201807060121993482018/C 259/136602016CJC25920180723RO01ROINFO_JUDICIAL20180531101121

Cauzele conexate C-660/16 și C-661/16: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 31 mai 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof – Germania) – Finanzamt Dachau/Achim Kollroß (C-660/16), Finanzamt Göppingen/Erich Wirtl (C-661/16) [Trimitere preliminară — Fiscalitate — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) — Directiva 2006/112/CE — Furnizare de bunuri — Articolul 65 — Articolul 167 — Plată în avans pentru achiziționarea unui bun neurmată de livrarea acestuia din urmă — Condamnare penală a reprezentanților legali ai furnizorului pentru înșelăciune — Insolvabilitatea furnizorului — Deducerea taxei achitate în amonte — Condiții — Articolele 185 și 186 — Regularizare de către autoritatea fiscală națională — Condiții]


C2592018RO1010120180531RO0013101112

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 31 mai 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof – Germania) – Finanzamt Dachau/Achim Kollroß (C-660/16), Finanzamt Göppingen/Erich Wirtl (C-661/16)

(Cauzele conexate C-660/16 și C-661/16) ( 1 )

„[Trimitere preliminară — Fiscalitate — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) — Directiva 2006/112/CE — Furnizare de bunuri — Articolul 65 — Articolul 167 — Plată în avans pentru achiziționarea unui bun neurmată de livrarea acestuia din urmă — Condamnare penală a reprezentanților legali ai furnizorului pentru înșelăciune — Insolvabilitatea furnizorului — Deducerea taxei achitate în amonte — Condiții — Articolele 185 și 186 — Regularizare de către autoritatea fiscală națională — Condiții]”

2018/C 259/13Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzhof

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Finanzamt Dachau (C-660/16), Finanzamt Göppingen (C-661/16)

Pârâți: Achim Kollroß (C-660/16), Erich Wirtl (C-661/16)

Dispozitivul

1)

Articolele 65 și 167 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie să fie interpretate în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în cauzele principale, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente plății unui avans nu poate fi refuzat potențialului cumpărător al bunurilor respective atunci când acest avans a fost plătit și încasat și, la momentul acestei plăți, toate elementele pertinente ale viitoarei livrări puteau fi considerate ca fiind cunoscute de cumpărător, iar livrarea acestor bunuri apărea astfel ca fiind certă. Un asemenea drept va putea fi însă refuzat respectivului cumpărător dacă se stabilește, în raport cu elemente obiective, că, la momentul plății avansului, acesta știa sau nu putea în mod rezonabil să ignore că această livrare era incertă.

2)

Articolele 185 și 186 din Directiva 2006/112 trebuie să fie interpretate în sensul că nu se opun, în împrejurări precum cele în discuție în cauzele principale, unei legislații sau unei practici naționale care are ca efect condiționarea regularizării taxei pe valoarea adăugată aferente plății unui avans în vederea livrării unui bun de restituirea acestui avans de către furnizor.


( 1 ) JO C 86, 20.3.2017.