02012R0029 — RO — 06.02.2019 — 007.001

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

Astfel cum a fost modificat prin:

Rectificat prin:

▼B

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 29/2012 AL COMISIEI

din 13 ianuarie 2012

privind standardele de comercializare a uleiului de măsline

(text codificat)

Articolul 1

(1)  Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE și Regulamentului (CE) nr. 510/2006, prezentul regulament prevede, la nivelul comerțului cu amănuntul, standarde specifice de comercializare a uleiurilor de măsline și a uleiurilor din turte de măsline menționate la punctul 1 literele (a) și (b) și la punctele 3 și 6 din anexa XVI la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2)  În sensul prezentului regulament, „comerț cu amănuntul” înseamnă vânzarea către consumatorul final de ulei menționat la alineatul (1), în formă naturală sau inclus într-un produs alimentar.

Articolul 2

Uleiul menționat la articolul 1 alineatul (1) este prezentat consumatorului final preambalat, în ambalaje cu o capacitate maximă de cinci litri. Aceste ambalaje sunt prevăzute cu un sistem de deschidere care să nu mai poată fi resigilat după prima desigilare, și sunt etichetate în conformitate cu articolele 3-6.

Cu toate acestea, în ceea ce privește uleiurile destinate consumului în restaurante, spitale, cantine sau alte unități colective similare, statele membre pot stabili o capacitate maximă a ambalajelor care să depășească cinci litri, în funcție de tipul de unitate în cauză.

Articolul 3

Descrierile în conformitate cu articolul 118 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se consideră ca fiind denumirea sub care este vândut produsul, după cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2000/13/CE.

Etichetarea uleiurilor menționate la articolul 1 alineatul (1) cuprinde, în mod clar și indelebil, în plus față de descrierea menționată la primul alineat al prezentului articol, dar nu neapărat în apropierea acesteia, următoarele informații privind categoria de ulei:

„ulei de măsline de categorie superioară obținut direct din măsline și exclusiv prin procedee mecanice”;

„ulei de măsline obținut direct din măsline și exclusiv prin metode mecanice”;

„ulei cu un conținut exclusiv de uleiuri de măsline care au suferit un tratament de rafinare și uleiuri obținute direct din măsline”;

Articolul 4

(1)  Uleiul de măsline extra virgin și uleiul de măsline virgin, definite la punctul 1 literele (a) și (b) din anexa XVI la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 includ o denumire de origine pe etichetă.

Produsele definite la punctele 3 și 6 din anexa XVI la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 nu includ nicio denumire de origine pe etichetă.

În sensul prezentului regulament, „denumire de origine” înseamnă trimiterea la o zonă geografică menționată pe ambalaj sau pe eticheta ambalajului.

(2)  Denumirile de origine menționate la alineatul (1) includ în mod exclusiv:

(3)  Denumirile mărcilor sau ale firmelor, a căror cerere de înregistrare a fost introdusă până la 31 decembrie 1998 în conformitate cu Directiva 89/104/CEE sau până la 31 mai 2002 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului ( 1 ) nu sunt considerate denumiri de origine reglementate de prezentul regulament.

(4)  În cazul importului dintr-o țară terță, denumirea de origine este stabilită în conformitate cu articolele 22-26 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

(5)  Denumirea de origine care menționează un stat membru sau Uniunea corespunde zonei geografice în care au fost recoltate măslinele în cauză sau în care se situează presa în care a fost extras uleiul din măsline.

Dacă măslinele au fost recoltate într-un stat membru sau într-o țară terță altele decât cele în care se situează presa în care a fost extras uleiul din măsline, denumirea de origine cuprinde următoarea mențiune: „ulei de măsline (extra) virgin obținut în (denumirea Uniunii sau a statului membru în cauză) din măsline recoltate în (denumirea Uniunii, a statului membru sau a țării terțe în cauză)”.

▼M4

Articolul 4a

În cazul uleiurilor menționate la articolul 1 alineatul (1), informațiile privind condițiile speciale de păstrare a uleiurilor, în spații întunecoase și răcoroase, trebuie să figureze pe ambalaj sau pe o etichetă aplicată pe acesta.

Articolul 4b

Mențiunile obligatorii vizate la articolul 3 primul paragraf și, atunci când este aplicabilă, mențiunea vizată la articolul 4 alineatul (1) primul paragraf sunt grupate în câmpul vizual principal, astfel cum se definește la articolul 2 alineatul (2) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ), fie pe aceeași etichetă sau pe mai multe etichete aplicate pe același recipient, fie direct pe același recipient. Fiecare dintre aceste mențiuni obligatorii trebuie să figureze în întregime și într-un corp de text omogen.

▼B

Articolul 5

Printre indicațiile opționale care pot figura pe etichetele uleiului prevăzute la articolul 1 alineatul (1), indicațiile prevăzute de prezentul articol trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

▼M5

▼M4

▼B

Produsele vândute sub mărci comerciale a căror înregistrare a fost solicitată până la 1 martie 2008 cel târziu și care conțin cel puțin unul din termenii prevăzuți la punctul 3.3 din anexa XII la Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 pot să nu respecte condițiile prevăzute la articolul 5 primul paragraf litera (c) din prezentul regulament până la ►C1  1 noiembrie 2011 ◄ .

▼M5

Articolul 5a

Statele membre pot decide că anul recoltei menționat la articolul 5 primul paragraf litera (e) trebuie să fie indicat pe eticheta uleiurilor de măsline din producția lor internă vizate la litera respectivă, obținute din măsline recoltate pe teritoriul lor și destinate numai piețelor lor naționale.

Această decizie nu împiedică comercializarea până la epuizarea stocurilor a uleiurilor de măsline etichetate înainte de data la care decizia respectivă produce efecte.

Statele membre notifică decizia respectivă în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

▼B

Articolul 6

(1)  În cazul în care prezența uleiurilor menționate la articolul 1 alineatul (1), într-un amestec de ulei de măsline și alte uleiuri vegetale este evidențiată pe etichete în alt loc decât în lista de ingrediente prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice, amestecul în cauză cuprinde următoarea descriere comercială: „Amestec de uleiuri vegetale (sau denumirile exacte ale uleiurilor vegetale în cauză) și ulei de măsline”, urmată imediat de indicarea proporției de ulei de măsline din amestec.

Prezența uleiului de măsline poate fi evidențiată cu ajutorul imaginilor sau reprezentărilor grafice pe eticheta unui amestec menționat la primul paragraf numai în cazul în care proporția de ulei de măsline depășește 50 % din amestecul în cauză.

Statele membre pot interzice producerea, pe teritoriul lor, a amestecurilor de ulei de măsline și alte uleiuri vegetale menționate la primul paragraf pentru consum intern. Cu toate acestea, ele nu pot interzice comercializarea, pe teritoriul lor, a amestecurilor respective provenite din alte țări și nu pot interzice producerea, pe teritoriul lor, a amestecurilor respective destinate comercializării în alt stat membru sau destinate exportului.

▼M4

(2)  Cu excepția produselor alimentare solide, conservate exclusiv în ulei de măsline, în special produsele vizate în Regulamentele (CEE) nr. 1536/92 ( 3 ) și (CEE) nr. 2136/89 ( 4 ) ale Consiliului, în cazul în care prezența uleiurilor într-un produs alimentar, altele decât cele vizate la alineatul (1) al prezentului articol, uleiuri vizate la articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament, este evidențiată pe etichetă, în alt loc decât în lista de ingrediente, prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice, denumirea de vânzare a produsului alimentar respectiv este urmată imediat de precizarea procentajului de ulei de măsline adăugat, vizat la articolul 1 alineatul (1), în raport cu greutatea totală netă a produsului alimentar.

▼B

Proporția de ulei de măsline adăugat în raport cu greutatea netă totală a produsului alimentar poate fi înlocuită cu procentul de ulei de măsline adăugat în raport cu greutatea totală a grăsimilor, adăugând totodată indicația „proporție de grăsimi”.

(3)  Pe etichetele produselor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol, descrierile menționate la articolul 3 primul paragraf se pot înlocui cu textul „ulei de măsline”.

Cu toate acestea, în cazul prezenței uleiului din turte de măsline, cuvintele „ulei de măsline” se înlocuiesc cu „ulei din turte de măsline”.

(4)  Informațiile menționate la articolul 3 al doilea paragraf nu sunt necesare pe etichetele produselor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol.

Articolul 7

La cererea statului membru în care se află adresa producătorului, a unității de ambalare sau a vânzătorului care figurează pe etichetă, partea în cauză furnizează informațiile justificative prevăzute la articolele 4, 5 și 6, pe baza unuia sau mai multora dintre elementele următoarele:

▼M4 —————

▼B

Articolul 8

(1)  Comisiei i se comunică de către fiecare stat membru denumirea și adresa organismului sau organismelor responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a prezentului regulament, iar Comisia informează celelalte state membre și eventualele părți interesate, la solicitarea acestora.

(2)  Statul membru în care se află adresa producătorului, a unității de ambalare sau a vânzătorului care figurează pe etichetă, ca urmare a unei cereri de verificare, prelevă eșantioane înainte de sfârșitul lunii următoare celei în care s-a depus cererea și verifică veridicitatea indicațiilor de pe etichetele în cauză. Respectiva cerere poate fi adresată de către:

(3)  Cererile menționate la alineatul (2) sunt însoțite de toate informațiile necesare verificării solicitate, în special:

(4)  Înainte de sfârșitul celei de a treia luni de la data cererii menționate în alineatul (2), statul membru în cauză informează solicitantul cu privire la numărul de ordine alocat cererii și la acțiunea întreprinsă în acest scop.

▼M4

Articolul 8a

Fiecare stat membru verifică veridicitatea mențiunilor de pe etichete, în special conformitatea dintre denumirea comercială a produsului și conținutul recipientului, pe baza analizei riscurilor vizate la articolul 2a din Regulamentul (CEE) nr. 2568/91. Pentru fiecare neregulă constatată și în cazul în care producătorul, ambalatorul sau comerciantul indicat pe etichetă se află într-un alt stat membru, organismul de control din statul membru în cauză solicită o verificare în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

▼B

Articolul 9

▼M4

(1)  Fără a se aduce atingere sancțiunilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2568/91, statele membre prevăd aplicarea de sancțiuni eficiente, proporționate și disuasive, la nivel național, în cazul încălcării prezentului regulament.

▼M3

Comisiei i se comunică de către statele membre măsurile adoptate în acest scop până la 31 decembrie 2002, precum și modificările respectivelor măsuri, înainte de sfârșitul lunii următoare celei în care au fost adoptate.

Comisiei i se comunică de către Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia măsurile menționate la primul paragraf cel târziu la 31 decembrie 2004, precum și modificările respectivelor măsuri, înainte de sfârșitul lunii următoare celei în care au fost adoptate.

Comisiei i se comunică de către Bulgaria și România măsurile menționate la primul paragraf până la 31 decembrie 2010, precum și modificările respectivelor măsuri, înainte de sfârșitul lunii următoare celei în care au fost adoptate.

Comisiei i se comunică de către Croația măsurile menționate la primul paragraf până la 31 decembrie 2013, precum și modificările respectivelor măsuri, înainte de sfârșitul lunii următoare celei în care au fost adoptate.

▼B

(2)  În scopul verificării indicațiilor menționate la articolele 4, 5 și 6, statele membre în cauză pot introduce un sistem de aprobare a întreprinderilor ale căror instalații de ambalare se situează pe teritoriul lor.

Aprobarea, precum și o identificare alfanumerică, se acordă, la cerere, oricărei întreprinderi care îndeplinește condițiile următoare:

Pe etichetă se menționează, după caz, identificarea alfanumerică a unității de ambalare aprobate.

▼M4

Articolul 10

Statele membre în cauză transmit Comisiei, până cel târziu la 31 mai în fiecare an, un raport referitor la anul anterior, privind următoarele informații:

Raportul prezintă aceste informații în funcție de anii calendaristici în care s-au efectuat verificările și în funcție de tipul de încălcare. Dacă este cazul, raportul prezintă eventualele dificultăți deosebite întâmpinate și propunerile de îmbunătățire a verificărilor.

▼M4

Articolul 10a

Notificările prevăzute în prezentul regulament se efectuează în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 792/2009 al Comisiei ( 5 ).

▼B

Articolul 11

Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 12

(1)  Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

▼M1

(2)  Produsele fabricate și etichetate în Uniune sau importate în Uniune și puse în liberă circulație în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 înainte de 1 ianuarie 2013 pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

▼B

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

ANEXA I

ANEXA II

( 1 ) JO L 11, 14.1.1994, p. 1.

( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

( 3 ) Regulamentul (CEE) nr. 1536/92 al Consiliului din 9 iunie 1992 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de ton și de pălămidă (JO L 163, 17.6.1992, p. 1).

( 4 ) Regulamentul (CEE) nr. 2136/89 al Consiliului din 21 iunie 1989 de stabilire a standardelor comune de comercializare pentru conservele de sardine și a descrierilor comerciale pentru conservele de sardine și conservele de produse de tipul sardine (JO L 212, 22.7.1989, p. 79).

( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei din 31 august 2009 de stabilire a normelor detaliate pentru comunicarea Comisiei de către statele membre a informațiilor și documentelor cu privire la implementarea organizării comune a piețelor, la sistemul de plăți directe, la promovarea produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice și insulelor mici din Marea Egee (JO L 228, 1.9.2009, p. 3).