AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 7 iunie 2022

cu privire la instituirea unui punct unic de acces european

(CON/2022/20)

(2022/C 307/03)

Introducere și temei juridic

La 25 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat un pachet legislativ (1) (denumit în continuare „propunerea”), propunând instituirea unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC), adoptat de Comisie în septembrie 2020. Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că propunerea intră în sfera sa de competență și a decis să își exercite dreptul de a prezenta un aviz, astfel cum se prevede la articolul 127 alineatul (4) a doua teză și la articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din tratat, întrucât propunerea conține dispoziții care au incidență asupra misiunilor BCE referitoare la colectarea de statistici în temeiul articolului 5 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) și la contribuția Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat și cu articolul 3.3 din Statutul SEBC.

În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații generale

1.1

BCE consideră că instituirea ESAP reprezintă o etapă importantă în finalizarea uniunii piețelor de capital și salută obiectivul propunerii de a asigura acces centralizat la nivelul întregii Uniuni la informațiile financiare și nefinanciare publice privind entitățile și valorile mobiliare din Uniune, inclusiv în ceea ce privește durabilitatea, într-un mod nediscriminatoriu și eficient. Informațiile accesibile prin intermediul ESAP vor permite investitorilor să identifice mai ușor întreprinderile și proiectele adecvate la nivel transfrontalier și au potențialul de a conferi o mai mare vizibilitate entităților care caută finanțare, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor care fac parte din piețele de capital naționale mai mici. Dacă este bine conceput și pus în aplicare, ESAP va permite astfel o alocare mai eficientă a capitalului în întreaga Uniune, contribuind la dezvoltarea și integrarea în continuare a piețelor de capital. Un grad mai pronunțat de integrare a piețelor de capital este necesar din mai multe motive. În primul rând, piețele de capital mobilizează resursele necesare pentru a facilita accesul participanților la piață la finanțare verde și la finanțare pentru tranziția către o economie digitală. În al doilea rând, este de așteptat ca integrarea piețelor europene de capital să îmbunătățească transmiterea politicii monetare unice către toate părțile zonei euro. În al treilea rând, o integrare mai profundă și mai bună a piețelor de capital va spori reziliența sistemului financiar. Finanțarea și investițiile transfrontaliere îmbunătățesc partajarea riscurilor în întreaga Uniune și, prin urmare, sporesc reziliența economiilor statelor membre la șocuri. Prin urmare, BCE reiterează (2) importanța adoptării și punerii în aplicare prompte a inițiativelor din cadrul planului de acțiune privind UPC, adoptat de Comisie în 2020.

1.2

ESAP este, de asemenea, relevant pentru BCE, deoarece instituirea sa nu numai că ar îmbunătăți accesul SEBC la informații financiare și nefinanciare publice, accesul la informații fiind gratuit, imediat și direct, în scopul îndeplinirii misiunilor sale, ci ar contribui, de asemenea, la depășirea unora dintre principalele obstacole care decurg din necesitatea unei analize statistice și economice mai aprofundate a informațiilor și a seturilor de date care decurg din diferite directive și regulamente ale Uniunii. Printre acestea se numără: (i) informațiile care sunt divulgate în mod selectiv la nivel central sau care nu sunt completate cu metadate adecvate; (ii) lipsa unor standarde comune, a unor formate interoperabile și a unor funcții tehnice pentru divulgarea și descărcarea informațiilor într-un format structurat care să poată fi citit automat; (iii) utilizarea unor identificatori diferiți pentru aceeași entitate în diferite directive și regulamente ale Uniunii; și (iv) lipsa unei interfețe pentru utilizatori care să permite căutarea și prelucrarea rapidă a datelor sau limitările acesteia. Abordarea acestor aspecte, prin instituirea ESAP, precum și prin intermediul standardelor tehnice de punere în aplicare, va facilita colectarea datelor și accesibilitatea acestora în scopuri statistice și, în cele din urmă, utilizarea și partajarea acestora (în special cu alte instituții ale Uniunii), în conformitate cu cadrul juridic aplicabil. Aceasta va îmbunătăți, de asemenea, activitatea operațională și analitică a BCE și, astfel, va sprijini procesul decizional al acesteia.

1.3

BCE salută, de asemenea, integrarea informațiilor privind durabilitatea cu datele financiare și nefinanciare (3). Această integrare și instituirea unui astfel de „ghișeu unic” care să conțină toate informațiile esențiale privind o entitate, inclusiv profilul său de durabilitate, ar aduce beneficii nu numai investitorilor – promovând astfel creșterea piețelor de capital ecologice și crearea unei uniuni ecologice a piețelor de capital – ci și tuturor părților interesate din sectorul privat și public, care sunt interesate de raportarea financiară și de raportarea de informații privind durabilitatea. Din perspectiva BCE, îmbunătățirea disponibilității informațiilor comparabile legate de durabilitate, care rezultă în special din propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (4), ar sprijini și ar facilita luarea unor decizii în cunoștință de cauză și punerea lor în aplicare în ceea ce privește cadrul de politică monetară, supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și contribuția la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în legătură cu stabilitatea sistemului financiar. În special, concentrarea informațiilor privind durabilitatea în cadrul ESAP ar sprijini punerea în aplicare a planului de acțiune al BCE care vizează integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în cadrul său de politică monetară (5).

2.   Observații specifice

2.1   Identificatorul entității juridice

2.1.1

BCE salută faptul că, pentru a se asigura că informațiile furnizate către ESAP nu sunt supuse niciunei modificări nejustificate, propunerea prevede că informațiile transmise de entități ar trebui să cuprindă un sigiliu electronic calificat, care, dacă este disponibil, poate include identificatorul entității juridice (LEI) ca atribut obligatoriu al certificatului menționat, care ar trebui să fie pus la dispoziția utilizatorilor (6).

2.1.2

BCE ar considera binevenită impunerea identificatorului persoanei juridice în întreaga Uniune ca atribut obligatoriu clasat deasupra oricărui alt identificator generic pentru entitățile vizate de diferite directive și regulamente ale Uniunii, deoarece acest lucru ar facilita nu numai identificarea acestor entități, ci și acuratețea, capacitatea de căutare, recuperarea, utilizarea și interoperabilitatea informațiilor furnizate către ESAP.

2.1.3

În absența unui identificator al persoanei juridice, BCE recomandă ca organismelor de colectare vizate de directivele și regulamentele subiacente (7) să le fie indicate mijloace alternative de asigurare eficientă a unei identificări unice a entităților în cauză. În special, s-ar putea include o trimitere la un set de identificatori naționali și sectoriali utilizați în mod curent și, prin urmare, disponibili pe scară largă în statele membre, publicat și menținut de BCE (8). În paralel, o astfel de trimitere ar putea, de asemenea, să încurajeze organismele de colectare să includă identificatorii disponibili prin intermediul altor inițiative ale Uniunii privind registrele comerțului (9).

2.1.4

În plus, cerințele pentru un identificator al persoanei juridice valabil sunt definite de standardul 17442 al Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) privind identificatorului persoanei juridice (10). În conformitate cu aceste standarde, un identificator al persoanei juridice valabil este compus din 20 caractere care înregistrează un set de atribute definite, dintre care ultimele două constau în cifre de verificare, calculate pe baza unui sistem specific. Astfel, nu există o armonizare la nivelul Uniunii a identificatorului persoanei juridice care să asigure un mijloc uniform de identificare a tuturor informațiilor care pot fi prezentate sau raportate de o anumită entitate.

2.1.5

Propunerea nu abordează problemele care decurg din lipsa unui LEI ca atribut obligatoriu pentru entitățile din întreaga Uniune și deleagă organismului de colectare corespunzător competența de a elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să specifice LEI al entităților care au transmis informațiile. BCE recunoaște flexibilitatea pe care o astfel de delegare o poate oferi. Cu toate acestea, BCE consideră că, până la definirea mai detaliată a LEI, posibilitatea de utilizare a ESAP va fi limitată și consideră util ca propunerea să clarifice faptul că entitățile care furnizează informațiile ar trebui să utilizeze LEI specificat (11) sau, în absența unui LEI, să utilizeze alte mijloace de asigurare a identificării unice.

2.2   Calitatea datelor

2.2.1

Cadrul de calitate a datelor prevăzut în propunere (12) se limitează la validările automate efectuate de organismele de colectare și de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) cu privire la informațiile transmise de entități în scopul verificării (i) conformității cu formatul solicitat; (ii) disponibilității și exhaustivității metadatelor solicitate; (iii) transmiterii unui sigiliu electronic calificat; și (iv) aspectului dacă informațiile nu sunt în mod vădit inadecvate, abuzive sau în mod clar în afara domeniului de aplicare relevant. Pe lângă aceste validări automate, exactitatea informațiilor furnizate în ESAP nu este supusă niciunui control de calitate efectuat de organismele de colectare sau de ESMA, ceea ce ar putea permite includerea în ESAP a unor date inexacte și nefiabile.

2.2.2

În plus, din propunere nu reiese în mod clar dacă cadrele de calitate a datelor care se pot aplica diferitelor divulgări de informații în temeiul actelor juridice la care se face referire în propunere ar fi aplicabile, prin extensie, transmiterii prin intermediul ESAP a acestor date divulgate organismelor de colectare în scopul accesibilității.

2.2.3

Lipsa oricărui sistem care să reducă la minimum riscul de inexactități ar putea submina fiabilitatea informațiilor accesibile prin intermediul ESAP, punând în pericol încrederea publicului în platformă și împiedicând astfel obiectivul ESAP de a promova o mai bună integrare a serviciilor financiare și a piețelor de capital din Uniune prin asigurarea accesului la informații comparabile și fiabile la nivelul întregii Uniuni.

2.2.4

BCE recunoaște caracterul dinamic al propunerii și faptul că se preconizează că aceasta va fi dezvoltată în continuare în timp, fiind găsit un echilibru între fezabilitate și capacitate de utilizare. Includerea posibilității de a dezvolta în viitor un cadru de calitate a datelor ar oferi ESAP un nivel de fiabilitate suficient pentru a atinge obiectivul de a constitui o sursă de informații comparabile și exacte la nivelul Uniunii. Astfel, similar strategiei urmate pentru introducerea treptată a funcționalităților ESAP, propunerea ar putea să prevadă elaborarea unui cadru de calitate a datelor și a unei guvernanțe clare a datelor, cu trimitere, de asemenea, la considerente legate de disponibilitate în timp util, de protecția datelor și de integritate, stabilind o dată de intrare în vigoare diferită. Această abordare ar permite, de asemenea, acumularea unor informații și a unei experiențe suficiente cu ESAP pentru ca, în timp, să fie concepute și puse în aplicare controale de calitate bazate pe norme. Acest aspect ar putea fi deja luat în considerare la elaborarea proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare.

2.3   Cadrul de conformitate

2.3.1

BCE consideră binevenit faptul că entitățile trebuie să asigure exactitatea informațiilor pe care le transmit organismelor de colectare (13). Cu toate acestea, propunerea nu stabilește niciun fel de consecințe juridice în cazul în care entitățile nu transmit informații exacte. Astfel, deși dispoziția indică în mod corespunzător că nici organismele de colectare, nici ESMA, în calitate de organism care gestionează ESAP, nu își asumă nicio răspundere pentru exactitatea informațiilor integrate în ESAP, nu este prevăzută nicio protecție explicită pentru utilizatorii ESAP împotriva eventualelor pierderi sau daune care ar putea rezulta din utilizarea de către aceștia a unor informații incorecte sau incomplete care provin din ESAP.

2.3.2

În plus, propunerea nu clarifică dacă cadrele de conformitate care se pot aplica diferitelor divulgări de informații în temeiul actelor juridice la care se face referire în propunere (14) se extind la transmiterea către organismele de colectare a datelor divulgate pentru accesibilitatea unor astfel de informații în ESAP.

2.3.3

Un cadru clar și explicit care să stabilească responsabilitățile care le-ar reveni entităților care transmit informații organismelor de colectare ar asigura respectarea obligației acestora de a prezenta informații exacte. Acest lucru ar îmbunătăți calitatea datelor disponibile în ESAP, contribuind la ușurința de utilizare și la fiabilitatea acestuia. Prin urmare, ESAP ar consolida încrederea utilizatorilor în informațiile sale, îndeplinindu-și efectiv obiectivul de a constitui o sursă unică de informații comparabile și exacte la nivelul Uniunii.

2.4   Sfera datelor

2.4.1

BCE apreciază faptul că ESAP se concentrează asupra informațiilor pe care entitățile sunt deja obligate să le divulge și că nu introduce cerințe suplimentare de publicare sau raportare. În plus, prin îmbunătățirea accesului la informațiile existente, ESAP va facilita o mai bună utilizare a datelor și va maximiza beneficiile eforturilor de raportare ale întreprinderilor. Având în vedere sfera mai limitată a datelor accesibile prin intermediul ESAP (15) în ceea ce privește cerințele de divulgare completă în temeiul actelor juridice la care se face referire în propunere, BCE recomandă aplicarea unui sistem automatizat de difuzare a datelor necesare în cadrul ESAP. Din perspectiva raportării, acest lucru ar putea fi realizat pe baza unor norme de punere în corespondență predefinite, similare propunerii Comisiei în ceea ce privește mijloacele de publicare ale instituțiilor mici și cu un grad redus de complexitate (16), dar aplicate tuturor entităților.

2.4.2

Deși ESAP ar începe să colecteze informații în timp, după instituirea sa, propunerea nu prevede colectarea de date istorice publicate înainte de instituirea sa. Ar fi posibil să se creeze o serie cronologică de la debutul ESAP pentru seturile de date privind datele financiare și legate de durabilitate care au fost deja colectate și publicate timp de mai mulți ani înainte de instituirea ESAP. BCE încurajează includerea unor astfel de date istorice pentru seturile de date care sunt disponibile și pentru care acest lucru este fezabil, deoarece acestea ar constitui informații utile pentru investitorii și autoritățile care sunt interesate să analizeze tendințele și evoluțiile datelor financiare și legate de durabilitate.

---

(1)  Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate, COM(2021) 723 final (denumită în continuare „propunerea de regulament ESAP”); propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a anumitor regulamente în ceea ce privește instituirea și funcționarea punctului unic de acces european, COM(2021) 725 final; și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a anumitor directive în ceea ce privește instituirea și funcționarea punctului unic de acces european, COM(2021) 724 final.

(2)  A se vedea punctul 1.4 din Avizul CON/2021/27 al Băncii Centrale Europene din 7 septembrie 2021 cu privire la o propunere de directivă de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (JO C 446, 3.11.2021, p. 2). Toate avizele BCE sunt disponibile pe EUR-Lex. A se vedea postarea făcută pe blog de Luis de Guindos, vicepreședinte al BCE, și de Fabio Panetta și Isabel Schnabel, membri ai Comitetului executiv al BCE, „Europe needs a fully-fledged capital markets union – now more than ever”, disponibilă pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu. A se vedea, de asemenea, discursul doamnei Christine Lagarde, președinta BCE, „Towards a green capital markets union for Europe”, disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(3)  A se vedea punctul 1.4 din Avizul CON/2021/27.

(4)  Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, COM(2021) 189 final.

(5)  A se vedea comunicatul de presă din 8 iulie 2021,„BCE prezintă un plan de acțiune destinat includerii unor considerații referitoare la schimbările climatice în strategia sa de politică monetară”, disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

(6)  A se vedea considerentul 15 din propunerea de regulament ESAP.

(7)  A se vedea anexa la propunerea de regulament ESAP.

(8)  A se vedea materialele de referință publicate de BCE în contextul sistemului de colectare a datelor AnaCredit în ceea ce privește creditele bancare: disponibile pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

(9)  A se vedea sistemul de interconectare a registrelor comerțului (BRIS) întemeiat pe Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46) și pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1042 din 18 iunie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește specificațiile tehnice și procedurile aplicabile sistemului de interconectare a registrelor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2244 al Comisiei (JO L 225, 25.6.2021, p. 7), sau cadrul european pentru registrele statistice ale întreprinderilor întemeiat pe Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile europene de întreprindere, de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 327, 17.12.2019, p. 1) și pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 din 30 iulie 2020 de stabilire a specificațiilor tehnice și a modalităților în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene de întreprindere și de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 271, 18.8.2020, p. 1).

(10)  A se vedea Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1); articolul 11 alineatul (7) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/394 al Comisiei din 11 noiembrie 2016 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formulare, modele și proceduri standard pentru autorizarea, examinarea și evaluarea depozitarilor centrali de titluri de valoare, pentru cooperarea dintre autoritățile din statul membru de origine și statul membru gazdă, pentru consultarea autorităților implicate în procesul de autorizare pentru furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar, pentru accesul care implică depozitarii centrali de titluri de valoare, precum și în ceea ce privește formatul evidențelor care trebuie păstrate de către depozitarii centrali de titluri de valoare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 65, 10.3.2017, p. 145); și punctul 1.10 din anexa la propunerea de regulament ESAP. A se vedea, de asemenea, Regulamentul (UE) nr. 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piață monetară (JO L 169, 30.6.2017, p. 8); anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/708 al Comisiei din 17 aprilie 2018 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la modelul care trebuie utilizat de către administratorii fondurilor de piață monetară la raportarea către autoritățile competente, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 119, 15.5.2018, p. 5); și punctul 1.16 din anexa la propunerea de regulament ESAP.

(11)  A se vedea al șaselea paragraf al punctului 2.4 din Avizul CON/2014/49 al Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2014 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (JO C 336, 26.9.2014, p. 5); punctul 2.2 din Avizul CON/2016/15 al Băncii Centrale Europene din 17 martie 2016 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare (JO C 195, 2.6.2016, p. 1); punctul 2.1 din Avizul CON/2016/44 al Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2016 cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene cu capital de risc și a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (JO C 394, 26.10.2016, p. 2); și punctul 2.5.3 din Avizul CON/2021/27.

(12)  A se vedea articolul 5 alineatul (1) litera (b), articolul 5 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (1) din propunerea de regulament ESAP.

(13)  A se vedea articolul 5 alineatul (4) din propunerea de regulament ESAP.

(14)  A se vedea anexa la propunerea de regulament ESAP.

(15)  A se vedea anexa la propunerea de regulament ESAP.

(16)  Propunerea de articol 1 punctul 182 din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește cerințele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operațional, riscul de piață și în ceea ce privește pragul minim al modelelor interne, COM(2021) 664 final.