Cauza C‑469/14

Masterrind GmbH

împotriva

Hauptzollamt Hamburg-Jonas

(cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg)

„Trimitere preliminară — Agricultură — Regulamentul (CE) nr. 1/2005 — Protecția animalelor în timpul transportului — Călătorii de lungă durată — Capitolul V punctul 1.4 litera (d) din anexa I — Durata călătoriei și perioadele de repaus pentru animale în timpul transportului — Transporturi de bovine — Noțiunea «perioadă suficientă de repaus, de cel puțin o oră» — Posibilitatea de a întrerupe transportul de mai multe ori — Articolul 22 — Întârzieri în timpul transportului — Regulamentele (CE) nr. 1234/2007 și (UE) nr. 817/2010 — Restituiri la export — Cerințe privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului acestora — Regulamentul (UE) nr. 817/2010 — Articolul 2 alineatele (2)-(4) — Medicul veterinar oficial de la punctul de ieșire — Raport și mențiune pe documentul care atestă ieșirea animalelor de pe teritoriul vamal al Uniunii cu privire la respectarea sau la nerespectarea dispozițiilor aplicabile ale Regulamentului nr. 1/2005 — Rezultat nesatisfăcător al controalelor realizate — Articolul 5 alineatul (1) litera (c) — Caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al mențiunii amintite pentru autoritatea națională competentă pentru plata restituirilor la export”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a treia) din 28 iulie 2016

  1. Agricultură – Apropierea legislațiilor – Protecția animalelor în cursul transportului – Regulamentul nr. 1/2005 – Specificații tehnice – Durata călătoriei și perioadele de repaus – Cerințe minime

    [Regulamentul nr. 1/2005 al Consiliului, anexa I, capitolul V, punctul 1.4 litera (d)]

  2. Agricultură – Organizarea comună a piețelor – Restituiri la export – Condiții de acordare – Respectarea reglementării Uniunii privind bunăstarea animalelor vii în timpul transportului – Competența autorității administrative naționale de a constata, contrar declarației medicului veterinar oficial, respectarea reglementării Uniunii

    [Regulamentul nr. 1/2005 al Consiliului; Regulamentul nr. 817/2010 al Comisiei, considerentul (5)]

  1.  Punctul 1.4 litera (d) din capitolul V din anexa I la Regulamentul nr. 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe trebuie interpretat în sensul că, în cadrul unui transport rutier de animale din speciile vizate, în special cele din specia bovină, cu excepția vițeilor, pe de o parte, perioada de repaus dintre perioadele de deplasare poate, în principiu, să aibă o durată mai lungă de o oră. Totuși, în cazul în care depășește o oră, această perioadă nu trebuie să fie de așa natură încât, în condițiile concrete în care se desfășoară acest repaus și transportul în ansamblu, să constituie un risc de rănire sau de suferințe inutile pentru animalele transportate. În plus, perioadele de călătorie și de repaus combinate, astfel cum sunt prevăzute la punctul 1.4 litera (d) din capitolul menționat, nu pot depăși 29 de ore, sub rezerva posibilității de a le prelungi cu două ore în interesul animalelor, în conformitate cu punctul 1.8 din capitolul amintit, și fără a aduce atingere aplicării dispozițiilor articolului 22 din regulamentul în cauză în cazul unor circumstanțe neprevăzute. Pe de altă parte, perioadele de deplasare de maximum 14 ore fiecare pot cuprinde una sau mai multe etape de staționare. Aceste etape de staționare trebuie să fie adăugate la etapele de deplasare pentru calculul perioadei totale de deplasare de maximum 14 ore din care fac parte.

    (a se vedea punctul 43 și dispozitiv 1)

  2.  Regulamentul nr. 817/2010 de stabilire a normelor de aplicare în temeiul Regulamentului nr. 1234/2007 în ceea ce privește cerințele privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export trebuie interpretat în sensul că autoritatea competentă pentru plata restituirilor la exportul de bovine nu este obligată să respecte mențiunea consemnată de medicul veterinar oficial de la punctul de ieșire pe documentul care atestă ieșirea de pe teritoriul vamal al Uniunii a animalelor în cauză, potrivit căreia dispozițiile aplicabile ale Regulamentului nr. 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe nu au fost respectate în cadrul transportului acestor animale pentru toate animalele sau pentru o parte a acestora.

    Astfel, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 817/2010, decizia privind respectarea condițiilor la care este supus dreptul la plata restituirilor la export, în special în ceea ce privește respectarea dispozițiilor aplicabile ale Regulamentului nr. 1/2005, ține de atribuțiile autorității naționale competente pentru această plată, informațiile furnizate de medicul veterinar oficial de la punctul de ieșire, în cadrul colaborării dintre aceștia instituite prin Regulamentul nr. 817/2010, constituind în mod cert un element de probă, dar care poate fi contestat. Această constatare este întărită în cazul în care aprecierea medicului veterinar respectiv nu se referă la evaluarea stării fizice și a stării de sănătate a animalelor, care, potrivit considerentului (5) al Regulamentului nr. 817/2010, necesită o expertiză și o experiență deosebite care justifică faptul că controalele sunt efectuate de un medic veterinar.

    (a se vedea punctele 50-52 și dispozitiv 2)