02013R0228 — RO — 07.12.2021 — 002.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) NR. 228/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 13 martie 2013

privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului

(JO L 078 20.3.2013, p. 23)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL (UE) 2016/2031 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 26 octombrie 2016

  L 317

4

23.11.2016

►M2

REGULAMENTUL (UE) 2021/2117 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 2 decembrie 2021

  L 435

262

6.12.2021




▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 228/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 13 martie 2013

privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului



CAPITOLUL I

OBIECTUL ȘI OBIECTIVELE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament adoptă măsurile specifice din domeniul agricol pentru remedierea dificultăților cauzate de ultraperifericitate, și anume de distanță, insularitate, suprafață redusă, relief, climă dificilă și dependență economică de un număr mic de produse din regiunile Uniunii menționate la articolul 349 din tratat („regiuni ultraperiferice”).

Articolul 2

Obiective

(1)  

Măsurile specifice menționate la articolul 1 contribuie la realizarea următoarelor obiective:

(a) 

garantarea aprovizionării regiunilor ultraperiferice cu produse esențiale pentru consumul uman sau pentru prelucrare și ca inputuri agricole evitând costurile suplimentare datorate ultraperifericității, fără a se aduce atingere producțiilor locale și dezvoltării acestora;

(b) 

permanentizarea și dezvoltarea în vederea asigurării caracterului durabil al sectoarelor de diversificare animală și vegetală în regiunile ultraperiferice, inclusiv producția, prelucrarea și comercializarea produselor locale;

(c) 

menținerea dezvoltării și consolidarea competitivității activităților agricole tradiționale în regiunile ultraperiferice, inclusiv producția, prelucrarea și comercializarea producției vegetale și produselor locale.

(2)  
Obiectivele prevăzute la alineatul (1) sunt puse în aplicare prin intermediul celor menționate în capitolele III, IV și V.



CAPITOLUL II

PROGRAME POSEI

Articolul 3

Instituirea de programe POSEI

(1)  

Măsurile menționate la articolul 1 se definesc pentru fiecare regiune ultraperiferică prin intermediul unui program specific destinat situației geografice a regiunilor ultraperiferice, marcată de factori precum distanța și insularitatea (POSEI) („program POSEI”), care cuprinde:

(a) 

un regim specific de aprovizionare, astfel cum este prevăzut în capitolul III; și

(b) 

măsuri specifice în favoarea producțiilor agricole locale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul IV.

(2)  
Programul POSEI se stabilește la nivelul geografic considerat cel mai corespunzător de către statul membru în cauză. Acesta este elaborat de autoritățile competente desemnate de statul membru care, după consultarea autorităților și organizațiilor competente la nivelul teritorial corespunzător, îl supune aprobării Comisiei în conformitate cu articolul 6.
(3)  
Fiecare stat membru poate prezenta un singur program POSEI pentru regiunile sale ultraperiferice.

Articolul 4

Compatibilitate și coerență

(1)  
Măsurile luate în cadrul programelor POSEI sunt conforme cu legislația Uniunii. Aceste măsuri sunt coerente cu celelalte politici ale Uniunii și cu măsurile luate în temeiul acestora.
(2)  
Trebuie asigurată coerența măsurilor luate în cadrul programelor POSEI cu măsurile puse în aplicare în temeiul celorlalte instrumente ale politicii agricole comune, și anume organizațiile comune de piață, dezvoltarea rurală, calitatea produselor, bunăstarea animalelor și protecția mediului.

În special, nu se poate finanța nicio măsură în sensul prezentului regulament:

(a) 

ca sprijin suplimentar al regimurilor de prime sau de ajutoare instituite în cadrul unei organizații comune a pieței, cu excepția cazurilor excepționale justificate de criterii obiective;

(b) 

ca sprijin pentru proiectele de cercetare, ca măsuri care vizează sprijinirea proiectelor de cercetare sau ca măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii în temeiul Deciziei 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind cheltuielile în domeniul veterinar ( 1 );

(c) 

ca sprijin pentru măsurile care țin de domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Articolul 5

Conținutul programelor POSEI

Un program POSEI cuprinde:

(a) 

un calendar de punere în aplicare a măsurilor și un tabel financiar anual, general și orientativ, în care se rezumă resursele care urmează a fi mobilizate;

(b) 

o justificare a compatibilității și coerenței diverselor măsuri ale programelor, precum și stabilirea criteriilor și indicatorilor cantitativi destinați monitorizării și evaluării;

(c) 

dispozițiile luate pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și adecvată a programelor, inclusiv în materie de publicitate, de monitorizare și de evaluare, precum și stabilirea indicatorilor cuantificați, utilizați la evaluarea programului;

(d) 

desemnarea autorităților competente și a organismelor responsabile cu punerea în aplicare a programului, desemnarea, la nivelurile corespunzătoare, a autorităților sau organismelor asociate și a partenerilor socioeconomici, precum și rezultatele consultărilor efectuate.

Articolul 6

Aprobarea și modificările aduse programelor POSEI

(1)  
Programele POSEI sunt înființate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 247/2006 și se înscriu în cadrul resurselor financiare prevăzute la articolul 30 alineatele (2) și (3).

Fiecare program cuprinde un bilanț previzional de aprovizionare cu indicarea produselor, a calităților acestora și a valorilor ajutorului pentru aprovizionare din Uniune, precum și un proiect de program de sprijin în favoarea producțiilor locale.

(2)  
În funcție de evaluarea anuală a executării măsurilor incluse în programele POSEI, statele membre, după consultarea partenerilor socioeconomici în cauză, pot supune Comisiei propuneri justificate în mod corespunzător de modificare a măsurilor respective în cadrul resurselor financiare menționate la articolul 30 alineatele (2) și (3), pentru a le adapta mai bine la cerințele regiunilor ultraperiferice și la strategia propusă. Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a procedurilor pentru a evalua dacă modificările propuse sunt compatibile cu dreptul Uniunii și pentru a decide cu privire la aprobarea acestora. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).
(3)  
Procedurile stabilite prin acte de punere în aplicare menționate la alineatul (2) pot ține seama de următoarele elemente: importanța modificărilor propuse de statele membre în ceea ce privește introducerea unor noi măsuri, împrejurarea dacă modificările în ceea ce privește bugetul alocat acestor măsuri sunt substanțiale, modificările în ceea ce privește cantitățile și nivelul ajutorului acordat pentru produse în bilanțurile previzionale de aprovizionare și orice modificări aduse codurilor și descrierilor enumerate în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun ( 2 ).
(4)  
Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (2) stabilesc, de asemenea, pentru fiecare procedură, frecvența cu care trebuie făcute solicitările de modificări, precum și termenele în care trebuie puse în aplicare modificările aprobate.

Articolul 7

Modificări privind alocările financiare

Până la 22 aprilie 2013, statele membre prezintă Comisiei proiectele de modificări la programele lor POSEI pentru a reflecta modificările introduse de articolul 30 alineatul (5).

Aceste modificări devin aplicabile la o lună după prezentarea lor dacă, în această perioadă, Comisia nu formulează obiecții.

Autoritățile competente plătesc ajutorul menționat la articolul 30 alineatul (5) cel târziu la 30 iunie 2013.

Articolul 8

Controale și monitorizare

Statele membre efectuează verificările prin intermediul unor controale administrative și al unor controale la fața locului. Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu privire la caracteristicile minime ale controalelor pe care trebuie să le aplice statele membre.

Comisia adoptă de asemenea acte de punere în aplicare privind procedurile și indicatorii fizici și financiari pentru asigurarea unei monitorizări eficace a punerii în aplicare a programelor.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 34 alineatul (2).



CAPITOLUL III

REGIM SPECIFIC DE APROVIZIONARE

Articolul 9

Bilanț previzional de aprovizionare

(1)  
Se instituie un regim specific de aprovizionare pentru produsele agricole prevăzute în anexa I la tratat, esențiale în regiunile ultraperiferice consumului uman sau fabricării de alte produse sau ca inputuri agricole.
(2)  
Statul membru în cauză stabilește, la nivelul geografic considerat cel mai adecvat, un bilanț de aprovizionare previzional pentru cuantificarea necesarului anual de aprovizionare al fiecărei regiuni ultraperiferice în ceea ce privește produsele menționate în anexa I la tratat.

Evaluarea necesităților întreprinderilor de ambalare sau de prelucrare a produselor destinate pieței locale, expediate în mod tradițional către restul Uniunii, exportate în țări terțe în cadrul unui comerț regional în sensul articolului 14 alineatul (3) sau în cadrul unui comerț tradițional, poate face obiectul unui bilanț previzional separat.

Articolul 10

Funcționarea regimului specific de aprovizionare

(1)  
În limita cantităților stabilite prin bilanțul previzional de aprovizionare, nu se aplică nicio taxă la importul în regiunile ultraperiferice de produse care provin direct din țări terțe și care fac obiectul regimului specific de aprovizionare.

În sensul prezentului capitol, produsele care au făcut obiectul perfecționării active sau al depozitării vamale pe teritoriul vamal al Uniunii sunt considerate ca importate direct din țările terțe.

(2)  
Pentru a asigura satisfacerea nevoilor stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), în ceea ce privește prețul și calitatea, menținând totodată cota de aprovizionări a Uniunii, se acordă un ajutor pentru aprovizionarea regiunilor ultraperiferice cu produse ale Uniunii deținute în stocuri publice, care rezultă din aplicarea măsurilor de intervenție sau sunt disponibile pe piața Uniunii.

Valoarea acestui ajutor se stabilește pentru fiecare tip de produs în cauză, luând în considerare costurile suplimentare de transport către regiunile ultraperiferice și prețurile practicate la exportul către țările terțe, precum și, în cazul în care este vorba despre produse destinate prelucrării sau despre inputuri agricole, costurile suplimentare asociate ultraperifericității, în special insularității și suprafeței reduse.

(3)  
Niciun ajutor nu se acordă pentru aprovizionarea cu produse care au beneficiat deja de regimul specific de aprovizionare într-o altă regiune ultraperiferică.
(4)  
De regimul de aprovizionare beneficiază numai produsele sănătoase, corecte și de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării. Produsele din țările terțe prezintă un nivel de garanții echivalent cu cel al produselor produse în conformitate cu standardele veterinare și fitosanitare ale Uniunii.

Articolul 11

Punere în aplicare

Regimul specific de aprovizionare se aplică astfel încât să se țină seama, în special:

(a) 

de nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice și, în cazul produselor destinate transformării sau al inputurilor agricole, de normele de calitate impuse;

(b) 

de fluxurile de schimburi comerciale cu restul Uniunii;

(c) 

de aspectul economic al ajutoarelor avute în vedere;

(d) 

de necesitatea de a asigura că producția locală existentă nu este nici destabilizată, nici împiedicată în dezvoltarea acesteia.

Articolul 12

Certificate

(1)  
Se acordă scutirea de taxa de import sau posibilitatea de a beneficia de ajutor în cadrul regimului specific de aprovizionare cu condiția prezentării unui certificat.

Certificatele se eliberează numai operatorilor înscriși într-un registru ținut de autoritățile competente.

Certificatele nu sunt transmisibile.

(2)  
Nicio garanție nu este cerută pentru cererile de licențe de import, de certificate de scutire sau de certificate pentru ajutoare. Cu toate acestea, în măsura necesară unei bune aplicări a prezentului regulament, autoritatea competentă poate prevedea constituirea de garanții cu o valoare egală cu cea a avantajului menționat la articolul 13. În astfel de cazuri, se aplică dispozițiile articolului 34 alineatele (1), (4), (5), (6), (7) și (8) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole ( 3 ).

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 33, acte delegate care stabilesc condițiile de înscriere a operatorilor în registru și care garantează operatorilor exercitarea deplină a drepturilor de a participa la regimul specific de aprovizionare.

(3)  
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind măsurile necesare pentru asigurarea punerii în aplicare unitare de către statele membre a prezentului articol privind în special introducerea regimului certificatelor și angajamentele luate de operatori în momentul înregistrării. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 13

Impactul avantajului

(1)  
Faptul de a beneficia de regimul specific de aprovizionare care implică scutirea de taxa de import sau acordarea ajutorului se subordonează unui impact efectiv al avantajului economic până la utilizatorul final care, după caz, poate fi un consumator, atunci când este vorba de produse destinate consumului direct, ultimul operator de prelucrare sau de ambalare, atunci când este vorba de produse destinate industriilor de prelucrare sau de ambalare, sau agricultorul, atunci când este vorba de produse utilizate pentru hrana animalelor sau ca inputuri agricole.

Avantajul menționat la primul paragraf are o valoare egală cu cea a sumei de scutire de drepturile de import sau a sumei ajutorului.

(2)  
Pentru aplicarea unitară a alineatului (1), Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind aplicarea normelor prevăzute la alineatul (1), în special condițiile pentru verificarea de către statele membre a impactului efectiv al avantajului până la utilizatorul final. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 14

Exportul către țările terțe și expedierea către restul Uniunii

(1)  
Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili cerințele conform cărora produsele care beneficiază de regimul specific de aprovizionare pot face obiectul unui export către țările terțe sau al unei expedieri către restul Uniunii și care cuprind plata taxelor de import sau rambursarea ajutorului perceput, menționate la articolul 10. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Pentru exportul către țările terțe al produselor care beneficiază de regimul specific de aprovizionare nu este necesară prezentarea unui certificat.

Primul paragraf nu se aplică fluxurilor comerciale între departamentele franceze de peste mări (DOM).

(2)  

Alineatul (1) primul paragraf nu se aplică produselor din regiunile ultraperiferice prelucrate din produse care au beneficiat de regimul specific de aprovizionare:

(a) 

care sunt exportate către țările terțe sau expediate către restul Uniunii în limitele cantităților care corespund expedierilor tradiționale și exporturilor tradiționale. Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a acestor cantități, pe baza mediei expedierilor sau exporturilor, luând ca referință media verificată a celor mai buni trei ani între 2005 și 2012. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2);

(b) 

care sunt exportate către țările terțe în cadrul unui comerț regional;

(c) 

care sunt expediate între regiunile Azore, Madeira și Insulele Canare;

(d) 

care sunt expediate între DOM.

Pentru exportul produselor menționate la primul paragraf literele (a) și (b) nu se acordă nicio restituire la export.

Pentru exportul către țările terțe al produselor menționate la primul paragraf literele (a) și (b) nu este necesară prezentarea unui certificat.

(3)  
În sensul prezentului capitol, prin „comerț regional” se înțelege comerțul efectuat, pentru fiecare regiune ultraperiferică, către țări terțe ce aparțin unor spații geografice în care se înscriu aceste regiuni ultraperiferice, precum și către țări terțe cu care există o relație comercială istorică. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilește lista țărilor respective, ținându-se seama de cererile obiective ale statelor membre, după consultarea sectoarelor interesate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).
(4)  
Produsele livrate în DOM, în Azore, în Madeira sau în Insulele Canare care au beneficiat de regimul specific de aprovizionare și care servesc aprovizionării navelor și aeronavelor sunt considerate ca fiind consumate local.
(5)  

Prin derogare de la alineatul (2) primul paragraf litera (a), următoarele cantități maxime de zahăr (cod NC 1701 ) pot fi expediate în fiecare an din Azore către restul Uniunii în următorii cinci ani:

în 2011 : 3 000 de tone;

în 2012 : 2 500 de tone;

în 2013 : 2 000 de tone;

în 2014 : 1 500 de tone;

în 2015 : 1 000 de tone.

(6)  
Operațiunile de transformare care pot determina un export tradițional sau de comerț regional sau o expediere tradițională trebuie să îndeplinească mutatis mutandis condițiile de transformare aplicabile în ceea ce privește regimul de perfecționare activă și regimul de transformare sub control vamal, prevăzute de legislația relevantă a Uniunii, cu excepția tuturor manipulărilor uzuale.

Articolul 15

Zahăr

(1)  

În perioada menționată la articolul 204 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, producția de zahăr care depășește cota menționată la articolul 61 din regulamentul respectiv este scutită de taxe de import în limita bilanțului previzional de aprovizionare menționat la articolul 9 din prezentul regulament, în ceea ce privește:

(a) 

zahărul introdus pentru consum în Madeira sau în Insulele Canare sub formă de zahăr cuprins la codul NC 1701 ;

(b) 

zahărul rafinat și consumat în Insulele Azore sub formă de zahăr brut cuprins la codul NC 1701 12 10 (zahăr brut din sfeclă de zahăr).

(2)  
În Insulele Azore, în scop de rafinare, cantitățile menționate la alineatul (1) pot fi suplimentate, în limita bilanțului previzional de aprovizionare, cu zahăr brut cuprins la codul NC 1701 11 10 (zahăr brut din trestie de zahăr).

Pentru aprovizionarea Insulelor Azore cu zahăr brut, necesarul este evaluat ținând seama de dezvoltarea producției locale de sfeclă de zahăr. Cantitățile care beneficiază de regimul de aprovizionare se stabilesc astfel încât volumul total anual de zahăr rafinat din Azore să nu depășească 10 000 de tone.

Articolul 16

Lapte praf degresat

Prin derogare de la articolul 9, Insulele Canare se pot aproviziona în continuare cu lapte praf degresat cuprins la codul NC 1901 90 99 (lapte praf degresat care conține grăsimi vegetale) destinat prelucrării industriale în limita a 800 de tone pe an. Ajutorul acordat pentru aprovizionarea din Uniune cu acest produs nu poate depăși 210 EUR/tonă și este inclus în limita prevăzută la articolul 30. Acest produs este destinat numai consumului local.

Articolul 17

Orez

Nu se percep taxe de import în departamentul francez de peste mări Réunion în cazul produselor destinate consumului pe insulă, cuprinse la codurile NC 1006 10 , 1006 20 și 1006 40 00 .

Articolul 18

Controale și sancțiuni

(1)  
Produsele care fac obiectul regimului specific de aprovizionare sunt supuse unor controale administrative la momentul importului sau al introducerii în regiunile ultraperiferice, precum și la exportul sau expedierea acestora din regiunile respective.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu privire la caracteristicile minime ale controalelor pe care trebuie să le aplice statele membre. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

(2)  

Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor condiții climatice excepționale, atunci când operatorii, în sensul articolului 12, nu respectă angajamentele luate în concordanță cu articolul 12, autoritatea competentă, fără a aduce atingere penalizărilor aplicabile conform legislației naționale:

(a) 

recuperează avantajul acordat operatorului;

(b) 

suspendă înregistrarea operatorului, cu titlu provizoriu, sau o revocă, în funcție de gravitatea încălcării.

(3)  
Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor condiții climatice excepționale, atunci când operatorii, în sensul articolului 12, nu efectuează importul sau introducerea prevăzută, dreptul acestora de a cere licențe sau certificate este suspendat de către autoritatea competentă pentru o perioadă de 60 de zile de la data expirării licenței respective sau a certificatului respectiv. După perioada de suspendare, eliberarea licențelor sau a certificatelor ulterioare este subordonată constituirii unei garanții egale cu valoarea avantajului care trebuie acordat pentru o perioadă ce urmează să fie stabilită de către autoritatea competentă.

Autoritatea competentă adoptă măsurile necesare pentru reutilizarea cantităților de produse devenite disponibile prin neexecuție, execuție parțială sau anularea licențelor și certificatelor eliberate sau recuperarea avantajului.



CAPITOLUL IV

MĂSURI ÎN FAVOAREA PRODUCȚIILOR AGRICOLE LOCALE

Articolul 19

Măsuri

(1)  
Programele POSEI cuprind măsuri specifice în favoarea producțiilor agricole locale care țin de domeniul de aplicare a părții a treia titlul III din tratat, necesare pentru asigurarea, în fiecare regiune ultraperiferică, a continuității și a dezvoltării producțiilor agricole locale.
(2)  

Părțile programului care sunt consacrate măsurilor în favoarea producțiilor agricole locale și care corespund obiectivelor enunțate la articolul 2 conțin cel puțin următoarele elemente:

(a) 

descrierea cuantificată a situației producției agricole în cauză, ținând seama de rezultatele de evaluare disponibile, care arată diferențele, lacunele și posibilitățile de dezvoltare, resursele financiare mobilizate și principalele rezultate ale acțiunilor întreprinse în prealabil;

(b) 

descrierea strategiei propuse, prioritățile reținute și obiectivele generale și operative cuantificate, precum și o evaluare a impactului economic, ecologic și social, inclusiv în materie de ocupare a forței de muncă;

(c) 

descrierea măsurilor prevăzute, în special a schemelor de sprijin pentru punerea în aplicare a programului, precum și, dacă este cazul, informații privind nevoile în materie de studii, proiecte de demonstrație, acțiuni de formare profesională și de asistență tehnică legate de pregătirea, de punerea în aplicare sau de adaptarea măsurilor în cauză;

(d) 

lista ajutoarelor care constituie plăți directe în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009;

(e) 

valoarea ajutorului stabilită pentru fiecare măsură și valoarea previzională prevăzută pentru fiecare acțiune în vederea atingerii unuia sau a mai multor obiective vizate de program.

(3)  
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind cerințele pentru plata ajutoarelor menționate la alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).
(4)  
Programul poate cuprinde măsuri de sprijin pentru producerea, pentru prelucrarea sau pentru comercializarea produselor agricole din regiunile ultraperiferice.

Fiecare măsură poate conține acțiuni. Pentru fiecare acțiune programul definește cel puțin următoarele elemente:

(a) 

beneficiarii;

(b) 

condițiile de eligibilitate;

(c) 

suma unitară a ajutorului.

Pentru sprijinirea comercializării produselor în afara regiunii de producție, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33, în ceea ce privește condițiile pentru stabilirea valorii ajutorului acordat în cadrul comercializării și, dacă este cazul, condițiile pentru stabilirea cantităților de produse care fac obiectul ajutorului respectiv.

Articolul 20

Controale și plata sumelor necuvenite

(1)  
Controalele măsurilor stabilite în prezentul capitol se efectuează prin intermediul controalelor administrative și al controalelor la fața locului.
(2)  
În cazul unei plăți necuvenite, beneficiarul în cauză are obligația de a rambursa sumele respective. Articolul 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol ( 4 ) se aplică mutatis mutandis.



CAPITOLUL V

MĂSURI DE ÎNSOȚIRE

Articolul 21

Simbol grafic

(1)  
Se introduce un simbol grafic în vederea ameliorării cunoașterii și consumului produselor agricole de calitate, în stare naturală sau transformate, specifice regiunilor ultraperiferice.
(2)  
Condițiile de utilizare a simbolului grafic prevăzut la alineatul (1) sunt propuse de organizațiile profesionale în cauză. Autoritățile naționale transmit Comisiei, o dată cu avizul lor, propunerile respective.

Utilizarea simbolului este controlată de o autoritate publică sau de un organism recunoscut de autoritățile naționale competente.

(3)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 33, în ceea ce privește condițiile pentru exercitarea dreptului de utilizare a simbolului grafic, precum și condițiile pentru reproducerea și utilizarea acestuia. Condițiile respective sunt stabilite în vederea unei mai bune sensibilizări față de produsele agricole de calitate din regiunile ultraperiferice și a încurajării consumului acestora, fie că produsele respective sunt prelucrate, fie că sunt neprelucrate.
(4)  
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modalitățile detaliate de aplicare a simbolului grafic, precum și caracteristicile minime ale controalelor și ale monitorizării pe care trebuie să le aplice statele membre. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 22

Dezvoltare rurală

(1)  
Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 39 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, sumele anuale maxime eligibile în cadrul ajutorului Uniunii prevăzute în anexa I la regulamentul respectiv se pot majora până la valoarea lor dublă în ceea ce privește măsura de protecție a lacurilor din Azore și măsura de conservare a peisajului, a biodiversității și a caracteristicilor tradiționale ale terenurilor agricole și conservarea zidurilor din piatră din regiunile ultraperiferice.
(2)  
Măsurile prevăzute în temeiul alineatului (1) din prezentul articol fac obiectul unei descrieri, după caz, în programele pentru aceste regiuni, prevăzute la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

▼M2

Articolul 22a

Acorduri interprofesionale în Réunion

(1)  
În conformitate cu articolul 349 din tratat, prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din tratat și în pofida articolului 164 alineatul (4) primul paragraf literele (a)-(n) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în cazul în care o organizație interprofesională recunoscută în temeiul articolului 157 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 operează exclusiv în Réunion și este considerată ca reprezentând producția, comercializarea sau procesarea unui anumit produs, Franța poate, la solicitarea respectivei organizații, să extindă la alți operatori care nu sunt membri ai respectivei organizații interprofesionale normele care vizează sprijinirea menținerii și diversificării producției locale pentru a spori securitatea alimentară în Réunion, cu condiția ca de normele respective să se aplice numai acelor operatori ale căror activități se desfășoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieței locale. În pofida articolului 164 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, o organizație interprofesională este considerată reprezentativă în temeiul prezentului articol în cazul în care reprezintă cel puțin 70 % din volumul producției, comercializării sau procesării produsului sau produselor în cauză.
(2)  
Prin derogare de la articolul 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, dacă aplicarea normelor unei organizații interprofesionale recunoscute care operează exclusiv în Réunion este extinsă în temeiul alineatului (1) prezentului articol, iar activitățile reglementate prin normele menționate țin de interesul economic general al operatorilor economici ale căror activități se desfășoară exclusiv în Réunion, în legătură cu produse destinate pieței locale, Franța poate decide, după consultarea părților interesate relevante, ca operatorii economici individuali sau grupurile de operatori care nu sunt membri ai organizației, dar care operează pe piața locală respectivă, să achite organizației valoarea integrală sau parțială a contribuțiilor financiare plătite de membrii acesteia, în măsura în care aceste contribuții sunt destinate să acopere costurile care rezultă în mod direct în urma desfășurării uneia sau a mai multora dintre activitățile în cauză.
(3)  
Franța informează Comisia cu privire la orice acord al cărui domeniu de aplicare este extins în conformitate cu prezentul articol.

▼B

Articolul 23

Ajutoare de stat

(1)  
Pentru produsele agricole prevăzute în anexa I la tratat, cărora li se aplică articolele 107, 108 și 109 din tratatul respectiv, Comisia poate autoriza, în conformitate cu articolul 108 din tratat, în sectoarele de producție, de prelucrare și de comercializare a produselor menționate, ajutoare de funcționare care au ca scop atenuarea restricțiilor producției agricole specifice regiunilor ultraperiferice, legate de distanță, de insularitate și de alte constrângeri legate de ultraperifericitate.
(2)  
Statele membre pot acorda o finanțare suplimentară pentru punerea în aplicare a programelor POSEI. În acest caz, statele membre notifică ajutorul de stat Comisiei și Comisia îl poate aproba în conformitate cu prezentul regulament, ca parte din programele menționate. Ajutorul astfel notificat se consideră notificat în sensul articolului 108 alineatul (3) prima teză din tratat.
(3)  
Franța poate acorda sectorului zahărului din regiunile ultraperiferice franceze un ajutor de până la 90 de milioane EUR per an de comercializare.

Franța informează Comisia în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui an de comercializare cu privire la valoarea ajutorului efectiv acordată.

(4)  
Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2) din prezentul articol și prin derogare de la articolul 180 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 de aplicare a anumitor norme de concurență în domeniul producției și comerțului cu produse agricole ( 5 ), articolele 107, 108 și 109 din tratat nu se aplică plăților efectuate în temeiul capitolului IV din prezentul regulament, al alineatului (3) din prezentul articol și al articolelor 24 și 28 din prezentul regulament de către statele membre, în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 24

Programe fitosanitare

(1)  
Statele membre prezintă Comisiei programe de combatere a organismelor dăunătoare plantelor și produselor vegetale din regiunile ultraperiferice. Aceste programe precizează obiectivele care trebuie atinse, măsurile care trebuie luate, durata și costul lor.

Comisia evaluează programele prezentate. Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu privire la aprobarea sau neaprobarea acestora. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

(2)  
Uniunea contribuie la finanțarea programelor prevăzute la alineatul (1), pe baza unei analize tehnice a situațiilor regionale.

Această participare poate acoperi până la 75 % din cheltuielile eligibile. Plata se efectuează pe baza documentației furnizate de către statele membre. După caz, Comisia poate organiza anchete, care pot fi conduse în numele său de experții prevăzuți la articolul 21 din Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate ( 6 ).

▼M1

Finanțarea din partea Uniunii pentru programele care vizează controlul organismelor dăunătoare în regiunile ultraperiferice ale Uniunii se pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ).

▼B

(3)  

Comisia adoptă acte de punere în aplicare, pentru fiecare regiune și program, pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (2) și a programului prezentat în conformitate cu alineatul (1), de stabilire a:

(a) 

participării financiare a Uniunii, precum și a valorii ajutorului;

(b) 

măsurilor eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 25

Vin

(1)  
Măsurile menționate la articolele 103v, 103w, 103x și 182a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 nu se aplică Insulelor Azore și Madeirei.
(2)  
Prin derogare de la articolul 120a alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, strugurii proveniți din soiurile de viță-de-vie menționate la litera (b) din același paragraf, recoltați în regiuni din Azore și Madeira, pot fi utilizați pentru producția de vin care poate circula numai în interiorul regiunilor menționate.

Portugalia elimină progresiv cultivarea parcelelor plantate cu soiurile de viță-de-vie menționate la articolul 120a alineatul (2) al doilea paragraf litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 cu sprijinul, dacă este cazul, prevăzut la articolul 103q din regulamentul respectiv.

(3)  
Prin derogare de la prevederile articolului 85f din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, regimul de tranziție al drepturilor de plantare se aplică Insulelor Canare până la data de 31 decembrie 2012.

Articolul 26

Lapte

(1)  
În scopul repartizării taxei pe excedent în conformitate cu articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se consideră că au contribuit la depășire numai producătorii în sensul articolului 65 litera (c) din regulamentul menționat, stabiliți în Azore și care desfășoară activități de producție în Azore, care comercializează cantități ce depășesc cota lor, majorată cu procentul prevăzut la prezentul alineat al treilea paragraf.

Taxa pe excedent se datorează pentru cantitățile care depășesc cota astfel majorată cu procentul prevăzut la al treilea paragraf, după realocarea, pentru toți producătorii în sensul articolului 65 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, stabiliți în Azore și care desfășoară activități de producție în Azore, și proporțional cu cota de care dispune fiecare producător, a cantităților care se află în marja care rezultă din această creștere și care au rămas nefolosite.

Procentul prevăzut la primul paragraf este egal cu raportul dintre cantitatea de 23 000 de tone începând cu anul de comercializare 2005/2006 și totalul cantităților de referință disponibile în fiecare exploatație la 31 martie 2010. Procentul se aplică numai cotei pentru exploatație la 31 martie 2010.

(2)  
Cantitățile de lapte sau de echivalent-lapte comercializate, care depășesc cota, dar care respectă procentul prevăzut la alineatul (1) al treilea paragraf, după realocarea prevăzută la respectivul alineat, nu sunt luate în calcul pentru constatarea unei eventuale depășiri a cotei de către Portugalia calculate în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(3)  
Regimul de taxă pe excedent aplicabil producătorilor de lapte prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 nu se aplică DOM și nici, în limita unei producții locale de 4 000 de tone de lapte, Insulei Madeira.
(4)  
Prin derogare de la articolul 114 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se autorizează în Madeira și în departamentul francez de peste mări Réunion producția de lapte UHT reconstituit din lapte praf provenind din Uniune, în limita necesarului de consum local, atât timp cât această măsură nu împiedică colectarea și desfacerea laptelui obținut pe plan local. În cazul în care Franța demonstrează oportunitatea unei astfel de măsuri pentru departamentele franceze de peste mări Martinica, Guadelupa și Guyana Franceză, Comisia este împuternicită să adopte, dacă este necesar, acte delegate în conformitate cu articolul 33, în vederea extinderii măsurii respective la departamentele respective. Acest produs este destinat numai consumului local.

Modul în care s-a obținut laptele UHT astfel reconstituit trebuie să fie clar indicat pe eticheta de vânzare.

Articolul 27

Creșterea animalelor de fermă

(1)  
Până când șeptelul local de masculi tineri din specia bovină atinge un nivel suficient pentru a asigura menținerea și dezvoltarea producției locale de carne în DOM și Madeira, se deschide posibilitatea de a importa animale din specia bovină originare din țări terțe, în vederea îngrășării și consumului în DOM și în Madeira, fără să se aplice taxele de import din Tariful vamal comun. Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind măsurile necesare pentru aplicarea prezentului paragraf, în special modalitățile de scutire de taxa de import pentru masculii tineri din specia bovină din DOM și Madeira. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 13 și articolul 14 alineatul (1) se aplică animalelor care beneficiază de scutirea prevăzută la primul paragraf din prezentul alineat.

(2)  
Numărul de animale care beneficiază de scutirea prevăzută la alineatul (1) se stabilește în programele POSEI, în cazul în care necesitatea importurilor se justifică, ținând seama de dezvoltarea producției locale. Animalele respective sunt destinate cu prioritate producătorilor care dețin cel puțin 50 % din animalele destinate îngrășării de origine locală.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 33, de stabilire a condițiilor în care are loc scutirea de taxe de import. Condițiile respective țin seama de specificitățile locale din sectorul creșterii bovinelor și din sectoarele aferente.

(3)  
În cazul aplicării articolului 52 și a articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, Portugalia poate reduce componenta din plafonul național corespunzătoare drepturilor în ceea ce privește plățile pentru carnea de oaie și de capră și a primei pentru vacile care alăptează. În acest caz, Comisia adoptă acte de punere în aplicare referitoare la suma corespunzătoare care se transferă de la plafoanele stabilite în conformitate cu articolul 52 și cu articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 către resursele financiare menționate la articolul 30 alineatul (2) a doua liniuță din prezentul regulament. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 28

Ajutor de stat pentru producția de tutun

Spania este autorizată să acorde un ajutor pentru producția de tutun în insulele Canare. Acordarea acestui ajutor nu poate conduce la discriminări între producătorii din arhipelag.

Valoarea ajutorului nu poate depăși suma de 2 980,62  EUR/tonă. Ajutorul suplimentar se acordă în limita a 10 tone pe an.

Articolul 29

Scutirea de taxe vamale pentru tutun

(1)  

Nicio taxă vamală nu se aplică importului direct în Insulele Canare de tutun brut sau semiprelucrat care face obiectul:

(a) 

codului NC 2401 ; și, respectiv

(b) 

următoarelor supoziții:

— 
2401 10 tutunuri brute nedesprinse de pe tulpină;
— 
2401 20 tutunuri brute parțial sau total desprinse de pe tulpină;
— 
ex 2401 20 învelișuri exterioare pentru țigări de foi prezentate pe suporturi, rulate, destinate fabricării tutunurilor;
— 
2401 30 deșeuri de tutun;
— 
ex 2402 10 țigări de foi, inclusiv cele cu capetele tăiate;
— 
ex 2403 10 tutun pentru fumat, cu sau fără înlocuitori, în orice proporție (amestecuri utilizate la fabricarea țigărilor, a țigaretelor și a trabucurilor);
— 
ex 2403 91 tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”, chiar sub formă de foi sau de benzi;
— 
ex 2403 99 tutunuri expandate.

Scutirea prevăzută la primul paragraf se acordă cu ajutorul certificatelor menționate la articolul 12.

Această scutire se aplică produselor menționate la primul paragraf, destinate prelucrării în Insulele Canare în produse manufacturate gata pentru fumat, în limita unei cantități anuale de importuri de 20 000 de tone de echivalent de tutun brut desprins de pe tulpină.

(2)  
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind măsurile necesare pentru aplicarea alineatului 1, în special modalitățile de scutire de la taxele de import pentru tutunul din Insulele Canare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).



CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 30

Resurse financiare

(1)  

Măsurile prevăzute de prezentul regulament constituie intervenții destinate stabilizării piețelor agricole, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune ( 8 ), cu excepția măsurilor prevăzute la:

(a) 

articolul 22; și

(b) 

articolul 24, începând cu data aplicării cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(2)  

Pentru fiecare exercițiu financiar Uniunea finanțează măsurile prevăzute în capitolele III și IV până la o sumă anuală de:

pentru departamentele franceze de peste mări: 278,41 milioane EUR;

pentru Azore și Madeira: 106,21 milioane EUR;

pentru Insulele Canare: 268,42 milioane EUR.

(3)  

Sumele alocate pentru fiecare exercițiu financiar pentru finanțarea măsurilor prevăzute în capitolul III nu pot depăși următoarele sume:

pentru departamentele franceze de peste mări: 26,9 milioane EUR;

pentru Azore și Madeira: 21,2 milioane EUR;

pentru Insulele Canare: 72,7 milioane EUR.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili cerințele conform cărora statele membre pot modifica alocarea resurselor stabilite în fiecare an pentru diferitele produse care beneficiază de regimul specific de aprovizionare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

(4)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33, de stabilire a condițiilor de determinare a sumei maxime anuale care poate fi alocată măsurilor de finanțare de studii, de proiecte de demonstrație, de formare și de asistență tehnică, cu condiția ca alocarea respectivă să fie rațională și proporțională.
(5)  

Pentru exercițiul financiar 2013, Uniunea acordă o finanțare suplimentară pentru sectorul bananelor din regiunile ultraperiferice în valoare de până la următoarele sume maxime:

pentru departamentele franceze de peste mări: 18,52 milioane EUR;

pentru Azore și Madeira: 1,24 milioane EUR;

pentru Insulele Canare: 20,24 milioane EUR.



CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

Articolul 31

Măsuri naționale

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament, în special în ceea ce privește controalele și sancțiunile administrative, și informează Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 32

Comunicări și rapoarte

(1)  
Statele membre comunică Comisiei, până la data de 15 februarie a fiecărui an cel târziu, alocările care le-au fost puse la dispoziție și pe care intenționează să le cheltuiască în anul următor pentru punerea în aplicare a bilanțului previzional de aprovizionare și a fiecărei măsuri în favoarea producției locale incluse în programele POSEI.
(2)  
Statele membre prezintă Comisiei, până la data de 30 septembrie a fiecărui an, un raport cu privire la punerea în aplicare, în decursul anului precedent, a măsurilor prevăzute de prezentul regulament.
(3)  
Până la 30 iunie 2015, iar apoi o dată la cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport general din care să reiasă impactul acțiunilor realizate în temeiul prezentului regulament, inclusiv în sectorul bananelor și în cel al laptelui, însoțit, după caz, de propuneri corespunzătoare.
(4)  
Comisia include în analizele, studiile și evaluările pe care le realizează în cadrul acordurilor comerciale și în cadrul politicii agricole comune un capitol specific, în măsura în care este vorba despre aspecte care prezintă un interes deosebit pentru regiunile ultraperiferice.

Articolul 33

Acte delegate

(1)  
Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.
(2)  
Competențele de a adopta actele delegate menționate la articolul 12 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 19 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 21 alineatul (3), articolul 26 alineatul (4) primul paragraf, articolul 27 alineatul (2) al doilea paragraf și articolul 30 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 21 martie 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)  
Delegarea competențelor menționată la articolul 12 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 19 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 21 alineatul (3), articolul 26 alineatul (4) primul paragraf, articolul 27 alineatul (2) al doilea paragraf și articolul 30 alineatul (4) poate fi oricând revocată de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia respectivă nu aduce atingere valabilității actelor delegate deja în vigoare.
(4)  
De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(5)  
Actele delegate adoptate în temeiul articolului 12 alineatul (2) al doilea paragraf, articolului 19 alineatul (4) al treilea paragraf, articolului 21 alineatul (3), articolului 26 alineatul (4) primul paragraf, articolului 27 alineatul (2) al doilea paragraf și articolului 30 alineatul (4) intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de două luni de la comunicarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu intenționează să formuleze obiecții. Această perioadă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 34

Procedura comitetului

(1)  
Comisia este asistată de Comitetul de gestionare a plăților directe instituit prin articolul 141 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, cu excepția implementării articolului 24 din prezentul regulament, pentru care Comisia este asistată de Comitetul fitosanitar permanent, instituit prin Decizia 76/894/CEE a Consiliului ( 9 ). Acestea sunt comitete în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)  
În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 35

Revizuire

Comisia revizuiește aceste regimuri înainte de sfârșitul anului 2013, din perspectiva eficacității lor generale și a noului cadru de politici PAC și, dacă este necesar, prezintă propuneri adecvate vizând un sistem POSEI revizuit.

Articolul 36

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 247/2006 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 37

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




ANEXĂ



Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) nr. 247/2006

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 9

Articolul 3 alineatele (1) și (2)

Articolul 10 alineatele (1) și (2)

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 11

Articolul 3 alineatul (4)

Articolul 13

Articolul 4 alineatele (1) și (2)

Articolul 14 alineatele (1) și (2)

Articolul 14 alineatul (3)

Articolul 14 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 14 alineatul (5)

Articolul 5

Articolul 15

Articolul 6

Articolul 16

Articolul 7

Articolul 17

Articolul 8 ultima teză

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (1) și articolul 10

Articolul 19 alineatul (1)

Articolul 9 alineatele (2) și (3)

Articolul 3

Articolul 11

Articolul 4

Articolul 12 literele (a), (b) și (c)

Articolul 19 alineatul (2) literele (a), (b) și (c)

Articolul 12 literele (d), (e), (f) și (g)

Articolul 5

Articolul 13

Articolul 8 al doilea paragraf

Articolul 14

Articolul 21

Articolul 15

Articolul 22

Articolul 16

Articolul 23

Articolul 17

Articolul 24

Articolul 18

Articolul 25

Articolul 19

Articolul 26

Articolul 20

Articolul 27

Articolul 21

Articolul 28

Articolul 22

Articolul 29

Articolul 23

Articolul 30

Articolul 24

Articolul 6

Articolul 27

Articolul 31

Articolul 28

Articolul 32

Articolul 29

Articolul 36

Articolul 33

Articolul 37



( 1 ) JO L 155, 18.6.2009, p. 30.

( 2 ) JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

( 3 ) JO L 114, 26.4.2008, p. 3.

( 4 ) JO L 316, 2.12.2009, p. 65.

( 5 ) JO L 214, 4.8.2006, p. 7.

( 6 ) JO L 169, 10.7.2000, p. 1.

( 7 ) Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).

( 8 ) JO L 209, 11.8.2005, p. 1.

( 9 ) JO L 340, 9.12.1976, p. 25.