COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 1.4.2025
COM(2025) 123 final
2025/0084(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice în contextul evaluării intermediare
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Temeiurile și obiectivele propunerii
Evaluarea intermediară a politicii de coeziune le oferă statelor membre ocazia de a redirecționa resursele alocate perioadei 2021-2027 către investiții în capabilități de apărare și în competitivitatea și autonomia strategică a UE, precum și în alte priorități emergente, cum ar fi obiectivele Pactului pentru o industrie curată, prezentând Comisiei modificări ale programelor corespunzătoare. Totuși, cadrul pentru investițiile politicii de coeziune prevăzut în regulamentele privind FEDR, Fondul de coeziune și FTJ nu este aliniat suficient la aceste noi priorități. În plus, este necesară o flexibilitate suplimentară pentru a accelera investițiile în aceste domenii, în special pentru a consolida reziliența economiei UE și a tuturor regiunilor sale într-un moment geopolitic critic precum cel cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană. Propunerea de față prezintă o serie de ajustări ale regulamentelor respective în vederea atingerii acestor obiective.
Alinierea investițiilor politicii de coeziune la noile priorități
În ultimii ani, dinamica geopolitică a fost marcată de incertitudini profunde, care necesită o reevaluare fundamentală a autonomiei strategice, a rezilienței și a pregătirii UE. Aceste schimbări au loc în paralel cu tranziția verde, tehnologică și socială, care remodelează rapid lumea din jurul nostru. Provocările generate de aceste transformări simultane au fost analizate amănunțit în raportul privind „Viitorul competitivității europene”, publicat în septembrie 2024. Raportul subliniază necesitatea urgentă de a elimina decalajul în materie de inovare, de a accelera eforturile de decarbonizare în scopul consolidării competitivității economice și de a reduce dependențele externe prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare și prin extinderea energiei verzi produse pe plan intern, precum și prin investiții în reziliența la schimbările climatice, în digitalizare și în sectoarele critice.
Ca răspuns, au fost deja lansate mai multe inițiative majore menite să consolideze reziliența economică și autonomia strategică a UE. Printre acestea se numără „platforma Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), care urmărește să consolideze poziția de lider tehnologic a Europei, planul „REPowerEU”, conceput să reducă dependența de sursele externe de energie și să accelereze tranziția verde, precum și să finalizeze intervențiile aflate deja în curs prin intermediul programelor politicii de coeziune, precum și „Mecanismul de redresare și reziliență” (MRR), având rolul de a sprijini schimbările structurale din statele membre și din regiuni, precum și de a spori reziliența acestora.
Ca principal instrument de investiții al UE în contextul cadrului financiar multianual (CFM), politica de coeziune joacă un rol esențial în sprijinirea acestor priorități. Ea facilitează investiții specifice care contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, abordând în același timp provocările emergente. Cu toate acestea, cadrul normativ care reglementează fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 a fost elaborat, negociat și adoptat înainte de seria de evenimente geopolitice și economice majore care au remodelat ulterior unele dintre prioritățile politice strategice ale UE.
În mod similar, acordurile de parteneriat și programele naționale și regionale din cadrul politicii de coeziune au fost elaborate și aprobate în același interval de timp, reflectând așadar prioritățile stabilite la momentul respectiv. Dată fiind evoluția contextului global și regional, evaluarea intermediară din 2025 reprezintă o oportunitate esențială de a evalua punerea acestora în aplicare și eficacitatea contribuției lor la evoluția priorităților. Această evaluare va contribui la stabilirea măsurii în care programele politicii de coeziune pot oferi un răspuns direct și rapid realităților politice, economice și sociale aflate în rapidă schimbare.
În același timp, a devenit evident că punerea în aplicare timpurie a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 s-a confruntat cu provocări care au îngreunat absorbția rapidă și plata promptă a fondurilor, ceea ce a condus la întârzieri în implementarea lor, comparativ cu perioadele de programare anterioare. Aceste întârzieri survin într-un moment în care investițiile puternice și accelerate sunt esențiale pentru a sprijini reziliența și competitivitatea economică.
·În acest context, Comisia propune modificări specifice ale Regulamentelor (UE) 2021/1056 și (UE) 2021/1058. Aceste modificări vizează adaptarea priorităților în materie de investiții la evoluția contextului economic, societal și geopolitic, precum și la obiectivele noastre climatice și de mediu, introducând în același timp o mai mare flexibilitate și stimulente menite să faciliteze și să încurajeze mobilizarea rapidă a resurselor atât de necesare. Prin optimizarea cadrului politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, UE se poate asigura că mecanismele sale de investiții își păstrează flexibilitatea și capacitatea de reacție, făcând posibil un răspuns mai eficace la provocările actuale și viitoare.
·Pentru ca statele membre să utilizeze în mod eficace posibilitățile prevăzute în prezenta propunere, Comisia propune ca acestora să li se permită să își prezinte din nou propunerea de evaluare intermediară în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a prezentei propuneri de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1058. Eventualele modificări ale programelor care ar urma să fie efectuate în conformitate cu noile priorități și flexibilități nu aduc atingere aplicării niciuneia dintre măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/2092 și nici conformității programelor relevante cu prioritățile prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/1060. În acest context, Comisia va monitoriza îndeaproape conformitatea programelor cu cerințele legislației relevante a UE.
Competitivitate și decarbonizare
În cadrul Busolei pentru competitivitate, al Pactului pentru o industrie curată și al Planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile, Comisia a prezentat o cale concretă prin care Europa să își recâștige competitivitatea și să își asigure o prosperitate durabilă, având drept vectori de creștere decarbonizarea și circularitatea.
Industriile energointensive, în special, joacă un rol esențial în regiunile noastre și necesită o atenție specială în contextul reprogramării fondurilor UE. Aceste industrii se confruntă cu provocări semnificative, cum ar fi costurile mai ridicate ale energiei în comparație cu concurenții lor de la nivel mondial, lipsa perpetuă de competitivitate a anumitor tehnologii curate, diminuarea cererii în unele dintre principalele sectoare din aval, intensificarea concurenței internaționale din cauza supracapacităților și a producției subvenționate din țările terțe. Drept urmare, acești factori subminează competitivitatea industriilor energointensive și slăbirea obiectivelor Europei în materie de decarbonizare și de reziliență.
Fondurile de coeziune pot sprijini deja investițiile în obiectivele climatice, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1060, însă eforturile ar trebui accelerate și mai mult pentru a se asigura faptul că decarbonizarea devine un motor de creștere pentru industriile europene și pentru prosperitatea europenilor. Având în vedere investițiile semnificative necesare pentru atingerea obiectivelor noastre în materie de decarbonizare și de competitivitate, statele membre trebuie să investească în continuare în proiecte care să contribuie în mod direct la tranziția climatică și energetică, în conformitate cu cerințele de la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2021/1060, care vor continua să se aplice pentru a menține nivelul investițiilor legate de climă.
Este necesar ca sprijinirea proiectelor care intră în domeniul de aplicare al STEP să fie posibilă în toate regiunile, inclusiv în regiunile mai dezvoltate din statele membre ale Uniunii cu un PIB pe cap de locuitor mai mare decât media UE, în măsura în care acest lucru este permis de normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 107 și 108 din tratat, în special în măsura în care investițiile respective contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice ale Uniunii prevăzute în orientările aplicabile, de exemplu în viitorul cadru privind ajutoarele de stat pentru o industrie curată (aflat în prezent în consultare publică) și în Comunicarea privind PIIEC.
În plus, alte restricții legate de STEP referitoare la plafonul stabilit la 20 % din alocarea FEDR pentru reprogramare ar trebui anulate, iar termenul de prezentare a modificărilor STEP și de primire a prefinanțării unice suplimentare ar trebui eliminat. Acest lucru ar trebui să contribuie inclusiv la promovarea investițiilor în tehnologii curate inovatoare (capacități de producție și implementare), care sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului pentru o industrie curată, precum și în alte domenii de sprijin importante pentru care STEP oferă stimulente semnificative.
Totodată, este important să fie recunoscut și consolidat rolul întreprinderilor mari în dezvoltarea regională, întrucât acestea orientează cercetarea, inovarea, cunoștințele și transferul de tehnologie către alte întreprinderi și creează cerere și locuri de muncă de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Cu obiectivul de a maximiza impactul sprijinului UE pentru stimularea creșterii și a competitivității, Comisia propune, de asemenea, extinderea posibilităților de a oferi, prin FEDR, sprijin pentru investiții productive în întreprinderi care nu sunt IMM-uri în cazurile în care resursele financiare sunt utilizate pentru (1) sprijinirea unor investiții care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP, (2) consolidarea capacităților industriale cu scopul de a contribui la capabilitățile de apărare, (3) contribuția la proiecte de apărare și (4) facilitarea ajustării industriale legate de decarbonizare și de sprijinirea proceselor circulare ale proceselor de producție și ale produselor, de exemplu în industria autovehiculelor și în industriile energointensive, în măsura permisă de normele privind ajutoarele de stat. Pot fi sprijinite inclusiv investițiile în proiecte care participă direct la un PIIEC, astfel cum au fost aprobate de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și al Comunicării C(2021) 8481, în întreprinderi care nu sunt IMM-uri. Este nevoie ca sprijinul pentru astfel de întreprinderi să fie facilitat și mai mult în cadrul Fondului pentru o tranziție justă, inclusiv prin eliminarea necesității unei analize a decalajelor. Se propune așadar ca statelor membre să li se permită, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, să acorde sprijin direct din FEDR proiectelor care participă direct la un proiect important de interes european comun aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al Comunicării C(2021) 8481.
Pentru a consolida și mai mult efectul de pârghie al InvestEU, programul emblematic al UE de stimulare a investițiilor în industrii strategice și critice, și pentru a extinde posibilitățile de transfer prevăzute deja de legislație, Comisia propune să se acorde posibilitatea transferului de resurse din FEDR și Fondul de coeziune către compartimentele pentru statele membre ale InvestEU, în vederea punerii în aplicare a unui nou instrument financiar InvestEU destinat realizării obiectivelor politicii de coeziune.
Apărare și securitate
Confruntată cu o instabilitate geopolitică fără precedent în ultimele decenii, Uniunea Europeană trebuie să ia acum decizii cruciale pentru a-și asigura pregătirea și securitatea. Pentru a-și garanta propria apărare cu efect de descurajare, Europa trebuie să fie pregătită să intre într-o nouă eră prin creșterea semnificativă a sprijinului acordat pentru dezvoltarea capabilităților de apărare, pentru reducerea dependențelor, pentru reziliența infrastructurii și pentru competitivitatea industriei de apărare a UE. În urma acestui efort, Uniunea va fi în măsură să abordeze urgența pe termen scurt a sprijinirii Ucrainei, asigurând în același timp stabilitatea continentului pe termen lung.
Comisia a propus Consiliului European un plan de răspuns imediat – Planul de reînarmare a Europei (Planul „ReArm Europe”) – în valoare de 800 de miliarde EUR, prin activarea tuturor pârghiilor financiare disponibile pentru a sprijini rapid și semnificativ investițiile în capacitățile de apărare ale Europei. Între aceste pârghii, bugetul Uniunii poate contribui și mai mult la acest efort colectiv prin intermediul unui nou instrument dedicat apărării și prin consolidarea Programului privind industria europeană de apărare (EDIP).
Pentru a completa aceste instrumente și a oferi o motivație suplimentară statelor membre în vederea sprijinirii directe a investițiilor în domeniul apărării, este esențial ca fondurile politicii de coeziune să poată fi mobilizate rapid. Aceste investiții vor consolida reziliența și competitivitatea UE, promovând în același timp creșterea și dezvoltarea regională. De asemenea, ele vor reprezenta o soluție la dubla provocare cu care se confruntă regiunile Uniunii care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina: consolidarea securității și, în același timp, revitalizarea economiilor lor.
Pentru a oferi un cadru care să asigure flexibilitate și sprijin financiar, Comisia propune crearea a două obiective specifice noi în cadrul domeniului de aplicare existent al sprijinului din FEDR. Primul obiectiv specific nou le permite statelor membre să reprogrameze, în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” al programelor lor pentru perioada 2021-2027, sume destinate consolidării capacităților de producție în întreprinderile din sectorul apărării, fără restricții geografice sau legate de mărimea întreprinderii. Investițiile productive în întreprinderi care nu sunt IMM-uri, efectuate în toate regiunile UE, ar trebui, de asemenea, să poată avea acces la sprijin financiar prin EDIP pentru proiectele de interes comun ale industriei de apărare și să consolideze capacitățile generale de apărare și de pregătire ale Europei. Al doilea obiectiv specific nou legat de apărare contribuie la construirea unei infrastructuri reziliente de apărare sau cu dublă utilizare pentru a promova mobilitatea militară în UE. Aceste obiective specifice sunt de ajutor și pentru regiunile frontaliere estice.
Se propune ca statele membre, atunci când utilizează cadrul propus, să beneficieze de o prefinanțare unică suplimentară de 30 % din sumele programate în cadrul priorității specifice și de posibilitatea de a aplica o finanțare din partea Uniunii de până la 100 % pentru ambele obiective specifice – cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată în 2025.
Locuințe la prețuri accesibile (inclusiv locuințe sociale)
Prețurile locuințelor și chiriile au crescut semnificativ în ultimii ani. În același timp, salariile nu au crescut într-un ritm similar. Această evoluție inegală a creat un decalaj tot mai mare între disponibilitatea locuințelor la prețuri accesibile și nevoile populației.
Prețurile medii ale locuințelor au scăzut după 2008, în urma recesiunii economice, dar începând din 2013 au înregistrat o creștere constantă pe tot cuprinsul UE. În total, s-a înregistrat o creștere de 59 % în UE între 2013 și al treilea trimestru al anului 2024, o creștere aproximativ dublă față de cea a nivelului global al prețurilor (IAPC) din aceeași perioadă.
Escaladarea creșterii prețurilor locuințelor nu a fost însoțită de o creștere similară a salariilor, ceea ce a condus la o presiune considerabilă asupra accesibilității locuințelor. Raportul dintre prețuri și venituri a crescut cu mai mult de 15 puncte procentuale în perioada 2013-2022, situându-se în continuare peste media sa pe termen lung, în pofida unei perioade de acalmie în 2023.
Deși gravitatea problemei variază de la o țară la alta și de la o regiune la alta, impactul său este larg răspândit. Costurile mari ale locuințelor obligă multe gospodării să aloce pentru chirie sau ipotecă o parte disproporționată din veniturile lor, rămânând mai puțin pentru alte necesități, cum ar fi alimentele, asistența medicală și educația, ceea ce le expune riscului de sărăcie. În 2023, una din trei gospodării expuse riscului de sărăcie cheltuia pentru locuință cel puțin 40 % din venitul disponibil al gospodăriei. Prețurile locuințelor diferă, de asemenea, între zonele urbane și cele neurbane. Prețurile locuințelor ca procent din venituri sunt mai mari și au crescut constant din 2015 în zonele metropolitane și în alte zone urbane, în timp ce în alte zone au rămas stabile. Impactul social al acestor cifre este mai mare dacă ținem seama de faptul că ele includ lipsa de locuințe pentru studenți și lipsa de cazare adecvată pentru cei care doresc să își întemeieze o nouă familie.
Insuficiența locuințelor la prețuri accesibile creează dificultăți severe pentru un număr tot mai mare de gospodării, dar se răsfrânge și asupra competitivității. Astfel, întreprinderile europene din unele zone încep să întâmpine probleme legate de atragerea lucrătorilor, deoarece costul locuințelor și al vieții în zonele respective este disproporționat de mare în comparație cu veniturile. De asemenea, în anumite orașe prețurile mari creează presiune asupra serviciilor publice din cauza dificultăților de a atrage lucrători publici esențiali (profesori, asistenți medicali, polițiști etc.).
În acest context, orientările politice ale Comisiei pun un accent puternic pe politica în domeniul locuințelor, propunând o abordare coordonată în cadrul viitorului „plan european privind locuințele la prețuri accesibile”. Ca parte a acestei ambiții generale, Comisia propune în prezent abordarea deficitului tot mai mare de investiții în locuințe la prețuri accesibile, permițând statelor membre să reprogrameze, în cadrul programelor pentru perioada 2021-2027, sume destinate sprijinirii investițiilor care promovează accesul la locuințe accesibile ca preț. Investițiile din cadrul noului Bauhaus european ar trebui să valorifice cât mai mult posibil aceste noi posibilități.
În același timp, trebuie să se asigure reziliența locuințelor la schimbările climatice.
Comisia propune includerea de obiective specifice suplimentare corespunzătoare în cadrul a trei obiective de politică, oferind astfel flexibilitate statelor membre și regiunilor în funcție de structurile lor de programare și de obiectul principal al intervențiilor în domeniul locuințelor.
Pentru a stimula reprioritizarea programelor și absorbția fondurilor și fără a aduce atingere respectării normelor privind ajutoarele de stat, se propune ca statele membre, atunci când utilizează cadrul propus, să beneficieze de o finanțare de 100 % din partea Uniunii și de o prefinanțare de 30 % din sumele programate în cadrul priorității specifice. În vederea sporirii impactului investițiilor, domeniul de aplicare al intervențiilor permite acum includerea de acțiuni legate de realizarea de reforme în cadrul politicii de coeziune, cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată în 2025.
Accesul la apă, gestionarea durabilă a apelor și reziliența în domeniul apei
Apa este o resursă vitală pentru securitatea sistemului nostru alimentar, energetic și economic, însă resursele de apă sunt supuse unor presiuni tot mai mari atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial. Gestionarea eficientă a apei este esențială pentru protejarea sănătății publice, protecția mediului și menținerea competitivității economice a UE. Gestionarea defectuoasă, inclusiv ca urmare a captării excesive și a poluării, generează constrângeri din ce în ce mai mari în sectoare critice cum ar fi agricultura, energia, industria prelucrătoare și transporturile. UE se confruntă cu un impact din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice, care exacerbează presiunile existente asupra calității apei, a cantității de apă și a ecosistemelor marine. În acest context, este imperios să se consolideze punerea în aplicare a legislației privind protecția apei și a mediului marin și să se îmbunătățească eficiența utilizării apei, să se abordeze problema deficitului de apă și să se înregistreze progrese în direcția unei Europe reziliente în domeniul apei, solicitând eforturi și investiții semnificative. În numeroase regiuni, sectorul apei și sectorul economiei albastre din UE sunt sectoare economice semnificative, care impulsionează inovarea, protecția sănătății publice și sustenabilitatea, de exemplu oferind soluții avansate cum ar fi desalinizarea, tratarea apei, reutilizarea apei, biotehnologia albastră etc. Poziția de lider mondial al tehnologiilor din domeniul apei sporește potențialul de export al UE și creează locuri de muncă în toate regiunile Europei.
Din aceste motive, UE trebuie să protejeze aceste ecosisteme acvatice și infrastructuri de apă prin extinderea investițiilor și trebuie să privească alimentarea cu apă și infrastructura aferentă prin prisma asigurării accesului la apă și a aprovizionării cu apă a cetățenilor europeni și a societăților europene în toate circumstanțele.
UE a instituit un cadru juridic solid pentru gestionarea durabilă și sigură a apelor, dar este esențial să se realizeze progrese suplimentare în materie de punere în aplicare și există o nevoie urgentă de acțiuni mai hotărâte. Din acest motiv, în prima jumătate a anului 2025 Uniunea Europeană va prezenta o strategie a UE pentru reziliența în domeniul apei. În conformitate cu strategia privind o uniune a pregătirii pentru situații de criză, reziliența în domeniul apei necesită trecerea de la un mod reactiv de gestionare a crizelor la o gestionare proactivă, bazată pe riscuri, precum și creșterea nivelului de pregătire.
În perioada 2021-2027, sunt prevăzute investiții de aproape 13 miliarde EUR în servicii legate de utilizarea apei și în îmbunătățirea colectării și a epurării apelor uzate în cadrul programelor politicii de coeziune. Totuși, pentru a asigura progrese suficiente sunt necesare eforturi suplimentare din partea sectorului public și a celui privat. Prin urmare, pentru a sublinia în mod corespunzător importanța și orientarea investițiilor în reziliența în domeniul apei, Comisia propune modificarea formulării obiectivului specific legat de gestionarea apelor în cadrul obiectivului de politică 2 – „O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile”.
Ar trebui stimulate investițiile politicii de coeziune în gestionarea sustenabilă și sigură, în special pentru a contribui la construirea unei societăți reziliente în domeniul apei, printr-o mai bună refacere a corpurilor de apă, prin implementarea unor soluții bazate pe natură care să scadă riscul de inundații și să amplifice capacitatea ecosistemelor de a stoca apa, prin îmbunătățirea controlului captărilor de apă și prin creșterea eficienței utilizării și a reutilizării apei, prin digitalizarea sporită a infrastructurii de apă, prin atenuarea efectelor secetei și deșertificării, a inundațiilor și a fenomenelor meteorologice extreme, precum și prin respectarea Directivei-cadru privind apa și a Directivelor privind apele subterane, privind epurarea apelor uzate urbane și privind standardele de calitate a mediului. Se propune ca statele membre, atunci când utilizează cadrul propus, să beneficieze de posibilitatea unei finanțări din partea Uniunii de până la 100 % și de o prefinanțare de 30 % din sumele programate în cadrul priorității specifice pentru acest nou obiectiv specific.
Tranziția energetică
Un alt domeniu în care investițiile politicii de coeziune contribuie la prioritățile UE este cel al politicilor climatice și al tranziției climatice, în care politica investește peste 110 miliarde EUR. Având în vedere nevoile semnificative de investiții ale tranziției climatice, statele membre trebuie să își mențină eforturile pentru a corespunde ambiției climatice a fondurilor.
Pentru a spori securitatea energetică și a accelera tranziția în întreaga Uniune, precum și pentru a promova mobilitatea curată, ar trebui creat un nou obiectiv specific care să promoveze conductele de interconectare și infrastructura de transport aferentă, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare, cu ajutorul resurselor FEDR și ale Fondului de coeziune.
Pentru a accelera tranziția energetică a industriei, în special în sectoarele energointensive, care este necesară pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE și pentru competitivitatea și reziliența Uniunii, Comisia propune extinderea domeniului de aplicare al sprijinului din partea FEDR la decarbonizarea proiectelor selectate în contextul instrumentelor Uniunii, în special a proiectelor derulate de instalațiile care au primit o „marcă de suveranitate” în cadrul Fondului pentru inovare instituit prin schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), precum și reducerea controalelor administrative pentru acordarea unui sprijin similar în cadrul FTJ.
Creșterea rezilienței la schimbările climatice este esențială pentru asigurarea competitivității. În conformitate cu strategia privind o uniune a pregătirii și cu conceptul de pregătire și securitate de la stadiul conceperii, este esențial să se asigure investiții sustenabile și în cunoștință de cauză, bazate pe date adecvate de modelare climatică, astfel încât să fie protejate atât populațiile vulnerabile, cât și economia și competitivitatea UE.
Regiunile frontaliere estice
Având în vedere provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere estice de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” destinate regiunilor NUTS 2 care au frontiere cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina ar trebui să beneficieze de posibilitatea unei prefinanțări unice de 9,5 % din alocarea programului și a unei finanțări de 100 % din partea Uniunii.
Mai multă flexibilitate și simplificare pentru accelerarea investițiilor
La jumătatea perioadei de programare 2021-2027, plățile solicitate Comisiei de către statele membre înregistrează un nivel scăzut, ca urmare a unei combinații de factori: adoptarea tardivă a reglementărilor referitoare la politică; necesitatea de a face față crizelor succesive, de la pandemia de COVID-19 la războiul împotriva Ucrainei și la criza energetică; presiunea de a închide perioada de programare anterioară și prioritatea acordată implementării instrumentelor NGEU, având în vedere termenul mai scurt de punere în aplicare a acestora. La rândul lor, toate acestea au limitat capacitățile administrative ale autorităților statelor membre de a concepe și realiza investiții cu celeritate. În pofida accelerării rapide înregistrate în ultimul an, când selecția proiectelor a fost de aproape 40 % din alocări, aplicarea politicii de coeziune ar trebui să prindă avânt cât mai curând într-un context în care Uniunea se confruntă cu o serie de noi provocări, care necesită răspunsuri rapide. Prin urmare, Comisia propune un set de măsuri menite să sporească și mai mult flexibilitatea și simplificarea utilizării sprijinului acordat în cadrul politicii de coeziune pentru accelerarea investițiilor:
–Pentru a evita ca punerea în aplicare a programelor să fie întârziată din cauza constrângerilor bugetare naționale și pentru a extinde capacitatea financiară a statelor membre de a aborda provocările nou apărute, Comisia propune ca în 2026 să se acorde o prefinanțare unică de 4,5 % din FEDR și din Fondul de coeziune tuturor programelor care reorientează cel puțin 15 % din resursele lor către noile priorități în contextul procesului de evaluare intermediară. Se propune ca procentul prefinanțării să fie majorat la 9,5 % în 2026 pentru programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” destinate uneia sau mai multor regiuni NUTS2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina. Pentru a evita ca riscul de întârzieri și, în consecință, de pierdere a fondurilor să reducă disponibilitatea de a efectua modificări ale programelor și pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a operațiunilor vizate, Comisia propune prelungirea cu încă un an a termenului de utilizare a resurselor FEDR și ale Fondului de coeziune și amânarea cu încă un an a datei finale de eligibilitate. Se propune ca această flexibilitate, odată aprobată, să fie pusă la dispoziție numai pentru programele care au propus modificări menite să ducă la reorientarea a cel puțin 15 % din resurse către noile priorități stabilite în prezenta propunere și în contextul exercițiului de evaluare intermediară.
–Vor fi eligibile și costurile legate de acțiunile pregătitoare pentru reforme, inclusiv pentru reformele de sine stătătoare (adică neînsoțite de investiții).
–Pentru a consolida și mai mult sinergiile dintre politicile și instrumentele UE, se propune ca FTJ să facă de asemenea obiectul mecanismului mărcii de excelență (inclusiv al mărcii de suveranitate), precum și al posibilității unei proceduri de selecție simplificate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060, oferind astfel sprijin proiectelor selectate în cadrul altor instrumente ale UE și care nu dispun de finanțare suficientă. Având în vedere cererea ridicată pentru Fondul pentru inovare și palmaresul acestuia în ceea ce privește sprijinirea unor proiecte suficient de mature și cu potențial semnificativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care fie demonstrează tehnologii, procese sau produse extrem de inovatoare, fie vizează extinderea tehnologiilor, a proceselor sau a produselor inovatoare în vederea implementării lor pe scară largă în întreaga UE, Comisia propune și o aliniere la posibilitățile acordate proiectelor sprijinite prin Fondul pentru inovare și includerea unei dispoziții specifice corespunzătoare care să permită producția, prelucrarea, transportul, distribuția, stocarea sau arderea combustibililor fosili, cu condiția ca proiectele respective să fi primit o marcă de suveranitate în cadrul Fondului pentru inovare.
–Recunoscând rolul important al orașelor în realizarea obiectivelor UE, în rezolvarea problemelor locale și în consolidarea legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale pentru a încuraja o dezvoltare regională echilibrată, Comisia propune consolidarea Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană (European Urban Initiative – EUI) prin introducerea posibilității de a realoca resurse din FEDR către EUI. Aceste sume ar urma să sprijine acțiuni în beneficiul statelor membre care inițiază realocarea. De asemenea, Comisia propune instituirea unei mărci de excelență pentru EUI, permițând astfel acordarea de sprijin prin programele politicii de coeziune pentru proiectele EUI care au fost selectate, dar nu au putut primi finanțare din cauza resurselor insuficiente. În plus, statele membre ar avea posibilitatea de a realoca resurse FEDR din programele lor, din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, către instrumentul de investiții interregionale pentru inovare, având astfel mai multă flexibilitate în utilizarea resurselor. Aceste realocări au loc în cadrul aceluiași fond, FEDR, motiv pentru care se propune să nu fie incluse în calcularea plafoanelor stabilite la articolul 26 din Regulamentul (UE) 2021/1060.
În urmărirea obiectivului de a facilita punerea în aplicare cu succes și eficace a FTJ, Comisia propune eliminarea restricțiilor actuale aplicabile în caz de modificare a țintelor indicatorilor din planurile pentru o tranziție justă după modificarea acestora în urma evaluării intermediare. Aceste restricții pot fi eliminate doar dacă nu afectează tranziția către neutralitatea climatică și angajamentele de eliminare treptată a combustibililor fosili.
•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat
Propunerea este coerentă cu obiectivele urmărite de fondurile politicii de coeziune și se limitează la o modificare punctuală a Regulamentului (UE) 2021/1058 și a Regulamentului (UE) 2021/1056.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Propunerea se limitează la o modificare punctuală a Regulamentului (UE) 2021/1058, precum și a Regulamentului (UE) 2021/1056, și menține coerența cu celelalte politici ale Uniunii.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Propunerea are la bază articolele 175, 177, 178 și 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)
Pentru a încuraja statele membre să își alinieze mai bine programele politicii de coeziune la prioritățile emergente ale UE, asigurând în același timp o mai mare flexibilitate și simplificare cu scopul de a accelera investițiile, se propun modificări ale Regulamentului (UE) 2021/1058 și ale Regulamentului (UE) 2021/1056. Prin acțiuni la nivel național nu se poate obține același rezultat.
•Proporționalitate
Propunerea are drept scop stimularea statele membre pentru ca acestea să își alinieze mai bine programele politicii de coeziune la prioritățile emergente ale UE, precum și oferirea unei mai mari flexibilități și simplificări în vederea accelerării investițiilor. Măsurile nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
•Alegerea instrumentului
Instrumentul potrivit este un regulament, deoarece prevede norme direct aplicabile privind sprijinul.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente
•Consultările cu părțile interesate
•Obținerea și utilizarea expertizei
•Evaluarea impactului
S-a efectuat o evaluare a impactului în vederea pregătirii propunerii pentru Regulamentul (UE) 2021/1058 și pentru Regulamentul (UE) 2021/1056. Dat fiind că modificările sunt limitate și punctuale, nu este necesară o evaluare separată a impactului.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
•Drepturile fundamentale
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Propunerea se referă la programele politicii de coeziune din perioada 2021-2027 și va avea drept rezultat o prefinanțare suplimentară, care urmează să fie plătită prin FEDR în 2026. În comparație cu scenariul de menținere a politicilor actuale, această prefinanțare suplimentară va duce la concentrarea creditelor de plată la începutul perioadei în 2026 și este neutră din punct de vedere bugetar în perioada 2021-2027. Pe baza absorbției estimate a fondurilor corespunzătoare propunerii, prefinanțarea suplimentară totală care urmează să fie plătită în 2026 se ridică la 16,1 miliarde EUR. În același timp, ținând seama de previziunile privind plățile și de modificările de la nivelul execuției, impactul bugetar net este estimat la 3,6 miliarde EUR, sumă care va fi inclusă în proiectul de buget pe 2026. Posibilitatea de a solicita o rată de finanțare majorată a Uniunii pentru investiții în apărare, locuințe, reziliență în domeniul apei, anumite infrastructuri energetice și pentru programele destinate regiunilor frontaliere estice va determina de asemenea o concentrare parțială a plăților la începutul perioadei, urmată de plăți mai mici într-o etapă ulterioară, deoarece pachetul financiar global rămâne neschimbat. Impactul bugetar concret al creșterii ratei de cofinanțare pe o bază anuală va depinde de gradul de absorbție a fondurilor de către statele membre și de ritmul prezentării cererilor de plată.
Modificarea propusă nu presupune modificări ale plafoanelor anuale pentru angajamente și plăți din cadrul financiar multianual prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului.
5.ALTE ELEMENTE
•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Punerea în aplicare a măsurii va fi monitorizată și raportată în cadrul mecanismelor generale de raportare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060.
•Documente explicative (în cazul directivelor)
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Propunerea implică modificarea Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 în ceea ce privește FEDR, Fondul de coeziune și FTJ:
Obiective specifice
Competitivitate și decarbonizare
·Se elimină limita de 20 % stabilită pentru reprogramarea resurselor către obiectivele specifice STEP.
·Devine posibilă acordarea de sprijin prin FEDR și prin Fondul de coeziune întreprinderilor care nu sunt IMM-uri, în măsura în care acestea respectă normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 107 și 108 din tratat, în cazul investițiilor care participă la un proiect important de interes european comun aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al Comunicării C(2021) 8481 sau în cazul în care întreprinderile facilitează ajustarea industrială legată de decarbonizarea proceselor de producție și a produselor. În plus, posibilitatea de a sprijini întreprinderile mari se extinde la toate regiunile în contextul obiectivelor specifice STEP din cadrul obiectivelor de politică 1 și 2, în măsura în care acest lucru este permis de normele privind ajutoarele de stat.
·Apare posibilitatea ca statele membre să transfere resurse din FEDR sau din Fondul de coeziune către compartimentul pentru statele membre al Fondului InvestEU în vederea mobilizării în cadrul noului instrument financiar InvestEU, astfel cum este inclus în propunerea de modificare a Regulamentului InvestEU [COM(2025) 84].
·În cazul proiectelor importante de interes european comun care au fost aprobate de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al Comunicării C(2021) 8481, procesul de selecție se simplifică, deoarece autoritățile de management sunt în măsură, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, să acorde sprijin direct din FEDR pentru proiectele care participă direct la un astfel de proiect important de interes european comun aprobat.
·Se asigură faptul că investițiile finanțate din Fondul de coeziune sporesc reziliența la schimbările climatice, ceea ce reprezintă de asemenea o parte esențială a asigurării competitivității.
Apărare și securitate
·Se introduce un nou obiectiv specific în cadrul obiectivului de politică 1 pentru FEDR și în cadrul obiectivului de politică 3 pentru FEDR și Fondul de coeziune, în sprijinul investițiilor în capabilitatea de apărare a UE, iar domeniul de aplicare al sprijinului se modifică pentru a permite acordarea de sprijin întreprinderilor care nu sunt IMM-uri în contextul acestor obiective specifice, în măsura permisă de normele privind ajutoarele de stat. Obiectivul specific din cadrul obiectivului de politică 3 va promova o infrastructură rezilientă de apărare sau cu dublă utilizare, pentru a încuraja mobilitatea militară în Uniune. În plus, Comisia va plăti, pe lângă prefinanțarea anuală pentru programe, o prefinanțare unică excepțională de 30 % bazată pe resursele alocate acestor obiective specifice în cadrul priorităților specifice, iar rata maximă de cofinanțare pentru aceste priorități este stabilită la 100 %.
Locuințe la prețuri accesibile (inclusiv locuințe sociale)
·Pentru a promova investițiile în locuințe accesibile – inclusiv în locuințe sociale – și sprijinirea reformelor conexe, se introduc trei obiective specifice noi pentru FEDR și unul pentru Fondul de coeziune. În cazul acestor obiective specifice, Comisia va plăti, pe lângă prefinanțarea anuală pentru programe, o prefinanțare unică excepțională de 30 % bazată pe resursele alocate priorităților specifice, iar rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile specifice care sprijină aceste obiective este de 100 %. În același timp, trebuie să se asigure reziliența locuințelor la schimbările climatice.
·În plus, domeniul de aplicare al Fondului pentru o tranziție justă se modifică astfel încât să permită investiții în locuințe la prețuri accesibile, iar sprijinirea reformelor relevante va avea loc inclusiv ca sprijin pentru punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă.
Accesul sigur la apă, gestionarea durabilă a apelor și reziliența în domeniul apei
·Modificarea obiectivului specific în „promovarea accesului sigur la apă, a gestionării durabile a apelor și a rezilienței în domeniul apei” reflectă importanța strategică pentru UE a unei gestionări reziliente a apei. Pentru a contribui la accelerarea investițiilor în acest domeniu, Comisia va plăti, pe lângă prefinanțarea anuală pentru programe, o prefinanțare unică excepțională de 30 % bazată pe resursele alocate priorităților specifice care sprijină obiectivul specific, iar rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile specifice care sprijină aceste obiective este de 100 %.
Tranziția energetică
·Pentru a spori securitatea energetică și a accelera tranziția în întreaga Uniune, precum și pentru a promova mobilitatea curată, ar trebui creat un nou obiectiv specific care să promoveze conductele de interconectare și infrastructura de transport aferentă, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare, cu ajutorul resurselor FEDR și ale Fondului de coeziune.
Regiunile frontaliere estice
·Având în vedere provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere estice de la începerea războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” – finanțate prin FEDR sau prin Fondul de coeziune și destinate regiunilor NUTS 2 care au frontiere cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina – ar trebui să beneficieze de posibilitatea unei prefinanțări unice de 9,5 % și a unei finanțări de 100 % din partea Uniunii dacă programele realocă cel puțin 15 % din resursele lor pentru obiectivele specifice nou introduse și pentru STEP. În cazul în care programul corespunzător vizează întregul teritoriu al statului membru, aceste flexibilități financiare ar trebui să se aplice numai dacă programul care vizează întregul teritoriu al statului membru este singurul program din statul membru respectiv care include regiunile NUTS 2 în cauză.
Mediul urban
·Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană este consolidată prin posibilitatea de acordare a unei mărci de excelență pentru acțiunile inovatoare care au fost evaluate și care respectă cerințele minime de calitate, dar care nu au putut fi finanțate din cauza constrângerilor bugetare, precum și prin posibilitatea statelor membre de a aloca Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană o parte din alocarea lor națională inițială din FEDR. Această realocare nu va fi luată în considerare la calcularea plafoanelor prevăzute la articolul 26 din Regulamentul (UE) 2021/1060.
Flexibilități suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare
Concentrarea tematică
·Cerințele FEDR privind concentrarea tematică sunt revizuite pentru a ține seama de introducerea obiectivelor specifice noi și modificate și a obiectivelor specifice care au fost introduse ca parte a Regulamentului STEP. Totuși, cerințele prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2021/1060 în ceea ce privește investițiile legate de climă vor continua să se aplice.
Evaluarea intermediară
·Pentru ca statele membre să poată utiliza în mod eficace noile priorități și flexibilități, se propune să li se permită să își prezinte din nou propunerea de evaluare intermediară în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a acestor modificări normative.
·Pentru a contribui la accelerarea punerii în aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, toate programele care realocă cel puțin 15 % din resursele lor pentru obiectivele specifice nou introduse și pentru STEP ar urma să primească o prefinanțare unică de 4,5 % pe baza bugetului programului lor modificat (cu excepția regiunilor NUTS 2 care au frontiere cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, acestea beneficiind de o prefinanțare unică mai mare, și anume 9,5 %). La aceasta ar urma să se adauge prefinanțarea suplimentară legată de noile domenii prioritare prevăzute mai sus.
·În plus, data-limită pentru eligibilitatea cheltuielilor se prelungește cu încă un an pentru programele FEDR și ale Fondului de coeziune în cazul cărora cel puțin 15 % din pachetul financiar este reorientat către noile domenii prioritare.
·Pentru a oferi flexibilitate în ceea ce privește calcularea contribuției în domeniul climei, în cazul în care contribuția în domeniul climei menționată la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060 este depășită fie pentru Fondul de coeziune, fie pentru FEDR, cuantumul care depășește obiectivul ar putea fi luat în considerare la calcularea contribuției în domeniul climei aferentă celuilalt fond.
Alte modificări care vizează simplificarea punerii în aplicare sunt următoarele:
·posibilitatea ca statele membre să realoce resurse din FEDR către instrumentul de investiții interregionale pentru inovare;
·posibilitatea de a sprijini activități care contribuie la punerea în aplicare a reformelor;
·revizuirea justificată în mod corespunzător a țintelor exprimate prin indicatorii de realizare ca parte a unei modificări a programului FTJ, asigurând în același timp că aceste revizuiri nu afectează tranziția către neutralitatea climatică și angajamentele de eliminare treptată a combustibililor fosili.
2025/0084 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice în contextul evaluării intermediare
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 175, 177, 178 și 322,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)În ultimii ani, dinamica geopolitică a fost marcată de incertitudini profunde, care necesită o reevaluare fundamentală a autonomiei strategice, a rezilienței și a securității Uniunii, precum și de provocări ca urmare a tranziției verzi, sociale și tehnologice. Aceste transformări simultane demonstrează necesitatea urgentă de a elimina decalajul în materie de inovare, de a accelera eforturile de decarbonizare pentru a consolida competitivitatea economică și de a reduce dependențele externe prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, prin extinderea energiei verzi produse pe plan intern și prin investiții în sectoarele critice.
(2)Ca principal instrument de investiții al Uniunii în contextul cadrului financiar multianual, politica de coeziune joacă un rol esențial în sprijinirea acestor priorități. Ea facilitează investiții specifice care contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, abordând în același timp provocările emergente.
(3)Cadrul juridic al programelor politicii de coeziune prevede o evaluare intermediară în 2025, care oferă o oportunitate unică și oportună de a reorienta programele către abordarea noilor provocări și oportunități, de a accelera punerea în aplicare și de a spori eficacitatea acestora astfel încât să răspundă atât priorităților vechi ale Uniunii, cât și celor noi.
(4)În cadrul Busolei pentru competitivitate, al Pactului pentru o industrie curată și al Planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile, Comisia a prezentat o cale concretă prin care Europa să își recâștige competitivitatea și să își asigure o prosperitate durabilă. FEDR și Fondul de coeziune sprijină deja investiții în obiectivele climatice, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1060. Totuși, este necesar ca statele membre să își intensifice eforturile pentru a se asigura că decarbonizarea este un factor de creștere pentru industriile europene și pentru prosperitatea europenilor, intensificând, printre altele, sprijinul pentru tehnologiile curate și pentru tranziția către o energie curată, investind în proiecte de infrastructură energetică menite să asigure o veritabilă uniune energetică și sprijinind decarbonizarea proceselor de producție și a produselor.
(5)Având în vedere instabilitatea geopolitică fără precedent și necesitatea ca Uniunea să își garanteze propria apărare, finanțarea politicii de coeziune trebuie mobilizată rapid pentru a sprijini în mod direct investițiile în capabilități de apărare. Este așadar necesar să se creeze noi obiective specifice pentru ca sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului de coeziune, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului, să finanțeze capacitățile industriale din sectorul apărării și să permită realizarea de investiții într-o infrastructură rezilientă de apărare sau cu dublă utilizare, cu scopul de a promova mobilitatea militară, în conformitate cu domeniul de aplicare al fondurilor respective. Capacitățile industriale de impulsionare a capabilităților de apărare trebuie să fie legate de dezvoltarea tehnologică și de realizarea de produse din domeniul apărării și de alte produse utilizate în scopuri de apărare, astfel cum sunt definite la articolul 2 din [proiectul de] Regulament [xxxx] al Consiliului de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, în special a celor menționate la articolul 1 din regulamentul respectiv. Statele membre sunt încurajate să utilizeze posibilitatea prevăzută în cadrul juridic actual de a transfera în mod voluntar resursele care le sunt alocate în cadrul gestiunii partajate către programe gestionate direct cu obiective în materie de apărare și de securitate. În acest context, transferurile către pachetul financiar pentru mobilitate militară al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) ar urma să asigure intervenții coordonate de-a lungul coridoarelor de mobilitate militară evidențiate în Cartea albă pentru apărare.
(6)În plus, pentru a injecta rapid lichidități care să acopere nevoile cele mai presante, în special pe cele de investiții în capabilități de apărare consolidate, este necesar să se ofere posibilități de finanțare suplimentare. Concret, este necesar să se prevadă o prefinanțare unică suplimentară de 30 % din sumele programate în cadrul priorităților specifice pentru apărare în cadrul obiectivelor de politică respective ale FEDR și ale Fondului de coeziune, precum și posibilitatea de a aplica o rată de cofinanțare din partea Uniunii de până la 100 %.
(7)FEDR și Fondul de coeziune pot deja, în limitele domeniului de aplicare al fiecăruia, să sprijine investiții care să contribuie la obiectivele „platformei Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), care urmărește consolidarea poziției de lider tehnologic a Europei. Pentru a stimula în continuare investițiile din FEDR și din Fondul de coeziune în aceste domenii critice, este necesar să se elimine limitarea contribuției globale a FEDR și a Fondului de coeziune la prioritățile respective și să se extindă posibilitatea ca statele membre să primească o prefinanțare mai mare pentru modificările conexe ale programelor. În plus, este necesar ca posibilitățile de finanțare a investițiilor productive, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP, în întreprinderi care nu sunt IMM-uri să fie extinse la toate regiunile. În mod similar, este necesar ca astfel de investiții să poată fi realizate și în regiunile în care ele facilitează ajustarea industrială asociată transformării digitale, inclusiv capacităților digitale legate de cloud, IA și supercalcul, sau decarbonizării și circularității proceselor de producție și ale produselor, de exemplu în industria auto sau în industriile energointensive. În plus, trebuie extinsă la toate investițiile posibilitatea, prevăzută pentru investițiile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP, de a finanța investiții productive în întreprinderi care nu sunt IMM-uri din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului fără a fi necesară o analiză a decalajelor și indiferent de rezultatul unei astfel de analize.
(8)Pentru a spori securitatea energetică și a accelera tranziția energetică și mobilitatea curată, investițiile din cadrul STEP și al Mecanismul destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi trebuie completate prin crearea unui nou obiectiv specific pentru FEDR și pentru Fondul de coeziune în cadrul obiectivului de politică 2, care să promoveze conductele de interconectare și infrastructura de transport aferentă, precum și instalarea infrastructurii de încărcare. Pentru a accelera investițiile în aceste domenii, prioritățile dedicate acestui obiectiv specific trebuie să beneficieze de o prefinanțare unică suplimentară de 30 % din sumele programate în cadrul priorităților respective și de posibilitatea de a aplica o rată de cofinanțare din partea Uniunii de până la 100 %. Autoritățile de management trebuie să aibă drept scop mobilizarea unei finanțări private cât mai semnificative, acolo unde este cazul. Acest efort de creștere a investițiilor le va permite sectoarelor energointensive să aibă acces la surse de energie mai stabile și mai diverse pe o piață internă a energiei mai puțin fragmentată, ceea ce le va consolida durabilitatea și competitivitatea. În plus, extinderea sprijinului FEDR pentru proiectele de decarbonizare le permite industriilor energointensive să acorde prioritate inovațiilor cu impact ridicat aliniate la obiectivele climatice ale UE.
(9)Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) derivă dintr-un instrument de ajutor de stat care necesită cooperare transeuropeană pentru tehnologii inovatoare sau infrastructuri paneuropene. PIIEC sunt proiecte care sprijină și promovează proiecte transfrontaliere la scară largă considerate esențiale pentru creșterea economică, inovare și competitivitatea Uniunii. Pentru a contribui la accelerarea conceperii de noi PIIEC și a implementării celor existente, este necesar ca sprijinul din partea FEDR pentru investiții în proiecte care participă la un PIIEC aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al Comunicării C(2021) 8481 să fie permis în toate categoriile de regiuni. În plus, operațiunile care contribuie la un PIIEC aprobat de Comisie trebuie să beneficieze de proceduri de selecție simplificate.
(10)O altă provocare este reprezentată de locuințele la prețuri accesibile, care au ajuns în lumina reflectoarelor din cauza creșterii semnificative a prețurilor și a chiriilor în ultimii ani. Pentru a motiva statele membre și regiunile să dubleze investițiile din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul domeniului de aplicare al fiecăruia, în construirea și renovarea unui fond locativ accesibil, inclusiv a locuințelor sociale, trebuie create noi obiective specifice în cadrul diferitelor obiective de politică pentru a oferi flexibilitate în ceea ce privește programarea intervențiilor din domeniul locuințelor în cadrul priorităților specifice. Aceste priorități trebuie să implice posibilitatea de a aplica o rată de cofinanțare din partea Uniunii de până la 100 % și de a beneficia de o prefinanțare unică suplimentară de 30 % din sumele programate, cu scopul de a reduce sarcina asupra bugetelor publice. De exemplu, investițiile din cadrul inițiativei „Noul Bauhaus european” trebuie să valorifice cât mai mult posibil aceste noi posibilități. În cadrul acestor priorități pot primi dreptul la sprijin inclusiv costurile rezultate din închirierea temporară de locuințe alternative de către locatari pe durata renovărilor, precum și costurile reformelor legate de sectorul locuințelor, cum ar fi lucrările pregătitoare pentru îmbunătățirea reglementării pieței locuințelor și a procedurilor de autorizare la nivel local și municipal. De asemenea, este oportun să se clarifice sprijinul acordat prin FTJ în acest context.
(11)Apa are un rol vital ca resursă pentru securitatea sistemelor alimentar, energetic și economic. Totodată, ea constituie un aspect esențial al asigurării rezilienței la schimbările climatice. Având în vedere provocările generate de impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă, trebuie încurajate investițiile suplimentare în reziliența în domeniul apei. Este imperios să se consolideze punerea în aplicare a legislației privind protecția apei și a mediului marin și să se îmbunătățească eficiența utilizării apei, să se abordeze problema deficitului de apă și să se înregistreze progrese în vederea realizării unei Europe reziliente în domeniul apei. Acest lucru necesită investiții importante. Prin urmare, este oportun ca noul obiectiv specific din cadrul obiectivului de politică 2 să menționeze accesul sigur la apă, gestionarea durabilă a apelor și reziliența în domeniul apei, pentru a permite o gestionare proactivă, bazată pe riscuri, și un grad mai mare de pregătire. De asemenea, prioritățile specifice stabilite pentru obiectivul specific respectiv ar trebui să beneficieze de o prefinanțare unică suplimentară de 30 % din sumele programate și de posibilitatea unei rate de cofinanțare de până la 100 % pentru a stimula investițiile esențiale în acest domeniu.
(12)În fine, pentru a crește eficacitatea investițiilor, este important să se permită plata costurilor legate de punerea în aplicare a reformelor, inclusiv în cazul în care aceste costuri nu sunt legate direct de realizarea investițiilor.
(13)Pentru a da statelor membre posibilitatea să efectueze o reprogramare semnificativă în contextul evaluării intermediare și să își concentreze resursele asupra acestor noi priorități strategice ale Uniunii, trebuie eliminate mai multe restricții. În ceea ce privește cerințele privind concentrarea tematică, este oportun să se permită statelor membre să ia în considerare sumele programate pentru noile priorități strategice, inclusiv pe cele care contribuie la obiectivele STEP, la calcularea sumelor necesare pentru a asigura conformitatea cu cerințele privind concentrarea tematică. Acest lucru trebuie să fie însoțit de o anumită flexibilitate în ceea ce privește calcularea contribuției respective în domeniul climei pentru FEDR și Fondul de coeziune, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2021/1060, respectând în același timp cerințele generale ale articolului respectiv. În plus, pentru a accelera decarbonizarea industriei, care este necesară pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii, este nevoie să se prevadă posibilitatea de a finanța, prin FEDR, investiții menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră inclusiv pe cele generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, cu condiția ca acestea să fi primit o marcă de excelență. În mod similar, în ceea ce privește FTJ, este necesar sa se simplifice condițiile de finanțare a unor astfel de investiții. În plus, pentru a asigura coerența sprijinului între finanțarea acordată în cadrul gestiunii directe și al gestiunii partajate, operațiunile care au fost deja evaluate în contextul programelor cu gestiune directă și cărora li s-a atribuit de către Comisie o „marcă de suveranitate”, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/795, în cadrul unei cereri de propuneri depuse în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei, trebuie să nu fie vizate de excluderea combustibililor fosili. De asemenea, este necesar să li se ofere statelor membre posibilitatea de a contribui cu resurse din FEDR și din Fondul de coeziune la compartimentul pentru statele membre al Fondului InvestEU, în vederea mobilizării acestora prin intermediul instrumentului financiar InvestEU prevăzut la [articolul 10a din Regulamentul (UE) 2021/523]. În fine, pentru a face posibilă o reprogramare cuprinzătoare în direcția noilor priorități strategice în contextul evaluării intermediare, este necesar ca statele membre să beneficieze de mai mult timp pentru a finaliza evaluarea rezultatului evaluării intermediare și a prezenta modificările aferente ale programelor. Acest lucru trebuie să se aplice și în cazul resurselor FTJ atunci când sunt incluse într-un program împreună cu resurse din FEDR sau din Fondul de coeziune.
(14)Pentru a accelera punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune în general și pentru a injecta lichiditățile necesare investițiilor-cheie care urmează să fie realizate, este necesar să se plătească o prefinanțare unică suplimentară din FEDR și Fondul de coeziune atât pentru programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, cât și pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg), atunci când reprogramarea vizează o parte substanțială a programului global. Procentul prefinanțării trebuie majorat și mai mult pentru anumite programe din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” destinate uneia sau mai multor regiuni NUTS2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, având în vedere impactul negativ pe care războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei îl are asupra acestor regiuni. Pentru a stimula reorientarea programelor către prioritățile esențiale în contextul evaluării intermediare, prefinanțarea suplimentară trebuie să fie disponibilă numai în cazul în care se atinge un anumit prag pentru realocarea resurselor financiare către anumite priorități vitale în contextul respectiv.
(15)În plus, pentru a se ține seama de timpul necesar pentru reorientarea investițiilor în contextul evaluării intermediare și pentru a se permite o utilizare optimă a resurselor disponibile, termenele stabilite pentru eligibilitatea cheltuielilor, precum și normele privind dezangajarea trebuie ajustate în cazul programelor care efectuează o realocare a resurselor către prioritățile strategice în contextul exercițiului de evaluare intermediară. De asemenea, trebuie să se poată aplica o rată maximă de cofinanțare de până la 100 % pentru prioritățile programelor din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” destinate uneia sau mai multor regiuni NUTS2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, având în vedere impactul negativ pe care războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei îl are asupra acestor regiuni.
(16)Evaluarea intermediară trebuie utilizată și pentru a consolida rolul esențial al orașelor în realizarea multor obiective ale Uniunii, oferind statelor membre posibilitatea de a realoca resurse financiare din FEDR pentru a consolida Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană, menționată la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/1058. În plus, pentru a facilita adoptarea principalelor acțiuni inovatoare identificate în cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, acțiunile respective trebuie să beneficieze de o procedură de selecție simplificată pentru sprijin în cadrul programelor politicii de coeziune. În plus, este necesar ca statele membre să aibă, de asemenea, posibilitatea de a realoca resurse FEDR din programele lor, din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, către instrumentul de investiții interregionale pentru inovare menționat la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/1058, în vederea unei mai mari flexibilități în utilizarea resurselor.
(17)Pentru a simplifica realizarea și a accelera investițiile, este oportun să se aducă modificări specifice suplimentare cadrului de reglementare care vizează utilizarea FTJ. În special, posibilitatea de a simplifica procedura de selecție pentru operațiunile care au primit o marcă de excelență trebuie extinsă la FTJ. În plus, trebuie eliminate limitările pentru revizuirea obiectivelor, astfel încât să se asigure flexibilitatea necesară în contextul modificării circumstanțelor de punere în aplicare.
(18)Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume reorientarea investițiilor către prioritățile critice în contextul evaluării intermediare, precum și simplificarea și accelerarea punerii în aplicare a politicilor prin modificarea Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, însă poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.
(19)Prin urmare, Regulamentele (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 trebuie să fie modificate în consecință.
(20)Având în vedere necesitatea urgentă de a permite investiții esențiale, în special în capabilitățile de apărare în contextul provocărilor geopolitice presante, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) 2021/1058 se modifică după cum urmează:
(1)Articolul 3 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:
(i) la litera (a) se adaugă următorul punct (vii):
„(vii) consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților cu dublă utilizare, precum și a capabilităților de apărare;”;
(ii) la litera (b), punctul (v) se înlocuiește cu următorul text:
„(v) promovarea accesului sigur la apă, a gestionării durabile a apelor și a rezilienței în domeniul apei;”;
(iii) se adaugă următoarele puncte (xi) și (xii):
„(xi) promovarea accesului la locuințe la prețuri accesibile și a reformelor aferente;
(xii) promovarea conductelor de interconectare și a infrastructurii de transport aferente, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare;”;
(iv) la litera (c) se adaugă următorul punct (iii):
„(iii) dezvoltarea unei infrastructuri reziliente de apărare sau cu dublă utilizare pentru a încuraja mobilitatea militară în Uniune;”;
(v) la litera (d) se adaugă următorul punct (vii):
„(vii) promovarea accesului la locuințe la prețuri accesibile și a reformelor aferente;”;
(vi) la litera (e) primul paragraf se adaugă următorul punct (iii):
„(iii) promovarea dezvoltării teritoriale integrate, prin accesul la locuințe la prețuri accesibile și prin realizarea reformelor aferente în toate tipurile de teritorii.”;
(vii) la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Operațiunile sprijinite în cadrul obiectivului specific prevăzut la litera (c) punctul (iii) se axează în principal, după caz, pe unul sau mai multe dintre cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară ale UE identificate de statele membre în anexa II la cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul și în afara UE, astfel cum au fost adoptate de Consiliu la [18 martie 2025 și cu referința ST 6728/25 ADD1]. Operațiunile sprijinite care fac parte din coridoarele respective respectă cerințele privind infrastructura prevăzute în actele de punere în aplicare întemeiate pe articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1153.”;
(b)la alineatul (1a), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
„Resursele din cadrul obiectivului specific menționat la alineatul (1) litera (a) punctul (vi) și litera (b) punctul (ix) sunt programate în cadrul priorităților specifice corespunzătoare obiectivului de politică respectiv.
Comisia plătește 30 % din alocare pentru prioritățile respective, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanțare unică excepțională în plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau la articolul 51 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului*. Prefinanțarea excepțională respectivă se plătește cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată Comisiei până la 31 decembrie 2025. Plata se efectuează în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului.
_______
* Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (JO L 231, 30.6.2021, p. 94, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1059/oj).”;
(c)se introduce următorul alineat (1c):
„(1c) Resursele din cadrul obiectivelor specifice menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (vii), litera (b) punctele (v), (xi) și (xii), litera (c) punctul (iii), litera (d) punctul (vii) și litera (e) punctul (iii) sunt programate în cadrul priorităților specifice corespunzătoare obiectivului de politică respectiv.
Comisia plătește 30 % din alocare pentru prioritățile respective, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanțare unică excepțională, în plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Prefinanțarea excepțională respectivă se plătește cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată Comisiei până la 31 decembrie 2025. Plata se efectuează în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului.
În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu odată cu ultimul exercițiu contabil.
În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FEDR și se include în conturile pentru ultimul exercițiu contabil.
În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.
În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie să fie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează a fi dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.
Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile specifice stabilite pentru sprijinirea obiectivelor specifice menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (vii), litera (b) punctele (v), (xi) și (xii), litera (c) punctul (iii), litera (d) punctul (vii) și litera (e) punctul (iii) de la prezentul articol este de 100 %.”;
(d)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Fondul de coeziune sprijină OP 2 și OP 3, inclusiv obiectivele specifice prevăzute la alineatul (1) litera (b) punctele (x), (xi) și (xii) și litera (c) punctul (iii) de la prezentul articol, în măsura în care acest sprijin se încadrează în domeniul de aplicare al sprijinului prevăzut la articolele 6 și 7.”;
(e)la alineatul (4) primul paragraf se adaugă litera (d), cu următorul text:
„(d) fie contribuie la punerea în aplicare a reformelor.”.
(2)La articolul 4, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:
„(10) Cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol sunt respectate pe parcursul întregii perioade de programare, inclusiv atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe și în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060. În cazul în care un stat membru prezintă o cerere de modificare a unui program în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060, sumele programate pentru obiectivele specifice menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (vi) și litera (b) punctul (ix) de la prezentul articol, precum și pentru obiectivele specifice menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (vii), litera (b) punctele (v), (xi) și (xii), litera (c) punctul (iii), litera (d) punctul (vii) și litera (e) punctul (iii) de la prezentul articol pot fi luate în considerare la calcularea cuantumurilor necesare fie pentru OP 1, fie pentru OP 2 sau pot fi împărțite între cele două.”.
(3)Articolul 5 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (2) se modifică după cum urmează:
(i)primul paragraf se modifică după cum urmează:
(1)
litera (e) se înlocuiește cu următorul text:
„(e) atunci când contribuie la obiectivele specifice din cadrul OP 1 prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (vi) și (vii) din prezentul regulament sau la obiectivul specific din cadrul OP 2 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (ix) din prezentul regulament;”;
(2)
se adaugă următoarea literă (f):
„(f) atunci când contribuie la un proiect important de interes european comun aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al Comunicării C(2021) 8481, păstrând totodată accentul pe IMM-uri;”;
(3)
se adaugă următoarea literă (g):
„(g) atunci când facilitează ajustarea industrială legată de decarbonizarea proceselor de producție și a produselor.”;
(ii)al doilea paragraf se elimină;
(b)se adaugă alineatele (10) și (11), cu următorul text:
„(10) În plus față de posibilitățile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre pot, cu acordul autorităților de management în cauză, să aloce resurse din FEDR și din Fondul de coeziune compartimentului pentru statele membre al Fondului InvestEU în vederea mobilizării lor prin intermediul instrumentului financiar InvestEU prevăzut la [articolul 10a din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului]*. Aceste contribuții fac obiectul procedurilor prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și sunt luate în considerare la calcularea plafoanelor stabilite la articolul respectiv. Resursele generate sau atribuibile cuantumurilor plătite cu titlu de contribuții la instrumentul financiar InvestEU în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2021/1060 se pun la dispoziția statului membru în conformitate cu acordul de contribuție și se utilizează pentru acordarea de sprijin în cadrul aceluiași obiectiv sau al acelorași obiective, sub formă de instrumente financiare sau de garanții bugetare.
(11) În plus față de posibilitățile prevăzute la articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060, pentru proiectele care participă direct la un proiect important de interes european comun aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și al Comunicării C(2021) 8481, autoritatea de management poate decide să acorde sprijin direct prin FEDR, cu condiția ca operațiunile respective să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 73 alineatul (2) literele (a), (b) și (g) din Regulamentul (UE) 2021/1060.
______
* Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/523/oj).”.
(4)La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:
(a)litera (b) se modifică după cum urmează:
„(b) investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, cu excepția celor cărora li s-a acordat o marcă de excelență, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1060;”;
(b)la litera (h) se adaugă următorul punct (iv):
„(iv) investițiile în operațiuni cărora li s-a atribuit o marcă de suveranitate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/795 în cadrul unei cereri de propuneri în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei.”.
(5)Se introduce următorul articol 7a:
„Articolul 7a
Dispoziții specifice legate de evaluarea intermediară și flexibilitățile aferente
(1) În 2026, Comisia va plăti 4,5 % din valoarea totală a sprijinului acordat prin FEDR și Fondul de coeziune prevăzută în decizia de aprobare a modificării programului, ca prefinanțare unică suplimentară. Acest procent al prefinanțării unice se majorează la 9,5 % în cazul programelor din cadrul obiectivului «Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică» destinate uneia sau mai multor regiuni NUTS2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, cu condiția ca programul să nu acopere întregul teritoriu al statului membru. În cazul în care, într-un stat membru, regiunile NUTS 2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina sunt incluse doar în programe care acoperă întregul teritoriu al statului membru respectiv, prefinanțarea majorată prevăzută la prezentul alineat se aplică programelor respective.
Prefinanțarea suplimentară menționată la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică numai în cazul în care au fost aprobate realocările a cel puțin 15 % din resursele financiare ale programului către una sau mai multe priorități specifice stabilite pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (vi) și (vii), litera (b) punctele (v), (ix), (xi) și (xii), litera (c) punctul (iii), litera (d) punctul (vii) și litera (e) punctul (iii) din prezentul regulament în contextul evaluării intermediare, cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată până la 31 decembrie 2025.
Prefinanțarea datorată statului membru ca urmare a modificărilor aduse programului în vederea realocării către prioritățile menționate la al doilea paragraf este considerată ca fiind plăți efectuate în 2025 în scopul calculării sumelor care urmează să fie dezangajate în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) 2021/1060, cu condiția ca cererea de modificare a programului să fi fost transmisă în 2025.
(2) Prin derogare de la articolul 63 alineatul (2) și de la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, termenul pentru eligibilitatea cheltuielilor, pentru rambursarea costurilor și pentru dezangajare este 31 decembrie 2030. Derogarea respectivă se aplică numai în cazul în care au fost aprobate modificările programului prin care se realocă cel puțin 15 % din resursele financiare ale programului către una sau mai multe priorități specifice stabilite pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (vi) și (vii), litera (b) punctele (v), (ix), (xi) și (xii), litera (c) punctul (iii), litera (d) punctul (vii) și litera (e) punctul (iii) din prezentul regulament în contextul evaluării intermediare.
(3) În cererile de modificare a programelor în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre pot solicita realocarea resurselor FEDR programate în cadrul obiectivului «Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică» către Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană și către instrumentul de investiții interregionale pentru inovare menționate la articolul 12 și, respectiv, la articolul 13 din prezentul regulament. Resursele realocate se utilizează în beneficiul statului membru în cauză. Aceste realocări nu constituie transferuri în sensul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2021/1060.
(4) Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile programelor din cadrul obiectivului «Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică» care vizează una sau mai multe regiuni NUTS2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina este de 100 %. Rata de cofinanțare mai ridicată nu se aplică programelor care acoperă întregul teritoriu al statului membru în cauză, cu excepția cazului în care regiunile respective sunt incluse numai în programe care acoperă întregul teritoriu al statului membru respectiv. Derogarea se aplică numai în cazul în care au fost aprobate realocările a cel puțin 15 % din resursele financiare ale programului către una sau mai multe priorități specifice stabilite pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (vi) și (vii), litera (b) punctele (v), (ix), (xi) și (xii), litera (c) punctul (iii), litera (d) punctul (vii) și litera (e) punctul (iii) din prezentul regulament în contextul evaluării intermediare, cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată până la 31 decembrie 2025.
(5) Pe lângă evaluarea pentru fiecare program cu privire la rezultatul evaluării intermediare care trebuie prezentată în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre pot prezenta din nou o evaluare complementară, precum și cereri conexe de modificare a programului, ținând seama de obiectivele specifice introduse prin Regulamentul (UE) XXXX/XXXX [prezentul regulament], în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) XXXX/XXXX [prezentul regulament]. Se aplică termenele prevăzute la articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060.
(6) În cazul în care contribuția în domeniul climei a Fondului de coeziune, astfel cum este menționată la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, ar depăși obiectivul de 37 % din alocarea sa totală, cuantumul care depășește acest obiectiv poate fi luat în considerare la calcularea contribuției FEDR în domeniul climei, în scopul atingerii obiectivului de 30 % din alocarea sa totală. Cuantumurile care depășesc obiectivul FEDR privind contribuția în domeniul climei de 30 % din alocarea sa totală pot fi luate în considerare la calcularea contribuției în domeniul climei a Fondului de coeziune.”.
(6)La articolul 12 se adaugă alineatul (4), cu următorul text:
„(4) Acțiunile inovatoare care au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în contextul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, care respectă cerințele minime de calitate ale cererii respective și nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza constrângerilor bugetare pot primi o marcă de excelență din partea Comisiei.
În sensul mărcii de excelență, Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană este considerată o altă sursă a Uniunii, distinctă de programele puse în aplicare și pregătite în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/1060.”
(7)În anexa I, tabelul 1 se modifică după cum urmează:
(a)la obiectivul de politică 1 se adaugă următorul rând:
|
„(vii) consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților cu dublă utilizare, precum și a capabilităților de apărare
|
Orice RCO enumerat pentru obiectivele specifice (i) și (iii)
RCO 128 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin legate în principal de promovarea capabilităților de apărare și a celor cu dublă utilizare (RearmEU) -
- întreprinderi
|
Orice RCR enumerat pentru obiectivele specifice (i) și (iii)”
|
(b)la obiectivul de politică 2, rândul referitor la obiectivul specific (v) se înlocuiește cu următorul text:
|
„(v) Promovarea accesului sigur la apă, a gestionării durabile a apelor și a rezilienței în domeniul apei
|
RCO 30 – Lungimea conductelor noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă - km
RCO 31 – Lungimea conductelor noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate - km
RCO 32 – Capacități noi sau optimizate de epurare a apelor uzate - locuitori echivalenți
|
RCR 41 – Populația racordată la rețele publice îmbunătățite de alimentare cu apă - persoane
RCR 42 – Populația racordată cel puțin la instalații publice secundare de epurare a apelor uzate - persoane
RCR 43 – Pierderi de apă în sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă - metri cubi pe an”
|
(c)la obiectivul de politică 2 se adaugă următoarele rânduri:
|
„(xi) promovarea accesului la locuințe la prețuri accesibile și a reformelor aferente
|
RCO 18 – Locuințe la prețuri accesibile cu o performanță energetică îmbunătățită - locuințe
RCO 65 – Capacitatea locuințelor la prețuri accesibile și a locuințelor sociale noi sau modernizate - persoane
RCO 130 – Reforme legate de locuințele la prețuri accesibile și de locuințele sociale - număr
|
RCR 26 – Consum anual de energie primară (din care: al locuințelor la prețuri accesibile, al clădirilor publice, întreprinderilor etc.) - MWh/an
RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate - tone de echivalent CO2/an
RCR 67 – Număr anual de utilizatori ai locuințelor la prețuri accesibile și ai locuințelor sociale noi sau modernizate - utilizatori/an
|
|
(xii) promovarea conductelor de interconectare și a infrastructurii de transport aferente, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare
|
RCO 59 – Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)
RCO 131 – Linii și conducte de interconectare ale rețelei de transmitere a energiei - nou construite sau îmbunătățite”
|
|
(d)la obiectivul de politică 3 se adaugă următorul rând:
|
„(iii) Dezvoltarea unei infrastructuri reziliente de apărare sau cu dublă utilizare pentru a încuraja mobilitatea militară pentru Uniune
|
Orice RCO enumerat pentru obiectivele specifice (i) și (ii)
RCO 129 – Infrastructură adaptată la cerințele de mobilitate militară
|
Orice RCR enumerat pentru obiectivele specifice (i) și (ii)”
|
(e)la obiectivul de politică 4 se adaugă următorul rând:
|
„(vii) Promovarea accesului la locuințe la prețuri accesibile și a reformelor aferente
|
RCO 18 – Locuințe cu o performanță energetică îmbunătățită - locuințe
RCO 65 – Capacitatea locuințelor sociale și la prețuri accesibile noi sau modernizate - persoane
RCO 130 – Reforme legate de locuințele la prețuri accesibile și de locuințele sociale - număr
|
RCR 26 – Consum anual de energie primară (din care: al locuințelor, clădirilor publice, întreprinderilor etc.) - MWh/an
RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate - tone de echivalent CO2/an
RCR 67 – Număr anual de utilizatori ai locuințelor la prețuri accesibile și ai locuințelor sociale noi sau modernizate - utilizatori/an”
|
(f)la obiectivul de politică 5 se adaugă următorul rând:
|
„(iii) Promovarea dezvoltării teritoriale integrate, prin accesul la locuințe la prețuri accesibile, și realizarea reformelor aferente în toate tipurile de teritorii
|
RCO 18 – Locuințe cu o performanță energetică îmbunătățită - locuințe
RCO 65 – Capacitatea locuințelor la prețuri accesibile și a locuințelor sociale noi sau modernizate - persoane
RCO 130 – Reforme legate de locuințele sociale și la prețuri accesibile - număr
|
RCR 26 – Consum anual de energie primară (din care: al locuințelor, clădirilor publice, întreprinderilor etc.) - MWh/an
RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate - tone de echivalent CO2/an
RCR 67 – Număr anual de utilizatori ai locuințelor la prețuri accesibile și ai locuințelor sociale noi sau modernizate - utilizatori/an”
|
Articolul 2
Regulamentul (UE) 2021/1056 se modifică după cum urmează:
(1)Articolul 8 alineatul (2) se modifică după cum urmează:
(a)la primul paragraf se adaugă litera (p), cu următorul text:
„(p) promovarea accesului la locuințe la prețuri accesibile și a reformelor aferente.”;
(b)al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„FTJ poate acorda sprijin, de asemenea, pentru investițiile productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, păstrând totodată accentul pe IMM-uri, indiferent dacă analiza decalajelor a fost sau nu efectuată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (h) din prezentul regulament și indiferent de rezultatul acesteia. Astfel de investiții sunt eligibile numai în cazul în care nu conduc la relocare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Furnizarea unui astfel de sprijin nu necesită o revizuire a planului teritorial pentru o tranziție justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor. În procedura de selecție sunt luate în considerare uceniciile și locurile de muncă și educația sau formarea pentru noi competențe.”;
(c)se adaugă următorul paragraf:
„Pentru operațiunile cărora li s-a acordat o marcă de excelență, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1060, și pentru proiectele care participă direct la un proiect important de interes european comun aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și al Comunicării C(2021) 848, autoritatea de management poate decide să acorde sprijin din FTJ în mod direct, cu condiția ca operațiunile respective să contribuie la îndeplinirea obiectivului specific prevăzut la articolul 2 din prezentul regulament și la punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă.”.
(2)La articolul 9, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
„(d) investițiile legate de producția, prelucrarea, transportul, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili, cu excepția investițiilor în operațiuni cărora li s-a atribuit o marcă de suveranitate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/795 în cadrul unei cereri de propuneri depuse în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei.”.
(3)La articolul 10 se adaugă următorul alineat:
„(4) În cazul în care resursele FTJ sunt programate ca priorități în cadrul unui program care conține și resurse din FEDR sau din Fondul de coeziune, pe lângă evaluarea pentru fiecare program cu privire la rezultatul evaluării intermediare care trebuie prezentată în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre pot prezenta din nou o evaluare complementară, precum și cereri conexe de modificare a programului, ținând seama de obiectivele specifice introduse prin Regulamentul (UE) XXXX/XXXX [prezentul regulament], în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) XXXX/XXXX [prezentul regulament]. Se aplică termenele prevăzute la articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060.
În cazul în care un astfel de program beneficiază de un termen prelungit pentru eligibilitatea cheltuielilor, pentru rambursarea costurilor și pentru dezangajare în conformitate cu articolul 7a din Regulamentul (UE) 2021/1058, prelungirea respectivă se aplică și resurselor FTJ.”.
(4)La articolul 11 alineatul (2), litera (i) se înlocuiește cu următorul text:
„(i) în cazul în care urmează să se acorde sprijin pentru investiții în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, o listă a operațiunilor care urmează să fie sprijinite și o justificare a faptului că acestea contribuie la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și conduc la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care se situează sub nivelurile de referință pertinente stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE și cu condiția ca operațiunile respective să fie necesare pentru protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă;”.
(5)La articolul 12 alineatul (2), a treia teză se elimină.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în [ziua] următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președinta
Președintele
FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3
1.1.Titlul propunerii/inițiativei3
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3
1.3.Obiectiv(e)3
1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3
1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3
1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3
1.3.4.Indicatori de performanță3
1.4.Obiectul propunerii/inițiativei:4
1.5.Motivele propunerii/inițiativei4
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5
1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6
1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6
2.MĂSURI DE GESTIUNE8
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8
2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12
3.2.1.1.Credite din bugetul votat12
3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24
3.2.3.1. Credite din bugetul votat24
3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24
3.2.3.3.Total credite24
3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25
3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25
3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26
3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26
3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28
3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28
3.2.7.Contribuțiile terților28
3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29
4.Dimensiunile digitale29
4.1.Cerințe cu relevanță digitală30
4.2.Date30
4.3.Soluții digitale31
4.4.Evaluarea interoperabilității31
4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32
1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.Titlul propunerii/inițiativei
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului 2021/1056 și a Regulamentului 2021/1058 [...]
1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)
Politica de coeziune: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ)
1.3.Obiectiv(e)
1.3.1.Obiectiv(e) general(e)
Fondurile politicii de coeziune și FTJ oferă finanțare în sprijinul dezvoltării armonioase a UE, prin acțiuni care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale.
În sprijinul acestui obiectiv de ansamblu, fondurile contribuie totodată la promovarea principalelor obiective de politică, inclusiv la consolidarea competitivității globale și a autonomiei strategice a UE, precum și la abordarea provocărilor și a oportunităților asociate cu tranziția verde, cea digitală și cea socială.
1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)
Obiectivul specific nr. 1
Accelerarea punerii în aplicare a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 prin sporirea flexibilității și identificarea domeniilor în care utilizarea fondurilor politicii de coeziune poate fi simplificată.
Obiectivul specific nr. 2
Oferirea de sprijin din fondurile politicii de coeziune în cadrul programelor aferente perioadei 2021-2027 pentru investiții legate de apărare ca reacție pe termen scurt la evenimentele geopolitice recente, oferind statelor membre posibilități suplimentare de a spori investițiile în sectorul apărării și de a consolida capacitățile de producție și infrastructura rezilientă cu dublă utilizare.
Sublinierea importanței abordării crizei locuințelor prin crearea de stimulente în cadrul de reglementare aferent perioadei 2021-2027 pentru investiții în locuințe accesibile.
Sublinierea importanței strategice a accesului sigur la apă și a gestionării durabile și reziliente a apelor prin crearea de stimulente în cadrul de reglementare aferent perioadei 2021-2027 pentru investiții în proiecte relevante.
Abordarea provocărilor teritoriale specifice cu care se confruntă regiunile învecinate cu Ucraina, cu Rusia și cu Belarus.
1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate
A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.
Obiectivul specific nr. 1
Maximizarea utilizării resurselor alocate FEDR și Fondului de coeziune în CFM 2021-2027 și a resurselor alocate Fondului pentru o tranziție justă în CFM 2021-2027 și în NGEU pentru obiectivele de politică stabilite în regulamente.
Obiectivul specific nr. 2
Creșterea capacității de producție a întreprinderilor din sectorul apărării și adaptarea infrastructurii critice de mobilitate la noile provocări legate de apărare cu care se confruntă infrastructura critică de mobilitate.
Sprijin sporit pentru abordarea provocărilor specifice cu care se confruntă regiunile învecinate cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina.
O creștere a investițiilor care sprijină competitivitatea UE.
O creștere a investițiilor în proiecte de construcție și renovare de locuințe la prețuri accesibile.
O creștere a investițiilor în proiecte care sporesc reziliența UE în domeniul apei și îmbunătățesc gestionarea durabilă a apelor.
1.3.4.Indicatori de performanță
A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.
Obiectivul specific nr. 1
Date financiare privind sumele aferente operațiunilor selectate și executate de statele membre și privind plățile efectuate de la bugetul UE către statele membre.
Obiectivul specific nr. 2
Indicatorul comun de realizare 128 – Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin legate în principal de promovarea capabilităților de apărare (RearmEU) - număr de întreprinderi
Indicatorul comun de realizare 129 – Poduri rutiere și feroviare construite sau optimizate pentru dublă utilizare - număr
Indicatorul comun de realizare 65 – Capacitatea locuințelor sociale noi sau modernizate - număr de persoane
Indicatorul comun de rezultat 43 – Pierderi de apă în sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă - metri cubi pe an
1.4.Obiectul propunerii/inițiativei:
o acțiune nouă
o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare
prelungirea unei acțiuni existente
o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune
1.5.Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei
Evenimentele economice și geopolitice recente au adus în prim-plan priorități importante care impun investiții substanțiale. Politica de coeziune oferă un cadru solid pentru astfel de investiții, iar investițiile specifice care intră în domeniul de aplicare al prezentei modificări sunt deja posibile în mare măsură în temeiul cadrului juridic actual care reglementează fondurile. Prin urmare, ele sunt deja aliniate la obiectivul general de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale, însă ar fi nevoie de o creștere a ritmului și a volumului investițiilor. Evaluarea intermediară a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, aflată în desfășurare, oferă o oportunitate crucială de a evalua modul în care pot contribui aceste programe la concretizarea obiectivelor de politică. În consecință, prezenta modificare creează stimulente și flexibilități pentru ca statele membre să poată pune un accent mai mare pe aceste priorități, cu resurse din CFM, într-un interval de timp relativ scurt.
1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.
În ansamblu:
Modificarea este concepută să ofere statelor membre posibilitatea de a direcționa finanțarea necesară în cadrul politicii de coeziune către investiții în domeniile de politică identificate ca priorități, precum și de a menține și consolida coeziunea economică, socială și teritorială a UE.
Obiectivul specific nr. 1:
Finanțarea politicii de coeziune este vitală pentru stabilitatea economică, pentru echitate și integrare în cadrul UE. Ea are un rol principal în reducerea disparităților regionale și în asigurarea unei dezvoltări echilibrate în toate statele membre. Ea asigură faptul că toate regiunile dispun de resursele necesare pentru a se dezvolta, a inova și a se adapta la provocările viitoare, promovând în același timp solidaritatea la nivelul UE. Menținerea și accelerarea fluxului de fonduri de la bugetul UE către statele membre este esențială pentru asigurarea nivelului necesar de finanțare publică în statele membre și pentru atingerea obiectivelor de coeziune consacrate în tratat.
Obiectivul specific nr. 2
Apărarea: Declarația de la Versailles din martie 2022, precum și comunicările JOIN(2022) 24 și COM(2022) 60 au subliniat deja necesitatea ca UE să își sporească gradul de pregătire, capabilitățile și reziliența pentru a-și proteja mai bine cetățenii. Evoluția rapidă a contextului geopolitic din ultimele luni a evidențiat nevoia unei intensificări a eforturilor. Concluziile Consiliului European din 6 martie 2025 subliniază faptul că „Europa trebuie să devină mai suverană, să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa apărare și să fie mai bine pregătită să acționeze și să facă față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare printr-o abordare de tip 360 de grade”. În acest scop, UE va accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare. Consiliul European „ invită Comisia să propună surse de finanțare suplimentare pentru apărare la nivelul UE, inclusiv prin intermediul unor posibilități și stimulente suplimentare oferite tuturor statelor membre, pe baza principiilor obiectivității, nediscriminării și egalității de tratament al statelor membre, în utilizarea alocărilor lor actuale în temeiul programelor de finanțare relevante ale UE, și să prezinte rapid propuneri relevante”.
Competitivitatea: Consolidarea competitivității și a rezilienței în sectoarele strategice și reducerea dependențelor economiei europene prin intermediul dublei transformării verzi și digitale au reprezentat busola UE în ultimii ani. Regulamentul STEP a introdus deja posibilități sporite de sprijinire a tehnologiilor strategice și a sectoarelor critice prin utilizarea fondurilor politicii de coeziune. Propunerea dă un nou impuls utilizării unei abordări la nivelul UE pentru a investi în domenii importante pentru competitivitatea viitoare a Uniunii.
Locuințe la prețuri accesibile: În ultimul timp, criza costului vieții a exacerbat o problemă mai veche legată de accesibilitatea locuințelor în UE. Această tendință generală se observă în toate statele membre, iar orientările politice recunosc faptul că exercită presiune asupra coeziunii. În acest scop, a fost înființat un grup operativ în cadrul Comisiei, iar Parlamentul European a înființat o comisie specială pentru locuințe. În anticiparea planului european privind locuințele la prețuri accesibile și în conformitate cu obiectivul general al acestuia, evaluarea intermediară a programelor politicii de coeziune oferă ocazia de a sublinia importanța rezilienței în domeniul apei și de a crea stimulente care să permită statelor membre să direcționeze o parte din alocările lor din cadrul politicii de coeziune către măsuri care sprijină locuințele la prețuri accesibile.
Conductele de interconectare și infrastructura de transport aferentă, precum și infrastructura de reîncărcare: Întărirea securității și a integrării energetice, scăderea dependenței de combustibilii fosili și consolidarea independenței energetice sunt esențiale pentru ca UE să sprijine un sistem energetic sustenabil și rezilient. Politica de coeziune investește deja în dezvoltarea de sisteme energetice inteligente și în instalarea infrastructurii de încărcare pentru a sprijini mobilitatea electrică.
Totuși, pentru a accelera eforturile de investiții în acest domeniu și a atinge un nivel mai mare de integrare energetică la nivel transfrontalier, este important să se ofere stimulente specifice pentru promovarea conductelor de interconectare și a infrastructurii de transport aferente, precum și pentru instalarea infrastructurii de încărcare care sprijină mobilitatea electrică.
Accesul la apă și gestionarea apei: În pofida cadrului juridic cuprinzător al UE pentru protejarea și gestionarea durabilă a resurselor de apă, gestionarea structurală defectuoasă a apei a dus la degradarea și poluarea continuă a acestei resurse și a ecosistemelor legate de apă, inclusiv a celor costiere și marine. În ultimii 5 ani, inundațiile, secetele prelungite și deficitul de apă au afectat tot mai multe zone ale UE, iar situația este exacerbată de schimbările climatice, de poluare și de declinul biodiversității. Natura transfrontalieră a provocărilor legate de apă, caracterul lor transversal și relevanța lor pentru punerea în aplicare a politicilor și a legislației UE în diverse domenii oferă o bază clară pentru elaborarea unei strategii europene privind reziliența în domeniul apei. În anticiparea acestei strategii, evaluarea intermediară a programelor politicii de coeziune oferă ocazia de a direcționa finanțarea necesară către proiecte care abordează securitatea accesului, gestionarea durabilă a apelor și reziliența în domeniul apei.
1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare
Modificările recente aduse regulamentelor privind perioadele 2014-2020 și 2021-2027 în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, al agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, al crizei energetice și al competitivității (STEP) au determinat o creștere majoră a fondurilor de sprijinire a investițiilor relevante.
1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare
Modificarea nu afectează alocările existente în cadrul politicii de coeziune, ci este menită să contribuie la accelerarea investițiilor fondurilor într-un mod eficient și eficace.
1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor
Modificarea nu afectează structura de bază a cadrului de reglementare existent al politicii de coeziune și nici alocările fixe ale statelor membre. Scopul său este să scoată în evidență și să stimuleze măsurile de sprijin care sunt deja posibile în domeniul de aplicare al fondurilor și care sunt complementare investițiilor prin alte opțiuni de finanțare, fie la nivelul UE, fie la nivelul statelor membre.
1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar
☑ durată limitată
–☑
impactul financiar din 2026 până în 2029 pentru creditele de plată. Niciun impact asupra creditelor de angajament.
1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)
☑ Gestiune partajată cu statele membre
2.MĂSURI DE GESTIUNE
2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare
Normele de monitorizare și raportare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 rămân pe deplin aplicabile:
Comitetul de monitorizare a programului: cel puțin o dată pe an
Evaluare anuală a performanței între statul membru și Comisie
Transmiterea datelor pentru fiecare program: de cinci ori pe an
Raport anual de control (audit).
Până la 15 februarie 2031 trebuie prezentat câte un raport final de performanță pentru fiecare program.
2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control
2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse
Propunerea de modificare nu afectează metoda existentă de execuție bugetară cu gestiune partajată și nici mecanismele de execuție, modalitățile de plată sau strategiile de control definite în Regulamentul (UE) 2021/1060.
2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor
Nu au fost identificate riscuri specifice. Propunerea de modificare nu afectează structural cadrul de gestionare a riscurilor și de control al programelor politicii de coeziune, care este considerată adecvată pentru investițiile avute în vedere.
2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)
Cadrul de control al politicii de coeziune rămâne neschimbat și pe deplin aplicabil. Acesta a fost conceput pentru a proteja interesele financiare ale UE și a fost ajustat pe parcursul mai multor perioade de programare, astfel încât să țină seama de recomandările CCE și ale OLAF.
2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
Statele membre trebuie să respecte cadrul de control existent al politicii de coeziune și trebuie să dispună de un sistem de gestionare și control care să permită prevenirea, detectarea, corectarea și raportarea neregulilor, inclusiv a fraudei.
3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)
·Linii bugetare existente
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Linia bugetară
|
Tipul de cheltuieli
|
Contribuție
|
|
Numărul
|
Dif./Nedif.
|
din partea țărilor AELS
|
din partea țărilor candidate și potențial candidate
|
din partea altor țări terțe
|
alte venituri alocate
|
H2a
|
05 02 01 FEDR – Cheltuieli operaționale
|
Dif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
H2a
|
05 03 01 FC – Cheltuieli operaționale
|
Dif.
|
NU
|
NU
|
NU
|
NU
|
3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor
3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale
–
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale
–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos
3.2.1.1.Credite din bugetul votat
milioane EUR (cu trei zecimale)
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
Numărul
|
H2a
|
DG: REGIO.
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2021-2027
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
Credite operaționale
|
05.0201 FEDR Cheltuieli operaționale
|
Angajamente
|
(1a)
|
|
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Plăți
|
(2a)
|
|
|
[3 060,000]
|
[-3 060,000]
|
0,000
|
05,0301 FC Cheltuieli operaționale
|
Angajamente
|
(1b)
|
|
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Plăți
|
(2b)
|
|
|
[540,000]
|
[-540,000]
|
0,000
|
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
Linia bugetară
|
|
(3)
|
|
|
|
|
0,000
|
TOTAL credite
pentru DG REGIO
|
Angajamente
|
=1a+1b+3
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Plăți
|
=2a+2b+3
|
0,000
|
0,000
|
[3 600,000]
|
[-3 600,000]
|
0,000
|
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2021-2027
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
TOTAL credite operaționale
|
Angajamente
|
(4)
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Plăți
|
(5)
|
0,000
|
0,000
|
[3 600,000]
|
[-3 600,000]
|
0,000
|
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
|
(6)
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 2a
|
Angajamente
|
=4+6
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
din cadrul financiar multianual
|
Plăți
|
=5+6
|
0,000
|
0,000
|
[3 600,000]
|
[-3 600,000]
|
0,000
|
|
|
|
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2021-2027
|
|
|
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
• TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)
|
Angajamente
|
(4)
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
Plăți
|
(5)
|
0,000
|
0,000
|
[3 600,000]
|
[-3 600,000]
|
0,000
|
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)
|
(6)
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
TOTAL credite în cadrul rubricilor 1-6
|
Angajamente
|
=4+6
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
din cadrul financiar multianual
(Suma de referință)
|
Plăți
|
=5+6
|
0,000
|
0,000
|
[3 600,000]
|
[-3 600,000]
|
0,000
|
Pe baza absorbției estimate a fondurilor corespunzătoare propunerii, prefinanțarea suplimentară totală care urmează să fie plătită în 2026 se ridică la [16,1 miliarde] EUR. În același timp, ținând seama de previziunile privind plățile și de modificările de la nivelul execuției, impactul bugetar net este estimat la [3,6] miliarde EUR, sumă care va fi inclusă în proiectul de buget pe 2026. Impactul bugetar este neutru din punct de vedere bugetar pe durata CFM.
Rubrica din cadrul financiar multianual
|
7
|
„Cheltuieli administrative”
|
DG: <…….>
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2021-2027
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
Resurse umane
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
TOTAL DG <…….>
|
Credite
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DG: <…….>
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2021-2027
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
Resurse umane
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
TOTAL DG <…….>
|
Credite
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
|
(Total angajamente = Total plăți)
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2021-2027
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-7
|
Angajamente
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
din cadrul financiar multianual
|
Plăți
|
0,000
|
0,000
|
[3 600,000]
|
[-3 600,000]
|
0,000
|
3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)
Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)
A se indica obiectivele și realizările
|
|
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea secțiunea 1.6)
|
TOTAL
|
|
REALIZĂRI
|
|
Tip
|
Costuri medii
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Nr.
|
Costuri
|
Total nr.
|
Total costuri
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1…
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Realizare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTALURI
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative
–
Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ
–
Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos
3.2.3.1. Credite din bugetul votat
CREDITE VOTATE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL 2021-2027
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
RUBRICA 7
|
Resurse umane
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Alte cheltuieli administrative
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Subtotal de la RUBRICA 7
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
În afara RUBRICII 7
|
Resurse umane
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Subtotal în afara RUBRICII 7
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
TOTAL
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.
3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat
–☑ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane
– Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos
3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat
Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)
CREDITE VOTATE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
20 01 02 03 (delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 11 (cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
• Personal extern (în ENI)
|
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Linie de sprijin admin.
[XX.01.YY.YY]
|
- la sediu
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
- în delegațiile UE
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 02 (AC, END - cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7
|
0
|
0
|
0
|
0
|
TOTAL
|
0
|
0
|
0
|
0
|
3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe
VENITURI ALOCATE EXTERNE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
20 01 02 03 (delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 11 (cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
• Personal extern (în echivalent normă întreagă)
|
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Linie de sprijin admin.
[XX.01.YY.YY]
|
- la sediu
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
- în delegațiile UE
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 02 (AC, END - cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7
|
0
|
0
|
0
|
0
|
TOTAL
|
0
|
0
|
0
|
0
|
3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane
TOTAL CREDITE VOTATE + VENITURI ALOCATE EXTERNE
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
|
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
20 01 02 03 (delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 11 (cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
• Personal extern (în echivalent normă întreagă)
|
20 02 01 (AC, END din „pachetul global”)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
20 02 03 (AC, AL, END și JPD în delegațiile UE)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Linie de sprijin admin.
[XX.01.YY.YY]
|
- la sediu
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
- în delegațiile UE
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 02 (AC, END - cercetare indirectă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
01 01 01 12 (AC, END – cercetare directă)
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – rubrica 7
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Alte linii bugetare (a se preciza) – în afara rubricii 7
|
0
|
0
|
0
|
0
|
TOTAL
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):
|
Personal ce urmează să fie acoperit de personalul actual disponibil în cadrul serviciilor Comisiei
|
În mod excepțional, personal suplimentar*
|
|
|
Personal ce urmează să fie finanțat în cadrul rubricii 7 sau Cercetare
|
Personal ce urmează să fie finanțat de la linia BA
|
Personal ce urmează să fie finanțat din taxe
|
Posturi din schema de personal
|
|
|
N/A
|
|
Personal extern (AC, END, INT)
|
|
|
|
|
Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:
Funcționari și personal temporar
|
|
Personal extern
|
|
3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală
Obligatoriu: în tabelul de mai jos ar trebui inclusă cea mai bună estimare a investițiilor legate de tehnologia digitală care rezultă din propunere/inițiativă.
În mod excepțional, atunci când este necesar pentru punerea în aplicare a propunerii/inițiativei, creditele de la rubrica 7 ar trebui prezentate pe rândul desemnat.
Creditele de la rubricile 1-6 ar trebui reflectate drept „Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale”. Aceste cheltuieli se referă la bugetul operațional care trebuie utilizat pentru reutilizarea/cumpărarea/dezvoltarea platformelor/instrumentelor IT direct legate de punerea în aplicare a inițiativei și pentru investițiile asociate acestora (de exemplu licențe, studii, stocarea datelor etc.). Informațiile prezentate în acest tabel ar trebui să fie coerente cu detaliile prezentate la secțiunea 4 „Dimensiunile digitale”.
TOTAL credite pentru componenta digitală și IT
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
Anul
|
TOTAL CFM 2021-2027
|
|
2024
|
2025
|
2026
|
2027
|
|
RUBRICA 7
|
Cheltuieli IT (corporative)
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Subtotal de la RUBRICA 7
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
În afara RUBRICII 7
|
Cheltuieli de politică IT pentru programele operaționale
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
Subtotal în afara RUBRICII 7
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
|
TOTAL
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
0,000
|
3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
Propunerea/inițiativa:
–☑poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)
3.2.7.Contribuțiile terților
Propunerea/inițiativa:
–
nu prevede cofinanțare din partea terților
–
prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:
Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)
|
Anul
2024
|
Anul
2025
|
Anul
2026
|
Anul
2027
|
Total
|
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
|
|
|
|
|
|
TOTAL credite cofinanțate
|
|
|
|
|
|
3.3.
Impactul estimat asupra veniturilor
–
Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
–
Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
–
asupra resurselor proprii
–
asupra altor venituri
–
vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli
milioane EUR (cu trei zecimale)
Linia bugetară pentru venituri:
|
Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs
|
Impactul propunerii/inițiativei
|
|
|
Anul 2024
|
Anul 2025
|
Anul 2026
|
Anul 2027
|
Articolul ………….
|
|
|
|
|
|
Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).
Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).
4.Dimensiunile digitale
4.1.Cerințe cu relevanță digitală
Cerințele digitale se limitează la adaptarea și extinderea unor soluții deja puse în aplicare pentru programele cu gestiune partajată, și anume SFC2021. Adaptările vor corespunde definirii și includerii unor priorități specifice în programele modificate.
|
4.2.Date
Datele solicitate reprezintă o extindere și o adaptare a modelului de date deja pus în aplicare pentru programele cu gestiune partajată. Se respectă principiul înregistrării unice, iar faptul că aceasta reprezintă extinderea unei soluții existente asigură reutilizarea deplină a datelor existente.
|
4.3.Soluții digitale
Soluția digitală constă într-o adaptare minoră a platformei SFC2021, care este instrumentul utilizat pentru toate programele cu gestiune partajată.
|
4.4.Evaluarea interoperabilității
SFC2021 este deja în vigoare și este utilizat de toate părțile. Instrumentul este interoperabil cu alte sisteme și utilizează tehnici standard pentru schimbul de informații.
|
4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale
Modificările necesare în SFC2021 vor fi planificate și puse în aplicare astfel încât noile cerințe să fie pregătite la momentul adoptării și intrării în vigoare a regulamentului final.
|