AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 30 noiembrie 2021

cu privire la propunerea de regulament de extindere a cerințelor de trasabilitate la transferurile de criptoactive

(CON/2021/37)

(2022/C 68/02)

Introducere și temei juridic

La 14 și 20 octombrie 2021, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive (reformare) (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus conține dispoziții care au incidență asupra misiunilor fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a pune în aplicare politica monetară a Uniunii și de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți, în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță din tratat, asupra contribuției SEBC la stabilitatea sistemului financiar, în temeiul articolului 127 alineatul (5) din tratat, precum și asupra statutului de mijloc legal de plată al bancnotelor euro ]n temeiul articolului 128 alineatul (1) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE salută inițiativa Comisiei Europene de a extinde cerințele de trasabilitate la criptoactive prin intermediul regulamentului propus, care face parte din pachetul de măsuri privind combaterea spălării banilor/finanțării terorismului (Anti-Money Laundering/Countering Financing of Terrorism ) (AML/CFT) (2), adoptat de Comisie la 20 iulie 2020.

Întrucât transferurile de criptoactive sunt supuse unor riscuri similare în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului ca și transferurile de fonduri electronice, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului ca și alte entități obligate. Prin urmare, BCE salută regulamentul propus ca mijloc de asigurare a unor condiții de concurență echitabile pentru furnizorii de servicii de criptoactive.

BCE salută propunerea de aliniere a cadrului juridic al UE la recomandările Grupului de acțiune financiară (GAFI), în special recomandarea 16 (3) deoarece acesta reduce și mai mult riscurile AML/CFT asociate cu transferurile de criptoactive, stabilind astfel condiții de concurență echitabile între transferurile în monede oficiale și transferurile de criptoactive pentru a preveni utilizarea abuzivă a criptoactivelor în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. Deși ar trebui să se asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește intensitatea cerințelor în materie de AML/CFT aplicabile furnizorilor de servicii de criptoactive, cerințele specifice ar trebui să reflecte riscurile asociate caracteristicilor tehnologice ale criptoactivelor și transferurilor de criptoactive. De exemplu, cerințele privind trasabilitatea transferurilor de criptoactive ar trebui să țină seama de caracteristicile specifice ale tehnologiilor care stau la baza acestor transferuri.

În scopul reducerii eficace a riscurilor de spălare de bani sau de finanțare a terorismului, sunt necesare clarificări în ceea ce privește regulamentul propus pentru a se evita orice îndoială că sunt incluse tranzacțiile dintre portofele găzduite și cele negăzduite, ceea ce înseamnă că trebuie colectate și stocate exact aceleași informații ca și în cazul altor transferuri de criptoactive. În plus, evoluțiile pieței și activitățile de spălare a banilor care implică criptoactive fără a recurge la furnizori de servicii sau la schimburi inter pares descentralizate ar trebui, de asemenea, să fie monitorizate îndeaproape de Comisie și de autoritățile naționale relevante și ar trebui propuse măsuri legislative suplimentare, după caz, în cazul în care se observă o creștere semnificativă a volumului tranzacțiilor și o utilizare sporită a acestor active pentru activități ilicite în acest segment.

În cele din urmă, având în vedere ritmul rapid al evoluțiilor tehnologice în domeniul criptoactivelor, este important să se monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a cadrului în colaborare cu autoritățile relevante și, după caz, cu sectorul privat.

1.   Definiția criptoactivelor și domeniul de aplicare al regulamentului propus

1.1

Regulamentul propus va utiliza definiția „criptoactivelor” prevăzută în propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (4) (denumită în continuare „propunerea de regulament privind piețele criptoactivelor”). După cum a menționat deja BCE (5), propunerea de regulament privind piețele criptoactivelor conține o definiție a criptoactivelor cuprinzătoare și cu specific tehnologic. BCE înțelege că aceasta este menită a fi o definiție largă și cuprinzătoare și că, prin urmare, regulamentul propus intenționează să extindă cerințele de trasabilitate la toate criptoactivele, indiferent de tehnologia de bază (tehnologia registrelor distribuite sau alte tehnologii) utilizate pentru emiterea acestora.

1.2

În ceea ce privește domeniul de aplicare al regulamentului propus, BCE înțelege că, la fel ca regulamentul propus privind piețele criptoactivelor, acesta nu este destinat să acopere criptoactivele emise de băncile centrale care acționează în calitatea lor de autorități monetare. Cu toate acestea, din motive de securitate juridică și pentru a alinia pe deplin domeniul de aplicare al regulamentului propus cu cel al propunerii de regulament privind piețele criptoactivelor, BCE propune menționarea explicită a acestui aspect în considerentele și dispozițiile regulamentului propus.

2.   Referire la monedele oficiale

Regulamentul propus conține trimiteri la termenul „monede fiduciare” (6). În conformitate cu tratatele și cu dreptul monetar al Uniunii, euro este moneda unică a zonei euro, adică a acelor state membre care au adoptat euro ca monedă națională. În ceea ce privește statele membre care nu au adoptat euro ca monedă națională, tratatele fac trimitere în mod constant la monedele statelor membre respective. Tratatele nu se referă nicăieri la euro sau la monedele statelor membre ca fiind monede „fiduciare”. În acest context, nu este oportun să se facă referire într-un text juridic al Uniunii la „monede fiduciare”. Regulamentul propus ar trebui să se refere, în schimb, la „monede oficiale” (7).

3.   Data aplicării regulamentului propus

Alinierea datei de aplicare a regulamentului propus cu cea a regulamentului propus privind piețele criptoactivelor ar fi utilă din perspectiva stabilității sistemice și financiare, pentru a se asigura că regulamentul propus se aplică transferurilor de criptoactive cât mai devreme, în loc să aștepte intrarea în vigoare a restului pachetului privind combaterea spălării banilor. Astfel cum a remarcat Comisia, până în prezent, transferurile de active virtuale au rămas în afara domeniului de aplicare al legislației Uniunii privind serviciile financiare, expunând deținătorii de criptoactive riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, întrucât fluxurile de bani iliciți pot fi realizate prin transferuri de criptoactive și dăunează integrității, stabilității și reputației sectorului financiar (8). O serie de state membre au legiferat deja cu privire la acest aspect (9).

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2021) 422 final.

(2)  Pachetul include, de asemenea: (a) privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (TF) (C(2021) 420 final); (b) o propunere de directivă privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 (C(2021) 423 final); și (c) o propunere de regulament de instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 1095/2010 (C(2021) 421 final).

(3)  A se vedea Recomandările GAFI. Disponibile pe website-ul GAFI, la adresa https://www.fatf-gafi.org

(4)  COM(2020) 593 final.

(5)  A se vedea nota de subsol 12 din Avizul Băncii Centrale Europene din 19 februarie 2021 cu privire la o propunere de regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (JO C 152, 29.4.2021, p. 1). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE.

(6)  A se vedea considerentele 8 și 27 din regulamentul propus.

(7)  A se vedea punctul 2.1.5 din Avizul CON/2021/4 și punctul 1.1.3 din Avizul CON/2016/49 al Băncii Centrale Europene din 12 octombrie 2016 cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/101/CE (JO C 459, 9.12.2016, p. 3).

(8)  A se vedea secțiunea 1 primul punct al optulea paragraf din expunerea de motive a regulamentului propus.

(9)  De exemplu, la 1 octombrie 2021, a intrat în vigoare o ordonanță a Ministerului de Finanțe din Germania privind cerințele sporite de precauție pentru transferul criptoactivelor (Verordnung über verstärkte Sorgfaltspflichten bei dem Transfer von Kryptowerten vom 24. September 2021 (BGBl. I S. 4465)]. În temeiul ordonanței, furnizorii de servicii de criptoactive care transferă criptoactivele în numele celui obligat de un ordin de transfer trebuie să transmită simultan și în condiții de siguranță furnizorului de servicii de criptoactive care acționează în numele beneficiarului numele, adresa și numărul de cont (de exemplu, cheia publică) al ordonatorului, precum și numele și numărul de cont (de exemplu, cheia publică) al beneficiarului. Furnizorul de servicii de criptoactive care acționează în numele beneficiarului trebuie să se asigure că primește și stochează informațiile privind inițiatorul și beneficiarul. Trasabilitatea completă a părților implicate într-un transfer de criptoactive este concepută ca un instrument în prevenirea, depistarea și investigarea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și în monitorizarea evitării sancțiunilor. Ordonanța impune, de asemenea, entităților obligate să se asigure că informațiile privind beneficiarul sau inițiatorul unui transfer sunt colectate în cazul în care transferul este efectuat de la sau către un portofel electronic care nu este gestionat de un furnizor de servicii de criptoactive, chiar dacă nu există niciun risc de transfer de date.