COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.5.2022
JOIN(2022) 23 final
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Angajamentul extern al UE în domeniul energiei într-o lume în schimbare
{SWD(2022) 152 final}
1.Introducere
Uniunea Europeană și întreaga lume se confruntă în prezent cu amenințarea existențială a schimbărilor climatice și cu o criză energetică în plină expansiune. Dacă nu accelerăm lupta împotriva schimbărilor climatice și nu combatem pierderea biodiversității, obiectivele convenite la Paris nu vor fi realizabile și, odată cu aceasta, nu se va putea evita o criză climatică profundă, cu consecințe devastatoare pentru oameni și pentru mediu la nivel mondial.
Al șaselea raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice concluzionează că emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 43 % până în 2030, pentru a rămâne pe drumul cel bun în vederea atingerii obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C. Sectorul energetic se va afla în centrul acestei tranziții, întrucât este esențial pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În același timp, Rusia a încălcat normele internaționale prin războiul de agresiune neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. Acesta a afectat drastic piața energiei și cea a alimentelor, ducând la o creștere a volatilității prețurilor și a insecurității energetice, care a afectat nu numai vecinătatea sa imediată, ci și întreaga lume. Acest lucru necesită un răspuns care să abordeze atât nevoile pe termen scurt, cât și implicațiile pe termen lung ale UE și ale partenerilor săi. UE este pe deplin solidară cu Ucraina și sprijină în continuare sistemul său energetic.
Tranziția energetică verde este singura modalitate de a asigura simultan o energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile la nivel mondial. Prin urmare, UE este hotărâtă să își continue drumul și să colaboreze cu parteneri din întreaga lume pentru a încuraja țările partenere să își sporească nivelul de ambiție în materie de climă și să își definească traiectoriile către neutralitatea climatică, dar și să stabilească relații pe termen lung care să fie reciproc avantajoase, în special în domeniul energiei.
UE își va continua și își va intensifica implicarea în întreaga lume prin parteneriate specifice. Acest lucru poate fi realizat prin sprijin financiar, asistență, transferuri de tehnologie și/sau relații comerciale consolidate.
Există, de asemenea, o nevoie europeană de a se angaja în această direcție. În pofida măsurilor de diversificare și de securitate energetică internă luate de la criza gazelor din 2009, Europa este încă prea dependentă de un furnizor care este dispus să utilizeze energia ca armă. Pentru a depăși această vulnerabilitate, Comisia Europeană a prezentat, la 8 martie 2022, comunicarea REPowerEU, care oferă un plan pentru a pune capăt importurilor de energie fosilă din Rusia cu mult înainte de 2030. Acest lucru necesită diversificarea aprovizionării cu energie a UE, creșterea economiilor de energie și a eficienței energetice și accelerarea tranziției energetice verzi.
Toate acestea răspund provocărilor unei lumi și ale unui peisaj energetic aflate în schimbare rapidă. În anii și deceniile următoare, vor apărea noi oportunități de producere a energiei, împreună cu noi modele comerciale și nevoi în materie de transport. În timp ce comerțul cu produse energetice convenționale va scădea treptat, noi produse de bază, cum ar fi hidrogenul și amoniacul, vor începe să fie comercializate la nivel internațional, iar cererea de tehnologii cu emisii scăzute va crește. Vor fi necesare noi standarde și mecanisme de guvernanță pentru a construi parteneriate mai fiabile și reciproc avantajoase printr-o abordare bazată pe norme.
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să acționeze și să modeleze acest mediu nou, în continuă schimbare. Vor exista noi oportunități pentru Europa de a-și valorifica poziția de lider în domeniul tehnologiilor verzi și de a promova o dezvoltare mai justă și mai durabilă în întreaga lume, dar și noi provocări pentru securitatea sa energetică și pentru reziliența lanțurilor sale de aprovizionare, în special în ceea ce privește materiile prime critice, care sunt esențiale pentru tranziția energetică.
În mod similar, criza reprezintă o oportunitate pentru multe țări de a sări peste etapa de dezvoltare care implică un nivel ridicat de emisii de carbon și de a beneficia de o economie mai ecologică și mai echitabilă, care oferă acces la energie pentru milioane de oameni. În conformitate cu ODD 7, UE va depune eforturi pentru a asigura o tranziție energetică justă și incluzivă. Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant se vor asocia și îi vor sprijini pe cei care se angajează în tranziția verde, facilitând investițiile durabile pe termen lung, inclusiv prin intermediul strategiei Global Gateway, care este planul Uniunii Europene și propunerea sa bazată pe valori pentru investiții majore în dezvoltarea infrastructurii în întreaga lume.
Toate aceste aspecte impun UE să își actualizeze strategia externă în domeniul energiei, la mai mult de zece ani de la adoptarea strategiei anterioare, consolidându-și angajamentul cu partenerii și diplomația în domeniul climei și al energiei, în conformitate cu concluziile Consiliului Afaceri Externe din 25 ianuarie 2021.
În acest scop, politica energetică externă a UE va urmări:
·să consolideze securitatea energetică, reziliența și autonomia strategică deschisă a Uniunii prin diversificarea aprovizionării cu energie a UE și prin stimularea economiilor de energie și a eficienței energetice;
·să accelereze tranziția energetică verde și justă la nivel mondial pentru a asigura o energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile pentru UE și pentru întreaga lume;
·să sprijine Ucraina și alte țări care sunt afectate direct sau indirect de agresiunea rusă;
·să construiască parteneriate internaționale de lungă durată și să promoveze industriile UE în domeniul energiei curate în întreaga lume.
2.O politică energetică externă a UE pentru REPowerEU
Astfel cum se prevede în planul REPowerEU din 18 mai 2022, publicat în paralel cu prezenta strategie, sistemul energetic european își va spori eficiența și va trece la surse de energie verde într-un ritm mai rapid decât se preconizase înainte de începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Deși tranziția energetică verde se află în centrul eforturilor UE de a asigura independența energetică, renunțarea la combustibilii fosili rusești va necesita înlocuirea unora dintre aceștia cu combustibili fosili de la alți furnizori internaționali, având în vedere că producția internă de petrol și gaze a UE este mult diminuată: importăm 90 % din consumul nostru de gaze, 97 % din necesarul de petrol și 70 % din necesarul de cărbune. Întrucât cererea de gaze a UE se va contracta într-un ritm mai rapid decât se preconizase anterior și pentru a reduce la minimum riscul de depreciere a investițiilor și activelor, UE va favoriza strategiile de diversificare care includ atât investițiile în gaz, cât și investițiile în hidrogen verde.
2.1.Diversificarea aprovizionării cu gaze a UE
În prezent, Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei 1 . Planul REPowerEU urmărește să pună capăt cât mai curând posibil dependenței noastre de gazul rusesc. Cea mai mare parte a acestei cereri de gaze va fi înlocuită cu surse regenerabile de energie, cu surse de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu eficiență energetică și cu economii. Necesarul rămas de gaze naturale va fi acoperit de diverși furnizori.
Pentru a asigura aprovizionarea cu gaze necesară în următorii ani, UE trebuie să își mărească importurile de gaze din alte surse decât Rusia: în cea mai mare parte importuri de gaz natural lichefiat (GNL) [+ 50 de miliarde de metri cubi (mld. m3)], dar și de gaz din conducte (+ 10 mld. m3 sau mai mult). În acest scop, UE a lansat Platforma energetică a UE – pentru a reuni cererea, pentru a coordona utilizarea infrastructurii și pentru a negocia cu partenerii internaționali în scopul facilitării achizițiilor comune de gaze și de hidrogen, astfel cum se prevede în comunicarea generală REPowerEU.
Aceasta se bazează pe activitatea desfășurată de Comisia Europeană începând cu toamna trecută, adresându-se principalilor noștri furnizori de GNL și de gaze de conductă. Aceste eforturi au avut ca rezultat livrări lunare record de GNL de 12,5 miliarde de metri cubi în aprilie 2022 și de 42 de miliarde de metri cubi în perioada ianuarie-aprilie 2022. Platforma va integra eforturile de diversificare depuse în prezent de statele membre ale UE și va fi deschisă Ucrainei, Moldovei și Georgiei, precum și Balcanilor de Vest.
Pentru a facilita eforturile de diversificare, Comisia Europeană și SUA au convenit 2 să depună eforturi pentru livrarea de GNL suplimentar către UE (cel puțin 15 mld. m3 în 2022 și aproximativ 50 mld. m3 anual cel puțin până în 2030), prin intermediul exporturilor SUA, dar și în cooperare cu alți parteneri internaționali. Comisia a instituit, de asemenea, un grup de lucru special cu Canada pentru analizarea unor posibile livrări de GNL și de hidrogen în anii următori 3 .
Înaintea acestei veri, UE intenționează să încheie un acord trilateral cu Egipt și Israel privind aprovizionarea Europei cu GNL. Japonia și Coreea au redirecționat deja o serie de încărcături de GNL către Europa și continuă să utilizeze această opțiune în viitor. Qatar este pregătit să faciliteze schimburile cu țările asiatice. În ceea ce privește gazele de conductă, Norvegia și-a sporit deja livrările către Europa și atât Algeria, cât și Azerbaidjan și-au exprimat disponibilitatea de a face acest lucru. UE va urmări relansarea dialogului privind energia cu Algeria și își va intensifica cooperarea cu Azerbaidjan, având în vedere importanța strategică a coridorului sudic al gazelor. Prin extinderea capacității gazoductului transadriatic (TAP) s-ar spori aprovizionarea cu gaze a UE și a țărilor din Balcanii de Vest.
Țările din Africa Subsahariană, în special din Africa de Vest, cum ar fi Nigeria (care a reprezentat 15 % din importurile UE în 2021), Senegal și Angola oferă, de asemenea, un potențial neexploatat de GNL. O punere în aplicare deplină și eficace a Planului comun de acțiune cuprinzător ar facilita o reflecție specifică asupra potențialului Iranului de a deveni un furnizor fiabil de gaze pentru Europa.
UE va urmări să se asigure că aprovizionarea suplimentară cu gaze de la furnizorii existenți și noi de gaze este cuplată cu acțiuni specifice de combatere a scurgerilor de metan și de abordare a evacuării în atmosferă și a arderii la faclă, creând lichidități suplimentare pe piețele mondiale și asigurând, în același timp, beneficii climatice semnificative. În acest scop, UE va coopera cu partenerii săi de aprovizionare cu combustibili fosili pentru a reduce emisiile de metan. Cel puțin 46 mld. m3 de gaze naturale se pierd 4 în fiecare an prin evacuare în atmosferă și prin ardere la faclă în țările care ar putea aproviziona UE cu aceste gaze. Există tehnologia necesară pentru a capta cea mai mare parte a acestui metan (principala componentă a gazelor naturale) într-un mod durabil și economic. UE este pregătită să ofere asistență tehnică partenerilor pentru a institui astfel de sisteme reciproc avantajoase de tip „You collect/we buy” (Voi colectați/noi cumpărăm).
De asemenea, UE va convoca parteneri precum Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială pentru a crea stimulente în vederea colectării rapide a gazelor fosile reziduale, inclusiv a metanului, aceste pierderi urmând să fie grupate în produse semnificative care pot fi vândute cumpărătorilor internaționali.
Eforturile de diversificare ale UE se desfășoară în contextul creșterii cererii la nivel mondial și al prețurilor ridicate ale GNL. Aceste acțiuni trebuie să țină seama de interesele partenerilor mondiali.
Având în vedere evoluția pe termen mediu a mixului energetic în UE și în țările partenere, UE va promova parteneriate energetice mai ample, combinând cooperarea în domeniul gazelor cu cooperarea pe termen lung în domeniul energiei vizând hidrogenul, gazele din surse regenerabile (inclusiv biometanul) și alte surse de energie verde, pentru a evita deprecierea activelor și pentru a asigura tranziția verde.
Politica energetică a UE va urmări, de asemenea, să asigure piețe mondiale deschise, flexibile, lichide și funcționale pentru GNL, colaborând atât cu principalii producători (SUA, Australia, Qatar, Nigeria, Egipt etc.), cât și cu principalele țări consumatoare (China, Japonia, Coreea). G7, G20, Agenția Internațională a Energiei (AIE) și alte foruri internaționale oferă oportunități în acest sens.
Acțiuni-cheie
·asigurarea operaționalizării rapide a Platformei energetice a UE și a platformelor sale regionale;
·punerea pe deplin în aplicare a declarațiilor comune cu SUA și Canada;
·negocierea angajamentelor politice cu furnizorii de gaze existenți sau noi pentru a crește livrările de gaze către Europa;
·instituirea de sisteme de captare și comercializare a gazelor naturale și a metanului de tip „You collect/we buy” (Voi colectați/noi cumpărăm).
2.2.Pregătirea UE pentru comerțul cu hidrogen din surse regenerabile
Planul REPowerEU prevede că o cantitate suplimentară de 15 milioane de tone (mt) de hidrogen din surse regenerabile, pe lângă cele 5,6 mt prevăzute de inițiativa „Pregătiți pentru 55”, poate înlocui până în 2030 aproximativ 27 mld. m3 de gaze importate din Rusia. Această cantitate include 10 mt de hidrogen importat.
Capacitatea de a produce hidrogen din surse regenerabile este distribuită mult mai uniform în întreaga lume decât rezervele de petrol și gaze, date fiind resursele eoliene și solare mondiale. Cu toate acestea, această piață nu a fost încă dezvoltată și necesită, la nivel mondial, o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile și disponibilitatea apei.
Pentru a facilita importuri de 10 milioane de tone de hidrogen în UE, Comisia Europeană urmărește să încheie parteneriate pentru hidrogen cu țări partenere fiabile în vederea asigurării unor relații comerciale și de investiții deschise și nedenaturate pentru combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceasta are în vedere trei coridoare majore de import de hidrogen din regiunea Mării Nordului (Norvegia și Regatul Unit), din sudul Mediteranei și din Ucraina, de îndată ce condițiile o vor permite.
Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA): Potențialul tehnic de producere a hidrogenului verde la costuri mai mici de 1,5 USD/kg până în 2050, în EJ
O regiune cu un potențial deosebit de ridicat pentru producția de hidrogen din surse regenerabile este sudul Mediteranei. Pentru a crea oportunități reciproc avantajoase atât pentru regiune, cât și pentru UE, Comisia Europeană lucrează la un Parteneriat mediteraneean pentru hidrogen verde între UE și țările din sudul Mediteranei. Această activitate se bazează pe noua agendă pentru Mediterana existentă și pe planul său economic și de investiții și va începe cu Parteneriatul UE-Egipt pentru hidrogen. Acesta ar fi primul pas în direcția unei cooperări mai ample privind hidrogenul din surse regenerabile între Europa, Africa și Golf, o altă zonă cu resurse abundente pentru producerea hidrogenului.
Atunci când este pusă în aplicare ținând seama de nevoile sociale, economice și de mediu locale, cooperarea în acest domeniu ar promova producția și consumul local de energie electrică din surse regenerabile și de hidrogen din surse regenerabile, precum și dezvoltarea lanțurilor valorice industriale ecologice în țările partenere. Cadrul de reglementare al UE pentru hidrogen ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile pentru hidrogenul importat și pentru cel produs pe plan intern.
Africa Subsahariană, Africa de Sud și Namibia înregistrează deja progrese în ceea ce privește dezvoltarea sectorului hidrogenului din surse regenerabile și au atras interesul industriei UE. Cooperarea consolidată privind hidrogenul din surse regenerabile face parte, de asemenea, din angajamentul bilateral al UE cu țări precum Egipt și Maroc, în cadrul căruia Comisia Europeană a lansat lucrări privind un parteneriat verde UE-Maroc.
De asemenea, se lucrează în prezent la un parteneriat strategic cu Ucraina privind gazele din surse regenerabile, inclusiv hidrogenul și biometanul, avându-se în vedere o extindere semnificativă a acestuia de îndată ce condițiile o vor permite.
În vecinătatea noastră imediată, UE este pregătită să sprijine dezvoltarea rețelei prin intermediul Regulamentului revizuit privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E) 5 . Proiectele cu țări din afara UE care contribuie în mod semnificativ la obiectivele TEN-E pot obține statutul de proiecte de interes reciproc, o etichetă aplicată proiectelor comune în domeniul transportului de energie electrică, al transportului de hidrogen și al rețelelor și instalațiilor de stocare a CO2 care respectă standardele stricte de siguranță ale UE. În paralel, vor fi necesare investiții pentru a se asigura capacitatea de transport și logistica transportului acestor mărfuri.
Piața mondială emergentă a hidrogenului trebuie să se bazeze pe norme comune, în special la nivelul standardelor, al certificării și al bunelor practici de reglementare, în ceea ce privește accesul la infrastructură și comerțul. Cadrul de reglementare al UE pentru hidrogen este cel mai avansat la nivel mondial. Pe baza acestei experiențe, UE ar trebui să conducă eforturile de dezvoltare a unui cadru solid pentru o piață mondială a hidrogenului transparentă și bazată pe norme. Acest proces ar trebui să țină seama de lecțiile învățate pe piețele gazelor și petrolului, astfel încât aceste noi produse energetice să poată circula liber la nivel transfrontalier, consolidând astfel securitatea noastră energetică pe măsură ce renunțăm la combustibilii fosili. Pentru a demara piața mondială a hidrogenului din surse regenerabile, UE ia în considerare dezvoltarea unui Mecanism european pentru hidrogen la nivel global, astfel cum se reflectă în comunicarea generală REPowerEU.
Acțiuni-cheie:
·încheierea de parteneriate pentru hidrogen, în special în vecinătatea UE și în Africa, pentru a facilita importul a 10 milioane de tone de hidrogen până în 2030 și dezvoltarea piețelor locale ale hidrogenului;
·semnarea unui memorandum de cooperare privind hidrogenul cu Japonia până la sfârșitul anului 2022;
·promovarea unei piețe mondiale a hidrogenului transparente și bazate pe norme, în conformitate cu experiența UE;
·inaugurarea primelor platforme de comercializare a hidrogenului din surse regenerabile în Europa și stabilirea acestora ca punct de referință pentru tranzacțiile cu hidrogen efectuate în euro;
·instituirea unui parteneriat strategic cu Ucraina privind gazele din surse regenerabile în 2022;
·dezvoltarea unui Mecanism european pentru hidrogen la nivel global.
2.3.Reducerea dependenței de alte importuri de energie din Rusia decât importurile de gaze
Rusia, care expediază zilnic 8 milioane de barili, este cel mai mare exportator de petrol din lume. Prin urmare, invadarea Ucrainei a creat turbulențe și incertitudini pe piața mondială a petrolului, prețurile apropiindu-se ocazional de nivelul record de 150 USD pe baril.
Ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, este probabil ca volatilitatea și etanșeitatea pieței să continue și să afecteze nu numai UE, ci și pe toți consumatorii de petrol din întreaga lume, în special pe cei mai vulnerabili. UE colaborează cu partenerii săi internaționali pentru a se asigura că, la nivel mondial, rămân disponibile suficiente rezerve de petrol, la prețuri accesibile. Împreună cu grupul G7 al miniștrilor energiei, UE le solicită țărilor producătoare de petrol să analizeze modul în care ar putea fi sporite livrările către piața mondială prin utilizarea la maximum a capacității neutilizate disponibilă.
În acest context, punerea în aplicare deplină și eficace a Planului comun de acțiune cuprinzător ar facilita intrarea pe piață a rezervelor de petrol iraniene disponibile, reducând presiunea asupra aprovizionării și volatilitatea prețurilor. Comunicarea privind parteneriatul strategic cu Golful, publicată în paralel cu prezenta strategie, stabilește abordarea UE pentru consolidarea relațiilor sale cu țările membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, bogate în resurse petroliere.
În același timp, membrii AIE au convenit în unanimitate să recurgă la stocurile de urgență pentru a pune în circulație 120 de milioane de barili, cea mai mare eliberare de stocuri din istoria AIE. Acest lucru a demonstrat importanța stocurilor de urgență ca amortizor de șoc. Deși deciziile privind punerea în circulație a stocurilor țin de competența statelor membre, experiența procesului colectiv din cadrul AIE demonstrează utilitatea asumării de către UE a unui rol de coordonare în cazul în care vor deveni necesare eliberări suplimentare.
În aprilie 2022, ca parte a celui de-al cincilea pachet de sancțiuni, UE a decis să oprească toate importurile de cărbune din Rusia. Prin urmare, pentru a face față crizei pe termen scurt, este necesar să se înlocuiască anual între 44 și 56 de milioane de tone de cărbune, în mare parte prin importuri. Pe termen mai lung, cărbunele va fi eliminat treptat în UE, în majoritatea țărilor până în 2030. Odată cu adoptarea embargoului UE asupra cărbunelui rusesc, prețurile în UE au crescut cu aproximativ 15 %, ajungând la 325 EUR pe tonă, dar nu se preconizează dificultăți majore în ceea ce privește aprovizionarea cu cărbune, la sfârșitul lunii aprilie prețurile revenind la nivelul anterior embargoului.
Diversificarea aprovizionării cu combustibil pentru centralele nucleare reprezintă o direcție importantă de acțiune, deoarece unele state membre ale UE sunt încă pe deplin dependente de combustibilii nucleari rusești. UE va sprijini instalațiile nucleare în accelerarea procesului de autorizare a combustibilului alternativ pentru reactoarele VVER 6 proiectate de Rusia și va colabora cu organizații nucleare internaționale, cum ar fi Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Agenția pentru Energie Nucleară (AEN) din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a consolida cooperarea în domeniul securității aprovizionării. Colaborarea cu parteneri precum Canada este deja în curs.
Acțiuni-cheie:
·colaborarea cu G7, G20 și alte foruri internaționale, precum și la nivel bilateral cu țările relevante, pentru a asigura buna aprovizionare și buna funcționare a piețelor petrolului;
·continuarea dialogului cu Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) pentru a asigura stabilitatea și accesibilitatea prețurilor pe piața petrolului;
·coordonarea răspunsului UE la presiunea exercitată asupra piețelor petrolului, inclusiv potențialele eliberări de stocuri de petrol în contextul acțiunii comune a AIE sau al reacției UE la întreruperile aprovizionării;
·accelerarea diversificării aprovizionării cu combustibil pentru centralele nucleare, inclusiv în cooperare cu EURATOM 7 .
2.4.Prioritizarea economiilor de energie și a eficienței energetice
Pe măsură ce se îndepărtează de aprovizionarea cu energie din Rusia, UE va acorda prioritate economiilor de energie și eficienței energetice, cu scopul de a obține o reducere cu 5 % a cererii de petrol și de gaze pe termen scurt. Acest lucru va reduce presiunea asupra prețurilor și a cererii pe piețele mondiale. De asemenea, UE va colabora cu partenerii internaționali pentru a face din economiile de energie și din eficiența energetică o prioritate globală. Împreună cu alte economii dezvoltate, UE se va concentra în special pe reducerea consumului de energie, bazându-se, printre altele, pe campania AIE „Playing My Part” (Contribuția mea).
Eficiența energetică are numeroase beneficii, sociale, economice și de mediu. În scenariul AIE „zero emisii nete”, economia mondială crește cu 40 % până în 2030, dar utilizează cu 7 % mai puțină energie primară; soluțiile la această problemă sunt încă de pe acum pregătite din punct de vedere tehnic, eficiente din punctul de vedere al costurilor și disponibile pentru toate sectoarele. Cele mai mari economii pot fi realizate în sectorul încălzirii și al răcirii clădirilor publice și private. Alte economii majore de energie pot fi generate de procese mai eficiente, de tranziția către economia circulară și de sectorul transporturilor, precum și de aparatele mai eficiente, utilizate atât în gospodării (cum ar fi pompele de căldură), cât și în industrie.
AIE: Dublarea ratei de îmbunătățire a intensității energetice în următorul deceniu contribuie la reducerea cererii de energie cu 95 EJ
UE a acumulat o experiență în materie de reglementare, legislație, standardizare și etichetare care poate fi o sursă de inspirație pentru multe țări. UE va promova aceste standarde și practici la nivel internațional, recunoscând în același timp circumstanțele specifice ale partenerilor săi. Mobilizarea unor investiții mari de capital atât din sectorul public, cât și din cel privat este, de asemenea, esențială. Cele mai bune practici ale UE privind finanțarea eficienței energetice pot fi partajate și extinse, în strânsă cooperare cu instituțiile financiare și cu partenerii internaționali.
Cazul stopării scurgerilor de metan arată că măsurile de economisire a energiei pot genera costuri negative de reducere a emisiilor: prin utilizarea tehnologiilor actuale, pot fi stopate până la 70 % din emisiile de metan din sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui, dintre care aproape jumătate cu profit sau fără costuri 8 .
Comisia Europeană a adoptat deja o strategie a UE privind metanul 9 și o propunere legislativă de combatere a emisiilor de metan, care au o dimensiune internațională clară. La nivel internațional, UE a instituit, împreună cu SUA, Angajamentul mondial referitor la metan 10 . Țările participante se angajează ca, până în 2030, să își reducă emisiile colective de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020. Peste 110 țări s-au alăturat deja acestui angajament, reprezentând aproximativ jumătate din emisiile de metan generate de activitatea umană la nivel mondial.
·Acțiuni-cheie: colaborarea cu partenerii pentru a face din eficiența energetică și din economiile de energie o prioritate globală;
·sprijinirea tranziției globale către o economie mai circulară pentru a reduce consumul de energie;
·facilitarea disponibilității și a accesului la finanțare pentru investițiile în eficiența energetică și în economisirea energiei;
·punerea în aplicare a Angajamentului mondial referitor la metan și a dimensiunii externe a strategiei UE privind metanul.
3.Sprijinirea partenerilor afectați de invazia Ucrainei de către Rusia
Agresiunea militară rusă produce, în toate dimensiunile sale, efecte sistemice alarmante de domino asupra economiei mondiale, care este deja afectată de pandemia de COVID-19 și de schimbările climatice, cu un impact deosebit de dramatic asupra țărilor în curs de dezvoltare.
Previziunile recente ale UNCTAD 11 estimează că, la nivelul economiei mondiale, creșterea PIB-ului va fi cu un întreg punct procentual mai scăzută decât se preconizase, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care perturbă grav piețele alimentare, energetice și financiare deja tensionate 12 . Prețurile produselor de bază ating în prezent niveluri record: prețurile țițeiului au crescut cu aproximativ 60 %, cele ale gazelor și îngrășămintelor au crescut de peste două ori, iar prețurile alimentelor sunt cu 34 % mai mari decât anul trecut pe vremea aceasta.
Evaluările recente ale Organizației Națiunilor Unite indică faptul că o treime din cele 1,7 miliarde de persoane care trăiesc deja în sărăcie urmează să fie expuse la perturbări ale sistemelor alimentare, energetice și financiare 13 . Prin urmare, multe țări în curs de dezvoltare vor pierde și mai mult teren economic, în timp ce vulnerabilitatea lor este accentuată de creșterea tensiunilor geopolitice și de agravarea incertitudinii economice.
Recunoscând acest impact, Uniunea Europeană va utiliza toate instrumentele existente pentru a sprijini în continuare economiile în curs de dezvoltare, în special în Africa și în vecinătatea UE, să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 și să realizeze o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, consolidând în același timp reziliența economică necesară pentru a face față acestor șocuri și crizei schimbărilor climatice. Eforturile UE de a sprijini o tranziție energetică justă și verde la nivel mondial, prezentate în capitolul 4, sunt esențiale în acest sens. UE va monitoriza și va aborda impactul agresiunii Rusiei asupra partenerilor prin intermediul angajamentelor bilaterale și multilaterale și va depune eforturi pentru a determina un răspuns unificat la nivel mondial.
3.1.Retehnologizarea sistemului energetic al Ucrainei și cooperarea cu țările din vecinătatea apropiată
De la începutul agresiunii militare a Rusiei, sprijinirea Ucrainei și a altor națiuni direct afectate de război a reprezentat o parte centrală a politicii energetice a UE. Activitatea UE s-a axat pe asigurarea aprovizionării neîntrerupte cu energie și a securității nucleare în Ucraina. Sincronizarea de urgență a rețelei electrice cu Ucraina și Moldova reprezintă un pas important către asigurarea securității aprovizionării. Următoarea prioritate politică este de a permite schimburile comerciale de energie electrică cu UE pe baza creșterii treptate a capacității comercializabile.
Fluxurile inversate permit încă de pe acum transportul de gaze din Slovacia și Ungaria către Ucraina. La rândul său, deschiderea platformei UE de achiziționare în comun de gaze, GNL și hidrogen pentru Ucraina, Moldova, Georgia și Balcanii de Vest reprezintă un semnal clar de sprijin. Echipamentele energetice deteriorate din Ucraina sunt reparate prin direcționarea de echipamente energetice specializate din statele membre către Ucraina prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Articolele pe care statele membre nu le pot livra sunt achiziționate prin intermediul Fondului de sprijin energetic pentru Ucraina, instituit de Comunitatea Energiei.
Pentru a permite integrarea deplină în viitor a pieței energiei din Ucraina, UE oferă sprijin tehnic pentru a asigura implementarea de reforme ale pieței. Reformele vor permite, de asemenea, o mai bună integrare a energiei din surse regenerabile și o mai bună aliniere la ambițiile climatice ale UE. Această activitate se desfășoară în cadrul Acordului de asociere și în cadrul Parteneriatului strategic UE-Ucraina. Comunitatea Energiei și recent înființatul Grup operativ pentru energie din Ucraina joacă un rol important în acest sens.
Securitatea nucleară rămâne o prioritate majoră, în special ca urmare a comportamentului iresponsabil al Rusiei în amplasamentele nucleare ucrainene. UE este pe deplin aliniată la eforturile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de a asigura în permanență securitatea instalațiilor nucleare ucrainene. UE mobilizează Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară pentru a răspunde nevoilor urgente și pentru a restabili securitatea nucleară în vederea respectării cadrului juridic internațional și continuă sprijinul pe termen lung acordat autorității de reglementare ucrainene. UE este pregătită să sprijine reconstrucția capacității necesare în materie de securitate nucleară.
Privind spre viitor, UE și-a prezentat abordarea cu privire la cadrul de reconstrucție pe termen mai lung în Comunicarea privind sprijinirea și reconstrucția Ucrainei 14 . UE va colabora cu Ucraina pentru a pregăti inițiativa REPowerUkraine, pentru a „reconstrui mai bine” sistemul energetic ucrainean, cu scopul de a decarboniza sectorul energetic al Ucrainei, asigurând astfel independența energetică a acestei țări. Accentul ar trebui pus pe eficiența energetică, pe sursele regenerabile de energie, pe hidrogenul din surse regenerabile, pe biometan și pe infrastructura adaptată la exigențele viitorului. UE va sprijini acest proces atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere tehnic.
În ceea ce privește Balcanii de Vest, UE va sprijini în continuare Agenda verde a regiunii și independența energetică, promovând reforme care să sprijine progresele regiunii în cadrul parcursului său european. Comunitatea Energiei, cu sprijinul Comisiei Europene, depune eforturi pentru a stabili obiectivele în materie de energie și climă pentru 2030. Acest lucru va transmite semnalele adecvate în materie de investiții și va asigura angajamentul politic față de eliminarea treptată a cărbunelui și de tranziția energetică în general. Punerea în aplicare a principalelor acte juridice adoptate de Comunitatea Energiei în noiembrie 2021 va permite o mai bună integrare a surselor regenerabile de energie, a stocării și a reacției din partea cererii.
UE va propune integrarea deplină a Balcanilor de Vest pe piața internă a energiei electrice din UE, pentru a facilita trecerea la producția de energie din surse regenerabile și decarbonizarea aprovizionării cu energie în Europa de Sud-Est. Introducerea progresivă a tarifării carbonului ar putea contribui la o mai bună aliniere la UE.
Acțiuni-cheie:
·sprijinirea reparării și reconstrucției infrastructurii energetice din Ucraina;
·creșterea capacității transfrontaliere pentru a permite comercializarea energiei electrice;
·facilitarea fluxului inversat de gaze către Ucraina prin Republica Slovacă, Ungaria și Polonia, precum și către Moldova și Ucraina prin România (gazoductul transbalcanic);
·invitarea Ucrainei, Moldovei, Georgiei și țărilor din Balcanii de Vest să participe la platforma UE pentru achiziționarea de gaze pe bază voluntară;
·accelerarea reformelor interne și a inițiativelor emblematice în domeniul energiei din cadrul planurilor economice și de investiții pentru Balcanii de Vest și al Parteneriatului estic, adaptate la situația actuală, pentru a accelera implementarea surselor regenerabile de energie, pentru a asigura o tranziție energetică verde și pentru a contribui la reducerea dependenței de gazele rusești;
·valorificarea cadrului Comunității Energiei pentru a încuraja obiective ambițioase în materie de energie și climă și reforme ale pieței, precum și pentru a stimula sursele regenerabile de energie și eficiența energetică;
·lansarea inițiativei REPowerUkraine pentru a asigura aprovizionarea cu energie și pentru a reconstrui sectorul energetic ucrainean după război.
4.Conducerea și accelerarea tranziției energetice verzi și juste la nivel mondial
Tranziția energetică verde este esențială pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade, pentru stimularea creșterii economice, pentru asigurarea de oportunități și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în întreaga lume, precum și pentru atenuarea riscurilor legate de prețuri și de securitatea energetică. Conform scenariului creșterii temperaturii cu 1,5 grade, până în 2030, creșterea PIB-ului ar fi cu 2,3 % mai mare decât în cazul menținerii situației actuale și s-ar crea 85 de milioane de noi locuri de muncă legate de tranziția energetică 15 .
UE se angajează să conducă și să accelereze tranziția verde la nivel mondial și să își sprijine partenerii internaționali în cadrul procesului respectiv. Aceasta include colaborarea în domeniul energiei din surse regenerabile, al eficienței energetice și al economiilor de energie, al economiei circulare, al creșterii verzi, al protecției resurselor naturale, al materiilor prime critice, al tehnologiilor curate și al infrastructurii adaptate la exigențele viitorului.
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au lansat Global Gateway, o nouă strategie europeană pentru stimularea legăturilor inteligente, curate și sigure din sectoarele digital, energetic și al transporturilor și pentru consolidarea sistemelor de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume, în conformitate cu Agenda 2030 a ONU și cu Acordul de la Paris. Global Gateway, care include un impuls puternic pentru tranziția energetică verde, va fi pusă în aplicare printr-o abordare de tip „Echipa Europa”, care va reuni UE și statele sale membre cu instituțiile lor financiare și de dezvoltare, inclusiv BEI și BERD, pentru a mobiliza investiții de până la 300 de miliarde EUR în perioada 2021-2027.
UE sprijină tranziția verde la nivel mondial și prin finanțarea acțiunilor climatice. 30 % din pachetul financiar al UE destinat ajutorului pentru dezvoltare este direcționat către combaterea schimbărilor climatice, inclusiv în sectorul energetic. Fără îndoială, UE este cel mai mare contribuitor la angajamentul global al celor mai dezvoltate națiuni de a furniza anual 100 de miliarde USD pentru finanțarea acțiunilor climatice și va continua să implice alți parteneri care să-i urmeze exemplul.
Pentru a reuși, tranziția verde trebuie să fie justă și echitabilă din punct de vedere social. În special în contextul unei redresări lente, al turbulențelor economice și al consecințelor globale ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, aspectele sociale ale reconfigurării sistemelor energetice trebuie să fie esențiale pentru tranziție. Aceasta este o prioritate pentru UE și o parte integrantă a politicii noastre externe în domeniul energiei. Aceasta înseamnă, pe de o parte, reducerea impactului social și economic al eliminării treptate a combustibililor fosili (în special a cărbunelui) și, pe de altă parte, crearea de noi oportunități prin intermediul tehnologiilor verzi (capitolul 4.1), abordând totodată aspecte precum accesul la energie, subvențiile pentru combustibilii fosili, dezvoltarea competențelor și efectele distributive ale tranziției.
Cărbunele nu este singurul combustibil fosil, însă este cel mai poluant și generează 40 % din emisiile de gaze cu efect de seră din lume. Prin urmare, acesta se află în centrul eforturilor UE pentru o tranziție justă care se concentrează în special asupra țărilor care sunt cele mai mari consumatoare de cărbune.
În prezent, ca urmare a COP26, UE, împreună cu statele sale membre, Franța și Germania, precum și cu partenerii săi internaționali, SUA și Regatul Unit, pune în aplicare un parteneriat pentru o tranziție justă cu Africa de Sud, cu un buget de 8,5 miliarde USD, menit să accelereze decarbonizarea economiei, care pune accentul pe eliminarea treptată a cărbunelui și pe reducerea la minimum a costurilor de adaptare socială ale țării. UE analizează posibilitatea de a încheia parteneriate pentru o tranziție justă și cu alți parteneri, cum ar fi Vietnam, Indonezia și India.
În conformitate cu ambițiile declarate ale Chinei de a-și reduce dependența de cărbune și de a înregistra progrese în direcția atingerii obiectivului său de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2060, Platforma UE-China privind cooperarea în domeniul energiei (ECECP) și Dialogul anual la nivel înalt UE-China privind energia se axează pe piețele carbonului, pe sistemele energetice, pe energia din surse regenerabile, pe eficiența energetică și pe cooperarea dintre întreprinderi. UE a instituit, de asemenea, dialoguri privind ocuparea forței de muncă și politica socială cu India, China și vecinătatea sudică în cadrul Platformei regionale a Uniunii pentru Mediterana privind ocuparea forței de muncă și piața muncii. De asemenea, UE oferă sprijin pentru eliminarea treptată a cărbunelui în Balcanii de Vest și Ucraina prin intermediul inițiativei sale „Regiuni carbonifere în tranziție”.
Acțiuni-cheie:
·accelerarea tranziției energetice verzi la nivel mondial prin facilitarea investițiilor durabile și a conectivității prin intermediul Global Gateway;
·colaborarea cu țările partenere ale UE, inclusiv cu cele din vecinătatea UE, în scopul realizării unei tranziții juste și al eliminării treptate a cărbunelui;
·depunerea de eforturi pentru asigurarea angajamentului global anual de 100 de miliarde USD pentru finanțarea acțiunilor climatice și utilizarea contribuției UE în sprijinul tranziției verzi și juste;
·punerea în aplicare a parteneriatului comun pentru tranziția energetică cu Africa de Sud și explorarea posibilităților de creare a altor parteneriate globale în conformitate cu acest model;
·punerea în aplicare a inițiativei „Regiuni carbonifere în tranziție” în Ucraina și Balcanii de Vest;
·alinierea și punerea în aplicare a inițiativelor globale menite să pună capăt subvențiilor pentru combustibilii fosili și colaborarea cu țările care depind în mare măsură de energia electrică pe bază de cărbune pentru a realiza acest lucru;
·colaborarea cu AIE, IRENA și OIM pentru a promova o tranziție justă și favorabilă incluziunii la nivel mondial.
4.1.Promovarea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice în țările partenere
Energia electrică bazată pe energie eoliană și solară este în prezent cea mai ieftină opțiune în majoritatea regiunilor lumii. Având în vedere necesitatea de a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius la nivel mondial, sursele regenerabile de energie ar putea reprezenta 90 % din producția mondială de energie până în 2050. Conform estimărilor, până în 2050, valoarea piețelor mondiale se va ridica la 24 de mii de miliarde EUR în ceea ce privește energia din surse regenerabile și la 33 de mii de miliarde EUR în ceea ce privește eficiența energetică 16 . Acest lucru reprezintă o oportunitate majoră pentru economia mondială.
Dezvoltarea energiei din surse regenerabile va schimba dinamica sistemului energetic mondial. Deși resursele de hidrocarburi au fost concentrate în câteva țări, fiecare națiune are potențialul de a dezvolta surse regenerabile de energie și de a participa la comerțul cu energie. În prezent, aproximativ 80 % din populația lumii trăiește în țări care sunt importatoare nete de energie. Se preconizează că acest lucru se va schimba.
UE, care reprezintă 9 % din emisiile globale, are un interes puternic în stimularea adoptării energiei din surse regenerabile și în îmbunătățirea eficienței energetice în întreaga lume. Pentru a accelera introducerea energiei fotovoltaice, Comisia Europeană publică, alături de prezenta strategie, o strategie europeană pentru energia solară 17 .
Introducerea eficientă a surselor regenerabile de energie și creșterea eficienței energetice necesită o „abordare sistemică” mai amplă, care să ia în considerare producția, transportul și consumul de energie electrică în ansamblu. Eficacitatea instalării capacității de energie din surse regenerabile este maximă atunci când este integrată în piețe regionale deschise și flexibile. UE a fost un pionier în crearea unei mari piețe integrate a energiei, iar experiența noastră poate ajuta partenerii internaționali să își accelereze tranziția.
Multe țări din Balcanii de Vest, din Parteneriatul estic și din vecinătatea sudică sporesc treptat utilizarea energiei din surse regenerabile în regiunea lor. Țări precum India și Maroc și-au stabilit deja obiective ambițioase în ceea ce privește utilizarea surselor regenerabile de energie, puse în aplicare și consolidate în continuare în cadrul Parteneriatului UE-India privind energia curată și clima și al Parteneriatului verde UE-Maroc. Activități similare sunt în curs în cadrul parteneriatului nostru cu China (inclusiv în ceea ce privește sistemele de comercializare a certificatelor de emisii bazate pe sistemul UE).
Cooperarea echitabilă și reciprocă cu Africa în domeniul energiei reprezintă o prioritate importantă, atât pentru a asigura accesul la energie pentru 570 de milioane de persoane din Africa Subsahariană care nu dispun în prezent de energie electrică, cât și pentru a sprijini investițiile în sisteme energetice durabile și în comerțul cu hidrogen din surse regenerabile, odată ce vor fi acoperite nevoile locale. Până în 2030, Inițiativa africană privind energia verde urmărește să sprijine implementarea a cel puțin 50 GW de energie electrică din surse regenerabile, oferind acces la energie electrică pentru cel puțin 100 de milioane de persoane. Pentru a atinge acest obiectiv, mobilizarea investițiilor din sectorul privat va fi esențială.
În cadrul inițiativei Global Gateway, UE va mobiliza 2,4 miliarde EUR sub formă de granturi pentru Africa Subsahariană și 1,08 miliarde EUR pentru Africa de Nord pentru a sprijini energia din surse regenerabile, eficiența energetică, tranziția justă și ecologizarea lanțurilor valorice locale. Acest lucru va sprijini, de asemenea, Planul de acțiune pentru redresarea verde al Uniunii Africane, care vizează creșterea capacității de producere a energiei din surse regenerabile cu cel puțin încă 300 GW până în 2030.
Accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie la nivel mondial reprezintă, de asemenea, o oportunitate de consolidare a relațiilor comerciale. Pentru a-și dezvolta potențialul de producție internă de energie din surse regenerabile, majoritatea țărilor lumii au nevoie de acces la tehnologii inovatoare, la cunoștințe și la capital, iar industria tehnologiilor verzi din UE este bine poziționată pentru a fi un partener în contextul acestor eforturi. Jumătate din energia eoliană produsă la nivel mondial provine de la turbine fabricate în Europa. Întreprinderile din UE sunt lideri în segmente importante ale industriei fotovoltaice, a hidrogenului și a pompelor de căldură și, grație Alianței europene pentru baterii, sunt pe punctul de a recupera decalajul față de Asia în ceea ce privește tehnologiile bateriilor.
Pentru a prospera și a se dezvolta în continuare, industria tehnologiilor verzi trebuie să se poată baza pe un cadru de reglementare stabil, pe o concurență loială, pe investiții suficiente și pe condiții de concurență echitabile din punct de vedere fiscal, acest lucru fiind la fel de important și de benefic și pentru UE, și pentru actorii locali. Politica externă în domeniul energiei trebuie să colaboreze cu politica industrială și comercială a UE, asigurând accesul industriei noastre pe piață și abordând provocările prin intermediul acordurilor de liber schimb și al acțiunilor privind asigurarea respectării normelor.
Dezvoltarea relațiilor dintre întreprinderi necesită o atenție constantă: evenimentele de stabilire a contactelor comerciale organizate în cadrul Consiliului pentru energie UE-SUA, cel mai recent pe tema energiei eoliene offshore, reprezintă un model care trebuie reprodus. În Asia (de exemplu, în Republica Coreea și în Taiwan) au fost înființate grupuri specifice de lucru pentru a oferi noi oportunități de afaceri întreprinderilor din domeniul tehnologiilor verzi din UE.
Instrumentele de diminuare a riscurilor și de creditare a exporturilor sunt, de asemenea, esențiale pentru a permite intrarea pe noi piețe. Întreprinderile din domeniul tehnologiilor curate din UE concurează din ce în ce mai mult cu întreprinderile străine care primesc sprijin financiar direct din partea guvernelor lor. Comisia va elabora o strategie a UE privind creditele la export care să aducă beneficii întreprinderilor din domeniul tehnologiilor verzi pentru a îmbunătăți condițiile de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE pe piețele țărilor din afara UE. Comisia dorește, de asemenea, să modifice normele OCDE pentru a oferi stimulente suplimentare în vederea sprijinirii creditelor la export pentru tehnologiile favorabile climei.
Acțiuni-cheie:
·accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice în întreaga lume, inclusiv în Balcanii de Vest, în Africa și în regiunile mediteraneeană și indo-pacifică;
·punerea în aplicare a Inițiativei UE-Africa privind energia verde, reciproc avantajoasă;
·sprijinirea tranziției verzi în Asia Centrală prin intermediul unei inițiative regionale de tip „Echipa Europa” privind mediul/energia/apa;
·intensificarea introducerii energiei din surse regenerabile în orașe și în localitățile rurale, de exemplu prin intermediul misiunii privind tranziția urbană a Misiunii inovare;
·promovarea tehnologiilor curate în contextul Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT);
·elaborarea unei strategii a UE privind creditarea exporturilor.
4.2.Cooperarea în domeniul cercetării și al tehnologiei
Multe dintre tehnologiile necesare pentru decarbonizarea completă a economiei mondiale nu sunt încă mature sau competitive în raport cu energia termică și electrică bazată pe combustibili fosili. Cooperarea internațională este esențială pentru accelerarea proceselor de inovare și de implementare a energiilor verzi, cu reducerea simultană a costurilor acestora, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile și hidrogenul. Alte domenii-cheie de cercetare pentru o tranziție bazată pe inovare includ dezvoltarea de rețele electrice inteligente, sigure din punct de vedere cibernetic și flexibile, stocarea energiei pe termen lung, materii prime durabile, reactoare modulare de mici dimensiuni și combustibili durabili pentru industrie și transport.
Întrucât energia din surse regenerabile și hidrogenul nu vor putea înlocui toți combustibilii fosili în mixul energetic, va fi necesară, de asemenea, eliminarea dioxidului de carbon, în special din sectoarele industriale în care electrificarea sau opțiunile bazate pe hidrogen nu sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor. UE va coopera cu vecinii săi și cu alte țări pentru a introduce pe piețele mondiale soluții inovatoare de eficiență energetică cu consum zero, precum și tehnologii cum ar fi captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon (CUSC).
UE va sprijini în continuare cooperarea internațională și inițiativele multilaterale în conformitate cu abordarea sa globală în materie de cercetare și inovare 18 . Comisia va furniza resurse pentru cooperarea internațională din cadrul programului Orizont Europa, programul de finanțare publică al UE pentru cercetare și inovare. UE își va consolida, de asemenea, angajamentul față de inițiativele internaționale majore, cum ar fi Misiunea inovare și Conferința ministerială privind energia curată, pentru a dezvolta împreună soluțiile viitoare în materie de energie verde.
Acțiuni-cheie:
·dezvoltarea tehnicilor de sechestrare și de stocare a CO2 până la maturitatea pieței, inclusiv în cooperare cu Norvegia;
·continuarea Parteneriatului comun pentru cercetare și inovare pe termen lung UE-Uniunea Africană privind energia din surse regenerabile și extinderea domeniului său de aplicare la hidrogenul din surse regenerabile.
4.3.Asigurarea accesului la materiile prime critice
Deși este hotărâtă să pună capăt dependenței sale de energia rusească, UE este la fel de hotărâtă să evite noi dependențe în viitor. Pe măsură ce scade cererea de combustibili fosili, creșterea cererii de materii prime, inclusiv de pământuri și metale rare, ar putea duce la apariția unor noi provocări în materie de aprovizionare în cursul tranziției energetice. Conform studiului prospectiv privind materiile prime critice în tehnologii și sectoare, cererea de materii prime critice necesare în sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și costurile acestora vor crește semnificativ până în 2050. În acest sector, UE depinde în principal de pământuri rare, litiu, magneziu, niobiu, germaniu, borați și scandiu, unele dintre acestea neputând fi achiziționate pe plan intern 19 .
Pentru a continua să avanseze către tranziția energetică, întreprinderile din UE vor trebui să se aprovizioneze cu aceste materiale de pe piețe restrânse de mărfuri sau să le înlocuiască, pe termen mai lung, prin noi procese industriale. Printre posibilele măsuri corective de reducere la minimum a dependenței viitoare a UE în acest domeniu strategic se numără diversificarea în continuare a lanțurilor de aprovizionare globale, acordarea de prioritate măsurilor de eficiență energetică, stimularea investițiilor pe termen lung în noi activități miniere și de rafinare în interiorul UE, precum și intensificarea eforturilor în materie de circularitate pentru a se asigura reținerea cât mai îndelungată în economie a materialelor și reciclarea deșeurilor.
Comisia își va intensifica activitatea privind aprovizionarea cu materii prime critice și va pregăti o propunere legislativă. Această inițiativă va viza consolidarea lanțului valoric european prin identificarea de proiecte în domeniul resurselor minerale și al materiilor prime care prezintă un interes strategic pentru Europa, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a mediului 20 .
UE a instituit deja parteneriate privind lanțul valoric al materiilor prime durabile cu Canada și cu Ucraina. Pentru a-și diversifica și mai mult lanțurile de aprovizionare, Comisia depune eforturi pentru a stabili parteneriate suplimentare reciproc avantajoase privind lanțul valoric al materiilor prime cu țări din Africa (de exemplu, Namibia), America Latină și Balcanii de Vest, precum și cu Australia, prin intermediul unor acorduri comerciale sau memorandumuri de înțelegere.
Cel puțin pe termen mediu, accesul la surse de aprovizionare bine diversificate de pe piețele internaționale va fi esențial pentru asigurarea rezilienței. Politica comercială a UE joacă un rol esențial în această privință, prin asigurarea accesului liber la aprovizionare și prin evitarea denaturărilor pieței prin dezvoltarea și punerea în aplicare a acordurilor comerciale. Capitolele privind energia și materiile prime din acordurile de liber schimb (ALS) ale UE joacă un rol central în acest sens.
Acțiuni-cheie:
·stabilirea de parteneriate reciproc avantajoase în domeniul lanțurilor valorice ale materiilor prime și cu alte țări decât Ucraina și Canada;
·consolidarea cooperării cu Norvegia privind lanțurile valorice ale materiilor prime în cadrul Alianței verzi UE-Norvegia;
·consolidarea utilizării instrumentelor de politică economică și comercială ale UE pentru a asigura un acces nedenaturat la piețele internaționale;
·promovarea eficienței și a circularității resurselor la nivel mondial, în special prin măsuri de proiectare a produselor 21 ;
·colaborarea cu organizații internaționale precum OCDE, AIE și IRENA în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare pentru materiile prime critice utilizate în tranziția energetică.
5.Punerea bazelor noului sistem energetic mondial
5.1.Consolidarea alianțelor existente, construirea de noi parteneriate
Noul sistem energetic mondial nu înseamnă pur și simplu înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile de energie, ci va fi diferit în mod fundamental și structural de cel actual. Colaborarea și parteneriatele vor fi esențiale pentru funcționarea sa. În cadrul eforturilor sale de realizare a tranziției verzi la nivel mondial, UE se va comunica, se va consulta și va colabora cu întreaga lume.
IRENA: Modificări ale valorii comerțului cu produse energetice de bază, 2020-2050
UE va colabora în continuare cu SUA, cu care prioritățile sunt bine aliniate în cadrul întregului spectru al politicii energetice. Prin intermediul Consiliului pentru energie UE-SUA și în cadrul forurilor internaționale, UE va depune eforturi în vederea impulsionării unor schimbări pozitive în peisajul energetic mondial. Relația cu Canada în domeniul energiei s-a accelerat în mod semnificativ, pe baza dialogului existent la nivel înalt în domeniul energiei.
Atât vecinătatea estică, cât și cea sudică vor continua să fie esențiale pentru UE. Relațiile energetice cu țările Parteneriatului estic vor trebui consolidate și revizuite, rămânând totodată axate pe securitatea energetică durabilă și pe tranziția energetică verde, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul celui de al 6-lea summit al Parteneriatului estic din decembrie 2021. Reziliența, securitatea energetică și tranziția verde a Ucrainei, Moldovei și Balcanilor de Vest sunt legate de UE și, prin urmare, reprezintă o prioritate centrală. Cooperarea cu Turcia ar trebui să continue în ceea ce privește decarbonizarea, pentru a se asigura alinierea cadrului juridic al Turciei la acquis-ul UE, inclusiv prin intermediul Platformei de investiții din Turcia.
În vecinătatea sudică, ar trebui elaborată o politică energetică mediteraneeană comună pe baza Declarației ministeriale a Uniunii pentru Mediterana, adoptată în iunie 2021. UE va sprijini cooperarea regională în regiunea estică și sudică a Mării Mediterane în vederea realizării tranziției energetice și pentru valorificarea potențialului de energie din surse regenerabile. UE va coopera în continuare în materie de decarbonizare, inclusiv în ceea ce privește emisiile de metan, cu toți furnizorii de combustibili fosili din regiune, cum ar fi Egipt, Israel și Algeria.
Africa este un partener-cheie pentru UE. Pe lângă obiectivele politicii de cooperare, se preconizează un angajament mai puternic în materie de comerț și de investiții cu țările africane, deoarece acestea devin tot mai mult piețe cu creștere rapidă pentru tehnologiile energetice verzi. Țările africane pot contribui, de asemenea, la securitatea energetică a UE, prin furnizarea de petrol și GNL și, în viitor, de hidrogen verde și combustibili din surse regenerabile, precum și prin asigurarea materiilor prime esențiale pentru tranziția energetică verde.
UE va colabora în continuare cu parteneri precum Norvegia, Japonia, Australia, Chile, Regatul Unit și alții în ceea ce privește tranziția energetică și prioritățile relevante pentru ambele părți. În prezent, UE negociază un ALS cu Australia. Consolidarea legăturilor energetice cu această țară, care va deveni în viitor un important producător de hidrogen verde, ar trebui să reprezinte o prioritate. Se preconizează, de asemenea, că Chile va deveni un mare producător de hidrogen verde în viitor și va furniza materii prime critice, cum ar fi litiul.
În cadrul Parteneriatului UE-India privind energia curată și clima, UE își va intensifica cooperarea în domeniul energiei cu India pentru a sprijini accelerarea introducerii la nivel local a surselor regenerabile de energie și decarbonizarea rapidă a industriei sale. UE va sprijini activitățile comune în domeniul energiei eoliene și solare offshore și integrarea acestora prin intermediul rețelelor inteligente.
UE continuă colaborarea cu China în ceea ce privește decarbonizarea și reforma pieței de energie electrică și pentru a face sistemul energetic mai eficace și mai eficient. Cooperarea se va axa pe sistemele de comercializare a certificatelor de emisii, pe sistemele de energie electrică, pe modelarea rețelei, pe finanțarea eficienței energetice și pe cooperarea dintre întreprinderi.
Astfel cum se prevede în Comunicarea comună privind Golful 22 , UE va colabora îndeaproape cu țările din Golf pentru a promova tranziția energetică verde, inclusiv investițiile în vecinătatea sudică. Pentru a structura mai bine cooperarea sa cu Golful, Comisia a propus organizarea de reuniuni ministeriale anuale pe tema tranziției verzi, completate de inițiative conexe din sectorul privat.
Asia Centrală este o regiune-cheie bogată în resurse. Având în vedere potențialul regiunii în ceea ce privește energia solară, eoliană și hidroelectrică, UE va încuraja țările din Asia Centrală să introducă reforme în sectorul energetic și să treacă la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și va promova cooperarea în sectorul materiilor prime critice cu țări precum Kazahstanul.
5.2.Geopolitica și arhitectura energetică mondială
Invadarea Ucrainei de către Rusia ne reamintește în mod brutal de faptul că lumea este marcată de rivalități geopolitice și economice majore. Dacă nu sunt contrabalansate, relațiile dintre marile puteri ar putea deveni din ce în ce mai conflictuale și unilaterale, conducând la viziuni și agende concurente.
Tranziția energetică verde la nivel mondial poate sprijini Uniunea Europeană în realizarea obiectivelor sale geopolitice mai ample de consolidare a rezilienței și a autonomiei strategice deschise. Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor promova obiectivele UE în domeniul energiei prin consolidarea rolului diplomației energetice în politica externă și de securitate. În acest scop, vor fi necesare consolidarea mecanismelor de monitorizare, previzionarea și evaluarea implicațiilor strategice ale tranziției energetice mondiale asupra țărilor partenere.
Pentru o abordare eficace a provocărilor tranziției energetice mondiale este nevoie de încredere și de cooperare în cadrul comunității internaționale. UE își va intensifica acțiunea multilaterală în sprijinul obiectivelor UE și al angajamentelor globale bazate pe principiile multilateralismului eficace și bazat pe norme, stabilite în Comunicarea comună din 2021 privind consolidarea contribuției UE la multilateralismul bazat pe norme 23 . Sunt necesare parteneriate consolidate în cadrul ONU, G20 și G7, precum și o cooperare mai strânsă cu instituțiile financiare internaționale.
Organizațiile și forumurile multilaterale din domeniul energiei, cum ar fi IRENA, AIE, Comunitatea Energiei, Alianța Solară Internațională, Conferința ministerială privind energia curată, Misiunea inovare și Convenția globală a primarilor pentru climă și energie, au o responsabilitate esențială în promovarea tranziției energetice la nivel mondial. Unele organizații, cum ar fi Carta energiei, au nevoie urgentă de o modernizare profundă pentru a putea fi aliniate la obiectivele pentru 2050, iar UE abordează în mod activ acest aspect. Dacă Tratatul privind Carta energiei nu va putea fi reformat într-o măsură suficientă, UE va lua în considerare retragerea statutului său de membru.
UE va continua să sprijine o reprezentare mai incluzivă a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în cadrul instituțiilor internaționale. UE, împreună cu statele sale membre, ca parte a unei abordări de tip „Echipa Europa”, vor contribui din ce în ce mai mult la asumarea rolului de lider și la modelarea deciziilor favorabile incluziunii, printr-o participare sporită în cadrul organelor de conducere ale organizațiilor relevante. UE ar trebui, de asemenea, să evalueze beneficiile transformării prezenței sale colective în statut de membru cu drepturi depline în cadrul forurilor din domeniul energiei considerate esențiale și strategice pentru promovarea Pactului verde european și a prezentei strategii.
În plus, UE va consolida cooperarea în cadrul organizațiilor multilaterale și regionale și va urmări o colaborare mai strânsă cu Uniunea pentru Mediterana, cu Uniunea Africană și cu agențiile acesteia, cu Organizația Latinoamericană a Energiei (OLADE) sau cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) pentru a aborda provocările comune și a colabora la nivel internațional.
Acțiuni-cheie:
·monitorizarea impactului geopolitic al tranziției verzi;
·inițierea unei revizuiri a implicării UE în cadrul forurilor internaționale în domeniul energiei, care este esențială pentru tranziția energetică la nivel mondial;
·intensificarea diplomației energetice în cadrul politicii externe a UE și a statelor membre.
6.Concluzie
Acesta este un moment esențial pentru politica energetică mondială. Schimbările climatice, schimbările geopolitice, evoluțiile tehnologice și creșterea cererii de energie la nivel mondial creează un mediu dificil și în schimbare rapidă, care impune adaptarea sistemelor noastre energetice și a relațiilor noastre în acest domeniu.
În plus, invadarea Ucrainei de către Rusia are consecințe profunde asupra securității energetice nu numai a UE, ci și a întregii lumi. Acțiunile Rusiei au declanșat o volatilitate fără precedent a prețurilor pe piețele energiei și au subliniat necesitatea unor parteneriate bazate pe încredere și pe obiective comune pe termen lung.
Tranziția energetică verde este singura modalitate de a asigura simultan o energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile la nivel mondial. Pentru a avea succes, această tranziție trebuie să fie justă din punct de vedere social și echitabilă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Aceasta înseamnă nu numai eliminarea treptată a combustibililor fosili și a practicilor învechite, ci și introducerea treptată a energiei verzi, a tehnologiilor inovatoare, a unor piețe mai bune și a economiei circulare. În acest scop, este necesar să se abordeze încă de pe acum potențialele riscuri și dependențe viitoare.
Tranziția reprezintă o oportunitate pentru UE și pentru partenerii săi de a construi împreună un nou sistem energetic mai durabil, mai echitabil și mai colaborativ. Prezenta comunicare stabilește strategia UE pentru atingerea acestui obiectiv.
În 2021, peste 40 % din consumul total de gaze al UE a provenit din Rusia: acest lucru echivalează cu aproximativ 155 de miliarde de metri cubi (mld. m3), dintre care 15 mld. m3 sub formă de gaz natural lichefiat (GNL).
Declarația comună a Comisiei Europene și a Statelor Unite privind securitatea energetică europeană .
Declarația comună a președintei von der Leyen și a prim-ministrului Trudeau .
46 mld. m3/a este estimarea de referință a AIE, bazată pe ipoteze privind cele mai bune practici.
Abrevierea rusească VVER se referă la „reactor energetic răcit și moderat cu apă”.
O nouă acțiune va fi inclusă în modificarea programului de lucru EURATOM 2021-2022 pentru a spori securitatea aprovizionării în UE prin cercetarea în materie de combustibili alternativi proveniți din afara Rusiei pentru reactoarele din UE și Ucraina care au fost proiectate de Rusia.
Potrivit estimărilor AIE , este posibil din punct de vedere tehnic să se evite aproximativ trei sferturi din emisiile actuale de metan generate de operațiunile petroliere și gaziere la nivel mondial. Și mai important este faptul că aproximativ 40 % din emisiile actuale de metan ar putea fi evitate fără costuri nete.
Strategia UE de reducere a emisiilor de metan, COM/2020/663 .
Organizația Națiunilor Unite – Grupul de răspuns la crizele mondiale .
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor:. Sprijinirea și reconstrucția Ucrainei, COM/2022/233.
World Energy Transitions Outlook: 1.5 °C Pathway („Perspectiva tranzițiilor energetice la nivel mondial: calea către 1,5 °C”) .
IRENA, Global energy transformation: a roadmap to 2050 („Transformarea energetică globală: o foaie de parcurs până în 2050”), ediția din 2019 .
Strategia europeană pentru energia solară, COM/2022/221.
Comunicarea privind Abordarea globală a cercetării și a inovării, COM/2021/252 final .
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Planul REPowerEU, COM/2022/230.
Prezentare generală a măsurilor UE pentru ca produsele durabile să devină norma în UE .
Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind un parteneriat strategic cu Golful (JOIN/13/2/2022).
Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind consolidarea contribuției UE la multilateralismul bazat pe norme , (JOIN/2021/3 final).