COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.7.2021

SWD(2021) 726 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raportul din 2021 privind statul de drept







Capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia

care însoţeşte documentul

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raportul din 2021 privind statul de drept

Situația statului de drept din Uniunea Europeană

{COM(2021) 700 final} - {SWD(2021) 701 final} - {SWD(2021) 702 final} - {SWD(2021) 703 final} - {SWD(2021) 704 final} - {SWD(2021) 705 final} - {SWD(2021) 706 final} - {SWD(2021) 707 final} - {SWD(2021) 708 final} - {SWD(2021) 709 final} - {SWD(2021) 710 final} - {SWD(2021) 711 final} - {SWD(2021) 712 final} - {SWD(2021) 713 final} - {SWD(2021) 714 final} - {SWD(2021) 715 final} - {SWD(2021) 716 final} - {SWD(2021) 717 final} - {SWD(2021) 718 final} - {SWD(2021) 719 final} - {SWD(2021) 720 final} - {SWD(2021) 721 final} - {SWD(2021) 722 final} - {SWD(2021) 723 final} - {SWD(2021) 724 final} - {SWD(2021) 725 final} - {SWD(2021) 727 final}

I.Sistemul judiciar

Sistemul de justiție al Sloveniei are trei grade de jurisdicție: tribunalele locale și tribunalele districtuale (care preiau cauzele civile, comerciale și penale), tribunalele pentru litigii de muncă și un tribunal administrativ în primă instanță 1 , cinci Curți Superioare la cel de-al doilea grad de jurisdicție (care se ocupă de recursurile împotriva hotărârilor tribunalelor de primă instanță) și Curtea Supremă la cel de-al treilea grad de jurisdicție (care se ocupă de apelurile împotriva anumitor hotărâri ale Curților Superioare și ale Tribunalului Administrativ). Constituția prevede un Consiliu Judiciar, un organism sui generis separat de cele trei puteri ale guvernului, care are sarcina de a proteja independența, precum și de a promova și a asigura asumarea răspunderii, eficiența și calitatea activității sistemului judiciar 2 . Candidații la funcția de judecător sunt selectați de către Consiliul Judiciar, după care sunt propuși spre numire de către Adunarea Națională (Državni zbor – prima cameră a Parlamentului) 3 . În cazul în care Consiliul Judiciar selectează un candidat care a fost deja ales pentru o funcție judiciară, candidatul este promovat în noul post judiciar chiar de către Consiliu. Procuratura, deși face parte din puterea executivă, este o autoritate independentă, întrucât competențele principale în ceea ce privește cariera procurorilor și funcționarea sa incumbă Consiliului Procuraturii și procurorului general. Consiliul Procuraturii este un organism independent și autonom de stat care îndeplinește sarcinile de autonomie ale Procuraturii și participă la asigurarea uniformității trimiterilor în judecată și la garantarea independenței și a autonomiei procurorilor. Baroul Republicii Slovenia este un organism autonom și independent. Acesta are responsabilitatea de a supraveghea activitățile profesionale ale avocaților și de a decide cu privire la măsurile disciplinare care îi vizează pe membrii săi 4 . Slovenia participă la Parchetul European (EPPO) 5 .

Independența

Nivelul independenței percepute a sistemului judiciar s-a îmbunătățit în mod continuu. Nivelul independenței percepute a sistemului judiciar s-a îmbunătățit în continuare și este mediu în rândul publicului larg (47 % considerând că este destul de bun și foarte bun) și, în 2021, a crescut, de asemenea, la un nivel mediu în rândul întreprinderilor (43 %), indicând o tendință pozitivă pentru al treilea an consecutiv, după ce nu a existat o tendință clară în 2016 și 2017 6 .

Numirile procurorilor de stat sunt întârziate în mod nejustificat, iar lipsa desemnării procurorilor europeni delegați în timp util constituie un motiv de îngrijorare. Guvernul este responsabil de numirea unui nou procuror la propunerea ministrului justiției, în urma eliberării unui post public și a selectării candidatului de către Consiliul independent al Procuraturii 7 . Guvernul este obligat prin lege să emită o decizie privind numirea sau absența numirii tuturor candidaților eligibili care și-au depus candidatura pentru numire sau promovare 8 . Candidații respinși au dreptul de a solicita controlul judiciar în fața Tribunalului Administrativ, care trebuie să se pronunțe în termen de 30 de zile 9 . De la sfârșitul lunii iulie 2020, Consiliul Procuraturii a prezentat ministrului justiției numele a 29 de candidați, iar ministrul le-a propus apoi guvernului pentru prima numire sau promovare. Până în iunie 2021, numai 14 dintre aceștia au fost numiți sau promovați, deși nu există motive clare pentru absența deciziilor cu privire la ceilalți 15 candidați 10 . Numirea procurorilor europeni delegați ai EPPO a fost, de asemenea, întârziată, ceea ce generează îngrijorări cu privire la faptul că procedura națională nu a fost urmată în mod corespunzător 11 . În decembrie 2020, Consiliul Procuraturii a transmis ministrului justiției numele celor doi candidați, iar guvernul nu a inclus acest punct pe ordinea de zi a sesiunilor sale, în pofida obligației legale de a lua doar act și de a transmite numele Parchetului European 12 . La 27 mai 2021, guvernul a declarat procedura de selecție ca fiind nereușită și a solicitat ministrului justiției să publice un nou post vacant, care a fost publicat la 9 iulie 13 . În conformitate cu recomandările Consiliului Europei, recrutarea procurorilor generali trebuie să se desfășoare în conformitate cu proceduri echitabile și imparțiale, care să cuprindă garanții împotriva oricărei abordări care reprezintă interese ale unor grupuri specifice, iar promovările acestora sunt reglementate de criterii cunoscute și obiective, precum competența și experiența 14 .

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale normele care reglementează anchetele parlamentare, din cauza absenței garanțiilor privind independența sistemului judiciar. Astfel cum se menționează în Raportul din 2020 privind statul de drept, în 2019, o comisie parlamentară de anchetă a deschis o anchetă pentru cercetarea acțiunilor procurorilor și ale judecătorilor în cauze penale concrete. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a suspendat ulterior aplicarea Legii privind anchetele parlamentare, pe care s-a întemeiat ancheta, din cauza unui risc la adresa independenței judecătorilor și procurorilor 15 . În ianuarie 2021, Curtea Constituțională a constatat că Legea privind anchetele parlamentare și Regulamentul de procedură privind ancheta parlamentară sunt neconstituționale, în măsura în care acestea nu oferă garanții procedurale pentru a asigura independența judecătorilor la instituirea unei anchete parlamentare 16 . Curtea a afirmat că sistemul judiciar nu este complet exclus de la controlul parlamentar exercitat prin anchete parlamentare, deoarece Parlamentul poate examina, de exemplu, tendințele din sistemul judiciar sau evenimentele istorice care fac, de asemenea, obiectul unor proceduri judiciare. Cu toate acestea, Curtea a subliniat că Parlamentul nu poate împiedica procedurile judiciare și nu poate influența în niciun fel judecătorii în cadrul unor proceduri concrete, inclusiv prin intermediul unei discuții ex post privind legalitatea sau caracterul adecvat al hotărârilor individuale. În plus, judecătorii nu pot fi chemați ca martori sau suspecți în cadrul unei anchete parlamentare cu privire la aceste aspecte referitoare fie la o cauză pendinte, fie la o cauză închisă, deoarece acest lucru ar încălca independența sistemului judiciar 17 . Curtea Constituțională a acordat Parlamentului un an pentru a elimina elementele neconstituționale din Legea privind anchetele parlamentare. Până la eliminarea caracterului neconstituțional constatat, Consiliul Judiciar poate solicita Curții Constituționale să verifice dacă o nouă anchetă parlamentară respectă independența sistemului judiciar. Nu a fost încă prezentată nicio propunere legislativă pentru a aborda caracterul neconstituțional constatat.

Sistemul judiciar a inițiat o discuție privind îmbunătățirea cadrului pentru procedurile disciplinare referitoare la judecători. În martie 2021, Consiliul Judiciar a pregătit o analiză a cadrului juridic privind procedurile disciplinare referitoare la judecători și punerea sa în aplicare, precum și modificările propuse 18 . Începând cu anul 2018, procedurile disciplinare sunt de competența unui Tribunal Disciplinar 19 . Din 2018 până în martie 2021, durata procedurilor disciplinare a fost, în medie, de 194 de zile. Consiliul Judiciar a identificat o serie de aspecte care necesită îmbunătățiri, precum: stabilirea unei proceduri disciplinare speciale în locul utilizării procedurii penale, actualizarea listei de abateri disciplinare, revizuirea dreptului Consiliului Judiciar de a iniția proceduri disciplinare 20 , revizuirea sancțiunilor disciplinare pentru a permite o mai mare proporționalitate și clarificarea limitelor privind durata suspendării unui judecător 21 . Curtea Supremă sprijină inițiativa Consiliului Judiciar de a modifica legislația în vederea creșterii eficienței procedurilor disciplinare 22 . Este important ca orice eventuală reformă a procedurilor disciplinare să fie în conformitate cu dreptul Uniunii și să țină seama de recomandările Consiliului Europei 23 .

Calitate

Pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a accelera îmbunătățirile necesare ale instrumentelor de comunicare electronică din sistemul de justiție. Raportul din 2020 privind statul de drept a afirmat că, deși tehnologiile informației și comunicațiilor pentru gestionarea cauzelor sunt avansate, comunicarea electronică dintre instanță și părți este în continuare mai puțin dezvoltată 24 . În ultimii ani, s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește extinderea comunicațiilor electronice. În câteva domenii, documentele trebuie transmise instanței numai în format electronic, de exemplu de către notari publici și administratori judiciari (în cauze privind cartea funciară, grefa instanței și în cauze privind insolvența) 25 și de către debitori (în cauze privind recuperarea creanțelor necontestate) 26 . Începând din februarie 2021, centrele de asistență socială trebuie să depună cereri în instanță în materie de drept al familiei pe cale electronică, iar sistemul de licitație electronică a fost lansat, indiferent de metoda de vânzare, cu privire la toate bunurile imobile, bunurile mobile și drepturile care sunt vândute în cadrul procedurilor de executare silită, al procedurilor legate de insolvență, al procedurilor de lichidare forțată, al cauzelor nelitigioase, precum și al procedurilor penale și contravenționale 27 . În cauzele litigioase penale, administrative, civile și comerciale, se depun eforturi privind modernizarea sistemului de gestionare a cauzelor până la sfârșitul anului 2023 pentru a permite comunicarea electronică 28 . Soluțiile digitale pentru desfășurarea și urmărirea procedurilor judiciare rămân limitate, în special în cauzele penale 29 . Utilizarea tehnologiilor digitale pentru desfășurarea activității de la distanță în condiții de siguranță lipsește în special în cadrul Procuraturii 30 , iar absența digitalizării în cadrul poliției contribuie la întârzieri, în special în cauzele complexe în care rapoartele penale sunt transmise numai pe suport de hârtie. Având în vedere că instanțele se ocupau, pentru o perioadă de peste patru luni începând din martie 2020, mai mult sau mai puțin doar de chestiuni urgente 31 , sistemul judiciar și Ministerul Justiției au cooperat intens pentru a furniza echipamente suplimentare pentru videoconferințe și au reușit să tripleze capacitățile actuale în 2020, fiind planificate achiziții suplimentare în 2021 32 . Curtea Supremă a informat Ministerul Justiției cu privire la necesitatea de a modifica legile procedurale astfel încât să fie prevăzute în mod clar condițiile de stabilire a fiabilității probelor în cadrul procedurilor desfășurate prin intermediul videoconferințelor (precum audierea unui martor) 33 .

Accesul la documentele instanțelor și ale organelor de urmărire penală a făcut obiectul unei hotărâri a Curții Supreme și al unei modificări legislative. Raportul din 2020 privind statul de drept a constatat că publicarea hotărârilor tribunalelor de primă instanță rămâne limitată, în special în cauzele civile și comerciale, iar lizibilitatea automată a hotărârilor judecătorești publicate este relativ scăzută 34 . Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană nu prezintă îmbunătățiri în aceste două domenii 35 . În mai 2020, Curtea Supremă a pronunțat o hotărâre preliminară într-o cauză privind dreptul de acces la informații dintr-un dosar penal 36 . Curtea a statuat că Legea privind procedura penală restricționează dreptul de a consulta un dosar la persoanele care au un interes juridic (de exemplu, inculpați și victime) și că dispozițiile Legii privind accesul la informații publice nu se aplică documentelor judiciare și de urmărire penală. Parlamentul a răspuns prin adoptarea unei modificări la Codul de procedură penală care prevede în mod explicit că se aplică regimul general al accesului la documente în temeiul Legii privind accesul la informații publice 37 . În conformitate cu această modificare, o persoană a cărei cerere de acces la documente judiciare sau de urmărire penală (fie într-o cauză deschisă, fie într-o cauză închisă) ar fi respinsă de un judecător sau, respectiv, de un procuror, poate sesiza comisarul pentru informare 38 . Potrivit Curții Supreme, această modificare a generat preocupări cu privire la echilibrul adecvat dintre dreptul la informații publice, pe de o parte, și respectarea prezumției de nevinovăție a inculpaților și dreptul la viață privată al persoanelor implicate în procedura penală, pe de altă parte 39 . Ministerul Administrației Publice a înființat un grup de lucru interministerial pentru a examina chestiunea accesului la documentele instanțelor și ale organelor de urmărire penală și pentru a pregăti propuneri în vederea reglementării acestei chestiuni în cadrul Legii privind accesul la informațiile publice.

Consiliul Judiciar și Consiliul Procuraturii beneficiază de o ușoară creștere a resurselor, dar există în continuare deficite. Raportul din 2020 privind statul de drept a constatat că resurselor adecvate pentru Consiliul Judiciar și pentru Consiliul Procuraturii este o condiție importantă pentru funcționarea independentă și eficientă a acestor organisme autonome 40 . Capacitatea administrativă scăzută a Consiliului influențează, de asemenea, calitatea procesului de selecție a judecătorilor și a procurorilor, în special în ceea ce privește motivarea deciziilor și a opiniilor emise și meticulozitatea interviurilor. Începând din 2022, Consiliul Judiciar va putea angaja încă doi membri ai personalului, ceea ce reprezintă o creștere minimă a resurselor disponibile. Cu toate acestea, nu este prevăzut personal suplimentar pentru Consiliul Procuraturii. Bugetul disponibil al Consiliului Judiciar este în creștere, în timp ce bugetul Consiliului Procuraturii a stagnat 41 . Trebuie remarcat faptul că bugetul total pentru sistemul de justiție a crescut timp de mai mulți ani 42 .

Eficiență

Eficiența sistemului judiciar a scăzut ușor, iar provocările legate de cauzele privind criminalitatea economică și financiară, identificate în Raportul din 2020 privind statul de drept, persistă. În 2020, toate instanțele au primit cu 11 % mai puține cauze noi și au soluționat cu 13 % mai puține cauze, comparativ cu 2019. Stocul total al cauzelor restante la sfârșitul anului 2020 a crescut cu 5 %, comparativ cu 2019 43 . Durata medie a procedurilor în cadrul tribunalelor de primă instanță a crescut la aproximativ 20 de luni în cauzele civile litigioase și a stagnat la 11 luni în cauzele comerciale litigioase. În cadrul recursurilor, în cea mai mare parte datorită desfășurării procedurilor în scris, aceste tipuri de cauze au fost soluționate mai rapid, și anume în aproximativ 2,4 luni în cauzele civile și în 3,4 luni în cauzele comerciale, în medie. În ceea ce privește infracțiunile mai complexe de spălare a banilor, durata proceselor în cadrul tribunalelor de primă instanță a scăzut la 876 de zile în 2019 (în scădere de la 1 132 de zile în 2018), în medie, și rămâne printre cele mai ridicate din UE 44 . În 2020, durata medie în cauzele de contencios administrativ în primă instanță a crescut la 13,7 luni 45 .

II.Cadrul anticorupție

Legea-cheie care instituie cadrul instituțional și legislativ pentru prevenirea și combaterea corupției în Slovenia este Legea privind integritatea și prevenirea corupției (IPCA). Legea a fost modificată în noiembrie 2020, incluzând noi dispoziții privind organizarea și funcționarea Comisiei pentru prevenirea corupției, precum și norme privind activitatea de lobby și protecția avertizorilor de integritate, printre altele. Aceleași modificări au actualizat, de asemenea, normele privind conflictele de interese, declarația de avere, activitatea de lobby și practica „ușilor turnante”. Comisia pentru prevenirea corupției este un organism de stat autonom și independent, responsabil de combaterea corupției. Comisia colaborează periodic cu Poliția și cu Parchetul Specializat, însă își menține competențele de supraveghere și de anchetă administrativă și este responsabilă de supravegherea punerii în aplicare a dispozițiilor privind conflictele de interese, integritatea, declarațiile de avere, cadourile și practica „ușilor turnante”. Biroul național de anchetă este o unitate specializată de cercetare penală pentru depistarea și investigarea infracțiunilor grave, în special a corupției, precum și a infracțiunilor economice, financiare și a criminalității organizate.

Percepția experților și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne relativ scăzut. Potrivit Indicelui privind percepția asupra corupției al Transparency International, în anul 2020, Slovenia a obținut un punctaj de 60/100 și s-a situat pe locul al 11-lea în Uniunea Europeană și pe locul al 35-lea la nivel mondial 46 . Această percepție s-a menținut la un nivel relativ stabil 47 în ultimii cinci ani  48 .

Legea privind integritatea și prevenirea corupției a fost consolidată recent. Legea a fost modificată în noiembrie 2020, fiind introduse dispoziții referitoare la numirea comisarilor șefi și adjuncți ai Comisiei pentru prevenirea corupției. De asemenea, modificările definesc mai clar diferitele proceduri de anchetă administrativă în fața Comisiei și normele care se aplică acesteia în desfășurarea acestora, precum și procedurile accelerate privind infracțiunile minore și alte proceduri de drept public, inclusiv drepturile procedurale ale persoanelor anchetate, precum și posibilitatea de a contesta deciziile acesteia. Aceste drepturi procedurale au fost introduse pentru a răspunde hotărârilor pronunțate de Tribunalul Administrativ și de Curtea Supremă, care au evidențiat deficiențe privind drepturile persoanelor care fac obiectul unor proceduri administrative în fața Comisiei. Au fost incluse, de asemenea, dispoziții privind integritatea referitoare la cadouri, activitatea lobby și supravegherea declarațiilor de avere 49 .

Până la expirarea sa, strategia națională anticorupție a fost în mare parte pusă în aplicare, dar unele acțiuni nu au fost încă finalizate și nu a fost adoptat niciun nou plan până în prezent. Raportul privind punerea în aplicare a celei de a treia strategii naționale de combatere a corupției (2017-2019) 50 , adoptat în aprilie 2020, indică faptul că, deși o mare parte din acțiuni au fost puse în aplicare, altele sunt încă pendinte, în special acțiuni în domenii legate de dezvoltarea instrumentelor de integritate în sectoare specifice (precum proprietatea statului, afacerile externe, știința, educația și sportul) 51 . Ministerul Administrației Publice, care este responsabil de monitorizarea punerii în aplicare a strategiei, a raportat că lucrează la punerea în aplicare a acțiunilor rămase, împreună cu alte instituții publice (precum Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, precum și Comisia pentru prevenirea corupției). Nu a fost încă propusă o nouă strategie anticorupție pentru perioada de după 2019.

Comisia pentru prevenirea corupției a fost consolidată, inclusiv independența sa, deși o eficacitate deplină nu a fost încă realizată. Comisia rămâne organismul de stat autonom pentru prevenirea corupției. În urma modificărilor aduse Legii privind integritatea și prevenirea corupției, Comisia și-a consolidat independența prin noua procedură de numire pentru conducerea sa: Comisarul șef și cei doi adjuncți ai acestuia. Modificările prevăd noi criterii pentru îmbunătățirea transparenței procedurii de numire a conducerii. Modificările au în vedere un comitet de numire (în locul comitetului de selecție), care să desemneze candidații și să îi excludă pe candidații care provin dintr-un context politic. În plus, comitetul de numire efectuează o evaluare personală a caracterului adecvat al candidaților. Președintele republicii numește în prezent conducerea pe baza unei liste de candidați prezentate de comitetul de numire 52 . În ceea ce privește procedura de anchetă administrativă, Legea modificată privind integritatea și prevenirea corupției a clarificat și a consolidat drepturile persoanelor aflate în curs de examinare de către Comisie, inclusiv posibilitatea de a contesta deciziile emise de Comisie. În ceea ce privește resursele, Comisia are, în aprilie 2021, un personal format din 40 de funcționari (și anume, comisarul șef, doi adjuncți și 37 de funcționari publici). Cu toate acestea, ocuparea tuturor posturilor din cadrul personalului nu a fost încă finalizată 53 . Comisia intenționează să angajeze încă cinci funcționari pe an în 2021 și 2022 54 . Acest lucru este posibil datorită creșterii resurselor financiare cu aproximativ 200 000 EUR pe an începând din 2019. Cu toate acestea, din cauza restricțiilor generale în ceea ce privește cheltuielile publice, Comisia nu a fost autorizată, până în mai 2021, să angajeze personal suplimentar sau să redistribuie resurse, deși i s-a alocat bugetul necesar 55 . În pofida acestor îmbunătățiri, Comisia continuă să se confrunte cu unele provocări legate de competențele și resursele tehnice (și anume analiza datelor) 56 .

Există în continuare provocări în ceea ce privește investigarea infracțiunilor economice și financiare și conducerea Biroului național de anchetă. Resursele de care dispune poliția (numărul, vechimea și specializarea funcționarilor poliției) rămân o provocare care, potrivit autorităților, afectează calitatea și durata investigațiilor, în special în cazurile de criminalitate economică și financiară. Absența resurselor în unele districte polițienești duce, de asemenea, la întârzieri în ceea ce privește cererile procurorilor privind investigațiile ulterioare. Rapoartele indică acuzații de imixtiune politică în activitatea autorităților de cercetare și urmărire penală, în special în legătură cu Biroul național de anchetă 57 , care este o unitate specializată de cercetare penală înființată în 2009 pentru depistarea și investigarea infracțiunilor grave, în special a corupției, precum și a infracțiunilor economice, financiare și a criminalității organizate. În octombrie 2020, în urma unei hotărâri a Tribunalului Administrativ privind ilegalitatea demiterii fostului director și în așteptarea unui recurs 58 , guvernul a lansat un concurs public pentru ocuparea postului de director. În iunie 2021, exista încă un director interimar responsabil. Schimbarea a patru directori diferiți în ultimele 14 luni pare să fi întârziat funcționarea Biroului național de anchetă 59 . Lipsesc rezultatele concrete ale investigațiilor efectuate de Birou în cazurile de corupție la nivel înalt.

Deși numărul urmăririlor penale a crescut, judecarea cauzelor în instanță rămâne la un nivel scăzut, în special în ceea ce privește corupția la nivel înalt. În 2020, numărul urmăririlor penale în cazurile de corupție a crescut în comparație cu anul precedent (298 în 2020, comparativ cu 185 în 2019, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 62 %) 60 . În ceea ce privește instanțele, în 2020 au existat doar 15 hotărâri în cauze legate de corupție (inclusiv două condamnări la închisoare) 61 , dintre care niciuna nu a fost o cauză legată de corupție la nivel înalt 62 . Aceasta reprezintă o nouă scădere a numărului de cauze legate de corupție soluționate 63 . În unele cauze legate de corupție la nivel înalt, instanțele nu au organizat o audiere în instanță timp de mai mult de un an și jumătate 64 . Parchetul specializat (SSPO) are competența de a urmări penal infracțiunile legate de corupție din sectorul public și privat. SSPO conduce activitatea Biroului național de anchetă (NBI), a Direcției generale de poliție (GPD) și a sectoarelor poliției judiciare (CPS) din cadrul administrațiilor regionale de poliție. SSPO se bazează pe 28 de procurori, care se ocupă de diferite cauze în materie penală. Lipsa personalului calificat (în special procurori) afectează ordinea priorității cauzelor legate de corupție la nivel înalt. Procuratura a indicat, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește expertiza în domeniul analizei financiare și a datelor. Examinarea datelor financiare este delegată poliției sau Biroului pentru combaterea spălării banilor (unitatea de investigații financiare — FIU). Cu toate acestea, din cauza absenței resurselor umane și tehnice în cadrul poliției menționate mai sus, întârzierile poliției în ceea ce privește finalizarea investigațiilor 65 reprezintă o provocare pentru SSPO. Alte provocări raportate de SSPO sunt legate de fragmentarea instituțională (fiind atribuite roluri similare unor entități diferite), depistarea târzie a infracțiunilor financiare, lipsa specializării judecătorilor, precum și deficiențele în comunicarea electronică cu poliția 66 .

Pe lângă absența expertizei și a resurselor, apar provocări în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție din cauza termenului de prescripție. În afară de deficiențele privind expertiza și resursele din cadrul Procuraturii, indicate mai sus, potrivit autorităților 67 , termenul de prescripție reprezintă o provocare suplimentară pentru urmărirea penală a cazurilor de corupție. Termenul de prescripție pentru infracțiunile de corupție este, în general, de zece ani 68 . Nu există planuri de modificare a termenului de prescripție 69 . În plus, prin decizia președintelui Curții Supreme, urmărirea penală a tuturor cazurilor (inclusiv a cazurilor de corupție) a fost suspendată în timpul pandemiei de COVID-19, cu excepția cazului în care există riscul ca presupusa infracțiune să se prescrie în următoarele șase luni 70 .

Declarația de avere a fost extinsă la categorii suplimentare de funcționari, dar publicarea acestor declarații rămâne o provocare. Legea modificată privind integritatea și prevenirea corupției a extins lista persoanelor care trebuie să depună declarația de avere, pentru a include consilierii naționali și supraveghetorii întreprinderilor de stat, pe lângă funcționarii de rang înalt aleși și numiți 71 . Comisia pentru prevenirea corupției este responsabilă de monitorizarea declarațiilor financiare ale funcționarilor publici 72 și a colaborat recent cu Ministerul Administrației Publice în vederea lansării unei noi platforme electronice pentru depunerea declarațiilor de avere. Din cauza constrângerilor în materie de resurse umane ale Comisiei pentru prevenirea corupției și având în vedere numărul de declarații primite (aproximativ 4 500 de declarații și alte 4 300 de documente conexe transmise în fiecare an 73 ), se efectuează verificări pe un eșantion aleatoriu de declarații. Examinările indică faptul că inexactitatea declarațiilor (caracterul incomplet sau eronat) este limitată și nesemnificativă, fără a fi necesară transmiterea de notificări cu caracter penal către Procuratură 74 . În 2020, doar trei funcționari ai Comisiei au lucrat la verificarea declarațiilor de avere a 18 470 de funcționari care sunt obligați să depună declarațiile, efectuând 16 supervizări cu privire la 923 de persoane fizice și 67 de instanțe 75 . Deși Legea modificată privind integritatea și prevenirea corupției a extins lista funcționarilor care sunt obligați să își declare averea, aceasta a redus, de asemenea, lista funcționarilor ale căror declarații vor fi publicate 76 . Deși Comisia pentru prevenirea corupției a început să își îmbunătățească sistemul informatic și platforma online pentru a se alinia la cerința de publicare prevăzută de lege, declarațiile de avere ale funcționarilor publici nu au fost încă publicate.

Dispozițiile privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese au fost consolidate, deși punerea lor efectivă în aplicare rămâne o provocare. În conformitate cu Legea privind integritatea și prevenirea corupției, funcționarii publici care, înainte de preluarea funcției, au desfășurat o activitate sau au deținut o funcție incompatibilă cu funcția lor actuală, trebuie să înceteze activitatea în termen de cel mult 30 de zile de la data alegerii, numirii sau aprobării mandatului lor. Legea modificată privind integritatea și prevenirea corupției a extins restricțiile postangajare pentru funcționarii publici care ocupă posturi în sectorul privat. Comisia pentru prevenirea corupției poate iniția o procedură de evaluare a incompatibilității mandatului în cazul în care consideră că desfășurarea activității respective este de natură să prezinte un risc disproporționat pentru îndeplinirea obiectivă și imparțială a atribuțiilor funcției sau să îi pună în pericol integritatea. În mai 2021, Comisia a trimis guvernului o inițiativă de unificare a reglementărilor privind conflictele de interese și încălcarea integrității pentru toți funcționarii, ceea ce, potrivit CPC, ar îmbunătăți supravegherea, egalitatea de tratament a funcționarilor și ar permite proceduri privind integritatea funcționarilor anteriori 77 . CPC prelucrează în prezent cazuri de mare notorietate legate de presupuse conflicte de interese 78 .

Dispozițiile privind activitatea de lobby pentru funcționarii publici și persoanele alese continuă să se îmbunătățească. Funcționarii și angajații publici de la nivel național și local trebuie să raporteze contactele cu persoanele care desfășoară activități de lobby, atât angajatorului, cât și Comisiei pentru prevenirea corupției. Comisia prelucrează și publică datele privind activitatea de lobby pe pagina sa de internet (denumită Erar) 79 , împreună cu informațiile conținute în registrul activităților de lobby. În conformitate cu Legea modificată privind integritatea și prevenirea corupției, persoanele care desfășoară activități de lobby (care includ în prezent grupuri de interese, pe lângă persoane fizice care desfășoară activități de lobby), trebuie să publice un raport anual.

Transparența datelor publice, în special în ceea ce privește cheltuielile publice, rămâne în vigoare. Pagina de internet Erar este utilizată, de asemenea, pentru a publica date, altele decât cele legate de activitatea de lobby, privind administrația publică, inclusiv tranzacțiile și informațiile din domeniul achizițiilor publice. În prezent, se estimează că Erar conține date privind aproximativ 200 milioane de tranzacții financiare, începând cu anul 2003, efectuate atât de către guvernul național, cât și de către agențiile locale. Chest (sau Skrinja) este o altă platformă administrativă online prin care utilizatorii pot obține date și rapoarte privind salariile din sectorul public 80 . În 2020, Curtea de Conturi a auditat operațiunile financiare a 13 partide politice (pentru anul 2018 sau anul 2019) și a emis șase avize pozitive și șapte avize cu rezerve, inclusiv recomandări privind îmbunătățirea operațiunilor financiare și creșterea transparenței (de exemplu, în ceea ce privește împrumuturile, contribuțiile) 81 .

În 2020, au fost adoptate norme în materie de etică pentru membrii Parlamentului. Consiliul Președintelui Parlamentului este responsabil de monitorizarea punerii în aplicare a codului deontologic 82 și, în caz de abatere, poate impune sancțiuni 83 . De la adoptarea codului deontologic, unui membru al Parlamentului i-a fost impusă o sancțiune pentru o încălcare minoră 84 .

În pofida dispozițiilor juridice existente privind protecția avertizorilor de integritate, asigurarea eficace a respectării legii nu a fost încă pusă în aplicare. Legea privind integritatea și prevenirea corupției conține un capitol dedicat exclusiv protecției avertizorilor de integritate. Cu toate acestea, numărul rapoartelor și al cererilor de protecție ale avertizorilor de integritate în temeiul legii rămâne scăzut 85 . De asemenea, deși legea prevede posibilitatea de a numi persoane care să primească rapoarte cu privire la un comportament lipsit de etică sau ilegal în cadrul instituțiilor publice, se pare că fie funcționarii de acest tip nu sunt numiți, fie activitatea acestora nu este pe deplin operațională 86 . Cu toate acestea, cel puțin un caz de mare notorietate a fost inițiat în timpul pandemiei, în urma informațiilor transmise de un avertizor de integritate 87 . Potrivit Procuraturii, dispozițiile existente din Codul de procedură penală referitoare la martorii protejați nu pot fi aplicate avertizorilor de integritate dacă aceștia sunt, de asemenea, considerați suspecți (de exemplu, într-un caz de corupție).

În timpul pandemiei de COVID-19 au fost puse în aplicare mai multe acțiuni menite să evalueze, să prevină și să descurajeze riscul de corupție, în special în domeniul achizițiilor publice. În timpul pandemiei de COVID-19, Comisia pentru prevenirea corupției a emis o serie de orientări pentru a depista și a descuraja riscul de corupție, în special în ceea ce privește procedurile de achiziții publice. La cererea Parlamentului, Curtea de Conturi a finalizat un raport de audit la nivel național privind achizițiile de dispozitive medicale pentru COVID-19, care a fost publicat în februarie 2021. Constatările au scos la iveală 13 cazuri de suspiciune de corupție, care au fost ulterior transmise parchetului. În 2020, Comisia Națională de Reexaminare pentru achiziții publice a raportat unele cazuri de încălcare a procedurilor de achiziții publice, ceea ce a dus la deschiderea de noi cazuri 88 . Începând din ianuarie 2021, este posibil să se depună online cereri de reexaminare a procedurilor de achiziții publice, deciziile aferente acestora fiind, de asemenea, publicate online 89 . În acest context, Ministerul Administrației Publice a inițiat un proces de consultare publică cu privire la modificarea legii privind achizițiile publice, iar Ministerul Sănătății a înființat un grup de lucru pentru elaborarea recomandărilor de modificare a legislației privind achizițiile publice în vederea unei achiziții mai eficiente de echipamente medicale 90 .

III.Pluralismul și libertatea mass-mediei

În Slovenia, cadrul juridic pentru libertatea de exprimare și de informare este stabilit prin Constituție, în timp ce pluralitatea mass-mediei este asigurată prin legislația secundară specifică. Agenția de reglementare a mass-mediei, Agenția pentru Rețele și Servicii de Comunicații (AKOS), este o autoritate independentă, separată din punct de vedere juridic și funcțional de guvern. Normele privind transparența drepturilor de proprietate asupra mass-media impun întreprinderilor să declare autorităților de concurență care este influența proprietarului sau a conducerii peste un anumit prag. O modificare considerabilă a drepturilor de proprietate impune, de asemenea, acordul ministerului de resort. Legislația pentru transpunerea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale este în curs de adoptare 91 .

Independența Agenției pentru Rețele și Servicii de Comunicații este asigurată prin lege, dar există în continuare provocări în ceea ce privește resursele și angajamentul acesteia de a-și consolida independența. Agenției pentru Rețele și Servicii de Comunicații (AKOS) i-au fost alocate resurse suplimentare pentru a-și îndeplini noile atribuții ca urmare a viitoarei transpuneri a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale 92 . Cu toate acestea, nu s-a stabilit încă dacă resursele suplimentare sunt suficiente pentru ca agenția să își poată îndeplini pe deplin gama largă de atribuții care i-au fost încredințate 93 . Absența garanțiilor împotriva imixtiunilor politice rămâne, de asemenea, un motiv de îngrijorare 94 . Prin urmare, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM 2021) evaluează riscul privind independența și eficacitatea autorității în domeniul mass-media ca fiind mediu 95 . Statutul AKOS este garantat de Legea comunicațiilor electronice 96 , iar agenția își derivă competențele de executare în domeniul mass-mediei audiovizuale din Legea privind mass­media 97 și din Legea privind serviciile mass-media audiovizuale 98 . În 2020, guvernul a propus o revizuire a Legii privind mass-media, care urma să fie finalizată până la sfârșitul anului 2021. Revizuirea Legii privind serviciile mass-media audiovizuale, care include transpunerea Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale, este încă în curs de desfășurare, iar guvernul intenționează să o finalizeze până la sfârșitul anului 2021 99 . În iunie 2020, a fost lansată o consultare publică referitoare la revizuirea Legii privind serviciile mass-media audiovizuale, o revizuire care a inclus o dispoziție explicită privind independența agenției 100 . Cu toate acestea, versiunea actuală a proiectului de lege, pe care guvernul a prezentat-o parlamentului în martie 2021, nu conține o astfel de dispoziție 101 . Prin urmare, este încă îndoielnic dacă angajamentul autorităților de a consolida independența agenției va duce într-adevăr la obținerea acestui rezultat. În octombrie 2020, guvernul a propus o lege pentru fuzionarea a opt organisme de reglementare, inclusiv AKOS 102 , în două agenții. Această propunere a generat preocupări cu privire la independența autorității de reglementare 103 . În aprilie 2021, legea propusă nu a primit sprijinul Parlamentului și, prin urmare, procedura sa parlamentară s-a încheiat.

Slovenia are dispoziții specifice privind transparența proprietății asupra mass-mediei, dar persistă preocupări cu privire la identificarea eficace a structurilor de proprietate. Editorii sau radiodifuzorii au obligația de a raporta ori de câte ori drepturile de proprietate individuale sau pachetele de acțiuni din întreprindere ating sau depășesc pragul de 5 % 104 . Informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt publicate în Registrul mass-mediei, care este pus la dispoziția publicului pe site-ul Ministerului Culturii 105 . În iulie 2020, guvernul a publicat proiectele de amendamente la Legea privind mass-media, care ar consolida regimul privind transparența proprietății asupra mass-mediei prin eliminarea pragului minim de 5 %, cu excepția întreprinderilor organizate ca societăți pe acțiuni 106 . Acest amendament, dacă va fi adoptat, ar îmbunătăți transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în MPM 2021, în prezent beneficiarii efectivi nu sunt identificați întotdeauna în registru. Concluzia cu privire la transparența proprietății asupra mass-mediei în Slovenia evidențiază, prin urmare, un risc mediu 107 . Un studiu cu durata de doi ani realizat de jurnaliști de investigație a identificat structuri de proprietate integrate opace, în special în cazul proprietarilor multipli în cascadă, ceea ce face dificilă determinarea proprietarului final sau a persoanei care exercită influența asupra organului de presă respectiv 108 . În ceea ce privește concentrarea în mass-media de știri, Legea privind mass-media prevede un prag de participare la capital de peste 20 %, pentru a limita concentrarea crossmedia; cu toate acestea, MPM 2021 raportează o lipsă de date și absența unei analize periodice pentru a putea evalua situația 109 .

Au fost raportate cazuri de imixtiune politică în mass-media. MPM 2021 a evaluat că independența politică a mass-mediei din Slovenia este expusă unui risc ridicat. Au fost exprimate preocupări cu privire la posibile modificări în ceea ce privește finanțarea serviciului public de radiodifuziune, astfel cum se prevede în proiectele de amendamente la Legea privind mass-media, precum și cu privire la presiunea exercitată asupra agenției naționale de presă, care au fost considerate de părțile interesate ca fiind motivate politic 110 . În special, ca urmare a unor întârzieri în plata finanțării pentru anul 2020 către Agenția slovenă de presă (STA), Biroul guvernamental pentru comunicații (UKOM) nu a plătit finanțarea agenției pentru anul 2021 111 . La cererea autorităților slovene, la 29 aprilie 2021, Comisia Europeană a declarat că finanțarea în valoare de 2,5 milioane EUR acordată de Slovenia Agenției slovene de presă pentru a-și îndeplini misiunea de serviciu public este în deplină conformitate cu legislația UE 112 . Cu toate acestea, aceste fonduri nu au fost încă plătite 113 . Diferite părți interesate au exprimat preocupări cu privire la situația generală a pluralismului mass-mediei în Slovenia 114 .

Nu au fost observate progrese în ceea ce privește guvernanța publicității de stat. Astfel cum s-a menționat în Raportul din 2020 privind statul de drept, nu există un set de principii transparente și clare atunci când publicitatea este distribuită organelor de presă de către autoritățile naționale, regionale și locale 115 . Potrivit unei anchete recente 116 și altor surse 117 , această situație este deosebit de lipsită de transparență cu privire la mass-media municipală. Publicitatea realizată de întreprinderile deținute majoritar sau integral de stat pare a fi, de asemenea, lipsită de transparență, deoarece acestea refuză adesea să partajeze astfel de informații invocând dispoziții juridice care protejează secretele de afaceri 118 . În 2020, guvernul a publicat recomandări pentru punerea în aplicare a campaniilor publicitare de către ministere și serviciile guvernamentale, care au sugerat distribuirea de fonduri în mod egal între organele de mass-media, indiferent de performanța acestora pe piețele mass-media (MPM 2021). Distribuirea fondurilor de sprijin pentru pluralismul mass-mediei este considerată transparentă. Fondurile sunt acordate de o comisie desemnată de Ministerul Culturii, iar informațiile privind fondurile alocate sunt publicate pe site-urile beneficiarilor 119 .

Condițiile economice ale mass-mediei s-au înrăutățit în timpul pandemiei de COVID-19. Incertitudinea economică pentru sectorul mass-mediei a crescut, de asemenea, din cauza suspendării temporare de către Ministerul Culturii a plăților destinate licitației anuale pentru cofinanțarea conținutului mediatic, care a avut loc în 2020, deși fondurile au fost ulterior plătite integral 120 . Unele părți interesate 121 au fost preocupate de condițiile economice ale jurnaliștilor, în special ale jurnaliștilor independenți 122 . Nu au fost luate măsuri specifice pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19 asupra organelor de mass-media. Cu toate acestea, jurnaliștii au avut acces la măsurile generale de sprijin oferite de guvern 123 . În 2020, Ministerul Culturii a deblocat fondurile anuale, prin intermediul unui concurs, în valoare de 2,7 milioane EUR în acest an, cu scopul de a sprijini pluralismul mass-mediei și diversitatea conținutului mediatic 124 ; cu toate acestea, părțile interesate au exprimat unele preocupări cu privire la posibilele riscuri de influență politică asupra distribuirii unor astfel de fonduri 125 .

Jurnaliștii se confruntă în continuare cu obstacole în calea accesului la informații și documente publice, în special din cauza procedurilor îndelungate. Dreptul la informare este consacrat prin Constituție și este reglementat prin Legea privind accesul la informații publice. Cu toate acestea, procesul de obținere a informațiilor publice este adesea îndelungat, având în vedere implicarea tuturor autorităților relevante care participă la acest proces. Deși comisarul pentru informare intervine în mod regulat atunci când jurnaliștii sunt împiedicați să acceseze informații și documente publice de către administrația de stat 126 , această utilizare frecventă a sistemului de căi de atac sporește considerabil volumul de activitate al comisarului 127 . În plus, instanțele administrative, care examinează deciziile comisarului pentru informare, nu acordă prioritate unor astfel de cazuri în practică, în pofida unei obligații juridice în acest sens 128 . Acest lucru a dus la întârzieri ale procedurilor de control judiciar, care sunt comparabile cu cauzele obișnuite 129 . MPM 2021 a atribuit un risc mediu protecției dreptului la informare, în comparație cu riscul scăzut atribuit de MPM 2020, din cauza utilizării abuzive frecvente a excepțiilor de la dreptul la informare și a procedurilor îndelungate.

Hărțuirea online și acțiunile în justiție îndreptate împotriva jurnaliștilor continuă să crească, în timp ce atacurile fizice sunt rare 130 . Libertatea de exprimare și de informare este consacrată în Constituție și sunt instituite mecanisme judiciare relevante. Cu toate acestea, MPM 2021 a evaluat protecția libertății de exprimare ca fiind expusă unui risc mediu 131 . Unele atacuri fizice împotriva jurnaliștilor au fost raportate în octombrie și noiembrie 2020, iar în februarie 2021, în timpul protestelor – autorii au fost identificați și sunt anchetați 132 . Începând din octombrie 2020, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a publicat 12 alerte privind Slovenia. Alertele se referă în principal la hărțuirea jurnaliștilor și la procesele intentate împotriva jurnaliștilor 133 . În cursul anului trecut au fost înregistrate mai multe acțiuni în justiție împotriva jurnaliștilor și a organelor de presă cu efecte intimidante 134 . Hărțuirea online și amenințările la adresa jurnaliștilor, vizând în special jurnalistele, inclusiv din partea unor politicieni, continuă să fie numeroase 135 . În plus, numeroși autori ai atacurilor online rămân anonimi, iar jurnaliștii au tendința de a raporta cazurile de hărțuire online mai rar decât amenințările fizice 136 . Ca evoluție pozitivă, în urma unei hotărâri a Curții Supreme, Parchetul Suprem și-a modificat opinia juridică cu privire la interpretarea articolului 297 din Codul penal în urma hotărârii Curții Supreme 137 , permițând urmărirea penală a infracțiunilor comise împotriva jurnaliștilor și în temeiul acestei dispoziții 138 .

IV.Alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru

Slovenia are un sistem parlamentar de guvernare cu o structură bicamerală imperfectă, în care doar Adunarea Națională (prima cameră a Parlamentului) adoptă legi, și nu Consiliul Național (cea de a doua cameră a Parlamentului) 139 . Proiectele de legi pot fi depuse de guvern, de orice membru al parlamentului sau de cel puțin 5 000 de „alegători”. Curtea Constituțională efectuează ex post controlul constituționalității, inclusiv în cauzele concrete, pe baza unei excepții de neconstituționalitate. Pe lângă sistemul judiciar și alte organisme, Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului și Avocatul Principiului Egalității sunt, de asemenea, responsabili pentru protecția drepturilor persoanelor fizice.

Parlamentul a continuat să funcționeze în timpul pandemiei de COVID-19. În aprilie 2020, o modificare a Regulamentului de procedură al Parlamentului a eliminat obstacolele din calea sesiunilor online ale comisiilor parlamentare și a sesiunilor plenare 140 . Tot ca urmare a acestor modificări, Parlamentul și-a desfășurat activitatea în mod normal pe parcursul anului 2020 și a adoptat 78 de legi, ceea ce este comparabil cu anii precedenți. După cum s-a analizat în Raportul din 2020 privind statul de drept, legile pot fi adoptate printr-o procedură de urgență sau rapidă, care este decisă de colegiul Președintelui Parlamentului 141 . În 2020, 31 % din toate legile au fost adoptate în conformitate cu procedura obișnuită (30 % în 2019), 32 % dintre legi au fost adoptate în conformitate cu procedura de urgență (18 % în 2019), iar 27 % dintre legi au fost adoptate în conformitate cu procedura legislativă rapidă (31 % în 2019). Aceste date arată că proporția combinată de proceduri legislative urgente sau rapide nu s-a modificat în mod semnificativ. Există probleme în ceea ce privește consultarea societății civile de către guvern cu privire la proiectele de lege. În special, consultările publice fie nu sunt efectuate deloc, fie sunt prea scurte, fie nu au un termen limită specificat pentru observații 142 .

Legea privind bolile transmisibile, modificată de patru ori de la începutul pandemiei de COVID-19, a constituit temeiul adoptării de măsuri restrictive, deoarece nu a fost declarată starea de urgență. Numeroase măsuri au fost adoptate în perioada martie 2020 - februarie 2021, în principal în temeiul Legii privind bolile transmisibile, care a impus restricții temporare sau interdicții privind circulația, reuniunile publice, utilizarea anumitor servicii (anumitor activități economice), serviciile publice (educație, justiție, servicii administrative), utilizarea echipamentelor de protecție, carantina și serviciile publice de transport de călători. Măsurile au fost adoptate în cea mai mare parte sub formă de ordine și ordonanțe, mai puțin frecvent sub formă de decizii și legi. Astfel de măsuri au fost, de obicei, adoptate de ramura executivă a puterii, cel mai adesea de guvern și rareori de miniștri individuali. La 3 iunie 2021, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 39 din Legea privind bolile transmisibile, care permitea guvernului să limiteze sau să interzică libertatea de circulație sau libertatea de asociere 143 . Majoritatea măsurilor au fost publicate în Jurnalul Oficial, iar cele care nu au fost publicate, au fost evaluate de Curtea Constituțională din punctul de vedere al dispozițiilor constituționale privind necesitatea publicării. Pe baza competențelor juridice, măsurile au fost adoptate și de municipalități, dar numai în domeniul lor de competență 144 .

Independența financiară a anumitor organisme independente a fost asigurată printr-o hotărâre a Curții Constituționale. În decembrie 2020, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unor părți din Legea finanțelor publice, în măsura în care acestea prevedeau procedura de definire a bugetului Consiliului Național (camera a doua a Parlamentului), al Curții Constituționale, al Avocatului Poporului pentru Drepturile Omului 145 și al Curții de Conturi 146 . Această hotărâre a subliniat autonomia financiară și independența celor patru instituții independente menționate, instituite prin Constituție. Anterior, aceste organisme au prezentat propuneri de buget Ministerului de Finanțe, care nu era obligat să respecte suma propusă. Guvernul și parlamentul au în prezent obligația de a garanta bugetul acestor instituții, fără a influența valoarea acestuia.

Curtea Constituțională și-a îmbunătățit eficiența și a jucat un rol activ în revizuirea măsurilor luate în contextul pandemiei de COVID-19. Raportul din 2020 privind statul de drept a constatat că, din cauza creșterii numărului excepțiilor de neconstituționalitate, stocul de cauze restante de la Curtea Constituțională și durata procedurii au crescut în continuare 147 . În 2020, în pofida unei creșteri semnificative a numărului de inițiative noi și a cererilor privind controlul constituționalității (+55 % comparativ cu 2019) și în condițiile în care numărul de excepții de neconstituționalitate primite a scăzut (-26 % față de 2019), Curtea a soluționat cu 26 % mai multe cauze decât în 2019 148 . Pentru prima dată din 2015, Curtea a fost în măsură să soluționeze aproape toate cauzele primite. Cu toate acestea, întrucât Curtea s-a concentrat pe cauze mai vechi, durata medie a procedurilor a crescut la 530 de zile pentru cauzele privind controlul constituționalității (aproape 500 de zile în 2019) și la 571 de zile pentru excepțiile de neconstituționalitate (420 de zile în 2019). Din martie 2020 până în iunie 2021, Curtea Constituțională a primit 188 de cauze privind măsurile legate de pandemia de COVID-19, printre care 185 de inițiative și cereri privind controlul constituționalității și trei excepții de neconstituționalitate și a fost în măsură să soluționeze deja 123 de inițiative și cereri și trei excepții de neconstituționalitate, pronunțând patru hotărâri (una parțială) 149 . În martie 2021, chestiunea imparțialității judecătorilor Curții Constituționale a fost abordată de Parlament, care l-a invitat pe președintele Curții Constituționale să discute această chestiune. Președintele a răspuns că nu ar fi în conformitate cu Constituția ca Parlamentul să discute cauzele în curs în fața Curții Constituționale sau să aștepte din partea președintelui să apere Curtea Constituțională sau pe el însuși în legătură cu hotărârile pronunțate 150 .

Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului a obținut acreditarea pentru calificativul A și a fost activ în monitorizarea măsurilor restrictive legate de pandemia de COVID-19. În ianuarie 2021, Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului a devenit o instituție națională pentru drepturile omului cu „Calificativ A”, în conformitate cu principiile de la Paris, în urma eforturilor de a dobândi acest calificativ începând din 2015. Subcomitetul GANHRI privind acreditările a recomandat formalizarea și aplicarea corespunzătoare a unui proces de numire a deputaților, precum și alte îmbunătățiri ale legislației 151 . Avocatul Poporului a jucat un rol activ în monitorizarea măsurilor legate de pandemia de COVID-19 prin colectarea tuturor normelor restrictive în vigoare și prezentarea acestora într-un mod consolidat și lizibil pe site-ul său 152 . De asemenea, Avocatul Poporului a contactat puterea executivă în mai multe rânduri și a fost implicat, de asemenea, în elaborarea măsurilor legate de pandemia de COVID-19, în special pentru a asigura respectarea de către acestea a drepturilor omului și a libertăților fundamentale 153 .

Pentru a discuta despre statul de drept, președintele republicii a convocat o primă reuniune a puterilor legislativă, executivă și judiciară. În octombrie 2020, președintele republicii a reunit, pentru prima dată, cei mai înalți reprezentanți ai tuturor celor trei ramuri ale guvernului pentru a discuta despre statul de drept și repartizarea competențelor 154 . La reuniune au participat președintele Adunării Naționale, prim-ministrul, președintele Consiliului Național, președintele Curții Constituționale, președintele Curții Supreme, ministrul justiției și procurorul general. O astfel de inițiativă ar putea contribui la promovarea unei culturi a dialogului și a cooperării loiale între instituțiile statului.

Spațiul societății civile a fost pus sub semnul întrebării. În decembrie 2020, spațiul civic al Sloveniei a fost redus la „restrâns” și din cauza restricțiilor adoptate pentru a face față pandemiei, care au avut un impact asupra mediului favorabil pentru societatea civilă 155 . Au fost raportate campanii de denigrare împotriva organizațiilor neguvernamentale, în special pe platformele de comunicare socială 156 . În timpul pandemiei de COVID-19, Avocatul Poporului a identificat cazuri de legi, măsuri și practici care ar putea afecta negativ spațiul civic și ar putea reduce activitățile apărătorilor drepturilor omului 157 . Au fost observate atacuri la adresa viabilității financiare și economice a organizațiilor civice, inclusiv prin reducerea fondurilor 158 . Se pare că sunt deosebit de îngrijorate organizațiile societății civile care desfășoară activități legate de migranți, de educația în domeniul mass-mediei și de traficul de persoane 159 .

Anexa I: Lista surselor în ordine alfabetică*

* Lista contribuțiilor primite în contextul consultării premergătoare elaborării Raportului din 2021privind statul de drept este disponibilă pe https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/rule-law/rule-law-mechanism/2021-rule-law-report-targeted-stakeholder-consultation .

Agenția pentru Rețele și Servicii de Comunicații (2020), Răspuns la proiectul de lege privind Agenția publică a Republicii Slovenia pentru piață și consumatori și Agenția publică a Republicii Slovenia pentru piețele financiare, 2 octombrie 2020, ().

Cabinetul Președintelui Republicii, comunicat de presă din 13 octombrie 2020, ().

Centre for Media Pluralism and Media Freedom (2021), Media pluralism monitor 2021. [Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media (2021), Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2021].

Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă (ECPMF), Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ), Institutul Internațional de Presă (IPI), OBC Transeuropa și Reporteri fără Frontiere (RSF), Preocupări tot mai mari privind libertatea mass-mediei în Slovenia - scrisoare deschisă din 16 martie 2021 adresată președintelui Comisiei Europene, ().

CIVICUS (2021), Guvernul își continuă atacul asupra OSC, 4 februarie 2021, ().

CNVOS – Rețeaua națională a ONG-urilor, Combaterea online a încălcărilor Rezoluției Parlamentului referitoare la activitatea normativă, ().

Codul de etică judiciară, ianuarie 2017, ().

Comisia Europeană (2020-2021), Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană (2021), Comunicat de presă — Ajutor de stat: Comisia aprobă o compensație în valoare de 2,5 milioane EUR pentru Agenția slovenă de presă STA pentru serviciul public al acesteia, 29 aprilie 2021, ().

Comisia Națională de Reexaminare pentru reexaminarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, Raport pentru anul 2020, martie 2021, ().

Comisia parlamentară pentru afaceri interne, administrația publică și administrația autonomă locală și Comisia pentru justiție (2020), Concluzia din 14 decembrie 2020, ().

Comisia pentru prevenirea corupției (2021), comunicat de presă din 12 mai 2021, ().

Comisia pentru prevenirea corupției (2021), comunicat de presă din 24 mai 2021, ().

Comisia pentru prevenirea corupției (2021), Inițiativa de modificare a legislației privind conflictele de interese și încălcarea integrității, 20 mai 2021, ().

Comisia pentru prevenirea corupției (2021), Raport pentru 2020, 20 mai 2021, ().

Consiliul Europei (2020), Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei emite un comentariu privind drepturile omului referitor la acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice, 27 octombrie 2020, ().

Consiliul Europei, Comisarul pentru drepturile omului, Memorandum privind libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei în Slovenia, 4 iunie 2021, ().

Consiliul Judiciar (2021), Poziții pentru adaptări și modificări ale cadrului juridic care reglementează procedurile disciplinare referitoare la judecători, 4 martie 2021, ().

Consiliul Procuraturii (2021), Comunicat de presă din 17 martie 2021, ().

Consiliul Procuraturii (2021), Concluziile din 1 iunie 2021, ().

Consiliul Procuraturii (2021), Declarația din 9 iulie 2021, ().

Curtea Constituțională (2021), Raportul din 2020, 22 aprilie 2021, ().

Curtea de Conturi (2021), Raport pentru anul 2020, 31 martie 2021, ().

Curtea Supremă (2020), Comunicat de presă din 17 august 2020, ().

Curtea Supremă (2020), Decizia președintelui Curții Supreme, 13 noiembrie 2020, ().

Curtea Supremă (2021), Contribuție din partea Curții Supreme la Raportul din 2021 privind statul de drept. 

Facultatea pentru mass-media (Prof. dr. Matevž Tomšič, Prof. dr. Borut Rončević, Doc. dr. Nuša Erman, Doc. dr. Tamara Besednjak Valič), Raziskava medijske krajine, martie 2021, ().

Forumul Civic European, Contribuția Forumului Civic European la Raportul din 2021 privind statul de drept.

GRECO (2018), Fourth Evaluation Round – Second Compliance Report on Slovenia on corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors (Runda a patra de evaluare – Al doilea raport de conformitate privind Slovenia referitor la prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori).

Guvernul Republicii Slovenia (2021), Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

Guvernul Republicii Slovenia (2021), Raport final privind punerea în aplicare a Programului de guvernare pentru consolidarea integrității și a transparenței 2017–2019, 21 aprilie 2021, ().

Hotărârea Curții Constituționale din 13 mai 2021, U-I-79/20-24, ().

Hotărârea Curții Constituționale din 7 ianuarie 2021, U-I-246/19-41, ().

Hotărârea Tribunalului Administrativ din 22 iulie 2014, UPRS sodba I U 971/2014, ().

OCDE, Grupul de lucru privind mita (2021), Punerea în aplicare a Convenției OCDE împotriva dării sau luării de mită, raport privind faza a 4-a: Slovenia, ().

Parchetul European (2021), Decizia colegiului Parchetului European de stabilire a normelor privind condițiile de angajare a procurorilor europeni delegați, 29 septembrie 2020, modificată la 24 martie 2021, ().

Parchetul Suprem (2021), Raportul din 2020, aprilie 2021, ().

Parlamentul sloven – Consiliul Președintelui (2020), Codul deontologic al deputaților Adunării Naționale a Republicii Slovenia, 12 iunie 2020, ().

Pod črto (2019), buletine informative municipale: milioane de euro din bani publici pentru promovarea primarilor, 6 iunie 2019, ().

Pod črto (2021), Kdo drži informacijsko pištolo: kaj smo ugotovili v preiskavi medijskega lastništva v Sloveniji, 18 ianuarie 2021, (). În cazul unui organ de presă scrisă, studiul nu a putut identifica proprietarul final. ().

Poliția slovenă (2020), Comunicat de presă din 12 octombrie 2020, ().

Poliția slovenă (2020), Comunicat de presă din 29 iulie 2020, ().

Poliția slovenă (2020), Comunicat de presă din 6 mai 2020, ().

Procurorul general (2021), Declarația din 26 mai 2021, ().

Procurorul-șef european (2021), Declarația din 9 iulie 2021 — Procurorul general european exprimă preocupări serioase în scrisoarea adresată ministrului sloven al justiției, ().

Proiect de lege privind Agenția Publică a Republicii Slovenia pentru piață și consumatori și Agenția Publică a Republicii Slovenia pentru piețele financiare, octombrie 2020, ().

Proiecte de amendamente la Legea privind serviciile mass-media audiovizuale, 5 martie 2021. ().

RTV, Prvi kršilec poslanskega etičnega kodeksa je Jani Ivanuša (SNS), dobil je opomin, 9 iunie 2021, ().

RTV, Tarča: Pravosodje po meri politike, 3 iunie 2021, ().

Transparency International (2021), Indicele de percepție a corupției 2020.

Anexa II: Vizită de țară efectuată în Slovenia

În aprilie 2021, serviciile Comisiei au organizat reuniuni virtuale cu:

·Agenția pentru Rețele și Servicii de Comunicații a Republicii Slovenia (AKOS)

·Asociația judecătorilor

·Asociația Jurnaliștilor

·Asociația Jurnaliștilor și Publiciștilor (dna Irena Zagajšek)

·Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului

·Baroul

·Comisia Națională de Reexaminare

·Comisia pentru Prevenirea Corupției

·Consiliul Judiciar

·Consiliul Procuraturii

·Curtea Constituțională

·Curtea de Conturi

·Curtea Supremă

·Direcția Generală de Poliție (divizia de criminalitate economică) și Biroul național de anchetă (NPU)

·Facultatea de mass-media (Full prof. Borut Rončević, Full prof. Matevž Tomšič)

·Institutul pentru pace

·Ministerul Administrației Publice

·Ministerul Culturii

·Ministerul Justiției

·Pod črto

·Procuratura (Procurorul General, Parchetul Suprem, Parchetul specializat)

·Rețeaua națională a ONG-urilor (CNVOS)

·Secretariatul Parlamentului

·Transparency International Slovenia

·Uniunea jurnaliștilor din Slovenia

* Comisia s-a întâlnit, de asemenea, cu următoarele organizații în cadrul mai multor reuniuni orizontale:

·Amnesty International

·Centrul european pentru legislație nonprofit

·Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă

·Centrul pentru Drepturi Reproductive

·CIVICUS

·Comisia Internațională a Juriștilor

·Comitetul Helsinki – Țările de Jos

·Conferința bisericilor europene

·EuroCommerce

·Federația Europeană a Jurnaliștilor

·Federația Internațională pentru Drepturile Omului

·Forumul Civic European

·Forumul European al Tineretului

·Front Line Defenders

·Fundația Human Rights House

·Human Rights Watch

·ILGA-Europa

·Institutul de Politici Europene pentru o Societate Deschisă

·Institutul Internațional de Presă

·Parteneriatul European pentru Democrație

·Philanthropy Advocacy

·Protection International

·Reporteri fără Frontiere

·Rețeaua Europeană a Federației Internaționale pentru Planificare Familială

·Societatea civilă Europa

·Transparency International EU

·Uniunea Libertăților Civile pentru Europa

(1)      În total, există 60 de tribunale de primă instanță, un tribunal pentru litigii de muncă preluând, de asemenea, cauze de asigurări sociale. Tribunalul Administrativ are calitatea de instanță superioară.

(2)      Răspunderea principală a Consiliului Judiciar este selectarea candidaților pentru funcțiile judiciare. Astfel cum este garantat de Constituție, majoritatea membrilor Consiliului Judiciar sunt judecători, aleși de colegii lor. Ceilalți cinci membri sunt reprezentanți ai altor profesii juridice și sunt aleși de Adunarea Națională pe baza desemnării acestora de către președintele republicii. Consiliul Judiciar își gestionează bugetul propriu.

(3)      Astfel cum este garantat de Constituție, majoritatea membrilor Consiliului Judiciar sunt judecători, aleși de colegii lor. Ceilalți cinci membri sunt reprezentanți ai altor profesii juridice și sunt aleși de Adunarea Națională pe baza desemnării acestora de către președintele republicii. Răspunderea principală a Consiliului Judiciar este selectarea candidaților pentru funcțiile judiciare. De la realegerea inițială a judecătorilor, după independența Sloveniei din anii 1990, Parlamentul a respins doar o singură dată un candidat la funcția de judecător la prima numire. Trebuie menționat că un candidat la funcția de judecător, care nu este numit, nu poate solicita un control judiciar al deciziei Parlamentului, iar Parlamentul nu are obligația de a motiva decizia de respingere a numirii.

(4)      Conform Constituției, Baroul face parte din sistemul judiciar. Comisiile disciplinare din prima și a doua instanță, fiecare fiind alcătuită din 16 avocați aleși pentru un mandat de trei ani de către adunarea Baroului, decid (în cadrul unei mese rotunde formate din trei membri) cu privire la sancțiunile disciplinare în primă instanță și, respectiv, în a doua instanță. Tribunalul Disciplinar, compus din trei avocați aleși pentru un mandat de doi ani de către adunarea Baroului și din doi judecători ai Curții Supreme, decide cu privire la încălcările care ar putea duce la excluderea din barou a unui avocat.

(5)      Pentru mai multe informații cu privire la numirea procurorilor europeni delegați, a se vedea secțiunea privind independența de mai jos.

(6)      Figurile 48 și 50, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană. Percepția cu privire la independența sistemului judiciar corespunde următoarelor categorii: independență foarte scăzută (sub 30 % din respondenți consideră că nivelul de independență a sistemului judiciar este relativ bun și foarte bun); independență scăzută (între 30 % și 39 %), independență medie (între 40 % și 59 %), independență ridicată (între 60 % și 75 %) și independență foarte ridicată (peste 75 %). De asemenea, ponderea publicului larg și a întreprinderilor care declară motivele pentru absența percepută a independenței instanțelor și a judecătorilor a scăzut în comparație cu 2020. Figurile 49 și 51, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(7)      Legea privind procuratura, articolele 28-36. În cazul în care ministrul justiției nu este de acord cu candidatul selectat de Consiliul Procuraturii, ministrul poate trimite Consiliului o cerere motivată de a colecta și de a lua în considerare informații suplimentare, de a-și modifica raționamentul sau de a emite un nou aviz privind selecția candidatului. Consiliul Procuraturii poate decide, cu o majoritate de două treimi din voturi, să solicite ministrului să propună guvernului numirea candidatului selectat inițial (articolul 33). De asemenea, guvernul decide, la propunerea Consiliului Procuraturii, cu privire la promovarea unui procuror existent într-o poziție superioară. Legea privind procuratura, articolul 37. De exemplu, promovarea din funcția de procuror local în funcția de procuror districtual în urma eliberării unui post.

(8)      Tribunalul Administrativ, într-o cauză din 2014 privind promovarea unui procuror, în care guvernul a respins promovarea și a emis o decizie negativă în scris către procurorul în cauză la mai mult de un an de la luarea deciziei, a clarificat faptul că o astfel de decizie a guvernului trebuie să conțină motivele respingerii candidatului. Potrivit Tribunalului Administrativ, motivele sunt necesare pentru a „verifica dacă guvernul a decis să nu numească candidatul din motive de interes public și nu din alte considerente.” Hotărârea Tribunalului Administrativ din 22 iulie 2014, UPRS I U 971/2014.

(9)      Legea privind procuratura, articolul 34 alineatul (2).

(10)      Ar trebui remarcat faptul că, în mod normal, procedura de numire și de promovare durează, la nivel guvernamental, câteva luni sau chiar săptămâni. În plus, unii candidați prezentați guvernului la începutul anului 2021 au fost deja numiți, în timp ce alți candidați așteaptă din vara anului 2020. Trebuie remarcat faptul că, în 2020, discrepanța dintre numărul posturilor ocupate de procurori (201,75 echivalent normă întreagă) și numărul de posturi disponibile conform planului de resurse umane (240) a fost cea mai mare din 2015 și că deficitul de procurori, care a atins uneori între 30 % și 40 % în unele unități teritoriale, începe să le afecteze activitatea. Există temerea că, în absența ocupării posturilor disponibile, numărul notificărilor privind cauzele nesoluționate în materie penală va crește. Parchetul Suprem, Raportul pentru anul 2020, aprilie 2021, p. 234, 237-239.

(11)      La 15 februarie, 29 aprilie și 23 iunie 2021, Comisia a trimis ministrului justiției scrisori prin care exprima unele preocupări cu privire la finalizarea procedurii naționale în curs de numire a celor doi procurori europeni delegați și regretele profunde privind întârzierea în transmiterea către EPPO a numelor candidaților selectați. În răspunsul său la primele două scrisori, ministrul justiției de la momentul respectiv a explicat că făcuse tot ce îi stătea în putere și că, din acel moment, guvernul era cel care trebuia să trimită numele candidaților selectați Parchetului European. La 9 iulie 2021, procurorul-șef european și-a exprimat profunda îngrijorare într-o scrisoare adresată ministrului justiției.

(12)      Legea prevede o procedură specifică pentru numirea procurorilor europeni delegați: Consiliul independent al Procuraturii, în urma unui anunț privind eliberarea unui post publicat de Ministerul Justiției, selectează candidații pentru postul de procuror european delegat și le transmite Ministerului Justiției, care transmite ulterior numele guvernului; ulterior, guvernul doar „ia act” de candidații selectați de Consiliu și transmite numele acestora Parchetului European, care decide cu privire la numirea acestora. Legea privind procuratura, articolul 71.d.    Deși condițiile de angajare a procurorilor europeni delegați adoptate de Colegiul EPPO impun „o cunoaștere satisfăcătoare a limbii de lucru pentru activitățile operaționale și administrative ale EPPO” (articolul 3), guvernul a propus, în februarie 2021, specificarea criteriului lingvistic pentru selectarea procurorilor europeni delegați, solicitând cunoașterea limbii de lucru a EPPO „cel puțin la nivelul C1 al cadrului european comun de referință”, care ar fi necesară pentru o activitate eficace în cadrul EPPO. Modificările legislative au intrat în vigoare la sfârșitul lunii martie 2021, fără a specifica dacă se aplică retroactiv procesului în curs de numire a procurorilor europeni delegați. Consiliul Procuraturii a clarificat faptul că cerințele lingvistice aplicate pentru selectarea celor doi candidați au corespuns condițiilor impuse de EPPO și au fost îndeplinite de ambii candidați (ambii candidați îndeplineau, de asemenea, noua condiție). Consiliul Procuraturii, Comunicat de presă din 17 martie 2021.

(13)      Guvernul a susținut că legea slovenă impune în mod expres ca numărul de candidați să fie triplu față de numărul aprobat la nivel național al procurorilor europeni delegați și că, întrucât Consiliul Procuraturii nu a pus la dispoziția Ministerului Justiției un număr suficient de candidați calificați, prima procedură de selecție a celor doi procurori europeni delegați a fost, ex lege, lipsită de orice efect juridic de la începutul său. Prin urmare, guvernul a solicitat Ministerului Justiției să lanseze o nouă cerere publică de candidaturi. În urma deciziei guvernului, ministrul justiției a demisionat. Ca reacție, procurorul general a declarat că decizia guvernului este ilegală și neconstituțională și încalcă independența Procuraturii. Procurorul general, Declarația din 26 mai 2021. Consiliul Procuraturii a declarat că selecția a fost efectuată în conformitate cu legea și că interpretarea legii de către guvern este arbitrară, ceea ce face ca anularea și noua cerere publică de candidaturi să fie ilegale. Consiliul Procuraturii, concluziile din 1 iunie 2021 și declarația din 9 iulie 2021. De asemenea, în cadrul dezbaterii publice s-a adus în discuție faptul că unul dintre candidați a fost implicat într-o procedură de confiscare a bunurilor unui membru al actualului guvern.

(14)      CM/Rec(2000)19, punctele 5 litera (a) și 5 litera (b).

(15)      Comisia de anchetă a fost instituită de Adunarea Națională la solicitarea Consiliului Național (Državni svet, cea de a doua cameră a Parlamentului). Pentru mai multe detalii privind structura parlamentară, consultați pilonul IV. Alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Cauza a fost înaintată Curții Constituționale de către Consiliul Judiciar și Procuratură.

(16)      Hotărârea Curții Constituționale din 7 ianuarie 2021, U-I-246/19-41.

(17)      Hotărârea Curții Constituționale din 7 ianuarie 2021, U-I-246/19-41, punctul 77. În cadrul a două opinii divergente, doi judecători ai Curții Constituționale au susținut că există o diferență între investigarea de către Parlament a suspiciunii de presiune externă ilegală sau abuz ca posibil defect în funcționarea sistemului judiciar sau a parchetului, care ar putea consolida independența percepută a sistemului judiciar și punerea sub semnul întrebării a unei hotărâri judecătorești sau chiar tragerea la răspundere a unui judecător, ceea ce ar fi, într-adevăr, inacceptabil.

(18)      Consiliul Judiciar, Poziții pentru adaptări și modificări ale cadrului juridic care reglementează procedurile disciplinare referitoare la judecători, 4 martie 2021.

(19)      Tribunalul Disciplinar este desemnat de Consiliul Judiciar, membrii săi fiind numiți din rândul membrilor Consiliului însuși și din rândul judecătorilor propuși de Curtea Supremă. Consiliul Judiciar numește un procuror disciplinar din rândul candidaților propuși de Curtea Supremă pentru a investiga presupusele abateri disciplinare. Pentru o imagine de ansamblu comparativă a autorităților implicate în procedurile disciplinare privind judecătorii, a se vedea figurile 49 și 50, Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020.De la înființarea Tribunalului Disciplinar, au fost depuse 21 de inițiative de proceduri disciplinare, dintre care au fost inițiate 14 proceduri (toate vizând judecătorii din cadrul tribunalelor de primă instanță); dintre acestea, nouă au fost finalizate, iar cinci sunt în curs de desfășurare. Doi judecători au fost suspendați la începerea procedurilor disciplinare, o cauză fiind soluționată, iar cealaltă fiind încă pendinte. În patru cauze în total, Tribunalul Disciplinar a constatat o încălcare (au fost pronunțate două mustrări, o reducere a salariului și un transfer disciplinar), în alte patru cauze judecătorii au fost achitați, iar o procedură a fost oprită ca urmare a retragerii propunerii disciplinare. Consiliul Judiciar, Poziții pentru adaptări și modificări ale cadrului juridic care reglementează procedurile disciplinare referitoare la judecători, 4 martie 2021, p. 2­3.

(20)      În 2019, Curtea Supremă a solicitat Curții Constituționale un control al constituționalității dreptului Consiliului Judiciar de a iniția proceduri disciplinare, întrucât unii dintre membrii săi sunt, de asemenea, membri ai Curții disciplinare. Consiliul Judiciar a decis ulterior să se abțină de la inițierea oricăror proceduri disciplinare până când Curtea Constituțională se va pronunța în această privință.

(21)      Trebuie remarcat faptul că, într-un caz foarte mediatizat, în august 2020, un judecător al unui tribunal districtual a fost suspendat temporar de vicepreședintele Curții Supreme la începerea procedurii disciplinare împotriva acestuia. Judecătorul a contestat suspendarea la Consiliul Judiciar. În 2018, judecătorul și-a exprimat suspiciunea cu privire la presupusul comportament al mai multor alți judecători. Judecătorul se confruntă, de asemenea, cu acuzații penale pentru defăimare. O parte din motivarea deciziei de suspendare a indicat necesitatea de a menține o atitudine demnă și respectuoasă față de alți judecători atunci când îi critică în mod public. Curtea Supremă (2020), Comunicat de presă din 17 august 2020. În decembrie 2020, Consiliul Judiciar a concluzionat că nu există limitări în ceea ce privește urmărirea penală a judecătorului. În ianuarie 2021, o comisie parlamentară a propus Parlamentului să permită inițierea unei proceduri penale împotriva judecătorului, în temeiul unei acuzații penale formulate de unul dintre parchetele districtuale. Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 7-8.

(22)      Curtea Supremă consideră că, de la instituirea noului cadru în 2018, unele aspecte nu au fost abordate sau au fost soluționate în mod necorespunzător (de exemplu, procedura privind judecarea într-o singură instanță și posibilitatea unei căi de atac atât pentru acuzat, cât și pentru procurorul disciplinar, utilizarea normelor procedurale), ceea ce poate afecta eficiența procedurii. Contribuție din partea Curții Supreme la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 1.

(23)      CM/Rec(2010)12, punctele 66 și 69. În conformitate cu dreptul Uniunii, cerința de independență impune ca regimul disciplinar al judecătorilor să prezinte garanțiile necesare pentru a evita utilizarea regimului ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare. De exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 24 iunie 2019, Comisia/Polonia, C-619/18, ECLI:EU:C:2019:531, punctul 77; Hotărârea din 25 iulie 2018, LM, C-216/18 PPU, ECLI:EU:C:2018:586; Hotărârea din 5 iulie 2016, Ognyanov, C-614/14, ECLI:EU:C:2016:514; și Ordinul din 12 februarie 2019, RH, C-8/19, ECLI:EU:C:2019:110.

(24)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 3-4.

(25)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 11.

(26)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 3.

(27)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 12;

(28)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 11.

(29)      Figura 45, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

(30)      Figura 41, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană. Proiectul „Justiția eficace” vizează centralizarea infrastructurii informatice a Parchetului și facilitarea desfășurării activității de la distanță pentru angajații din cadrul Procuraturii. Pentru a furniza echipamente adecvate desfășurării activității de la distanță, parchetele au permis angajaților să ia echipamentele informatice la domiciliu și, în unele cazuri, au furnizat laptopuri de înlocuire. Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 12-13.

(31)      În 2020, președintele Curții Supreme a restricționat funcționarea instanțelor din cauza pandemiei de COVID-19, dispunând suspendarea termenelor procedurale și încetarea executării actelor procedurale și a notificării sau comunicării actelor judiciare în cauzele care nu sunt urgente (de la 26 martie 2020 la 31 mai 2020 și de la 16 noiembrie 2020 la 1 februarie 2021). Contribuție din partea Curții Supreme la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 5.

(32)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 11. Legile privind starea de urgență pentru combaterea pandemiei de COVID-19 au inclus măsuri de reglementare a capacității de ocupare a penitenciarelor pentru a proteja viața și sănătatea societății, a angajaților și a deținuților, măsuri de amânare a punerii în aplicare și măsuri temporare în procedurile de insolvență.

(33)      Contribuție din partea Curții Supreme la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 4.

(34)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 5.

(35)      Figurile 46 și 47, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană. Ca răspuns la constatările din Raportul pentru anul 2020 și din Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană, Ministerul Justiției a efectuat o analiză juridică comparativă privind publicarea hotărârilor judecătorești și intenționează să prevadă prin lege publicarea cel puțin a hotărârilor judecătorești cu privire la fondul cauzei care sunt importante pentru securitatea juridică. Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 13. În decembrie 2020, două comisii parlamentare au solicitat guvernului să propună un temei juridic în Legea privind accesul la informațiile publice pentru publicarea tuturor hotărârilor definitive. Comisia parlamentară pentru afaceri interne, administrația publică și administrația autonomă locală și Comisia pentru justiție, Concluzia din 14 decembrie 2020.

(36)      Hotărârea Curții Supreme din 27 mai 2020, X Ips 4/2020. Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 27.

(37)      Codul de procedură penală, articolul 128 (cu modificările ulterioare). Accesul la informațiile publice este reglementat printr-o lege specială — Legea privind accesul la informațiile publice. În plus, articolul 45 din Legea privind mass-media reglementează în mod specific procedura de acces la informații pentru mass-media, și anume oferind mass-mediei o poziție specială (mai favorabilă) în ceea ce privește obținerea informațiilor de natură publică de la organismele care intră în domeniul de aplicare al Legii privind accesul la informațiile publice. Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 27.

(38)      În cazul în care comisarul pentru informare (care este autoritatea independentă pentru protecția datelor) respinge recursul, de exemplu din motive de protecție a intereselor unei proceduri penale în curs, apelantul poate solicita controlul judiciar în fața Tribunalului Administrativ.

(39)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 27.

(40)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 2 și 4.

(41)      Bugetul alocat Consiliului Judiciar: aproximativ 612 000 EUR (2019), 606 000 EUR (2020), 647 000 EUR (2021), 777 000 EUR (2022). Bugetul alocat Consiliului Procuraturii: aproximativ 185 000 EUR (2019) și 200 000 EUR (2020), 195 000 EUR (2021) și 192 000 EUR (2022).

(42)      Bugetul alocat sistemului judiciar în anul 2021 se ridică la aproape 245 de milioane EUR pentru toate instanțele și parchetele, ceea ce reprezintă cu aproximativ 10 % mai mult decât în 2020. Figurile 29 și 30 din Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană arată că bugetul cheltuit efectiv pentru sistemul de justiție a crescut din 2016 în termeni absoluți, în timp ce, în termeni relativi, ca procent din PIB, acesta a stagnat, dar rămâne printre cele mai ridicate din UE.

(43)      În vara anului 2020, instanțele au încercat să compenseze timpul pierdut, având în vedere că în iunie 2020 au fost soluționate cu 40 % mai multe cauze, în iulie cu 23 % mai multe și în august 2020 cu 16 % mai multe comparativ cu aceleași perioade din 2019. În 2020, durata medie a procedurilor a crescut ușor la 8 luni pentru cauzele majore (importante) și a scăzut la 1,1 luni pentru alte cauze (de la 1,4 în 2019). Contribuție din partea Curții Supreme la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 5.

(44)      Figura 21, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană, cu prezentarea datelor pentru anii 2014, 2017, 2018 și 2019.

(45)      Rezumatul rezultatelor inspecției Ministerului Justiției privind organizarea funcționării Tribunalului Administrativ din Ljubljana și a departamentelor sale din Maribor, Nova Gorica și Celje, Ministerul Justiției, aprilie 2021.

(46)      Transparency International, Indicele de percepție a corupției 2020 (2021), p. 2-3. Percepția cu privire la corupție corespunde următoarelor categorii: nivel de corupție scăzut (percepția în rândul experților și al cadrelor de conducere din mediul de afaceri cu privire la corupția din sectorul public are punctaje de peste 79); nivel de corupție relativ scăzut (punctaje între 79-60), relativ ridicat (punctaje între 59-50), ridicat (punctaje sub 50).

(47)      În 2015, punctajul a fost 60, în 2020 fiind 60. Punctajul crește/scade semnificativ atunci când variază cu mai mult de cinci puncte, se îmbunătățește/se deteriorează (variază cu 4-5 puncte) și este relativ stabil (variază cu 1-3 puncte) în ultimii cinci ani.

(48)      Datele sondajului Eurobarometru privind percepția și experiența cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la corupție, astfel cum au fost raportate anul trecut, sunt actualizate o dată la doi ani. Cel mai recent set de date este Eurobarometrul special 502 (2020) și Eurobarometrul Flash 482 (2019).

(49)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(50)      Programul de guvernare pentru consolidarea integrității și a transparenței 2017-2019.

(51)      Optsprezece activități (din 25) au fost puse în aplicare integral, patru activități au fost puse în aplicare parțial, iar trei nu au fost puse în aplicare. Guvernul Republicii Slovenia, Raport final privind punerea în aplicare a Programului de guvernare pentru consolidarea integrității și a transparenței 2017-2019, 21 aprilie 2020.

(52)      Articolul 9a din IPCA (Legea privind integritatea și prevenirea corupției) prevede că comitetul de numire este compus din cinci membri: un membru numit de Ministerul Administrației Publice; un membru numit de o organizație din sectorul privat/non-profit; un membru numit de Parlament; un membru numit de Consiliul Judiciar și un membru numit de Consiliul Procuraturii.

(53)      În 2020, au fost ocupate doar 33 de posturi pentru funcționari, din cele 69 de posturi sistematizate în planul de gestionare. Din totalul de 81 de posturi pentru toate tipurile de personal, inclusiv pentru comisarul șef și pentru cei doi adjuncți, au fost ocupate doar 41. Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 62.

(54)      Informare din partea Comisiei pentru prevenirea corupției.

(55)      Legea privind execuția bugetului Sloveniei a fost modificată în mai 2021, iar această limitare generală privind angajarea de noi funcționari publici în Slovenia a fost eliminată. Comisarul șef a declarat că Comisia are nevoie de mai multă independență în ceea ce privește resursele financiare, ceea ce ar asigura faptul că CPC este cu adevărat autonomă. Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 7-8.

(56)      Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 65.

(57)      OCDE, Grupul de lucru privind mita, Punerea în aplicare a Convenției OCDE împotriva dării sau luării de mită, raport privind faza a 4-a: Slovenia, 11 martie 2021.

(58)    Recursul se referă la problema dacă, în cadrul procedurii de demitere a directorului Biroului național de anchetă (NBI), este admisibilă invocarea articolului 83 alineatul (5) din Legea privind administrația publică, având în vedere că articolul 49 din Legea privind organizarea și activitatea poliției oferă următoarele orientări și are următorul conținut: „Directorul Biroului național de anchetă este numit și revocat de către directorul general al poliției. Curtea Supremă nu s-a pronunțat încă cu privire la această moțiune. Contribuție scrisă din partea guvernului în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(59)    Poliția slovenă, comunicatele de presă din 6 mai 2020 (revocarea fostului director și numirea primului director interimar), 29 iulie 2020 (numirea celui de al doilea director interimar), 12 octombrie 2020 (numirea celui de al treilea director interimar).

(60)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(61)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(62)      De exemplu, cazuri de mare corupție, cu valoare monetară mare, care implică mai mulți suspecți sau funcționari de rang înalt.

(63)      În 2019, instanțele au pronunțat 21 de condamnări, cu 30 % mai puține decât în 2018 (30), precum și nouă achitări (trei în 2018) și o inadmisibilitate (două în 2018). Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 10.

(64)      De exemplu, în două cauze penale în care este implicat primarul din Ljubljana, instanța nu a organizat o audiere în instanță timp de un an sau nu a organizat prima audiere în instanță timp de un an și jumătate de la momentul în care actul de punere sub acuzare a devenit definitiv. Printre motivele întârzierilor declarate de instanță, au fost menționate suprasolicitarea judecătorilor și aspecte legate de gestionarea cauzelor. RTV, Tarča: Pravosodje po meri politike, 3 iunie 2021.

(65)      Informațiile furnizate de Procuratură și de poliție indică faptul că investigațiile pot dura, în unele cazuri, 5 ani, incluzând perioada de 2 ani numai pentru analiza complexă a datelor.

(66)      Procuratura primește rapoarte/notificări în materie penală din partea poliției aproape exclusiv pe suport de hârtie, ceea ce împiedică urmărirea penală eficace, în special în cazurile mari și complexe. Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(67)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 24.

(68)      Termenul de prescripție pentru infracțiunile de corupție este de 20 de ani în următoarele cazuri: luarea de mită în sectorul privat și în cel comercial, darea de mită în sectorul public, agravarea infracțiunilor de abuz de putere în sectorul public și în cel comercial.

(69)      Informații primite de la Ministerul Justiției.

(70)      Această derogare pentru cauzele în instanță care ar ajunge la termenul de prescripție a fost adăugată în decizia președintelui Curții Supreme din 13 noiembrie 2020.

(71)      Precum funcționari profesioniști de rang înalt, primari și viceprimari neprofesionalizați, funcționari publici de rang înalt, manageri, persoane responsabile pentru achizițiile publice și funcționari publici. Articolul 44b din IPCA prevede că, în cazul în care există suspiciuni că declarantul a tranzacționat bunuri cu membri ai familiei, CPC poate extinde supravegherea bunurilor acestora.

(72)      Funcționarii publici trebuie să depună două tipuri de declarații: o declarație completă (cu lista completă a bunurilor acestora), care trebuie depusă la numirea în funcție sau la începutul mandatului și o declarație privind orice modificare a bunurilor acestora, care este depusă în cazul în care există o modificare a tipului, numărului sau valorii bunurilor.

(73)      Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 30.

(74)      Informare din partea Comisiei pentru prevenirea corupției și raportul acesteia pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 30-35.

(75)      Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 30-32.

(76)      În plus, publicarea se referă numai la declarațiile privind modificarea bunurilor.

(77)      Inițiativa Comisiei pentru prevenirea corupției, 20 mai 2021.

(78)      De exemplu, la 12 mai 2021, CPC a finalizat procedura privind activitățile externe remunerate ale președintelui Curții de Conturi, constatând că nu au existat încălcări ale IPCA. În plus, în decizia sa, CPC a hotărât că veniturile secundare ale președintelui Curții de Conturi nu a constituit o activitate profitabilă în numele său și nici nu a existat un conflict de interese. În ceea ce privește presupusa permisiune menționată atât de fostul președinte CPC, cât și de actualul președinte al Curții de Conturi, CPC a declarat că, deși nu deține un astfel de document, nu poate exclude existența sa cu certitudine. Comisia pentru prevenirea corupției, comunicate de presă din 12 mai și 24 mai 2021.

(79)      https://erar.si/lobiranje/.

(80)      Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021.

(81)      Curtea de Conturi, Raport pentru anul 2020, 31 martie 2021, p. 206-223.

(82)      În temeiul articolului 24 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, Consiliul președintelui Adunării Naționale a adoptat, în cadrul celei de a 71-a reuniuni din 12 iunie 2020, Codul deontologic al deputaților Adunării Naționale a Republicii Slovenia.

(83)      Și anume, în cazul unei încălcări minore, deputatul este sancționat cu o mustrare, fără ca aceasta să fie anunțată public; în cazul unei încălcări grave, deputatul este sancționat cu o mustrare, aceasta fiind anunțată public pe site-ul Adunării Naționale; în cazul unei încălcări grave repetate, deputatul este sancționat cu o mustrare, aceasta fiind anunțată public pe site-ul Adunării Naționale, precum și cu o declarație privind încălcarea în cadrul următoarei sesiuni a Adunării Naționale.

(84)      RTV, Prvi kršilec poslanskega etičnega kodeksa je Jani Ivanuša (SNS), dobil je opomin, 9 iunie 2021.

(85)      Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 39 și informațiile primite în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(86)      Comisia pentru prevenirea corupției, Raport pentru anul 2020, 20 mai 2021, p. 37-39 și informațiile primite în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(87)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept. Fostul șef al Serviciilor juridice și generale din cadrul Agenției slovene pentru produse de bază și rezerve (CRA) a raportat că ministrul economiei a intervenit personal în favoarea unui contract în valoare de 8 milioane EUR cu o anumită întreprindere, iar procedurile referitoare la acest caz sunt în curs de desfășurare. OCDE, Grupul de lucru privind mita, Punerea în aplicare a Convenției OCDE împotriva dării sau luării de mită, raport privind faza a 4-a: Slovenia, 11 martie 2021, p. 12.

(88)      În 2020, Comisia Națională de Reexaminare a avut în curs trei astfel de cereri de reexaminare (dintr-un total de 206 de cazuri) și au fost inițiate 13 proceduri contravenționale. Contribuție scrisă din partea Comisiei Naționale de Reexaminare pentru reexaminarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia. A se vedea, de asemenea, raportul din 2020 privind activitatea Comisiei Naționale de Reexaminare.

(89)      Informații primite de Comisia Națională de Reexaminare pentru reexaminarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(90)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(91)      Slovenia se situează pe locul al 36-lea în clasamentul mondial al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere pentru anul 2021 (pe locul al 18-lea în rândul statelor membre ale UE), coborând cu patru poziții față de locul al 32-lea pe care s-a situat anul trecut. Aceasta înseamnă că țara se confruntă cu o deteriorare a libertății mass-mediei și a protecției jurnaliștilor.

(92)      AKOS, informații furnizate în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(93)      Autoritatea de reglementare convergentă AKOS are atribuții în ceea ce privește telecomunicațiile, mass-media digitală, serviciile poștale și de transport feroviar,fiind responsabilă de reglementarea mass-mediei audiovizuale, a serviciilor de radiodifuziune și a mass-mediei digitale (MPM 2021).

(94)      AKOS este gestionată de director și de Consiliul agenției. Atât directorul, cât și membrii consiliului sunt numiți de guvern pe baza unei proceduri de selecție, iar directorul este propus guvernului de către ministrul de resort. Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 11.

(95)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 11.

(96)      Legea comunicațiilor electronice.

(97)      Legea privind mass-media.

(98)      Legea privind serviciile mass-media audiovizuale.

(99)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(100)      Proiectul articolului 39.a (independența agenției) (1) Agenția este un organism de reglementare independent din punct de vedere organizațional, funcțional și material, separat de Guvernul Republicii Slovenia și de alte entități juridice publice sau private. Agenția, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor în temeiul prezentei legi și al legislației care reglementează mass-media, nu poate solicita sau accepta instrucțiuni de la alte autorități, cu excepția cazului în care acestea exercită o supraveghere juridică a activității agenției. (2) Agenția își îndeplinește atribuțiile în temeiul prezentei legi și al Legii privind mass-media, în mod imparțial, transparent și în conformitate cu principiile prezentei legi, urmărind în același timp pluralitatea mass-mediei, diversitatea culturală și lingvistică, protecția consumatorilor, accesibilitatea, nediscriminarea, buna funcționare a pieței interne și promovarea concurenței loiale. […].

(101)      Proiecte de amendamente la Legea privind serviciile mass-media audiovizuale, 5 martie 2021. Legea comunicațiilor electronice (ZEKom-1) reglementează, printre altele, rețelele și serviciile de comunicații electronice, gestionarea frecvențelor și a spectrului radio și conține dispoziții care reglementează statutul AKOS în acest cadru.

(102)      Proiect de lege privind Agenția Publică a Republicii Slovenia pentru piață și consumatori și Agenția Publică a Republicii Slovenia pentru piețele financiare, octombrie 2020.

(103)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 12 și Agenția pentru Rețele și Servicii de Comunicații, răspuns la proiectul de lege privind Agenția publică a Republicii Slovenia pentru piață și consumatori și Agenția publică a Republicii Slovenia pentru piețele financiare, 2 octombrie 2020.

(104)      Legea privind mass-media, articolele 12 și 14.

(105)      https://rmsn.ekultura.gov.si/razvid/mediji.

(106)      Articolul 12 modificat, proiectul de lege privind mass-media.

(107)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 12.

(108)      Contribuție scrisă din partea Asociației Jurnaliștilor și Publiciștilor în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia. A se vedea, de asemenea, Pod črto, Kdo drži informacijsko pištolo: kaj smo ugotovili v preiskavi medijskega lastništva v Sloveniji, 18 ianuarie 2021. În cazul unui organ de presă scrisă, studiul nu a putut identifica proprietarul final. (https://podcrto.si/povzetek-preiskave-mladina-kot-primer-ranljivosti-medijev-v-sloveniji/). Studiul a ridicat, de asemenea, problema influenței proprietarilor de mass-media, fie de natură politică, fie legată de interese economice, asupra conținutului editorial, problemă accentuată de lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei.

(109)      Nu este permisă combinarea activităților de publicitate cu activitățile de radio sau a activităților de telecomunicații cu activitățile de radio și televiziune. Guvernul a recunoscut acest aspect, iar modificările propuse la Legea privind mass-media se vor concentra, printre altele, pe transparența proprietății asupra mass-mediei și pe restricționarea concentrării în mass-media.

(110)      Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(111)      Potrivit guvernului, întrucât cadrul legislativ anterior nu a specificat în mod precis ce presupune serviciul public al STA și în ce mod acesta diferă de serviciul său comercial, în iunie 2021, Biroul guvernamental pentru comunicații (UKOM) a adoptat un nou decret privind punerea în aplicare a serviciului public de către Agenția slovenă de presă. Guvernul intenționează să renunțe la plățile ex ante automate în favoarea unui sistem de plăți ex post.

(112)      Comisia Europeană, Comunicat de presă — Ajutor de stat: Comisia aprobă o compensație în valoare de 2,5 milioane EUR pentru Agenția slovenă de presă STA pentru serviciul public al acesteia, 29 aprilie 2021.

(113)      Au fost exprimate preocupări de către părțile interesate de la nivel național (de exemplu, asociații de jurnaliști) și internațional [de exemplu, scrisoarea deschisă din 16 martie 2021 din partea Centrului european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă (ECPMF), Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), Institutul Internațional de Presă (IPI), OBC Transeuropa și Reporteri fără Frontiere (RSF)] cu privire la stabilitatea finanțării Agenției slovene de presă.

(114)      Facultatea pentru mass-media (Prof. dr. Matevž Tomšič, prof. dr. Borut Rončević, Doc. dr. Nuša Erman, Doc. dr. Tamara Besednjak Valič), Studiul peisajului mediatic, martie 2021. Contribuția Uniunii jurnaliștilor din Slovenia la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 1-4.

(115)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 16, Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 12.

(116)      Pod črto, buletine informative municipale: milioane de euro din bani publici pentru promovarea primarilor, 6 iunie 2019.

(117)    Contribuția Reporters sans frontières (RSF) la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(118)      Aceste întreprinderi de stat refuză să partajeze aceste informații invocând dispozițiile juridice privind secretul de afaceri.

(119)      Reporters sans frontières (RSF) – Contribuție la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(120)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 11.

(121)      Contribuția Asociației Jurnaliștilor și Publiciștilor din Slovenia la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 4.

(122)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 13.

(123)      Contribuție scrisă din partea guvernului în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia și contribuția scrisă a Asociației Jurnaliștilor și Publiciștilor la Raportul din 2021 privind statul de drept. Trebuie remarcat faptul că părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la condițiile economice ale jurnaliștilor independenți. Contribuția scrisă a Asociației Jurnaliștilor și Publiciștilor la Raportul din 2021 privind statul de drept. Astfel cum a afirmat guvernul, în cadrul măsurilor generale de ajutorare, jurnaliștii independenți au primit, de asemenea, un venit de bază universal în valoare de 700 EUR lunar și au avut, de asemenea, dreptul la anularea integrală a cheltuielilor legate de asigurările sociale și de sănătate începând din martie 2020, beneficiind de această formă de ajutor până la 30 iunie 2021, cu condiția să nu fi lucrat.

(124)      Contribuție scrisă din partea guvernului în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(125)    Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(126)      Reporters sans frontières (RSF) – Contribuție la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(127)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 11.

(128) Rezumatul rezultatelor inspecției Ministerului Justiției privind organizarea funcționării Tribunalului Administrativ din Ljubljana și a departamentelor sale din Maribor, Nova Gorica și Celje, Ministerul Justiției, aprilie 2021.

(129)      Rezumatul rezultatelor inspecției Ministerului Justiției privind organizarea funcționării Tribunalului Administrativ din Ljubljana și a departamentelor sale din Maribor, Nova Gorica și Celje, Ministerul Justiției, aprilie 2021. Trebuie remarcat faptul că o cauză în instanță care viza revizuirea deciziei privind accesul la informații a comisarului pentru informare a fost considerată ca având o vechime de peste doi ani.

(130)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 13.

(131)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 10.

(132)    Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(133)      Consiliul Europei, Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor – Slovenia. La momentul redactării prezentului document, cinci dintre acestea au fost abordate printr-un răspuns din partea autorităților slovene.

(134)      Consiliul Europei, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei emite un comentariu privind drepturile omului referitor la acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice, 27 octombrie 2020.

(135)      Contribuția Institutului pentru pace în cooperare cu Uniunea Libertăților Civile pentru Europa la Raportul din 2021 privind statul de drept; Consiliul Europei, Comisarul pentru drepturile omului, Memorandum privind libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei în Slovenia, 4 iunie 2021; Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, raportul privind situația din Slovenia, p. 11, 20 și 22.

(136)      Informații furnizate de Parchetul Suprem, aprilie 2021.

(137)      Informații furnizate de Parchetul Suprem în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(138)      După cum se arată în capitolul consacrat situației statului de drept din Slovenia din Raportul din 2020 privind statul de drept, o aplicare restrânsă a dreptului penal a cauzat rareori sancționarea hărțuirii online sau a amenințărilor la adresa jurnaliștilor. Acest fapt s-a întemeiat pe interpretarea juridică anterioară dată de Procuratură, potrivit căreia instigarea publică la ură trebuia să fie „concretă”, să reprezinte un „pericol concret la adresa ordinii publice și a păcii” pentru a fi urmărită penal ca infracțiune. În 2019, Curtea Supremă a clarificat că există două modalități de comitere a infracțiunii prevăzute la articolul 297 din Codul Penal, fie (a) prin instigarea sau incitarea la ură și violență sau la intoleranță într-o modalitate care poate pune în pericol sau perturba ordinea publică și pacea, fie (b) prin amenințări, insulte sau abuz verbal. Curtea Supremă a statuat că, în cazul în care fapta se comite prin amenințări, insulte sau abuz verbal, nu există nicio cerință de a se întruni periclitarea potențială a ordinii publice și a păcii. Cu toate acestea, Curtea Supremă a clarificat și că, în cazul în care fapta se comite într-un mod care poate pune în pericol sau perturba ordinea publică și pacea, nu există nicio cerință ca această periclitare să fie deja imediată, ci doar să aibă potențialul de a conduce la o periclitare concretă. Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 13.

(139)    Curtea Constituțională a Sloveniei, Hotărârea din 22 octombrie 2008, U-I-295/07.

(140)      Modificări ale Regulamentului de procedură al Adunării Naționale, 7 aprilie 2020.

(141)      În cursul procedurilor rapide și de urgență, dezbaterea generală nu are loc, iar cea de a doua și cea de a treia lectură au loc în cadrul aceleiași sesiuni parlamentare. Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 15.

(142)      CNVOS – Rețeaua națională a ONG-urilor, Combaterea online a încălcărilor Rezoluției Parlamentului referitoare la activitatea normativă.

(143)      Curtea Constituțională a acordat Parlamentului două luni pentru a elimina elementele neconstituționale din lege. Hotărârea Curții Constituționale din 13 mai 2021, U-I-79/20-24.

(144)      Contribuția Sloveniei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 30.

(145)      Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 317.

(146)      Hotărârea Curții Constituționale din 10 decembrie 2020, U-I-474/18-17. Termenul pentru punerea în aplicare a deciziei este 23 decembrie 2021.

(147)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Slovenia, p. 14-15.

(148)      Curtea Constituțională, Raportul din 2020, 22 aprilie 2021.

(149)      62 de cauze sunt încă pendinte, dintre care 20 au fost acceptate de Curtea Constituțională, iar în șapte cauze Curtea a suspendat temporar măsurile în cauză. Contribuție scrisă din partea Curții Constituționale în contextul vizitei de țară efectuate în Slovenia.

(150)      În martie 2021, au fost raportate câteva nereguli privind respectarea imparțialității, în cadrul cărora judecătorii Curții Constituționale nu s-au retras. Trebuie remarcat faptul că Slovenia a fost condamnată anterior pentru încălcarea articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește absența nerecuzării judecătorilor Curții Constituționale.

(151) Alianța mondială a instituțiilor naționale pentru drepturile omului (GANHRI), Raportul și recomandarea din cadrul sesiunii virtuale a Subcomitetului pentru acreditare (SCA), 7-18 decembrie 2020, p. 22-24. Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 316.

(152)      Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru drepturile omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 319, 320, 322, 334-339. De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în ceea ce privește recomandările adresate de Avocatul Poporului autorităților de stat, în principal guvernului, dar și parlamentului, instanțelor și altor organisme, Avocatul Poporului a remarcat în ultimul său raport anual că au existat peste 200 de recomandări care nu au fost puse în aplicare sau au fost puse în aplicare doar parțial. Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 319.

(153)      Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 340.

(154)      Cabinetul Președintelui Republicii, comunicat de presă din 13 octombrie 2020.

(155)      Contribuția Agenției pentru Drepturi Fundamentale la Raportul din 2021 privind statul de drept — Mediul juridic și spațiul organizațiilor societății civile în sprijinirea drepturilor fundamentale, Slovenia, p. 1.

(156)      Calificativul acordat de CIVICUS; calificativele sunt acordate conform unei scale care cuprinde cinci niveluri, definite după cum urmează: deschis, restrâns, obstrucționat, reprimat și închis. CIVICUS, Guvernul își continuă atacul asupra OSC, 4 februarie 2021.

(157)      Contribuția Rețelei europene a instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 322-324.

(158)      Contribuția Forumului civic european la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 57.

(159)      Contribuția Forumului civic european la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 57.