13.7.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 228/23

—

anularea Deciziei (PESC) 2015/364 a Consiliului din 5 martie 2015 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2015, L 62, p. 25) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/357 al Consiliului din 5 martie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO 2015, L 62, p. 1), în măsura în care acestea se referă la reclamant;

—

cu titlu subsidiar, constatarea faptului că articolul 1 alineatul (1) din Decizia 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 (astfel cum a fost modificată) și articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014 (astfel cum a fost modificat) nu sunt aplicabile în măsura în care se referă la reclamant, pe motiv de nelegalitate;

—

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, prin care se susține că Decizia 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014, astfel cum a fost modificată (denumită în continuare „decizia”), nu este conformă cu obiectivele sale invocate în mod expres (de exemplu democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului), în măsura în care impune măsuri restrictive împotriva reclamantului, și nu respectă principiile și obiectivele Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) consacrate în articolul 21 TUE. Prin urmare, decizia nu îndeplinește condițiile de aplicare a articolului 29 TUE. Întrucât decizia era nulă, Consiliul nu se putea întemeia pe articolul 215 alineatul (2) TFUE pentru a adopta Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014, astfel cum a fost modificat (denumit în continuare „regulamentul”). Evenimentele recente au arătat că reclamantul nu va beneficia de un tratament corect, independent sau obiectiv din partea autorităților ucrainene de anchetă sau judiciare.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe neîndeplinirea de către reclamant a criteriilor de includere în anexa la decizie și în anexa la regulament (denumite în continuare, împreună, „măsurile contestate”). La data includerii sale pe aceste liste, reclamantul nu făcea obiectul unor proceduri penale declanșate de către autoritățile ucrainene pentru deturnarea de fonduri sau de active publice sau pentru abuz în serviciu prin care s-a cauzat un prejudiciu bugetului ucrainean sau activelor publice ucrainene.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Consiliu a dreptului la apărare al reclamantului și a dreptului său la protecție jurisdicțională efectivă. Reclamantului nu i s-au dat dovezi serioase sau credibile ori concrete în susținerea unei cauze care ar justifica impunerea unor măsuri restrictive împotriva sa. În special, nu există nicio dovadă a vreunei analize atente sau imparțiale pentru a se stabili dacă motivele invocate care ar justifica reincluderea pe listă sunt întemeiate, în lumina declarațiilor făcute de reclamant.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe omisiunea Consiliului de a furniza reclamantului motive suficiente pentru includerea sa în anexele menționate. Motivele nu conțin detalii și constau numai într-o formulare generală stereotipică.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea gravă de către Consiliu a drepturilor fundamentale ale reclamantului cu privire la proprietate și la reputație. Măsurile restrictive nu au fost „prevăzute de lege”; ele au fost impuse fără o protecție adecvată care să permită reclamantului să-și prezinte punctul de vedere în mod efectiv în fața Consiliului; aceste măsuri nu sunt reduse la vreo proprietate anume despre care se susține că ar reprezenta fonduri de stat deturnate și nici nu sunt măcar limitate la cuantumul fondurilor pretins deturnate; ele au fost considerate drept un indiciu de vinovăție care determină urmări negative în alte jurisdicții.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe invocarea de către Consiliu a unor fapte material inexacte. Este evident falsă susținerea că reclamantul este supus urmării penale de către autoritățile ucrainene pentru deturnare de fonduri sau de active publice ori pentru abuz în serviciu prin care s-a cauzat un prejudiciu fondurilor sau activelor publice ucrainene sau că este probabil ca el să fie vinovat de aceste fapte.

7.

Al șaptelea motiv, invocat în susținerea declarației de nelegalitate, întemeiat pe lipsa unui temei legal corespunzător al criteriului de desemnare și/sau pe disproporția acestui criteriu față de obiectivele deciziei și ale regulamentului, având în vedere întinderea și domeniul de aplicare arbitrare ale acestuia care ar rezulta dintr-o interpretare extensivă, în ipoteza în care articolul 1 alineatul (1) din decizie și articolul 3 alineatul (1) din Regulament ar fi interpretate astfel încât să includă (a) orice anchetă a unei autorități ucrainene, indiferent dacă există vreo decizie sau vreo procedură judiciară care să o guverneze, să o controleze sau să o supravegheze; și/sau (b) orice „abuz în serviciu din partea unui titular al unei funcții publice pentru a procura un avantaj nejustificat”, indiferent dacă există vreo acuzație de deturnare a unor fonduri de stat. Prin urmare, criteriul de desemnare ar fi nelegal.