Avizul Comitetului European al Regiunilor – Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară

(2022/C 301/06)

Raportor:

Christophe CLERGEAU (FR-PSE), membru al Consiliului Regional Ținuturile Loarei

RECOMANDĂRI POLITICE

Observații generale

Comitetul European al Regiunilor reamintește că, în martie 2020, președinția sa a invitat Comisia Europeană și statele membre să instituie un mecanism european în domeniul sănătății (1) și că a dezvoltat această idee în avizul său elaborat ulterior, tot în 2020, pe tema „Un mecanism european pentru situațiile de urgență din domeniul sănătății” (2); constată că acesta a fost o sursă de inspirație pentru Comunicarea Comisiei COM(2021) 576.

Dezbaterea privind înființarea Autorității Europene pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) are loc într-un context caracterizat de continuarea epidemiei de COVID-19, care ne incită mai mult ca niciodată să ridicăm sănătatea la rangul de prioritate pentru Uniunea Europeană. Cu toate acestea, obiectivul vizat prin înființarea HERA este mai amplu și se referă la orice tip de risc pentru sănătatea umană, cu efecte pe scară largă și/sau transfrontaliere, atât în fazele de pregătire pentru situații de criză, cât și în cele de gestionare a crizelor, la care ar trebui să se adauge provocările legate de prevenire și de reziliența societăților și a teritoriilor, și toate acestea în contextul mai larg al războiului din Ucraina, care are un impact enorm asupra serviciilor de sănătate, a infrastructurii și a cooperării transfrontaliere, deja supuse unei tensiuni și unei epuizări intense în timpul celor mai grave momente ale pandemiei de COVID-19.

Comitetul European al Regiunilor sprijină crearea HERA ca autoritate responsabilă cu pregătirea și gestionarea crizelor sanitare, ținând seama, pe de o parte, de faptul că statele membre sunt principalele responsabile pentru prevenție, sănătatea publică și asistența medicală, pregătirea pentru situații de criză și gestionarea lor, iar, pe de altă parte, de rolul important al regiunilor, întrucât două treimi din statele membre din Europa au sisteme de sănătate descentralizate după modele diferite. Acesta subliniază necesitatea unei viziuni de ansamblu asupra protecției cetățenilor, în contextul în care acțiunea Comisiei este încă divizată între mai multe centre decizionale, evidențiind și că UE trebuie să ofere sprijin statelor și regiunilor.

Crizele sanitare, indiferent de originea lor, reprezintă un pericol pentru cetățeni, pe care îi afectează într-un mod foarte inegal, dar și o amenințare la adresa construcției europene, dacă aceasta nu este în măsură să răspundă la aceste crize într-un mod rapid, eficace, coerent și solidar. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a pus la încercare solidaritatea dintre europeni, integritatea pieței interne și cooperarea în cadrul spațiului Schengen. Comitetul European al Regiunilor consideră că criza a demonstrat, de asemenea, că obiectivele UE privind siguranța sanitară și protecția populației „nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, nici la nivel central, nici la nivel regional și local” și că, prin urmare, o intervenție sporită a UE în acest domeniu este în conformitate cu principiul subsidiarității (3).

Deși gestionarea sistemelor de sănătate și de îngrijire este o competență națională, Comisia Europeană are un rol important de jucat în protecția sănătății cetățenilor și în menținerea pieței unice, în conformitate cu tratatele, care includ protecția sănătății populației ca cerință esențială și conferă un rol în protejarea acquis-ului comunitar. Această intervenție trebuie să se desfășoare în strânsă cooperare cu statele membre, și justifică implicarea activă a Parlamentului European. Comitetul European al Regiunilor dorește să își facă auzită vocea în cadrul acestei dezbateri, în primul rând pentru că, într-un context de criză, acțiunea locală și de proximitate este esențială pentru a asigura protecția cetățenilor, în al doilea rând pentru că numeroase regiuni dispun de competențe importante în domeniul sănătății și, în cele din urmă, pentru că sprijinul regiunilor pentru inovare și industrie constituie un element-cheie în ce privește punerea la dispoziție a contramăsurilor pentru a face față crizelor.

Sfera de intervenție a HERA, guvernanța sa și traiectoria sa de extindere

Comitetul European al Regiunilor pledează în favoarea unei sfere de intervenție foarte ample a HERA, astfel cum propune Comisia, fără a aduce atingere competențelor altor organisme existente (4). Într-adevăr, scopul este de a aborda amenințările la adresa sănătății umane, care pot avea caracter natural, accidental sau deliberat, pot fi consecințele unor acte teroriste, și pot fi de origine pandemică, biologică, legate de mediu, nucleare sau de origine necunoscută;

Comitetul subliniază că, dincolo de sfera de intervenție, domeniul de aplicare al activităților HERA este, de asemenea, foarte larg, având în vedere că este vorba despre identificarea și analizarea riscurilor înaintea crizelor, încurajarea acțiunilor în materie de previziune, consolidarea capacității societăților și a teritoriilor de a face față crizelor, definirea unor scenarii de gestionare care să includă răspunsuri adecvate, consolidarea ecosistemului industrial și de cercetare și inovare (C&I) pentru a dezvolta și a produce contramăsuri adecvate și, în cele din urmă, asigurarea disponibilității acestor contramăsuri în toate orașele și regiunile Uniunii și pentru întreaga populație.

În fața acestor provocări uriașe, Comitetul European al Regiunilor își exprimă îngrijorarea cu privire la capacitatea HERA de a-și îndeplini cu succes misiunile.

Deși înființarea HERA sub forma unui serviciu intern al Comisiei trebuie înțeleasă ca o alegere pragmatică ce permite realizarea de progrese rapide și coordonarea optimă a diferitelor activități ale Comisiei, această alegere ar trebui să fie doar temporară și, după caz, revizuită. Statutul de serviciu intern al Comisiei nu trebuie să reprezinte o frână în calea recrutării de personal specializat și de nivel înalt necesar pentru pregătirea în vederea crizelor sanitare și gestionarea acestora. Este important ca, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, să se asigure autonomia decizională, care este esențială pentru a analiza riscurile în mod independent și pentru a lua fără întârziere măsurile necesare în vederea protejării vieților omenești.

Planul de acțiune pentru 2022, publicat la 10 februarie, prevede un buget anual de 1,3 miliarde EUR, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv, dar nu este în concordanță cu previziunile bugetare de 6 miliarde EUR pentru 6 ani. Examinarea acestui buget anual demonstrează ponderea substanțială a achiziționării de contramăsuri și a constituirii și gestionării stocurilor europene (675,5 milioane EUR) – fără a menționa impactul asupra finanțării celorlalte măsuri de protecție civilă europeană –, a sprijinului pentru noi capacități de producție (160 de milioane EUR) și a programelor de cercetare din cadrul programului Orizont Europa (350 de milioane EUR), majoritatea acestora nefiind noi. Astfel, rămân doar 100 de milioane EUR pentru acțiunile de anticipare a riscurilor și de adaptare a sistemelor de sănătate;

10.

Guvernanța HERA reprezintă un al treilea punct slab. Aceasta este limitată strict la Comisie și la statele membre, Parlamentului European revenindu-i simplul rol de observator. Ea exclude din organismele permanente ale HERA toate părțile interesate, orașele și regiunile, precum și actorii societății civile. Această guvernanță nu este nici adecvată, nici eficace, deoarece pregătirea pentru situații de criză și gestionarea acestora implică o gamă largă de actori și de competențe. Orașele și regiunile, diverșii profesioniști din domeniul sănătății, asociațiile pacienților, ceilalți actori-cheie din domeniul științei și al cercetării, ONG-urile din domeniul sănătății și solidarității sunt actori-cheie pentru soluționarea cu succes a crizelor, iar opinia lor trebuie luată în considerare pe deplin. Cel puțin, diferitele părți interesate ar trebui să fie membri permanenți ai „forumului consultativ”, care ar trebui să poată formula recomandări la adresa organelor de conducere ale HERA și să fie implicat în diferitele componente ale activității sale.

11.

Comitetul European al Regiunilor recunoaște supremația competențelor naționale și importanța crucială a activității comune a Comisiei și a statelor membre, dar invită Comisia și Consiliul să revină pe calea unei metode deschise și incluzive de coordonare cu părțile interesate și să acorde reprezentanților autorităților locale și regionale și Parlamentului European rolul care li se cuvine.

12.

Acțiunea operațională a HERA pare să se concentreze pe furnizarea de contramăsuri medicale. Cu toate acestea, în gestionarea crizelor sunt implicate multe alte aspecte, în special în domeniul prevenirii și în cel al protecției civile. Comitetul European al Regiunilor consideră că termenul „contramăsuri” ar trebui să acopere toate medicamentele și produsele farmaceutice, inclusiv substanțele active ale acestora, precum și toate antibioticele, vaccinurile, testele și metodele de diagnosticare, dispozitivele și materialele medicale, echipamentele individuale de protecție, echipamentele spitalicești și locale, dar și sistemele de informare și sistemele de supraveghere a bolilor infecțioase și a contaminanților emergenți. Într-adevăr, toate aceste resurse sunt necesare pentru gestionarea crizelor și protecția populației și a sănătății sale.

13.

Comitetul solicită să se acorde o atenție egală dezvoltării rezilienței societăților și unei culturi comune a gestionării crizelor și a dezastrelor. În acest cadru, ar trebui să se acorde un sprijin sporit mecanismului de protecție civilă al UE, al cărui buget nu ar trebui să fie subminat de înființarea HERA. Includerea termenului „urgență” în titlul HERA nu ar trebui să creeze confuzie sau să determine HERA să dubleze dispozitivele de gestionare a crizelor deja elaborate în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, a cărui piatră de temelie este Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC). Este nevoie de o coordonare foarte puternică și de o repartizare clară a sarcinilor între aceste două instrumente ale Comisiei, care ar putea fi, pe viitor, apropiate. De asemenea, este necesar să se facă o distincție între acțiunile din actul legislativ revizuit privind amenințările transfrontaliere privind sănătatea, aflat în curs de negociere între Consiliu și Parlament, și sarcinile EMA și, în special, ale ECDC;

14.

Elaborarea planului strategic multianual al HERA constituie o prioritate absolută și trebuie să implice, de asemenea, Parlamentul European, orașele și regiunile, precum și părțile interesate. Acest plan ar trebui să stabilească nivelul de resurse necesar pentru ca HERA să își îndeplinească în mod eficace numeroasele sale sarcini, să descrie etapele ascensiunii sale și să prevadă indicatori de monitorizare. Planul strategic ar trebui să specifice, de asemenea, mecanismele de cooperare dintre HERA și celelalte instrumente de intervenție ale UE, inclusiv Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și mecanismul de protecție civilă al Uniunii, precum și modul în care acestea pot fi, totodată, consolidate pentru a-și îndeplini pe deplin rolul în coordonare cu HERA.

Pregătirea Europei pentru crize și dezastre, protejând în mod eficace toți cetățenii din toate orașele și regiunile UE

15.

Experiența pandemiei de COVID-19 arată că nu există nicio acțiune eficace fără un răspuns comun la nivel european, care să fie adaptat la diferitele nevoi și circumstanțe naționale, regionale și locale. HERA trebuie, de asemenea, să aibă o ambiție mai mare la nivel european și convergentă în ceea ce privește protejarea cetățenilor atunci când apar situații de criză. Or pandemia de COVID-19 evidențiază, în prezent, inegalitățile dintre teritorii și inegalitățile sociale în ceea ce privește accesul la îngrijire și vaccinare, care subminează răspunsul la crizele sanitare și pun în pericol Europa în ansamblu.

16.

Comitetul European al Regiunilor dorește ca HERA să efectueze o analiză a vulnerabilităților teritoriilor și populațiilor în fața crizelor sanitare. Această analiză a vulnerabilității trebuie să țină seama de disponibilitatea stocurilor în întreaga Europă și capacitatea operațională de a ajunge la toți cetățenii și, în mod prioritar, la cei a căror stare de sănătate este mai fragilă și la cei care trăiesc într-o situație de excluziune și precaritate. Aceasta trebuie, de asemenea, să abordeze capacitatea sistemelor de sănătate, a spitalelor și a altor instituții sanitare de a-și spori capacitatea în caz de criză, pentru a menține, în măsura posibilului, îngrijirile planificate, primind, în același timp, pacienți suplimentari ca urmare a crizei.

17.

Prin urmare, Comitetul consideră că este esențial ca HERA să definească, în colaborare cu celelalte organe competente ale UE, un „tablou de bord al vulnerabilității în materie de siguranță sanitară” („health safety vulnerability scoreboard”) și să elaboreze, împreună cu statele membre și regiunile, programe de răspuns la diversele situații de urgență și de „simulare de criză” („stress test”) pentru sistemele de sănătate. Pe baza rezultatelor acestor teste, Comisia și Consiliul ar trebui să elaboreze recomandări, care să facă obiectul unei monitorizări, astfel încât statele membre și regiunile să își consolideze sistemele de sănătate, capacitatea de răspuns a teritoriilor în domeniul sănătății și egalitatea în ceea ce privește protecția diferitelor grupuri de populație, acolo unde este necesar.

18.

În mod similar, HERA ar trebui să contribuie la dezvoltarea programelor de cercetare din cadrul programului Orizont Europa care implică intervenții destinate populațiilor celor mai vulnerabile (persoane aflate în situație de sărăcie sau de excluziune, minorități, refugiați, femei victime ale violenței, persoane în vârstă și persoane cu handicap, persoane cu factori de comorbiditate etc.), care sunt adesea primele victime, astfel cum demonstrează experiența legată de COVID-19. Aceste programe de cercetare ar trebui, de asemenea, să abordeze în mod specific inegalitățile în accesul la sănătate al persoanelor în vârstă, sănătatea mintală a copiilor și a tinerilor, complementaritatea dintre medicina spitalicească și îngrijirile de sănătate de proximitate, precum și inovațiile, mai ales digitale, în organizarea sistemelor de sănătate. Acestea trebuie să includă întotdeauna o abordare de gen care să asigure luarea adecvată în considerare a nevoilor femeilor.

19.

Pregătirea cetățenilor pentru viitoarele dezastre și epidemii reprezintă o miză esențială la care HERA trebuie să contribuie. La nivel european, avem nevoie și de consolidarea și coordonarea programelor de prevenție în materie de sănătate publică, de promovare a sănătății și de combatere a decalajului digital și a dezinformării. Aceste măsuri de prevenire în materie de sănătate trebuie să fie transversale în toate politicile publice. Intervenția HERA trebuie să se înscrie într-o politică europeană de prevenire mai ambițioasă, stabilită în cadrul EU4Health, program care ar trebui să fie consolidat și să țină seama mai bine de provocările legate de sănătatea mintală, de dizabilitate și de combaterea bolilor cronice.

20.

De asemenea, este necesar să se tragă învățăminte concrete din criza provocată de pandemia de COVID-19 și din războiul din Ucraina, prin acțiuni de cercetare. De asemenea, ar trebui inițiate acțiuni care vizează un răspuns rapid al sistemelor de sănătate și implementarea accelerată pe teren a contramăsurilor (spitale modulare, dispozitive medicale mobile și simplificate, unități medicale mobile, centre de vaccinare mici, prezența suficientă a personalului medical calificat etc.).

21.

Va trebui să se acorde o atenție deosebită provocărilor specifice cu care se confruntă zonele rurale îndepărtate, zonele montane și regiunile ultraperiferice. Trebuie remarcat faptul că acest set de acțiuni lipsește în mare măsură din programul de lucru al HERA pentru 2022, lucru pe care Comitetul European al Regiunilor îl regretă, solicitând revizuirea acestei situații începând cu 2023.

22.

În opinia Comitetului European al Regiunilor, acest set de măsuri nu amenință competențele statelor membre, ci, dimpotrivă, reprezintă o oportunitate pentru fiecare stat de a-și proteja, în coordonare cu regiunile, populația în mod mai eficient.

23.

O analiză detaliată efectuată de Comisia Europeană cu privire la cheltuielile de sănătate efectuate în cadrul fondurilor de coeziune și al Mecanismului de redresare și reziliență în cursul anilor pandemiei ar putea fi utilă pentru gestionarea crizelor viitoare. Bunele practici naționale, regionale și locale ar putea fi, de asemenea, evidențiate în conceperea viitoarelor acțiuni de prevenire și gestionare a crizelor sanitare.

24.

Comitetul European al Regiunilor solicită o abordare specifică a cheltuielilor legate de consolidarea sistemului de sănătate și de pregătire pentru situații de criză, care vor crește cu siguranță, în cadrul semestrului european și cere ca acestea să fie în permanență eligibile pentru fondurile politicii de coeziune, în urma Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus. Este preocupat de faptul că, până în prezent, cheltuielile cu sănătatea au reprezentat doar o parte foarte minoritară a planului de redresare, și solicită un sprijin sporit pentru reziliența și dotarea orașelor și regiunilor în domeniul sănătății și al protecției civile.

25.

Reamintește că orașele și regiunile ar trebui să joace un rol activ, alături de UE și de statele membre, în ceea ce privește dezvoltarea acestor noi abordări privind protecția cetățenilor. Acest lucru este cu atât mai valabil atunci când ele dispun de competențe specifice în materie de sănătate și când gestionează sistemul spitalicesc și de sănătate. Acest rol trebuie recunoscut la nivel național și european, în conformitate cu principiul subsidiarității active.

Învățămintele care trebuie desprinse din războiul din Ucraina

26.

Comitetul European al Regiunilor salută participarea HERA la campania de vaccinare a refugiaților ucraineni din UE și sprijinul acordat de HERA mecanismului de protecție civilă al UE, care asigură vaccinuri pentru copii și alte materiale medicale esențiale, mulțumită sprijinului industriei farmaceutice și al ministerelor sănătății.

27.

Comitetul European al Regiunilor consideră că războiul din Ucraina ne obligă să conștientizăm că Europa trebuie să fie pregătită pentru orice tip de criză: la fel cum COVID-19 a lovit teritoriile noastre fără niciun avertisment, nici conflictul armat din vecinătatea directă a Uniunii nu era așteptat. Impactul său asupra sistemelor de sănătate, în special în Europa Centrală și de Est, este în continuă creștere și trebuie monitorizat îndeaproape, pentru a evita atingerea unui punct critic. Capacitățile analitice și de prognoză ale HERA trebuie dezvoltate rapid, pentru a se garanta că următorul dezastru iminent nu ia Uniunea Europeană prin surprindere.

28.

Prin urmare, reafirmă că trebuie să se acorde prioritate, în toate statele membre și în toate regiunile UE, eforturilor de a consolida capacitatea sistemelor de sănătate de a se adapta rapid la evenimente neprevăzute. În acest sens, „tabloul de bord al vulnerabilității în materie de siguranță sanitară” și programele de „simulare de criză” ale sistemelor de sănătate par a fi, mai mult ca niciodată, acțiuni prioritare.

29.

Comitetul European al Regiunilor atrage atenția asupra riscului de expunere la radiațiile datorate eventualei prejudicieri a infrastructurilor nucleare civile și întreruperii tratamentului bolilor cronice, inclusiv a cancerului și a HIV (Ucraina prezintă una din cele mai înalte rate de prevalență a HIV din Europa); aceste riscuri vor afecta probabil și sistemele de sănătate din țările-gazdă.

30.

Războiul din Ucraina, care a avut drept consecință sosirea a milioane de persoane nevaccinate în UE, reprezintă un catalizator pentru consolidarea cooperării internaționale în ceea ce privește accesul la contramăsuri, inclusiv la vaccinuri, ca o prioritate pentru vecinătatea noastră. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor este preocupat de deficiențele acestor acțiuni din cadrul programului de lucru al HERA pentru 2022.

O politică industrială și de achiziții publice în serviciul sănătății

31.

Comitetul European al Regiunilor salută inițiativele luate de la începutul crizei pentru a accelera disponibilitatea contramăsurilor, și proiectul de regulament al Consiliului privind măsurile de gestionare a crizelor. Cu toate acestea, consideră că propunerile actuale nu sunt încă suficiente în vederea unei pregătiri eficace pentru crizele sanitare.

32.

Comitetul subliniază necesitatea unei politici industriale și de inovare înainte de crize și nevoia absolută de a crea un nou cadru intervenție care să facă posibilă suveranitatea UE în materie de sănătate și capacitatea sa de a industrializa produsele de reglementare și de rezultate în urma cercetării și a inovării.

33.

Comitetul consideră că Uniunea Europeană ar trebui să își ofere mijloacele de a produce pe teritoriul său contramăsurile „esențiale”, care sunt, în mare parte, comune gestionării diferitelor tipuri de criză. Producerea în Europa a acestor medicamente, inclusiv a substanțelor active, precum și a dispozitivelor medicale, testelor, metodelor de diagnosticare și echipamentelor „de bază” nu poate fi decât rezultatul unei politici proactive de achiziții publice, cu costuri de aprovizionare potențial mai ridicate. În prezent, nu se poate înțelege modul în care normele și principiile de acțiune europene vor face posibilă realizarea acestui obiectiv esențial.

34.

Este profund îngrijorat de dificultățile cu care se confruntă multe întreprinderi care au realizat, la începutul crizei și la cererea autorităților publice, investiții pentru a acoperi lipsurile și care sunt în prezent abandonate în favoarea achizițiilor din afara UE. Consideră că nu s-au tras învățămintele cuvenite în urma crizei și că această chestiune trebuie abordată de urgență. În special, solicită constituirea și reînnoirea stocurilor strategice naționale și europene, ori de câte ori este posibil, utilizând produse fabricate în Europa.

35.

Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor solicită Comisiei Europene să analizeze și să propună un cadru legislativ adecvat care să permită derogări de la normele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice, în special în ceea ce privește contramăsurile „esențiale”. Ceea ce se întâmplă în prezent în domeniul semiconductorilor („Actul legislativ european privind cipurile”) ar trebui să fie preconizat și în domeniul sănătății.

36.

Acest nou cadru juridic ar trebui să vizeze relaxarea normelor privind achizițiile publice, în special cele inovatoare, să consolideze controlul investițiilor străine și să permită acordarea unui sprijin direct suficient pentru a contribui eficient la accelerarea dezvoltării și introducerea pe piață a inovațiilor medicale, precum vaccinurile. Într-adevăr, în prezent, Uniunea Europeană nu poate avea din punct de vedere juridic același tip de intervenție ca Regatul Unit sau Statele Unite, ceea ce pune în pericol accesul său la vaccinuri.

37.

Comitetul European al Regiunilor este preocupat de timpul pierdut, regretă faptul că publicarea programului de lucru al HERA pentru 2022 nu a fost însoțită de lansarea unei inițiative în acest sens și invită Comisia să prezinte rapid o propunere Parlamentului și Consiliului.

38.

Comitetul European al Regiunilor ia notă de progresele recente în ceea ce privește structurarea cercetării și inovării în domeniul pregătirii pentru crizele sanitare. Într-adevăr, Președinția franceză sprijină cu fermitate un „proiect important de interes european comun” (PIEEC) „pentru a consolida politica industrială a UE în domeniul sănătății și poziționarea sa strategică în acest sector prin încurajarea inovării în diferitele segmente ale industriilor din domeniul sănătății”. În aprilie 2021, Comisia a lansat consultări în vederea lansării, în cadrul programului de lucru pentru perioada 2023-2024 al programului Orizont Europa, a unui parteneriat european public privind pregătirea pentru pandemii, în vederea coordonării activităților de cercetare desfășurate de statele membre. Cu toate acestea, în prezent, nu există un cadru pentru a asigura coerența tuturor acțiunilor programului Orizont Europa care pot contribui la îndeplinirea misiunilor HERA și bugetul prevăzut de 1,7 miliarde, în timp ce s-au alocat 4 miliarde EUR din cele două programe-cadru anterioare pentru cercetare în domeniul pandemiei și al vaccinurilor. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor solicită:

—	crearea unui consiliu științific al HERA pluralist și care să asocieze părțile interesate, cu scopul de a defini prioritățile științifice și o foaie de parcurs privind cercetarea și inovarea, la care ar trebui să răspundă programul Orizont Europa;

—	un efort sporit de mobilizare bugetară în cadrul programului Orizont Europa pentru a răspunde nevoilor HERA în materie de cercetare și inovare;

—

lansarea unui proces de reflecție privind crearea unei viitoare „misiuni” dedicate pregătirii și gestionării crizelor sanitare, care ar permite o abordare transversală în cadrul programului Orizont Europa, o coordonare științifică și operațională și implicarea tuturor părților interesate, cu acordarea unei atenții speciale promovării colaborării între sectorul public și cel privat.

39.

Cercetarea privind rezistența la antimicrobiene este o prioritate de vârf pentru HERA. Utilizarea excesivă a antimicrobienelor, atât în creșterea animalelor, cât și în sănătatea umană, este o bombă cu efect întârziat. Dacă nu se găsește rapid o soluție, în curând ne vom confrunta probabil cu un scenariu în care nu vom mai avea „nici remediu, nici tratament”. Aproape toate antibioticele noi care au fost introduse pe piață în ultimele decenii sunt variații ale familiilor de antibiotice descoperite în anii ’80. Pentru moment, Comisia nu a obținut niciun rezultat concludent în acest domeniu, astfel cum s-a demonstrat în raportul (5) din 2019 al Curții de Conturi. Prin urmare, este necesar să se consolideze serviciile de sănătate preventivă, astfel încât acestea să asigure coordonarea tuturor actorilor implicați în controlul utilizării antimicrobienelor la nivel teritorial, spitalicesc și comunitar, și, totodată, să se investească în cercetarea privind noi antibiotice și metode alternative de profilaxie.

40.

Un nou cadru legislativ ar permite dezvoltarea unui parteneriat strategic între UE și industria farmaceutică, pentru a ține mai bine seama de obiectivele de interes general în materie de sănătate. Sprijinul direct al UE ar trebui să se regăsească, în schimb, într-un proces european de industrializare, un acces privilegiat la produse și dreptul de control asupra prețului contramăsurilor și al politicii de acordare a licențelor.

41.

De asemenea, ar trebui să se analizeze acțiunile de cercetare și inovare avute în vedere și rolul HERA în această privință. Este necesar să se îmbunătățească rapid punerea în aplicare a acestei componente în cadrul programului Orizont Europa, pentru a dota rapid HERA cu o foaie de parcurs în materie de cercetare și inovare care să clarifice modul de funcționare a celor 1,8 miliarde EUR din bugetul său corespunzătoare acestui program.

42.

Comitetul European al Regiunilor subliniază necesitatea dezvoltării imediate a structurii IMM-urilor inovatoare în domeniul contramăsurilor medicale, precum și al tuturor tipurilor de dispozitive și echipamente pentru protecția persoanelor și pentru întâmpinarea crizelor. În acest sens, trebuie, în primul rând, sprijinite crearea de întreprinderi și inovarea, ceea ce este de competența orașelor și regiunilor, iar în al doilea rând, acestea trebuie ajutate să se dezvolte și să dispună de capacitatea de a efectua studii clinice și de a fabrica produse în Europa.

43.

Aceasta implică investiții considerabile și consolidarea capitalului întreprinderilor în cauză. Prin urmare, pare necesar să se mobilizeze Consiliul European pentru Inovare (CEI), pentru a structura mai bine un ecosistem european de inovare în jurul dezvoltării contramăsurilor și al gestionării crizelor sanitare, precum și pentru a consolida instrumentele de intervenție în capital de risc și dezvoltare în scopul de a permite întreprinderilor inovatoare să se dezvolte menținându-și rădăcinile în Europa. Aceste intervenții trebuie, de asemenea, să permită partajarea riscului industrial legat de dezvoltarea și producția de contramăsuri.

44.

Eficacitatea contramăsurilor medicale merge mână în mână cu o gestionare mai flexibilă a studiilor clinice, asigurând în același timp respectarea normelor etice și protecția datelor cu caracter personal. HERA trebuie să propună un cadru mai solid de cooperare cu AEM pentru coordonarea studiilor clinice realizate pe scară medie și largă, a cărui lipsă s-a simțit din plin în faza de apogeu a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Inițiativele „Vaccelerate” și „Hera incubator” reprezintă un început încurajator pentru acoperirea acestor lacune, dar trebuie stabilite legături operaționale mai clare cu autoritățile naționale, pentru a elimina mai rapid orice barieră în materie de reglementare sau de protocol. Revizuirea noii strategii farmaceutice europene ar trebui să permită progrese importante, inclusiv centralizarea autorizațiilor pentru studii clinice pentru medicamente, care au ca scop obținerea unei autorizații de introducere pe piața europeană.

45.

Infrastructurile de cercetare sunt, de asemenea, esențiale. Pentru a face față marilor probleme transfrontaliere din domeniul sănătății, este indispensabil să existe instalații adecvate pentru analize, calculatoare de înaltă performanță, depozite de date de studii epidemiologice și studii de cohortă complete pentru a analiza amenințările emergente și modelele de scenarii de răspuns.

O acțiune internațională care are la bază prevenirea și solidaritatea

46.

Comitetul European al Regiunilor consideră că a acționa atunci când apar noi riscuri pentru sănătate este în interesul Europei, pentru a limita expunerea Uniunii la riscuri. Prin urmare, HERA trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a colabora în rețea cu numeroși parteneri (în special, la nivel internațional, cu Organizația Națiunilor Unite și cu Consiliul Europei) și pentru a participa la intervenții în afara frontierelor UE, în cooperare cu țările în cauză, de îndată ce riscurile sunt identificate, mobilizând resurse importante. Această cooperare ar trebui să acopere, de asemenea, faza pregătitoare și, în special, măsurile de prevenire, de reducere a vulnerabilităților și pregătire a societăților pentru situații de criză. În acest scop, HERA va trebui să dezvolte parteneriate cu actorii societății civile, cu ONG-urile locale și internaționale și cu organizațiile multilaterale angajate în programe de prevenire a riscurilor.

47.

Trecerea în domeniul public a proprietății intelectuale a vaccinurilor și altor produse medicale nu este o soluție suficientă dacă țările mai puțin dezvoltate nu au capacitatea de a-și dezvolta singure producția. Comitetul European al Regiunilor pledează pentru ca prețul anumitor medicamente să fie reglementat, acolo unde este necesar, și pentru ca industria farmaceutică să fie obligată să acorde licențe de fabricație, astfel cum a sugerat OMC. Comitetul solicită ca politicile UE să contribuie la dezvoltarea de produse adaptate la contextul specific al țărilor mai puțin dezvoltate. El ar dori ca Uniunea să se angajeze într-o politică activă de transfer de tehnologii și de sprijin pentru producția locală, și să ofere un ajutor direct adecvat pentru a contribui la a garanta, oriunde este necesar, că populația este acoperită sub aspectul serviciilor de sănătate.

48.

Comitetul European al Regiunilor constată și împărtășește înaltele așteptări ale cetățenilor europeni ca UE să joace un rol mai important în domeniul sănătății. El remarcă că formularea actuală foarte restrictivă a articolului 168 din tratate reprezintă, la ora actuală, un obstacol în acest sens, și consideră că problema consolidării competențelor europene în domeniul siguranței sănătății ar trebui să figureze pe lista priorităților la încheierea Conferinței privind viitorul Europei. Competențele UE în domeniul pieței interne ar trebui să permită deja să se înainteze pe calea întreprinderii de acțiuni comune în domeniul sănătății, programul EU4Health trebuie să poată fi consolidat, iar miniștrii sănătății din UE ar trebui să se reunească cât mai regulat, în cadrul unei structuri ad-hoc a Consiliului, nu doar de două ori pe an, în marja Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO).

Bruxelles, 27 aprilie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) https://cor.europa.eu/en/news/Pages/COVID-19-CoR-President-calls-for-a-EU-Health-Emergency-Mechanism-to-support-regions-and-cities.aspx

(2) JO C 440, 18.12.2020, p. 15.

(3) https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:12008M005:RO:HTML

(4) În special, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC – Protecție civilă), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

(5) https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did={8892C8C4-6776-4B27-BE36-C181456EED71}