Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 203/05)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Achterhoek - Winterswijk”

PDO-NL-02402-AM01

Data comunicării: 22.2.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. La lista soiurilor s-au adăugat două soiuri, și anume Chardonnay B și Cabaret Noir N

Producătorii cultivă soiurile Chardonnay B (Vitis Vinifera) și Cabaret Noir N (încrucișare între Vitis Vinifera și alte soiuri din genul Vitis), astfel cum este permis de Regulamentul privind OCP recent revizuit. Cele două soiuri sunt adăugate acum la lista soiurilor de struguri.

Pentru a corespunde practicii și deoarece Regulamentul privind OCP recent revizuit oferă această posibilitate – permite utilizarea soiurilor de struguri provenite dintr-o încrucișare a Vitis Vinifera cu alte soiuri din genul Vitis –, soiul Chardonnay B și soiul Cabaret Noir N sunt adăugate la lista soiurilor de struguri.

Soiurile Cabaret Noir N și Chardonnay B. sunt de asemenea adăugate la descrierea diferitelor categorii/tipuri de vin aplicabile:

Soiul Cabaret Noir N este adăugat pentru următoarele vinuri:

Categoria de vin 1: VIN: vin roșu, sec, fructat sau dulce

Categoria de vin 1: VIN: vin roșu, maturat în butoi

Categoria de vin 1: VIN: vin roze, cu o aromă fructată plină

Categoria de vin 3: VIN LICOROS, roșu

Categoria de vin 9: VIN PERLANT, roze

Soiul Chardonnay B este adăugat pentru următoarele vinuri:

Categoria de vin 1: VIN: vin alb, sec, fructat sau dulce

Categoria de vin 1: VIN: vin alb, maturat în butoi

Categoria de vin 1: VIN: vin roze, cu o aromă fructată plină

Categoria de vin 5: VIN SPUMANT DE CALITATE, alb

Categoria de vin 9: VIN PERLANT, roze

Categoria de vin 15: VIN din struguri stafidiți, alb

Categoria de vin 16: VIN din struguri supracopți, alb

2. Modificare ca urmare a practicii actuale

Descriere

La categoria de vin 5: Vin spumant de calitate, alb, cu aromă fructată plină, se adaugă propoziția de mai jos, în completarea practicii vitivinicole:

Producerea „blanc de noir” din struguri roșii.

Justificare:

Ca urmare a practicii uzuale de producere a vinului spumant de calitate, alb, cu aromă fructată plină, la practica vitivinicolă se adaugă utilizarea Pinotin N pentru producerea „blanc de noir” din struguri roșii.

Textul anterior:

Categoria de vin 5: Vin spumant de calitate, alb, cu aromă fructată plină

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

A doua fermentație în sticlă, prin metoda tradițională

Textul nou:

Categoria de vin 5: Vin spumant de calitate, alb, cu aromă fructată plină

Producerea „blanc de noir” din struguri roșii.

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

A doua fermentație în sticlă, prin metoda tradițională

3. Modificare ca urmare a practicii actuale

Descriere

La punctul 3.1. Detalii privind verificarea, din caietul de sarcini, detaliile privind verificarea sunt adaptate la practica uzuală.

Pentru inspecția organoleptică s-a stabilit un acord cu oficiul german Weinbauamt, pentru ca acesta să efectueze, conform procedurilor stabilite, inspecția vinurilor de calitate.

Justificare

Toate vinurile cu DOP trebuie să facă obiectul unei inspecții organoleptice în urma căreia să obțină rezultatul minim stabilit în acest scop. Inițial, doar NVWA (Autoritatea neerlandeză pentru siguranța alimentelor și a produselor de consum) fusese desemnată ca autoritate de control al inspecției, însă, conform organizării actuale, această inspecție se realizează acum de către oficiul german Weinbauamt, care dispune de toate procedurile necesare pentru realizarea inspecțiilor controlate aplicate vinurilor de calitate. NVWA rămâne responsabilă pentru controalele aplicate vinurilor cu DOP.

Textul anterior:

Cel puțin 1 control (1 întreprindere) pe an pentru DOP Achterhoek - Winterswijk se combină pe cât posibil cu vizite de control periodice pentru vin (sau cu alte controale periodice ale NVWA).

Controale administrative ale conformității cu dispozițiile din caietul de sarcini (și cu alte cerințe legale).

Pentru DOP Achterhoek - Winterswijk este obligatorie o analiză, iar întreprinderile trimit eșantioane din fiecare vin spre a fi analizate de un laborator certificat (din Țările de Jos sau din afară, o listă cu un număr limitat de laboratoare trebuie furnizată NVWA, care trebuie să o aprobe). NVWA este responsabilă cu supravegherea acestui proces (prin intermediul controalelor administrative) și prelevă contraprobe aleatorii pe care le trimite spre analiză laboratorului NVWA.

Controlul organoleptic este obligatoriu pentru toate vinurile cu DOP. Întreprinderile implicate în producția de produse cu DOP organizează ele însele o inspecție organoleptică în diverse momente pe care le stabilesc, utilizând în acest scop lista persoanelor calificate (20-30 de persoane propuse de întreprindere) și procedurile care trebuie supuse aprobării NVWA. Întreprinderile transmit NVWA datele inspecțiilor organoleptice. Prezența NVWA la aceste inspecții și supravegherea lor vor fi aleatorii.

Textul nou:

Pentru a se garanta calitatea vinurilor din regiunea de origine Achterhoek-Winterswijk, toate vinurile etichetate cu DOP Achterhoek-Winterswijk trebuie să respecte caietul de sarcini și anume:

1.	Caracteristicile analitice (punctul 2.4.2.1).

Fiecare plantație viticolă trebuie să asigure, pentru fiecare vin, analizarea de către un laborator certificat al UE (din Țările de Jos sau din afară) a unei probe pe care o prelevă.

2.	Inspecția organoleptică

Toate vinurile trebuie inspectate din punct de vedere organoleptic și trebuie de asemenea să respecte cerințele minime stabilite pentru a putea fi etichetate ca vinuri cu denumire de origine protejată.

Deținătorul dosarului aferent DOP utilizează pentru inspecția organoleptică metoda aplicabilă vinurilor neerlandeze cu denumire de origine protejată (DOP) (a se vedea site-ul RVO – Agenția neerlandeză pentru întreprinderi), stabilește rezultatul minim pentru un vin cu DOP și transmite NVWA aceste informații (eus@nvwa.nl).

3.	Celelalte condiții din dosar, precum practicile oenologice, randamentul maxim, etc.

Verificarea de către NVWA

Pentru a garanta și a verifica această calitate, NVWA acționează ca autoritate de control. Vor fi urmate următoarele proceduri:

Plantațiile viticole cu DOP țin un dosar cu rezultatele inspecțiilor organoleptice și analitice efectuate în privința vinurilor cu denumire de origine protejată (sau care au solicitat protecția), care include și caracteristicile vinurilor în cauză (soiuri de struguri, plantația viticolă etc.). NVWA poate folosi dosarul la verificarea vinurilor.

Controlul pentru denumirea de origine protejată Achterhoek Winterswijk este efectuat de NVWA. Acest control al NVWA va fi combinat, în măsura posibilului, cu controale periodice ale vinului (sau alte controale periodice efectuate de NVWA). În cursul acestei vizite se va controla dacă vinurile respectă:

a.	Caracteristicile analitice. Valorile analitice ale vinurilor trebuie să fie conforme cu caietul de sarcini al produsului. NVWA prelevă contraprobe aleatorii pe care le trimite spre analiză laboratorului NVWA.

b.	Diversele dispoziții din caietul de sarcini, precum practicile oenologice corespunzătoare (punctul 2.4.2.2) și alte condiții.

c.	Rezultatul minim necesar al inspecției organoleptice.

4. Modificare ca urmare a practicii

Descriere

La punctul 1.5.2 din documentul unic, se elimină randamentul maxim al soiului Johanniter B (exprimat în hectolitru/ha) pentru strugurii stafidiți (20 de hectolitri pe hectar) și strugurii supracopți (40 de hectolitri pe hectar).

Justificare

Strugurii din soiul Johanniter B nu se folosesc la producerea vinului din struguri stafidiți și/sau a vinului din struguri supracopți.

De aceea, textul referitor la randamentul maxim al soiului Johanniter B în ceea ce privește strugurii stafidiți și strugurii supracopți este eliminat de la punctul 1.5.2 din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Achterhoek - Winterswijk

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

3.	Vin licoros

5.	Vin spumant de calitate

9.	Vin perlant

15.	Vin din struguri stafidiți

16.	Vin din struguri supracopți

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. Categoria de vin 1: VIN: vin roșu, sec, fructat sau dulce

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Regent N, Pinotin N, Acolon N, Cabertin N, Cabernet Cortis N, Monarch N, Cabaret Noir N sau un cupaj al acestora. Caracteristici organoleptice: Culoare: roșu închis, în funcție de combinația de soiuri. Aromă: fructe de culoare roșu închis, cum ar fi fructele de pădure, murele și cireșele. Aroma specifică depinde de combinația de soiuri. Gust: arome subtile de fructe pentru un vin accesibil, conține taninuri. Caracteristici analitice: conținutul de zahăr al vinului sec, fructat este cuprins între 0,5 și 6 grame/litru. Vinurile roșii dulci au un conținut de zahăr cuprins între 15 și 30 de grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10,5
Aciditatea totală minimă	63,84 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Categoria de vin 1: VIN: vin roșu, maturat în butoi

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Regent N, Pinotin N, Acolon N, Cabertin N, Cabernet Cortis N, Monarch N, Cabaret Noir N sau un cupaj al acestora. Caracteristici organoleptice: Culoare: roșu închis, în funcție de combinația de soiuri. Aromă: fructe de culoare roșu închis, cum ar fi fructele de pădure, murele și cireșele. Aroma specifică depinde de combinația de soiuri. Gust: vinuri cu o bună corpolență și cu note de vanilie, cu taninuri maturate. Caracteristici analitice: vinul are un conținut de zahăr cuprins între 0,5 și 6 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	11,5
Aciditatea totală minimă	63,84 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Categoria de vin 1: VIN: vin alb, sec, fructat sau dulce

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Johanniter B, Souvignier Gris Rs, Solaris B , Merzling B, Chardonnay B sau un cupaj al acestora. Caracteristici organoleptice: Culoare: variază de la galben-pai la galben-auriu, în funcție de combinație. Aromă: pentru vinurile obținute din soiurile Solaris și Merzling: fructe tropicale; vinurile obținute din soiurile Johanniter și Souvignier Gris au o aromă de fructe coapte, cum ar fi de mere galbene, în timp ce vinurile din Chardonnay B au arome fructate (pepene galben, caisă și ananas copt) și aromă de vanilie în cazul vinurilor maturate în butoaie de lemn. Gust: fructate și proaspete, vinurile obținute din soiul Johanniter conțin note de Riesling, parțial din cauza acidității lor, în timp ce vinurile obținute din soiul Souvignier Gris sunt mai corpolente. Vinurile obținute din soiul Solaris au o aciditate proaspătă, iar vinurile obținute din soiul Merzling combină gustul dulce cu o aciditate fructată, în timp ce din soiul Chardonnay B se obțin vinuri corpolente. Caracteristici analitice: Conținut de zahăr al vinului sec: între 1 și 8 grame/litru. Conținut de zahăr al vinului dulce: între 15 și 30 de grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10,5
Aciditatea totală minimă	77,14 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

4. Categoria de vin 1: VIN: vin alb, maturat în butoi

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Solaris B, Chardonnay B. Caracteristici organoleptice: Culoare: galben-auriu. Aromă: buchet de fructe autohtone și fructe tropicale precum mango sau ananas copt. Gust: prospețime acidă. Butoaiele conferă vinului note lemnoase și gust cremos. Caracteristici analitice: Vinul are un conținut de zahăr cuprins între 15 și 30 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10,5
Aciditatea totală minimă	77,14 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Categoria de vin 1: VIN: vin roze, cu o aromă fructată plină

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Regent N, Pinotin N, Acolon N, Cabertin N, Cabernet Cortis N, Monarch N, Cabaret Noir N sau un cupaj al acestora, posibil și cu Solaris B/Johanniter B/Chardonnay B. Caracteristici organoleptice: Culoare: roz somon. Aromă: dulceagă, de fructe roșii fructat, caracter ușor dulce, aromă plină. Caracteristici analitice: Vinul are un conținut de zahăr cuprins între 3 și 10 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10
Aciditatea totală minimă	63,84 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

6. Categoria de vin 3: VIN LICOROS, roșu

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Regent N, Pinotin N, Acolon N, Cabertin N, Cabaret Noir sau un cupaj al acestora. Caracteristici organoleptice. Culoare: roșie. Aromă: dulce, de coacăze negre, ușor condimentată. Gust: condimentat, cu un bun echilibru între gustul dulce și aciditatea fructată. Caracteristici analitice: vinul are un conținut de zahăr cuprins între 50 și 100 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	18
Aciditatea totală minimă	63,84 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

7. Categoria de vin 5: VIN SPUMANT DE CALITATE, alb

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Johanniter B, Souvignier Gris Rs, Solaris B, Chardonnay B, Blanc de Noir din Pinotin N sau un cupaj al acestora. Caracteristici organoleptice: Culoare: alb. Aromă: de măr, de citrice. Gust: fructat, proaspăt cu bule foarte mici, destul de corpolent. Caracteristici analitice: Vinul are un conținut de zahăr cuprins între 5 și 16 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10,5
Aciditatea totală minimă	79,8 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

8. Categoria de vin 9: VIN PERLANT, roze

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Regent N, Pinotin N, Acolon N, Cabertin N, Cabernet Cortis N, Monarch N, Cabaret Noir N sau un cupaj al acestora, posibil și cu Solaris/Johanniter B/Chardonnay B. Caracteristici organoleptice: Culoare: roz somon. Aromă: discretă, de fructe roșii. Gust: fructat, care dă o senzație înțepătoare. Caracteristici analitice: Vinul are un conținut de zahăr cuprins între 5 și 16 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10
Aciditatea totală minimă	63,84 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

9. Categoria de vin 15: VIN din struguri stafidiți, alb

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Solaris B/Chardonnay B. Caracteristici organoleptice: Culoare: galben-auriu. Aromă: de fruct tropical copt, de miere. Gust: corpolent, cremos, dulce cu o prospețime corpolentă. Caracteristici analitice: vinul are un conținut de zahăr cuprins între 120 și 240 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	9
Aciditatea totală minimă	66,5 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

10. Categoria de vin 16: VIN din struguri supracopți, alb

DESCRIERE SUCCINTĂ ÎN TEXT

Soiuri de struguri: Solaris B/Chardonnay B. Caracteristici organoleptice: Culoare: galben-auriu. Aromă: de fruct tropical copt, de miere. Gust: corpolent, cremos, dulce cu o prospețime corpolentă. Caracteristici analitice: vinul are un conținut de zahăr cuprins între 50 și 120 grame/litru. Caracteristicile de mai jos pentru care nu sunt specificate valori sunt conforme cu limitele prevăzute în reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	12
Aciditatea totală minimă	73,15 miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

Norme de producție a vinului și

1.	practică oenologică specifică

Următoarele norme de producție a vinului se aplică tuturor categoriilor de vinuri enumerate mai jos.

—	Îmbogățirea maximă este supusă normelor stabilite în regulamentul UE, fiind posibilă îmbogățirea suplimentară cu 0,5 %, cu condiția să fie autorizată pentru anul în cauză de autoritățile naționale (în acest caz, Ministerul Agriculturii, Mediului și Calității Alimentelor).

—	Dezacidificarea este supusă limitelor definite în regulamentul UE.

—	Pentru acidificare, trebuie obținută aprobarea pentru fiecare an din partea autorităților naționale (în acest caz, Ministerul Agriculturii, Mediului și Calității Alimentelor), în baza unei cereri depuse pentru anul în cauză, după care se vor aplica limitele prevăzute în reglementările UE.

2.	Categoria de vin 1: VIN: vin roșu, sec, fructat sau dulce

practică oenologică specifică

Fermentația pulpei timp de cel puțin 4 zile

3.	Categoria de vin 1: VIN: vin roșu, maturat în butoi

practică oenologică specifică

Fermentația pulpei timp de cel puțin 4 zile

Maturare în butoaie de lemn timp de cel puțin 8 luni

4.	Categoria de vin 1: VIN: vin alb, sec, fructat sau dulce

practică oenologică specifică

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

5.	Categoria de vin 1: VIN: vin alb, maturat în butoi

practică oenologică specifică

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

Maturarea în butoaie de lemn a cel puțin 50 % din volum pentru o perioadă minimă de 3 luni

6.	Categoria de vin 1: VIN: vin roze, cu o aromă fructată plină

practică oenologică specifică

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

7.	Categoria de vin 3: VIN LICOROS, roșu

practică oenologică specifică

Fermentația pulpei timp de cel puțin 4 zile

Maturare în butoaie de lemn timp de cel puțin 1 an

Adăugarea de alcool de vin

8.	Categoria de vin 5: VIN SPUMANT DE CALITATE, alb

practică oenologică specifică

Producerea „blanc de noir” din struguri roșii.

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

A doua fermentație în sticlă, prin metoda tradițională

9.	Categoria de vin 9: VIN PERLANT, roze

practică oenologică specifică

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

Adaos de dioxid de carbon în timpul îmbutelierii (la o presiune maximă de 2,5 bari)

10.	Categoria de vin 15: VIN din struguri stafidiți, alb

practică oenologică specifică

Recoltare târzie, struguri culeși manual

Struguri uscați natural, apoi uscați pe paie timp de cel puțin 2 săptămâni

Transformați în vin prin fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C

11.	Categoria de vin 16: VIN din struguri supracopți, alb

Practică oenologică specifică

Recoltarea târzie a strugurilor cu un conținut de zahăr de cel puțin 120 de grade Oechsle

Fermentație la rece, la temperatură mai mică de 18 °C (excepție: se crește temperatura la începutul fermentației în cazul vinurilor care fermentează mai greu)

5.2. Randamente maxime

1.	Roșu, Regent N

50 de hectolitri pe hectar

2.	Roșu, Pinotin N

50 de hectolitri pe hectar

3.	Roșu, Monarch N

50 de hectolitri pe hectar

4.	Roșu, Acolon N

50 de hectolitri pe hectar

5.	Roșu, Cabertin N

50 de hectolitri pe hectar

6.	Roșu, Cabernet Cortis N

50 de hectolitri pe hectar

7.	Alb, Souvignier Gris Rs

60 de hectolitri pe hectar

8.	Alb, Souvignier Gris Rs, struguri stafidiți

20 de hectolitri pe hectar

9.	Alb, Souvignier Gris Rs, struguri supracopți

40 de hectolitri pe hectar

10.	Alb, Johanniter B

60 de hectolitri pe hectar

11.	Alb, Solaris B

50 de hectolitri pe hectar

12.	Alb, Solaris B, struguri stafidiți

20 de hectolitri pe hectar

13.	Alb, Solaris B, struguri supracopți

40 de hectolitri pe hectar

14.	Alb, Merzling B

60 de hectolitri pe hectar

15.	Rood Cabaret Noir N

50 de hectolitri pe hectar

16.	Alb, Chardonnay B

60 de hectolitri pe hectar

17.	Alb, Chardonnay B, struguri stafidiți

20 de hectolitri pe hectar

18.	Alb, Chardonnay B, struguri supracopți

40 de hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul geografic delimitat este situat în partea de est a regiunii Achterhoek, extinzându-se până la granița cu Germania, și este mărginit de granițele localității Winterswijk.

În arealul Achterhoek - Winterswijk, plantațiile viticole care intră sub incidența acestei denumiri de origine protejate cuprind zone în care solurile sunt clasificate ca HN21, KX și eZE23. În aceste zone există, de asemenea, soluri de tipul HN23, ZG23 și ZG21 care conțin humus și lehm, care sunt importante pentru producția strugurilor. Împreună, aceste tipuri de soluri alcătuiesc cea mai mare parte a arealului delimitat.

Localitatea are un număr mare de zone periferice, formate din nouă cătune, toate făcând parte din localitatea Winterswijk. Cătunele, privite în sensul acelor de ceasornic pe hartă, sunt următoarele: Meddo (1 448 de locuitori), Huppel (414 locuitori), Henxel (268 de locuitori), Ratum (354 de locuitori), Brinkheurne (272 de locuitori), Kotten (798 de locuitori), Woold (861 de locuitori), Miste (675 de locuitori) și Corle (281 de locuitori). Meddo este singurul dintre cătune care are un centru al satului cu diverse facilități.

7. Soiul (soiurile) de struguri de vin

Acolon

Cabaret Noir N (VB-91-26-4)

Cabernet Cortis

Cabertin N (VB-91-26-17)

Chardonnay B

Johanniter B

Merzling B

Monarch

Pinotin N

Regent N

Solaris

Souvignier Gris

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. Arealul delimitat

Cea mai mare parte a arealului delimitat este situată pe podișul din regiunea de est a Țărilor de Jos și are o structură a solului care diferă (conținând lehm și calcar) de cea din zonele regiunii Achterhoek aflate la vest de localitatea Winterswijk (unde solul este format din argilă fluvială și din depuneri de nisip la suprafață).

Zona Winterswijk este cunoscută pentru peisajul său dominat de garduri vii și pentru cariera care conține resturi fosile. La suprafața mai multor albii de ape curgătoare din Winterswijk pot fi găsite straturi datând din Jurasicul timpuriu (Lias). În 2005, guvernul neerlandez a desemnat în consecință zona Winterswijk drept aria naturală de importanță națională Winterswijk, având o suprafață totală de aproape 22 000 de hectare.

Solul

Solul zonei denumite „podișul din regiunea de est a Țărilor de Jos”, care conține lehm, dar și calcar, înconjoară Winterswijk. Solul din celelalte părți ale regiunii Achterhoek este format din argilă fluvială și depozite de nisip de suprafață.

Arealul delimitat are diferite tipuri de sol, care alternează și se îmbină între ele.

Tipurile de sol au următoarele caracteristici:

—	Un strat bun de humus

—	Solul conține lehm, ceea ce ajută ca vinul să aibă aromă plină și împiedică uscarea solului.

—	Stratul de lehm (lut) reduce viteza cu care se usucă vița-de-vie.

—	Stratul nisipos de deasupra asigură un bun echilibru al apei.

—	Apa subterană absoarbe mineralele din subsol (cum ar fi calcarul pe care îl conține), asigurând nutrienți adecvați pentru vița-de-vie.

Clima și mediul înconjurător

Arealul delimitat nu este departe de stația Institutului Meteorologic Regal Neerlandez de la Hupsel, unde valorile medii înregistrate în ceea ce privește clima (2010-2015) pentru sezonul vitivinicol au fost, din mai până în septembrie:

—	Temperatura medie: 15,58 °C

—	Temperatura minimă medie: 9,93 °C

—	Temperatura maximă medie: 20,83 °C

—	Umiditatea relativă medie: 78,36 %

—	Media precipitațiilor: 78,54 mm pe lună

—	Media orelor cu soare: 192,93 ore pe lună

Faptul că temperaturile pe timp de noapte sunt ușor sub media națională ajută ca vinurile să fie proaspete și fructate, în timp ce temperaturile maxime ușor mai ridicate și numărul mai mare de ore cu soare înseamnă că strugurii sunt mai copți.

8.2. Legătura cauzală

Calitatea vinului este rezultatul combinației dintre climă, sol, practicile de cultivare și cele de vinificație.

Combinarea straturilor de sol asigură un bun echilibru al apei. Subsolul furnizează calcar și nutrienți minerali prin intermediul apelor subterane, în timp ce lehmul și humusul din stratul superior al solului asigură condițiile necesare pentru ca strugurii să se dezvolte corespunzător.

Solurile care conțin humus și lehm sunt ideale pentru viticultură. Acestea păstrează bine umiditatea și nutrienții, permițând ca aromele strugurilor să se dezvolte pe deplin și să se producă un vin corpolent, robust, chiar și în perioadele destul de secetoase.

Clima (care este mai degrabă de tip continental) contribuie la atingerea gradului de coacere necesar al strugurilor, menținând însă aroma proaspătă și fructată a vinului (ca urmare a temperaturilor ușor mai scăzute din timpul nopții).

Factorul uman – cum ar fi selecția soiurilor, metoda de cultivare folosită (utilizarea maximă a luminii solare, rărirea ciorchinilor), gestionarea recoltei (verificarea nivelului de zahăr, a acidității și a aromelor) și practicile de vinificație (fermentarea la rece, maturarea în butoaie de lemn) – reprezintă un alt aspect care, împreună cu solul și clima, permite producerea vinurilor de calitate. Vinurile rezultate sunt vinuri cu denumire de soi și vinuri cupajate (pline și fructate) care pot fi recunoscute ușor; acestea pot fi vinuri albe (aromă de fructe coapte/de citrice) proaspete, vinuri roze și vinuri roșii cu taninuri blânde.

În concluzie, combinația dintre climă (prospețime și coacere), sol (lehm/humus cu calcar pentru un bun echilibru al apei și nutrienți), cultivare (selectarea soiurilor, densitatea viței-de-vie, gestionarea frunzișului, decizii privind recoltarea) și practicile de vinificație (cum ar fi fermentarea la rece, utilizarea maturării în butoaie de lemn) asigură:

—	prospețimea și aroma plină, fructată a vinurilor albe și roze;

—	taninurile blânde și aroma plină a vinurilor roșii.

Această combinație se aplică categoriei „Vin”, dar și celorlalte categorii de vinuri („Vin licoros”, „Vin spumant de calitate”, „Vin perlant”) care sunt produse în același mod și din aceiași struguri ca vinul care intră sub incidența categoriei 1 „Vin” („vin de bază”), însă cărora li s-au adăugat caracteristicile specifice categoriei din care fac parte, prin operații suplimentare în timpul procesului de vinificație.

Pentru „Vinul din struguri stafidiți” și „Vinul din struguri supracopți”, combinația dintre climă, sol, practicile de cultivare și cele de vinificație este, de asemenea, importantă. Aceste vinuri de desert de calitate sunt, totuși, produse prin coacerea mai îndelungată (conținut mai mare de zahăr)/uscarea strugurilor (conținut mai mare de zahăr/concentrare de arome).

Detalii despre celelalte categorii de vinuri (exceptând categoria „Vin”)

—	Vin licoros

Vinul licoros este format dintr-un „vin de bază”, cu aceleași proprietăți organoleptice (rezultate din combinația dintre sol, climă și acțiunea umană) ca și categoria „Vin”, dar cu conținutul de zahăr rezidual dorit specific vinului licoros. Mai mult, vinul licoros este maturat în butoi de lemn timp de cel puțin 1 an (ceea ce îi permite să dezvolte taninuri mai blânde și note lemnoase) și i se adaugă alcool de vin pentru a-l transforma într-un lichior. Vinul licoros are o tărie alcoolică dobândită minimă de 18 %.

—	Vin spumant de calitate

„Vinul de bază” pentru vinul spumant de calitate are aceleași proprietăți organoleptice ca și categoria „Vin” (aceeași prospețime și aceeași aromă fructată rezultate din combinația dintre sol, climă și acțiunea umană). De asemenea, vinul spumant prezintă caracteristici care rezultă din transformarea vinului de bază folosind metoda de fermentare în sticlă (metoda tradițională), ceea ce îi conferă spuma sa elegantă. Vinul prezintă o suprapresiune de minimum 3,5 bari. Cupajarea folosită pentru vinul spumant de calitate are o tărie alcoolică totală minimă în volume de 10,5 %.

—	Vin perlant

„Vinul de bază” utilizat pentru vinul perlant are, de asemenea, aceleași proprietăți organoleptice ca și categoria „Vin” (aceeași prospețime și aceeași aromă fructată rezultate din combinația dintre sol, climă și acțiunea umană). Vinul perlant prezintă, de asemenea, caracteristici care rezultă din adăugarea de CO2 pentru a obține aspectul de perlă. Vinul perlant are o tărie alcoolică dobândită minimă de 10 % și o suprapresiune de cel mult 2,5 bari. Acesta este un vin de vară proaspăt și foarte fructat.

—	Vinul din struguri stafidiți (vin de desert)

Etapa esențială de coacere a strugurilor pentru o perioadă mai îndelungată înainte de uscarea lor timp de cel puțin 2 săptămâni este cea care oferă vinului din struguri stafidiți concentrația sa de zaharuri și arome. Procesul de fermentare la rece duce la obținerea unui vin cu o tărie alcoolică dobândită minimă de 9,4 %.

Concentrația de arome din acest vin fructat este rezultatul combinației dintre sol, climă și acțiunea umană. Atenția acordată de persoanele care produc acest vin de desert este, în special, elementul care îi conferă întreaga savoare.

—	Vinul din struguri supracopți (vin de desert)

Ca urmare a etapei esențiale de coacere a strugurilor o perioadă mai îndelungată, vinul din struguri supracopți are un conținut de zahăr de cel puțin 110 grade Oechsle. Rezultatul acestui proces, care implică fermentarea la rece fără îmbogățire, este un vin de desert savuros, cu o tărie alcoolică dobândită minimă de 12 %, a cărui aromă fructată este obținută din combinația dintre sol, climă și acțiunea umană.

Ca urmare a acestei abordări, vinurile continuă să câștige medalii în fiecare an în cadrul a numeroase competiții organizate atât în Țările de Jos, cât și în străinătate (de exemplu, la Viena).

8.3. Aspecte umane (cultivare și vinificație)

Procesul de cultivare se caracterizează prin următoarele practici, selectate special pentru a produce un vin de calitate:

—	Selectarea soiurilor: Soiurile selectate sunt capabile să se coacă bine în mediul local și să ofere aromele necesare. De asemenea, acestea sunt selectate pentru rezistența lor, pentru a face cultivarea mai sustenabilă.

—

Densitatea butucilor de viță-de-vie: Distanța dintre rânduri este de 2-2,2 m (pentru a le asigura suficientă lumină solară), iar distanța dintre butuci este de 1-1,25 m. Prin urmare, suprafața pe butuc de viță-de-vie este de aproximativ 2,2 m2, asigurându-se faptul că fiecare butuc de viță-de-vie obține suficienți nutrienți (pentru ca strugurii să se coacă și aromele să se dezvolte).

—

Fâșiile dintre rândurile de viță-de-vie se curăță de vegetație pentru a se capta căldura degajată în timpul nopții, astfel încât să se accelereze coacerea. De asemenea, acest lucru ajută la combaterea înghețului nocturn. În mod alternativ, fâșiile dintre rânduri pot fi păstrate verzi, acoperite cu vegetație scundă.

—	Vârful lăstarilor de viță-de-vie se îndepărtează în perioada de creștere pentru a se asigura faptul că nutrienții ajung la ciorchini.

—	Cultivarea este limitată (randamentul maxim specificat în descrierea vinurilor). Ciorchinii sunt răriți atunci când este necesar.

—

Conducerea viței-de-vie: S-a decis să se utilizeze metoda Guyot (în care vița-de-vie este fixată în fiecare an de firul utilizat pentru legare), cu un frunziș crescut pe verticală până la o înălțime de aproximativ 2,20 m (pentru a absorbi lumina solară pentru fotosinteză) și cu o porțiune în care ciorchinii sunt expuși la lumină, odată ce frunzele au fost eliminate (uscare mai rapidă, lumina soarelui).

—	Una dintre deciziile-cheie în procesul de cultivare este momentul recoltării strugurilor. Decizia se ia pe baza unei monitorizări foarte atente a coacerii strugurilor – conținutul lor de zahăr, aciditatea (pH) și aromele – pentru a produce un vin de calitate.

—	Următoarele procese de vinificație utilizate joacă un rol deosebit de important în modelarea caracterului vinurilor produse:

—

Vinurile sunt elaborate pe baza specificațiilor orientate către calitatea recoltei (conținut de zahăr rezidual, aciditate, conținut minim de alcool, maturarea în butoaie de lemn). În fiecare an, un grup de experți degustători decide cu privire la compoziția exactă a fiecărui cupaj și dacă acesta ar trebui să fie maturat în butoi în lemn.

—	Vinurile albe și roze sunt supuse procesului de fermentare la rece pentru a le conferi prospețime și note fructate.

—	Se utilizează butoaie din lemn pentru maturarea vinurilor roșii, pentru a le conferi o aromă plină, cu taninuri blânde, iar vinurile albe sunt supuse maturării parțiale în butoaie de lemn pentru a produce un vin mai plin.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

—

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.rvo.nl/sites/default/files/2017/06/Productdossier-BOB-Achterhoek-Winterswijk.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.