5.10.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 329/3 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Krajský súd Prešov (Slovacia) la 5 mai 2020 – Prima banka Slovensko a.s./HB
(Cauza C-192/20)
(2020/C 329/04)
Limba de procedură: slovaca
Instanța de trimitere
Krajský súd Prešov
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Prima banka Slovensko a.s.
Pârât: HB
Întrebările preliminare
1) |
Directiva 93/13/CEE (1) privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (denumită în continuare „Directiva 93/13”), în special articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din aceasta, în raport cu interpretarea dată prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 7 august 2018, Banco Santander (C-96/16 și C-94/17, EU:C:2018:643), trebuie interpretată în sensul că aceasta se opune unei reglementări precum dispoziția cadru de protecție de la paragraful 54 alineatul 1 din Občiansky zákonník (Codul civil), care nu permite punerea, prin contract, a consumatorului într-o poziție mai puțin favorabilă față de reglementarea legală care prevede, în cazul în care consumatorul nu își respectă obligațiile de plată aferente împrumutului, următoarele drepturi ale creditorului:
|
2) |
În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: nivelul ridicat de protecție a drepturilor consumatorilor în temeiul articolului 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”), precum și al articolului 4 alineatul (2) și al articolului 169 alineatul (1) TFUE se opune ca consumatorul să plătească pentru întârzierea în executarea obligațiilor contractuale costurile forfetare ale creditorului, și nu echivalentul prejudiciului real suferit de creditor, chiar dacă prejudiciul real este mai mic decât costurile forfetare? |
(1) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).