COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.11.2022

COM(2022) 686 final

2022/0414(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Ungariei

{SWD(2022) 686 final}

2022/0414 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Ungariei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Ungariei. În 2019, produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB-ul pe cap de locuitor) al Ungariei a fost de 48 % din media Uniunii. PIB-ul real al Ungariei a scăzut cu 4,5 % în 2020 și a înregistrat o creștere cumulată de 2,3 % în 2020 și 2021. Printre provocările mai vechi rămase nesoluționate care au un impact asupra performanței economice pe termen mediu se numără cele legate de creșterea productivității, disponibilitatea mâinii de lucru calificate, investițiile în capitalul uman și calitatea instituțiilor.

(2)La 9 iulie 2019, la 20 iulie 2020 și la 12 iulie 2022, Consiliul a adresat recomandări Ungariei în contextul semestrului european. În special, Consiliul a recomandat Ungariei să continue integrarea pe piața forței de muncă a grupurilor celor mai vulnerabile, să asigure un caracter mai adecvat al asistenței sociale și al prestațiilor de șomaj, precum și rezultate mai bune în materie de educație și să sporească gradul de participare a grupurilor defavorizate la un învățământ general de calitate. De asemenea, Consiliul a recomandat asigurarea unei reziliențe sporite a sistemului de sănătate și îmbunătățirea accesului la servicii de asistență medicală preventivă și primară de calitate. În plus, Consiliul a recomandat Ungariei să consolideze cadrul anticorupție, inclusiv prin îmbunătățirea eforturilor în materie de urmărire penală și a accesului la informații publice, să întărească independența justiției, să asigure implicarea efectivă a partenerilor sociali și a părților interesate în procesul de luare a deciziilor și să amelioreze concurența în domeniul achizițiilor publice. Ungariei i s-a recomandat, de asemenea, să continue să simplifice sistemul fiscal, consolidându-l în același timp și protejându-l de riscurile de planificare fiscală agresivă, să îmbunătățească concurența și previzibilitatea normelor în sectorul serviciilor și să asigure aplicarea sistematică a normelor în materie de concurență în cazul tranzacțiilor economice. De asemenea, Consiliul a recomandat Ungariei să asigure faptul că măsurile de urgență pe care le adoptă sunt strict proporționale și nu interferează cu activitățile economice. În plus, Consiliul a recomandat Ungariei să pună în aplicare măsuri prin care să se acorde sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor mici și mijlocii în contextul pandemiei, să se concentreze la începutul perioadei proiectele de investiții publice și să se promoveze investițiile private pentru a încuraja redresarea economică. Consiliul a recomandat, de asemenea, Ungariei să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, menținând în același timp caracterul său adecvat, în special prin abordarea problemei inegalității veniturilor. Ungariei i s-a recomandat să își concentreze investițiile în domeniul tranziției verzi și digitale, în special asupra producției și utilizării curate și eficiente a energiei, a transportului durabil și a infrastructurii digitale pentru școli, și să promoveze reforma și investițiile în gestionarea durabilă a apei și a deșeurilor și în circularitatea economiei, în digitalizarea întreprinderilor, în competențele verzi și digitale și în cercetare și inovare. Nu în ultimul rând, Ungariei i s-a recomandat să își reducă dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării pe scară largă a surselor regenerabile de energie, în special prin simplificarea procedurilor de autorizare și modernizarea infrastructurii de energie electrică, să diversifice importurile de combustibili fosili, printre altele, prin consolidarea interconexiunilor cu participarea altor țări, și să reducă dependența de combustibilii fosili în domeniul construcțiilor și al transporturilor prin intensificarea eforturilor în ceea ce privește măsurile de eficiență energetică pentru toți, în special în cazul locuințelor rezidențiale și al electrificării transporturilor.

(3)Recomandările adresate Ungariei la 20 iulie 2020 conțineau orientări de politică mai specifice pentru depășirea pandemiei de COVID-19. În urma evaluării, la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență, a progreselor înregistrate de Ungaria în punerea în aplicare a recomandărilor specifice care îi fuseseră adresate, Comisia constată că a fost pusă în aplicare pe deplin recomandarea privind luarea măsurilor necesare pentru a combate în mod eficace pandemia de COVID-19, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. S-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandarea referitoare la furnizarea de sprijin sub formă de lichidități pentru întreprinderile mici și mijlocii și la promovarea investițiilor private.

(4)La 11 mai 2021, Ungaria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență (PRR), în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Planul a fost transmis în urma unui proces de consultare desfășurat în conformitate cu cadrul legislativ național, cu implicarea autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante. Versiunea transmisă în mai 2021 a fost completată și actualizată ulterior de Ungaria, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, o versiune consolidată fiind transmisă Comisiei la 3 noiembrie 2022. Asumarea la nivel național a planurilor de redresare și reziliență stă la baza implementării cu succes a acestor planuri, a impactului lor de durată pe plan național și a credibilității lor la nivel european. În temeiul articolului 19 din regulamentul menționat, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

(5)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească atingerea obiectivelor generale ale Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 și ale Instrumentului de redresare al UE instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 2 pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planurile de redresare și reziliență ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin aducerea unei contribuții la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va necesita un efort coordonat, care va presupune realizarea de investiții și reforme în întreaga Uniune. Prin punerea în aplicare coordonată și simultană a acestor reforme și investiții și prin implementarea proiectelor transfrontaliere, astfel de reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.

Un răspuns echilibrat care contribuie la cei șase piloni

(7)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.1 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, contribuind astfel într-o manieră adecvată la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din regulamentul în cauză, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.

(8)Planul de redresare și reziliență include măsuri care contribuie la toți cei șase piloni, iar unele componente abordează mai mulți piloni în același timp. Planul include un set amplu de investiții și reforme, cu un accent special pe tranziția verde, transformarea digitală, consolidarea rezilienței economice, sociale și instituționale, precum și pe politicile pentru generațiile următoare. Planul include, de asemenea, măsuri de sprijinire a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, precum și a coeziunii sociale și teritoriale, în concordanță cu Strategia industrială pentru Europa.

(9)Planul de redresare și reziliență contribuie în mod semnificativ la tranziția verde și la transformarea digitală. Tranziția verde este sprijinită în special prin reforme și investiții în domeniul transporturilor durabile, al energiei, al gestionării apei și al economiei circulare. Printre măsurile-cheie se numără investițiile în transportul public cu emisii zero, dezvoltări ale rețelelor energetice și generarea de energie din surse regenerabile. Mai multe componente prevăd măsuri menite să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor publice și a clădirilor rezidențiale. Transformarea digitală este sprijinită în special prin măsuri de promovare a digitalizării în sectoarele educației, administrației publice, sănătății, energiei și transporturilor, precum și prin dezvoltarea competențelor digitale.

(10)Un număr semnificativ de reforme și investiții incluse în planul de redresare și reziliență vizează îmbunătățirea asistenței medicale și a rezilienței economice, sociale și instituționale. Se preconizează că măsurile din sectorul sănătății vor îmbunătăți eficiența și accesul la îngrijire pentru toți. Măsurile prevăd, de asemenea, îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru persoanele care trăiesc în cele mai sărace așezări. Se preconizează că întreprinderea unor reforme instituționale cheie va îmbunătăți reziliența economiei prin consolidarea luptei împotriva corupției și a independenței justiției. Reformele avute în vedere vizează simplificarea sistemului de impozitare și consolidarea acestuia în fața riscului de planificare fiscală agresivă, precum și sporirea rolului consultărilor publice și al evaluărilor de impact în procesul legislativ, astfel încât să se îmbunătățească calitatea și previzibilitatea reglementărilor. Se preconizează că pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii vor fi luate în special diverse măsuri menite să susțină concurența în domeniul achizițiilor publice, inclusiv acțiuni specifice menite să faciliteze participarea întreprinderilor mici și mijlocii și să promoveze cercetarea și inovarea.

(11)Se preconizează promovarea coeziunii sociale și teritoriale printr-o gamă largă de măsuri prevăzute în planul de redresare și reziliență, în special prin reforme și investiții care sprijină dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și competitive, inclusiv prin dezvoltarea competențelor digitale și profesionale, precum și prin reforme menite să îmbunătățească sustenabilitatea finanțelor publice. În plus, mai multe măsuri vizează abordarea provocărilor specifice cu care se confruntă cele mai defavorizate așezări, iar măsurile din domeniul asistenței medicale contribuie, de asemenea, la furnizarea de servicii de asistență medicală primară mai cuprinzătoare și la accesibilitatea asistenței medicale spitalicești de calitate. Nu în ultimul rând, o parte semnificativă a planului de redresare și reziliență este dedicată politicilor pentru generația următoare, în special prin digitalizarea educației, îmbunătățirea accesului la o educație de calitate și favorabilă incluziunii și sporirea disponibilității serviciilor de educație și îngrijire timpurie.

Abordarea tuturor provocărilor identificate în recomandările specifice adresate țării sau a unei părți semnificative a acestora

(12)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la o abordare eficace (nota A) a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice adresate Ungariei sau a unei părți semnificative a acestora, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscale, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.

(13)Planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate Ungariei de către Consiliu în cadrul semestrului european în 2019, 2020 și 2022 sau a unei părți semnificative a acestora, în special în ceea ce privește tranziția verde și digitală, educația, piața forței de muncă, politica socială, asistența medicală, cadrul anticorupție, independența justiției, concurența în domeniul achizițiilor publice, calitatea și transparența procesului decizional, impozitarea și planificarea fiscală agresivă, precum și sistemul de pensii.

(14)Planul de redresare și reziliență conține mai multe măsuri relevante menite să abordeze provocările legate de tranziția verde. În ceea ce privește producția de energie și eficiența energetică, planul include reforme menite să îmbunătățească procedurile de autorizare pentru producerea de energie din surse regenerabile, să simplifice racordarea la rețea a micilor centrale care produc energie din surse regenerabile și să elimine obstacolele din calea dezvoltării energiei eoliene. Ungaria s-a angajat să mărească capacitatea totală de producție de energie din surse regenerabile autorizată pentru racordarea la rețea până la cel puțin 10 000 MW până în 2026. Planul de redresare și reziliență include, de asemenea, investiții care vizează consolidarea dezvoltării producției de energie solară, precum și îmbunătățirea rețelei de energie electrică pentru a permite integrarea sigură a energiei produse din surse regenerabile. Planul de redresare și reziliență include, de asemenea, mai multe investiții pentru renovarea clădirilor publice din punctul de vedere al eficienței energetice, în special cele din sectorul educației și al sănătății, precum și a clădirilor rezidențiale. În ceea ce privește sectorul transporturilor durabile, planul de redresare și reziliență include investiții pentru dezvoltarea rețelei feroviare suburbane, a rețelei feroviare pe coridoarele TEN-T, a transportului cu autobuzul cu emisii zero și a gestionării centrale a traficului pe căile ferate TEN-T. În plus, Ungaria va introduce pentru transportul cu autobuzul și cu trenul un sistem național unic de tarifare, de emitere a biletelor și de informare a călătorilor. Planul de redresare și reziliență cuprinde, de asemenea, măsuri care vizează promovarea reformelor și a investițiilor în economia circulară și în gestionarea durabilă a deșeurilor, precum și în gestionarea durabilă a apei, inclusiv prin promovarea unor soluții naturale de reținere a apei.

(15)Planul de redresare și reziliență conține, de asemenea, mai multe măsuri relevante menite să abordeze provocările legate de tranziția digitală. Planul include măsuri menite să ofere caiete digitale și formare aferentă acestora cadrelor didactice și elevilor din învățământul public, dispozitive de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru școlile primare și secundare, inclusiv pentru unitățile de învățământ profesional și școlile de formare profesională, pentru universități și instituțiile de învățământ pentru adulți, precum și să sporească digitalizarea sectoarelor sănătății și transporturilor. În plus, planul de redresare și reziliență include unele măsuri de consolidare a digitalizării administrației publice, în special prin intermediul platformelor electronice de depunere de declarații în scopuri fiscale, prin dezvoltarea în continuare a sistemului electronic de achiziții publice și prin îmbunătățirea sistemului de gestionare a dosarelor al parchetelor.

(16)Planul include mai multe măsuri menite să abordeze provocările identificate în domeniul educației. Planul cuprinde reforme menite să asigure o mai mare atractivitate a profesiei de cadru didactic prin intermediul unui mecanism care să asigure convergența treptată a salariilor cadrelor didactice până la cel puțin 80 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ superior, să reducă segregarea în școli, precum și să asigure accesul la un învățământ de calitate, în special prin punerea la dispoziția elevilor și a profesorilor a dispozitivelor necesare pentru a participa la un învățământ digital modern și prin dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și ale cadrelor didactice. Planul de redresare și reziliență prevede, de asemenea, investiții menite să ofere oportunități de reconversie profesională pentru profesori și formare specifică în domeniul managementului pentru directorii și directorii adjuncți de școli, să sprijine integrarea elevilor cu nevoi de învățare speciale în învățământul general și să lanseze un proces de integrare a claselor din ciclul gimnazial din școlile mici cu performanțe școlare scăzute în școli mai mari, în vederea îmbunătățirii eficienței și a calității educației. În plus, provocările în materie de cercetare și inovare sunt abordate prin înființarea de laboratoare naționale pentru îmbunătățirea ecosistemului pentru știință și inovare.

(17)Recomandării specifice adresate țării privind integrarea grupurilor celor mai vulnerabile pe piața forței de muncă i se dă curs prin crearea de locuri suplimentare în creșe, prin promovarea oportunităților de angajare pentru persoanele care locuiesc în așezările cele mai defavorizate și prin investiții în echipamente educaționale digitale, în conținut educațional digital, în cursuri de formare pentru adulți și într-un mediu de învățare modernizat în instituțiile de educație și formare profesională și în universități.

(18)Planul de redresare și reziliență include diverse măsuri menite să abordeze provocările specifice legate de politicile sociale, oferind un sprijin cuprinzător locuitorilor din 300 de așezări considerate ca fiind cele mai defavorizate. Aceste măsuri vizează promovarea ocupării forței de muncă și a dezvoltării competențelor pe baza particularităților locale, obținerea unor rezultate mai bune în materie de învățare printr-o pedagogie orientată către comunitate, construirea și renovarea locuințelor sociale și înființarea de centrale termice sociale bazate pe energia solară.

(19)Planul prevede o gamă largă de reforme și investiții pentru a aborda cele mai importante provocări cu care se confruntă serviciile de îngrijire. Printre acestea se numără, în special, investițiile în modernizarea infrastructurii și a echipamentelor spitalicești, în optimizarea rețelei de asistență medicală spitalicească și în dezvoltarea asistenței medicale primare și preventive prin crearea unor comunități de medici generaliști care să furnizeze servicii integrate de sănătate. Aceste investiții sunt completate prin investiții în asistența medicală digitală, cum ar fi programele de digitalizare și monitorizarea la distanță a persoanelor în vârstă, în scopul îngrijirii acestora. O altă măsură sprijină eradicarea plăților informale din sistemul de sănătate.

(20)Planul de redresare și reziliență include o serie de măsuri de consolidare a cadrului anticorupție. Printre acestea se numără înființarea unei autorități de integritate care să consolideze în mod eficient prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a conflictelor de interese și a corupției, precum și a altor activități ilegale și nereguli legate de punerea în aplicare a sprijinului acordat Ungariei de Uniune, cu un accent deosebit pe procedurile de achiziții publice și pe asigurarea valabilității declarațiilor de avere. Potrivit planului de redresare și reziliență, autoritatea de integritate ar trebui să aibă competențe extinse pentru a interveni în toate cazurile în care consideră că autoritățile naționale competente nu au luat măsurile necesare pentru a preveni, a detecta și a corecta actele de fraudă, conflictele de interese, corupția și alte activități ilegale sau nereguli care afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale Uniunii. Ar trebui să se garanteze independența deplină a autorității de integritate, inclusiv prin procesul de selecție a personalului său și a cadrelor de conducere ale acesteia și prin procesul de stabilirea bugetului său. O altă măsură constă în înființarea unui grup operativ anticorupție, cu o implicare semnificativă din partea organizațiilor neguvernamentale independente, care să analizeze sistematic măsurile anticorupție existente și să elaboreze propuneri pentru îmbunătățirea detectării, cercetării, urmăririi penale și sancționării practicilor de corupție și a altor practici, precum nepotismul, favoritismul sau practica „ușilor turnante” între sectorul public și cel privat. Conform planului de redresare și reziliență, grupul operativ ar trebui să fie prezidat de președintele autorității de integritate, dar ar trebui să funcționeze independent de autoritatea respectivă. În plus, planul de redresare și reziliență include măsuri de sprijinire a unei cooperări consolidate cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), de stabilire a unui domeniu de aplicare personal și material extins al declarațiilor de avere și de consolidare a supravegherii și a transparenței modului în care fundațiile care gestionează active de interes public și desfășoară activități de interes public și persoanele juridice înființate sau deținute de acestea utilizează sprijinul acordat de Uniune. Planul de redresare și reziliență include, de asemenea, o serie de reforme care vizează consolidarea mecanismelor legislative, instituționale și practice pentru a preveni, a detecta și a corecta într-un mod mai eficace actele de fraudă, corupție, conflictele de interese și alte activități ilegale în contextul utilizării sprijinului acordat de Uniune. Planul de redresare și reziliență cuprinde, de asemenea, o reformă menită să consolideze cadrul anticorupție prin stabilirea posibilității exercitării unui control jurisdicțional asupra deciziilor parchetelor sau ale organelor de cercetare penală de a respinge un denunț privind săvârșirea unei infracțiuni sau de a pune capăt procedurilor penale. Este inclusă, de asemenea, o măsură care prevede punerea pe deplin în aplicare a actualei Strategii naționale anticorupție a Ungariei și a planului de acțiune aferent, precum și pregătirea unei noi strategii naționale anticorupție și a unui nou plan de acțiune. Mai multe măsuri din planul de redresare și reziliență contribuie la asigurarea unei mai mari transparențe a datelor publice și la îmbunătățirea accesului la acestea, inclusiv cu scopul de a consolida cadrul anticorupție prin facilitarea unei supravegheri independente. Astfel de măsuri includ înființarea și operarea unui registru central cu funcție de căutare privind utilizarea fondurilor publice, eliminarea sau limitarea costurilor legate de cererile de informații publice, scurtarea procedurilor judiciare în cazurile legate de accesul la informații publice, precum și verificări periodice ale tuturor organismelor publice pentru a evalua dacă acestea respectă cerințele privind furnizarea accesului la date de interes public.

(21)Recomandarea specifică țării referitoare la consolidarea independenței justiției este abordată prin mai multe reforme incluse în planul de redresare și reziliență, reforme care se preconizează că vor consolida independența și imparțialitatea instanțelor și a judecătorilor, prevăzute prin lege în conformitate cu articolul 19 din TUE și cu acquis˗ul relevant al UE, asigurând astfel un standard mai ridicat de protecție judiciară și îmbunătățind climatul de investiții din Ungaria. Planul include măsuri de consolidare a rolului și a atribuțiilor relative ale Consiliului Judiciar Național în raport cu atribuțiile președintelui Oficiului Național al Magistraturii. Se preconizează că exercitarea unui control eficace asupra președintelui Oficiului Național al Magistraturii de către Consiliul Judiciar Național va reduce posibilitatea pronunțării unor hotărâri arbitrare în administrarea centrală a instanțelor, inclusiv în ceea ce privește numirile în funcții din aparatul judiciar, și va consolida așadar independența justiției. Potrivit planului de redresare și reziliență, acest obiectiv ar trebui realizat în special prin introducerea cerinței conform căreia Consiliul Judiciar Național trebuie să emită un aviz obligatoriu motivat cu privire la hotărârile individuale, de exemplu privind condițiile de eligibilitate aplicabile candidaților la funcția de președinte și vicepreședinte al Oficiului Național al Magistraturii, pe baza unor criterii de selecție adecvate; privind anularea procedurilor de numire în funcții judiciare și executive în cadrul instanțelor; privind transferul judecătorilor și privind eliminarea judecătorilor din completele de judecători care audiază cauze speciale, inclusiv de contencios administrativ. Consiliul Judiciar Național ar trebui, de asemenea, să emită un aviz motivat cu caracter obligatoriu cu privire la diferite reglementări, cum ar fi cele privind sistemul de puncte pentru ocuparea posturilor judiciare, condițiile pentru acordarea de prime, formarea judecătorilor, volumul de muncă la nivel național și numărul de posturi judiciare. Nu în ultimul rând, judecătorii care sunt membri ai Consiliului Judiciar Național ar trebui să aibă posibilitatea de a fi realeși pentru un nou mandat, iar Consiliul Judiciar Național ar trebui să aibă acces la toate documentele, ar trebui să dispună de capacitate juridică și de autonomie în ceea ce privește efectuarea de plăți din bugetul său, precum și de dreptul de a sesiza instanța competentă și Curtea Constituțională pentru a-și apăra prerogativele. De asemenea, ar trebui introduse norme nediscreționare cu privire la desemnarea președinților interimari ai instanțelor și la interzicerea reintegrării judecătorilor într-o instanță superioară în urma detașării lor. Se preconizează că o altă reformă inclusă în plan va consolida independența judiciară a Curții Supreme (Kúria), în special prin modificarea normelor privind alegerea președintelui Kúria, care ar trebui să aibă cel puțin cinci ani de experiență în calitate de judecător și nu ar trebui să poată fi reales pentru un nou mandat. Consiliul Judiciar Național ar trebui să emită un aviz motivat cu caracter obligatoriu cu privire la criteriile de selecție a candidaților la funcția de președinte și vicepreședinte al Kúria. Reforma ar trebui, de asemenea, să elimine posibilitatea ca membrii Curții Constituționale să fie numiți în Kúria fără a participa la procedura normală de candidatură, să îmbunătățească sistemul de repartizare a cauzelor și să încredințeze atribuții consolidate Consiliului Judiciar al Kúria. Se preconizează că alte reforme prevăzute vor elimina obstacolele din calea transmiterii de cereri de decizii preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene și vor elimina posibilitatea, introdusă în 2019, ca autoritățile publice să conteste în fața Curții Constituționale hotărârile judecătorești definitive, pentru a se asigura că hotărârile definitive sunt pronunțate de instanțele independente competente.

(22)Planul de redresare și reziliență include, de asemenea, mai multe măsuri menite să abordeze provocările legate de concurența în domeniul achizițiilor publice, inclusiv prin consolidarea integrității procedurilor de achiziții publice. O reformă constă în dezvoltarea și utilizarea în permanență a unui instrument de monitorizare care să evalueze nivelul și cauzele procedurilor de achiziții publice cu un singur ofertant. O altă reformă vizează dezvoltarea unui cadru de măsurare a performanțelor pentru a evalua la intervale regulate eficiența și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a procedurilor de achiziții publice, precum și motivele pentru care nivelul de concurență este limitat în sectoarele afectate cel mai puternic de nivelul scăzut al concurenței. Ar trebui elaborat și implementat un plan de acțiune bazat pe bunele practici internaționale care să asigure un nivel de concurență mai ridicat în domeniul achizițiilor publice. Pornind de la aceste reforme, planul de redresare și reziliență include un angajament al Ungariei de a reduce și de a menține sub 15 % ponderea procedurilor de achiziții publice cu un singur ofertant, atât pentru procedurile finanțate integral sau parțial din fondurile Uniunii, cât și pentru cele finanțate exclusiv din resurse naționale. Pentru a însoți aceste reforme, planul de redresare și reziliență include oportunități de formare și o schemă de sprijin care să faciliteze participarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii la procedurile de achiziții publice, precum și măsuri de dezvoltare a sistemului electronic de achiziții publice pentru a facilita supravegherea și analiza independente ale condițiilor de concurență în domeniul achizițiilor publice.

(23)Planul de redresare și reziliență include reforme menite să îmbunătățească calitatea și transparența procesului decizional printr-un dialog social eficace, prin colaborarea cu alte părți interesate și prin evaluări periodice ale impactului. Măsurile conexe au scopul de a asigura faptul că proiectele de acte legislative elaborate de guvern sunt supuse sistematic consultărilor publice pentru o perioadă de timp suficient de îndelungată, cu excepția cazului în care există o justificare corespunzătoare de a nu proceda astfel, și că se efectuează în mod consecvent evaluări ale impactului care sunt puse la dispoziția publicului pentru toate proiectele de acte legislative. Implicarea explicită a partenerilor sociali și a părților interesate în procesul decizional este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru multe dintre măsurile incluse în planul de redresare și reziliență. Se are, de asemenea, în vedere implicarea părților interesate în implementarea și supravegherea planului de redresare și reziliență în sine prin înființarea și funcționarea unui comitet de monitorizare ai cărui membri ar trebui, cel puțin în proporție de 50 %, să provină din organizații ale societății civile complet independente de autoritățile publice.

(24)Planul de redresare și reziliență cuprinde, de asemenea, măsuri privind mediul de afaceri, în special privind îmbunătățirea sistemului fiscal. Planul de redresare și reziliență include reforme care vizează combaterea mai eficace a planificării fiscale agresive, cum ar fi raportarea mai sistematică de date privind stabilirea prețurilor de transfer, introducerea unor cerințe privind substanța minimă pentru stabilirea impozitului pe profit al societăților de tip „cutie poștală” și extinderea domeniului de aplicare al normelor privind nedeductibilitatea pentru a include plățile efectuate în străinătate către jurisdicții cu impozite foarte mici sau egale cu zero. În ceea ce privește simplificarea fiscală, planul include măsuri de reducere a numărului de taxe și impozite și măsuri privind transformarea digitală a procedurilor de asigurare a respectării obligațiilor fiscale.

(25)Planul de redresare și reziliență include o foaie de parcurs pentru reforme menită să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen mediu și lung a sistemului de pensii din Ungaria, consolidând în același timp caracterul adecvat al drepturilor care le revin pensionarilor cu venituri mai mici. Se preconizează, de asemenea, că planul de redresare și reziliență va contribui la sustenabilitatea finanțelor publice prin realizarea de analize ale cheltuielilor.

(26)Recomandările referitoare la măsurile imediate de politică fiscal-bugetară luate ca răspuns la pandemie pot fi considerate ca fiind în afara domeniului de aplicare al planului de redresare și reziliență al Ungariei, în pofida faptului că, în general, aceasta a răspuns în mod adecvat și suficient la nevoia imediată de sprijinire a economiei prin mijloace fiscal-bugetare în 2020, 2021 și 2022, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere.

Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională

(27)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.3 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Ungariei, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.

(28)Simulările efectuate de serviciile Comisiei arată că planul de redresare și reziliență, împreună cu restul măsurilor din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, ar putea duce la creșterea PIB-ului Ungariei cu o valoare cuprinsă între 1,0 și 1,4 % până în 2025, fără a include în acest procent posibilul impact pozitiv al reformelor structurale, care poate fi substanțial. Se preconizează că planul va promova creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, investițiile care sprijină reușita tranziției verzi și a tranziției digitale urmând să aibă o contribuție majoră în acest sens, va susține inovarea, va digitaliza administrația publică și serviciile publice și va consolida concurența în domeniul achizițiilor publice. Se preconizează că măsurile vor conduce la o eficiență energetică sporită a clădirilor publice și la o pondere mai ridicată a producției de energie din surse regenerabile. De asemenea, se preconizează că măsurile vor consolida competențele digitale și vor îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate.

(29)Pe termen mediu spre lung, se preconizează că planul va permite creșterea ofertei de lucrători calificați prin realizarea de reforme și investiții în învățământul public, în formarea profesională și în învățământul superior. Se preconizează că planul va contribui în mod deosebit la consolidarea competențelor digitale, prin utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor și a soluțiilor digitale în educație și sectorul sănătății. Reformele și investițiile în domeniul sănătății pot, de asemenea, să aibă un efect pozitiv asupra ofertei de forță de muncă. Se preconizează că potențialul inovator al economiei va fi stimulat prin investiții care încurajează colaborarea între diferiții actori din domeniul cercetării și dezvoltării în mai multe domenii de importanță strategică. Măsurile care vizează îmbunătățirea concurenței în domeniul achizițiilor publice, combaterea corupției, consolidarea independenței justiției, îmbunătățirea calității legislației și a cheltuielilor publice pot, de asemenea, să stimuleze producția potențială prin calitatea mai bună a investițiilor, în special în sectorul public.

(30)Se preconizează că planul de redresare și reziliență va sprijini tranziția verde și va reduce dependența de importurile de combustibili fosili. Se preconizează că reformele și investițiile în energia din surse regenerabile și investițiile în rețeaua electrică în vederea integrării unui număr sporit de surse regenerabile de energie vor mări semnificativ ponderea producției de energie cu emisii zero. În plus, se preconizează că investițiile în eficiența energetică a clădirilor publice și rezidențiale vor reduce consumul de energie fosilă și emisiile de gaze cu efect de seră. Se preconizează că măsurile privind mobilitatea durabilă, inclusiv îmbunătățirea liniilor de cale ferată suburbane și a autobuzelor electrice, vor îmbunătăți calitatea și eficiența transportului public, vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră și vor îmbunătăți calitatea aerului, cu efecte pozitive asupra stării de sănătate și a productivității.

(31)Printre măsurile prevăzute în plan care se preconizează că vor avea un impact pozitiv asupra coeziunii sociale și vor contribui la reducerea riscurilor sociale și economice ale grupurilor vulnerabile se numără dezvoltarea structurilor de îngrijire a copiilor preșcolari, promovarea competențelor digitale în școli, asigurarea unei mai mari participări a elevilor și studenților defavorizați cu cerințe educaționale speciale în cadrul unui învățământ general de calitate, reducerea riscului de segregare în școli și un pachet de reforme ale sistemului de sănătate prin care să se asigure un acces mai echitabil la serviciile de asistență medicală prin investiții în sectorul sănătății și eradicarea plăților informale din cadrul acestuia. De asemenea, se are în vedere un set cuprinzător de măsuri care să vină în sprijinul așezărilor celor mai defavorizate, în funcție de nevoile lor specifice.

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

(32)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.4 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență va asigura faptul că nicio măsură (nota A) întreprinsă pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 3 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”).

(33)În conformitate cu orientările tehnice furnizate în Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență 4 , Ungaria a precizat motivele pentru care nicio măsură din planul său de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ vreun obiectiv de mediu. Acolo unde era necesar, Ungaria a propus punerea în aplicare a unor măsuri de atenuare pentru a se evita prejudiciile semnificative, ceea ce ar trebui să se asigure prin intermediul unor jaloane și ținte relevante.

(34)S-a acordat o atenție deosebită măsurilor al căror impact asupra obiectivelor de mediu necesită o supraveghere riguroasă. În special, în ceea ce privește măsurile care implică construirea și renovarea infrastructurilor de alimentare cu apă, jaloanele relevante asigură faptul că nu se aduc prejudicii semnificative mediului, în special prin punerea în aplicare a rezultatelor și a condițiilor din evaluările impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația UE în materie de mediu, precum și prin asigurarea faptului că se acordă autorizațiile relevante de captare a apei și că se va obține o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață și de apă subterană afectate de aceste investiții.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(35)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.5 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor privind clima reprezintă 48,1 % din alocarea totală aferentă planului, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul menționat, planul este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima 2021˗2030.

(36)Se preconizează că reformele și investițiile care vizează utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea rețelei și măsuri de eficiență energetică vor ajuta Ungaria să își atingă obiectivele de decarbonizare pentru 2030 și să sprijine tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Se preconizează că acest lucru va fi realizat în special prin revizuirea cadrului juridic și administrativ pentru a promova utilizarea surselor regenerabile de energie. Se preconizează că eliminarea restricțiilor generale existente pentru centralele eoliene onshore și crearea de zone pretabile dezvoltării de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile în regiunile cele mai vântoase pentru a facilita și mai mult instalarea de turbine eoliene vor permite instalarea de noi capacități de energie eoliană. Se preconizează că îmbunătățirea procedurilor de autorizare pentru centralele electrice care se bazează pe surse regenerabile de energie va favoriza utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile. Se preconizează, de asemenea, că o mai mare transparență, previzibilitate și disponibilitate a procedurilor de racordare la rețea pentru sursele regenerabile de energie vor contribui la dezvoltarea acestora, obiectivul fiind acela de a se ajunge până în 2026 la o capacitate de producție de energie din surse regenerabile autorizată în vederea racordării la rețea de 10 000 MW. Conform planului de redresare și reziliență, aceste reforme ar trebui completate cu investiții pentru dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție și a rețelelor inteligente, inclusiv a contoarelor inteligente, precum și pentru instalarea de panouri solare și de instalații de stocare. Renovarea clădirilor publice, în special a celor ale instituțiilor de învățământ și din sectorul sănătății, precum și a clădirilor rezidențiale, în special prin înlocuirea ferestrelor și modernizarea încălzirii locuințelor, va contribui la sporirea eficienței energetice.

(37)Un pachet cuprinzător de reforme și investiții în sectorul transporturilor vizează sprijinirea transportului public de persoane și de mărfuri pe calea ferată. Se preconizează că acest pachet va stimula întregul ecosistem al mobilității, ceea ce ar trebui să aibă efecte benefice pentru economie și să contribuie la decarbonizarea sectorului transporturilor.

(38)Planul de redresare și reziliență cuprinde, de asemenea, reforme și investiții în domeniul gestionării durabile a apei menite să îmbunătățească alimentarea cu apă în anumite regiuni care se confruntă cu penurii de apă, în special prin reconstruirea unor elemente ale sistemului existent de gestionare a apei și prin crearea de noi rute de alimentare cu apă, să dezvolte soluții naturale de reținere a apei, să modernizeze sistemul Ungariei de monitorizare a gestionării apei la nivel local și național și să promoveze practici durabile de gestionare a apei în rândul agricultorilor. Se preconizează că investițiile legate de gestionarea apei vor contribui la îmbunătățirea reținerii apei în zonele care se confruntă cu penurii de apă și la protejarea resurselor de apă subterană. Jaloanele relevante asigură punerea în aplicare a rezultatelor și a condițiilor din evaluările impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația UE în materie de mediu, precum și acordarea autorizațiilor relevante de captare a apei și obținerea unei stări ecologice bune a corpurilor de apă de suprafață și de apă subterană vizate de aceste investiții.

(39)Planul de redresare și reziliență include reforme și investiții în domeniul gestionării durabile a deșeurilor care se preconizează că vor contribui la tranziția verde prin crearea unui mediu juridic solid și favorabil pentru promovarea tranziției către economia circulară și prin sprijinirea utilizării materiilor prime secundare. Se preconizează că aceste măsuri vor permite Ungariei să atingă țintele stabilite la nivelul Uniunii pentru 2025 și 2030 în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

(40)Deși planul de redresare și reziliență nu conține măsuri specifice referitoare la biodiversitate, acesta include măsuri care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și care pot fi benefice și pentru conservarea biodiversității, întrucât schimbările climatice reprezintă una dintre amenințările majore la adresa biodiversității. Ungaria a efectuat o evaluare sistematică din perspectiva principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, din care reiese că niciuna dintre măsurile propuse nu afectează biodiversitatea.

Contribuția la tranziția digitală

(41)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.6 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 29,8 % din alocarea totală aferentă planului, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VII la regulamentul menționat.

(42)Planul de redresare și reziliență include mai multe măsuri care vizează îmbunătățirea competențelor digitale în educație la toate nivelurile, asigurarea unui acces larg la educația digitală pentru elevi, studenți și profesori, precum și integrarea soluțiilor de educație digitală în educația și formarea profesională și în învățământul superior. Având în vedere aceste obiective, planul include formarea digitală a cadrelor didactice și investiții în dotarea cu echipamente informatice a școlilor, a cadrelor didactice și a elevilor și studenților, acordând o atenție specială elevilor și studenților cei mai defavorizați. Planul sprijină, de asemenea, dezvoltarea de conținut educațional digital pentru învățământul profesional și terțiar.

(43)Planul conține măsuri care vizează digitalizarea unor sectoare specifice, în special sectoarele sănătății, transporturilor și energiei. Digitalizarea asistenței medicale face obiectul unei game largi de inițiative, cum ar fi înființarea unui centru de diagnosticare la distanță, introducerea unui sistem bazat pe inteligența artificială pentru serviciul de urgență, dezvoltarea unor aplicații mobile în domeniul sănătății și un sistem de monitorizare la distanță a pacienților destinat persoanelor vârstnice. Se preconizează că implementarea unui sistem central de gestionare a traficului feroviar și a unui sistem național unic de informare a călătorilor și de tarifare pentru autobuze și căile ferate va îmbunătăți siguranța, calitatea și atractivitatea transportului public. Se preconizează că dezvoltarea rețelelor electrice inteligente va conecta mai bine capacitățile descentralizate suplimentare de producere a energiei din surse regenerabile la sistemul actual, astfel încât rețelele să fie adaptate la cerințele viitoare și să se permită o mai bună reglementare a producției de energie.

(44)Se preconizează, de asemenea, că măsurile de consolidare a soluțiilor și a serviciilor TIC guvernamentale vor contribui la modernizarea și îmbunătățirea administrației publice. Planul include, printre altele, măsuri privind transformarea digitală a procedurilor de asigurare a respectării obligațiilor fiscale, dezvoltarea în continuare a sistemului electronic de achiziții publice și privind sistemul de gestionare a dosarelor în cadrul parchetelor.

Impact de durată

(45)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.7 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură (nota A) un impact de durată asupra Ungariei.

(46)Impactul de durată al planului de redresare și reziliență este susținut de o serie de măsuri în diferite sectoare. Printre reformele care sprijină tranziția verde se numără un cadru administrativ și juridic mai eficace, care promovează utilizarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie, un nou cadru de politici pentru economia circulară, o mai bună monitorizare a resurselor de apă și o sensibilizare sporită cu privire la gestionarea durabilă a apei. În plus, se preconizează că îmbunătățirea eficienței serviciilor publice prin digitalizarea acestora, inclusiv în sectorul sănătății, va contribui la impactul de durată al planului. Alte măsuri care vor avea un impact de durată privesc îmbunătățirea integrării pe piața forței de muncă a grupurilor celor mai vulnerabile, precum și îmbunătățirea rezultatelor în materie de educație și a participării la educație a grupurilor defavorizate și a zonelor cel mai puțin dezvoltate. Aceste măsuri sunt completate de investiții în competențele digitale.

(47)Se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui într-o manieră semnificativă la consolidarea rezilienței instituționale a Ungariei. Se preconizează că acest obiectiv va fi realizat prin consolidarea cadrului anticorupție, consolidarea independenței sistemului judiciar și îmbunătățirea calității și a transparenței procesului decizional. Se preconizează că mediul de afaceri va fi îmbunătățit prin măsuri de îmbunătățire a sistemului fiscal, de asigurare a previzibilității reglementărilor și de sporire a concurenței în domeniul achizițiilor publice. Se preconizează, de asemenea, că planul va contribui la sustenabilitatea sistemului de pensii din Ungaria și la buna gestiune bugetară prin realizarea de analize ale cheltuielilor.

(48)Impactul de durată al planului poate fi, de asemenea, consolidat prin intermediul sinergiilor dintre plan și alte programe de sprijin, inclusiv cele finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea în mare măsură a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.

Monitorizare și implementare

(49)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.8 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru a asigura monitorizarea și implementarea eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.

(50)Subsecretariatul de stat responsabil cu implementarea planului de redresare și reziliență (denumită în continuare „autoritatea națională”) din cadrul ministerului responsabil cu punerea în aplicare a sprijinului acordat de Uniune este responsabil cu coordonarea generală a planului de redresare și reziliență și cu monitorizarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii jaloanelor și a țintelor. De asemenea, acest subsecretariat de stat are și responsabilitatea coordonării raportării cu privire la îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, inclusiv privind indicatorii aferenți, și a furnizării de date, cum ar fi cele referitoare la destinatarii finali. Autoritatea națională este responsabilă cu întocmirea cererilor de plată, a declarațiilor de gestiune și a rezumatului auditurilor. În vederea îndeplinirii acestor sarcini, autoritatea națională a atribuit în mod clar responsabilitățile și se bazează pe o structură specifică, responsabilă cu implementarea planului. Progresele înregistrate în direcția îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor vor fi monitorizate cu ajutorul unor date actualizate periodic într-un sistem de informații de monitorizare ce va fi instituit cel târziu înainte de depunerea primei cereri de plată, precum și prin măsuri adecvate prin care să se asigure actualitatea, fiabilitatea și veridicitatea datelor în sistemul de informații de monitorizare. În plus, ar trebui instituite mecanisme specifice de monitorizare pentru diferitele măsuri, pentru a permite identificarea timpurie a riscurilor și a întârzierilor în punerea în aplicare, precum și intervenția, după caz, asigurându-se astfel că se înregistrează progrese în punerea în aplicare a măsurilor din planul de redresare și reziliență.

(51)Jaloanele și țintele prevăzute în plan sunt adecvate pentru monitorizarea implementării sale. Jaloanele și țintele reflectă în mod adecvat nivelul general de ambiție al planului, sunt clare și realiste. Acestea sunt bine concepute, au indicatori relevanți, acceptabili și solizi, ceea ce ar trebui să asigure o monitorizare corespunzătoare pe parcursul implementării. Jaloanele și țintele sunt relevante și pentru măsurile deja încheiate, care sunt eligibile în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestor jaloane și ținte în decursul timpului este necesară pentru justificarea cererilor de plată.

(52)Statele membre ar trebui să asigure comunicarea sprijinului financiar acordat în cadrul mecanismului și confirmarea primirii acestuia în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Se poate solicita sprijin tehnic în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului 5 , care este menit să ajute statele membre să își implementeze planurile de redresare și reziliență.

Stabilirea costurilor

(53)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.9 din anexa V la acesta, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, respectă principiul eficienței costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(54)Ungaria a furnizat, în general, defalcări detaliate ale costurilor individuale estimate ale investițiilor și reformelor care au un cost asociat inclus în planul de redresare și reziliență. Evaluarea costurilor arată că majoritatea costurilor din planul de redresare și reziliență sunt rezonabile și plauzibile. Dovezile pe care se sprijină estimările costurilor oferă o explicație rezonabilă a principalilor factori de cost ai măsurilor propuse, chiar dacă numărul și gradul de detaliere al dovezilor furnizate variază de la o măsură la alta. În general, proiectele anterioare, datele efective privind licitațiile sau alte date comparative privind costurile pentru principalii factori de cost au fost prezentate pentru a servi drept referință pentru estimările costurilor. În unele cazuri, au fost furnizate detalii limitate privind metodologia și ipotezele utilizate pentru a realiza estimările costurilor, motiv pentru care nu se poate efectua o evaluare pozitivă completă a estimărilor costurilor. Ungaria a furnizat, de asemenea, documente justificative detaliate pentru majoritatea măsurilor care stau la baza justificării și a dovezilor furnizate privind estimările costurilor. În plus, Ungaria a furnizat suficiente informații și asigurări pentru a se asigura faptul că costurile planului de redresare și reziliență nu sunt acoperite de alte finanțări existente sau planificate din partea Uniunii. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență respectă principiul eficienței costurilor și este proporțional cu impactul economic și social național preconizat.

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(55)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.10 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență și măsurile suplimentare prevăzute în prezenta decizie sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, detectarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor evita în mod eficace dubla finanțare în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace ce vizează promovarea și asigurarea respectării dreptului UE, inclusiv pentru prevenirea, detectarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea finanțelor Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 6 .

(56)În conformitate cu articolul 20 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241, ar trebui stabilite jaloane legate de protecția intereselor financiare ale Uniunii pentru a se asigura conformitatea cu articolul 22 din regulamentul respectiv, prin instituirea unui sistem de control adecvat. Se preconizează că îndeplinirea satisfăcătoare a acestor jaloane va garanta caracterul adecvat al sistemului de control intern, în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (UE) 2021/241. Ținând seama de faptul că un cadru anticorupție solid și eficace, mecanisme consolidate pentru prevenirea, detectarea și corectarea eficace a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a altor activități ilegale în contextul punerii în aplicare a sprijinului acordat de Uniune, un sistem de achiziții publice competitiv și transparent și independența sistemului judiciar constituie condiții prealabile pentru funcționarea unui sistem eficace de control intern, ar trebui să se stabilească jaloane pentru reformele respective, iar efectuarea plăților din cadrul mecanismului ar trebui să fie condiționate de îndeplinirea acestor jaloane. Ținând seama de faptul că aceste jaloane ar trebui stabilite pentru a se asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii și instituirea unui sistem de control adecvat, înainte de autorizarea de către Comisie a oricărei plăți în cadrul mecanismului, Ungaria ar trebui ca, înainte de depunerea primei cereri de plată, să îndeplinească toate jaloanele legate de sistemul de control 7  și nu ar trebui să se efectueze nicio plată în cadrul mecanismului înainte de îndeplinirea acestora. Această cerință este conformă cu măsurile de remediere pe care Ungaria le-a propus în contextul procedurii prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii 8 și nu aduce atingere acestora.

(57)În special, un cadru anticorupție solid și eficace este indispensabil pentru prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, cum ar fi frauda, corupția sau conflictele de interese, și deci pentru asigurarea unor mecanisme eficace de audit și control pentru planul de redresare și reziliență și a protecției intereselor financiare ale Uniunii. În acest context, ar trebui să se adopte o serie de măsuri ca parte a planului de redresare și reziliență pentru a se asigura conformitatea cu articolul 22. Printre acestea se numără înființarea unei autorități de integritate care să consolideze în mod eficient prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a conflictelor de interese și a corupției, precum și a altor activități ilegale și nereguli legate de punerea în aplicare a sprijinului Uniunii, cu un accent deosebit pe procedurile de achiziții publice și pe asigurarea valabilității declarațiilor de avere. Ar trebui să fie, de asemenea, înființat un grup operativ anticorupție credibil și eficient, cu o participare semnificativă din partea organizațiilor neguvernamentale independente, care să examineze măsurile anticorupție existente și să elaboreze propuneri pentru îmbunătățirea detectării, cercetării, urmăririi penale și sancționării practicilor de corupție și a altor practici precum nepotismul, favoritismul sau practica „ușilor turnante” între sectorul public și cel privat. În plus, ar trebui stabilite norme pentru a se extinde domeniul de aplicare personal și material al declarațiilor de avere și pentru a se consolida supravegherea și transparența cu privire la modul în care fundațiile care gestionează active de interes public și desfășoară activități de interes public și persoanele juridice înființate sau deținute de acestea utilizează sprijinul acordat de Uniune. Stabilirea posibilității unui control jurisdicțional eficace asupra deciziilor luate de parchete sau de organismele de cercetare penală de a respinge denunțurile privind săvârșirea unei infracțiuni sau de a pune capăt procedurilor penale ar trebui să contribuie, de asemenea, la consolidarea cadrului anticorupție și, indirect, la consolidarea eforturilor organismelor de urmărire penale de a combate corupția. Transparența datelor publice și accesul la acestea, în special în ceea ce privește utilizarea cheltuielilor publice, ar trebui, de asemenea, consolidate, deoarece pot contribui la întărirea cadrului anticorupție prin facilitarea unei supravegheri independente. Prin urmare, ar trebui stabilite șase jaloane pentru a se asigura faptul că măsurile respective sunt puse în aplicare în mod eficace înainte de depunerea primei cereri de plată.

(58)Consolidarea mecanismelor de prevenire, detectare și corectare eficace a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a altor nereguli în contextul punerii în aplicare a sprijinului Uniunii în general reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru a se asigura faptul că mecanismele de audit și de control pentru planul de redresare și reziliență sunt eficace și că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace pe tot parcursul implementării planului de redresare și reziliență. În acest context, ar trebui să se adopte o serie de măsuri ca parte a planului de redresare și reziliență. Pentru a se consolida prevenirea și controlul conflictelor de interese în contextul punerii în aplicare a sprijinului Uniunii, ar trebui înființată o nouă Direcție de Audit Intern și Integritate care să asigure controlul periodic și eficace al declarațiilor privind conflictele de interese și să cerceteze suspiciunile de conflict de interese semnalate. Consolidarea dispozițiilor juridice ar trebui să asigure rezultate mai bune în materie de gestionare a riscurilor, prevenire, detectare și corectare a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a dublei finanțări; instituirea unor norme, proceduri și mecanisme de control eficace în ceea ce privește declarațiile privind conflictele de interese și asigurarea rotației periodice și a supravegherii eficace a personalului care ocupă posturi sensibile. De asemenea, ar trebui să existe orientări adecvate pentru a se asigura faptul că toate organismele implicate în punerea în aplicare și controlul sprijinului acordat de Uniune, la orice nivel ar fi ele, sunt conștiente de sarcinile, responsabilitățile și obligațiile care le revin în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea conflictelor de interese. În plus, ar trebui instituită o strategie anticorupție și antifraudă cuprinzătoare și eficace legată de orice sprijin din partea Uniunii, care ar trebui să fie completată cu un plan de acțiune detaliat. De asemenea, ar trebui instituite proceduri adecvate pentru a se asigura utilizarea deplină și eficace a instrumentului Arachne de extragere a datelor și de atribuire de punctaje de risc și pentru a se asigura luarea unor măsuri eficace pentru a aborda riscurile identificate de sistemul respectiv. În cele din urmă, pentru a consolida detectarea fraudelor, ar trebui să existe mecanisme legislative care să asigure faptul că OLAF își poate desfășura în mod eficace investigațiile și controalele la fața locului. Prin urmare, ar trebui stabilite opt jaloane pentru a se asigura faptul că măsurile respective sunt puse în aplicare în mod eficace înainte de depunerea primei cereri de plată.

(59)O transparență și o concurență sporite în domeniul achizițiilor publice sunt condiții indispensabile pentru prevenirea neregulilor, inclusiv a fraudei, a corupției sau a conflictelor de interese, fiind astfel condiții prealabile pentru funcționarea eficace a unui sistem de control intern. În acest context, ar trebui să se adopte o serie de măsuri ca parte a planului de redresare și reziliență. Acestea ar trebui să includă dezvoltarea unui instrument de monitorizare care să evalueze ponderea procedurilor de achiziții publice cu un singur ofertant, elaborarea și instituirea unui cadru de măsurare a performanței care să evalueze sistematic eficiența și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a achizițiilor publice, precum și motivele concurenței limitate în sectoarele cele mai afectate de un nivel scăzut de concurență. De asemenea, ar trebui să existe o schemă de sprijin care să faciliteze participarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii la procedurile de achiziții publice, precum și măsuri de dezvoltare a sistemului electronic de achiziții publice pentru a facilita supravegherea și analiza independentă a condițiilor de concurență în domeniul achizițiilor publice, ca precondiții pentru îndeplinirea eficace a angajamentului de a reduce procentul procedurilor de achiziții publice cu un singur ofertant și de a facilita supravegherea publică a sistemului de achiziții publice. Prin urmare, ar trebui stabilite cinci jaloane pentru a se asigura faptul că măsurile respective sunt puse în aplicare în mod eficace înainte de depunerea primei cereri de plată. Pe lângă aceste jaloane, în planul de redresare și reziliență ar trebui incluse, de asemenea, ținte ulterioare pentru a permite monitorizarea și asigurarea respectării angajamentului de reducere a procentului procedurilor de achiziții cu un singur ofertant de-a lungul întregii perioade de implementare a planului de redresare și reziliență.

(60)Ținând seama de faptul că independența efectivă a justiției este o condiție prealabilă pentru funcționarea unui sistem de control intern, ar trebui stabilite jaloane pentru reformele menite să consolideze rolul și atribuțiile relative ale Consiliului Judiciar Național în raport cu atribuțiile președintelui Oficiului Național al Magistraturii, să consolideze independența judiciară a Curții Supreme (Kúria), să elimine obstacolele din calea transmiterii cererilor de decizii preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să elimine posibilitatea ca autoritățile publice să conteste hotărârile judecătorești definitive în fața Curții Constituționale. Se preconizează că aceste reforme vor contribui la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Această cerință nu aduce atingere obligației Ungariei de a-și respecta în orice moment obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii, în special al articolului 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care constituie o componentă-cheie a acquis-ului UE. Prin urmare, ar trebui stabilite patru jaloane pentru a se asigura faptul că măsurile respective sunt puse în aplicare în mod eficace înainte de depunerea primei cereri de plată.

(61)Sistemul de control și măsurile propuse în planul de redresare și reziliență se bazează pe procese și structuri solide, care identifică în mod clar rolurile și responsabilitățile diferitelor organisme implicate în punerea în aplicare, monitorizarea, controlul și auditul planului, precum și în ceea ce privește interacțiunile dintre acestea. Acestea prevăd o separare clară a funcțiilor și a responsabilităților de control și audit. Autoritatea națională este responsabilă cu coordonarea generală a planului de redresare și reziliență, cu monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele, cu efectuarea de controale asupra organismelor de implementare, a organismelor de acordare de subgranturi și a destinatarilor finali, precum și cu pregătirea și transmiterea către Comisie a cererilor de plată, precum și a declarațiilor de gestiune aferente, pe baza datelor verificate din sistemul de monitorizare. Direcția Generală de Audit al Fondurilor Europene (EUTAF) îndeplinește funcția de autoritate de audit a planului de redresare și reziliență, aceasta având capacitatea și experiența administrativă necesare pentru a îndeplini sarcinile de audit conexe, în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. EUTAF este responsabilă cu efectuarea de audituri de sistem și cu testarea de fond a jaloanelor și a țintelor atinse, care servesc drept punct de plecare pentru întocmirea rezumatului auditurilor care este transmis Comisiei împreună cu cererile de plată. În plus, pentru a se asigura auditul eficace al implementării planului de redresare și reziliență, se preconizează că EUTAF va adopta o strategie de audit eficace, conformă cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. Ar trebui puse la dispoziție resurse adecvate pentru a se asigura faptul că independența EUTAF este protejată și că este garantată capacitatea acesteia de a-și îndeplini sarcinile în mod eficace și în timp util. Cele două jaloane aferente ar trebui îndeplinite înainte de depunerea primei cereri de plată.

(62)Capacitatea administrativă a serviciilor centrale însărcinate cu implementarea și coordonarea planului de redresare și reziliență, și anume autoritatea națională, ar trebui să fie adecvată pentru îndeplinirea rolurilor și a sarcinilor avute în vedere. Activitatea autorității naționale ar trebui să fie sprijinită de organisme de implementare însărcinate cu îndeplinirea anumitor sarcini de implementare în numele autorității naționale, în urma unei verificări a faptului că acestea dispun de resursele și expertiza necesare pentru a îndeplini sarcinile respective în mod eficace și în timp util. Organismele de implementare și autoritatea națională ar trebui să efectueze controale periodice și sistematice asupra destinatarilor finali. Autoritatea națională ar trebui, de asemenea, să supravegheze activitatea organismelor de implementare la intervale regulate. În plus, nou-înființata Direcție de Audit Intern și Integritate ar trebui, de asemenea, să efectueze controale periodice cu privire la conflictele de interese, independent de celelalte organisme de control. Ar trebui ca, înainte de depunerea primei cereri de plată, să fie îndeplinit un jalon referitor la intrarea în vigoare a unui decret guvernamental de stabilire a mandatului legal pentru toate organismele implicate în punerea în aplicare, auditul și controlul implementării planului de redresare și reziliență.

(63)Se preconizează că vor fi instituite proceduri adecvate care să asigure colectarea, stocarea și disponibilitatea tuturor datelor necesare privind destinatarii finali, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali în cadrul sistemului de informații de monitorizare dezvoltat în scopurile planului de redresare și reziliență. Sunt instituite mecanisme de control detaliate pe mai multe niveluri pentru a se asigura fiabilitatea și veridicitatea datelor din cadrul acestui sistem de informații de monitorizare. Prin urmare, ar trebui stabilit un jalon pentru a se asigura faptul că funcționalitățile necesare ale sistemului de repertorii pentru monitorizarea implementării planului de redresare și reziliență sunt pe deplin funcționale și operaționale, cel puțin funcționalitățile de asigurare a colectării datelor și a monitorizării îndeplinirii jaloanelor și țintelor, precum și de colectare, stocare și asigurare a accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241. Acest jalon ar trebui îndeplinit înainte de depunerea primei cereri de plată.

Coerența PRR

(64)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.11 din anexa V la acesta, planul conține în mare măsură (nota A) măsuri pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

(65)Planul reprezintă un mix echilibrat de reforme și investiții care sunt coerente și se consolidează reciproc. Coerența este asigurată în cadrul componentelor, fiind prevăzute investiții care însoțesc reformele relevante, precum și între diferitele componente din planul de redresare și reziliență. Sunt prevăzute măsuri în cadrul mai multor componente care vizează îmbunătățirea rezultatelor în materie de educație, cu acțiuni care se adresează elevilor, profesorilor și școlilor și care pun accentul pe situația elevilor defavorizați și pe importanța educației digitale. În ceea ce privește tranziția verde, planul de redresare și reziliență include măsuri de acordare de sprijin pentru investițiile în eficiența energetică atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru clădirile publice, în special cele ale instituțiilor de învățământ și cele din sectorul sănătății. Transformarea digitală este promovată în mod sistematic în cadrul planului printr-o combinație de reforme care iau forma unor inițiative de digitalizare și investiții în echipamente TIC și în dezvoltarea competențelor în sectoare precum educația, asistența medicală, energia, transporturile și administrația publică. Realizarea multora dintre investițiile din plan necesită existența unor proceduri eficace de achiziții publice, iar planul include un set eficace de măsuri de îmbunătățire a concurenței, a eficienței și a transparenței sistemului de achiziții publice. Se preconizează că unele reforme vor avea un impact orizontal asupra calității și a eficacității legislației din toate domeniile, cum ar fi măsurile menite să îmbunătățească calitatea și transparența procesului decizional. Măsurile propuse în cadrul componentelor nu sunt în contradicție și nu își subminează reciproc eficacitatea și nu s-au constatat neconcordanțe sau contradicții între componente. 

Egalitate

(66)Planul conține o serie de măsuri menite să răspundă provocărilor din domeniul egalității de gen și al egalității de șanse. Se preconizează că disponibilitatea sporită a structurilor de îngrijire a copiilor preșcolari va spori participarea egală pe piața forței de muncă și va contribui la asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților. Se preconizează că sprijinul pentru educația copiilor și a elevilor cu cerințe speciale va consolida educația favorabilă incluziunii. Furnizarea de laptopuri elevilor și profesorilor în urma elaborării unei strategii de testare a mijloacelor și dotarea școlilor cu instrumente moderne de afișare electronică și cu alte dispozitive informatice, acordându-se totodată prioritate școlilor cu un număr mare de elevi defavorizați, ar trebui să îmbunătățească accesul egal la educație și să contribuie la reducerea inegalităților sociale. Se preconizează că integrarea claselor de ciclu gimnazial din școli mici și cu performanțe școlare scăzute în școli mai mari situate în așezările învecinate va îmbunătăți accesul la o educație de înaltă calitate pentru copiii defavorizați și cu rezultate școlare slabe. Se preconizează că măsurile prin care școlile primare și gimnaziale sunt încurajate să aibă un număr mai mare de elevi defavorizați vor reduce segregarea din instituțiile de învățământ public. Se preconizează că investițiile în sectorul transporturilor, cum ar fi cele destinate autobuzelor cu podea joasă și renovării gărilor, vor îmbunătăți accesibilitatea acestora pentru persoanele cu handicap. Planul de redresare și reziliență include, de asemenea, intervenții integrate pentru promovarea incluziunii sociale, acordând o atenție specială persoanelor din așezări defavorizate, inclusiv romilor. Se preconizează că măsurile de digitalizare pentru îngrijirea persoanelor în vârstă vor contribui la punerea în aplicare a Strategiei europene privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.

Autoevaluarea securității

(67)Nu s-a furnizat o autoevaluare a securității, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241, deoarece Ungaria a considerat că nu este oportun să efectueze o astfel de autoevaluare.

Procesul de consultare

(68)Proiectul de plan de redresare și reziliență a fost publicat în vederea formulării de observații în perioada martie-aprilie 2021. Pe lângă faptul că a pus informațiile la dispoziția publicului larg, Ungaria a contactat direct 461 de organizații, printre care municipalități, organizații neguvernamentale, organizații de învățământ superior, sindicate, organizații științifice, pentru a le încuraja să își prezinte punctele de vedere și sugestiile. Dintre acestea, 88 au prezentat contribuții, fiind formulate peste 1 260 de sugestii. Anumite observații au condus la aducerea unor modificări proiectului de plan de redresare și reziliență, de exemplu pentru a se asigura o aplicare mai țintită a măsurii de sprijinire a trecerii gospodăriilor la sisteme de încălzire durabilă. Cu toate acestea, unele părți interesate au criticat procesul, susținând că nu au fost puse la dispoziția publicului toate detaliile planului de redresare și reziliență suficient de devreme pentru a permite formularea unor observații de substanță și că observațiile lor nu au putut fi luate în considerare. Pe lângă consultarea oficială, au avut loc în cursul anului 2021 mai multe conferințe ale părților interesate la nivel regional și național, cu teme diferite. Ungaria a publicat o nouă versiune în august 2021, dar de atunci nu a făcut publică nicio versiune modificată și nu s-a angajat în alte procese de consultare cu privire la modificările aduse planului de redresare și reziliență în 2022.

(69)Pentru a se asigura implicarea actorilor relevanți, este esențial ca, pe tot parcursul implementării investițiilor și a reformelor prevăzute în plan, să participe toate autoritățile locale și toate părțile interesate vizate, inclusiv partenerii sociali. În acest scop, planul de redresare și reziliență conține o măsură de elaborare a unei strategii care să asigure implicarea efectivă a părților interesate în implementarea planului, inclusiv înființarea unui comitet de monitorizare cu o participare puternică din partea organizațiilor independente ale societății civile, care să urmărească îndeaproape implementarea planului și să ofere recomandări autorității naționale. În plus, o serie de măsuri includ angajamente specifice de a se asigura în mod explicit implicarea sistematică a partenerilor sociali și a părților interesate în procesul de implementare.

Evaluare pozitivă

(70)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență al Ungariei, cu constatarea că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul menționat, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea planului, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune sub formă de sprijin financiar nerambursabil pentru implementarea planului.

Contribuția financiară

(71)Costul total estimat al planului de redresare și reziliență al Ungariei este de 2 299 592 927 602 HUF, respectiv 5 824 260 891 EUR, calculat pe baza cursului de schimb de referință mediu al BCE pentru HUF și EUR din perioada 1 aprilie 2022-30 septembrie 2022. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și întrucât valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru Ungaria, contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență al Ungariei ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Ungaria.

(72)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Ungaria a fost actualizat la 30 iunie 2022. Așadar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul respectiv, ar trebui să fie pusă acum la dispoziție pentru Ungaria, pentru a fi angajată juridic până la 31 decembrie 2022, o sumă care să nu depășească contribuția financiară maximă menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv și ar trebui să fie pusă la dispoziție, pentru a fi angajată juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023, o sumă care să nu depășească contribuția financiară maximă actualizată calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(73)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 9 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Ungaria va atinge în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante care au fost identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.

(74)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de mecanism sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al Ungariei pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.

Articolul 2
Contribuția financiară

1.Uniunea pune la dispoziția Ungariei o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 5 811 147 717 EUR 10 . Suma de 4 639 429 967 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Suma restantă, de 1 171 717 750 EUR, se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023.

2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Ungariei în tranșe, în conformitate cu anexa. Tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.

3.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Ungaria a îndeplinit în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante care au fost identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Pentru a fi eligibilă pentru plată, Ungaria trebuie să atingă jaloanele și țintele până cel târziu la 31 august 2026, sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1).

Articolul 3
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Ungariei.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433I , 22.12.2020, p. 23).

(3)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(4)    JO C 58, 18.2.2021, p. 1.

(5)    Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(6)    Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 4333 I, 22.12.2020, p. 1).

(7)    Acesta este cazul jaloanelor 160, 166, 169, 171, 174, 175, 195, 197, 198, 200, 201, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227 și 228.

(8)    Astfel cum sunt definite în COM(2022) 485 final – anexa la expunerea de motive a propunerii Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria.

(9)    JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

(10)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea părții proporționale a cheltuielilor Ungariei prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculate în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul menționat.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.11.2022

COM(2022) 686 final

ANEXĂ

la

propunerea de Decizie de punere în aplicare a Consiliului

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Ungariei

{SWD(2022) 686 final}

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

1.Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1: DEMOGRAFIA ȘI EDUCAȚIA PUBLICĂ

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Ungariei abordează provocările legate de accesul incluziv la o educație școlară de calitate, integrarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și evoluțiile demografice mai ample cu care se confruntă economia, finanțele publice și societatea ungară.

Principalele obiective ale componentei sunt:

·să îmbunătățească accesul la o educație școlară de calitate prin punerea la dispoziția elevilor și a profesorilor a dispozitivelor necesare pentru a participa la educația digitală modernă și prin dezvoltarea competențelor lor digitale;

·creșterea participării elevilor și studenților defavorizați cu cerințe educaționale speciale la un învățământ general de calitate;

·reducerea riscului de segregare în școli;

·creșterea atractivității profesiei de cadru didactic și consolidarea competențelor cadrelor didactice și ale directorilor de școli;

·îmbunătățirea accesului la educația și îngrijirea copiilor preșcolari pentru a reduce inegalitățile sociale și a facilita integrarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile; precum și

·promovarea sustenabilității fiscale pe termen mediu și lung și a caracterului adecvat al sistemului de pensii.

Componenta include măsuri care reflectă principiile Pilonului european al drepturilor sociale în ceea ce privește educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții, egalitatea de gen și îngrijirea copiilor și sprijinul acordat acestora. Componenta sprijină, de asemenea, tranziția digitală prin creșterea capacităților digitale în educația publică și prin îmbunătățirea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor. Accentul pus pe reducerea segregării în școli contribuie la coeziunea socială. Componenta contribuie, de asemenea, la tranziția verde, întrucât evoluțiile planificate ale infrastructurii trebuie să aplice standarde înalte de eficiență energetică.

Componenta este în conformitate cu strategia maghiară privind educația publică elaborată pentru perioada 2021-2030, cu Planul național maghiar privind energia și clima, cu Strategia energetică națională 2030 și cu Strategia națională de dezvoltare nepoluantă.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind necesitatea de a continua integrarea pe piața forței de muncă a grupurilor celor mai vulnerabile, în special prin perfecționare, și de a îmbunătăți rezultatele educației și de a spori participarea grupurilor defavorizate, în special a romilor la un învățământ general de calitate (Recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2019 și Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2022), la concentrarea politicii economice legate de investiții asupra eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2019), la asigurarea accesului la servicii esențiale și la o educație de calitate pentru toți (Recomandarea specifică fiecărei țări 2 în 2020) și la concentrarea investițiilor pe tranziția verde și digitală și pe infrastructura digitală pentru școli (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2019). Acesta contribuie, de asemenea, la abordarea recomandării specifice fiecărei țări de a îmbunătăți sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, menținând în același timp caracterul adecvat, în special prin abordarea inegalităților în materie de venituri (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 1 din 2022).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

A.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C1.R1: Dezvoltarea unei educații publice competitive utilizând tehnologia secolului 21

Obiectivul reformei este de a sprijini transformarea digitală a educației publice prin creșterea disponibilității și a utilizării dispozitivelor și instrumentelor digitale de către profesori și elevi, facilitând astfel integrarea sistematică a metodelor digitale de predare și învățare în procesul educațional. Reforma urmărește, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor educației într-un mod favorabil incluziunii, la reducerea părăsirii timpurii a școlii și, în sens mai larg, la asigurarea disponibilității unei forțe de muncă competitive în viitor.

În cadrul acestei măsuri, se pun la dispoziția profesorilor, elevilor și școlilor dispozitive digitale moderne. Notebookurile digitale (standard și de tip 2 în 1) se achiziționează și se livrează instituțiilor publice de învățământ, pentru uzul elevilor din gradele a cincea și a noua, pentru uzul profesorilor și al școlilor pentru a-și dezvolta sălile de clasă IT, în anii universitari 2021/2022, 2022/2023, 2023/2024 și 2024/2025. În total, până la sfârșitul programului de patru ani, se achiziționează și se livrează cel puțin 579 000 de notebookuri digitale în cadrul acestei măsuri, dintre care cel puțin 55 000 sunt puse la dispoziția profesorilor și cel puțin 10 000 sunt puse la dispoziția școlilor pentru a-și dezvolta sălile de clasă IT. Elevii trebuie să aibă posibilitatea de a păstra notebookurile până la finalizarea studiilor lor școlare și de a le preda ulterior noilor cohorte.

În ceea ce privește distribuirea de notebookuri digitale, se acordă prioritate elevilor și profesorilor defavorizați din școlile cu o pondere peste medie a elevilor defavorizați. Se elaborează și se publică o strategie de testare a mijloacelor pentru alocarea de notebookuri digitale elevilor. Strategia specifică, printre altele, că elevii care provin din medii defavorizate și care nu dispun de un notebook digital au cea mai mare prioritate pentru a primi un astfel de dispozitiv. Elevii defavorizați sunt definiți la alineatul (1) secțiunea 67/A din Legea privind protecția copilului (XXXI/1997).

În plus, cel puțin 3 100 școli trebuie să fie dotate cu instrumente și dispozitive de afișare interactive pentru a dezvolta creativitatea și capacitatea de soluționare a problemelor și competențele algoritmice și de programare ale elevilor, cum ar fi roboții, dronele și calculatoarele speciale. Școlile care își desfășoară activitatea în regiuni defavorizate și școlile cu un procent ridicat de elevi proveniți din medii defavorizate primesc prioritate în diseminarea celor care sprijină dispozitivele de tehnologie a informației și comunicațiilor (TIC). Cadrele didactice beneficiază de formare specifică cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor digitale și au acces la un serviciu de asistență informatică.

Punerea în aplicare a reformei va avea drept rezultat ca cel puțin 45 % dintre cadrele didactice să utilizeze tehnologiile informației și comunicațiilor în cel puțin 40 % din clasele lor (comparativ cu 33 % dintre profesori în 2019).

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.

C1.I1: Îmbunătățirea accesului la o educație de calitate în învățământul secundar inferior

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți accesul elevilor la o educație de calitate în învățământul secundar inferior și de a aborda provocările legate de deficitul de cadre didactice din așezările mici.

Măsura este pusă în aplicare în etape. Într-o primă etapă, se va realiza o cartografiere la nivel național a rețelei școlare în vederea identificării și selectării școlilor pentru punerea în aplicare a integrării claselor din școlile gimnaziale cu performanțe scăzute în școli mai mari din localitățile învecinate. Cartografierea se bazează pe dovezi și pe un diagnostic al nevoilor și se efectuează cu consultarea părților interesate (în special a elevilor și a părinților acestora, a cadrelor didactice, a personalului școlar, a comunităților și a administrațiilor locale). Acest lucru va duce la selectarea a cel puțin 5-10 școli gimnaziale menținute de stat pentru a fi integrate în școlile gazdă mai mari, ca parte a unei etape-pilot. Cartografierea evaluează impactul integrării școlilor asupra componenței elevilor, riscul de segregare, numărul de cadre didactice și de personal, performanța școlară, rezultatele învățării, ratele de absolvire, ponderea elevilor cu risc ridicat de părăsire timpurie a școlii, localizarea școlilor, profilurile școlare și nevoile viitoare preconizate în ceea ce privește evoluțiile demografice. În ceea ce privește școlile gazdă, se iau în considerare, printre alte criterii, proprietățile fizice ale clădirii și ale infrastructurii acesteia. Școlile-gazdă nu trebuie să funcționeze ca internate pentru noii elevi.

În a doua etapă, clasele din ciclul gimnazial din cel puțin cinci școli administrate de stat vor fi integrate în școlile-gazdă mai mari din așezările învecinate, ca parte a unei etape-pilot. Școlile-gazdă selectate integrează clasele din ciclul gimnazial din școlile mici în care educația de calitate nu poate fi asigurată în mod eficient. Numărul cadrelor didactice și al personalului trebuie să fie adecvat în școlile-gazdă pentru a găzdui noii elevi, iar profesorii și personalul trebuie să beneficieze de formare în domeniul pedagogiei favorabile incluziunii. Nevoile legate de asigurarea navetei la școală și a unei locuințe care decurg din măsura respectivă trebuie abordate în mod corespunzător. Procesul de integrare nu trebuie să conducă la o segregare sporită în școlile-gazdă. Școlile-gazdă nu trebuie să funcționeze ca internate pentru noii elevi.

În etapa finală, rezultatele reorganizărilor instituționale pilot și recomandările și orientările de punere în aplicare corespunzătoare sunt incluse într-un raport accesibil publicului. Pe baza raportului și a cartografierii, mai multe clase din ciclul gimnazial din cel puțin 30 de școli vor fi integrate efectiv în școlile-gazdă mai mari din așezările învecinate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 septembrie 2025.

C1.I2: Sprijinirea educației elevilor cu cerințe educaționale speciale

Scopul acestei investiții este de a îmbunătăți calitatea serviciilor specializate furnizate școlilor care îi integrează pe elevii cu cerințe educaționale speciale, pe cei din centrele de îngrijire pe termen lung și pe copiii care au nevoie de servicii pedagogice specializate. Prin urmare, se preconizează că punerea în aplicare a acestei investiții va contribui la îmbunătățirea rezultatelor învățării în rândul elevilor, la reducerea riscului de abandon școlar și la sprijinirea elevilor să prospere la vârsta adultă și să aibă rezultate pe piața forței de muncă. 

Investiția se adresează școlilor cu elevi cu cerințe educaționale speciale, celor cu îngrijire pe termen lung și copiilor care au nevoie de servicii pedagogice specializate pentru ei înșiși sau pentru rețeaua lor de sprijin, inclusiv părinților, profesorilor și personalului didactic. Se elaborează și se publică o cartografiere a nevoilor de echipamente, servicii și cadre didactice din învățământul special, pe baza planurilor individuale de dezvoltare ale școlilor. Pe baza acestei cartografieri, investiția va oferi servicii educaționale specializate, inclusiv sprijin pentru dezvoltare timpurie, metode de diagnosticare ale comitetelor de experți, consiliere educațională și orientare profesională, educație fizică, terapie vocală, educație conductivă, psihologie în grădiniță și școală și îngrijire pentru copiii cu cerințe speciale. Sprijinul include, de asemenea, în funcție de situația școlilor în cauză: (i) îmbunătățirea serviciilor atât pentru profesori/personal, cât și pentru elevi, în special îmbunătățirea sprijinului pentru mobilitate, închirierea de echipamente, serviciile de transport școlar, formarea, schimbul de cunoștințe și programele de acceptare socială și (ii) achiziționarea de echipamente de accesibilitate fizică și TIC, instrumente de dezvoltare, echipamente medicale și tehnice speciale, vehicule electrice generale și adaptate pentru furnizarea de servicii.

În cadrul acestei măsuri, cel puțin 50 % din instituțiile de învățământ special (școli cu elevi cu cerințe educaționale speciale, cu servicii de îngrijire pe termen lung și cu copii care necesită servicii pedagogice specializate) care funcționează în cursul anului școlar 2025/2026 trebuie să fi primit sprijin pentru educația elevilor cu cerințe educaționale speciale, a celor aflați în îngrijire pe termen lung și a copiilor care au nevoie de servicii pedagogice specializate. Prin urmare, cel puțin 45 000 elevi vor beneficia de o calitate îmbunătățită a serviciilor specializate. În plus, cel puțin 5 000 de profesori din domeniul învățământului special beneficiază de formare specifică privind dezvoltarea competențelor și utilizarea profesională a procedurilor și instrumentelor de diagnosticare necesare pentru a lucra cu elevii cu cerințe educaționale speciale, cu cei din centrele de îngrijire pe termen lung și cu copiii care au nevoie de servicii pedagogice specializate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 septembrie 2026.

C1.R2: Reducerea riscului de segregare în școli

Obiectivul reformei este de a sprijini accesul egal la o educație școlară de înaltă calitate și de a reduce segregarea în școli.

Măsura constă în adoptarea unei legislații pentru reducerea sprijinului de stat pentru școlile primare și gimnaziale (ciclul 1-8) cu o proporție scăzută de elevi defavorizați. În conformitate cu noua legislație, sprijinul de stat pentru școlile primare și gimnaziale (atât școlile de stat, cât și școlile nestatale care beneficiază de finanțare din partea statului) care funcționează în așezări multișcolare se reduce cu 10 % dacă proporția elevilor defavorizați din aceste școli este mai mică decât proporția medie din așezarea în care se află școala cu mai mult de (i) 20 de puncte procentuale la începutul anilor școlari 2023/2024 și 2024/2025 și (ii) 15 puncte procentuale la începutul anului școlar 2025/2026 și al anilor următori. Dispozițiile legislative se aplică începând cu anul școlar 2023/2024, iar reducerea sprijinului de stat se aplică pentru un întreg an calendaristic.

Se va publica un raport care să demonstreze că noua legislație care prevede reducerea sprijinului de stat pentru școlile primare și gimnaziale cu o proporție scăzută de elevi defavorizați a fost aplicată. Raportul prezintă rezultatele inițiale ale punerii în aplicare în școlile în cauză pe parcursul anilor școlari 2023/2024 și 2024/2025 și începutul anului școlar 2025/2026, precum și impactul în ceea ce privește distribuția elevilor defavorizați în localitățile în care își au sediul aceste școli (inclusiv așezările înconjurătoare). Raportul poate include recomandări pentru îmbunătățirea cadrului juridic și sporirea eficacității acestuia în ceea ce privește reducerea riscului de segregare în școlile primare și gimnaziale.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C1.R3: Îmbunătățirea atractivității profesiei de cadru didactic

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți atractivitatea profesiei de cadru didactic și de a reduce deficitul de cadre didactice, contribuind astfel la o educație școlară de înaltă calitate pentru toți.

Măsura constă în adoptarea unei legislații conform căreia salariul mediu al profesorilor din sistemul public de învățământ care dețin o diplomă de învățământ terțiar (cu excepția celor care predau în domeniul învățământului profesional) trebuie să atingă treptat cel puțin 80 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar în 2025 și să fie menținut la un nivel de cel puțin 80 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar până cel puțin la 31 decembrie 2030.

Noua legislație include, de asemenea, dispoziții conform cărora salariul profesorilor care lucrează în școli cu un procent de elevi defavorizați de cel puțin 10 % (și care definesc metode pedagogice speciale pentru educația favorabilă incluziunii în programele lor pedagogice) sau în așezări defavorizate este mai mare cu cel puțin 12,5 % în comparație cu salariul altor profesori cu aceeași calificare și experiență, începând cu 1 ianuarie 2023 și cel puțin până la 31 decembrie 2030. În plus, creșterea salarială din 2025 pentru profesorii debutanți este cu 10 puncte procentuale mai mare decât creșterea medie a salariului pentru toți profesorii din sistemul public de învățământ în anul respectiv, în timp ce creșterile salariale anuale ale acestora trebuie să fie cel puțin identice cu creșterea salarială medie anuală pentru toți profesorii din sistemul de învățământ public între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2030.

Proiectul de lege care consacră abordarea menționată anterior privind mărirea salariilor profesorilor va face obiectul unui dialog social semnificativ cu cele mai mari sindicate ale profesorilor.

Finanțarea pentru punerea în aplicare a reformei este asigurată exclusiv din bugetul național și din fondurile UE (FSE +). În planul de redresare și reziliență nu sunt incluse costuri asociate acestei măsuri.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.

C1.I3: Formarea cadrelor didactice și îmbunătățirea competențelor manageriale ale directorilor instituțiilor de învățământ

Obiectivul măsurii este dublu: mărirea numărului de profesori disponibili care predau materii pentru care există o cerere mare și îmbunătățirea competențelor manageriale ale directorilor și directorilor adjuncți ai instituțiilor publice de învățământ.

În cadrul acestei măsuri, 5 000 de cadre didactice din învățământul secundar inferior și superior vor beneficia de formare pentru a dobândi specializări și certificate suplimentare pentru a preda domenii de studiu cu cerere ridicată (în special fizică, chimie, matematică și educație digitală). Cursurile de formare sunt organizate sub forma unor cursuri de învățământ superior cu un semestru de două și patru luni. În plus, aproximativ 3 000 de șefi și șefi adjuncți ai instituțiilor publice de învățământ beneficiază de formare specializată în gestionarea instituțiilor de învățământ. Profesorii și angajatorii acestora încheie un contract de formare.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C1.I4: Crearea de noi locuri în creșe

Obiectivul investiției este de a spori disponibilitatea serviciilor de educație a copiilor preșcolari prin crearea de noi locuri în creșe. Se preconizează că această măsură va contribui la mărirea ratelor de ocupare a forței de muncă în rândul părinților, în special în rândul femeilor, contribuind astfel la egalitatea de gen și la incluziunea socială. Măsura este susținută de un sondaj recent care arată o cerere de 12 000 de locuri în creșe, pe lângă cele existente și cele în curs de pregătire.

În temeiul acestei măsuri, cel puțin 3 593 de noi locuri de creșă în Ungaria sunt create în clădiri complet noi sau prin extinderea celor existente. Investiția include, de asemenea, echipamente și infrastructuri auxiliare, cum ar fi echipamente pentru sălile de clasă, mobilier, terenuri de joacă și parcări pentru biciclete. Construcția de clădiri noi trebuie să aibă o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % sub cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Ca urmare a investiției, cel puțin 3 593 copii sunt înscriși în noile locuri.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025. 

C1.R4: Îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii

Obiectivul reformei este de a promova sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung a sistemului de pensii din Ungaria și de a contribui la prelungirea vieții profesionale, consolidând în același timp caracterul adecvat al pensiilor plătite pensionarilor cu venituri mai mici. În măsura în care este necesar, reforma introduce mecanisme automate de echilibrare în sistemul de pensii și alte modificări ale parametrilor.

Reforma constă în:

a.Publicarea unui raport de expertiză internațională independent privind opțiunile de politică pentru abordarea provocărilor în materie de sustenabilitate pe termen lung cu care se confruntă sistemul de pensii din Ungaria. Raportul prezintă un diagnostic privind sistemul de pensii și sustenabilitatea sa financiară și prezintă propuneri de politici concrete pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung a sistemului de pensii prin măsuri adecvate în materie de venituri și prin mecanisme automate de echilibrare, precum și prin limitarea creșterii cheltuielilor cu pensiile preconizate ca procent din PIB până în 2070 în comparație cu cel mai recent raport privind îmbătrânirea populației, menținând în același timp caracterul adecvat, în special prin abordarea inegalităților în materie de venituri. 

b.Pregătirea de către guvern a unei propuneri de politică pentru modificarea sistemului de pensii. În cadrul pregătirii, propunerea de politică este consultată cu partenerii sociali și economici și cu alte părți interesate relevante, este prezentată și discutată în cadrul Grupului de lucru privind îmbătrânirea populației al Comitetului pentru politică economică și este prezentată spre consultare publică.

c.Pregătirea de către guvern a unei propuneri legislative de modificare a sistemului de pensii, însoțită de o evaluare detaliată a impactului. Evaluarea impactului demonstrează modul în care propunerea legislativă asigură sustenabilitatea bugetară pe termen lung a sistemului de pensii prin măsuri adecvate și posibile mecanisme automate de echilibrare și prin limitarea creșterii cheltuielilor cu pensiile preconizate ca procent din PIB până în 2070 în comparație cu cel mai recent raport privind îmbătrânirea populației. Evaluarea impactului se bazează pe ipotezele comune privind previziunile macroeconomice și demografice din cel mai recent raport privind îmbătrânirea populației.

d.Intrarea în vigoare a legislației de modificare a sistemului de pensii pe baza propunerii legislative a guvernului.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2025.

A.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
1	C1.R1 Dezvoltarea unei educații publice competitive utilizând tehnologia secolului 21	Țintă	Numărul de notebookuri digitale livrate pentru uzul elevilor sau al profesorilor		Număr	0	120 000	T2	2022	Se achiziționează și se livrează în instituții de învățământ cel puțin 120 000 de notebookuri digitale (standard și de tip 2 în 1), pentru uzul elevilor din clasa a noua (pentru învățare), pentru uzul profesorilor (în scopuri didactice), pentru dezvoltarea de către școli a sălilor de clasă IT și pentru centrul de administrație școlară (Klebersberg Központ). Notebookurile se livrează în cursul anului școlar 2021/2022. Elevii trebuie să aibă posibilitatea de a păstra notebookurile până la finalizarea studiilor lor școlare și de a le preda ulterior noilor cohorte. Proporția elevilor care primesc un dispozitiv TIC personal este de cel puțin 90 % în rândul elevilor defavorizați. Proporția profesorilor care primesc un dispozitiv TIC personal este de cel puțin 90 % în rândul profesorilor care solicită un dispozitiv în școli cu o pondere peste medie a elevilor defavorizați și în rândul profesorilor care solicită un dispozitiv TIC care nu a primit niciun dispozitiv TIC personal în cei trei ani școlari anteriori anului școlar 2021/2022.
2	C1.R1 Dezvoltarea unei educații publice competitive utilizând tehnologia secolului 21	Jalon	Elaborarea unei strategii de testare a mijloacelor pentru alocarea de notebookuri digitale elevilor	Publicarea strategiei				T4	2022	Se elaborează și se publică o strategie de testare a mijloacelor pentru alocarea de notebookuri digitale elevilor. Strategia specifică, printre altele, că elevii care provin din medii defavorizate și care nu dispun de un notebook digital au cea mai mare prioritate pentru a primi un astfel de dispozitiv.
3	C1.R1 Dezvoltarea unei educații publice competitive utilizând tehnologia secolului 21	Țintă	Ponderea cadrelor didactice care utilizează tehnologiile informației și comunicațiilor în cel puțin 40 % din clasele lor		%	33	35	T4	2023	Proporția profesorilor din învățământul public care utilizează tehnologii ale informației și comunicațiilor în cel puțin 40 % din clase crește la cel puțin 35 % până la 31 decembrie 2023. Datele de referință sunt pentru 2019 (sursa: KIR-STAT).
4	C1.R1 Dezvoltarea unei educații publice competitive utilizând tehnologia secolului 21	Țintă	Numărul de instituții de învățământ școlar echipate cu instrumente moderne de afișare și care dezvoltă creativitatea elevilor și competențele de soluționare a problemelor		Număr	0	3 100	T4	2024	Cel puțin 3 100 instituții de învățământ școlar trebuie să fie echipate cu instrumente moderne de afișare (panou interactiv) și dispozitive care îmbunătățesc creativitatea elevilor și aptitudinile de soluționare a problemelor, cum ar fi roboții programabili, microcircuitele programabile și dronele. Trebuie să se acorde prioritate dotării școlilor cu un procent ridicat de elevi defavorizați.
5	C1.R1 Dezvoltarea unei educații publice competitive utilizând tehnologia secolului 21	Țintă	Numărul de notebookuri digitale suplimentare livrate pentru uzul elevilor sau profesorilor		Număr	120 000	579 000	T2	2025	Ținând seama de strategia de testare a mijloacelor menționată la jalonul 2, se achiziționează și se livrează notebookuri digitale suplimentare (standard și de tip 2 în 1) în instituții publice de învățământ, pentru utilizarea elevilor din clasele a cincea (șase în anul școlar 2022/2023) și nouă, pentru uzul profesorilor și al școlilor pentru a-și dezvolta sălile de clasă IT în anii școlari 2022/2023, 2023/2024 și 2024/2025 ca parte a programului de patru ani. În total, până la sfârșitul programului de patru ani (anul școlar 2024/2025), se achiziționează și se livrează cel puțin 579 000 de laptopuri digitale în cadrul acestei măsuri, din care cel puțin 55 000 pentru profesori și cel puțin 10 000 pentru școli pentru a-și dezvolta sălile de clasă IT. Elevii trebuie să aibă posibilitatea de a păstra notebookurile până la finalizarea studiilor lor școlare și de a le preda ulterior noilor cohorte.
6	C1.R1 Dezvoltarea unei educații publice competitive utilizând tehnologia secolului 21	Țintă	Ponderea cadrelor didactice care utilizează tehnologiile informației și comunicațiilor în cel puțin 40 % din clasele lor		%	35	45	T2	2026	Proporția profesorilor din învățământul public care utilizează tehnologii ale informației și comunicațiilor în cel puțin 40 % din clase crește la cel puțin 45 % până la 30 iunie 2026. Se publică un raport de evaluare a utilizării soluțiilor digitale în școli de către profesori și elevi. Raportul utilizează, printre altele, datele produse de KIR-STAT cu privire la ponderea profesorilor din învățământul public, care utilizează tehnologiile informației și comunicațiilor în clasele lor, precum și datele din ancheta TALIS a OCDE.
7	C1.I1 Îmbunătățirea accesului la educație de calitate în învățământul secundar inferior	Jalon	Cartografierea rețelei școlare în vederea selectării școlilor pentru integrarea claselor din ciclul gimnazial din școlile mici în școli mai mari din localitățile învecinate	Publicarea cartografierii				T2	2023	Se realizează o cartografiere la nivel național a rețelei școlare în vederea identificării și a selectării școlilor pentru integrarea claselor din ciclul gimnazial din școlile mici în școli mai mari din localitățile învecinate. Cartografierea se bazează pe dovezi și pe diagnosticarea nevoilor și se efectuează cu consultarea părților interesate (în special a elevilor și a părinților acestora, a cadrelor didactice, a personalului școlar, a comunităților și a administrațiilor locale) pentru a selecta cel puțin 5-10 școli gimnaziale administrate de stat care să fie integrate în școlile gazdă mai mari, ca parte a unei etape-pilot. Cartografierea evaluează impactul integrării școlilor asupra componenței elevilor, riscul de segregare, numărul de cadre didactice și de personal, performanța școlară, rezultatele învățării, ratele de absolvire, ponderea elevilor cu risc ridicat de părăsire timpurie a școlii), localizarea școlilor, profilurile școlare și nevoile viitoare preconizate în ceea ce privește dezvoltarea demografică. În ceea ce privește școlile gazdă, se iau în considerare, printre alte criterii, proprietățile fizice ale clădirii și ale infrastructurii acesteia. Cartografierea se publică.
8	C1.I1 Îmbunătățirea accesului la educație de calitate în învățământul secundar inferior	Țintă	Punerea în aplicare a reorganizărilor instituționale pilot pentru integrarea claselor din ciclul gimnazial din școlile mici în școli mai mari din așezările învecinate		Număr	0	5	T3	2023	Clasele din ciclul gimnazial din cel puțin 5 școli administrate de stat sunt integrate efectiv în școlile-gazdă mai mari din așezările învecinate, ca parte a unei etape-pilot. Școala-gazdă selectată integrează clasele din ciclul gimnazial din școlile mici în care educația de calitate nu poate fi asigurată în mod eficient. Numărul cadrelor didactice și al personalului trebuie să fie adecvat în școlile gazdă pentru a găzdui noii elevi, iar profesorii și personalul trebuie să beneficieze de formare în domeniul pedagogiei favorabile incluziunii. Nevoile legate de asigurarea navetei la școală și a unei locuințe care decurg din măsura respectivă trebuie abordate în mod corespunzător. Procesul de integrare nu trebuie să conducă la o segregare sporită în școlile gazdă. Școlile-gazdă nu trebuie să funcționeze ca internate pentru noii elevi.
9	C1.I1 Îmbunătățirea accesului la educație de calitate în învățământul secundar inferior	Țintă	Punerea în aplicare a unor reorganizări instituționale suplimentare pentru integrarea claselor din ciclul gimnazial din școlile mici în școli mai mari din așezările învecinate		Număr	5	35	T3	2025	Rezultatele reorganizărilor-pilot instituționale, precum și recomandările și orientările de punere în aplicare corespunzătoare sunt incluse într-un raport accesibil publicului. Pe baza raportului și a cartografierii menționate la jalonul 7, mai multe clase din ciclul gimnazial din cel puțin 30 de școli sunt integrate efectiv în școlile-gazdă mai mari din așezările învecinate. Școlile-gazdă selectate integrează clasele din ciclul gimnazial din școlile mici în care educația de calitate nu poate fi asigurată în mod eficient. Numărul cadrelor didactice și al personalului trebuie să fie adecvat în școlile gazdă pentru a găzdui noii elevi, iar profesorii și personalul trebuie să beneficieze de formare în domeniul pedagogiei favorabile incluziunii. Nevoile legate de asigurarea navetei la școală și a unei locuințe care decurg din măsura respectivă trebuie abordate în mod corespunzător. Procesul de integrare nu trebuie să conducă la o segregare sporită în școlile gazdă. Școlile-gazdă nu trebuie să funcționeze ca internate pentru noii elevi.
10	C1.I2 Sprijinirea educației studenților cu cerințe educaționale speciale	Jalon	Cartografierea nevoilor de educație ale elevilor cu cerințe educaționale speciale	Publicarea cartografierii de către ministerul responsabil cu educația publică		0		T2	2023	Se elaborează și se publică o cartografiere a nevoilor de echipamente, servicii și cadre didactice din învățământul special, pe baza planurilor individuale de dezvoltare ale școlilor.
11	C1.I2 Sprijinirea educației studenților cu cerințe educaționale speciale	Țintă	Ponderea instituțiilor de învățământ special care au primit sprijin pentru educația elevilor cu cerințe educaționale speciale		%	0	50	T2	2026	Cel puțin 50 % din instituțiile de învățământ special care funcționează în cursul anului școlar 2025/2026 primesc sprijin pentru educația elevilor cu cerințe educaționale speciale. Sprijinul se acordă elevilor cu nevoi speciale sau rețelei lor de sprijin, inclusiv părinților, profesorilor și personalului didactic și include, după caz, următoarele: (i) servicii îmbunătățite atât pentru profesori/personal, cât și pentru elevi, în special un sprijin sporit pentru mobilitate, închirierea de echipamente, servicii de transport școlar, formare, schimb de cunoștințe și programe de acceptare socială, (ii) achiziționarea de echipamente de accesibilitate fizică și TIC, instrumente de dezvoltare, echipamente medicale și tehnice speciale, vehicule electrice generale și adaptate pentru furnizarea de servicii.
12	C1.I2 Sprijinirea educației elevilor cu cerințe educaționale speciale	Țintă	Numărul de elevi cu cerințe educaționale speciale care au beneficiat de servicii îmbunătățite		Număr	0	45 000	T3	2026	Cel puțin 45 000 elevi cu nevoi educaționale speciale (NES) beneficiază de serviciile îmbunătățite menționate la ținta 11.
13	C1.I2 Sprijinirea educației elevilor cu cerințe educaționale speciale	Țintă	Numărul de profesori din învățământul special care au beneficiat de formare profesională la locul de muncă		Număr	0	5 000	T3	2026	Cel puțin 5 000 de profesori din învățământul special beneficiază de formare specială (dezvoltarea competențelor, proceduri de diagnosticare și utilizarea unor instrumente speciale) și de dezvoltare profesională, inclusiv, în special, de formare pentru dobândirea de competențe pedagogice speciale pentru a sprijini elevii cu NES.
14	C1.R2 Reducerea riscului de segregare în școli	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației care prevede reducerea sprijinului de stat pentru școlile primare și gimnaziale cu un procent scăzut de elevi defavorizați	Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare				T1	2023	Intrarea în vigoare a legislației privind reducerea sprijinului de stat pentru școlile primare și gimnaziale (ciclul 1-8) cu un procent scăzut de elevi defavorizați. Legislația include dispoziții conform cărora sprijinul de stat pentru școlile primare și gimnaziale (atât școlile de stat, cât și școlile neadministrate de stat care primesc finanțare de stat) care funcționează în așezări multișcolare (adică așezări cu mai mult de o școală sau mai multe clădiri școlare) se reduce cu 10 % dacă proporția elevilor defavorizați din aceste școli este: I.cu mai mult de 20 de puncte procentuale mai mică decât proporția medie din așezarea (la nivelul UAL) în care este situată școala, determinată la începutul anilor școlari 2023/2024 și 2024/2025; II.cu mai mult de 15 puncte procentuale mai mică decât proporția medie din așezarea (la nivelul UAL) în care este situată școala, astfel cum a fost stabilită la începutul anului școlar 2025/2026 și al anilor școlari următori. Dispozițiile legislative se aplică începând cu anul școlar 2023/2024. Aplicabilitatea dispozițiilor în cazul școlilor individuale se stabilește la începutul fiecărui an școlar și nu mai târziu de 15 octombrie. Reducerea cu 10 % a sprijinului de stat se aplică de la data de 1 ianuarie a anului școlar respectiv și pentru întregul an calendaristic.
15	C1.R2 Reducerea riscului de segregare în școli	Jalon	Raport privind aplicarea noii legislații care prevede reducerea sprijinului de stat pentru școlile primare și gimnaziale cu un procent scăzut de elevi defavorizați	Publicarea raportului de către ministerul responsabil cu educația publică				T4	2025	Se va publica un raport care să demonstreze că noua legislație care prevede reducerea sprijinului de stat pentru școlile primare și gimnaziale (ciclul 1-8) cu o proporție scăzută de elevi defavorizați a fost aplicată. Raportul prezintă rezultatele inițiale ale punerii în aplicare în școlile în cauză pe parcursul anilor școlari 2023/2024 și 2024/2025 și începutul anului școlar 2025/2026, precum și impactul în ceea ce privește distribuția elevilor defavorizați în localitățile în care își au sediul aceste școli (inclusiv așezările înconjurătoare). Raportul poate include recomandări pentru îmbunătățirea cadrului juridic și sporirea eficacității acestuia în ceea ce privește reducerea riscului de segregare în școlile primare și gimnaziale.
16	C1.R3 Îmbunătățirea atractivității profesiei de cadru didactic	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind creșterea salariilor profesorilor din sistemul public de învățământ până la cel puțin 80 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar	Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare				T1	2023	Intră în vigoare o lege care stabilește că salariul mediu al profesorilor din sistemul public de învățământ (toți profesorii din sistemul public de învățământ care dețin o diplomă universitară, astfel cum este definită în Legea învățământului public, cu excepția învățământului profesional) trebuie să atingă cel puțin 80 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar până la 1 ianuarie 2025 și să fie menținut la un nivel de cel puțin 80 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar până cel puțin la 31 decembrie 2030. Legea include, de asemenea, dispoziții conform cărora, începând cu 1 ianuarie 2023 și cel puțin până la 31 decembrie 2030, salariul profesorilor din categoriile enumerate mai jos este mai mare cu cel puțin 12,5 % din salariul profesorilor cu aceeași calificare și experiență care nu sunt incluși în aceste categorii: -profesorii care lucrează în așezări defavorizate, astfel cum sunt definiți în Decretul guvernamental nr. 105/2015 privind clasificarea administrațiilor locale beneficiare și condițiile de clasificare și Hotărârea Guvernului nr. 1057/2021. (II.19.) privind programul de recuperare a decalajelor așezărilor; -cadrele didactice care lucrează în școli cu un procent de elevi defavorizați de cel puțin 10 % și care definesc metode pedagogice speciale pentru educația favorabilă incluziunii în programele lor pedagogice (sursa: KIR). Legea include, de asemenea, dispoziții conform cărora creșterile salariale anuale pentru profesorii debutanți (gyakornok) sunt, începând cu 1 ianuarie 2023 și cel puțin până la 31 decembrie 2030, cel puțin egale cu creșterea salarială medie anuală pentru toți profesorii din sistemul public de învățământ. Majorările anuale se aplică retroactiv de la data de 1 ianuarie a anului respectiv. În cursul elaborării sale, proiectul de lege va face obiectul unui dialog social semnificativ cu cele mai mari sindicate ale profesorilor.
17	C1.R3 Îmbunătățirea atractivității profesiei de cadru didactic	Țintă	Salariul mediu al profesorilor din sistemul de învățământ public în 2023 în raport cu salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar		%	59	64,7	T2	2023	Salariul mediu al cadrelor didactice din sistemul public de învățământ (toți profesorii care dețin o diplomă universitară în sistemul de învățământ public, astfel cum este definit în Legea învățământului public, cu excepția învățământului profesional) va ajunge la cel puțin 64,7 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar, comparativ cu 59 % în 2022. Creșterea salariului mediu al profesorilor pentru anul 2023 se determină pe baza datelor privind rezultatele pentru salariile medii ale absolvenților de învățământ terțiar în 2022 (astfel cum au fost publicate de Oficiul de Statistică al Ungariei) și a previziunilor oficiale ale Ministerului de Finanțe privind creșterea salariilor în economia națională pentru anul 2023. Creșterea rezultată a salariilor cadrelor didactice se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2023.
18	C1.R3 Îmbunătățirea atractivității profesiei de cadru didactic	Țintă	Salariul mediu al profesorilor din sistemul de învățământ public în 2024 în raport cu salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar		%	64,7	71,8	T2	2024	Salariul mediu al cadrelor didactice din sistemul public de învățământ (toți profesorii care dețin o diplomă universitară în sistemul de învățământ public, astfel cum este definit în Legea învățământului public, cu excepția învățământului profesional) trebuie să atingă cel puțin 71,8 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar, în comparație cu cel puțin 64,7 % în 2023. Creșterea salariului mediu al profesorilor pentru anul 2024 se determină pe baza datelor privind rezultatele pentru salariile medii ale absolvenților de învățământ terțiar în 2023 (astfel cum au fost publicate de Oficiul de Statistică al Ungariei) și a previziunilor oficiale ale Ministerului de Finanțe privind creșterea salariilor în economia națională pentru anul 2024. Creșterea rezultată a salariilor cadrelor didactice se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2024.
19	C1.R3 Îmbunătățirea atractivității profesiei de cadru didactic	Țintă	Salariul mediu al profesorilor din sistemul de învățământ public în 2025 în raport cu salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar		%	71,8	80	T2	2025	Salariul mediu al cadrelor didactice din sistemul public de învățământ (toți profesorii care dețin o diplomă universitară în sistemul de învățământ public, astfel cum este definit în Legea învățământului public, cu excepția învățământului profesional) trebuie să atingă cel puțin 80 % din salariul mediu al absolvenților de învățământ terțiar, în comparație cu cel puțin 71,8 % în 2024. Creșterea salariului mediu al profesorilor pentru anul 2025 se determină pe baza datelor privind rezultatele pentru salariile medii ale absolvenților de învățământ terțiar în 2024 (astfel cum au fost publicate de Oficiul de Statistică al Ungariei) și a previziunilor oficiale ale Ministerului de Finanțe privind creșterea salariilor în economia națională pentru anul 2025. Creșterea rezultată a salariilor cadrelor didactice se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2025.
20	C1.R3 Îmbunătățirea atractivității profesiei de cadru didactic	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației care stabilește creșterea salariilor profesorilor debutanți pentru anul 2025	Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare				T2	2025	Legislația intră în vigoare, stabilind că majorarea salarială pentru profesorii debutanți (gyakornok) pentru anul 2025 este cu 10 puncte procentuale mai mare decât creșterea salarială medie pentru toți profesorii din sistemul public de învățământ în 2025.
21	C1.R3 Îmbunătățirea atractivității profesiei de cadru didactic	Jalon	Aplicarea creșterilor salariale pentru cadrele didactice care lucrează în așezări defavorizate, pentru profesorii care lucrează în școli cu un procent de elevi defavorizați de cel puțin 10 % și pentru profesorii debutanți	Raport privind aplicarea creșterilor salariale				T2	2026	Se elaborează un raport care să demonstreze aplicarea în perioada 2023-2026 a creșterilor salariale menționate la jaloanele 16 și 20 pentru profesorii care lucrează în așezări defavorizate, pentru profesorii care lucrează în școli cu o proporție de elevi defavorizați de cel puțin 10 % și pentru definirea metodelor pedagogice speciale pentru educația favorabilă incluziunii în programele lor pedagogice, precum și pentru profesorii debutanți.
22	C1.I3 Formarea cadrelor didactice și îmbunătățirea competențelor manageriale ale directorilor de instituții	Țintă	Numărul de directori și directori adjuncți ai instituțiilor publice de învățământ care au participat la dezvoltarea profesională continuă		Număr	0	3 000	T2	2026	Cel puțin 3 000 de directori și șefi adjuncți ai instituțiilor publice de învățământ participă la dezvoltarea profesională continuă pentru a-și îmbunătăți competențele digitale și manageriale.
23	C1.I3 Formarea cadrelor didactice și îmbunătățirea competențelor manageriale ale directorilor de instituții	Țintă	Numărul de cadre didactice din instituțiile publice de învățământ care au participat la dezvoltarea profesională continuă		Număr	0	5 000	T2	2026	Pe baza consultării preliminare cu profesorii, efectuată prin intermediul organizațiilor publice existente de coordonare a educației (Consiliul Național al Educației Publice, Masa rotundă strategică pentru educația publică), cel puțin 5 000 de cadre didactice din învățământul secundar inferior și superior participă la dezvoltarea profesională continuă pentru a dobândi o specializare suplimentară și un certificat pentru a preda domenii de studiu cu cerere ridicată.
24	C1.I4 Crearea de noi locuri în creșe	Țintă	Numărul de copii înscriși în creșe nou create		Număr	0	500	T4	2024	Cel puțin 500 copii sunt înscriși în noi creșe create cu sprijinul planului de redresare și reziliență.
25	C1.I4 Crearea de noi locuri în creșe	Țintă	Numărul de copii suplimentari înscriși în creșe nou create		Număr	500	3 593	T4	2025	Cel puțin 3 593 copii sunt înscriși în noi creșe create cu sprijinul planului de redresare și reziliență. Măsura alocă cel puțin 70 % din alocarea sa pentru construirea de clădiri noi și cel puțin 11 % pentru renovarea infrastructurii în vederea eficienței energetice. Criteriile de eligibilitate specifică faptul că cererea de energie primară a oricăror clădiri noi este cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
26	C1.R4 Îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii	Jalon	Raport de expertiză internațională independent privind opțiunile de politică pentru abordarea provocărilor legate de sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii din Ungaria	Publicarea raportului				T4	2023	Un furnizor independent, cu expertiză recunoscută pe scară largă (pe baza ipotezelor și proiecțiilor comune ale celui mai recent raport comun al Comisiei Europene și al CPE privind îmbătrânirea), elaborează un raport internațional independent privind opțiunile de politică pentru abordarea provocărilor legate de durabilitate pe termen lung. Raportul trebuie: (1) să acopere pilonul public de pensii al sistemului de pensii, piața forței de muncă și, în măsura necesară, politicile fiscale și de ocupare a forței de muncă relevante pentru prelungirea vieții active. Acesta se referă atât la noii intrați, cât și la contribuitorii existenți; (2) să furnizeze un diagnostic privind sistemul de pensii și sustenabilitatea sa financiară; (3) să prezinte propuneri de politică concrete [axându-se pe prelungirea vieții active, dar fără a se limita la aceasta, inclusiv prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață și prin majorarea vârstei efective de pensionare prin stimulente pentru a încuraja prelungirea vieții active și sancțiuni pentru pensionarea anticipată, abordând în același timp inegalitățile în materie de venituri în rândul pensionarilor (ținând seama de cele mai bune practici din statele membre ale UE)]; (4) să asigure sustenabilitatea pe termen lung și mediu a sistemului de pensii prin măsuri adecvate privind veniturile și mecanisme de echilibrare automată și prin limitarea creșterii cheltuielilor cu pensiile preconizate ca procent din PIB până în 2070 comparativ cu previziunile din Raportul privind îmbătrânirea populației din 2021, menținând în același timp caracterul adecvat, în special prin abordarea inegalităților în materie de venituri; (5) să furnizeze o evaluare a impactului (sustenabilitatea, inegalitatea și punctul de vedere al adecvării) cu privire la aceste propuneri de politică. Raportul se publică.
27	C1.R4 Îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii	Jalon	Pregătirea unei propuneri de politică de modificare a sistemului de pensii	Propunere de reformă și consultări privind politica guvernamentală				T2	2024	Guvernul pregătește o propunere de politică pe baza constatărilor raportului menționat în jalonul 26, în care sunt prezentate opțiunile de reformă propuse. Propunerea de politică: (1) – este avizată de guvern prin hotărâre de guvern; (2) – face obiectul unei consultări cu partenerii sociali și economici și cu alte părți interesate relevante, inclusiv, dar fără a se limita la Consiliul Economic și Social Național și Consiliul persoanelor în vârstă; (3) – este prezentată și discutată în cadrul Grupului de lucru privind îmbătrânirea populației din cadrul CPE; (4) – este prezentată spre consultare publică.
28	C1.R4 Îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației de modificare a sistemului de pensii	Dispoziție legală care indică data de intrare în vigoare				T1	2025	Legislația de modificare a sistemului de pensii pe baza propunerii legislative a guvernului intră în vigoare. Legislația trebuie: (a) să promoveze sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung; (b) să consolideze caracterul adecvat al pensiilor plătite pensionarilor cu venituri mai mici; (c) să contribuie la prelungirea vieții profesionale; precum și (d) în măsura în care este necesar, să introducă mecanisme automate de echilibrare în sistemul de pensii și alte modificări ale parametrilor. Propunerea legislativă a guvernului pentru un astfel de act ține seama de rezultatele consultărilor și este însoțită de o evaluare detaliată a impactului. Evaluarea impactului demonstrează modul în care – pe baza propunerii legislative a guvernului – sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii este asigurată prin măsuri adecvate și posibile mecanisme automate de echilibrare, precum și prin limitarea creșterii cheltuielilor cu pensiile preconizate ca procent din PIB până în 2070 în comparație cu cel mai recent raport privind îmbătrânirea populației. Evaluarea impactului se bazează pe ipotezele comune privind previziunile macroeconomice și demografice din cel mai recent raport privind îmbătrânirea populației.

B. COMPONENTA 2: FORȚĂ DE MUNCĂ ÎNALT CALIFICATĂ ȘI COMPETITIVĂ

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Ungariei contribuie la modernizarea sistemelor de învățământ profesional și superior. Acesta abordează provocările tranziției verzi și digitale prin punerea în aplicare a renovării eficienței energetice și a soluțiilor de echipamente digitale în clădirile din instituțiile de învățământ superior și profesional. Componenta abordează, de asemenea, provocările legate de dezvoltarea competențelor și nivelurile de cercetare și inovare prin stimularea proiectelor de cercetare între întreprinderi și mediul academic. Măsurile din cadrul acestei componente sunt importante pentru redresarea economiei și pentru consolidarea rezilienței viitoare în situații de criză.

Obiectivul central al acestei componente este de a consolida forța de muncă și instituțiile de formare aferente în lumina crizelor actuale și a eventualelor crize noi, precum și de a îmbunătăți mediul socioeconomic din Ungaria. În acest scop, componenta vizează (i) crearea unui sistem competitiv de învățământ superior; (ii) contribuirea la asigurarea unei mai mari disponibilități a lucrătorilor calificați; și (iii) sprijinirea unui ecosistem pentru știință, inovare și formare.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind promovarea investițiilor și a reformelor în domeniul cercetării și inovării, precum și a competențelor verzi și digitale (Recomandarea specifică adresată țării 5 din 2022); concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și a celei digitale și asupra infrastructurii digitale a școlilor (Recomandarea specifică adresată țării 2 din 2020); și concentrarea politicii economice legate de investiții asupra cercetării și inovării (Recomandarea specifică adresată țării 3 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

B.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C2.R1: Modernizarea cursurilor de învățământ superior

Obiectivul reformei este de a moderniza învățământul superior prin includerea mai multor elemente orientate către practică în cerințele de formare. Acesta se axează pe stabilirea unei cooperări în materie de formare și infrastructură cu instituțiile de formare profesională și inovare în anumite domenii, precum și pe consolidarea sistemului de perfecționare și reconversie profesională a învățământului superior, în conformitate cu cerințele pieței forței de muncă.

Ca parte a măsurii, se revizuiesc și se modifică mai multe regulamente, inclusiv privind gestionarea proprietății intelectuale și normele de funcționare ale centrelor de examinare din Legea privind formarea profesională, privind stabilirea îndeplinirii sarcinilor de examinare de către centrele de examinare, privind formarea continuă a cadrelor didactice și privind formarea digitală (e-learning, la distanță, de tip mixt) care acoperă formarea adulților și educația adulților. Modernizarea domeniilor de studiu și revizuirea legislației țin seama de nevoile pieței forței de muncă legate de competențele verzi și digitale. Reforma va avea ca rezultat modernizarea a 15 domenii de studiu din învățământul superior, cum ar fi dreptul și administrația publică, economia, medicina și științele sănătății, agricultura, arta și științele naturii. Reforma se bazează pe un raport care identifică reglementările care ar urma să fie revizuite pentru domeniile de studiu din învățământul superior. Acest raport este elaborat în comun de Comitetul de acreditare din Ungaria, de Conferința rectorilor din Ungaria și de Autoritatea pentru Educație, cu implicarea, după caz, a instituțiilor de învățământ superior. Caracteristicile structurii de formare modernizate sunt diseminate în rândul părților interesate și al grupurilor-țintă ca parte a reformei.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

C2.I1: Inovare instituțională și activități consolidate în învățământul superior

Obiectivul investiției este de a dezvolta conținutul învățării la distanță, sistemul de gestionare a formării și cursurile de formare pentru adulți în instituțiile de învățământ superior care oferă certificate de microcertificare. Un microcertificat este o dovadă a rezultatelor învățării pe care un cursant le-a dobândit în urma unei scurte experiențe de învățare și care au fost evaluate în raport cu standarde transparente. Dovada este inclusă într-un document certificat în care sunt menționate numele titularului, rezultatele obținute în urma activităților de învățare, metoda de evaluare, organismul emitent și, dacă este cazul, nivelul din cadrul calificărilor și creditele obținute. Microcertificatele sunt deținute de cursanți, pot fi partajate, sunt portabile, pot fi combinate în certificate sau calificări mai mari și oferă credite în Sistemul european de credite transferabile (ECTS). Se bazează pe asigurarea calității în conformitate cu standarde convenite.

În cadrul acestei măsuri, vor fi elaborate 19 cursuri cu microcertificate, care vor începe să fie utilizate în instituțiile de învățământ superior. Microcertificatele nou dezvoltate țin seama de nevoile economiei. Microcertificatele sunt elaborate în conformitate cu definiția și cu elementele standard europene pentru a descrie un microcertificat, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 25 mai 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională. Ca urmare a investiției, un număr tot mai mare de studenți/persoane primesc certificate de microcertificare și participă la programele de dezvoltare a competențelor digitale furnizate de instituțiile de învățământ superior. Cel puțin 600 de persoane care desfășoară activități de formare a adulților în instituțiile de învățământ superior în cauză obțin microcertificate de credit cu credite ECTS. În plus, se dezvoltă cel puțin 1800 de conținuturi didactice digitale, inclusiv materiale didactice, scenarii, podcasturi, înregistrări pe ecran, materiale video, quiz-uri, materiale de referință, conținut informatic, conținut online, jocuri digitale etc. Cel puțin 34 000 de studenți și membri ai personalului (inclusiv profesori) din instituțiile de învățământ superior implicate participă la programe de dezvoltare a aptitudinilor, competențelor și cunoștințelor digitale în cadrul acestei măsuri. În mod specific, formarea cadrelor didactice se axează pe competențele de utilizare a instrumentelor digitale pentru predare și dezvoltarea conținutului educațional digital.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C2.I2: Modernizarea infrastructurii și digitalizarea în instituțiile de învățământ superior

Obiectivul investiției este de a spori atractivitatea instituțiilor de învățământ superior și de a sprijini tranziția verde și digitală prin modernizarea infrastructurii, digitalizare și activități de dezvoltare a capacităților.

Investiția constă în:

(i) renovarea instituțiilor de învățământ superior în ceea ce privește eficiența energetică, realizând, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 %.

(ii)construirea de clădiri noi pentru instituțiile de învățământ superior, care trebuie să aibă o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % sub cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(iii) achiziționarea și instalarea de echipamente digitale în instituțiile de învățământ superior, cum ar fi tablă albă interactivă sau ecrane tactile de mari dimensiuni, laptopuri, notebookuri digitale, calculatoare, studiouri multimedia, dispozitive multimedia și/sau interactive care sprijină sistemul digital de predare/învățare/gestionare a învățării, instrumente TIC necesare pentru dezvoltarea/colectarea structurată a materialelor de e-learning, stocarea, clasificarea și accesibilitatea conținutului, în conformitate cu FAIR al UE (Finalizabil, Directiva privind accesibilitatea, interoperabilitatea, reutilizarea), sistemele utilizate pentru difuzarea educației, sistemele de comunicare și de colaborare care sprijină educația digitală, sistemul de stocare multimedia, catalogul online care asigură posibilitatea de căutare și accesibilitatea conținutului digital, licențele de software educațional, sistemul închis de gestionare a formării în domeniul învățării la distanță și licențele aferente ale sistemelor de editare a programelor de învățământ, sistemele de servicii bazate pe cloud.

(iv) activități de dezvoltare a capacităților, inclusiv organizarea de cursuri de formare, conferințe și activități de dezvoltare a competențelor; echiparea atelierelor și a laboratoarelor în scopuri de învățare; dezvoltarea facilităților de bază, a laboratoarelor de competențe, a cursurilor de limbi străine și a formării competențelor pe baza nevoilor universităților.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C2.I3: Dezvoltarea unor programe de învățământ digitale pentru educația și formarea profesională

Obiectivul investiției este de a contribui la disponibilitatea forței de muncă calificate prin furnizarea de educație digitală tuturor studenților care urmează educație și formare profesională.

Ca urmare a investiției, se elaborează cel puțin 75 de materiale didactice digitale pentru educația și formarea profesională legate de profesii specifice și cel puțin 13 000 de studenți (utilizatori individuali) din domeniul educației și formării profesionale sau care participă la programe de educare destinate adulților în profesiile relevante au acces la aceste materiale de învățare digitale. Materialele didactice digitale se elaborează în sectoare care nu se află sub controlul Ministerului Culturii și Inovării, în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) din Decretul guvernamental nr. 12/2020. (II.7.).

Investiția se realizează prin intermediul unei cereri de proiecte pentru dezvoltarea programelor de învățământ digitale, care se publică de către Oficiul Național de Educație și Formare Profesională și Învățare a Adulților.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

C2.I4: Infrastructura de educație și formare profesională pentru secolul 21

Obiectivul investiției este de a promova eficiența energetică, de a îmbunătăți infrastructura generală și de a îmbunătăți digitalizarea centrelor de formare profesională. Îmbunătățirea construcției și a infrastructurii digitale a școlilor profesionale creează, de asemenea, un mediu de învățare mai bun pentru elevi, care se preconizează că va aduce beneficii rezultatelor lor educaționale.

Investiția include renovarea în vederea eficienței energetice și achiziționarea de echipamente TIC pentru cel puțin 16 centre de educație și formare profesională selectate. Aceasta include, de asemenea, alte îmbunătățiri ale infrastructurii în aceste centre, cum ar fi echiparea atelierelor, renovarea zonelor de predare și achiziționarea de materiale didactice, instrumente și mobilier. Selectarea centrelor se bazează pe criterii obiective și transparente, inclusiv cererea de pe piața forței de muncă din zona economică specifică, starea infrastructurii și a bunurilor centrelor de formare profesională, situarea centrelor în regiuni defavorizate, ponderea studenților defavorizați, precum și legăturile și coerența cu programele anterioare. Programul de renovare în vederea creșterii eficienței energetice conduce, în medie, fie la realizarea unor economii de energie primară de cel puțin 30 %, fie la o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

C2.I5: Dezvoltarea unei structuri centrale de examinare

Obiectivul investiției este de a institui o structură centrală de examinare la Budapesta pentru a crea condițiile pentru examenele profesionale de înaltă calitate în anumite profesii pentru care rețeaua centrelor de examinare nu asigură o acoperire teritorială adecvată la nivel regional.

Această investiție constă în finalizarea structurii centrale de examinare, prin care se organizează examene pentru cel puțin 30 de profesii și calificări profesionale. Măsura include renovarea clădirii centrului, inclusiv îmbunătățirea eficienței energetice, alte renovări ale clădirilor, precum și reproiectarea și echiparea sălilor de clasă, a sălilor de examinare, a atelierelor și a sălilor de serviciu.

Renovarea în vederea sporirii eficienței energetice conduce, în medie, la economii de energie primară de cel puțin 30 % sau la o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Centrul de examinare va fi dezvoltat ca spațiu de examinare separat de centrele de educație și formare profesională.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

C2.I6: Înființarea de laboratoare naționale de cercetare și dezvoltare

Obiectivul investiției este de a înființa laboratoare naționale suplimentare de cercetare și dezvoltare pentru a consolida ecosistemul de inovare din țară. Aceste laboratoare naționale sunt consorții de cercetare formalizate, inclusiv universități, institute de cercetare și alți actori publici (cum ar fi Oficiul național pentru siguranța lanțului alimentar și Serviciul meteorologic maghiar), care vor fi înființate cu scopul de a efectua cercetări și de a publica studii în domeniile de cercetare relevante.

Măsura constă în înființarea de laboratoare naționale, care includ granturi de cercetare, achiziționarea de echipamente și dezvoltarea infrastructurii. Laboratoarele naționale acoperă domeniile de cercetare relevante pentru tranziția verde/digitală și provocările socioeconomice cu care se confruntă Ungaria și sunt organizate în domenii tematice ale societății și mediului sigure; sănătății, industriei și digitalizării. Aceste domenii tematice includ subiecte precum energia din surse regenerabile, sănătatea bazată pe date, cercetarea și dezvoltarea farmaceutică, securitatea apei, inteligența artificială și sistemele autonome. Proiectele de cercetare ale laboratoarelor și contractele aferente acestora (inclusiv contractele de muncă pentru cercetători și alți membri ai personalului implicați) au o durată determinată, care nu poate depăși data de 30 iunie 2026.

Măsura include publicarea unui raport privind performanța acestor laboratoare naționale, elaborat de Agenția Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Raportul include informații privind (i) activitățile și rezultatele laboratoarelor din domeniul cercetării în care au fost active, inclusiv provocarea globală pe care au abordat-o la nivel național, (ii) componența consorțiilor (parteneri publici și privați) și (iii) modul în care aceste laboratoare naționale au contribuit la consolidarea ecosistemului de inovare din Ungaria.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

B.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

C. COMPONENTA 3: RECUPERAREA DECALAJELOR AȘEZĂRILOR

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Ungariei abordează provocările socioeconomice și teritoriale care au fost amplificate de pandemia de COVID-19, în special în așezările cele mai sărace, și abordează aspecte precum lipsa accesului la piața forței de muncă și la serviciile publice, deficitul de profesioniști din domeniul asistenței medicale primare și, în general, sărăcia.

Principalul obiectiv al acestei componente este de a furniza servicii de bază locuitorilor celor mai defavorizate 300 de așezări din Ungaria (astfel cum sunt definite în Hotărârea de Guvern nr. 1404/2019 (VII.05.) și în Hotărârea de Guvern nr. 1057/2021. (II.19.)) printr-o intervenție integrată a politicii sociale. Domeniul de aplicare al măsurilor din cadrul acestei componente face parte integrantă din programul mai larg de recuperare a sumelor. Componenta contribuie la componenta privind locuințele din principiul 19 al Pilonului european al drepturilor sociale și la principiul 20 privind accesul la serviciile esențiale.

În acest scop, componenta vizează (i) construirea și renovarea de case sociale pentru a îmbunătăți accesul la condiții de locuit adecvate; (ii) înființarea de centrale sociale de energie solară; (iii) promovarea ocupării forței de muncă și a dezvoltării competențelor pe baza particularităților locale și a consolidării culturii economice locale; și (iv) obținerea unor rezultate mai bune ale învățării printr-o pedagogie orientată către comunitate.

Componenta contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea caracterului adecvat al asistenței sociale și asigurarea accesului la servicii esențiale, la o educație de calitate și la locuințe adecvate pentru toți (Recomandările specifice fiecărei țări 2 în 2020 și 3 în 2022), la asigurarea integrării pe piața muncii a grupurilor celor mai vulnerabile (recomandările specifice fiecărei țări 2 în 2019 și 3 în 2022) și la orientarea investițiilor către tranziția verde și cea digitală (recomandările specifice fiecărei țări 3 în 2020 și 6 în 2022).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

C.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C3.R1: Crearea condițiilor-cadru pentru un sprijin integrat eficace pentru așezările cele mai defavorizate

Obiectivul măsurii este de a sprijini punerea în aplicare eficace și transparentă a programului „Catching up Settlements” (programul de recuperare a decalajelor așezărilor), care vizează dezvoltarea celor mai defavorizate așezări din Ungaria și abordarea principalelor provocări socioeconomice cu care se confruntă locuitorii acestora.

Măsura constă în două acțiuni de stabilire a condițiilor-cadru pentru punerea în aplicare și monitorizarea programului de lichidare a plăților. În primul rând, organizațiile neguvernamentale care pun în aplicare diferitele elemente ale programului sunt selectate printr-o procedură transparentă bazată pe criterii legate de experiența profesională, capacitate și merit. Regulamentul de procedură se publică pe site-ul web dedicat programului. În al doilea rând, se instituie un comitet tematic de monitorizare a programului de programul de recuperare a decalajelor așezărilor, care să analizeze rezultatele și să ofere recomandări pentru creșterea în continuare a eficacității programului. Domeniul de aplicare al revizuirii comitetului de monitorizare cuprinde intervențiile relevante – din surse de finanțare naționale și ale UE (inclusiv elementele FSE + și FEDR) – care sprijină obiectivele programului în cele mai defavorizate 300 de așezări. În acest scop, printre membrii comitetului de monitorizare se numără ministerele și autoritățile competente, reprezentanții municipalităților, organizațiile societății civile care activează în domeniul incluziunii sociale și al incluziunii romilor. Organizațiile societății civile sunt selectate pe baza experienței profesionale, a capacității și a meritelor. Comitetul de monitorizare se reunește periodic, cel puțin trimestrial. Documentele sale, inclusiv procesele-verbale, se publică pe site-ul web dedicat programului.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

C3.I1: Construirea și renovarea locuințelor sociale, îmbunătățirea condițiilor de locuit

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți calitatea vieții și condițiile de locuit ale persoanelor care trăiesc în localitățile cele mai defavorizate selectate în cadrul programului programul de recuperare a decalajelor așezărilor și de a atenua sărăcia în materie de locuințe, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale.

Măsura constă în achiziționarea și renovarea a cel puțin 1 600 de locuințe, precum și construirea a 400 de case noi și închirierea acestora ca case sociale. Construirea de noi case trebuie să aibă loc cât mai central posibil în cadrul unei municipalități pentru a utiliza casele dilapidate și parcelele goale de terenuri. Nu se asigură locuințe sociale în zone izolate sau în afara zonei populate a unei municipalități. Locuințele noi și renovate în scopuri sociale pot fi plasate în afara localităților vizate într-o minoritate de cazuri, în zone nesegregate, cu un acces mai bun la locuri de muncă și la servicii, dar, în aceste cazuri, fondul de locuințe sociale este alocat persoanelor care locuiesc în cele 300 de municipalități vizate, care pot solicita locuințe închiriate prin intermediul unei cereri deschise de candidaturi și pot, în mod voluntar, să se mute într-o locuință în afara amplasamentului lor.

Ca parte a măsurii, se elaborează și se publică un plan de intervenție. Acest plan oferă orientări privind selectarea locuințelor care urmează să fie renovate și a noilor case sociale care urmează să fie construite. Planul ia în considerare anchetele efectuate pentru a cartografia nevoile, iar selecția proiectelor trebuie să prevină riscurile suplimentare de segregare și să combată riscurile existente de segregare.

Lucrările de renovare includ intervenții precum renovarea a cel puțin unei camere cu potențial de încălzire și a unei băi pe locuință, precum și pregătirea unor puncte sigure de colectare a energiei electrice, garduri pentru clădiri, controlul rozătoarelor și utilizarea insecticidelor. Aceste locuințe post-renovare și locuințe nou construite sunt deținute de organizațiile care pun în aplicare programul de recuperare a decalajelor așezărilor timp de cel puțin 20 ani și sunt gestionate de o agenție pentru locuințe sociale în temeiul unui contract de servicii publice. Agenția pentru locuințe sociale, care urmează să fie selectată printr-o licitație deschisă, alocă locuințele chiriașilor eligibili sub forma unei proprietăți închiriate, prin intermediul unui sistem de licitație publică. Clădirile noi trebuie să respecte cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C3.I2: Producția și utilizarea energiei din surse regenerabile în municipalitățile defavorizate

Obiectivul investiției este de a construi centrale fotovoltaice în interiorul sau în apropierea celor mai defavorizate municipalități selectate în cadrul programului de recuperare a decalajelor așezărilor. Capacitatea de producție este deținută de organizațiile care pun în aplicare programul de recuperare a decalajelor așezărilor pe o perioadă de cel puțin 20 de ani. Veniturile nete generate de noile centrale electrice sunt utilizate pentru finanțarea diferitelor transferuri sociale în natură pentru gospodăriile care trăiesc în sărăcie energetică, în special pentru familiile cu copii sub trei ani, cum ar fi cel puțin o cameră încălzită cu încălzire electrică. Familiile sunt selectate printr-o procedură de selecție deschisă. Ca urmare a acestei investiții, se preconizează că condițiile de viață ale gospodăriilor cu venituri mici se vor îmbunătăți. În plus, noua încălzire electrică va înlocui încălzirea pe bază de combustibili fosili și, prin urmare, se preconizează că măsura va îmbunătăți, de asemenea, calitatea aerului în așezările vizate.

În cazurile în care capacitatea rețelei nu permite realizarea investiției în zona administrativă a municipalităților vizate, se pot construi centrale fotovoltaice și în afara municipalităților vizate, dacă acest lucru este justificat din punct de vedere tehnic, cu condiția ca veniturile generate să fie utilizate pentru subvenționarea încălzirii gospodăriilor din localitățile vizate.

Investiția are ca rezultat instalarea unei capacități de producție de energie din surse regenerabile de cel puțin 25 000 kWp pentru a sprijini nevoile anuale de energie electrică ale cel puțin 5 000 de familii vulnerabile.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C3.I3: Promovarea ocupării forței de muncă și a dezvoltării competențelor pe baza specificităților locale

Obiectivul măsurii este de a stimula dezvoltarea economică locală și de a crea structuri economice locale axate pe persoanele care trăiesc în cele mai defavorizate 300 localități. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea vulnerabilității pe piața muncii a persoanelor care trăiesc în aceste așezări, la creșterea integrării acestora pe piața muncii și la îmbunătățirea oportunităților de angajare în municipalitățile vizate. Măsura utilizează un set amplu de instrumente pentru intervențiile de dezvoltare economică bazate pe planuri de acțiune și strategii de dezvoltare economică derivate din diagnosticul local. Lansarea intervențiilor de dezvoltare economică se bazează pe asistența socială pe teren și pe rețeaua de asistenți sociali locali.

Această investiție constă în participarea a cel puțin 10 000 de persoane la programe de socializare a forței de muncă. Aceste programe includ formare, mentorat personal, servicii personalizate și o experiență profesională de cel puțin șase luni. Mai precis, aceste programe sprijină integrarea persoanelor în vârstă de muncă care locuiesc în municipalitățile defavorizate pe piața deschisă a forței de muncă prin activități de formare și le oferă mentorat intensiv și cuprinzător pentru a intra și a rămâne în câmpul muncii. Ca urmare a măsurii, se preconizează o îmbunătățire a competențelor și a capacității de inserție profesională a participanților la program, contribuind astfel la ocuparea forței de muncă în rândul grupurilor defavorizate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C3.I4: Pedagogie orientată către comunitate

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți rezultatele învățării și ratele de participare la educație în zonele cele mai defavorizate prin acordarea de sprijin specific elevilor și prin implicarea familiilor lor în viața școlară.

Această măsură asigură evoluții pedagogice favorabile incluziunii în cel puțin 100 de instituții publice de învățământ din localitățile cele mai defavorizate selectate în cadrul programului de recuperare a decalajelor așezărilor. Sprijinul include diagnostice sociale pentru instituțiile publice de învățământ, programe școlare extinse și burse pentru învățământul secundar în domenii educaționale care conduc la „matura” (diplomă de liceu). Măsura trebuie să prevină continuarea segregării educaționale și să combată segregarea educațională existentă.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

D. COMPONENTA 4: GESTIONAREA APELOR

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Ungariei vizează abordarea provocărilor cu care se confruntă Ungaria în ceea ce privește gestionarea apei, în special în ceea ce privește riscul de secetă. Deficitul de apă are un efect negativ asupra stării corpurilor de apă, a ecosistemelor și a terenurilor agricole.

Obiectivul acestei componente este de a contribui la introducerea de soluții în domeniul gestionării apei în agricultură prin dezvoltarea de noi rețele de apă și reconstrucția sistemelor existente, prin instituirea unui sistem eficient de monitorizare la nivel local și național și prin crearea de noi comunități de gestionare durabilă a apei. Componenta include, de asemenea, măsuri care vizează îmbunătățirea securității aprovizionării cu apă în situl Natura 2000 Hanság și lansarea unui proces de reflecție și punerea în aplicare a unor măsuri pentru a accelera măsurile de adaptare la schimbările climatice în gestionarea apei, în special prin implementarea de soluții bazate pe natură.

Măsurile din cadrul acestei componente se axează în principal pe refacerea alimentării cu apă și pe îmbunătățirea reținerii apei în zonele afectate de deficitul de apă, acordând prioritate reținerii precipitațiilor și a apei din cursurile de apă din amonte, protejând resursele de apă subterană și asigurând o reținere adecvată din punct de vedere ecologic a resurselor de apă. Se preconizează că îmbunătățirea sistemului de monitorizare a gestionării apei din Ungaria prin creșterea numărului de stații de monitorizare va contribui la o mai bună gestionare a captării apei de către autoritățile competente.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra politica economică legată de investiții asupra gestionării durabile a apei (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 3 din 2020 și Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 5 din 2022).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C4.R1: Sensibilizare

Obiectivul reformei este de a extinde domeniul de aplicare al asociațiilor de fermieri existente, denumite și „comunități de irigații”, pentru a include „comunitățile de gestionare durabilă a apei”, punând accentul pe practicile de gestionare durabilă a apei și pe soluțiile durabile de adaptare la schimbările climatice. În acest scop, Legea nr. CXIII/2019 și Decretul guvernamental nr. 302/2020 se modifică pentru a extinde domeniul de aplicare al asociațiilor de agricultori existente. Se instituie noi „comunități de gestionare durabilă a apei” pentru a promova soluții de gestionare durabilă a apei (printre altele, retenția apei) și schimbul de bune practici. Reforma va lansa, de asemenea, campanii de informare sub forma unor sesiuni de informare organizate de Ministerul de Interne, astfel încât „comunitățile de gestionare durabilă a apei” nou înființate, precum și toate comunitățile deja existente să își îmbunătățească gradul de conștientizare cu privire la importanța gestionării durabile a apei și să dobândească know-how-ul în ceea ce privește soluțiile eficiente pentru punerea sa în aplicare.

Reforma include cel puțin 50 000 hectare de teren arabil care suferă modificări ale practicilor agricole care economisesc apă 1 .

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2026.

C4.I1: Construirea principalelor sisteme de înlocuire a apei, dezvoltarea de noi rețele și sisteme

Obiectivul investiției este de a recondiționa sistemele de înlocuire a apei care refac apa în zonele fără racordare la apă și de a asigura alimentarea cu apă a ecosistemelor dependente de apă, a rezervelor naturale și a siturilor rețelei Natura 2000. Obiectivul subiacent al intervențiilor este de a proteja resursele de apă subterană fără a afecta resursele de apă de suprafață. Ținând seama de obiectivele de conservare a gestionării terenurilor, activitățile planificate includ renovarea necesară a unor secțiuni ale albiei râurilor și ale benzilor de tratare, renovarea structurilor pentru controlul și retenția apei și construirea de noi structuri.

Pentru a reduce la minimum riscul unei cereri nesustenabile de apă furnizată din afara zonelor afectate, ceea ce ar spori necesitatea de a captura resursele de apă subterană în special în perioadele de debit scăzut al râurilor, se instituie măsuri de protecție specifice pentru a maximiza reținerea resurselor de apă în solurile din teritoriile afectate rezultate din precipitații sau primite de la cursurile de apă din amonte.

În acest scop, Ungaria include în proiectarea proiectelor soluții substanțiale bazate pe natură pentru reținerea apei 2 , în special N01 (bazine și iazuri), N07 (reconectarea brațelor moarte și a elementelor similare) și N13 (refacerea infiltrării naturale în pânza freatică) 3 .

Investiția constă în două proiecte:

I)Îmbunătățirea și refacerea stării ecologice deficitare a Dunării -Tisza Interfluve Homokhátság (Sand Ridge) – Faza I.

Acest proiect vizează parcela nordică a Homokhátság și reconstrucția și dezvoltarea în continuare a sistemului de alimentare cu apă al Tiszaalpár pe baza resurselor de apă ale râului Tisza.

Reîncărcarea apei pe baza resurselor de apă ale Tisza include reconstrucția și dezvoltarea în continuare a sistemului de reîncărcare a apei din Tiszaalpár. Extinderea sistemului actual se realizează prin reconstrucția lucrărilor de alimentare cu apă construite anterior, restaurarea canalului Baloghalmi și construirea rezervorului Alpár-Nyárlőrincincpuszta. Stațiile de pompare de pe râu (priza principală de apă Tiszaalpár și centrul de presiune Alpár) și structurile de control al apei se construiesc pentru a furniza apă pe tronsoanele de canal care urmează să fie reconstruite. Cealaltă parte a proiectului constă în înlocuirea și revitalizarea apei în scopuri ecologice a lacurilor de acumulare Szikrai Holt-Tisza și Alpári Holt-Tisza.

Scopul proiectului este de a crea condițiile pentru o alimentare sigură cu apă care să răspundă nevoilor ecologice, de a crește cantitatea și calitatea resurselor de apă și de a spori eficacitatea protecției împotriva daunelor aduse apei. Menținând resursele de apă existente, obiectivul său operațional este de a asigura devierea în condiții de siguranță a inundațiilor care au loc periodic și a apelor interioare, de a oferi oportunități de alimentare cu apă și de a îmbunătăți condițiile de utilizare a resurselor de apă. Ca urmare a proiectului, capacitatea zonei de reținere și de stocare a apei crește, iar echilibrul hidric al solurilor se îmbunătățește.

Punerea în aplicare a proiectului se finalizează până la 30 iunie 2026.

II)Dezvoltarea alimentării cu apă a Rábaköz-Tóköz.

Acest proiect constă în reconstrucția și lărgirea unei secțiuni a canalului Vág-Sárdos-Megág. Proiectul constă, de asemenea, în renovarea nămolurilor de estuar, construirea unui baraj, a unei structuri de control și a culverelor pe șanțurile de legătură. Reconstrucția canalului legat de râul Keszeg implică, printre altele, tratarea cu nămol a albiei râurilor. Între cele două canale, se construiește un canal nou și un nou baraj pentru a completa alimentarea ecologică cu apă de la alimentarea cu apă Kis-Rába prin canalul Keszeg-ér până la canalul Vág-Sárdos-Megág.

Punerea în aplicare a proiectului se finalizează până la 30 iunie 2026.

Pentru aceste două proiecte:

Toate părțile proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și al unor evaluări relevante în contextul Directiva 2000/60/CE. Măsurile de atenuare necesare sunt integrate în proiecte. Cerințele acestor proiecte, astfel cum sunt prezentate mai sus, pot fi diferite în măsura în care este necesar pentru a se conforma măsurilor de atenuare necesare.

Investițiile respectă, de asemenea, dispozițiile Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva privind păsările) și ale Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele).

Se efectuează o analiză a riscurilor climatice.

În cazul în care apa este captată, autoritatea competentă acordă o autorizație. Se evită captarea apei în cazul în care corpurile de apă în cauză sunt sau se preconizează că vor fi într-o stare mai puțin bună sau potențial bună.

Ungaria trebuie să atingă o stare ecologică bună sau un potențial ecologic bun al corpurilor de apă de suprafață și de apă subterană afectate de investiții până la 31 decembrie 2025 (sau, dacă s­a atins o stare bună, aceasta nu trebuie să fi fost deteriorată).

C4.I2: Instituirea unui sistem de monitorizare

Obiectivul investiției este de a contribui la gestionarea durabilă a resurselor de apă. Cunoașterea debitului de apă din cursurile de apă de suprafață și a altor parametri hidrologici și de calitate a apei din regiune reprezintă o condiție prealabilă fundamentală pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă. Datorită investiției, se preconizează că vor fi întreprinse acțiuni pe baza datelor în timp real din sistemele de monitorizare în cazul unei deteriorări calitative și cantitative a stării corpurilor de apă. Se preconizează că utilizarea monitorizării inteligente, a instrumentelor informatice, a interconectării sistemelor de date și a funcției dinamice de planificare și control va furniza informațiile de intrare necesare pentru planificare.

Investiția constă în dezvoltarea unui sistem cuprinzător de monitorizare a captărilor de apă la nivel local și național. Acest sistem de monitorizare este utilizat pentru evaluarea captărilor atât din apele subterane, cât și din apele de suprafață.

Această investiție include construirea de stații hidrografice de suprafață, instalarea de echipamente de monitorizare hidrografică de ultimă generație și dezvoltarea în continuare a sistemelor de monitorizare subterană prin construirea de noi puțuri de detectare a nivelului apei subterane, care sunt construite cu o sondă de presiune integrată pentru sistemele de detectare la distanță.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C4.I3: Protejarea naturii

Investiția se efectuează în zona Hanság a sistemului hidrografic Rábaköz-Tóköz, pentru a îmbunătăți echilibrul hidric al zonei Natura 2000 și pentru a spori siguranța realimentării sale ecologice cu apă și pentru a îmbunătăți reținerea apelor de suprafață și a apelor subterane. Obiectivul investiției este protejarea și îmbunătățirea stării ecologice a habitatelor protejate și a habitatelor Natura 2000 din Hanság în zona-țintă de 4 950 ha prin îmbunătățirea capacității de stocare a apelor subterane și a apelor de suprafață.

Principalele activități ale investiției se axează pe modernizarea sistemului de canale dezvoltat anterior pentru a asigura o alimentare echilibrată cu apă. Având în vedere obiectivele de conservare a gestionării terenurilor, activitățile planificate includ renovarea necesară a unor secțiuni ale albiei râurilor și ale benzilor de tratare, renovarea structurilor pentru controlul și retenția apei și construirea de noi structuri.

Investiția contribuie la o retenție sporită și la o gestionare mai conservatoare a resurselor de apă disponibile la nivel local. Se preconizează că aceasta va asigura condițiile ecologice necesare pentru protejarea ecosistemelor din zonele umede care găzduiesc habitate și specii de interes comunitar.

Se acordă prioritate reținerii apei primite prin precipitații sau din cursurile de apă naturale din amonte. Proiectul include soluții substanțiale bazate pe natură pentru reținerea apei 4 , refacerea zonelor umede și a turbăriilor, în special N02 – refacerea și gestionarea zonelor umede și N13 – refacerea infiltrării naturale în pânza freatică 5 . În general, proiectarea acordă prioritate utilizării soluțiilor bazate pe natură, bazate pe cele mai bune practici. 

Toate proiectele care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, precum și al unor evaluări relevante în contextul Directiva 2000/60/CE. Măsurile de atenuare necesare sunt integrate în proiecte. Cerințele acestor proiecte, astfel cum sunt prezentate mai sus, pot fi diferite în măsura în care este necesar pentru a se conforma măsurilor de atenuare necesare.

Se efectuează o analiză a riscurilor climatice.

Investițiile respectă, de asemenea, dispozițiile Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva privind păsările) și ale Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele).

În cazul în care apa este captată, autoritatea competentă acordă o autorizație. Se evită captarea apei în cazul în care corpurile de apă în cauză sunt sau se preconizează că vor fi într-o stare mai puțin bună sau potențial bună.

Ungaria trebuie să atingă o stare ecologică bună a corpurilor de apă de suprafață și de apă subterană afectate de investiție până la 31 decembrie 2025 (sau, dacă s-a atins o stare bună, nu trebuie să fi fost deteriorată).

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C4.R2: Accelerarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în gestionarea apei

Scopul acestei reforme este de a implica diferite părți interesate în ceea ce privește gestionarea durabilă a apei. În vederea adaptării la schimbările climatice, reforma se axează pe obținerea unui nou consens public în ceea ce privește utilizarea terenurilor.

Ca un prim pas, se înființează un grup operativ pentru a evalua situația climatică națională actuală, cu participarea unor experți internaționali. Raportul elaborat de grupul operativ include recomandări și este prezentat spre consultare publică și în cadrul forurilor internaționale. Pe baza acestor recomandări și schimburi, se elaborează și se pune în aplicare un plan de acțiune, inclusiv orice modificări legislative necesare.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2025.

D.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

E. COMPONENTA 5: TRANSPORTUL VERDE DURABIL

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Ungariei abordează necesitatea de a consolida contribuția sectorului transporturilor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor poluante, de a accelera modernizarea rețelei de transport și a materialului rulant, de a spori atractivitatea modurilor de transport durabile, în special a transportului public, și de a îmbunătăți coeziunea socială și teritorială.

Obiectivul acestei componente este de a promova mobilitatea durabilă, de a consolida transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de a reduce externalitățile negative ale transporturilor (în special congestionarea traficului, emisiile și accidentele) și de a oferi moduri de transport accesibile, în principal prin consolidarea infrastructurii și a vehiculelor de transport public. Se preconizează că măsurile din cadrul acestei componente vor duce la o reducere a emisiilor cauzate de transport prin încurajarea utilizării modurilor de transport urbane și suburbane ecologice și, în general, prin consolidarea alternativelor la autoturismele individuale și la transportul rutier de mărfuri. Se preconizează că transportul public va deveni mai atractiv, ceea ce ar duce la trecerea unui număr mai mare de utilizatori de la autoturismul privat la transportul public. Se preconizează, de asemenea, că o infrastructură feroviară mai solidă va facilita transferul modal al transportului de marfă. În acest scop, această componentă constă în reforme și investiții care promovează transportul durabil prin modernizarea unor linii de cale ferată importante în regiunea Budapesta și în coridorul TEN-T, achiziționarea de autobuze cu emisii zero pentru transportul public, modernizarea sistemului de gestionare a liniilor de cale ferată și introducerea unui sistem uniform de preț și de informare pentru transportul public.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind concentrarea politicii economice legate de investiții asupra infrastructurii de transport, ținând seama de disparitățile regionale, și asupra concentrării investițiilor pe tranziția verde, în special pe transportul durabil (Recomandarea specifică țării 3 din 2019 și 2020) și pe reducerea dependenței de combustibilii fosili în transporturi prin intensificarea eforturilor privind eficiența energetică, în special prin electrificare (Recomandarea specifică țării 6 din 2022).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de etapele de atenuare prevăzute în plan în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

E.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C5.I1: Consolidarea capacităților rețelei feroviare suburbane

Obiectivul investiției este de a spori atractivitatea transportului public feroviar în jurul și în Budapesta prin modernizarea a 56 km de căi ferate pe următoarele tronsoane ale celor trei linii principale de cale ferată suburbane (HÉV):

·Szentendre – Pomáz – Budakalász – Batthyány tér (H5);

·Ráckeve – Tököl – Szigetszentmiklós – Pesterzsébet (H6);

·Podul Csepel – Kvassay (H7).

Sistemul HÉV este un sistem feroviar ușor de sine stătător, în mediul suburban/urban, care trebuie modernizat pentru a-și valorifica întregul potențial. Investiția constă în modernizarea liniilor de cale ferată și include, de asemenea, modernizarea stațiilor și a gărilor de-a lungul acestor linii, modernizarea transformatoarelor, instalarea de noi instalații de stocare a bicicletelor B + R și crearea de noi noduri intermodale.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C5.I2: Comutarea congestiei rețelei feroviare pe coridorul TEN-T

Obiectivul investiției este de a direcționa traficul de marfă pe distanțe lungi către moduri de transport cu emisii scăzute de CO2 și de a îmbunătăți utilizarea transportului de mărfuri și de călători pe distanțe lungi prin eliminarea blocajelor și a constrângerilor de capacitate din rețeaua feroviară TEN-T.

Investiția constă în modernizarea semnificativă a două tronsoane feroviare electrificate:

-Tronsonul de linie Almásfüzitő-Komárom, cu o lungime de 11 km, este un tronson îngust critic, supus în prezent unor semnale lente constante. Investiția trebuie să permită creșterea vitezei pe acest tronson (viteza autorizată de 160 km/h). Aceasta include, de asemenea, construirea sau modernizarea facilităților de transport de călători lipsă sau, respectiv, învechite, cum ar fi pasajele superioare sau trecerile pentru pietoni. Punerea în aplicare a acestei acțiuni se finalizează până la 31 martie 2026.

-Investiția trebuie să reconstruiască tronsonul de cale ferată Békéscsaba – Lőkösháza, cu o lungime de 30,3 km, pentru a permite creșterea vitezei pe acest tronson (viteza autorizată de 160 km/h), inclusiv extinderea liniei la două linii și o revizie completă cu dezvoltarea controlului trenurilor ETCS L2 și modernizarea gărilor Kétegyháza și Lőkösháza. Punerea în aplicare a acestei acțiuni se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C5.I3: Dezvoltarea transportului cu autobuzul cu emisii zero

Obiectivul investiției este reînnoirea și decarbonizarea parcului de transport public din Ungaria prin furnizarea de autobuze cu emisii zero.

Investiția constă în înlocuirea de către autoritățile locale sau operatorii de servicii publice a 300 autobuze care utilizează combustibili fosili cu autobuze electrice noi și în construirea aceluiași număr de puncte de reîncărcare în cadrul programului de autobuze verzi. Sprijinul financiar se acordă sub forma unui grant municipalităților sau operatorilor de servicii (care sunt eligibili în toate orașele cu peste 25 000 de locuitori) în urma unei cereri de propuneri. Autobuzele sunt utilizate pentru prestarea de servicii publice de transport de călători în cadrul contractelor de servicii publice. Sistemele de siguranță ale autobuzelor achiziționate trebuie să îndeplinească cerințele UE.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C5.I4: Implementarea gestionării centrale a traficului pe căile ferate TEN-T

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți fiabilitatea și securitatea rețelei feroviare prin implementarea unui sistem de gestionare centralizat, îmbunătățind eficiența și, în cele din urmă, atractivitatea acestuia.

Investiția constă în construirea unui sistem central de gestionare a traficului (KÖFI) pentru 272 km de linii principale de cale ferată suburbane și naționale, cu suport informatic și informații în timp real privind trenul. Investiția acoperă liniile de cale ferată 70 și 140, o parte a rețelei globale TEN-T, și liniile de cale ferată 100a și 80, partea rețelei centrale TEN-T. Acesta asigură personalului de control monitorizarea în timp real a informațiilor privind circulația trenurilor, îmbunătățind controlul traficului feroviar dintr-un singur centru. Se preconizează că investiția va spori robustețea tronsoanelor liniei de cale ferată în cauză, pentru a asigura fluxul traficului, pentru a utiliza rezervele de planificare, pentru a crește capacitatea de trecere și pentru a asigura o informare audiovizuală uniformă a călătorilor.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

C5.R1: Implementarea de către Autoritatea Națională de Transport Public a unui sistem național unic de tarifare, de emitere a biletelor și de informare a călătorilor pentru autobuze și căi ferate

Obiectivul acestei reforme este de a facilita utilizarea transportului public în mod multimodal, permițând o combinare mai ușoară a serviciilor de transport feroviar și cu autobuzul prin implementarea unui sistem unic de tarifare, de emitere a biletelor și de informare a călătorilor de către Autoritatea Națională de Transport Public nou-înființată la nivel național.

Reforma constă în introducerea unui sistem național unic de tarife, de emitere a biletelor și de informare a călătorilor pentru diferitele moduri de transport public (autobuze și trenuri locale și interurbane) prin mijloace digitale. Infrastructura pentru furnizarea de bilete electronice nu face parte din această reformă și nu este finanțată în cadrul planului de redresare și reziliență.

Reforma instituie cadrul de reglementare relevant. Se instituie, în special, o autoritate națională de transport public, iar un nou regulament stabilește cadrul instituțional în ceea ce privește metodele și procedurile pentru noul sistem tarifar, sistemele de bilete și disponibilitatea informațiilor pentru pasageri.

De asemenea, reforma pune în funcțiune infrastructura necesară, în special un server de baze de date, o platformă pentru informații privind călătoriile și tarifele în timp real, un portal de date deschise care conține date privind transportul de călători și un sistem de informare în timp real cu privire la pasageri.

Reforma permite utilizatorilor să achiziționeze bilete pentru întreaga țară, să solicite informații privind orarul și să verifice situația actuală a traficului prin intermediul unei platforme unice. Sistemul rezultat trebuie să trateze toate călătoriile interbancare cu autobuzul de cale ferată ca o singură entitate, să furnizeze informații agregate și să emită un singur bilet pentru întreaga rută. Informațiile în timp real trebuie să fie puse la dispoziția publicului și afișate în gări și în stațiile de autobuz.

Sistemul trebuie să fie nediscriminatoriu și bazat pe formate de schimb de date conforme cu cerințele UE [regulamentul delegat (UE) 2017/1926 al Comisiei] și trebuie să fie în conformitate cu sarcinile Autorității Naționale de Transport Public la toate nivelurile și în toate domeniile de servicii ale societăților de transport regionale.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.

E.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

F. COMPONENTA 6: Energie – tranziția verde

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Ungariei abordează mai multe provocări cu care se confruntă sectorul energetic. Obiectivul componentei este de a contribui la atingerea obiectivelor Ungariei în materie de climă și energie pentru 2030, având în vedere, de asemenea, necesitatea de a crește nivelul de ambiție al statelor membre în contextul obiectivului UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. Strategia energetică națională pentru 2030 și planul național privind energia și clima vizează consolidarea suveranității energetice și a securității energetice prin reducerea dependenței de importuri, asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile pentru populație și decarbonizarea producției de energie, inclusiv creșterea ponderii producției de energie din surse regenerabile.

În acest context, componenta vizează crearea de capacități suplimentare bazate pe surse regenerabile de energie și, în cele din urmă, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Modificările aduse cadrului juridic stabilesc cadrul de reglementare favorabil pentru atingerea acestui obiectiv. În vederea integrării capacităților de producție de energie din surse regenerabile în rețeaua de energie electrică într-un mod sigur și flexibil, componenta sprijină investițiile legate de dezvoltarea rețelei și investițiile în instalațiile de stocare a energiei electrice. Se preconizează că investițiile în contoare inteligente vor contribui la optimizarea cererii de energie electrică pe termen lung. Componenta conduce, de asemenea, la crearea unei capacități suplimentare de producție de energie din surse regenerabile prin sprijinirea instalării de sisteme rezidențiale de panouri solare. În plus, pentru a aborda provocările legate de poluarea aerului și de eficiența energetică, acesta oferă, de asemenea, sprijin gospodăriilor pentru instalarea de sisteme electrice de încălzire și pentru înlocuirea ferestrelor, pe lângă sistemele de panouri solare și unitățile de stocare.

Se preconizează că măsurile din cadrul acestei componente vor contribui la tranziția verde și la realizarea obiectivului neutralității climatice până în 2050.

Dezvoltarea de rețele inteligente bazate pe soluții tehnice inovatoare reprezintă un pas important către digitalizare. Exploatarea datelor prin soluții digitale asigură o mai bună previziune a echilibrului dintre cerere și ofertă și o mai bună reglementare a producției de energie.

Componenta contribuie la autonomia strategică și securitatea Ungariei ca parte a obiectivelor europene. Extinderea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile conduce la creșterea suveranității energetice prin creșterea ponderii surselor interne de energie. Dezvoltarea rețelei contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea securității rețelei de energie electrică.

De asemenea, se preconizează că investițiile vor contribui la crearea de locuri de muncă la nivel local, inclusiv pentru sectorul IMM-urilor.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări în ceea ce privește necesitatea de a pune accentul pe tranziția verde și pe cea digitală, în special pe producția și utilizarea curată și eficientă a energiei (Recomandarea specifică țării 3 din 2020) și de a plasa energia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiența energetică și a resurselor în centrul politicii economice orientate spre investiții (Recomandarea specifică țării 3 din 2019). Acesta contribuie, de asemenea, la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări nr. 6 din 2022 în ceea ce privește necesitatea de a reduce dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, prin simplificarea procedurilor de autorizare și prin modernizarea infrastructurii de energie electrică, precum și prin „intensificarea eforturilor privind măsurile de eficiență energetică.

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).    

F.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C6.R1: Transformarea reglementării energiei electrice

Scopul reformei este de a îmbunătăți cadrul juridic al pieței maghiare a energiei electrice prin modificarea Legii LXXXVI din 2007 privind energia electrică și prin modificarea anumitor decrete guvernamentale conexe, inclusiv Decretul guvernamental 273/2007 (X.19), 389/2007 (XII.23) și 299/2017 (X.17).

Reforma actuală prevede introducerea unei contabilizări separate a energiei electrice introduse în rețea și a energiei electrice consumate din rețea. Ungaria se angajează să solicite punerea în aplicare a acestui sistem separat de contabilizare din partea prosumatorilor care vor beneficia de sprijin financiar public pentru instalarea sistemelor lor de panouri solare începând cu 1 ianuarie 2023.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

C6.R2: Încurajarea dezvoltării energiei eoliene onshore

Obiectivul măsurii este de a permite dezvoltarea unor capacități suplimentare de producție de energie eoliană onshore în Ungaria prin eliminarea restricțiilor generale existente privind instalarea centralelor eoliene și prin crearea unor zone în care sunt încurajate investițiile în energia eoliană.

Reforma modifică, după consultări publice, cadrul legislativ aplicabil în prezent pentru a elimina restricțiile inutile privind instalarea de centrale eoliene în țară, în special în ceea ce privește distanța înapoi pentru turbinele eoliene (distanța dintre instalațiile de energie eoliană și zonele rezidențiale sau alte zone afectate), înălțimea turbinelor eoliene (sau diametrul maxim al palelor rotoarelor eoliene) și puterea turbinelor. Restricțiile sunt eliminate sau definite astfel încât să permită instalarea eficientă a centralelor de energie eoliană și în conformitate cu criteriile de referință europene și cu cele mai bune practici comparabile. Reglementările modificate pot include cerințe minime privind siguranța tehnică, protecția sănătății umane și animale și mediul, iar autoritățile locale pot impune cerințe justificate. Regulamentele modificate nu trebuie să introducă niciun alt impediment, cum ar fi restricțiile bazate pe dimensiune, capacitate sau înălțime.

Reforma introduce, de asemenea, după consultarea publică, zone pretabile dezvoltării de centrale eoliene, în conformitate cu abordarea din propunerea Comisiei din COM(2022) 222 din 18 mai 2022.

Zonele pretabile dezvoltării de proiecte de centrale eoliene sunt locații specifice care sunt deosebit de adecvate pentru instalarea centralelor eoliene. Aceste zone sunt definite pe baza unor criterii obiective, cum ar fi densitatea energiei eoliene sau viteza vântului. Legislația care instituie aceste zone stabilește, de asemenea, proceduri specifice simplificate de autorizare pentru instalarea de centrale eoliene în aceste zone, ceea ce conduce la proceduri mai simple și la termene mai scurte.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

C6.R3: Îmbunătățirea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de producere de energie din surse regenerabile

Obiectivul măsurii este de a sprijini implementarea proiectelor privind energia din surse regenerabile prin facilitarea procedurilor de acordare a autorizațiilor.

Reforma instituie o procedură integrată pentru autorizația de protecție a mediului și autorizația de construcție pentru centralele solare și eoliene cu o capacitate instalată mai mare de 0,5 MW. Acest lucru asigură o perioadă efectivă mai scurtă de autorizare. După 75 de zile, lipsa unui răspuns din partea administrației conduce la acordarea autorizației. Reforma instituie, de asemenea, un ghișeu unic, care acționează ca punct unic de contact pentru investitori pentru gestionarea și eliberarea unor astfel de autorizații integrate.

Reforma simplifică, de asemenea, procedurile de conectare la rețea pentru instalațiile fotovoltaice de mici dimensiuni (sub 0,8 kW). Pentru acestea, este necesară numai înregistrarea înainte de instalare, fără a fi necesară introducerea unei cereri de autorizare. Investitorul nu este obligat să semneze un contract specific cu operatorul de sistem de distribuție (OD) pentru utilizarea instalației fotovoltaice mici, iar înregistrarea înlocuiește contractul de racordare pentru instalația fotovoltaică mică. Termenele pentru racordarea centralei electrice mici nu trebuie să depășească două luni, cu excepția cazului în care motivul întârzierii nu intră în sfera de competență a respectivului OD.

Pentru a promova utilizarea energiei solare, încetarea temporară, recent introdusă, a posibilității ca sistemele fotovoltaice rezidențiale nou construite (până la 50 kVA) să furnizeze energie electrică în rețea trebuie eliminată cât mai curând posibil și nu mai târziu de 31 decembrie 2024. În acest scop, Autoritatea maghiară de reglementare în domeniul energiei și al utilităților publice (MEKH) revizuiește periodic, cel puțin o dată la șase luni, această limitare temporară, la nivel regional, în colaborare cu operatorul de transport și de sistem (OST) și cu OD, pe baza unor criterii tehnice și obiective. De îndată ce rezultatul evaluării stabilește că rețeaua este capabilă să integreze energia electrică produsă, restricția este ridicată la nivel regional, dacă este cazul.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

C6.R4: Îmbunătățirea transparenței, a previzibilității și a disponibilității conexiunii la rețea

Obiectivul măsurii este de a spori transparența și previzibilitatea procedurii coordonate de conectare la rețea pentru investițiile în energia din surse regenerabile dependente de condițiile meteorologice și, în cele din urmă, de a spori disponibilitatea conexiunilor la rețea.

Reforma modifică legislația relevantă privind procedurile de racordare la rețea pentru a asigura o abordare nediscriminatorie între tehnologiile de producere a energiei electrice. Cererile de conectare care depășesc limitele de racordare sunt întotdeauna acceptate cu condiția ca investitorii să îndeplinească cerințele privind capacitatea de echilibrare și să plătească comisioanele de conectare directă. Legislația definește nivelul maxim al capacității pentru echilibrare care poate fi solicitată. Acest maxim este justificat în mod obiectiv și proporțional, nu depășește 30 % și se reduce treptat.

Reforma sporește, de asemenea, transparența procedurii de conectare la rețea prin mai multe acțiuni de sensibilizare și de încurajare a deciziilor în cunoștință de cauză ale participanților la piață. Acestea includ în special publicarea periodică a cererilor acceptate și respinse, a previziunilor actualizate pentru capacitățile de conectare la rețea și a exemplelor simplificate pentru diferite tipuri de conexiuni, precum și organizarea de forumuri pentru schimbul de informații pentru participanții la piață. Pentru a îmbunătăți eficacitatea procedurii, OTS și OD creează, de asemenea, infrastructura informatică necesară pentru a putea colecta și utiliza date de la contoarele inteligente instalate.

Reforma contribuie la capacitatea Ungariei de a crește în mod semnificativ capacitatea centralelor solare și eoliene conectate la rețea la nivel național. O bază de date guvernamentală monitorizează progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor corespunzătoare.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.

C6.R5: Consolidarea cerințelor de eficiență energetică

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor din Ungaria, care se preconizează că va contribui la reducerea consumului de energie al clădirilor și, prin urmare, la reducerea expunerii la gazele rusești.

Reforma introduce standarde minime de eficiență energetică (reducerea cu cel puțin 30 % a consumului de energie) pentru schemele de sprijin pentru renovarea clădirilor finanțate din fonduri UE.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

C6.I1: Dezvoltarea clasică și inteligentă a rețelelor pentru operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție

Scopul investiției este de a dezvolta rețeaua de energie electrică în vederea asigurării unei integrări sigure a capacităților suplimentare care urmează să fie create de sursele regenerabile de energie și a creșterii flexibilității sistemului. În conformitate cu strategia de politică energetică a Ungariei, Ungaria intenționează să crească ponderea energiei din surse regenerabile în mixul său energetic și să își tripleze capacitatea actuală a centralelor solare până în 2030. Acest lucru necesită un acces suficient la rețea și capacitatea necesară a rețelei. Rețeaua de transport și de distribuție trebuie dezvoltată pentru a putea face față acestor provocări.

Astfel, investiția contribuie la eliminarea unora dintre capacitățile limitate ale rețelei și la integrarea în condiții de siguranță a producției suplimentare care rezultă din creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile. Investiția include, în special, elemente de dezvoltare, cum ar fi construirea și modernizarea rețelelor de înaltă/medie/medie/joasă tensiune, instalațiile noi ale substațiilor, înlocuirile și extinderile transformatoarelor substațiilor, construcțiile și înlocuirea controalelor, precum și evoluțiile în materie de digitalizare.

Finalizarea investiției care constă în creșterea capacității de integrare în rețea a centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie are ca rezultat capacitatea de a integra o capacitate suplimentară a centralelor electrice de 2 925 MW până la 30 iunie 2026 prin acțiuni în cadrul prezentei investiții.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C6.I2: Sprijin pentru utilizarea panourilor solare pe clădirile rezidențiale și modernizarea sistemelor de încălzire

Obiectivul măsurii este extinderea capacităților rezidențiale de producție a energiei din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice care conduce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și reducerea poluării aerului generate de soluțiile de încălzire depășite (cum ar fi pulberile în suspensie și dioxidul de sulf). Această măsură este în beneficiul gospodăriilor expuse unui risc de sărăcie energetică mai mare decât media. În acest scop, nivelul veniturilor beneficiarului se determină pe baza uneia dintre următoarele două posibilități: fie persoanele cu un venit sub salariul mediu național, fie gospodăriile cu un venit mediu pe cap de locuitor sub media națională, ambele stabilite pe baza statisticilor furnizate de Biroul central de statistică al Ungariei.

Măsura sprijină două tipuri de activități. Primul tip de activitate este instalarea de sisteme de panouri solare pe structurile de acoperiș pentru autoconsum. Al doilea tip de activitate constă în instalarea de sisteme de panouri solare pe structurile de acoperiș pentru autoconsum, combinată cu înlocuirea ferestrelor, stabilirea capacității de stocare (maximum 14 kWh) și instalarea de încălzire electrică (pompe de căldură, însoțite, dacă este necesar, de panouri electrice de încălzire, în funcție de circumstanțele tehnice ale clădirii care beneficiază de sprijin). De această măsură beneficiază 34 920 de gospodării, dintre care cel puțin 11 600 de gospodării trebuie să efectueze investiția care se încadrează în cel de-al doilea tip de activitate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C6.I3: Instalarea de instalații de stocare a energiei pentru operatorul de transport și de sistem și pentru operatorii de sisteme de distribuție

Obiectivul investiției este de a sprijini instalarea de instalații de stocare a energiei pe termen scurt de către operatorul de transport și de sistem și de către operatorii de sisteme de distribuție, care urmează să fie utilizate de operatorul de transport și de sistem și de operatorii de distribuție respectivi cu unicul scop de a asigura o funcționare sigură și fiabilă a sistemului de transport sau de distribuție și de a sprijini indirect integrarea în continuare a producției de energie care rezultă din creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile. Instalațiile de înmagazinare nu sunt utilizate pentru echilibrare sau pentru gestionarea congestiilor.

Operatorul de transport și de sistem și operatorii de sisteme de distribuție primesc sprijin pentru instalarea instalațiilor lor de stocare a energiei pe baza derogării prevăzute la articolul 54 alineatul (2) și la articolul 36 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/944, și anume pe baza faptului că instalațiile de stocare a energiei sunt componente de rețea complet integrate și primesc aprobarea autorității de reglementare (Autoritatea maghiară de reglementare în domeniul energiei și al utilităților publice, MEKH). MEKH monitorizează și se asigură că instalațiile de înmagazinare sunt utilizate numai ca componente de rețea integrate și verifică periodic dacă deținerea, dezvoltarea, gestionarea și exploatarea acestor instalații de înmagazinare nu denaturează piața.

Capacitatea totală a stocării de energie electrică instalată ca o componentă de rețea complet integrată ca urmare a acestei investiții este de cel puțin 146 MWh.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2025.

C6.I4: Instalarea de instalații de stocare a energiei în rețea pentru participanții la piață

Obiectivul acestei investiții este de a oferi participanților la piață deja prezenți sau care doresc să intre pe piața de echilibrare (de exemplu, agregatori, producători de energie electrică și mari consumatori industriali) acces la tehnologii care oferă un serviciu de flexibilitate fără poluare.

Această măsură sprijină participanții la piață să instaleze instalații de stocare a energiei în rețea.

Destinatarii sunt selectați printr-o cerere deschisă de propuneri. În procesul de selecție, propunerile de proiecte care urmează să fie puse în aplicare cu diferite tehnologii sunt notate și selectate pe baza unei analize costuri-beneficii, asigurând astfel un proces de selecție neutru din punct de vedere tehnologic, axat pe raportul cost-eficacitate total. Destinatarii au obligația de a introduce pe piața de echilibrare, integral sau parțial, capacitatea care rezultă din instalația de stocare a energiei electrice subvenționată.

Capacitatea totală a stocării de energie electrică instalată ca parte a pieței de echilibrare ca urmare a acestei investiții este de cel puțin 311 MWh.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2025.

C6.I5: Diseminarea contoarelor inteligente

Obiectivul măsurii este de a sprijini achiziționarea și instalarea de contoare inteligente.

Se preconizează că utilizarea contoarelor inteligente va juca un rol important ca instrument de la un capăt la altul pentru determinarea exactă a profilurilor consumatorilor și optimizarea cererii de energie electrică, iar colectarea datelor și funcțiile de comunicare ale acestora sunt exploatate și în multe alte domenii de aplicare. Contoarele inteligente trebuie să poată fi controlate de la distanță, trebuie să poată comuta puterea nominală de ieșire a contorului pornit și oprit în cazul măsurării directe, trebuie să fie capabile să asigure controlul și să aibă un modul de comunicare. Introducerea contoarelor inteligente și a tarifelor flexibile care se bazează pe acestea ar trebui să ofere baza pentru răspunsurile cererii pe termen lung, ceea ce se preconizează că va contribui la creșterea flexibilității sistemului de energie electrică pe termen lung.

Legislația națională prevede ca anumite tipuri de consumatori să dispună de contoare inteligente instalate la locul lor de consum. În temeiul Decretului guvernamental nr. 273/2007 (X. 19.) privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale Legii LXXXVI din 2007 privind energia electrică, trebuie instalat un contor inteligent pentru utilizatorii conectați la joasă tensiune în cazul unui consum anual de 5 000 kWh sau mai mult; în cazul unor conexiuni noi cu un consum de putere de 3x32 A, dar care nu depășește 3x80 A; și pentru utilizatorii care au deja o centrală electrică de mici dimensiuni sau care instalează un astfel de sistem în viitor. Investiția contribuie la diseminarea contoarelor inteligente.

Beneficiarii investiției sunt operatorii de distribuție, pe baza unei cereri de proiecte prioritare. Operatorii de distribuție primesc subvenția proporțional cu numărul de amplasamente fizice necesare pentru instalarea de contoare inteligente în zonele geografice în care își desfășoară activitatea.

Măsura are ca rezultat un număr total de cel puțin 290 680 de contoare inteligente nou instalate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

F.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

G. COMPONENTA 7: Tranziția către o economie circulară

Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Ungariei este de a facilita tranziția către o economie circulară și de a contribui la atingerea obiectivelor pentru 2025 și 2030 în materie de gestionare a deșeurilor stabilite în legislația UE. Acest lucru necesită stabilirea principalelor cerințe legislative și procedurale pentru pregătirea economiei ungare pentru tranziția către economia circulară, inclusiv pentru un sector funcțional de gestionare a deșeurilor. Unul dintre pilonii acestui proces este reînnoirea sistemului de gestionare a deșeurilor menajere. Rata de utilizare circulară a materialelor în Ungaria este de 8,7 %, sub media UE (12,8 %). Rata de reciclare (deșeuri municipale) – de 33 % – este considerabil mai mică decât obiectivul pentru 2025.

Măsurile din cadrul acestei componente contribuie la obiectivele tranziției verzi și neutralității climatice, precum și la un sistem mai dezvoltat de gestionare a deșeurilor în Ungaria. Ele sprijină punerea în aplicare a investițiilor în reciclarea chimică a deșeurilor de plastic care nu sunt adecvate pentru reciclarea mecanică. Ele sprijină, de asemenea, creșterea durabilă prin adoptarea de soluții inovatoare, cum ar fi reciclarea chimică. Obiectivele acestei componente sunt în concordanță cu obiectivele cadrului UE de gestionare a deșeurilor.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind necesitatea de a concentra politica economică legată de investiții asupra gestionării durabile a deșeurilor (recomandările specifice fiecărei țări 3 din 2019 și 3 în 2020) și de a promova reforma și investițiile în gestionarea durabilă a deșeurilor și circularitatea economiei (Recomandarea specifică fiecărei țări 5 în 2022), care a identificat economia circulară ca fiind un domeniu care necesită îmbunătățiri, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale și sistemul de colectare și tratare a deșeurilor.

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

G.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C7.R1: Reglementarea internă a tranziției către o economie circulară

Scopul reformei este de a crea un cadru strategic și juridic solid pentru tranziția către economia circulară.

Pentru a stabili cadrul strategic pentru investiții, se adoptă Planul național de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2021-2027, astfel cum se prevede în Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, și se finalizează Strategia națională privind economia circulară și planul de acțiune privind economia circulară, în conformitate cu recomandările OCDE din cadrul proiectului în curs de desfășurare privind instrumentul de sprijin tehnic. Împreună, aceste documente constituie cadrul pentru tranziția către o economie circulară în Ungaria.

Un alt obiectiv al reformei este de a crea un mediu juridic solid pentru a reglementa în mod eficient tranziția către economia circulară și de a stabili norme detaliate pentru un nou model de gestionare a deșeurilor. Modificările aduse cadrului legislativ contribuie la crearea unui mediu propice pentru gestionarea deșeurilor în Ungaria, în special prin eliminarea barierelor din sectorul gestionării deșeurilor, inclusiv a celor legate de concurență, la instituirea unei autorități competente de gestionare a deșeurilor, la reglementarea sistemului de depozitare pentru sticlele pentru băuturi și la consolidarea legislației privind răspunderea extinsă a producătorilor. Modificările includ, de asemenea, un regulament de reducere a impactului produselor din plastic asupra mediului, care depășește cerințele Directiva (UE) 2019/904 privind materialele plastice de unică folosință.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 septembrie 2023.

C7.I1: Consolidarea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile de gestionare a deșeurilor și a unei piețe a materiilor prime secundare

Scopul investiției este de a sprijini reciclarea chimică pentru a facilita tranziția către o economie circulară. Investiția sprijină reducerea proporției de deșeuri eliminate prin depozitare în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor 2021-2027 și va crește, de asemenea, proporția de deșeuri reciclate. Se preconizează că investiția va îmbunătăți în mod semnificativ reciclarea deșeurilor, va contribui la promovarea colectării separate și va dezvolta infrastructura pentru pretratare și reciclare, contribuind atât la obiectivele de colectare, cât și la obiectivele de reciclare.

În cadrul investiției, se înființează o instalație de reciclare chimică și de producere a hidrogenului, care este adecvată pentru prelucrarea a 40 000 de tone de deșeuri de plastic de unică folosință și nu este adecvată pentru reciclarea mecanică a deșeurilor de plastic. Dezvoltarea infrastructurii trebuie să conțină toate etapele tehnologice relevante ale reciclării chimice, inclusiv gestionarea deșeurilor adecvate pentru reutilizarea chimică, transformarea deșeurilor într-o materie primă adecvată pentru utilizarea în procesele petrochimice și producția de materiale plastice care conțin polimeri reciclați chimic. Rezultatul procesului de reciclare chimică este reprezentat de materii prime secundare și nu de combustibili și, ca atare, acest proces nu constituie valorificare energetică 6 . Pentru a se asigura că măsura este conformă cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), în cazul în care măsura include activități din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), acestea trebuie să obțină emisii de gaze cu efect de seră preconizate mai mici decât valorile de referință relevante 7 . Hidrogenul verde din surse regenerabile de energie (în conformitate cu legislația UE aplicabilă) este produs ca parte a investiției, pentru a fi utilizat ca parte a procesului de reciclare chimică. Scopul tehnologiei este de a defalca deșeurile selectate în produse brute secundare (transformarea a cel puțin 50 %, în greutate, din deșeurile de plastic nepericuloase colectate separat, prelucrate în materii prime secundare) care trebuie utilizate parțial ca materie chimică în procesul de producție a produselor din plastic.

Odată pusă în funcțiune, instalația de reciclare trebuie să fie adecvată pentru reciclarea chimică a 40 000 de tone de deșeuri de plastic care nu pot fi reciclate mecanic.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

G.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

H. COMPONENTA 8: SĂNĂTATE

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Ungariei abordează mai multe provocări cu care se confruntă în prezent sistemul de sănătate maghiar, cum ar fi accesul inegal la servicii și incidența ridicată a plăților informale (gratuite); o dependență excesivă de spitale în furnizarea de servicii; o datorie considerabilă a spitalelor legată de probleme de finanțare; și deficitul regional de forță de muncă în cadrul sistemului de sănătate.

Principalul obiectiv al componentei este de a dezvolta un sistem de îngrijire modern și eficient, capabil să răspundă provocărilor secolului XXI și accesibil tuturor, în conformitate cu principiul 16 al Pilonului european al drepturilor sociale. În acest scop, componenta vizează (i) eradicarea plăților gratuite în sistemul de sănătate; (ii) consolidarea rolului medicilor generaliști; (iii) să raționalizeze asistența medicală spitalicească și să își modernizeze infrastructura; (iv) creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența serviciilor de asistență medicală; și (v) dezvoltarea unui program de supraveghere a sănătății la distanță pentru persoanele în vârstă.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind sprijinirea măsurilor sanitare preventive și consolidarea asistenței medicale primare (Recomandările specifice țării 2 din 2019 și 3 din 2022), privind abordarea deficitelor de lucrători din domeniul sănătății și asigurarea unei aprovizionări adecvate cu produse și infrastructuri medicale esențiale (Recomandarea specifică țării 1 din 2020) și privind asigurarea accesului la servicii esențiale pentru toți (Recomandarea specifică țării 2 din 2020). De asemenea, ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

H.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

C8.R1: Eradicarea plăților gratuite în sectorul asistenței medicale

Obiectivul măsurii este de a eradica practica plăților informale cu titlu gratuit în cadrul serviciilor de asistență medicală, creând în același timp condiții financiare și de muncă mai bune pentru medici.

Măsura constă în adoptarea unei legislații pentru introducerea unui nou contract de muncă pentru medici în scopul eradicării plăților de gratuitate și, în consecință, în majorarea salariilor medicilor și rezidenților angajați în temeiul dispozițiilor unui astfel de contract. Împreună cu incriminarea legislativă a plăților gratuite, se preconizează că măsura va eradica astfel de plăți în cadrul serviciilor de asistență medicală. Se preconizează că eficacitatea măsurii va fi consolidată de creșterile paralele ale salariilor în sectorul sănătății (care sunt finanțate separat de planul de redresare și reziliență).

Impactul măsurii este evaluat de un studiu independent ale cărui rezultate sunt făcute publice. Studiul evaluează, de asemenea, în ce măsură reforma a contribuit la îmbunătățirea atractivității profesiei de medic și la menținerea medicilor în Ungaria.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

C8.I1: Dezvoltarea condițiilor pentru asistența medicală în secolul 21

Obiectivul măsurii este de a consolida asistența medicală spitalicească și infrastructura aferentă. Se pune accentul pe dezvoltarea unei rețele de intervenții chirurgicale de zi, de furnizori de servicii de îngrijire ambulatorie și spitalicească, cu clădiri noi și renovate și dispozitive medicale moderne, care să contribuie la creșterea eficienței asistenței medicale, având în vedere, de asemenea, posibila apariție în viitor a unor crize sanitare.

Măsura constă în patru acțiuni. În primul rând, intrarea în vigoare a legislației pentru dezvoltarea unui nou sistem național unic și transparent de gestionare a sănătății. În al doilea rând, crearea a 22 de rețele de spitale la nivel județean cu parcursuri integrate ale pacienților, conform unui raport de cartografiere care urmează să fie furnizat de Ministerul de Interne. Căile integrate pentru pacienți definesc instituția din rețea responsabilă pentru fiecare tip de intervenție medicală din cadrul fiecărei rețele județene de instituții medicale. În al treilea rând, cel puțin 40 de clădiri de infrastructură de sănătate noi sau renovate trebuie să primească echipamente medicale noi și moderne, iar clădirile nou construite trebuie să respecte, de asemenea, cerințele ridicate în materie de eficiență energetică. În al patrulea rând, o creștere a numărului de evenimente de colectare a sângelui integral în locurile mobile de colectare din așezările mici.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

C8.I2: Sprijinirea transformării digitale a sănătății

Obiectivul investiției este de a spori utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru a spori eficiența sectorului sănătății, a facilita accesul la servicii și a îmbunătăți calitatea asistenței medicale și a serviciilor.

Măsura constă în șase acțiuni. În primul rând, 65 de spitale trebuie să fie echipate cu sisteme de securitate informatică modernizate. În al doilea rând, noile baze de date și registrele bolilor devin accesibile digital în spațiul serviciilor electronice de asistență medicală (EESZT). EESZT este o platformă de integrare existentă, unde pot fi extrase toate datele medicale ale pacienților, cu autorizarea adecvată, prin intermediul spitalelor locale, al medicilor generaliști sau al sistemelor farmaceutice. În al treilea rând, proporția procedurilor autorității sanitare care pot fi inițiate pe cale electronică crește la 60 %. În al patrulea rând, numărul intervențiilor de telemedicină furnizate prin intermediul instrumentelor de comunicare informativă va crește. În al cincilea rând, pe portalul EESZT vor fi lansate noi module pentru a sprijini gestionarea ofertei și procesele de îngrijire digitalizate. În al șaselea rând, va fi dezvoltată și pusă în funcțiune o nouă aplicație centrală de asistență medicală mobilă (myEESZT) pentru gospodării și utilizatorii profesioniști.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

C8.I3: Programul de monitorizare a sănătății la distanță pentru persoanele în vârstă

Obiectivul investiției este de a furniza servicii de supraveghere a sănătății la distanță pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani. Se preconizează, de asemenea, că investiția va reduce dezinstituționalizarea îngrijirii pe termen lung.

Măsura constă în două acțiuni. În primul rând, punerea în funcțiune a serviciilor de dispecerizare care organizează servicii de telemedicină și de asistență de urgență pentru participanți în rândul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani. Sistemul permite participanților să solicite ajutor din partea serviciului de 24 de ore cu propriul apel de urgență personal bazat pe GSM. Personalul serviciului de dispecerizare are expertiză în serviciile de ambulanță sau de asistență de urgență. În al doilea rând, cel puțin 1 500 000 de persoane în vârstă de peste 65 de ani trebuie să fie echipate cu dispozitive senzoriale portabile. Un serviciu dedicat asigură o supraveghere de 24 de ore a acestor persoane în vârstă, care trebuie să poată apela serviciul de dispecerizare în caz de urgență medicală.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C8.I4: Dezvoltarea asistenței medicale primare

Obiectivul măsurii este de a face serviciile de asistență medicală primară accesibile unui număr cât mai mare de cetățeni, în special prin consolidarea rolului medicilor generaliști, prin creșterea serviciilor de proximitate față de domiciliu și prin reducerea sarcinii îngrijirii specializate.

Măsura constă în patru acțiuni. În primul rând, se adoptă un nou cadru juridic pentru înființarea și funcționarea comunităților de practicieni generaliști. În al doilea rând, se mărește numărul de medici care participă la comunități de praxis stabilite și operaționale. În al treilea rând, numărul pacienților înscriși în programul de gestionare a bolilor cronice, care oferă îngrijire clienților diagnosticați cu boli neinfecțioase cronice, va crește. În al patrulea rând, numărul pacienților înscriși în programe de prevenire și de promovare a sănătății crește.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

H.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil