COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.2.2025

COM(2025) 85 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare

1.Introducere

Baza industrială a Europei este fundamentală pentru identitatea noastră și esențială pentru competitivitatea noastră. Continentul nostru are un patrimoniu industrial bogat. Timp de decenii, sectoarele noastre industriale s-au aflat în avangarda progresului tehnologic. Ele au alimentat creșterea economică și au susținut modelul nostru social. Acum au nevoie de un viitor promițător, iar Europa – cu numeroasele sale puncte forte – este locul potrivit. Există aici talentele necesare, antreprenorii, proprietarii de întreprinderi, lucrătorii și consumatorii potriviți. Europa are capacitatea de a impulsiona inovarea și de a modela progresul mondial. Și are o economie socială de piață puternică, susținută de un mediu juridic previzibil. Nu există o economie rezilientă fără o componentă industrială solidă.

Însă Europa se confruntă cu tensiuni geopolitice tot mai mari, cu o creștere economică lentă și cu concurență tehnologică. În această nouă eră, este clar că o strategie privind competitivitatea și decarbonizarea este în același timp și un imperativ de securitate. UE trebuie să abordeze urgent trei provocări simultan: o criză climatică și consecințele acesteia, preocupările legate de competitivitate și reziliența economică. După cum subliniază raportul Draghi 1 și Busola pentru competitivitate 2 , politicile privind decarbonizarea reprezintă un motor puternic al creșterii atunci când sunt bine integrate cu politicile industriale, în domeniul concurenței, economice și comerciale. Industriile noastre, în special cele care se confruntă cu prețuri ridicate la energie și cu o concurență acerbă la nivel mondial, sunt expuse unor provocări existențiale. Riscăm să fim depășiți de alte puteri mari în ceea ce privește creșterea productivității. De aceea este nevoie de acțiuni urgente.

Acesta este motivul pentru care Europa are nevoie de un plan de afaceri transformator. Pactul pentru o industrie curată reunește acțiunile climatice și competitivitatea în cadrul unei singure strategii globale de creștere. Acesta reprezintă un angajament de a accelera decarbonizarea, reindustrializarea și inovarea, toate în același timp și pe întregul continent, consolidând, de asemenea, reziliența Europei. El trebuie să prezinte industriei europene o justificare economică mai solidă pentru mari investiții neutre din punct de vedere climatic în industriile energointensive și în tehnologiile curate.

Obiectivul nostru este de a spori producția durabilă și rezilientă în Europa. Europa a definit un cadru ambițios care să îi permită să devină o economie decarbonizată până în 2050. Ea își va menține acest parcurs, inclusiv prin obiectivul intermediar stabilit pentru 2040 de reducere cu 90 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră. Cadrul respectiv poate stimula competitivitatea, întrucât oferă certitudine și previzibilitate atât întreprinderilor, cât și investitorilor. Acest lucru va fi realizat prin încurajarea producătorilor competitivi care stimulează decarbonizarea prin inovare, creează locuri de muncă de calitate și contribuie la autonomia noastră strategică deschisă, respectând și aplicând pe deplin principiul neutralității tehnologice pentru statele membre, după caz.

Accentul se va pune în principal pe două sectoare strâns legate între ele. În primul rând, industriile energointensive, care necesită sprijin urgent pentru decarbonizare și electrificare, precum și pentru a face față costurilor ridicate ale energiei, concurenței neloiale la nivel mondial și reglementărilor complexe, care le afectează competitivitatea. În al doilea rând, sectorul tehnologiilor curate, care se află în centrul competitivității viitoare și este necesar pentru transformarea industrială, circularitate și decarbonizare. Este indispensabil să acționăm atât pentru a ne atinge obiectivele privind neutralitatea climatică, pentru a absorbi emisiile și a menține reziliența în domeniul apei, pentru a ne asigura că putem produce tehnologiile viitorului fabricate în UE, cât și pentru a ne păstra capacitatea de a fi furnizori de soluții.

Circularitatea va fi o prioritate. Ea este esențială pentru maximizarea resurselor limitate ale UE, pentru reducerea dependențelor și consolidarea rezilienței. De asemenea, reduce deșeurile, costurile de producție, emisiile de CO2 și creează un model industrial mai durabil, care aduce beneficii mediului și sporește competitivitatea economică. Obiectivul ambițios al Pactului pentru o industrie curată este ca UE să devină lider mondial în domeniul economiei circulare până în 2030.

Pentru un nou ecosistem industrial european prosper, caracterizat de creștere și prosperitate, este esențial să se depășească soluțiile compartimentate tradiționale și să se analizeze întregul lanț valoric. Există șase factori determinanți pentru întreprinderi: (1) energie la prețuri accesibile, (2) piețe-lider, (3) finanțare, (4) circularitate și acces la materiale, (5) piețe mondiale și parteneriate internaționale și (6) competențe. Aceștia ar trebui să fie completați de acțiuni privind factorii favorizanți orizontali necesari pentru o economie competitivă: reducerea birocrației, exploatarea deplină a dimensiunii pieței unice, inclusiv prin integrarea treptată a țărilor candidate, stimularea digitalizării, accelerarea implementării inovării, promovarea locurilor de muncă de calitate și o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național.

Pactul pentru o industrie curată confirmă angajamentul UE față de obiectivele sale climatice, oferind stimulente comerciale clare pentru ca industria să se decarbonizeze în Europa. Baza industrială a Europei este fundamentală pentru prosperitatea noastră și esențială pentru competitivitatea noastră. Măsurile propuse sunt rezultatul implicării active a liderilor din industrie, a partenerilor sociali și a societății civile prin Declarația de la Anvers privind un pact industrial european și dialogurile privind tranziția curată 3 . Propunerile noastre sunt adaptate în mod direct la nevoilor lor. În acest moment crucial pentru industria europeană, Pactul pentru o industrie curată urmărește să deschidă un nou capitol al istoriei industriale europene, definit de creștere, reziliență și un rol de lider pe scena mondială.

2.Accesul la energie la prețuri accesibile

Întrucât prețurile medii la energie din Europa sunt mai mari decât cele ale partenerilor noștri comerciali, asigurarea unei energii la prețuri accesibile este o condiție esențială pentru competitivitatea industriei noastre, în special pentru sectoarele energointensive. Prin urmare, accesul la energie la prețuri accesibile este o piatră de temelie a Pactului pentru o industrie curată.

Dependența Europei de importurile de combustibili fosili este principala cauză a acestor prețuri mai mari și mai volatile la energie. Această situație a fost exacerbată de recenta criză energetică și de utilizarea ca armă a aprovizionării cu gaze de către Rusia. Incertitudinea geopolitică actuală și incertitudinea de pe piață duc la creșterea costurilor de investiții, care sunt transferate consumatorilor.

În plus, ineficiențele structurale mai mari ale sistemului de energie electrică cresc costurile energiei și au un impact asupra facturilor la energie ale industriilor europene. Interconexiunile și infrastructura de rețea insuficiente, precum și integrarea și flexibilitatea limitate ale sistemului energetic împiedică integrarea în continuare a surselor de energie decarbonizate mai ieftine și limitează reziliența UE la amenințări. Digitalizarea, care include rețelele inteligente bazate pe IA și monitorizarea energiei bazată pe internetul obiectelor, va fi esențială pentru a asigura integrarea sistemelor energetice, sprijinind gestionarea în timp real a rețelelor, îmbunătățind flexibilitatea cererii și permițând întreținerea predictivă a infrastructurii critice. UE trebuie să avanseze în direcția electrificării și a unei piețe unice a energiei pe deplin integrate. 

Pentru a reduce costurile energiei în UE, trebuie să accelerăm electrificarea și tranziția către o energie curată, generată pe plan intern, să ne finalizăm piața internă a energiei cu interconexiuni fizice și să utilizăm energia într-un mod mai eficient. Trebuie să realizăm o uniune energetică veritabilă, care să aducă beneficii tuturor. În acest scop, astăzi este adoptat un plan de acțiune pentru energie la prețuri accesibile 4 . Acesta include măsuri de reducere a facturilor la energie pentru industrii, întreprinderi și gospodării pe termen scurt, accelerând în același timp reformele structurale necesare.

Cu cooperarea statelor membre și a sectorului privat, planul de acțiune va avea un efect transformator, respectând principiul neutralității tehnologice. Cea mai mare parte a planului de acțiune va fi pusă în aplicare încă din 2025. Transmiterea beneficiilor energiei mai ieftine către utilizatorii finali va sprijini justificarea economică a industriei pentru a investi în electrificare și decarbonizare. Investitorii doresc, de asemenea, certitudine. Planurile naționale privind energia și clima sunt instrumente esențiale pentru a asigura atingerea obiectivelor UE și pentru a sprijini investițiile strategice. În plus, strategiile naționale ale statelor membre pentru atingerea obiectivelor în materie de climă și energie pentru 2030 ar trebui transpuse fără întârziere în acțiuni concrete.

În planul de acțiune, trei inițiative emblematice sunt deosebit de relevante pentru industrie: (1) reducerea facturilor la energie, (2) accelerarea introducerii energiei curate și a electrificării, cu interconexiuni și rețele finalizate, precum și cu producție curată și (3) asigurarea unei bune funcționări a piețelor gazelor.

2.1.Reducerea facturilor la energie

Reducerea costului furnizării de energie electrică începe cu punerea în aplicare integrală a reformelor introduse în recent adoptata organizare a pieței energiei electrice 5 , precum și cu promovarea eficienței energetice. O creștere rapidă a contractelor de achiziție de energie electrică (CAEE), inclusiv a celor transfrontaliere, și a contractelor pentru diferență (CfD) este esențială pentru ca producția de energie curată să devină mai atractivă pentru utilizatorii industriali, iar facturile finale la energie să depindă mai puțin de combustibilii fosili volatili pe piețele pe termen scurt. 

Se poate face mai mult pentru a sprijini adoptarea contractelor de achiziție de energie electrică. Comisia lansează astăzi, împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI), un program-pilot pentru contracte corporative de achiziție de energie electrică pentru o sumă orientativă de 500 de milioane EUR. În cadrul acestui program-pilot, BEI va contragaranta o parte dintre CAEE-urile asumate de întreprinderi, de preferință de IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, precum și de industrii energointensive, pentru achiziționarea pe termen lung a producției de energie electrică. În conformitate cu abordarea prevăzută în organizarea pieței energiei electrice, Comisia va colabora cu BEI pentru a promova CAEE-urile într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic. De asemenea, BEI va introduce un „pachet pentru fabricarea de rețele”, pentru ca lanțul de aprovizionare european să ofere contragaranții producătorilor de componente de rețea, cu o sumă orientativă de cel puțin 1,5 miliarde EUR. Acest pachet va oferi întreprinderilor respective certitudinea necesară pentru intensificarea producției. Grupul BEI va continua să accelereze ritmul investițiilor în energie, astfel cum a procedat recent în cadrul REPowerEU.

Comisia va simplifica normele privind ajutoarele de stat până în iunie 2025 pentru a accelera introducerea energiei din surse regenerabile, pentru a implementa decarbonizarea industrială și pentru a asigura o capacitate suficientă de producție de tehnologii curate în Europa 6 . Recunoscând pe deplin dreptul statelor membre de a decide cu privire la mixul energetic, Comisia va evalua ajutoarele de stat pentru lanțurile de aprovizionare și tehnologiile nucleare în conformitate cu tratatul și respectând neutralitatea tehnologică. Comisia va oferi orientări statelor membre cu privire la modul de concepere a contractelor pentru diferență, inclusiv la potențiala combinare a acestora cu CAEE-uri, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Acest demers va fi însoțit de adoptarea de către Comisie, până în 2026, a unor noi norme privind alocarea transfrontalieră a capacităților pe piața pe termen lung. Normele respective vor capacita și mai mult marii consumatori industriali să își asigure producția de energie electrică de care au nevoie pentru a funcționa. Acest lucru va contribui, de asemenea, la dezvoltarea piețelor la termen și la asigurarea unei aprovizionări mai sigure pe termen lung cu energie electrică. În plus, Comisia va solicita opiniile statelor membre cu privire la un instrument de flexibilitate curată bazat pe CAEE-uri și pe angajamentul industriei de a consuma energie electrică curată, elaborându-l într-un mod care, în același timp, să limiteze suficient riscurile de denaturare a concurenței și de creștere a subvențiilor pe piața unică, astfel cum se prevede în normele privind ajutoarele de stat.

Consumatorii industriali au un mare potențial de adaptare a cererii la oferta de energie curată ieftină, consumând mai mult atunci când prețurile sunt scăzute și mai puțin atunci când sunt ridicate. Furnizarea de produse adaptate nevoilor diferiților consumatori industriali și altor categorii de consumatori ar putea permite industriilor să facă, în mod voluntar, economii imediate din facturile la energie. Până în T4 2025, Comisia va elabora orientări adresate statelor membre și comercianților cu amănuntul cu privire la promovarea remunerării flexibilității în contractele cu amănuntul.

Ca un prim pas, statele membre ar trebui să încheie de urgență negocierile referitoare la Directiva privind impozitarea energiei 7  pentru a face cadrul fiscal mai favorabil electrificării și pentru a nu stimula utilizarea combustibililor fosili. Pentru a oferi ajutor pe termen scurt industriei, în special industriei energointensive care investește în decarbonizare, statele membre ar trebui, de asemenea, să reducă nivelurile de impozitare a energiei electrice și să elimine taxele care finanțează politici care nu au legătură cu energia. Directiva privind impozitarea energiei permite reducerea la zero a impozitării energiei electrice pentru industriile energointensive. În acest sens, Comisia va emite o recomandare privind modalități de reducere efectivă a nivelurilor de impozitare într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. În ceea ce privește taxele de rețea, Comisia va prezenta o recomandare și orientări privind elaborarea armonizată a metodologiilor tarifare pentru taxele de rețea și, având în vedere eficacitatea acestora, va propune noi acte legislative.

Un sistem de rețea eficient asigură faptul că energia circulă de la locul în care este produsă până acolo unde este necesară, garantând că toată lumea beneficiază de energie la cel mai bun cost. Comisia va prezenta un pachet privind rețeaua europeană care, printre altele, urmează să simplifice rețelele transeuropene de energie, să asigure planificarea și realizarea integrată transfrontalieră a proiectelor, în special în ceea ce privește interconexiunile, să raționalizeze procesul de autorizare, să îmbunătățească planificarea rețelelor de distribuție, să stimuleze digitalizarea și inovarea, precum și să sporească vizibilitatea și prioritizarea nevoilor de aprovizionare pentru producție, bazându-se și pe acțiunile din Planul de acțiune pentru rețele.

Întrucât se preconizează, în general, că gazele naturale vor rămâne principalul factor de stabilire a prețurilor energiei electrice în următorii ani în UE, Comisia este pregătită să sprijine statele membre în conceperea unor măsuri de ajutor de stat. Acestea ar permite statelor membre să abordeze creșterile extreme ale prețurilor și mediile de preț excepționale și să decupleze transpunerea prețurilor ridicate ale gazelor în prețurile energiei electrice, pe baza unor modele confirmate în situații de urgență.

2.2.Accelerarea introducerii energiei curate și a producției de energie curată

Industriile energointensive au nevoie de o aprovizionare constantă și sigură cu energie curată și la prețuri accesibile. Este esențial să se reducă termenele de autorizare pentru implementarea proiectelor privind rețeaua, stocarea energiei și energia din surse regenerabile. Cu toate acestea, până în prezent, doar șapte state membre au notificat transpunerea integrală a normelor de autorizare raționalizate prevăzute în noua Directivă privind energia din surse regenerabile. Efectul asupra implementării în aceste țări a fost clar și pozitiv. Toate statele membre ar trebui să profite la maximum de această oportunitate, pentru că ea va aduce în sistem mai multă energie electrică ieftină. Ca rezultat imediat, Comisia va sprijini statele membre în transpunerea și punerea în aplicare a legislației existente privind autorizarea în domeniul energiei. Aceasta va face schimb de bune practici și recomandări și va lansa un dialog cu privire la punerea în aplicare a autorizării în domeniul energiei.

Procedurile îndelungate de acordare a autorizațiilor reprezintă, de asemenea, o preocupare majoră pentru industriile energointensive care doresc să se electrifice. Acesta este motivul pentru care, în viitorul act legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, Comisia va propune măsuri concrete pentru a aborda blocajele în materie de autorizare legate de accesul industrial la energie și decarbonizarea industrială, menținând în același timp garanțiile de mediu și protejând sănătatea umană. Aceste măsuri se vor baza pe experiența dobândită prin regulamentul de urgență privind autorizarea 8 , Directiva privind energia din surse regenerabile 9 , Regulamentul TEN-E 10 , Actul privind materiile prime critice 11 și Actul privind industria „zero net” 12 . Pentru anumite zone de accelerare predefinite și în cazurile de interes public major, acest lucru poate fi facilitat prin măsuri precum aprobări tacite pentru anumite decizii administrative în procesul de autorizare, dacă acest principiu există în sistemul juridic național, și ghișee unice pentru dezvoltatori.

Digitalizarea joacă un rol important în procesul de autorizare. Ea poate accelera procedurile și poate oferi o mai mare previzibilitate în ceea ce privește calendarul. Comisia va stimula în continuare utilizarea spațiilor de date, a datelor și serviciilor spațiale ale UE și a IA pentru a se asigura că diferitele seturi de date, inclusiv cartografierea geologică, spațială, a ecosistemelor naturale sau datele privind emisiile, sunt ușor accesibile autorităților naționale care facilitează procesul decizional.

2.3.Asigurarea bunei funcționări a piețelor gazelor care livrează

Prețul gazelor naturale importate are un impact direct atât asupra prețurilor gazelor, cât și asupra prețurilor energiei electrice din UE. Pentru a reduce volatilitatea prețurilor și speculațiile, piețele trebuie să funcționeze în mod corespunzător. Este necesară o supraveghere reglementară integrală și o cooperare strânsă între autoritățile de reglementare din domeniul energetic și financiar pentru a preveni manipularea pieței și pentru a elimina orice posibile lacune legate de lipsa de transparență, asimetria informațiilor și riscul de concentrare a pieței.

La începutul acestei luni, Comisia a înființat un grup operativ pentru piața gazelor care să examineze în mod cuprinzător piețele gazelor naturale din UE și, dacă este necesar, să ia măsuri pentru a asigura funcționarea optimă a acestora și să prevină practicile comerciale care denaturează stabilirea prețurilor pe baza pieței, învățând din lecțiile crizei energetice. Comisia va lansa o amplă consultare a părților interesate pentru a evalua necesitatea unor modificări legislative suplimentare care să asigure o supraveghere reglementară deplină și fără sincope, să alinieze și să consolideze normele privind piața energiei și piața financiară (MiFID/REMIT 13 ) și să reducă sarcina administrativă asupra întreprinderilor care tranzacționează pe piețele financiare pentru energie (raportare unică). Consultarea va acoperi diverse aspecte ale cadrului de reglementare 14 , abordarea comună în materie de supraveghere a autorităților de reglementare din domeniul energetic și financiar și crearea unei baze de date comune armonizate a tuturor datelor de piață relevante, cu acces deplin pentru toate autoritățile de reglementare. Se va prezenta un raport până în T4 2025.

În plus, o mai bună coordonare între statele membre și traiectoriile mai flexibile de constituire de stocuri, cu sprijinul Comisiei, pot contribui la reducerea presiunii asupra sistemului și la evitarea denaturărilor pieței legate de reconstituirea stocurilor în instalațiile de înmagazinare a gazelor, sprijinind reconstituirea stocurilor în condiții mai bune de achiziție și securitatea aprovizionării.

Acțiuni emblematice – Accesul la energie și infrastructură la prețuri accesibile	Calendar
Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile	T1 2025
Programul-pilot al BEI care oferă garanții financiare pentru cumpărătorii din cadrul CAEE, cu accent pe IMM-uri și pe industria energointensivă	T2 2025
Propunere legislativă privind prelungirea Regulamentului privind înmagazinarea gazelor	T1 2025
Cadru privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată	T2 2025
Recomandare privind taxele de rețea	T2 2025
Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale: ·accelerarea procesului de autorizare a accesului industrial la energie și a decarbonizării industriale	T4 2025
Recomandare privind impozitarea energiei	T4 2025
Orientări privind proiectarea CfD, inclusiv privind combinarea CfD cu CAEE	T4 2025
Orientări privind promovarea remunerării flexibilității în contractele cu amănuntul	T4 2025
Pachetul privind rețelele europene	T1 2026
Indicator-cheie de performanță – Creșterea ratei de electrificare la nivelul întregii economii de la 21,3 % în prezent la 32 % în 2030 15   Indicator-cheie de performanță – Instalarea unei capacități de energie electrică din surse regenerabile de 100 GW anual până în 2030 16

3.Piețele-lider: stimularea cererii și ofertei curate

Construirea unei justificări economice pentru produsele decarbonizate necesită și măsuri concrete în ceea ce privește cererea. Întreprinderile vor face investițiile necesare numai dacă sunt sigure că există o piață pentru produsele lor.

Pactul pentru o industrie curată va crea condițiile necesare pentru ca această cerere să apară. Crearea unor piețe-lider pentru tehnologiile și produsele curate europene va poziționa mai bine UE ca lider mondial în tranziția curată. De asemenea, acest lucru îi sporește competitivitatea în principalele sectoare curate, oferind garanții pentru producția durabilă de produse curate și pentru ocuparea forței de muncă. Piețele-lider generează economii de scară, reduc costurile și fac alternativele durabile mai accesibile atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Această creștere a cererii stimulează industriile să își accelereze tranziția către metode de producție mai curate și mai circulare, consolidând atât beneficiile de mediu, cât și pe cele economice.

Noile măsuri completează punerea în aplicare a obiectivului de lungă durată al UE de a crea o piață pentru dioxidul de carbon captat. Punerea în aplicare a Strategiei de gestionare industrială a carbonului 17 va construi justificarea economică pentru aceste eliminări permanente de dioxid de carbon pentru a compensa emisiile reziduale din sectoarele greu de decarbonizat, inclusiv în contextul revizuirii Directivei ETS 18 în 2026. Vor fi elaborate măsuri pentru a recunoaște utilizarea dioxidului de carbon captat într-o gamă mai largă de produse și pentru a preveni dubla contabilizare a emisiilor de dioxid carbon încorporate, în cazul în care incinerarea deșeurilor ar fi inclusă în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). În plus, Comisia va sprijini accelerarea dezvoltării și implementării reactoarelor modulare mici (SMR).

3.1.Criterii nelegate de preț în achizițiile publice și stimulente pentru achizițiile private

Politicile privind achizițiile publice reprezintă un instrument puternic care contribuie la depășirea barierelor din calea intrării pe piață și la sprijinirea ecosistemelor industriale durabile și reziliente, a creării de locuri de muncă și de valoare în UE. Mandatele specifice și criteriile nelegate de preț pentru durabilitate și reziliență, precum și cerințele UE privind conținutul, în conformitate cu angajamentele juridice internaționale ale Uniunii, pot alinia cheltuielile naționale la agenda mai amplă a UE privind decarbonizarea și competitivitatea, asigurându-se că cheltuielile publice aduc beneficii inovării, durabilității, prosperității și creării de locuri de muncă de înaltă calitate. Acesta ar fi și un stimulent clar pentru ca producătorii să intensifice producția durabilă și rezilientă.

Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale va introduce criterii de reziliență și durabilitate pentru a promova aprovizionarea europeană curată a sectoarelor energointensive. Aceste criterii (de exemplu, ca produsele să fie curate, reziliente, circulare, sigure din punct de vedere cibernetic) vor consolida cererea de produse curate fabricate în UE, valorificând experiența Actului privind industria „zero net” în ceea ce privește tehnologiile curate, promovând inovarea, precum și standardele sociale și de mediu ale UE și asigurând condiții de concurență echitabile. Acest lucru ar putea extinde aplicarea criteriilor nelegate de preț la bugetul UE, la programele naționale de sprijin, precum și la achizițiile publice și private în beneficiul industriilor energointensive 19 .

În afara acestui semnal pe termen scurt, Comisia va prezenta o propunere de revizuire a cadrului privind achizițiile publice în 2026. Acest lucru va permite criterii europene privind durabilitatea, reziliența și preferința în achizițiile publice ale UE pentru sectoarele strategice. Revizuirea va consolida și va clarifica interacțiunile dintre dispozițiile privind achizițiile publice cuprinse în diferite acte legislative, pentru a simplifica aplicarea de către autoritățile contractante. Toate nivelurile administrative, de la cel național la cel local, ar trebui să poată utiliza dispozițiile respective. Aceste criterii vor fi, de asemenea, extinse pentru a stimula achizițiile private, prin măsuri precum standarde de performanță privind emisiile de CO2 bazate pe ciclul de viață.

Achizițiile private au potențialul de a modela cererea în mod semnificativ. Așa cum se întâmplă deja în alte regiuni ale lumii și cum se recomandă în raportul Draghi, Comisia va evalua moduri de includere a cerințelor și a criteriilor nelegate de preț în legislația relevantă privind produsele, cum ar fi oțelul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, sursele regenerabile de energie sau celulele de baterii durabile pentru autoturisme și flotele întreprinderilor, precum și codurile pentru construcții. Trebuie să existe o legătură clară între stimulentele pentru decarbonizare și eforturile în vederea circularității depuse de industrie. Etichetarea produselor industriale, însoțită de stimulentele adecvate, este un instrument puternic de accelerare a tranziției către o producție decarbonizată și de asigurare a faptului că producătorii pot beneficia de „prima verde” și pot genera o rentabilitate a investițiilor lor în decarbonizare. Corelarea acestei etichete cu achizițiile publice va încuraja producătorii să o utilizeze. 

Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale va elabora o etichetă voluntară privind intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale produselor industriale, evitând în același timp duplicarea, pe baza unei metodologii simple, cu datele ETS și valorificând metodologia CBAM. Acest lucru ar trebui să stea la baza continuării colaborării cu activitățile internaționale de măsurare a intensității carbonului. Din motive de rapiditate, Comisia va începe cu oțelul în 2025. Acest demers se va baza pe rapoartele existente din partea industriei. În temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții 20 va fi creată o etichetă pentru ciment, iar în curând va fi depusă o cerere de standardizare. Astfel de etichete vor permite producătorilor industriali să identifice intensitatea emisiilor de dioxid de carbon generate de producția lor industrială și să beneficieze de stimulente specifice, de exemplu pentru oțelul curat. De asemenea, acestea ar putea fi utilizate de statele membre pentru a concepe stimulente fiscale și alte scheme de sprijin în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. 

În paralel, Comisia va continua să lucreze la elaborarea unor evaluări cuprinzătoare ale ciclului de viață, pe baza etichetei voluntare a Actului legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, după caz. Etichetele vor fi în egală măsură utile pentru consumatori, care vor putea vedea amprenta de carbon a produselor relevante datorită legislației existente (de exemplu, Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile 21 , Regulamentul privind produsele pentru construcții și legislația sectorială, cum ar fi cea privind bateriile sau clădirile).

Consolidarea acestor stimulente pentru decarbonizare necesită, de asemenea, abordarea proliferării diferitelor metodologii de contabilizare a carbonului în UE și la nivel internațional, care reprezintă o sursă de confuzie pentru întreprinderile din UE care conduc dezvoltarea de produse mai curate. Comisia va depune eforturi pentru a simplifica și a armoniza metodologiile de contabilizare a carbonului și pentru a identifica, până în T4 2025, domeniile prioritare și posibile căi de simplificare, armonizare și verificare solidă.

3.2.Promovarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Hidrogenul joacă un rol central în decarbonizarea sistemului energetic al UE, în special în sectoarele greu de decarbonizat, în care electrificarea nu este încă o opțiune viabilă. Este esențială existența unui cadru de reglementare clar. Prin urmare, Comisia va adopta, în T1 2025, actul delegat privind hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a clarifica normele privind producerea de hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon într-un mod pragmatic, oferind certitudine investitorilor.

Pentru a reduce riscurile și a accelera adoptarea producției de hidrogen în UE, Comisia va lansa o a treia cerere de propuneri în cadrul Băncii pentru Hidrogen în T3 2025, cu un buget de până la 1 miliard EUR, și va încuraja statele membre să utilizeze platforma de licitații ca serviciu pusă la dispoziție de Comisie, de exemplu facilitând utilizarea fondurilor UE necheltuite.

În plus, lansarea mecanismului pentru hidrogen în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen în T2 2025 va mobiliza și va face legătura între cumpărători și furnizori, conectând participanții la instrumente de finanțare și de reducere a riscurilor pentru a facilita agregarea cererii de hidrogen și combustibili derivați din hidrogen a cumpărătorilor în sectoarele industriale greu de decarbonizat și în transporturi, de exemplu în sectorul maritim și în cel al aviației.

Pentru a pregăti revizuirea actului delegat privind combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, Comisia lansează un studiu pentru a evalua eficacitatea cadrului privind hidrogenul și pentru a identifica posibilele obstacole în calea extinderii utilizării hidrogenului din surse regenerabile. De asemenea, Comisia sprijină în permanență părțile interesate în procesul de certificare, în special prin intermediul unor întrebări și răspunsuri online actualizate periodic.

Acțiuni emblematice – Piețele-lider: stimularea cererii și ofertei curate	Calendar
Actul delegat privind hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care oferă certitudine în materie de reglementare producătorilor de hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon	T1 2025
Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale: ·instituirea unei etichete pentru produsele cu emisii scăzute de dioxid de carbon; ·aplicarea cerinței UE privind durabilitatea, reziliența și conținutul minim în achizițiile publice și private în sectoarele strategice, pentru a asigura piețe-lider pentru produsele cu emisii scăzute de dioxid de carbon.	T4 2025
Comunicare și propunere legislativă privind înverzirea parcurilor de vehicule ale întreprinderilor	2025-2026
Revizuirea Directivelor privind achizițiile publice pentru a integra utilizarea criteriilor nelegate de preț	T4 2026
Indicator-cheie de performanță – 40 % din componentele-cheie ale produselor de tehnologie curată de pe piața UE să fie fabricate pe plan intern 22   Indicator-cheie de performanță – Reducerea vulnerabilităților externe pentru produsele care fac obiectul Pactului pentru o industrie curată, măsurate prin indicele vulnerabilității externe, de la nivelul actual de 0,19 (EXVI) 23 .

4.Investițiile publice și private

Tranziția curată a economiei noastre va necesita investiții majore. UE trebuie să își sporească investițiile anuale în energie, inovare industrială și extindere și în sistemul de transport cu aproximativ 480 de miliarde EUR în comparație cu deceniul precedent 24 . Mobilizarea și atragerea capitalului privat sunt esențiale. Acest lucru necesită stabilitate pe termen lung în materie de reglementare, stimulente publice pentru decarbonizare și o coordonare eficace a politicilor.

Valorificând experiența bugetului UE, care contribuie la măsurile relevante pentru climă de sprijinire a Pactului verde european în această perioadă de finanțare, următorul cadru financiar multianual (CFM) va fi, de asemenea, un factor-cheie pentru tranziția curată. Fondul pentru competitivitate planificat va oferi un sprijin puternic industriei inovatoare pentru investiții durabile în următorul CFM și un ghișeu unic pentru accesul simplificat la fondurile UE. Acesta se va concentra pe proiecte cu valoare adăugată europeană, cum ar fi tehnologiile curate, sprijinind în același timp decarbonizarea industrială. Finanțarea din partea UE va oferi investiții suplimentare semnificative în infrastructura și conectivitatea necesare pentru finalizarea uniunii energetice. Comisia va adopta o strategie privind o uniune a economiilor și a investițiilor, care să permită mobilizarea capitalului pentru investiții private. Astfel, Europa va fi principala destinație pentru investițiile în decarbonizarea industrială și în tehnologiile curate.

În prezent, industria UE are nevoie de acces imediat la capital. Pentru a oferi un sprijin pe termen scurt, Pactul pentru o industrie curată va mobiliza peste 100 de miliarde EUR cu scopul de a îmbunătăți justificarea economică pentru producția curată fabricată în UE, inclusiv o sumă suplimentară de 1 miliard EUR sub formă de garanții în cadrul actualului CFM.

Comisia va acționa pentru (1) a consolida finanțarea la nivelul UE, (2) a mobiliza investiții private și (3) a spori eficacitatea ajutoarelor de stat în sprijinul obiectivelor Pactului pentru o industrie curată, precum și al altor scheme de sprijin naționale.

4.1.Consolidarea finanțării la nivelul UE

Fondul pentru inovare s-a dovedit a fi un instrument fiabil prin care industriile UE să finanțeze proiecte de decarbonizare industrială și de producție de tehnologii curate. Pentru a-i spori impactul, ar trebui să fie puse la dispoziție opțiuni de finanțare suplimentare care să extindă sprijinul pentru proiectele selectate din Fondul pentru inovare care au primit o marcă de suveranitate în temeiul Regulamentului STEP 25 . Comisia va explora modalități de facilitare a acestui lucru, inclusiv prin sinergii sporite între instrumentele de finanțare existente, pentru a maximiza finanțarea proiectelor cu o marcă STEP din cadrul Fondului pentru inovare în toate regiunile din UE. În paralel, Comisia va încerca să alinieze în continuare criteriile de finanțare pentru Fondul pentru inovare și finanțarea națională, ceea ce va accelera aprobarea ajutoarelor de stat pentru statele membre care doresc să sprijine proiecte cu o marcă STEP. Acest lucru va clarifica procesul și va stimula statele membre să aloce mai multe resurse naționale.

În plus, Comisia va propune o Bancă de Decarbonizare Industrială, care va viza o finanțare de 100 de miliarde EUR pe baza fondurilor din Fondul pentru inovare, a veniturilor suplimentare rezultate din părți ale ETS, precum și a revizuirii InvestEU. Pentru a se asigura că Uniunea investește în inovarea și tehnologiile care ne vor modela economia și vor impulsiona tranzițiile pe care le avem de realizat, banca va fi plasată în cadrul guvernanței viitorului Fond pentru competitivitate. Înainte de revizuirea Directivei ETS în 2026, Comisia va lansa în 2025 un program-pilot cu o licitație în valoare de 1 miliard EUR privind decarbonizarea proceselor industriale esențiale din diferite sectoare care sprijină decarbonizarea industrială și electrificarea, utilizând o combinație de resurse existente în cadrul Fondului pentru inovare și licitațiile ca serviciu.

Banca de Decarbonizare Industrială va maximiza reducerea emisiilor. Aceasta va utiliza certificatele ETS rezervate în acest scop ca parte a arhitecturii EU ETS pentru a sprijini proiecte de reducere a emisiilor de dioxid de carbon ca indicator care să permită un sprijin neutru din punct de vedere tehnologic în toate sectoarele industriale, inclusiv prin contracte pentru diferență în materie de carbon. Banca va fi concepută astfel încât să asigure o selecție competitivă și o distribuție echitabilă a sprijinului între statele membre. Ea va completa semnalul de preț al ETS și va contribui la reducerea deficitului de finanțare atât în ceea ce privește cheltuielile de capital, cât și cheltuielile operaționale.

Comisia intenționează să angajeze 6 miliarde EUR din Fondul pentru inovare în 2025, inclusiv pentru tehnologii curate, producția de baterii, Banca pentru Hidrogen și decarbonizarea industrială. De asemenea, Comisia invită statele membre să utilizeze mai mult serviciile sub formă de granturi și licitații ca model dovedit de punere în comun a resurselor UE și naționale în cadrul unei selecții concurențiale armonizate și compatibile cu ajutoarele de stat. Germania, Austria, Lituania și Spania au condus eforturile în acest sens prin deblocarea de fonduri suplimentare pentru proiectele privind hidrogenul RFNBO.

La un nivel mai general, Comisia va proteja interesele strategice ale UE prin concentrarea din ce în ce mai mare a cererilor de propuneri relevante asupra nevoilor de decarbonizare industrială, prin utilizarea într-o mai mare măsură a criteriilor de reziliență în cererile de propuneri competitive sau prin restricționarea participării țărilor terțe la proiecte de cercetare sensibile.

Cercetarea și inovarea (C&I) reprezintă un factor-cheie pentru promovarea următoarei generații de tehnologii curate, a energiei curate și a producției decarbonizate în UE. Comisia va lansa o cerere de propuneri emblematică în contextul programului Orizont Europa în valoare de aproximativ 600 de milioane EUR în cadrul programului de lucru pentru perioada 2026-2027, pentru a sprijini proiectele adecvate pentru implementare. Scopul va fi promovarea sinergiilor dintre Programul-cadru pentru C&I și Fondul pentru inovare, creând o rezervă de proiecte de la C&I până la implementare. În plus, pentru a sprijini fuziunea ca sursă de energie inovatoare și decarbonizată pentru viitor, va fi propusă o strategie privind fuziunea care va include crearea de parteneriate public-privat (PPP) pentru accelerarea comercializării.

4.2.Mobilizarea investițiilor private

InvestEU este în prezent principalul instrument la nivelul UE de mobilizare a finanțării private. Funcționând în cooperare cu Grupul BEI, cu instituțiile financiare internaționale și cu băncile naționale de promovare, acesta a mobilizat fonduri suplimentare în valoare de peste 280 de miliarde EUR în economia UE.

Comisia propune o modificare a Regulamentului privind InvestEU pentru a spori capacitatea InvestEU de a suporta riscuri. Prezenta propunere va simplifica și va prevedea reutilizarea excedentelor din Fondul european pentru investiții strategice, precum și a restituirilor din instrumentele financiare tradiționale și va facilita sprijinul sub formă de capitaluri proprii. Această propunere va mobiliza finanțare și investiții suplimentare în valoare de aproximativ 50 de miliarde EUR în principalele priorități de politică ale UE, cum ar fi modernizarea proceselor industriale, producția și implementarea tehnologiilor curate, finanțarea proiectelor de infrastructură energetică, a soluțiilor de mobilitate curată sau reducerea și reciclarea deșeurilor, până la sfârșitul actualului CFM. Instrumentele de garantare existente în cadrul InvestEU vor fi, de asemenea, utilizate de Grupul BEI, parțial în legătură cu un mecanism de garantare pentru tehnologii curate. Pentru a spori și mai mult finanțarea în domeniile vizate de Pactul pentru o industrie curată, statele membre interesate sunt încurajate să își transfere rapid resursele către compartimentul pentru statele membre al InvestEU.

Comisia va colabora, de asemenea, cu Grupul BEI cu privire la noi inițiative în favoarea sectoarelor vizate în mod specific de Pactul pentru o industrie curată, care urmează să fie sprijinite, după caz, de InvestEU. Grupul BEI este unul dintre cei mai mari furnizori de finanțare în domeniul climei și poate juca un rol semnificativ în asigurarea unei finanțări private suplimentare. Așa cum s-a anunțat în Busola pentru competitivitate, Comisia va colabora cu Grupul BEI și cu investitori privați pentru a implementa un program de investiții TechEU care va contribui la reducerea deficitului de finanțare, sprijinind astfel inovarea disruptivă, consolidând capacitatea industrială a Europei și susținând întreprinderile aflate în faza de extindere care investesc în tehnologii inovatoare, cum ar fi IA, tehnologiile curate, materiile prime critice, stocarea energiei, informatica cuantică, semiconductorii, științele vieții și neurotehnologia. BEI va continua să dezvolte noi abordări pentru a sprijini întreprinderile europene care investesc în tranziția curată. Printre exemple se pot număra mecanismele de stimulare pentru realizările în materie de decarbonizare.

4.3.Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată și alte tipuri de sprijin și facilitare

Sprijinul la nivel național, inclusiv sprijinul sub formă de ajutoare de stat și stimulentele fiscale, joacă un rol esențial în eforturile privind decarbonizarea și circularitatea, oferind sprijin financiar și reducând barierele din calea investițiilor. Aceste măsuri nu doar consolidează viabilitatea economică a proiectelor durabile, ci și stimulează participarea sectorului privat.

Noul cadru privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată va permite acordarea de ajutoare de stat necesare și proporționale care să atragă investiții private. Acest lucru se va realiza prin faptul că se oferă statelor membre un orizont de planificare mai lung, de 5 ani, iar întreprinderilor o mai mare previzibilitate a investițiilor pentru proiectele care contribuie la obiectivele Pactului pentru o industrie curată. Noul cadru va aduce o contribuție fundamentală la simplificarea normelor privind ajutoarele de stat pentru a promova obiectivele Pactului pentru o industrie curată, menținând în același timp condițiile de concurență echitabile și coeziunea europeană.

Normele simplificate și flexibile vor permite aprobarea rapidă a măsurilor de ajutor de stat pentru decarbonizare, în special în cazul în care acestea au fost supuse unui proces european de selecție, și a proiectelor din domeniul tehnologiilor curate, evitând în același timp denaturarea nejustificată a concurenței pe piața unică. Cadrul va introduce opțiuni „gata de utilizare” pentru ca statele membre să demonstreze cu ușurință compatibilitatea, precum și o utilizare pe scară mai largă a metodelor simplificate de stabilire a cuantumurilor ajutoarelor în locul evaluărilor individuale complexe, valorificând experiența acumulată în cadrul temporar de criză și de tranziție. Acesta va permite, de asemenea, scheme de sprijin separate pentru tehnologii specifice, cum ar fi energia eoliană și solară, și va facilita și mai mult sprijinul pentru măsurile de flexibilitate în domeniul combustibililor nefosili și pentru mecanismele de asigurare a capacității care accelerează decarbonizarea sistemului energetic. Sprijinul pentru producția suplimentară de produse tehnologice curate, cum ar fi bateriile și tehnologiile bazate pe surse regenerabile, va fi de asemenea permis prin actualizarea normelor privind investițiile în anumite capacități strategice de producție de echipamente „zero net”.

Este esențial să se simplifice normele existente privind ajutoarele de stat. Viitoarea revizuire a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare va reduce în mod semnificativ sarcina birocratică atât pentru întreprinderi, cât și pentru statele membre și va facilita sprijinul necesar pentru industrie, menținând în același timp integritatea pieței unice. În paralel, Comisia evaluează Comunicarea privind garanțiile, pentru a stabili dacă aceasta este în continuare un cadru suficient de clar și de previzibil pentru acordarea garanțiilor de stat. Garanțiile de stat pot fi un instrument de sprijin eficace care mobilizează finanțare privată, reprezentând în același timp o povară mai mică asupra resurselor publice decât sprijinul acordat prin granturi directe. De asemenea, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a accelera conceperea de noi PIIEC, pentru a consolida eficiența instrumentului de sprijinire a decarbonizării industriale și a producției de tehnologii curate în UE. Aceasta va oferi un nou centru de sprijin pentru a accelera demararea proiectelor PIIEC. De asemenea, Comisia va colabora cu BEI pentru a dezvolta un ghișeu unic care să ofere consiliere în materie de cereri de grant și de structurare financiară.

Pe lângă normele privind ajutoarele de stat, Comisia este pregătită, de asemenea, să ofere orientări informale întreprinderilor cu privire la compatibilitatea proiectelor de cooperare care contribuie la realizarea priorităților UE cu normele antitrust, în special cu cele legate de inovare, decarbonizare și securitate economică în UE. În plus, orientările pentru evaluarea fuziunilor vor fi revizuite pentru a se asigura că efectele fuziunilor asupra accesibilității prețurilor produselor durabile și asupra inovării curate sau asupra creării de eficiențe care să aducă beneficii durabile, dar și asupra inovării, rezilienței și intensității investițiilor în anumite sectoare strategice sunt mai bine integrate în analiza concurenței.

În cele din urmă, politicile fiscale reprezintă un stimulent esențial pentru atingerea obiectivelor Pactului pentru o industrie curată. Acestea nu ar trebui să ofere combustibililor fosili un avantaj în detrimentul energiei curate. Comisia va recomanda statelor membre ca sistemele lor de impozitare a societăților să sprijine o justificare economică curată. Măsurile ar putea include perioade de amortizare mai scurte pentru activele bazate pe tehnologii curate, care să permită întreprinderilor să șteargă rapid costurile și să beneficieze de stimulente fiscale care să compenseze investițiile inițiale ridicate, precum și utilizarea creditelor fiscale pentru întreprinderile din sectoare strategice pentru tranziția curată, astfel încât investițiile în practici decarbonizate să devină mai atractive din punct de vedere financiar. În măsura în care astfel de măsuri implică ajutoare de stat, noul cadru privind ajutoarele de stat va integra aceste instrumente în normele sale privind compatibilitatea. Aceste măsuri fiscale vor fi însoțite de acțiuni suplimentare de reducere și eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, de exemplu în contextul semestrului european 2025. Pentru a facilita creșterea economică și investițiile în noi întreprinderi inovatoare, Comisia va propune un al 28-lea regim juridic, care va simplifica normele aplicabile.

Acțiuni emblematice – Investițiile publice și private	Calendar
Creșterea capacității InvestEU de a suporta riscuri	T1 2025
Centrul de sprijin pentru proiectare PIIEC	2025
Cadru privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată	T2 2025
Recomandare adresată statelor membre de a adopta stimulente fiscale pentru a sprijini Pactul pentru o industrie curată	T2 2025
Cerere de propuneri emblematică în cadrul programului Orizont Europa	T4 2025
Licitație-pilot în cadrul Fondului pentru inovare	2025
Banca de Decarbonizare Industrială	T2 2026
Programul de investiții TechEU privind întreprinderile în curs de extindere împreună cu Grupul BEI și cu sectorul privat	2026
Indicator-cheie de performanță: creșterea volumului total al investițiilor care sprijină tranziția industrială de la 52,7 miliarde EUR 26

5.Consolidarea economiei circulare: un acces sigur la materiale și resurse

Europa ar trebui să fie mai strategică în ceea ce privește achiziționarea de materii prime și secundare pentru a reduce drastic expunerea noastră la furnizori nefiabili și pentru a preveni întreruperile aprovizionării. Mai mult decât înainte, circularitatea ar trebui să fie un motor al inovării.

Plasând circularitatea în centrul strategiei noastre de decarbonizare, UE nu numai că îmbunătățește prețul și accesibilitatea materialelor esențiale, ci ne și reduce dependențele, deoarece materialele sunt reutilizate, refabricate, reciclate și păstrate în economie o perioadă mai lungă. Se preconizează că potențialul circular al pieței europene a refabricării va crește de la valoarea sa actuală de 31 de miliarde EUR la 100 de miliarde EUR până în 2030, creând astfel 500 000 de noi locuri de muncă. Acest lucru va face ca producția industrială a Europei să fie mai durabilă, va accelera decarbonizarea și va spori securitatea resurselor.

5.1.Punerea rapidă în aplicare a Actului privind materiile prime critice

Pentru a asigura accesul la materiile prime critice esențiale pentru dubla noastră tranziție și pentru care UE depinde în mare măsură de un număr redus de furnizori din țări terțe, Comisia va prioritiza punerea în aplicare a Actului privind materiile prime critice. Aceasta va include recunoașterea unei prime liste de proiecte strategice în martie 2025 pentru a asigura diversificarea aprovizionării de-a lungul întregului lanț valoric, precum și facilitarea accesului la sprijin financiar public și privat pentru aceste proiecte.

Valorificându-și experiența cu AggregateEU, Comisia va crea o platformă pentru agregarea cererii și un mecanism de identificare de parteneri pentru materiile prime strategice. Într-o a doua etapă, în completarea Actului privind materiile prime critice și în conformitate cu recomandările din raportul Draghi, Comisia va înființa un centru al UE dedicat materiilor prime critice pentru a achiziționa în comun materii prime în numele întreprinderilor interesate și în cooperare cu statele membre. Alte sarcini ar putea fi legate de coordonarea stocurilor strategice, monitorizarea lanțului de aprovizionare, proiectarea de produse financiare pentru a investi în aprovizionarea în amonte în UE și în țările terțe.

5.2. Economia circulară

Industria UE ocupă un loc fruntaș în materie de circularitate. Însă aceste eforturi sunt îngreunate în prezent de lipsa de scară și de absența unei piețe unice a deșeurilor, a materiilor prime secundare, a materialelor reutilizabile și a piețelor-lider. Pentru a aborda acest decalaj, Comisia va continua să colaboreze cu părțile interesate pentru a identifica acțiuni și măsuri care ar permite pași transformatori în direcția circularității. De asemenea, UE trebuie să se asigure că produsele care conțin materiale valoroase și rare sunt (re)utilizate în mod eficient și cât mai mult timp posibil înainte ca ele să devină deșeuri, inclusiv prin introducerea deplină a cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru grupele de produse importante.

În 2026, Comisia va adopta un act legislativ privind economia circulară, care va accelera tranziția circulară, valorificând piața noastră unică. Actul respectiv va permite libera circulație a produselor circulare, a materiilor prime secundare și a deșeurilor, va promova o ofertă mai mare de materiale reciclate de înaltă calitate și va stimula cererea de materiale secundare și de produse circulare, reducând în același timp costurile materiilor prime. Una dintre măsurile prevăzute în actul respectiv este o revizuire a normelor existente privind deșeurile electronice, pentru a se asigura că acestea sunt mai simple, mai adecvate scopului și că recuperează materiile prime critice pe care le conțin. Actul va armoniza criteriile de „încetare a statutului de deșeu” pentru a facilita tranziția de la deșeuri la materii prime secundare valoroase, pentru a simplifica, a digitaliza și a extinde într-un mod specific răspunderea extinsă a producătorilor și pentru a stimula cererea prin criterii pentru achizițiile publice. Acesta va oferi stimulente pentru a spori utilizarea deșeurilor metalice și digitalizarea obligatorie a autorizațiilor de demolare și a auditurilor anterioare demolării. Pentru a renunța la materialele fosile, este esențial să se impună utilizarea de noi surse de materii prime, cum ar fi materialele reciclate și biomaterialele, pentru a înlocui, de exemplu, materialele fosile virgine în materialele plastice. Măsurile prevăzute în actul respectiv vor completa și vor facilita punerea în aplicare a Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile. Planul de lucru în temeiul prezentului regulament va fi adoptat în aprilie 2025.

Pentru a spori circularitatea și capacitatea de reciclare din UE, inclusiv pentru a atinge obiectivul de reciclare de 25 % prevăzut în Actul privind materiile prime critice, Comisia va lua în considerare măsuri suplimentare pentru a face reciclarea deșeurilor de materii prime critice în Uniune mai atractivă decât exportul acestora. De asemenea, Comisia va lucra la măsuri de stimulare a devierii de la depozitele de deșeuri către reutilizare și reciclare printr-o colectare separată mai eficace. În acest sens, Comisia va lua în considerare, de asemenea, dacă țările terțe au instituit măsuri de restricționare a exporturilor de materii prime critice. În același timp, UE va coopera cu țările terțe care doresc să dezvolte parteneriate privind economia circulară în acest domeniu. Ar putea fi evaluate și luate în considerare și taxele de export, care ar putea fi utilizate ulterior pentru a finanța investițiile în capacitatea de reciclare.

Industria europeană de reciclare a bateriilor se confruntă cu o situație critică, caracterizată de o penurie de masă neagră, care este exportată către țări terțe, în pofida importanței sale economice și de mediu pentru ecosistemul european al bateriilor. Având în vedere proprietățile sale periculoase, Comisia va adopta măsuri specifice privind masa neagră.

Trebuie nu numai să eliminăm barierele de reglementare, ci și să facilităm creșterea semnificativă a investițiilor pentru furnizarea materiilor prime secundare de care are nevoie industria prelucrătoare. Cooperarea dintre statele membre și actorii economici interesați va fi încurajată prin intermediul centrelor transregionale de circularitate pentru a promova specializarea inteligentă și economiile de scară pentru reciclare. Centrele respective vor identifica proiecte strategice pe baza propunerilor grupurilor de state membre și/sau ale actorilor industriali, permițând punerea în comun a diferitelor fluxuri regionale. Această abordare va asigura o scară suficientă, permițând instalațiilor să atingă dimensiunea necesară pentru a funcționa în mod continuu. Ele se vor baza pe experiența proiectelor strategice în temeiul Actului privind materiile prime critice și vor aplica abordări similare în ceea ce privește materialele tehnice și biologice de care depind industriile noastre. În plus, Comisia va sprijini în mod activ statele membre în conceperea unui potențial nou PIIEC privind materialele avansate circulare pentru tehnologii curate.

În plus, Comisia va lansa un exercițiu de informare pentru a colecta contribuții de la participanții la piață cu privire la modul în care întreprinderile europene achiziționează și reciclează în prezent cele mai importante materii prime și pentru a evalua dacă este necesară o cooperare mai strânsă între actorii din industrie. Acest lucru ar putea fi sprijinit prin furnizarea de orientări informale cu privire la modul în care cooperarea în domeniul reciclării materiilor prime poate fi cea mai eficace în conformitate cu normele UE în materie de concurență.

În plus, Comisia va revizui normele privind regimul pentru produsele second-hand cuprinse în Directiva TVA 27 , ca parte a unei inițiative privind TVA verde pentru a aborda problema TVA-ului încorporat în produsele second-hand. În cele din urmă, pentru a asigura o tranziție circulară eficace, vor trebui depuse eforturi în strânsă colaborare cu toate părțile interesate. În acest scop, Comisia va lansa un dialog industrial curat privind circularitatea pentru a sprijini pregătirea Actului legislativ privind economia circulară și pentru a identifica domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare.

Exemplul referitor la îngrășăminte ilustrează potențialul Pactului pentru o industrie curată în toate sectoarele. Acesta prezintă agenda privind circularitatea ca o agendă de securitate. Producția internă de îngrășăminte, inclusiv de îngrășăminte cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de îngrășăminte din nutrienți reciclați, reduce dependența de importurile de îngrășăminte și emisiile, promovează modele de afaceri circulare și ar trebui să reducă prețurile factorilor de producție pentru fermieri. 

Acțiuni emblematice – Consolidarea economiei circulare: un acces sigur la materiale și resurse	Calendar
Prima listă de proiecte strategice în temeiul Actului privind materiile prime critice	T1 2025
Adoptarea planului de lucru privind proiectarea ecologică	T2 2025
Centrul UE pentru materii prime critice destinat achizițiilor comune și gestionării în comun a stocurilor strategice	T4 2026
Actul legislativ privind economia circulară	T4 2026
Inițiativa privind TVA verde	T4 2026
Centre transregionale de circularitate	T4 2026
Indicator-cheie de performanță: creșterea ratei de utilizare circulară a materialelor de la 11,8 % în prezent la 24 % 28 până în 2030 29

6.Piețele mondiale și parteneriatele internaționale

Realizarea obiectivelor noului Pact pentru o industrie curată este strâns legată de capacitatea noastră de a acționa la nivel internațional. UE nu își poate realiza obiectivele privind industrializarea curată fără parteneriate pe scena mondială. Multe dintre materiile prime critice care sunt esențiale pentru tranziția verde și pentru reziliența și securitatea UE trebuie să fie obținute din afara UE. În același timp, trecerea la lanțuri valorice industriale durabile, diversificate și reziliente este, de asemenea, un interes comun al partenerilor noștri. Succesul nostru economic depinde și de comerțul deschis, bazat pe norme, și de accesul la piețe terțe de bunuri și capital.

În prezent, principalele economii ale lumii se străduiesc să aibă acces la piețe, la materiile prime critice, la noile tehnologii și la rutele comerciale globale în cursa către neutralitatea climatică și să fie primele care dezvoltă sau achiziționează tehnologii strategice. În plus, industria se confruntă cu o concurență neloială la nivel mondial, în special din cauza exportului de supracapacități interne din alte țări la prețuri foarte reduse. Am intrat într-o eră a concurenței geoeconomice mondiale, fiind necesar să protejăm condițiile de concurență echitabile la nivel mondial și să ne asigurăm că piața UE nu servește drept destinație de export de rezervă pentru supracapacitatea globală.

6.1.Parteneriatele pentru comerț și investiții curate

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, piața mondială a tehnologiilor energetice curate va avea o valoare de 2 mii de miliarde USD în 2035. Pentru a realiza neutralitatea climatică într-un mod competitiv, este esențial ca întreprinderile, investitorii și lucrătorii europeni să asigure cea mai mare parte a acestei oportunități.

Vasta rețea de acorduri comerciale a UE asigură un acces mai bun al întreprinderilor europene la piețele terțe și la factorii de producție esențiali. Prin urmare, este esențial ca UE să continue să semneze, să încheie și să pună pe deplin în aplicare acordurile de liber schimb (ALS) aflate în așteptare și să continue negocierile în curs pentru noi acorduri de liber schimb. Parteneriatele pentru comerț și investiții curate (PCIC) vor completa aceste acorduri printr-o abordare mai rapidă, mai flexibilă și mai bine direcționată, adaptată la interesele comerciale concrete ale UE și ale partenerilor săi. Prin urmare, PCIC vor fi concepute pentru a alinia mai bine acțiunea externă a UE la obiectivele politicii industriale a UE, ținând seama de oportunitățile și nevoile întreprinderilor. Acestea vor pune accentul pe o mai bună gestionare a dependențelor strategice și pe asigurarea poziției UE în cadrul lanțurilor valorice globale esențiale, prin diversificarea lanțurilor noastre de aprovizionare și prin asigurarea unui acces mai bun la materii prime, la energie curată, precum și la tehnologii curate. De asemenea, ele vor încuraja cooperarea privind tehnologia energetică și politicile pentru tranziția curată și vor sprijini eforturile de decarbonizare din țările partenere. În acest sens, satisfacerea nevoilor și intereselor întreprinderilor UE și ale partenerilor va fi esențială pentru a concepe PCIC eficace și pentru a asigura valorificarea corespunzătoare a oportunităților comerciale și de investiții create de acestea.

PCIC vor reuni normele, cooperarea în materie de reglementare, precum și investițiile pentru dezvoltarea unor lanțuri valorice strategice curate cu partenerii. În primul rând, vor fi mobilizate investiții prin identificarea unor proiecte concrete care combină finanțarea privată cu cea publică, prin intermediul investițiilor Global Gateway realizate în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”. În al doilea rând, normele vor contribui la crearea unui mediu propice pentru investiții curate și oportunități de afaceri pentru ca întreprinderile din UE să funcționeze pe picior de egalitate pe piețele străine. În al treilea rând, cooperarea în materie de reglementare va sprijini partenerii în implementarea, în mod special, a tehnologiilor curate, a electrificării, a circularității, a standardelor de decarbonizare, precum și a stabilirii prețului carbonului. Rezultatul va consta în parteneriate credibile și atractive, care să promoveze investițiile în tehnologii curate care, în ultimă instanță, accelerează și tranziția globală. Comisia intenționează să lanseze primul PCIC în luna martie.

Noul Pact pentru Mediterana, o inițiativă ambițioasă privind cooperarea transmediteraneană în domeniul energiei și al tehnologiilor curate, va impulsiona investițiile publice și private la scară largă în energia din surse regenerabile. În plus, diplomația noastră va continua să sprijine țările partenere să se implice în tranziția verde în contextul unor politici ambițioase privind clima și mediul și al contribuțiilor stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la Paris. UE ar trebui să adopte o abordare strategică a cooperării în domeniul energiei, axată pe trei domenii-cheie: diplomația, asistența tehnică și economia, unindu-și eforturile cu statele membre la nivel de țară.

6.2.Îmbunătățirea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM) asigură faptul că eforturile industriei UE de reducere a emisiilor nu sunt subminate de importurile cu emisii ridicate de dioxid de carbon de bunuri produse în afara UE și că stimulează decarbonizarea și stabilirea prețului carbonului la nivel mondial. Cu toate acestea, datele colectate până în prezent indică faptul că un număr redus de importatori sunt responsabili de peste 99 % din emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în bunurile importate. Comisia propune simplificarea substanțială a CBAM, reducând sarcina administrativă a industriilor și a lanțurilor lor de aprovizionare și în același timp continuând să stimuleze stabilirea la nivel mondial a prețului carbonului. Acesta este doar un prim pas, dar necesar, pentru ca CBAM să devină mai eficace.

În a doua jumătate a anului 2025, Comisia va prezenta și un raport cuprinzător privind revizuirea CBAM. Acesta va evalua domeniul de aplicare al extinderii CBAM la alte sectoare ale EU ETS și la alte produse din aval. De asemenea, raportul va evalua includerea emisiilor indirecte în toate sectoarele CBAM, având în vedere costurile indirecte ale energiei electrice pentru producătorii din UE. Raportul va stabili o strategie de abordare a posibilelor riscuri de eludare. Cu această ocazie, Comisia va reexamina și modalitățile de abordare a problemei relocării emisiilor de dioxid de carbon în cazul mărfurilor exportate către țări terțe. Această reexaminare va fi urmată de o propunere legislativă în prima jumătate a anului 2026.

În paralel, prin asistență tehnică și cooperare în materie de reglementare, UE va continua să sprijine eforturile de decarbonizare ale țărilor partenere. Prin intermediul recent lansatului Grup operativ internațional privind piețele carbonului și diplomația pentru stabilirea prețului carbonului, UE va promova, de asemenea, dezvoltarea stabilirii prețului carbonului și a piețelor carbonului la nivel mondial, sprijinind țările partenere să elaboreze politici eficace de stabilire a prețului carbonului și abordări solide pe piețele internaționale ale carbonului.

6.3.Promovare și protejare: asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru industria UE

UE trebuie să rămână un loc atractiv pentru a face afaceri, asigurându-se în același timp că investițiile străine, în special în sectoarele strategice, contribuie la creșterea economică, fără a afecta securitatea economică a Europei. În strânsă consultare cu părțile interesate din industrie și cu statele membre, Comisia va propune măsuri pentru a se asigura că investițiile străine din UE contribuie mai bine la competitivitatea pe termen lung a industriei UE, la avantajul tehnologic și la reziliența economică a acesteia, precum și la crearea de locuri de muncă de calitate în UE. De exemplu, pentru proiectele care implică investiții străine, în special atunci când este prezentă finanțarea publică, statele membre ar putea lua în considerare în mod colectiv condiții precum deținerea echipamentelor, factorii de producție din UE, recrutarea de personal din UE, necesitatea unor întreprinderi comune sau a unor transferuri de proprietate intelectuală, începând cu unele sectoare strategice, cum ar fi, de exemplu, industria autovehiculelor sau producția de energie din surse regenerabile.

În același timp, este esențial să se asigure că investițiile străine nu subminează securitatea și ordinea publică a Europei. Odată cu revizuirea în curs a Regulamentului UE privind examinarea investițiilor străine directe (ISD) 30 , Consiliul și Parlamentul European au posibilitatea de a consolida în continuare cadrul UE de examinare a investițiilor prin reducerea diferențelor dintre mecanismele naționale de examinare, prin introducerea unor cerințe de reziliență și prin alinierea abordărilor și politicilor lor, reducând astfel la minimum riscul de „alegere a unei instanțe mai favorabile”.

Până în ianuarie 2026, Comisia va adopta orientări cu privire la conceptele-cheie care stau la baza Regulamentului privind subvențiile străine 31 (RSS), cum ar fi modul în care Comisia va evalua efectele de denaturare ale subvențiilor străine. Orientările vor clarifica, de asemenea, circumstanțele în care Comisia poate decide să examineze fuziunile în temeiul normelor privind subvențiile străine care nu ating pragurile, dar prezintă un risc pentru condițiile de concurență echitabile de pe piața unică. Comisia va recurge la investigații ex officio în temeiul RSS în sectoarele strategice.

În conformitate cu obiectivul său privind competitivitatea, reziliența și durabilitatea, Comisia va lua în considerare ajustarea tarifelor în cadrul nivelurilor consolidate, inclusiv la nivelurile maxime, după caz, pe baza unor excepții, de exemplu pentru protecția mediului. 

De asemenea, Comisia va continua să utilizeze rapid și eficient instrumentele de apărare comercială (IAC), cum ar fi taxele antidumping sau antisubvenție, după caz. Pentru a ne proteja industriile împotriva concurenței neloiale și pentru a ne asigura că piața noastră nu servește drept destinație de export pentru supracapacitatea mondială indusă de state, vom consolida instrumentele de apărare comercială existente, inclusiv prin scurtarea termenelor de investigare sau prin utilizarea pe scară mai largă a procedurilor ex officio. De asemenea, Comisia va analiza, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, dacă sunt necesare instrumente suplimentare pentru finalizarea și reformarea setului de instrumente de apărare comercială.

Pe măsură ce măsurile protecționiste se multiplică în întreaga lume, există riscul ca supracapacitățile mondiale să fie redirecționate către piața UE. Comisia va aborda supracapacitățile intensificând cooperarea noastră internațională și multilaterală și concentrându-se pe detectarea și abordarea cauzelor profunde ale măsurilor care nu sunt orientate către piață, inclusiv ale subvențiilor care conduc la denaturări în industriile-cheie și în modelele comerciale pentru bunuri și tehnologii critice. În acest sens, UE va urmări o implicare mai strânsă în cadrul G7 și va face schimb de informații pentru a se asigura că răspunsurile autonome și acțiunile colective sunt bine coordonate și eficace.

Acțiuni emblematice – Piețele mondiale și parteneriatele internaționale	Calendar
Lansarea negocierilor pentru primul parteneriat pentru comerț și investiții curate	T1 2025
Simplificarea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM)	T1 2025
Revizuire cuprinzătoare a CBAM, care evaluează fezabilitatea extinderii domeniului de aplicare al CBAM la alte sectoare ale EU ETS expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, la sectoarele din aval, la emisiile indirecte și la sprijinul acordat exportatorilor, eliminând lacunele	T3 2025
Inițiativa de cooperare transmediteraneană în domeniul energiei și al tehnologiilor curate	T4 2025
Propunere legislativă privind extinderea CBAM	T1 2026
Orientări referitoare la Regulamentul privind subvențiile străine	T1 2026

7.Competențe și locuri de muncă de calitate pentru echitate socială și o tranziție justă

Fiecare persoană, comunitate și întreprindere ar trebui să beneficieze de tranziția curată. Prin urmare, Pactul pentru o industrie curată se angajează să realizeze o tranziție justă, care să ofere locuri de muncă de calitate și să capaciteze oamenii, bazându-se pe competențele lor, promovând în același timp coeziunea socială și echitatea în toate regiunile. Industria noastră are nevoie de o forță de muncă calificată și trebuie să ofere locuri de muncă de calitate pentru a atrage talentele de vârf. Menținerea lucrătorilor și a comunităților locale în centrul transformării industriale, valorificarea talentelor și consolidarea în continuare a competențelor necesare sunt esențiale pentru o tranziție curată de succes. În același timp, tranziția curată și digitală înseamnă și schimbări în ceea ce privește forța de muncă și noi cerințe în materie de competențe.

7.1.Sprijinul pentru competențe

Industria are nevoie de un acces mai bun la competențe. Comisia va institui o uniune a competențelor ca strategie globală în materie de competențe, pentru a le oferi oamenilor competențele de care au nevoie pentru a-și valorifica la maximum potențialul și pentru a se asigura că angajatorii pot avea acces la expertiza de care au nevoie pentru o economie dinamică și competitivă. De asemenea, Comisia va revizui modelele de sprijin ale UE pentru inițiativele sectoriale în materie de competențe (inclusiv academiile, Pactul pentru competențe, Alianța pentru ucenicii, centrele de excelență profesională) pentru a raționaliza cadrul pentru consolidarea competențelor sectoriale în industriile strategice legate de Pactul pentru o industrie curată, cu un sprijin consolidat de până la 90 de milioane EUR din Erasmus+.

Uniunea competențelor ne va îmbunătăți informațiile privind competențele și se va concentra, printre altele, pe investiții, învățarea în rândul adulților și învățarea pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională, învățământul superior, păstrarea și recunoașterea competențelor, precum și pe atragerea și integrarea talentelor calificate din țări terțe, inclusiv prin intermediul viitoarei rezerve de talente de la nivelul UE. Pentru a aborda provocările legate de recunoașterea competențelor, Comisia va avea în vedere acțiuni suplimentare pentru asigurarea unor procese raționalizate și simplificate, precum și instrumente de digitalizare. O inițiativă privind portabilitatea competențelor va facilita recunoașterea într-o țară a unei competențe dobândite în alta.

7.2.Sprijinirea lucrătorilor aflați în tranziție

Avem nevoie ca industria noastră să rămână un loc de muncă atractiv. Foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate, care urmează să fie elaborată împreună cu partenerii sociali, va sprijini statele membre și industria în asigurarea unor condiții de muncă decente, a unor standarde ridicate în materie de sănătate și siguranță, a accesului la formare și a asigurării unor tranziții profesionale echitabile pentru lucrători și persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și în negocierea colectivă, cu scopul de a atrage talente și de a contribui la competitivitatea industriilor europene.

Foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate va oferi sprijin lucrătorilor aflați în tranziție. În acest context, Comisia va discuta cu partenerii sociali un cadru de sprijinire a proceselor de restructurare de la nivelul UE și al statelor membre. Cadrul se va axa pe tranziția justă, pe anticiparea schimbărilor, pe o intervenție mai rapidă atunci când există o amenințare de restructurare și pe un cadru îmbunătățit de informare și consultare.

Investițiile ar trebui să combine protecția veniturilor și politicile active în domeniul pieței forței de muncă pentru a sprijini lucrătorii în timpul tranziției, inclusiv prin servicii de plasare a forței de muncă, oportunități de formare și recalificare, precum și sprijin antreprenorial, inclusiv sprijin pentru grupurile vulnerabile.

Discuția se va extinde, de asemenea, la funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare, pentru a vedea modul în care acesta poate contribui mai mult. Pentru a contribui la activitatea din acest domeniu, Comisia va crea un Observator european al tranziției echitabile. Acesta va consolida baza de date concrete referitoare la aspectele legate de echitate ale tranziției verzi, va elabora indicatori standardizați, va colecta bune practici și va facilita schimbul de date pentru a măsura impactul și rezultatele privind ocuparea forței de muncă, crearea de locuri de muncă de calitate și tranzițiile de la un loc de muncă la altul, recalificarea forței de muncă, nevoile de investiții, protecția socială și accesul la servicii esențiale 32 , precum și asigurarea unui dialog transparent cu partenerii sociali, cu autoritățile regionale și locale, cu societatea civilă și cu alte părți interesate cu privire la aspectele tranziției juste.

Comisia va explora modalități de îmbunătățire a punerii în aplicare a Fondului pentru o tranziție justă (FTJ), valorificând lecțiile învățate și identificând cele mai bune practici pentru a contribui la elaborarea viitoarelor instrumente în cadrul următorului CFM. În plus, Comisia va adopta Planul european privind locuințele la prețuri accesibile pentru a aborda, printre altele, mobilitatea forței de muncă către locurile de muncă din zonele metropolitane.

Utilizarea condiționalităților sociale în finanțarea publică asigură faptul că lucrătorii beneficiază de sprijinul acordat industriei, inclusiv pentru promovarea negocierii colective. Această abordare se aliniază la obiectivele mai ample ale UE de promovare a echității sociale, alături de creșterea economică. Creșterea competitivității trebuie să se bazeze pe realizările sociale existente și pe modelul social al UE pentru a realiza o tranziție verde favorabilă incluziunii și echitabilă.

Uniunea va sprijini în continuare standardele sociale și de muncă pentru a se asigura că tranziția este corectă și echitabilă pentru toți, inclusiv în contextul viitoarei evaluări de către Comisie a cadrului legislativ privind achizițiile publice.

De asemenea, ca parte a revizuirii Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, Comisia va evalua dacă și în ce mod normele privind ajutoarele de stat pot fi actualizate pentru a oferi stimulente mai bune industriei pentru a investi în perfecționare, recalificare, locuri de muncă de calitate și recrutarea lucrătorilor pentru o tranziție justă. Comisia va evalua dacă poate fi sporită utilizarea condiționalităților în materie de formare și competențe pentru finanțarea publică ce sprijină anticiparea și gestionarea schimbărilor și tranziția industrială. În plus, politica în domeniul concurenței joacă un rol esențial în protejarea drepturilor cetățenilor împotriva puterii excesive, inclusiv în domeniul digital, asigurându-se că noii actori funcționează în mod echitabil și nu concentrează în mod nejustificat puterea economică și strategică.

În ceea ce privește leasingul social pentru produse curate, menit să se asigure că toți europenii beneficiază de tranziția curată, fără efecte distributive negative, și să contribuie la stimularea cererii de produse curate, Comisia va elabora orientări adresate statelor membre privind leasingul social pentru vehiculele cu emisii zero, pompele de căldură și alte produse curate, oferind asistență financiară cetățenilor pentru a avea acces la aceste produse curate, eligibile și în contextul Fondului social pentru climă.

Acțiuni emblematice – Competențele și locurile de muncă de calitate pentru echitate socială	Calendar
Uniunea competențelor	T1 2025
Foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate	T4 2025
Orientări privind leasingul social pentru produse curate	2025
Observatorul european al tranziției echitabile	T1 2026
Inițiativa privind portabilitatea competențelor	2026
Revizuirea normelor RGECA privind ajutoarele de stat pentru întreprinderile sociale și recrutarea lucrătorilor defavorizați	T4 2027
Indicator-cheie de performanță: reducerea numărului de ocupații care necesită competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, în cazul în care cel puțin cinci state membre au raportat un deficit. În 2024 existau 27 de astfel de ocupații 33 .

8.Punerea în aplicare a Pactului pentru o industrie curată în toate sectoarele

Pactul pentru o industrie curată va servi drept cadru pentru angajarea într-un dialog cu industriile, acordând atenție IMM-urilor, în vederea dezvoltării unor căi de tranziție sectoriale. Acestea vor permite luarea unor decizii de investiții în cunoștință de cauză și vor facilita mobilizarea unui capital mai mare în vederea tranziției, accelerând, în ultimă instanță, progresele către un viitor industrial mai curat și mai competitiv.

Pentru a adapta acțiunile la nevoile specifice ale fiecărui sector, în 2025 se lucrează la mai multe planuri sectoriale specifice, care vor fi urmate, după caz, de alte sectoare:

Planul de acțiune industrială pentru sectorul autovehiculelor va fi adoptat la 5 martie, pe baza dialogului strategic aflat în curs. Planul de acțiune va aborda nevoile lanțului valoric al autovehiculelor, cu un accent puternic pe inovarea în domeniul tehnologiilor și capabilităților viitoare.

Un plan de acțiune privind oțelul și metalele, bazat pe dialogul strategic care va fi lansat la 4 martie, va propune acțiuni concrete atât pentru industria metalelor feroase, cât și pentru cea a metalelor neferoase, deoarece oțelul și metalele – coloana vertebrală a industriei UE timp de secole – sunt esențiale pentru tranziția curată și cea digitală.

Un pachet privind industria chimică, ce urmează să fie adoptat la sfârșitul anului 2025, va recunoaște rolul strategic al sectorului chimic ca „industrie a industriilor” și al moleculelor esențiale. Acesta va propune inițiative specifice pentru a spori competitivitatea și modernizarea sectorului, precum și pentru a sprijini producția și inovarea în Europa.

Un plan de investiții pentru transporturi durabile va prezenta măsuri pe termen scurt și mediu pentru a prioritiza sprijinului acordat combustibililor specifici din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru aviație și transportul naval, pe care se bazează multe sectoare industriale energointensive. De asemenea, acesta va accelera introducerea infrastructurii de reîncărcare. Noile norme care facilitează ajutoarele pentru trecerea la moduri durabile de transport terestru vor permite sectorului feroviar să adopte tranziția curată și digitală.

De asemenea, Comisia va propune o strategie în domeniul bioeconomiei, pentru a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și pentru a valorifica potențialul semnificativ de creștere al biomaterialelor care înlocuiesc materialele pe bază de combustibili fosili și al industriilor conexe. Acest lucru poate totodată să reducă și mai mult dependența de materiile prime importate. Noul plan sectorial privind bioeconomia va stabili priorități pentru fabricarea și utilizarea biomaterialelor, precum și pentru păstrarea acestora cât mai mult timp posibil în economie. Pactul european pentru oceane va promova inovarea în domeniul tehnologiilor curate albastre, al surselor regenerabile offshore și al practicilor economiei circulare. 

9.Concluzii

Plasarea decarbonizării și a circularității în centrul politicii noastre economice este singura modalitate prin care UE poate ține pasul cu concurenții bogați în resurse. Pactul pentru o industrie curată este strategia pentru acest demers. Emisiile nete de gaze cu efect de seră din UE se situează în prezent cu 37 % sub nivelurile din 1990, în timp ce PIB-ul a crescut cu 68 % în aceeași perioadă. Aceste progrese subliniază decarbonizarea ca motor al creșterii economice și al prosperității, deschizând noi căi pentru europeni.

UE dispune de toate instrumentele necesare, dar forța reală a acestora provine din alinierea strategică și utilizarea lor coerentă în vederea atingerii unor obiective comune. Un aspect esențial al strategiei noastre este păstrarea tinerelor talente, crearea de oportunități care să inspire și să implice generația următoare. Abordarea noastră include o dimensiune externă și internă coerentă, adaptându-ne punctele forte la realitatea geopolitică actuală, în care piețele mondiale și accesibilitatea resurselor au evoluat. În acest sens este nevoie să se asigure condiții de concurență echitabile, fără a se compromite standardele sociale și de mediu ridicate impuse de societatea noastră.

Însă o strategie este bună doar dacă punerea sa efectivă în aplicare este bună. Acest lucru necesită o măsurare temeinică, monitorizare și dialog, precum și acțiuni coordonate la nivelul UE pentru investiții și extindere. Comisia va monitoriza îndeaproape în raportul său anual privind competitivitatea pieței unice progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor privind decarbonizarea și competitivitatea, adăugând treptat noi indicatori-cheie de performanță, astfel cum se prevede în prezentul document. De asemenea, Comisia va consolida coordonarea la nivelul organizației sale pentru a oferi orientări strategice, pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru a se angaja într-un dialog cu autoritățile locale și cu părțile interesate.

Cooperarea și alinierea cu statele membre sunt esențiale. De asemenea, Comisia va colabora cu colegiuitorii pentru a pune în aplicare acțiunile prezentate în prezenta comunicare. Discuțiile se vor axa inițial pe identificarea priorităților urgente în materie de decarbonizare și a clusterelor industriale.

Invităm industria să își exercite rolul de lider printr-o abordare ascendentă și să adopte o aliniere direcționată pentru a obține rezultate tangibile care ar putea fi scalabile la nivel european.

Împreună, acțiunile din prezenta foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate pentru industria europeană vor asigura un viitor durabil pentru industria prelucrătoare din Europa – din punct de vedere economic, al mediului și social. 

(1)

  https://commission.europa.eu/topics/eu-competitiveness/draghi-report_en#paragraph_47059 .

(2)

COM(2025) 30.

(3)

COM(2024) 163 final.

(4)

COM(2025) 79 final.

(5)

Directiva (UE) 2024/1711; Regulamentul (UE) 2024/1747.

(6)

 A se vedea secțiunea 4.3 pentru mai multe detalii.

(7)

COM(2021) 563 final.

(8)

Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului.

(9)

Directiva (UE) 2023/2413.

(10)

Regulamentul (UE) 2022/869.

(11)

Regulamentul (UE) 2024/1252.

(12)

Regulamentul (UE) 2024/1735.

(13)

Regulamentul (UE) 2011/1227; Directiva (UE) 2014/65.

(14)

Inclusiv parametrii care reglementează aplicarea așa-numitei derogări privind activitățile auxiliare, normele privind întrerupătoarele de circuit și limitele pozițiilor, cerințele aplicabile locurilor de tranzacționare și participanților la piață, precum și anumite aspecte ale funcționării piețelor spot (de exemplu, aplicarea unor cerințe similare celor din cadrul de reglementare financiară pentru bursele spot de energie).

(15)

Date Eurostat, prezentate în SWD(2025) 11 final.

(16)

Eurostat:     https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nrg_inf_epc__custom_15272393/default/table?lang=en.

(17)

COM(2024) 62 final: va fi nevoie ca statele membre să recunoască proiectele de captare ca fiind strategice în contextul punerii în aplicare a Actului privind industria „zero net”, iar companiile de petrol și gaze să asigure capacitatea de stocare a CO2 de 50 de milioane de tone până în 2030.

(18)

Directiva (UE) 2023/959.

(19)

A se vedea Banca de Decarbonizare Industrială.

(20)

Regulamentul (UE) 305/2011.

(21)

Regulamentul (UE) 2024/1781.

(22)

Regulamentul (UE) 2024/1735, articolul 42.

(23)

Indicele vulnerabilității externe (EXVI) al Comisiei Europene va fi prezentat în Raportul anual privind competitivitatea pieței unice. Acesta este un instrument care evaluează vulnerabilitatea UE la șocurile economice externe. Utilizând date comerciale detaliate, EXVI evaluează dependențele, pozițiile concurențiale și expunerea economică pentru a sprijini luarea unor decizii de politică în cunoștință de cauză și pentru a promova reziliența industrială. EXVI urmărește progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor Pactului pentru o industrie curată al UE, cu scopul de a reduce vulnerabilitățile din sectoarele-cheie. 0 = vulnerabilitate scăzută, 1 = vulnerabilitate ridicată.

(24)

SWD(2023) 68 final – între 2021 și 2030.

(25)

Regulamentul (UE) 2024/795.

(26)

  https://investeu.europa.eu/investeu-programme/investeu-fund/investeu-indicators_en#key-indicators-selection . 

(27)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului.

(28)

COM(2020) 98 final – Un nou Plan de acțiune privind economia circulară.

(29)

Raportată în Raportul anual privind piața unică și competitivitatea ( link la ediția 2025 ).

(30)

Regulamentul (UE) 2019/452.

(31)

Regulamentul (UE) 2022/2560.

(32)

În conformitate cu Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, 2022/C 243/04, 16 iunie 2022, și cu Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare, COM/2013/0882 final, 13 decembrie 2013.

(33)

 Conform raportării Autorității Europene a Muncii, pe baza datelor furnizate de birourile naționale de coordonare ale EURES. Cerințele în materie de competențe și cunoștințe se aliniază la taxonomia ESCO privind competențele pentru tranziția verde, exemplele analizate utilizând indicele intensității verzi pentru aptitudinile, competențele, calificările și ocupațiile europene (ESCO).