12

Prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2019/87 a Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255 (JO 2019, L 18 I, p. 13) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/85 al Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012 (JO 2019, L 18 I, p. 4) (denumite în continuare, împreună, „actele inițiale”), numele reclamantului a fost inserat la punctul 268 din tabelul A din listele cu numele persoanelor, entităților și organismelor vizate de măsurile restrictive, care figurează în anexa I la Decizia 2013/255 și în anexa II la Regulamentul nr. 36/2012 (denumite în continuare, împreună, „listele în discuție”), cu menționarea următoarelor motive:

„Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, cu interese și activități în mai multe sectoare ale economiei Siriei; printre acestea se numără și funcția de vicepreședinte al Aman Holding și rolul de acționar majoritar al companiei aeriene Fly Aman. În această calitate are legături cu Samer Foz. Întreprinderea Aman Holding este reprezentată în consiliul de administrație al Aman [Dimashq] și deține un pachet majoritar de acțiuni în această întreprindere, care este o societate mixtă pentru realizarea proiectului de dezvoltare imobiliară Marota City, un proiect garantat de regim și constând în construcția de locuințe și spații comerciale de lux. [Al Zoubi] beneficiază de pe urma regimului și/sau sprijină regimul prin funcția sa de vicepreședinte al Aman Holding.”

[omissis]

16

La 17 mai 2019, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2019/806 de modificare a Deciziei 2013/255 (JO 2019, L 132, p. 36), care a prelungit aplicarea acestei din urmă decizii până la 1 iunie 2020; în aceeași zi, Consiliul a adoptat de asemenea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/798 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012 (JO 2019, L 132, p. 1) (denumite în continuare, împreună, „actele de menținere din anul 2019”). Numele reclamantului a fost menținut la un punct diferit, punctul 286 din tabelul A din listele în discuție pe baza unor motive identice cu cele care figurează în actele inițiale.

[omissis]

21

La 28 mai 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/719 de modificare a Deciziei 2013/255 (JO 2020, L 168, p. 66), care a prelungit aplicarea acestei din urmă decizii până la 1 iunie 2021, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/716 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012 (JO 2020, L 168, p. 1) (denumite în continuare, împreună, „actele de menținere din anul 2020”). Numele reclamantului a fost menținut la punctul 286 din tabelul A din listele în discuție, pentru motive parțial diferite de cele precizate în actele de menținere din anul 2019. Consiliul a justificat adoptarea măsurilor restrictive în privința lui prin menționarea următoarelor motive:

„Important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, cu interese și activități în mai multe sectoare ale economiei Siriei; printre acestea se numără și funcția de vicepreședinte al Aman Holding și calitatea de acționar majoritar al companiei aeriene Fly Aman (până în februarie 2019). În această calitate, are legături cu Samer Foz. Întreprinderea Aman Holding este reprezentată în Consiliul de administrație al Aman [Dimashq] și deține un pachet majoritar de acțiuni în această entitate, care este o societate mixtă pentru realizarea proiectului de dezvoltare imobiliară Marota City, un proiect garantat de regim și constând în construcția de locuințe și spații comerciale de lux. [Al Zoubi] beneficiază de pe urma regimului sirian și/sau îi acordă sprijin acestuia. Membru fondator al «Asas Iron Company».”

[omissis]

23

Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 15 aprilie 2019, reclamantul a introdus prezenta acțiune având ca obiect anularea actelor inițiale, în măsura în care aceste acte îl privesc.

24

Prin înscrisul separat depus la grefa Tribunalului la 30 iulie 2019, reclamantul a adaptat cererea introductivă, în temeiul articolului 86 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, astfel încât aceasta să aibă ca obiect și anularea actelor de menținere din anul 2019, în măsura în care aceste acte îl privesc. Reclamantul a reiterat de asemenea capetele de cerere care figurau în cererea introductivă.

25

La 8 august 2019, Consiliul a depus la grefa Tribunalului memoriul în apărare și observațiile cu privire la primul memoriu în adaptare.

26

Replica a fost depusă la 1 octombrie 2019.

27

Prin Decizia din 17 octombrie 2019, președintele Tribunalului a reatribuit cauza, în temeiul articolului 27 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, unui nou judecător raportor, care face parte din Camera a patra.

28

Duplica a fost depusă la 8 ianuarie 2020.

29

Faza scrisă a procedurii a fost terminată la 8 ianuarie 2020.

30

În cadrul măsurilor de organizare a procedurii prevăzute la articolul 89 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul de procedură, Tribunalul a solicitat Consiliului, la 23 iulie 2020, să răspundă la o serie de întrebări. Consiliul a răspuns la întrebări în termenul stabilit.

31

Prin înscrisul separat depus la grefa Tribunalului la 13 august 2020, reclamantul a adaptat pentru a doua oară cererea introductivă, în temeiul articolului 86 din Regulamentul de procedură, astfel încât aceasta să aibă ca obiect și anularea actelor de menținere din anul 2020, în măsura în care aceste acte îl privesc. Reclamantul a reiterat de asemenea capetele de cerere care figurau în cererea introductivă, precum și în primul memoriu în adaptare și a prezentat noi argumente.

32

În cadrul măsurilor de organizare a procedurii prevăzute la articolul 89 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul de procedură, Tribunalul a solicitat Consiliului, la 30 septembrie 2020, să prezinte un document. Consiliul a dat curs acestei cereri în termenul stabilit. În ședința care a avut loc la 21 octombrie 2020, reclamantul nu a prezentat observații cu privire la răspunsurile Consiliului la diferitele măsuri de organizare decise de Tribunal.

33

La 2 octombrie 2020, Consiliul și‑a prezentat observațiile cu privire la al doilea memoriu în adaptare.

34

Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința care a avut loc la 21 octombrie 2020.

35

Reclamantul solicită Tribunalului:

36

Consiliul solicită Tribunalului:

39

În primul rând, reclamantul contestă că este un important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria. În această privință, el contestă elementele reținute de Consiliu pentru a include numele său în listele în discuție. În special, reclamantul susține că există o distincție clară între funcția de responsabil pentru directorii executivi ai Aman Holding JSC pe care a ocupat‑o și funcția de vicepreședinte. Mai mult, reclamantul arată că a demisionat cu efect imediat din această funcție. În continuare, el recunoaște că este fondatorul și acționarul majoritar al Fly Aman LLC, dar susține că a cesionat întreaga sa participație. În plus, calificarea reclamantului, reținută de Consiliu, ca „șef de întreprindere care activează în diverse sectoare în Siria și în străinătate” nu ar fi susținută, întrucât documentul WK 47/2019 INIT nu ar face referire decât la două societăți cu sediul social în Siria și în raport cu care Consiliul ar fi în măsură să dovedească faptul că el a lucrat în acest stat și pretinsul său statut. Reclamantul nu ar fi, direct sau indirect, implicat în proiectul Marota City, astfel încât nu ar fi putut exploata terenuri expropriate aparținând unor persoane strămutate de conflictul din Siria, fapt care le‑ar fi împiedicat să își recâștige căminul. În plus, atribuțiile încredințate reclamantului în calitate de salariat al Aman Holding, acționar al Aman Damascus JSC (denumită în continuare „Aman Dimashq”), responsabil cu drepturile de construire privind o parte dintre terenurile Marota City, nu ar fi inclus niciodată supravegherea activităților acestuia din urmă, care era rezervată altui salariat, domnul Bashar Assi. În sfârșit, potrivit reclamantului, proiectul Marota City nu privește în niciun caz exploatarea unor terenuri expropriate, astfel încât nici proiectul Marota City în ansamblul său, nici Aman Dimashq nu ar putea fi calificate drept întreprinderi care beneficiază de sprijinul statului.

40

În al doilea rând, în ceea ce privește actele de menținere din anul 2020, reclamantul contestă noul motiv de includere a numelui său, referitor la calitatea sa de membru fondator al Asas Iron Company, și susține, în această privință, că nu a fost niciodată fondatorul sau proprietarul Asas Iron Company și nu a fost niciodată implicat în alt mod în societatea respectivă și nici măcar legat de aceasta.

41

În al treilea rând, reclamantul susține că Consiliul nu a furnizat suficiente informații care să dovedească faptul că el are o legătură cu regimul sirian. În plus, probele legate de obținerea cetățeniei libaneze de către reclamant ar dovedi că nu face parte din cercul restrâns al oamenilor de afaceri apropiați regimului sirian și că nu este nicidecum asociat regimului menționat.

42

În al patrulea rând, numeroase înscrisuri l‑ar privi pe domnul Samer Foz sau alte societăți aflate în legătură cu acesta, dar în care reclamantul nu ar fi asociat, cum ar fi, de exemplu, Aman Dimashq. În plus, niciunul dintre înscrisurile din documentul WK 47/2019 INIT nu ar face referire în mod expres la presupusa legătură a reclamantului cu regimul sirian. În schimb, reclamantul recunoaște că, în calitate de simplu salariat al Aman Holding, a avut anterior legături profesionale cu domnul Foz.

43

Consiliul contestă argumentele reclamantului.

51

Trebuie amintit că criteriile generale de includere enunțate la articolul 27 alineatul (1) și la articolul 28 alineatul (1) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, preluate, în ceea ce privește înghețarea fondurilor, la articolul 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/1828, prevăd că persoanele și entitățile care beneficiază de pe urma regimului sirian sau care sprijină regimul fac obiectul unor măsuri restrictive. De asemenea, articolul 27 alineatul (2) litera (a) și alineatul (3) și articolul 28 alineatul (2) litera (a) și alineatul (3) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, preluate, în ceea ce privește înghețarea fondurilor, la articolul 15 alineatul (1a) litera (a) și alineatul (1b) din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/1828, prevăd că categoria „oameni[lor] de afaceri importanți care acționează în Siria” face obiectul unor măsuri restrictive, cu excepția cazului în care există suficiente informații privind faptul că aceste persoane nu sunt sau nu mai sunt asociate regimului ori nu exercită influență asupra acestuia sau nu prezintă un risc real de eludare.

52

Trebuie să se deducă din motivele includerii numelui reclamantului în listele în discuție, menționate la punctele 12 și 21 de mai sus, că numele acestuia a fost inclus și menținut în listele în discuție ca urmare, în primul rând, a statutului său de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria și, în al doilea rând, a legăturii sale cu regimul sirian. Cu alte cuvinte, includerea numelui reclamantului se întemeiază, pe de o parte, pe criteriul definit la articolul 27 alineatul (2) litera (a) și la articolul 28 din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, și la articolul 15 alineatul (1a) litera (a) din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/1828 (criteriul omului de afaceri important care acționează în Siria), și, pe de altă parte, pe criteriul definit la articolul 27 alineatul (1) și la articolul 28 din decizia menționată și la articolul 15 alineatul (1) litera (a) din regulamentul amintit (criteriul asocierii cu regimul).

53

În această privință, trebuie observat că, deși Consiliul a afirmat, în înscrisurile sale, că reclamantul fusese inclus în listele în discuție numai pe baza criteriului de includere enunțat la articolul 27 alineatul (2) litera (a) și la articolul 28 alineatul (2) litera (a) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, acesta a declarat, în schimb, în ședință că reclamantul fusese inclus pe baza a trei criterii de includere. Astfel, pe lângă cele două criterii menționate la punctul 52 de mai sus, Consiliul a indicat că reclamantul fusese inclus ca urmare a legăturilor sale cu domnul Foz. În consecință, includerea sa ar fi întemeiată și pe criteriul definit la articolul 27 alineatul (2) ultima teză și la articolul 28 alineatul (2) ultima teză din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, și la articolul 15 alineatul (1a) ultima teză din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/1828 (persoane și entități care sunt asociate cu persoanele și entitățile care intră sub incidența unuia dintre criteriile de includere în listele Uniunii). Cu toate acestea, în contextul motivelor de includere prezentate de Consiliu în actele atacate, a doua teză a motivelor menționate, potrivit căreia reclamantul, „[î]n această calitate, are legături cu Samer Foz”, nu poate fi înțeleasă decât prin raportare la prima teză, care, la rândul său, face trimitere la criteriul omului de afaceri important. În consecință, numele reclamantului a fost într‑adevăr inclus și menținut în listele în discuție în temeiul celor două criterii menționate la punctul 52 de mai sus.

[omissis]

81

Trebuie să se verifice dacă ansamblul elementelor de probă prezentate de Consiliu îndeplinește sarcina probei care îi revine acestuia în temeiul jurisprudenței amintite la punctul 46 de mai sus și constituie astfel o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante pentru a susține primul motiv de includere.

82

În această privință, Consiliul a considerat că reclamantul este un important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, ca urmare a intereselor și a activităților pe care le are în mai multe sectoare ale economiei Siriei. În ceea ce privește actele inițiale și actele de menținere din anul 2019, elementele de probă rezultate din documentul WK 47/2019 INIT se raportează la două activități principale, și anume, pe de o parte, la statutul reclamantului de acționar majoritar al companiei aeriene Fly Aman și, pe de altă parte, la statutul acestuia de vicepreședinte al Aman Holding, societate reprezentată în consiliul de administrație al Aman Dimashq, care este o societate mixtă implicată în proiectul Marota City. Sunt menționate de asemenea legăturile pe care le are reclamantul cu domnul Foz. În ceea ce privește actele de menținere din anul 2020, în plus față de elementele amintite mai sus, elementele de probă suplimentare, rezultate din documentul WK 3600/2020 REV 1, menționează că reclamantul este un asociat fondator al Asas Iron Company.

83

Prin urmare, trebuie să se examineze fiecare dintre aceste elemente.

85

Din articolele publicate pe site‑urile internet „meirss.org”, „Aliqtisadi” și „7al.net”, reproduse în documentul WK 47/2019 INIT, reiese că reclamantul este acționarul majoritar al Fly Aman și deține în acest sens 90 % din titlurile de participare la această societate. În plus, articolul publicat pe site‑ul internet sirian „7al.net” arată că a înființat, în cooperare cu omul de afaceri domnul Assi, o nouă companie aeriană, Fly Aman. Potrivit site‑ului internet respectiv, Ministerul Comerțului Intern și al Protecției Consumatorilor sirian a ratificat actul constitutiv al acesteia din urmă. În sfârșit, din articolul de pe site‑ul internet „Aliqtisadi”, prezentat în documentul WK 3600/2020 REV 1, rezultă de asemenea că reclamantul este președintele și cofondatorul Fly Aman.

86

Reclamantul contestă acest element și susține că nu ar deține niciun titlu de participare în Fly Aman, întrucât ar fi cesionat întreaga sa participație. În acest sens, el prezintă certificatul de înregistrare al Fly Aman din 28 mai 2018 și actul constitutiv al Fly Aman, ratificat la 22 februarie 2018, din care reiese în esență că a fost inițial acționarul majoritar al Fly Aman împreună cu societatea B. El prezintă de asemenea rezoluția 2274/169/12/3 din 14 februarie 2019 a Ministerului Comerțului Intern și al Protecției Consumatorilor sirian care face referire la o scrisoare recomandată trimisă de Fly Aman. Rezoluția 2274/169/12/3 arată că participația reclamantului în cadrul Fly Aman a fost cesionată, în parte, societății B (a cărei cotă de acțiuni deținute se ridică în prezent la 20 %) și, în parte, acționarilor C și D, care dețin, amândoi, o cotă reprezentând, în total, 80 % din titlurile de participare la capitalul Fly Aman.

87

Trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, legalitatea unui act al Uniunii trebuie să fie apreciată în funcție de elementele de fapt și de drept existente la data adoptării actului (a se vedea Hotărârea din 3 septembrie 2015, Inuit Tapiriit Kanatami și alții/Comisia, C‑398/13 P, EU:C:2015:535, punctul 22 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 4 septembrie 2015, NIOC și alții/Consiliul, T‑577/12, nepublicată, EU:T:2015:596, punctul 112 și jurisprudența citată).

88

În speță, în ceea ce privește actele inițiale, trebuie arătat că cesiunea titlurilor de participare la Fly Aman deținute de reclamant, astfel cum a fost confirmată prin rezoluția 2274/169/12/3, este ulterioară datei adoptării lor. Prin urmare, rezoluția 2274/169/12/3 nu poate repune în discuție legalitatea actelor inițiale, în conformitate cu jurisprudența amintită la punctul 87 de mai sus. În plus, actul constitutiv al Fly Aman din 22 februarie 2018 confirmă că reclamantul era, la data adoptării actelor inițiale, acționar majoritar al Fly Aman. În orice caz, astfel cum arată în mod întemeiat Consiliul, afirmația reclamantului potrivit căreia nu ar mai deține acțiuni confirmă că a deținut acțiuni. Prin urmare, această parte a motivelor actelor inițiale este fondată.

89

În ceea ce privește actele de menținere din anul 2019, trebuie amintit că, în cadrul controlului legalității includerii numelui unei persoane sau al unei entități în listele întocmite de Consiliu, instanței Uniunii îi revine sarcina de a verifica exactitatea materială a situației de fapt invocate în raport cu informațiile sau cu elementele furnizate de autoritatea competentă a Uniunii și de a aprecia forța probantă a acestora din urmă în lumina eventualelor observații prezentate, printre altele, de persoana sau de entitatea în cauză în privința acestora, așa cum s‑a amintit la punctul 48 de mai sus. Astfel, instanța Uniunii se poate întemeia pe toate elementele, atât incriminatoare, cât și dezincriminatoare, care i‑au fost comunicate de părți în cursul procedurii judiciare. În această privință, din considerentul (15) al Deciziei 2015/1836 reiese că „[t]oate deciziile de includere pe listă ar trebui luate la nivel individual și de la caz la caz, ținând seama de proporționalitatea măsurii”.

90

Or, din elementele dosarului reiese că reclamantul a demonstrat că a cesionat titlurile de participare la Fly Aman pe care le deținea. Reclamantul a depus în acest sens rezoluția 2274/169/12/3, care este anterioară datei adoptării actelor de menținere din anul 2019. Trebuie arătat de asemenea că Consiliul a recunoscut, în actele de menținere din anul 2020, că reclamantul nu mai era, începând din luna februarie 2019, acționar majoritar al Fly Aman. Astfel, enunțul motivelor actelor de menținere din anul 2020 reflectă conținutul rezoluției 2274/169/12/3, deoarece acesta din urmă menționează data efectivă a cesiunii participației respective, și anume „februarie 2019”.

91

Pe de altă parte, împrejurarea că Consiliul nu putea, cu ocazia adoptării actelor de menținere din anul 2019, să aibă cunoștință de rezoluția 2274/169/12/3, ținând seama de difuzarea limitată a acestei decizii către câteva organe administrative, nu poate limita examinarea legalității includerii numelui reclamantului, efectuată de instanța Uniunii. De asemenea, aprecierea legalității includerii numelui reclamantului în listele în discuție nu poate fi restrânsă la faptul că reclamantul nu a evocat rezoluția 2274/169/12/3 în cadrul schimburilor sale cu Consiliul în cursul procedurii de reexaminare care a avut loc anterior adoptării actelor de menținere din anul 2019 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 octombrie 2012, Oil Turbo Compressor/Consiliul, T‑63/12, EU:T:2012:579, punctele 21-24). În consecință, trebuie să se concluzioneze că reclamantul a demonstrat, în cadrul prezentei proceduri, că nu mai era acționar majoritar al Fly Aman la data adoptării actelor de menținere din anul 2019.

92

Prin urmare, acest element din motivele actelor de menținere din anul 2019 nu este fondat.

93

În ceea ce privește actele de menținere din anul 2020, trebuie remarcat că Consiliul a menținut numele reclamantului pe listele în discuție ca urmare a statutului său de acționar majoritar, citând, însă, data cesiunii titlurilor de participare deținute de reclamant ca fiind februarie 2019.

94

Or, în speță, din documentul WK 3600/2020 REV 1 nu reiese că Consiliul a prezentat indicii serioase și concordante care să permită în mod rezonabil să se considere că reclamantul menținea legături cu Fly Aman, deși nu mai deținea titluri de participare la această companie la data adoptării actelor de menținere din anul 2020. În fapt, cele trei articole de pe site‑urile internet „Eqtsad News”, „Aliqtisadi” și „newturkpost.com” au fost fie consultate, fie publicate ulterior rezoluției 2274/169/12/3, însă nu fac referire nici la cesiunea de participații, nici la existența altor legături între Fly Aman și reclamant. Astfel, documentul WK 3600/2020 REV 1 nu cuprinde niciun element de probă de natură să justifice că, în pofida cesionării titlurilor de participare în luna februarie 2019, trebuia păstrată această mențiune în motivele includerii. Trebuie arătat de asemenea că, în ședință, deși a susținut că, în pofida faptului că reclamantul a renunțat la participația respectivă, această împrejurare constituia un indiciu că el era în continuare un important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, Consiliul nu și‑a susținut afirmația.

95

Prin urmare, acest element din motivele actelor de menținere din anul 2020 nu este fondat.

96

Rezultă că, în ceea ce privește elementul din motive referitor la participația majoritară a reclamantului în cadrul Fly Aman, numai cel privind motivele actelor inițiale este întemeiat.

97

Din extrasul din blogul „Salon Syria” din 7 iunie 2018 și din articolul de pe site‑ul internet „meirss.org”, provenite din documentul WK 47/2019 INIT, reiese că reclamantul este vicepreședintele Aman Holding, ceea ce este confirmat de articolele care provin de pe site‑urile internet „Eqtsad News”, „Alqtisadi” și „newturkpost.com”, cuprinse în documentul WK 3600/2020 REV 1. Pe de altă parte, articolul de pe site‑ul internet „7al.net”, cuprins în documentul WK 47/2019 INIT, îl descrie pe reclamant ca fiind un angajat al unei societăți deținute de domnul Foz.

98

Cu toate acestea, fără a fi contrazis de Consiliu cu privire la acest aspect, reclamantul neagă că a ocupat funcția de vicepreședinte al Aman Holding și susține că ocupa funcția de responsabil pentru directorii executivi în cadrul Aman Holding. Pentru a demonstra acest lucru, reclamantul depune contractul său de muncă din data de 18 ianuarie 2017. În susținerea afirmației sale, el depune de asemenea actul constitutiv al Aman Holding, precum și „fostul” certificat de înregistrare al acestei societăți, care demonstrează în mod clar existența unei distincții între, pe de o parte, consiliul de administrație din care nu făcea parte și, pe de altă parte, directorii executivi, printre care figura el. Astfel, reclamantul este desemnat în aceste documente ca ocupând funcția de responsabil pentru directorii executivi ai societății. În consecință, reclamantul a demonstrat în mod valabil, cu ajutorul contractului său de muncă din 18 ianuarie 2017, al actului constitutiv al societății Aman Holding și al certificatului de înregistrare al acestei societăți, provenit de la administrația siriană și a cărui fiabilitate nu a fost, de altfel, contestată de Consiliu, că nu ocupa funcția de vicepreședinte al Aman Holding.

99

Rezultă că elementul din motivele actelor atacate referitor la funcția de vicepreședinte al Aman Holding ocupată de reclamant nu este fondat.

100

În prealabil, trebuie să se înțeleagă, astfel cum a confirmat Consiliul în ședință, că motivele din actele atacate în limba franceză care precizează că „Aman Holding est représentée au conseil d’administration d’Aman [Dimashq] (dans lequel il détient une participation majoritaire)” [„Aman Holding este reprezentată în consiliul de administrație al Aman [Dimashq] (în care el deține un pachet majoritar de acțiuni)”] conțin o eroare de traducere. Astfel, spre deosebire de ceea ce s‑ar putea înțelege, Aman Holding este cea care deține un pachet majoritar de acțiuni în cadrul Aman Dimashq, iar nu reclamantul. Prin urmare, părțile nu contestă că reclamantul nu deține nicio participație în cadrul Aman Dimashq.

101

Mai întâi, reclamantul susține că singura legătură care ar putea exista între el și proiectul Marota City constă în faptul că Aman Holding este acționar al societății mixte Aman Dimashq. În această privință, trebuie precizat că din înscrisurile reclamantului reiese că Aman Holding deține 40 % din titlurile de participare la Aman Dimashq și că ceilalți acționari ai acestei societăți mixte, Foz for Trading și Damascus Cham Holding, dețin 11 % și, respectiv, 49 % din titlurile de participare la aceasta. Astfel, din această repartizare a titlurilor de participare se poate deduce că Aman Holding dispune de o anumită putere decizională în cadrul consiliului de administrație al Aman Dimashq.

102

În continuare, fără a fi necesar să se analizeze în detaliu proiectul Marota City, trebuie amintit că, la punctul 99 de mai sus, s‑a stabilit că Consiliul a reținut în mod eronat statutul reclamantului de vicepreședinte al Aman Holding pentru a demonstra statutul său de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria. Rezultă că, a fortiori, Consiliul nu poate invoca participarea reclamantului, în calitate de vicepreședinte al Aman Holding, la proiectul Marota City pentru a stabili statutul menționat.

103

În orice caz, după cum a recunoscut Tribunalul la punctul 98 de mai sus, reclamantul a demonstrat în mod valabil că exercita funcția de responsabil pentru directorii executivi în cadrul Aman Holding, iar nu pe cea de vicepreședinte. În această privință, trebuie arătat că reclamantul este bine situat în organigrama societății, că dispune de un anumit număr de delegări de competențe și că este însărcinat cu angajarea directorilor executivi și, astfel, cu executarea unor decizii strategice ale Aman Holding, însă rămâne un angajat al Aman Holding, ceea ce nu este contestat de Consiliu. În plus, reclamantul susține în mod întemeiat că misiunile care îi sunt încredințate în calitate de salariat al Aman Holding nu ar fi inclus niciodată supravegherea activităților Aman Dimashq. Această atribuție este rezervată altui salariat, și anume domnului Assi, care, în această calitate, a fost numit președinte al consiliului de administrație al Aman Dimashq, pentru a informa consiliul de administrație al Aman Holding cu privire la dezvoltarea Aman Dimashq, ceea ce este în esență confirmat de pagina obținută de pe site‑ul internet „Damacham.sy” a Damascus Cham Holding. Astfel, părțile nu contestă că reclamantul nu este membru al consiliului de administrație al Aman Dimashq. Pe de altă parte, din contractul de muncă al domnului Assi, datat 4 octombrie 2017 și prezentat de reclamant, reiese, desigur, că postul ocupat de acesta în calitate de gestionar de proiecte se exercită sub răspunderea, în special, a responsabilului pentru directorii executivi ai Aman Holding. Cu toate acestea, nici documentele WK 47/2019 INIT și WK 3600/2020 REV 1, nici înscrisurile Consiliului nu dovedesc că exista o relație de supraveghere între reclamant și domnul Assi în cadrul derulării proiectului Marota City la data adoptării actelor atacate. Prin urmare, Consiliul nu a demonstrat că funcțiile pe care le ocupă reclamantul în Aman Holding cuprind exercitarea unor responsabilități decizionale în cadrul participării majoritare a Aman Holding în consiliul de administrație al Aman Dimashq.

104

Rezultă că elementul din motivele actelor atacate referitor la participarea reclamantului, în calitate de vicepreședinte al Aman Holding, la proiectul Marota City nu este fondat.

105

Cu titlu introductiv, trebuie amintit, așa cum s‑a arătat la punctul 53 de mai sus, că a doua teză a motivelor de includere și de menținere a numelui reclamantului pe listele în discuție, potrivit căreia el, „[î]n această calitate, are legături cu Samer Foz”, nu poate fi înțeleasă decât prin raportare la prima teză, care, la rândul ei, face trimitere la activitățile desfășurate de reclamant, în special la statutul său de acționar majoritar al Fly Aman și la statutul său de vicepreședinte al Aman Holding. Trebuie să se deducă de aici că legăturile pe care le are reclamantul cu domnul Foz în cadrul activităților sale profesionale au fost considerate de Consiliu ca fiind un element care permite să se demonstreze statutul său de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria. Pe de altă parte, este necesar să se constate că numele domnului Foz a fost inclus, apoi menținut, la punctul 278 din tabelul A din listele în discuție, ca urmare, pe de o parte, a statutului său de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria și, pe de altă parte, a asocierii sale cu regimul sirian, în conformitate cu criteriile amintite la punctul 52 de mai sus.

106

În continuare, în primul rând, trebuie arătat că imediata proximitate a reclamantului față de domnul Foz este evocată în articolele de pe site‑urile internet „aawsat.com” – care îl descrie ca director de cabinet al acestuia – și „meirss.org”, care fac parte din documentul WK 47/2019 INIT. În plus, din articolul de pe site‑ul internet „Eqtsad News”, prezentat în cadrul documentului WK 3600/2020 REV 1, reiese că reclamantul este un partener de afaceri al domnului Foz.

107

În al doilea rând, trebuie amintit că, la punctul 99 de mai sus, s‑a stabilit că reclamantul nu este vicepreședinte al Aman Holding. Pe de altă parte, el a prezentat un certificat de înregistrare din septembrie 2019 al Aman Holding și un schimb de corespondență care a avut loc între el și societatea menționată, care demonstrează că, începând de la 22 ianuarie 2019, nu mai ocupa funcția de responsabil pentru directorii executivi ai Aman Holding.

108

Rezultă că, în ceea ce privește actele inițiale, legăturile existente între reclamant și domnul Foz se rezumă la faptul că reclamantul era acționar majoritar în Fly Aman. În ședință, reclamantul a susținut că Fly Aman a fost înființată la ordinul domnului Foz și că înființarea acestei companii a intervenit în cadrul relației sale profesionale, întrucât domnul Foz era, la acel moment, angajatorul său. Or, Consiliul nu a prezentat, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 46 de mai sus, în cadrul documentului WK 47/2019 INIT, indicii suficient de concrete, precise și concordante susceptibile să susțină în mod suficient că legătura existentă între reclamant și domnul Foz depășea simpla relație profesională care putea exista între un angajator și angajatul său, astfel încât să își poată justifica aprecierea că reclamantul, asociat al domnului Foz, este un important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria.

109

În ceea ce privește actele de menținere din anul 2019 și cele din anul 2020, trebuie arătat că, din moment ce reclamantul nu a mai fost acționar majoritar al Fly Aman începând din luna februarie 2019 și a demisionat din funcția sa de responsabil pentru directorii executivi ai Aman Holding, legăturile privilegiate pe care le avea eventual cu domnul Foz ca urmare a unor astfel de statute nu mai sunt, în orice caz, demonstrate. Prin urmare, Consiliul nu reușește să demonstreze că reclamantul, ca urmare a activităților sale profesionale, are legături cu domnul Foz.

110

În consecință, în actele atacate, Consiliul nu se putea întemeia pe legăturile dintre reclamant și domnul Foz pentru a demonstra statutul de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria al reclamantului.

111

În ceea ce privește noul element din motive cuprins în actele de menținere din anul 2020, din articolele de pe site‑urile internet „Eqtsad News” și „Aliqtisadi”, care provin din documentul WK 3600/2020 REV 1, reiese că reclamantul este membru fondator și, respectiv, membru al consiliului de administrație al societății Assas lil‑Hadid. În această privință, trebuie arătat că, așa cum susține reclamantul, rezumatele articolelor de pe aceste site‑uri internet, realizate de Consiliu, indică denumirea „Asas Iron Company” în loc de „Assas lil‑Hadid”. Cu toate acestea, este vorba cu siguranță despre aceeași societate. Astfel, prima denumire este traducerea în limba engleză a celei de a doua denumiri, care corespunde denumirii arabe a entității. Actul constitutiv al Asas Iron Company ratificat de reprezentantul fondatorilor acesteia și de Ministerul Comerțului Intern și al Protecției Consumatorilor sirian, precum și certificatul de înregistrare al Asas Iron Company din 6 noiembrie 2019, prezentate de reclamant, confirmă corespondența acestor două denumiri.

112

În continuare, reclamantul contestă că este membru fondator al Asas Iron Company. El susține că nu ar fi fost niciodată nici fondatorul, nici proprietarul societății respective și că nu ar fi fost niciodată implicat în alt fel în aceasta și nici măcar legat de aceasta, întrucât nu face parte din organele sale de administrare și de conducere.

113

În această privință, reclamantul prezintă certificatul de înregistrare și actul constitutiv ale Asas Iron Company în care numele său nu apare. În plus, potrivit articolului 5 din actul constitutiv menționat, proprietarii Asas Iron Company sunt domnii E și F. Ei dețin, fiecare, 500 de titluri de participare, reprezentând 50 % din totalul titlurilor de participare ale întreprinderii, în valoare de 1,5 miliarde SYP (aproximativ 3,03 milioane de euro). Mai mult, potrivit actului constitutiv al Asas Iron Company, capitalul se ridică la 3 miliarde SYP (aproximativ 6,06 milioane de euro), ceea ce corespunde și sumei înscrise în certificatul de înregistrare al societății menționate. Prin urmare, reclamantul a demonstrat în mod valabil că nu era fondatorul Asas Iron Company.

114

Această concluzie nu poate fi infirmată de argumentul Consiliului prin care se urmărește să se conteste pertinența actului constitutiv al Asas Iron Company și a certificatului de înregistrare prezentate de reclamant, susținându‑se în esență că aceste probe dovedesc că, începând de la 6 noiembrie 2019, reclamantul nu mai era unul dintre proprietarii societății. Acesta susține că, prin Rezoluția nr. 832 din 19 martie 2019 a Ministerului Comerțului Intern și al Protecției Consumatorilor sirian, prezentată de reclamant, forma juridică a societății a fost modificată. Asas Iron Company, care era o societate cu răspundere limitată cu asociat unic, a devenit astfel societatea cu răspundere limitată Asas Iron Company, după ce deținătorul capitalului a cesionat 50 % din titlurile sale de participare. Or, actul constitutiv al Asas Iron Company și certificatul de înregistrare nu ar permite să se confirme identitatea acționarilor fondatori ai Asas Iron Company între data înființării acestei societăți, 30 martie 2017, și data Rezoluției nr. 832, și anume anterior schimbării formei juridice a societății. Cu alte cuvinte, Consiliul susține că reclamantul ar fi putut să fie înscris ca unic asociat fondator al societății cu răspundere limitată cu asociat unic înainte de a cesiona titlurile sale de participare, pentru a nu mai figura în documentele oficiale referitoare la Asas Iron Company, fără a prezenta probe care să îi susțină afirmația.

115

În această privință, trebuie să se constate că, chiar presupunând că reclamantul ar fi fost în realitate fondatorul Asas Iron Company, din înscrisurile pe care le‑a prezentat acesta reiese că, la data adoptării actelor de menținere din anul 2020, el nu mai avea legătură cu societatea menționată.

116

Rezultă din ceea ce precedă că reclamantul a demonstrat în mod valabil că, la data adoptării actelor de menținere din anul 2020, pe de o parte, nu deținea niciun titlu de participare în Asas Iron Company și, pe de altă parte, nu era desemnat în calitate de membru fondator al acestei societăți.

117

Prin urmare, Consiliul nu se putea întemeia pe calitatea reclamantului de membru fondator al Asas Iron Company pentru a considera că acesta din urmă este un important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria.

118

În primul rând, în ceea ce privește actele inițiale, din tot ceea ce precedă trebuie să se concluzioneze că Consiliul a prezentat o serie de indicii suficient de concrete, precise și concordante care permit să se demonstreze că reclamantul era un acționar majoritar al Fly Aman. În schimb, Consiliul a săvârșit erori materiale prin includerea numelui reclamantului în listele în discuție ca urmare a statutului acestuia de vicepreședinte al Aman Holding, întrucât, așa cum reiese din cuprinsul punctului 98 de mai sus, reclamantul a demonstrat că era responsabil pentru directorii executivi ai acestei societăți. În consecință, întrucât nu este vicepreședinte al Aman Holding, reclamantul nu participă, în temeiul unei asemenea funcții, la proiectul Marota City și nu are legături cu domnul Foz. Pe de altă parte, Consiliul nu a demonstrat, prin indicii suficient de concrete, precise și concordante, legătura dintre statutul reclamantului de acționar majoritar în Fly Aman și domnul Foz.

119

În al doilea rând, în ceea ce privește actele de menținere din anul 2019, pe lângă considerațiile menționate la punctul 118 de mai sus, Consiliul a săvârșit o eroare materială, întrucât reclamantul a demonstrat că nu mai deținea, începând de la 14 februarie 2019, titluri de participare la capitalul Fly Aman. În consecință, reclamantul nu avea legături cu domnul Foz în această calitate.

120

În al treilea rând, în ceea ce privește actele de menținere din anul 2020, pe lângă considerațiile menționate la punctele 118 și 119 de mai sus, Consiliul a săvârșit o eroare materială în sensul că reclamantul a dovedit, pe de o parte, că nu deținea niciun titlu de participare în Asas Iron Company și, pe de altă parte, că nu era membru fondator al acestei societăți.

121

Din tot ceea ce precedă rezultă că, contrar motivelor de includere a numelui reclamantului în listele care figurează în actele inițiale, reclamantul nu are „interese și activități în mai multe sectoare ale economiei Siriei”. Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctului 118 de mai sus, Consiliul este în măsură să demonstreze doar că, în ceea ce privește actele inițiale, reclamantul are interese în Fly Aman, ceea ce nu este suficient pentru a îndeplini criteriul omului de afaceri important care acționează în Siria. În plus, în ceea ce privește actele de menținere din anul 2019 și actele de menținere din anul 2020, Consiliul nu a reușit să demonstreze că reclamantul deținea, la data adoptării actelor menționate, statutul de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria. Prin urmare, primul motiv de includere nu este suficient de argumentat.

122

Trebuie, așadar, să se examineze al doilea motiv de includere.

123

Cu titlu introductiv, trebuie arătat că din actele inițiale și din actele de menținere din anul 2019 rezultă că reclamantul sprijină regimul sirian și beneficiază de pe urma acestuia ca urmare a funcției sale de vicepreședinte al Aman Holding, în timp ce, în temeiul actelor de menținere din anul 2020, îl susține ca urmare a ansamblului activităților și intereselor pe care le are, astfel cum sunt menționate în motivele de includere.

124

În plus, trebuie să se constate că motivele pentru care Consiliul consideră că reclamantul susține regimul sirian și obține avantaje de pe urma acestuia sunt în esență aceleași cu cele care l‑au determinat să îl considere un important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria.

125

În această privință, trebuie amintit că nu se poate exclude ca, pentru o anumită persoană, motivele includerii să se suprapună într‑o anumită măsură, în sensul că o persoană poate fi calificată drept om de afaceri important care acționează în Siria și poate fi considerată beneficiar, în cadrul activităților sale, al regimului sirian sau susținător al acestuia prin intermediul acelorași activități. Acest lucru reiese tocmai din faptul că, astfel cum se precizează în considerentul (6) al Deciziei 2015/1836, legăturile strânse cu regimul sirian și susținerea acestuia oferită de respectiva categorie de persoane constituie unul dintre motivele pentru care Consiliul a decis să creeze această categorie. Este la fel de adevărat că este vorba, chiar în această ipoteză, despre criterii diferite (Hotărârea din 23 septembrie 2020, Kaddour/Consiliul, T‑510/18, EU:T:2020:436, punctul 77).

126

În speță, în primul rând, în ceea ce privește actele inițiale și actele de menținere din anul 2019, trebuie să se deducă din concluziile de la punctele 99 și 104 de mai sus că, din moment ce reclamantul nu era vicepreședinte al Aman Holding la data adoptării actelor atacate, nu se poate considera că el beneficia de pe urma regimului sirian în această calitate și nici că îl sprijinea ca urmare a participării sale la proiectul Marota City.

127

În al doilea rând, în ceea ce privește actele de menținere din anul 2020, Tribunalul a constatat la punctul 126 de mai sus, primo, că nu se poate considera că reclamantul beneficia de pe urma regimului sirian în temeiul statutului său de vicepreședinte al Aman Holding. Secundo, din articolul de pe site‑ul internet „7al.net” reiese că reclamantul a înființat o companie aeriană în timp ce, în Siria, sectorul aviației civile suferă mari dificultăți, având în vedere operațiunile militare care au avut drept consecință oprirea traficului turistic și încetarea serviciilor în cadrul anumitor aeroporturi. Cu toate acestea, Tribunalul a stabilit, la punctul 96 de mai sus, că reclamantul nu mai este acționar majoritar al Fly Aman. În plus, din niciunul dintre elementele de probă cuprinse în documentele WK 47/2019 INIT și WK 3600/2020 REV 1 nu reiese că reclamantul beneficiază, în calitatea sa de acționar majoritar, apoi de fost acționar majoritar al companiei menționate, de pe urma regimului sirian și nici că îl sprijină.

128

Astfel, trebuie să se concluzioneze că Consiliul nu a prezentat o serie de indicii concrete, precise și concordante care să poată evidenția faptul că reclamantul sprijină regimul sirian și/sau obține avantaje de pe urma acestuia. În consecință, al doilea motiv de includere a numelui reclamantului în listele în discuție ca urmare a asocierii lui cu regimul sirian nu este suficient de argumentat, astfel încât includerea numelui reclamantului nu este fondată în ceea ce privește actele atacate.

129

Se impune, așadar, admiterea primului motiv al acțiunii și, prin urmare, anularea actelor atacate în măsura în care îl privesc pe reclamant, fără a fi necesar să se examineze al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea și al șaselea motiv invocate în susținerea acțiunii.

[omissis]

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a patra)

declară și hotărăște: