ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

22 iunie 2009

Cauza T‑340/08 P

Marianne Timmer

împotriva

Curții de Conturi a Comunităților Europene

„Recurs — Funcție publică — Funcționari — Evaluare — Fapte noi și esențiale — Recurs în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat”

Obiectul: Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 5 iunie 2008, Timmer/Curtea de Conturi (F‑123/06, nepublicată încă în Repertoriu), care vizează anularea acestei ordonanțe

Decizia: Respinge recursul. Doamna Marianne Timmer suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Curtea de Conturi a Comunităților Europene în cadrul acestei proceduri.

Sumarul ordonanței

1.      Recurs — Enunțarea, în cererea introductivă, a motivelor și a argumentelor de drept — Motiv insuficient de precis — Inadmisibilitate

[Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, art. 138 alin. (1) lit. (c)]

2.      Funcționari — Acțiune — Reclamație administrativă prealabilă — Termene — Decădere — Redeschidere — Condiție — Fapt nou esențial

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

1.      Un recurs în fața Tribunalului de Primă Instanță împotriva unei decizii a Tribunalului Funcției Publice care nu cuprinde niciun argument specific în susținerea unei cereri de anulare și care se limitează la trimiterea la „rezultatele unei verificări a actelor cu privire la faptele noi” în susținerea unei cereri de despăgubiri nu îndeplinește cerințele articolului 138 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță și trebuie respinsă ca vădit inadmisibilă.

(a se vedea punctele 24 și 25)

2.      Numirea nelegală a unui funcționar nu poate afecta legalitatea actelor pe care acesta a trebuit să le realizeze în exercitarea atribuțiilor. În special, numirea nelegală a unui superior ierarhic nu poate vicia decizia acestuia privind evaluarea unui funcționar.

Prin urmare, nelegalitatea unei numiri nu poate fi considerată un fapt esențial care să justifice o cerere de reexaminare a rapoartelor de evaluare care nu au fost contestate în termenul stabilit.

(a se vedea punctele 39, 41 și 42)