COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.9.2021

COM(2021) 573 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY

Noul Bauhaus european



Frumos, durabil, pentru toți

Cuprins

1.    Introducere    

2.    Pe baza co-proiectării: Un proiect transformațional realizat de noi toți pentru noi toți    

3.    Forma noului Bauhaus european    

3.1.    De la curentul istoric la noul Bauhaus european    

3.2.    Trei principii cheie    

3.2.1.    O abordare pe mai multe niveluri: de la nivel mondial la nivel local    

3.2.2.    O abordare participativă    6

3.2.3.    O abordare transdisciplinară    6

3.3.    Axe tematice ale parcursului transformațional    

3.3.1.    Reconectarea cu natura    7

3.3.2.    Redobândirea sentimentului de apartenență    8

3.3.3.    Prioritizarea locurilor și a persoanelor care au cea mai mare nevoie    9

3.3.4.    Necesitatea unei gândiri pe termen lung, care să țină seama de ciclul de viață în ecosistemul industrial    9

4.    Implementarea noului Bauhaus european    10

4.1.    Colaborarea cu comunitatea noului Bauhaus european: Laboratorul NEB    

4.2.    O transformare triplă    

4.2.1.    Transformarea locurilor    

4.2.2.    Transformarea mediului pentru a deveni favorabil inovării    

4.2.3.    Diseminarea de noi semnificații    

5.    Etapele următoare    

1.Introducere 

Noul Bauhaus european exprimă ambiția UE de a crea locuri, produse și moduri de trai estetice, durabile și incluzive. El promovează un nou stil de viață în care durabilitatea corespunde stilului, accelerând astfel tranziția verde în diferite sectoare ale economiei noastre, cum ar fi construcțiile, mobilierul și moda, precum și în societățile noastre și în alte domenii ale vieții noastre de zi cu zi.

Scopul său este de a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu emisii reduse de carbon, care sprijină regenerarea naturii și protejează biodiversitatea.

Noul Bauhaus european (NEB) este un proiect al speranței și perspectivelor. El aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european pentru a consolida inovarea, tehnologia și economia durabile. NEB scoate în evidență beneficiile tranziției ecologice prin experiențe concrete la nivel local. Ne îmbunătățește viața de zi cu zi.

Acest lucru se poate întâmpla numai dacă persoane care provin din medii și zone diferite gândesc și lucrează împreună într-un mod participativ. Iată de ce Comisia a inițiat proiectul cu o etapă de co-proiectare de șase luni, în cadrul căreia toată lumea ar putea contribui cu idei, viziuni, exemple și provocări pentru noul Bauhaus european.

Prezenta comunicare prezintă conceptul noului Bauhaus european pe baza constatărilor din faza de co-proiectare și stabilește etapele următoare. Mai multe detalii privind procesul de co-proiectare pot fi găsite în anexa 1.

Pentru a atinge obiectivele noului Bauhaus european, Comisia va continua să construiască o mișcare formată din persoanele și organizațiile interesate. Pentru implementare, Comisia combină inițiativele relevante ale UE și propune un set de noi acțiuni și posibilități de finanțare care sunt rezumate în capitolul 5 din prezenta comunicare. Acestea acoperă, de exemplu:

·Crearea laboratorului NEB pentru a dezvolta comunitatea și pentru a pregăti acțiunile de politică

·Finanțarea inițială pentru proiecte transformatoare NEB în statele membre ale UE

·Finanțarea proiectelor de locuințe sociale care respectă valorile noului Bauhaus european

·O nouă abordare a strategiei imobiliare a Comisiei

·Crearea în comun a unor căi de tranziție verde pentru ecosistemele de construcții și textile

·Cereri pentru întreprinderile nou înființate și pentru inițiative cetățenești

·Un festival și un premiu anual al noului Bauhaus european

·eTwinning și DiscoverEU 2022 pe tema noului Bauhaus european

Schimbările nu se vor produce de la o zi la alta. Noul Bauhaus european va crea spațiul necesar pentru a explora și testa în timp politica, finanțarea și alte instrumente pentru conceperea și construirea unei vieți de zi cu zi mai bune pentru toate generațiile.

2.Pe baza co-proiectării: Un proiect transformațional realizat de noi toți pentru noi toți

Ca prim pas al acestui proiect participativ, Comisia s-a adresat societății civile și părților interesate în cadrul etapei de co-proiectare. După anunțarea proiectului de către președinta Ursula von der Leyen în septembrie 2020 1 , această etapă de co-proiectare a reprezentat o invitație deschisă pentru ca toată lumea să își exprime punctele de vedere cu privire la obiectivele noului Bauhaus european, să discute despre provocările pe care ar trebui să le abordeze, precum și despre ideile și expertiza cu privire la modul în care pot fi abordate provocările 2 . Conceptul noului Bauhaus european se bazează pe diferitele contribuții primite în această etapă.

Procesul de co-proiectare s-a bazat pe participarea persoanelor, a organizațiilor, a instituțiilor politice și a întreprinderilor interesate pentru a organiza evenimente, conversații și ateliere. „Partenerii oficiali ai noului Bauhaus european 3 ” au contribuit la multiplicarea mesajelor și a activităților. Optsprezece gânditori și practicieni au format o masă rotundă la nivel înalt privind noul Bauhaus european pentru a acționa ca o placă de rezonanță a inițiativei și pentru a-și aduce contribuția în mod regulat 4 . Prima conferință privind noul Bauhaus european din aprilie 2021 a fost punctul culminant al acestei conversații la nivel mondial, care a reunit aproximativ 8 000 de participanți (online) din întreaga lume, evidențiind astfel necesitatea ca mișcarea să aibă loc la nivel mondial.

Majoritatea activităților au avut loc în țările UE, dar există, de asemenea, un interes din ce în ce mai mare în alte părți ale lumii, fie în imediata vecinătate, fie în America de Sud și de Nord. Pentru a sublinia dimensiunea globală a proiectului, Comisia a invitat, de asemenea, în mod explicit, contribuții din afara UE.

Noul Bauhaus european se dezvoltă pe un teren fertil, în cadrul căruia clădirile, spațiile publice, întreprinderile și practicile sociale, activitățile culturale și programele educaționale reprezintă puncte de reper ale inițiativei și inspiră idei noi. Primul premiu din cadrul noului Bauhaus european 5 a fost lansat ca parte a fazei de co-proiectare pentru a pune în prim-plan aceste exemple inspiraționale și idei ale tinerilor talente.

3.Forma noului Bauhaus european

3.1.De la curentul istoric la noul Bauhaus european 

Mai multe caracteristici ale curentului istoric Bauhaus au servit drept bază pentru viziunea noului Bauhaus european.

Bazele mișcării Bauhaus au fost puse în 1919, într-un moment de profundă transformare – în timpul tranziției către o eră societală și industrială modernă. Fondatorii au abordat această transformare în activitatea lor și au căutat soluții la noile provocări. A devenit rapid o mișcare culturală globală. Acesta a reunit artiști, designeri, arhitecți și meșteșugari. Această abordare transdisciplinară este, de asemenea, foarte necesară pentru provocările din vremurile noastre, în care ne confruntăm încă o dată cu transformări profunde.

La fel ca acum o sută de ani, problema materialelor inovatoare rămâne o prioritate. În timp ce, la momentul respectiv, soluția era reprezentată de ciment și oțel, în prezent trebuie să explorăm materiale bazate mai mult pe natură, produse în ideea durabilității, și să dezvoltăm soluții de producție cu emisii reduse de carbon pentru toate materialele. Acest lucru este valabil atât pentru construcții, cât și pentru modă, design, mobilier, transport sau energie. Un triunghi al valorilor

Un triunghi format din trei valori esențiale legate în mod indisolubil ghidează noul Bauhaus european:

·durabilitate 6 , de la obiectivele climatice la circularitate, reducerea la zero a poluării și biodiversitate,

·estetică, calitatea experienței și a stilului, dincolo de funcționalitate,

·incluziune, punerea în valoare a diversității, asigurarea egalității pentru toți, a accesibilității și a prețurilor abordabile

Provocarea este de a aborda simultan toate aceste valori, pentru a elabora soluții creative care să răspundă cel mai bine nevoilor oamenilor, la un cost global mai mic.

3.2.Trei principii-cheie 

Trei principii-cheie, care rezultă din procesul de co-creare, au fost adoptate de Comisiei și ar trebui să ghideze noul Bauhaus european.

·Combinarea dimensiunii globale și a celei locale

·Participare

·Transdisciplinaritatea

3.2.1.O abordare pe mai multe niveluri: de la nivel mondial la nivel local 

Noul Bauhaus european susține o abordare pe mai multe niveluri a transformării – de la nivel global la nivel local. Schimbările climatice și tranziția verde aduc provocări care ar trebui abordate la nivel global. În același timp, nivelul local este cel la care se produc schimbările care capătă un sens pentru oameni 7 . Prin urmare, noul Bauhaus european abordează niveluri diferite ale transformării, de la cel global până la nivelul cartierelor, satelor și orașelor.

Implementarea noului Bauhaus european înseamnă impactul asupra zonelor locale, urmând o abordare bazată pe realitatea zonei. Proiectele reușite la scară mică arată că inițiativele transformatoare, indiferent de dimensiunea lor, sunt accesibile tuturor, pretutindeni. Noul Bauhaus european va explora modalități de sprijinire a inițiativelor la scară mică, formulate de persoane,  de cartiere și și de comunități locale.

Acest lucru nu se poate limita la Uniunea Europeană. Noul Bauhaus european se va extinde dincolo de frontierele europene în timp, cu scopul de a răspândi la nivel mondial principiile sale de durabilitate, incluziune și estetică.

3.2.2.O abordare participativă 

Comisia Europeană este un susținător fervent al unei abordări participative, după cum reiese din conferința în curs privind viitorul Europei, menită să aprofundeze și să susțină angajamentul față de cetățeni. Comisia va continua să asculte persoanele de pe teren și să exploreze împreună cu acestea domeniile în care politica, finanțarea și alte instrumente au cu adevărat un impact pozitiv. Acest lucru se va întâmpla în principal în laboratorul NEB. Abordarea participativă implică societatea civilă și oamenii de toate vârstele, în toată diversitatea lor, inclusiv femeile (încă subreprezentate în anumite sectoare-cheie) și grupurile defavorizate 8 . Acest accent necesar pe incluziune are scopul de a nu lăsa pe nimeni în urmă și recunoaște că soluțiile cele mai creative se bazează pe gândirea colectivă. Noile soluții ar trebui să rezolve problemele cotidiene și să îmbunătățească calitatea vieții pentru toți.

3.2.3. O abordare transdisciplinară 

Noul Bauhaus european își propune să creeze o punte de legătură între punctele de vedere și profesii. Cultura și tehnologia, inovarea și proiectarea, ingineria, artizanatul, artele și știința lucrând mână în mână au puterea de a crea un viitor mai bun.

Pandemia de COVID-19 a demonstrat că, mai mult ca niciodată, sunt necesare abordări integrate menite să soluționeze problemele complexe cu care se confruntă planeta și societatea noastră. O transformare semnificativă necesită introducerea a numeroase competențe și cunoștințe diferite. Colaborarea și învățarea interdisciplinară facilitează stimularea reciprocă a ideilor, cunoștințelor, competențelor și metodelor.

3.3.Axe tematice ale parcursului transformațional

Crearea unei mișcări înseamnă a lucra cu oamenii și cu interesele, nevoile și motivațiile acestora. Analiza contribuțiilor primite în faza de co-proiectare a identificat patru axe tematice pe care Comisia s-a hotărât să le urmeze pe durata implementării noului Bauhaus european. 

3.3.1.Reconectarea cu natura

Contribuțiile au evidențiat creșterea gradului de conștientizare și a disponibilității de a aborda schimbările climatice (atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea) și de a reduce expunerea la poluare.

Cercetarea confirmă ceea ce oamenii percep ca pe o nevoie de a se reconecta cu natura, inclusiv pentru sănătate și bunăstare: mai multe oportunități de a intra în contact cu spațiile publice verzi se traduc prin indici de sănătate mai buni pentru populație și reduc inegalitățile în materie de sănătate legate de venituri 9 . Soluțiile bazate pe natură în orașe pot contribui la combaterea inundațiilor și a altor fenomene meteorologice extreme, sporind totodată atractivitatea mediului construit.

Combaterea schimbărilor climatice nu mai este văzută ca o luptă abstractă, ci ca o parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi, care poate îmbunătăți calitatea aerului, a apei și a solului și condițiile generale de viață. Această experiență a fost consolidată cu ocazia pandemiei, când am resimțit limitele spațiilor de locuit și ne-am redescoperit orașele, satele și spațiile verzi. Pandemia a subliniat legătura directă dintre protecția naturii și sănătatea fizică și mentală a tuturor.

Este necesar să se meargă dincolo de o perspectivă centrată pe oameni, către o perspectivă centrată pe viață, fiind inspirați de natură și învățând de la ea. Căile sunt multiple: de la transformarea orașelor într-un mediu mai ecologic și utilizarea de materiale bazate pe natură obținute în mod durabil până la soluții inovatoare bazate pe elemente „mimetice” care se găsesc în natură; de la îngrijirea solului la reutilizarea sau reciclarea deșeurilor; de la construirea de coridoare verzi urbane pentru mobilitatea activă la regândirea infrastructurii de transport.

Reconectarea cu natura începe de la o vârstă fragedă. Milioane de tineri au solicitat mai multe acțiuni pentru o planetă mai bună și ne-au trezit conștiința ecologică. Contribuțiile etapei de co-proiectare evidențiază rolul esențial pe care îl joacă educația și cultura în schimbarea paradigmei către noi comportamente și valori. Educarea și responsabilizarea copiilor și tinerilor într-un mod participativ pentru a înțelege, a experimenta și a adopta durabilitatea și incluziunea vor crea legături puternice cu natura pentru generațiile viitoare.

3.3.2.Redobândirea sentimentului de apartenență

Mișcarea privind noul Bauhaus european se referă la experiențele noastre colective și personale. Construirea de punți între oameni este o aspirație puternică exprimată de contribuitori.

Ea implică încurajarea solidarității între generații, dezvoltarea legăturilor dintre educație și arte în mediile locale și îmbunătățirea spațiilor noastre comune și a locurilor de întâlnire. Economia de proximitate, caracterizată de concepte precum „orașele de 15 minute” 10 , care asigură accesul cetățenilor la servicii și facilități esențiale aflate la distanță de mers pe jos, reprezintă, de asemenea, o modalitate de a consolida legăturile și de a promova o mobilitate sănătoasă, durabilă și activă.

Bunurile culturale (patrimoniu, arte, artizanat local, know-how etc.), bunurile naturale (peisaje, resurse naturale etc.), precum și bunurile sociale (întreprinderi sociale, organizații și asociații locale etc.) constituie unicitatea unui loc. Viața culturală, evenimentele artistice și concertele sunt oportunități de conectare și interacțiune socială, elementul de legătură care creează un sentiment de apartenență.

3.3.3.Prioritizarea locurilor și a persoanelor care au cea mai mare nevoie 

Etapa de co-proiectare a confirmat faptul că noul Bauhaus european trebuie să fie incluziv. Acest lucru nu se referă numai la oameni, ci și la locurile în care trăiesc.

Soluțiile frumoase și durabile trebuie să fie abordabile ca preț și accesibile tuturor. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită situației specifice a grupurilor și persoanelor celor mai vulnerabile, de exemplu, persoanelor expuse riscului de excluziune sau de sărăcie ori persoanelor care se fără adăpost. De exemplu, 800 000 de locuințe sociale (5 % din totalul fondului locativ social) necesită anual renovări, iar în UE sunt necesare anual 450 000 de locuințe sociale noi 11 . Grupurile defavorizate sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie energetică și poluare atmosferică și au un acces mai redus la transportul public.

Incluziunea implică, de asemenea, adoptarea unei abordări de tipul „proiectare universală” pentru a elimina barierele în materie de accesibilitate din mediul construit și virtual și din calea bunurilor și serviciilor.

Noul Bauhaus european merge clar dincolo de marile centre urbane și să include locuri cât mai diverse, inclusiv sate mici, zone rurale, orașe în declin, zone urbane degradate și zone dezindustrializate. Acest lucru necesită o dezvoltare teritorială care să evite segregarea spațială a grupurilor sociale, pentru a crea un sentiment de apartenență. Diferitele părți ale unui oraș, ale unui sat sau ale unui cartier ar trebui să fie conectate. Ar trebui abordată problema lipsei legăturilor dintre zonele rurale și cele urbane. Conectarea digitală a persoanelor este un factor esențial pentru o viață independentă, pentru accesul la informații sau pentru participarea la evenimente culturale, astfel cum am experimentat în timpul pandemiei de COVID-19.

Asigurarea accesului la conectivitatea digitală pentru toți cetățenii 12 este un factor esențial pentru o viață independentă și pentru implicarea activă în tranziția verde, pentru accesul la informații sau participarea la evenimente culturale, astfel cum am experimentat în timpul pandemiei de COVID-19.

3.3.4.Necesitatea unei gândiri pe termen lung, care să țină seama de ciclul de viață în ecosistemul industrial

Respondenții din faza de co-proiectare au identificat o nevoie clară de mai multă circularitate pentru a combate utilizarea nedurabilă a resurselor și a deșeurilor, inclusiv în ceea ce privește utilizările pentru clădiri sau infrastructuri învechite. Abordarea acestor provocări privește întregul ecosistem industrial, de la producție la livrare și consum, prin intermediul unei mentalități bazate pe economia circulară.

De exemplu, reutilizarea, regenerarea, prelungirea duratei de viață și transformarea clădirilor existente ar trebui să aibă prioritate față de construirea de clădiri noi ori de câte ori este posibil. Proiectarea și perspectiva arhitecturală circulară și durabilă ar trebui să devină noua normalitate.

Materialele recuperate și regenerabile ar trebui să fie mai bine recunoscute de toate disciplinele relevante și să devină parte a paradigmelor de proiectare. Ar trebui îmbunătățită utilizarea unor materiale de construcție bazate pe natură și obținute din surse durabile, precum lemnul, bambusul, paiele, pluta sau piatra. Noile tehnologii de producție ar trebui să contribuie la reducerea amprentei de carbon a oțelului sau a cimentului, să recicleze în alt mod textilele care nu mai pot fi folosite și să accelereze tranziția verde a industriilor mari consumatoare de energie.

Noile modele de afaceri, abordările economiei sociale și „Proiectarea pentru durabilitate” 13 pot sprijini transformarea unor sectoare precum textilele, turismul, gestionarea deșeurilor sau producția de energie. Tranziția digitală va juca un rol sistemic în dezvoltarea și implementarea noului Bauhaus european. Instrumentele digitale precum tehnologia 5G, inteligența artificială, instrumentele bazate pe date, robotica și tehnologiile de imprimare 3D sau gemenii digitali din industria construcțiilor pot îmbunătăți performanța în materie de durabilitate a materialelor, a produselor și a clădirilor.

4.Implementarea noului Bauhaus european 

Comisia, în cooperare cu Parlamentul European și cu celelalte instituții ale UE, precum și cu statele membre, dorește să creeze un cadru favorizant al noului Bauhaus european, integrat cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și cu alte politici și inițiative ale UE. Acest cadru favorizant este conceput ca să creeze un spațiu pentru dezvoltarea și testarea politicilor și a instrumentelor de finanțare pentru transformarea societăților și a economiei noastre.

Acest cadru se referă în primul rând la realizarea mai multor obiective cu ajutorul instrumentelor de politici și de finanțare de care dispunem deja. Ar trebui intensificate sinergiile dintre politicile sau programele existente și cele planificate ale UE, astfel încât acestea să poată sprijini obiectivele noului Bauhaus european. Toate acestea pot contribui la un proiect cultural care să reunească durabilitatea, incluziunea și estetica în locurile și în felul în care trăiesc oamenii.

Noul Bauhaus european declanșează probleme care nu pot fi abordate în mod adecvat de un singur instrument și care adesea „scapă neobservate”.

În plus, noul Bauhaus european aduce cu sine acțiuni specifice și dedicate care vor contribui la realizarea transformării.

Primul cadru de implementare va evolua în funcție de rezultate, prin intermediul evaluărilor și al revizuirilor iterative.

4.1.Colaborarea cu comunitatea noului Bauhaus european: Laboratorul NEB

Pentru a sprijini implementarea noului Bauhaus european, Comisia Europeană va institui un laborator NEB, un „grup de reflecție și acțiune” pentru a crea, a realiza prototipuri și a testa în comun instrumentele, soluțiile și măsurile în materie de politici care vor facilita transformarea la nivel concret. Laboratorul va funcționa ca „accelerator și conector”.

Începând cu masa rotundă la nivel înalt și partenerii oficiali, laboratorul își va urma obiectivul de consolidare a comunității prin integrarea proiectelor concrete inspirate de noul Bauhaus european – indiferent dacă sunt sprijinite de fonduri UE sau de alte inițiative – și le va conecta pentru sprijin și învățare reciprocă. De asemenea, acesta va intra în legătură cu comunitățile consacrate care lucrează deja pe teme relevante și stabili contactul cu sfera politică, industria și societatea pentru a crea o punte de legătură și pentru a vedea cum se poate colabora.

Odată cu crearea infrastructurii de facilitare, inclusiv a unei platforme digitale, Comisia Europeană va invita comunitatea noului Bauhaus european să colaboreze pe tema subiectelor de mai jos și să formuleze recomandări concrete:

·Strategia de etichetare: Cum se pot caracteriza și recunoaște inițiativele concrete care să corespundă ambiției noului Bauhaus european? Ce face ca un proiect să devină un proiect din cadrul noului Bauhaus european? Cum poate fi combinată o etichetă a noului Bauhaus european cu accesul la finanțarea pentru proiecte?

·Finanțare inovatoare: Finanțarea participativă poate fi combinată în mod util cu finanțarea publică pentru a avea un impact asupra inițiativelor la nivel local și pentru a îmbunătăți selecția proiectelor? Ce abordare ar putea mobiliza cel mai bine finanțarea privată, inclusiv din partea filantropilor, pentru a sprijini proiectele din cadrul noului Bauhaus european? Cum pot fi stimulați investitorii din diverse sectoare precum imobiliarele, infrastructurile turistice etc. să adopte ambiția noului Bauhaus european? Cum poate economia socială să sprijine noul Bauhaus european?

·Analiză și experimentare în materie de reglementare: Cum poate sprijini cadrul de reglementare dezvoltarea proiectelor din cadrul noului Bauhaus european în sectorul construcțiilor, în industriile energofage, în sectorul mobilității, în economia de proximitate și în economia socială, în industriile culturale și creative, în turism și industria textilă? Cum poate NEB să utilizeze pe deplin noile evoluții tehnologice, inclusiv transformarea digitală? Care sunt obstacolele și blocajele care persistă? Cum pot achizițiile publice și simplificarea reglementării să promoveze prioritățile noului Bauhaus european la nivel european, național și regional? Pot fi prevăzute contexte experimentale de reglementare, în cooperare cu statele membre și cu autoritățile locale, pentru a testa noi abordări de reglementare care să stimuleze ambiția în cadrul axei noului Bauhaus european?

·Indicatori-cheie de performanță Cum poate fi măsurat succesul noului Bauhaus european atât în 2024, cât și în 2030? Care sunt rezultatele preconizate pe care dorim să le vedem în diferitele etape ale proiectului? Cum putem evalua rezultatele în mod semnificativ?

Comisia va monitoriza rezultatele activităților din cadrul laboratorului NEB prin intermediul mai multor acțiuni, precum și al inițiativelor care implică, de asemenea, statele membre, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și alți parteneri. Comisia va monitoriza și analiza evoluțiile, va facilita legăturile dintre părțile interesate, va colecta și va valida rezultatele pozitive și constatările aferente. Comisia va identifica noi subiecte care trebuie examinate prin intermediul laboratorului și va contribui la adaptarea cadrului de sprijin al UE în timp.

4.2.O transformare triplă

Având în vedere numeroasele relatări, conversații și eseuri colectate în faza de co-proiectare, au fost identificate trei puncte cu efect de levier, în cadrul cărora ar trebui implementate acțiuni specifice: (i) realizarea schimbării în locuri specifice de pe teren, (ii) necesitatea de a face lucrurile în mod diferit pentru ca inovarea să devină realitate, inclusiv prin îmbunătățirea competențelor și metodelor noastre și (iii) necesitatea de a adapta intențiile și modul de gândire care stă la baza acțiunilor noastre 14 . Instrumentele de sprijin și de finanțare sunt concepute în jurul acestor trei puncte.

Crearea unui sentiment de apartenență la comunitate și promovarea inovării sunt esențiale pentru noul Bauhaus european. Pentru a permite vizibilitatea factorilor de decizie, pentru a împărtăși și a dezbate progresele și rezultatele, precum și pentru a încuraja implicarea cetățenilor, Comisia va convoca un prim „festival al noului Bauhaus european” în primăvara anului 2022.

Va fi o reuniune – atât fizică, cât și virtuală – în cadrul căreia întreaga comunitate se va întâlni, va discuta, va partaja, va învăța și va sărbători.

Festivalul va include trei componente:

·Un forum cu dezbateri pentru a modela proiectul. Acesta va reuni gânditori, responsabili de elaborarea politicilor și practicieni într-o discuție globală care se va întinde de la știință și tehnologie la cultură și educație, de la dezvoltarea regională și locală la perspectivele internaționale.

·Un târg pentru a prezenta proiecte, prototipuri și realizări care contribuie la noul Bauhaus european și pentru a decerna premiul „Noul Bauhaus european”.

·Un festival cu un program cultural care combină expoziții fizice și virtuale, spectacole și opere de artă.

Prima ediție a festivalului va avea loc la Bruxelles și va fi organizată și finanțată de Comisia Europeană. Începând din 2023, pe baza experienței acumulate cu ocazia primei ediții, Comisia va avea în vedere un concept pentru un eveniment anual care ar trebui să includă, în mod ideal, locuri din UE și din afara acesteia.

4.2.1.Transformarea locurilor

Ar trebui să se petreacă schimbări în anumite locuri și în cât mai multe locuri posibil, la nivelul locuințelor, al cartierelor, al zonelor urbane și rurale, al spațiilor de reuniune fizice și virtuale. Implementarea reușită a noului Bauhaus european va necesita învățarea unor lecții din proiectele inovatoare și emblematice și partajarea lecțiilor învățate. Punerea în prim-plan a unor astfel de „proiecte-pilot demonstrative” încurajează entuziasmul pentru implicare și repetare a implicării. În același timp, inițiativa vine adesea de la actorii de la nivel local, iar sprijinul pentru proiectele la scară mică va fi, de asemenea, necesar.

Pe lângă inițiativele coordonate de Comisie, finanțarea proiectelor transformatoare din cadrul noului Bauhaus european va necesita o cooperare strânsă cu statele membre. Abordările de dezvoltare bazate pe loc și conduse de comunitate ale politicii de coeziune pot promova proiectele noului Bauhaus european la nivel regional și local, cu participarea comunităților locale.

4.2.2.Transformarea mediului pentru a deveni favorabil inovării

Transformarea în conformitate cu valorile noului Bauhaus european depinde de capacitatea ecosistemelor industriale (de la construcții la stilul de viață și industriile creative, de la materiale la modele de afaceri, de la mediul digital la agricultură) de a oferi soluții adaptate și accesibile. După cum a demonstrat faza de proiectare, inovarea joacă un rol esențial. Aceasta nu se manifestă doar în sensul noilor tehnologii, ci poate fi și o combinație de tehnici noi și tradiționale sau o nouă adaptare a artizanatului și cunoștințelor locale.

Diversitatea și complexitatea legislației relevante și durata proceselor administrative pot deveni o provocare pentru proiectele de transformare sau chiar un obstacol în calea inovării. Abordările inovatoare ar trebui testate și implementate în medii experimentale, în strânsă colaborare cu autoritățile naționale, regionale și locale ale statelor membre.

Utilizarea eficace a noilor materiale, a procesului de producție și a altor instrumente va necesita (re)calificarea, inclusiv prin educație și formare profesională, în mai multe sectoare și la diferite niveluri.

4.2.3.Diseminarea de noi semnificații

Inspirația unei mișcări are ca bază valorile. Este esențial să colaborăm cu cei care reflectează asupra valorilor noastre, studiază și ne transmit aceste valori, cum ar fi artiștii, sociologii, educatorii, instituțiile de învățământ și organizațiile de tineret.

Artiștii și profesioniștii din industriile creative din toate domeniile contribuie de mult timp la creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările socioeconomice și de mediu ale epocii noastre. Poziția lor critică și activitățile complexe pe care le întreprind în societatea contemporană pot fi deschizătoare de drumuri și pot contribui la remodelarea lumii viitoare. Acest lucru este valabil și pentru noțiunile de estetică și frumusețe, cu privire la care nu mai există standarde sau canoane universale.

Împreună cu organizațiile din domeniul educației și formării și cu organizațiile de tineret, industriile și sectoarele culturale și creative reprezintă noi surse de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și de locuri de muncă. Contribuția acestora la inovare este stimulată din ce în ce mai mult de factori netehnologici, cum ar fi creativitatea, proiectarea și noile procese organizaționale sau modele de afaceri. Acesta este motivul pentru care durabilitatea reprezintă o prioritate majoră pentru politica UE în domeniul tineretului și al educației, inclusiv cu privire la învățământul superior și cadrul de sprijin, permițând numeroase sinergii cu inițiativa noul Bauhaus european.

5.Etapele următoare

Noul Bauhaus european se va baza pe forța comunității sale în creștere. În ultimele șase luni, inițiativa a suscitat entuziasm și a strâns mii de idei, care constituie baza prezentei comunicări. Mobilizarea actorilor interesați va continua, iar discuția se va extinde atât în Europa, cât și dincolo de granițele acesteia, în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă, cu delegațiile Uniunii Europene, precum și cu organizațiile și rețelele internaționale interesate. În acest sens, vor fi identificate sinergii cu cadrele relevante de politică și cooperare, în special în vecinătatea UE.

Comisia Europeană se va baza pe cooperarea dintre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European pentru a crește gradul de conștientizare al publicului și a promova dezbaterea în cadrul forurilor acestora, pentru a mobiliza cetățenii și actorii din sectorul privat și pentru a partaja resursele disponibile în vederea sprijinirii noului Bauhaus european.

Cooperarea dintre statele membre și autoritățile publice la nivel internațional, național, regional și local, inclusiv participarea societății civile și a reprezentanților diferitelor comunități, va fi esențială. De la promovarea proceselor participative de co-proiectare la capacitatea de a sprijini finanțarea proiectelor locale de transformare, noul Bauhaus european va necesita o colaborare strânsă la nivelul acestui cadru de guvernanță pe mai multe niveluri.

Ca punct de plecare, statele membre vor fi invitate să desemneze o entitate ca punct de contact pentru inițiativa noul Bauhaus european, să își conecteze și coordoneze eforturile în țările lor respective și să participe la o rețea informală la nivelul UE pentru schimbul de informații și experiență.

Comisia Europeană va prezenta un raport privind evoluția inițiativei în 2022.

Anexe:

1.    Raport privind faza de co-proiectare

2.    Programe europene de mobilizare

3.    Ecosistemul politicilor din cadrul noului Bauhaus european

Credite

COPERTĂ:

·Tree-House School © Valentino Gareri

·Architecture © Adobe Stock – lilymary

·Top view of people are resting on the lawn in the park © Adobe Stock – Watman

Ilustrații de pe paginile interioare:

·Nautilus shell © Adobe Stock – Dean Pennala

·Green foliage texture © Adobe Stock – Vera Kuttelvaserova

·Top view of people are resting on the lawn in the park © Adobe Stock – Watman

·Laracha Health Centre © H. Santos-Díez

·Domo - sustainable architecture education in secondary school © Dolores Victoria

·La Ferme du Rail © Myr Muratet.

·The Arch © O.S.T. & Constructlab

·Wunderbugs © Francesco Lipari

·Palaluxottica © Simone Bossi

·Holmes Road Studios © Peter Barber Architects

·Proto-Habitat © Flavien Menu

·Rain gardens at Rundelsgatan in Vellinge © Sursă: edge​s

·Tree-House School © Valentino Gareri

·Domo - sustainable architecture education in secondary school © Dolores Victoria

·Gleis 21 © H. Hurnaus

·Garden house © C. Pavlou

·Garden house © C. Pavlou

·The Salt House © R. Hofmanis

(1)   Noul Bauhaus european: . Comisia lansează faza de proiectare (europa.eu) .

(2)   Co-proiectarea Noului Bauhaus european (europa.eu) .

(3)   Parteneri (europa.eu) .

(4)   Masa rotundă la nivel înalt (europa.eu) .

(5)     Premiile 2021 (europa.eu) .

(6)    În sensul inițiativei noul Bauhaus european, prin „durabilitate” se înțelege „durabilitatea mediului”.

(7)    Acest context local are multiple fațete care, odată combinate, pot determina calitatea vieții în locul respectiv: proximitatea față de o piață a locurilor de muncă prosperă, accesul la diferite tipuri de infrastructuri și facilități, accesibilitatea financiară a locuințelor etc.

(8)    Inclusiv persoanele cu un risc mai mare de sărăcie, marginalizare și/sau discriminare, precum tinerii și persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, nebinare, intersexuale și queer (LGBTIQ) și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară, precum romii și minoritățile religioase.

(9)    A se vedea Raportul AEM nr. 21/2019, capitolul 3, intitulat „Healthy environment, healthy lives: how the environment influences health and well-being in Europe” („Un mediu sănătos, vieți sănătoase: cum influențează mediul sănătatea și bunăstarea în Europa”).

(10)     Orașul de 15 minute (15minutecity.com) .

(11)    Boosting investment in social infrastructure in Europe - Publications Office of the EU (Stimularea investițiilor în infrastructura socială din Europa – Oficiul pentru Publicații al UE), (europa.eu) https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/d3129b80-6f7c-11e8-9483-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF  

(12)   https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/digital-compass  

(13)   https://www.routledge.com/Design-for-Sustainability-A-Multi-level-Framework-from-Products-to-Socio-technical/Gaziulusoy/p/book/9781032089959 .

(14)

  http://revistas.unisinos.br/index.php/sdrj/article/view/sdrj.2021.141.02 . 

(15)     MEMO explicativ: . Inițiativa urbană europeană - POST 2020 (Europa.Eu) .

(16)     Misiuni în cadrul programului Orizont Europa | . Comisia Europeană (europa.eu) .

(17)    Institutul European de Inovare și Tehnologie a lansat o cerere de propuneri pentru implicarea cetățenilor, aliniată la inițiativa noul Bauhaus european. Scopul este de a desfășura activități în cadrul cărora cetățenii sunt deopotrivă invitați să identifice provocările relevante specifice orașului lor și li se oferă posibilitatea de a colabora pentru a crea împreună soluții potențiale în cadrul unui proces de ideație ( https://www.eiturbanmobility.eu/launch-of-cross-kic-new-european-bauhaus-call-for-proposals-for-citizen-engagement /).

(18)   Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) (europa.eu) .

(19)   Consiliul European pentru Inovare (europa.eu) .

(20) Subprogramele LIFE Natură și biodiversitate și LIFE Economia circulară și calitatea vieții LIFE LIFE (europa.eu) .

(21)   Programul privind piața unică | . Comisia Europeană (europa.eu) .

(22)   COSME . Programul european pentru întreprinderi mici și mijlocii. | Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (europa.eu) .

(23)   Proiectul de parteneriat WORTH (worthproject.eu) .

(24) A se adăuga linkul către cererea de propuneri, dacă este gata de lansare până la 14 septembrie.

(25) https://bigbuyers.eu/

(26)    Acesta vizează colaborarea dintre o gamă mai largă de părți interesate: studenți, universități, întreprinderi, ONG-uri, societatea civilă etc.).

(27)    A se vedea Sistemul de calitate Baukultur din cadrul Davos - Declarația Davos 2018.

(28)    Raportul final al grupului de experți privind arhitectura de înaltă calitate și mediul construit pentru toți va fi publicat în a doua jumătate a lunii septembrie 2021.

(29)     eTwinning - Pagina de start .

(30)     DiscoverEU | . Portalul european pentru tineret (europa.eu) .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.9.2021

COM(2021) 573 final

Raport privind etapa de co-proiectare

ANEXĂ

la

Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor

Noul Bauhaus european: Frumos, durabil, pentru toți

Cuprins

1.    Calendarul etapei de co-proiectare    

2.    Principii cheie:    

2.1.    Valorile ca punct de pornire    

2.2.    Inspirație din proiectele și ideile existente    

2.3.    Difuzarea conversațiilor ca instrument-cheie    

2.4.    Dezvoltarea unei comunități    

2.4.1.    Parteneri    

2.4.2.    Masa rotundă la nivel înalt    

3.    Metodologie și instrumente    

3.1.    Site-ul noului Bauhaus european ca prim instrument de implicare    

3.1.1.    Punctul de prezentare a contribuțiilor constând în scurte relatări    

3.1.2.    Punctul de colectare în format liber    

3.1.3.    Valorificarea conversațiilor    

3.2.    Analiza datelor: abordare generală    

3.2.1.    Principii    

3.2.2.    Factori favorizanți și dimensiuni: o matrice    

4.    Activități și constatări    

4.1.    Activități    

4.2.    Acțiuni de informare    

4.2.1.    Comunicare digitală    

4.2.2.    Partenerii oficiali ai noului Bauhaus european    

4.2.3.    Relatări colectate    

4.2.4.    Echilibrul geografic și sectorial    

4.3.    Constatări    

5.    Axe emergente    

5.1.    Reconectarea cu natura    

5.2.    Redobândirea sentimentului de apartenență    

5.3.    Prioritate pentru locurile și persoanele care au cea mai mare nevoie    

5.4.    Necesitatea unei gândiri integrate, pe termen lung și care ține seama de ciclul de viață în ecosistemul industrial    

6.    Idei de acțiune    

6.1.    Atenție acordată intervențiilor la scară mică    

6.2.    Activitatea la mai multe niveluri în același timp    

6.3.    Aplicarea transdisciplinarității pentru o abordare integrată    

6.4.    Pornind de la o abordare participativă    

6.5.    Inovarea dincolo de progresele tehnologice    

6.6.    Între trecut și prezent    

6.7.    Noi forme de finanțare    

7.    VII. Concluzii și etape următoare    

RAPORT PRIVIND ETAPA DE CO-PROIECTARE

Pentru inițiativa privind noul Bauhaus european, Comisia a ales o abordare neobișnuită: a conceput un proiect ascendent bazat pe participare și incluziune. După lansarea proiectului în septembrie 2020 1 de către președinta Comisiei, doamna von der Leyen, Comisia a jucat un rol de ascultător și a oferit tuturor persoanelor interesate ocazia de a face schimb de idei, exemple, viziuni și provocări care ar trebui luate în considerare în cadrul proiectului. 

În prezenta anexă veți găsi un raport privind această „etapă de co-proiectare”, care a stat la baza conceptului de noul Bauhaus european prezentat astăzi în comunicarea Comisiei. Timp de șase luni, Comisia a desfășurat o colaborare amplă cu cetățenii, profesioniștii și organizațiile și a colectat în urma acesteia principalele provocări și idei care vor servi drept orientări pentru noul Bauhaus european pe termen scurt și pe termen lung.

În total, au avut loc peste 200 de conversații multidisciplinare și peste 2 000 de participanți și-au împărtășit în mod direct ideile, provocările și viziunile prin intermediul site-ului web al noului Bauhaus european. În plus, aproximativ 12 000 de persoane au urmărit și au interacționat cu această inițiativă pe Instagram, iar conferința privind noul Bauhaus european a fost urmărită online de peste 8 500 de persoane 2 . În această etapă, sprijinul partenerilor oficiali ai noului Bauhaus european și al membrilor mesei rotunde la nivel înalt a fost esențial, deoarece aceștia au funcționat ca amplificatori, activându-și rețelele și stimulând noi conversații.

Prezentul document sintetizează principalele constatări ale etapei de co-proiectare. De asemenea, prezintă metodele și instrumentele utilizate.

1.Calendarul etapei de co-proiectare

·Perioada cuprinsă între ianuarie și mijlocul lunii februarie: Lansarea oficială a inițiativei la 18 ianuarie 2021, cu deschiderea site-ului web dedicat. Elaborarea unei strategii de inițiere a dialogurilor pe tema inițiativei (seminare online de informare, apeluri adresate partenerilor, comunicare către rețele). Selectarea membrilor mesei rotunde la nivel înalt.

·Perioada cuprinsă între mijlocul lunii februarie și mijlocul lunii martie: webinare și ateliere săptămânale pentru a spori implicarea organizațiilor și a comunităților; se conturează masa rotundă la nivel înalt. Se selectează primul lot de parteneri.

·Perioada cuprinsă între mijlocul lunii martie și mijlocul lunii aprilie: începerea examinării contribuțiilor primite: extragerea tendințelor, a subiectelor-cheie, a provocărilor, din contribuțiile colectate; organizarea conferinței privind noul Bauhaus european (22-23 aprilie). Primele reuniuni ale mesei rotunde la nivel înalt; activitățile organizațiilor partenere.

·Perioada cuprinsă între mijlocul lunii aprilie și sfârșitul lunii iunie: colectarea și examinarea contribuțiilor. Masa rotundă la nivel înalt se întrunește o dată la două săptămâni. Selectarea unui nou lot de parteneri în fiecare săptămână. Primele rezultate care decurg din examinarea logică a contribuțiilor de pe site sunt partajate, discutate, testate și îmbogățite în cadrul a numeroase evenimente organizate de parteneri și de alte părți interesate independente.

·Sfârșitul lunii iunie: Închiderea etapei de co-proiectare.

2.Principii cheie: 

2.1.Valorile ca punct de pornire 

De la început, noul Bauhaus european a fost asociat cu trei valori fundamentale – caracterul estetic, durabil și incluziv – cu un accent puternic pe spațiile de locuit și stilul de viață. Ambiția de a face din Pactul verde o experiență culturală, centrată pe oameni și pozitivă și tangibilă se bazează pe acest set precis de valori.

Pornind de la triunghiul „frumos– durabil – incluziv”, etapa de co-proiectare a fost concepută pentru a răspunde unui set de întrebări-cheie:

·Ce înseamnă conceptele de estetică, durabilitate și incluziune socială pentru oameni în ceea ce privește spațiile și formele de locuit?

·Care sunt cele mai stringente provocări cu care se confruntă cetățenii în ceea ce privește mediul lor de viață?

·Care sunt ideile concrete care ar putea sprijini o mișcare privind noul Bauhaus european?

·Care ar trebui să fie domeniul de aplicare final și principalele priorități ale inițiativei privind noul Bauhaus european?

2.2.Inspirație din proiectele și ideile existente

Există deja numeroase inițiative pozitive la răscrucea dintre durabilitate, incluziune și estetică. Acest lucru este valabil pentru arhitectura durabilă, așa cum o demonstrează câștigătorii premiului Pritzker din 2021 3 , pentru transformarea blocurilor de locuințe sociale din Bordeaux 4 . De asemenea, acest lucru se reflectă, de exemplu, în numărul tot mai mare de grădini comunitare în care vecinii participă la transformarea spațiului verde public sau la festivalurile culturale care cresc gradul de conștientizare al publicului cu privire la problemele de mediu prin intermediul artei.

Pentru a stimula persoanele care deja lucrează la dimensiunile noului Bauhaus european, precum și pentru a valorifica proiectele și ideile acestora, etapa de co-proiectare a pus accentul pe proiectele existente care pot inspira inițiativa. În total, pe site-ul web au fost transmise aproximativ 1800 de exemple.

Premiile privind noul Bauhaus european 5 din 2021 au consolidat această abordare.

Au fost stabilite zece categorii diferite pentru a acoperi diversitatea dimensiunilor relevante pentru noul Bauhaus european: În fiecare categorie, a fost acordat un premiu special pentru tânăra generație:

1.Tehnici, materiale și procese de construcție și proiectare

2.Renovarea clădirilor în spiritul circularității

3.Soluții pentru evoluția în comun a mediului construit și a naturii

4.Spații urbane și rurale regenerate

5.Produse și stil de viață

6.Patrimoniu cultural conservat și transformat

7.Spații reinventate pentru a se întâlni și a partaja

8.Mobilizarea culturii, artelor și comunităților

9.Soluții de locuit modulare, adaptabile și mobile

10. Modele de învățământ interdisciplinar

Răspunsul a fost impresionant, înregistrându-se peste 2000 de cereri primite din întreaga UE în termenul de o lună. Procesul de selecție a fost și participativ, existând un vot public și o evaluare efectuată de către partenerii oficiali ai noului Bauhaus european. Câștigătorii finali vor fi anunțați la 16 septembrie, în cadrul unei ceremonii de decernare a premiilor la Bruxelles.

2.3.Difuzarea conversațiilor ca instrument-cheie

Știm cu toții, de la mesele din familie și din reuniunile de birou, că ideile cele mai bune decurg din conversații. Acestea devin și mai bune atunci când sunt reunite persoane provenind din medii diferite și cu opinii diferite. Din acest motiv, instrumentul-cheie pentru etapa de co-proiectare a fost reprezentat de conversațiile la diferite niveluri.

S-a pus accentul pe căutarea unei colaborări între diferite sectoare, actori instituționali sau grupuri cât mai diverse posibil, pentru a elimina „compartimentarea” existentă și a iniția noi conexiuni bazate pe cooperare în vederea atingerii unor obiective comune.

Comisia a sprijinit aceste conversații prin intermediul unui set de instrumente pus la dispoziție pe site și prin participarea proprie.

Conversațiile au variat de la cele organizate la nivel local la cele organizate de guvernele naționale și la inițiativele paneuropene. Rezultatele acestor discuții au fost comunicate Comisiei. 

În aprilie, Comisia a organizat o conversație la nivel global: conferința privind noul Bauhaus european, un eveniment hibrid care a reunit mai mult de 40 de vorbitori și facilitatori internaționali. Conferința a reunit 8 500 de telespectatori din 85 de țări. Mai multe mese rotunde și opt ateliere au permis dialoguri fructuoase între participanți. Rezultatele atelierelor au fost colectate în timpul sesiunilor și au fost incluse în procesul de reflecție.

2.4.Dezvoltarea unei comunități 

Noul Bauhaus european se dezvoltă în jurul unei comunități tot mai numeroase, bazându-se pe două acțiuni menite să inspire o mișcare: apelul adresat partenerilor oficiali și masa rotundă la nivel înalt.

2.4.1.Parteneri

De la începutul etapei de co-proiectare, Comisia a lansat pe site-ul web un apel adresat partenerilor oficiali ai noului Bauhaus european.

Partenerii oficiali sunt organizații non-profit care împărtășesc valorile noului Bauhaus european și au propus acțiuni concrete pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea sa, de exemplu evenimente, rapoarte, conversații.

Pornind de la un prim grup de 20 de parteneri la data de 25 martie, comunitatea partenerilor oficiali a ajuns la peste 200 până la sfârșitul etapei de co-proiectare. Cererea de parteneri va rămâne valabilă pe parcursul etapei de implementare, pentru a ajuta comunitatea să se dezvolte 6 .

2.4.2.Masa rotundă la nivel înalt 

Dintr-un grup inițial de aproape 80 de experți identificați de Comisie pentru a forma masa rotundă la nivel înalt în cadrul inițiativei, au fost selectați 18 membri 7 datorită experienței și expertizei lor personale care acoperă diferitele dimensiuni ale noului Bauhaus european. Ei nu reprezintă organizații sau țări. În procesul de selecție, s-a acordat o atenție deosebită echilibrului geografic, sectorial și de gen.

Rolul mesei rotunde la nivel înalt este partajarea și exprimarea ideilor cu privire la teme esențiale, idei inovatoare și provocări. Membrii au făcut schimb de idei în mod regulat cu președintele și cei doi comisari principali și au colaborat printr-o serie de ateliere. De asemenea, aceștia au acționat ca ambasadori ai comunității, comunicând cu rețelele lor pentru a implica cât mai mulți interlocutori în conversație și pentru a colecta informații din țările lor de origine și din alte țări.

Pe baza schimburilor lor, membrii mesei rotunde la nivel înalt și-au împărtășit viziunea și ideile privind acțiunile într-un document de reflecție 8 .

3.Metodologie și instrumente

3.1.Site-ul web al noului Bauhaus european ca prim instrument de implicare

Având în vedere restricțiile cauzate de pandemie, acordarea accesului direct publicului la etapa de co-proiectare a însemnat crearea unei platforme digitale în cadrul căreia oamenii să își poată împărtăși cu ușurință ideile și experiența. De când a fost inaugurat la 18 ianuarie 2021, site-ul web a oferit două puncte principale de prezentare a contribuțiilor: unul este conceput pentru a colecta scurte relatări și unul pentru contribuțiile în format liber.

3.1.1.Punctul de prezentare a contribuțiilor constând în scurte relatări

Acest punct de intrare a fost conceput pentru a colecta inputuri scurte (aproximativ 2000 de caractere în medie). A fost posibilă partajarea acestora prin intermediul a trei canale separate, fiecare dintre ele abordând o dimensiune diferită:

·Exemple și proiecte existente: care au fost deja realizate și dezvoltate.

·Viziuni și idei: propunerile de proiecte nu au fost încă implementate.

·Provocări: dorințele și nevoile cetățenilor.

3.1.2.Punctul de colectare în format liber

Un punct suplimentar de prezentare a contribuțiilor a oferit posibilitatea de a completa un formular la transmiterea unei contribuții, constând în patru întrebări deschise pentru a sprijini încadrarea contribuțiilor în cadrul inițiativei privind noul Bauhaus european.

3.1.3.Valorificarea conversațiilor

În cadrul întregii etape de co-proiectare, au fost organizate numeroase conversații în jurul inițiativei privind noul Bauhaus european. În special în primele săptămâni, zeci de „sesiuni de activare” au fost organizate de Comisie pentru a stimula participarea în cadrul unor rețele specifice. Deși aceste reuniuni inițiale au fost atent monitorizate și organizate chiar de echipa noului Bauhaus european, un număr din ce în ce mai mare de evenimente încrucișate au început să apară în mod autonom de la o săptămână la alta, în special după conferința privind noul Bauhaus european care a avut loc în aprilie. În multe cazuri, organizatorii evenimentelor au partajat rezultatul conversațiilor pe site.

3.2.Analiza datelor: abordare generală 

3.2.1. Principii

Etapa de co-proiectare și, în special, activitățile legate de colectarea contribuțiilor au fost structurate în jurul unei serii de principii-cheie.

3.2.1.1. Transparența

Pentru ca procesul să fie pe deplin deschis și participativ, este necesar ca acesta să fie transparent în mod consecvent. Acest principiu a fost asigurat prin intermediul site-ului noului Bauhaus european, în cadrul căruia, împreună cu hyperlink-urile către instrumentele de participare, pot fi găsite informații privind masa rotundă la nivel înalt, partenerii și un calendar pentru a urmări principalele evenimente care au loc cu privire la inițiativă. În plus, toate contribuțiile au devenit treptat accesibile publicului 9 prin dezvoltarea unui sistem de vizualizare. Datorită acestui instrument și caracteristicilor sale de cercetare, orice utilizator sau organizație interesată are posibilitatea de a efectua propria „reflecție” și analiză.

3.2.1.2. Diversitatea și egalitatea de tratament

Profilurile contribuitorilor sunt cu adevărat diverse, variind de la mărturii scurte până la rezumate lungi ale unor serii de evenimente și până la eseuri, documente de poziție sau articole de cercetare. În pofida disparităților în ceea ce privește complexitatea, formularea și lungimea, a fost importantă monitorizarea fiecărei contribuții cu același nivel de atenție. 

3.2.1.3.Crearea de clustere

Un alt punct fundamental care a ghidat examinarea a fost ideea de a evita forțarea contribuțiilor în cadrul unor categorii specifice, predefinite și ulterior de a trece la o abordare bazată pe cantitate care ar fi limitat analiza la numărul de contribuții care abordează un anumit subiect.

Metoda a fost adaptată în permanență în funcție de conținutul care a fost colectat de-a lungul timpului, grupând relatările și ideile în diferite clustere de subiecte și întrebări la care ar putea răspunde.

După identificarea tendințelor specifice, a fost esențial să nu fie pierdute vocile singulare printre cifrele mari și să se acorde o atenție suplimentară contribuțiilor unice, astfel încât să fie contrabalansată ponderea grupurilor mari de contribuții similare.

3.2.2.Factori favorizanți și dimensiuni: o matrice

Dincolo de identificarea tendințelor și a factorilor atipici, procesul de grupare a vizat, de asemenea, identificarea unui set de factori favorizanți, o tipologie a resurselor necesare pentru a sprijini transformarea (rețele, cultură, educație, cercetare, infrastructuri, platforme, tehnologie, politici și cadru de reglementare, strategii și programe). Lista factorilor favorizanți a fost încrucișată cu dimensiunile de aplicare, începând de la dimensiunea locală și până la contextul global (la nivel de clădire, de cartier, rural și urban, regional, național, european, global și multiplu).

Combinarea factorilor favorizanți și a dimensiunilor într-o matrice a reprezentat o etapă de referință pentru a conecta tendințele generale din cadrul aspirațiilor cu idei mai concrete privind modul în care se poate progresa către transformările dorite.

4.Activități și constatări

4.1.Activități 

Activitățile desfășurate au beneficiat de o mare varietate și diversitate. Comisia nu a controlat activitățile care au fost propuse de alte organizații pentru a menține conversația cât mai favorabilă incluziunii și cât mai deschisă posibil. Este imposibil să se menționeze toate organizațiile și activitățile în prezentul document. Exemplele nu sunt nici pe departe exhaustive.

Au fost abordate multe categorii de public: acestea au variat de la arhitecți la oameni de știință, de la organizații care asigură locuințe sociale la industrie, de la copii și studenți în domeniul artei la autoritățile publice.

Organizațiile locale de bază s-au mobilizat și au organizat evenimente la nivel de vecinătate sau regional (Galicia în Spania, Gdynia în Polonia). În alte cazuri, partenerii s-au adresat rețelelor lor europene pentru a organiza conversații la nivel european pe o anumită temă [Housing Europe 10 , Bureau of European Design Associations (Biroul Asociațiilor de Design Europene - BEDA) 11 , IFLA Europe (International Federation of Landscape Architects - Federația internațională a arhitecților peisagiști), colectivul noului Bauhaus european 12 , Europeana 13 , Europa Nostra 14 , Triennale Milano 15 , alianța Wood4Bauhaus 16 ).

În unele state membre, inițiativa a fost adoptată de către actorii de la nivel național sau de către ministere (Suedia, Danemarca, Spania, Lituania, Germania, Slovenia, Estonia, Italia și altele). Alte orașe și state membre și-au

contactat omologii din țările vecine pentru a organiza conversații regionale (Nordic Bauhaus 17 , Bauhaus of the Sea 18 sau ‘NEB goes South’, o platformă care reunește departamentele de arhitectură a șase universități 19 ).

Partenerii oficiali și membrii mesei rotunde la nivel înalt a noului Bauhaus european au jucat adesea un rol crucial în aceste inițiative.

Noul Bauhaus european a stimulat dezvoltarea a numeroase activități care au implicat copii și tineri, adesea cu scopul de valorifica creativitatea acestora în cadrul etapei de co-proiectare. De exemplu, Ministerul de stat din Bavaria al Locuințelor, Construcțiilor și Transporturilor a lansat un concurs pentru copiii cu vârsta de până la 14 ani, solicitându-le să trimită un desen pentru a inspira viitorul construcției de locuințe și al conviețuirii. Ministerul Justiției și Democrației, Afacerilor Europene și Egalității de Gen din landul Saxonia, împreună cu orașul Chemnitz și Oficiul de Stat pentru Învățământ și Educație din cadrul acestuia au organizat un concurs similar, oferind un premiu tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani pentru cea mai bună viziune pentru viitor, pe care aceștia au reprezentat-o prin desene, picturi, grafice, sculpturi sau modele.

Arkki, o platformă culturală finlandeză, a lansat un concurs de artă pentru a reflecta inițiativa NEB, iar Architektūros Fondas, o organizație non-profit din Lituania, va organiza ateliere de cinci zile în șapte orașe mici din întreaga țară pentru a îmbunătăți înțelegerea de către tineri a mediului lor de viață, a încuraja creativitatea și a promova un sentiment de responsabilitate personală.

Noul Bauhaus european a suscitat, de asemenea, un mare interes în comunitatea industrială. Mai multe organizații sectoriale și-au depus candidatura ca parteneri ai noului Bauhaus european, organizând evenimente și ateliere (de exemplu, Fashioun Council Germany, fundația LafargeHolcim sau inițiativa privind betonul. Industria europeană a lemnului a creat alianța Wood4Bauhaus, fiind prima dată când acest sector încearcă să își unească forțele într-un proiect comun. Masa rotundă europeană pentru industrie a organizat două sesiuni privind noul Bauhaus european, axate în principal pe sectorul construcțiilor. Comunitatea din sectorul energiei din surse regenerabile s-a alăturat conversațiilor și a oferit informații interesante în cadrul procesului.

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și-a activat ecosistemul de parteneri situați în întreaga UE, pentru a crește gradul de conștientizare al publicului cu privire la noul Bauhaus european și pentru a crea în comun activități interdisciplinare în orașe și în zonele rurale, pe teme care variază de la tranziția verde, la situri arhitecturale, culturale și istorice, la circularitate și reziliență urbană, până la mobilitatea universală, ca factor esențial pentru incluziunea socială.

Administrațiile naționale și entitățile regionale au participat activ la etapa de co-proiectare. De exemplu, Ministerul Transporturilor, Mobilității și Agendei Urbane din Spania a organizat o conferință pentru a investiga rolul pe care Spania îl poate juca în definirea și implementarea noului Bauhaus european și a inițiat un dialog instituțional și un schimb de experiență între proiectele și actorii relevanți. Un caz similar este cel al „Bauhausului nordic”, în cadrul căruia peste 1 600 de persoane din diferite țări nordice, sub coordonarea Ministerului Mediului din Finlanda, au discutat subiecte importante pentru climatul nordic, inspirându-se din orașele tradiționale locale din lemn și din statul social nordic. În Germania, Ministerul de Interne a organizat un atelier pentru a colecta informații de la diferiți actori de pe teren. În Lituania, Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Culturii, au organizat Discuția la nivel național privind noul Bauhaus european.

Noul Bauhaus european a suscitat un mare interes în cadrul Parlamentului European: Comisia pentru cultură și educație (CULT) și Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) au organizat o serie de evenimente legate de Bauhaus, de la schimburi informale cu Comisia la o audiere oficială care a reunit experți din diferite state membre 20 . A fost înființat un grup de prietenie transpartinic și inter-comisii, care reflectă abordarea holistică a noului Bauhaus european și a reunit peste 30 de deputați europeni. Aceștia au participat prezentând contribuții în cursul etapei de co-proiectare și au organizat un eveniment public împreună cu societatea civilă.

Comitetul Regiunilor a organizat o dezbatere între primarii capitalelor europene ale culturii și ai capitalelor europene ale inovării și proprii săi membri, cu sprijinul și cu participarea Comisiei.

Comisia Europeană a organizat o serie de seminare online pentru a informa diferite comunități și pentru a colecta informații, precum și conferința „Noul Bauhaus european” 21 . Diferitele servicii ale Comisiei care lucrează la anumite aspecte ale noului Bauhaus european s-au adresat comunităților lor relevante și au organizat ateliere și evenimente, de exemplu împreună cu reprezentanți ai tinerilor sau ai regiunilor carbonifere, pentru a explora modul în care noul Bauhaus european ar putea contribui, din punctul lor de vedere, la tranziție.

Majoritatea dezbaterilor și a evenimentelor s-au axat pe un public format din cetățeni europeni. Dar au avut loc activități și în afara UE, de exemplu în Turcia, America de Sud și SUA. Comisia a ales în mod deliberat să includă cetățeni din afara Uniunii Europene în masa rotundă la nivel înalt pentru a sublinia nivelul global de ambiție a proiectului. În plus, mai mulți parteneri din afara Europei au organizat evenimente în care au format legături cu omologii europeni.

4.2.Acțiuni de informare 

4.2.1.Comunicare digitală

Principiile-cheie ale strategiei de comunicare sunt deschiderea, implicarea și crearea în comun, cu un conținut bazat pe relatările împărtășite de oameni. Identitatea vizuală a etapei de co-proiectare a fost foarte ușoară, în jurul schițelor. Obiectivul a fost de a le oferi oamenilor șansa de a-și însuși conceptul și de a le spori creativitatea.

Din ianuarie 2021, campania a vizat și a implicat un public semnificativ din întreaga Europă:

·Instagram: Contul (ales ca principala platformă de comunicare datorită naturii sale vizuale) a ajuns la peste 12 000 de urmăritori.

·Twitter: În lipsa unui cont Twitter dedicat, conversațiile cu hashtagul #NewEuropeanBauhaus au generat aproximativ 23 000 de contribuții

·Site-ul oficial a înregistrat peste 350 000 de accesări

·La buletinul informativ s-au abonat peste 20 000 de persoane.

·A fost activată o pagină Pinterest.

·Webinarele au generat un public de 4 300 de participanți.

4.2.2.Partenerii oficiali ai noului Bauhaus european

Până la sfârșitul etapei de proiectare, 750 de entități și-au depus candidatura pentru un parteneriat oficial, dintre care 270 au fost acceptate și publicate pe site-ul web.

Comunitatea partenerilor oficiali cuprinde de la organizații active pe plan local până la rețele de la nivelul întregii UE formate din mai multe entități. Se estimează că numărul persoanelor din organizațiile care au devenit până în prezent parteneri oficiali este de ordinul milioanelor.

(rețelele se referă la organizațiile partenere care au membri în diferite țări, în timp ce activitățile se referă la parteneri stabiliți într-un singur stat, dar care își dezvoltă unele dintre activități în alte țări)

Partenerii reprezintă o mare diversitate în ceea ce privește sectoarele și domeniile de expertiză.

Comunitatea numără parteneri în majoritatea statelor membre, iar 36 % dintre aceștia sunt rețele transnaționale cu membri în multe state membre și în afara acestora, îmbunătățind astfel acoperirea geografică și echilibrul geografic.

Distribuția geografică a partenerilor, inclusiv acoperirea rețelelor

4.2.3.Relatări colectate

4.2.3.1.Punctul de prezentare a contribuțiilor constând în scurte relatări

În total, au fost colectate aproximativ 1 800 de contribuții prin intermediul punctului de prezentare a contribuțiilor constând în scurte relatări. Unele dintre acestea au reprezentat explicații ample cu privire la cercetare; altele au fost scurte observații cu privire la un loc idilic, o amintire sau o anumită clădire sau tehnică.

Numărul de contribuții: Exemple (1 145), Idei (452), Provocări (167)

4.2.3.2.Punctul de prezentare a contribuțiilor în format liber

Aproximativ 200 de contribuții au fost partajate prin intermediul punctului de prezentare a contribuțiilor în format liber. Acest punct de prezentare a contribuțiilor a fost utilizat de o mare varietate de participanți: profesioniști, cercetători și grupuri de cercetare, întreprinderi private, școli și universități, organizații culturale, organizații guvernamentale și neguvernamentale, agenții, rețele și centre regionale și naționale. În rândul grupurilor și asociațiilor care și-au prezentat contribuțiile, amploarea implicării lor variază, de asemenea, de la dimensiunea locală la nivel internațional și global.

4.2.4.Echilibrul geografic și sectorial

Comisia a acordat o atenție deosebită echilibrului geografic și sectorial: În primele săptămâni de colectare, Italia, Spania și Germania au fost primele ca număr de contribuții și activități. Stimulat de intervențiile Comisiei, ale organizațiilor partenere, ale membrilor mesei rotunde la nivel înalt și ale altor entități, proiectul ar putea ajunge la un public mai larg pe parcursul evenimentelor, conversațiilor și sesiunilor de activare.

În ceea ce privește rolul contribuitorilor, noul Bauhaus european a atras în mod natural un mare interes din partea sectorului construcțiilor (arhitecți și ingineri), în principal datorită trimiterii explicite la lumea arhitecturală integrată în numele proiectului. O serie de evenimente tematice planificate direct împreună cu și pentru grupuri specifice de organizații au sprijinit implicarea sectoarelor nereprezentate (sau mai puțin reprezentate). Acest lucru, împreună cu integrarea partenerilor din diferite domenii, a îmbunătățit diversitatea sectorială.

Care este rolul dumneavoastră?

Majoritatea contribuțiilor au provenit de la nivel local.

4.3.Constatări 

Analiza constatărilor se bazează pe datele colectate prin intermediul punctului de prezentare a contribuțiilor constând în scurte relatări, al punctului de colectare în format liber, precum și al conversațiilor și evenimentelor valorificate pe care Comisia Europeană le-a organizat și/sau la care a participat. 

Analizând ce înseamnă pentru oameni conceptele de estetică, durabilitate și incluziune socială în ceea ce privește spațiile și formele de locuit, a fost necesar să se disocieze contribuțiile și dimensiunile multiple.

Durabilitatea a fost asociată în cea mai mare parte cu aspectele „verzi”, precum economia circulară, eficiența energetică, reutilizarea materialelor. Incluziunea a fost asociată cu acordarea unei atenții sporite nevoilor grupurilor marginalizate sau vulnerabile, participarea la procesul decizional al tuturor grupurilor societății, scăderea prețurilor și creșterea accesibilității locuințelor, crearea de legături și conectarea persoanelor. Estetica este legată, de obicei, de o redescoperire a istoriei și a patrimoniului arhitectural, de locuri care sunt percepute ca fiind familiare sau sunt în armonie cu natura, de locuri sau forme care stimulează creativitatea și imaginația oamenilor.

Majoritatea subiectelor sunt interconectate: de exemplu, accesul la spațiile verzi poate, de asemenea, să facă oamenii să se reunească; locuințele accesibile necesită proximitate cu piața muncii pentru a crea un ecosistem sănătos și funcțional. Îmbunătățirea locală a unui loc nu poate fi realizată fără luarea în considerare a ADN-ului locului.

5.Axe emergente

Gruparea contribuțiilor a condus la patru axe fundamentale, astfel cum se explică în prezenta comunicare:

·Reconectarea cu natura 

·Recâștigarea unui sentiment de apartenență la comunitate și de apropiere de ceilalți 

·Prioritate pentru locurile și persoanele care au cea mai mare nevoie

·Necesitatea unei gândiri pe termen lung, care ține seama de ciclul de viață și a unei gândiri integrate (circulare) în ecosistemul        industrial 

5.1.Reconectarea cu natura

O aspirație recurentă identificată în cadrul contribuțiilor este nevoia fundamentală de a reconecta și de a reconstrui o relație cu natura. Tendința generală revine la o concepție atotcuprinzătoare care abordează stilul de viață și mentalitatea, economia și societatea, precum și limitele planetare printr-o abordare axată pe mediu.

 Mai multe voci au susținut că mediul construit și cel natural nu ar trebui tratate ca elemente separate, ci ca părți interconectate ale aceluiași ecosistem. În orașe, natura ar trebui să fie o parte inerentă a structurii urbane, cu intervenții care variază de la grădini mici la proiecte mai mari, cu obiectivul comun de „readucere la natură” a orașului și de a permite naturii să preia controlul. Refacerea zonelor urbane degradate este una dintre ideile recurente, în special acolo unde spațiile rămase au potențialul de a fi transformate în spații locuite și active de înaltă calitate, capabile să stimuleze biodiversitatea și regenerarea.

Din punct de vedere spațial, planificarea urbană ar trebui să acorde aceeași atenție dimensiunilor multiple în același timp. Refacerea biodiversității și a habitatelor trebuie să se realizeze în paralel cu schimbarea modelelor de mobilitate de la modele de mobilitate dominate de automobile la structuri pietonale și conectate pentru orașe mai sănătoase și mai locuibile. Îmbunătățirea calității aerului și a apei prin combaterea utilizării nedurabile a resurselor și a gestionării deșeurilor va conduce, de asemenea, la îmbunătățirea calității vieții și a sănătății locuitorilor din zonele urbane și a naturii.

În afara zonei urbane, pierderea biodiversității, vulnerabilitatea mediului, pierderea cunoștințelor locale și a fermelor agricole reprezintă provocări cu care se confruntă multe zone rurale. În aceste cazuri, soluțiile propuse se referă în principal la practici de turism durabil, la modele de permacultură sau agrosilvicultură, la sate inteligente sau ecologice, la refacerea biodiversității și la integrarea dinamicii rural-urban.

5.2.Redobândirea sentimentului de apartenență

Un subiect-cheie care rezultă din contribuții este necesitatea de a promova un sentiment de apartenență și de a redescoperi spiritul unui loc care să restabilească legăturile oamenilor cu mediul lor de viață și cu cultura și istoria locală.

Un bun exemplu în această privință este reprezentat de conversațiile desfășurate între diferite părți interesate din regiunile carbonifere aflate în tranziție. Acestea au atras atenția asupra faptului că politicile privind tranziția se concentrează pe durabilitate, inovare și crearea de noi locuri de muncă, dar adesea ignoră dimensiunea consolidării comunității, a patrimoniului și a semnificației culturale și arhitecturale. Tranziția trebuie să se concentreze din nou pe nevoile și viziunea comunității în ceea ce privește transformarea zonei din jurul acesteia.

O altă provocare importantă pe care oamenii au exprimat-o este reprezentată de lipsa locurilor de calitate care le-ar putea permite să se întâlnească, să facă schimb de idei și să se socializeze cu alte persoane, ceea ce afectează în mod negativ atât unitatea socială, cât și bunăstarea individuală. Acest lucru se aplică, de exemplu, în cazul cartierelor și clădirilor construite după model sovietic, în cadrul cărora procesul de renovare nu ar trebui să se concentreze doar pe (re)construcția propriu-zisă, ci și pe identificarea unui nou sentiment de identitate și pe promovarea bunăstării.

Cultura și arta joacă un rol esențial în reconectarea oamenilor cu personalitatea, istoria și tradițiile care formează „sentimentul” distinct al unui loc. În plus, acestea funcționează ca un catalizator pentru reunirea oamenilor și pentru reducerea distanțelor sociale prin împărtășirea diferitelor puncte de vedere și experiențe și pot juca, de asemenea, un rol în revitalizarea cartierelor sau chiar a teritoriilor.

Extinderea conceptului de cultură și conservarea patrimoniului arhitectural și a reperelor culturale ar putea juca un rol semnificativ, în special în cadrul proiectelor de reamenajare și renovare. Utilizarea cunoștințelor și tehnicilor locale este o modalitate de a reface conexiunea oamenilor cu locurile în care trăiesc, dar are și potențialul de a relansa economia.

În plus, oamenii și-au exprimat ambiția de a sprijini în mod activ ecosistemul de afaceri local și descentralizarea mai multor lanțuri de aprovizionare, de la producția de alimente la fabricarea și distribuția diferitelor produse. Sprijinirea unei „economii de proximitate” și a unui model de „oraș de 15 de minute” (sau „comunități complete”) poate crea mai multe oportunități locale și comunități dinamice, cu utilizare mixtă, în care toate necesitățile sunt accesibile tuturor.

5.3.Prioritate pentru locurile și persoanele care au cea mai mare nevoie 

Principalele dimensiuni care au apărut în acest domeniu sunt:

·Importanța unei participări egale a cetățenilor la procesul decizional și necesitatea unei abordări favorabile incluziunii, care să țină seama de experiențele și nevoile diferitelor grupuri, atât în contexte publice, cât și private.

·Necesitatea de a conecta zonele rurale cu orașele, dar și de a reduce decalajul digital;

·Necesitatea de a aborda problema lipsei de adăpost și de a spori accesibilitatea și caracterul abordabil al prețurilor locuințelor pentru grupurile care se confruntă cu cele mai dificile provocări.

Consolidarea incluziunii sociale necesită abordarea nevoilor grupurilor marginalizate sau vulnerabile, precum persoanele în vârstă, persoanele cu handicap sau imigranții, precum și asigurarea accesului egal al tuturor la servicii, spații verzi și instrumente digitale. În ceea ce privește acest ultim subiect, numeroase contribuții se referă la acestea ca fiind instrumente adecvate de capacitare a oamenilor și de democratizare a participării la procesul decizional.

Numeroase zone rurale se confruntă cu depopularea, ceea ce, la rândul său, duce la privațiuni economice și/sau sociale și la degradarea mediului natural și construit. Zonele rurale se confruntă adesea cu absența conectivității (fizice și digitale) și, în consecință, cu absența oportunităților privind locurile de muncă sau potențialul de inovare. Abordarea conectivității și a accesibilității ca modalitate de îmbunătățire a incluziunii sociale este valabilă și pentru zonele urbane, în care anumite cartiere sunt deconectate fizic și/sau social și, prin urmare, sunt afectate de marginalizare și de accesul inegal la servicii. În zonele urbane, problema „reducerii” orașelor are, de asemenea, consecințe economice, sociale și de infrastructură negative, care necesită o strategie pe termen lung.

Un număr semnificativ de contribuții și conversații afirmă că accentul nu ar trebui pus doar pe locuințe și pe mediul construit, ci și pe facilitarea accesului la servicii și infrastructuri.

5.4.Necesitatea unei gândiri integrate, pe termen lung și care ține seama de ciclul de viață în ecosistemul industrial

Există o nevoie urgentă de a combate utilizarea nedurabilă a resurselor și a deșeurilor în diferite sectoare industriale (de exemplu, construcții, modă, industria prelucrătoare).

În industria construcțiilor, principalul mesaj este evitarea demolărilor prin axarea pe reabilitarea și reutilizarea adaptivă a clădirilor vechi.

Soluțiile și materialele bazate pe natură sunt esențiale pentru un nou mod de gândire în ecosistemele industriale. Soluțiile inspirate de natură pot contribui la o abordare mai integrată și circulară. Clădirile și procesele industriale ar trebui considerate ca făcând parte din ecosistemul natural. Exemplele de practici circulare, de recondiționare, de evitare și de reutilizare a diferitelor tipuri de deșeuri pot fi transferate și extinse.

În ceea ce privește renovarea urbană sau reabilitarea locuințelor, trebuie luate în considerare mai multe elemente-cheie pentru o abordare integrată, pe termen lung.

Noile tehnici și materiale ar putea oferi soluții pentru o perspectivă pe termen lung în sectorul construcțiilor. Utilizarea materialelor reciclate sau a deșeurilor provenite din demolări, precum și a biomaterialelor pentru reabilitare în ceea ce privește consolidarea integrității structurale sau îmbunătățirea izolării termice a clădirilor vechi. Pe lângă soluțiile bazate pe natură și soluțiile circulare, alte tehnologii și inovații pot juca un rol semnificativ. De exemplu, recuperarea căldurii și energia din surse regenerabile, imprimarea 3D, colectarea datelor și instrumentele de partajare pentru îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea apei și gestionarea deșeurilor. Instrumentele digitale pot juca un rol eficace în captarea „vieții” comunităților și pot stimula colaborarea și implicarea comunității în dezvoltarea urbană sau pot furniza informații clare cu privire la nevoile locuitorilor în raport cu mediile lor de viață.

Transformarea anumitor sectoare economice necesită o mai bună formare și recalificare a forței de muncă în vederea integrării gândirii și a practicilor bazate pe ciclul de viață în toate dimensiunile și procesele ecosistemului industrial. Ar trebui efectuate o reevaluare și mai multe cercetări privind costul practicilor nedurabile pentru a stabili prioritățile și a schimba ciclurile cele mai dăunătoare.

Gândirea care ține seama de ciclul de viață ar trebui aplicată la toate nivelurile: la nivel de cartier, prin prelucrarea și reutilizarea materialelor locale, precum transformarea materialelor casate în mobilier urban sau spații comune, sau la nivel național sau internațional, prin efectuarea de schimbări în cadrul lanțului valoric al industriilor-cheie.

6.Idei de acțiune

Respondenții au evidențiat diferite necesități de favorizare a tranziției și de implementare a noului Bauhaus european. Acestea variază de la finanțare la crearea de rețele și o mai bună vizibilitate a proiectelor și produselor promițătoare:

Dincolo de această indicație orizontală, din contribuții au reieșit unele recomandări clare de acțiune.

6.1.Atenție acordată intervențiilor la scară mică

Noul Bauhaus european ar trebui să acorde o atenție deosebită acțiunilor și schimbărilor la nivel de stradă și de cartier, deoarece chiar și acțiunile mai mici pot aduce o schimbare majoră. În plus, vecinii sunt experți cu privire la propriile cartiere. Proiectele de succes la scară mică reduc, de asemenea, pragul de schimbare: inițiativele de mici dimensiuni există deja și trebuie doar consolidate. Adesea, le este greu să solicite finanțare din partea UE din cauza modului în care au fost concepute cererile de propuneri.

6.2.Activitatea la mai multe niveluri în același timp 

Se constată o creștere a gradului de conștientizare a faptului că acțiunile întreprinse în interiorul Europei influențează restul lumii și invers. Există, de asemenea, o conștientizare a gradului de interconectare dintre nivelurile mai mici și nivelurile mai mari și a potențialului de a utiliza aceleași principii în cadrul diferitelor structuri. Prin urmare, se preconizează că dezbaterea și cooperarea privind noul Bauhaus european vor fi extinse la nivel global, iar unele contribuții au condus la dezvoltarea unor idei concrete în acest domeniu.

6.3.Aplicarea transdisciplinarității pentru o abordare integrată

O transformare semnificativă a locurilor necesită nu numai implicarea a numeroase competențe și cunoștințe diferite, ci și implicarea acestora în dialoguri transdisciplinare și în cercetare. Metodele multidisciplinare de lucru sunt adesea menționate, dar multe povești depășesc conceptul de inter- sau multi-disciplinaritate. În acest caz, adevărata inovație constă în combinarea și acceptarea sprijinului sub formă de cunoștințe din partea experților și a nespecialiștilor, punând pe picior de egalitate „a face” și a „gândi”. În mod ideal, acest lucru este însoțit de desfășurarea activității în medii sigure, bazate pe încredere reciprocă și colaborare.

6.4. Pornind de la o abordare participativă

Proiectarea și planificarea urbană de succes, favorabile incluziunii, ar trebui să înceapă prin invitarea tuturor persoanelor la dezbatere. De prea multe ori, contribuitorii au scris că, în acest cadru, procesul participativ este parțial sau are doar un caracter simbolic. Asigurarea faptului că procesul este condus de către oameni care vor beneficia, de asemenea, în urma proiectării aferente, este esențială pentru a asigura faptul că soluțiile corespund nevoilor și locului de intervenție în cel mai bun mod posibil. Printre instrumentele de obținere a unei participări mai mari, contribuitorii menționează adesea finanțarea participativă și alte posibilități de finanțare colaborativă pentru cetățeni.

6.5.Inovarea dincolo de progresele tehnologice

Este nevoie de o nouă paradigmă a inovării pentru a depăși modelele strict tehnologice și pentru a realiza o relație armonioasă între tehnologie și societate. Inovarea tehnologică poate contribui în mare măsură la ambiția noului Bauhaus european, de la utilizarea inteligentă a instrumentelor digitale la noi materiale. Cu toate acestea, impactul inovării nu rezultă neapărat din noutate sau din tehnologia în sine: provocarea în materie de inovare ar putea proveni, de exemplu, din noile metode industriale care reduc costurile și care pun la dispoziție soluții mai accesibile sau din îmbinarea noilor tehnologii cu soluțiile tradiționale artizanale și locale pentru a se adapta unor contexte sau opțiuni estetice specifice. Domeniul „artei și științei” a fost, de asemenea, menționat ca o axă promițătoare pentru a stimula o abordare mai largă a inovării.

6.6.Între trecut și prezent

Recunoașterea și înțelegerea importanței patrimoniului, a cunoștințelor și tradițiilor locale și a rolului acestora în conturarea unui viitor durabil. Necesitatea de a reevalua practicile care nu sunt adecvate provocărilor sociale și de mediu actuale, luând în considerare, în același timp, vechile forme de cunoștințe care ar putea contribui la conturarea unor noi direcții viitoare.

6.7. Noi forme de finanțare

Inovarea poate lua forma unor soluții de finanțare. Noi parteneriate publice-private, gestionarea diferită a proiectelor, noi oportunități care vor permite cetățenilor și întreprinderilor mai mici să se implice mai mult.

7.VII. Concluzii și etape următoare 

Etapa de co-proiectare a fost primul pas important pentru inițiativa privind noul Bauhaus european. Aceasta i-a modelat identitatea – atât în ceea ce privește procesul, cât și conținutul.

În următoarele etape, noul Bauhaus european va continua cu o abordare participativă și va desfășura activități suplimentare de examinare mai profundă a axelor care au rezultat din etapa de co-proiectare. Pentru a asigura un public mai larg și o abordare și mai incluzivă, noul Bauhaus european va intensifica eforturile de a ajunge la oameni.

Instrumentele utilizate pentru a colecta experiențe și viziuni au fost adecvate, având în vedere limitările impuse de pandemie. Cu toate acestea, instrumentele digitale exclud anumite grupuri sau persoane și nu le permit să își împărtășească opiniile. Următoarele etape ar trebui să permită diferite contexte și condiții care să faciliteze colaborarea cu oamenii de la nivel local.

Comunitatea partenerilor se va dezvolta și va deveni mai diversă și ar trebui să se acorde o atenție deosebită partenerilor din afara Europei pentru a modela și a consolida dimensiunea globală a inițiativei. De asemenea, aceasta va implica actorii politici și din industrie mai îndeaproape ca factori-cheie în facilitarea unei transformări a ecosistemului industrial.

Mulțumiri

Dorim să ne exprimăm aprecierea sinceră față de toate persoanele și organizațiile care au depus eforturi pentru a partaja rapoarte, opinii și expertiză și pentru a organiza și a participa la conversații. Împreună realizăm această inițiativă.

Credite

Pagina 3

·Nautilus shell © Adobe Stock – Dean Pennala

·Green foliage texture © Adobe Stock – Vera Kuttelvaserova

·Top view of people are resting on the lawn in the park © Adobe Stock – Watman

Pagina 8

· https://www.nordicbauhaus.eu/digital-bauhaus#/page=1  

· https://www.up.pt/neb-goes-south/  

· https://bauhaus-mar.pt/en/conference/  

· https://www.janvaneyck.nl/news/het-nieuwe-bauhaus  

· https://www.activehouse.info/wp-content/uploads/2021/02/Active-House-Newsletter-February-2021.pdf  

· https://www.daysoforis.com/en/homepage-spring-en/  

· https://centrumdesignu.gdynia.pl/  

· https://www.arcticdesignweek.fi/en/  

· https://europa.eu/new-european-bauhaus/events/bauhaus-north-rhine-westphalia-focus-europe_en  

· https://wood4bauhaus.eu/  

· https://www.dcci.ie/consumers/blog/new-european-bauhaus  

· https://www.uni-weimar.de/en/media/news/news/titel/open-call-for-a-new-european-bauhaus-weimar-2/  

· https://triennale.org/bauhaus

Pagina 15

·Wunderbugs / © Francesco Lipari

·Tree-House School / © Valentino Gareri

·The Arch / © O.S.T. & Constructlab

·Protegemos las escuelas © Barcelona City Council

·Palaluxottica / © Simone Bossi

·Street Carnival in Clonakilty / © Cork County Council

·UMAR unit / © Empa - Swiss Federal Laboratories for Materials Science and Technology

·Ljuba in Drago / © Ksenja Perko

·Rain gardens at Rundelsgatan in Vellinge / © Sursă: edge

·Gyermely / © Balázs Danyi

·© Ireland’s Greenest town initiative

·House of Blivande / © Ketter Raudmets

·Backyard / © CC BY-NC-SA In My Backyard - rioneiva.com/nomeuquintal

·Pupils of Sustainable Dream City © Navet Science Center

·Reincarnation project © Akna Márquez

·Proto-Habitat / © Flavien Menu

·3D printed house / © Source: Prvok

·Workshop in Salak / © Keliaujančios dirbtuvės

·Housing solution / © A. De Smet, B. Pak & Y. Schoonjans (KU Leuven Faculty of Architecture), G. Bruyneel & T. Van Heesvelde (Samenlevinsopbouw Brussel), B. Van Hoecke (CAW Brussel)

·Projekthaus Potsdam / © Natalia Irina Roman

·Group using the toolkit / © Dan Lockton

·Shot from the 2019 "Bag from banner recovery" workshop / © Open Design School

·Home for The Homeless © xystudio

·Holmes Road Studios © Peter Barber Architects

·© De Ceuvel

·Domo - sustainable architecture education in secondary school / © Dolores Victoria

·The Salt House © R. Hofmanis

(1)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/SPEECH_20_1655 .

(2)

  https://europa.eu/new-european-bauhaus/co-design/conference_en    

(3)

Anne Lacaton și Jean-Philippe Vassal primesc Premiul Pritzker pentru arhitectură 2021, prin care este arătată aprecierea pentru lucrările de renovare a clădirilor existente desfășurate de aceștia.

(4)

Pentru mai multe detalii, a se vedea EUMiesAward.

(5)

  https://europa.eu/new-european-bauhaus/2021-prizes_ro .

(6)

  https://europa.eu/new-european-bauhaus/partners-0/partners_en .

(7)

  https://europa.eu/new-european-bauhaus/about/high-level-roundtable_en .

(8)

  https://europa.eu/new-european-bauhaus/high-level-roundtable-visions_en .    

(9)

  https://europa.eu/new-european-bauhaus/co-design/co-designing-new-european-bauhaus-0_en .    

(10)

  https://www.housingeurope.eu/blog-1558/the-new-european-bauhaus .

(11)

  https://www.beda.org/news/new-european-bauhaus/ .

(12)

  https://www.ace-cae.eu/activities/new-european-bauhaus-collective-nebc/ .

(13)

  https://pro.europeana.eu/page/new-european-bauhaus . 

(14)

  https://www.europanostra.org/cultural-heritage-as-an-integral-dimension-of-the-new-european-bauhaus-initiative/ .

(15)

  https://triennale.org/bauhaus .

(16)

  https://wood4bauhaus.eu/ .

(17)

  https://www.nordicbauhaus.eu/#/page=1 .

(18)

  https://bauhaus-mar.pt/en/ .

(19)

Atena, Zagreb, Valencia, Porto, Bologna și Toulouse

(20)

  http://www.eu-smart.community/index.html .

(21)

  https://europa.eu/new-european-bauhaus/co-design/conference_en .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.9.2021

COM(2021) 573 final

Mobilizarea programelor UE

ANEXĂ

la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

Noul Bauhaus european: frumos, durabil, pentru toți

Cuprins

MOBILIZAREA PROGRAMELOR EUROPENE    

CERERI DE PROPUNERI DEDICATE NOULUI BAUHAUS EUROPEAN    

A.1. TRANSFORMAREA LOCURILOR    

A.1.1.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană    

A.1.2.    Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)    

A.1.3.    Programul privind piața unică    

A.2.    TRANSFORMAREA ECOSISTEMULUI FAVORABIL INOVĂRII    

A.2.1.    Programul LIFE    

A.2.2.    Pilonul 3 al programului Orizont Europa – O Europă inovatoare    

A.2.3.    Programul privind piața unică - Pilonul COSME    

A.3.    DISEMINAREA DE NOI SEMNIFICAȚII    

A.3.1.    LIFE - Platforma de partajare a cunoștințelor privind noul Bauhaus european    

A.3.2.    Activități pentru tineret, educație școlară și profesori în cadrul programului ERASMUS+    

CERERI DE CONTRIBUȚII PENTRU NOUL BAUHAUS EUROPEAN    

B.1. TRANSFORMAREA LOCURILOR    

B.1.1.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană    

B.2.    TRANSFORMAREA ECOSISTEMULUI FAVORABIL INOVĂRII    

B.2.1.    Programul privind piața unică    

B.2.2.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană    

B.2.3.    Europa creativă – componenta transsectorială    

B.2.4.    Parteneriate pentru inovare – Alianțe pentru inovare în cadrul programului ERASMUS+    

B.2.5.    Parteneriatul Erasmus+ pentru excelență – centre de excelență profesională (CEP)    

B.3.    DISEMINAREA DE NOI SEMNIFICAȚII    

B.3.1.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană    

B.3.2.    Europa creativă – componenta CULTURĂ    

B.3.3.    Corpul european de solidaritate    

 

MOBILIZAREA PROGRAMELOR EUROPENE

Serviciile Comisiei au definit primele elemente ale unui cadru de sprijin pentru implementarea noului Bauhaus european, cu o serie de acțiuni-pilot care încep în septembrie 2021. Va fi necesar un efort colectiv în ceea ce privește dimensiunea financiară și, prin urmare, la nivelul UE, combinarea mai multor instrumente de finanțare ale CE pe baza domeniului lor de aplicare complementar va fi elementul esențial. Impactul financiar al propunerii legate de contribuția UE va fi inclus în pachetele financiare actuale pentru perioada 2021-2027 ale programelor în cauză și în limitele resurselor de personal convenite.

Va fi necesară consolidarea sprijinului financiar oferit de programele UE prin alte fonduri la nivel local, regional și național în cadrul gestiunii partajate, pentru a asigura difuzarea conceptului în practică. În special schimbările din mediul construit necesită o finanțare masivă care poate fi obținută numai prin combinarea tuturor surselor posibile. Comisia va acorda o atenție deosebită coordonării diferitelor programe în timpul desfășurării lor.

Cadrul de sprijin poate fi împărțit în două componente: un prim set de cereri de propuneri a fost dedicat în mod specific finanțării proiectelor legate de noul Bauhaus european; un al doilea set de cereri de propuneri a inclus noul Bauhaus european ca o prioritate sau ca element contextual, oferind oportunități pentru ca proiectele să contribuie la inițiativă, fără a se concentra exclusiv asupra acesteia.

CERERI DE PROPUNERI DEDICATE NOULUI BAUHAUS EUROPEAN

A.1. TRANSFORMAREA LOCURILOR

Primul nivel al cadrului de sprijin ar trebui să vizeze sprijinirea transformării concrete la nivel local a mediului construit, în conformitate cu valorile fundamentale ale esteticii, durabilității și incluziunii sociale. Realizarea obiectivelor noului Bauhaus european prin implementarea proiectelor locale de transformare va necesita un sprijin larg pentru consolidarea capacităților autorităților regionale și locale și ale autorităților de gestiune.

A.1.1.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: 25 de milioane EUR |CÂND: septembrie 2021 - ianuarie 2022

HORIZON-MISS-2021-NEB-01-01: Sprijinirea implementării proiectelor-far demonstrative pentru inițiativa noul Bauhaus european în contextul misiunilor Orizont Europa: Proiectele-pilot emblematice vor aborda provocările relevante pentru noul Bauhaus european utilizând o abordare orientată spre îndeplinirea obiectivelor misiunilor (cu un impact pronunțat, măsurabil, orientat), ținând seama de cele trei principii fundamentale ale noului Bauhaus european (durabilitate, incluziune, estetică). Implementarea a cel puțin cinci „proiecte-pilot emblematice” ambițioase și extrem de inovatoare la nivelul UE.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: 10 milioane EUR |CÂND: septembrie 2021 - ianuarie 2022

HORIZON-CL4-2021-RESILIENCE-02-32: Proiecte-pilot la nivel districtual pentru locuințe sociale și accesibile ca preț (AI): Proiectele-pilot de soluții inovatoare pentru renovarea durabilă și favorabilă incluziunii a districtelor de locuințe sociale și accesibile ca preț, urmând o abordare integrată a vecinătății, în conformitate cu obiectivele Inițiativei pentru locuințe la prețuri accesibile, vor contribui la implementarea noului Bauhaus european.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: 2 milioane EUR |CÂND: 2022

HORIZON-MISS-2021-CIT-01-02: Modele colaborative de guvernanță locală pentru a accelera transformarea emblematică a mediului urban și pentru a contribui la inițiativa noul Bauhaus european și la obiectivele Pactului verde european: cererea va avea ca scop sprijinirea modelelor inovatoare și colaborative de guvernanță locală, stimulând toți cetățenii să se gândească la transformarea urbană neutră din punct de vedere climatic și promovând, în același timp, principiile noului Bauhaus european.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: 1 milion EUR |CÂND: septembrie 2021 - ianuarie 2022

HORIZON-CL5-2021-D4-02-03: Consolidarea coordonării și a schimbului la nivel european pentru adoptarea inovării în direcția durabilității, calității, circularității și incluziunii sociale în mediul construit, ca o contribuție la noul Bauhaus european (acest subiect va fi pus în aplicare în cadrul parteneriatului Built4People). Cererea de propuneri va avea ca scop sprijinirea unei acțiuni de coordonare și de sprijin pentru: creșterea gradului de adoptare a soluțiilor inovatoare pentru un mediu construit durabil, centrat pe oameni, favorabil incluziunii și de calitate; intensificarea învățării reciproce; creșterea gradului de conștientizare cu privire la beneficiile inovării și ale cooperării transfrontaliere cu efect sinergic în sectorul mediului construit; o mai bună recunoaștere și integrare a arhitecturii de calitate și a principiilor de proiectare; consolidarea colaborării în rețea și a cofinanțării inovării.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior | BUGET: 6 milioane EUR |CÂND: ianuarie 2022 - aprilie 2022

HORIZON-CL2-2022-HERITAGE-01-10: Noul Bauhaus european – modelarea unui mod de viață mai ecologic și mai echitabil în societăți creative și favorabile incluziunii prin arhitectură, proiectare și arte: Rolul arhitecturii de calitate, astfel cum este luat în considerare prin axarea pe o arhitectură și proiectare durabile și favorabile incluziunii, ca mijloc de a cuprinde diversitatea umană și de a asigura bunăstarea, accesibilitatea și siguranța pentru toți. Interconectarea spațiilor virtuale și fizice ar trebui luată în considerare, inclusiv în vederea conceptului emergent de „mediu hibrid”.

A.1.2.    Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

PENTRU: Autorități publice | BUGET: 2,5 milioane EUR |CÂND: februarie 2022

Asistență tehnică: Consolidarea capacităților, identificarea surselor de finanțare, dezvoltarea de metodologii și procese solide care stau la baza proiectării participative în comun la nivel local, investigarea unor unghiuri orizontale mai largi, precum factorii favorizanți/inhibitori pentru generarea de proiecte în cadrul noului Bauhaus european.

PENTRU: Autorități publice | BUGET: 20 de milioane EUR | CÂND: T3 2022

Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană: Sprijinirea unui număr suplimentar (4 sau mai mult) de proiecte cu un grad ridicat de inovare. Cererea de propuneri va finanța proiecte pentru a oferi exemple concrete și reale de intervenții ale noului Bauhaus european care integrează cele trei valori fundamentale ale noului Bauhaus european.

A.1.3.    Programul privind piața unică

PENTRU: entitățile eligibile în cadrul programului privind piața unică |BUGET: 1,2 milioane EUR  CÂND: iulie 2021 - octombrie 2021

SMP-COSME-2021-HOUS-01, Inițiativa privind locuințele la prețuri accesibile: Instituirea unui parteneriat pentru Inițiativa privind locuințele la prețuri accesibile la nivelul UE, care va oferi sprijin parteneriatelor industriale locale (autorități locale, furnizori de locuințe sociale și IMM-uri din domeniul construcțiilor, investitori) pentru un acces mai bun la oportunitățile de finanțare, asistență financiară și tehnică, precum și pentru consolidarea capacităților, schimbul de bune practici și transferul de cunoștințe. Acest parteneriat va mobiliza actorii din domeniul locuințelor sociale și la prețuri accesibile de la nivel local pentru a lansa proiecte emblematice de renovare la nivel de district, vizând locuințele sociale și la prețuri accesibile și urmând o abordare integrată a vecinătății (durabilitate, viabilitate, acces la servicii locale și sociale, inovare, oportunități de afaceri).

A.2.    TRANSFORMAREA ECOSISTEMULUI FAVORABIL INOVĂRII

Sistemele noastre de producție trebuie să se bazeze în totalitate pe o înțelegere mai aprofundată a impactului societal și cultural al produselor și serviciilor, bazându-se, de asemenea, pe abordări de tipul „proiectare pentru toți”, care pot avea un impact transdisciplinar. Inovarea ar trebui să vizeze, de asemenea, integrarea durabilității, a incluziunii și a esteticii în noile soluții și produse.

A.2.1.    Programul LIFE

PENTRU: Toate entitățile eligibile din cadrul LIFE |BUGET: 13 milioane EUR (buget estimat pentru proiectele noului Bauhaus european) CÂND: iulie 2021 — noiembrie 2021

LIFE-2021-SAP-ENV-ENVIRONMENT: Proiectele din cadrul programului LIFE vor sprijini inițiativa noul Bauhaus european pentru ca Pactul verde să devină o experiență culturală, centrată pe oameni, pozitivă și „tangibilă”. Proiecte de incubare specifice care vizează provocările de mediu transversale, cu implicarea comunităților științifice, guvernamentale, civile și antreprenoriale relevante, în vederea conceperii viitoarelor moduri de viață, aflate la confluența dintre știință, mediu, artă și cultură. Aceste proiecte vor integra cele trei dimensiuni ale noului Bauhaus european. Domeniile de intervenție specifice neexclusive ar putea include, de exemplu, mediile urbane, recreative, de viață și de lucru, clădirile și materialele de construcție, programele de mobilitate, materialele durabile, reciclarea, utilizarea durabilă a solului, dezvoltarea spațiului verde și protecția biodiversității etc.

A.2.2.    Pilonul 3 al programului Orizont Europa – O Europă inovatoare 

PENTRU: Întreprinderi nou-înființate | BUGET: 700 000 EUR |CÂND: octombrie 2021

Accelerarea dezvoltării întreprinderilor nou-înființate în cadrul noului Bauhaus european de către EIT: identificarea celor mai promițătoare întreprinderi nou-înființate și în curs de dezvoltare din Europa care aduc soluții inovatoare capabile să sprijine noul Bauhaus european. Accelerarea dezvoltării acestora prin intermediul celor mai potrivite servicii pentru dezvoltarea unor campioni europeni care pot sprijini inițiativa noul Bauhaus european pentru a stimula crearea de locuri de muncă, inovarea și creșterea economică pentru Europa

A.2.3.    Programul privind piața unică - Pilonul COSME 1

PENTRU: Proiectanți, profesioniști din domeniul creației, IMM-uri, furnizori de tehnologie |CÂND: octombrie 2021 | BUGET: 4 milioane EUR

Proiectul de parteneriat Worth: Una dintre cererile de exprimare a interesului din cadrul proiectului de parteneriat Worth va fi dedicată noului Bauhaus european. Această acțiune de incubare și accelerare oferă sprijin specific (tutorat, îndrumare și vizibilitate) parteneriatelor de afaceri dintre proiectanți, producători/meșteșugari și furnizori de tehnologie. Parteneriatele selectate beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea de noi idei de afaceri (produse, servicii, procese de producție sau modele de afaceri) în sectoarele legate de stilul de viață, inclusiv cu privire la mobilier, decorațiuni interioare, design interior și arhitectură, precum și modă.

PENTRU: achizitori publici (orașe, regiuni, spitale, organisme centrale de achiziție etc.) |CÂND: Deschis BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european

Programul de acțiune și de inteligență colectivă Big Buyers (Big Buyers 3 – BB3) urmărește să încurajeze cooperarea între participanți pentru a îmbunătăți practicile de achiziții publice, pentru a face schimb de expertiză, pentru a implica împreună piața și pentru a încuraja utilizarea achizițiilor publice în domeniul inovării. Participanții ar trebui să pregătească elemente pentru procedurile de achiziții publice relevante. În plus, ponderea lor agregată ar trebui utilizată pentru a determina piața să dezvolte soluții inovatoare. Acest proiect urmărește să contribuie la redresarea economică a UE, stimulând inovarea și întreprinderile nou-înființate. Cel puțin unul dintre cele 10 grupuri de lucru care vor fi înființate trebuie instituit în domeniul noului Bauhaus european.

A.3.    DISEMINAREA DE NOI SEMNIFICAȚII

O aplicare mai sistematică a proceselor de co-proiectare, care implică comunitățile și societatea civilă și care se bazează pe colaborarea intergenerațională și multidisciplinară (inclusiv, printre altele, știința și tehnologia, aplicațiile digitale, sociologia, științele sociale, științele politice, economia, cultura, educația, proiectarea), pare a fi un element-cheie pentru abordarea provocărilor sociale și de mediu, astfel cum au fost raportate de către contribuitorii la faza de co-proiectare a noului Bauhaus european.

A.3.1.    LIFE - Platforma de partajare a cunoștințelor privind noul Bauhaus european

PENTRU: TOȚI | BUGET: 150 000 EUR | CÂND: noiembrie 2021

O reuniune în cadrul platformei pentru a prezenta proiectele finanțate prin intermediul programelor LIFE și Orizont 2020, care sunt exemple bune de realități ale noului Bauhaus european deja implementate, pentru a oferi o sursă de inspirație pentru noi proiecte de sprijinire a difuzării pe scară mai largă a valorilor noului Bauhaus european.

A.3.2.    Activități pentru tineret, educație școlară și profesori în cadrul programului ERASMUS+ 2  

PENTRU: orice organizație publică sau privată care își desfășoară activitatea în domeniul tineretului |CÂND: 2022 |BUGET: (de confirmat): nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european

Acțiunea „Tineretul european împreună” sprijină parteneriatele transnaționale pentru organizațiile de tineret care vizează consolidarea dimensiunii europene a activităților lor, permițând tinerilor din întreaga Europă să creeze proiecte comune, să organizeze schimburi și să promoveze cursuri de formare. Această acțiune poate contribui la activitățile legate de noul Bauhaus european.

PENTRU: Personalul școlar din domeniul ECEC 3 , din învățământul primar, secundar, precum și din domeniul EFP (de exemplu, profesori, directori) CÂND: 2022 |BUGET: n.a 4 .

Tema anuală eTwinning 2022 va fi „Viitorul nostru frumos, durabil, comun: Școlile și noul Bauhaus european: Imaginarea unui mediu de învățare creativ în școli ecologice și favorabile incluziunii”. Profesorii și personalul didactic vor fi invitați să reflecteze împreună cu elevii la școala lor în perioada de după pandemia de COVID-19. Aceștia își vor elabora propria viziune asupra școlii ideale. Tema anuală eTwinning este abordată preponderent prin campanii pe tot parcursul anului, prin conferința anuală eTwinning din octombrie și prin cartea anuală eTwinning. În plus, principalele evenimente din cadrul noului Bauhaus european relevante pentru părțile interesate din domeniul educației școlare vor fi adăugate la calendarul din cadrul platformei School Education Gateway, iar evenimentele relevante pentru profesioniștii din domeniul educației adulților vor fi adăugate la calendarele din cadrul Platformei electronice pentru educația adulților în Europa (EPALE). Acestea vor fi acoperite în mod egal de canalele respective de comunicare socială din cadrul tuturor platformelor.

PENTRU: Organizațiile care au finalizat un proiect Erasmus+, inclusiv practici de predare remarcabile |BUGET: Nu există un buget specific pentru câștigătorii premiilor | CÂND: T2 2022

Premiul european pentru predare inovatoare 2022 s-ar putea axa pe subiecte legate de noul Bauhaus european, în special pe legătura dintre durabilitate, participare și incluziune, precum și pe predarea și învățarea inovatoare și pe abordările la nivelul întregii școli care ar reuni toți actorii de la nivel comunitar. Acesta ar evidenția proiectele de succes din cadrul programului Erasmus+ și ar oferi acestor proiecte posibilitatea de a se conecta și a conlucra.

PENTRU: Participanții la DiscoverEU |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: 2022

În fiecare an, DiscoverEU promovează activități legate de o anumită temă. În 2022, tema anuală a DiscoverEU va fi legată de inițiativa noul Bauhaus european.

CERERI DE CONTRIBUȚII PENTRU NOUL BAUHAUS EUROPEAN

Alte câteva acțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor noului Bauhaus european prin includerea inițiativei ca element contextual în cererile lor.

B.1. TRANSFORMAREA LOCURILOR

Cercetarea și experimentarea în sectoarele construcțiilor, renovării și patrimoniului pot contribui la noul Bauhaus european prin dezvoltarea de noi instrumente și soluții care să poată fi încorporate în proiectele de transformare.

B.1.1.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european  | CÂND: iunie 2021- septembrie 2021

HORIZON-CL4-2021-TWIN-TRANSITION-01-10: Autorizații digitale și verificări ale conformității pentru clădiri și infrastructură (AI): 3 proiecte menite să sporească (a) creșterea eficienței și a productivității, mai puține erori în procesele de proiectare și construcție; (b) Autorizarea și conformitatea automată, mai rapidă, mai precisă și mai eficientă a lucrărilor de construcții (de exemplu, cu privire la reglementare, sănătate și siguranță, performanță); (c) Îmbunătățirea calității construcțiilor și utilizarea eficientă a resurselor în construcții, în conformitate cu obiectivele inițiativei noul Bauhaus european.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: octombrie 2021 – martie 2022

HORIZON-CL4-2022-TWIN-TRANSITION-01-09: Demonstrarea utilizării jurnalului digital pentru clădiri (AI): 2 proiecte pentru desfășurarea activităților privind (a) îmbunătățirea eficienței resurselor și decarbonizarea clădirilor; (b) Îmbunătățirea legăturilor dintre bazele de date, instrumentele și sursele existente pentru jurnalele digitale pentru clădiri; (c) O mai bună utilizare a jurnalelor digitale pentru clădiri prin intermediul experienței utilizatorilor, ținând seama de aspectele legate de accesibilitate, precum și de incluziune; (d) Instrumente noi sau îmbunătățite pentru colectarea și actualizarea datelor relevante; (e) demonstrarea altor beneficii ale utilizării jurnalelor digitale pentru clădiri, precum siguranța și sănătatea în clădiri și construcții, de exemplu prin monitorizarea structurală a sănătății; raportul cost-eficacitate, creșterea eficienței în ceea ce privește timpul; consolidarea rezilienței la schimbările climatice.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european | CÂND: octombrie 2021 – februarie 2022/septembrie 2022

HORIZON-CL6-2022-CIRCBIO-02-01-two-stage: Soluții integrate pentru circularitate în clădiri și în sectorul construcțiilor (AI) pentru a contribui la noul Bauhaus european prin: 1) proiecte privind implementarea sporită și introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare (a) pentru construcții, prevenirea generării de deșeuri, prelungirea duratei de viață și îmbunătățirea performanței pe durata ciclului de viață a clădirilor și a componentelor acestora; (b) în materie de proiectare și fabricație pentru dezasamblare, prevenirea și gestionarea deșeurilor, reutilizarea și reciclarea în sectorul construcțiilor, inclusiv producția și asamblarea; 2) O mai bună difuzare a soluțiilor digitale avansate; 3) Creșterea ratelor de recuperare și reciclare a deșeurilor din construcții și demolări; 4) O mai bună eliminare a substanțelor periculoase din materialele secundare; 5) Creșterea gradului de reutilizare a materialelor reciclate și reutilizate în construcții; și 6) Sporirea cunoștințelor cu privire la amprenta de mediu globală a clădirilor și a materialelor de construcții și aplicarea practică sporită a metodei Comisiei privind amprenta de mediu a produselor.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: septembrie 2021 - ianuarie 2022

HORIZON-CL5-2021-D4-02-02: Pachete de renovare cuprinzătoare eficiente din punctul de vedere al costurilor, durabile, multifuncționale și/sau prefabricate, care integrează surse regenerabile de energie și care includ materiale reutilizate și reciclate (Built4People). Acestea ar trebui să acopere demonstrarea la scară largă, în viața reală, a inovațiilor tehnologice promițătoare care respectă principiile ciclului de viață durabil, sunt utile pentru o gamă largă de condiții de mediu și conduc la o îmbunătățire a mediului interior și a confortului, a satisfacției, precum și a accesibilității utilizatorilor, respectând în același timp estetica, valoarea istorică și/sau identitatea arhitecturală locală.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: septembrie 2021 - ianuarie 2022

HORIZON-CL5-2022-D4-02-03: Soluții durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru un patrimoniu cultural deschis, accesibil, favorabil incluziunii, rezilient și cu emisii scăzute: prevenire, monitorizare, gestionare, întreținere și renovare (Built4People). Pentru furnizarea de soluții inovatoare din punct de vedere tehnic și social, durabile, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor pentru îmbunătățirea și conservarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a mediului construit din patrimoniul cultural, cu privire la toate aspectele relevante: incluziune, accesibilitate, reziliență, performanță de mediu și energetică și pe durata întregului ciclu de viață. Ar trebui să se asigure implicarea grupurilor relevante de părți interesate (de exemplu, organizații ale societății civile, asociații, părți interesate din domeniul patrimoniului cultural, precum organismele de protecție a patrimoniului cultural), precum și acceptarea de către cetățeni și ideile inovatoare din punct de vedere social.

B.2.    TRANSFORMAREA ECOSISTEMULUI FAVORABIL INOVĂRII

Transformarea locurilor în conformitate cu principiile noului Bauhaus european va necesita, de asemenea, adaptarea modelelor de afaceri și dezvoltarea de noi abordări. În acest context, economia socială poate aduce o contribuție importantă la inițiativă.

B.2.1.    Programul privind piața unică

PENTRU: entitățile eligibile în cadrul programului privind piața unică | BUGET: 4 milioane EUR | CÂND: septembrie 2021

Economia socială și pactele verzi locale care sprijină IMM-urile să fie mai reziliente: Această cerere de propuneri va sprijini crearea de parteneriate între regiuni și orașe cu privire la pactele verzi locale și la economia socială pentru a stimula reziliența teritorială și reproiectarea creșterii economice locale. Accentul se pune pe consolidarea capacităților pentru orașe/autorități locale și întreprinderile din economia socială, precum și participarea și capacitarea cetățenilor. Acțiunea va sprijini parteneriatele cu privire la punerea în aplicare a pactelor verzi locale și promovarea rezilienței comunității în ceea ce privește economia socială pentru o dezvoltare locală durabilă și favorabilă incluziunii și pentru dubla tranziție. Noul Bauhaus european se numără printre temele prioritare.

B.2.2.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: iunie 2021- septembrie 2021

HORIZON-CL4-2021-RESILIENCE-01-31: Fabrica europeană de inovare tehnologică și socială (RIA): Sprijin financiar și de consolidare a capacităților pentru inovatorii în domeniul social în vederea materializării ideilor lor în soluții concrete care vor contribui la noul Bauhaus european.

Inovarea care implică sectorul creativ și cel al educației pot contribui, de asemenea, la obiectivele noului Bauhaus european.

B.2.3.    Europa creativă – componenta transsectorială

PENTRU: Organizațiile care își desfășoară activitatea în industriile culturale și creative |CÂND: iunie – 5 octombrie 2021 BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european

Laboratoarele de inovare creativă CREA-CROSS-2021-INNOVLAB sprijină conceperea și testarea unor soluții digitale inovatoare cu un potențial impact pozitiv pe termen lung asupra mai multor sectoare culturale și creative. Laboratoarele facilitează crearea de soluții inovatoare (de exemplu, instrumente, modele și metodologii) care ar trebui să fie ușor de reprodus și să aibă un potențial de pătrundere pe piață. Proiectele se pot axa pe ecologizarea lanțului valoric în sectoarele culturale și creative, inclusiv acțiuni care contribuie la noul Bauhaus european.

B.2.4.    Parteneriate pentru inovare – Alianțe pentru inovare în cadrul programului ERASMUS+

PENTRU: organizațiile publice și private care își desfășoară activitatea în domeniul educației și formării profesionale |BUGET: DE CONFIRMAT 5 | CÂND: 2022

Alianțele pentru inovare din cadrul programului Erasmus+ (care vizează cooperarea între o gamă mai largă de părți interesate: studenți, universități, întreprinderi, ONG-uri, societatea civilă etc.) vor contribui la activitățile legate de noul Bauhaus european prin intermediul unei priorități specifice. Aceasta ar urma să vizeze atât învățământul superior, cât și educația și formarea profesională.

B.2.5.    Parteneriatul Erasmus+ pentru excelență – centre de excelență profesională (CEP) 6  

PENTRU: Furnizori de educație și formare profesională (EFP), instituții de învățământ superior, instituții de cercetare, parcuri științifice, agenții de inovare, întreprinderi, camere și asociațiile acestora, parteneri sociali, întreprinderi sociale, consilii sectoriale pentru competențe, printre altele |CÂND: septembrie/octombrie 2021  |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european

Inițiativa privind CEP sprijină o abordare ascendentă a excelenței profesionale care implică o gamă largă de părți interesate de la nivel local. Aceasta permite instituțiilor din domeniul EFP să adapteze rapid furnizarea de competențe la nevoile economice și sociale în schimbare, inclusiv la dubla tranziție verde și digitală. Acestea ar putea contribui la faza de implementare a inițiativei noul Bauhaus european prin colaborarea cu comunitățile implicate în transformările locale promovate de inițiativă. CEP funcționează într-un context local dat, fiind piatra de temelie a ecosistemelor de competențe pentru inovare, dezvoltare regională și incluziune socială, colaborând în același timp cu CEP din alte țări prin intermediul rețelelor internaționale de colaborare.

B.3.    DISEMINAREA DE NOI SEMNIFICAȚII

Colaborarea cu comunitățile va reprezenta un spațiu de învățare fundamental pentru noul Bauhaus european.

B.3.1.    Pilonul 2 al programului Orizont Europa – Provocări globale și competitivitate industrială europeană

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: iunie 2021 - octombrie 2021

HORIZON-CL4-2021-HUMAN-01-19: Testarea soluțiilor inovatoare privind cererea comunităților locale (CSA): Co-crearea și testarea soluțiilor societale, astfel încât cercetarea și inovarea dezvoltate în Europa să poată fi testate împreună cu comunitățile locale, sprijinind abordarea bazată pe colaborare promovată de noul Bauhaus european.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: octombrie 2021 – februarie 2022

HORIZON-CL6-2022-GOVERNANCE-01-08: O propunere reușită va contribui la implementarea pe scară largă și la valoarea adăugată a observațiilor de mediu prin îmbunătățirea adoptării și a validării datelor colectate de cetățeni și prin creșterea implicării și acțiunilor cetățenilor, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Pactului verde european și la consolidarea Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului. Având în vedere accentul pus pe mediul urban și solicitarea de a fi luate în considerare dimensiunile sociale și culturale ale observării și implicării cetățenilor, proiectele ar trebui să urmărească să contribuie la noul Bauhaus european.

PENTRU: Toate entitățile eligibile din învățământul superior |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european  |CÂND: octombrie 2021 – februarie 2022

HORIZON-CL6-2022-COMMUNITIES-01-05: Evaluarea politicii sociale a soluțiilor bazate pe natură pentru comunități mai favorabile incluziunii și mai reziliente: Proiectele ar trebui să urmărească să contribuie la inițiativa noul Bauhaus european prin sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale în mediile de viață ale comunităților prin combinarea sustenabilității cu incluziunea și calitatea experienței. Ar putea fi avute în vedere proiecte-pilot la scară mică pentru a explora soluții bazate pe natură care sunt inovatoare cu privire la domeniul de aplicare funcțional, impactul socioeconomic, abordările integratoare sau aplicarea în noi contexte.

Proiectele de voluntariat pentru cultură, educație și tineret pot contribui în mod util la noul Bauhaus european.

B.3.2.    Europa creativă – componenta CULTURĂ 7

PENTRU: Organizațiile care își desfășoară activitatea în sectoarele culturale și creative |BUGET: nu există nicio sumă prestabilită alocată noului Bauhaus european |CÂND: 2022

Proiectele europene de cooperare culturală vizează încurajarea cooperării între organizațiile active în domeniul culturii, pentru sporirea dimensiunii europene a creației și circulației conținutului artistic european, precum și pentru încurajarea dezvoltării, experimentării, diseminării sau aplicării unor practici noi și inovatoare. Proiectele europene de cooperare sunt, de asemenea, menite să contribuie la punerea în aplicare a inițiativelor politice emergente ale UE în domeniul culturii, precum noul Bauhaus european. Cererile de propuneri corespunzătoare vor include subiecte și priorități tematice relevante pentru noul Bauhaus european.

B.3.3.    Corpul european de solidaritate

PENTRU: Organizațiile și tinerii eligibili să participe la acțiunile Corpului european de solidaritate |BUGET: (de confirmat) 8 | CÂND: 2022

Pentru cererea anuală de propuneri din cadrul Corpului european de solidaritate 2022, inițiativa noul Bauhaus european face parte din prioritatea orizontală privind durabilitatea mediului și obiectivele climatice.

(1)

https://eufundingoverview.be/funding/cosme.

(2)

Finanțarea în cadrul programului Erasmus poate fi completată de alte fonduri naționale sau europene, precum Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE +), Instrumentul de sprijin tehnic (STI), Orizont Europa și InvestEU.

(3)

Educație și îngrijire timpurie.

(4)

Tema anuală eTwinning este organizată și implementată de Serviciul central de sprijin eTwinning, finanțat prin intermediul programului Erasmus+. Toate activitățile, publicațiile și campaniile conexe fac parte integrantă din contractul de servicii respectiv.

(5)

Bugetul pentru această acțiune face parte din programul anual de lucru Erasmus+ 2022, inclusiv defalcarea bugetului anual pe acțiuni, fiind validat de Comitetul Erasmus+ și decis anual de Comisie.

(6)

Pagina web a centrelor de excelență profesională

(7)

Bugetul pentru această acțiune este alocat prin programul anual de lucru „Europa creativă” 2022, inclusiv defalcarea bugetului anual pe acțiuni, fiind validat de Comitetul de gestionare a programului „Europa creativă” și decis anual de Comisie.

(8)

Bugetul pentru această acțiune face parte din Corpul european de solidaritate 2022, inclusiv defalcarea bugetului anual pe acțiuni, fiind validat de Comitetul Corpului european de solidaritate+ și decis anual de Comisie

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.9.2021

COM(2021) 573 final

Ecosistemul politicilor din cadrul noului Bauhaus european

ANEXĂ

la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor

Noul Bauhaus european : frumos, durabil, pentru toți

Cuprins

ECOSISTEMUL POLITICILOR DIN CADRUL NOULUI BAUHAUS EUROPEAN    

1.    Pactul verde    

1.1.    Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor”    

1.2.    Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”    

1.3.    Planul de acțiune al UE pentru economia circulară (CEAP)    

1.4.    Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării    

1.5.    Strategia UE privind infrastructura ecologică    

1.6.    Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice    

1.7.    Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030    

1.8.    Strategia „De la fermă la consumator”    

1.9.    Strategia UE pentru păduri    

1.10.    Strategia UE pentru textile durabile    

1.11.    Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice    

1.12.    Strategia UE în domeniul bioeconomiei    

1.13.    Pactul climatic european    

1.14.    Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă    

2.    Politici teritoriale    

2.1.    Politica de coeziune    

2.2.    Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE    

3.    Sectoare culturale și creative    

3.1.    Noua agendă europeană pentru cultură    

3.2.    Cadrul de acțiune european pentru patrimoniul cultural    

4.    Dimensiunea socială    

4.1.    Strategiile pentru o Uniune a egalității    

4.2.    Pilonul european al drepturilor sociale    

4.3.    Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii.    

5.    Educație și competențe    

5.1.    Spațiul european al educației    

5.2.    Educația pentru durabilitatea mediului    

5.3.    Agenda pentru competențe în Europa 2030    

6.    Deceniul digital    

6.1.    Busola pentru dimensiunea digitală 2030    

6.2.    Programul Europa digitală    

6.3.    Legea privind guvernanța datelor    

6.4.    Pachetul IA    

7.    Cercetarea și inovarea    

7.1.    Orizont Europa    

7.2.    Misiunile Orizont Europa:    

8.    Dimensiunea industrială și antreprenorială    

8.1.    Noua Strategie industrială pentru Europa    

ECOSISTEMUL POLITICILOR DIN CADRUL NOULUI BAUHAUS EUROPEAN

Noul Bauhaus european vizează îmbinarea durabilității cu incluziunea socială și cu estetica, precum și cu alte elemente ale unei experiențe de calitate. Prin urmare, acesta are un caracter transversal prin natura sa și un caracter transdisciplinar prin concepție.

Noul Bauhaus european vizează crearea de punți și conexiuni între discipline, locuri și oameni, utilizând inteligența și cunoștințele colective pentru a aborda complexitatea provocărilor cu care ne confruntăm. Abordările integrate sunt, de asemenea, în măsură să optimizeze efectele politicilor, prin intermediul promovării sinergiilor în vederea consolidării reciproce.

Noul Bauhaus european se bazează pe un context politic bogat al UE, care aduce obiective strategice și puncte de referință în diferitele dimensiuni pe care inițiativa va urmări să le integreze. Deși se concentrează adesea doar pe una dintre dimensiunile noului Bauhaus european, numeroase inițiative privind politicile contribuie deja la crearea unor condiții favorabile dezvoltării acestuia. Prezenta anexă are ca scop prezentarea acestor cadre de politică relevante,

1.Pactul verde

1.1.Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” 1

Comunicarea privind inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” COM(2020) 662 ilustrează obiectivele noului Bauhaus european propus. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” stabilește o serie de principii relevante ale decarbonizării în perspectiva anului 2050, precum: abordarea bazată pe ciclul de viață și circularitatea; decarbonizarea și integrarea energiei din surse regenerabile; prețuri convenabile; eficiența energetică înainte de toate; standarde de sănătate și de mediu ridicate; siguranță; accesibilitate; abordarea simultană a dublei provocări privind tranziția verde și tranziție la tehnologia digitală; respectarea esteticii și a calității arhitecturale. Aceasta identifică persoanele cele mai vulnerabile și clădirile cu cele mai slabe performanțe din sectorul rezidențial, administrativ, educațional și al asistenței medicale ca fiind domeniile-cheie prioritare pentru renovări.

Planul de acțiune privind valul de renovări ale clădirilor include un set de inițiative de monitorizare în diferite domenii de politică. Printre acestea, Foaia de parcurs pentru 2050 în vederea reducerii emisiilor de carbon ale clădirilor pe durata întregului ciclu de viață (care va fi finalizată în 2023), din cadrul inițiativei „Valul de renovări ale clădirilor”, va servi drept temei pentru viitoarele evoluții ale politicilor și ale pieței o perioadă lungă de timp și la toate nivelurile geografice – la nivelul UE, la nivel național și local. Aceasta se va întemeia pe o abordare bazată pe ciclul de viață și va ține seama în mod specific de potențialul circularității de a reduce emisiile de carbon în ansamblu, sprijinind astfel realizarea obiectivelor climatice. Foaia de parcurs va oferi o viziune și, în acest mod, va stabili direcția de urmat pentru acest sector și autoritățile publice.

1.2. Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”

Două elemente ale pachetului „Pregătiți pentru 55” sunt deosebit de interesante pentru noul Bauhaus european: Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică și Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor. Ambele sprijină transformarea mediului construit în conformitate cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Pe lângă acestea, noul Bauhaus european va contribui la punerea în aplicare a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, aducând idei noi și inovatoare menite să contribuie la creșterea eficienței energetice în mediul construit, la o infrastructură durabilă și la integrarea energiei din surse regenerabile și a soluțiilor bazate pe natură în mediul construit. Noul Bauhaus european combină considerentele legate de schimbările climatice și durabilitatea cu o anumită calitate a mediului nostru de viață.

1.3.Planul de acțiune al UE pentru economia circulară 2 (CEAP)

Al doilea CEAP adoptat în 2020 vizează creșterea eficienței utilizării resurselor, reducerea amprentei consumului și a impactului global asupra mediului și climei. Pe lângă o serie de măsuri legislative, Comisia a prezentat o serie de instrumente voluntare, inclusiv achizițiile publice ecologice (APE), eticheta ecologică UE și cadrul Level(s) al UE pentru clădiri durabile, pentru a promova producția și consumul durabile de resurse, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Pactului verde european. Întrucât prezintă o importanță deosebită pentru noul Bauhaus european, criteriile APE existente pentru clădirile durabile sunt în curs de revizuire, pentru a se baza în mod ferm pe concepte de circularitate, prin intermediul indicatorilor Level(s) 3 . Domeniul de aplicare se concentrează asupra clădirilor publice tipice, precum birourile, locuințele sociale și școlile și vizează atât clădirile noi, cât și clădirile care necesită renovare. Criteriile vizează circularitatea, sănătatea și confortul, reziliența în fața schimbărilor climatice și costul ciclului de viață și vor sprijini achizitorii publici în tranziția către clădiri mai durabile. Această activitate va contribui la dezvoltarea instrumentului de autoevaluare din cadrul noului Bauhaus european, care va oferi orientări pentru evaluarea măsurii în care un proiect este durabil, incluziv și estetic. Întreprinderile și consumatorii pot contribui la inițiativa noul Bauhaus european prin achiziționarea de produse și servicii cu eticheta ecologică a UE care respectă standarde de mediu ridicate pe tot parcursul ciclului lor de viață. Criteriile aferente etichetei ecologice a UE sunt disponibile pentru produsele de pardosire rezistente, pardoseli pe bază de lemn, plută și bambus, vopsele și lacuri, produse textile, mobilier și saltele de pat. CEAP a anunțat o modernizare a legislației UE privind deșeurile și a reiterat faptul că Comisia va lua în considerare stabilirea unor obiective privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor din construcții și demolări și a părților acestora reprezentând materiale.

1.4.Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 4

Planul de acțiune al UE „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” stabilește obiectivul ambițios de a asigura faptul că poluarea, inclusiv în interior, nu dăunează sănătății și ecosistemelor noastre. Acest lucru este deosebit de relevant în locurile în care locuim. Prin urmare, planul de acțiune stabilește inițiative emblematice în vederea identificării principalelor nevoi urbane în materie de înverzire și inovare și în vederea utilizării gemenilor digitali ai orașelor pentru a preveni poluarea, atât în interior, cât și în exterior. Prin urmare, planul de acțiune va contribui la dimensiunea de durabilitate a noului Bauhaus european.

1.5.Strategia UE privind infrastructura ecologică 5

Infrastructura ecologică reconectează zonele naturale vitale la huburile urbane și reface și îmbunătățește rolurile funcționale ale acestora. Aceasta reprezintă un concept esențial de planificare în vederea protejării capitalului natural și, în același timp, a îmbunătățirii calității vieții și, prin aceasta, aduce o contribuție esențială la durabilitate, care reprezintă un element-cheie pentru inițiativa noul Bauhaus european.

1.6.Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice 6

Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice urmărește să intensifice și să accelereze eforturile UE de protejare a naturii, a oamenilor și a mijloacelor de subzistență împotriva efectelor inevitabile ale schimbărilor climatice. Prin urmare, strategia va contribui la dimensiunea de durabilitate a noului Bauhaus european prin facilitarea integrării considerentelor de reziliență climatică în construcția și renovarea clădirilor și în infrastructura critică. Misiunea programului Orizont Europa privind adaptarea la schimbările climatice este un vector esențial de punere în aplicare a strategiei. Răspunsurile și măsurile adaptate și bazate pe realitatea zonei, precum și implicarea îndeaproape a cetățenilor în conceperea, dezvoltarea și testarea acestora, vor fi un domeniu în care pot fi aliniate noul Bauhaus european și politica de adaptare la schimbările climatice.

1.7.Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 7

Strategia UE în domeniul biodiversității a subliniat beneficiile multiple ale spațiilor urbane verzi, inclusiv ale acoperișurilor și pereților verzi, care reprezintă un element major pentru inițiativa noul Bauhaus european, atât datorită contribuției importante la durabilitate, cât și datorită aspectului estetic al acestora. Recentele măsuri de limitare a mișcării persoanelor din cauza pandemiei de COVID-19 ne-au arătat valoarea spațiilor urbane verzi pentru bunăstarea noastră fizică și mentală. În plus, vegetația va contribui la răcirea zonelor urbane și la atenuarea impactului dezastrelor naturale. Punerea în aplicare a strategiei în domeniul biodiversității și implementarea la scară largă a soluțiilor bazate pe natură vor contribui la noul Bauhaus european, întrucât proiectarea în armonie cu natura este una dintre cele mai eficiente, durabile și cu siguranță estetice metode de proiectare.

1.8.Strategia „De la fermă la consumator” 8

Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să transforme sistemele alimentare în unele echitabile, sănătoase și ecologice. Scopul său este de a asigura faptul că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile și de a reduce pierderile și risipa de alimente. Strategia „De la fermă la consumator” contribuie la obiectivele noului Bauhaus european privind durabilitatea și incluziunea, de exemplu prin intermediul sistemelor alimentare urbane, al grădinilor cu plante comestibile și al sistemelor alimentare circulare.

1.9.Strategia UE pentru păduri 9

Strategia UE pentru păduri urmărește crearea unor păduri mai mari, mai sănătoase și mai diversificate decât în prezent, în special pentru stocarea și sechestrarea carbonului, stoparea pierderii habitatelor și a speciilor și menținerea funcțiilor socioeconomice ale pădurilor încă multe decenii. Strategia susține, de asemenea, că, atunci când este construită o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic, se asigură o utilizare optimă a lemnului în conformitate cu principiul utilizării în cascadă. Aceasta înseamnă că lemnul ar trebui utilizat cât mai mult posibil pentru materialele și produsele cu durată lungă de viață. Cota actuală scăzută de piață a lemnului ca material de construcție trebuie să crească, înlocuind materialele energofage și pe bază de combustibili fosili. Pentru punerea în aplicare la scară largă în cadrul acestei industrii, vor fi necesare cercetări și inovații suplimentare pentru găsirea unor materiale de construcții sigure și cu durată lungă de viață pe bază de lemn. Aceasta include lemnul pentru clădiri, care va juca un rol în cadrul inițiativei noul Bauhaus european.

1.10.Strategia UE pentru textile durabile 10

Această strategie va schimba modul în care producem, utilizăm și reutilizăm materialele textile. Generațiile mai tinere vor avea rolul specific de a construi o punte de legătură între generații, de a confecționa în alt mod materialele textile și de a stimula inovarea și spiritul antreprenorial. Acest lucru va fi încurajat prin sprijinirea unor noi modele de afaceri pentru durabilitate, reparare și partajare, dezvoltarea de materiale inovatoare, recuperarea materialelor pentru mobilier sau a produselor pentru construcții în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu principiile noului Bauhaus european, proiecte-pilot și proiecte de creștere a gradului de conștientizare finanțate prin programele de finanțare din partea Uniunii, precum LIFE și Orizont Europa.

1.11.Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice 11

Populația UE este preocupată în mod semnificativ de substanțele chimice nocive și de consecințele acestora asupra sănătății și mediului. Materialele și produsele utilizate în construcții pentru proiectarea spațiilor interioare și exterioare, produsele textile, mobilitatea cu emisii scăzute de carbon, bateriile, turbinele eoliene, sursele regenerabile de energie și produsele de consum conțin o mare varietate de substanțe chimice, iar multe dintre acestea sunt dăunătoare și pot afecta calitatea vieții noastre. Acțiunile din cadrul Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice către un mediu fără substanțe toxice vizează o mai bună protecție a cetățenilor și a mediului și promovarea substanțelor chimice și a materialelor care sunt sigure și sustenabile din faza de proiectare, prin elaborarea unor criterii relevante pentru sprijinirea tranziției verzi, asigurând astfel și faptul că viitoarele clădiri, infrastructuri și alte produse vor fi mai sigure și vor contribui la un viitor durabil și la reducerea amprentei globale de mediu.

1.12.Strategia UE în domeniul bioeconomiei 12

Bioeconomia caută noi modalități de a produce și de a consuma resurse, respectând, în același timp, limitele planetei noastre și îndepărtându-ne de o economie liniară bazată pe utilizarea pe scară largă a resurselor fosile și minerale. Biomaterialele din surse regenerabile și mediile verzi pot sprijini: 1. Realizarea obiectivelor privind neutralitatea emisiilor de carbon, circularitatea și durabilitatea; 2. Crearea de locuri de muncă, în special locuri de muncă și mijloace de subzistență în mediul rural; și (3). Calitatea vieții oamenilor (de exemplu, în ceea ce privește materialele de construcții, lemnul este considerat a fi plăcut din punct de vedere estetic, a reduce stresul și a avea bune proprietăți acustice).

1.13.Pactul climatic european 13

Noul Bauhaus european este strâns legat de Pactul climatic european, o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiunile în domeniul climei și să construiască o Europă mai ecologică. Pactul încurajează angajamentele, măsoară progresele și facilitează discuțiile dintre diferiții actori implicați în lanțul de aprovizionare care conduc la renovare. Acesta va crea soluții împreună cu cetățenii prin intermediul programului Orizont Europa și va distila idei care ar putea contribui la noul Bauhaus european. Pactul climatic european are deja peste 500 de ambasadori 14 care vor accelera acțiunile climatice și, prin urmare, vor contribui la anumite domenii evidențiate de noul Bauhaus european.

1.14.Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă 15

„Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă” stabilește un proiect pentru ca sistemul de transport al UE să își desăvârșească transformarea verde și digitală și să devină mai rezilient la crizele viitoare. Această strategie contribuie la noul Bauhaus european, făcând din transporturi un factor-cheie pentru asigurarea interacțiunii sociale și apropiind oamenii și regiunile din Europa. De asemenea, oferă soluții pentru ca transportul și mobilitatea să devină mai sustenabile, contribuind la transformarea orașelor noastre într-un loc de trai mai sănătos. Ea urmărește, de asemenea, să facă mobilitatea mai accesibilă fizic și financiar pentru toți, inclusiv pentru cei cu mobilitate redusă, în conformitate cu principiul incluziunii din noul Bauhaus european.

2.Politici teritoriale

2.1.Politica de coeziune

Politica de coeziune este un instrument-cheie care sprijină transformarea ecologică și echitabilă în toate orașele și regiunile din Europa, contribuind astfel la Pactul verde european și la inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor”. Având în vedere că politica de coeziune funcționează în cadrul gestiunii partajate, aceasta oferă un potențial și o oportunitate care sunt importante pentru ancorarea noului Bauhaus european în ecosistemele de dezvoltare urbană și regională și pentru un angajament sporit din partea autorităților naționale, regionale și locale. Dezvoltarea teritorială integrată promovată de politica de coeziune și de instrumentele specifice permit părților interesate de la nivel național, regional și local să aplice principiile noului Bauhaus european investițiilor într-un mod sensibil din punct de vedere teritorial. În plus, politica de coeziune oferă o oportunitate unică de a crea noi soluții prin intermediul cooperării transfrontaliere și transnaționale.

Sprijinul pentru dezvoltarea urbană durabilă prin alocarea obligatorie în mediul urban a Fondului european de dezvoltare regională (8 % din alocarea totală la nivel național) și a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană (400 de milioane EUR) oferă posibilități de abordare a provocărilor urbane complexe, care necesită răspunsuri de politică interdisciplinară la tranziția verde, împreună cu principiile noului Bauhaus european, prin promovarea unei abordări la nivel local, integrate și favorabile incluziunii și implicarea părților interesate de la nivel local.

În plus, se preconizează că prin politica de coeziune vor fi investite peste 100 de miliarde EUR în proiecte legate de climă și mediu în perioada 2021-2027. În plus, aceasta va finanța cercetarea în domeniul ecologizării economiei. În ceea ce privește investițiile în clădiri, politica de coeziune poate sprijini proiecte care vizează clădirile publice, blocurile de apartamente și „locuințele sociale”. De asemenea, politica de coeziune poate ajuta regiunile să stimuleze cercetarea, dezvoltarea și inovarea în sectorul imobiliar și al construcțiilor și să sprijine dezvoltarea de noi materiale și soluții pentru renovări durabile și la prețuri accesibile.

2.2.Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE

Comunicarea Comisiei privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE identifică principalele provocări cu care se confruntă zonele rurale și evidențiază oportunitățile disponibile.

Viziunea urmărește să abordeze aceste provocări valorificând oportunitățile emergente ale dublei tranziții verzi și digitale durabile din punct de vedere social și lecțiile învățate în urma pandemiei de COVID-19, identificând mijloacele de îmbunătățire a calității vieții în mediul rural, de realizare a unei dezvoltări teritoriale echilibrate și de stimulare a creșterii economice. Pe baza previziunilor și a consultărilor ample cu cetățenii și cu alți actori din zonele rurale, viziunea propune un Pact rural și un Plan de acțiune rurală, care au scopul de a face zonele noastre rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere; aceasta solicită ca toate fondurile să colaboreze pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale.

Printre acțiunile propuse, inițiativa emblematică privind sprijinirea localităților rurale în ceea ce privește tranziția energetică și combaterea schimbărilor climatice cuprinde acțiuni de îmbunătățire a calității locuințelor rurale și a altor clădiri și promovează utilizarea fondurilor structurale pentru finanțarea inițiativei „Valul de renovări ale clădirilor” în special prin conectarea la inițiativa noul Bauhaus european.

3.Sectoare culturale și creative

3.1.Noua agendă europeană pentru cultură 16

Unul dintre principiile directoare ale noii agende europene pentru cultură și ale Planului de lucru al Consiliului în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 este contribuția culturii la dezvoltarea socială și economică durabilă. Acest lucru se reflectă în mai multe grupuri de experți ale statelor membre a căror activitate este în curs de desfășurare, coordonate de Comisie (privind arhitectura de înaltă calitate, patrimoniul cultural și schimbările climatice și dimensiunea culturală a dezvoltării durabile), în timp ce altele abordează ecosistemul mai larg (condițiile de muncă ale artiștilor, egalitatea de gen etc.). În plus, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) va înființa o comunitate de cunoaștere și inovare, în special în domeniul sectoarelor și industriilor culturale și creative (CCSI). Un alt obiectiv strategic al agendei este de a valorifica puterea culturii și a diversității culturale pentru coeziune socială și bunăstare. Astfel, agenda contribuie la obiectivele și la cele trei dimensiuni ale noului Bauhaus european.

3.2.Cadrul de acțiune european pentru patrimoniul cultural 17

Ca moștenire a Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, cadrul european evidențiază, prin intermediul a 60 de acțiuni, potențialul patrimoniului cultural de a consolida capitalul social, de a stimula creșterea economică și de a asigura durabilitatea mediului. Ca parte distinctivă a mediului nostru (construit), patrimoniul cultural și clădirile istorice pot contribui la realizarea obiectivelor noului Bauhaus european privind dezvoltarea favorabilă incluziunii, estetică și durabilă.

4.Dimensiunea socială

4.1.Strategiile pentru o Uniune a egalității 

Comisia Europeană este implicată activ în realizarea unei Uniuni a egalității. Strategiile specifice 18 stabilesc mecanismele și acțiunile necesare pentru a crea condițiile propice pentru ca toți cetățenii să trăiască și să prospere, indiferent de diferențele bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Pe lângă acțiunile specifice, o mai bună integrare a egalității și accesibilității în toate politicile, legislația și programele de finanțare relevante ale UE, inclusiv în noul Bauhaus european, va fi esențială pentru realizarea unei Uniuni a egalității.

Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030 19 subliniază că accesibilitatea la mediile construite și virtuale este o condiție prealabilă pentru ca aceste persoane să trăiască în mod independent și să participe pe deplin la toate aspectele vieții. Accesibilitatea este, de asemenea, un element-cheie al durabilității clădirilor, făcându-le mai favorabile incluziunii, utilizabile pentru mai multe categorii de persoane și mai durabile, fiind mai bine adaptate la nevoile evolutive ale îmbătrânirii populației. Relevant pentru noul Bauhaus european este, de asemenea, obiectivul stabilit în cadrul strategic al UE privind romii de a spori accesul egal efectiv la locuințe desegregate adecvate și la servicii esențiale până în 2030.

4.2.Pilonul european al drepturilor sociale 20

Prin Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia a stabilit obiectivul ambițios de a reduce, până în 2030, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE cu cel puțin 15 milioane, dintre care cel puțin 5 milioane sunt copii. Noul Bauhaus european va contribui la favorizarea incluziunii sociale prin promovarea principiilor accesibilității, nu numai cu privire la accesibilitatea fizică, ci și cu privire la accesibilitatea la informații și la procesele decizionale. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită acțiunilor legate de accesibilitate. Prin urmare, cele două inițiative sunt strâns legate între ele.

4.3.Strategia UE privind drepturile copilului 21 și Garanția europeană pentru copii 22 .

Combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea unor societăți și sisteme sanitare și educaționale favorabile incluziunii și adaptate copiilor sunt elemente-cheie ale Strategiei UE privind drepturile copilului, la fel ca în cazul noului Bauhaus european. Afirmând că fiecare copil are dreptul la un nivel de trai adecvat încă din primele etape ale vieții, strategia subliniază că acei copii care provin din familii cu venituri mici sunt expuși unui risc mai mare de a locui în condiții extrem de precare sau în locuințe supraaglomerate și sunt mai expuși riscului de lipsă de adăpost. Recomandarea Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii invită statele membre să asigure accesul efectiv la locuințe adecvate (precum și la mai multe alte servicii esențiale, dintre care unele ar trebui să fie gratuite) pentru toți copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Planurile naționale de acțiune privind modul de implementare a Garanției europene pentru copii ar trebui să acopere perioada până în 2030 și ar trebui să fie combinate cu cele care vizează transformări teritoriale în cadrul Pactului verde.

5.Educație și competențe

5.1.Spațiul european al educației

Coaliția pentru educație în domeniul climei 23 urmărește să co-creeze o comunitate educațională participativă pentru a sprijini schimbările necesare pentru o societate neutră din punct de vedere climatic. Prin intermediul platformei sale digitale și, în general, prin interacțiunea sa cu comunitatea, Coaliția pentru educație în domeniul climei poate găzdui dezbateri și provocări participative („angajamente”) în jurul priorităților legate de noul Bauhaus european. În mod concret, Coaliția pentru educație în domeniul climei poate încuraja acțiunile care promovează stimularea reciprocă între școlile verzi, ca structuri fizice și toate celelalte elemente ale unui mediu de învățare (pedagogii inovatoare, învățarea bazată pe proiecte, echipe didactice interdisciplinare etc.).

Alianțele din cadrul inițiativei privind universitățile europene 24 pot contribui la noul Bauhaus european prin încurajarea studenților din diferite discipline și țări să colaboreze cu arhitecți, artiști, ingineri și proiectanți pentru a asigura durabilitatea. Acestea vor promova, de asemenea, o abordare la nivelul întregii instituții, în cadrul căreia durabilitatea să fie integrată în toate activitățile, în conformitate cu noul Bauhaus european.

5.2.Educația pentru durabilitatea mediului

O propunere de recomandare a Consiliului privind educația pentru durabilitatea mediului este prevăzută pentru sfârșitul anului 2021. Obiectivul său este de a sprijini integrarea tranziției verzi și a durabilității în toate etapele și stadiile educației și formării, inclusiv în școli, în învățământul superior și în formarea profesională.

Programul Erasmus+ oferă diverse modalități de sprijinire a acțiunilor din învățământul școlar și superior privind educația pentru durabilitatea mediului, inclusiv sprijinirea abordărilor la nivelul întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, precum și creativitatea și inovarea, în conformitate cu noul Bauhaus european.

5.3.Agenda pentru competențe în Europa 2030 25

Efectele combinate ale schimbărilor tehnologice rapide, ale digitalizării, ale schimbărilor climatice, ale tendințelor demografice și ale noilor forme de muncă necesită idei inovatoare pentru a asigura faptul că educația și formarea profesională nu numai că se adaptează la schimbări, ci și că se află în prim-plan în ceea ce privește coordonarea și impulsionarea acestei schimbări. Agenda pentru competențe în Europa va fi fundamentală pentru implementarea noului Bauhaus european, deoarece are ca scop îmbunătățirea relevanței competențelor în UE pentru a consolida competitivitatea durabilă, a asigura echitatea socială și a ne consolida reziliența, asigurând dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate. Noua Agendă pentru competențe este, de asemenea, ferm ancorată în Pactul verde european, în noua Strategie digitală, în noua Strategie industrială și în Strategia privind întreprinderile mici și mijlocii, întrucât competențele sunt esențiale pentru reușita acestora. În plus, aceasta sprijină, de asemenea, propunerea de recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret”.

6.Deceniul digital

6.1.Busola pentru dimensiunea digitală 2030 26

Pornind de la strategia privind conturarea viitorului digital al Europei, care stabilește un program de reformă a politicilor, prin Legea privind guvernanța datelor, actul legislativ privind serviciile digitale, actul legislativ privind piețele digitale, actul legislativ privind inteligența artificială și Strategia de securitate cibernetică, Deceniul digital urmărește să transpună în termeni concreți ambiția digitală a UE pentru 2030 – de a fi suverană digital într-o lume deschisă și interconectată și de a urmări politici digitale care să permită cetățenilor și întreprinderilor să profite de un viitor digital axat pe om, sustenabil și mai prosper. Obiectivele care sunt definite pentru accelerarea furnizării de tehnologii și servicii digitale transversale (competențe, conectivitate, digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice) vor contribui la răspunsul la provocările identificate de noul Bauhaus european (conectivitate, decalajul digital, crearea unei punți între nivelul local și cel global). Mobilizarea și consolidarea centrelor europene de inovare digitală reprezintă un obiectiv-cheie al Deceniului digital. Se preconizează că unele dintre cele 200 de centre din rețea se vor concentra, de asemenea, asupra sectorului construcțiilor sau asupra creativității și artelor. Acestea vor fi mobilizate în contextul noului Bauhaus european pentru a dezvolta medii și experiențe durabile, incluzive, reale și virtuale.

6.2.Programul Europa digitală

Noul program Europa digitală va oferi finanțare strategică pentru a accelera redresarea economică și pentru a modela transformarea digitală a societății și a economiei Europei, în special prin dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale.

În special, programul Europa digitală va sprijini abordările participative și implementarea de infrastructuri pentru comunitățile inteligente, care vor contribui la implementarea dezvoltării NEB. Promovarea gemenilor digitali ai orașelor poate încuraja urbanismul participativ pentru un mediu de viață mai ecologic și mai sustenabil. DEP va sprijini, de asemenea, o serie de instalații de testare și experimentare a IA (TEF) care vor stimula inovarea, printre altele, în domeniul sănătății și al comunităților inteligente.

Mai multe inițiative digitale, prin intermediul programului Europa creativă, Europeana sau al programului S+T+ARTS, vor contribui la crearea de punți între inovatorii digitali și „producători” (artiști, manageri și dezvoltatori de orașe, sectorul sănătății), ceea ce va contribui la succesul NEB.

6.3.Legea privind guvernanța datelor

În noiembrie 2020, Comisia a propus o lege privind guvernanța datelor, care stabilește cadrul pentru schimbul de date și guvernanța spațiilor de date. Aceasta va oferi cadrul juridic pentru a putea colecta, utiliza și conta pe mai multe date pentru construcția clădirilor viitorului cu o amprentă mai mică asupra mediului și cu o amprentă de carbon minimă sau zero.

6.4.Pachetul IA

Prin pachetul privind IA adoptat în aprilie 2021, Comisia a pus bazele unui prim cadru juridic privind inteligența artificială în UE și a lansat un plan coordonat cu statele membre. Scopul pachetului este de a garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând în același timp adoptarea IA, investițiile și inovarea în întreaga UE. Utilizarea IA va fi o componentă-cheie pentru noile modele de afaceri care se vor dezvolta în cadrul noului Bauhaus european și o sursă de soluții digitale inovatoare pentru abordări personalizate, menținând, în același timp, un echilibru optim atât cu estetica, cât și abordările bazate pe natură și restabilirea legăturii cu aceasta.

7.Cercetarea și inovarea 

7.1.Orizont Europa 27  

Programul Orizont Europa va sprijini tranziția verde a Europei pe baza unor lanțuri valorice europene competitive în domeniul industrial și al serviciilor. O astfel de tranziție necesită eforturi semnificative în ceea ce privește cercetarea și inovarea interdisciplinare în domeniul tehnologiilor curate și al tranzițiilor sociale, astfel cum sunt promovate de noul Bauhaus european. Cercetarea și inovarea vor determina viteza cu care se poate realiza această tranziție, afectând în mod direct impactul și beneficiile conexe, precum îmbunătățirea calității aerului, creșterea ocupării forței de muncă, incluziunea socială, gestionarea durabilă a resurselor și reducerea dependenței de combustibilii fosili. Toate aceste măsuri vor aduce beneficii societății și cetățenilor, oferind soluții care să abordeze provocările epocii noastre. Cooperarea și creativitatea – în special științifică, socială și tehnologică – reprezintă piatra de temelie a păcii și prosperității pentru toți. Cercetarea și inovarea pot juca, de asemenea, un rol în diseminarea noului Bauhaus european în afara UE, prin intermediul abordării globale a cercetării și inovării 28 , de exemplu prin schimbul de informații cu privire la standarde, cele mai bune practici și idei noi.

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI), implementează activități care reunesc triunghiul cunoașterii format din educație, cercetare și inovare pentru a îndeplini obiectivele noului Bauhaus european. Prin intermediul modelului său de intervenție bazat pe realitatea zonei și al ecosistemului său format din peste 2000 de parteneri situați în întreaga UE, EIT colaborează cu cetățenii și crește gradul de conștientizare al publicului cu privire la noul Bauhaus european, sprijină noi idei de afaceri care integrează principiile noului Bauhaus european și accelerează dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate în contextul noului Bauhaus european.

7.2.Misiunile Orizont Europa 29 : 

Pentru a contribui la promovarea cercetării și inovării ambițioase, îndrăznețe și pe termen lung, există cinci misiuni propuse în cadrul programului Orizont Europa. Acestea sunt: (1) 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030 – de către cetățeni și pentru cetățeni; (2) O Europă rezilientă din punct de vedere climatic: Pregătirea Europei pentru perturbările climatice și accelerarea transformării într-o Europă rezilientă din punct de vedere climatic și justă până în 2030; (3) Grija față de sol înseamnă grijă pentru viață; (4) Misiunea „Steaua de mare 2030”: refacerea oceanelor și a apelor noastre; și (5). Combaterea cancerului: Misiune posibilă. Aceste misiuni urmăresc să producă bunuri publice europene la scară largă pentru a soluționa provocările sistemice majore. La fel ca noul Bauhaus european, misiunile urmăresc să inspire publicul și să capteze imaginația acestuia, să colaboreze și să creeze împreună cu cetățenii și cu părțile interesate, precum și să dezvolte idei, prototipuri, produse și soluții pentru a impulsiona dubla tranziție verde și digitală. Dincolo de lansarea proiectelor-pilot emblematice din cadrul noului Bauhaus european, misiunile privind orașele și adaptarea la schimbările climatice au un mare potențial în ceea ce privește dezvoltarea de noi sinergii cu noul Bauhaus european. Misiunea privind orașele va lansa o acțiune specifică pentru a include principiile și valorile noului Bauhaus european în elaborarea contractelor climatice orășenești.

8.Dimensiunea industrială și antreprenorială

8.1.Noua Strategie industrială pentru Europa 30

Industria și întreprinderile sunt actori importanți în furnizarea de infrastructură, produse și servicii care permit și contribuie la realizarea de noi obiective ale noului Bauhaus european în întreaga Europă și în afara acesteia.

Comisia Europeană și-a actualizat strategia industrială în mai 2021 pentru a asigura faptul că ambiția noastră industrială ține seama de noile circumstanțe care au urmat crizei provocate de pandemia de COVID-19, asigurând totodată faptul că industria europeană poate deschide calea tranziției către o economie verde, digitală și rezilientă. Căile de tranziție pentru cele 14 ecosisteme identificate vor fi esențiale pentru realizarea acestui obiectiv. S-a acordat prioritate ecosistemului construcțiilor pentru realizarea acestei tranziții, care se va baza pe o foaie de parcurs creată în comun, împreună cu părțile interesate și cu diferite sectoare ale Comisiei, prin intermediul Forumului la nivel înalt privind construcțiile.

Calea de tranziție a ecosistemului construcțiilor este relevantă pentru noul Bauhaus european, deoarece abordează durabilitatea pentru a contribui la o mai bună protecție a oamenilor și a mediului prin încurajarea inovării, a persoanelor mai bine calificate și prin dezvoltarea unor alternative sigure și durabile sau a durabilității produselor pentru construcții și îmbunătățirea eficienței energetice și a performanței de mediu a activelor construite. Pe lângă construcții, ecosistemele industriale „proximitate, economie socială și securitate civilă”, „industrii culturale și creative”, „turism” sau „textile”, identificate în cadrul strategiei industriale, sunt relevante în special pentru noul Bauhaus european. Transformarea verde și digitală în aceste ecosisteme, sprijinită de viitoarele căi de tranziție, poate contribui în mod semnificativ la promovarea valorilor noului Bauhaus european într-un mod concret și în cadrul diferitelor lanțuri valorice.

(1)

  https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-efficiency/energy-efficient-buildings/renovation-wave_en . 

(2)

  https://ec.europa.eu/environment/pdf/circular-economy/new_circular_economy_action_plan.pdf . 

(3)

  https://ec.europa.eu/environment/levels_en . 

(4)

COM(2021)400: https://ec.europa.eu/environment/strategy/zero-pollution-action-plan_en . 

(5)

  https://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/strategy/index_en.htm . 

(6)

„Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice”, COM(2021)82 Final .

(7)

  https://ec.europa.eu/environment/strategy/biodiversity-strategy-2030_ro . 

(8)

  https://ec.europa.eu/food/horizontal-topics/farm-fork-strategy_en .

(9)

  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12674-Paduri-noua-strategie-a-UE_ro . 

(10)

  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12822-Strategia-UE-pentru-textile-durabile_ro . 

(11)

  https://ec.europa.eu/environment/strategy/chemicals-strategy_en .

(12)

  https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/bioeconomy/bioeconomy-strategy_en . 

(13)

  https://ec.europa.eu/clima/policies/eu-climate-action/pact_ro . 

(14)

https://europa.eu/climate-pact/ambassadors/meet-our-ambassadors_ro . 

(15)

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0789&from=EN

(16)

  EUR-Lex - 52018DC0267 - RO - EUR-Lex (europa.eu) .

(17)

  Cadrul de acțiune european pentru patrimoniul cultural – Oficiul pentru Publicații al UE (europa.eu) . 

(18)

Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, Cadrul strategic 2020-2030 al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030.

(19)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8376&furtherPubs=yes  

(20)

  https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people/jobs-growth-and-investment/european-pillar-social-rights_ro . 

(21)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX%3A52021DC0142 . 

(22)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021H1004&from=RO . 

(23)

  https://education-for-climate.ec.europa.eu/_en .

(24)

  https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/european-education-area/european-universities-initiative_ro . 

(25)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1223&langId=ro .

(26)

  https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/europes-digital-decade-digital-targets-2030_ro . 

(27)

https://op.europa.eu/en/web/eu-law-and-publications/publication-detail/-/publication/3c6ffd74-8ac3-11eb-b85c-01aa75ed71a1 . 

(28)

  https://ec.europa.eu/info/files/communication-global-approach-research-and-innovation_en . 

(29)

  https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls/horizon-europe/missions-horizon-europe_ro .

(30)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020DC0102&from=EN .