Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2021/C 486/09)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE MODIFICĂ DOCUMENTUL UNIC

„Murfatlar”

PDO-RO-A0030-AM01

Data comunicării: 14 septembrie 2021

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1. Introducere de noi soiuri de struguri de vinificație, ca soiuri principale in productie

Se completează caietul de sarcini cu soiurile de struguri de vinificație Traminer roz pentru vinuri albe și Mamaia pentru vinuri roșii.

Datorită condițiilor pedoclimatice din DOP Murfatlar determinate de calitatea solului și de radiațiile solare generoase, strugurii de Traminer Roz acumulează cantități mari de zaharuri cu favorabilitate pentru creșterea calitativă a continutului de aromă specific acestui soi.

Vinul este intens aromat și sugerează aroma petalelor de trandafir, fiind onctuos şi catifelat, gustul uşor picant, lăsând impresia de mirodenii. Bine echilibrat, cu o mineralitate frumos conturată, vinul poate avea nuanțe de la alb - gălbui la roze.

Soiul Mamaia, un soi de struguri mai nou omologat în 1991 la SCDVV Murfaltar se caracterizează prin acumulări mari de zaharuri (210 – 230 g/l), aciditate medie şi intensitate colorantă bună.

Datorită interacțiunii regim termic -umiditate-radiații solare, relief- sol (de tip cernoziomuri carbonatice pe substrate loessice), soiul Mamaia conduce la un vin aromat, catifelat, plin, cu un gust ușor picant, lăsând impresia de mirodenii.

Introducerea celor două soiuri în arealul Murfatlar extinde gama de produse și diversifică producția de vinuri obținute în areal provenită din unele soiuri de vinificație autohtone adaptate în bune condiții climatului şi consolidează notorietatea arealului Murfatlar.

Se modifică Cap. IV din caietul de sarcini și secț. 5,2 si 7 din Documentul unic.

2. Modificare arie geografica de producție, conformitate cu organizarea la nivel administrativ

Se solicită completarea arealului delimitat pentru obținerea vinurilor cu DOP Murfatlar cu Comuna Cobadin, sat Viișoara situate in județul Constanța.

Comuna Cobadin, sat Viișoara se află la granița cu localitățile Peștera și Ciocârlia, în partea de nord și cu Chirnogeni în partea de sud, localități ce sunt arondate arealului Murfatlar.

Condițiile climatice din localitățile Cobadin și Viișoara: marea, sarea, radiațiile solare, energia luminoasă, care reprezintă principala sursă în sintetizarea substanțelor organice duc la concentrarea mare a zaharurilor în struguri, implicit în must, obținând vinuri liniștite pline și bogate, dar în același timp proaspete, rotunde și catifelate, cu aromă complex, caracteristici organoleptice similare cu ale vinurilor liniștite din DOP Murfatlar.

Plantațiile de viță de vie se găsesc pe terenuri expoziționale, cele mai multe pe pantă, cu expunere foarte bună la soare, iar strugurii sunt mângâiați de razele soarelui.

Condiţiile pedoclimatice întâlnite în perimetrul localiţătii Cobadin şi Viișoara sunt identice cu cele din arealul delimitat DOP Murfatlar cu specificitate pentru obţinerea de vinuri liniştite proaspete, cu arome diversificate, fructate ori florale, corpolente, cu nuanţe specifice soiurilor aromatice.

Pentru aria geografică delimitată trebuie să se corecteze la satul Cuza Vodă care trebuie să fie arondat în mod corect Comunei Cuza Vodă și nu comunei Castelu, întrucăt din reorganizarea tetritorială administrativă satul Cuza Vodă aparține de comuna cu același nume, aceasta fiind constituită administrativ doar din acest sat unic.

Se modifică Cap. III din caietul de sarcini, secț. 6 din Documentul unic.

3. Informații suplimentare adăugate la legătura produsului cu aria geografică

Se completează caietul de sarcini cu informații privind legătura cu aria geografică, fiind necesar a fi adăugate detalii ale ariei, ale produsului și pentru legătura cauzală arie-produs pentru a fi în mod suficient prezentate.

Se modifică Cap. II din caietul de sarcini, secț. 8 din Documentul unic.

4. Introducere nou tip de vin care să poată fi obținut - vin de gheață

Caietul de sarcini se completează cu un nou tip de vin - vinul de gheață destinat producerii în DOP Murfatlar, un vin linistit obținut la acumulări mari de zaharuri ale recoltei înregistrate la recoltarea târzie a strugurilor, pentru soiuri care au un profil aromatic accentuat, condițiile climatice (umiditate, supramaturare, etc) din areal fiind favorabile acumulărilor de zaharuri pe aceaastă perioadă târzie de recoltare.

Se modifică Cap. V, VI, X, XI din caietul de sarcini, nu este afectat Documentul unic.

5. Indicare caracteristici analitice/organoleptice la vinul de gheață

Cu introducerea acestui tip de vin liniștit în caietul de sarcini, se detaliză corespunzător și caracateristicile analitice și organoleptice ale acestuia, pentru a asigura conformitatea cu legislația în cazul unei DOP.

Se modifică doar Cap. XI din caietul de sarcini.

6. Adăugare de practici tehnologice specifice pentru anumite vinuri în producție

Se introduc în caietului de sarcini condiții referitoare la anumite procedee (practici) tehnologice care conduc la obținerea vinurilor roze, a vinurilor orange obținute din struguri albi, a vinurilor albe obținute prin macerare, a vinurilor roșii rezultate prin modalitatea de vinificare în alb, precum și a vinului de gheață.

Se modifică Cap. X din caietul de sarcini, nu se modifică documentul unic.

7. Clarificare aspecte privind condițiile de comercializare

Pentru conformitatea cu legislația, anumite aspecte din caietul de sarcini legate de condițiile de etichetare/îmbuteliere ale vinurilor (cu producția strugurilor asigurată în arie) au fost sistematizate/prezentate sub o formă mai clară.

Se modifica Cap. XII din caietul de sarcini, documentul unic nu este afectat.

8. Indicare clară pentru condițiile de producție în caz de neconformitate

Se modifică condițiile din caietul de sarcini care privesc situația producției de vin care poate prezenta o eventuală neconfomitate, prin indicarea clară a situațiilor în care se poate acorda calitatea corespunzătoare.

Se modifică Cap. XIV din caietul de sarcini iar Documentul unic rămâne nemodificat.

DOCUMENT UNIC

1. Denumire/denumiri

Murfatlar

2. Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului/vinurilor

1. Caracteristicile analitice si organoleptice - vinuri albe, roze

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinurile liniştite Murfatlar sunt corpolente, onctuoase, cele obţinute din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică imprimată de soiul din care provin, iar cele roşii conţin taninuri catifelate ce temperează asprimea şi astringenţa specifică soiurilor.

Vinuri plăcute, cu mult fruct copt (galben sau roşu), dense şi cărnoase, îndrăzneţe prin expresie, aproape „exhibiţioniste”, cu o aciditate bine integrată şi cu un volum alcoolic gliceric, ce transmite uşoare senzaţii dulci vinului.

Vinurile liniştite albe se caracterizează printr-o culoare galben-verzui până la galben-auriu, olfactiv vinurile au arome de fructe exotice, citrice, nuanțe florale de flori de viţă de vie, fân cosit, iasomie, salcâm. Gustativ vinurile sunt proaspete, fructuoase, catifelate, iar prin învechire, la unele soiuri aroma se transformă într-un buchet complex.

Vinurile liniştite roze, de culoare roze cu o intensitate colorantă mai scazută sau mai intensă, cu arome de fructe exotice, de citrice, cu gust proaspăt, revigorant, echilibrate, cu un post gust fructat.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum):

15,00

Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum):

11,00

Aciditate totală minimă:

3,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric

Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru):

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

350

2. Caracteristicile analitice si organoleptice - vinuri roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinurile liniştite roşii sunt catifelate, complexe, cu nuanţe ce variază de la roşu-rubiniu la roşu intens. Aromele identificate sunt cele de fructe roşii coapte, prune uscate, fructe negre de pădure, gustativ au corpolență, sunt ample, cu aciditate și taninuri bine integrate. Prin învechire vinurile capătă nuanţe olfactive de condimente, ciocolată.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum):

15,00

Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum):

11,00

Aciditate totală minimă:

3,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric

Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru):

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

200

3. Caracteristicile analitice si organoleptice - vin de gheață

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul de gheață alb este limpede cu luciu cristalin, de culoare galben-auriu, caracterizându-se printr-un miros proaspăt, de fructe cu pulpă albă, super coapte și zemoase și un gust cremos, de portocale, caise, fructe exotice confiate, ananas.

Vinul de gheață roze este limpede cu luciu cristalin, strălucitor, de culoare roze, caracterizandu-se printr-un miros proaspăt de fragi, mure supercoapte, și un gust cremos.

Vinul de gheață roșu este limpede cu luciu cristalin, de culoare roșu-violaceu, caracterizându-se printr-un miros de fructe de pădure bine coapte și un gust onctuos, plin.

CARACTERISTICI ANALITICE GENERALE

Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum):

15,00

Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum):

11,00

Aciditate totală minimă:

4,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric

Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru):

Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru):

350

5. Practici enologice

5.1. Practici oenologice specifice

Practică enologică specifică

Vinificare în alb a soiurilor roşii

Diversificare tehnologica - obținere a vinurilor albe din struguri roşii, rezultatul fiind denumit „blanc de noirs”, tehnologie de vinificație în alb a strugurilor roşii care pune în valoare potențialul soiurilor de struguri roşii, obținându-se vinuri corpolente, caracterizate prin gust fin, usor vegetal, elegant, cu note florale, fructate. Aciditatea le accentuează prospețimea, iar tonul mineral le face mai complexe.

Vinuri liniştite albe cu macerare - vin roze din struguri albi

Din strugurii de Pinot Gris, respectiv Traminer Roz cu pielița colorată de la nuanțe de mov, gri - violaceu, albastru - cenuşiu pentru Pinot Gris și roz - sidefiu, roz-cenuşiu pentru Traminer Roz, se produc vinuri liniştite, cu aspect cristalin, de nuanțe alb - gălbui, galben - pai până la roze, in funcție de alegerea vinificatorului se pot obține vinuri liniştite albe cât şi vinuri roze.

Vinul liniştit orange din struguri albi - cu culoare atrăgătoare, de la galben - portocaliu până la chihlimbariu, cu o structură complexă, cu un buchet aromatic proaspăt şi expresiv, cu accente de nucă, miere, fagure, mult mai bogat în taninuri decât vinurile liniştite albe.

Tehnologia de obținere a acestor vinuri - diferențiata de tehnologia obişnuită a vinurilor liniştite albe printr-un proces de macerare pe pielițe a mustului de struguri albi, cu perioada de macerare ce depinde de intensitatea colorantă pe care doreşte vinificatorul să o imprime vinului obtinut.

Practică enologică specifică

Vinul de gheață

Condițiile pedoclimatice din areal (cantitate mare de radiații solare, diferențe de temperatură între zi și noapte, cețuri târzii, umiditatea ridicată duc la acumulări mari de zaharuri în struguri, chiar supramaturare) sunt optime obtinerii . Este un produs obținut fără îmbogătire, din struguri sănătosi, neatinşi de boală sau de putregaiul nobil, ce sunt lăsați în vie sa înghețe, consecutiv, câteva zile şi culeşi la sfârşitul lunii noiembrie-decembrie.

Dacă condițiile climatice nu permit înghețarea naturală a strugurilor în vie, fara că strugurii să fie afectați de mucegai, aceştea pot fi culeşi manual în lădițe, menținuți la temperaturi negative în spații frigorifice.

Este cunoscut că strugurii de Chardonnay, Pinot Gris, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Traminer Roz și strugurii roşii de Pinot Noir sunt renumiți în DOP Murfatlar pentru acumulările mari de zaharuri şi pentru profilul lor aromatic, ca atare aceste soiuri pot fi vinificate în vederea obținerii vinului de gheață.

Prin deshidratare, înghețarea şi dezghețarea boabelor de struguri în vie, natural, sau artificial, în spații frigorifice, se pierde apa şi se măreste concentraţia de zaharuri. Din cauza înghețului şi dezghețului, strugurii capătă arome de miere, caise, mango, citrice, smochine, zmeură, fragi, strâng în ei mai multă dulceață şi aromă pe care şi le pastrează dacă presarea strugurilor se realizează când aceştea sunt înghețați.

5.2. Producții maxime

1. la maturitate deplină a recoltei - Sauvignon, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească regală, Fetească albă

15 000 kilograme de struguri pe hectar

2. la maturitate deplină a recoltei -Tămâioasă românească, Crâmpoșie, Columna, Traminer roz

15 000 kilograme de struguri pe hectar

3. la maturitate deplină a recoltei - Muscat Ottonel, Pinoit noir, Syrah, Burgund mare

14 300 kilograme de struguri pe hectar

4. la maturitate deplină a recoltei - Chardonnay, Pinot gris

13 600 kilograme de struguri pe hectar

5. la maturitate deplină a recoltei - Cabernet Sauvignon

12 900 kilograme de struguri pe hectar

6. la maturitate deplină a recoltei - Mamaia

12 000 kilograme de struguri pe hectar

7. vin de gheață

6 000 kilograme de struguri pe hectar

8. la maturitate deplină a recoltei - Sauvignon, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească regală, Fetească albă

105 hectolitri pe hectar

9. la maturitate deplină a recoltei - Tămâioasă românească, Crâmpoșie, Columna, Traminer roz

105 hectolitri pe hectar

10. la maturitate deplină a recoltei - Merlot, Fetească neagră

105 hectolitri pe hectar

11. la maturitate deplină a recoltei - Muscat Ottonel, Pinot noir, Syrah, Burgund mare

100 hectolitri pe hectar

12. la maturitate deplină a recoltei - Chardonnay, Pinot gris

95 hectolitri pe hectar

13. la maturitate deplină a recoltei - Cabernet Sauvignon

90 hectolitri pe hectar

14. la maturitate deplină a recoltei - Mamaia

84 hectolitri pe hectar

15. vin de gheață

18 hectolitri pe hectar

6. Aria geografică delimitată

Arealul delimitat pentru vinificarea, conditionarea si imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlata Murfatlar cuprinde urmatoarele localitati situate in judetul Constanta:

Denumire de origine controlata „Murfatlar ”:

—	Oras Murfatlar - satele Murfatlar, Siminoc;

—	Com.Valu lui Traian - satul Valu lui Traian;

—	Com. Poarta Albă - satele Poarta Albă, Nazarcea;

—	Oras Ovidiu - comunia Ovidiu, satul Poiana;

—	Com. Ciocârlia - satul Ciocârlia.

—	Com. Cobadin - satul Viișoara.

Subdenumire de origine „Medgidia ” care poate insoti sau nu denumirea de origine controlata:

—	Oras Medgidia - localitati Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor;

—	Com. Castelu - satele Castelu, Nisipari;

—	Com. Cuza Vodă - satul Cuza Vodă;

—	Com. Siliştea - satul Siliştea,

—	Com. Tortoman - satul Tortoman;

—	Com. Peştera - satele Peştera, Ivrinezu Mic.

—	Com. Mircea Vodă - satele Mircea Vodă, Satu Nou, Ţibrinu, Gherghina;

—	Com. Saligny - satele Saligny, Ștefan Cel Mare.

Subdenumirea de origine „Cernavodă ” care poate insoti sau nu denumirea de origine controlată:

—	Oras Cernavodă - com. Cernavodă

—	Com. Seimeni - satul Seimeni, Seimenii Mici;

—	Com. Rasova - satele Rasova, Cochirleni.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Burgund Mare N - Grosser burgunder, Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka, Limberger

Cabernet Sauvignon N - Petit Vidure, Bourdeos tinto

Chardonnay B - Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay

Columna B

Crâmpoşie B

Fetească albă B - Păsărească albă, Poama fetei, Madchentraube, Leanyka, Leanka

Fetească neagră N - Schwarze Madchentraube, Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii

Fetească regală B - Konigliche Madchentraube, Konigsast, Ktralyleanka, Dănăşană, Galbenă de Ardeal

Mamaia N

Merlot N - Bigney rouge

Muscat Ottonel B - Muscat Ottonel blanc

Pinot Gris G - Affumé,Grau Burgunder,Grauburgunder,Grauer Mönch,Pinot cendré,Pinot Grigio,Ruländer

Pinot Noir N - Blauer Spätburgunder, Burgund mic, Burgunder roter, Klävner Morillon Noir

Riesling de Rhin B - Weisser Riesling, White Riesling

Riesling italian B - Olasz Riesling, Olaszriesling, Welschriesling

Sauvignon B - Sauvignon verde

Syrah N - Shiraz, Petit Syrah

Traminer Roz Rs - Rosetraminer, Savagnin roz, Gewürztraminer

Tămâioasă românească B - Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. Detalii privind aria geografică

Arealul Murfatlar este situat în platoul Dobrogei de Sud, de o parte şi de alta a văii Carasu şi a paralelei de 44o15’ latitudine nordică. Ca aşezare geografică, aria delimitată Murfatlar se află în partea de sud-est a României, între Dunare şi Marea Neagră, în centrul Podişului Dobrogei.

Aici exista o cantitate mare de radiatie solara, resurse heliotermice bogate iar precipitatiile atmosferice insumeaza cantitatile medii cele mai reduse din tara. Solul, format in principal din calcar cochilifer, bogat in carbonat de calciu, constituie un factor important al calitatii vinurilor.

Toate conditiile oferite de mediul natural, cu precadere cele pedologice si heliotermice sunt deosebit de favorabile culturii vitei-de-vie si obtinerii de produse de calitate superioara. Deficitul de umiditate poate fi combatut printr-o buna organizare a sistemului de irigatie.

Substratul geologic este constituit din loess si depozite loessiene, ce acopera calcarele si gresiile calcaroase mezozoice si tertiare ale platformei sud-dobrogene, respectiv materiale deluvio-coluviale.

Relieful este de tip tabular-structural, cu latitudini absolute de 100-130 m alcătuit predominant din calcare cretacice şi sarmatiente aşezate pe un fundal Precambrian şi acoperite de o pătură groasă de 400 m de loess cuaternar. fragmentat de văi cu versanţi puternic înclinaţi (15o-30o) de tip frunte de cuestă (versantul stâng al văii asimetrice Carasu) sau relativ simetrici de tip canion, afectaţi de intense procese de pantă, local stăvilite prin terasări şi alte măsuri antropice antierozionale în vederea valorificării agricole (îndeosebi viticole).

Climatul este de tip continental, cu veri toride si secetoase, ierni moderate, primaveri timpurii si toamne tarzii, ideale pentru maturarea si supramaturarea strugurilor. Potentialul heliotermic este printre cele mai ridicate din tara, exprimate prin radiatie solara de 130 kcal/cm2, insolatia 2 220-2 300 ore, temperaturi pozitive 4 200oC/an.

Sub-climatul este influentat in principal de catre Canalul Dunare-Marea Neagra care traverseaza podgoria pe directia V-E prin reflectarea luminii solare si prin inertie termica transmisa zonelor limitrofe. Pantele Canalului Dunare-Marea Neagra si diferentele de temperatura dintre sol si masa de apa creaza miscari de aer ce se suprapun cu miscarea vanturilor din Dobrogea de mijloc. Valorile medii anuale ale temperaturilor maxime zilnice se situează aproape de 0 grade C iarna şi în jurul valorii de 28 grade C vara.

Solurile reprezentative sunt molisolurile cernoziomice de stepa (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri tipice) pe substrate loessice, rendzine tipice si litice, regosoluri si erodisoluri pe pante puternic degradate natural sau antropozoogen.

8.2. Detalii privind produsul

În funcţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului, în DOP Murfatlar se pot obţine vinuri de la seci la dulci, oferind o imagine a diversităţii calitative a producţiei de vinuri. Vinul cu denumire de origine controlată „Murfatlar” poate fi alb, roşu sau rose.

Vinurile albe au un aspect limpede, cu luciu şi o culoare galben verzui spre galben auriu. Gustul este catifelat iar mirosul este caracteristic soiurilor din care este produs.

Vinurile roşii au un aspect limpede, cu luciu şi o culoare roşu-rubiniu, violaceu intens. Gustul este corpolent iar mirosul este caracteristic soiurilor din care este produs. În funcţie de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, vinurile obţinute pot purta menţiunile tradiţionale pemise de legislație (cule la maturitate deplină, cules târziu, cules la înobilarea boabelor).

Specificitatea vinului cu DOP Murfatlar provine din caracteristicile mustului de struguri din care este produs. Aceste caracteristici sunt legate de soiurile de viţă-de-vie care beneficiază de o cantitate mare de radiaţie solară, resurse heliotermice dintre cele mai ridicate din ţară şi un regim scăzut de precipitaţii. Aceşti factori contribuie la o mai bună maturare a strugurilor şi implicit la obţinerea unui must bogat în zahăr. Influenţa mării se face simţită în acest areal, aceasta acţionând favorabil în special toamna, având rol de regulator termic. La Cernavodă intervine influenţa Dunării, bine exprimată în special în plantaţiile din apropierea acesteia. Solul, bogat în carbonat de calciu, constituie un factor important al calităţii vinurilor.

8.3. Interacțiune cauzală

În arealul DOP Murfatlar pentru atingerea calității vinurilor se practică o atentă selecție a soiurilor iar pentru metodele de cultivare folosite se procedează la utilizarea maximă a luminii solare prin rărirea ciorchinilor precum și o gestionare eficientă a calității recoltei care semnifică verificarea nivelului de zahăr, a acidității și a aromelor. Practicile oenologice aplicate și îndemânarea oenologului, sunt un cumul de factori care împreună cu solul și clima permite producerea vinurilor de calitate, vinurile rezultate sunt vinuri pline și fructate care pot fi recunoscute ușor, în special vinurile albe care au aromă de fructe bine coapte, de citrice proaspete, vinurile roze în culori roz pal și vinurile roșii cu taninuri blânde.

Combinația dintre climă (prospețime și coacere), sol (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri tipice pe substrate loessice pentru un bun echilibru al nutrienților), cultivare (selectarea soiurilor, densitatea viței-de-vie, gestionarea frunzișului, decizii privind recoltarea), practicile oenologice și priceperea oenologului asigură: prospețimea și aroma plină, fructată a vinurilor albe și roze și taninurile blânde și aroma plină, catifelarea, vinurilor roșii.

Solurile aride cu suport de calcar, care în multe locuri devine aparent, climatul continental excesiv, cu veri foarte călduroase, toamne lungi, ploi rare şi neuniform repartizate (plouă primăvara şi toamna târziu), dar mai ales soarele care îşi revarsă cu generozitate căldura şi lumina, fac din această zonă un paradis pentru cultivarea soiurilor nobile de viţă de vie pentru obţinerea vinurilor, facilitând în unii ani chiar o supramaturare a strugurilor şi o înnobilare a acestora cu ajutorul ciupercii Botrytis cinerea varietatea nobilis.

8.4. Factori umani implicați

Mărturii scrise despre tradiţia producerii vinului la Murfatlar au fost lăsate şi de faimosul poet latin Publius Ovidius Naso, care a trăit în exil în cetatea Tomis în perioada 9-17 d.C.

Vasile Pârvan afirma că „...pe numeroase monumente laice şi religioase găsite în zonă apar personaje mitice încoronate cu lăstari şi struguri, cele mai multe demonstrând cultul lui Dionysos” (Bacchus).

Şi în evul mediu plantaţiile viticole au continuat să constituie o mare şi nepretuită bogaţie a tărilor române, viticultorii şi pivnicerii fiind consideraţi o categorie superioară de agricultori aşa cum reiese din documentele timpului. Aşa se explică şi atenţia deosebită pe care curţile domneşti o acordau viei şi preparării vinurilor, pedepsindu-i pe viticultorii care lăsau viile nelucrate.

Replantarea viței de vie în satul Viișoara este ca o răsplată pentru oamenii buni ai locului care vorbeau cu drag despre meseria nobilă de viticultor pe care nu au uitat-o și care se desfășura înante de comunism; astfel satul Viișoara a redevenit în timp ceea ce a fost și anume: Satul dintre vii. Numele de Viișoara îi revine în anul 1926, până atunci numindu-se Valea Caceamac, denumire ce vine din vremurile în care Dobrogea se afla sub stapânire otomană și, care în limba turcă suportă două traduceri diferite, după dialecte diferite.

După Primul Război Mondial, statul român ordonă reabilitarea drumurilor în întreaga țară dar mai ales în Dobrogea, devastată și purtănd încă urmele însângerate ale violenței războiului. Odată cu această reabilitare este refăcut și drumul roman ce pleca de la cetatea Tomis (azi Constanța) și ducea la Tropaeum Traiani (Adamclisi). Drumul cel nou i-a făcut pe sătenii din Caceamac să se mute 2 km mai spre răsărit, de o parte și de alta a Drumului Roman. O perioadă, satul a și fost cunoscut ca Satul dintre Vii, de aici și numele nou Viișoara, de la prima îndeletnicire a sătenilor, cultivarea viței de vie.

În zona Murfatlar, în 1907 sunt plantate în scop experimental soiuri de viţă-de-vie precum Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir, Muscat Ottonel din iniţiativa a doi viticultori români, Gheorghe Nicoleanu şi Vasile Brezeanu. Rezultatele au fost extraordinare.

Pe lângă toate acestea, şi soiuri autohtone româneşti sunt aduse mai târziu în podgorie, după ce sunt selectionaţi şi dezvoltaţi în institute experimentale de cercetări hibrizi viguroşi şi cu potenţial calitativ ridicat din altoi de soiuri româneşti, soiuri precum Fetească regală sau Fetească neagră. Găsesc aici un areal optim de dezvoltare, cu regim pluviometric mai scăzut, cu zile mai însorite, acumulări mai mari de zahăr şi aromă. În timp, înființarea Staţiunii de Cercetări Viticole Murfatlar în anul 1927 a permis extinderea substanţială a sortimentului varietal: Sauvigno, Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon şi Merlot.

9. Alte condițiile esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Conditii de comercializare

Cadru juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată Murfatlar poate fi completata, in functie de interesul producatorilor, cu una din urmatoarele denumiri de plai viticol:

a)	pentru denumirea de origine controlata „MURFATLAR ”: BASARABI, VALUL ROMAN, BISERICA VECHE, POARTA ALBĂ, SIMINOC, CIOCÂRLIA, PIATRA ROŞIE, NAZARCEA;

b)	pentru subdenumirea de origine „MEDGIDIA ”: VALEA DACILOR, CETATE, MIRCEA VODĂ, SATU NOU, CUZA VODĂ, TORTOMAN, SILIŞTEA, ŢIBRINU;

c)	pentru subdenumirea de origine „CERNAVODĂ ”: DEALU VIFORUL, DEALU HINOG, COCHIRLENI, RASOVA, SEIMENI.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.onvpv.ro/sites/default/files/caiet_de_sarcini_doc_murfatlar_modif_cf_cererii_683_19.04.2021_no_track_changes_4.pdf

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.