Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană

Prin derogare de la articolul 2, interdicțiile menționate la articolul respectiv nu se aplică furnizării de asistență tehnică, finanțare și asistență financiară sau serviciilor de brokeraj:

Prin derogare de la articolul 2, cu condiția ca furnizarea acestui tip de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj, de finanțare sau de asistență financiară să fi fost aprobată în prealabil de Comitetul de sancțiuni, interdicțiile stabilite la articolul respectiv nu se aplică furnizării de asistență tehnică, de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul produselor și tehnologiilor enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare sau pentru furnizarea de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj aferente.

(1)

Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de oricare dintre persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele incluse pe lista din anexa I.

(2)

Se interzice punerea la dispoziție, direct sau indirect, în beneficiul oricăreia dintre persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele incluse pe lista din anexa I de fonduri sau resurse economice de orice fel.

(3)

Anexa I cuprinde persoanele fizice sau juridice, entitățile și organismele desemnate de Comitetul de sancțiuni ca fiind persoane fizice sau juridice, entități și organisme care:

(a)

sunt implicate în acte care amenință pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau sprijină astfel de acte, inclusiv acte care amenință sau împiedică procesul de stabilizare și de reconciliere sau care alimentează manifestările de violență;

(b)

încalcă embargoul asupra armelor prevăzut la punctul 54 din RCSONU 2127 (2013) ori au furnizat, vândut sau transferat, în mod direct sau indirect, grupărilor armate sau rețelelor infracționale din Republica Centrafricană, armament sau material conex ori consiliere tehnică, formare sau asistență de orice fel, inclusiv finanțare și asistență financiară, în legătură cu activități violente ale grupărilor armate sau ale rețelelor infracționale din Republica Centrafricană ori au fost beneficiarii acestor materiale și servicii;

▼M15

(c)

sunt implicate în planificarea, conducerea sau comiterea în Republica Centrafricană de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz, sau care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului, inclusiv acte care implică vizarea civililor, atacuri din motive etnice sau religioase, atacuri asupra unor obiective civile, inclusiv centre administrative, tribunale, școli și spitale, precum și răpiri și strămutări forțate;

▼M10

(d)

sunt implicate în planificarea, orchestrarea sau comiterea de acte de violență sexuală și bazată pe gen în Republica Centrafricană;

(e)

recrutează sau folosesc copii în conflictul armat din Republica Centrafricană, încălcând astfel dreptul internațional aplicabil;

(f)

acordă sprijin grupărilor armate sau rețelelor infracționale prin exploatarea ilicită a resurselor naturale sau prin comercializarea acestora, inclusiv a diamantelor, a aurului, precum și a speciilor faunei și florei sălbatice și a produselor derivate din fauna sau flora sălbatică, în interiorul Republicii Centrafricane sau provenite din aceasta;

(g)

împiedică furnizarea de asistență umanitară în Republica Centrafricană sau accesul la asistență umanitară ori distribuirea acesteia în Republica Centrafricană;

▼M15

(h)

sunt implicate în planificarea, conducerea, sponsorizarea sau desfășurarea de atacuri împotriva misiunilor Organizației Națiunilor Unite sau a prezențelor internaționale pentru asigurarea securității, inclusiv MINUSCA, misiunile Uniunii și forțele franceze care le sprijină, precum și împotriva personalului umanitar;

▼M10

(i)

sunt lideri ai unei entități desemnate de Comitetul de sancțiuni ori au oferit sprijin ori au acționat pentru sau în numele ori conform instrucțiunilor unei persoane, unei entități sau unui organism desemnat de Comitetul de sancțiuni ori ale unei entități deținute sau controlate de o persoană, o entitate sau un organism desemnat;

▼M15

(j)

comit acte de incitare la violență, în special din motive etnice sau religioase, care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane și care participă la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau care sprijină aceste acte.

Prin derogare de la articolul 5, autoritățile competente ale statelor membre pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în condițiile pe care le consideră adecvate, cu condiția ca autoritatea competentă în cauză să fi stabilit că fondurile sau resursele economice sunt necesare pentru acoperirea unor cheltuieli extraordinare și cu condiția ca statul membru în cauză să fi notificat Comitetului de sancțiuni elementele stabilite, iar Comitetul de sancțiuni să le fi aprobat.

Prin derogare de la articolul 5, autoritățile competente ale statelor membre pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

Prin derogare de la dispozițiile articolului 5, în cazul în care o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism inclus pe lista din anexa I trebuie să efectueze o plată în baza unui contract sau a unui acord încheiat de persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul în cauză sau în baza unei obligații care a apărut în sarcina acestora, înainte de data la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv au fost desemnate de Consiliul de Securitate al ONU sau de Comitetul de sancțiuni, autoritățile competente ale statelor membre pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate, cu condiția ca autoritatea competentă în cauză să fi stabilit că:

(1)

Articolul 5 alineatul (2) nu împiedică creditarea conturilor înghețate de către instituțiile financiare sau de credit care primesc fonduri transferate de terți în contul persoanei fizice sau juridice, al entității sau organismului incluse pe lista din anexa I, cu condiția ca toate aceste sume suplimentare transferate în conturile respective să fie, de asemenea, înghețate. Instituția financiară sau de credit informează, fără întârziere, autoritatea competentă relevantă cu privire la orice tranzacții de acest tip.

(2)

Articolul 5 alineatul (2) nu se aplică sumelor suplimentare vărsate în conturile înghețate reprezentând:

(a)

dobânzi sau alte venituri generate de conturile respective;

(b)

plăți datorate în baza unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau care au apărut înainte de data la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul menționat la articolul 5 a fost inclus în anexa I; sau

(c)

plăți datorate în temeiul unui privilegiu sau al unei hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale, astfel cum se menționează la articolul 8; și

cu condiția ca aceste dobânzi, alte venituri și plăți să fie înghețate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

(1)

Fără a se aduce atingere normelor aplicabile în materie de raportare, confidențialitate și secret profesional, persoanele fizice și juridice, entitățile și organismele:

(a)

furnizează de îndată autorității competente a statului membru în care își au reședința sau sunt stabilite toate informațiile care pot facilita respectarea prezentului regulament, cum ar fi informațiile cu privire la conturile și sumele înghețate în conformitate cu articolul 5, și transmit orice astfel de informație Comisiei, fie direct, fie prin intermediul statului membru și

(b)

cooperează cu autoritatea competentă cu ocazia oricărei verificări a unor astfel de informații.

(2)

Orice informații suplimentare primite direct de Comisie sunt comunicate statelor membre.

(3)

Orice informații furnizate sau primite în conformitate cu prezentul articol sunt utilizate numai în scopul pentru care au fost furnizate sau primite.

Este interzisă participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop sau efect eludarea măsurilor menționate la articolele 2 și 5.

(1)

Înghețarea fondurilor și a resurselor economice sau refuzul de a pune la dispoziție aceste fonduri sau resurse economice, efectuate cu bună-credință, pe motiv că o astfel de acțiune este conformă cu dispozițiile prezentului regulament, nu angajează în niciun fel răspunderea persoanei fizice sau juridice, a entității sau a organismului care o efectuează ori a personalului de conducere sau a angajaților acestuia, cu excepția cazului în care se dovedește că fondurile și resursele economice în cauză au fost înghețate sau reținute din neglijență.

(2)

Acțiunile persoanelor fizice sau juridice, ale entităților sau ale organismelor nu angajează în niciun fel răspunderea acestora, în cazul în care acestea nu au știut și nu au avut niciun motiv întemeiat să suspecteze că acțiunile lor ar încălca interdicțiile prevăzute de prezentul regulament.

(1)

Nu se dă admite nicio pretenție în legătură cu orice contract sau tranzacție a cărei executare a fost afectată, direct sau indirect, în totalitate sau parțial, de măsurile impuse în temeiul prezentului regulament, inclusiv pretenții de despăgubire sau oricăre alte pretenții de acest tip, cum ar fi cererea de compensare sau chemarea în garanție, în special o pretenție de prelungire sau de plată a unei obligațiuni, a unei garanții sau a unei contragaranții, în special a unei garanții financiare sau a unei contragaranții financiare, indiferent de forma acesteia, formulate de:

(a)

persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele desemnate, incluse pe lista din anexa I;

(b)

orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism care acționează prin intermediul sau în numele uneia dintre persoanele, entitățile sau organismele menționate la litera (a).

(2)

În cadrul oricărei proceduri care urmărește să executarea unei pretenții, sarcina de a dovedi că satisfacerea pretenției nu este interzisă în temeiul alineatului (1) incumbă persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului care urmărește executarea respectivei pretenții.

(3)

Prezentul articol nu aduce atingere dreptului persoanelor fizice sau juridice, al entităților și al organismelor menționate la alineatul (1) la controlul jurisdicțional al legalității neexecutării obligațiilor contractuale, în conformitate cu prezentul regulament.

(1)

Comisia și statele membre se informează reciproc cu privire la măsurile luate în temeiul prezentului regulament și cu privire la alte informații relevante de care dispun în legătură cu prezentul regulament, în special cu privire la:

(a)

fondurile înghețate în temeiul articolului 5 și la autorizările acordate în temeiul articolelor 6, 7 și 8;

(b)

încălcările și problemele de aplicare a legii și la hotărârile pronunțate de instanțele naționale.

(2)

Statele membre se informează reciproc și informează Comisia de îndată cu privire la orice alte informații relevante de care dispun care ar putea afecta punerea în aplicare eficace a prezentului regulament.

Comisia este împuternicită să modifice anexa II pe baza informațiilor furnizate de statele membre.

(1)

În cazul în care Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau Comitetul de sancțiuni include pe listă o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism și a transmis o motivare pentur desemnare, Consiliul include persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv în anexa I. Consiliul comunică decizia sa și și motivarea persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului respectiv, fie direct, dacă se cunoaște adresa, fie prin publicarea unui aviz, oferindu-i persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului în cauză posibilitatea de a prezenta observații.

(2)

În cazul în care se transmit observații sau se prezintă dovezi substanțiale noi, Consiliul își reexaminează decizia și informează persoana, entitatea sau organismul în mod corespunzător.

(3)

În cazul în care Organizația Națiunilor Unite decide eliminarea de pe listă a unei persoane, entități sau a unui organism, sau modificarea datelor de identificare ale unei persoane, entități sau ale unui organism, Consiliul modifică anexa I în mod corespunzător.

Anexa I include, dacă sunt disponibile, informațiile furnizate de Consiliul de Securitate sau de Comitetul de sancțiuni necesare pentru a identifica persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele în cauză. În ceea ce privește persoanele fizice, astfel de informații pot include numele, inclusiv pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, numărul pașaportului sau al cărții de identitate, sexul, adresa, dacă este cunoscută, și funcția sau profesia. În ceea ce privește persoanele juridice, entitățile sau organismele, astfel de informații pot include denumirile, locul și data înregistrării, numărul de înregistrare și locul de desfășurare a activității. Anexa I include de asemenea data desemnării de către Consiliul de Securitate sau de către Comitetul de sancțiuni.

(1)

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive.

(2)

Statele membre notifică Comisiei normele menționate la alineatul (1) fără întârziere după intrarea în vigoare a prezentului regulament, și notifică acesteia toate modificările ulterioare aduse acestora.

(1)

Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) pot prelucra date cu caracter personal în scopul de a-și exercita atribuțiile conferite în temeiul prezentului regulament. Aceste atribuții includ:

(a)

în ceea ce privește Consiliul, pregătirea și efectuarea modificărilor la anexa I;

(b)

în ceea ce privește Înaltul Reprezentant, pregătirea modificărilor la anexa I;

(c)

în ceea ce privește Comisia:

(i)

adăugarea conținutului anexei I la lista consolidată în format electronic a persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică măsuri restrictive financiare ale Uniunii și în harta interactivă a sancțiunilor, ambele disponibile public;

(ii)

prelucrarea informațiilor privind impactul măsurilor luate în temeiul prezentului regulament, precum valoarea fondurilor indisponibilizate, și a informațiilor privind autorizațiile acordate de autoritățile competente.

(2)

Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant pot prelucra, după caz, datele relevante referitoare la infracțiunile comise de persoanele fizice incluse pe listă și la condamnările penale ale unor astfel de persoane sau măsurile de securitate privind aceste persoane numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru întocmirea anexei I.

(3)

În sensul prezentului regulament, Consiliul, serviciul din cadrul Comisiei prevăzut în anexa II la prezentul regulament și Înaltul Reprezentant sunt desemnați ca „operatori” în înțelesul articolului 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1725, pentru a asigura faptul că persoanele fizice în cauză își pot exercita drepturile ce le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725.

(1)

Statele membre desemnează autoritățile competente menționate în prezentul regulament și le menționează pe site-urile internet incluse pe lista din anexa II. Statele membre notifică Comisiei orice modificare a adreselor site-urilor internet incluse pe lista din anexa II.

(2)

Statele membre notifică Comisiei autoritățile lor competente, inclusiv datele de contact ale acestora, fără întârziere după intrarea în vigoare a prezentului regulament, și notifică acesteia toate modificările ulterioare aduse acestora.

(3)

În cazul în care prezentul regulament prevede o obligație de a notifica, de a informa sau de a comunica în orice alt mod cu Comisia, adresa și celelalte date de contact care trebuie folosite în vederea unei astfel de comunicări sunt cele menționate în anexa II.

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

1. François Yangouvonda BOZIZÉ [alias: (a) Bozize Yangouvonda; (b) Samuel Peter Mudde (născut la 16 decembrie 1948, în Izo, Sudanul de Sud)]

Pașaport nr.: D00002264, eliberat la 11 iunie 2013 (emis de Ministerul Afacerilor Externe, în Juba, Sudanul de Sud. Expiră la 11 iunie 2017. Pașaport diplomatic emis pe numele Samuel Peter Mudde)

Număr național de identificare: M4800002143743 (Numărul personal din pașaport)

Adresă: (a) Uganda; (b) Bangui, Republica Centrafricană (de la întoarcerea sa din Uganda în decembrie 2019)

Alte informații: Numele mamei este Martine Kofio. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Bozizé a fost inclus pe listă la 9 mai 2014, în temeiul punctului 36 din Rezoluția 2134 (2014) pentru „implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte”.

În colaborare cu susținătorii săi, Bozizé a încurajat atacul din 5 decembrie 2013 asupra orașului Bangui. De atunci, acesta încearcă în continuare să desfășoare operațiuni de destabilizare pentru a menține tensiunile în capitala RCA. Potrivit relatărilor, Bozizé a creat gruparea de miliție anti-balaka înainte ca acesta să părăsească RCA la 24 martie 2013. Într-un comunicat, Bozizé a solicitat miliției sale să continue atrocitățile împotriva regimului actual și a islamiștilor. Potrivit relatărilor, Bozizé a furnizat sprijin financiar și material persoanelor din milițiile care acționează pentru a destabiliza tranziția în curs și pentru a-l aduce înapoi la putere pe Bozizé. Cea mai mare parte a persoanelor din gruparea anti-balaka provin din forțele armate centrafricane care s-au dispersat în zonele rurale după lovitura de stat și au fost reorganizate apoi de Bozizé. Bozizé și susținătorii săi controlează mai mult de jumătate din unitățile anti-balaka.

Forțe loiale lui Bozizé au fost înarmate cu puști de asalt, mortiere și lansatoare de rachete și s-au implicat din ce în ce mai mult în represalii împotriva populației musulmane din RCA. Situația din RCA s-a deteriorat rapid după atacul din 5 decembrie 2013 de la Bangui al forțelor anti-balaka, care s-a soldat cu peste 700 de morți.

2. Nourredine ADAM [alias: (a) Nureldine Adam; (b) Nourreldine Adam; (c) Nourreddine Adam; (d) Mahamat Nouradine Adam; (e) Mohamed Adam Brema Abdallah]

Pașaport nr.: (a) D00001184 (pașaport emis de RCA); (b) P04838205, emis la 10 iunie 2018 (în Bahri, Sudan. Expiră la 9 iunie 2023. Pașaport emis pe numele Mohamed Adam Brema Abdallah)

Alte informații: Link către notificarea specială emisă de Interpol-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Nourredine a fost inclus pe listă la 9 mai 2014, în temeiul punctului 36 din Rezoluția 2134 (2014) pentru „implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte”.

Noureddine este unul dintre liderii inițiali ai Séléka. Acesta a fost identificat ca fiind atât general, cât și președintele uneia dintre grupările rebele armate ale Séléka, PJCC centrală, un grup cunoscut în mod oficial drept Convenția patrioților pentru justiție și pace și al cărui acronim mai este cunoscut și ca CPJP. În calitate de fost șef al grupării „fundamentale” desprinse din Convenția patrioților pentru justiție și pace (CPJP/F), a fost coordonatorul militar al ex-Séléka în timpul ofensivelor în fosta rebeliune din Republica Centrafricană între începutul lunii decembrie 2012 și martie 2013. Fără ajutor din partea lui Noureddine și fără relația strânsă a acestuia cu forțele speciale ciadiene, Séléka nu ar fi putut probabil să preia cu forța puterea de la fostul președinte al RCA, François Bozizé.

De la numirea în calitate de președinte interimar a lui Catherine Samba-Panza la 20 ianuarie 2014, acesta a fost unul dintre principalii artizani ai retragerii tactice a ex-Séléka în Sibut cu obiectivul de a pune în aplicare planul său de a crea un bastion musulman în nordul țării. Acesta a îndemnat în mod clar forțele sale să reziste ordinelor guvernului de tranziție și ale liderilor militari ai Misiunii internaționale de sprijin pentru Republica Centrafricană sub conducere africană (MISCA). Noureddine conduce în mod activ ex-Séléka, fostele forțe Séléka care, potrivit relatărilor, au fost dizolvate de Djotodia în septembrie 2013, și conduce operațiuni împotriva vecinătăților creștine și continuă să ofere sprijin semnificativ și îndrumare pentru ex-Séléka care operează în RCA.

Nourredine a fost de asemenea inclus pe listă la 9 mai 2014 în temeiul punctului 37 litera (b) din Rezoluția 2134 (2014) pentru „implicarea sa în planificarea, conducerea sau săvârșirea de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz”.

După ce Séléka a preluat controlul asupra orașului Bangui la 24 martie 2013, Nourredine Adam a fost numit ministru al securității, apoi director general al „Comitetului extraordinar de apărare a realizărilor democratice” (Comité extraordinaire de défense des acquis démocratiques – CEDAD, un serviciu de informații al RCA care nu mai există în prezent). Nourredine Adam a utilizat CEDAD drept poliția sa politică personală, care a întreprins numeroase arestări arbitrare, acte de tortură și execuții sumare. În plus, Noureddine a fost una dintre principalele persoane aflate în spatele operațiunii sângeroase de la Boy Rabe. În august 2013, forțele Séléka au luat cu asalt Boy Rabe, o vecinătate a RCA considerată drept bastion al susținătorilor lui François Bozizé și al grupării sale etnice. Sub pretextul căutării de depozite de arme, trupele Séléka ar fi ucis zeci de civili și s-ar fi dedat la jafuri însoțite de violență. Atunci când aceste raiduri s-au extins în alte cartiere, mii de rezidenți au invadat aeroportul internațional, perceput ca un loc sigur datorită prezenței trupelor franceze, și au ocupat pista acestuia.

Nourredine a fost de asemenea inclus pe listă la 9 mai 2014 în temeiul punctului 37 litera (d) din Rezoluția 2134 (2014) pentru „oferirea de sprijin grupărilor armate sau rețelelor infracționale prin exploatarea ilicită a resurselor naturale”.

La începutul anului 2013, Nourredine Adam a jucat un rol important în rețelele de finanțare ale ex-Séléka. Acesta a călătorit în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite pentru a strânge fonduri pentru fosta rebeliune. De asemenea, acesta a acționat ca traficant într-un lanț ciadian de trafic de diamante desfășurat între Republica Centrafricană și Ciad.

4. Alfred YEKATOM [alias: (a) Alfred Yekatom Saragba; (b) Alfred Ekatom; (c) Alfred Saragba; (d) Colonel Rombhot; (e) Colonel Rambo; (f) Colonel Rambot; (g) Colonel Rombot; (h) Colonel Romboh]

Desemnare: Caporal-șef al Forces Armées Centrafricaines (FACA – Forțele Armate Centrafricane)

Adresă: (a) Mbaiki, provincia Lobaye, Republica Centrafricană (Tel. +236 72 15 47 07/+236 75 09 43 41); (b) Bimbo, provincia Ombella-Mpoko, Republica Centrafricană (adresa anterioară); (c) Haga (după transferul acestuia la Curtea Penală Internațională la 17 noiembrie 2018)

Alte informații: A controlat o miliție armată importantă și s-a aflat la comanda acesteia. Numele tatălui (tatăl adoptiv) este Ekatom Saragba (ortografiat și ca Yekatom Saragba). Fratele lui Yves Saragba, comandant anti-balaka în Batalimo, provincia Lobaye și fost soldat în cadrul FACA. Semnalmente: culoarea ochilor: negri; culoarea părului: închisă; culoarea pielii: neagră; înălțime: 170 cm; greutate 100 kg.

Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Alfred Yekatom a fost inclus pe listă la 20 august 2015 în temeiul punctului 11 din Rezoluția 2196 (2015) pentru „participarea sa la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau pentru sprijinirea acestor acte, incluzând acte care periclitează sau încalcă acordurile tranzitorii ori care periclitează sau obstrucționează procesul de tranziție politică, inclusiv tranziția către alegeri democratice libere și echitabile, sau care alimentează manifestările de violență”.

Alfred Yekatom, cunoscut și sub numele Colonel Rombhot, este liderul unei miliții a unei facțiuni a mișcării anti-balaka, cunoscute drept „anti-balaka din Sud”. Acesta a deținut funcția de caporal-șef al Forces Armées Centrafricaines (FACA – Forțele Armate Centrafricane).

Yekatom a participat la acte care subminează pacea, stabilitatea și securitatea Republicii Centrafricane sau a sprijinit aceste acte, incluzând acte care periclitează acordurile tranzitorii sau care periclitează procesul de tranziție politică. Yekatom a controlat o miliție armată importantă și s-a aflat la comanda acesteia, miliția respectivă fiind prezentă în cartierul PK9 din Bangui și în orașele Bimbo (provincia Ombella-Mpoko), Cekia, Pissa și Mbaïki (capitala provinciei Lobaye) și și-a stabilit cartierul general într-o concesiune forestieră din Batalimo.

Yekatom a exersat control direct asupra unui număr de 12 puncte de trecere a frontierei, fiecare fiind dotat cu un număr mediu de 10 membri ai miliției armate echipați cu uniforme militare și armament, inclusiv puști de asalt militare. De la podul principal dintre Bimbo și Bangui până la Mbaïki (provincia Lobaye) și de la Pissa până la Batalimo (lângă frontiera cu Republica Congo), aceștia colectau taxe neautorizate de la vehicule și motociclete particulare, microbuze pentru călători și camioane care exportau resurse forestiere în Camerun și Ciad, dar și de la ambarcațiunile care navigau pe râul Oubangui. Yekatom a fost văzut în timp ce colecta personal o parte a acestor taxe neautorizate. De asemenea, conform relatărilor, Yekatom și miliția sa au ucis civili.

Desemnare: (a) coordonator anti-balaka pentru provincia Lobaye; (b) caporal în cadrul Forțelor Armate Centrafricane (FACA)

Alte informații: Numit în funcția de comandant zonal anti-balaka (COMZONE) pentru Boda la 11 aprilie 2014, iar la 28 iunie 2014, pentru întreaga provincie Lobaye. Sub comanda sa au continuat asasinatele selective, confruntările și atacurile împotriva organizațiilor umanitare și a asistenților umanitari. Semnalmente: culoarea ochilor: căprui; culoarea părului: neagră; înălțime: 160 cm; greutate: 60 kg. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Habib Soussou a fost inclus pe listă la 20 august 2015, în temeiul punctului 11 și al punctului 12 literele (b) și (e) din Rezoluția 2196 (2015) pentru „participarea sa la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea din Republica Centrafricană sau sprijinirea acestor acte, incluzând acte care periclitează sau încalcă acordurile tranzitorii ori care periclitează sau împiedică procesul de tranziție politică, inclusiv tranziția către alegeri democratice libere și echitabile, sau care alimentează manifestările de violență”; pentru „implicarea sa în planificarea, conducerea sau săvârșirea de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz, sau care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului, în Republica Centrafricană, inclusiv acte care implică violența sexuală, vizarea civililor, atacuri din motive etnice sau religioase, atacuri asupra școlilor și spitalelor, precum și răpiri și strămutare forțată”; și „împiedicarea furnizării de asistență umanitară în Republica Centrafricană sau a accesului la asistență umanitară sau a distribuirii acesteia în Republica Centrafricană”.

Habib Soussou a fost numit comandant zonal anti-balaka (COMZONE) pentru Boda la 11 aprilie 2014 și a susținut că, prin urmare, este responsabil de situația în materie de securitate din sous-préfecture (subprefectură). La 28 iunie 2014, coordonatorul general anti-balaka Patrice Edouard Ngaïssona l-a numit pe Habib Soussou drept coordonator provincial pentru orașul Boda începând de la 11 aprilie 2014, iar de la 28 iunie 2014, pentru întreaga provincie Lobaye. În zonele pentru care Soussou este comandant sau coordonator anti-balaka au avut loc săptămânal asasinate selective, confruntări și atacuri împotriva organizațiilor umanitare și a asistenților umanitari din partea forțelor anti-balaka din orașul Boda. Soussou și forțele anti-balaka din aceste zone au vizat și amenințat, de asemenea, civili.

6. Oumar YOUNOUS ABDOULAY [alias: (a) Oumar Younous; (b) Omar Younous; (c) Oumar Sodiam; (d) Oumar Younous M'Betibangui].

Cetățenia: Sudan, pașaport diplomatic nr. D00000898 emis de RCA, eliberat la 11 aprilie 2013 (valabil până la 10 aprilie 2018)

Adresă: (a) Bria, Republica Centrafricană (Tel. +236 75507560); (b) Birao, Republica Centrafricană; (c) Tullus, Darfurul de Sud, Sudan (adresa anterioară)

se ocupă de contrabanda cu diamante și deține funcția de general cu trei stele al Séléka, fiind un om de încredere apropiat al fostului președinte interimar al Republicii Centrafricane, Michel Djotodia. Descriere fizică: culoarea părului: neagră; înălțime: 1,80 m; face parte din grupul etnic Fulani. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Se presupune că a decedat la 11 octombrie 2015. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5903116

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Oumar Younous a fost inclus pe listă la 20 august 2015 în temeiul punctului 11 și al punctului 12 litera (d) din Rezoluția 2196 (2015) pentru „participarea sa la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau pentru sprijinirea acestor acte, incluzând acte care periclitează sau încalcă acordurile tranzitorii ori care periclitează sau obstrucționează procesul de tranziție politică, inclusiv tranziția către alegeri democratice libere și echitabile, sau care alimentează manifestările de violență” și „pentru acordarea de sprijin grupărilor armate sau rețelelor infracționale prin exploatarea ilicită a resurselor naturale sau prin comercializarea acestora, inclusiv a diamantelor, a aurului, precum și a speciilor faunei și florei sălbatice și a produselor derivate, în RCA”.

Oumar Younous, în calitatea sa de general al fostei Séléka și prin activitatea sa de contrabandă cu diamante, a oferit sprijin unei grupări armate prin exploatarea ilicită a resurselor naturale și comercializarea acestora, inclusiv a diamantelor, în Republica Centrafricană.

În octombrie 2008, Oumar Younous, fost conducător auto pentru firma SODIAM, specializată în cumpărarea diamantelor, s-a alăturat grupului rebel Mouvement des Libérateurs Centrafricains pour la Justice (MLCJ). În decembrie 2013, Oumar Younous a fost identificat ca general cu trei stele al Séléka și ca om de încredere apropiat al președintelui interimar Michel Djotodia.

Younous este implicat în comerțul cu diamante de la Bria și Sam Ouandja către Sudan. Sursele au relatat că Oumar Younous a participat la colectarea coletelor cu diamante ascunse la Bria și la transportul acestora către Sudan, spre vânzare.

Desemnare: raportor pentru coordonarea politică a Front Populaire pour la Renaissance de Centrafrique (FPRC – Frontul Popular pentru Renașterea Republicii Centrafricane)

Pașaport nr.: pașaport nr. O00065772 (litera O urmată de 3 zerouri) emis de Republica Centrafricană, expiră la 30 decembrie 2019

Alte informații: Gaye este unul dintre liderii Front Populaire pour la Renaissance de Centrafrique (FPRC) (neinclus pe listă), un grup armat marginalizat al ex-Séléka din Bangui. De asemenea, este unul dintre liderii așa-numitului „Comitet pentru apărare” al PK5 din Bangui (cunoscut drept „Rezistența PK5” sau „Texas”) (neinclus pe listă), care extorchează bani de la rezidenți, proferează amenințări și recurge la violența fizică. Gaye a fost numit la 2 noiembrie 2014 de către Nourredine Adam (CFi.002) în calitatea de raportor pentru coordonarea politică a FPRC. La 9 mai 2014, Comitetul Consiliului de Securitate instituit prin Rezoluția 2127 (2013) privind Republica Centrafricană l-a inclus pe Adam pe lista sa de sancțiuni. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Haroun Gaye a fost inclus pe listă la 17 decembrie 2015, în temeiul punctului 11 și al punctului 12 literele (b) și (f) din Rezoluția 2196 (2015) pentru „implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte”; pentru „implicarea sa în planificarea, conducerea sau săvârșirea de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz, sau care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului în RCA, inclusiv acte care implică violența sexuală, vizarea civililor, atacuri pe motive etnice sau religioase, atacuri asupra școlilor și spitalelor, precum și răpiri și strămutare forțată”; și pentru „implicare în planificarea, orchestrarea, sponsorizarea sau desfășurarea de atacuri împotriva misiunilor ONU sau ale prezențelor internaționale pentru asigurarea securității, inclusiv MINUSCA, misiunile Uniunii Europene și operațiile franceze care le sprijină”.

De la începutul anului 2014, Haroun Gaye a fost unul dintre liderii unei grupări armate care își desfășoară activitatea în cartierul PK5 din Bangui. Reprezentanții societății civile din cartierul PK5 afirmă că Gaye și gruparea sa armată alimentează conflictul din Bangui, opunându-se reconcilierii și împiedicând deplasarea populației către și dinspre sectorul 3 din Bangui. La 11 mai 2015, Gaye și 300 de demonstranți au blocat accesul la Consiliul Național de Tranziție pentru a perturba ultima zi a Forumului de la Bangui. Se raportează că Gaye a colaborat cu funcționarii anti-balaka pentru a coordona perturbarea respectivă.

La 26 iunie 2015, Gaye și câteva persoane din anturajul său au perturbat deschiderea unei campanii de înregistrare a votanților din cartierul PK5 din Bangui, cauzând închiderea campaniei respective.

MINUSCA a încercat să îl aresteze pe Gaye la 2 august 2015, în conformitate cu prevederile de la punctul 32 litera (f) punctul (i) din Rezoluția Consiliului de Securitate 2217 (2015). Gaye, care ar fi fost informat în prealabil cu privire la tentativa de arestare, era pregătit cu susținători înarmați cu arme grele. Forțele lui Gaye au deschis focul asupra Forței operative comune MINUSCA. În cursul unui schimb de focuri care a durat șapte ore, oamenii lui Gaye au folosit împotriva MINUSCA arme de foc, lansatoare de grenade și grenade de mână, ucigând un membru al forțelor de menținere a păcii și rănind opt. Gaye a fost implicat în încurajarea protestelor și confruntărilor violente de la sfârșitul lunii septembrie 2015, în ceea ce pare să fi fost o tentativă de lovitură de stat împotriva guvernului de tranziție. Tentativa de lovitură de stat a fost cel mai probabil condusă de susținătorii fostului președinte Bozizé, într-o alianță de conveniență cu Gaye și alți lideri ai FPRC. Se pare că Gaye viza organizarea unui ciclu de atacuri represive care să pună în pericol viitoarele alegeri. Gaye a fost responsabil de coordonarea acțiunii împreună cu elemente anti-balaka marginalizate.

La 1 octombrie 2015, a avut loc o reuniune în cartierul PK5 între Eugène Barret Ngaïkosset, un membru al unui grup anti-balaka marginalizat, și Gaye în vederea planificării unui atac comun asupra orașului Bangui sâmbătă, 3 octombrie. Grupul lui Gaye a împiedicat persoanele din cartierul PK5 să îl părăsească, pentru a consolida identitatea comunitară a populației musulmane în vederea exacerbării tensiunilor interetnice și a evitării reconcilierii. La 26 octombrie 2015, Gaye și grupul său au întrerupt o reuniune între arhiepiscopul din Bangui și imamul Moscheii Centrale din Bangui și a amenințat delegația, care a trebuit să se retragă din Moscheea Centrală și să părăsească cartierul PK5.

8. Eugène BARRET NGAÏKOSSET [alias: (a) Eugene Ngaikosset; (b) Eugene Ngaikoisset; (c) Eugene Ngakosset; (d) Eugene Barret Ngaikosse; (e) Eugene Ngaikouesset; (f) „The Butcher of Paoua”; (g) Ngakosset]

Desemnare: (a) fost căpitan, garda prezidențială a RCA; (b) fost căpitan, forțele navale ale RCA.

Număr național de identificare: Numărul militar de identificare al forțelor armate ale Republicii Centrafricane (FACA) 911-10-77.

Alte informații: Căpitanul Eugène Barret Ngaïkosset este fost membru al gărzii prezidențiale a fostului președinte François Bozizé și este asociat cu mișcarea anti-balaka. A evadat din închisoare la 17 mai 2015, după ce a fost extrădat din Brazzaville, și și-a creat propria facțiune anti-balaka, din care fac parte foști luptători ai forțelor FACA. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/6217455.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Eugène Barret Ngaïkosset a fost inclus pe listă la 17 decembrie 2015, în temeiul punctului 11 și al punctului 12 literele (b) și (f) din Rezoluția 2196 (2015) pentru „participarea sa la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau pentru sprijinirea acestor acte”; pentru „implicare în planificarea, orchestrarea sau comiterea unor acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz, sau care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului, în RCA, inclusiv acte care implică violența sexuală, vizarea civililor, atacuri din motive etnice sau religioase, atacuri asupra școlilor și a spitalelor, răpiri și strămutări forțate” și pentru „implicare în planificarea, orchestrarea, sponsorizarea sau desfășurarea de atacuri împotriva misiunilor ONU sau ale prezențelor internaționale pentru asigurarea securității, inclusiv MINUSCA, misiunile Uniunii Europene și operațiile franceze care le sprijină”.

Ngaïkosset este unul dintre principalii autori ai actelor de violență care au izbucnit la sfârșitul lui septembrie 2015 la Bangui. Ngaïkosset și alți reprezentanți ai mișcării anti-balaka au colaborat cu membri marginalizați ai ex-Séléka într-un efort de a destabiliza guvernul de tranziție din RCA. În noaptea din 27 spre 28 septembrie 2015, Ngaïkosset și alții au avut o tentativă eșuată de luare cu asalt a taberei de jandarmerie „Izamo”, cu scopul de a fura arme și muniții. La 28 septembrie, grupul a înconjurat birourile postului național de radio al RCA.

La 1 octombrie 2015, în cartierul PK5 a avut loc o întâlnire între Ngaïkosset și Haroun Gaye, unul dintre liderii Frontului Popular pentru Renașterea Republicii Centrafricane (FPRC), în vederea planificării unui atac coordonat asupra orașului Bangui, prevăzut pentru sâmbătă, 3 octombrie.

La 8 octombrie 2015, ministrul justiției din RCA a anunțat intenția de a deschide o anchetă împotriva lui Ngaïkosset și a altor persoane pentru rolul jucat de aceștia în violențele de la Bangui din septembrie 2015. Ngaïkosset și ceilalți au fost identificați drept persoane care au manifestat „comportamente reprobabile constituind o încălcare a securității interne a statului, uneltire, incitare la război civil, nesupunere civică, ură și complicitate”. Autoritățile judiciare din RCA au primit consemnul de a deschide o anchetă pentru căutarea și arestarea făptașilor și a complicilor acestora.

La 11 octombrie 2015, se crede că Ngaïkosset a ordonat miliției anti-balaka aflate sub comanda sa să comită răpiri, axându-se în special pe resortisanți francezi, dar și pe personalități politice din RCA și pe funcționari ai ONU, cu scopul de a forța plecarea președintelui interimar, Catherine Samba-Panza.

9. Joseph KONY [alias: (a) Kony; (b) Joseph Rao Kony; (c) Josef Kony; (d) Le Messie sanglant]

Locul nașterii: (a) Palaro Village, Palaro Parish, Omoro County, Gulu District (satul Palaro, parohia Palaro, regiunea Omoro, districtul Gulu), Uganda; (b) Odek, Omoro, Gulu, Uganda; (c) Atyak, Uganda

Adresa: (a) Vakaga, Republica Centrafricană; (b) Haute-Kotto, Republica Centrafricană; (c) Basse-Kotto, Republica Centrafricană; (d) Haut-Mbomou, Republica Centrafricană; (e) Mbomou, Republica Centrafricană; (f) Haut-Uolo, Republica Democratică Congo; (g) Bas-Uolo, Republica Democratică Congo; [Adresa presupusă: Kafia Kingi (un teritoriu aflat la frontiera dintre Sudan și Sudanul de Sud, al cărui statut definitiv nu a fost încă stabilit). Conform relatărilor, în ianuarie 2015, 500 de elemente ale Armatei de Rezistență a Domnului au fost expulzate din Sudan.

Kony este fondatorul și conducătorul Armatei de Rezistență a Domnului (LRA) (CFe.002). Sub conducerea acestuia, LRA s-a implicat în răpirea, uciderea și mutilarea a mii de civili din întreaga Africă Centrală. LRA se face responsabilă de răpiri, strămutări, acte de violență sexuală și omuciderea a sute de persoane din RCA; de asemenea, LRA și a jefuit și a distrus bunuri civile. Numele tatălui acestuia este Luizi Obol. Numele mamei acestuia este Nora Obol. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5932340

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Joseph Kony a fost inclus pe listă la 7 martie 2016, în temeiul punctului 12 și al punctului 13 literele (b), (c) și (d) din Rezoluția 2262 (2016) pentru „implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte”; pentru „implicarea sa în planificarea, conducerea sau săvârșirea de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz, sau care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului în RCA, inclusiv acte care implică violența sexuală, vizarea civililor, atacuri pe motive etnice sau religioase, atacuri asupra școlilor și spitalelor, precum și răpiri și strămutare forțată”; pentru „recrutarea sau folosirea de copii în conflictul armat din RCA, încălcând astfel dreptul internațional aplicabil”; și pentru „acordarea de sprijin grupărilor armate sau rețelelor infracționale prin exploatarea ilicită a resurselor naturale sau prin comercializarea acestora, inclusiv a diamantelor, a aurului, precum și a speciilor faunei și florei sălbatice, în interiorul RCA sau provenite din RCA”.

Kony a fondat Armata de Rezistență a Domnului (LRA) și a fost descris ca fondator al grupului, lider religios, președinte și comandant-șef. Apărută în nordul Ugandei, în anii '80, LRA s-a implicat în răpirea, uciderea și mutilarea a mii de civili din întreaga Africă Centrală. Sub presiunea crescândă din partea armatei, Kony a dispus ca LRA să se retragă din Uganda în 2005 și 2006. De atunci, LRA și-a desfășurat activitatea în Republica Democratică Congo (RDC), RCA, Sudanul de Sud și, conform relatărilor, în Sudan.

Kony, în calitate de conducător al LRA, concepe și pune în aplicare strategii ale LRA, inclusiv ordine permanente de a ataca și de brutaliza populațiile civile. Începând cu decembrie 2013, sub comanda lui Joseph Kony, LRA a săvârșit răpiri, strămutări, acte de violență sexuală și omucideri a sute de persoane din RCA; de asemenea, LRA a jefuit și a distrus bunuri civile. Concentrată în estul RCA și, conform relatărilor, în Kafia Kingi, un teritoriu de la granița dintre Sudan și Sudanul de Sud, al cărui statut final nu a fost încă stabilit, dar este controlat militar de Sudan, LRA efectuează incursiuni de jaf în sate, pentru hrană și materiale. Luptătorii organizează ambuscade pentru a ataca forțele de securitate și a le fura echipamentele atunci când acestea răspund la atacurile LRA, iar luptătorii LRA vizează și jefuiesc și sate care nu au o prezență militară. LRA și-a intensificat, de asemenea, atacurile asupra exploatărilor miniere de aur și diamante.

Kony face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională. CPI îi impută acestuia douăsprezece capete de acuzare pentru crime împotriva umanității, inclusiv omucidere, sclavie, sclavie sexuală, viol, acte inumane de vătămare corporală gravă și provocarea de suferințe, precum și douăzeci și unu de capete de acuzare pentru crime de război, inclusiv omucidere, tratamentul cu cruzime al civililor, atacarea cu intenție a populației civile, jaf, provocarea de violuri și înrolarea, în urma răpirii, a unor minori cu vârsta sub 15 ani.

Kony a emis ordine permanente pentru luptătorii rebeli de a jefui diamantele și aurul minerilor artizanali din estul Republicii Centrafricane. Conform relatărilor, unele minereuri sunt transportate de grupul lui Kony în Sudan sau fac obiectul unor schimburi comerciale cu civili și membri ai fostei Séléka.

De asemenea, Kony a dat instrucțiuni luptătorilor săi să braconeze elefanți în Parcul Național Garamba din Republica Democratică Congo, de unde, conform relatărilor, colți de elefant sunt transportați prin estul Republicii Centrafricane către Sudan, unde, conform relatărilor, ofițeri de rang înalt ai LRA vând și fac schimburi comerciale cu comercianți sudanezi și cu funcționari locali. Comerțul cu fildeș reprezintă o sursă importantă de venit pentru grupul Kony. Conform relatărilor, în ianuarie 2015, 500 de elemente ale Armatei de Rezistență a Domnului au fost expulzate din Sudan.

10. Ali KONY [Alias: (a) Ali Lalobo (b) Ali Mohammad Labolo (c) Ali Mohammed (d) Ali Mohammed Lalobo (e) Ali Mohammed Kony (f) Ali Mohammed Labola (g) Ali Mohammed Salongo (h) Ali Bashir Lalobo (i) Ali Lalobo Bashir (j) Otim Kapere (k) „Bashir” (l) „Caesar” (m) „One-P” (n) „1-P”

Adresă: Kafia Kingi (un teritoriu aflat la frontiera dintre Sudan și Sudanul de Sud, al cărui statut definitiv nu a fost încă stabilit).

Ali Kony este comandant adjunct în Armata de Rezistență a Domnului (LRA), o entitate desemnată, și fiul lui Joseph Kony, liderul LRA, o persoană desemnată. Ali a fost inclus în ierarhia de conducere a LRA în 2010. Acesta face parte dintr-un grup de înalți ofițeri ai LRA care îl susțin pe Joseph Kony. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5971056

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Kony a fost inclus pe listă la 23 august 2016, în temeiul punctului 12 și al punctului 13 literele (d) și (g) din Rezoluția 2262 (2016) pentru „implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte”; pentru „acordarea de sprijin grupărilor armate sau rețelelor infracționale prin exploatarea ilicită a resurselor naturale sau prin comercializarea acestora, inclusiv a diamantelor, a aurului, precum și a speciilor faunei și florei sălbatice și a produselor derivate, în RCA”; pentru „conducerea unei entități desemnate de comitet în temeiul punctului 36 sau 37 din Rezoluția 2134 (2014) sau în temeiul Rezoluției 2262 (2016) sau pentru oferirea de sprijin sau acționarea pentru ori în numele ori conform instrucțiunilor unei persoane sau entități desemnate de comitet în temeiul punctului 36 sau 37 din Rezoluția 2134 (2014) sau în temeiul Rezoluției 2262 (2016) sau ale unei entități deținute sau controlate de o persoană sau o entitate desemnată de comitet”.

Ali Kony este considerat un potențial succesor al lui Joseph Kony în calitatea de lider al LRA. Ali este din ce în ce mai implicat în planificarea operațională a LRA și este văzut ca o poartă de acces către Joseph Kony. Ali este, de asemenea, un ofițer de informații al LRA, având sub comanda sa până la 10 subordonați.

Ali și fratele acestuia, Salim Kony, au fost responsabili pentru întărirea disciplinei din cadrul LRA. Ambii frați sunt recunoscuți ca fiind parte a cercului de apropiați ai lui Joseph Kony, fiind responsabili pentru executarea ordinelor lui Kony. Cei doi au luat decizii disciplinare de a pedepsi sau ucide membrii LRA care au încălcat regulamentul LRA. Pe baza ordinelor lui Joseph Kony, Salim și Ali sunt implicați în traficul de fildeș din Parcul Național Garamba din nordul Republicii Democratice Congo (RDC) prin Republica Centrafricană (RCA) către disputata regiune Kafia Kingi spre vânzare sau schimburi comerciale cu comercianții locali.

Ali Kony este responsabil de negocierea prețului fildeșului și schimburile comerciale cu comercianții. Ali se întâlnește o dată sau de două ori pe lună cu comercianții pentru a negocia prețul fildeșului LRA în USD sau lire sudaneze sau pentru a-l oferi în schimbul armelor, munițiilor și alimentelor. Joseph Kony a ordonat ca Ali să utilizeze colții cei mai mari pentru achiziționarea de mine antipersonal pentru a înconjura tabăra lui Kony. În iulie 2014, Ali Kony a supravegheat operațiunea de mutare a 52 de bucăți de fildeș în scopul livrării către Joseph Kony și al vânzării finale.

În aprilie 2015, Salim a plecat din Kafia Kingi pentru a recupera un transport de colți. În luna mai, Salim a participat la transportul a 20 de bucăți de fildeș din RDC către Kafia Kingi. În același timp, Ali s-a întâlnit cu comercianții pentru a achiziționa materiale și pentru a planifica o viitoare reuniune pentru a efectua tranzacții suplimentare și a conveni asupra condițiilor de cumpărare în numele LRA pentru ceea ce părea a fi fildeșul escortat de Salim.

11. Salim KONY [Alias: (a) Salim Saleh Kony (b) Salim Saleh (c) Salim Ogaro (d) Okolu Salim (e) Salim Saleh Obol Ogaro (f) Simon Salim Obol]

Adresa: (a) Kafia Kingi (un teritoriu aflat la frontiera dintre Sudan și Sudanul de Sud, al cărui statut definitiv nu a fost încă stabilit) (b) Republica Centrafricană.

Salim Kony este comandant adjunct în Armata de Rezistență a Domnului (LRA), o entitate desemnată, și fiul lui Joseph Kony, liderul LRA, o persoană desemnată. Salim a fost inclus în ierarhia de conducere a LRA în 2010. Acesta face parte dintr-un grup de înalți ofițeri ai LRA care îl susțin pe Joseph Kony. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5971058

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Salim Kony a fost inclus pe listă la 23 august 2016, în temeiul punctului 12 și al punctului 13 literele (d) și (g) din Rezoluția 2262 (2016) pentru „implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte”; pentru „acordarea de sprijin grupărilor armate sau rețelelor infracționale prin exploatarea ilicită a resurselor naturale sau prin comercializarea acestora, inclusiv a diamantelor, a aurului, precum și a speciilor faunei și florei sălbatice și a produselor derivate, în RCA”; pentru „conducerea unei entități desemnate de comitet în temeiul punctului 36 sau 37 din Rezoluția 2134 (2014) sau în temeiul Rezoluției 2262 (2016) sau pentru oferirea de sprijin sau acționarea pentru ori în numele ori conform instrucțiunilor unei persoane sau entități desemnate de comitet în temeiul punctului 36 sau 37 din Rezoluția 2134 (2014) sau în temeiul Rezoluției 2262 (2016)sau ale unei entități deținute sau controlate de o persoană sau o entitate desemnată de comitet”.

Salim Kony este comandantul șef al „postului de comandă” al LRA și, de la o vârstă fragedă, a planificat împreună cu Joseph Kony atacuri și măsuri defensive ale LRA. Anterior, Salim a condus grupul care se ocupa cu securitatea lui Joseph Kony. Mai recent, Joseph Kony i-a încredințat lui Salim gestionarea rețelelor financiare și logistice și financiare ale LRA.

Salim și fratele acestuia, Ali Kony, au fost responsabili pentru întărirea disciplinei din cadrul LRA. Ambii frați sunt recunoscuți ca fiind parte a cercului de apropiați ai lui Joseph Kony, fiind responsabili de executarea ordinelor lui Kony. Cei doi au luat decizii disciplinare de a pedepsi sau ucide membrii LRA care au încălcat regulamentul LRA. Conform relatărilor, Salim ar fi ucis membrii LRA care aveau intenția de a părăsi organizația și a raportat activitățile grupului LRA și ale membrilor acestuia către Joseph Kony.

Pe baza ordinelor lui Joseph Kony, Salim și Ali sunt implicați în traficul de fildeș din Parcul Național Garamba din nordul Republicii Democratice Congo (RDC) prin Republica Centrafricană (RCA) către disputata regiune Kafia Kingi spre vânzare sau schimburi comerciale cu comercianții locali.

Salim se deplasează adesea la frontiera RCA împreună cu aproximativ 12 luptători pentru a se întâlni cu alte grupuri LRA care transportă fildeș din nord, din Garamba, și a le escorta. În aprilie 2015, Salim a plecat din Kafia Kingi pentru a recupera un transport de colți. În luna mai, Salim a participat la transportul a douăzeci de bucăți de fildeș din RDC către Kafia Kingi.

Anterior, în iunie 2014, Salim a traversat frontiera în RDC împreună cu un grup de luptători ai LRA pentru a bracona elefanți în Garamba. Joseph Kony l-a însărcinat, de asemenea, pe Salim cu escortarea a doi comandanți LRA în Garamba, pentru a descoperi depozitele de fildeș care au fost ascunse acolo cu ani în urmă. În iulie 2014, LRA Salim s-a întâlnit cu un al doilea grup LRA pentru a transporta fildeșul, 52 de bucăți în total, spre Kafia Kingi. Salim a fost responsabil pentru situația fildeșului în fața lui Joseph Kony și pentru transmiterea unor informații cu privire la tranzacțiile cu fildeș către grupurile LRA.

12. Abdoulaye HISSENE [alias: (a) Abdoulaye Issène; (b) Abdoulaye Hissein; (c) Hissene Abdoulaye; (d)Abdoulaye Issène Ramadane; (e) Abdoulaye Issene Ramadan; (f) Issene Abdoulaye]

Titlu: Președinte al Conseil National de Défense et de Sécurité (CNDS) și lider militar al Front Populaire pour la Renaissance de la Centrafrique

Locul nașterii: (a) Ndele, Bamingui-Bangoran, Republica Centrafricană; (b) Haraze Mangueigne, Ciad

Pașaport nr.: (a) pașaport diplomatic nr. D00000897 emis de RCA, eliberat la 5 aprilie 2013 (valabil până la 4 aprilie 2018); (b) pașaport diplomatic nr. D00004262 emis de RCA, eliberat la 11 martie 2014 (expiră la 10 martie 2019)

Număr național de identificare: carte de identitate nr. 103-00653129-22 emisă de autoritățile din Ciad la 21 aprilie 2009 (expiră la 21 aprilie 2019)

Adresa: (a) KM5, Bangui, Republica Centrafricană; (b) Nana-Grebizi, Republica Centrafricană; (c) Ndjari, Ndjamena, Ciad; (d) Ndélé, Bamingui-Bangoran (adresa principală începând din august 2016)

Alte informații: Hissène a fost ministru al tineretului și sportului în cadrul cabinetului fostului președinte al Republicii Centrafricane, Michel Djotodia. Anterior, el a fost șef al Convenției Patrioților pentru Justiție și Pace, un partid politic. De asemenea, el s-a impus ca lider al milițiilor armate din Bangui, în special în cartierul „PK5” (sectorul 3). În octombrie 2016, Abdoulaye Hissène a fost numit președinte al Conseil National de Défense et de Sécurité, organism înființat la momentul respectiv pentru a reuni lideri militari și luptători de comandă din toate facțiunile ex-Séléka. Ocupă această funcție de atunci, însă exercită control efectiv numai asupra luptătorilor FRPC. Numele tatălui este Abdoulaye. Numele mamei este Absita Moussa. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU:

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Abdoulaye Hissène a fost inclus pe listă la 17 mai 2017, în temeiul punctului 16 și al punctului 17 litera (g) din Rezoluția 2339(2017), pentru „participare la acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau care sprijină aceste acte, incluzând actele care periclitează sau obstrucționează procesul de tranziție politică sau procesul de stabilizare și reconciliere sau care alimentează manifestările de violență;” și pentru „implicare în planificarea, orchestrarea, sponsorizarea sau desfășurarea de atacuri împotriva misiunilor ONU sau ale prezențelor internaționale pentru asigurarea securității, inclusiv MINUSCA, misiunile Uniunii Europene și operațiile franceze care le sprijină”.

Abdoulaye Hissène și alți membri ai ex-Séléka au colaborat cu elementele destabilizatoare anti-balaka aliate cu fostul președinte al Republicii Centrafricane (RCA), François Bozizé, inclusiv Maxime Mokom, pentru încurajarea protestelor și confruntărilor violente în septembrie 2015 ca parte a unei tentative eșuate de lovitură de stat împotriva guvernului în timp ce președintele tranzițional de atunci, Catherine Samba-Panza, participa la Adunarea Generală a ONU din 2015. Mokom, Hissène și alții au fost puși sub acuzare de către Guvernul Republicii Centrafricane pentru diverse infracțiuni, printre care omor, incendieri, acte de tortură și jafuri, rezultate din lovitura de stat eșuată.

Începând cu anul 2015, Hissène a devenit unul dintre principalii lideri ai milițiilor armate situate în cartierul „PK5” din Bangui formate din peste 100 de bărbați. Ca atare, el a împiedicat libertatea de circulație și restabilirea autorității de stat în zonă, inclusiv prin taxarea ilegală a transportului și a activităților comerciale. În a doua jumătate a anului 2015, Hissène a acționat în calitate de reprezentant al „Nairobiștilor” ex-Séléka din Bangui operând în înțelegere cu luptătorii anti-balaka conduși de Mokom. Bărbații înarmați de sub controlul lui Haroun Gaye și Hissène au participat la evenimentele violente care au avut loc la Bangui între 26 septembrie și 3 octombrie 2015.

Membri ai grupului lui Hissène sunt suspectați că au fost implicați în atacul de la 13 decembrie 2015 – data referendumului constituțional – asupra vehiculului lui Mohamed Moussa Dhaffane, un lider al ex-Séléka. Hissène este acuzat de organizarea violențelor din cartierul KM5 din Bangui în urma cărora au murit cinci persoane, au fost rănite 20, iar rezidenții au fost împiedicați să voteze la referendumul constituțional. Hissène a pus în pericol alegerile prin crearea unui ciclu de atacuri de represalii între diferite grupuri.

La 15 martie 2016, Hissène a fost arestat de poliție la aeroportul Bangui M'Poko și transferat către secțiunea de cercetare și anchetă a jandarmeriei naționale. Ulterior, miliția sa l-a eliberat prin utilizarea forței și a furat o armă predată anterior de MINUSCA, ca parte a unei cereri de derogare aprobate de Comitet.

La 19 iunie 2016, în urma arestării unor comercianți musulmani de forțele de securitate internă la „PK12”, milițiile lui Gaye și Hissène au răpit cinci polițiști la Bangui. La 20 iunie, MINUSCA a încercat să elibereze polițiștii. Bărbați înarmați sub controlul lui Hissène și Gaye au schimbat focuri de armă cu forțele de menținere a păcii care încercau să elibereze ostaticii. Ca urmare, cel puțin șase persoane au fost ucise și un membru al forțelor de menținere a păcii a fost rănit.

La 12 august 2016, Hissène a preluat conducerea unui convoi de șase vehicule cu persoane puternic înarmate. Convoiul, care fugea din Bangui, a fost interceptat de MINUSCA la sud de Sibut. În drumul spre nord, convoiul a schimbat focuri de armă cu forțele interne de securitate la mai multe puncte de control. Convoiul a fost în cele din urmă oprit de MINUSCA la 40 km sud de Sibut. După mai multe schimburi de focuri, MINUSCA a capturat 11 bărbați, dar Hissène și alți câțiva au scăpat. Persoanele arestate au declarat MINUSCA că Hissène era liderul convoiului, al cărui obiectiv era de a ajunge la Bria și de a participa la Adunarea grupurilor ex-Séléka organizată de Nourredine Adam.

În august și septembrie 2016, grupul de experți a călătorit de două ori la Sibut cu scopul de a inspecta bunurile convoiului lui Hissène, Gaye și Hamit Tidjani, confiscate de MINUSCA la 13 august. Grupul a inspectat și munițiile confiscate în casa lui Hissène la 16 august. Echipamente militare letale și neletale au fost recuperate din cele șase vehicule și de la persoanele reținute. La 16 august 2016, jandarmeria centrală a percheziționat casa lui Hissène din Bangui. Au fost găsite peste 700 de arme.

La 4 septembrie 2016, un grup de elemente ex-Séléka venind din Kaga-Bandoro pe șase motociclete pentru a-i prelua pe Hissène și pe acoliții acestuia a deschis focul împotriva MINUSCA lângă Dékoa. În timpul acestui incident, un luptător ex-Séléka a fost ucis și doi membri ai forțelor de menținere a păcii și un civil au fost răniți.

13. Martin KOUMTAMADJI [alias: (a) Abdoulaye Miskine; (b) Abdoullaye Miskine; (c) Martin Nadingar Koumtamadji; (d) Martin Nkoumtamadji; (e) Martin Koumta Madji; (f) Omar Mahamat]

Desemnare: președinte și comandant-șef al Front Démocratique du Peuple Centrafricain (FDPC)

Locul nașterii: (a) Ndïnaba, Ciad; (b) Kobo, Republica Centrafricană; (c) Kabo, Republica Centrafricană

Pașaport nr.: (a) pașaport diplomatic nr. 06FBO2262 emis de Republica Centrafricană, eliberat la 22 februarie 2007 (expirat la 21 februarie 2012); (b) pașaport de serviciu nr. SA0020249 emis de Congo, eliberat la 22 ianuarie 2019 (expiră la 21 ianuarie 2022)

Adresă: (a) Am Dafock, prefectura Vakaga, Republica Centrafricană ; (b) Ndjamena, Ciad (de la arestarea sa în noiembrie 2019)

Alte informații: Martin Koumtamadji a fondat FDPC în 2005. El s-a alăturat în decembrie 2012 coaliției Séléka, pe care a părăsit-o apoi în aprilie 2013, după ce rebelii au preluat puterea la Bangui. După ce a fost arestat în Camerun, acesta a fost transferat la Brazzaville, în Republica Congo. A rămas tot timpul la comanda soldaților săi aflați pe teren în Republica Centrafricană, chiar și atunci când s-a aflat la Brazzaville, înainte de a se întoarce în Republica Centrafricană (în perioada noiembrie 2014-2019). FDPC a semnat Acordul politic pentru pace și reconciliere în Republica Centrafricană la 6 februarie 2019, însă Martin Koumtamadji rămâne o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității Republicii Centrafricane. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Președinte și comandant-șef al Front Démocratique du Peuple Centrafricain (FDPC, un grup armat implicat în activități violente), Martin Koumatamadji a comis acte care au amenințat pacea, stabilitatea și securitatea Republicii Centrafricane și, în special, punerea în aplicare a Acordului politic pentru pace și reconciliere în Republica Centrafricană, semnat la 6 februarie 2019 la Bangui.

Martin Koumatamadji a refuzat dezarmarea combatanților FDPC, în pofida angajamentelor pe care și le-a asumat în calitate de semnatar al Acordului politic pentru pace și reconciliere în Republica Centrafricană, și a amenințat să îl înlăture de la putere pe președintele Touadéra în iulie 2019.

El a început în iunie 2019 să coopereze cu Nourredine Adam, persoană supusă sancțiunilor (CFi.002), și s-a implicat în traficul de arme împreună cu un asociat apropiat al lui Nourredine Adam, pentru a consolida capacitățile militare ale FDPC.

De asemenea, el a propus Front Populaire pour la Renaissance de la Centrafrique (FPRC) să desfășoare o operațiune militară împreună cu grupul său armat în timpul luptelor din 2019 din prefectura Vakaga.

A continuat să împiedice restaurarea autorității statului în zonele în care acționează FPDC, prin menținerea unor baraje rutiere ilegale pentru a extorca crescătorii de vite, actorii economici (inclusiv societățile de exploatare minieră a aurului care își desfășoară activitatea în prefectura Nana-Mambéré) și călătorii.

Sub conducerea sa, FDPC a comis acte care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului în prefectura Nana-Mambéré, printre care se numără atentate împotriva civililor în aprilie 2019, răpiri de civili în martie 2019 (în apropiere de Zoukombo) și acte de violență sexuală și bazată pe gen în mai 2019 (la Bagary). De asemenea, FDPC a comis în 2017 14 acte de violență sexuală în timpul unor conflicte.

Între 2016 și 2019, FDPC a recrutat copii pentru a-i folosi drept soldați în conflicte armate și a forțat 11 fete să se căsătorească cu membri ai FDPC.

În martie 2019, el a fost implicat în acțiuni de împiedicare a acordării de ajutor umanitar atunci când FDPC, sub conducerea lui Miskine, a comis o serie de atentate pe drumul principal către Bangui din Camerun.

În final, elemente ale FDPC s-au angajat în lupte izolate cu MINUSCA în aprilie 2019 în apropiere de Zoukombo (prefectura Nana-Mambéré) și pe axa Bouar-Beleko.

14. Bi Sidi SOULEMAN [alias: (a) Sidiki; (b) „Generalul” Sidiki; (c) Sidiki Abbas; (d) Souleymane Bi Sidi; (e) Bi Sidi Soulemane]

Desemnare: Președinte și „general” autoproclamat al Retour, Réclamation et Réhabilitation (3R)

Pașaport nr.: Permis de liberă trecere N°235/MISPAT/DIRCAB/DGPC/DGAEI/SI/SP, eliberat la 15 martie 2019 (emis de Ministerul de Interne al Republicii Centrafricane)

Bi Sidi Souleman conduce gruparea de miliție cu sediul în Republica Centrafricană (RCA) Retour, Réclamation, Réhabilitation (3R), care a ucis, torturat, violat și strămutat civili și s-a angajat în traficul de arme, în activități fiscale ilegale și în război cu alte miliții de la crearea sa în 2015. Bi Sidi Souleman a participat, de asemenea, personal, la tortură. La 6 februarie 2019, 3R a semnat Acordul politic pentru pace și reconciliere în RCA, însă s-a angajat în acte care încalcă acordul și care constituie o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității Republicii Centrafricane. De exemplu, la 21 mai 2019, 3R a ucis 34 de civili neînarmați în trei sate, executând sumar bărbați adulți. Bi Sidi Souleman a confirmat în mod deschis unei entități ONU că a ordonat deplasarea unor elemente 3R la sate la data atacurilor, dar nu a recunoscut că a ordonat 3R să ucidă. În decembrie 2020, după ce s-a alăturat unei coaliții de grupări armate înființate pentru a perturba procesul electoral, Bi Sidi Souleman ar fi fost ucis în timpul luptelor.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Bi Sidi Souleman a fost inclus pe listă la 5 august 2020 în temeiul punctului 20 și al punctului 21 litera (b) din Rezoluția 2399 (2018), extins prin alineatul 5 din Rezoluția 2507 (2020), pentru implicarea în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea Republicii Centrafricane sau pentru furnizarea de sprijin pentru astfel de acte, inclusiv acte care amenință sau obstrucționează procesul de stabilizare și reconciliere sau care alimentează manifestările de violență, și pentru implicarea în planificarea, conducerea sau comiterea în Republica Centrafricană de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz, sau care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului, inclusiv acte care implică vizarea civililor, atacuri din motive etnice sau religioase, atacuri asupra unor obiective civile, inclusiv centre administrative, tribunale, școli și spitale, precum și răpiri și strămutări forțate.

Președinte și „general” autoproclamat al grupării armate Retour, Réclamation et Réhabilitation (3R), Bi Sidi Souleman s-a implicat în acte care amenință pacea, stabilitatea și securitatea RCA și, în special, amenință punerea în aplicare a Acordului politic pentru pace și reconciliere în RCA semnat la 6 februarie 2019 la Bangui.

El și luptătorii din subordinea sa au comis acte care constituie încălcări grave ale dreptului internațional al drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar. La 21 mai 2019, 3R a ucis 34 de civili neînarmați în trei sate (Koundjili, Lemouna și Bohong), executând sumar bărbați adulți.

Sub conducerea sa, elementele 3R au comis acte care implică violența sexuală și violența bazată pe gen. În septembrie 2017, în timpul unui atac împotriva localității Bocaranga, elemente 3R au violat mai multe femei și fete. În perioada martie-aprilie 2020, elemente 3R au fost implicate în șapte cazuri de violență sexuală în trei sate din prefectura Ouham-Pendé.

Sub conducerea sa, 3R a continuat să împiedice restabilirea autorității de stat în domeniile sale de activitate prin menținerea unor sisteme de impozitare ilegală, în special în ceea ce privește activitățile de transhumanță și călătorii, și a fost implicată în exploatarea ilegală a aurului în prefecturile Mambéré-Kadéï și Nana-Mambéré.

În 2019, sub conducerea sa, 3R a comis primele încălcări ale Acordului de pace. Bi Sidi Souleman a refuzat inițial să înceapă dezarmarea și demobilizarea luptătorilor 3R care ar fi trebuit să participe la prima unitate specială de securitate mixtă din vestul RCA și 3R a continuat, de asemenea, să își extindă controlul asupra teritoriilor, forțând MINUSCA să lanseze o operațiune în prefecturile Ouham-Pendé, Nana-Mambéré și Mambéré-Kadéï în septembrie 2019, precum și în traficul de arme pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a recruta combatanți din străinătate.

În 2020, sub conducerea sa, 3R a continuat să comită încălcări ale Acordului de pace și să-și extindă controlul asupra teritoriilor din vestul țării. În mai 2020, elemente 3R au ocupat jandarmeria Besson în prefectura Nana-Mambéré și foste elemente 3R au dezertat din USMS (unitatea specială mixtă de securitate) Bouar. La 5 iunie 2020, Bi Sidi Souleman a anunțat suspendarea participării 3R la mecanismele de monitorizare ale acordului până la noi dispoziții. La 9 iunie 2020, elemente presupuse ale 3R au atacat tabăra de antrenament a USMS Bouar, precum și un punct de control comun al MINUSCA și al forțelor naționale din Pougol. La 21 iunie 2020, elemente 3R au atacat o patrulă comună a MINUSCA și a forțele naționale care patrula în apropierea localității Besson, ceea ce a dus la moartea a trei soldați africani centrafricani.

2. LORD'S RESISTANCE ARMY (ARMATA DE REZISTENȚĂ A DOMNULUI) [alias: (a) LRA; (b) Lord's Resistance Movement (Mișcarea de Rezistență a Domnului) (LRM); (c) Lord's Resistance Movement/Army (Armata/Mișcarea de Rezistență a Domnului) (LRM/A)]

Apărută în nordul Ugandei, în anii '80. A fost implicată în răpirea, uciderea și mutilarea a mii de civili în Africa Centrală, inclusiv a sute de civili în Republica Centrafricană. Conducătorul acesteia este Joseph Kony. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5932344

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Armata de Rezistență a Domnului a fost inclusă pe listă la 7 martie 2016, în temeiul punctului 12 și al punctului 13 literele (b), (c) și (d) din Rezoluția 2262 (2016) pentru „implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte”; pentru „implicarea sa în planificarea, conducerea sau săvârșirea de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar, după caz, sau care constituie abuzuri sau încălcări ale drepturilor omului în RCA, inclusiv acte care implică violența sexuală, vizarea civililor, atacuri pe motive etnice sau religioase, atacuri asupra școlilor și spitalelor, precum și răpiri și strămutare forțată”; pentru „recrutarea sau folosirea de copii în conflictul armat din RCA, încălcând astfel dreptul internațional aplicabil”; și pentru „acordarea de sprijin grupărilor armate sau rețelelor infracționale prin exploatarea ilicită a resurselor naturale sau prin comercializarea acestora, inclusiv a diamantelor, a aurului, precum și a speciilor faunei și florei sălbatice, în interiorul RCA sau provenite din RCA”.

Apărută în nordul Ugandei, în anii '80, LRA s-a implicat în răpirea, uciderea și mutilarea a mii de civili din întreaga Africă Centrală. Sub presiunea crescândă din partea armatei, Joseph Kony, conducătorul LRA, a dispus ca LRA să se retragă din Uganda în 2005 și 2006. De atunci, LRA și-a desfășurat activitatea în Republica Democratică Congo (RDC), RCA, Sudanul de Sud și, conform relatărilor, în Sudan.

Începând cu decembrie 2013, LRA a săvârșit răpiri, strămutări, acte de violență sexuală și omucideri a sute de persoane din RCA; de asemenea, LRA a jefuit și distrus bunuri civile. Concentrată în estul RCA și, conform relatărilor, în Kafia Kingi, un teritoriu de la granița dintre Sudan și Sudanul de Sud, al cărui statut final nu a fost încă stabilit, dar este controlat militar de Sudan, LRA efectuează incursiuni de jaf în sate, pentru hrană și materiale. Luptătorii organizează ambuscade pentru a ataca forțele de securitate și a le fura echipamentele atunci când acestea răspund la atacurile LRA, iar luptătorii LRA vizează și jefuiesc și sate care nu au o prezență militară. LRA și-a intensificat, de asemenea, atacurile asupra exploatărilor miniere de aur și diamante.

Celulele LRA sunt adesea însoțite de prizonieri, care sunt nevoiți să lucreze ca hamali, bucătari și sclavi sexuali. LRA comite acte de violență de gen, inclusiv violarea femeilor și fetelor.

În decembrie 2013, LRA a răpit zeci de persoane în Haute-Kotto. Conform relatărilor, LRA a fost implicată în răpirea a sute de civili în RCA de la începutul anului 2014.

Luptători ai LRA au atacat Obo, în prefectura Haut-Mbomou din estul RCA, în mai multe rânduri, la începutul anului 2014.

LRA a continuat să desfășoare atacuri în Obo și în alte locuri din sud-estul RCA între mai și iulie 2014, inclusiv atacuri aparent coordonate și răpiri comise în prefectura Mbomou la începutul lunii iunie.

Cel puțin din 2014, LRA a fost implicată în braconajul de elefanți și traficul de elefanți pentru generarea de venituri. Se pare că LRA comercializează ilegal fildeșul din Parcul Național Garamba din nordul RDC în Darfur, în schimbul armelor și materialelor. Se pare că LRA transportă colți de elefanți braconați prin RCA către Darfur, Sudan, în vederea vânzării acestora. În plus, de la începutul anului 2014, se pare că Kony a ordonat luptătorilor LRA să jefuiască diamantele și aurul minerilor din estul RCA pentru a le transporta în Sudan. Conform relatărilor, începând cu ianuarie 2015, 500 de elemente ale Armatei de Rezistență a Domnului au fost expulzate din Sudan.

La începutul lunii februarie 2015, luptători ai LRA înarmați cu armament greu au răpit civili în Kpangbayanga, Haut-Mbomou, și au furat produse alimentare.

La 20 aprilie 2015, un atac al LRA și răpirea de copii din Ndambissoua, sud-estul RCA, au forțat majoritatea locuitorilor satului să fugă. Iar la începutul lunii iulie 2015, LRA a atacat mai multe sate din sudul prefecturii Haute-Kotto; atacurile au implicat jaful, violență împotriva civililor, incendierea locuințelor și răpiri.

Începând cu ianuarie 2016, atacurile imputate LRA s-au înmulțit în Mbomou, Haut-Mbomou și Haute-Kotto, afectând în special zonele miniere din Haute-Kotto. Aceste atacuri au implicat jaful, violența împotriva civililor, distrugerea de bunuri și răpiri. Acestea au dus la strămutări ale populației, inclusiv aproximativ 700 de persoane care s-au refugiat în Bria.

Site-urile internet care conțin informații privind autoritățile competente, precum și adresa pentru notificările adresate Comisiei Europene

https://diplomatie.belgium.be/nl/Beleid/beleidsthemas/vrede_en_veiligheid/sancties

https://diplomatie.belgium.be/fr/politique/themes_politiques/paix_et_securite/sanctions

https://diplomatie.belgium.be/en/policy/policy_areas/peace_and_security/sanctions

http://www.bmwi.de/DE/Themen/Aussenwirtschaft/aussenwirtschaftsrecht,did=404888.html

http://www.exteriores.gob.es/Portal/en/PoliticaExteriorCooperacion/GlobalizacionOportunidadesRiesgos/Paginas/SancionesInternacionales.aspx

https://maee.gouvernement.lu/fr/directions-du-ministere/affaires-europeennes/mesures-restrictives.html

http://www.kormany.hu/download/9/2a/f0000/EU%20szankci%C3%B3s%20t%C3%A1j%C3%A9koztat%C3%B3_20170214_final.pdf

https://foreignaffairs.gov.mt/en/Government/SMB/Pages/Sanctions-Monitoring-Board.aspx

http://www.portugal.gov.pt/pt/ministerios/mne/quero-saber-mais/sobre-o-ministerio/medidas-restritivas/medidas-restritivas.aspx

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
M1	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 691/2014 AL CONSILIULUI din 23 iunie 2014	L 183	6	24.6.2014
►M2	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1276/2014 AL CONSILIULUI din 1 decembrie 2014	L 346	19	2.12.2014
►M3	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/324 AL CONSILIULUI din 2 martie 2015	L 58	39	3.3.2015
►M4	REGULAMENTUL (UE) 2015/734 AL CONSILIULUI din 7 mai 2015	L 117	11	8.5.2015
M5	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1485 AL CONSILIULUI din 2 septembrie 2015	L 229	1	3.9.2015
M6	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2454 AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2015	L 339	36	24.12.2015
M7	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/354 AL CONSILIULUI din 11 martie 2016	L 67	18	12.3.2016
M8	REGULAMENTUL (UE) 2016/555 A CONSILIULUI din 11 aprilie 2016	L 96	1	12.4.2016
M9	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/1442 AL CONSILIULUI din 31 august 2016	L 235	1	1.9.2016
►M10	REGULAMENTUL (UE) 2017/400 AL CONSILIULUI din 7 martie 2017	L 63	1	9.3.2017
M11	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/890 AL CONSILIULUI din 24 mai 2017	L 138	1	25.5.2017
►M12	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/906 AL CONSILIULUI din 29 mai 2017	L 139	2	30.5.2017
M13	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1090 AL CONSILIULUI din 20 iunie 2017	L 158	1	21.6.2017
M14	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/325 AL CONSILIULUI din 5 martie 2018	L 63	3	6.3.2018
►M15	REGULAMENTUL (UE) 2018/387 AL CONSILIULUI din 12 martie 2018	L 69	9	13.3.2018
►M16	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/698 AL CONSILIULUI din 8 mai 2018	L 117I	1	8.5.2018
M17	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/757 AL CONSILIULUI din 13 mai 2019	L 125	1	14.5.2019
►M18	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1163 AL COMISIEI din 5 iulie 2019	L 182	33	8.7.2019
►M19	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1574 AL CONSILIULUI din 20 septembrie 2019	L 243	1	23.9.2019
►M20	REGULAMENTUL (UE) 2019/1735 AL CONSILIULUI din 17 octombrie 2019	L 265	1	18.10.2019
M21	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/582 AL CONSILIULUI din 28 aprilie 2020	L 137	1	29.4.2020
M22	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/717 AL CONSILIULUI din 28 mai 2020	L 168	61	29.5.2020
►M23	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1171 AL CONSILIULUI din 7 august 2020	L 260	1	10.8.2020
M24	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1194 AL CONSILIULUI din 12 august 2020	L 266I	1	13.8.2020
►M25	REGULAMENTUL (UE) 2020/1311 AL CONSILIULUI din 21 septembrie 2020	L 308	1	22.9.2020
►M26	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/628 AL CONSILIULUI din 16 aprilie 2021	L 132	1	19.4.2021
►M27	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/707 AL CONSILIULUI din 29 aprilie 2021	L 147	3	30.4.2021