|
4.3.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 104/39 |
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(2022/C 104/13)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).
COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC
„Languedoc/Coteaux du Languedoc”
PDO-FR-A0922-AM07
Data comunicării: 6 decembrie 2021
DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE
1. Soiurile de viță-de-vie
În capitolul I secțiunea V din caietul de sarcini, sunt incluse anumite soiuri ca soiuri secundare pentru producerea vinurilor care poartă această denumire.
Aceste soiuri introduse ca soiuri secundare sunt în concordanță cu profilul vinurilor care poartă această denumire și se pot adapta la secetă și la bolile criptogamice. Acestea fac posibilă utilizarea într-o măsură mai mică a produselor de protecție a plantelor.
|
— |
Pentru producerea vinurilor roșii: Œillade N și Montepulciano N |
|
— |
Pentru producerea vinurilor roze: Œillade N |
Punctul „Soiuri secundare de struguri de vin” din prezentul document unic este completat.
2. Includerea vinului roze sub denumirea geografică complementară „Saint-Saturnin”
Capitolul I din caietul de sarcini al produsului „Languedoc” este completat pentru a reintroduce vinul roze sub denumirea geografică complementară „Saint-Saturnin” de care beneficiază vinurile roșii. În caietul de sarcini sunt adăugate condiții specifice de producție, pentru a reglementa producția acestor vinuri roze, care fac obiectul unor norme mai restrictive decât cele produse sub denumirea „Languedoc”. Astfel de norme de producție fuseseră deja prevăzute în cadrul măsurilor tranzitorii. Acestea se referă la soiurile de viță-de-vie, la normele privind asamblarea soiurilor de viță-de-vie, la data intrării în producție a viței-de-vie tinere, la randament și la interzicerea utilizării cărbunilor de uz oenologic. Legătura cu arealul geografic de origine este, de asemenea, completată pentru a oferi detalii privind producția de vinuri roze sub denumirea geografică complementară „Saint-Saturnin”.
Sunt modificate următoarele secțiuni din capitolul I din caietul de sarcini:
Secțiunea V – Soiurile de viță-de-vie
Secțiunea VIII – Randamente – Intrarea în producție
Secțiunea IX – Prelucrare, producere, elevaj, ambalare, depozitare
Secțiunea X – Legătura cu arealul geografic
Aceste modificări ale caietului de sarcini nu vizează documentul unic.
3. Măsuri tranzitorii
În capitolul I secțiunea XI din caietul de sarcini („Măsuri tranzitorii”) au fost eliminate măsurile caduce, precum și măsurile referitoare la producția de vinuri roze sub denumirea „Saint-Saturnin” care au expirat. Măsurile respective se referă la normele care reglementează randamentul, asamblarea soiurilor de viță-de-vie, data-limită pentru elevaj și introducere pe piață, precum și etichetarea.
Aceste modificări nu vizează documentul unic.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea (denumirile)
Languedoc
Coteaux du Languedoc
2. Tipul de indicație geografică
DOP – Denumire de origine protejată
3. Categorii de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
1. Caracteristici analitice
SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ
|
— |
Vinurile cu denumirea „Languedoc” sunt vinuri seci liniștite; acestea pot fi roșii, roze sau albe. |
|
— |
Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume minimă de 11,5 %. |
|
— |
Vinurile roșii, cu excepția vinurilor care ar putea beneficia de mențiunea „primeur” („vin tânăr”) sau „nouveau” („vin nou”), gata de a fi comercializate în vrac sau îmbuteliate, au un conținut de acid malic mai mic sau egal cu 0,4 grame per litru. |
|
— |
Vinurile care sunt gata de a fi comercializate în vrac sau îmbuteliate prezintă un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) corespunzător următoarelor valori: |
|
— |
Conținutul maxim de zaharuri fermentabile: |
|
— |
vinuri albe, vinuri roze, vinuri roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume de peste 14 %: 4 g/l; |
|
— |
vinuri roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mică sau egală cu 14 %: 3 g/l; |
|
— |
vinuri cu mențiunea „primeur” („vin tânăr”) sau „nouveau” („vin nou”): 2 g/l. |
|
— |
Vinurile neîmbuteliate care poartă mențiunea „primeur” („vin tânăr”) sau „nouveau” („vin nou”) au o aciditate volatilă mai mică sau egală cu 10,2 meq/litru. |
|
— |
Valoarea acidității totale, a acidității volatile a vinurilor, altele decât cele cu mențiunea „primeur” („vin tânăr”), precum și conținutul total de dioxid de sulf sunt cele stabilite de normele Uniunii.
|
||||||||||||
2. Caracteristici organoleptice
SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ
|
— |
Vinurile roșii, obținute întotdeauna prin asamblarea mai multor soiuri, au o culoare a cărei intensitate variază de la medie până la mare, o paletă de arome care variază de la arome de fructe roșii și negre la arome cu note de picant și de prăjit și au o structură solidă, cu taninuri mature. Potențialul lor de conservare este, în medie, între 2 ani și 5 ani, cu excepția vinurilor cu mențiunea „primeur” („vin tânăr”) sau „nouveau” („vin nou”), care trebuie consumate în lunile care urmează după producerea lor. |
|
— |
Vinurile roze sunt obținute prin asamblarea a cel puțin două soiuri, în principal, soiurile Syrah N, Cinsaut N și Grenache N. Vinificate prin presare directă, prin macerare de scurtă durată sau prin metoda „sângerării” (saignée), au o culoare care strălucește în mod natural. Acestea prezintă o complexitate aromatică și au un gust fructat, cu o corpolență bună. |
|
— |
Vinurile albe sunt, la rândul lor, seci. Ele sunt obținute prin asamblare. Cel mai adesea, au o culoare deschisă, o corpolență tipică regiunii Languedoc și arome care amintesc de fructe tropicale, de citrice, de flori albe sau de fructe uscate.
|
||||||||||||
5. Practici vitivinicole
5.1. Practici oenologice specifice
1. Practică oenologică specifică
|
— |
Pentru producerea vinurilor roze, se autorizează utilizarea cărbunilor de uz oenologic, individual sau în combinații în cadrul preparatelor, vinificatorul fiind autorizat să îi utilizeze exclusiv pentru musturile obținute prin presare și pentru vinurile aflate încă în fermentație, într-o proporție care nu poate depăși 20 % din volumul vinurilor roze produse de vinificatorul în cauză, pentru recolta respectivă, și într-o doză mai mică sau egală cu 30 g/hl pentru volumul tratat. |
|
— |
În ceea ce privește practicile oenologice, pe lângă dispoziția menționată anterior, vinurile trebuie să respecte cerințele stabilite la nivelul Uniunii și în Codul rural. |
2. Practică de cultivare
Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri.
Fiecare butuc dispune de o suprafață maximă de 2,50 metri pătrați. Această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butucii de pe același rând.
Tăierea se efectuează înainte de stadiul E, caracterizat de existența a trei frunze desfăcute pe primii doi ochi. Plantele de viță-de-vie trebuie tăiate prin metoda tăierii scurte, utilizând cepul de rod, cu maximum 12 ochi pe butuc; fiecare cep de rod trebuie să aibă maximum doi ochi.
|
— |
Soiul Syrah N poate fi tăiat prin metoda Guyot simplă, cu maximum 10 ochi pe butuc, dintre care maximum șase pe coarda de rod, și unul sau două cepuri de înlocuire cu cel mult unul sau doi ochi. |
|
— |
În ceea ce privește soiul Grenache N, pentru butucii afectați de căderea accidentală a florilor și a boabelor tinere, tăierea poate fi efectuată cu o coardă de rod cu cel mult cinci ochi. |
Irigarea poate fi autorizată în conformitate cu dispozițiile articolului D. 645-5 din Codul rural și al pescuitului maritim.
5.2. Randamente maxime
|
1. |
Randamentul aferent vinurilor roșii și roze |
60 de hectolitri pe hectar
|
2. |
Randamentul aferent vinurilor albe |
70 de hectolitri pe hectar
6. Arealul geografic delimitat
|
a) |
Recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor roșii și roze sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune:
|
|
b) |
Recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor albe sunt realizate pe teritoriul comunelor menționate pentru recoltarea strugurilor, vinificarea și producerea vinurilor roșii și roze, precum și pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Hérault: Castelnau-de-Guers, Florensac, Mèze, Pinet, Pomerols. |
7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale
Bourboulenc B – Doucillon Blanc
Clairette B
Grenache N
Grenache Blanc B
Lledoner Pelut N
Marsanne B
Mourvèdre N – Monastrell
Piquepoul Blanc B
Roussanne B
Syrah N – Shiraz
Tourbat B
Vermentino B – Rolle
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
Potrivit istoriei viticulturii din regiunea Languedoc, după plantarea inițială a viței-de-vie pe pantele dealurilor cu soluri uscate și pietroase, aceasta a fost cultivată în mod neîntrerupt în areal.
Evenimentele istorice și influența mănăstirilor și a abațiilor, constrângerile economice specifice unei podgorii cultivate pe dealuri și evoluția comunităților umane au condus la diversitatea și la evoluția produselor încă din epoca romană, și, cu timpul, la producția de vinuri dulci, vinuri oprite din fermentare, vinuri seci, roșii și albe sau la producția de struguri de masă, toate necesitând o maturitate adecvată.
Astfel, de-a lungul generațiilor, pe aceste dealuri au fost identificate numeroase locuri deosebite, recunoscute pentru calitatea și originalitatea producției lor.
De peste 2 000 de ani, de la Collioure până la porțile orașului Nîmes, dealurile însorite sunt cultivate cu viță-de-vie, iar mărturiile despre calitatea și identitatea vinurilor sunt numeroase.
Pe parcursul istoriei lor, vinurile obținute de pe aceste dealuri au dobândit o reputație clădită adesea prin intermediul abațiilor (Caunes-Minervois, Valmagne, Lagrasse, Fontfroide…). „Astfel, Saint-Saturnin și Cabrières au fost create de un confrate al lui Saint-Benoît-d’Aniane. Montpeyroux era, încă din secolul al XIV-lea, o proprietate și o reședință a episcopilor de Montpellier, care obțineau vinuri renumite din acel areal. Același lucru este valabil și pentru Saint-Aignan (Saint-Chinian)”, scrie Jean Clavel în Histoire et avenir des vins en Languedoc (Trecutul și viitorul vinurilor din Languedoc) (Editura Privat, 1985).
În 1788, într-un raport destinat regelui, intendentul Ballainvillers afirma: „Acestea erau vinuri care beneficiau de o denumire și care, sub denumirea generică de vins de Narbonne (vinuri de Narbonne), erau foarte apreciate chiar și în afara provinciei și a regatului, printre aceste vinuri numărându-se, în special, vinurile din Lapalme, Leucate, Fitou...”.
În Topographie de tous les vignobles connus (Topografia tuturor podgoriilor cunoscute) din 1816, A. Jullien subliniază specificitatea vinurilor, care se datorează originii lor și citează podgoriile situate la nord de râul Têt, până la Espira-de-l’Agly și Rivesaltes, precum și plantațiile viticole din „Saint-Christol”, „Saint-Georges d’Orques” sau „Saint-Drézéry”: „vinurile au un gust plăcut și curat, sunt corpolente, conțin alcool, iar după cinci sau șase ani de învechire, devin vinuri distinse...”.
Această specificitate a vinurilor, datorată originii lor, este rezultatul faptului că arealul parcelat delimitat pentru recoltarea strugurilor constă în parcele ale căror soluri permit dezvoltarea fără restricții a rădăcinilor și sunt capabile să asigure o alimentare cu apă moderată și regulată a plantei, pentru a rezista la veri calde și uscate. Arealul constă în parcele situate între malul mării și 400 de metri altitudine, cu o expunere favorabilă.
Sunt privilegiate parcelele situate pe pantele colinelor, în apropierea mării sau pe dealurile mai abrupte din zona premontană, uneori amenajate în terase.
Suprafața acestui areal precis delimitat reprezintă mai puțin de o treime din suprafața totală a podgoriei din regiune, iar producția asociată acestuia reprezintă mai puțin de 15 % din volumele produse la nivelul regiunii.
Condițiile climatice și natura solurilor au condiționat alegerea soiurilor de viță-de-vie și a locurilor în care au fost introduse. Ciclul lor vegetativ este mai degrabă lung, au o rezistență suficientă la secetă și la căldură și oferă rezultate optime în condiții de temperaturi ridicate. Controlul producției, care constă în definirea unor randamente moderate, asigură o maturitate adecvată a recoltei de struguri înainte de ploile de toamnă, iar prezența vânturilor contribuie la menținerea calității sanitare a strugurilor.
Clima mediteraneeană specifică, uscată și caldă, face posibilă prezența taninurilor mature în vinurile roșii și exprimarea corpolenței caracteristice vinurilor roze și albe.
În urma celui de al Doilea Război Mondial, reînnoirea necesară a unei părți semnificative a podgoriei situate pe dealuri a consolidat ascensiunea soiurilor tradiționale. Odată cu această reînnoire ia naștere un demers colectiv, care se bazează pe refacerea viticulturii tradiționale, pe cooperativele vinicole și pe gruparea în asociații a domeniilor independente.
Introducerea mecanizării și extinderea cultivării unui soi cu ramuri lungi, cum este soiul Syrah N, care trebuie legat pe spaliere în mod obligatoriu, au contribuit la evoluția practicilor de cultivare. Parcele de viță-de-vie plantate anterior în pătrate și nelegate pe spaliere au fost înlocuite, cel mai adesea, cu parcele în care distanța dintre rânduri nu depășește 2,50 metri, cu o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci pe hectar. Totuși, metoda de tăiere a fost menținută, aceasta fiind, în principal, metoda tăierii scurte, cu un număr limitat de ochi pe butuc în toate cazurile.
9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Etichetarea
Cadrul juridic:
Legislația națională
Tipul de condiție suplimentară:
Dispoziții complementare referitoare la etichetare
Descrierea condiției:
|
— |
Denumirea de origine controlată „Languedoc” poate fi completată cu mențiunea „primeur” („vin tânăr”) sau „nouveau” („vin nou”), fiind însoțită în mod obligatoriu de indicarea anului de recoltă. |
|
— |
Vinurile cu denumirea de origine controlată „Languedoc”, completată sau nu cu denumirile geografice complementare „Cabrières”, „Grés de Montpellier”, „La Méjanelle”, „Montpeyroux”, „Pézenas”, „Quatourze”, „Saint-Christol”, „Saint-Drézéry”, „Saint-Georges-d’Orques”, „Saint-Saturnin”, „Sommières”, și care sunt prezentate sub denumirea de origine controlată menționată nu pot fi declarate după recoltare, puse la dispoziția publicului, expediate, puse în vânzare sau comercializate fără ca denumirea de origine controlată menționată anterior să fie înscrisă în documentele de însoțire, în declarația de stocuri, în anunțuri, în prospecte, pe etichete, în facturi, pe recipiente de orice natură și completată, după caz, cu denumirile geografice complementare. |
Zona situată în imediata vecinătate
Cadrul juridic:
Legislația națională
Tipul de condiție suplimentară:
Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Zona situată în imediata vecinătate, delimitată prin derogare pentru vinificare și pentru producerea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune:
|
— |
departamentul Aude: Alaigne, Arques, Arzens, Auriac, Belcastel-et-Buc, Berriac, La Bezole, Bourigeole, Bram, Brenac, Brousses-et-Villaret, Brugairolles, Bugarach, Camps-sur-l’Agly, Carcassonne, Castans, Caudebronde, Caunette-sur-Lauquet, Caux-et-Sauzens, Citou, Clermont-sur-Lauquet, Couffoulens, Coursan, Courtauly, Cubières-sur-Cinoble, Cuxac-Cabardès, Cuxac-d’Aude, Donazac, Fajac-en-Val, Fontiers-Cabardès, Granes, Greffeil, Labastide-Esparbairenque, Lairière, Lauraguel, Lespinassière, Leuc, Malves-en-Minervois, Marcorignan, Mas-Cabardès, Mas-des-Cours, Massac, Miraval-Cabardès, Missègre, Montclar, Monthaut, Montjardin, Montjoi, Montréal, Moussan, Mouthoumet, Ouveillan, Palaja, Pomy, Pradelles-Cabardès, Preixan, Puilaurens, Puivert, Quillan, Raissac-d’Aude, Raissac-sur-Lampy, La Redorte, Rennes-le-Château, Rennes-les-Bains, Ribaute, Rieux-en-Val, Rieux-Minervois, Roquecourbe-Minervois, Roquefère, Roquefort-des-Corbières, Routier, Rouvenac, Saint-Benoît, Saint-Denis, Saint-Ferriol, Saint-Jean-de-Paracol, Saint-Louis-et-Parahou, Saint-Marcel-sur-Aude, Saint-Martin-des-Puits, Saint-Martin-de-Villereglan, Saint-Martin-le-Vieil, Saissac, Sallèles-d’Aude, Salza, Soulatge, Terroles, Valmigère, Véraza, Verzeille, Villarzel-Cabardès-du-Razès, Villedaigne, Villefloure, Villefort, Villesèquelande; |
|
— |
departamentul Gard: Aigremont, Aigues-Mortes, Aigues-Vives, Aimargues, Aubais, Bernis, Boissières, Bouillargues, Bragassargues, Caissargues, La Calmette, Caveirac, Clarensac, Congénies, Cros, Dions, Domessargues, Durfort-et-Saint-Martin-de-Sossenac, Fons, Gajan, Gallargues-le-Montueux, Générac, Marguerittes, Milhaud, Monoblet, Montagnac, Mus, Parignargues, Pompignan, Poulx, Puechredon, Quissac, Rodilhan, Rogues, La Rouvière, Sainte-Anastasie, Saint-Come-et-Maruéjols, Saint-Dionizy, Saint-Gilles, Saint-Roman-de-Codières, Saint-Théodorit, Sauve, Sumène, Uchaud, Vergèze; |
|
— |
departamentul Hérault: Abeilhan, Agde, Agonès, Les Aires, Aumes, Baillargues, Balaruc-le-Vieux, Bédarieux, Bélarga, Bessan, Boisset, La Boissière, Bouzigues, Brenas, Buzignargues, Campagnan, Candillargues, Capestang, Cazilhac, Cazouls-d’Hérault, Celles, Cers, Clapiers, Colombiers, Coulobres, Le Crès, Le Cros, Dio-et-Valquières, Espondeilhan, Fabrègues, Ferrals-les-Montagnes, Ferrières-les-Verreries, Frontignan, Galargues, Ganges, Gigean, Gorniès, Grabels, La Grande-Motte, Hérépian, Jacou, Lansargues, Laroque, Lattes, Lespignan, Lézignan-la-Cèbe, Lieuran-lès-Béziers, Lignan-sur-Orb, Loupian, Lunas, Maraussan, Marseillan, Marsillargues, Mas-de-Londres, Maureilhan, Mireval, Mons, Montady, Montaud, Montels, Montferrier-sur-Lez, Mudaison, Notre-Dame-de-Londres, Olargues, Pailhès, Palavas-les-Flots, Pardailhan, Pérols, Pézènes-les-Mines, Les Plans, Poilhes, Popian, Portiragnes, Le Pouget, Pouzols, Puilacher, Puimisson, Puissalicon, Rieussec, Riols, Les Rives, Romiguières, Roqueredonde, Rouet, Saint-Bauzille-de-Putois, Saint-Brès, Saint-Etienne-d’Albagnan, Saint-Etienne-de-Gourgas, Saint-Félix-de-l’Héras, Saint-Geniès-de-Fontedit, Saint-Guilhem-le-Désert, Saint-Hilaire-de-Beauvoir, Saint-Jean-de-Cornies, Saint-Jean-de-Védas, Saint-Just, Saint-Martin-de-Londres, Saint-Maurice-Navacelles, Saint-Michel, Saint-Nazaire-de-Pézan, Saint-Paul-et-Valmalle, Saint-Pierre-de-la-Fage, Saint-Pons-de-Thomières, Salasc, Saussan, Saussines, Sète, Teyran, Thézan-lès-Béziers, Tourbes, Tressan, Usclas-d’Hérault, La Vacquerie-et-Saint-Martin-de-Castries, Valergues, Valras-Plage, Valros, Vélieux, Vendargues, Vias, Vic-la-Gardiole, Villeneuve-lès-Béziers, Villetelle, Viols-en-Laval, Viols-le-Fort; |
|
— |
departamentul Pyrénées-Orientales: L’Albère, Alenya, Arles-sur-Tech, Baillestavy, Le Barcarès, Bompas, Boule-d’Amont, Calmeilles, Campoussy, Casefabre, Clara, Eus, Fenouillet, Glorianes, Los Masos, Molitg-les-Bains, Montbolo, Mosset, Le Perthus, Prunet-et-Belpuig, Rabouillet, Saint-Laurent-de-Cerdans, Saint-Laurent-de-la-Salanque, Sainte-Marie, Saint-Marsal, Taurinya, Théza, Torreilles, Valmanya, Villelongue-de-la-Salanque, Vira. |
Link către caietul de sarcini
http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-7e46f9d3-55a7-4fed-a312-52a267e4f576