Concluziile Consiliului privind conturarea viitorului digital al Europei

(2020/C 202 I/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

REAMINTIND

—	Concluziile Consiliului privind importanța tehnologiei 5G pentru economia europeană și necesitatea de a atenua riscurile pentru securitate legate de tehnologia 5G,

—	Concluziile Consiliului privind viitorul unei Europe cu un grad ridicat de digitalizare după 2020: „Stimularea competitivității digitale și economice în întreaga Uniune și a coeziunii digitale”,

—	Concluziile Consiliului privind consolidarea capacităților și a capabilităților în domeniul securității cibernetice în UE,

—	Concluziile Consiliului privind consolidarea conținutului european în economia digitală,

—	Comunicarea Comisiei „Conturarea viitorului digital al Europei”,

—	Comunicarea Comisiei „O strategie europeană privind datele”,

—	Cartea albă „Inteligența artificială - O abordare europeană a excelenței și a încrederii”,

—	Comunicarea Comisiei „Implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE – Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE”,

—	Comunicarea Comisiei „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”,

—	Comunicarea Comisiei „O nouă Strategie industrială pentru Europa”,

—	Comunicarea Comisiei „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală”,

—	Comunicarea Comisiei „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă”,

—	Comunicarea Comisiei „Pactul verde european”,

—	Comunicarea Comisiei „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților”,

—	Comunicarea Comisiei „O foaie de parcurs europeană pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19”,

—

Recomandarea Comisiei privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special în ceea ce privește aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate privind mobilitatea,

—	Comunicarea Comisiei „Orientări în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID19”,

RECUNOAȘTE importanța tehnologiilor digitale în transformarea economiei și societății europene, în special ca modalitate de a realiza o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050, astfel cum se subliniază în Pactul verde european, și de a crea locuri de muncă, de a promova educația și noile competențe digitale, de a spori competitivitatea și inovarea, de a promova binele comun și de a stimula o mai bună incluziune a cetățenilor. SALUTĂ recentul pachet digital al Comisiei Europene: comunicările „Conturarea viitorului digital al Europei” și „O strategie europeană privind datele”, precum și Cartea albă „Inteligența artificială – O abordare europeană a excelenței și a încrederii”.

ESTE DE ACORD că Europa dispune de toate atuurile și punctele forte, inclusiv o bază industrială robustă și o piață unică digitalizată dinamică, pentru a valorifica cu succes oportunitățile și a aborda provocările cu care se confruntă sectorul digital, asigurând în același timp caracterul incluziv, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile, sustenabilitatea sa, echilibrul geografic și beneficiile sale pentru toate statele membre, cu respectarea deplină a valorilor comune ale UE și a drepturilor fundamentale. INVITĂ Comisia, statele membre, sectorul privat, societatea civilă și comunitatea științifică să sprijine și să se implice în aceste eforturi. RECUNOAȘTE că eficacitatea acestor acțiuni ar trebui să țină seama de situația specifică a regiunilor ultraperiferice europene, asigurându-se că transformarea digitală este răspândită pe întreg teritoriul.

ESTE DE ACORD că accelerarea transformării digitale va fi o componentă esențială a răspunsului UE la criza economică generată de pandemia de COVID-19, astfel cum se subliniază în declarația comună a membrilor Consiliului European din 26 martie.

SUBLINIAZĂ că statele membre și instituțiile UE ar trebui să își intensifice în continuare eforturile pentru a stimula digitalizarea pieței unice, în care economia digitală să fie caracterizată de un grad ridicat de încredere, securitate, siguranță și alegere pentru consumatori, precum și de o puternică competitivitate bazată pe un cadru care să promoveze transparența, concurența și inovarea și care să fie neutru din punct de vedere tehnologic. INVITĂ Comisia să adopte o abordare specifică, flexibilă, bazată pe fapte și axată pe soluționarea problemelor, să elimine barierele transfrontaliere nejustificate și să asigure consecvența și coerența cu legislația existentă atunci când formulează noul cadru pentru viitorul digital al Europei.

SUBLINIAZĂ importanța în mediul post-criză a protejării și consolidării suveranității digitale în cadrul UE, precum și a poziției de lider a UE în cadrul lanțurilor valorice digitale internaționale strategice, ca elemente esențiale pentru a asigura autonomia strategică, competitivitatea globală și dezvoltarea durabilă, promovând în același timp, valorile comune ale UE, transparența, drepturile omului și libertățile fundamentale pe scena internațională și asigurând angajamentul față de cooperarea internațională cu sectoarele public și privat și comunitatea științifică. În acest sens, RECUNOAȘTE importanța contribuției cercetării și inovării la conturarea viitorului digital al Europei și rolul său esențial pentru dezvoltarea următoarei generații de tehnologii digitale.

SUBLINIAZĂ impactul semnificativ pe care transformarea digitală îl va avea în continuare asupra pieței europene a muncii, îndeosebi sub aspectul schimbărilor care afectează cererea de competențe, al eliminării treptate a anumitor tipuri de locuri de muncă și al creării de locuri de muncă noi. INVITĂ Comisia să ia în considerare politicile și inițiativele UE privind piața muncii și protecția socială, în vederea realizării sinergiei acestora cu politicile și inițiativele digitale.

ESTE DE ACORD că realizarea acestor obiective necesită un impuls substanțial și o coordonare mai amplă a investițiilor, în legătură cu planul de redresare al UE, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, punând accentul în special pe proiectele de infrastructură de mare impact care vor permite Europei să devină lider în materie de lanțuri valorice digitale globale, inovare și creativitate. EVIDENȚIAZĂ importanța critică a programului Europa digitală pentru construirea și implementarea, la o scară globală suficientă, a capacității digitale în întreaga Uniune, în special în ceea ce privește inteligența artificială, calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, precum și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (Sectorul digital), pentru a asigura implementarea la nivelul UE a unor rețele de gigabiți și un acces integral la infrastructuri digitale avansate de foarte mare capacitate în toate lanțurile valorice. RECUNOAȘTE, de asemenea, contribuția importantă a viitorului program Orizont Europa și a fondurilor structurale la transformarea digitală. SUBLINIAZĂ necesitatea alocării de fonduri suficiente pentru aceste programe. ÎNCURAJEAZĂ statele membre să pună în aplicare reformele necesare și să comaseze resursele necesare, în contextul post-criză, pentru a valorifica avantajele digitalizării și a consolida competitivitatea industriei noastre, la nivel european, național și regional. IA ACT de faptul că sateliții și alte active și servicii spațiale sunt esențiale pentru implementarea și funcționarea unui număr mare de aplicații digitale, precum și pentru asigurarea conectivității în zonele îndepărtate și monitorizarea mediului și a schimbărilor climatice. Prin urmare, este esențial să se promoveze în continuare programele spațiale europene pentru a se obține cele mai bune condiții premergătoare transformării digitale.

RECUNOAȘTE rolul esențial al tehnologiilor digitale, cum ar fi rețelele în bandă largă de foarte mare capacitate, tehnologia blockchain, inteligența artificială și calculul de înaltă performanță, în aplicarea măsurilor legate de COVID-19, mai ales în domeniile muncii la distanță, învățării la distanță și cercetării. SUBLINIAZĂ că este important ca UE să se poată baza pe instrumente digitale de încredere și să facă alegeri tehnologice autonome, pentru a proteja mai bine cetățenii europeni în acest context.

SALUTĂ Orientările Comisiei în domeniul protecției datelor privind aplicațiile care sprijină combaterea pandemiei de COVID-19 și Recomandarea privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special în ceea ce privește aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate și agregate privind mobilitatea. SOLICITĂ să se pună un accent deosebit pe chestiunea accesului la sistemele de operare și a interoperabilității acestora, care s-a dovedit a fi esențială în actuala criză provocată de COVID-19.

10.

INVITĂ statele membre și Comisia să analizeze în detaliu experiența dobândită în urma pandemiei de COVID-19 pentru a trage concluzii pentru viitor care să contribuie la punerea în aplicare a politicilor actuale și viitoare ale Uniunii în domeniul digital. RECUNOAȘTE valoarea schimbului de informații la nivel transfrontalier în timp real, a comunicațiilor digitale și a coordonării internaționale privind răspunsul la pandemia de COVID-19. SUBLINIAZĂ valoarea tehnologiilor bazate pe internet în menținerea dialogului, a activității comerciale și a serviciilor atunci când viața publică este restricționată. EVIDENȚIAZĂ oportunitatea oferită de serviciile bazate pe internet de a atenua efectele de descurajare asupra sectorului afacerilor, în special asupra IMM-urilor.

Datele și cloudul

11.

RECUNOAȘTE importanța economiei datelor ca facilitator-cheie al prosperării Europei în era digitală și SUBLINIAZĂ provocările care decurg din creșterea semnificativă a volumului de date disponibile, în special ca rezultat al obiectelor conectate. SUBLINIAZĂ că economia europeană a datelor ar trebui dezvoltată într-un mod centrat pe om și în conformitate cu valorile comune ale UE, drepturile omului și libertățile fundamentale, întemeiate pe interesele cetățenilor și ale întreprinderilor europene și cu respectarea drepturilor în materie de protecție a vieții private și a datelor, a legislației concurenței și a drepturilor de proprietate intelectuală. EVIDENȚIAZĂ că persoanele fizice, angajații și întreprinderile din Europa ar trebui să păstreze controlul asupra datelor lor, pe baza unor infrastructuri de date securizate și a unor lanțuri valorice reziliente și fiabile, respectând în același timp principiul UE al deschiderii față de țările terțe. Acest lucru ar trebui să consolideze autonomia Europei și să facă din Europa cel mai bun loc din lume pentru schimbul de date, protejarea, stocarea și utilizarea lor.

12.

RECUNOAȘTE că, pentru a obține masa critică necesară și a avea succes în economia datelor, Europa trebuie să acorde prioritate, în special prin furnizarea unei infrastructuri adecvate, fuzionării și schimbului de date între administrațiile publice, în rândul întreprinderilor, în rândul instituțiilor de cercetare și între întreprinderi și instituțiile publice și de cercetare, într-un mod care să asigure păstrarea/îmbunătățirea confidențialității și respectând secretele comerciale și drepturile de proprietate intelectuală. SUBLINIAZĂ că principiile științei deschise și recomandările Alianței pentru datele din cercetare (Research Data Alliance) sunt utile pentru sprijinirea autorităților decizionale în promovarea unei abordări comune flexibile pentru colectarea, prelucrarea și disponibilitatea datelor. SALUTĂ, în acest context, dezvoltarea Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC).

13.

SALUTĂ intenția Comisiei de a explora posibilitatea elaborării unui cadru orizontal coerent pentru accesarea și utilizarea datelor de către sectorul privat și cel public deopotrivă la nivelul UE, bazat în special pe reducerea costurilor tranzacțiilor pentru schimbul de date și punerea în comun a datelor în mod voluntar, inclusiv prin intermediul standardizării, pentru a obține o mai bună interoperabilitate a datelor. INVITĂ Comisia să prezinte propuneri concrete privind guvernanța datelor și să încurajeze dezvoltarea unor spații europene comune ale datelor pentru sectoare strategice ale industriei și domenii de interes public, inclusiv sănătatea, mediul, administrația publică, fabricația, agricultura, energia, mobilitatea, serviciile financiare și competențele. SUBLINIAZĂ că spațiile europene comune ale datelor ar trebui să se bazeze pe un efort comun între sectorul public și sectorul privat, cu scopul ca toate părțile implicate să furnizeze date de înaltă calitate.

14.

EVIDENȚIAZĂ că o lărgire a accesului și utilizării datelor poate implica o serie de provocări, cum ar fi o calitate insuficientă a datelor, date părtinitoare și provocări în materie de protecție și securitate a datelor sau condiții comerciale inechitabile, care trebuie toate depășite printr-o abordare cuprinzătoare și cu instrumente de politică adecvate. De aceea, ÎNCURAJEAZĂ Comisia și statele membre să ia măsuri concrete pentru a face față acestor provocări, în conformitate cu legislația existentă a Uniunii și a statelor membre, de exemplu RGPD, și luând în considerare principiile FAIR (ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile).

15.

SUBLINIAZĂ valoarea utilizării și reutilizării datelor publice și a celor corporatiste în economie, precum și importanța utilizării datelor pentru binele comun, inclusiv pentru o mai bună elaborare a politicilor și pentru comunități mai inteligente, pentru furnizarea unor servicii publice îmbunătățite și pentru cercetare în interes public. SPRIJINĂ Comisia în intenția sa de a explora posibilitățile de promovare a schimbului de date între întreprinderi și administrațiile publice, ținând seama, în același timp, de interesele legitime ale întreprinderilor în ceea ce privește know-how-ul lor în materie de date sensibile.

16.

ÎNCURAJEAZĂ Comisia să adopte măsuri concrete care să faciliteze apariția unor ecosisteme bazate pe date noi. În acest context, ÎNDEAMNĂ Comisia să inițieze discuții privind mijloacele de asigurare a unui acces echitabil la datele aflate în proprietate privată și a unei utilizări echitabile a acestora, inclusiv prin promovarea unor modalități de partajare a datelor pe baza unor condiții echitabile, transparente, rezonabile, proporționale și nediscriminatorii.

17.

SUBLINIAZĂ că infrastructura și serviciile de cloud sunt importante pentru agilitatea, suveranitatea, securitatea, cercetarea și competitivitatea digitală europeană și astfel importante pentru ca Europa să beneficieze pe deplin de economia datelor. Prin urmare, protecția datelor europene critice în cadrul unor astfel de infrastructuri ar trebui să fie garantată. SOLICITĂ agregarea unor servicii de cloud europene de încredere, sigure și securizate și a capacității de calcul de înaltă performanță, care să poată fi utilizate de statele membre în mod voluntar. EVIDENȚIAZĂ importanța unei abordări la nivel european în ceea ce privește agregarea serviciilor de cloud, care sunt deosebit de valoroase pentru întreprinderile mici și foarte mici și care ar trebui să poată fi accesate în mod egal de toate părțile interesate de la nivel european. SUBLINIAZĂ de asemenea necesitatea ca infrastructurile subiacente de conectivitate de mare capacitate, inclusiv cablurile submarine, care conectează Europa continentală, insulele și regiunile ultraperiferice, să construiască astfel de servicii agregate într-un mod eficace și eficient. RECUNOAȘTE necesitatea diversificării și, prin urmare, a cooperării cu furnizori din afara UE, cu respectarea valorilor comune ale UE, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

18.

ÎNCURAJEAZĂ Comisia să se asigure, dacă este necesar prin noi propuneri, că serviciile de cloud furnizate în Europa respectă cerințele esențiale de interoperabilitate, portabilitate și securitate, printre altele, pentru a asigura faptul că nu există niciun fel de dependență de un anumit furnizor și pentru a asigura condiții contractuale echilibrate, echitabile și transparente pentru accesul tuturor actorilor de pe piață la infrastructura și serviciile de cloud. INVITĂ Comisia să accelereze realizarea unui cadru coerent în jurul normelor aplicabile și al autoreglementării în ceea ce privește serviciile de cloud, sub forma unui „îndreptar în domeniul cloud”, pentru a spori claritatea și pentru a facilita conformitatea.

Inteligența artificială

19.

RECUNOAȘTE că inteligența artificială este o tehnologie cu o evoluție rapidă, care poate contribui la o economie mai inovatoare, mai eficientă, mai durabilă și mai competitivă, precum și la o gamă largă de beneficii pentru societate, cum ar fi îmbunătățirea siguranței și securității cetățenilor, a bunăstării publice, a educației și formării, a asistenței medicale sau sprijinirea eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. EVIDENȚIAZĂ rolul pozitiv al aplicațiilor de inteligență artificială în combaterea pandemiei de COVID-19 și SPRIJINĂ utilizarea rapidă și inovatoare a aplicațiilor IA în această privință.

20.

SUBLINIAZĂ că, în același timp, unele aplicații de inteligență artificială pot implica o serie de riscuri, cum ar fi decizii părtinitoare și netransparente care afectează bunăstarea cetățenilor, demnitatea umană sau drepturile fundamentale, precum drepturile la nediscriminare, egalitate de gen, viață privată, protecția datelor și integritate fizică, siguranță și securitate, reproducând astfel și adâncind stereotipurile și inegalitățile. Printre alte riscuri se numără utilizarea abuzivă în scopuri infracționale sau rău-intenționate, cum ar fi dezinformarea.

21.

RECUNOAȘTE că utilizarea inteligenței artificiale atunci când sunt în joc drepturi fundamentale ar trebui să facă obiectul unor garanții adecvate, ținând seama de cerințele privind protecția datelor și alte drepturi fundamentale. SUBLINIAZĂ că aspectele etice, sociale și juridice adecvate trebuie evaluate cu atenție, pentru a se evita insecuritatea juridică în ceea ce privește domeniul de aplicare și aplicabilitatea noilor norme. Acestea ar trebui să abordeze oportunitățile și riscurile, să consolideze încrederea în inteligența artificială și să promoveze inovațiile.

22.

ÎNCURAJEAZĂ Comisia și statele membre să promoveze o abordare etică și centrată pe factorul uman privind politica în domeniul IA. SPRIJINĂ abordarea Comisiei și a statelor membre în ceea ce privește excelența și încrederea, cu obiectivul dublu de promovare a adoptării inteligenței artificiale printr-o rețea de centre de inovare digitală care să cuprindă teritoriul UE și de abordare a riscurilor asociate cu anumite utilizări ale acestei tehnologii într-o fază timpurie, de dezvoltare și testare, acordând o atenție deosebită utilizării tehnologiilor de recunoaștere facială, precum și utilizării altor date biometrice.

23.

SALUTĂ consultarea cu privire la propunerile de politică cuprinse în Cartea albă a Comisiei și în raportul însoțitor privind implicațiile în materie de siguranță și răspundere și INVITĂ Comisia să prezinte propuneri concrete, ținând seama de legislația existentă, care să urmeze o abordare bazată pe riscuri, proporțională și, dacă este necesar, normativă pentru inteligența artificială, inclusiv un sistem de etichetare voluntară care să sporească încrederea și să garanteze securitatea și siguranța, stimulând în același timp inovarea și utilizarea tehnologiei.

24.

ÎNCURAJEAZĂ statele membre să continue să promoveze eforturile de cercetare și dezvoltare, precum și utilizarea inteligenței artificiale de încredere în Europa, ca parte a Planului coordonat privind inteligența artificială. INVITĂ Comisia să evalueze Planul coordonat privind IA după încheierea consultărilor publice cu privire la Cartea albă privind inteligența artificială.

Tehnologiile generice și lanțurile valorice digitale

25.

RECUNOAȘTE importanța tehnologiilor de supercalcul, a tehnologiilor cuantice și a celor de cloud computing ca factori de stimulare a suveranității tehnologice, a competitivității la nivel mondial și a unei transformări digitale de succes, care stau la baza unor domenii prioritare precum inteligența artificială, volumele mari de date, tehnologia blockchain, internetul obiectelor și securitatea cibernetică.

26.

SPRIJINĂ continuarea proiectului Întreprinderea comună EuroHPC, care își propune să creeze în Europa un ecosistem de infrastructuri de servicii și de date HPC agregate și hiperconectate la nivel mondial, disponibil atât pentru comunitatea științifică, cât și pentru industrie, și să dezvolte competențe conexe cu scopul de a extinde accesul la aceste resurse tehnologice. INVITĂ Comisia să sprijine statele membre în eforturile lor de a stimula investițiile în infrastructura HPC și de a asigura accesul IMM-urilor.

27.

RECUNOAȘTE importanța microelectronicelor „made in Europe” ca tehnologie de bază esențială pentru o transformare digitală de succes în multe sectoare industriale, precum industria auto, industria prelucrătoare, industria aeronautică, industria spațială, sectorul apărării și securității, agricultura și asistența medicală. SUBLINIAZĂ potențialul unor lanțuri valorice hardware și software sigure, securizate, durabile și fiabile de a permite și a instaura încrederea în tehnologiile digitale europene.

Securitatea cibernetică

28.

SUBLINIAZĂ importanța securității cibernetice ca element esențial pentru o piață unică digitalizată, întrucât asigură încrederea în tehnologia digitală și în procesul de transformare digitală. RECUNOAȘTE că o conectivitate sporită, în paralel cu consolidarea serviciilor digitale, poate duce la expunerea cetățenilor, a întreprinderilor și a administrațiilor publice la amenințările și la infracțiunile cibernetice, care sunt din ce în ce mai numeroase și mai sofisticate. În acest context, EVIDENȚIAZĂ importanța protejării integrității, securității și rezilienței infrastructurilor critice, rețelelor, serviciilor și echipamentelor terminale de comunicații electronice. SPRIJINĂ necesitatea de a asigura și a pune în aplicare o abordare coordonată pentru a atenua principalele riscuri, cum ar fi activitatea comună în curs bazată pe setul de instrumente al UE privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G și implementarea acestora în condiții de siguranță în UE. SPRIJINĂ intensificarea cooperării strategice, operaționale și tehnice dintre nivelul european și statele membre. SUBLINIAZĂ că securitatea cibernetică este o responsabilitate comună a tuturor actorilor, dar că securitatea integrată începând cu momentul conceperii și în mod implicit este o condiție prealabilă pentru câștigarea încrederii utilizatorilor. ÎNCURAJEAZĂ cooperarea și colaborarea voluntară între sectorul public și cel privat și SUBLINIAZĂ importanța educării cetățenilor UE prin intermediul unor programe de competențe digitale adecvate cu privire la atenuarea amenințărilor cibernetice.

29.

RECUNOAȘTE valoarea consolidării capacității UE de a preveni, descuraja, înfrâna și răspunde la activitățile cibernetice răuvoitoare, utilizând cadrul său privind un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare („setul de instrumente pentru diplomația cibernetică”).

30.

SALUTĂ planurile Comisiei de a asigura norme coerente pentru operatorii de pe piață și de a facilita un schimb de informații sigur, solid și adecvat cu privire la amenințări, precum și la incidente, inclusiv prin intermediul unei revizuiri a Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS), pentru a căuta opțiuni de îmbunătățire a rezilienței cibernetice și răspunsuri mai eficace la atacurile cibernetice, în special asupra unor activități economice și societale esențiale, respectând în același timp competențele statelor membre, inclusiv responsabilitatea pentru securitatea lor națională.

31.

SPRIJINĂ Comisia în consolidarea pieței unice a produselor, serviciilor și proceselor de securitate cibernetică, întrucât o piață unică digitalizată poate prospera numai dacă există o încredere publică generală că aceste produse, servicii și procese oferă un nivel adecvat de securitate cibernetică. Cerințele minime pentru produsele din cadrul internetului obiectelor vor garanta un nivel minim de securitate cibernetică pentru întreprinderi și consumatori. SUBLINIAZĂ, în acest context, necesitatea de a se sprijini IMM-urile ca element esențial al ecosistemului de securitate cibernetică european. SUBLINIAZĂ necesitatea de a se elabora în continuare standarde de securitate cibernetică și, după caz, sisteme de certificare a produselor, serviciilor și proceselor TIC, bazate pe standarde europene sau internaționale și în conformitate cu Regulamentul privind securitatea cibernetică. ESTE DE ACORD că acest lucru va reprezenta o contribuție importantă la asigurarea siguranței și securității produselor conectate introduse pe piață, fără a împiedica inovarea. În ambele domenii, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) ar trebui să joace un rol important în realizarea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune. IA ACT de intenția Comisiei de a institui o unitate comună a UE pentru securitate cibernetică.

32.

SPRIJINĂ eforturile vizând consolidarea capacității tehnologice și industriale a Uniunii de a se proteja împotriva amenințărilor cibernetice, prin stimularea capacităților de cercetare și inovare în materie de securitate cibernetică, pentru a-și securiza în mod autonom economia și infrastructurile critice și pentru a deveni un lider mondial pe piața securității cibernetice. ÎNCURAJEAZĂ cooperarea și coordonarea strategică și durabilă între sectoare, între comunitățile de cercetare în domeniul securității cibernetice și între administrațiile publice, intensificarea cooperării civilo-militare, precum și coordonarea și punerea în comun a investițiilor în inovare de către companiile și întreprinderile nou-înființate din domeniul securității cibernetice pentru a se extinde la nivel mondial, cum ar fi activitatea comună în curs pentru crearea unei rețele de centre naționale de coordonare, împreună cu Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică.

Tehnologia 5G/6G și conectivitatea

33.

SUBLINIAZĂ că realizarea obiectivelor UE pentru 2025 în materie de conectivitate gigabit cu infrastructuri securizate de foarte mare capacitate, cum ar fi infrastructurile de fibră optică și 5G, necesită stimularea investițiilor în rețele capabile să ofere viteze de ordinul gigabiților, disponibile pentru toate gospodăriile, rurale sau urbane, pentru întreprinderi și alți factori socioeconomici, precum și pentru principalele coridoare de transport europene, ca bază pentru economia și societatea digitală europeană. INVITĂ Comisia să clarifice Comunicarea privind gigabiții în consecință și SALUTĂ finanțarea în vederea atingerii acestui obiectiv prin programe de finanțare ale UE și ale statelor membre în sectoare în care se înregistrează disfuncționalități ale pieței. ÎNCURAJEAZĂ Comisia și statele membre să exploreze în continuare sustenabilitatea tuturor tehnologiilor de bandă largă existente, capabile să contribuie la implementarea unor infrastructuri de rețea de foarte mare capacitate în întreaga Europă. INVITĂ Comisia să revizuiască Regulamentul privind roamingul, să prezinte recomandări statelor membre pentru a reduce costurile de implementare a rețelelor și pentru a facilita introducerea unor infrastructuri de foarte mare capacitate, inclusiv infrastructuri de fibră optică și 5G. De asemenea, INVITĂ Comisia să prezinte un pachet de măsuri suplimentare pentru a sprijini nevoile actuale și emergente privind implementarea rețelelor până la sfârșitul anului 2021, inclusiv Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă și un nou program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, precum și să revizuiască normele relevante privind ajutoarele de stat în condiții de concurență echitabile, inclusiv Orientările Comisiei privind rețelele în bandă largă, cât mai curând posibil, pentru a facilita finanțarea publică necesară, inclusiv pentru implementarea conectivității de foarte mare capacitate în zonele rurale și îndepărtate.

34.

SUBLINIAZĂ că pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea unei conectivități rapide și omniprezente, dar că în multe regiuni europene aceasta nu există încă.

INVITĂ Comisia și statele membre să îmbunătățească condițiile de investiții, inclusiv prin:

(i)	programe de finanțare publică, acolo unde este necesar la nivel european, pentru a sprijini investițiile în infrastructura de rețele digitale de foarte mare capacitate, în special în zonele rurale;

(ii)	acordarea de frecvențe radio 5G până la sfârșitul anului 2020, luând în considerare eventualele întârzieri cauzate de pandemia de COVID-19, în condiții previzibile și favorabile investițiilor;

(iii)

asigurarea de procese eficace și transparente care să permită introducerea accelerată a infrastructurilor de foarte mare capacitate, inclusiv a infrastructurilor de fibră optică și 5G și

(iv)	punerea în aplicare în timp util a măsurilor relevante în conformitate cu setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G.

35.

INVITĂ Comisia să prezinte un plan de acțiune revizuit pentru tehnologiile 5G și 6G, sprijinit cu măsuri de finanțare adecvate, bazate pe fonduri provenite din cadrul financiar multianual și Fondul de redresare al UE. Aceste măsuri ar trebui să stabilească cadrul adecvat pentru a permite tuturor părților interesate să investească în cele mai avansate soluții de rețele și servicii 5G, în conformitate cu principiile dreptului concurenței, și să stimuleze întreprinderile europene să înceapă dezvoltarea și consolidarea capacităților tehnologice în domeniul 6G. RECUNOAȘTE importanța protecției proprietății intelectuale în vederea stimulării investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru participarea continuă a industriei UE la dezvoltarea de tehnologii-cheie în domeniul 5G/6G, necesare pentru realizarea obiectivelor de conectivitate ale UE pentru 2025.

36.

SUBLINIAZĂ că introducerea noilor tehnologii, cum ar fi 5G/6G, ar trebui să mențină capacitatea autorităților de aplicare a legii, a autorităților de securitate și a sistemelor judiciare de a-și îndeplini în mod eficace funcțiile legitime. ȚINE seama de orientările internaționale privind impactul câmpurilor electromagnetice asupra sănătății. EXPRIMĂ importanța de a lupta împotriva răspândirii dezinformării legate de rețelele 5G, în special în ceea ce privește afirmațiile false conform cărora aceste rețele constituie o amenințare la adresa sănătății sau sunt legate de COVID-19.

37.

INVITĂ statele membre și Comisia să facă schimb de informații în materie de bune practici și metodologii privind punerea în aplicare a măsurilor-cheie relevante recomandate în setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G și, în special, să aplice, după caz, restricțiile relevante asupra furnizorilor care prezintă risc ridicat pentru activele de bază definite ca fiind esențiale și sensibile în evaluările coordonate ale riscurilor la nivelul UE. Toți potențialii furnizori trebuie să fie evaluați pe baza unor criterii obiective comune. SALUTĂ intenția Comisiei de a evalua, cu cooperarea statelor membre, Recomandarea privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G și, în acest sens, SOLICITĂ Comisiei să pună la dispoziție o evaluare a punerii în aplicare a setului de instrumente și, dacă este cazul, să exploreze noi metodologii și instrumente pentru a atenua posibilele riscuri în materie de securitate cibernetică a rețelelor 5G.

Durabilitatea mediului

38.

RECUNOAȘTE că infrastructurile, tehnologiile și aplicațiile digitale sunt factori determinanți pentru abordarea provocărilor legate de climă și mediu în Europa, astfel cum se propune în Pactul verde european. SOLICITĂ ca ecosistemul digital al Europei să contribuie în mod activ cât mai curând posibil la realizarea obiectivului unei UE neutre din punct de vedere climatic. SUBLINIAZĂ necesitatea de a se reduce decalajul dintre transformarea verde și cea digitală, pentru a se valorifica întregul potențial al tehnologiilor digitale pentru protecția mediului și a climei, de exemplu prin programe de finanțare specifice.

39.

ÎNCURAJEAZĂ Comisia și statele membre să crească capacitatea de previzionare a riscurilor climatice și de mediu prin utilizarea tehnologiilor de avangardă, pentru a consolida rolul principal deținut de UE la nivel mondial. SOLICITĂ Comisiei și statelor membre să își asume rolul de lider, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, în elaborarea unei strategii globale privind datele de mediu până în 2025.

40.

SUBLINIAZĂ că trebuie aplicate soluții digitale inteligente în toate sectoarele, în special pentru a îmbunătăți în mod prioritar eficiența energetică și pentru a accelera tranziția către o economie circulară. SALUTĂ intenția Comisiei de a lucra cu pașapoarte digitale ale produselor, care permit trasabilitatea și schimbul de informații de-a lungul întregului lanț valoric.

41.

OBSERVĂ totuși că, în prezent, sectorul TIC contribuie în mod semnificativ la un procent din ce în ce mai mare de emisii de gaze cu efect de seră la nivel mondial, iar intensificarea puternică a utilizărilor sugerează că această amprentă de carbon s-ar putea dubla în următorii ani dacă nu se iau măsuri adecvate. ESTE DE ACORD, prin urmare, că însuși sectorul TIC ar trebui să continue să își reducă amprenta de mediu și emisiile de gaze cu efect de seră. RECUNOAȘTE modelul de urmat pe care îl oferă pionierii în materie de servicii digitale în sectoarele public și privat și îi ÎNCURAJEAZĂ să împărtășească lecțiile învățate. SALUTĂ intenția Comisiei de a prezenta măsuri, însoțite de o evaluare a impactului detaliată, pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a asigura neutralitatea climatică a rețelelor și centrelor de date până în 2030, printre altele prin promovarea tehnologiilor inovatoare, abordând în același timp sistemele preexistente, și pentru a preveni uzura morală digitală.

42.

SPRIJINĂ necesitatea informării consumatorilor cu privire la amprenta de carbon a dispozitivelor, acordându-le totodată un drept extins de a-și repara cu ușurință și la un preț accesibil dispozitivele și de a-și actualiza automat software-ul într-un interval de timp rezonabil. ÎNCURAJEAZĂ statele membre să dezvolte capacitatea de reparare, demontare și reciclare a produselor electronice și să integreze în planurile lor naționale de acțiune privind achizițiile publice noile criterii privind achizițiile publice verzi, aplicabile centrelor de date și serviciilor de cloud. ÎNCURAJEAZĂ, prin intermediul politicilor de achiziții ale statelor membre și ale instituțiilor UE, utilizarea produselor provenite din reutilizare sau care conțin materiale reciclate.

E-sănătatea

43.

RECUNOAȘTE că criza provocată de pandemia de COVID-19 demonstrează importanța transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire și valoarea acesteia în consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate și a răspunsului acestora la pandemie. SUBLINIAZĂ că dezvoltarea unui spațiu european al datelor privind sănătatea de către Comisie împreună cu autoritățile publice din domeniul sănătății ale statelor membre are potențialul de a facilita dezvoltarea unor mijloace eficace de prevenire, diagnosticare, tratament și îngrijire. Acest lucru ar putea de asemenea să asigure o eficiență sporită din punctul de vedere al costurilor și optimizarea fluxului de lucru în domeniul asistenței medicale, conducând astfel la îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate pentru pacienți și a sistemelor de supraveghere epidemiologică, precum și la sustenabilitatea pe termen mai lung a sistemelor de sănătate. ESTE DE ACORD cu faptul că spațiul european al datelor privind sănătatea ar trebui să fie axat pe obiective și calitate. Acest lucru necesită o interpretare comună a utilizării datelor privind sănătatea în conformitate cu legislația internațională, a Uniunii și națională, precum și cu respectarea deplină a cerințelor specifice de nivel superior referitoare la protecția datelor cu caracter personal privind sănătatea.

44.

Legat de perioada ulterioară crizei provocate de pandemia de COVID-19, REAMINTEȘTE că aplicațiile mobile care ajută la depistarea contactelor și la avertizare ar trebui să includă toate garanțiile pentru respectarea drepturilor fundamentale, îndeosebi în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, și să fie interoperabile la nivel transfrontalier în conformitate cu orientările pregătite cu sprijinul Comisiei. În acest scop, SOLICITĂ statelor membre să instituie garanții solide, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.

45.

INVITĂ statele membre să își unească forțele în cadrul unui efort la nivelul UE de a crește investițiile în sisteme care oferă acces securizat și fiabil la datele privind sănătatea în interiorul și în afara granițelor și de a intensifica implementarea acestor sisteme, în special prin analizarea posibilităților privind dezvoltarea unui format european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate, care va contribui la depășirea fragmentărilor și a lipsei de interoperabilitate, precum și prin sprijinirea acțiunilor vizând orientări europene și alinierea strategiilor în domeniul e-sănătății în cadrul rețelei europene de e-sănătate, asigurând în același timp respectarea deplină a cerințelor specifice de nivel superior pentru protecția datelor cu caracter personal privind sănătatea. OBSERVĂ că, în plus, pentru a promova medicina personalizată și preventivă, sunt necesare eforturi considerabile pentru a permite schimbul de date privind sănătatea în scopuri legate de cercetare.

Actul legislativ privind serviciile digitale

46.

SALUTĂ intenția Comisiei de a consolida, a moderniza și a clarifica normele cu privire la serviciile digitale prin adoptarea unui pachet legislativ privind serviciile digitale și SUBLINIAZĂ necesitatea unor măsuri rapide în acest domeniu.

47.

REMARCĂ faptul că economia platformelor online este o componentă importantă a pieței unice, deoarece conectează întreprinderile europene și consumatorii europeni dincolo de frontierele naționale, permite comerțul, antreprenoriatul și noile modele de afaceri, sporind totodată posibilitățile de alegere ale consumatorilor în materie de bunuri și servicii. RECUNOAȘTE că extinderea și diversitatea noilor modele și servicii de afaceri digitale s-au schimbat în mod semnificativ de-a lungul timpului și că unele servicii au generat noi provocări pe care cadrul de reglementare existent nu le abordează întotdeauna. SUBLINIAZĂ beneficiile importante aduse de Directiva privind comerțul electronic în ceea ce privește securitatea juridică, comerțul transfrontalier și dezvoltarea serviciilor digitale.

48.

SUBLINIAZĂ necesitatea unor norme clare și armonizate bazate pe dovezi cu privire la responsabilitățile și răspunderea pentru serviciile digitale, care să le garanteze intermediarilor de servicii de internet un nivel adecvat de securitate juridică. EVIDENȚIAZĂ necesitatea de a consolida capacitățile europene și cooperarea autorităților naționale, păstrând și întărind principiile fundamentale ale pieței unice, și necesitatea de a consolida siguranța cetățenilor și de a proteja drepturile acestora în mediul digital, la nivelul întregii piețe unice.

49.

SUBLINIAZĂ necesitatea unor acțiuni eficace și proporționale împotriva activităților și conținuturilor ilegale în mediul online, inclusiv distribuirea de produse ilegale, contrafăcute și periculoase, asigurând totodată protecția drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare, pe un internet deschis, liber și sigur. RECUNOAȘTE necesitatea de a aborda diseminarea discursurilor de incitare la ură și a dezinformării în mediul online.

50.

RECUNOAȘTE că anumite societăți de platforme online foarte mari oferă vizibilitate și acces pe piață întreprinderilor mai mici. Totuși, acestea atrag, de asemenea, active importante, inclusiv volume mari de date, care le pot aduce în poziția de a controla accesul în economia digitală. Prin aceasta se poate risca o restricționare a capacității inovatorilor noi de a reuși să intre cu succes pe piață și o limitare a posibilităților de alegere ale consumatorilor. SALUTĂ evaluarea și revizuirea în curs, efectuate de Comisie, ale adecvării normelor UE în materie de concurență pentru era digitală și lansarea unei anchete sectoriale. SPRIJINĂ intenția Comisiei de a colecta dovezi cu privire la această chestiune și de a explora în continuare norme ex ante pentru a se asigura că piețele caracterizate de platforme mari cu efecte de rețea semnificative, care controlează accesul, rămân echitabile și disputabile pentru inovatori, întreprinderi și noii participanți pe piață.

Politica în domeniul mass-mediei

51.

SPRIJINĂ planul de consolidare a unei politici orientate spre viitor în domeniul mass-mediei prin promovarea unei mass-media libere și de încredere. Jurnalismul de calitate, un peisaj mediatic diversificat, durabil și independent, transparența și promovarea puternică a alfabetizării mediatice sunt deosebit de importante în procesul de transformare digitală și esențiale pentru democrația europeană, contribuind totodată la contracararea răspândirii știrilor false și a dezinformării în mediul online. Acest efort ar trebui să țină seama și de potențialul cultural și creativ pentru a consolida conținutul european. Acesta include, de asemenea, dezvoltarea în continuare a programului UE Europa creativă, care ar trebui să sprijine proiectele audiovizuale inovatoare prin intermediul programului MEDIA.

Identificarea electronică și serviciile de încredere, administrațiile publice, standardele și tehnologia blockchain

52.

RECUNOAȘTE că, pe lângă faptul că reprezintă un factor determinant al pieței unice digitalizate, soluțiile pentru gestionarea identității digitale și a serviciilor de încredere (semnături, sigilii, mărci temporale electronice, mijloace electronice de trimitere la distanță și de autentificare a unui site internet) vor contribui la conturarea societății viitorului. INVITĂ Comisia să revizuiască legislația existentă, printre altele pentru a crea un cadru fiabil, comun, interoperabil și neutru din punct de vedere tehnologic pentru identitatea digitală, care să protejeze avantajul competitiv al întreprinderilor europene și să apere valorile comune ale UE și drepturile fundamentale, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. În acest context, INVITĂ Comisia să aibă în vedere propuneri privind dezvoltarea în continuare a cadrului actual pentru identificarea și autentificarea transfrontalieră pe baza Regulamentului e-IDAS în direcția unui cadru pentru la o identitate digitală europeană, care să stimuleze statele membre să pună la dispoziție identități digitale, sigure, interoperabile și utilizabile la scară largă pentru toți europenii, în vederea realizării de tranzacții online sigure la nivel public și privat. SUBLINIAZĂ că criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea dezvoltării rapide a unor servicii publice online care să le permită cetățenilor să interacționeze de la distanță cu autoritățile publice.

53.

RECUNOAȘTE că o transformare digitală rapidă și cuprinzătoare a administrațiilor publice la toate nivelurile reprezintă un element esențial al pieței unice digitalizate și al strategiei de redresare în urma crizei, precum și o forță motrice pentru soluții tehnologice noi și inovatoare pentru serviciile publice și provocările societale. RECUNOAȘTE că maturitatea și calitatea datelor diferă de la o țară la alta, ceea ce afectează capacitatea de a furniza servicii transfrontaliere. INVITĂ Comisia să propună o politică a UE consolidată în domeniul guvernării digitale, având în vedere incluziunea digitală a tuturor cetățenilor și actorilor privați, cu scopul de a asigura coordonarea și sprijinul pentru transformarea digitală a administrațiilor publice în toate statele membre ale UE, inclusiv interoperabilitatea și standarde comune pentru fluxuri și servicii de date securizate și fără frontiere în sectorul public. RECUNOAȘTE că administrațiile publice au responsabilitatea suplimentară de a se asigura că cetățenii sunt tratați în mod egal și că au aceleași drepturi de acces la guvernarea digitală.

54.

RECUNOAȘTE că digitalizarea sistemelor de justiție ale statelor membre are potențialul de a facilita și de a îmbunătăți accesul la justiție în întreaga UE. INVITĂ Comisia să faciliteze schimburile transfrontaliere digitale între statele membre, atât în materie penală, cât și în materie civilă, și să asigure sustenabilitatea și dezvoltarea continuă a soluțiilor tehnice care au fost concepute pentru schimburi transfrontaliere.

55.

RECUNOAȘTE importanța standardizării ca instrument strategic de sprijinire a politicilor industriale și digitale europene. SALUTĂ intenția Comisiei de a dezvolta o strategie pentru standardizare care să permită condiții de concurență echitabile și interoperabilitate, pentru a consolida sistemul european de standardizare și guvernanța sa și pentru a se asigura că UE dispune de instrumentele necesare pentru a stabili și a promova standarde tehnologice europene la nivel mondial, inclusiv pentru a promova proiectarea ecologică a serviciilor și a echipamentelor digitale, precum și pentru a încuraja implicarea actorilor europeni în cadrul forurilor mondiale de standardizare, cu sprijinul organizațiilor europene de standardizare și al ENISA. RECUNOAȘTE necesitatea de a se ține seama de standardele internaționale constante și de practicile sectoriale consacrate.

56.

RECUNOAȘTE că UE și statele membre ar trebui să exploreze oportunitățile pe care tehnologia blockchain le poate oferi în beneficiul cetățenilor, al societății și al economiei, în scopul, printre altele, al sustenabilității, al unei mai bune funcționări a serviciilor publice și al trasabilității produselor, pentru a garanta siguranța prin tranzacții și schimburi de date descentralizate și de încredere. AȘTEAPTĂ CU INTERES viitoarea strategie a Comisiei privind tehnologia blockchain, care vizează consolidarea poziției de lider a Europei în acest domeniu.

Competențele și educația

57.

CONSTATĂ că UE se confruntă cu o cerere tot mai mare, din partea tuturor sectoarelor, de lucrători cu competențe digitale de bază, precum și cu un deficit de 1 milion de profesioniști în domeniul TIC, ceea ce riscă să submineze potențialul său de dezvoltare digitală. INVITĂ statele membre și Comisia să adopte măsuri prin care să se asigure că cetățenii dispun de competențe digitale de bază și să se reducă la jumătate deficitul actual până în 2025, ținând seama de particularitățile statelor membre.

58.

SUBLINIAZĂ că pandemia de COVID-19 nu doar a demonstrat nevoia de competențe digitale, ci a și motivat cetățenii să dobândească astfel de competențe pentru a se adapta la munca la distanță și la alte modalități de implicare digitală, cum ar fi utilizarea metodelor de educație digitală din cauza închiderii școlilor și a universităților pe durata pandemiei.

59.

SOLICITĂ statelor membre, în cooperare cu Comisia, și sectorului privat să instituie toate măsurile necesare pentru a realiza procesul de recalificare și perfecționare a forței de muncă pentru era digitală, pentru a diversifica forța de muncă și pentru a atrage specialiști cu înaltă calificare în domeniul TIC și al tehnologiei, inclusiv europeni care au migrat, adaptând totodată locurile de muncă digitale pentru lucrători și furnizând conexiuni de internet fiabile și rapide în școli pentru a promova utilizarea de resurse educaționale digitale.

60.

ÎNCURAJEAZĂ cooperarea dintre Comisie și statele membre, precum și cu sectorul privat, în punerea în aplicare a Noii agende pentru competențe în Europa, în special angajamentul său de a stabili o cale care să descrie modul în care acțiunile UE și ale statelor membre pot crește proporția populației UE cu aptitudini și competențe digitale de bază, de la nivelul actual de 57 % la 65 % până în 2025, și SALUTĂ intenția Comisiei de a actualiza Agenda pentru competențe în 2020.

61.

SALUTĂ revizuirea planului de acțiune coordonat privind IA care urmează să fie efectuată împreună cu statele membre, axându-se pe competențele necesare pentru a lucra în domeniul inteligenței artificiale. RECUNOAȘTE că, pentru a-și atinge obiectivele în materie de date, Europa trebuie să realizeze investiții proporționale în competențe și alfabetizarea în domeniul datelor, inclusiv prin formarea unui număr suficient de experți și administratori de date care să furnizeze competențele digitale necesare.

62.

SALUTĂ intenția Comisiei de a actualiza Planul de acțiune pentru educația digitală în 2020 în scopul de a sprijini acțiunile statelor membre, astfel cum s-a anunțat în comunicarea intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”. SALUTĂ sprijinul acordat în cadrul viitorului program Erasmus+ și al programului Europa digitală, pentru dezvoltarea competențelor digitale de bază și avansate, inclusiv prin schimbul de bune practici, experimente, proiecte-pilot și extinderea proiectelor de succes.

63.

INVITĂ statele membre, în cooperare cu Comisia, și părțile interesate din domeniul educației să pună un accent mai mare pe STIM în educație și formare. SALUTĂ angajamentul Comisiei față de participarea egală a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei, inclusiv în tranziția digitală, astfel cum este prevăzut în Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025. SPRIJINĂ punerea în aplicare a strategiilor naționale ale statelor membre dedicate fetelor și femeilor în sectorul digitalului.

Dimensiunea internațională

64.

OBSERVĂ că, deși UE este și va rămâne cea mai deschisă regiune pentru investiții și comerț echitabil din lume, alte țări din întreaga lume adoptă practici protecționiste. SUBLINIAZĂ că, pentru a se profita de beneficiile transformării digitale, sunt necesare o cooperare internațională, un acces mai bun pe piață și norme de facilitare a comerțului într-o gamă largă de aspecte, inclusiv, dar fără a se limita la fluxurile de date la nivel transfrontalier cu țările terțe, sub rezerva unor excepții pentru obiective legitime de politică publică, cerințele de prezentare a informațiilor pentru codul sursă, taxele vamale pentru transmiterea electronică, extinderea acordului ITA și tranzacțiile electronice, precum și respectarea legislației în materie de protecție a datelor cu caracter personal și a vieții private, de protecție a consumatorilor și de proprietate intelectuală. Prin urmare, ÎNCURAJEAZĂ Comisia să utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziție, inclusiv negocierile comerciale, pentru a susține aplicarea de standarde și abordări normative care să fie transparente, nediscriminatorii și fiabile și care să promoveze comerțul digital. SPRIJINĂ Comisia în eforturile sale de a încuraja o abordare internațională privind fluxurile de date, promovând în același timp într-un mod activ modelul său de internet global sigur și deschis și urmărind obiective ambițioase în ceea ce privește accesul pe piață.

65.

SUBLINIAZĂ că punerea în aplicare a acquis-ului în domeniul digital de către țările candidate reprezintă o prioritate. EVIDENȚIAZĂ că o prezență digitală puternică în politicile de vecinătate și de dezvoltare ale UE poate și ar trebui să permită o dezvoltare durabilă în țările noastre partenere. SALUTĂ, în acest sens, angajamentul de a promova activ standardele și valorile noastre digitale europene la nivel mondial.

66.

RECUNOAȘTE necesitatea de a asigura coordonarea internațională cu țările vecine ale UE pentru a asigura introducerea efectivă a infrastructurii 5G.

Impozitarea digitalului

67.

SUBLINIAZĂ necesitatea de a adapta sistemele noastre de impozitare la era digitală, asigurând în același timp o impozitare echitabilă și eficace, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018 și din 22 martie 2019.

Concluzie

68.

SUBLINIAZĂ necesitatea de a monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acțiunilor anunțate în pachetul digital din 19 februarie 2020, inclusiv prin intermediul unui indice al economiei și societății digitale actualizat. INVITĂ statele membre, Parlamentul European și partenerii sociali să contribuie în mod activ la succesul pachetului digital. INVITĂ Comisia să informeze periodic Consiliul cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor anunțate în pachetul digital.