile care rezultă direct din cerințele specifice de punere în aplicare a funcționării regimului special de tranzit și care nu decurg din eliberarea vizelor de tranzit sau a altor tipuri de vize.
Următoarele tipuri de costuri suplimentare pot beneficia de finanțare:
investițiile în infrastructuri;
formarea personalului care pune în aplicare regimul special de tranzit;
costurile suplimentare de funcționare, inclusiv salariile personalului care răspunde în mod direct de punerea în aplicare a regimului special de tranzit.
(4) Scutirile de taxe menționate la alineatul (1) din prezentul articol se calculează pe baza nivelului taxelor de viză și a derogărilor la taxele de viză stabilite de Acordului între Comunitatea Europeană și Federația Rusă privind facilitarea eliberării de vize cetățenilor Uniunii Europene și cetățenilor Federației Ruse ( 9 ), în limitele cadrului financiar prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol.
(5) Comisia și Lituania evaluează aplicarea prezentului articol în cazul în care intervin schimbări care au un impact asupra existenței și/sau funcționării regimului special de tranzit.
(6) Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, proceduri de raportare referitoare la punerea în aplicare a prezentei dispoziții și orice alte modalități financiare și practice care trebuie stabilite între Lituania și Comisie, pentru a se conforma prezentului articol. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (2).
(7) Pentru a asigura buna funcționare a regimului special de tranzit, Comisia poate formula modalități specifice de plată intermediară care derogă de la dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 514/2014.
Articolul 12
Programare în conformitate cu rezultatele mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen
În urma unui raport de evaluare privind acquis-ul Schengen, astfel cum a fost adoptat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, statul membru în cauză analizează, împreună cu Comisia și Agenția Frontex, modalitatea de a răspunde constatărilor și deficiențele și pune în aplicare recomandările din programul său național.
Dacă este necesar, statul membru își reevaluează programul național în conformitate cu articolul 14 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 pentru a lua în considerare respectivele constatări și recomandări.
Finanțarea acțiunilor corective constituie o prioritate. Prin dialog cu Comisia și cu Agenția Frontex, statul membru în cauză realocă resurse din programul său, inclusiv resursele prevăzute pentru sprijin operațional și/sau introduce sau modifică acțiunile menite să remedieze deficiențele, în conformitate cu constatările și recomandările raportului de evaluare privind acquis-ul Schengen.
Articolul 13
Acțiunile Uniunii
(1) La inițiativa Comisiei, instrumentul poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor transnaționale sau a acțiunilor de interes special pentru Uniune („acțiunile Uniunii”) privind obiectivele generale, specifice și operaționale menționate la articolul 3.
(2) Pentru a fi eligibile pentru finanțare, este necesar ca acțiunile Uniunii să urmărească, în special, următoarele obiective:
sprijinirea activităților de pregătire, de monitorizare, administrative și tehnice necesare, pentru a pune în aplicare politicile cu privire la frontierele externe și vize, inclusiv pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen prin dezvoltarea și punerea în aplicare a mecanismului de evaluare, astfel cum este stabilit de Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și a Codului frontierelor Schengen, în special a cheltuielilor de misiune ale experților Comisiei și ai statelor membre care participă la vizite la fața locului;
asigurarea unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a situației existente în statele membre și în țările terțe prin analiza, evaluarea și monitorizarea atentă a politicilor;
sprijinirea dezvoltării instrumentelor statistice, inclusiv a instrumentelor statistice comune, a metodelor statistice și a indicatorilor comuni;
susținerea și monitorizarea punerii în aplicare a legislației Uniunii și a obiectivelor strategice ale Uniunii în statele membre, precum și evaluarea eficienței și impactului acestora, inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în limitele domeniului de aplicare a instrumentului;
promovarea creării de rețele, a învățării reciproce, a identificării și difuzării celor mai bune practici și a abordărilor inovatoare în rândul diferiților actori la nivel european;
promovarea proiectelor care au drept scop să asigurare armonizarea și interoperabilitatea măsurilor adoptate în domeniul gestionării frontierelor, în conformitate cu standardele comune ale Uniunii, cu scopul de a dezvolta un sistem european integrat de gestionare a frontierelor;
sporirea gradului de sensibilizare cu privire la politicile și obiectivele Uniunii în rândul părților interesate și al publicului larg, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii;
sporirea capacității rețelelor europene de evaluare, promovare, susținere și dezvoltare în continuare a politicilor și obiectivelor Uniunii;
sprijinirea, în special, a proiectelor inovatoare care dezvoltă noi metode și/sau tehnologii cu potențial de transfer către alte state membre, îndeosebi a proiectelor care urmăresc testarea și validarea proiectelor de cercetare;
susținerea acțiunilor legate de țări terțe și în cadrul acestora, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (2).
(3) Acțiunile Uniunii sunt puse în aplicare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
Articolul 14
Asistența de urgență
(1) Instrumentul asigură asistență financiară pentru a răspunde necesităților urgente și specifice în caz de situații de urgență, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (f).
(2) Asistența de urgență este pusă în aplicare în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
Articolul 15
Instituirea unui program privind dezvoltarea de sisteme informatice
Programul privind dezvoltarea sistemelor informatice ce au la bază sisteme informatice existente și/sau noi este pus în aplicare sub rezerva adoptării actelor legislative ale Uniunii care definesc aceste sisteme informatice și a infrastructurii de comunicare a acestora, cu scopul, în special, de a îmbunătăți gestionarea și controlul fluxurilor de călătorie la frontierele externe prin consolidarea controalelor și în același timp prin accelerarea trecerii frontierelor pentru persoanele care călătoresc cu regularitate. După caz, se asigură sinergiile cu sistemele informatice existente pentru a evita cheltuielile duble.
Defalcarea sumei menționate la articolul 5 alineatul (5) litera (b) este efectuată fie în cadrul actelor legislative relevante ale Uniunii, fie, după adoptarea actelor legislative respective, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 17.
Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la stadiul dezvoltării acelor sisteme informatice cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este cazul.
Articolul 16
Asistența tehnică
(1) La inițiativa și/sau în numele Comisiei, instrumentul poate contribui anual cu până la 1,7 milioane EUR pentru asistență tehnică din fond, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
(2) La inițiativa unui stat membru, fondul poate finanța activități de asistență tehnică, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014. Contravaloarea destinată asistenței tehnice nu poate depăși, pentru perioada 2014-2020, 5 % din suma totală alocată unui stat membru plus 500 000 EUR.
CAPITOLUL III
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 17
Exercitarea delegării de competențe
(1) Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (5) litera (b), la articolul 6 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 15 se conferă Comisiei pe o perioadă de șapte ani de la 21 mai 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit pentru o perioadă de trei ani, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de expirarea fiecărei perioade de șapte ani.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (5) litera (b), la articolul 6 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 15 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia de revocare nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (b), articolului 6 alineatul (4), articolului 7 alineatul (2) sau articolului 15 intră în vigoare numai dacă Parlamentul European sau Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 18
Procedura comitetelor
(1) Comisia este sprijinită de „Comitetul Fonduri pentru azil, migrație și integrare și pentru securitate internă” instituit prin articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 19
Aplicabilitatea Regulamentului (UE) nr. 514/2014
Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 514/2014 se aplică instrumentului.
Articolul 20
Abrogare
Decizia nr. 574/2007/CE se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014.
Articolul 21
Dispoziții tranzitorii
(1) Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea, inclusiv anularea integrală sau parțială, a proiectelor și a programelor anuale până la încheierea acestora, nici asistența financiară aprobată de către Comisie în temeiul Deciziei nr. 574/2007/CE și nici alt act legislativ care se aplică respectivei asistențe la 31 decembrie 2013.
(2) În cursul adoptării deciziilor privind cofinanțarea în cadrul instrumentului, Comisia ia în considerare măsurile care au fost adoptate în temeiul Deciziei nr. 574/2007/CE înainte de 20 mai 2014 și care au consecințe financiare pe durata acoperită de respectiva cofinanțare.
(3) Sumele angajate pentru cofinanțare, aprobate de Comisie între 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2014, pentru care nu au fost trimise Comisiei documentele necesare încheierii acțiunilor înainte de expirarea termenului pentru înaintarea raportului final, sunt dezangajate automat de către Comisie până la 31 decembrie 2017, impunându-se restituirea sumelor plătite în mod nejustificat.
(4) Sumele legate de acțiunile care au fost suspendate datorită unor proceduri judiciare sau administrative cu efect suspensiv nu sunt luate în considerare pentru calcularea sumei care urmează să fie dezangajată în mod automat.
(5) Statele membre pun la dispoziția Comisiei, până la 30 iunie 2015, un raport de evaluare a rezultatelor și a impactului acțiunilor cofinanțate în temeiul Deciziei nr. 574/2007/CE pentru perioada 2011-2013.
(6) Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, până la 31 decembrie 2015, un raport de evaluare ex post în temeiul Deciziei nr. 574/2007/CE pentru perioada 2011-2013.
Articolul 22
Reexaminare
Parlamentul European și Consiliul reexaminează, pe baza unei propuneri a Comisiei, prezentul regulament până la 30 iunie 2020.
Articolul 23
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
ANEXA I
Sumele care constituie baza programelor naționale ale statelor membre (în EUR)
|
Stat membru/stat asociat |
Suma minimă |
Partea fixă distribuită pe baza mediei perioadei 2010-2012 |
% 2010-2012 împreună cu Croația |
Total |
|
AT |
5 000 000 |
9 162 727 |
0,828 % |
14 162 727 |
|
BE |
5 000 000 |
12 519 321 |
1,131 % |
17 519 321 |
|
BG |
5 000 000 |
35 366 130 |
3,196 % |
40 366 130 |
|
CH |
5 000 000 |
13 920 284 |
1,258 % |
18 920 284 |
|
CY |
15 000 000 |
19 507 030 |
1,763 % |
34 507 030 |
|
CZ |
5 000 000 |
9 381 484 |
0,848 % |
14 381 484 |
|
DE |
5 000 000 |
46 753 437 |
4,225 % |
51 753 437 |
|
DK |
5 000 000 |
5 322 133 |
0,481 % |
10 322 133 |
|
EE |
5 000 000 |
16 781 752 |
1,516 % |
21 781 752 |
|
ES |
5 000 000 |
190 366 875 |
17,201 % |
195 366 875 |
|
FI |
5 000 000 |
31 934 528 |
2,886 % |
36 934 528 |
|
FR |
5 000 000 |
79 999 342 |
7,229 % |
84 999 342 |
|
GR |
5 000 000 |
161 814 388 |
14,621 % |
166 814 388 |
|
HR |
4 285 714 |
31 324 057 |
2,830 % |
35 609 771 |
|
HU |
5 000 000 |
35 829 197 |
3,237 % |
40 829 197 |
|
IE |
|
|
|
|
|
IS |
5 000 000 |
326 980 |
0,030 % |
5 326 980 |
|
IT |
5 000 000 |
151 306 897 |
13,672 % |
156 306 897 |
|
LI |
5 000 000 |
0 |
0,000 % |
5 000 000 |
|
LT |
5 000 000 |
19 704 873 |
1,780 % |
24 704 873 |
|
LU |
5 000 000 |
400 129 |
0,036 % |
5 400 129 |
|
LV |
5 000 000 |
10 521 704 |
0,951 % |
15 521 704 |
|
MT |
15 000 000 |
38 098 597 |
3,442 % |
53 098 597 |
|
NL |
5 000 000 |
25 609 543 |
2,314 % |
30 609 543 |
|
NO |
5 000 000 |
9 317 819 |
0,842 % |
14 317 819 |
|
PL |
5 000 000 |
44 113 133 |
3,986 % |
49 113 133 |
|
PT |
5 000 000 |
13 900 023 |
1,256 % |
18 900 023 |
|
RO |
5 000 000 |
56 151 568 |
5,074 % |
61 151 568 |
|
SE |
5 000 000 |
6 518 706 |
0,589 % |
11 518 706 |
|
SI |
5 000 000 |
25 669 103 |
2,319 % |
30 669 103 |
|
SK |
5 000 000 |
5 092 525 |
0,460 % |
10 092 525 |
|
UK |
|
|
|
|
|
TOTAL |
169 285 714 |
1 106 714 286 |
100,00 % |
1 276 000 000 |
ANEXA II
Lista acțiunilor specifice
Crearea unor mecanisme de cooperare consulară între cel puțin două state membre care să producă economii substanțiale legate de prelucrarea cererilor și eliberarea de vize la consulate, în conformitate cu principiile de cooperare prevăzute în Codul vizelor, inclusiv centre comune pentru solicitarea de vize
Achiziționarea de mijloace de transport și echipamente operaționale care sunt considerate necesare de către Agenția Frontex pentru a fi detașate în cadrul operațiunilor comune și care vor fi puse la dispoziția Agenției Frontex în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004
Activitățile de control la frontiere, cum ar fi verificările la frontiere și măsurile de supraveghere a frontierelor în zonele care se confruntă sau care s-ar putea confrunta cu o presiune ridicată și/sau disproporționată exercitată de migrație, inclusiv activitățile legate de instituirea, dezvoltarea și operarea unor zone hotspot, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului ( 10 ), precum și, dacă este necesar, sprijinirea activităților de gestionare a frontierelor în țări terțe.
ANEXA III
Obiectivele sprijinului operațional în cadrul programelor naționale
Obiectivul nr. 1: promovarea dezvoltării și punerii în aplicare a unor politici care să asigure absența oricărui control al persoanelor, indiferent de cetățenie, la trecerea frontierelor interne, asigurând controlul persoanelor și monitorizarea eficientă a trecerii frontierelor externe
Obiectivul nr. 2: promovarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii comune în materie de vize și alte permise de ședere de scurtă durată, inclusiv a cooperării consulare
Obiectivul nr. 3: crearea și funcționarea unor sisteme informatice sigure, a infrastructurii lor de comunicare și a echipamentelor de sprijin pentru gestionarea fluxurilor migratorii la frontierele externe ale Uniunii, inclusiv pentru supraveghere
ANEXA IV
Lista indicatorilor comuni pentru măsurarea obiectivelor specifice
Sprijinirea unei politici comune în materie de vize pentru facilitarea călătoriilor în scopuri legitime, asigurarea tratamentului egal pentru resortisanții țărilor terțe și combaterea imigrației ilegale
numărul activităților de cooperare consulară realizate cu ajutorul instrumentului
În cadrul rapoartelor anuale de punere în aplicare prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, acest indicator este defalcat în subcategorii ca de exemplu:
numărul membrilor personalului care au participat la cursuri de formare și numărul cursurilor de formare privind aspecte legate de politica comună în materie de vize organizate cu ajutorul instrumentului;
numărul de posturi specializate în țări terțe finanțate prin intermediul instrumentului
În cadrul rapoartelor anuale de punere în aplicare prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, acest indicator este defalcat în subcategorii ca de exemplu:
procentajul și numărul de consulate care au fost dezvoltate sau modernizate cu ajutorul instrumentului raportat la numărul total de consulate.
Susținerea gestionării frontierelor, inclusiv prin împărtășirea informațiilor între statele membre și între statele membre și Agenția Frontex, pentru a se asigura, pe de o parte, un nivel ridicat de protecție a frontierelor externe, inclusiv prin combaterea imigrației ilegale, și, pe de altă parte, trecerea fără incidente a frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen
numărul membrilor personalului care au participat la cursuri de formare și numărul cursurilor de formare cu privire la aspecte legate de gestionarea frontierelor, organizate cu ajutorul instrumentului;
numărul infrastructurilor de control la frontieră (controale și supraveghere) și al mijloacelor dezvoltate sau modernizate cu ajutorul instrumentului
În cadrul rapoartelor anuale de punere în aplicare prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, acest indicator este defalcat în subcategorii ca de exemplu:
numărul de traversări ale frontierelor externe realizate prin intermediul porților pentru controlul automat la frontieră, susținute de instrument, raportat la numărul total de traversări ale frontierelor;
numărul de infrastructuri naționale de supraveghere a frontierelor instituite/dezvoltate în continuare în cadrul EUROSUR
În cadrul rapoartelor anuale de punere în aplicare prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, acest indicator este defalcat în subcategorii ca de exemplu:
numărul de incidente raportate de statele membre pentru menținerea tabloului situațional european
În cadrul rapoartelor anuale de punere în aplicare prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, acest indicator este defalcat în subcategorii ca de exemplu:
( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).
( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).
( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).
( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen (JO L 405, 30.12.2006, p. 1).
( 5 ) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
( 6 ) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
( 7 ) Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, p. 1).
( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 866/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind regimul stabilit în temeiul dispozițiilor articolului 2 din Protocolul nr. 10 din Actul de aderare din 2003 (JO L 161, 30.4.2004, p. 128).
( 9 ) JO L 129, 17.5.2007, p. 27.
( 10 ) Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).