1.8.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 293/11


Publicarea documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol.

(2022/C 293/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere, în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de două luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Corrèze”

PDO-FR-02407

Data depunerii cererii: 20.12.2017

1.   Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare

Corrèze

2.   Stat membru

Franța

3.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

4.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

15.

Vin obținut din struguri stafidiți;

5.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vinuri roșii liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri au cel mai adesea o culoare rubinie până la grena, cu reflexe violete. Din punct de vedere olfactiv, sunt caracterizate de arome foarte intense, predominând notele de fructe roșii combinate cu cele de mirodenii. La degustare, sunt proaspete, iar echilibrul este armonios. Atunci când sunt uneori maturate în butoaie din lemn, vinurile prezintă taninuri catifelate, cu arome complexe, care variază de la note de trufă, în cazul vinurilor vechi, la note de prăjit și de vanilie, în cazul vinurilor mai tinere. Aceste vinuri exprimă foarte bine calitățile în principal ale soiului Cabernet Franc N, combinat uneori cu soiuri de viță-de-vie accesorii precum Cabernet-Sauvignon N și Merlot N, care oferă complexitate aromatică și forță. Pot fi apreciate atunci când sunt tinere, dar merită să se aștepte până la 5 ani înainte de a fi degustate.

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11 %.

Conținutul de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mic decât sau egal cu 4 g/l.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 12,5 %.

Fermentarea malolactică este obligatorie pentru aceste vinuri, care au un conținut de acid malic mai mic decât sau egal cu 0,4 g/l.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

2.   Vinuri albe seci liniștite

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile albe seci, obținute doar din soiul Chenin B, au în general o culoare galben-pal cu reflexii aurii. Sunt vinuri foarte aromate, cu note de flori și fructe albe și uneori cu arome de miere. Cu un gust proaspăt și fructat, acestea sunt vioaie și puternice, având un gust remanent lung, cu note florale și minerale.

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10 %.

Conținutul de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mic decât sau egal cu 4 g/l. Acest conținut poate fi mărit la 9g/l în cazul în care conținutul de aciditate totală exprimată în grame de acid tartric per litru nu este cu peste 2 g/l mai mic decât conținutul de zahăr rezidual.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 12,5 %.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți pe litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

 

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

 

3.   Vinuri care poartă mențiunea tradițională „vin de paille”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Produse din struguri care au fost lăsați la stafidit altundeva decât pe butuc, din soiurile Cabernet Franc N, Cabernet-Sauvignon N, Chardonnay B, Merlot N, Sauvignon B, aceste vinuri au un conținut natural ridicat de zahăr rezidual. Culoarea acestora are tonuri de la aur vechi la chihlimbar. Mirosul vinurilor respective se caracterizează prin note de fructe supracoapte, arome de fructe uscate sau confiate, foarte intense, iar în unele cazuri, printr-o aromă ușoară de „rancio”. La degustare, se simte imediat gustul catifelat, vivacitatea, vinul având un postgust prelungit. La presare, aceste vinuri prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 18 % și un conținut de zahăr de minimum 320 g/l. Aceste vinuri prezintă o tărie alcoolică dobândită minimă în volume de 12,5 % și un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de minimum 68 g/l. În cazul acestor vinuri, se interzic orice metode de îmbogățire sau tehnici de concentrare, precum crioconcentrarea sau utilizarea de cuptoare sau camere pentru stafidirea strugurilor. Aceste vinuri sunt supuse unui proces de învechire cel puțin până la data de 15 noiembrie a celui de-al treilea an care urmează anului de recoltare, iar în cadrul acestui proces durata învechirii în butoaie din lemn este de minimum 18 luni.

Produsul se încadrează în categoria 15 Vin din struguri stafidiți, din Regulamentul 1308/2013.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)

 

Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)

 

Aciditatea totală minimă

în miliechivalenți per litru

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)

30.

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

300.

6.   Practici vitivinicole

a.   Practici oenologice esențiale

Practică de cultivare

Parcelele prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci per hectar.

Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2,50 m2. Această suprafață maximă se obține înmulțind distanța dintre rânduri cu spațiul dintre butuci.

Distanța dintre rânduri este de maximum 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând este de minimum 0,85 metri.

Aceste dispoziții nu se aplică viței-de-vie plantate pe terase. Prin parcelă cu viță-de-vie plantată pe terase se înțelege o parcelă cu o amenajare specifică legată de panta existentă, realizată înainte de plantarea viței-de-vie. Această amenajare determină neaplicarea regulilor obișnuite referitoare la distanța de plantare și imposibilitatea utilizării mecanizării între două niveluri succesive. În cazul parcelelor cu viță-de-vie plantată pe terase, distanța dintre butucii de pe același rând trebuie să fie între 0,80 și 1 metri.

Tăierea se efectuează cel mai târziu înainte de stadiul fenologic E, și anume la trei frunze desfăcute pe primii doi ochi.

Vița-de-vie este tăiată fie prin tăiere Guyot simplă sau dublă, fie prin metoda „cordon de Royat” simplă sau dublă.

Atunci când vița-de-vie este tăiată, numărul de ochi nu poate depăși 16 ochi per butuc.

În stadiul de formare a fructelor (stadiul 27 pe scara Lorenz), numărul de lăstari cu rod trebuie să fie de maximum 12 lăstari per butuc.

1.   Dispoziții specifice privind recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile care poartă mențiunea tradițională „vin de paille” sunt produse din struguri recoltați manual.

2.   Dispoziții speciale privind vinurile care poartă mențiunea tradițională „vin de paille”

Practică oenologică specifică

Strugurii destinați producției acestor vinuri sunt lăsați la uscat pe grilaje de lemn sau pe așternut de paie timp de minimum 6 săptămâni, în spații speciale ventilate natural sau artificial. În acest ultim caz, ventilația se face întotdeauna la temperatura aerului exterior. Acest aer poate fi dezumidificat folosind un aer rece și uscat.

Vinurile sunt supuse unui proces de învechire cel puțin până la data de 15 noiembrie a celui de-al treilea an care urmează anului de recoltare, iar în cadrul acestui proces durata învechirii în butoaie din lemn este de minimum 18 luni.

b.   Randamente maxime

1.   Vinuri roșii liniștite

60 de hectolitri per hectar

2.   Vinuri albe seci liniștite

65 de hectolitri per hectar

3.   Vinuri care poartă mențiunea tradițională „Vin de paille”

24 de hectolitri per hectar

7.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor localități din departamentul Corrèze:

 

Allassac, Beaulieu-sur-Dordogne, Bilhac, Branceilles, Brivezac, La Chapelle-aux-Saints, Chauffour-sur-Vell, Collonges-la-Rouge, Curemonte, Donzenac, Ligneyrac, Marcillac-la-Croze, Meyssac, Noailhac, Nonards, Puy-d’Arnac, Queyssac-les-Vignes, Saillac, Saint-Bazile-de-Meyssac, Saint-Julien-Maumont, Sioniac, Turenne, Végennes, Voutezac.

Pentru vinurile care poartă mențiunea tradițională „Vin de paille”, recoltarea strugurilor, uscarea, vinificarea, producerea și maturarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Corrèze:

 

Beaulieu-sur-Dordogne, Bilhac, Branceilles, Brivezac, La Chapelle-aux-Saints, Chauffour-sur-Vell, Collonges-la-Rouge, Curemonte, Ligneyrac, Marcillac-la-Croze, Meyssac, Noailhac, Nonards, Puy-d’Arnac, Queyssac-les-Vignes, Saillac, Saint-Bazile-de-Meyssac, Saint-Julien-Maumont, Sioniac, Turenne și Végennes.

8.   Soiurile de struguri de vin principale

 

Cabernet Franc N

 

Cabernet-Sauvignon N

 

Chardonnay B

 

Chenin B

 

Merlot N

 

Sauvignon B – Sauvignon Blanc

9.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic al DOP „Corrèze”, aflat în sud-vestul departamentului Corrèze, se situează în zona piemontană a bazinelor Brive și Meyssac. În partea de est, arealul se întrepătrunde cu poalele Masivului Central, la vest cu versanții dealurilor din Périgord și cu platoul calcaros Martel, iar la sud este mărginit de râul Dordogne.

Geomorfologia și climatul departamentului Corrèze limitează în mod considerabil posibilitățile de plantare a viței-de-vie. Doar bazinele Brive și Meyssac prezintă o expunere, o topografie și o altitudine adecvate pentru cultivarea viței-de-vie. În ceea ce privește clima, această regiune, cu altitudini joase și bine adăpostită, are un regim climatic temperat și blând, care contrastează cu clima mai continentală a platoului Limousin. Verile sunt calde, iar iernile sunt moderat de reci. Precipitațiile sunt bine repartizate pe tot parcursul anului și sunt cuprinse, în medie, între 800 și 900 mm. Acest climat oceanic, însoțit în unii ani de depresiuni care aduc ceva ploaie din Aquitaine în timpul toamnei sau, dimpotrivă, de toamne târzii calde și însorite, este propice producției de vinuri de calitate. În mod similar, la nivel pedologic, doar solurile brune dezvoltate pe marne calcaroase sau pe gresie în sudul bazinului Meyssac și cele dezvoltate pe șisturi verticale în nordul bazinului Brive sunt favorabile pentru viticultură. Plantațiile de viță-de-vie se situează, în general, între 150 și 300 de metri altitudine. La peste 320 de metri altitudine, adică în nordul faliilor Meyssac, Donzenac și Juillac, nu mai există plantații viticole pe soclul cristalin.

Plantată pe cele mai bune terenuri viticole, vița-de-vie este cultivată respectându-se norme privind densitatea, tăierea, utilizarea spalierelor, norme privind înălțimea frunzișului și randamentul, în funcție de tipul de vin produs, pentru a se obține cea mai bună concentrație și manifestare aromatică ale diferitelor tipuri de vin produse.

Vinurile roșii cu DOP „Corrèze” provin, în principal, din soiul Cabernet Franc N, care, cultivat pe solurile argilo-calcaroase pe care cresc trufe, pe șisturile ardeziene sau pe terenurile sedimentare, permit obținerea de vin cu o culoare care variază de la rubiniu la grena, cu reflexe violet, și cu arome dominante de fructe roșii combinate cu note de mirodenii. În plus, soiurile Merlot N et Cabernet-Sauvignon N pot aduce în amestec un plus de structură și de complexitate aromatică.

Vinurile care poartă denumirea geografică complementară „Coteaux de la Vézère” provin din struguri cultivați pe șisturile ardeziene ale versanților Vézère din nordul Brive, ceea ce conferă vinurilor roșii provenite din soiul Cabernet Franc N caracteristici specifice, cum ar fi culoarea roșu-rubiniu și arome complexe de fructe roșii și negre. Acest teritoriu este singurul care produce vinuri albe seci doar din soiul Chenin B, din care rezultă vinuri cu note florale și note de fructe albe.

Tradiția stafidirii strugurilor pentru a produce „vin de paille” continuă pe terenurile argilo-calcaroase din bazinul Meyssac, unde condițiile climatice din timpul toamnei sunt deosebit de favorabile acestei practici. Pentru „vin de paille”, geomorfologia și microclimatul care rezultă sunt factorii esențiali care condiționează producția acestui tip de vin: solurile sedimentare aflate la baza masivului cristalin, expunerea totală înspre sud și influența oceanică atenuată. Acest areal de producție este un ansamblu original cunoscut la nivel local sub denumirea de „Riviera Limousine”, care este utilizată pentru a exprima caracterul demidulce al „vin de paille”, cu o culoare care variază de la tonuri de aur vechi la chihlimbar și arome de fructe uscate sau confiate. Faptul că dealurile formează un amfiteatru la poalele munților Limousin, dominând Dordogne în sud, explică ventilația naturală și vremea blândă din timpul toamnei, condiții favorabile pentru ca boabele de struguri să se usuce natural. Uscarea fructelor și a plantelor face parte dintr-o tradiție îndelungată din această regiune din Bas-Limousin. Producția de nuci este foarte răspândită în bazinul Meyssac, produs recunoscut cu DOP „Noix du Périgord”. Regiunea a fost, de asemenea, un important producător de tutun în secolul trecut, activitate care necesita, de asemenea, recurgerea la tehnici de uscare. În 1821, François Planchard de la Greze descria cum este produs „vin de paille”. El precizează că strugurii culeși după ce cade roua sunt întinși pe un așternut de paie sau pe o podea de lemn foarte curată. La mijlocul lunii decembrie, strugurii sunt desciorchinați și presați. Această tradiție îndelungată, care permite producția unui vin cu un gust dulce foarte caracteristic, s-a menținut de-a lungul timpului în ciuda declinului plantațiilor viticole din secolul trecut.

Deși tradițiile viticole aproape s-au oprit aproape integral timp de un secol după filoxeră, este remarcabil faptul că, în fiecare dintre cele două suprafețe viticole izolate din Corrèze, un grup de viticultori pasionați și-a unit forțele în jurul unui proiect comun și au revigorat trecutul glorios. Calitatea vinurilor și perenitatea plantațiilor viticole din care acestea provin sunt asigurate de priceperea și de implicarea lor. Adaptând soiurile și practicile de cultivare la particularitățile terenului, viticultorii au dezvoltat produse complementare de o înaltă calitate care permit redobândirea notorietății din trecut a acestei regiuni.

10.   Alte condiții esențiale

Mențiunea tradițională „vin de paille”

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea poate fi completată prin adăugarea mențiunii tradiționale „vin de paille” pentru vinurile care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru acest tip de vin.

Denumiri geografice complementare

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea poate fi urmată de denumirea geografică „Coteaux de la Vézère” pentru vinurile care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru această denumire geografică complementară.

Pentru vinurile care poartă denumirea geografică complementară „Coteaux de la Vézère”, recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Corrèze: Allassac, Donzenac, Voutezac.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-ffb5421f-1d52-4f8c-b484-b5a93270c83d


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.