4.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 253/37

—

anularea Deciziei 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO L 66, p. 26), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2014/216/PESC a Consiliului din 14 aprilie 2014 (JO L 111, p. 91), precum și a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO L 66, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 381/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 (JO L 111, p. 33), în măsura în care acestea se aplică reclamantului, și

—

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv este întemeiat pe faptul că Consiliul Uniunii Europene (denumit în continuare „Consiliul”) nu dispunea de o bază juridică adecvată pentru adoptarea deciziei și a regulamentului. Printre argumentele invocate în sprijinul acestui motiv se numără următoarele: (a) nu erau îndeplinite condițiile pentru ca decizia să poată fi întemeiată de Consiliu pe articolul 29 TUE. Printre altele: (i) obiectivele invocate expres de Consiliu (consolidarea statului de drept și respectarea drepturilor omului în Ucraina) nu puteau, în realitate, să fie susținute, astfel încât acesta a invocat temeiuri (legate de o pretinsă delapidare de fonduri ale statului ucrainean și transferul lor ilegal în afara Ucrainei, fapte a căror săvârșire este negată de reclamant) care nu sunt conforme și nu sunt compatibile cu obiectivele invocate sau cu alte obiective relevante prevăzute la articolul 21 TUE; (ii) decizia și regulamentul sunt contrare celorlalte obiective relevante prevăzute la articolul 21 TUE dat fiind că nu „consolidează și sprijină democrația […] și principiile dreptului internațional”, în special întrucât afirmă în mod eronat și se bazează pe faptul că președintele ales în mod democratic al Ucrainei, și anume reclamantul, este un „fost președinte”, contrar dreptului ucrainean și dreptului internațional, precum și întrucât oferă sprijin așa-numiților „președinte interimar și guvern interimar”, care nu au fost aleși în mod legal și democratic și care au preluat puterea prin violență în mod ilegal, cu încălcarea statului de drept, a principiilor democratice și a dreptului internațional; (b) nu erau îndeplinite condițiile pentru ca actele menționate să poată fi întemeiate pe articolul 215 TFUE întrucât nu a existat o decizie valabilă adoptată în temeiul capitolului 2 din titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană; (c) nu a existat o legătură suficientă pentru invocarea articolului 215 TFUE împotriva reclamantului.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe un abuz de putere din partea Consiliului. Scopul real urmărit de Consiliu prin adoptarea deciziei (și, prin urmare, a regulamentului) a constat, în esență, în încercarea de a câștiga încrederea așa-numitului „regim interimar” din Ucraina, astfel încât Ucraina să adopte legături mai strânse cu Uniunea Europeană (asemenea legături mai strânse au fost respinse de președintele și de guvernul Ucrainei aleși în mod democratic), iar nu în motivele invocate în decizie și în regulament.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe neîndeplinirea obligației de motivare din partea Consiliului. Motivările deciziei și a regulamentului în privința includerii reclamantului (pe lângă faptul că sunt greșite) sunt stereotipe, inadecvate și insuficient de detaliate.

4.

Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că reclamantul nu îndeplinea, la data relevantă, criteriile prevăzute pentru ca o persoană să fie inclusă pe listă. Printre altele, Consiliul nu a furnizat informații relevante, iar reclamantul, în măsura în care are cunoștință, (a) nu a fost declarat răspunzător, până la această dată, pentru delapidare de fonduri ale statului ucrainean sau transferul lor ilegal de niciun organ judiciar sau de altă natură și (b) nu a făcut obiectul, până la această dată, a unei proceduri penale în Ucraina cu privire la săvârșirea unor infracțiuni legate de delapidarea de fonduri ale statului ucrainean sau transferul lor ilegal în străinătate.

5.

Al cincilea motiv este întemeiat pe săvârșirea de către Consiliu a unor erori vădite de apreciere atunci când a inclus reclamantul în actele atacate. Printre altele, Consiliul nu avea probe și, în orice caz, nu avea probe „concrete” care să dovedească faptul că acuzațiile reținute împotriva reclamantului sunt „exacte din punct de vedere material” și s-a întemeiat în mod eronat pe susținerile așa-numitului „regim interimar” ilegitim, care urmărea uzurparea puterii și avea motive evidente pentru a face astfel de afirmații în scop ilicit.

6.

Al șaselea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare al reclamantului și/sau pe neacordarea unei protecții jurisdicționale efective acestuia. Printre altele, Consiliul nu a comunicat reclamantului o motivare exhaustivă, inclusiv probele reținute împotriva sa, și nu i-a pus la dispoziție informații și date concrete care să poată justifica înghețarea fondurilor, iar reclamantul a fost obligat să formuleze prezenta cerere într-un termen injust de scurt.

7.

Al șaptelea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului garantat la articolul 17 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene întrucât, printre altele, măsurile restrictive constituie o restrângere nejustificată și disproporționată a acestui drept.