Bruxelles, 5.8.2021

COM(2021) 449 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale Uniunii Europene și de monitorizare a Programului Orizont 2020 în anul de raportare 2020


RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale Uniunii Europene și de monitorizare a Programului Orizont 2020 în anul de raportare 2020

1.Context

Prezentul raport, întocmit în temeiul articolului 190 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), al articolului 7 din Tratatul Euratom, al articolului 31 din Programul-cadru (PC) Orizont 2020 și al articolului 21 din programul Euratom care completează programul Orizont 2020, oferă o perspectivă de ansamblu concisă și neexhaustivă asupra principalelor activități de cercetare și inovare (C&I) întreprinse în 2020. Raportul face trimitere la tabloul de bord al programului Orizont , care oferă date mai detaliate privind monitorizarea acestuia.

2.Contextul politic 

Anul 2020 a fost marcat de pandemia de COVID-19 și de efectele sale asupra societății. UE și Comisia au fost nevoite să abordeze această provocare, pe lângă alte provocări existente.

Bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, corelat cu NextGenerationEU , va fi cel mai mare pachet de măsuri de stimulare finanțat vreodată în Europa. NextGenerationEU, un instrument cu caracter excepțional și temporar, este conceput pentru a stimula redresarea în urma crizei economice, sociale și sanitare cauzate de pandemia de COVID-19. Bugetul reflectă prioritățile Uniunii pentru perioada 2021-2027, care se află la baza tranziției verzi și a celei digitale, astfel încât economia europeană să devină mai echitabilă, mai rezilientă și mai sustenabilă pentru generațiile viitoare. C&I, sprijinite de UE, joacă un rol important în contextul acestor eforturi, având potențialul de a impulsiona creșterea, de a stimula competitivitatea, de a crea locuri de muncă și de a mobiliza investiții suplimentare pentru fiecare euro investit de la nivelul UE.

Noua strategie industrială pentru o Europă verde și digitală , adoptată la 10 martie 2020, a evidențiat prioritățile principale în ceea ce privește menținerea competitivității industriei europene la nivel mondial și a unor condiții de concurență echitabile, asigurarea neutralității climatice până în 2050 și conturarea viitorului digital al UE.

Ca urmare a Comunicării din 2019 privind Pactul verde european, Comisia a prezentat, la 4 martie 2020, o propunere legislativă privind o lege europeană vizând clima , având drept obiectiv realizarea neutralității climatice până în 2050. La 17 septembrie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind planul pentru atingerea în 2030 a obiectivului privind clima , sporind ambiția colectivă a UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % (comparativ cu nivelurile din 1990). La 9 decembrie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind Pactul climatic european , care a precedat o comunicare a Comisiei vizând noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice , adoptată la 24 februarie 2021. În urma programului de lucru al Comisiei pentru 2021 , în vederea asigurării neutralității climatice a Europei până în 2050, Comisia va prezenta un pachet intitulat „Pregătiți pentru 55”, pachet de măsuri menite să permită reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030.

Ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, care a evidențiat necesitatea urgentă de a accelera transformarea digitală a Europei și întemeindu-se pe Strategia europeană privind datele și strategia privind Conturarea viitorului digital al Europei , Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală 2030 stabilește: (i) o viziune pentru transformarea digitală a Europei până în 2030, (ii) obiective clare și concrete structurate în jurul a patru puncte cardinale – competențe, infrastructuri, digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice – în scopul de a trasa traiectoria UE pentru 2030, (iii) un cadru pentru identificarea principiilor digitale care să abiliteze cetățenii în lumea digitală și (iv) o structură de guvernanță comună solidă cu statele membre pentru a asigura monitorizarea eficace și realizarea obiectivelor pentru 2030. UE trebuie să construiască o piață unică cu adevărat digitală, să asigure suveranitatea digitală, să dezvolte și să implementeze tehnologii, capacități și infrastructuri digitale strategice, pentru a-și consolida capacitatea de a-și defini propriile norme și de a face alegeri tehnologice autonome în consecință.

3.Cadrul de politici

3.1 Orizont Europa

În cursul anului 2020, ultimul an al programului Orizont 2020, colegiuitorii au înregistrat progrese în ceea ce privește programul Orizont Europa , viitorul program-cadru pentru cercetare și inovare, iar Comisia a luat decizii majore cu privire la punerea în aplicare a acestui program.

La 11 decembrie 2020, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la Regulamentul privind programul Orizont Europa și la bugetul acestuia în valoare de 95,5 miliarde EUR, în prețuri curente (inclusiv 5,4 miliarde EUR din NextGenerationEU). The Regulamentul a fost adoptat oficial la 28 aprilie 2021.

Comisia a continuat să lucreze la planificarea strategică pentru Orizont Europa (inclusiv prin consultări pe internet și Zilele Cercetării și Inovării 2020 ) și a înregistrat progrese în ceea ce privește primul plan strategic Orizont Europa (2021-2024). În special, Comisia:

·a utilizat rapoartele furnizate de comitetele misiunilor pentru a evalua fezabilitatea dezvoltării misiunilor identificate;

·a lucrat în continuare la parteneriatele europene desemnate (cele cofinanțate și programate în comun au fost identificate în planul strategic, în vreme ce o propunere separată a Comisiei vizând un act de bază unic privind parteneriatele europene instituționalizate bazate pe articolul 187 din TFUE a fost prezentată la 23 februarie 2021 );

·a elaborat orientări strategice esențiale, domenii de impact și impacturi pentru sprijinirea cercetării și inovării.

Scopul acestui  prim plan strategic în cadrul programului Orizont Europa , adoptat la 15 martie 2021, este de a asigura contribuția cercetării și inovării la prioritățile UE, inclusiv la o UE verde și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, adaptată erei digitale, în care economia funcționează pentru cetățeni.

În acest sens, Comisia a realizat progrese importante în ceea ce privește primele programe de lucru ale Orizont Europa (ținând seama de politicile UE în materie de biodiversitate, energie, schimbări climatice, migrație, azil și securitate internă, aspecte industriale și digitale, sisteme alimentare, bioeconomie, o nouă abordare globală a C&I și noi evoluții, cum ar fi principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”). De asemenea, a înaintat și în privința altor elemente de punere în aplicare necesare, de exemplu modelul de acord de grant, care vizează abordări precum știința deschisă.

În ceea ce privește sinergiile dintre Orizont Europa și alte programe ale Uniunii, a fost creat un nou cadru care să permită finanțarea alternativă, combinată sau cumulativă a acțiunilor și transferurile de resurse între programe. O revizuire în curs a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare va facilita sinergiile dintre Orizont Europa și alte programe ale Uniunii, precum și combinarea acestora cu programele naționale și regionale.

3.2Evoluțiile politicilor

COVID-19

Liderii UE s-au angajat să facă tot ceea ce le stă în putință pentru a sprijini cercetările în materie de COVID-19 și au subliniat nevoia urgentă de a face schimb de informații științifice și de a colabora atât în cadrul UE, cât și la nivel mondial. Pentru a-și transpune angajamentele în acțiune, statele membre au convenit rapid asupra planului de acțiune ERAvsCorona .

Acest plan a sprijinit crearea platformei europene de date privind COVID-19 , găzduită de Cloud-ul european pentru știința deschisă. Este un spațiu digital deschis și gratuit, care permite cercetătorilor să partajeze și să încarce seturi de date. De la lansarea sa, la 20 aprilie 2020, s-au înregistrat peste 3,6 milioane de cereri online din peste 170 de țări.

De asemenea, Comisia a jucat un rol esențial în intensificarea cooperării cu parteneri din întreaga lume pentru a sprijini răspunsul global al UE la pandemie , inclusiv contribuția sa la evenimentul internațional de strângere de donații din mai 2020 și prin mobilizarea partenerilor internaționali prin diverse activități de informare.

Aspectele referitoare la cercetare și inovare au fost reflectate într-o serie de comunicări ale Comisiei privind COVID-19, printre acestea: (i) orientări privind diverse teste și performanțele acestora; (ii) strategia UE privind vaccinurile; (iii) considerații privind strategiile de vaccinare și punerea la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor; (iv) Uniunea Europeană a sănătății: pregătirea și reziliența în fața amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății; (v) strategia farmaceutică; (vi) un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE; și (vii) strategia UE privind menținerea măsurilor de control.

Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună intitulată „Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte” ; aspectele semnificative în materie de cercetare și inovare au implicat crearea unei secțiuni specifice pe site-ul Europa cu privire la modul în care cercetarea susține combaterea dezinformării și a unei fișe informative privind rolul cercetării și inovării în combaterea dezinformării .

Un grup de experți în cadrul Orizont 2020 a publicat un studiu privind impactul sexului și al genului în pandemia de COVID-19 . Studiul evidențiază importanța dimensiunii de gen în ceea ce privește riscul de expunere la COVID-19 și consecințele socioeconomice pe termen lung în domeniile ocupării forței de muncă, violenței domestice și inegalității.

Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat include dispoziții menite să accelereze activitățile în materie de cercetare și dezvoltare relevante pentru COVID-19 (C&D) și să sprijine testarea și modernizarea infrastructurilor care contribuie la dezvoltarea produselor pentru combaterea pandemiei.

Industrie

Ediția din 2020 a tabloului de bord al investițiilor în cercetarea și dezvoltarea industrială din UE a relevat faptul că 421 de întreprinderi cu sediul în UE reprezintă 20,9 % din totalul C&D și că investițiile lor în C&D au crescut pentru al 10-lea an consecutiv, o creștere determinată de sectoarele autovehiculelor, tehnologiilor informației și comunicațiilor și sănătății. Tendințele pentru „investițiile verzi” în conformitate cu obiectivele de dezvoltare sustenabilă (ODS) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) sunt deosebit de promițătoare.

Raportul „Industria 5.0 – Către o industrie europeană sustenabilă, centrată pe factorul uman și rezilientă”  demonstrează importanța industriei pentru îndeplinirea obiectivelor societale dincolo de ocuparea forței de muncă și creșterea economică, precum și rolul ei de factor care contribuie permanent la prosperitate în UE.

Au continuat lucrările cu privire la al doilea proiect important de interes european comun privind inovarea și dezvoltarea bateriilor , care reprezintă cea mai mare investiție a statelor membre în acest domeniu până în prezent. Propunerile prezentate de industriile UE au fost în concordanță cu contextul mai larg al Pactului verde european, al Alianței europene pentru baterii și al planului de acțiune strategic privind bateriile .

În iulie 2020, Comisia a adoptat un pachet în vederea modernizării programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel , prin revizuirea temeiului juridic al acestuia. Principalul său obiectiv este de a sprijini cercetarea colaborativă în sectoarele legate de industria cărbunelui și a oțelului, în conformitate cu Pactul verde european, sprijinind totodată tehnologiile inovatoare de producere a oțelului cu emisii de carbon aproape de zero și proiectele de cercetare vizând gestionarea „tranziției juste” în sectorul cărbunelui și în regiunile miniere, în acord cu Mecanismul pentru o tranziție justă .

Energie și mobilitate

O serie de inițiative ale Comisiei au evidențiat valoarea C&I:

· comunicarea intitulată „Consolidarea unei economii neutre climatic: o strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic prezintă cercetarea și inovarea ca un factor esențial care va permite crearea și exploatarea unor noi sinergii în cadrul sistemului energetic;

· comunicarea intitulată „O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic ” prezintă un rezumat al eforturilor în materie de cercetare și inovare pe care UE trebuie să le depună în ceea ce privește hidrogenul prin intermediul programului Orizont Europa (inclusiv al parteneriatului pentru hidrogen curat), al Fondului pentru inovare și al altor instrumente specifice combinate cu inițiative la nivel regional, național și internațional (de exemplu, „văile de hidrogen”);

· comunicarea intitulată „O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic ” subliniază importanța programului Orizont Europa în sprijinirea dezvoltării și testării de tehnologii, componente și soluții noi și inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile offshore;

· comunicarea intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai ” are ca obiectiv de a dubla rata anuală a reabilitării energetice a clădirilor până în 2030 și de a acorda o atenție deosebită în ceea ce privește renovarea clădirilor publice, abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică și de clădirile cu cele mai slabe performanțe, precum și decarbonizarea sistemelor de încălzire și de răcire;

· comunicarea intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului ” indică un viitor cu emisii reduse semnificativ, în mare parte datorită investițiilor UE în cercetare și inovare;

·în cadrul „ Planului strategic european pentru tehnologiile energetice ” (cunoscut sub denumirea de Planul SET), are loc o reflecție internă cu privire la modul de aliniere a priorităților la Pactul verde european. Conferința sa anuală s-a axat pe diverse inițiative legate de energie din cadrul Pactului verde european pentru 2020 (de exemplu, hidrogenul, integrarea sistemului energetic, energia din surse regenerabile offshore și valul de renovări). Aceasta a fost o modalitate adecvată de a lansa noi abordări de colaborare, în conformitate cu obiectivul noului Spațiu european de cercetare (SEC) de a stabili domenii prioritare de acțiune și de a programa în comun investiții și activități în materie de cercetare și inovare în sprijinul obiectivelor în materie de politici specifice și

·primul raport intermediar privind competitivitatea în contextul stării uniunii energetice, care a identificat o scădere a cheltuielilor pentru cercetare și inovare în domeniul energiei curate (atât publice, cât și private), punând în pericol realizarea obiectivelor noastre ambițioase în materie de energie și climă. În plus, raportul a analizat statutul concurențial al tehnologiilor esențiale din domeniul energiei curate printr-o analiză a lanțului valoric, consolidând astfel analiza privind cel de al 5-lea pilon al Uniunii energetice în ceea ce privește cercetarea, inovarea și competitivitatea.

Alte politici în materie de sustenabilitate

Rolul cercetării și inovării a fost evidențiat în cadrul următoarelor:

· strategia „De la fermă la consumator” , care vizează accelerarea tranziției către un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic și recunoaște cercetarea, inovarea și tehnologia ca factori favorizanți pentru transformarea sistemelor alimentare;

· strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice , care subliniază importanța cercetării și inovării pentru a răspunde preocupărilor urgente în materie de mediu și sănătate și introduce conceptul de „sigur și sustenabil prin concepție” pentru substanțe chimice și materiale, o abordare prealabilă introducerii pe piață care se concentrează pe asigurarea unei funcții, evitând, în același timp, volume și proprietăți chimice care ar putea dăuna sănătății umane sau mediului;

· strategia privind biodiversitatea pentru 2030 , care recunoaște importanța cercetării și inovării pentru îmbunătățirea cunoștințelor, a educației și a competențelor în vederea dezvoltării soluțiilor ecologice.

Securitate și migrație

Comisia a prezentat trei strategii esențiale de politici privind securitatea și migrația: Strategia UE privind o uniune a securității , Agenda UE privind combaterea terorismului:   anticipare, prevenire, protejare și răspuns , și comunicarea referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul . Diversele documente referitoare la politici fac trimitere explicită la importanța tehnologiilor moderne și la relevanța ciclului C&I. Astfel, dezvoltarea și introducerea pe scară largă a unor tehnologii și soluții inovatoare în domeniul securității în lanțul valoric al securității vor permite atingerea obiectivelor în materie de politici vizate.

Aspecte internaționale

Pandemia de COVID-19 a demonstrat faptul că existența unei cooperări internaționale în domeniul cercetării și inovării este mai importantă ca oricând în contextul abordării provocărilor globale urgente. Pe parcursul anului 2020, Comisia a lucrat la revizuirea strategiei sale în vederea elaborării unei comunicări privind Abordarea globală a cercetării și a inovării , care a fost adoptată în mai 2021. Această abordare a fost concepută pentru a contribui la realizarea obiectivelor strategice esențiale ale Comisiei și la adaptarea la actualul context geopolitic, sprijinind redresarea economică post-pandemia de COVID-19, promovând și protejând valorile Europei și sporind reziliența acesteia, în conformitate cu modelul ei de autonomie strategică deschisă.

Comisia a continuat consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării cu partenerii și regiunile strategice, de exemplu Africa, prin organizarea primei reuniuni ministeriale UE-Uniunea Africană în materie de cercetare și inovare , precum și elaborarea unei foi de parcurs comune ambițioase UE-China privind viitorul cooperării în domeniul științei, al tehnologiei și al inovării, vizând asigurarea unor condiții de concurență echitabile și de reciprocitate. Parteneriatul pentru Africa a oferit cadrul pentru dezvoltarea în continuare, în cadrul programului Orizont Europa, a cooperării inițiate în cadrul programului Orizont 2020 între UE și Uniunea Africană în domeniul energiei din surse regenerabile. Cooperarea cu America Latină și zona Caraibilor a fost consolidată în special prin organizarea cu succes a reuniunii înalților funcționari pe tema inițiativei comune UE-CELAC în domeniul cercetării și inovării , care a pregătit terenul pentru adoptarea unei foi de parcurs strategice pentru perioada 2021-2023 vizând infrastructurile, mobilitatea, provocările societale globale și un nou pilon de cooperare în materie de inovare.

Reuniunea ministerială a partenerilor din Balcanii de Vest vizând consolidarea în continuare a legăturilor regionale cu UE în domeniul educației, formării, cercetării și inovării, care a avut loc în decembrie 2020, a avizat conținutul agendei partenerilor din Balcanii de Vest privind inovarea, cercetarea, educația, cultura, tineretul și sportul. Grupul responsabil de cercetare și inovare din cadrul Parteneriatului estic a discutat o propunere vizând noi rezultate post-2020 în materie de cercetare și inovare.

Misiunea Inovare (una dintre principalele platforme de cooperare internațională prin care UE promovează dimensiunea globală a Pactului verde european) a ajuns la sfârșitul primului său mandat de 5 ani. Acum este pregătită să își lanseze cea de-a doua etapă în cadrul viitoarei reuniuni ministeriale din Chile din iunie 2021.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a publicat un proiect de recomandare privind știința deschisă (la care și-a adus contribuția și Comisia), care prezintă valori și principii comune și stabilește măsuri și angajamente concrete pentru a facilita producerea și diseminarea cunoștințelor științifice și a datelor cercetărilor în întreaga lume.

Consorțiul internațional de cercetare privind bolile rare, coordonat de Comisie, a publicat un Ghid de dezvoltare a medicamentelor orfane , care vizează accelerarea dezvoltării de medicamente pentru boli rare prin organizarea resurselor și instrumentelor disponibile în UE, Statele Unite și Japonia, într-un cadru standardizat.

S-au intensificat pregătirile pentru participarea țărilor din afara UE, ca membri asociați, la programul Orizont Europa. Negocierile cu Regatul Unit au condus la încheierea Acordului comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, care vizează participarea acestei țări la programele Uniunii.

3.3Parteneriatul cu statele membre 

La 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind Un nou SEC pentru cercetare și inovare  (un nou SEC), ce vizează revitalizarea Spațiului european de cercetare cu o agendă orientată spre viitor. Aceasta a prevăzut, printre alte măsuri: (i) acțiuni specifice privind actualizarea și dezvoltarea principiilor directoare pentru valorificarea cunoștințelor; (ii) elaborarea unui cod de bune practici pentru utilizarea inteligentă a proprietății intelectuale și (iii) acțiuni de elaborare a unor foi de parcurs comune vizând tehnologia industrială, pentru a sprijini punerea în aplicare a noii strategii industriale și pentru a accelera transferul rezultatelor cercetării în economia reală. Acestea vor sprijini industria UE să realizeze dubla tranziție – verde și digitală – și să devină mai rezilientă. În urma adoptării concluziilor Consiliului privind noul SEC în decembrie 2020 și în strânsă legătură cu Comitetul pentru Spațiul european de cercetare și inovare , Comisia a instituit Forumul SEC pentru tranziție .

În domeniul carierelor și mobilității cercetătorilor, noul SEC vizează: (i) furnizarea unui cadru pentru carierele în domeniul cercetării, inclusiv o taxonomie a competențelor pentru sporirea gradului de vizibilitate a profesiei de cercetător; (ii) valorificarea angajamentului de a încuraja „circulația creierelor” și de a asigura incluziunea și (iii) crearea unor condiții atractive pentru cercetători.

Raportul din octombrie 2020 intitulat „ Către o viziune pentru 2030 asupra viitorului universităților în Europa ” a stabilit direcții tematice și transversale ale acțiunii în materie de cercetare și inovare. Universitățile europene vor beneficia de noi sinergii între SEC și Spațiul european al educației sub forma unei „Strategii europene pentru universități”, care urmează a fi elaborată împreună cu statele membre și cu părțile interesate în 2021.

Ca parte a ciclului de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2020, 21 de state membre au primit o recomandare specifică fiecărei țări pentru a stimula investițiile în cercetare și inovare. În acest sens, Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea sustenabilă (publicată la 17 septembrie 2020) a stabilit linii generale pentru Mecanismul de redresare și reziliență , iar Comisia a ajutat statele membre să elaboreze planuri de redresare și reziliență pentru perioada 2021-2023, care le vor permite să acceseze sprijinul mecanismului pentru reforme și investiții. Deocamdată, majoritatea statelor membre care au elaborat planuri de redresare și reziliență se axează pe investiții în cercetare și inovare și reforme în domenii precum hidrogenul, energia curată, mobilitatea sustenabilă, renovările și construcțiile ecologice și decarbonizarea industriei.

Facilitatea de sprijinire a politicilor a oferit deja activități specifice de sprijin pentru Cipru, Letonia, Armenia și Malta, precum și schimburi de cunoștințe în materie de cooperare internațională.

Primul raport referitor la indicele de performanță privind tranzițiile oferă statelor membre un cadru simplificat de monitorizare a progreselor înregistrate și de identificare a acțiunilor prioritare privind cele patru tranziții pe care Europa trebuie să le întreprindă pentru a asigura sustenabilitatea: economică, socială, ecologică și în materie de guvernanță.

4.Punerea în aplicare a programului Orizont 2020

4.1 Răspunsul la cererile de propuneri (pentru perioada 2014-2020)

Potrivit tabloului de bord al programului Orizont (la 21 iunie 2021), la sfârșitul anului 2020, în cadrul programului Orizont 2020, fuseseră depășite 967 de termene de depunere a cererilor, existând 283 078 de propuneri eligibile înaintate, pentru care s-a solicitat o contribuție totală din partea UE de 473,2 miliarde EUR. Dintre acestea, 33 791 au fost selecționate pentru finanțare, ceea ce a dus la o rată de succes generală a propunerilor eligibile în primii 6 ani de 11,94 %. Au fost semnate 35 027 de acorduri de grant, cu o alocare bugetară de 66,23 miliarde EUR din fondurile UE.

Organismele de învățământ superior reprezintă în continuare cel mai mare grup de beneficiari (39,4 % din totalul beneficiarilor), în timp ce 24,73 % din finanțarea UE în cadrul priorităților „Poziția de lider în sectorul industrial” și „Provocări societale” a fost direcționată către IMM-uri.

4.2Caracteristici selectate ale programului Orizont 2020

COVID-19

Prima prioritate în 2020 a fost mobilizarea eforturilor în materie de cercetare și inovare din UE susținute prin programul Orizont 2020 și, împreună cu partenerii internaționali, combaterea pandemiei. Comisia a lansat încă din ianuarie activități dedicate cercetării și inovării , în contextul unui angajament de abordare a diverselor provocări generate de pandemie, UE preluând conducerea la nivel mondial, inclusiv în calitate de furnizor de ajutor. Finanțarea în cadrul Orizont 2020 a ajutat platformele multilaterale de cercetare existente să își accelereze eforturile de a dezvolta tratamente, vaccinuri, tratamente și metode de diagnosticare eficace și de a asigura disponibilitatea universală la un preț accesibil.

Până în prezent , au fost alocate fonduri în valoare de 602,3 milioane EUR din programul Orizont 2020 pentru proiecte care vizează dezvoltarea de metode de diagnosticare, tratamente (inclusiv reorientarea tratamentelor existente, plasmă, anticorpi monoclonali), vaccinuri , epidemiologie, pregătire și răspuns la epidemii, socio-economie, sănătate mintală, producție și tehnologii digitale, precum și infrastructuri și resurse de date care permit această cercetare.

O primă cerere de urgență pentru abordarea pandemiei a fost lansată în cadrul componentei „Sănătate” a programului de lucru, în timp record, la 30 ianuarie 2020, ziua în care Organizația Mondială a Sănătății a declarat COVID-19 drept urgență de sănătate publică de importanță internațională, ceea ce ar putea reprezenta prima cerere de propuneri la nivel mondial. Astfel, 18 proiecte au primit finanțare din partea UE în valoare totală de 48,2 milioane EUR. O a doua cerere de propuneri în cadrul aceleiași părți a programului de lucru din luna mai a avut drept rezultat faptul că 23 de proiecte au primit finanțare din partea UE în valoare de 128 de milioane EUR. O finanțare suplimentară de aproximativ 22,7 milioane EUR a fost mobilizată și acordată în favoarea a șapte acorduri de grant aflate în derulare pentru a acoperi activități suplimentare legate de pandemie.

În plus, 400 de milioane EUR oferite de InnovFin în cadrul programului Orizont 2020 au fost alocate pentru a accelera dezvoltarea vaccinurilor (de exemplu, de la BioNTech și CureVac) și a altor intervenții, medicamente, dispozitive medicale și de diagnosticare (de exemplu, Scope Fluidics) sau noi infrastructuri esențiale în domeniul cercetării și inovării (inclusiv instalații de producție). Alte proiecte finanțate de UE (de exemplu, EAVI2020, EHVA, TBVAC2020, Rabyd-vax) dezvoltă și utilizează o gamă largă de tehnologii (ADN, ARN și vectori virali) pentru a extinde rezervele de vaccinuri candidate. ADITEC și OptiMalVax se numără printre proiectele de dezvoltare a unor noi tehnologii de imunizare și de promovare a acestora în cadrul studiilor clinice pentru a spori eficacitatea vaccinurilor – inclusiv pentru nevoile nesatisfăcute ale persoanelor în vârstă și ale tinerilor.

Un număr suplimentar de 586 de proiecte finanțate prin programul Orizont 2020 și predecesorul acestuia, cel de al 7-lea program-cadru (PC7), au contribuit la cunoașterea științifică sau la tehnologii, cum ar fi noi straturi de acoperire dezinfectante pentru îmbrăcăminte de protecție, transportul sigur al pacienților, tratarea apelor reziduale și aplicații digitale.

Parteneriatul între Uniunea Europeană și țări în curs de dezvoltare privind studiile clinice intervenționale (EDCTP)  a lansat trei cereri succesive de urgență pentru activități de cercetare vizând gestionarea și/sau prevenirea răspândirii COVID-19, cu un buget combinat de 35 de milioane EUR. În plus, cele două mari rețele EDCTP de consolidare a capacităților țărilor africane de răspuns în cazul epidemiilor de boli infecțioase și-au redirecționat imediat eforturile către abordarea aspectelor legate de COVID-19.

Procedura accelerată „Cererea 21” în cadrul inițiativei privind medicamentele inovatoare a fost lansată pentru propuneri de cercetare ca răspuns la pandemia de COVID-19, cu o finanțare de 72 de milioane EUR din programul Orizont 2020 și angajamente ale industriei de profil în valoare de 45 de milioane EUR.

Ca parte a răspunsului în materie de politici vizând abordarea perturbărilor economice cauzate de COVID-19, Fondul InnovFin – Garanții pentru IMM-uri a fost modificat pentru a facilita disponibilitatea finanțării pentru întreprinderile inovatoare, în special facilitățile de lichiditate și finanțarea capitalului circulant. La 31 decembrie 2020, peste 3 300 de întreprinderi, în principal IMM-uri, au primit finanțare în valoare de 1,7 miliarde EUR. În plus, un nou mecanism de redresare a capitalurilor proprii ale societăților din domeniul tehnologiilor inovatoare a fost instituit în cadrul InnovFin pentru capitaluri proprii pentru a atenua impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra pieței capitalului de risc și, în special, creșterea consumului excesiv de lichidități la nivelul societăților din portofoliu. Suma de 100 de milioane EUR a fost pusă la dispoziție pentru a oferi intermediarilor financiari în cadrul InnovFin capacitatea de investiții suplimentară necesară pentru a sprijini societățile din portofoliu afectate negativ de criza provocată de pandemia de COVID-19.

Componenta „infrastructuri de cercetare” din cadrul programului de lucru a fost modificată pentru a include un sprijin ad-hoc suplimentar adaptat în anumite domenii de necesitate. Printre acestea s-au numărat diseminarea la nivel european și la nivel mondial a testului pentru diagnosticarea SARS-Cov2 (împreună cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Organizația Mondială a Sănătății) și sprijinul specific pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul vaccinurilor, precum și crearea unei noi infrastructuri de cercetare a informațiilor privind sănătatea populației (care este, în același timp, un punct de plecare pentru crearea unui spațiu european al datelor medicale).

Au fost introduse obligații specifice de exploatare în cazul cererilor de urgență legate de COVID-19, împreună cu un manifest pentru cercetarea UE în materie de COVID-19 , pentru a valorifica la maximum rezultatele cercetărilor, care a strâns deja peste 2 200 de semnături și care a fost girat de Organizația Mondială a Sănătății.

Portofoliul de proiecte privind modelarea neutralității climatice (în principal modele integrate de evaluare) a fost mobilizat cu scopul de a investiga impactul pandemiei asupra acțiunilor climatice și de a formula recomandări în materie de politici pentru o redresare ecologică și rezilientă. Mai multe proiecte de cercetare sunt, de asemenea, în curs de derulare pentru a evalua legăturile dintre riscurile generate de pandemie și pierderea biodiversității.

Pentru a face față problemelor administrative create de pandemie, consorțiile care primesc finanțare prin programul Orizont 2020 au fost invitate să solicite, în mod discreționar, o prelungire cu 6 luni a proiectelor derulate, fără alte justificări, și li s-a permis să își prezinte rapoartele periodice și să solicite plăți mai târziu decât se prevăzuse inițial.

Pactul verde european

Cotele bugetare preconizate pentru acțiunile climatice și dezvoltare sustenabilă pe durata programului Orizont 2020 au fost de 35 % și, respectiv, 60 %. Până la sfârșitul anului 2020, cheltuielile ajunseseră la 31 % în cazul celor dintâi și la 65 % în cazul celor din urmă. În pofida unei creșteri considerabile în comparație cu PC7, investițiile pentru combaterea schimbărilor climatice nu și-au atins încă obiectivul.

Au fost luate măsuri specifice pentru a aborda acest aspect, inclusiv o nouă cerere de propuneri lansată în septembrie în cadrul Pactului verde european, determinând depășirea pragului de 35 % (ajungând la 36 %) în ceea ce privește cheltuielile legate de climă. Această cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR are ca scop de a oferi un răspuns la criza climatică, de a oferi mai multă protecție biodiversității și habitatelor aflate în pericol și de a accelera o redresare sustenabilă. Cererea de propuneri a reprezentat un prim pas în direcția unor orașe neutre din punct de vedere climatic și inovatoare din punct de vedere social și a abordării priorităților în materie de energie din cadrul Pactului verde, și anume tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile terestre și offshore, lansarea unui electrolizor cu o capacitate de 100 MW pentru producția de hidrogen și accelerarea tranziției către o energie verde în Africa și a eficienței energetice a clădirilor. Cererea a abordat, de asemenea, integrarea și demonstrarea unor modalități inovatoare de prevenire și combatere a incendiilor forestiere. Sunt prevăzute soluții clare și tangibile în opt domenii care corespund priorităților Pactului verde european și în două domenii orizontale: „consolidarea cunoștințelor” și „abilitarea cetățenilor”. Cererea a vizat, de asemenea, oportunitățile de inovare pentru a sprijini tranziția către sisteme alimentare sustenabile, care se află în centrul strategiei UE „De la fermă la consumator”. Cererea s-a încheiat la 27 ianuarie 2021, peste 1 500 de propuneri fiind depuse cu privire la cele 20 de subiecte tematice. Se preconizează că granturile vor fi semnate în ultimul trimestru al anului 2021.

Pe parcursul întregului program Orizont 2020, proiectele au contribuit la eforturile de extindere a capacităților Europei de observare a Pământului și de dezvoltare a unor soluții pentru nevoile specifice ale utilizatorilor. Spre sfârșitul programului Orizont 2020, efectele și rezultatele acestor proiecte au contribuit la diferite activități ale Grupului pentru observarea Pământului (GEO) și la inițiativa EuroGEO, în special în ceea ce privește ODD și Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Aceste eforturi vor fi depuse în continuare în cadrul programului Orizont Europa.

Cooperarea internațională

În perioada 2014-2020, participanții din statele membre au primit 90,41 % din finanțare, restul fiind atribuit participanților din țările asociate (8,85 %) și din țările din afara UE (0,74 %). În timp ce rata de participare a țărilor asociate (7,68 %) este în conformitate cu finanțarea primită, rata de participare a țărilor din afara UE neasociate este cu mult mai mare (4,0 %), ceea ce indică un interes în deschiderea internațională, care diferă de nivelul de finanțare.

Programul de lucru pentru perioada 2018-2020 a cuprins peste 30 de „inițiative emblematice de cooperare internațională”, cu un buget al UE de aproape 2 miliarde EUR, pentru a contracara tendința de scădere a cooperării internaționale în primii ani ai programului Orizont 2020. Inițiativele emblematice au avut un impact pozitiv, participarea entităților stabilite în țări terțe neasociate la proiecte de cercetare în colaborare crescând de la o medie de 2,4 % în perioada 2014-2017 la 3,3 % în 2018, la 3,2 % în 2019 și la 2,6 % până în prezent în 2020. Contribuția participanților stabiliți în țări terțe neasociate a crescut de la o medie de 44 de milioane EUR/an în perioada 2014‑2017 la 82 de milioane EUR în 2018 și la 153 de milioane EUR în 2019 (42 de milioane EUR până în prezent în 2020). În total, participanții stabiliți în țări terțe neasociate au contribuit cu aproape 560 de milioane EUR la proiectele Orizont 2020.

Acțiunile Marie Skłodowska Curie (MSCA) au reprezentat în continuare mai mult de jumătate din totalul participațiilor entităților stabilite în țări terțe neasociate. Au avut loc numeroase reuniuni comune științifice și tehnologice și dialoguri în materie de politici cu țările terțe neasociate pentru a exploata mai bine potențialul internațional de informare cu privire la acțiunile MSCA la nivel de politici.

Consiliul European pentru Cercetare (CEC)

CEC a lansat cinci cereri de propuneri pentru proiecte de cercetare de frontieră și de validare a conceptului. Cu un buget combinat de 2,2 miliarde EUR, ele au atras 9 428 cereri și au determinat încheierea a 1 178 noi acorduri de grant. CEC a efectuat o analiză de portofoliu a proiectelor legate de înțelegerea pandemiei, identificând peste 185 de proiecte relevante. Doi cercetători științifici principali din cadrul CEC, și anume Prof. Uğur Şahin (directorul general al BioNTech) și Prof. Adrian Hill (Universitatea din Oxford) – s-au aflat în primplanul dezvoltării a două vaccinuri împotriva COVID-19.

Extinderea participării

În urma ultimei cereri de propuneri în cadrul programului Orizont 2020, în temeiul componentei „Răspândirea excelenței și extinderea participării” din programul de lucru, au fost semnate în total 97 de granturi în valoare totală de 119 milioane EUR. Dintre acestea, 20 vor contribui la crearea de noi echipe de cercetare în jurul catedrelor SEC în țările care beneficiază de extinderea participării (astfel cum sunt definite în cadrul acestei componente a programului de lucru), iar 77 de proiecte de înfrățire vor institui noi parteneriate cu centre de cercetare de vârf pentru a stimula nivelul de excelență.

Cea de a doua cerere de propuneri privind acțiunea-pilot „Extinderea excelenței” (după modelul burselor individuale din cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie) a sprijinit în continuare cercetătorii competenți care nu au primit finanțare MSCA să primească burse individuale pe 2 ani într-o țară care beneficiază de extinderea participării. Cererea de propuneri a avut ca rezultat o creștere cu 12 % a numărului de candidaturi și o creștere cu 42 % a numărului de burse în țările care beneficiază de extinderea participării, fiind acordate 39 de burse de extindere a excelenței, pe lângă cele 92 de burse individuale finanțate în țările care beneficiază de extinderea participării. Un indiciu al calității ridicate a acestor propuneri este reprezentat de faptul că cel mai mic punctaj acordat unei propuneri câștigătoare a fost de 90,4 %.

Pentru a oferi cercetătorilor cu dizabilități acces echitabil la studii de doctorat, formare în domeniul cercetării, dezvoltare de competențe și transfer de cunoștințe și pentru a stimula participarea favorabilă incluziunii și nediscriminatorie pe piața muncii în domeniul cercetării și inovării, acțiunea-pilot MSCA „sume forfetare pentru nevoi speciale” a continuat și în 2020. 16 bursieri MSCA cu nevoi speciale au primit sprijin financiar.

Genul, științele sociale și umaniste și știința deschisă

Pentru a sprijini activitatea în materie de politici a SEC privind egalitatea de gen, o serie de proiecte noi dezvoltă o comunitate de specialiști în domeniul egalității de gen și al schimbărilor instituționale în întreaga Europă. Un proiect a vizat inițierea elaborării scenariilor pentru un sistem de acordare/certificare a egalității de gen în cadrul organizațiilor de cercetare și al universităților, precum și pentru o nouă acțiune în domeniul cercetării și inovării care vizează consolidarea dimensiunii de gen a dialogului științific al UE cu partenerii internaționali. Acțiunile Marie Skłodowska-Curie contribuie la rata foarte mare de participare a femeilor în domeniul cercetării, care s-a menținut la un nivel stabil de-a lungul anilor (41 % din numărul total al bursierilor MSCA).

Al cincilea raport de monitorizare (pentru 2018) privind integrarea științelor sociale și umaniste în cadrul programului Orizont 2020, publicat în 2020, a relevat rezultate încurajatoare și îmbunătățiri considerabile: 65 % dintre proiecte au demonstrat o bună integrare a științelor sociale și umaniste, iar 391 au fost finanțate în cadrul temelor identificate, în creștere față de 262 în 2017. Proiectele au beneficiat de un buget total de 1,9 miliarde EUR, în creștere față de 1,2 miliarde EUR în 2017.

Platforma politicii privind știința deschisă și-a prezentat raportul final privind punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a științei deschise în UE în mai 2020, precizându-se că principalul instrument pentru promovarea ulterioară a științei deschise este actualul sistem de recompense și stimulente pentru cercetători. Raportul a fost prezentat Consiliului Competitivitate la 27 noiembrie 2020. Guvernanța interimară a Cloud-ului european pentru știința deschisă (EOSC) și-a finalizat activitatea prin instituirea unei structuri de guvernanță care să asigure viitoarea implementare a EOSC. Aceasta este asigurată prin intermediul unei asociații EOSC care a fost înființată în iulie 2020 și care, la sfârșitul anului 2020, cuprindea peste 180 de organizații. Obiectivul ambițios reînnoit al EOSC este crearea unei platforme online FAIR (ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile) de date și servicii pentru știință, cu standarde comune și software de bază, care să permită obiecte de cercetare precum publicații, seturi de date și software și care să respecte principiile FAIR prin concepție. Acest obiectiv ambițios a fost reiterat în declarația EOSC prezentată de președinția germană miniștrilor cercetării la 27 noiembrie 2020 . Statele membre și-au confirmat intenția de a participa la evoluțiile viitoare ale EOSC.

În urma lansării inițiativei Open Research Europe – platforma de publicare cu acces deschis pentru beneficiarii programelor Orizont 2020 și Orizont Europa, care a fost prevăzută în comunicarea privind un nou SEC – se pregătește lansarea sa oficială în 2021, lucrările fiind gata să fie evaluate în mod deschis inter pares.

Consiliul European pentru Inovare (CEI)

Programul-pilot consolidat al Consiliului European pentru Inovare (CEI) a fost lansat ca o continuare a primului program-pilot, instituind un CEI de sine stătător, mai apropiat de realitate. Până în prezent, fiecare euro din cadrul sprijinului prin programul-pilot al CEI a generat investiții ulterioare de 2,4 EUR. În martie 2020, Comisia a modificat secțiunea „programul-pilot al CEI” din cadrul programului de lucru pentru 2020 pentru a include un buget de 300 de milioane EUR pentru inovațiile radicale, creatoare de piețe, care contribuie la obiectivele Pactului verde european și la Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare sustenabilă.

Cererea de propuneri specifice din cadrul instrumentului Accelerator al CEI pentru „Pactul verde” care vizează întreprinderile nou-înființate și IMM-urile a fost lansată la 19 mai 2020 și a generat acordarea a peste 307 milioane EUR pentru 64 dintre ele. Propunerile câștigătoare includ soluții inovatoare pentru sectoarele auto, aerospațial și maritim, materiale avansate și tehnologii de „internet al obiectelor”. Acești beneficiari care determină schimbări radicale provin dintr-o gamă largă de țări, printre care 17 state membre (dintre care șapte recuperează decalajul față de performanțele lor în materie de cercetare și inovare), ceea ce face ca această cerere de propuneri a CEI să aibă cel mai variat caracter din punct de vedere geografic până în prezent.

CEI a jucat un rol esențial în sprijinirea inovatorilor care caută soluții pentru COVID-19. Pe lângă publicarea unei cereri de tip accelerator deschisă întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor care dezvoltă soluții inovatoare pentru a contribui la tratarea, testarea, monitorizarea sau gestionarea diverselor aspecte ale epidemiei, CEI a organizat EUvsVirus Hackathon și Matchathon (un eveniment virtual cu scopul de a pune în legătură cercetători și inovatori care lucrează în domeniul inovațiilor legate de pandemia de COVID-19 cu achizitori interesați și potențiali finanțatori). În urma primului eveniment de foarte mare succes ePitching la nivelul CEI pe tema COVID-19, organizat la 30 aprilie, Comisia a organizat, la 17 noiembrie 2020, cel de al doilea eveniment ePitching cu achizitorii pe tema COVID-19 .

Introducerea unor investiții mixte sub formă de finanțare și de participații pentru a sprijini inovarea transformațională este o nouă evoluție majoră în cadrul finanțării C&I de către UE și o componentă a propunerii de valoare unică a CEI. Fondul CEI, înființat în iunie 2020 ca entitate juridică de drept privat separată, gestionează investițiile de capital, Banca Europeană de Investiții furnizând serviciile administrative esențiale. Finanțarea maximă alocată (granturi și participații) poate ajunge la 17,5 milioane EUR. Fondul CEI este menit să acopere un deficit de finanțare critic cu care se confruntă întreprinderile inovatoare atunci când tehnologiile lor trec de la nivelurile înalte de maturitate tehnologică la etapa de comercializare. Fondul va contribui la acoperirea acestui deficit de finanțare în faza de debut a întreprinderilor, fază în care piața capitalului de risc din UE continuă să aibă rezultate slabe în comparație cu piața mondială. Fondul urmărește să sprijine egalitatea și echilibrul de gen și să contribuie în mod semnificativ la sustenabilitate, acordând o atenție specială sănătății, rezilienței, precum și tranziției verde și digitală. Rolul său a devenit și mai important, dat fiind impactul major al crizei provocate de pandemia de COVID‑19, inclusiv asupra multor întreprinderi nou-înființate inovatoare. O noutate remarcabilă constă în faptul că, în cursul etapei-pilot, au fost recrutați patru administratori ai programelor CEI, care vor gestiona în mod proactiv portofoliile și comunitățile lor conexe de beneficiari și alte părți interesate.

4.3 Acțiunile directe nenucleare puse în aplicare de Centrul Comun de Cercetare (JRC)

JRC a reacționat rapid la pandemia de COVID-19 și a oferit sprijin în materie de politici inițiativelor de gestionare imediată a crizelor și de redresare. Modelarea aspectelor epidemiologice și a impactului potențial al crizei în diferite domenii de politici a contribuit la conceperea strategiilor și a politicilor. Au fost elaborate materiale de control pentru a îmbunătăți fiabilitatea testelor de depistare a noului coronavirus.

Activitatea JRC privind Pactul climatic european, strategia reînnoită privind finanțarea sustenabilă, strategia „De la fermă la consumator”, strategia privind biodiversitatea, planul de acțiune pentru economia circulară, planul de acțiune privind strategia în domeniul bioeconomiei și strategia europeană privind datele a fost legată de tranzițiile verde și digitală. Activitatea sa privind impozitarea eficace și inițiativele privind salariile minime echitabile contribuie la crearea unei „economii europene în serviciul cetățenilor”. Contribuțiile sale la strategia europeană privind egalitatea de gen, la strategia pentru Africa și la noul pact privind migrația și azilul sprijină consolidarea Europei și promovarea modului nostru de viață.

JRC a avut o contribuție esențială la analiza prospectivă strategică, inclusiv prin elaborarea în comun a primului raport anual de analiză prospectivă strategică care se axează pe reziliență, ce recomandă axarea celui de al doilea studiu prospectiv asupra autonomiei strategice deschise.

De asemenea, a continuat să își extindă activitățile de gestionare a cunoștințelor, lansând noi centre de cunoaștere în materie de biodiversitate, observare a Pământului și cancer.

JRC a publicat două noi rapoarte emblematice privind securitatea cibernetică și echitatea. Peste 1 100 dintre publicațiile JRC au fost referitoare la politici și peste 700 au fost publicații științifice evaluate inter pares. Aproximativ 45 % din articolele sale evaluate inter pares au fost publicate în publicații care se clasează în primele 10 % cele mai citate.

În cele din urmă, JRC conduce noul Bauhaus european – o mișcare de proiectare care explorează noi moduri de viață pentru a sprijini transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic.

4.4 Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT)

Cea mai mare contribuție financiară de până acum (600 de milioane EUR) a fost alocată în 2020 celor opt comunități de cunoaștere și inovare (CCI) pentru punerea în aplicare a planurilor de afaceri 2020 ale acestora.

Comunitatea EIT a devenit o rețea de încredere ce reunește peste 2 200 de parteneri, cuprinzând peste 60 de centre de colocație și platforme de inovare în toate statele membre, reprezentând astfel una dintre cele mai mari comunități de inovare interconectate din Europa. Încă de la înființare, EIT și CCI-urile au sprijinit peste 2 500 de întreprinderi nou-înființate și în curs de extindere care au atras investiții în valoare totală de 3,3 miliarde EUR, ceea ce a creat peste 13 000 de locuri de muncă de înaltă calificare și a adus pe piață peste 1 500 de noi produse și servicii. Peste 4 000 de studenți au absolvit deja programe educaționale purtând eticheta „EIT”.

Ca răspuns la pandemia de COVID-19, EIT a mobilizat o finanțare suplimentară în valoare de 60 de milioane EUR în 2020 și a lansat inițiativa „Răspunsul EIT la criză” , care a sprijinit 62 de proiecte de inovare, reunind 212 parteneri din 25 de țări, precum și 145 de întreprinderi nou-înființate, întreprinderi în curs de extindere și IMM-uri din 23 de țări.

5.Punerea în aplicare a programului Euratom

5.1 Acțiunile indirecte

În cadrul programului Euratom au fost semnate în total 33 de acorduri de grant, contribuția totală ridicându-se la 139,8 milioane EUR. 254 de propuneri eligibile pentru cereri în domeniul fisiunii au fost depuse în total începând din 2014, pentru care a fost solicitată o contribuție totală în valoare de 991,03 milioane EUR. Dintre acestea, au fost selecționate pentru finanțare 98 de proiecte, cu o contribuție în valoare de 416,74 milioane EUR, ducând la o rată generală de succes de 38 % a propunerilor eligibile în 2020.

În 2020, angajamentul final a fost asumat pentru programul comun EUROfusion , contribuția totală ajungând la 687,8 milioane EUR de la începutul anului 2014.

5.2 Acțiunile directe puse în aplicare de JRC

Cercetătorii JRC au publicat 143 de articole în publicații periodice evaluate inter pares și 36 de articole sub formă de monografii sau în alte periodice. De asemenea, JRC a elaborat secțiuni întregi din șapte documente referitoare la politici și a publicat șapte documente din categoria știința în sprijinul politicilor, precum și 81 de rapoarte tehnice, împreună cu 27 de metode și măsurători de referință, sisteme tehnice și baze de date științifice. Limitat de restricțiile impuse de pandemie, JRC a organizat patru cursuri de formare pentru profesioniști și studenți din statele membre și Comisie și a permis accesul la infrastructura sa de cercetare în domeniul nuclear, dezvoltând instrumente virtuale acolo unde a fost posibil.

JRC a elaborat un raport privind acțiunile de pregătire și răspuns pentru a asigura funcționarea neîntreruptă și în condiții de siguranță a centralelor nucleare în contextul pandemiei de COVID-19. Raportul a stat la baza elaborării mai multor inițiative ale Comisiei și ale Agenției pentru Energie Nucleară a OCDE.

Pentru a asigura punerea în aplicare eficace și eficientă a sistemului de garanții Euratom, JRC a analizat aproximativ 600 de eșantioane nucleare și 100 de eșantioane de mediu pentru Euratom și pentru Agenția Internațională a Energiei Atomice. Funcționarea laboratoarelor de garanții ale Euratom a continuat aproape fără întrerupere pentru a asigura fluxuri mari de materiale nucleare, chiar și în condițiile dificile cauzate de pandemie.

JRC a efectuat cercetări cu privire la noile aplicații ale radioizotopilor și la metode alternative de producție și a contribuit la evaluarea provocărilor legate de furnizarea radioizotopilor medicali către publicul european. Aceste activități sprijină alte inițiative ale Euratom, printre care activitatea Observatorului european pentru aprovizionarea cu radioizotopi pentru uz medical, agenda strategică pentru aplicațiile radiațiilor ionizante în medicină și planul UE de combatere a cancerului.

6.Diseminare, exploatare și comunicare

Clauzele de acces deschis ale modelului de acord de grant Orizont 2020 asigură disponibilitatea integrală a unui număr de aproape 105 000 publicații generate prin intermediul proiectelor Orizont 2020, 98 % dintre articolele publicate în reviste de specialitate evaluate inter pares făcând obiectul accesului deschis. Aceasta face ca politica de acces deschis a programului Orizont 2020 să fie una dintre cele mai de succes politici la nivel mondial.

O nouă strategie de diseminare și exploatare a rezultatelor programului Orizont Europa a determinat crearea progresivă a unui ecosistem integrat de sprijinire a exploatării. Platforma de prezentare a rezultatelor programului Orizont a atras atenția investitorilor și factorilor de decizie în materie de politici asupra rezultatelor proiectelor Orizont. Sunt explorate sinergiile cu posibilele viitoare proiecte de investiții finanțate de UE, cum ar fi BlueInvest . De asemenea, a contribuit la combaterea COVID-19 și a schimbărilor climatice prin colectarea și promovarea rezultatelor proiectelor relevante. Noua platformă auxiliară de prezentare a rezultatelor programului Orizont a început să furnizeze servicii țintite de diseminare și exploatare către beneficiari, în funcție de nevoile acestora. A doua ceremonie de decernare a premiilor Horizon Impact Awards, de recunoaștere și celebrare a proiectelor remarcabile din cadrul programului Orizont 2020 sau PC7, având o valoare socială demonstrată, a avut loc în cadrul Zilelor cercetării și inovării 2020.

Au fost luate în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei în materie de date și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește sporirea interoperabilității datelor programului-cadru cu seturile de date externe, cum ar fi publicațiile și brevetele. Inițiativa „Politica europeană de date în domeniul cercetării și inovării” (fosta platformă europeană de date în domeniul cercetării și inovării) a fost derulată în continuare, în colaborare cu statele membre și cu țările asociate. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește CORTEX, un instrument de extragere a textului care asigură crearea și gruparea portofoliului de proiecte, precum și în ceea ce privește supravegherea și urmărirea rezultatelor cercetării și a impactului PC de-a lungul timpului.

Comisia a aprobat un cadru clar și eficace privind „opiniile referitoare politici” pentru ca opiniile referitoare la proiectele finanțate prin programele-cadru să sprijine nevoile în materie de politici.

Comisia elaborează în prezent un instrument interactiv de cooperare pentru a evidenția sinergiile dintre programele UE și pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor în materie de colaborare în rețea și de stabilire de contacte. În prezent, el vizează cooperarea interregională și programele Orizont 2020 ca modalitate de testare și contribuie la stabilirea de legături între partenerii de proiect în funcție de regiune și de tema proiectului.

Tabloul de bord al programului Orizont s-a extins pentru a monitoriza performanța a peste 50 000 de organizații care au beneficiat de finanțare în cadrul programelor Orizont 2020 și PC7. În plus, au fost adăugate noi materiale de sprijin pentru a asigura exploatarea cu ușurință a conținutului acestuia de către un public mai larg. CORDIS a continuat să producă editoriale multilingve periodice pentru a ajunge la utilizatorii specializați ai rezultatelor cercetării, printre care revista Research*eu și pachetele de rezultate tematice, precum și peste 7 800 de rezultate pe scurt, articole de știri și descrieri ușor de utilizat ale obiectivelor proiectului, completate prin intermediul evenimentelor de informare și al platformelor de comunicare socială. O nouă secțiune a fost dedicată proiectelor finanțate de UE și rezultatelor acestora pentru a contribui la combaterea COVID-19. CORDIS a extins taxonomia domeniilor științifice EuroSciVoc și a publicat o primă versiune a unei ontologii pentru proiecte de cercetare, European Research Information Ontology . Aceasta va permite păstrarea, îmbunătățirea și integrarea datelor cu surse de date deschise conectate pe internet.

7.Perspective

În prima jumătate a anului 2021, toate actele de bază ale programului Orizont Europa au intrat în vigoare. În paralel, Comisia a adoptat toate deciziile de punere în aplicare necesare cu privire la primele programe de lucru din cadrul programului și a publicat cereri de propuneri imediat după aceea. De asemenea, Comisia va pune la dispoziția publicului informațiile corespunzătoare privind acordurile de grant și evaluarea propunerilor.

În cursul anului 2021, Comisia va evalua misiunile identificate în cadrul programului Orizont Europa pentru a decide care dintre acestea ar trebui să fie dezvoltate prin intermediul cererilor de propuneri din cadrul programelor de lucru și să fie sprijinite prin intermediul altor inițiative la nivelul UE, precum și la nivel internațional și național/regional.

Pe baza experienței pozitive din 2019 și 2020, Zilele cercetării și inovării 2021 vor contribui la maximizarea impactului cheltuielilor în materie de cercetare și inovare pentru tranziția digitală și tranziția verde, printre altele prin evidențierea legăturilor dintre Orizont Europa și SEC.