COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 10.12.2020

COM(2020) 798 final

2020/0353(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind bateriile și deșeurile de baterii, de abrogare a Directivei 2006/66/CE și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2020) 420 final} - {SWD(2020) 334 final} - {SWD(2020) 335 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Dezvoltarea și producția de baterii reprezintă un imperativ strategic pentru Europa în contextul tranziției către o energie curată. De asemenea, acestea sunt o componentă esențială a sectorului auto european. În UE, transporturile generează aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și reprezintă principala cauză a poluării aerului în orașe.

O utilizare pe scară mai largă a vehiculelor electrice va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și emisiile nocive generate de transportul rutier. Se preconizează că în UE se va înregistra în perioada 2020-2030 o creștere puternică a electrificării autoturismelor, camionetelor, autobuzelor și, într-o mai mică măsură, a camioanelor, în principal ca urmare a legislației UE care stabilește standarde de emisii de CO2 pentru producătorii de vehicule, dar și a legislației UE care stabilește obiective minime pentru statele membre în ceea ce privește achizițiile publice de vehicule nepoluante 1 . Ulterior, va urma electrificarea anumitor servicii rezidențiale, cum ar fi stocarea energiei sau încălzirea, care va contribui la reducerea suplimentară a emisiilor.

Conform estimărilor Forumului Economic Mondial, producția mondială de baterii trebuie multiplicată cu un factor de 19, pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon 2 .

Prezenta inițiativă urmărește modernizarea cadrului legislativ al UE privind bateriile. Aceasta face parte integrantă din Pactul verde al UE 3 , noua strategie de creștere a UE al cărei scop este transformarea UE într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care: (i) până în 2050 să nu mai existe emisii nete de GES; (ii) creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor și (iii) niciun cetățean și nicio regiune să nu fie lăsați în urmă. Aceasta se bazează pe angajamentele și pe rapoartele adoptate de către Comisia Europeană, inclusiv pe Planul de acțiune strategic privind bateriile 4 , pe noul Plan de acțiune privind economia circulară 5 , pe noua Strategie industrială pentru Europa 6  și pe strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă 7 , care are ca scop reducerea cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul transporturilor până în 2050.

Pe lângă activitatea Comisiei, atât Consiliul, cât și Parlamentul au solicitat să se ia măsuri pentru a se sprijini tranziția către electromobilitate, stocarea de energie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și un lanț valoric sustenabil al bateriilor. De asemenea, Banca Europeană de Investiții a anunțat că preconizează să crească sprijinul pentru proiectele privind bateriile, la o finanțare de peste 1 miliard EUR în 2020 8 .

Această inițiativă abordează trei grupuri de probleme strâns corelate privind bateriile.

·Primul grup se referă la lipsa condițiilor-cadru care să stimuleze investițiile în capacitatea de producție pentru baterii sustenabile. Aceste probleme sunt legate de funcționarea ineficientă a pieței unice și de lipsa unor condiții de concurență suficient de echitabile 9 , din cauza cadrelor de reglementare divergente de pe piața internă. Printre cauzele subiacente se numără punerea în aplicare neuniformă a Directivei privind bateriile, precum și lipsa unor informații fiabile și comparabile la nivelul UE.

·Al doilea grup de probleme se referă la funcționarea sub nivelul optim a piețelor de reciclare și la circuite ale materialelor insuficient închise, ceea ce limitează potențialul UE de a atenua riscul de aprovizionare cu materii prime. Există o serie de deficiențe în actualul cadru de reglementare. Aceste deficiențe includ lipsa unor norme clare și suficient armonizate, precum și dispozițiile din Directiva privind bateriile care nu iau în considerare recentele evoluții tehnologice și de piață. Aceste deficiențe reduc profitabilitatea activităților de reciclare și inhibă investițiile în tehnologii noi și în capacitate suplimentară de reciclare a bateriilor din generațiile viitoare.

·Al treilea grup de probleme se referă la riscurile sociale și de mediu care în prezent nu intră sub incidența legislației UE privind mediul. Aceste probleme includ: (i) lipsa de transparență în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime; (ii) substanțele periculoase și (iii) potențialul nevalorificat al compensării impactului asupra mediului al ciclurilor de viață ale bateriilor.

La originea acestor probleme, se află disfuncționalitățile pieței și disfuncționalitățile aferente informațiilor. Ambele tipuri de disfuncționalități sunt conexe funcționării pieței unice. În plus, acestea sunt exacerbate de un al treilea factor, complexitatea lanțurilor valorice ale bateriilor.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

În conformitate cu principiul numărului constant 10 , propunerea de regulament ar trebui să înlocuiască actuala Directivă privind bateriile.

•Coerența cu alte politici ale UE

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Propunerea este întemeiată pe articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care este utilizat pentru măsuri care au ca scop instituirea sau asigurarea funcționării pieței unice. Aceasta reprezintă o reorientare de la actualul temei juridic, întrucât Directiva 2006/66/CE privind bateriile s-a întemeiat pe articolul 175 din TCE (în prezent articolul 191 din TFUE) și pe articolul 95 din TCE (în prezent articolul 114 din TFUE) pentru dispozițiile identificate referitoare la produse.

Propunerea abordează o serie de probleme-cheie care privesc piața unică. Acestea includ: (i) condiții de concurență inechitabile pentru bateriile introduse pe piață, întrucât normele aplicabile sunt supuse interpretării; (ii) obstacole în calea funcționării piețelor de reciclare; (iii) punerea neuniformă în aplicare a Directivei privind bateriile; (iv) nevoia imperativă de investiții la scară mare pentru a răspunde pieței în schimbare; (v) nevoia de economii de scară și (vi) nevoia unui cadru de reglementare stabil și pe deplin armonizat.

În același timp, există și o serie de probleme de mediu legate de producția și utilizarea bateriilor, precum și de gestionarea bateriilor aflate la sfârșitul ciclului de viață. Toate problemele de mediu care nu sunt direct acoperite de acquis-ul UE în domeniul mediului și care, prin urmare, necesită o intervenție în materie de reglementare pot fi asociate cu funcționarea pieței unice. O astfel de problemă constă în impactul negativ asupra mediului al substanțelor periculoase conținute de baterii, atunci când acestea nu sunt eliminate în mod corespunzător; problema poate fi rezolvată dacă bateriile portabile sunt colectate și reciclate corespunzător. Unul dintre motivele pentru care nivelurile de colectare a bateriilor portabile sunt scăzute este că înființarea unor sisteme de colectare costă, iar piața unică nu asigură punerea în aplicare adecvată și armonizată a principiului „poluatorul plătește”. Nivelurile de colectare suboptime sunt, de asemenea, problematice din punctul de vedere al profitabilității activității, deoarece tehnologiile de reciclare necesită mult capital și, prin urmare, economii de scară semnificative, în unele cazuri, dincolo de piețele naționale din UE. O altă problemă constă în faptul că nu s-a reușitreducerea impactului total al bateriilor asupra mediului, prin îmbunătățirea circularității lanțului valoric al bateriilor. În acest caz, din nou, cauza principală a problemei este un eșec al pieței. Nu sunt aliniate stimulentele (și informațiile) între diferiții actori din lanțul valoric, iar în cazul piețelor pentru bateriile aflate la a doua viață ale vehiculelor electrice nu există securitate juridică în ceea ce privește statutul de deșeu al bateriilor uzate și nici informații adecvate pentru a anticipa comportamentul bateriilor.

Prin urmare, obiectivul propunerii este de a asigura punerea în aplicare a unor norme comune pentru actorii economici de pe piața unică și de a evita denaturarea concurenței. Măsurile au ca rezultat o mai bună armonizare a: (i) cerințelor privind produsele pentru bateriile introduse pe piața UE și (ii) a nivelului serviciilor de gestionare a deșeurilor, prestate de către întreprinderi. De asemenea, propunerea va stabili cerințe pentru asigurarea unei piețe funcționale pentru materiile prime secundare, totodată prevenind și reducând impactul asupra mediului generat de producția și utilizarea bateriilor (precum și de tratarea acestora, inclusiv reciclarea, la sfârșitul ciclului de viață al bateriilor). Astfel va fi promovată o industrie circulară a bateriilor în întreaga Europă și se va evita fragmentarea cauzată de abordări naționale posibil divergente.

Fabricarea și utilizarea bateriilor, lanțul valoric subiacent și manipularea bateriilor uzate reprezintă aspecte transversale care afectează multe domenii de politică. Prin urmare, pe lângă obiectivele privind piața internă, propunerea va contribui și la îndeplinirea obiectivelor privind mediul, transporturile, acțiunile în domeniul climei, energia și comerțul internațional. Analiza impactului măsurilor propuse demonstrează că, în majoritatea cazurilor, obiectivele privind piața internă predomină, iar beneficiile pentru mediu sunt complementare. Prin urmare, este oportun ca articolul 114 din TFUE să se utilizeze ca temei juridic unic.

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Există o valoare adăugată clară dacă se stabilesc cerințe comune la nivelul UE care să vizeze întregul ciclu de viață al bateriilor. Este esențial să se asigure că producătorii, importatorii și operatorii economici, în sens mai larg, fac obiectul unor cerințe armonizate care trebuie îndeplinite (i) atunci când introduc o baterie pe piața Uniunii și (ii) atunci când furnizează informații clienților la nivelul pieței unice. De asemenea, reciclatorii trebuie să poată funcționa cu cerințe uniforme care să se aplice la fel tuturor întreprinderilor de reciclare din întreaga UE. În lipsa unei intervenții la nivelul UE care să definească norme armonizate, intervenția la nivel național ar conduce la cerințe divergente pentru operatorii economici.

De asemenea, crearea unui lanț valoric sustenabil al bateriilor necesită mult capital și economii de scară care depășesc ceea ce pot oferi economiile naționale. Acest demers necesită o piață unică armonizată și funcțională în toate statele membre în care toți operatorii economici din lanțul valoric al bateriilor să fie supuși acelorași norme.

În plus, sunt necesare norme comune pentru tranziția către o economie circulară, care să contribuie la promovarea unor modele de afaceri, a unor produse și materiale inovatoare și sustenabile la nivel european. Aceste obiective nu pot fi stabilite de statele membre acționând izolat: amploarea acțiunii necesare înseamnă că acest lucru va fi mai bine realizat la nivelul UE. Prin urmare, este justificată și necesară o acțiune uniformă la nivelul UE.

•Proporționalitatea

Măsurile propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru a oferi siguranța în materie de reglementare care este necesară pentru a stimula investițiile la scară largă în economia circulară, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului.

În general, opțiunea de politică propusă reprezintă o schimbare treptată, în comparație cu cadrul instituțional și de reglementare existent (și anume, actuala Directivă privind bateriile). Pentru etapele inițiale din lanțul valoric pentru care în prezent nu există nicio legislație UE, modificările propuse rămân în cea mai mare parte la nivel de cerințe de informare și cerințe de bază pentru introducerea bateriilor pe piața UE.

În cazul unora dintre opțiunile de politică propuse, evaluarea impactului a constatat că o abordare bazată pe etape ar sprijini cel mai bine principiul proporționalității. Prin urmare, propunerea include o creștere progresivă a nivelului de ambiție și a cerințelor într-o serie de domenii. De exemplu, acest lucru este valabil pentru dispozițiile referitoare la cerințele de performanță și durabilitate pentru baterii industriale reîncărcabile. Această dispoziție include obligații de informare, ca un prim pas; nu va fi necesară stabilirea unor valori minime relevante până când nu vor fi disponibile mai multe informații.

•Alegerea instrumentului

Evaluarea Directivei privind bateriile și analiza efectuată anterior evaluării impactului au arătat că armonizarea va fi realizată mai bine prin intermediul unui regulament, spre deosebire de o directivă, ca în cazul abordări anterioare mai limitate. Măsurile naționale divergente privind colectarea deșeurilor și valorificarea deșeurilor au dus la un cadru de reglementare inconsecvent pentru operatorii economici și pentru producători. Aceste bariere actuale care se prezintă sub forma unor cadre de reglementare naționale divergente pot fi eliminate numai prin norme mai detaliate și armonizate privind organizarea proceselor de colectare și de valorificare și responsabilitățile aferente. Aceste norme detaliate și armonizate ar trebui să includă cerințe care se aplică în mod direct întreprinderilor.

Un regulament va stabili cerințe directe pentru toți operatorii, asigurând astfel securitatea juridică necesară și posibilitatea punerii în aplicare a unei piețe pe deplin integrate la nivelul UE. De asemenea, un regulament asigură punerea în aplicare a obligațiilor simultan și similar în toate cele 27 de state membre.

De asemenea, instrumentul va stabili o serie de mandate pentru Comisie în vederea elaborării unor măsuri de punere în aplicare. Aceste măsuri de punere în aplicare vor permite Comisiei să detalieze mai mult regulamentul, dacă este necesar, permițând stabilirea în timp util a unor norme comune. De asemenea, regulamentul va reduce incertitudinile cu privire la termene din cursul procesului de transpunere, tipic asociate unei directive, într-un domeniu în care timpul și securitatea juridică sunt deosebit de importante din cauza creșterii previzionate a dimensiunii pieței și din cauza schimbărilor dinamicii pieței în general.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificarea adecvării legislației existente

În aprilie 2019, Comisia a publicat o evaluare a Directivei privind bateriile 19 , în conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună reglementare și ținând seama de specificațiile de la articolul 23 din Directiva privind bateriile. Principalele constatări ale evaluării sunt rezumate în anexa 6 la evaluarea impactului și sunt integrate în analiză (în special în secțiunea privind definirea problemelor).

Această propunere de politică include măsuri care vizează domeniile identificate în evaluarea Directivei privind bateriile în cazul cărora lipsa armonizării sau dispozițiile insuficient detaliate duc la rezultate fragmentate pe piața unică. Acestea denaturează condițiile de concurență echitabile, întrucât nu asigură claritate și nici eficiența din punctul de vedere al costurilor (de exemplu, organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor). De asemenea, propunerea include o serie de măsuri care asigură faptul că mediul de reglementare este actualizat și adecvat scopului pentru a aborda noutățile tehnologice, cum ar fi bateriile pentru vehicule electrice, biciclete electrice și trotinete electrice, sau posibilitatea unei „a doua vieți” a bateriilor industriale.

•Consultările cu părțile interesate

·În contextul pregătirii unei inițiative de reglementare privind cerințele de sustenabilitate pentru baterii, DG GROW a organizat o primă rundă de consultări în perioada iunie-noiembrie 2019. Aceasta a inclus o consultare publică deschisă, pentru care au fost primite 180 de contribuții, și trei reuniuni publice cu părțile interesate privind constatările a două studii de fezabilitate.

·În urma unei decizii politice conform căreia un singur instrument juridic ar înlocui Directiva privind bateriile și ar include cerințele de sustenabilitate pentru bateriile reîncărcabile, la care DG GROW lucrează de la jumătatea anului 2018, în perioada februarie-mai 2020 a fost organizată o a doua rundă de activități de consultare. Această a doua rundă a inclus:

–interviuri specifice cu reprezentanți ai lanțului valoric al bateriilor, consumatori și asociații de protecție a mediului;

–un studiu în rândul întreprinderilor (producători, gestionari de deșeuri și reciclatori);

–un sondaj în rândul reprezentanților proiectelor de cercetare și inovare (finanțate în cadrul programului Orizont 2020 și al programului LIFE);

–reuniuni sectoriale cu părțile interesate;

–o reuniune cu grupul de experți ai statelor membre.

·Evaluarea inițială a impactului privind propunerea de regulament a fost publicată la 28 mai 2020, iar perioada de transmitere a observațiilor s-a încheiat la 9 iulie 2020. Au fost primite în total 103 răspunsuri, care au sprijinit în mare măsură pozițiile părților interesate stabilite la începutul procesului (de exemplu, în cadrul consultărilor specifice cu părțile interesate).

În ansamblu, activitățile de consultare au arătat că există o recunoaștere generală în rândul publicului a faptului că este nevoie de o inițiativă de reglementare care să vizeze întregul lanț valoric al bateriilor într-un mod integrat. Părțile interesate care au participat la consultările publice au recunoscut în general că schimbările tehnologice, economice și sociale justifică instituirea unui nou cadru de reglementare pentru baterii. De asemenea, părțile interesate au convenit că ar trebui să se realizeze o mai bună armonizare a normelor existente și să existe un cadru UE care să vizeze întregul ciclu de viață al bateriilor. Părțile interesate au afirmat că acest cadru ar trebui să cuprindă norme de sustenabilitate comune și mai stricte pentru baterii, componente, deșeuri de baterii și materiale reciclate, pentru a stabili norme clare și comune astfel încât să se garanteze funcționarea pieței unice a UE.

Principalele nevoi exprimate de reprezentanții industriei au fost următoarele: (i) un cadru de reglementare stabil care să asigure siguranța investițiilor; (ii) condiții de concurență echitabile care să permită producția sustenabilă de baterii și (iii) funcționarea eficientă a piețelor de reciclare pentru a îmbunătăți disponibilitatea materiilor prime secundare de calitate. Principalele preocupări exprimate de reprezentanții societății civile au fost cu privire la nevoia de aprovizionare sustenabilă și de aplicare a principiilor economiei circulare în lanțul valoric al bateriilor.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Pentru a sprijini analiza diferitelor opțiuni, Comisia a atribuit mai multe contracte de sprijin unor experți externi, inclusiv pentru:

·un studiu de evaluare a fezabilității măsurilor care abordează deficiențele actualului cadrul UE în materie de baterii;

·un studiu care abordează teme specifice (a doua viață, restricții, sisteme de garanții și de rambursare etc.);

·un studiu pregătitor privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică a bateriilor electrochimice reîncărcabile cu stocare internă;

·un studiu de monitorizare privind fezabilitatea în domeniul bateriilor sustenabile;

·o evaluare a impactului privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică a bateriilor electrochimice reîncărcabile cu stocare internă.

Acești experți au colaborat îndeaproape cu Comisia pe parcursul diferitelor etape ale studiului.

În plus față de aceste studii de sprijin, a fost identificată expertiză suplimentară prin cercetarea literaturii de specialitate și prin răspunsurile primite în urma consultării cu părțile interesate.

•Evaluarea impactului

Propunerea se bazează pe o evaluare a impactului. După ce au fost respectate observațiile Comitetului de control normativ formulate în avizul său negativ din 24 iunie 2020, evaluarea impactului a primit aviz pozitiv cu rezerve la 18 septembrie 2020. În avizul său final, comitetul a solicitat detalii suplimentare, în special cu privire la scenariul de referință și la alcătuirea opțiunilor de politică.

Evaluarea impactului cuprinde 13 măsuri menite să abordeze problemele legate de: (i) lipsa condițiilor-cadru, pentru a oferi stimulente pentru investiții în capacitatea de producție a bateriilor sustenabile; (ii) funcționarea sub nivelul optim a piețelor de reciclare; și (iii) riscurile sociale și de mediu care nu sunt reglementate în prezent de acquis-ul UE în domeniul mediului. Aceste 13 măsuri se bazează pe: (i) analiza efectuată în urma evaluării Directivei privind bateriile; (ii) consultările publice privind această inițiativă; (iii) diversele studii de sprijin și (iv) angajamentele politice, precum Pactul verde. Acestea reflectă faptul că sunt necesare răspunsuri în cadrul unui lanț valoric complex.

În cadrul fiecăreia dintre cele 13 măsuri de politică generale, au fost luate în considerare mai multe măsuri subiacente. În multe cazuri, aceste măsuri subiacente sunt alternative între ele (de exemplu, pentru măsura 3, obiectivele privind rata de colectare pentru bateriile portabile pot fi 65 % sau 75 %, dar nu ambele valori). În alte cazuri, măsurile subiacente sunt concepute astfel încât acestea să poată fi cumulative și/sau complementare (de exemplu, pentru măsura 13, un „pașaport” pentru bateriile industriale se aplică pe lângă obligațiile de informare). Toate aceste măsuri subiacente sunt proporțional analizate în detaliu în anexa 9 la evaluarea impactului, luând în considerare impactul acestora în comparație cu scenariul de statu-quo.

Pentru a facilita analiza, măsurile subiacente sunt grupate în patru opțiuni de politică principale, care sunt comparate în raport cu un scenariu de statu-quo. Aceste patru opțiuni sunt prezentate mai jos.

·Opțiunea 1, scenariu de statu-quo, este o opțiune care păstrează nemodificată Directiva privind bateriile, care vizează în principal etapa de sfârșit al ciclului de viață al bateriilor. Pentru etapele inițiale din lanțul valoric, nu există nicio legislație a UE și, prin urmare, această situație va rămâne neschimbată. Detalii suplimentare privind această opțiune sunt prezentate în secțiunea 5 privind scenariul de referință, precum și în anexa 9.

·Opțiunea 2, opțiunea cu nivel mediu de ambiție, este o opțiune care se bazează pe Directiva privind bateriile, dar care consolidează și crește progresiv nivelul de ambiție. Pentru etapele inițiale din lanțul valoric pentru care nu există nicio legislație a UE, modificarea propusă va stabili cerințe de informare și cerințe de bază ca o condiție pentru introducerea bateriilor pe piața UE.

·Opțiunea 3, opțiunea cu nivel ridicat de ambiție, este o abordare care este puțin mai perturbatoare, dar în limitele a ceea ce este fezabil din punct de vedere tehnic. Aceasta implică, de exemplu, stabilirea unor valori-limită și a pragurilor care trebuie respectate într-un termen stabilit.

·Opțiunea 4, opțiunea cu nivel foarte ridicat de ambiție, include măsuri care depășesc cu mult cadrul de reglementare actual și practicile comerciale actuale.

Tabelul 1 prezintă o imagine de ansamblu a diferitelor măsuri subiacente incluse în opțiunile de politică. Opțiunea preferată, pe baza evaluării impactului, este evidențiată cu verde.

Opțiunea pe care o preferă Comisia constă într-o combinare a opțiunii 2 și a opțiunii 3. Mixtul ales asigură o abordare echilibrată în ceea ce privește eficacitatea (realizarea obiectivelor) și eficiența (raportul cost-eficacitate). Opțiunea preferată îi va permite UE să răspundă condițiilor de piață în schimbare rapidă și va sprijini în mod ambițios trecerea la o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, fără riscul de a cauza costuri sau perturbări excesive.

Tabelul 1: Opțiunea preferată

Legendă: verde = opțiunea preferată; verde deschis = opțiunea preferată sub rezerva unei clauze de revizuire.

Obiectivul măsurii 1 referitor la clasificare și definire este de a clarifica dispozițiile actuale privind categoriile de baterii și de a le actualiza în conformitate cu cele mai recente evoluții tehnologice (opțiunea 2). Modificările administrative aduse anumitor dispoziții din actuala Directivă privind bateriile ar îmbunătăți eficacitatea mai multor dispoziții, fără a genera costuri economice sau sarcini administrative semnificative. Părțile interesate au afirmat că acceptă pe deplin această măsură. Se propune ca posibilitatea de a stabili o nouă metodologie pentru ratele de colectare pe baza criteriului „disponibile pentru colectare” (opțiunea 3) să fie reevaluată printr-o clauză de revizuire.

În ceea ce privește măsura 2 referitoare la a doua viață a bateriilor industriale și a bateriilor pentru vehiculele electrice, beneficiile economice și pentru mediu estimate pentru opțiunile 2 și 3 ar fi echivalente (presupunând niveluri egale de pătrundere pe piață), recunoscând că trebuie făcute compromisuri între promovarea dezvoltării celui de al doilea ciclu de viață al bateriilor, pe de o parte, și reciclare, pe de altă parte. Costurile administrative ale opțiunii 3 – conform căreia bateriile uzate nu sunt neapărat considerate deșeuri la sfârșitul primuluiciclu de viață (ci numai atunci când posesorul bateriei decide să elimine bateria) – sunt mult mai mici decât cele ale opțiunii 2. Opțiunea 3 a fost considerată opțiunea preferată în evaluarea impactului,deoarece ar încuraja cel mai mult dezvoltarea unei piețe pentru cel de al doilea ciclul de viață al bateriilor, și a fost sprijinită de părțile interesate. Opțiunea 2 – conform căreia bateriile devin deșeuri – ar genera costuri suplimentare pentru autorizațiile necesare pentru a gestiona deșeurile periculoase, ceea ce reprezintă o problemă deosebită pentru părțile interesate. Prin urmare, această opțiune ar putea limita dezvoltarea pieței pentru cel de al doilea ciclul de viață al bateriilor, întrucât costurile sunt mai mari. Comisia a concluzionat că cea mai bună cale de urmat ar fi asigurată de o combinație între opțiunile 2 și 3, care să prevadă criterii specifice de încetare a statutului de deșeu, incluzând o verificare a stării de sănătate, pe care trebuie să le îndeplinească bateriile pentru a fi trimise către reafectare sau refabricare. Această abordare, susținută de cerințe privind răspunderea extinsă a producătorilor, vizează stimularea reafectării și a refabricării bateriilor, asigurând totodată tratarea corespunzătoare a deșeurilor de baterii în conformitate cu legislația UE în domeniul deșeurilor și cu acordurile internaționale.

Pentru măsura 3 referitoare la un obiectiv privind rata de colectare a bateriilor portabile, opțiunile preferate sunt opțiunea 2, un obiectiv de colectare de 65 % în 2025 și opțiunea 3, un obiectiv de 70 % în 2030. Se estimează că aceste opțiuni vor costa aproximativ 1,09 EUR și, respectiv, 1,43 EUR pe cap de locuitor și pe an, urmând să fie finanțate prin mecanismul de răspundere extinsă a producătorilor. Există două motive pentru creșterea semnificativă a obiectivelor de colectare față de scenariul de referință. În primul rând, deoarece beneficiile de mediu cresc într-un mod nelinear, datorită creșterii ratei de colectare a bateriilor litiu-ion. În al doilea rând, deoarece dovezile arată că se vor obține economii de scară și creșteri de eficiență. Ca principiu general valabil, părțile interesate acceptă obiective de colectare mai ridicate, doar dacă sunt realiste și dacă dispun de suficient timp pentru a le îndeplini. Se consideră că acest lucru nu este valabil în cazul opțiunii 4, cu un obiectiv de colectare de 75 % până în 2025.

Opțiunea preferată pentru măsura 4 este opțiunea 2, un nou sistem de raportare pentru bateriile auto și cele industriale. Se preconizează că această măsură nu va genera costuri economice sau o sarcină administrativă semnificative, dar ar duce la creșterea ratelor de colectare. Opțiunea 3, un obiectiv de colectare specific pentru bateriile utilizate în mijloacele de transport ușoare, ar trebui să ducă la o creștere semnificativă a ratelor de colectare. Totuși, având în vedere necesitatea de a elabora mai întâi metodologia bazată pe criteriul „disponibile pentru colectare”, se propune ca această opțiune să fie reevaluată printr-o clauză de revizuire.

Opțiunea preferată pentru măsura 5 privind nivelurile de eficiență a reciclării și recuperarea materialelor este opțiunea 2, creșterea obiectivelor pentru bateriile plumb-acid, și opțiunea 3, introducerea unor obiective noi pentru bateriile litiu-ion și pentru cobalt, nichel, litiu și cupru. Opțiunea 2 stabilește obiective pentru 2025 pe baza a ceea ce este fezabil din punct de vedere tehnic, în timp ce opțiunea 3 stabilește obiective pentru 2030 pe baza a ceea ce va fi fezabil din punct de vedere tehnic în viitor. Din cauza gradului ridicat de incertitudine cu privire la o serie de variabile, s-a dovedit dificilă cuantificarea impactului economic și asupra mediului al acestor opțiuni. Estimările de modelare indică faptul că ar avea un impact pozitiv, chiar în cele mai conservatoare ipoteze.

Pentru măsura 6 referitoare la amprenta de carbon a bateriilor vehiculelor electrice, opțiunea preferată este opțiunea 2, o declarație obligatorie, completată în viitor cu opțiunea 3, care să stabilească clase de performanță privind amprenta de carbon și pragurile maxime, ca o condiție pentru introducerea bateriilor pe piața UE. Dacă s-ar introduce în avans, opțiunea 3 ar fi mai eficace decât opțiunea 2, însă este nevoie de mai mult timp pentru a completa informațiile și cadrul metodologic necesare. Totuși, opțiunea 2 va permite introducerea progresivă a măsurilor prevăzute în opțiunea 3. Astfel de măsuri vizează să contribuie la obiectivul Uniunii de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și de a combate schimbările climatice, astfel cum se menționează în noul Plan de acțiune pentru economia circulară, pentru o Europă mai curată și mai competitivă 20 . Actul delegat de stabilire a valorilor-prag pentru carbon va fi sprijinit de o evaluare specifică a impactului.

Pentru măsura 7 referitoare la performanța și durabilitatea bateriilor industriale reîncărcabile și ale bateriilor vehiculelor electrice, opțiunea preferată este opțiunea 2, care stabilește cerințe de informare pe termen scurt. Acest lucru ar contribui la armonizarea metodei de calcul și a disponibilității caracteristicilor de performanță și de durabilitate ale bateriilor, permițând astfel consumatorilor și întreprinderilor să ia decizii în cunoștință de cauză. Odată ce informațiile necesare sunt disponibile și activitatea de standardizare a fost finalizată, vor putea fi introduse cerințe minime de performanță (opțiunea 3) într-o etapă ulterioară. Comisia a concluzionat că această opțiune este mai eficace pe termen lung, pentru a ajuta piața să facă tranziția la baterii cu un nivel mai bun de performanță și, astfel, să declanșeze o schimbare în direcția unui impact mai redus asupra mediului.

Pentru măsura 8 referitoare la bateriile portabile nereîncărcabile, opțiunea preferată este opțiunea 2, care stabilește parametrii de performanță electrochimică și de durabilitate, pentru a minimiza utilizarea ineficientă a resurselor și a energiei. De asemenea, acești parametri vor fi preluați de cerințele de etichetare care fac obiectul măsurii 12, pentru a informa consumatorii despre performanța bateriilor. În ceea ce privește opțiunile 3 și 4, concluzia este că nu există suficiente dovezi disponibile pentru a demonstra eficacitatea și fezabilitatea unei eliminări treptate parțiale sau complete a bateriilor neîncărcabile. Producătorii și reciclatorii de baterii nereîncărcabile se opun acestor două opțiuni mai ambițioase.

Opțiunea preferată pentru măsura 9 este atât opțiunea 2, care include o declarație obligatorie privind conținutul reciclat, pe termen scurt, cât și opțiunea 3, care stabilește obiective obligatorii privind conținutul reciclat pentru litiu, cobalt, nichel și plumb în 2030 și 2035. Cele două opțiuni sunt complementare și ar contribui la asigurarea unui cadru juridic previzibil care ar stimula actorii de pe piață să investească în tehnologii de reciclare, care, în alte condiții, nu ar fi dezvoltate pentru că nu sunt competitive din punct de vedere al costurilor cu producția de materii prime virgine.

Pentru măsura 10 privind răspunderea extinsă a producătorilor și organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, nu s-a propus nicio opțiune cu un grad ridicat de ambiție, deoarece aceasta implică în principal o ajustare a dispozițiilor actuale din Directiva privind bateriile. Măsura propusă ar asigura condiții de concurență echitabile în cazul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor pentru bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale care sunt clasificate în prezent ca baterii industriale, precum și în cazul organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor pentru bateriile portabile. Costurile economice ale acestei măsuri se preconizează a fi neglijabile și, în mare măsură, compensate de beneficiile pentru mediu ale creșterii ratelor de colectare.

Pentru măsura 11 referitoare la cerințele de proiectare pentru bateriile portabile, opțiunea preferată este o obligație consolidată privind posibilitatea de demontare a bateriei (opțiunea 2) și o nouă obligație privind posibilitatea de înlocuire a bateriei (opțiunea 3). Costurile economice ale acestor opțiuni sunt neglijabile, iar opțiunile vor genera beneficii pentru mediu și economii de resurse. Acest lucru se realizează prin facilitarea reutilizării, a reparării și a reciclării bateriilor și a aparatelor în care acestea sunt integrate.

Pentru măsura 12 referitoare la furnizarea de informații fiabile, este preferată o combinare a opțiunilor 2 și 3. Este preferată opțiunea 2, introducerea unui sistem de etichetare tipărit și online care să ofere informații de bază și mai personalizate, deoarece ar contribui la furnizarea de informații îmbunătățite consumatorilor și utilizatorilor finali și ar stimula o reorientare a pieței către baterii mai ecologice. Principiul opțiunii 3, un sistem electronic de schimb și un pașaport al bateriilor, astfel cum este propus de Global Batteries Alliance, este acceptat de către mai multe organizații mondiale. Sistemul electronic de schimb va impune un cost administrativ unic pentru înființarea sa, dar va avea ca rezultat simplificarea administrativă și va reduce costurile de punere în aplicare pe termen lung. Pașaportul bateriilor ar trebui să permită operatorilor care se ocupă de cel de-al doilea ciclu de viață să ia decizii comerciale în cunoștință de cauză și ar trebui să permită reciclatorilor să își planifice mai bine operațiunile și să își îmbunătățească nivelurile de eficiență a reciclării.

Pentru măsura 13 referitoare la diligența necesară pentru materiile prime, opțiunea preferată este opțiunea 3, o abordare obligatorie. Părțile interesate au ajuns la un nivel aproximativ de consens cu privire la faptul că această opțiune ar fi mai eficace în ceea ce privește abordarea riscurilor sociale și de mediu conexe extracției materiilor prime, prelucrării și comercializării anumitor materii prime în scopul producției de baterii. Această opțiune ar trebui luată în considerare în lumina lucrărilor în curs cu privire la o propunere legislativă intersectorială privind guvernanța corporativă durabilă, pe care Comisia intenționează să o prezinte în 2021.

Anexa 3 la evaluarea impactului oferă o prezentare sintetică a costurilor și beneficiilor, în special cuantificarea acestora.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Măsurile propuse au un impact neglijabil în ceea ce privește sarcina administrativă.

Această propunere de politică utilizează la maximum potențialul digitalizării pentru a reduce costurile administrative. De exemplu, măsura 12 propune instituirea unui schimb electronic de informații pentru baterii, care să conțină informații despre fiecare model de baterii portabile și industriale introduse pe piață. În cadrul măsurii 12, ar urma să fie creat și un pașaport al bateriei pentru fiecare baterie industrială și fiecare baterie de vehicul electric introduse pe piață. Atât dezvoltarea sistemului de schimb de informații, cât și elaborarea pașaportului vor impune costuri considerabile Comisiei și întreprinderilor. Totuși, acestea vor pune la dispoziția autorităților din statele membre și a Comisiei un instrument solid pentru punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute în regulamentul propus, precum și un instrument de informații de piață pentru revizuirea și perfecționarea obligațiilor pe viitor.

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea implică utilizarea personalului și a finanțelor pentru achiziționarea de date și de servicii. Se preconizează că unele dintre nevoile de personal vor fi satisfăcute prin alocările existente pentru Comisie, Centrul Comun de Cercetare (JRC) și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA). Necesarul de resurse umane al Comisiei va fi asigurat din efectivele de personal ale direcției generale care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau care au fost redistribuite intern în cadrul direcției generale. Acestor angajați li se vor alătura efective suplimentare de personal care urmează să fie alocate direcției generale de gestionare în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

·monitorizarea activității de standardizare în cadrul CEN/CENELEC;

·elaborarea unor specificații comune privind: (i) performanța și durabilitatea bateriilor portabile nereîncărcabile; (ii) performanța și durabilitatea bateriilor industriale reîncărcabile și (iii) siguranța sistemelor de stocare a energiei cu acumulatori staționari;

·sprijinirea elaborării unor norme armonizate de calcul pentru: (i) declarația privind amprenta de carbon [inclusiv revizuirea normelor privind categoria de amprentă de mediu a produselor (PEFCR) pentru bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile] și (ii) calcularea claselor de performanță privind amprenta de carbon pentru bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile;

·sprijinirea elaborării unor norme armonizate de calcul pentru: (i) conținut reciclat din bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile; (ii) nivelurile de eficiență a reciclării; (iii) materialele recuperate și (iv) clasificarea deșeurilor;

·elaborarea orientărilor privind posibilitatea de demontare și posibilitatea de înlocuire a bateriilor portabile;

·instituirea unui schimb electronic de informații pentru transmiterea informațiilor referitoare la bateriile vehiculelor electrice și la bateriile industriale reîncărcabile;

·elaborarea unor criterii de achiziții publice verzi pentru baterii;

·modificarea listei de deșeuri din Decizia 2000/532/CE a Comisiei 21 ;

·efectuarea unei evaluări a riscurilor privind substanțele utilizate în baterii și gestionarea acestor riscuri;

·modificarea obligațiilor de raportare.

JRC va juca un rol esențial pentru a sprijini Comisia cu o parte dintre activitățile tehnice necesare. Studiile necesare, precum și un acord administrativ cu JRC pentru a sprijini Comisia într-o serie de fluxuri de lucru (prezentate cu marcatori mai jos) vor fi finanțate cu aproximativ 6,2 milioane EUR.

·Elaborarea unor specificații comune privind: (i) performanța și durabilitatea bateriilor portabile de uz general; (ii) performanța și durabilitatea bateriilor industriale reîncărcabile și ale bateriilor vehiculelor electrice și (iii) siguranța sistemelor de stocare a energiei cu acumulatori staționari.

·Elaborarea unor norme armonizate pentru: (i) colectarea separată a bateriilor portabile; (ii) declararea amprentelor de carbon; (iii) calcularea amprentei de carbon, a conținutului reciclat și a nivelurilor de eficiență a reciclării, precum și pentru (iv) calcularea claselor de performanță privind amprenta de carbon pentru bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile.

·Analizarea criteriilor de achizițiile publice verzi (inclusiv consultarea părților interesate din domeniul achizițiilor publice și verificarea juridică a normelor propuse privind achizițiile publice).

·Justificarea orientărilor privind posibilitatea de demontare și posibilitatea de înlocuire a bateriilor portabile.

·Justificarea elaborării de modificări specifice pentru intrările relevante bateriilor, din lista europeană a deșeurilor.

·Justificarea eliminării treptate a bateriilor portabile nereîncărcabile de uz general.

·Justificarea cerințelor de etichetare.

·Elaborarea criteriilor de achiziții publice verzi.

De asemenea, ECHA va sprijini Comisia în ceea ce privește gestionarea substanțelor din baterii și restricțiile de reglementare aplicabile acestora, ca parte a activităților actuale în cadrul REACH. Acest lucru necesită un număr total de doi noi agenți temporari echivalent normă întreagă (ENI) (AD 5-7) la ECHA (cost mediu de 144 000 EUR/an, pe o perioadă de 7 ani și mai mult). În plus, un agent contractual ENI (CA FG III, cost mediu de 69 000 EUR/an, pe o perioadă de 3 ani) va fi necesar pentru a crește baza de cunoștințe și a facilita stabilirea priorităților și a unui plan de lucru în cunoștință de cauză. Acest plan de lucru ar trebui să aibă la bază un studiu pentru a dezvolta cunoștințele actuale ale ECHA cu privire la modul în care industria bateriilor își gestionează substanțele chimice periculoase, pentru a identifica substanțele relevante pentru gestionarea riscurilor pe viitor în materie de reglementare. Se estimează că studiul va costa 400 000 EUR (pe o perioadă de 3 ani) pentru a externaliza o parte din nevoile de cercetare.

DG GROW a estimat că elaborarea sistemului propus de schimb electronic de informații privind bateriile va costa aproximativ 10 milioane EUR. De asemenea, un studiu de fezabilitate, care urmează să fie lansat în 2021, va evalua care este cea mai bună arhitectură pentru sistemul propus de schimb electronic de informații și ce servicii ar trebui să furnizeze acesta.

Comisia Europeană va fi responsabilă cu negocierea regulamentului, cu punerea în aplicare generală a acestuia și cu adoptarea tuturor actelor de punere în aplicare/actelor delegate prevăzute de regulament. În acest sens, vor fi necesare următoarele: (i) activitățile desfășurate în cadrul JRC și al ECHA și (ii) procesele decizionale obișnuite, inclusiv consultarea părților interesate și procedurile comitetului. Simulările financiare actuale se bazează pe 2 posturi AD ENI numai pentru îndeplinirea sarcinilor manageriale, și anume: (i) negocierea și punerea generală în aplicare a regulamentului și (ii) diferitele activități pregătitoare și elaborarea legislației secundare în conformitate cu termenele propuse în Regulamentul privind bateriile. Sarcinile tehnice pot fi îndeplinite de 1 expert național detașat ENI (având în vedere calendarul preconizat) și de agenți contractuali. Unul dintre cele 2 posturi AD a fost redistribuit intern în cadrul DG ENV. Costurile personalului se ridică la un total de 3 075 000 EUR, pe baza ultimei actualizări a costului personalului Comisiei, astfel cum a fost raportat pe site-ul DG BUDG:     https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/en/pre/legalbasis/Pages/pre-040-020_preparation.aspx .

Ar trebui remarcat faptul că informațiile furnizate în fișa financiară legislativă sunt compatibile cu propunerea privind CFM post-2020.

În perioada 2021-2029, vor fi necesare resurse suplimentare pentru a progresa în ceea ce privește: (i) elaborarea standardelor și specificațiilor comune privind performanța și durabilitatea bateriilor; (ii) elaborarea unor norme armonizate de calcul pentru colectarea separată a bateriilor portabile, declararea amprentei de carbon, calcularea claselor de performanță privind amprenta de carbon, precum și calcularea conținutului reciclat și a nivelurilor de eficiență a reciclării; (iii) elaborarea orientărilor privind posibilitatea de demontare și posibilitatea de înlocuire a bateriilor portabile; (iv) decizia privire formatele și dezvoltarea sistemelor pentru a primi propunerile referitoare la schimbul electronic de informații și (v) elaborarea unor criterii de achiziții publice verzi. În acest context, resursele pentru studii și acorduri administrative vor fi acoperite de programul LIFE pentru o sumă totală de aproximativ 4,7 milioane EUR, precum și 10,7 milioane EUR în cadrul componentei „Funcționarea și dezvoltarea pieței interne a bunurilor și a serviciilor”.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, de evaluare și de raportare

Scopul propunerii de modificare a clasificării bateriilor este de a actualiza normele existente pentru a asigura că acestea reglementează toate bateriile, inclusiv eventualele noi tipuri de baterii. Măsurile de monitorizare ar trebui să garanteze că noile măsuri sunt puse în aplicare și respectate în mod corespunzător.

Stabilirea unui nou obiectiv privind rata de colectare pentru bateriile portabile necesită monitorizarea ratei de colectare din statele membre. Acesta a fost stabilită pentru obiectivul actual de 45 % și a implicat colectarea anuală de către Eurostat a informațiilor de la statele membre. Prin urmare, stabilirea unui nou obiectiv nu va presupune obligații suplimentare de raportare.

Instituirea unui sistem de raportare pentru bateriile auto și bateriile industriale necesită colectarea informațiilor care sunt deja generate la nivel național. În plus, în cazul bateriilor auto și al bateriilor vehiculelor electrice, sistemul de raportare ar putea fi fundamentat pe sistemul inițiat de Directiva privind vehiculele scoase din uz.

Obiectivul privind eficiența reciclării bateriilor cu litiu este stabilit la 65 %, începând cu 2025. Din 2014, Eurostat colectează anual date privind eficiența reciclării pentru plumb, cadmiu și alte baterii. Prin urmare, adăugarea eficienței reciclării litiului în procedura deja instituită de colectare a datelor ar fi neglijabilă.

Obligația de a raporta amprenta de carbon asociată ciclului de viață global (excluzând faza de utilizare) al bateriilor introduse pe piață necesită dezvoltarea unui instrument informatic care să permită producători să introducă direct aceste informații. Comisia intenționează să pună la dispoziție un instrument online și să ofere acces gratuit la bibliotecile necesare de seturi de date secundare, pentru a facilita procesul de calculare a amprentei de carbon, pe baza normelor adoptate. Datele transmise ar putea fi utilizate pentru a stabili valorile de referință ale emisiilor de GES, pentru a evalua dacă introducerea în clase de performanță a intensității GES ar fi utilă pentru a îmbunătăți amprenta de carbon și performanța de mediu a bateriilor, precum și pentru a evalua necesitatea unor stimulente suplimentare și/sau a unor măsuri de condiționalitate a pieței.

În mod similar, obligația de a furniza informații relevante cu privire la performanță și durabilitate ar trebui să facă parte din documentația tehnică. În funcție de tipul de baterie, aceste informații ar trebui să fie puse la dispoziție și online, într-o bază de date privind bateriile și/sau într-un pașaport al bateriei.

Obligația ca producătorii să furnizeze informații cu privire la cantitatea de conținut reciclat ar urma o metodologie armonizată.

Pentru posibilitatea de demontare, obligațiile actuale ar trebui consolidate și se propun noi dispoziții pentru posibilitatea de înlocuire.

Dispozițiile referitoare la declarațiile privind amprenta de carbon și conținutul reciclat, precum și la politica în domeniul obligațiilor de diligență pentru aprovizionarea responsabilă cu materii prime vor necesita verificarea de către terți, în principiu, prin intermediul organismelor notificate.

Autoritățile naționale din domeniul pieței vor avea responsabilitatea de a verifica valabilitatea informațiilor furnizate pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute de regulament.

•Documente explicative (pentru directive)

•Explicații detaliate referitoare la dispozițiile specifice ale propunerii

Capitolul VII conține obligații privind gestionarea bateriilor la sfârșitul ciclului de viață. Este oportun să se facă referire în mod specific la dispozițiile privind înregistrarea, responsabilitatea extinsă a producătorilor, colectarea, tratarea și reciclarea, inclusiv nivelurile de eficiență a reciclării, informarea privind sfârșitul ciclului de viață, reafectarea bateriilor și raportarea. Normele cuprinse în prezentul capitol înlocuiesc normele corespunzătoare din Directiva 2006/66/CE care se abrogă începând cu 1 iulie 2023.

Articolul 46 prevede obligația statelor membre de a institui un registru care să servească la monitorizarea respectării de către producători a cerințelor privind gestionarea bateriilor la sfârșitul ciclului de viață. Registrul este gestionat de autoritatea competentă din statul membru. Producătorii au obligația de a se înregistra, iar înregistrarea se acordă la depunerea cererii care conține toate informațiile enumerate la articolul respectiv.

Articolul 47 prevede răspunderea extinsă a producătorilor pentru bateriile care sunt furnizate pentru prima dată într-un stat membru. Aceasta impune o cerință ca producătorii de baterii să asigure îndeplinirea obligațiilor de gestionare a deșeurilor. Pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin, producătorii se pot organiza și în mod colectiv, sub forma unei organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorilor. Această responsabilitate include în special obligațiile de a finanța și de a organiza colectarea separată și tratarea deșeurilor de baterii, de a raporta către autoritatea competentă, de a promova colectarea separată a bateriilor și de a furniza informații, inclusiv privind aspecte legate de sfârșitul ciclului de viață al bateriilor.

Articolul 48 prevede că producătorii, în mod individual sau printr-o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, asigură colectarea tuturor deșeurilor de baterii portabile, indiferent de natura, marca sau originea acestora. În acest scop, aceștia înființează, gratuit pentru utilizatorii finali, o rețea de puncte de colectare, în cooperare cu alți operatori implicați, inclusiv distribuitori, instalații pentru deșeuri de echipamente electrice și pentru vehicule scoase din uz, autorități publice și puncte de colectare voluntară. De asemenea, producătorii au obligația de a asigura măsurile practice necesare pentru colectarea și transportul deșeurilor de baterii de la punctul de colectare în cauză, pentru a se asigura că deșeurile de baterii portabile sunt supuse ulterior tratării și reciclării. Producătorii de deșeuri de baterii portabile au obligația de a atinge obiectivele de colectare prevăzute în articol. Acordurile de colectare fac obiectul autorizării de către autoritatea competentă care trebuie să verifice respectarea de către producători a obligațiilor în ceea ce privește colectarea deșeurilor de baterii portabile, inclusiv să se asigure că sunt îndeplinite obiectivele.

Articolul 49 prevede că producătorii de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, în mod individual sau printr-o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, trebuie să organizeze colectarea tuturor deșeurilor de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice. Colectarea este gratuită și fără obligația utilizatorului final de a cumpăra o baterie nouă. Producătorul se oferă să preia deșeurile de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice de la utilizatorii finali sau de la puncte de colectare accesibile, în cooperare cu distribuitorii acestor tipuri de baterii, cu instalații de tratare și de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și a vehiculelor scoase din uz, cu autoritățile publice și cu părți terțe care desfășoară activități de gestionare a deșeurilor în numele acestora.

Articolul 55 stabilește ratele de colectare care trebuie atinse de statele membre pentru deșeurile de baterii portabile, excluzând, în prezent, deșeurile de baterii provenite de la mijloacele de transport ușoare. Ratele de colectare cresc treptat, astfel încât să se asigure că sunt colectate deșeuri de baterii portabile în proporție de 65 % până la sfârșitul anului 2025, iar până la sfârșitul anului 2030, în proporție de 70 %.

Articolul 56 stabilește cerințele pe care trebuie să le îndeplinească instalațiile de tratare astfel încât toate deșeurile de baterii colectate să fie tratate și reciclate în mod corespunzător. În cazul în care instalațiile și procesele de tratare intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale, se aplică directiva respectivă. În orice caz, tratarea se efectuează aplicând cele mai bune tehnici disponibile și cerințele specificate în detaliu în partea A a anexei XII. Având în vedere ierarhia deșeurilor stabilită la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, bateriile nu sunt duse la depozitele de deșeuri și nici incinerate.

Articolul 57 se referă la nivelurile de eficiență a reciclării și la obiectivele de recuperare a materialelor și prevede că toate deșeurile de baterii colectate trebuie supuse unei operațiuni de reciclare. Procesele de reciclare trebuie să atingă nivelurile minime de eficiență a reciclării prevăzute în anexa XII, care vor crește în timp. Aceste cerințe sunt stabilite pentru bateriile plumb-acid, nichel-cadmiu, pe bază de litiu și alte tipuri de baterii.

Articolul 59 conține cerințe referitoare la operațiunile de reafectare și de reafectare pentru un al doilea ciclu de viață al bateriilor industriale și al bateriilor vehiculelor electrice. Acesta conține cerințe pentru a facilita o astfel de operațiune, inclusiv prevede că producătorii bateriilor respective trebuie să asigure accesul operatorilor de reafectare la sistemul de gestionare a bateriilor pentru a stabili starea de sănătate a unei baterii. De asemenea, acesta stabilește obligațiile persoanelor care efectuează operațiuni de reafectare sau de refabricare a bateriilor pentru a se asigura că examinarea, testarea performanțelor, ambalarea și transferul bateriilor și al componentelor acestora se desfășoară în conformitate cu instrucțiuni adecvate de control al calității și de siguranță. Persoanele care efectuează operațiuni de reafectare sau de refabricare a bateriilor se asigură că bateria reafectată sau refabricată este conformă cu prezentul regulament și cu alte acte legislative și cerințe tehnice relevante pentru utilizarea sa specifică, atunci când este introdusă pe piață. Cu toate acestea, dacă se demonstrează că o baterie supusă reafectării sau refabricării a fost introdusă pe piață înainte de aplicarea anumitor cerințe privind amprenta de carbon, conținutul reciclat, performanța și durabilitatea, precum și diligența necesară în lanțul de aprovizionare (incluse la articolele 7, 8, 10 și 39 din regulament), obligațiile prevăzute de dispozițiile respective nu se aplică bateriei respective atunci când este reafectată sau refabricată. Pentru a dovedi că o baterie nu mai este deșeu, operatorul care efectuează operațiunea relevantă prezintă, la cererea unei autorități competente, următoarele: 1) dovada evaluării sau testării stării de sănătate, 2) certitudinea utilizării ulterioare (printr­o factură sau un contract de vânzare) și 3) protecția corespunzătoare împotriva deteriorării în timpul transportului, încărcării și descărcării. Această informație se pune la dispoziția utilizatorilor finali și a terților care acționează în numele acestora, în termeni și condiții egale, ca parte a documentației tehnice de însoțire a bateriei reafectate, atunci când aceasta este introdusă pe piață sau pusă în serviciu.

Articolul 60 conține cerințe privind furnizarea informațiilor referitoare la deșeurile de baterii. Acesta include obligațiile producătorilor sau ale organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, ale utilizatorilor finali și ale distribuitorilor în ceea ce privește contribuția acestora la tratamentul aplicat la sfârșitul ciclului de viață. De asemenea, articolul stabilește obligații de a furniza informații relevante privind siguranța pe parcursul colectării și al depozitării deșeurilor de baterii distribuitorilor și operatorilor implicați în colectarea și tratarea deșeurilor, precum și de a oferi acestor operatori informații pentru a facilita eliminarea deșeurilor de baterii și tratarea lor ulterioară.

Articolul 61 se referă la raportarea de către operatorii implicați în gestionarea deșeurilor către autoritatea competentă cu privire la gestionarea deșeurilor de baterii. În special, acesta include cerințe pentru producători sau pentru organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor în numele acestora de a raporta cantitatea de baterii introduse pe piață și de deșeuri de baterii colectate și livrate pentru tratare și reciclare, precum și pentru operatorii de reciclare de a raporta cu privire la deșeurile de baterii care intră în procesul de reciclare, nivelurile de eficiență a reciclării și nivelurile de materiale recuperate din deșeurile de baterii, precum și cantitatea de baterii tratate și reciclate.

Articolul 62 se referă la raportarea statelor membre către Comisie. Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, în funcție de tipul de baterie și de compoziția chimică, cantitatea de baterii furnizate pentru prima dată pentru a fi distribuite sau utilizate pe teritoriul unui stat membru, cantitatea de deșeuri de baterii colectate conform și datele referitoare la nivelurile de reciclare atinse și dacă au fost atinse nivelurile de eficiență a reciclării și nivelurile de recuperare a materialelor prevăzute de regulament. Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabilește formatul de raportare.

Capitolul VIII se referă la schimbul electronic de informații.

Articolul 64 se referă la sistemul de schimb electronic de informații pe care Comisia trebuie să îl instituie până la 1 ianuarie 2026. Sistemul conține informațiile și datele privind bateriile industriale reîncărcabile și bateriile vehiculelor electrice, cu stocare internă, astfel cum se prevede în anexa XIII. Aceste informații și date pot fi sortate și căutate, respectând standardele deschise pentru utilizarea de către terți. Operatorii economici relevanți trebuie să poată introduce în sistem informații într-un format citibil automat. Comisia publică prin intermediul sistemului anumite informații menționate la articolul 62 și, printr-un act de punere în aplicare, stabilește detaliile referitoare la arhitectura sistemului, la formatul în care trebuie prezentate informațiile și la normele de acces, de partajare, de gestionare, de explorare, de publicare și de reutilizare a informațiilor și a datelor din sistem.

Articolul 65 se referă la pașaportul pentru baterii și prevede că, până la 1 ianuarie 2026, în cazul bateriilor industriale și al bateriilor vehiculelor electrice va exista un registru electronic pentru fiecare baterie introdusă pe piață. Registrele sunt unice pentru fiecare baterie, fiind identificate printr-un identificator unic. Pașaportul pentru baterii privește informații referitoare la caracteristicile de bază ale fiecărui tip și model de baterie, care sunt stocate în sursele de date ale sistemului instituit în conformitate cu articolul 64, și este accesibil online.

Capitolul X se referă la achizițiile publice verzi, la procedura de introducere a unor restricții noi și de modificare a restricțiilor existente privind substanțele periculoase, precum și de recunoaștere de către Comisie a sistemelor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare.

Capitolul XI stabilește competențele delegate și procedura comitetului.

Capitolul XII introduce o modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020.

Capitolul XIII prevede dispoziții finale.

2020/0353 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind bateriile și deșeurile de baterii, de abrogare a Directivei 2006/66/CE și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 22 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 23 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Pactul verde european 24 este strategia de creștere a Europei care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Trecerea de la utilizarea combustibililor fosili în vehicule la electromobilitate este una dintre condițiile necesare pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică în 2050. Pentru ca politicile Uniunii privind produsele să contribuie la reducerea emisiilor de carbon la nivel mondial, trebuie să se asigure că produsele comercializate și vândute în Uniune sunt obținute și fabricate într-un mod sustenabil.

(2)Bateriile reprezintă astfel o sursă importantă de energie și unul dintre factorii-cheie ai dezvoltării durabile, ai mobilității verzi, ai energiei curate și ai neutralității climatice. Se preconizează că cererea de baterii va crește rapid în următorii ani, în special pentru vehiculele electrice rutiere care utilizează baterii pentru tracțiune, determinând poziționarea din ce în ce mai strategică a acestei piețe la nivel mondial. Se vor înregistra în continuare progrese științifice și tehnice semnificative în domeniul tehnologiei bateriilor. Având în vedere importanța strategică a bateriilor, pentru a garanta securitatea juridică tuturor operatorilor implicați și pentru a evita discriminarea, barierele în calea comerțului și denaturările pieței bateriilor, este necesar să se stabilească norme privind parametrii de sustenabilitate, performanța, siguranța, colectarea, reciclarea și cel de-al doilea ciclul de viață al bateriilor, precum și informațiile referitoare la baterii. Este necesar să se creeze un cadru de reglementare armonizat pentru gestionarea întregului ciclu de viață al bateriilor care sunt introduse pe piață în Uniune.

(3)Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului 25 a dus la o îmbunătățire a performanței de mediu a bateriilor și la crearea unor norme și obligații comune pentru operatorii economici, în special prin norme armonizate privind conținutul de metale grele și etichetarea bateriilor și prin norme și obiective de gestionare a tuturor deșeurilor de baterii, pe baza responsabilității extinse a producătorilor.

(4)Rapoartele Comisiei privind punerea în aplicare, impactul și evaluarea Directivei 2006/66/CE 26 au evidențiat nu numai realizările, ci și limitările acestei directive, în special în ceea ce privește contextul fundamental schimbat, caracterizat de importanța strategică a bateriilor și de utilizarea lor sporită.

(5)Planul de acțiune strategic privind bateriile al Comisiei 27 stabilește măsuri de sprijinire a eforturilor de construire a unui lanț valoric al bateriilor în Europa, care să cuprindă extracția materiilor prime, aprovizionarea sustenabilă cu materii prime și prelucrarea acestora, materiale sustenabile pentru baterii, producția de celule, precum și reutilizarea și reciclarea bateriilor.

(6)În Pactul verde european, Comisia și-a confirmat angajamentul de a pune în aplicare Planul de acțiune strategic privind bateriile și că va prezenta propuneri legislative pentru a asigura un lanț valoric sigur, circular și sustenabil pentru toate bateriile, inclusiv pentru a aproviziona piața în creștere a vehiculelor electrice.

(7)În Concluziile sale din 4 octombrie 2019 pe tema „Mai multă circularitate – tranziția către o societate durabilă”, Consiliul a solicitat, printre altele, politici coerente care să sprijine dezvoltarea de tehnologii care să îmbunătățească sustenabilitatea și circularitatea bateriilor, pentru a susține tranziția către electromobilitate. În plus, Consiliul a solicitat revizuirea urgentă a Directivei 2006/66/CE, care ar trebui să includă toate bateriile și materialele relevante și să ia în considerare în special cerințe specifice pentru litiu și cobalt, precum și un mecanism care să permită adaptarea directivei la viitoarele schimbări din domeniul tehnologiilor bateriilor.

(8)Noul Plan de acțiune privind economia circulară 28 , adoptat la 11 martie 2020, prevede că propunerea privind un nou cadru de reglementare pentru baterii va avea în vedere norme referitoare la conținutul reciclat și măsuri de îmbunătățire a ratelor de colectare și de reciclare a tuturor bateriilor, pentru a asigura recuperarea materialelor valoroase și pentru a oferi orientări consumatorilor, și va aborda posibila eliminare treptată a bateriilor nereîncărcabile, în cazul în care există alternative. În plus, se afirmă că vor fi luate în considerare cerințe privind sustenabilitatea și transparența, ținând seama de amprenta de carbon a procesului de fabricare a bateriilor, de aprovizionarea etică cu materii prime și de securitatea aprovizionării pentru a facilita reutilizarea, reafectarea și reciclarea bateriilor.

(9)Abordarea întregului ciclu de viață al tuturor bateriilor introduse pe piața Uniunii necesită stabilirea unor cerințe armonizate privind produsele și comercializarea, inclusiv a unor proceduri de evaluare a conformității, precum și a unor cerințe de abordare completă a etapei de sfârșit al ciclului de viață al bateriilor. Cerințele privind etapa de sfârșit al ciclului de viață sunt necesare pentru a aborda implicațiile bateriilor asupra mediului și, în special, pentru a sprijini crearea unor piețe de reciclare a bateriilor și a unor piețe de materii prime secundare obținute din baterii, pentru a închide circuitele materialelor. Pentru a atinge obiectivele prevăzute cu scopul de a aborda întregul ciclu de viață al unei baterii într-un singur instrument juridic, evitând totodată barierele din calea comerțului și denaturarea concurenței și garantând integritatea pieței interne, normele prin care se stabilesc cerințele pentru baterii ar trebui să fie aplicate uniform tuturor operatorii din întreaga Uniune și nu ar trebui să permită punerea în aplicare divergentă de către statele membre. Prin urmare, Directiva 2006/66/CE ar trebui înlocuită cu un regulament.

(10)Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor tipurilor de baterii și de acumulatori introduse pe piață sau puse în serviciu pe teritoriul Uniunii, fie în mod individual, fie încorporate în aparate, sau furnizate în alt mod odată cu aparate electrice și electronice și cu vehicule. Prezentul regulament ar trebui să se aplice indiferent dacă o baterie este special concepută pentru un produs sau este de uz general și indiferent dacă este încorporată într-un produs sau este furnizată împreună cu un produs în care urmează să fie utilizată sau este furnizată separat.

(11)Produsele introduse pe piață ca ansambluri de baterii, care sunt baterii sau grupuri de celule conectate și/sau încapsulate într-un înveliș exterior, astfel încât să formeze o unitate completă gata de utilizare pe care utilizatorul final nu trebuie să o separe sau să o deschidă și care să fie conformă cu definiția bateriilor, ar trebui să facă obiectul cerințelor aplicabile bateriilor. Produsele introduse pe piață ca module de baterii, care corespund definiției ansamblurilor de baterii, ar trebui să facă obiectul cerințelor aplicabile ansamblurilor de baterii.

(12)În cadrul domeniului de aplicare extins al regulamentului, este necesar să se facă distincția între diferitele categorii de baterii în conformitate cu proiectarea și utilizarea acestora, independent de compoziția chimică a bateriilor. Clasificarea ca baterii portabile, pe de o parte, și ca baterii industriale și baterii auto, pe de altă parte, din Directiva 2006/66/CE ar trebuit să fie elaborată mai mult pentru a reflecta mai bine noile evoluții în ceea ce privește utilizarea bateriilor. Bateriile care sunt utilizate pentru tracțiune în vehiculele electrice și care, în conformitate cu Directiva 2006/66/CE, se încadrează în categoria bateriilor industriale constituie o parte importantă și în creștere a pieței datorită creșterii rapide înregistrate de vehiculele electrice rutiere. Prin urmare, este oportun ca aceste baterii care sunt utilizate pentru tracțiunea vehiculelor rutiere să fie clasificate într-o nouă categorie de baterii ale vehiculelor electrice. În prezentul regulament, bateriile utilizate pentru tracțiune în alte vehicule de transport, inclusiv pentru transportul feroviar, naval și aerian, sunt în continuare încadrate în categoria bateriilor industriale. Tipul de baterie industrială cuprinde un grup larg de baterii, destinate a fi utilizate pentru activități industriale, pentru infrastructură de comunicații, pentru activități agricole sau pentru generarea și distribuția de energie electrică. Pe lângă această listă neexhaustivă de exemple, orice baterie care nu este nici baterie portabilă, nici baterie auto sau baterie pentru vehicule electrice ar trebui considerată baterie industrială. Bateriile utilizate pentru stocarea energiei în medii private sau casnice sunt considerate baterii industriale în sensul prezentului regulament. În plus, pentru a se asigura că toate bateriile utilizate în mijloacele de transport ușoare, cum ar fi bicicletele electrice și trotinetele, sunt clasificate ca baterii portabile, este necesar să se clarifice definiția bateriilor portabile și să se introducă o limită de greutate pentru astfel de baterii.

(13)Bateriile ar trebui proiectate și fabricate astfel încât să se optimizeze performanța, durabilitatea și siguranța acestora și să se reducă la minimum amprenta lor de mediu. Este oportun să se stabilească cerințe specifice de sustenabilitate pentru bateriile industriale reîncărcabile și bateriile vehiculelor electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, întrucât aceste baterii reprezintă segmentul de piață care se preconizează că va crește cel mai mult în următorii ani.

(14)Pentru a asigura că obligațiile care decurg din prezentul regulament sunt îndeplinite și pentru a monitoriza și a verifica respectarea cerințelor din regulament de către producători și de către organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, este necesar ca statele membre să desemneze una sau mai multe autorități competente.

(15)Utilizarea substanțelor periculoase în baterii ar trebui restricționată pentru a proteja sănătatea umană și mediul și pentru a reduce prezența acestor substanțe în deșeuri. Astfel, pe lângă restricțiile prevăzute în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 29 , este oportun să se stabilească restricții pentru mercur și cadmiu în anumite tipuri de baterii. Bateriile utilizate în vehicule care beneficiază de o derogare în temeiul anexei II la Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului 30 ar trebui excluse de la interdicția de a conține cadmiu.

(16)Pentru a se asigura că pot fi abordate corespunzător substanțele periculoase care prezintă un risc inacceptabil pentru sănătatea umană sau pentru mediu atunci când sunt utilizate în baterii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea restricțiilor aplicate substanțelor periculoase din baterii, ar trebui delegată Comisiei.

(17)Procedura de adoptare a unor noi restricții și de modificare a restricțiilor actuale privind substanțele periculoase din baterii ar trebui să fie pe deplin raționalizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Pentru a asigura un proces decizional, o coordonare și o gestionare eficace ale aspectelor tehnice, științifice și administrative aferente din prezentul regulament, Agenția Europeană pentru Produse Chimice înființată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 („agenția”) ar trebui să îndeplinească sarcini specifice cu privire la evaluarea riscurilor prezentate de substanțe în procesul de fabricare și în utilizarea bateriilor, precum și a riscurilor care pot apărea după sfârșitul ciclului de viață al bateriilor, precum și cu privire la evaluarea elementelor socioeconomice și la analiza alternativelor, în conformitate cu orientările relevante ale agenției. În consecință, comitetele agenției pentru evaluarea riscurilor și pentru analiza socioeconomică ar trebui să faciliteze îndeplinirea anumitor sarcini conferite agenției prin prezentul regulament.

(18)Utilizarea masivă preconizată a bateriilor în sectoare precum mobilitatea și stocarea energiei ar trebui să reducă emisiile de carbon, însă, pentru a maximiza acest potențial, este necesar ca întregul lor ciclu de viață să aibă o amprentă de carbon redusă. În conformitate cu „Amprenta de mediu a produselor – Normele privind categoria pentru bateriile reîncărcabile de înaltă energie specifică destinate aplicațiilor mobile” 31 , schimbările climatice reprezintă a doua cea mai însemnată categorie de impact în cazul bateriilor, după utilizarea mineralelor și metalelor. Prin urmare, documentația tehnică pentru bateriile industriale reîncărcabile și bateriile vehiculelor electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, introduse pe piața Uniunii, ar trebui să fie însoțită de o declarație privind amprenta de carbon, care ar trebui să fie specifică fiecărui lot de producție, dacă este necesar. Bateriile sunt produse în loturi, în cantități specifice și într-un anumit interval de timp, armonizarea normelor tehnice pentru calcularea amprentei de carbon a tuturor bateriilor industriale reîncărcabile și a tuturor bateriilor vehiculelor electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, introduse pe piața Uniunii, este o condiție prealabilă pentru a introduce o cerință ca documentația tehnică a bateriilor să includă o declarație privind amprenta de carbon și, ulterior, pentru a stabili clase de performanță privind amprenta de carbon care vor permite identificarea bateriilor cu amprente de carbon globale mai reduse. Nu este de așteptat ca informațiile și cerințele clare de etichetare privind amprenta de carbon a bateriilor să conducă în sine la schimbările de comportament necesare pentru a asigura atingerea obiectivului Uniunii de decarbonizare a sectoarelor mobilității și stocării de energie, în conformitate cu obiectivele convenite la nivel internațional privind schimbările climatice 32 . Prin urmare, vor fi introduse praguri maxime pentru carbon, în urma unei evaluări specifice a impactului pentru a determina aceste valori. Pentru a propune nivelul pragului maxim al amprentei de carbon, Comisia va lua în considerare, printre altele, distribuția relativă a valorilor amprentei de carbon a bateriilor pe piață, amploarea progreselor înregistrate în reducerea amprentei de carbon a bateriilor introduse pe piața Uniunii și contribuția efectivă și potențială a acestei măsuri la obiectivele Uniunii privind mobilitatea durabilă și neutralitatea climatică până în 2050. Pentru a asigura transparența amprentei de carbon a bateriilor și pentru a reorienta piața Uniunii către baterii cu emisii mai reduse de carbon, indiferent de locul în care acestea sunt produse, se justifică o intensificare treptată și cumulativă a cerințelor privind amprenta de carbon. Ca urmare a acestor cerințe, emisiile de carbon evitate pe durata ciclului de viață al bateriilor vor contribui la obiectivul Uniunii de a obține neutralitatea climatică până în 2050. De asemenea, acestea pot să faciliteze adoptarea altor politici la nivelul Uniunii și la nivel național, precum stimulente sau criterii de achiziții publice verzi, care să încurajeze producția de baterii cu impact redus asupra mediului.

(19)Anumite substanțe conținute în baterii, cum ar fi cobaltul, plumbul, litiul sau nichelul, sunt achiziționate din resurse limitate care nu sunt ușor accesibile în Uniune, iar unele sunt considerate materii prime critice de către Comisie. Acesta este un domeniu în care Europa trebuie să își consolideze autonomia strategică și să își îmbunătățească reziliența în vederea pregătirii pentru potențiale perturbări ale aprovizionării din cauza crizelor sanitare sau a altor tipuri de crize. Consolidarea circularității și a utilizării eficiente a resurselor, cu o mai mare reciclare și recuperare a acestor materii prime, va contribui la atingerea acestui obiectiv.

(20)Utilizarea sporită a materialelor recuperate ar sprijini dezvoltarea economiei circulare și ar permite o utilizare a materialelor mai eficientă din punctul de vedere al resurselor, reducând totodată dependența Uniunii față de materialele provenite din țări terțe. În cazul bateriilor, acest lucru este relevant în special pentru cobalt, plumb, litiu și nichel. Prin urmare, este necesar să se promoveze recuperarea acestor materiale din deșeuri, stabilind o cerință privind nivelul conținutului reciclat în bateriile în care se utilizează cobaltul, plumbul, litiul și nichelul în materialele active. Prezentul regulament stabilește obiective obligatorii privind conținutul reciclat pentru cobalt, plumb, litiu și nichel, care ar trebui atinse până în 2030. Pentru cobalt, litiu și nichel, sunt stabilite obiective majorate până în 2035. Toate obiectivele ar trebui să ia în considerare disponibilitatea deșeurilor din care pot fi recuperate astfel de materiale, fezabilitatea tehnică a proceselor de recuperare și de fabricare implicate, precum și de timpul necesar operatorilor economici pentru a-și adapta procesele de aprovizionare și de fabricație. Prin urmare, înainte ca astfel de obiective obligatorii să devină aplicabile, cerința referitoare la conținutul reciclat ar trebui să se limiteze la divulgarea informațiilor privind conținutul reciclat.

(21)Pentru a ține seama de riscul pentru aprovizionarea cu cobalt, plumb, litiu și nichel și pentru a evalua disponibilitatea acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea obiectivelor referitoare la proporția minimă de cobalt, plumb, litiu sau nichel prezentă în materialele active din baterii, ar trebui delegată Comisiei.

(22)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a normelor privind calcularea și verificarea – pentru fiecare model și lot de baterii per unitate de producție –, a cantității de cobalt, plumb, litiu sau nichel recuperată din deșeuri și prezentă în materialele active din baterii, precum și a cerințelor de informare privind documentația tehnică, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei.

(23)Bateriile introduse pe piața Uniunii ar trebui să fie durabile și foarte performante. Prin urmare, este necesar să se stabilească parametri de performanță și durabilitate pentru bateriile portabile de uz general, precum și pentru bateriile industriale reîncărcabile și bateriile vehiculelor electrice. Pentru bateriile vehiculelor electrice, Grupul de lucru informal al CEE-ONU privind vehiculele electrice și mediul elaborează cerințe de durabilitate la bordul vehiculului, prin urmare, prezentul regulament se abține de la a stabili cerințe suplimentare de durabilitate. Pe de altă parte, în domeniul bateriilor pentru stocarea energiei, metodele existente de măsurare pentru testarea performanței și a durabilității bateriilor nu sunt considerate suficient de precise și de reprezentative pentru a permite introducerea unor cerințe minime. Introducerea unor cerințe minime referitoare la performanța și la durabilitatea acestor baterii ar trebui însoțită de standarde armonizate sau specificații comune adecvate și disponibile.

(24)Pentru a reduce impactul bateriilor asupra mediului pe durata ciclului lor de viață, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea parametrilor de performanță și de durabilitate, precum și stabilirea valorilor minime pentru acești parametri pentru bateriile portabile de uz general și pentru bateriile industriale reîncărcabile, ar trebui delegată Comisiei.

(25)Unele baterii nereîncărcabile de uz general pot presupune o utilizare ineficientă a resurselor și a energiei. Ar trebui să se stabilească cerințe obiective referitoare la performanța și durabilitatea unor astfel de baterii, pentru a se asigura că pe piață sunt introduse mai puține baterii portabile nereîncărcabile de uz general, cu performanțe scăzute, în special, în cazul în care, pe baza unei evaluări a ciclului de viață, utilizarea alternativă a bateriilor reîncărcabile ar avea ca rezultat beneficii globale pentru mediu.

(26)Pentru a se asigura că bateriile portabile încorporate în aparate fac obiectul colectării separate, al tratării și al reciclării corespunzătoare de înaltă calitate, odată ce acestea au devenit deșeuri, sunt necesare dispoziții care să asigure posibilitatea de demontare a acestora din astfel de aparate și posibilitatea de înlocuire a acestora în astfel de aparate. De asemenea, bateriile uzate ar trebui să poată fi înlocuite astfel încât să se prelungească durata de viață preconizată a aparatelor din care acestea fac parte. Dispozițiile generale din prezentul regulament pot fi completate cu cerințe privind anumite produse alimentate de baterii, prevăzute în cadrul măsurilor de punere în aplicare, în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului 33 . În cazul în care alte acte legislative ale Uniunii prevăd cerințe mai specifice, din motive de siguranță, în ceea ce privește demontarea bateriilor din produse (de exemplu, jucării), ar trebui să se respecte acele norme specifice.

(27)Bateriile fiabile sunt esențiale pentru funcționarea și siguranța multor produse, aparate și servicii. Prin urmare, bateriile ar trebui proiectate și fabricate astfel încât să se asigure funcționarea și utilizarea lor în condiții de siguranță. Acest aspect este deosebit de relevant pentru sistemele de stocare a energiei cu acumulatori staționari, care în prezent nu sunt reglementate de alte acte legislative ale UE. Prin urmare, pentru aceste sisteme de stocare a energiei, ar trebui să se stabilească parametrii care să fie luați în considerare în cadrul încercărilor de siguranță.

(28)Bateriile ar trebui etichetate pentru a le oferi utilizatorilor finali informații transparente, fiabile și clare cu privire la baterii, la principalele lor caracteristici și la deșeurile de baterii și pentru a permite utilizatorilor finali să ia decizii în cunoștință de cauză atunci când achiziționează și elimină baterii, iar operatorilor de deșeuri să trateze corespunzător deșeurile de baterii. Bateriile ar trebui să fie etichetate cu toate informațiile necesare privind caracteristicile lor principale, inclusiv capacitatea și conținutul de anumite substanțe periculoase. Pentru a asigura disponibilitatea informațiilor în timp, acestea ar trebui puse la dispoziție și prin coduri QR.

(29)Informațiile privind performanța bateriilor sunt esențiale pentru a asigura că utilizatorii finali, în calitate de consumatori, sunt informați în mod corespunzător și în timp util și, în special, că aceștia au o bază comună pentru a compara diferite baterii, înainte de achiziționare. Prin urmare, bateriile portabile de uz general și bateriile auto ar trebui marcate cu o etichetă care să conțină informațiile privind durata lor medie minimă în cazul utilizării în aplicații specifice. În plus, este important ca utilizatorul final să fie îndrumat să elimine deșeurile de baterii în mod corespunzător.

(30)Bateriile industriale reîncărcabile și bateriile pentru vehicule electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, ar trebui să conțină un sistem de gestionare a bateriilor care să stocheze date astfel încât starea de sănătate și durata de viață preconizată ale bateriilor să poată fi determinate în orice moment de către utilizatorul final sau de către orice alt terț care acționează în numele său. Pentru a reafecta sau refabrica o baterie, ar trebui să se ofere acces în orice moment persoanei care a achiziționat bateria sau oricărei terțe părți care acționează în numele acesteia pentru a evalua valoarea reziduală a bateriei, pentru a facilita reutilizarea, reafectarea sau refabricarea bateriei și pentru a pune bateria la dispoziția agregatorilor independenți definiți în Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului 34 care operează centrale electrice virtuale în rețelele electrice. Această cerință ar trebui să se aplice în completarea legislației Uniunii privind omologarea de tip a vehiculelor, inclusiv specificațiilor tehnice referitoare la accesul la date în vehiculele electrice, care pot rezulta din activitatea Grupului de lucru informal al CEE-ONU privind vehiculele electrice și mediul.

(31)O serie de cerințe specifice produselor în temeiul prezentului regulament, inclusiv performanța, durabilitatea, reafectarea și siguranța, ar trebui să fie măsurate prin metode fiabile, exacte și reproductibile, care să țină seama de măsurătorile și metodologiile de calcul actuale și general recunoscute. Pentru a se asigura că nu există bariere în calea comerțului pe piața internă, standardele ar trebui armonizate la nivelul Uniunii. Astfel de metode și standarde ar trebui să țină seama, pe cât posibil, de modul de utilizare a bateriilor în viața reală, să reflecte intervalul mediu al comportamentului consumatorului și să fie solide, pentru a descuraja eludarea intenționată sau neintenționată. Odată ce o trimitere la un astfel de standard a fost adoptată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 35 și a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prezumția de conformitate este stabilită în legătură cu cerințele specifice produsului, adoptate în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca rezultatul acestor metode să demonstreze că sunt atinse valorile minime stabilite pentru respectivele cerințe de fond. În absența unor standarde publicate la data aplicării cerințelor specifice produselor, Comisia ar trebui să adopte specificații comune prin acte de punere în aplicare, iar respectarea acestor specificații dă naștere, de asemenea, prezumției de conformitate. În cazurile în care, într-o etapă ulterioară, se consideră că specificațiile comune prezintă deficiențe, Comisia ar trebui, printr-un act de punere în aplicare, să modifice sau să abroge specificațiile comune în cauză.

(32)Pentru a asigura accesul eficace la informații în scopul supravegherii pieței, pentru a se adapta la noile tehnologii și pentru a asigura reziliența în cazul crizelor mondiale, cum ar fi pandemia de COVID-19, ar trebui să fie posibil să se furnizeze online informații privind conformitatea cu toate actele Uniunii aplicabile bateriilor, sub forma unei declarații de conformitate UE unice.

(33)Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 36 stabilește normele privind acreditarea organismelor de evaluare a conformității, oferă un cadru pentru supravegherea pieței în ceea ce privește produsele și pentru controlul produselor provenite din țările terțe și stabilește principiile generale privind marcajul CE. Regulamentul respectiv ar trebui să fie aplicabil bateriilor care intră sub incidența prezentului regulament pentru a garanta faptul că produsele care beneficiază de libera circulație a mărfurilor în cadrul Uniunii îndeplinesc cerințe care oferă un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, precum sănătatea umană, siguranța și mediul.

(34)Pentru a permite operatorilor economici să demonstreze și autorităților competente să verifice dacă bateriile puse la dispoziție pe piață respectă cerințele din prezentul regulament, este necesar să se prevadă proceduri de evaluare a conformității. Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului 37 stabilește module pentru proceduri de evaluare a conformității, de la cel mai puțin stricte la cele mai stricte, în funcție de nivelul de risc implicat și de nivelul de siguranță prevăzut. În conformitate cu articolul 4 din decizia respectivă, în cazul în care este necesară evaluarea conformității, procedurile care urmează să fie utilizate pentru evaluarea respectivă sunt alese dintre aceste module.

(35)Totuși, modulele alese nu reflectă anumite aspecte specifice ale bateriilor și, prin urmare, este necesar să se adapteze modulele alese pentru procedura de evaluare a conformității. Pentru a ține seama de noutatea și de complexitatea cerințelor de sustenabilitate, de siguranță și de etichetare stabilite în prezentul regulament și în scopul asigurării conformității bateriilor introdus pe piață cu cerințele legale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea procedurilor de evaluare a conformității prin adăugarea de etape de verificare sau prin schimbarea modulului de evaluare, în funcție de evoluțiile de pe piața bateriilor sau din lanțul valoric al bateriilor, ar trebui delegată Comisiei.

(36)Marcajul CE de pe o baterie arată conformitatea bateriei cu prezentul regulament. Principiile generale care reglementează marcajul CE și raportul cu celelalte marcaje sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008. Aceste principii ar trebui să se aplice marcajului CE pe baterii. Pentru a se asigura că bateria este depozitată, utilizată și eliminată într-un mod sigur din punctul de vedere al protejării sănătății umane și a mediului, ar trebui stabilite norme specifice care să reglementeze aplicarea marcajului CE în cazul bateriilor.

(37)Procedurile de evaluare a conformității prevăzute în prezentul regulament necesită intervenția organismelor de evaluare a conformității. Pentru a asigura o punere în aplicare uniformă a dispozițiilor din prezentului regulament, aceste organisme ar trebui notificate Comisiei de către autoritățile statelor membre.

(38)Având în vedere noutatea și complexitatea cerințelor de sustenabilitate, de siguranță și de etichetare pentru baterii și pentru a asigura un nivel consecvent de calitate în ceea ce privește performanța evaluării conformității bateriilor, este necesar să se stabilească cerințe pentru autoritățile de notificare implicate în evaluarea, în notificarea și în monitorizarea organismelor notificate. În special, ar trebui să se asigure că autoritatea de notificare este obiectivă și imparțială în activitatea sa. În plus, autoritățile de notificare ar trebui să aibă obligația de a garanta confidențialitatea informațiilor obținute, dar ar trebui totuși să poată face schimb de informații privind organismele notificate cu autoritățile naționale, cu autoritățile de notificare din alte state membre și cu Comisia, pentru a asigura coerența evaluării conformității.

(39)Este esențial ca toate organismele notificate să își îndeplinească funcțiile la același nivel și în condiții de concurență echitabilă și de autonomie. Prin urmare, ar trebui stabilite cerințe pentru organismele de evaluare a conformității care doresc să fie notificate pentru a furniza activități de evaluare a conformității. Aceste cerințe ar trebui să se aplice în continuare ca o condiție prealabilă pentru menținerea competenței organismului notificat. Pentru a-și asigura autonomia, ar trebui ca organismul notificat și personalul său angajat să aibă obligația de a-și păstra independența față de operatorii economici din lanțul valoric al bateriilor și față de alte întreprinderi, inclusiv asociații profesionale, societăți-mamă și filiale ale acestora. Organismul notificat ar trebui aibă obligația de a-și documenta independența și de a transmite documentația autorității de notificare.

(40)În cazul în care un organism de evaluare a conformității demonstrează conformitatea cu criteriile prevăzute în standardele armonizate, ar trebui să se considere că acesta îndeplinește cerințele corespunzătoare prevăzute în prezentul regulament.

(41)Organismele de evaluare a conformității subcontractează deseori părți ale activităților lor legate de evaluarea conformității sau recurg la o filială. Totuși, anumite activități și procese decizionale, atât în ceea ce privește procedura de evaluare a conformității bateriilor, cât și alte activități interne ale organismului notificat, ar trebui să fie efectuate exclusiv de către organismul notificat în sine, pentru a-și asigura independența și autonomia. În plus, pentru a asigura nivelul de protecție necesar pentru bateriile care urmează să fie introduse pe piața Uniunii, subcontractanții și filialele care efectuează procedura de evaluare a conformității ar trebui să îndeplinească aceleași cerințe ca organismele notificate în ceea ce privește executarea sarcinilor de evaluare a conformității prevăzute în prezentul regulament.

(42)Deoarece serviciile oferite de organismele notificate dintr-un stat membru ar putea viza baterii puse la dispoziție pe piață în întreaga Uniune, este oportun să se acorde celorlalte state membre și Comisiei posibilitatea de a ridica obiecții cu privire la un organism notificat. Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a solicita autorității de notificare să ia măsuri corective în cazul în care un organism notificat nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește cerințele din prezentul regulament.

(43)Pentru a facilita și a accelera procedura de evaluare a conformității, certificarea și, în final, accesul pe piață și având în vedere noutatea și complexitatea cerințelor de sustenabilitate, de siguranță și de etichetare aplicabile bateriilor, este esențial ca organismele notificate să aibă acces constant la toate echipamentele și instalațiile de încercare necesare și să aplice procedurile fără a crea sarcini inutile pentru operatorii economici. Din același motiv și pentru a asigura operatorilor economici egalitatea de tratament, este necesar ca organismele notificate să aplice consecvent procedurile de evaluare a conformității.

(44)Înainte de a lua o decizie finală dacă se poate acorda bateriei un certificat de conformitate, operatorului economic care dorește să introducă o baterie pe piață ar trebui să i se permită să completeze o dată documentația privind bateria.

(45)Comisia ar trebui să faciliteze o coordonare și o cooperare adecvate între organismele notificate.

(46)Este oportun să se stabilească obligațiile legate de introducerea pe piață sau de punerea în serviciu a unei baterii pentru operatorii economici, printre care se numără fabricantul, reprezentantul autorizat, importatorul, distribuitorul, furnizorii de servicii de logistică sau orice altă persoană juridică care preia responsabilitatea legală în ceea ce privește fabricarea bateriilor, punerea la dispoziție, introducerea pe piață sau punerea în serviciu a acestora.

(47)Operatorii economici ar trebui să fie responsabili pentru conformitatea bateriilor cu cerințele din prezentul regulament, în funcție de rolul lor în lanțul de aprovizionare, astfel încât să se asigure un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, cum ar fi sănătatea umană, siguranța și protejarea bunurilor și a mediului.

(48)Toți operatorii economici care intervin în lanțul de aprovizionare și de distribuție ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că pun la dispoziție pe piață numai baterii care sunt în conformitate cu prezentul regulament. Este necesar să se prevadă o distribuție clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului deținut de fiecare operator economic în lanțul de aprovizionare și de distribuție.

(49)Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să efectueze procedura de evaluare a conformității. Evaluarea conformității ar trebui așadar să rămână exclusiv obligația producătorului.

(50)Producătorul ar trebui să furnizeze informații suficient de detaliate cu privire la utilizarea prevăzută a bateriei astfel încât să permită introducerea pe piață, punerea în serviciu, utilizarea și gestionarea la sfârșitul ciclului de viață al bateriei în mod corect și în condiții de siguranță, inclusiv eventuala sa reafectare.

(51)Pentru a facilita comunicarea între operatorii economici, autoritățile de supraveghere a pieței și consumatori, operatorii economici ar trebui să indice o adresă de site web, în plus față de adresa poștală, ca parte a datelor lor de contact.

(52)Este necesar să se asigure că bateriile din țările terțe care intră pe piața Uniunii respectă cerințele din prezentul regulament, fie că sunt importate ca baterii de sine stătătoare, fie ca baterii incluse în produse, și, în special, că producătorii au aplicat procedurile adecvate de evaluare a conformității pentru bateriile în cauză. Prin urmare, ar trebui să se prevadă dispoziții potrivit cărora importatorii trebuie să asigure că bateriile pe care le introduc pe piață și le pun în serviciu respectă cerințele din prezentul regulament și potrivit cărora marcajul CE de pe baterii și documentația elaborată de producători sunt disponibile pentru a fi inspectate de către autoritățile naționale.

(53)Atunci când introduce pe piață o baterie sau o pune în serviciu, fiecare importator ar trebui să indice pe baterie denumirea importatorului, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, precum și adresa poștală. Ar trebui să fie prevăzute excepții în cazurile în care dimensiunea baterii nu permite acest lucru. Acestea includ cazurile în care importatorul ar trebui să deschidă ambalajul pentru a introduce denumirea și adresa pe baterie sau cazurile în care dimensiunea bateriei este prea mică pentru a putea aplica aceste informații pe ea.

(54)Atunci când distribuitorul pune la dispoziție pe piață o baterie după ce aceasta a fost introdusă pe piață sau pusă în serviciu de către producător sau de către importator, distribuitorul ar trebui să acționeze cu atenția cuvenită pentru a se asigura că modul său de manipulare a bateriei nu afectează conformitatea acesteia cu cerințele din prezentul regulament.

(55)Orice importator sau distribuitor care fie introduce pe piață sau pune în serviciu o baterie sub numele sau marca sa de importator sau de distribuitor, fie modifică o baterie astfel încât poate fi afectată conformitatea acesteia cu cerințele din prezentul regulament, fie modifică scopul unei baterii care a fost deja introdusă pe piață, ar trebui considerat fabricant și ar trebui să își asume obligațiile fabricantului.

(56)Distribuitorii și importatorii, fiind aproape de piață, ar trebui implicați în sarcinile de supraveghere a pieței derulate de autoritățile naționale și ar trebui să fie pregătiți să participe activ la acestea, furnizând autorităților respective toate informațiile necesare legate de bateria în cauză.

(57)Asigurarea trasabilității unei baterii în întregul lanț de aprovizionare contribuie la simplificarea și la eficientizarea supravegherii pieței. Un sistem de trasabilitate eficient facilitează sarcina autorităților de supraveghere a pieței de a identifica operatorii economici care au introdus pe piață, au pus la dispoziție pe piață sau au pus în serviciu baterii neconforme. Prin urmare, operatorii economici ar trebui să aibă obligația de a păstra informațiile privind tranzacțiile lor cu baterii pentru o anumită perioadă de timp.

(58)Extracția, prelucrarea și comercializarea resurselor minerale naturale sunt fundamentale pentru furnizarea materiilor prime necesare producției de baterii. Fabricanții de baterii, indiferent de poziție, de influența asupra furnizorilor și de amplasarea geografică, nu sunt scutiți de riscul de a contribui la efectele negative din lanțul de aprovizionare cu minerale. În cazul anumitor materii prime, peste jumătate din producția mondială este destinată utilizării în aplicații din domeniul bateriilor. De exemplu, peste 50 % din cererea mondială de cobalt și peste 60 % din litiul produs la nivel mondial sunt utilizate pentru producția de baterii. Aproximativ 8 % din producția mondială de grafit natural și 6 % din producția mondială de nichel intră în producția de baterii.

(59)Numai câteva țări furnizează aceste materiale și, în unele cazuri, standardele scăzute de guvernanță pot exacerba problemele sociale și de mediu. Extracția și rafinarea cobaltului și a nichelului sunt legate de o gamă largă de probleme sociale și de mediu, incluzând potențialul de pericol pentru mediu și sănătatea umană. Deși impactul social și asupra mediului al grafitului natural este mai puțin grav, extracția sa implică o pondere mare de operațiuni artizanale și la scară redusă, care se desfășoară în principal în medii informale și care pot avea efecte grave asupra sănătății și mediului, incluzând dezafectarea nereglementată a minelor și nereabilitarea acestora, ceea ce duce la distrugerea ecosistemelor și a solurilor. În ceea ce privește litiul, creșterea preconizată a utilizării sale în producția de baterii ar putea exercita o presiune suplimentară asupra operațiunilor de extracție și de rafinare, ceea ce ar justifica includerea litiului în domeniul de aplicare al obligațiilor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare. Creșterea masivă preconizată a cererii de baterii în Uniune nu ar trebui să contribuie la o creștere a acestor riscuri sociale și de mediu.

(60)Unele dintre materiile prime în cauză, cum ar fi cobaltul, litiul și grafitul natural, sunt considerate materii prime critice pentru UE 38 , iar aprovizionarea sustenabilă cu aceste materii prime este necesară pentru ca ecosistemul bateriilor din UE să funcționeze adecvat.

(61)S-au depus deja eforturi voluntare din partea actorilor din lanțul de aprovizionare al bateriilor, pentru a încuraja aderarea la practici sustenabile de aprovizionare, incluzând Inițiativa pentru asigurarea mineritului responsabil (IRMA), Inițiativa pentru minerale responsabile (RMI) și Cadrul de evaluare responsabilă pentru industria cobaltului (CIRAF). Cu toate acestea, eforturile voluntare de instituire a unor sisteme de diligență necesară nu pot asigura respectarea aceluiași set de norme minime de către toți operatorii economici care introduc baterii pe piața Uniunii.

(62)În Uniunea Europeană, cerințele generale privind obligația de diligență pentru anumite minerale și metale au fost introduse prin Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului 39 . Cu toate acestea, regulamentul nu se referă la mineralele și materialele utilizate pentru producția de baterii.

(63)Prin urmare, având în vedere creșterea exponențială preconizată a cererii de baterii în UE, operatorul economic care introduce o baterie pe piața UE ar trebui să instituie o politică privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare. Astfel, cerințele ar trebui stabilite având în vedere obiectivul de a aborda riscurile sociale și de mediu inerente extracției, prelucrării și comercializării anumitor materii prime în scopul producției de baterii.

(64)Atunci când instituie o politică privind diligența necesară bazată pe riscuri, aceasta ar trebui să fie întemeiată pe principii recunoscute la nivel internațional, cele zece principii ale inițiativei „Global Compact” a Organizației Națiunilor Unite 40 , Orientările pentru evaluarea socială a ciclului de viață al produselor 41 , Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială 42 și Orientările OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri (RBC) 43 , care reflectă o înțelegere comună în rândul guvernelor și al părților interesate, și ar trebui adaptată la contextul și circumstanțele specifice ale fiecărui operator economic. În ceea ce privește extracția, prelucrarea și comercializarea resurselor minerale naturale utilizate pentru producția de baterii, Orientările OCDE privind diligența necesară referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone afectate de conflicte și cu risc ridicat 44 („Orientările OCDE privind diligența necesară”) reprezintă efortul susținut al guvernelor și al părților interesate pentru a stabili bune practici în acest domeniu.

(65)În conformitate cu Orientările OCDE privind diligența necesară 45 , diligența necesară este un proces continuu, proactiv și reactiv prin care întreprinderile pot garanta că respectă drepturile omului și nu contribuie la conflicte 46 . Diligența necesară bazată pe riscuri se referă la măsurile pe care întreprinderile ar trebui să le adopte pentru a identifica și a aborda riscurile reale sau potențiale pentru a preveni sau a atenua efectele negative asociate activităților lor sau deciziilor de aprovizionare. O întreprindere poate evalua riscurile pe care le prezintă activitățile și relațiile sale și poate adopta măsuri de atenuare a riscurilor în conformitate cu standardele relevante prevăzute de legislația națională și internațională, de recomandările privind conduita responsabilă în afaceri ale organizațiilor internaționale, de instrumentele sprijinite de guvern, de inițiativele voluntare din sectorul privat, precum și de politicile și sistemele interne ale unei întreprinderi. Această abordare contribuie și la extinderea exercițiului de diligență necesară în funcție de dimensiunea activităților întreprinderii sau a relațiilor din lanțul de aprovizionare.

(66)Ar trebui adoptate sau modificate politicile obligatorii privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare, iar acestea ar trebui să abordeze cel puțin categoriile de riscuri sociale și de mediu prevalente. Acestea ar trebui să acopere, pe de o parte, impactul actual și impactul previzibil asupra vieții sociale, în special asupra drepturilor omului, a sănătății umane și a siguranței, precum și asupra securității și sănătății în muncă și a drepturilor lucrătorilor și, pe de altă parte, asupra mediului, în special asupra utilizării apei, a protecției solului, a poluării aerului și a biodiversității, inclusiv asupra vieții comunitare.

(67)În ceea ce privește categoriile de risc social, politicile de diligență necesară ar trebui să abordeze riscurile din lanțul de aprovizionare al bateriilor în ceea ce privește protecția drepturilor omului, incluzând sănătatea umană, protecția copiilor și egalitatea de gen, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului 47 . Politicile de diligență necesară ar trebui să includă informații privind modul în care operatorul economic a contribuit la prevenirea abuzurilor împotriva drepturilor omului, precum și privind instrumentele instituite în structura de afaceri a operatorului pentru combaterea corupției și a dării de mită. De asemenea, politicile de diligență necesară ar trebui să asigure punerea în aplicare corectă a normelor din convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii 48 , astfel cum sunt enumerate în anexa I la Declarația tripartită a OIM.

(68)În ceea ce privește categoriile de risc de mediu, politicile de diligență necesară ar trebui să abordeze riscurile din lanțul de aprovizionare al bateriilor privind protecția mediului natural și a diversității biologice, în conformitate cu Convenția privind diversitatea biologică 49 , care ia în considerare și comunitățile locale, precum și privind protecția și dezvoltarea acestor comunități.

(69)Obligația de diligență referitoare la lanțul de aprovizionare în ceea ce privește identificarea și atenuarea riscurilor sociale și de mediu asociate materiilor prime care intră în producția de baterii ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Rezoluției 19 a UNEP privind guvernanța resurselor minerale, care recunoaște contribuția importantă a sectorului minier la realizarea Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

(70)Alte instrumente legislative ale UE care stabilesc cerințe privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare ar trebui să se aplice în măsura în care prezentul regulament nu conține dispoziții specifice care au obiectiv, caracter și efect similare, care ar putea fi adaptate în lumina viitoarelor modificări legislative.

(71)Pentru a se adapta la evoluțiile din lanțul valoric al bateriilor, incluzând modificarea domeniului și a caracterului riscurilor sociale și de mediu relevante, precum și la progresul tehnic și științific din domeniul bateriilor și al compozițiilor chimice ale bateriilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea listei de materii prime și a categoriilor de riscuri, precum și a cerințelor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare, ar trebui delegată Comisiei.

(72)Sunt necesare norme armonizate de gestionare a deșeurilor pentru a asigura că producătorii și alți operatori economici fac obiectul acelorași norme la nivelul statelor membre, în ceea ce privește punerea în aplicare a răspunderii extinse a producătorilor pentru baterii. Pentru a atinge un nivel ridicat de recuperare a materialelor, sunt necesare maximizarea colectării separate a deșeurilor de baterii și asigurarea faptului că toate bateriile colectate sunt reciclate prin procese care ating nivelurile minime comune de eficiență a reciclării. Evaluarea Directivei 2006/66/CE a constatat că una dintre deficiențele sale este nedetalierea dispozițiilor sale, ceea ce duce la o punere în aplicare neuniformă și cauzează obstacole semnificative în calea funcționării piețelor de reciclare și niveluri sub optime de reciclare. Prin urmare, norme mai detaliate și armonizate ar trebui să evite denaturarea pieței pentru colectarea, tratarea și reciclarea deșeurilor de baterii, să asigure punerea uniformă în aplicare a cerințelor la nivelul Uniunii, o mai bună armonizare a calității serviciilor de gestionare a deșeurilor furnizate de operatorii economici, precum și să stimuleze piețele materiilor prime secundare.

(73)Prezentul regulament se bazează pe normele de gestionare a deșeurilor și pe principiile generale prevăzute în Directiva 2008/98/CE 50 , care ar trebui adaptate pentru a reflecta situația specifică a bateriilor. Pentru a asigura o colectare organizată a deșeurilor de baterii cât mai eficace, este important ca acest lucru să se realizeze în strânsă legătură cu locul în care sunt vândute bateriile într-un stat membru și aproape de utilizatorul final. De asemenea, deșeurile de baterii pot fi colectate împreună cu deșeurile de echipamente electrice și electronice și cu vehiculele scoase din uz, prin intermediul programelor naționale de colectare, instituite pe baza Directivei 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului 51 și a Directivei 2000/53/CE. Deși regulamentul actual stabilește norme specifice pentru baterii, este nevoie de o abordare coerentă și complementară, care să se bazeze pe structurile existente de gestionare a deșeurilor și să le armonizeze într-o mai mare măsură. În consecință, și pentru a realiza în mod eficace responsabilitatea extinsă a producătorilor în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, ar trebui stabilite obligații în ceea ce privește statul membru în care bateriile sunt puse la dispoziție pe piață pentru prima dată.

(74)Pentru a monitoriza respectarea de către producători a obligațiilor lor de a asigura tratarea deșeurilor pentru bateriile puse la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, este necesar ca un registru să fie instituit și gestionat de autoritatea competentă din fiecare stat membru. Producătorii ar trebui să aibă obligația de a se înregistra pentru a furniza informațiile necesare astfel încât să permită autorităților competente să monitorizeze respectarea de către producători a obligațiilor care le revin. Cerințele de înregistrare ar trebui simplificate la nivelul Uniunii. Pentru a asigura condiții uniforme la nivelul Uniunii privind cererea de înregistrare și informațiile care trebuie furnizate, prin intermediul unui format armonizat, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei.

(75)Având în vedere principiul „poluatorul plătește”, este oportun să se stabilească obligații privind gestionarea bateriilor la sfârșitul ciclului lor de viață pentru producători, care să includă orice fabricant, importator sau distribuitor care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv prin contracte la distanță, astfel cum sunt definite în articolul 2 punctul 7 din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului 52 , furnizează pentru prima dată o baterie pentru distribuție sau utilizare, inclusiv atunci când aceasta este încorporată într-un aparat sau vehicul, pe teritoriul unui stat membru, cu titlu profesional.

(76)Producătorii ar trebui să aibă responsabilitate extinsă pentru gestionarea bateriilor lor la sfârșitul ciclului de viață. În consecință, aceștia ar trebui să finanțeze costurile de colectare, de tratare și de reciclare a tuturor bateriilor colectate, de raportare privind bateriile și deșeuri de baterii, precum și de furnizare de informații utilizatorilor finali și operatorilor de deșeuri cu privire la baterii și la reutilizarea și gestionarea adecvată a deșeurilor de baterii. Obligațiile legate de răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să se aplice tuturor formelor de furnizare, inclusiv vânzării la distanță. Producătorii ar trebui să aibă posibilitatea să își exercite aceste obligații în mod colectiv, prin intermediul unei organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorilor și care preia răspunderea în numele lor. Producătorii sau organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să facă obiectul unei autorizații și ar trebui să demonstreze cu documente că dispun de mijloace financiare pentru a acoperi costurile generate de răspunderea extinsă a producătorilor. Dacă este necesar pentru a se evita denaturarea pieței interne și pentru a se asigura condiții uniforme de adaptare a contribuțiilor financiare plătite de producători organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, ar trebui să i se confere competențe de executare Comisiei.

(77)Prezentul regulament ar trebui să reglementeze în mod exhaustiv răspunderea extinsă a producătorilor pentru baterii, prin urmare, normele prevăzute în Directiva 2008/98/CE pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor nu ar trebui să se aplice în cazul bateriilor.

(78)Pentru a asigura o reciclare de înaltă calitate în lanțul de aprovizionare al bateriilor, pentru a crește gradul de utilizare a materiilor prime secundare de calitate și pentru a proteja mediul, un nivel ridicat de colectare și de reciclare a deșeurilor de baterii ar trebui să fie norma. Colectarea deșeurilor de baterii reprezintă un pas esențial pentru a închide circuitul materialelor valoroase conținute în baterii, prin reciclarea acestora, și pentru a menține lanțul valoric al bateriilor în interiorul Uniunii, facilitând astfel accesul la materialele recuperate care pot fi utilizate mai departe pentru a fabrica noi produse.

(79)Producătorii tuturor bateriilor ar trebui să fie responsabili de finanțarea și organizarea colectării separate a deșeurilor de baterii. În acest scop, aceștia ar trebui să înființeze o rețea de colectare care să acopere întregul teritoriu al statelor membre, care să fie aproape de utilizatorul final și care să vizeze nu doar zonele și bateriile în cazul cărora colectarea este profitabilă. Rețeaua de colectare ar trebui să includă orice distribuitor, orice instalație de tratare autorizată pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice și de vehicule scoase din uz, centrele de colectare a deșeurilor și alți actori din proprie inițiativă, cum ar fi autoritățile publice și școlile. Pentru a verifica și a îmbunătăți eficacitatea rețelei de colectare și a campaniilor de informare, ar trebui efectuate, cel puțin la nivelul NUTS 2 53 , studii periodice privind compoziția deșeurilor municipale mixte și a deșeurilor de echipamente electrice și electronice colectate pentru a stabili cantitatea de deșeuri de baterii portabile prezente în acestea.

(80)Bateriile pot fi colectate împreună cu deșeurile de echipamente electrice și electronice, prin intermediul programelor naționale de colectare instituite pe baza Directivei 2012/19/UE, și împreună cu vehiculele scoase din uz, în conformitate cu Directiva 2000/53/CE. În acest caz, ca cerință minimă obligatorie privind tratarea, bateriile ar trebui demontate din deșeurile colectate de aparate și de vehicule scoase din uz. După demontarea bateriilor, acestea trebuie să îndeplinească cerințele din prezentul regulament, în special ar trebui să fie luate în calcul pentru a atinge obiectivul de colectare pentru tipul de baterie în cauză și ar trebui să facă obiectul cerințelor de tratare și de reciclare prevăzute în prezentul regulament.

(81)Având în vedere impactul asupra mediului și pierderea materialelor datorate deșeurilor de baterii care nu sunt colectate separat și, prin urmare, nu sunt tratate în mod ecologic, obiectivul de colectare pentru bateriile portabile prevăzut deja de Directiva 2006/66/CE ar trebui să se aplice în continuare și ar trebui să crească treptat. Prezentul regulament presupune că bateriile potabile includ și bateriile care alimentează mijloacele de transport ușoare. Întrucât creșterea actuală a vânzărilor acestui tip de baterii face dificilă calcularea cantității de astfel de baterii care sunt introduse pe piață și colectate la sfârșitul duratei lor de viață, aceste baterii portabile ar trebui excluse din rata actuală de colectare a bateriilor portabile. Această excludere trebuie reexaminată împreună cu obiectivul de colectare a deșeurilor de baterii portabile, care poate aborda și modificările metodologiei de calculare a ratei de colectare a bateriilor portabile. Comisia pregătește un raport care să stea la baza acestor reexaminări.

(82)Rata de colectare a bateriilor portabile ar trebui să fie calculată în continuare pe baza vânzărilor medii anuale din anii precedenți, astfel încât să existe obiective proporționale cu nivelul consumului de baterii dintr-un stat membru. Pentru a reflecta cât mai bine modificările survenite în componența categoriei de baterii portabile, precum și în durata de viață și în modelele de consum ale bateriilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea metodologiei de calculare și de verificare a ratei de colectare a bateriilor portabile, ar trebui delegată Comisiei.

(83)Ar trebui colectate toate bateriile auto, industriale și ale vehiculelor electrice și, în acest scop, producătorii de astfel de baterii ar trebui să aibă obligația de a accepta și de a prelua gratuit de la utilizatorii finali toate deșeurile de baterii auto, industriale și ale vehiculelor electrice. Ar trebui stabilite obligații detaliate de raportare pentru toți actorii implicați în colectarea deșeurilor de baterii auto, industriale și ale vehiculelor electrice.

(84)Având în vedere ierarhia deșeurilor, astfel cum este stabilită la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, care acordă prioritate prevenirii, pregătirii pentru reutilizare și reciclării, și în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Directiva 2008/98/CE și cu articolul 5 alineatul (3) litera (f) din Directiva 1999/31/CE 54 , bateriile colectate nu ar trebui să fie incinerate sau eliminate la depozitele de deșeuri.

(85)Orice instalație autorizată care efectuează operațiuni de tratare și de reciclare a bateriilor ar trebui să respecte cerințele minime de prevenire a efectelor negative asupra mediului și a sănătății umane și să asigure un grad ridicat de recuperare a materialelor conținute în baterii. Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului 55 reglementează o serie de activități industriale implicate în tratarea și reciclarea deșeurilor de baterii, pentru care asigură cerințe specifice de autorizare și controale care reflectă cele mai bune tehnici disponibile. În cazul în care activitățile industriale legate de tratarea și de reciclarea bateriilor nu sunt reglementate de Directiva 2010/75/CE, operatorii ar trebui, în orice caz, să aibă obligația de a aplica cele mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt definite în articolul 3 punctul 10 din directivă, și de a îndeplini cerințele specifice prevăzute în prezentul regulament. Cerințele privind tratarea și reciclarea bateriilor ar trebui adaptate, dacă este cazul, de către Comisie, ținând seama de progresul științific și tehnic și de noile tehnologii emergente în domeniul gestionării deșeurilor. Prin urmare, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea respectivelor cerințe.

(86)Ar trebui stabilite obiective privind eficiența proceselor de reciclare și obiective de recuperare a materialelor, pentru a asigura producția de materiale recuperate de calitate pentru industria bateriilor, asigurând totodată norme clare și comune pentru reciclatori și evitând denaturarea concurenței sau alte obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne pentru materiile prime secundare obținute din deșeuri de baterii. Ar trebui stabilite niveluri de eficiență a reciclării, ca măsură a cantității totale de materiale recuperate, pentru bateriile cu plumb-acid, nichel-cadmiu și litiu și, de asemenea, ar trebui stabilite obiective pentru nivelurile materialelor recuperate de cobalt, plumb, litiu și nichel, pentru a ajunge la un nivel ridicat de recuperare a materialelor la nivelul Uniunii. Normele privind calculul și raportarea nivelurilor de eficiență a reciclării prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 493/2012 al Comisiei 56 ar trebui să se aplice în continuare. Pentru a asigura condiții uniforme de calculare și de verificare a nivelurilor de eficiență a reciclării și a recuperării materialelor în cadrul proceselor de reciclare a bateriilor, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare în vederea instituirii unor astfel de norme. De asemenea, Comisia ar trebui să revizuiască Regulamentul (UE) nr. 493/2012 al Comisiei pentru a reflecta în mod corespunzător evoluțiile tehnologice și schimbările survenite în procesele industriale de recuperare, pentru a extinde domeniul de aplicare al acestora cu scopul de a include obiective existente și noi, precum și pentru a oferi instrumente pentru caracterizarea produselor intermediare. Instalațiile de tratare și de reciclare ar trebui încurajate să introducă sisteme certificate de management de mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 57 .

(87)Ar trebui să fie posibil să se efectueze tratarea și reciclarea în afara statului membru în cauză sau în afara Uniunii, dacă transferul deșeurilor de baterii este în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 58 și cu Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 al Comisiei 59 , iar activitățile de tratare și de reciclare îndeplinesc cerințele aplicabile acestui tip de deșeuri, în conformitate cu clasificarea lor din Decizia 2000/532/UE a Comisiei, astfel cum a fost modificată 60 . De asemenea, decizia ar trebui revizuită pentru a reflecta toate compozițiile chimice ale bateriilor. În cazul în care tratarea sau reciclarea are loc în afara Uniunii și pentru a fi luată în calcul pentru nivelurile de eficiență a reciclării și pentru obiectivele de reciclare, operatorul în contul căruia este efectuată aceasta ar trebui să aibă obligația de a raporta în acest sens către autoritatea competentă din statul membru în cauză și de a dovedi că tratarea este efectuată în condiții echivalente celor prevăzute în prezentul regulament. Pentru a stabili care sunt cerințele pentru ca o astfel de tratare să fie considerată echivalentă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește stabilirea unor norme detaliate care să conțină criterii de evaluare a condițiilor echivalente, ar trebui delegată Comisiei.

(88)Bateriile industriale și ale vehiculelor electrice care nu mai sunt adecvate scopului inițial pentru care au fost fabricate pot fi utilizate în scopuri diferite ca acumulatori staționari de stocare a energiei. Își face apariția o piață pentru al doilea ciclu de viață al bateriilor uzate industriale și ale vehiculelor electrice, iar pentru a sprijini aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor, ar trebui definite norme specifice pentru a permite reafectarea responsabilă a bateriilor uzate, totodată ținând seama de principiul precauției și garantând siguranța utilizării pentru utilizatorii finali. Orice astfel de baterie uzată ar trebui să fie supusă unei evaluări a stării sale de sănătate și a capacității sale disponibile, pentru a se asigura că poate fi utilizată în alt scop decât scopul său inițial. Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor referitoare la estimarea stării de sănătate a bateriilor, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei.

(89)Producătorii și distribuitorii ar trebui să fie implicați în mod activ în furnizarea de informații utilizatorilor finali cu privire la faptul că bateriile ar trebui colectate separat, că sunt disponibile sisteme de colectare și că utilizatorii finali joacă un rol important în asigurarea gestionării ecologice optime a deșeurilor de baterii. Ar trebui utilizate tehnologii moderne ale informației pentru a furniza informații tuturor utilizatorii finali, precum și pentru a raporta cu privire la baterii. Informațiile ar trebui furnizate fie prin mijloace clasice, cum ar fi panouri publicitare, afișe și campanii pe platformele de comunicare socială, fie prin mijloace mai inovatoare, cum ar fi accesul electronic la site-uri web prin coduri QR aplicate pe baterie.

(90)Pentru a permite verificarea respectării obligațiilor privind colectarea și tratarea bateriilor și a eficacității acestor obligații, este necesar ca operatorii în cauză să raporteze autorităților competente. Producătorii de baterii și alți operatori de gestionare a deșeurilor care colectează baterii ar trebui să raporteze pentru fiecare an calendaristic, dacă este cazul, datele privind bateriile vândute și deșeurile de baterii colectate. În ceea ce privește tratarea și reciclarea, obligațiile de raportare ar trebui să revină operatorilor de gestionare a deșeurilor și, respectiv, reciclatorilor.

(91)Pentru fiecare an calendaristic, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei informații cu privire la cantitatea de baterii furnizate pe teritoriul lor și la cantitatea de deșeuri de baterii colectate, în funcție de tip și compoziție chimică. În ceea ce privește bateriile portabile, datele privind bateriile și deșeurile de baterii pentru mijloacele de transport ușoare ar trebui raportate separat, având în vedere necesitatea de a colecta date care să permită adaptarea obiectivului de colectare, ținând seama de cota de piață a acestor baterii și de scopul și caracteristicile lor specifice. Aceste informații ar trebui să fie furnizate pe cale electronică și să fie însoțite de un raport de verificare a calității. Pentru a asigura condiții uniforme de raportare a acestor date și informații către Comisie, precum și pentru metodele de verificare, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare.

(92)Pentru fiecare an calendaristic, statele membre ar trebui să raporteze Comisiei nivelurile de eficiență a reciclării și nivelurile de materiale recuperate atinse, luând în considerare toate etapele individuale ale procesului de reciclare și fracțiile de ieșire.

(93)Pentru a îmbunătăți transparența de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și al lanțurilor valorice pentru toate părțile interesate, este necesar să se prevadă un sistem electronic care să maximizeze schimbul de informații, facilitând localizarea și urmărirea bateriilor, și care să furnizeze informații privind intensitatea emisiilor de carbon generate de procesele de fabricație, precum și privind originea materialelor utilizate, compoziția acestora, inclusiv materiile prime și substanțele chimice periculoase, operațiuni și posibilități de reparare, de reafectare și de demontare a acestora, precum și procesele de tratare, de reciclare și de recuperare la care ar putea fi supusă bateria la sfârșitul ciclului său de viață. Acest sistem electronic ar trebui instituit în etape, iar un prototip de sistem ar trebui pus la dispoziția operatorilor economici în cauză și a autorităților din statele membre cu cel puțin un an înainte de finalizarea măsurilor de punere în aplicare care definesc caracteristicile finale și politica de acces la date ale sistemului, pentru a le permite acestora să își formuleze contribuțiile și să se conformeze în timp util. O astfel de politică privind accesul la date ar trebui să țină seama de principiile relevante stabilite în legislația UE, inclusiv în propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța datelor la nivel european (Legea privind guvernanța datelor) 61 . Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a sistemului electronic de schimb de informații privind bateriile, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare.

(94)Ar trebui să se instituie un pașaport pentru baterii, care să permită operatorilor economici să colecteze și să reutilizeze mai eficient informațiile și datele privind bateriile individuale introduse pe piață și să facă alegeri mai bune în cunoștință de cauză pentru activitățile lor de planificare. Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a pașaportului pentru baterii, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare.

(95)Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului 62 stabilește norme privind supravegherea pieței și controlul produselor care intră pe piața Uniunii. Pentru a se asigura că produsele care beneficiază de libera circulație a mărfurilor îndeplinesc cerințe care prevăd un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, cum ar fi sănătatea umană, siguranța, protecția bunurilor și a mediului, regulamentul respectiv ar trebui să se aplice bateriilor care fac obiectul prezentului regulament. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2019/1020 ar trebui modificat în consecință.

(96)Bateriile ar trebui introduse pe piață numai dacă nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană, siguranță sau bunuri ori pentru mediu, fie atunci când acestea sunt corespunzător depozitate și utilizate în scopul preconizat, fie în condiții de utilizare care pot fi prevăzute în mod rezonabil, și anume în cazul în care utilizarea respectivă ar putea fi rezultatul unui comportament uman legal și previzibil.

(97)Ar trebui să existe o procedură prin care părțile interesate să fie informate cu privire la măsurile preconizate a fi adoptate în legătură cu bateriile care prezintă risc pentru sănătatea umană, pentru siguranță, pentru bunuri sau pentru mediu. De asemenea, acest sistem ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței din statele membre ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la astfel de baterii. Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare, pentru a stabili dacă măsurile naționale luate în privința bateriilor neconforme sunt sau nu justificate.

(98)Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să aibă dreptul de a solicita operatorilor economici să ia măsuri corective pe baza constatărilor conform cărora fie bateria nu respectă cerințele din prezentul regulament, fie operatorul economic încalcă normele privind introducerea sau punerea la dispoziție pe piață a unei baterii sau privind sustenabilitatea, siguranța și etichetarea sau privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare.

(99)Achizițiile publice constituie un sector important pentru a reduce impactul asupra mediului al activităților umane și pentru a stimula orientarea pieței către produse mai sustenabile. Autoritățile contractante, astfel cum sunt definite în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 63 și în Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului 64 , și entitățile contractante, astfel cum sunt definite în Directiva 2014/25/UE, ar trebui să țină cont de impactul asupra mediului atunci când achiziționează baterii sau produse care conțin baterii, pentru a promova și a stimula piața pentru o mobilitate și o stocare a energiei curate și eficiente din punct de vedere energetic, contribuind astfel la obiectivele politicilor climatice, energetice și de mediu ale Uniunii.

(100)Pentru a stabili echivalența sistemelor de diligență necesară care au fost dezvoltate de guverne, de asociațiile industriale și de grupările de organizații interesate, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare. Pentru a se asigura că lista materiilor prime și riscurile sociale și de mediu aferente sunt actualizate, precum și coerența cu Regulamentul privind minereurile din zone de conflict și cu Orientările OCDE privind diligența necesară, în ceea ce privește obligațiile operatorilor economici, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare.

(101)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a recunoașterii de către Comisie a sistemelor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare.

(102)Atunci când adoptă actele delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 65 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(103) Competențele de executare conferite Comisiei prin prezentul regulament, care nu se referă la stabilirea justificării sau a nejustificării măsurilor luate de statele membre în ceea ce privește bateriile neconforme, ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 66 .

(104)Procedura de consultare ar trebui utilizată pentru a adopta un act de punere în aplicare în situațiile în care Comisia constată că un organism notificat nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește cerințele pentru notificarea sa, pentru a solicita autorității de notificare să ia măsurile corective necesare, inclusiv retragerea notificării, dacă este necesar.

(105)Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare cu efect imediat prin care se stabilește dacă este justificată sau nu o măsură națională care privește o baterie conformă care prezintă un risc, în cazuri justificate corespunzător referitoare la protecția sănătății umane, a siguranței, a bunurilor sau a mediului, dacă motive imperative de urgență impun acest lucru.

(106)Statele membre ar trebui să prevadă norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și să se asigure că normele respective sunt aplicate. Sancțiunile prevăzute ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(107)Având în vedere nevoia de a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și nevoia de a ține seama de noile evoluții bazate pe date științifice, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament și impactul său asupra mediului și a funcționării pieței interne. În raportul său, Comisia ar trebui să includă o evaluare a dispozițiilor privind criteriile de sustenabilitate, de siguranță, de etichetare și de informare, a măsurilor de gestionare a deșeurilor de baterii și a cerințelor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare. După caz, raportul ar trebui să fie însoțit de o propunere de modificare a dispozițiilor relevante din prezentul regulament.

(108)Este necesar să se acorde o perioadă de timp suficientă operatorilor economici pentru a se conforma obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, precum și statelor membre pentru a înființa infrastructurile administrative necesare pentru aplicarea acestuia. Prin urmare, și aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie amânată până la o dată la care aceste pregătiri pot fi în mod rezonabil finalizate.

(109)Pentru a permite statelor membre să adapteze registrul producătorilor instituit în temeiul Directivei 2006/66/CE și să ia măsurile administrative necesare cu privire la organizarea procedurilor de autorizare de către autoritățile competente, menținând totodată continuitatea pentru operatorii economici, Directiva 2006/66/CE ar trebui abrogată de la 1 iulie 2023. Obligațiile prevăzute de directiva respectivă referitoare la monitorizarea și raportarea ratei de colectare a bateriilor portabile și a nivelurilor de eficiență a proceselor de reciclare rămân în vigoare până la 31 decembrie 2023, iar obligațiile aferente pentru transmiterea datelor către Comisie rămân în vigoare până la 31 decembrie 2025, pentru a asigura continuitatea până la adoptarea de către Comisie a unor noi norme de calcul și formate de raportare în temeiul prezentului regulament.

(110)Întrucât obiectivul prezentului regulament – și anume garantarea funcționării pieței interne și totodată a faptului că bateriile introduse pe piață îndeplinesc cerințele care prevăd un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, a siguranței, a bunurilor și a mediului –, nu poate fi realizat în mod suficient de către statele membre, ci mai degrabă, având în vedere nevoia de armonizare, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I
Dispoziții generale

Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare

1.Prezentul regulament stabilește cerințe privind sustenabilitatea, siguranța, etichetarea și informarea pentru a permite introducerea pe piață sau punerea în serviciu a bateriilor, precum și cerințe privind colectarea, tratarea și reciclarea deșeurilor de baterii.

2.Prezentul regulament se aplică tuturor bateriilor, și anume bateriilor portabile, bateriilor auto, bateriilor pentru vehicule electrice și bateriilor industriale, indiferent de formă, volum, greutate, model, materiale componente, utilizare sau scop. De asemenea, acesta se aplică bateriilor încorporate în alte produse sau adăugate acestora.

3.Prezentul regulament nu se aplică bateriilor din:

(a)echipamentele asociate protecției intereselor esențiale de securitate ale statelor membre, arme, muniții și material de război, excluzând produsele care nu sunt destinate unor scopuri specific militare și din

(b)echipamentele proiectate pentru a fi trimise în spațiu.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(2)„baterie” înseamnă orice sursă de energie electrică generată prin conversia directă a energiei chimice și care constă din una sau mai multe celule de baterie nereîncărcabile sau reîncărcabile sau din grupuri formate din acestea;

(3)„celulă de baterie” înseamnă unitatea funcțională de bază dintr-o baterie, care este compusă din electrozi, electrolit, recipient, borne și, dacă este cazul, separatoare, și care conține materialele active a căror reacție generează energie electrică;

(4)„materiale active” înseamnă materialele care reacționează chimic pentru a produce energie electrică atunci când celula de baterie se descarcă;

(5)„baterie nereîncărcabilă” înseamnă o baterie care nu este proiectată pentru a fi reîncărcată electric;

(6)„baterie reîncărcabilă” înseamnă o baterie care este proiectată pentru a fi reîncărcată electric;

(7)„baterie cu stocare internă” înseamnă o baterie la care nu este atașat niciun dispozitiv extern pentru a stoca energia;

(8)„baterie portabilă” înseamnă orice baterie care:

–este sigilată;

–cântărește mai puțin de 5 kg;

–nu este concepută pentru utilizări industriale și

–nu este nici baterie pentru vehicule electrice, nici baterie auto;

(9)„baterii portabile de uz general” înseamnă bateriile portabile din următoarele tipuri comune: 4,5 volți (3R12), D, C, AA, AAA, AAAA, A23, 9 volți (PP3);

(10)„mijloace de transport ușoare” înseamnă vehicule cu roți, care au un motor electric cu puterea mai mică de 750 wați, în care călătorii stau în poziție așezat atunci când vehiculul se deplasează și care pot fi acționate numai de motorul electric sau de o combinație de motor și de tracțiune umană;

(11)„baterie auto” înseamnă orice baterie utilizată exclusiv pentru a alimenta sistemele auto de pornire, iluminat sau aprindere;

(12)„baterie industrială” înseamnă orice baterie proiectată pentru utilizări industriale și orice altă baterie, cu excepția bateriilor portabile, a bateriilor pentru vehiculele electrice și a bateriilor auto;

(13)„baterie pentru vehicule electrice” înseamnă orice baterie proiectată special pentru a asigura tracțiunea vehiculelor hibride și electrice destinate transportului rutier;

(14)„sistem de stocare a energiei cu acumulatori staționari” înseamnă o baterie industrială reîncărcabilă, cu stocare internă, proiectată special pentru a stoca și a livra energie electrică în rețea, indiferent unde și de cine este utilizată bateria respectivă;

(15)„introducere pe piață” înseamnă punerea la dispoziție a unei baterii pentru prima dată pe piața Uniunii;

(16)„punere la dispoziție pe piață” înseamnă furnizarea unei baterii pentru distribuție sau utilizare pe piață în cursul unei activități comerciale, în schimbul unei plăți sau gratuit;

(17)„punere în serviciu” înseamnă prima utilizare în Uniune a bateriei în scopul preconizat;

(18)„modelul bateriei” înseamnă orice baterie fabricată care este produsă în serie;

(19)„amprenta de carbon” înseamnă suma emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a absorbțiilor de GES ale unui sistem de produse, exprimată în echivalent de dioxid de carbon (CO2) pe baza unui studiu privind amprenta de mediu a produsului (AMP), care utilizează categoria de impact unic al schimbărilor climatice;

(20)„operator economic” înseamnă fabricantul, reprezentantul autorizat, importatorul, distribuitorul sau furnizorul de servicii de logistică supus obligațiilor legate de fabricarea, punerea la dispoziție sau introducerea pe piață ori punerea în serviciu a bateriilor în conformitate cu prezentul regulament;

(21)„operator independent” înseamnă o persoană fizică sau juridică, alta decât un comerciant, reparator sau refabricant autorizat, care este independentă de fabricant și de producător și este implicată direct sau indirect în repararea, întreținerea sau reafectarea bateriilor, inclusiv operatorii de gestionare a deșeurilor, reparatorii, fabricanții sau distribuitorii de echipamente, unelte sau piese de schimb pentru reparații, precum și editorii de informații tehnice, operatorii care oferă servicii de inspecție și de testare, operatorii care oferă cursuri de formare pentru instalatorii, fabricanții și reparatorii de echipamente pentru vehicule alimentate cu combustibili alternativi;

(22)„cod QR” înseamnă un cod de bare sub formă de matrice care trimite la informațiile privind un anumit model de baterie;

(23)„sistem de gestionare a bateriei” înseamnă un dispozitiv electronic care controlează sau gestionează funcțiile electrice și termice ale bateriei, gestionează și stochează date privind parametrii care determină starea de sănătate și durata de viață preconizată a bateriilor, stabiliți în anexa VII, și comunică cu vehiculul sau cu aparatul în care bateria este încorporată;

(24)„aparat” înseamnă orice echipament electric sau electronic definit în Directiva 2012/19/UE, care este sau poate fi alimentat integral sau parțial de o baterie;

(25)„nivelul de încărcare” înseamnă capacitatea disponibilă a unei baterii, exprimată ca procent din capacitatea nominală;

(26)„stare de sănătate” înseamnă o măsură a stării generale a unei baterii reîncărcabile și a capacității acesteia de a asigura performanța specificată, în raport cu starea sa inițială;

(27)„reafectare” înseamnă orice operațiune care are ca rezultat utilizarea întregii baterii sau a unor părți ale acesteia pentru un scop sau o aplicație diferită de cea pentru care a fost inițial proiectată bateria;

(28)„fabricant” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce fabrică o baterie sau determină proiectarea sau fabricarea unei baterii și comercializează bateria respectivă sub numele sau marca sa;

(29)„specificație tehnică” înseamnă un document care stabilește cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un produs, proces sau serviciu;

(30)„standard armonizat” înseamnă standardul definit la articolul 2 punctul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

(31)„marcaj CE” înseamnă un marcaj prin care fabricantul indică faptul că bateria respectă cerințele aplicabile, stabilite în legislația de armonizare a Uniunii care prevede aplicarea respectivului marcaj;

(32)„acreditare” înseamnă acreditarea definită la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

(33)„organism național de acreditare” înseamnă organismul național de acreditare definit la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

(34)„evaluarea conformității” înseamnă procesul prin care se verifică dacă o baterie îndeplinește cerințele de sustenabilitate, siguranță și etichetare din prezentul regulament;

(35)„organism de evaluare a conformității” înseamnă un organism care desfășoară activități de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, testare, certificare și inspecție;

(36)„organism notificat” înseamnă un organism de evaluare a conformității notificat în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament;

(37)„diligența necesară în lanțul de aprovizionare” înseamnă obligațiile operatorului economic care introduce pe piață o baterie industrială reîncărcabilă sau o baterie pentru vehicule electrice, în ceea ce privește sistemul său de gestionare, gestionarea riscurilor, verificările de către o terță parte efectuate de organismele notificate și comunicarea informațiilor pentru a identifica și a aborda riscurile reale și potențiale legate de aprovizionarea, prelucrarea și comercializarea materiilor prime necesare pentru fabricarea bateriilor;

(38)„producător” înseamnă orice fabricant, importator sau distribuitor care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, ce poate consta și în contractele la distanță definite la articolul 2 punctul 7 din Directiva 2011/83/UE, furnizează pentru prima dată o baterie, inclusiv o baterie încorporată în aparate sau vehicule, pentru distribuție sau utilizare pe teritoriul unui stat membru, cu titlu profesional;

(39)„organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor” înseamnă o entitate juridică ce organizează, din punct de vedere financiar sau operațional, îndeplinirea obligațiilor de răspundere extinsă ale producătorilor în numele mai multor producători;

(40)„deșeu de baterie” înseamnă orice baterie care este deșeu în sensul articolului 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE;

(41)„reutilizare” înseamnă reutilizarea directă completă sau parțială a bateriei în scopul inițial pentru care a fost proiectată;

(42)„substanță periculoasă” înseamnă orice substanță care îndeplinește criteriile uneia dintre următoarele clase sau categorii de pericol stabilite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 67 :

(a)clasele de pericol 2.1-2.4, 2.6 și 2.7, 2.8 tipurile A și B, 2.9, 2.10, 2.12, 2.13 categoriile 1 și 2, 2.14 categoriile 1 și 2, 2.15 tipurile A-F;

(b)clasele de pericol 3.1-3.6 și 3.7 efecte adverse asupra funcției sexuale și fertilității sau asupra dezvoltării, 3.8 alte efecte decât efectele narcotice, 3.9 și 3.10;

(c)clasa de pericol 4.1;

(d)clasa de pericol 5.1;

(43)„tratare” înseamnă orice operațiune la care sunt supuse deșeurile de baterii după ce acestea au fost predate unei instalații de sortare sau de pregătire pentru reciclare;

(44) „puncte de colectare voluntară” înseamnă orice întreprindere sau organism public nonprofit, comercial sau economic de alt tip care se implică din proprie inițiativă în colectarea separată a deșeurilor de baterii portabile, colectând deșeurile de baterii portabile pe care le generează sau care sunt generate de alți utilizatori finali, înainte de preluarea acestora de către operatorii de gestionare a deșeurilor în vederea tratării ulterioare;

(45)„operator de gestionare a deșeurilor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce se ocupă în mod profesional de colectarea separată, sortarea sau tratarea deșeurilor de baterii;

(46)„instalație autorizată” înseamnă orice instalație autorizată în conformitate cu Directiva 2008/98/CE pentru tratarea sau reciclarea deșeurilor de baterii;

(47)„reciclator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care execută procese de reciclare într-o instalație autorizată;

(48)„durata de viață” a unei baterii înseamnă perioada de timp care începe atunci când bateria este introdusă pe piață și se încheie atunci când bateria devine deșeu;

(49)„nivel de reciclare” înseamnă, pentru un anumit stat membru într-un an calendaristic dat, procentul obținut prin împărțirea greutății deșeurilor de baterii supuse tratării și reciclării în conformitate cu articolul 56 din prezentul regulament, în anul calendaristic respectiv, la greutatea deșeurilor de baterii colectate în conformitate cu articolele 48 și 49 din prezentul regulament;

(50)„proces de reciclare” înseamnă orice operațiune de reciclare a deșeurilor de baterii, cu excepția sortării sau a pregătirii pentru reciclare, care poate fi efectuată în una sau mai multe instalații autorizate;

(51)„eficiența reciclării” a unui proces de reciclare înseamnă raportul obținut prin împărțirea masei fracțiilor de ieșire care reprezintă reciclarea la masa fracției de intrare a deșeurilor de baterii, exprimat ca procent;

(52)„legislația de armonizare a Uniunii” înseamnă orice act legislativ al Uniunii care armonizează condițiile de comercializare a produselor;

(53)„autoritate națională” înseamnă o autoritate de omologare sau orice altă autoritate implicată în supravegherea pieței și responsabilă pentru aceasta, astfel cum se prevede la capitolul VI, sau implicată în controlul la frontiere și responsabilă pentru acesta în ceea ce privește bateriile, într-un stat membru;

(54)„reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, care a primit un mandat scris din partea unui producător pentru a acționa în numele acestuia în legătură cu sarcinile specificate aferente obligațiilor producătorului prevăzute de prezentul regulament;

(55)„importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care introduce o baterie dintr-o țară terță pe piața Uniunii;

(56)„distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de aprovizionare, alta decât fabricantul sau importatorul, care pune la dispoziție o baterie pe piață;

(57)„risc” înseamnă combinația dintre probabilitatea producerii unui prejudiciu și gravitatea acestuia, limitat la sănătatea umană sau siguranța persoanelor, la bunuri sau la mediu.

Se aplică definițiile termenilor „deșeuri”, „deținător de deșeuri”, „gestionarea deșeurilor”, „colectare”, „colectare separată”, „prevenire”, „pregătirea pentru reutilizare”, „valorificare” și „reciclare”, prevăzute la articolul 3 din Directiva 2008/98/CE.

Se aplică definițiile termenilor „utilizator final”, „supraveghere a pieței”, „autoritate de supraveghere a pieței”, „furnizor de servicii de logistică”, „măsură corectivă”, „rechemare” și „retragere”, prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2019/1020.

Se aplică definițiile termenilor „agregator independent” și „participant la piață”, prevăzute la articolul 2 din Directiva (UE) 2019/944.

Articolul 3
Libera circulație

4.Statele membre nu interzic, nu restricționează sau nu împiedică punerea la dispoziție pe piață sau punerea în serviciu a bateriilor care respectă prezentul regulament, din motive legate de cerințele de sustenabilitate, siguranță, etichetare și informare aplicabile bateriilor sau gestionării deșeurilor de baterii care intră sub incidența prezentului regulament.

5.La târguri, expoziții, demonstrații sau evenimente similare, statele membre nu împiedică prezentarea bateriilor neconforme cu prezentul regulament, cu condiția ca un anunț vizibil să indice clar faptul că acestea nu sunt conforme cu prezentul regulament și nu pot fi vândute înainte de asigurarea conformității.

Articolul 4
Cerințe de sustenabilitate, siguranță, etichetare și informare pentru baterii

6.Bateriile sunt introduse pe piață sau puse în serviciu numai dacă respectă: 

(a)cerințele de sustenabilitate și siguranță prevăzute în capitolul II;

(b)cerințele de etichetare și informare prevăzute în capitolul III.

7.În ceea ce privește aspectele care nu sunt cuprinse în capitolele II și III, bateriile nu trebuie să prezinte niciun risc pentru sănătatea umană, siguranță, bunuri sau mediu.

Articolul 5
Autoritate competentă

8.Statele membre desemnează una sau mai multe autorități competente responsabile cu îndeplinirea obligațiilor care decurg din capitolul VII și cu monitorizarea și verificarea respectării cerințelor din respectivul capitol de către producători și de către organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

2.Statele membre stabilesc detaliile privind organizarea și funcționarea autorității sau autorităților competente, inclusiv normele administrative și procedurale pentru a asigura:

(c)înregistrarea producătorilor în conformitate cu articolul 46;

(d)autorizarea producătorilor și a organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor în conformitate cu articolul 47, precum și autorizarea și monitorizarea privind cerințele de la articolul 48;

(e)supravegherea punerii în aplicare a obligațiilor privind responsabilitatea extinsă a producătorilor în conformitate cu articolul 47;

(f)colectarea datelor privind bateriile în conformitate cu articolul 61;

(g)punerea la dispoziție a informațiilor în conformitate cu articolul 62.

3.Până la [trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], statele membre transmit Comisiei denumirile și adresele autorităților competente, desemnate în conformitate cu alineatul (1). Statele membre transmit Comisiei, fără întârziere nejustificată, orice modificări ale denumirilor sau ale adreselor autorităților competente.

Capitolul II
Cerințe de sustenabilitate și de siguranță

Articolul 6
Restricții privind substanțele periculoase

4.În plus față de restricțiile prevăzute în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, bateriile nu conțin substanțe periculoase pentru care anexa I prevede o restricție, cu excepția cazului în care acestea respectă condițiile impuse de respectiva restricție.

5.Dacă există un risc inacceptabil pentru sănătatea umană sau pentru mediu – cauzat de utilizarea unei substanțe la fabricarea bateriilor sau de o substanță prezentă în baterii la momentul introducerii acestora pe piață sau în etapele ulterioare ale ciclului lor de viață, inclusiv în etapa de deșeu –, care trebuie abordat la nivelul întregii Uniuni, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 73 pentru a modifica anexa I, în conformitate cu procedura de la articolul 71.

6.La adoptarea unui act delegat în conformitate cu alineatul (2), Comisia ține seama de impactul socioeconomic al restricției, inclusiv de disponibilitatea alternativelor pentru substanța periculoasă.

7.Restricțiile adoptate în conformitate cu alineatul (2) nu se aplică utilizării unei substanțe în cercetarea și dezvoltarea științifică (a bateriilor), astfel cum se definește la articolul 3 punctul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

8.Dacă o restricție adoptată în conformitate cu alineatul (2) nu se aplică cercetării și dezvoltării orientate spre produs și proces, astfel cum se definește la articolul 3 punctul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, această derogare și cantitatea maximă din substanța exceptată sunt specificate în anexa I.

Articolul 7
Amprenta de carbon a bateriilor vehiculelor electrice și a bateriilor industriale reîncărcabile

9.Bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kW, sunt însoțite de documentație tehnică care include – pentru fiecare model de baterie și lot pe unitate de producție –, o declarație privind amprenta de carbon întocmită în conformitate cu actul delegat menționat la al doilea paragraf și care conține cel puțin următoarele informații:

(h)informații administrative privind producătorul;

(i)informații privind bateria pentru care este valabilă declarația;

(j)informații privind amplasarea geografică a instalației de fabricare a bateriilor;

(k)amprenta de carbon totală a bateriei, calculată sub formă de kg de dioxid de carbon echivalent;

(l)amprenta de carbon a bateriei defalcată pe etapele ciclului de viață, astfel cum se descrie la punctul 4 din anexa II;

(m)declarația de verificare independentă de către o terță parte;

(n)un link către un site web pentru a avea acces la o versiune publică a studiului care susține rezultatele din declarația privind amprenta de carbon.

Cerința referitoare la declarația privind amprenta de carbon, prevăzută la primul paragraf, se aplică de la 1 iulie 2024 bateriilor vehiculelor electrice și bateriilor industriale reîncărcabile.

Până la 1 iulie 2023, cel târziu, Comisia adoptă:

(o)un act delegat în conformitate cu articolul 73 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea metodologiei de calcul al amprentei de carbon totale a bateriei menționate la litera (d), în conformitate cu elementele esențiale prevăzute în anexa II;

(p)un act de punere în aplicare care stabilește formatul pentru declarația privind amprenta de carbon menționată la primul paragraf. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica cerințele de informare stabilite la primul paragraf.

10.Bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, au aplicată o etichetă vizibilă, clar lizibilă și indelebilă care să indice clasa de performanță privind amprenta de carbon căreia îi corespunde bateria individuală.

În plus față de informațiile prevăzute la alineatul (1), documentația tehnică demonstrează că amprenta de carbon declarată și clasificarea aferentă într-o clasă de performanță privind amprenta de carbon au fost calculate în conformitate cu metodologia stabilită în actul delegat adoptat de Comisie, în conformitate cu cel de-al patrulea paragraf.

Cerințele referitoare la clasa de performanță privind amprenta de carbon, prevăzute la primul paragraf, se aplică de la 1 ianuarie 2026 bateriilor vehiculelor electrice și bateriilor industriale reîncărcabile.

Până la 31 decembrie 2024, cel târziu, Comisia adoptă:

(q)un act delegat în conformitate cu articolul 73 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea claselor de performanță privind amprenta de carbon, menționate la primul paragraf. La elaborarea acestui act delegat, Comisia ține seama de elementele esențiale relevante prevăzute în anexa II;

(r)un act de punere în aplicare care stabilește formatele pentru etichetarea menționată la primul paragraf, precum și formatul pentru declarația referitoare la clasa de performanță privind amprenta de carbon menționată la al doilea paragraf. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

11.Bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, sunt însoțite – pentru fiecare model de baterie și lot pe unitate de producție –, de o documentație tehnică care să demonstreze că valoarea amprentei de carbon pe durata ciclului de viață este sub pragul maxim stabilit prin actul delegat adoptat de Comisie în conformitate cu al treilea paragraf.

Cerința privind un prag maxim al amprentei de carbon pe durata ciclului de viață, prevăzută la primul paragraf, se aplică de la 1 iulie 2027 bateriilor vehiculelor electrice și bateriilor industriale reîncărcabile.

Până la 1 iulie 2026, cel târziu, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 73 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea pragului maxim al amprentei de carbon pe durata ciclului de viață, menționat la primul paragraf. La elaborarea acestui act delegat, Comisia ține seama de elementele esențiale relevante prevăzute în anexa II.

Introducerea unui prag maxim al amprentei de carbon pe durata ciclului de viață determină, dacă este cazul, o reclasificare a claselor de performanță privind amprenta de carbon pentru bateriile menționate la alineatul (2).

Articolul 8
Conținutul reciclat în bateriile industriale, bateriile vehiculelor electrice și bateriile auto

12.Începând cu 1 ianuarie 2027, bateriile industriale, bateriile vehiculelor electrice și bateriile auto, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, care conțin cobalt, plumb, litiu sau nichel în materialele active, sunt însoțite de o documentație tehnică care conține informații cu privire la cantitatea de cobalt, de plumb, de litiu sau de nichel recuperată din deșeuri și prezentă în materialele active din fiecare model de baterie și lot pe unitate de producție.

Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă un act de punere în aplicare care să stabilească metodologia pentru calcularea și verificarea cantității de cobalt, de plumb, de litiu sau de nichel recuperate din deșeuri și prezente în materialele active din bateriile menționate la primul paragraf, precum și formatul documentației tehnice. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

13.Începând cu 1 ianuarie 2030, bateriile industriale, bateriile vehiculelor electrice și bateriile auto, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, care conțin cobalt, plumb, litiu sau nichel în materialele active, sunt însoțite de o documentație tehnică care să demonstreze că bateriile respective conțin cobalt, plumb, litiu sau nichel recuperat din deșeuri și prezent în materialele active din fiecare model de baterie și lot pe unitate de producție, în următoarele proporții minime:

(s)12 % cobalt;

(t)85 % plumb;

(u)4 % litiu;

(v)4 % nichel.

14.Începând cu 1 ianuarie 2035, bateriile industriale, bateriile vehiculelor electrice și bateriile auto, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, care conțin cobalt, plumb, litiu sau nichel în materialele active, sunt însoțite de o documentație tehnică care să demonstreze că bateriile respective conțin cobalt, plumb, litiu sau nichel recuperat din deșeuri și prezent în materialele active din fiecare model de baterie și lot pe unitate de producție, în următoarele proporții minime:

(w)20 % cobalt;

(x)85 % plumb;

(y)10 % litiu;

(z)12 % nichel.

15.Dacă este justificat și adecvat datorită disponibilității cobaltului, plumbului, litiului sau nichelului recuperat din deșeuri sau din cauza lipsei acestora, Comisia este împuternicită ca, până la 31 decembrie 2027, să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica obiectivele stabilite la alineatele (2) și (3).

Articolul 9
Cerințe de performanță și de durabilitate pentru bateriile portabile de uz general

16.Începând cu 1 ianuarie 2027, bateriile portabile de uz general respectă valorile parametrilor de performanță electrochimică și de durabilitate prevăzuți în anexa III, astfel cum se stabilește în actul delegat adoptat de Comisie în temeiul alineatului (2).

17.Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 73 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de valori minime pentru parametrii de performanță electrochimică și parametrii de durabilitate prevăzuți în anexa III, pe care bateriile portabile de uz general trebuie să le atingă.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica parametrii de performanță electrochimică și de durabilitate prevăzuți în anexa III, având în vedere progresul tehnic și științific.

La elaborarea actului delegat menționat la primul paragraf, Comisia ia în considerare necesitatea de a reduce impactul asupra mediului pe durata ciclului de viață al bateriilor portabile de uz general și ia în considerare standarde și sisteme de etichetare internaționale relevante. De asemenea, Comisia se asigură că dispozițiile prevăzute de actul delegat nu afectează semnificativ funcționalitatea bateriilor respective sau a aparatelor în care sunt încorporate aceste baterii, accesibilitatea prețurilor și costurile pentru utilizatorii finali, precum și competitivitatea industriei. Producătorilor bateriilor și aparatelor în cauză nu li se impune nicio sarcină administrativă excesivă.

18.Până la 31 decembrie 2030, Comisia evaluează fezabilitatea măsurilor de eliminare treptată a utilizării bateriilor portabile nereîncărcabile de uz general, pentru a reduce la minimum impactul lor asupra mediului, pe baza metodologiei de evaluare a ciclului de viață. În acest sens, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport și ia în considerare măsurile adecvate, inclusiv adoptarea unor propuneri legislative.

Articolul 10
Cerințe de performanță și de durabilitate pentru bateriile industriale reîncărcabile și pentru bateriile vehiculelor electrice

19.La [12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului], bateriile industriale reîncărcabile și bateriile vehiculelor electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, sunt însoțite de o documentație tehnică care să conțină valori pentru parametrii de performanță electrochimică și parametrii de durabilitate prevăzuți în partea A din anexa IV.

Documentația tehnică menționată la primul paragraf conține și o explicație a specificațiilor, a standardelor și a condițiilor tehnice utilizate pentru a măsura, a calcula sau a estima valorile parametrilor de performanță electrochimică și de durabilitate. Explicația respectivă include cel puțin elementele prevăzute în partea B din anexa IV.

20.Începând cu 1 ianuarie 2026, bateriile industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, trebuie să respecte valorile minime stabilite în actul delegat adoptat de Comisie, în conformitate cu alineatul (3), pentru parametrii de performanță electrochimică și de durabilitate prevăzuți în partea A din anexa IV.

21.Până la 31 decembrie 2024, Comisia adoptă un act delegat, în conformitate cu articolul 73, pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor valori minime pentru parametrii de performanță electrochimică și de durabilitate prevăzuți în partea A din anexa IV, pe care trebuie să îi atingă bateriile industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh.

La elaborarea actului delegat menționat la primul paragraf, Comisia ia în considerare necesitatea de a reduce impactul asupra mediului pe durata ciclului de viață al bateriilor industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, și se asigură că cerințele pe care le prevede nu au un impact negativ semnificativ asupra funcționalității bateriilor respective sau a aparatelor în care sunt încorporate aceste baterii, asupra accesibilității prețurilor și a competitivității industriei. Producătorilor bateriilor și aparatelor în cauză nu li se impune nicio sarcină administrativă excesivă.

Articolul 11
Posibilitatea de demontare și posibilitatea de înlocuire a bateriilor portabile 

22.Bateriile portabile încorporate în aparate pot fi ușor demontate și înlocuite de către utilizatorul final sau de către operatori independenți pe durata de viață a aparatului, dacă bateriile au o durată de viață mai scurtă decât cea a aparatului, sau, cel târziu, la sfârșitul duratei de viață a aparatului.

O baterie este ușor de înlocuit dacă, după ce a fost demontată dintr-un aparat, poate fi înlocuită cu o baterie similară, fără a afecta funcționarea sau performanța aparatului.

23.Obligațiile stabilite la alineatul (1) nu se aplică dacă:

(aa)sunt necesare continuitatea alimentării cu energie electrică și o conexiune permanentă între aparat și bateria portabilă din motive de siguranță, de performanță, din motive medicale sau legate de integritatea datelor; sau

(bb)funcționarea bateriei este posibilă numai atunci când bateria este integrată în structura aparatului.

24.Comisia adoptă orientări pentru a facilita aplicarea armonizată a derogărilor prevăzute la alineatul (2).

Articolul 12
Siguranța sistemelor de stocare a energiei cu acumulatori staționari

25.Sistemele de stocare a energiei cu acumulatori staționari sunt însoțite de o documentație tehnică care să demonstreze că sunt sigure în timpul funcționării și utilizării normale, incluzând dovada că au fost testate cu succes pentru parametrii de siguranță prevăzuți în anexa V, în cazul cărora ar trebui să fie utilizate metodologii de încercare de ultimă generație.

26.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica parametrii de siguranță prevăzuți în anexa V, având în vedere progresul tehnic și științific.

Capitolul III
Cerințe de etichetare și de informare

Articolul 13
Etichetarea bateriilor

27.Începând cu 1 ianuarie 2027, bateriilor li se aplică o etichetă care conține informațiile prevăzute în partea A din anexa VI.

28.Începând cu 1 ianuarie 2027, bateriile portabile și bateriile auto sunt marcate cu o etichetă care conține informații privind capacitatea lor, iar bateriile portabile sunt marcate cu o etichetă care conține informații privind durata lor medie minimă atunci când sunt utilizate în aplicații specifice.

29.Începând cu 1 iulie 2023, bateriilor li se aplică o etichetă care conține simbolul indicând „colectarea separată”, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B din anexa VI.

Simbolul acoperă cel puțin 3 % din suprafața părții celei mai mari a bateriei, până la o dimensiune maximă de 5 × 5 cm.

În cazul celulelor de baterii cilindrice, simbolul acoperă cel puțin 1,5 % din suprafața bateriei și are o dimensiune maximă de 5 × 5 cm.

Atunci când, dată fiind dimensiunea bateriei, simbolul ar fi mai mic de 0,5 × 0,5 cm, nu este necesar ca bateria să fie marcată, însă pe ambalaj se tipărește un simbol de cel puțin 1 × 1 cm.

30.Începând cu 1 iulie 2023, bateriile care conțin mai mult de 0,002 % cadmiu sau mai mult de 0,004 % plumb sunt marcate cu simbolul chimic pentru metalul respectiv: Cd sau Pb.

Simbolul indicând conținutul de metal greu se tipărește sub simbolul prezentat în partea B din anexa VI și acoperă o suprafață de cel puțin un sfert din mărimea simbolului respectiv.

31.Bateriile sunt marcate cu un cod QR în conformitate cu partea C din anexa VI, care asigură accesul la următoarele informații:

(cc)începând cu 1 ianuarie 2027, pentru toate bateriile, informațiile menționate la alineatul (1);

(dd)începând cu 1 ianuarie 2027, pentru bateriile portabile și bateriile auto, informațiile menționate la alineatul (2);

(ee)începând cu 1 ianuarie 2023, pentru toate bateriile, simbolul menționat la alineatul (3);

(ff)începând cu 1 ianuarie 2023, pentru bateriile care conțin peste 0,002 % cadmiu sau peste 0,004 % plumb, simbolul menționat la alineatul (4);

(gg)începând cu [12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], pentru bateriile industriale reîncărcabile și bateriile vehiculelor electrice, raportul menționat la articolul 39 alineatul (6);

(hh)începând cu 1 iulie 2024, pentru bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, declarația privind amprenta de carbon menționată la articolul 7 alineatul (1);

(ii)începând cu 1 ianuarie 2026, pentru bateriile vehiculelor electrice și bateriile industriale reîncărcabile, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, clasa de performanță privind amprenta de carbon menționată la articolul 7 alineatul (2);

(jj)începând cu 1 ianuarie 2027, pentru bateriile industriale reîncărcabile, bateriile auto și bateriile vehiculelor electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, cantitatea de cobalt, plumb, litiu sau nichel recuperată din deșeuri și prezentă în materialele active din baterie, în conformitate cu articolul 8;

(kk)începând cu 1 ianuarie 2023, pentru toate bateriile, declarația menționat la articolul 18;

(ll)începând cu 1 iulie 2023, pentru toate bateriile, informațiile menționate la articolul 60 alineatul (1) literele (a)-(f).

32.Etichetele și codul QR menționate la alineatele (1)-(5) sunt tipărite sau gravate în mod vizibil, lizibil și indelebil pe baterie. Dacă nu este posibil sau nu este justificat din considerente ce țin de natura și dimensiunea bateriei, etichetele se aplică pe ambalajul și pe documentele de însoțire ale bateriei.

33.Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili specificații armonizate pentru cerințele de etichetare menționate la alineatele (1) și (2). Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

Articolul 14
Informații privind starea de sănătate și durata de viață preconizată a bateriilor

34.Bateriile industriale reîncărcabile și bateriile pentru vehicule electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, includ un sistem de gestionare a bateriei care conține date privind parametrii care determină starea de sănătate și durata de viață preconizată a bateriilor, stabiliți în anexa VII.

35.Accesul la datele din sistemul de gestionare a bateriilor menționat la alineatul (1) este furnizat în mod nediscriminatoriu persoanei juridice sau fizice care a cumpărat bateria în mod legal sau oricărei părți terțe care acționează în numele acesteia, în orice moment, pentru:

(mm)evaluarea valorii reziduale a bateriei și a capacității de utilizare ulterioară;

(nn)facilitarea reutilizării, reafectării sau refabricării bateriei;

(oo)punerea bateriei la dispoziția agregatorilor independenți sau a participanților la piață prin sisteme de stocare a energiei.

36.Dispozițiile prezentului articol se aplică în completarea celor prevăzute în legislația Uniunii privind omologarea de tip a vehiculelor. 

Capitolul IV
Conformitatea bateriilor

Articolul 15
Prezumția de conformitate a bateriilor 

37.În sensul conformității și al verificării conformității cu cerințele prevăzute la articolele 9, 10, 12, 13 și la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din prezentul regulament, măsurătorile și calculele se efectuează utilizând o metodă fiabilă, exactă și reproductibilă, care ia în considerare metodele de ultimă generație general recunoscute și ale cărei rezultate sunt considerate a avea un grad scăzut de incertitudine, inclusiv metodele prevăzute în standarde, ale căror numere de referință au fost publicate în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

38.Bateriile care sunt testate prin respectarea unor standarde armonizate sau a unor părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate conforme cu cerințele prevăzute la articolele 9, 10, 13 și articolul 59 alineatul (5) litera (a), în măsura în care aceste cerințe sunt prevăzute de astfel de standarde armonizate.

39.Bateriile care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate conforme cu cerințele prevăzute la articolul 12, în măsura în care aceste cerințe sunt prevăzute de astfel de standarde armonizate.

Articolul 16
Specificații comune

40.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a unor specificații comune pentru cerințele prevăzute la articolele 9, 10, 12, 13, la articolul 59 alineatul (5) litera (a) sau pentru încercările menționate la articolul 15 alineatul (2) atunci când:

(pp)respectivele cerințe sau încercări nu sunt prevăzute de standarde armonizate sau de o parte a acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau

(qq)Comisia constată întârzieri nejustificate în adoptarea standardelor armonizate prevăzute sau consideră că standardele armonizate relevante nu sunt suficiente sau

(rr)Comisia a decis, în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, să mențină în mod restricționat sau să retragă referințele la standardele armonizate sau la o parte a acestora care prevăd cerințele sau încercările respective.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

41.Bateriile care sunt testate prin respectarea unor specificații comune sau a unor părți ale acestora sunt considerate conforme cu cerințele prevăzute la articolele 9, 10, 13, la articolul 59 alineatul (5) litera (a), în măsura în care aceste cerințe sunt prevăzute de respectivele specificații comune și de părți ale acestora și, dacă este cazul, în măsura în care sunt atinse valorile minime stabilite pentru cerințele respective.

42.Bateriile care sunt conforme cu specificațiile comune sau cu părți ale acestora sunt considerate conforme cu cerințele prevăzute la articolul 12, în măsura în care aceste cerințe sunt prevăzute de respectivele specificații comune sau de părți ale acestora.

Articolul 17
Proceduri de evaluare a conformității

43.Înainte ca o baterie să fie introdusă pe piață sau pusă în serviciu, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia se asigură că se efectuează o evaluare a conformității produsului cu cerințele prevăzute în capitolele II și III din prezentul regulament.

44.Evaluarea conformității bateriilor cu cerințele prevăzute la articolele 6, 9, 10, 11, 12, 13 și 14 se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută în partea A din anexa VIII.

45.Evaluarea conformității bateriilor cu cerințele prevăzute la articolele 7, 8 și 39 se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută în partea B din anexa VIII.

46.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica anexa VIII prin introducerea unor etape suplimentare de verificare în modulele de evaluare a conformității sau prin înlocuirea modulelor respective cu alte module prevăzute în Decizia 768/2008/CE, dacă este necesar, după adaptarea lor la cerințele specifice ale bateriilor.

47.Înregistrările și corespondența referitoare la procedurile de evaluare a conformității privind bateriile se redactează într-o limbă oficială a statului membru în care este stabilit organismul notificat care realizează procedurile de evaluare a conformității menționate la alineatele (1) și (2) sau într-o limbă acceptată de organismul respectiv.

Articolul 18
Declarația de conformitate UE

48.Declarația de conformitate UE stipulează faptul că îndeplinirea cerințelor prevăzute la capitolele II și III a fost demonstrată.

49.Declarația de conformitate UE se structurează după modelul prevăzut în anexa IX, conține elementele specificate în modulele relevante din anexa VIII și se actualizează constant. Aceasta se traduce în limba sau limbile impuse de statul membru în care bateria este introdusă pe piață sau pusă în serviciu.

50.În cazul în care un model de baterie intră sub incidența mai multor acte ale Uniunii prin care se solicită o declarație de conformitate UE, se redactează o singură declarație de conformitate UE în temeiul tuturor acestor acte ale Uniunii. Declarația respectivă precizează actele în cauză ale Uniunii și referințele de publicare ale acestora.

Articolul 19
Principii generale ale marcajului CE 

Marcajul CE este supus principiilor generale prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

Articolul 20
Norme și condiții pentru aplicarea marcajului CE

51.Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil și indelebil pe baterie. Dacă nu este posibil sau nu este justificat din considerente ce țin de natura bateriei, marcajul se aplică pe ambalajul și pe documentele de însoțire ale bateriei.

52.Marcajul CE se aplică înainte ca bateria să fie introdusă pe piață.

53.Marcajul CE este urmat de numărul de identificare al organismului notificat, care a efectuat procedura de evaluare a conformității. Acest număr de identificare se aplică chiar de către organismul notificat sau, la instrucțiunile acestuia, de către producător sau de către reprezentantul autorizat al producătorului.

54.Marcajul CE și numărul de identificare menționat la alineatul (3) sunt urmate, dacă este cazul, de orice etichetă care indică un risc special, o utilizare specială sau un alt pericol special legat de utilizarea, depozitarea, tratarea sau transportul bateriei.

55.Statele membre se bazează pe mecanismele existente pentru a asigura aplicarea corectă a regimului aplicabil marcajului CE și iau măsurile corespunzătoare în cazul utilizării inadecvate a respectivului marcaj.

Capitolul V
Notificarea organismelor de evaluare a conformității

Articolul 21
Notificarea 

Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre organismele de evaluare a conformității autorizate să efectueze evaluări ale conformității, în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 22

Autoritățile de notificare

56.Statele membre desemnează o autoritate de notificare care este responsabilă cu instituirea și îndeplinirea procedurilor necesare pentru evaluarea și notificarea organismelor de evaluare a conformității și cu monitorizarea organismelor notificate, incluzând conformitatea cu dispozițiile de la articolul 25.

57.Statele membre pot decide ca evaluarea și monitorizarea menționate la alineatul (1) să fie efectuate de către un organism național de acreditare în sensul și conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008.

58.În cazul în care autoritatea de notificare deleagă sau încredințează în alt mod evaluarea, notificarea sau monitorizarea menționate la alineatul (1) din prezentul articol unui organism care nu reprezintă o entitate guvernamentală, respectivul organism trebuie să fie o persoană juridică și să îndeplinească mutatis mutandis cerințele stabilite la articolul 23. În plus, un astfel de organism prevede modalități de acoperire a responsabilităților care decurg din activitățile sale.

59.Autoritatea de notificare își asumă întreaga răspundere pentru sarcinile îndeplinite de organismul menționat la alineatul (3).

Articolul 23
Cerințe privind autoritățile de notificare

60.Autoritatea de notificare este instituită, organizată și administrată astfel încât să garanteze obiectivitatea și imparțialitatea activităților sale și să evite conflictele de interese cu organismele notificate și cu organismele de evaluare a conformității care depun o cerere de notificare în conformitate cu articolul 28.

61.Autoritatea de notificare este organizată în așa fel încât fiecare decizie cu privire la notificarea unui organism de evaluare a conformității să fie luată de către persoane competente, altele decât cele care au efectuat evaluarea organismelor de evaluare a conformității care depun o cerere de notificare în conformitate cu articolul 28.

62.Autoritatea de notificare nu oferă și nu prestează activități pe care le prestează organismele de evaluare a conformității și nici servicii de consultanță în condiții comerciale sau concurențiale.

63.Autoritatea de notificare garantează confidențialitatea informațiilor obținute. Cu toate acestea, autoritatea de notificare face schimb de informații cu Comisia, precum și cu autoritățile de notificare din alte state membre și cu alte autorități naționale relevante, privind organismele notificate.

64.Autoritatea de notificare dispune de personal competent suficient în vederea îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor sale.

Articolul 24
Obligația de informare a autorităților de notificare

Statele membre informează Comisia în legătură cu procedurile lor de evaluare și notificare a organismelor de evaluare a conformității și de monitorizare a organismelor notificate și în legătură cu orice modificări ale acestora.

Comisia pune la dispoziția publicului informațiile respective.

Articolul 25
Cerințe privind organismele notificate

65.Pentru a fi notificat, un organism de evaluare a conformității îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (2)-(11).

66.Organismul de evaluare a conformității este înființat în temeiul dreptului național al unui stat membru și are personalitate juridică.

67.Organismul de evaluare a conformității este un organism terț independent, fără nicio relație de afaceri și fără nicio legătură cu modelul de baterie pe care îl evaluează, în special fără nicio legătură cu producătorii de baterii, cu partenerii comerciali ai producătorilor de baterii, cu investitorii din cadrul acționariatului de la fabricile producătorilor de baterii, precum și fără nicio legătură cu alte organisme notificate și asociațiile profesionale, societățile-mamă sau filialele organismelor notificate.

68.Organismul de evaluare a conformității, personalul cu funcții superioare de conducere și personalul responsabil cu îndeplinirea atribuțiilor de evaluare a conformității nu acționează ca proiectant, producător, furnizor, instalator, cumpărător, proprietar, utilizator sau operator de întreținere al bateriilor pe care le evaluează și nici ca reprezentanți ai uneia dintre aceste părți. Acest lucru nu împiedică utilizarea bateriilor care sunt necesare pentru operațiunile organismului de evaluare a conformității sau utilizarea bateriilor în scopuri personale.

Organismul de evaluare a conformității, personalul cu funcții superioare de conducere și personalul responsabil cu îndeplinirea atribuțiilor de evaluare a conformității nu sunt direct implicați în proiectarea, fabricarea, comercializarea, instalarea, utilizarea sau întreținerea bateriilor respective și nici nu reprezintă părțile implicate în acele activități. Aceștia nu se implică în activități care le-ar putea afecta imparțialitatea sau integritatea în ceea ce privește activitățile de evaluare a conformității pentru care sunt notificați. Aceste dispoziții se aplică în special serviciilor de consultanță.

Organismul de evaluare a conformității se asigură că activitățile societății-mamă și ale societății-soră, ale filialelor sau ale subcontractanților săi nu afectează confidențialitatea, obiectivitatea sau imparțialitatea activităților sale de evaluare a conformității.

69.Organismul de evaluare a conformității și personalul său desfășoară activitățile de evaluare a conformității la cel mai înalt nivel de integritate profesională și cu competența tehnică necesară în domeniul specific și nu sunt supuși niciunor presiuni sau stimulente, îndeosebi financiare, care le-ar putea influența judecata sau rezultatele activităților lor de evaluare a conformității, în special în ceea ce privește persoanele sau grupurile de persoane care au un interes legat de rezultatele acestor activități.

70.Organismul de evaluare a conformității trebuie să poată să îndeplinească toate activitățile de evaluare a conformității care sunt menționate în anexa VIII și pentru care a fost notificat, indiferent dacă acele sarcini sunt îndeplinite de însuși organismul de evaluare a conformității sau în numele și sub responsabilitatea acestuia.

De fiecare dată și pentru fiecare procedură de evaluare a conformității și pentru fiecare model de baterie pentru care a fost notificat, organismul de evaluare a conformității are la dispoziție:

(ss)personal intern având cunoștințe tehnice și experiență suficientă și corespunzătoare pentru a îndeplini activitățile de evaluare a conformității;

(tt)descrierile necesare ale procedurilor în conformitate cu care se realizează evaluarea conformității, asigurându-se transparența și posibilitatea de a reproduce procedurile în cauză;

(uu)politicile și procedurile adecvate necesare pentru a face distincție între activitățile îndeplinite ca organism notificat și alte activități;

(vv)procedurile necesare pentru a-și desfășura activitățile de evaluare a conformității, care țin seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate, de structura acesteia, de gradul de complexitate a tehnologiei bateriei în cauză, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție.

Organismul de evaluare a conformității are acces permanent la toate echipamentele sau instalațiile de încercare necesare pentru fiecare procedură de evaluare a conformității și pentru fiecare model de baterie pentru care a fost notificat.

71.Personalul responsabil de îndeplinirea sarcinilor de evaluare a conformității trebuie să aibă următoarele capacități:

(ww)o pregătire tehnică și profesională solidă care acoperă toate activitățile de evaluare a conformității pentru care organismul de evaluare a conformității a fost notificat;

(xx)cunoștințe satisfăcătoare ale cerințelor evaluărilor pe care le realizează și ale autorității corespunzătoare pentru realizarea acestor evaluări;

(yy)cunoștințe și o înțelegere corespunzătoare a cerințelor stabilite în capitolele II și III, a standardelor armonizate aplicabile menționate la articolul 15 și a specificațiilor comune menționate la articolul 16 și a dispozițiilor relevante din legislația de armonizare a Uniunii și din legislația națională;

(zz)abilitatea necesară pentru a întocmi certificate, procese-verbale și rapoarte pentru a demonstra că evaluările de conformitate au fost îndeplinite.

72.Imparțialitatea organismului de evaluare a conformității, a personalului cu funcții superioare de conducere și a personalului responsabil cu îndeplinirea activităților de evaluare a conformității este garantată.

Remunerația personalului cu funcții superioare de conducere și a personalului responsabil cu îndeplinirea activităților de evaluare a conformității nu depinde de numărul de evaluări ale conformității realizate sau de rezultatele acestor evaluări.

73.Organismul de evaluare a conformității încheie o asigurare de răspundere, dacă răspunderea nu este asumată de stat în conformitate cu dreptul intern al statului membru în care își desfășoară activitățile sau dacă statul membru în sine nu este direct responsabil pentru evaluarea conformității.

74.Personalul organismului de evaluare a conformității păstrează secretul profesional referitor la toate informațiile obținute prin îndeplinirea activităților de evaluare a conformității în temeiul anexei VIII, excepție făcând relația cu autoritățile competente ale statului membru în care își desfășoară activitățile. Drepturile de autor sunt protejate.

75.Organismul de evaluare a conformității participă la activitățile de standardizare relevante și la activitățile grupului de coordonare a organismelor notificate înființat în temeiul articolului 37 sau se asigură că personalul responsabil cu îndeplinirea activităților de evaluare a conformității din cadrul său este informat în legătură cu aceste activități și pune în aplicare ca orientare generală deciziile și documentele administrative produse ca rezultat al activității acelui grup.

Articolul 26
Prezumția de conformitate a organismelor notificate

În cazul în care un organism de evaluare a conformității își demonstrează conformitatea cu criteriile prevăzute în standardele armonizate relevante sau în părți din acestea, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră că acesta este în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 25, în măsura în care standardele armonizate aplicabile vizează aceste cerințe.

Articolul 27
Filiale ale organismelor notificate și subcontractarea de către organismele notificate

76.În cazul în care un organism notificat subcontractează anumite sarcini legate de evaluarea conformității sau recurge la o filială, acesta se asigură că subcontractantul sau filiala îndeplinește cerințele stabilite la articolul 25 și informează autoritatea de notificare în acest sens.

77.Organismul notificat își asumă întreaga responsabilitate pentru atribuțiile îndeplinite de subcontractanți sau filiale, oriunde ar fi acestea stabilite.

78.Activitățile pot fi subcontractate sau îndeplinite de o filială doar cu acordul clientului. Stabilirea și supravegherea procedurilor interne, a politicilor generale, a codurilor de conduită sau a altor norme interne, alocarea de personal pentru sarcini specifice și decizia privind certificarea nu pot fi delegate unui subcontractant sau unei filiale.

79.Organismul notificat pune la dispoziția autorității de notificare documentele relevante privind evaluarea calificărilor subcontractantului sau ale filialei și a activităților executate de către aceștia în temeiul anexei VIII.

Articolul 28
Cererea de notificare

80.Organismul de evaluare a conformității depune o cerere de notificare la autoritatea de notificare a statului membru în care este stabilit.

81.Cererea de notificare este însoțită de o descriere a activităților de evaluare a conformității, a modulelor de evaluare a conformității prevăzute în anexa VIII și a modelului de baterie pentru care organismul de evaluare a conformității susține că este competent, precum și de un certificat de acreditare eliberat de un organism național de acreditare care să ateste că organismul de evaluare a conformității îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 25.

82.În cazul în care organismul de evaluare a conformității în cauză nu poate furniza un certificat de acreditare, astfel cum se prevede la alineatul (2), acesta furnizează autorității de notificare toate documentele justificative necesare pentru verificarea, recunoașterea și monitorizarea periodică a conformității acestuia cu cerințele prevăzute la articolul 25, inclusiv documentația corespunzătoare care să demonstreze că organismul de evaluare a conformității este independent în sensul articolului 25 alineatul (3).

Articolul 29
Procedura de notificare

83.Autoritatea de notificare poate notifica numai organismele de evaluare a conformității care au îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 25.

84.Autoritatea de notificare transmite o notificare Comisiei și celorlalte state membre privind fiecare organism de evaluare a conformității menționat la alineatul (1), utilizând instrumentul electronic de notificare dezvoltat și gestionat de Comisie.

85.Notificarea include toate detaliile activităților de evaluare a conformității, ale modulului sau modulelor de evaluare a conformității și ale bateriei în cauză, precum și atestatul de competență necesar.

86.În cazul în care notificarea nu se bazează pe un certificat de acreditare menționat la articolul 28 alineatul (2), autoritatea de notificare prezintă Comisiei și celorlalte state membre documentele justificative care atestă competența organismului de evaluare a conformității și măsurile adoptate pentru a se asigura că organismul respectiv va fi monitorizat periodic și că va îndeplini în continuare cerințele prevăzute la articolul 25.

87.Organismul de evaluare a conformității în cauză poate îndeplini activitățile unui organism notificat numai în cazul în care nu există obiecții din partea Comisiei sau a celorlalte state membre, transmise în termen de două săptămâni de la notificare, în cazul în care se include un certificat de acreditare menționat la articolul 28 alineatul (2), sau în termen de două luni de la notificare, în cazul în care se includ documentele justificative menționate la articolul 28 alineatul (3).

88.Autoritatea de notificare informează Comisia și celelalte state membre cu privire la orice modificare ulterioară relevantă adusă notificării menționate la alineatul (2).

Articolul 30
Numerele de identificare și listele organismelor notificate

89.Comisia atribuie un număr de identificare unui organism notificat.

Comisia atribuie un singur astfel de număr, chiar dacă organismul este notificat în temeiul mai multor acte ale Uniunii.

90.Comisia pune la dispoziția publicului lista organismelor notificate, inclusiv numerele de identificare care le-au fost atribuite și activitățile de evaluare a conformității pentru care au fost notificate.

Comisia se asigură că lista este actualizată.

Articolul 31
Modificări ale notificărilor

91.În cazul în care o autoritate de notificare a constatat sau a fost informată că un organism notificat nu mai respectă cerințele prevăzute la articolul 25 sau că acesta nu își îndeplinește obligațiile, autoritatea de notificare restricționează, suspendă sau retrage notificarea după caz, în funcție de gravitatea nerespectării cerințelor sau a neîndeplinirii obligațiilor. Autoritatea de notificare informează de îndată Comisia și celelalte state membre în consecință.

92.În caz de restricționare, suspendare sau retragere a notificării sau în cazul în care organismul notificat și-a încetat activitatea, autoritatea de notificare ia măsurile adecvate pentru a se asigura că dosarele acelui organism sunt fie prelucrate de un alt organism notificat, fie sunt puse la dispoziția autorităților de notificare și de supraveghere a pieței responsabile, la cererea acestora.

Articolul 32
Contestarea competenței organismelor notificate

93.Comisia investighează toate cazurile în care are îndoieli sau i se aduce la cunoștință o îndoială cu privire la competența unui organism notificat sau la continuarea îndeplinirii de către un organism notificat a cerințelor și a responsabilităților care îi revin.

94.Autoritatea de notificare prezintă Comisiei, la cerere, toate informațiile referitoare la temeiul notificării sau la menținerea competenței organismului notificat în cauză.

95.Comisia se asigură că toate informațiile sensibile obținute pe parcursul investigațiilor sale sunt tratate confidențial.

96.În cazul în care Comisia constată că un organism notificat nu respectă sau a încetat să mai respecte cerințele pentru a fi notificat, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care solicită autorității de notificare să ia măsurile corective necesare, inclusiv retragerea notificării, dacă este necesar. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 74 alineatul (2).

Articolul 33
Obligații operaționale ale organismelor notificate

97.Organismul notificat efectuează evaluări ale conformității în conformitate cu procedurile de evaluare a conformității prevăzute în anexa VIII.

98.Organismul notificat își desfășoară activitățile în mod proporțional, evitând sarcinile inutile pentru operatorii economici și ținând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate și structura întreprinderii, de gradul de complexitate a bateriei care urmează să fie evaluată, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție.

Procedând astfel, organismul notificat respectă totuși gradul de precizie și nivelul de protecție necesare pentru conformitatea bateriei cu prezentul regulament.

99.În cazul în care organismul notificat constată că cerințele stabilite în capitolele II și III, în standardele armonizate menționate la articolul 15, în specificațiile comune menționate la articolul 16 sau în alte specificații tehnice nu au fost îndeplinite de către un producător, organismul notificat solicită producătorului să ia măsuri corective adecvate în vederea unei a doua și ultime decizii de certificare, cu excepția cazului în care deficiențele nu pot fi remediate, caz în care certificatul nu poate fi eliberat.

100.În cazul în care, pe parcursul monitorizării conformității ca urmare a eliberării unui certificat de conformitate sau a adoptării unei decizii de aprobare, organismul notificat constată că o baterie nu mai este conformă, acesta solicită producătorului să ia măsuri corective adecvate și suspendă sau retrage certificatul de conformitate sau decizia de aprobare, dacă este necesar.

101.În cazul în care nu se iau măsuri corective sau acestea nu au efectul necesar, organismul notificat restricționează, suspendă sau retrage orice certificat de conformitate sau decizie de aprobare, după caz.

Articolul 34
Căi de atac împotriva deciziilor organismelor notificate

Statele membre se asigură că este disponibilă o procedură de recurs împotriva deciziilor organismelor notificate.

Articolul 35
Obligația de informare care revine organismelor notificate

102.Organismul notificat informează autoritatea de notificare în legătură cu următoarele:

(aaa)orice refuz, restrângere, suspendare sau retragere a unui certificat de conformitate sau a unei decizii de aprobare;

(bbb)orice circumstanțe care afectează domeniul de aplicare sau condițiile notificării sale;

(ccc)orice cerere de informare cu privire la activitățile sale de evaluare a conformității, primită de la autoritățile de supraveghere a pieței;

(ddd)la cerere, orice activitate de evaluare a conformității desfășurată în sfera notificării sale și orice alte activități desfășurate, inclusiv activități transfrontaliere și subcontractarea.

103.Organismul notificat furnizează celorlalte organisme notificate, care desfășoară activități similare de evaluare a conformității ce vizează aceleași baterii, informații relevante privind aspecte legate de rezultatele negative și, la cerere, de rezultatele pozitive ale evaluării conformității.

Articolul 36
Schimbul de experiență

Comisia asigură organizarea unui schimb de experiență între autoritățile naționale ale statelor membre responsabile cu politica privind notificarea.

Articolul 37
Coordonarea organismelor notificate

Comisia se asigură de existența unei coordonări și a unei cooperări adecvate între organismele notificate și de buna funcționare a acestora în cadrul unui grup sau al unor grupuri sectoriale ale organismelor notificate.

Un organism notificat participă la activitatea acelui grup sau acelor grupuri, în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți desemnați.

Capitolul VI
Obligațiile operatorilor economici, altele decât obligațiile de la capitolul VII

Articolul 38
Obligațiile producătorilor

104.Atunci când introduc o baterie pe piață sau pun în serviciu o baterie, inclusiv în scopurile proprii ale producătorilor, producătorii se asigură că bateria:

(eee)a fost proiectată și fabricată în conformitate cu cerințele prevăzute la articolele 6-12 și la articolul 14 și

(fff)este etichetată în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 13.

105.Producătorii întocmesc documentația tehnică menționată în anexa VIII pentru baterie și efectuează procedura relevantă de evaluare a conformității, după caz, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3), sau dispun efectuarea acesteia înainte de a introduce o baterie pe piață sau de a pune în serviciu o baterie.

106.În cazul în care conformitatea unei baterii cu cerințele aplicabile a fost demonstrată prin procedura relevantă de evaluare a conformității menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3), producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE în temeiul articolului 18 și aplică marcajul CE în temeiul articolelor 19 și 20.

107.Producătorii se asigură că declarația de conformitate UE este întocmită în conformitate cu articolul 18, într-o limbă care poate fi ușor de înțeles de către consumatori și de către alți utilizatori finali, pentru fiecare baterie pe care o introduc pe piață sau o pun în serviciu.

Cu toate acestea, în cazul în care mai multe baterii sunt livrate simultan unui singur utilizator, lotul sau transportul în cauză poate fi însoțit de o singură copie a declarației de conformitate UE.

108.Producătorii păstrează documentația tehnică menționată în anexa VIII și declarația de conformitate UE la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței și a autorităților naționale, timp de 10 ani după introducerea pe piață sau punerea în serviciu a bateriei.

109.Producătorii se asigură că există proceduri care să garanteze conformitatea continuă cu prezentul regulament a unei baterii care face parte dintr-o producție în serie. Modificările procesului de producție, ale proiectării sau caracteristicilor bateriei și modificările standardelor armonizate menționate la articolul 15, ale specificațiilor comune menționate la articolul 16 sau alte altor specificații tehnice în raport cu care conformitatea bateriei este declarată sau prin aplicarea cărora conformitatea acesteia este verificată, determină o reexaminare a evaluării conformității prin procedura relevantă de evaluare a conformității menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3).

110.Producătorii se asigură că bateria este etichetată în conformitate cu cerințele de la articolul 13 alineatele (1)-(8).

111.Producătorii indică pe ambalajul bateriei denumirea lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor comercială înregistrată, precum și adresa poștală și adresa web la care pot fi contactați. Adresa poștală indică un singur punct de contact pentru producător. Astfel de informații sunt comunicate într-un limbaj care poate fi ușor de înțeles de către utilizatorii finali și autoritățile de supraveghere a pieței și sunt clare, ușor de înțeles și lizibile.

112.Producătorii se asigură că fiecare baterie pe care o introduc pe piață sau pe care o pun în serviciu este însoțită de instrucțiuni și informații privind siguranța, în conformitate cu articolele 6-12 și cu articolul 14.

113.Producătorii oferă acces la datele privind parametrii din sistemul de gestionare a bateriilor menționat la articolul 14 alineatul (1) și la articolul 59 alineatele (1) și (2), în conformitate cu cerințele prevăzute la articolele respective.

114.Producătorii care consideră sau au motive să creadă că o baterie pe care au introdus-o pe piață sau au pus-o în serviciu nu este conformă cu cerințele prevăzute la capitolele II și III iau imediat măsurile corective necesare pentru ca bateria să devină conformă ori ca aceasta să fie retrasă sau rechemată, după caz. În plus, dacă bateria prezintă un risc, producătorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale ale statelor membre în care au pus bateria la dispoziție pe piață, oferind detalii, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

115.În urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale, producătorii furnizează acesteia toate informațiile și documentația tehnică necesare pentru a demonstra conformitatea bateriei cu cerințele stabilite în capitolele II și III, într-o limbă care poate fi ușor de înțeles de către autoritatea în cauză. Informațiile și documentația tehnică sunt furnizate pe suport de hârtie sau în format electronic. Producătorii cooperează cu autoritatea națională, la cererea acesteia, cu privire la orice măsură întreprinsă pentru a elimina riscurile prezentate de bateria pe care producătorii au introdus-o pe piață sau au pus-o în serviciu.

Articolul 39
Obligația operatorilor economici care introduc pe piață baterii industriale reîncărcabile și baterii pentru vehicule electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, de a stabili politici privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare

116.Începând cu [12 luni după intrarea în vigoare a regulamentului], operatorul economic care introduce pe piață baterii industriale reîncărcabile și baterii pentru vehicule electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, respectă obligațiile de diligență referitoare la lanțul de aprovizionare, prevăzute la alineatele (2)-(5) din prezentul articol, și păstrează documentația care demonstrează respectarea acestor obligații, inclusiv rezultatele verificării de către o terță parte efectuată de organismele notificate.

117.Operatorul economic menționat la alineatul (1):

(ggg)adoptă și comunică în mod clar furnizorilor și publicului politica întreprinderii privind lanțul de aprovizionare cu materiile prime indicate la punctul 1 din anexa X;

(hhh)introduce în politica sa privind lanțul de aprovizionare standarde corespunzătoare standardelor stabilite în modelul de politică privind lanțul de aprovizionare din anexa II la Orientările OCDE privind diligența necesară;

(iii)își structurează sistemele interne de gestionare pentru a sprijini diligența necesară în lanțul de aprovizionare, atribuind personalului cu funcții superioare de conducere responsabilitatea de a supraveghea procesul de diligență necesară în lanțul de aprovizionare, și păstrează evidențele acestor sisteme pentru o perioadă de cel puțin cinci ani;

(jjj)instituie și administrează un sistem de controale și de transparență asupra lanțului de aprovizionare, incluzând un lanț de custodie, un sistem de trasabilitate sau identificarea actorilor din amonte ai lanțului de aprovizionare.

Un astfel de sistem este însoțit de o documentație care furnizează următoarele informații:

(i)descrierea materiei prime, inclusiv denumirea comercială și tipul acesteia;

(ii)numele și adresa furnizorului care a furnizat materia primă existentă în baterii operatorului economic ce introduce pe piață bateriile care conțin materia primă în cauză;

(iii)țara de origine a materiei prime și tranzacțiile de pe piață, de la extragerea materiilor prime până la furnizorul imediat al operatorului economic;

(iv)cantitățile de materie primă existente în bateria introdusă pe piață, exprimate în procente sau greutate;

Cerințele stabilite la prezenta literă (d) pot fi puse în aplicare prin participarea la sisteme sectoriale;

(kkk)integrează politica sa privind lanțul de aprovizionare în contractele și acordurile cu furnizorii, inclusiv în măsurile lor de gestionare a riscurilor;

(lll)stabilește un mecanism de reclamații ca sistem de avertizare timpurie pentru conștientizarea riscurilor sau furnizează un astfel de mecanism prin acordurile de colaborare cu alți operatori economici sau organizații ori prin facilitarea apelării la un expert sau la un organism extern, precum un ombudsman.

118.Operatorul economic menționat la alineatul (1):

(mmm)identifică și evaluează impactul negativ asociat categoriilor de risc indicate la punctul 2 din anexa X asupra lanțului său de aprovizionare, pe baza informațiilor furnizate în temeiul alineatului (2) prin comparație cu standardele propriei politici privind lanțul de aprovizionare;

(nnn)pune în aplicare o strategie pentru a răspunde riscurilor identificate, concepută astfel încât să prevină sau să diminueze impacturile negative prin:

(i)raportarea constatărilor evaluării riscurilor din lanțul de aprovizionare către personalul cu funcții superioare de conducere desemnat în acest scop;

(ii)adoptarea de măsuri de gestionare a riscurilor în conformitate cu anexa II la Orientările OCDE privind diligența necesară, ținând seama de capacitatea sa de a influența și, dacă este necesar, de a lua măsuri pentru a exercita presiune asupra furnizorilor care pot să prevină sau să diminueze în cel mai eficace mod riscul identificat;

(iii)punerea în aplicare a planului de gestionare a riscurilor, monitorizarea și urmărirea rezultatelor eforturilor de diminuare a riscurilor, raportarea către personalul cu funcții superioare de conducere desemnat în acest scop și luarea în considerare a suspendării sau a întreruperii colaborării cu un furnizor după încercări eșuate de atenuare, pe baza dispozițiilor contractuale relevante conforme cu alineatul (2) al doilea paragraf de mai sus;

(iv)efectuarea de evaluări suplimentare ale faptelor și ale riscurilor pentru riscurile care trebuie diminuate sau în urma unor modificări ale circumstanțelor.

În cazul în care operatorul economic menționat la alineatul (1) depune eforturi de diminuare a riscurilor în timp ce continuă comercializarea sau în timp ce suspendă temporar comercializarea, acesta se consultă cu furnizorii și cu părțile interesate afectate, inclusiv cu autoritățile guvernamentale centrale și locale, cu organizațiile internaționale sau ale societății civile și cu părțile terțe afectate, convenind asupra unei strategii pentru o diminuare măsurabilă a riscurilor în planul de gestionare a riscurilor.

Operatorul economic menționat la alineatul (1) identifică și evaluează probabilitatea unui impact negativ asociat categoriilor de risc indicate la punctul 2 din anexa Xasupra lanțului său de aprovizionare, pe baza rapoartelor disponibile întocmite în urma verificării de către o terță parte efectuată de un organism notificat în ceea ce privește furnizorii din lanțul respectiv și, după caz, prin evaluarea propriilor sale practici de diligență necesară. Aceste rapoarte de verificare sunt conforme cu alineatul (4) primul paragraf. În lipsa unor astfel de rapoarte de verificare de către o terță parte privind furnizorii, operatorul economic menționat la alineatul (1) identifică și evaluează riscurile din lanțul său de aprovizionare ca parte a propriilor sale sisteme de gestionare a riscurilor. În astfel de cazuri, operatorii economici menționați la alineatul (1) efectuează verificări de către o terță parte ale diligenței necesare în propriile lanțuri de aprovizionare, prin intermediul unui organism notificat, în conformitate cu alineatul (4) primul paragraf.

Operatorul economic menționat la alineatul (1) raportează constatările evaluării riscurilor, menționată la al treilea paragraf, către personalul propriu cu funcții superioare de conducere, desemnat în acest scop, și este pună în aplicare o strategie de intervenție menită să prevină sau să atenueze efectele negative.

119.Operatorul economic menționat la alineatul (1) dispune verificarea politicilor sale privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare de către un organism notificat („verificare de către o terță parte”).

Verificarea de către o terță parte efectuată de un organism notificat:

(ooo)include în sfera sa toate activitățile, procesele și sistemele utilizate de către operatorii economici pentru a pune în aplicare cerințele privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (5);

(ppp)are ca obiectiv stabilirea conformității cu alineatele (2), (3) și (5) a practicilor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare ale operatorilor economici care introduc baterii pe piață;

(qqq)formulează recomandări către operatorii economici care introduc baterii pe piață cu privire la modul de îmbunătățire a practicilor lor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare;

(rrr)respectă principiile de audit ale independenței, competenței și răspunderii, astfel cum sunt stabilite în Orientările OCDE privind diligența necesară.

120.Operatorul economic menționat la alineatul (1) pune la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței din statele membre, la cerere, eventualele rapoarte de verificare de către o terță parte efectuate în conformitate cu alineatul (4) sau dovezi care atestă conformitatea cu un sistem de diligență necesară în lanțul de aprovizionare care este recunoscut de Comisie în temeiul articolului 72.

121.Operatorul economic menționat la alineatul (1) pune la dispoziția cumpărătorilor săi imediați din aval toate informațiile obținute și păstrate în conformitate cu politicile sale de diligență necesară în lanțul de aprovizionare, ținând seama în mod corespunzător de secretul profesional și de alte aspecte în materie de concurență.

Operatorul economic menționat la alineatul (1) raportează anual public, într-un mod cât mai amplu posibil, inclusiv pe internet, cu privire la politicile sale de diligență necesară în lanțul de aprovizionare. Raportul conține măsurile luate de respectivul operator economic pentru a se conforma cerințelor stabilite la alineatele (2) și (3), inclusiv constatările privind efectele negative semnificative asociate categoriilor de risc indicate la punctul 2 din anexa X și modul în care acestea au fost abordate, precum și un raport de sinteză privind verificările de către o terță parte efectuate în conformitate cu punctul 4, incluzând numele organismului notificat și ținând seama în mod corespunzător de secretul profesional și de alte aspecte legate de concurență.

În cazul în care operatorul economic menționat la alineatul (1) poate concluziona în mod rezonabil că materiile prime indicate la punctul 1 din anexa X care sunt prezente în baterie provin numai din surse reciclate, acesta comunică public concluziile sale într-un mod rezonabil de detaliat, ținând seama în mod corespunzător de secretul profesional și de alte aspecte în materie de concurență.

122.Comisia elaborează orientări privind aplicarea cerințelor de diligență necesară definite la alineatele (2) și (3) din prezentul articol în legătură cu riscurile sociale și de mediu menționate la punctul 2 din anexa X și în special conforme cu instrumentele internaționale menționate la punctul 3 din anexa X.

123.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 73 pentru:

(sss)a modifica listele de materii prime și de categorii de risc din anexa X, având în vedere progresele științifice și tehnologice din domeniul producției bateriilor și al compozițiilor chimice ale acestora, precum și modificările aduse Regulamentului (UE) 2017/821;

(ttt)a modifica obligațiile care îi revin operatorului economic menționat la alineatul (1), prevăzute la alineatele (2)-(4), având în vedere modificările aduse Regulamentului (UE) 2017/821 și modificările recomandărilor privind diligența necesară, prevăzute în anexa I la Orientările OCDE privind diligența necesară.

Articolul 40
Obligațiile reprezentanților autorizați

124.În cazul în care producătorul unei baterii nu este stabilit într-un stat membru, bateria poate fi introdusă pe piața Uniunii numai dacă producătorul desemnează un reprezentant autorizat unic.

125.Desemnarea constituie mandatul reprezentantului autorizat, este valabilă numai în cazul în care este acceptată în scris de reprezentantul autorizat și produce efecte cel puțin pentru toate bateriile din același model.

126.Obligațiile stabilite la articolul 38 alineatul (1) și obligația întocmirii documentației tehnice nu fac parte din mandatul reprezentantului autorizat.

127.Reprezentantul autorizat îndeplinește sarcinile prevăzute în mandatul primit de la producător. Reprezentantul autorizat furnizează o copie a mandatului autorității competente, la cerere. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puțin următoarele:

(uuu)să verifice dacă declarația de conformitate UE și documentația tehnică au fost întocmite și, după caz, că producătorul a efectuat o procedură adecvată de evaluare a conformității;

(vvv)să păstreze declarația de conformitate UE și documentația tehnică la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței, timp de 10 ani după ce bateria a fost introdusă pe piață;

(www)în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale, să furnizeze acestei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea bateriei;

(xxx)să coopereze cu autoritățile naționale, la cererea acestora, cu privire la orice măsură întreprinsă pentru a elimina riscurile prezentate de bateriile vizate de mandatul reprezentantului autorizat;

(yyy)să îndeplinească obligațiile producătorului prevăzute la capitolul V;

(zzz)să rezilieze mandatul dacă producătorul acționează contrar obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 41
Obligațiile importatorilor

128.Importatorii introduc pe piață sau pun în serviciu o baterie care este conformă cu cerințele din capitolele II și III.

129.Înainte de a introduce o baterie pe piață sau de a pune în serviciu o baterie, importatorii se asigură că procedura corespunzătoare de evaluare a conformității menționată la articolul 17 a fost îndeplinită de către producător. Importatorii verifică dacă producătorul a întocmit documentația tehnică menționată în anexa VIII, dacă bateria poartă marcajul CE menționat la articolul 19 și codul QR menționat la articolul 13 alineatul (5) și este însoțită de documentele necesare și dacă producătorul a respectat obligațiile prevăzute la articolul 38 alineatele (7), (8) și (9).

Atunci când un importator consideră sau are motive să creadă că o baterie nu este conformă cu cerințele prevăzute în capitolele II și III, importatorul nu introduce bateria pe piață sau nu o pune în serviciu până când aceasta nu a devenit conformă. În plus, când bateria prezintă un risc, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.

130.Importatorii indică pe baterie denumirea lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa poștală la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, importatorii indică aceste informații pe ambalajul bateriei sau într-un document care o însoțește. Datele de contact sunt într-o limbă care poate fi ușor de înțeles de către consumatori, alți utilizatori finali și autoritățile de supraveghere a pieței.

131.Importatorii se asigură că producătorul și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 38 alineatele (7), (9) și (10).

132.Importatorii se asigură că, atât timp cât o baterie se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acesteia cu cerințele prevăzute în capitolele II și III.

133.În cazul în care este considerat oportun în raport cu riscurile prezentate de o baterie, pentru a proteja sănătatea umană și siguranța consumatorilor, importatorii testează, prin eșantionare, bateriile comercializate, investighează și, după caz, mențin un registru de plângeri, de baterii neconforme și de rechemări ale bateriilor și informează distribuitorii cu privire la această monitorizare.

134.Importatorii care consideră sau au motive să creadă că o baterie pe care au introdus-o pe piață sau au pus-o în serviciu nu este conformă cu cerințele prevăzute în capitolele II și III iau imediat măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectiva baterie, pentru a o retrage sau pentru a o rechema, după caz. De asemenea, în cazul în care bateria prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens autoritatea națională din statul membru în care au pus la dispoziție pe piață bateria, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la eventualele măsuri corective luate.

135.Importatorii păstrează documentația tehnică menționată în anexa VIII și o copie a declarației de conformitate UE la dispoziția autorităților naționale și a autorităților de supraveghere a pieței, timp de 10 ani după introducerea pe piață sau punerea în serviciu a bateriei.

136.La cererea motivată a unei autorități naționale, importatorii furnizează acesteia toate informațiile și documentația tehnică necesară pentru a demonstra conformitatea unei baterii cu cerințele prevăzute în capitolele II și III, într-o limbă ușor de înțeles de către respectiva autoritate. Informațiile și documentația tehnică pot fi furnizate pe suport de hârtie sau în format electronic. Importatorii cooperează cu autoritatea națională, la cererea acesteia, cu privire la orice măsură întreprinsă pentru a elimina riscurile prezentate de bateriile pe care le-au introdus pe piață sau pe care le-au pus în serviciu.

Articolul 42
Obligațiile distribuitorilor 

137.Atunci când pun o baterie la dispoziție pe piață, distribuitorii acționează cu diligența necesară în ceea ce privește cerințele din prezentul regulament.

138.Înainte de a pune o baterie la dispoziție pe piață, distribuitorii verifică dacă:

(aaaa)producătorul, reprezentantul autorizat al producătorului, importatorul sau alți distribuitori sunt înregistrați pe teritoriul unui stat membru în conformitate cu articolul 46;

(bbbb)bateria poartă marcajul CE;

(cccc)bateria este însoțită de documentele necesare într-o limbă ușor de înțeles de către consumatori și de către alți utilizatori finali din statul membru în care bateria urmează să fie pusă la dispoziție pe piață, precum și de instrucțiuni și informații privind siguranța și

(dddd)producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 38 alineatele (7), (9) și (10) și, respectiv, la articolul 41 alineatele (3) și (4).

139.Atunci când consideră sau are motive să creadă că o baterie nu este conformă cu cerințele stabilite în capitolele II și III, distribuitorul nu pune bateria la dispoziție pe piață până când bateria nu devine conformă. De asemenea, atunci când bateria prezintă un risc, distribuitorul informează producătorul sau importatorul în acest sens, precum și autoritățile competente de supraveghere a pieței.

140.Distribuitorii se asigură că, atât timp cât o baterie se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acesteia cu cerințele prevăzute în capitolele II și III.

141.Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că o baterie pe care au pus-o la dispoziție pe piață nu este conformă cu cerințele prevăzute în capitolele II și III se asigură că sunt luate măsurile corective necesare pentru a asigura conformitatea bateriei respective, pentru a o retrage sau pentru a o rechema, după caz. De asemenea, în cazul în care bateria prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritatea națională din statul membru în care au pus bateria la dispoziție pe piață, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

142.În urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale, distribuitorii îi furnizează acesteia toate informațiile și documentația tehnică necesare pentru a demonstra conformitatea bateriei cu cerințele prevăzute în capitolele II și III, într-o limbă care poate fi ușor de înțeles de către autoritatea în cauză. Informațiile și documentația tehnică pot fi furnizate pe suport de hârtie sau în format electronic. Distribuitorii cooperează cu autoritatea națională, la cererea acesteia, cu privire la orice măsură întreprinsă pentru a elimina riscurile prezentate de bateriile pe care aceștia le-au pus la dispoziție pe piață.

Articolul 43
Obligațiile furnizorilor de servicii de logistică

Furnizorii de servicii de logistică se asigură că, în cazul bateriilor pe care le manipulează, condițiile de antrepozitare, de ambalare, de adresare sau de expediere nu periclitează conformitatea bateriilor cu cerințele stabilite în capitolele II și III.

Articolul 44
Cazuri în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor

În sensul prezentului regulament, un importator sau un distribuitor este considerat producător și i se aplică obligațiile care îi revin producătorului în temeiul articolului 40, dacă: 

(eeee)o baterie este introdusă pe piață sau pusă în serviciu în numele sau sub marca importatorului sau a distribuitorului;

(ffff)o baterie deja introdusă pe piață sau pusă în serviciu este modificată de către importator sau distribuitor în așa fel încât poate fi afectată conformitatea cu cerințele din prezentul regulament;

(gggg)scopul unei baterii deja introduse pe piață sau puse în serviciu este modificat de către importator sau distribuitor.

Articolul 45
Identificarea operatorilor economici

La cererea unei autorități de supraveghere a pieței sau a unei autorități naționale, pentru o perioadă de 10 ani de la introducerea pe piață a unei baterii, operatorii economici furnizează informații cu privire la următoarele:

(hhhh)identitatea oricărui operator economic care le-a furnizat o baterie;

(iiii)identitatea oricărui operator economic căruia i-au furnizat bateria, precum și cantitatea și modelele exacte.

Capitolul VII
Gestionarea bateriilor la sfârșitul ciclului de viață

Articolul 46
Registru producătorilor

143.Statele membre întocmesc un registru al producătorilor care servește la monitorizarea respectării de către producători a cerințelor din prezentul capitol. Registrul este gestionat de autoritatea competentă.

144.Producătorii au obligația să se înregistreze. În acest scop, producătorii depun o cerere la autoritatea competentă din statul membru în care pun o baterie la dispoziție pe piață pentru prima dată. În cazul în care un producător a numit o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), obligațiile prevăzute la prezentul articol sunt îndeplinite mutatis mutandis de către organizația respectivă, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

În cererea de înregistrare, producătorul furnizează autorității competente următoarele informații:

(jjjj)numele și adresa producătorului, inclusiv codul poștal și locul, strada și numărul, țara, numerele de telefon și de fax, dacă este cazul, adresa de internet și adresa de e-mail;

(kkkk)codul național de identificare al producătorului, inclusiv numărul din registrul comerțului sau numărul de înregistrare oficial echivalent, inclusiv numărul de identificare fiscală european sau național;

(llll)în cazul unei autorizații în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor furnizează, pe lângă informațiile prevăzute la literele (a) și (b), următoarele:

(i)numele și datele de contact, inclusiv codul poștal și locul, strada și numărul, țara, numerele de telefon și de fax, adresa de internet și adresa de e-mail ale producătorilor reprezentați;

(ii)mandatul producătorului reprezentat;

(iii)dacă reprezentantul autorizat reprezintă mai mulți producători, se indică separat numele și datele de contact ale fiecărui producător reprezentat;

(mmmm)tipul de baterii pe care producătorul intenționează să le pună la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, și anume baterii portabile, baterii industriale, baterii ale vehiculelor electrice sau baterii auto;

(nnnn)marca sub care producătorul intenționează să furnizeze baterii în statul membru;

(oooo)informații privind modul în care producătorul își îndeplinește responsabilitățile prevăzute la articolul 47 și cerințele prevăzute la articolul 48 și, respectiv, la articolul 49:

(i)pentru bateriile portabile, cerințele de la prezenta literă (f) sunt îndeplinite furnizând:

–o declarație care să demonstreze măsurile instituite de producător pentru a îndeplini obligațiile de răspundere a producătorilor prevăzute la articolul 47, măsurile instituite pentru a îndeplini obligațiile de colectare separată prevăzute la articolul 48 alineatul (1) în ceea ce privește cantitatea de baterii pe care producătorul o furnizează, precum și sistemul, pentru a se asigura că datele raportate autorităților competente sunt fiabile;

–după caz, numele și datele de contact, inclusiv codul poștal și locul, strada și numărul, țara, numerele de telefon și de fax, adresa de internet și adresa de e-mail, precum și codul național de identificare a organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor căreia producătorul i-a încredințat îndeplinirea obligației de răspundere extinsă a producătorilor, în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), inclusiv numărul din registrul comerțului sau un număr de înregistrare oficial echivalent al organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, inclusiv numărul de identificare fiscală european sau național al organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor și mandatul producătorului reprezentat;

(ii)pentru bateriile auto, bateriile industriale și bateriile vehiculelor electrice, cerințele de la prezenta literă (f) sunt îndeplinite furnizând:

–o declarație care să ofere informații privind măsurile instituite de producător pentru a îndeplini obligațiile de răspundere a producătorilor prevăzute la articolul 47, măsurile instituite pentru a îndeplini obligațiile de colectare prevăzute la articolul 49 alineatul (1) în ceea ce privește cantitatea de baterii pe care producătorul o furnizează, precum și sistemul pentru a se asigura că datele raportate autorităților competente sunt fiabile;

–după caz, codul național de identificare a organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor căreia producătorul i-a încredințat îndeplinirea obligației de răspundere extinsă a producătorilor, în conformitate cu articolul 47 alineatele (2) și (4), inclusiv numărul din registrul comerțului sau un număr de înregistrare oficial echivalent al organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, inclusiv numărul de identificare fiscală european sau național al organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor și mandatul producătorului reprezentat;

–în cazul în care organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor reprezintă mai mulți producători, aceasta indică separat modul în care fiecare producător reprezentat îndeplinește responsabilitățile prevăzute la articolul 47;

(pppp)o declarație a producătorului sau a organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, desemnată în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), care să ateste că informațiile furnizate sunt adevărate.

145.Autoritatea competentă:

(qqqq)primește cererile de înregistrare ale producătorilor, menționați la alineatul (2), printr-un sistem electronic de prelucrare a datelor, ale cărui detalii sunt puse la dispoziție pe site-ul web al autorităților competente;

(rrrr)acceptă înregistrările și furnizează un număr de înregistrare în termen de maximum șase săptămâni de la data la care sunt furnizate toate informațiile prevăzute la alineatul (2);

(ssss)poate stabili modalități privind cerințele și procesul de înregistrare, fără a adăuga cerințe de fond la cele prevăzute la alineatul (2);

(tttt)poate percepe producătorilor taxe bazate pe costuri și proporționale pentru prelucrarea cererilor menționate la alineatul (2).

146.Producătorul sau, după caz, organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, desemnată în conformitate cu articolul 47 alineatul (2) în numele producătorilor pe care îi reprezintă, informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la orice modificare a informațiilor conținute în înregistrare și la încetarea definitivă a punerii la dispoziție pe piață a bateriilor menționate în înregistrare pe teritoriul statului membru respectiv, în conformitate cu alineatul (1) litera (d).

Articolul 47
Răspunderea extinsă a producătorilor 

147.Producătorii de baterii au răspundere extinsă pentru bateriile pe care le pun la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor de gestionare a deșeurilor, prevăzute în prezentul capitol. Această responsabilitate include obligația de:

(uuuu)a organiza colectarea separată a deșeurilor de baterii, în conformitate cu articolele 48 și 49, și transportul, pregătirea pentru reafectare și refabricare, tratarea și reciclarea deșeurilor de baterii, inclusiv măsurile de siguranță necesare, în conformitate cu articolul 56;

(vvvv)a raporta cu privire la obligațiile referitoare la bateriile puse la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru în conformitate cu articolul 61;

(wwww)a promova colectarea separată a bateriilor, inclusiv prin acoperirea costurilor de efectuare a anchetelor pentru a identifica bateriile eliminate în mod necorespunzător de către utilizatorii finali, în conformitate cu articolul 48 alineatul (1);

(xxxx)a furniza informații referitoare la baterii, inclusiv informații privind sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu articolul 60;

(yyyy)a finanța activitățile menționate la literele (a)-(d).

148.Producătorii pot încredința unei organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, autorizată în conformitate cu alineatul (6), sarcina de a efectua în numele lor obligațiile de răspundere extinsă a producătorilor.

149.Producătorii și, dacă sunt desemnate în conformitate cu alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora:

(zzzz)dispun de mijloacele organizatorice și financiare necesare pentru a îndeplini obligațiile de răspundere extinsă a producătorilor, menționate la alineatul (1);

(aaaaa)instituie un mecanism de autocontrol adecvat, susținut de audituri independente periodice, pentru a evalua periodic:

(i)gestiunea financiară a acestora, inclusiv respectarea cerințelor prevăzute la alineatul (1) litera (e) și la litera (a) a prezentului alineat;

(ii)calitatea datelor colectate și raportate în conformitate cu alineatul (1) litera (b) din prezentul articol și cu cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006.

150.În cazul unei exercitări colective a răspunderii extinse a producătorilor, organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor se asigură că, în ceea ce privește contribuțiile financiare care le sunt plătite de către producători, acestea:

(a)sunt adaptate cel puțin în funcție de tipul de baterie și de compoziția chimică a bateriilor și, după caz, ținând seama de posibilitatea de reîncărcare și de nivelul de conținut reciclat utilizat la fabricarea bateriilor;

(b)sunt ajustate pentru a ține seama de eventualele venituri realizate de organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor din reutilizare și din vânzările de materii prime secundare obținute din baterii și din deșeurile de baterii;

(c)asigură egalitatea de tratament a producătorilor indiferent de originea sau mărimea lor, fără a impune producătorilor de cantități mici de baterii, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, o sarcină de reglementare disproporționată.

151.În cazul în care, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2), articolul 49 alineatul (3), articolul 53 alineatul (1), articolul 56 alineatul (1) și articolul 61 alineatele (1), (2) și (3), activitățile de îndeplinire a obligațiilor menționate la alineatul (1) literele (a)-(d) sunt desfășurate de o parte terță alta decât un producător sau o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, costurile care trebuie suportate de producători nu depășesc costurile care sunt necesare pentru a realiza aceste activități într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Aceste costuri sunt stabilite în mod transparent între producători și părțile terțe în cauză și sunt ajustate pentru a ține cont de eventualele venituri obținute din reutilizare și din vânzările de materii prime secundare obținute din baterii și din deșeurile de baterii.

152.Organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor depun o cerere de autorizație la autoritatea competentă. Autorizația se acordă numai în cazul în care se demonstrează că măsurile instituite de organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor sunt suficiente pentru a îndeplini obligațiile stabilite în prezentul articol, în ceea ce privește cantitatea de baterii puse la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru de către producătorii în numele cărora acționează. Autoritatea competentă verifică periodic dacă sunt în continuare îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la alineatele (1), (3), (4) și (5). Autoritățile competente stabilesc detaliile procedurii de autorizare și modalitățile de verificare a conformității, inclusiv informațiile care trebuie furnizate în acest sens de către producători.

Organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor notifică autoritatea competentă, fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice modificări aduse informațiilor cuprinse în cererea de autorizare, cu privire la orice modificări referitoare la condițiile de autorizare și cu privire la încetare definitivă a activității. 

În cazul în care, pe teritoriul unui stat membru, mai multe organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorilor sunt autorizate să îndeplinească, în numele producătorilor, obligațiile de răspundere extinsă a producătorilor, acestea îndeplinesc obligațiile de răspundere extinsă a producătorilor în mod coordonat, astfel încât să asigure acoperirea întregului teritoriu al statului membru în care se desfășoară activitățile menționate la alineatul (1) litera (a). Statele membre încredințează autorității competente sarcina de a supraveghea sau desemnează o parte terță independentă care să supravegheze dacă organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor își îndeplinesc obligația de a se coordona în conformitate cu teza precedentă.

153.Pentru a demonstra conformitatea cu alineatul (3) litera (a), producătorii sau, dacă sunt numite în conformitate cu alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, constituie o garanție care poate lua forma unei asigurări de reciclare sau a unui cont bancar blocat sau a participării producătorului la o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

154.Organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor asigură confidențialitatea datelor aflate în posesia lor în ceea ce privește informațiile proprietare sau informațiile care pot fi atribuite direct producătorilor individuali sau reprezentanților lor autorizați.

155.Organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor publică până la sfârșitul fiecărui an pe site-urile lor web următoarele informații, sub rezerva asigurării confidențialității comerciale și industriale:

(d)dreptul de proprietate asupra organizației care implementează răspunderea extinsă a producătorilor;

(e)lista producătorilor care au însărcinat organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să îndeplinească în numele lor obligațiile de răspundere extinsă a producătorilor;

(f)rata de colectare separată a deșeurilor de baterii, nivelul de reciclare și nivelurile de eficiență a reciclării atinse pe baza cantității de baterii puse la dispoziție pe piață pentru prima dată în statul membru de către producătorii membri;

(g)contribuțiile financiare plătite de către producătorii membri pe baterie sau pe greutate a bateriilor, indicând și categoriile de adaptare a taxelor aplicate în conformitate cu alineatul (4) litera (a).

156.Autoritățile competente verifică respectarea de către producători a obligațiilor stabilite în prezentul articol, inclusiv de către producătorii care furnizează baterii prin intermediul contractelor la distanță și, dacă sunt numite în conformitate cu alineatul (2), de către organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora.

157.Statele membre instituie un mecanism care să asigure un dialog periodic între părțile interesate relevante, implicate în îndeplinirea obligațiilor de răspundere extinsă a producătorilor în cazul bateriilor, incluzând producători și distribuitori, operatori privați sau publici din domeniul deșeurilor, autorități locale, organizații al societății civile și, dacă este cazul, actori ai economiei sociale, rețele de reutilizare și reparare și operatori care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare.

158.Dacă este necesar pentru a evita denaturarea pieței interne, Comisia este împuternicită să adopte un act de punere în aplicare prin care să stabilească criteriile de aplicare a alineatului (4) litera (a). Actul de punere în aplicare nu poate viza stabilirea cu precizie a nivelului contribuțiilor. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

159.Articolele 8 și 8a din Directiva 2008/98/CE nu se aplică bateriilor.

Articolul 48
Colectarea de deșeuri de baterii portabile

160.Producătorii sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, asigură colectarea tuturor deșeurilor de baterii portabile, indiferent de natura, de marca sau de originea acestora, pe teritoriul unui stat membru în care aceștia pun bateriile la dispoziție pe piață pentru prima dată. În acest sens, aceștia:

(h)stabilesc puncte de colectare a deșeurilor de baterii portabile;

(i)oferă gratuit entităților menționate la alineatul (2) litera (a) servicii de colectare a deșeurilor de baterii portabile și asigură colectarea deșeurilor de baterii portabile de la toate entitățile care beneficiază de această ofertă („puncte de colectare conectate”);

(j)asigură modalitățile practice necesare pentru colectare și transport, inclusiv furnizarea gratuită de containere de colectare și de transport corespunzătoare, care îndeplinesc cerințele Directivei 2008/98/CE, la punctele de colectare conectate;

(k)asigură colectarea gratuită a deșeurilor de baterii portabile colectate de punctele de colectare conectate, cu o frecvență care este proporțională cu suprafața acoperită și cu volumul și gradul de periculozitate a deșeurilor de baterii portabile colectate de obicei prin intermediul acestor puncte de colectare;

(l)se asigură că deșeurile de baterii portabile colectate de la punctele de colectare conectate sunt supuse ulterior tratării și reciclării într-o unitate autorizată de către un operator de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu articolul 56.

161.Producătorii sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, se asigură că rețeaua de puncte de colectare conectate:

(m)este alcătuită din punctele de colectare puse la dispoziție de aceștia în cooperare cu:

(i)distribuitorii, în conformitate cu articolul 50;

(ii)instalațiile de tratare și reciclare a deșeuri de echipamente electrice și electronice și a vehiculelor scoase din uz, în conformitate cu articolul 52;

(iii)autoritățile publice sau părțile terțe care desfășoară activități de gestionare a deșeurilor în numele acestora, în conformitate cu articolul 53;

(iv)punctele de colectare voluntară, în conformitate cu articolul 54;

(n)acoperă întregul teritoriu al statului membru, luând în considerare dimensiunea populației, volumul preconizat de deșeuri de baterii portabile, accesibilitatea și proximitatea utilizatorilor finali, fără a se limita la zonele în care sunt profitabile colectarea și gestionarea ulterioară a deșeurilor de baterii portabile.

162.La eliminarea deșeurilor de baterii portabile la punctele de colectare menționate la alineatul (2), utilizatorii finali nu sunt taxați sau nu sunt obligați să cumpere o baterie nouă.

163.Producătorii sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, ating și mențin în mod durabil cel puțin următoarele obiective de colectare a deșeurilor de baterii portabile, calculate ca procente de baterii portabile, excluzând bateriile din mijloacele de transport ușoare, puse la dispoziție pe piață pentru prima dată într-un stat membru de către producătorul respectiv sau, colectiv, de către producătorii care sunt acoperiți de o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor:

(o)45 % până la 31 decembrie 2023;

(p)65 % până la 31 decembrie 2025;

(q)70 % până la 31 decembrie 2030.

Producătorii sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, calculează rata de colectare menționată la prezentul alineat în conformitate cu anexa XI.

164.Punctele de colectare instituite în conformitate cu alineatul (1) și cu alineatul (2) litera (a) nu fac obiectul cerințelor de înregistrare sau de autorizare prevăzute în Directiva 2008/98/CE.

165.Producătorii sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor solicită o autorizație de la autoritatea competentă care verifică dacă măsurile luate pentru a asigura respectarea cerințelor stabilite în prezentul articol sunt conforme. În cazul în care autorizația este solicitată de o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, în cererea de autorizare se identifică în mod clar producătorii membri activi pe care îi reprezintă.

166.Organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor asigură confidențialitatea datelor aflate în posesia sa în ceea ce privește informațiile proprietare sau informațiile care pot fi atribuite direct producătorilor individuali. Autoritatea competentă poate, în cadrul autorizației sale, să stabilească în acest sens condiții care trebuie îndeplinite.

167.Autorizația prevăzută la alineatul (6) poate fi acordată numai în cazul în care se demonstrează, prin documente justificative, că sunt îndeplinite cerințele de la alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol și că sunt instituite toate măsurile necesare pentru a permite atingerea și menținerea în mod durabil cel puțin a obiectivului de colectare menționat la alineatul (4). Dacă autorizația este solicitată de către o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, atunci aceasta se obține în cadrul procesului de autorizare menționat la articolul 47 alineatul (6).

168.Autoritatea competentă stabilește detaliile procedurii de acordare a autorizației în temeiul alineatului (6) pentru a asigura respectarea cerințelor prevăzute la alineatele (1)-(4) și la articolul 56. Aceasta include cerința ca un expert independent să întocmească un raport de verificare ex ante a măsurilor de colectare în temeiul prezentului articol într-un mod care să asigure respectarea cerințelor stabilite în prezentul articol. De asemenea, aceasta include termenele pentru verificarea etapelor respective și pentru decizia care urmează să fie luată de către autoritatea competentă, care nu depășesc șase săptămâni de la depunerea unui dosar complet de cerere.

169.Autoritatea competentă examinează periodic și, cel puțin o dată la trei ani, dacă sunt îndeplinite în continuare condițiile de autorizare prevăzute la alineatul (6). Autorizația poate fi revocată atunci când obiectivul de colectare stabilit la alineatul (4) nu este atins sau atunci când producătorul sau organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor își încalcă grav obligațiile care îi revin în conformitate cu alineatele (1)-(3).

170.Producătorul sau, dacă este desemnată în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, notifică imediat autoritatea competentă cu privire la orice modificare a condițiilor vizate de cererea de autorizare menționată la alineatul (7), cu privire la orice modificare referitoare la condițiile autorizației prevăzute la alineatul (8), precum și cu privire la încetarea definitivă a activității.

171.O dată la cinci ani, statele membre efectuează, cel puțin la nivelul NUTS 2, un studiu privind compoziția fluxurilor de deșeuri municipale mixte și de deșeuri de echipamente electrice și electronice colectate, pentru a stabili ponderea deșeurilor de baterii portabile. Primul studiu se efectuează până la 31 decembrie 2023. Pe baza informațiilor obținute, autoritățile competente pot solicita, atunci când acordă sau reexaminează o autorizație în conformitate cu alineatele (6) și (10), ca producătorii de baterii portabile sau organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor să ia măsuri corective pentru a extinde rețeaua lor de puncte de colectare conectate și pentru a desfășura campanii de informare în conformitate cu articolul 60 alineatul (1), proporțional cu ponderea identificată în studiu de deșeuri de baterii portabile prezente în fluxurile de deșeuri municipale mixte și de deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Articolul 49
Colectarea de deșeuri de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice

172.Producătorii de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor preiau, gratuit și fără obligația ca utilizatorul final să cumpere o baterie nouă și nici să fi achiziționat bateria de la aceștia, toate deșeurile de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice de tipul celor pe care le-au pus la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul statului membru respectiv. În acest sens, aceștia acceptă să preia deșeuri de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice de la utilizatorii finali sau de la punctele de colectare puse la dispoziție, în cooperare cu:

(r)distribuitori de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, în conformitate cu articolul 50 alineatul (1);

(s)instalații de tratare și reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și a vehiculelor scoase din uz, menționate la articolul 52, pentru deșeurile de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice care rezultă din activitățile lor;

(t)autoritățile publice sau părțile terțe care desfășoară activități de gestionare a deșeurilor în numele acestora, în conformitate cu articolul 53.

În cazul în care deșeurile de baterii industriale necesită demontarea prealabilă la domiciliul utilizatorilor privați necomerciali, obligația producătorului de a prelua aceste baterii include acoperirea costurilor de demontare și de colectare a deșeurilor de baterii la domiciliul utilizatorilor respectivi. 

173.Măsurile de preluarea instituite în conformitate cu alineatul (1) acoperă întregul teritoriu al unui stat membru, luând în considerare dimensiunea și densitatea populației, volumul preconizat de deșeuri de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, accesibilitatea și proximitatea utilizatorilor finali, fără a se limita la zonele în care colectarea și gestionarea ulterioară a deșeurilor de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice sunt cel mai profitabile.

174.Producătorii de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor:

(u)dotează punctele de colectare menționate la alineatul (1) cu infrastructură adecvată pentru colectarea separată a deșeurilor de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, care îndeplinesc cerințele de siguranță aplicabile, și acoperă costurile necesare suportate de aceste puncte de colectare în legătură cu activitățile de preluare. Containerele pentru colectarea și depozitarea temporară a acestor baterii la punctul de colectare sunt adecvate pentru volumul și caracterul periculos al deșeurilor de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, care ar putea fi colectate prin intermediul acestor puncte de colectare;

(v)colectează de la punctele de colectare menționate la alineatul (1) deșeurile de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, cu o frecvență care este proporțională cu capacitatea de stocare a infrastructurii de colectare separată și cu volumul și caracterul periculos al deșeurilor de baterii care sunt colectate de obicei prin intermediul acestor puncte de colectare;

(w)asigură livrarea deșeurilor de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, colectate de la utilizatorii finali și de la punctele de colectare menționate la alineatul (1), către instalațiile de tratare și de reciclare, în conformitate cu articolul 56.

175.Entitățile menționate la alineatul (3) literele (a), (b) și (c) pot preda unor operatori autorizați de gestionare a deșeurilor deșeurile colectate de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, pentru tratare și reciclare, în conformitate cu articolul 56. În astfel de cazuri, obligația producătorilor prevăzută la alineatul (3) litera (c) se consideră îndeplinită.

Articolul 50
Obligațiile distribuitorilor

176.Distribuitorii preiau deșeurile de baterii de la utilizatorul final, gratuit și fără obligația ca acesta să cumpere o baterie nouă, indiferent de compoziția chimică sau de originea bateriilor. Serviciile de preluare a bateriilor portabile sunt furnizate la punctul de vânzare cu amănuntul sau în vecinătatea acestuia. Serviciile de preluare a deșeurilor de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice sunt furnizate la punctul de vânzare cu amănuntul sau în vecinătatea acestuia. Această obligație se limitează la deșeurile de baterii de tipul celor pe care distribuitorul le are sau le-a avut în ofertă ca baterii noi, iar în cazul bateriilor portabile, la cantitatea pe care o elimină în mod normal utilizatorii finali neprofesioniști.

177.Obligația de preluare prevăzută la alineatul (1) nu se aplică deșeurilor de produse care conțin baterii. Aceasta se aplică în completarea obligației de colectare separată a deșeurilor de aparate și a vehiculelor scoase din uz, prevăzută în Directivele 2000/53/CE și 2012/19/CE.

178.Distribuitorii predau deșeurile de baterii pe care le-au preluat producătorilor sau organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor care sunt responsabili pentru colectarea acestor baterii, în conformitate cu articolul 48 și, respectiv, cu articolul 49, sau unui operator de gestionare a deșeurilor, în vederea tratării și reciclării acestora, în conformitate cu articolul 56.

179.Obligațiile care decurg din prezentul articol se aplică mutatis mutandis operatorilor care furnizează baterii utilizatorilor finali prin intermediul contractelor la distanță. Acești operatori asigură un număr suficient de puncte de colectare care acoperă întregul teritoriu al unui stat membru, luând în considerare dimensiunea și densitatea populației, volumul preconizat de deșeuri de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice, accesibilitatea și proximitatea utilizatorilor finali, pentru a permite utilizatorilor finali să returneze bateriile.

Articolul 51
Obligația utilizatorilor finali

180.Utilizatorii finali elimină deșeurile de baterii separat de alte fluxuri de deșeuri, inclusiv de deșeurile municipale mixte.

181.Utilizatorii finali elimină deșeurile de baterii la punctele de colectare separată desemnate, înființate de sau în conformitate cu măsurile specifice încheiate cu producătorul sau cu organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, în conformitate cu articolele 48 și 49.

182.Deșeurile de baterii portabile încorporate în aparate care pot fi demontate cu ușurință de către utilizatorii finali, fără a utiliza instrumente profesionale, sunt demontate și eliminate de către utilizatorii finali în conformitate cu alineatul (1).

183.Deșeurile de baterii încorporate în vehicule sau în aparate, care nu pot fi demontate cu ușurință de către utilizatorul final, sunt eliminate de către utilizatorul final în conformitate cu Directivele 2000/53/CE și 2012/19/UE, după caz.

Articolul 52
Obligațiile instalațiilor de tratare

Operatorii instalațiilor de tratare a deșeurilor care fac obiectul Directivelor 2000/53/CE și 2012/19/UE predau deșeurile de baterii care rezultă din tratarea vehiculelor scoase din uz și a deșeurilor de echipamente electrice și electronice către producătorii bateriilor relevante sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2) din prezentul regulament, către organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, sau către operatori de gestionare a deșeurilor, în vederea tratării și reciclării acestora, în conformitate cu articol 56 din prezentul regulament. Operatorii instalațiilor de tratare a deșeurilor țin evidențe ale tranzacțiilor respective.

Articolul 53
Participarea autorităților publice de gestionare a deșeurilor

184.Deșeurile de baterii provenite de la utilizatorii privați necomerciali pot fi eliminate la punctele de colectare separată, înființate de către autoritățile publice de gestionare a deșeurilor.

185.Autoritățile publice de gestionare a deșeurilor predau deșeurile de baterii colectate producătorilor sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, sau operatorilor de gestionare a deșeurilor, în vederea tratării și reciclării acestor deșeuri de baterii în conformitate cu cerințele de la articolul 56, sau tratează și reciclează chiar ele aceste deșeuri de baterii, în conformitate cu cerințele de la articolul 56. 

Articolul 54
Participarea punctelor de colectare voluntară

Punctele de colectare voluntară a deșeurilor de baterii portabile predau deșeurile de baterii portabile producătorilor de baterii portabile sau părților terțe care acționează în numele acestora, inclusiv organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, sau operatorilor de gestionare a deșeurilor, în vederea tratării și a reciclării acestora în conformitate cu cerințele de la articolul 56.

Articolul 55
Ratele de colectare pentru deșeurile de baterii portabile

186.Statele membre ating următoarele obiective minime de colectare pentru deșeurile de baterii portabile, excluzând deșeurile de baterii provenite de la mijloacele de transport ușoare:

(x)45 % până la 31 decembrie 2023;

(y)65 % până la 31 decembrie 2025;

(z)70 % până la 31 decembrie 2030.

187.Statele membre calculează ratele de colectare prevăzute la alineatul (1) în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa XI.

188.Până la 31 decembrie 2030, Comisia revizuiește obiectivul prevăzut la alineatul (1) litera (c) și, în cadrul acestei revizuiri, ia în considerare stabilirea unui obiectiv de colectare pentru bateriile care alimentează mijloacele de transport ușoare, având în vedere evoluția cotei de piață, ca obiectiv separat sau ca parte a unei revizuiri a obiectivului prevăzut la alineatul (1) litera (c) și la articolul 48 alineatul (4). Această revizuire poate lua în considerare și introducerea unei metodologii de calcul pentru calcularea ratei de colectare separată, cu scopul de a reflecta cantitatea de deșeuri de baterii disponibile pentru colectare. În acest sens, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatul procesului de revizuire, însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul.

189.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica metodologia de calcul a ratei de colectare pentru bateriile portabile, prevăzută în anexa XI.

Articolul 56
Tratarea și reciclarea

190.Deșeurile de baterii colectate nu sunt eliminate la depozitele de deșeuri și nu sunt incinerate.

191.Fără a aduce atingere Directivei 2010/75/UE, instalațiile autorizate se asigură că toate procesele de tratare și de reciclare a deșeurilor de baterii respectă cel puțin anexa XII partea A și cele mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (10) din Directiva 2010/75/UE.

192.În completarea dispozițiilor de la articolul 51 alineatul (3), în cazul în care bateriile sunt colectate când încă sunt încorporate într-un deșeu de aparat, acestea sunt demontate din deșeul de aparat colectat în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 2012/19/UE.

193.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica cerințele privind tratarea și reciclarea deșeurilor de baterii, prevăzute în partea A din anexa XII, având în vedere progresele tehnice și științifice și noile tehnologii care apar în domeniul gestionării deșeurilor.

Articolul 57
Nivelurile de eficiență a reciclării și obiectivele de recuperare a materialelor

194.Toate deșeurile de baterii colectate trebuie să intre într-un proces de reciclare.

195.Reciclatorii se asigură că fiecare proces de reciclare atinge nivelurile minime de eficiență a reciclării și nivelurile de materiale recuperate stabilite în partea B și, respectiv, C din anexa XII.

196.Nivelurile de eficiență a reciclării și de recuperare a materialelor prevăzute în părțile B și C dinanexa XII se calculează în conformitate cu normele stabilite printr-un act de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (4).

197.Până la 31 decembrie 2023, Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a stabili norme detaliate privind calcularea și verificarea nivelurilor de eficiență a reciclării și de recuperare a materialelor. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

198.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 73, pentru a modifica nivelurile minime de materiale recuperate pentru deșeurile de baterii, prevăzute în părțile B și C din anexa XII, având în vedere progresele tehnice și științifice și a noilor tehnologii care apar în domeniul gestionării deșeurilor.

Articolul 58
Transferurile deșeurilor de baterii

199.Tratarea și reciclarea pot fi efectuate în afara statului membru în cauză sau în afara Uniunii, cu condiția ca transferul deșeurilor de baterii să respecte Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 și Regulamentul (CE) nr. 1418/2007.

200.Deșeurile de baterii exportate din Uniune în conformitate cu alineatul (1) sunt luate în calcul la îndeplinirea obligațiilor, a nivelurilor de eficiență și a obiectivelor prevăzute la articolele 56 și 57 numai dacă reciclatorul sau un alt deținător de deșeuri care exportă deșeurile de baterii pentru tratare și reciclare poate dovedi că tratarea a avut loc în condiții echivalente cu cerințele din prezentul regulament.

201.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 73, de stabilire a unor norme detaliate de completare a celor de la alineatul (2) din prezentul articol, stabilind criterii de evaluare a condițiilor echivalente.

Articolul 59
Cerințe legate de reafectarea și refabricarea bateriilor industriale și a bateriilor pentru vehiculele electrice

202.Operatorilor independenți li se acordă acces la sistemul de gestionare a bateriilor industriale reîncărcabile și a bateriilor pentru vehiculele electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, în termeni și condiții egale, pentru ca aceștia să evalueze și să stabilească starea de sănătate și durata de viață rămasă a bateriilor, în conformitate cu parametrii stabiliți în anexa VII.

203.Operatorilor independenți care efectuează operațiuni de reafectare sau de refabricare li se acordă, în termeni și condiții egale, acces adecvat la informațiile relevante pentru manipularea și testarea bateriilor industriale reîncărcabile și a bateriilor pentru vehiculele electrice sau a aparatelor și a vehiculelor în care aceste baterii sunt încorporate, precum și a componentelor acestor baterii, aparate sau vehicule, incluzând aspecte de siguranță.

204.Operatorii care efectuează operațiuni de reafectare sau de refabricare a bateriilor se asigură că examinarea, testarea performanțelor, ambalarea și expedierea bateriilor și a componentelor acestora se desfășoară în conformitate cu instrucțiuni adecvate de control al calității și de siguranță.

205.Operatorii care efectuează operațiuni de reafectare sau de refabricare a bateriilor se asigură că bateria reafectată sau refabricată este conformă cu prezentul regulament, cu cerințele relevante privind produsele, mediul și protecția sănătății umane din alte acte legislative și cu cerințele tehnice privind utilizarea sa specifică atunci când este introdusă pe piață.

O baterie care a fost reafectată sau refabricată nu face obiectul obligațiilor prevăzute la articolul 7 alineatele (1), (2) și (3), la articolul 8 alineatele (1), (2) și (3), la articolul 10 alineatele (1) și (2) și la articolul 39 alineatul (1), dacă operatorul economic care introduce pe piață o baterie reafectată sau refabricată poate dovedi că bateria, a fost introdusă pe piață înaintea reafectării sau a refabricării sale și înainte de datele la care aceste obligații devin aplicabile în conformitate cu articolele respective.

206.Pentru a dovedi că un deșeu de baterie, care a fost supus unor operațiuni de reafectare sau de refabricare, nu mai este deșeu, posesorul bateriei prezintă, la cererea unei autorități competente, următoarele:

(aa)dovada evaluării stării de sănătate sau a testării efectuate într-un stat membru, sub forma unei copii a documentului care confirmă capacitatea bateriei de a asigura performanța relevantă pentru utilizarea sa după efectuarea unei operațiuni de reafectare sau de refabricare;

(bb)dovada utilizării în continuare a bateriei care a fost supusă reafectării sau refabricării, sub forma unei facturi sau al unui contract de vânzare sau de transfer de proprietate asupra bateriei;

(cc)dovada protecției corespunzătoare împotriva deteriorării în timpul transportului, al încărcării și al descărcării, în special prin ambalare suficientă și stivuire corespunzătoare a încărcăturii.

207.Informațiile menționate la alineatul (4) și alineatul (5) litera (a) sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali și a părților terțe care acționează în numele acestora, în termeni și condiții egale, ca parte a documentației tehnice de însoțire a bateriei reafectate sau refabricate atunci când aceasta este introdusă pe piață sau pusă în serviciu.

208.Furnizarea informațiilor în conformitate cu alineatele (1), (2), (5) și (6) nu aduce atingere asigurării confidențialității informațiilor sensibile din punct de vedere comercial în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii și cu dreptul intern relevant.

209.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare ce stabilesc cerințele tehnice detaliate pe care trebuie să le îndeplinească bateriile pentru a înceta să mai fie deșeuri, precum și cerințele privind datele și metodologia de estimare a stării de sănătate a bateriilor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

Articolul 60
Informații privind sfârșitul ciclului de viață

210.Producătorii sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, pun la dispoziția utilizatorilor finali și a distribuitorilor următoarele informații privind prevenirea și gestionarea deșeurilor de baterii, în ceea ce privește tipurile de baterii pe care producătorii le furnizează pe teritoriul unui stat membru:

(dd)contribuția utilizatorilor finali la prevenirea generării de deșeuri, inclusiv prin furnizarea de informații privind bunele practici de utilizare a bateriilor, cu scopul de le a extinde faza de utilizare, și posibilitățile de pregătire pentru reutilizare;

(ee)rolul utilizatorilor finali în ceea ce privește contribuția la colectarea separată a deșeurilor de baterii, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul articolul 51, astfel încât să se permită tratarea și reciclarea acestora;

(ff)sistemele de colectare separată, de pregătire pentru reutilizare și de reciclare disponibile pentru deșeurile de baterii;

(gg)instrucțiunile de siguranță necesare pentru a manipula deșeurile de baterii, inclusiv în ceea ce privește riscurile asociate bateriilor care conțin litiu și manipularea acestora;

(hh)semnificația etichetelor și simbolurilor imprimate pe baterii sau pe ambalajul acestora;

(ii)impactul substanțelor conținute în baterii asupra mediului și asupra sănătății umane, inclusiv impactul datorat eliminării necorespunzătoare a deșeurilor de baterii, precum aruncarea de gunoaie pe domeniul public sau eliminarea lor ca deșeuri municipale nesortate.

Aceste informații sunt puse la dispoziție:

(jj)la intervale de timp regulate pentru fiecare model din momentul în care modelul de baterie în cauză este pus la dispoziție pe piață pentru prima dată într-un stat membru, cel puțin la punctul de vânzare, în mod vizibil și pe piețele online;

(kk)într-o limbă care poate fi ușor de înțeles de către consumatori și alți utilizatori finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.

211.Producătorii pun la dispoziția distribuitorilor și a operatorilor menționați la articolele 50, 52 și 53 și a altor operatori de gestionare a deșeurilor, care desfășoară activități de reparare, de refabricare, de pregătire pentru reutilizare, de tratare și de reciclare, informații privind măsurile de siguranță și de protecție, inclusiv privind siguranța la locul de muncă, aplicabile depozitării și colectării de deșeuri de baterii.

212.Din momentul în care un model de baterie este furnizat pe teritoriul unui stat membru, producătorii pun la dispoziție, pe cale electronică, la cerere, operatorilor de gestionare a deșeurilor care desfășoară activități de reparare, refabricare, pregătire pentru reutilizare, tratare și reciclare, în măsura în care le sunt necesare acestor operatorila efectuarea activităților respective, următoarele informații specifice privind modelul de baterie pentru tratarea corectă și ecologică a deșeurilor de baterii:

(ll)procesele de asigurare a dezmembrării vehiculelor și a aparatelor într-un mod care să permită demontarea bateriilor încorporate;

(mm)măsurile de siguranță și de protecție, inclusiv cele privind siguranța la locul de muncă, aplicabile depozitării, transportului, proceselor de tratare și reciclare a deșeurilor de baterii.

Informațiile respective identifică materialele și componentele, precum și amplasarea tuturor substanțelor periculoase într-o baterie, în măsura în care acestea sunt necesare operatorilor care desfășoară activități de reparație, de refabricare, de pregătire pentru reutilizare, de tratare și de reciclare, pentru a le permite să respecte cerințele din prezentul regulament.

Aceste informații sunt puse la dispoziție într-o limbă ușor de înțeles de către operatorii menționați la primul paragraf, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.

213.Distribuitorii care furnizează baterii utilizatorilor finali pun la dispoziție, în mod vizibil, la punctul de vânzare cu amănuntul și prin intermediul platformelor de vânzare online proprii, informațiile enumerate la alineatele (1) și (2), precum și informații cu privire la modul în care utilizatorii finali pot returna gratuit deșeurile de baterii la punctele de colectare corespunzătoare, înființate la punctul de vânzare cu amănuntul sau în numele unei piețe online. Această obligație se limitează la tipurile de baterii pe care distribuitorul sau comerciantul cu amănuntul le are sau pe care le-a avut în ofertă ca baterii noi.

214.Costurile acoperite de producător în temeiul articolului 47 alineatul (1) litera (e) se prezintă separat utilizatorului final, la punctul de vânzare a unei baterii noi. Costurile menționate nu depășesc cea mai bună estimare a costurilor reale suportate.

215.În cazul în care informațiile sunt furnizate în mod public utilizatorilor finali în temeiul prezentului articol, se păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii și cu dreptul intern relevant.

Articolul 61
Raportarea către autoritățile competente

216.Producătorii de baterii portabile sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, raportează autorității competente, pentru fiecare an calendaristic, următoarele informații, în funcție de compoziția chimică a bateriilor, precizând cantitățile de baterii care alimentează mijloacele de transport ușoare:

(nn)cantitatea de baterii portabile puse la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, cu excepția bateriilor portabile care au părăsit teritoriul statului membru în anul respectiv, înainte de a fi vândute utilizatorilor finali;

(oo)cantitatea de deșeuri de baterii portabile colectate în conformitate cu articolul 48, calculată pe baza metodologiei prevăzute în anexa XI;

(pp)obiectivul de colectare atins de producător sau de organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele membrilor săi;

(qq)cantitatea de deșeuri de baterii portabile care au fost colectate și livrate pentru tratare și reciclare la instalații autorizate.

În cazul în care alți operatori de gestionare a deșeurilor decât producătorii sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), decât organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, colectează deșeuri de baterii portabile de la distribuitori sau de la alte puncte de colectare pentru deșeuri de baterii portabile, aceștia raportează autorității competente, pentru fiecare an calendaristic, cantitatea de deșeuri de baterii portabile colectate, în funcție de compoziția chimică a acestora și precizând cantitățile de baterii care alimentează mijloace de transport ușoare.

Operatorii menționați la primul și la al doilea paragraf raportează aceste date în termen de 4 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Prima perioadă de raportare vizează primul an calendaristic complet după adoptarea actului de punere în aplicare care definește formatul de raportare către Comisie, în conformitate cu articolul 62 alineatul (6).

Autoritățile competente stabilesc formatul și procedurile în conformitate cu care le sunt raportate datele.

217.Producătorii de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice sau, dacă sunt desemnate în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, care acționează în numele acestora, raportează autorității competente, pentru fiecare an calendaristic, următoarele informații, în funcție de compoziția chimică a bateriilor și de tipurile de baterii:

(rr)cantitatea de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice puse la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, cu excepția bateriilor care au părăsit teritoriul statului membru în anul respectiv, înainte de a fi vândute utilizatorilor finali;

(ss)cantitatea de deșeuri de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice care au fost colectate și livrate pentru tratare și reciclare la instalații autorizate.

218.În cazul în care operatorii de gestionare a deșeurilor colectează deșeuri de baterii de la distribuitori sau de la alte punctele de colectare de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice sau de la utilizatori finali, aceștia raportează autorității competente, pentru fiecare an calendaristic, următoarele informații, în funcție de compoziția chimică a bateriilor și de tipurile de baterii:

(tt)cantitatea de deșeuri colectate de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice;

(uu)cantitatea de deșeuri de baterii auto, de baterii industriale și de baterii ale vehiculelor electrice livrate pentru tratare și reciclare la instalații autorizate.

Operatorii menționați la prezentul alineat raportează aceste date în termen de 4 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Prima perioadă de raportare vizează primul an calendaristic complet după adoptarea actului de punere în aplicare care definește formatul de raportare către Comisie, în conformitate cu articolul 62 alineatul (5).

Autoritățile competente instituie sisteme electronice prin care li se raportează datele și precizează formatele care trebuie utilizate. Sistemele electronice de raportare a informațiilor, instituite de autoritățile competente, sunt compatibile și interoperabile cu cerințele sistemului de schimb de informații care este instituit în temeiul articolului 64.

219.Datele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) includ bateriile încorporate în vehicule și aparate, precum și deșeurile de baterii demontate din acestea, în conformitate cu articolul 52.

220.Operatorii de gestionare a deșeurilor care efectuează operațiuni de tratare și de reciclare raportează autorităților competente, pentru fiecare an calendaristic, următoarele informații:

(vv)cantitatea de deșeuri de baterii primite pentru tratare și reciclare;

(ww)cantitatea de deșeuri de baterii care intră în procesele de reciclare;

(xx)informații privind nivelurile de eficiență a reciclării și nivelurile de materiale recuperate pentru deșeurile de baterii.

Raportarea nivelului de eficiență a reciclării și a nivelurilor de materiale recuperate include toate etapele individuale ale reciclării și toate fracțiile de ieșire corespunzătoare. În cazul în care un proces de reciclare se desfășoară în mai mult de o instalație, primul reciclator este responsabil pentru colectarea informațiilor și pentru raportarea acestor informații către autoritățile competente.

Reciclatorii raportează aceste date în termen de 4 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Prima perioadă de raportare vizează primul an calendaristic complet după adoptarea actului de punere în aplicare care definește formatul de raportare către Comisie, în conformitate cu articolul 62 alineatul (6).

221.În cazul în care deținătorii de deșeuri, alții decât cei menționați la alineatul (4), exportă baterii pentru tratare și reciclare, aceștia raportează autorităților competente datele referitoare la cantitatea de deșeuri de baterii colectate separat care este exportată pentru tratare și reciclare, precum și datele menționate la alineatul (4) literele (b) și (c), în termen de 4 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele.

Articolul 62
Raportarea către Comisie

222.Statele membre pun la dispoziția publicului, în format agregat, pentru fiecare an calendaristic, următoarele date privind bateriile portabile, bateriile auto, bateriile industriale și bateriile vehiculelor electrice, în funcție de tipurile de baterii și de compozițiile lor chimice, iar în ceea ce privește bateriile portabile, identificând separat bateriile care alimentează mijloacele de transport ușoare:

(yy)cantitatea de baterii puse la dispoziție pe piață pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru, cu excepția bateriilor care au părăsit teritoriul statului membru în anul respectiv, înainte de a fi vândute utilizatorilor finali;

(zz)cantitatea de deșeuri de baterii colectate în conformitate cu articolele 48 și 49, calculată pe baza metodologiei prevăzute în anexa XI;

(aaa)valorile nivelurilor de eficiență a reciclării obținute, menționate în partea B din anexa XII, și valorile recuperării materialelor obținute, menționate în partea C din anexa XII.

Statele membre pun la dispoziție aceste date în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Acestea publică electronic informațiile respective, în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (6), utilizând servicii de date ușor accesibile care sunt interoperabile cu sistemul instituit în temeiul articolului 64. Datele pot fi citite, sortate și căutate automat, respectând standardele deschise pentru utilizarea de către terți. Statele membre informează Comisia atunci când datele menționate la primul paragraf sunt puse la dispoziție.

Prima perioadă de raportare vizează primul an calendaristic complet după adoptarea actului de punere în aplicare care definește formatul de raportare, în conformitate cu alineatul (6).

În completarea obligațiilor prevăzute de Directivele 2000/53/CE și 2012/19/UE, datele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) includ bateriile încorporate în vehicule și aparate, precum și deșeurile de baterii demontate din acestea, în conformitate cu articolul 52.

223.Raportarea nivelului de eficiență a reciclării și a nivelurilor de materiale recuperate, menționate la alineatul (1), include toate etapele individuale ale reciclării și toate fracțiile de ieșire corespunzătoare.

224.Datele puse la dispoziție de statele membre în conformitate cu prezentul articol sunt însoțite de un raport de verificare a calității. Informațiile sunt prezentate în formatul stabilit de Comisie, în conformitate cu alineatul (6).

225.Comisia colectează și analizează informațiile puse la dispoziție în conformitate cu prezentul articol. Comisia publică un raport prin care evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată în statele membre, precum și caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se elaborează după prima raportare a datelor de către statele membre și, ulterior, o dată la patru ani.

226.Până la 31 decembrie 2023, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului datelor și informațiilor care trebuie raportate Comisiei, precum și a metodelor de verificare și a condițiilor operaționale, în scopul prevăzut la alineatele (1) și (4). Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

Articolul 63
Aplicarea capitolului VII

Capitolul VII se aplică de la 1 iulie 2023.

Capitolul VIII
Schimbul electronic de informații

Articolul 64
Sistemul de schimb electronic

227.Până la 1 ianuarie 2026, Comisia instituie sistemul de schimb electronic de informații privind bateriile („sistemul”).

228.Sistemul conține informațiile și datele privind bateriile industriale reîncărcabile și bateriile vehiculelor electrice, cu stocare internă și capacitate mai mare de 2 kWh, astfel cum se prevede în anexa XIII. Aceste informații și date pot fi sortate și căutate, respectând standardele deschise pentru utilizarea de către terți.

229.Operatorii economici care introduc pe piață o baterie industrială reîncărcabilă sau o baterie a vehiculelor electrice prezintă electronic informațiile menționate la alineatul (2), într-un format citibil automat, utilizând servicii de date interoperabile și ușor accesibile, în formatul stabilit în conformitate cu alineatul (5).

230.După o revizuire în conformitate cu articolul 62 alineatul (5), Comisia publică, prin intermediul sistemului, informațiile menționate la articolul 62 alineatul (1), precum și evaluarea menționată la articolul 62 alineatul (5).

231.Până la 31 decembrie 2024, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili:

(bbb)arhitectura sistemului;

(ccc)formatul în care sunt puse la dispoziție datele și informațiile menționate la alineatul (2);

(ddd)normele privind accesarea, partajarea, gestionarea, explorarea, publicarea și reutilizarea informațiilor și a datelor în sistem.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

Articolul 65
Pașaportul pentru baterii

232.Până la 1 ianuarie 2026, toate bateriile industriale și toate bateriile vehiculelor electrice introduse pe piață sau puse în serviciu și a căror capacitate este mai mare de 2 kWh dispun de o înregistrare electronică („pașaportul pentru baterie”).

233.Pașaportul pentru baterie este unic pentru fiecare baterie menționată la alineatul (1) și este identificat printr-un identificator unic pe care i-l atribuie operatorul economic care introduce bateria pe piață și care este imprimat sau gravat pe pașaport.

234.Pașaportul pentru baterii este corelat cu informațiile referitoare la caracteristicile de bază ale fiecărui tip și model de baterie, care sunt stocate în sursele de date ale sistemului instituit în conformitate cu articolul 64. Operatorul economic care introduce pe piață o baterie industrială sau o baterie a vehiculelor electrice se asigură că datele incluse în pașaportul pentru baterie sunt exacte, complete și actualizate.

235.Pașaportul pentru baterie este accesibil online, prin intermediul sistemelor electronice interoperabile cu sistemul instituit în temeiul articolului 64.

236.Pașaportul pentru baterie permite accesul la informații cu privire la valorile parametrilor de performanță și de durabilitate, menționați la articolul 10 alineatul (1), atunci când bateria este introdusă pe piață și atunci când statutul acesteia se modifică.

237.În cazul în care modificarea statutului se datorează activităților de reparare sau de reafectare, responsabilitatea pentru înregistrarea bateriei în pașaportul pentru baterie este transferată operatorului economic care se considerată că introduce pe piață sau că pune în serviciu bateria industrială sau bateria pentru vehicule electrice.

238.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili normele de acces, partajare, gestionare, explorare, publicare și reutilizare a informațiilor și a datelor accesibile prin pașaportul pentru baterie.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

Capitolul IX
Supravegherea pieței Uniunii, controlul bateriilor care intră pe piața Uniunii și procedura de salvgardare a Uniunii

Articolul 66
Procedura aplicabilă la nivel național cu privire la bateriile care prezintă un risc

239.În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au motive suficiente să creadă că o baterie reglementată prin prezentul regulament reprezintă un risc pentru sănătatea umană sau siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului, acestea efectuează o evaluare cu privire la bateria în cauză, acoperind toate cerințele relevante prevăzute în prezentul regulament.

În cazul în care, pe parcursul evaluării menționate la primul paragraf, autoritățile de supraveghere a pieței constată că bateria nu este conformă cerințelor stabilite în prezentul regulament, acestea solicită imediat operatorului economic relevant să întreprindă toate măsurile corective adecvate pentru a asigura conformitatea bateriei cu acele cerințe, să retragă bateria de pe piață sau să o recheme în decursul unei perioade rezonabile, proporțională cu natura riscului menționat în primul paragraf.

Autoritățile de supraveghere a pieței informează organismul notificat relevant în consecință.

240.În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor național, ele informează Comisia și celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării și la măsurile pe care le-au impus operatorului economic.

241.Operatorul economic se asigură că, pentru toate bateriile vizate pe care le-a pus la dispoziție pe piață la nivelul Uniunii, sunt luate toate măsurile corective adecvate.

242.În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde acțiunile corective adecvate în perioada menționată la alineatul (1) al doilea paragraf, autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziție a bateriilor pe piața națională sau pentru a retrage sau a rechema bateria de pe acea piață.

Autoritățile de supraveghere a pieței informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile respective.

243.Informațiile menționate la alineatul (4) al doilea paragraf includ toate detaliile disponibile, în special cu privire la datele necesare pentru a identifica bateria neconformă, originea bateriei, natura neconformității invocate și riscul implicat, natura și durata măsurilor naționale luate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant. În special, autoritățile de supraveghere a pieței indică dacă neconformitatea se datorează unuia din următoarele motive:

(eee)nerespectarea de către baterie a cerințelor stabilite în capitolul II sau III din prezentul regulament;

(fff)existența unor deficiențe în standardele armonizate menționate la articolul 15;

(ggg)existența unor deficiențe în specificațiile comune menționate la articolul 16.

244.Statele membre, altele decât statul membru care a inițiat procedura în temeiul prezentului articol, informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile adoptate și informațiile suplimentare referitoare la neconformitatea bateriei în cauză, aflate la dispoziția lor, și cu privire la obiecțiile lor, în caz de dezacord față de măsura națională adoptată.

245.În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (4) al doilea paragraf, niciun stat membru sau Comisia nu a exprimat obiecții cu privire la o măsură provizorie luată de un stat membru, măsura respectivă este considerată justificată.

246.Statele membre se asigură că se iau fără întârziere măsurile restrictive adecvate în legătură cu bateria în cauză, cum ar fi retragerea bateriei de pe piață.

Articolul 67
Procedura de salvgardare a Uniunii

247.În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 66 alineatele (3) și (4), se aduc obiecții la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că măsura națională contravine legislației Uniunii, Comisia inițiază imediat consultări cu statele membre și cu operatorul sau operatorii economici relevanți și evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide, printr-un act de punere în aplicare, dacă măsura națională este justificată sau nu.

Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

248.Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora și operatorului sau operatorilor economici relevanți.

În cazul în care măsura națională este considerată justificată, toate statele membre iau măsurile care se impun pentru a se asigura că bateria neconformă este retrasă de pe piața lor și informează Comisia în consecință.

În cazul în care măsura națională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura respectivă.

249.Atunci când măsura națională este considerată justificată, iar neconformitatea bateriei este atribuită unor deficiențe ale standardelor armonizate menționate la articolul 15 din prezentul regulament, Comisia aplică procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

Articolul 68
Baterii conforme care prezintă un risc

250.În cazul în care, în urma efectuării unei evaluări în conformitate cu articolul 67 alineatul (1), un stat membru constată că, deși este în conformitate cu cerințele de la capitolele II și III, bateria prezintă un risc la adresa sănătății umane sau a siguranței persoanelor, a protecției bunurilor și a mediului, acesta solicită operatorului economic relevant să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că bateria în cauză, în momentul introducerii pe piață, nu mai prezintă respectivul risc sau pentru a retrage bateria de pe piață sau a o rechema, într-un termen rezonabil, proporțional cu natura riscului.

251.Operatorul economic se asigură că sunt luate măsuri corective pentru toate bateriile vizate pe care operatorul economic le-a pus la dispoziție pe piață la nivelul Uniunii.

252.Statul membru informează imediat Comisia și celelalte state membre. Informațiile includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea bateriilor în cauză, a originii bateriilor și a lanțului de aprovizionare aferent acestora, a naturii riscului implicat, precum și a naturii și duratei măsurilor naționale luate.

253.Comisia inițiază fără întârziere consultări cu statele membre și cu operatorul sau operatorii economici relevanți și evaluează măsurile naționale luate. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia adoptă o decizie de punere în aplicare prin care stabilește dacă măsura națională este justificată sau nu și, după caz, prevede măsuri adecvate.

254.Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

255.Din motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător referitoare la protecția sănătății umane și a siguranței persoanelor și la protecția bunurilor sau a mediului, Comisia adoptă un act de punere în aplicare imediat aplicabil, în conformitate cu procedura menționată la articolul 74 alineatul (3).

256.Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora și operatorului sau operatorilor economici relevanți.

Articolul 69
Alte neconformități

257.Fără a aduce atingere articolului 66, în cazul în care un stat membru constată că o baterie care nu intră sub incidența articolului 68 nu este conformă cu prezentul regulament sau că un operator economic a încălcat o obligație prevăzută în prezentul regulament, statul membru solicită operatorului economic relevant să elimine neconformitatea în cauză. Neconformitățile vizează următoarele aspecte:

(hhh)marcajul CE a fost aplicat prin încălcarea articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sau a articolului 20 din prezentul regulament;

(iii) marcajul CE nu a fost aplicat;

(jjj)numărul de identificare al organismului notificat implicat în etapa de control al producției a fost aplicat prin încălcarea articolului 20 sau nu a fost aplicat;

(kkk)declarația de conformitate UE nu a fost întocmită sau nu a fost întocmită corect;

(lll)declarația de conformitate UE nu este accesibilă prin codul QR de pe baterie;

(mmm)documentația tehnică nu este disponibilă, nu este completă sau conține erori;

(nnn)informațiile menționate la articolul 38 alineatele (7), (9) și (10) sau la articolul 41 alineatele (3) și (4) lipsesc, sunt false sau sunt incomplete sau, în cazul instrucțiunilor de utilizare, nu sunt traduse într-o limbă acceptată de statele membre în care bateria este introdusă pe piață sau pusă la dispoziție;

(ooo)nu este respectată orice altă cerință administrativă prevăzută la articolul 38 sau 40;

(ppp)nu sunt respectate cerințele privind funcționarea și utilizarea în condiții de siguranță a sistemelor de stocare a energiei cu acumulatori staționari, prevăzute la articolul 12;

(qqq)nu sunt îndeplinite cerințele de sustenabilitate și de siguranță prevăzute în capitolul II articolele 6-12 și cerințele de etichetare și de informare prevăzute în capitolul III articolele 13 și 14;

(rrr)nu sunt îndeplinite cerințele privind politica de diligență necesară în lanțul de aprovizionare, prevăzute la articolul 39.

258.În cazul în care operatorul nu pune capăt neconformității menționate la alineatul (1) litera (k), se emite o notificare privind măsuri de remediere.

259.În cazul în care neconformitatea menționată la alineatul (1) persistă, statul membru în cauză ia toate măsurile corespunzătoare pentru a restricționa sau a interzice punerea la dispoziție pe piață a bateriei sau se asigură că aceasta este rechemată sau retrasă de pe piață. În cazul neconformității menționate la alineatul (1) litera (k), prezentul alineat se aplică în ultimă instanță, dacă neconformitatea este gravă și persistă după emiterea notificării privind măsuri de remediere menționate la alineatul (2).

Capitolul X
Achizițiile publice verzi, procedura de modificare a restricțiilor privind substanțele periculoase și recunoașterea de către Comisie a sistemelor de diligență necesară în lanțul de aprovizionare

Articolul 70
Achizițiile publice verzi

260.Autoritățile contractante definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2014/24/UE sau la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE sau entitățile contractante definite la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE, atunci când achiziționează baterii sau produse care conțin baterii în situațiile reglementate de aceste directive, țin seama de impactul pe care bateriile îl au asupra mediului pe parcursul ciclului lor de viață, pentru a se asigura că impactul bateriilor achiziționate este menținut la un nivel minim.

261.Obligația prevăzută la alineatul (1) se aplică tuturor contractelor încheiate de autoritățile contractante sau de entitățile contractante pentru achiziționarea de baterii sau de produse care conțin baterii și înseamnă că aceste autorități contractante și entități contractante au obligația de a include specificații tehnice și criterii de atribuire bazate pe articolele 7-10, pentru a se asigura că produsul este ales dintre produsele care au un impact semnificativ mai scăzut asupra mediului pe parcursul ciclului lor de viață.

262.Până la 31 decembrie 2026, Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 73, pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor criterii sau obiective minime obligatorii privind achizițiile publice verzi, pe baza cerințelor prevăzute la articolele 7-10.

Articolul 71
Procedura de modificare a restricțiilor privind substanțele periculoase

263.În cazul în care Comisia consideră că utilizarea unei substanțe la fabricarea bateriilor sau prezența unei substanțe în baterii atunci când sunt introduse pe piață sau pe parcursul etapelor ulterioare ale ciclului lor de viață, inclusiv în etapa de deșeu, prezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu, care nu este controlat în mod adecvat și trebuie abordat la nivelul întregii Uniuni, Comisia solicită Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”) să pregătească un dosar conform cu cerințele prevăzute în partea II punctul 3 din anexa XV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 („dosar de restricționare”). Dosarul de restricționare include o evaluare socioeconomică, inclusiv o analiză a alternativelor.

264.Agenția publică fără întârziere intenția Comisiei de a iniția procesul de restricționare pe durata ciclului de viață pentru o substanță și informează părțile interesate în cauză.

265.În termen de 12 luni de la primirea solicitării de la Comisie conform alineatului (1) și în cazul în care dosarul de restricționare pregătit de agenție în temeiul alineatului respectiv demonstrează că este necesară o acțiune la nivelul Uniunii, agenția propune restricții pentru a iniția procesul de restricționare descris la alineatele (4)-(14).

266.Agenția publică fără întârziere, pe site-ul său web, dosarul de restricționare, inclusiv restricțiile propuse în temeiul alineatului (3), indicând în mod clar data publicării. Agenția invită toate părțile interesate să prezinte individual sau în comun observații cu privire la dosarul de restricționare, în termen de patru luni de la data publicării.

267.În termen de 12 luni de la data publicării, menționată la alineatul (4), Comitetul pentru evaluarea riscurilor, instituit în temeiul articolului 76 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, adoptă un aviz în care precizează dacă restricțiile propuse sunt adecvate pentru a reduce riscul pentru sănătatea umană și/sau mediu, pe baza examinării părților relevante ale dosarului de restricționare. Avizul ține seama de dosarul de restricționare pregătit de agenție la cererea Comisiei și de opiniile părților interesate menționate la alineatul (4).

268.În termen de 15 luni de la data publicării, menționată la alineatul (4), Comitetul pentru analiză socioeconomică, instituit în temeiul articolului 76 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, adoptă un aviz privind restricțiile propuse, pe baza examinării părților relevante ale dosarului și a impactului socioeconomic. Anterior, comitetul elaborează un proiect de aviz cu privire la restricțiile propuse și la impactul socioeconomic aferent, luând în considerare analizele sau informațiile comunicate în conformitate cu alineatul (4), dacă există.

269.Agenția publică fără întârziere, pe site-ul său web, proiectul de aviz al Comitetului pentru analiză socioeconomică și invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la proiectul de aviz, în termen de cel mult 60 de zile de la publicarea respectivului proiect de aviz.

270.Comitetul pentru analiză socioeconomică își adoptă fără întârziere avizul, luând în considerare, după caz, observațiile suplimentare primite până la termenul stabilit la alineatul (7). Avizul ține seama de observațiile părților interesate, prezentate în conformitate cu alineatele (4) și (7).

271.În cazul în care avizul Comitetului pentru evaluarea riscurilor diferă semnificativ de restricțiile propuse, agenția poate prelungi cu cel mult 90 de zile termenul stabilit pentru avizul Comitetului pentru analiză socioeconomică.

272.Agenția transmite Comisiei, fără întârziere, avizele Comitetelor pentru evaluarea riscurilor și pentru analiză socioeconomică referitoare la restricțiile propuse în urma cererii adresate de Comisie, în conformitate cu alineatul (1). În cazul în care avizele Comitetelor pentru evaluarea riscurilor și pentru analiză socioeconomică diferă semnificativ de restricțiile propuse în temeiul alineatului (3), agenția transmite Comisiei o notă explicativă care oferă o explicație detaliată a motivelor care stau la baza acestor diferențe. În cazul în care unul sau ambele comitete nu adoptă un aviz până la termenul menționat la alineatele (5) și (6), agenția informează Comisia în consecință, precizând motivele.

273.Agenția publică avizele celor două comitete pe site-ul său de web, fără întârziere.

274.La cerere, agenția furnizează Comisiei toate documentele și dovezile prezentate acesteia sau avute în vedere de aceasta.

275.În cazul în care Comisia concluzionează că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2), aceasta adoptă un act delegat în temeiul articolului 6 alineatul (2). Actul delegat se adoptă fără întârzieri nejustificate în urma primirii avizului Comitetului pentru analiză socioeconomică, menționat la alineatul (8), sau după termenul stabilit la alineatele (6) și (9), după caz, în cazul în care comitetul respectiv nu adoptă un aviz.

276.În cazul în care Comitetul pentru evaluarea riscurilor și Comitetul pentru analiză socioeconomică emit un aviz în temeiul alineatelor (5) și (6), acestea utilizează raportori, astfel cum se prevede la articolul 87 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Raportorii sau coraportorii în cauză ori angajatorul lor sunt remunerați de agenție în conformitate cu baremul de onorarii care trebuie inclus în acordurile financiare referitoare la restricțiile stabilite de Consiliul de administrație, instituit în temeiul articolului 76 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. În cazul în care persoanele în cauză nu își îndeplinesc îndatoririle, directorul executiv al agenției are dreptul de a rezilia sau de a suspenda contractul sau de a reține remunerația.

Articolul 72
Sisteme de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare

277.Guvernele, asociațiile industriale și grupările de organizații interesate care au dezvoltat și supraveghează sisteme de diligență necesară („titularii de sistem”) pot solicita Comisiei recunoașterea de către aceasta a sistemelor lor de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare. Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor de informare pe care să le conțină cererea adresată Comisiei. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

278.În cazul în care, pe baza dovezilor și a informațiilor furnizate în conformitate cu primul paragraf, Comisia stabilește că sistemul de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare menționat la alineatul (1) permite operatorilor economici să respecte cerințele prevăzute la articolul 39 din prezentul regulament, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care acordă respectivului sistem o recunoaștere a echivalenței cu cerințele stabilite în prezentul regulament. Secretariatul OCDE este consultat, după caz, înainte de adoptarea unor astfel de acte de punere în aplicare. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

Atunci când adoptă o decizie privind recunoașterea unui sistem de diligență necesară, Comisia ține seama de diversele practici sectoriale vizate de sistemul respectiv și ia în considerare abordarea bazată pe riscuri și metoda utilizate de sistemul respectiv pentru a identifica riscurile.

279.Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să stabilească criteriile și metodologia conform cărora Comisia stabilește, în temeiul alineatului (2), dacă sistemele de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare asigură respectarea de către operatorii economici a cerințelor prevăzute la articolul 39 din prezentul regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3). De asemenea, Comisia verifică periodic, după caz, dacă sistemele recunoscute de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare continuă să îndeplinească criteriile care au dus la adoptarea unei decizii de recunoașterea a echivalenței, în temeiul alineatului (2).

280.Titularul unui sistem de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare pentru care a fost acordată recunoașterea echivalenței în conformitate cu alineatul (2) informează Comisia, fără întârziere, cu privire la orice modificări sau actualizări ale sistemului respectiv.

281.În cazul în care există dovezi cu privire la cazuri repetate sau semnificative de neîndeplinire a cerințelor prevăzute la articolul 39 din prezentul regulament de către operatorii economici care au pun în aplicare un sistem recunoscut în conformitate cu alineatul (2), Comisia examinează, consultându-se cu titularul sistemului recunoscut, dacă respectivele cazuri indică deficiențe ale sistemului.

282.În cazul în care Comisia constată faptul că un sistem recunoscut de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare încalcă cerințele prevăzute la articolul 39 din prezentul regulament sau prezintă deficiențe, Comisia îi poate acorda titularului de sistem un interval de timp corespunzător pentru a lua măsuri de remediere.

283.În cazul în care titularul de sistem refuză sau nu este în măsură să întreprindă măsurile de remediere necesare, iar Comisia stabilește că încălcările sau deficiențele menționate la alineatul (6) compromit capacitatea operatorului economic, menționat la articolul 39 alineatul (1), care a pus în aplicare un sistem de a respecta cerințele prevăzute la articolul 39 din prezentul regulament sau atunci când cazurile repetate sau semnificative de neconformitate a operatorilor economici care au pus în aplicare un sistem se datorează deficiențelor sistemului, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care retrage recunoașterea echivalenței sistemului respectiv. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 74 alineatul (3).

284.Comisia instituie un registru al sistemelor recunoscute de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare și asigură actualizarea acestuia. Acest registru este pus la dispoziția publicului pe internet.

Capitolul XI
Competențe delegate și procedura comitetului

Articolul 73
Exercitarea delegării de competențe

285.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

286.Competența de a adopta actele delegate, menționată la articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatele (1), (2) și (3), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (3), articolul 12 alineatul (2), articolul 17 alineatul (4), articolul 27 alineatul (3), articolul 39 alineatul (8), articolul 55 alineatul (4), articolul 56 alineatul (4), articolul 57 alineatul (6), articolul 58 alineatul (3) și articolul 70 alineatul (2), este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel mult nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

287.Delegarea de competențe, menționată la articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatele (1), (2) și (3), articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatul (3), articolul 12 alineatul (2), articolul 17 alineatul (4), articolul 27 alineatul (3), articolul 39 alineatul (8), articolul 55 alineatul (4), articolul 56 alineatul (4), articolul 57 alineatul (6), articolul 58 alineatul (3) și articolul 70 alineatul (2), poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

288.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

289.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

290.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (2), al articolului 7 alineatele (1), (2) și (3), al articolului 9 alineatul (2), al articolului 10 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 17 alineatul (4), al articolului 27 alineatul (3), al articolului 39 alineatul (8), al articolului 55 alineatul (4), al articolului 56 alineatul (4), al articolului 57 alineatul (6), al articolului 58 alineatul (3) și al articolului 70 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nu a fost exprimată nicio obiecție nici de Parlamentul European, nici de Consiliu în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 74
Procedura comitetului

291.Comisia este asistată de comitetul instituit în temeiul articolului 39 din Directiva 2008/98/CE. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

292.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

293.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

294.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8, coroborat cu articolul 5, din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul XII
Modificări 

Articolul 75
Modificări ale Regulamentului (UE) 2019/1020

Regulamentul (UE) 2019/1020 se modifică după cum urmează:

(58)la articolul 4 alineatul (5), textul „(UE) 2016/425 (35) și (UE) 2016/426 (36)” se înlocuiește cu următorul text:

„(UE) 2016/425 (*), (UE) 2016/426 (**) și [(UE) 2020/…(***)]

_____________________

* Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecție și de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului ( JO L 81, 31.3.2016, p. 51 ).

** Regulamentul (UE) 2016/426 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși și de abrogare a Directivei 2009/142/CE ( JO L 81, 31.3.2016, p. 99 ).

*** [Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE (Oficiul pentru Publicații completează datele de publicare în JO)]”;

(59)în anexa I, la lista legislației de armonizare a Uniunii, se adaugă următorul punct 71:

„71. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE (Oficiul pentru Publicații completează datele de publicare în JO);

Capitolul XIII
Dispoziții finale

Articolul 76
Sancțiuni

Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul nerespectării dispozițiilor din prezentul regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică normele respective Comisiei fără întârziere și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară privind aceste norme.

Articolul 77
Revizuire

295.Până la 31 decembrie 2030, Comisia elaborează un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament și impactul acestuia asupra mediului și asupra funcționării pieței interne.

296.Ținând seama de progresul tehnic și de experiența practică dobândită în statele membre, Comisia include în raportul său o evaluare privind următoarele aspecte ale prezentului regulament:

(a)cerințele de sustenabilitate și de siguranță prevăzute în capitolul II;

(b)cerințele de etichetare și de informare prevăzute în capitolul III;

(c)cerințele privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare, prevăzute la articolele 39 și 72;

(d)măsurile privind gestionarea bateriilor la sfârșitul ciclului de viață, prevăzute în capitolul VII.

Dacă este cazul, raportul este însoțit de o propunere legislativă de modificare a dispozițiilor relevante din prezentul regulament.

Articolul 78
Abrogarea și dispozițiile tranzitorii

Directiva 2006/66/CE se abrogă de la 1 iulie 2023. Cu toate acestea:

(e)articolul 10 alineatul (3), articolul 12 alineatele (4) și (5) continuă să se aplice până la 31 decembrie 2023, cu excepția dispoziției privind transmiterea datelor către Comisie, care continuă să se aplice până la 31 decembrie 2025;

(f)articolul 21 alineatul (2) se aplică în continuare până la 31 decembrie 2026.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 79
Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii 

☑o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 68  

☑ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e) 

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) 

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță 

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☑ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2023 până în 2028,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie prin

–◻    agențiile executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului european de investiții;

☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente – în ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

N/A

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Agenția Europeană pentru Produse Chimice	09.10.01		Anul 2023	Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	Anul 2028	Anul 2029	Total
Titlul 1:    Cheltuieli cu personalul	Angajamente	(1)	0,358	0,365	0,372	0,306	0,312	0,319	0,325	2,357
	Plăți	(2)	0,358	0,365	0,372	0,306	0,312	0,319	0,325	2,357
Titlul 2:    Infrastructură	Angajamente	(1a)	0,086	0,088	0,089	0,074	0,075	0,076	0,078	0,566
	Plăți	(2a)	0,086	0,088	0,089	0,074	0,075	0,076	0,078	0,566
Titlul 3:    Cheltuieli operaționale	Angajamente	(3a)	0,158	0,158	0,158	0,025	0,025	0,025	0,025	0,575
	Plăți	(3b)	0,158	0,158	0,158	0,025	0,025	0,025	0,025	0,575
TOTAL credite pentru Agenția Europeană pentru Produse Chimice	Angajamente	=1+1a +3a	0,602	0,611	0,620	0,405	0,412	0,420	0,428	3,498
	Plăți	=2+2a +3b	0,602	0,611	0,620	0,405	0,412	0,420	0,428	3,498

Creșterea necesară a contribuției UE la ECHA va fi compensată printr-o reducere corespunzătoare a pachetului financiar al programului LIFE.

Gestionarea substanțelor din baterii: În total vor fi necesari 2 noi agenți temporari echivalent normă întreagă (AD 5-7) în cadrul ECHA (costul mediu 144 000 EUR/an, pe o perioadă de 7 ani și mai mult), pentru a se asigura că vor fi alocate resurse suficiente pentru reglementarea substanțelor necesare în domeniul bateriilor, fără a concura cu prioritățile REACH. Acest necesar acoperă în medie o restricție suplimentară (sau o altă măsură de gestionare a riscurilor) anuală. În plus, va fi necesar 1 agent contractual echivalent normă întreagă (CA FG III, cost mediu de 69 000 EUR/an, pe o perioadă de 2 ani), pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe, facilitând stabilirea în cunoștință de cauză a priorităților și a unui plan de lucru. Acesta se va baza pe un studiu menit să îmbunătățească cunoștințele actuale ale ECHA cu privire la modul în care industria bateriilor își gestionează substanțele chimice periculoase, pentru a identifica substanțele relevante pentru gestionarea riscurilor în materie de reglementare pe viitor. Studiul este estimat la 400 000 EUR (pe o perioadă de 2 ani) pentru a externaliza o parte din aceste nevoi de cercetare. Acest studiu ar contribui și la activitatea Comisiei de actualizare a rubricilor referitoare la baterii din lista deșeurilor.

De asemenea, sunt necesare o sumă de 22 000 EUR pentru a acoperi costurile raportorilor (experții statelor membre care îndrumă dosarele prin procesul de formare a opiniilor în cadrul Comitetului pentru evaluarea riscurilor și al Comitetului pentru analiză socioeconomică) pentru fiecare restricție, precum și o sumă de 43 000 EUR pentru a acoperi o parte proporțională din costul total de organizare a reuniunilor Comitetului pentru evaluarea riscurilor și ale Comitetului pentru analiză socioeconomică (cheltuieli de deplasare, de cazare și diurnă: costul calculat pe baza raportului mediu timp/efort necesar pentru un dosar de restricționare în ambele comitete).

Resursele menționate anterior au fost estimate utilizând un model de calcul care ține seama de experiența relevantă dobândită din sarcinile executate de ECHA în temeiul altor cadre de reglementare (de exemplu, REACH, CLP, BPR) și din punerea în aplicare a abordărilor naționale existente, după caz. Aceasta stabilește resursele de care ECHA va avea nevoie în perioada 2021-2029, pentru a gestiona sarcinile prevăzute.

Impactul financiar al acestei inițiative nu va spori cheltuielile programate de la rubricile 1 și 3. Resursele necesare vor fi preluate din bugetul LIFE și din instrumentul GROW, în conformitate cu o defalcare a sarcinilor în cadrul acordului administrativ: aproximativ 4 milioane din costurile pentru DG Mediu și 1,6 milioane din costurile pentru DG GROW. În plus, instrumentul DG GROW acoperă costurile aferente spațiului deschis al datelor, iar ambele instrumente acoperă unele nevoii de studii și de achiziționare de date ale serviciilor Comisiei, pentru a pregăti în mod corespunzător unele dintre actele de punere în aplicare și actele delegate.

Rubrica din cadrul financiar multianual

1

XXX

milioane EUR (cu trei zecimale)

Suma raportată mai sus, la linia bugetară 03.020101, va fi necesară pentru a finanța o parte din acordurile administrative dintre DG ENV/DG GROW și JRC și pentru achizițiile de studii și de date referitoare la provizioanele DG GROW. Se preconizează că acordul administrativ va costa DG GROW aproximativ 2,669 milioane EUR. Achiziția se ridică la 50 000 EUR în 2023, pentru ca DG GROW să solicite un aviz tehnic privind activitatea de standardizare din cadrul CEN/CENELEC.

Aceasta include și suma înscrisă în bugetul pentru sprijinirea internă a studiului de fezabilitate privind spațiul deschis al datelor. Ulterior acestei faze inițiale de dezvoltare, este posibil să fie necesare resurse suplimentare.

DG GROW va suporta costurile de dezvoltare informatică a schimbului electronic de informații privind bateriile.

Rubrica din cadrul financiar multianual

3

Resurse naturale și mediu

milioane EUR (cu trei zecimale)

Suma raportată mai sus la linia bugetară 09.02.02 include compensarea necesară din bugetul LIFE a creșterii resurselor pentru ECHA. Această sumă va fi necesară pentru a crește subvenția pentru ECHA și pentru a finanța acordurile administrative dintre DG ENV/DG GROW și JRC și pentru achizițiile de studii și de date referitoare la provizioanele DG ENV.

JRC va juca un rol esențial pentru a sprijini Comisia cu o parte dintre activitățile tehnice necesare. JRC a furnizat cea mai bună estimare a necesarului său de resurse, pe baza cunoștințelor sale actuale și a listei de sarcini prevăzute de DG ENV și DG GROW. Prin urmare, aceste estimări ar putea fi ajustate, de exemplu, în cursul negocierii unui acord administrativ. În special în ceea ce privește specificațiile comune privind bateriile portabile de uz general, domeniul de aplicare a fost extins în ultima versiune a propunerii de regulament, iar resursele vor trebui revizuite în consecință. Acordul administrativ se preconizează ca va costa DG ENV aproximativ 3,935 milioane EUR. Există mai multe sarcini în care JRC poate sprijini Comisia:

·Elaborarea unor specificații comune privind performanța și durabilitatea bateriilor de uz general și a bateriilor industriale reîncărcabile/bateriilor vehiculelor electrice;

·Definirea unor norme armonizate de calcul pentru declarația privind amprenta de carbon a bateriilor industriale reîncărcabile/bateriilor vehiculelor electrice;

·Definirea unor norme armonizate de calcul pentru conținutul reciclat din baterii, nivelurile de eficiență a reciclării și materialele recuperate;

·Analizarea criteriilor pentru achizițiile publice verzi (inclusiv consultarea părților interesate din domeniul achizițiilor publice și verificarea juridică a propunerilor de norme privind achizițiile publice);

·Sprijinirea orientărilor privind posibilitatea de demontare și posibilitatea de înlocuire a bateriilor portabile.

Activitățile de achiziționat includ achiziționarea de date pentru baterii în 2021 pentru a revizui PEFCR pentru baterii, subcontractarea dezvoltării instrumentului online PEFCR în 2022, solicitarea unui aviz tehnic privind activitatea de standardizare în cadrul CEN/CENELEC în 2023 și un studiu de piață privind disponibilitatea materialelor secundare în 2027. Aceste cheltuieli se ridică la 300 000 EUR în 2021, la 80 000 EUR în 2022 și la 100 000 EUR în 2027.

milioane EUR (cu trei zecimale)

TOTAL credite de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,475

0,515

0,515

0,555

0,555

0,230

0,230

3,075

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor ECHA 

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane 

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

–Necesarul de personal în cadrul ECHA [milioane EUR (cu până la trei zecimale)]

–

–

–

Necesarul de personal în cadrul ECHA (ENI):

Agenți temporari (grade AD)	0	0	2	2	2	2	2	2	2
Agenți temporari (grade AST)
Agenți contractuali	0	0	1	1	1
Experți naționali detașați

TOTAL

0

0

3

3

3

2

2

2

2

3.2.3.2.Necesarul estimat de resurse umane pentru DG ENV, DG GROW și EUROSTAT

–Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

		Anul 2021	Anul 2022	Anul 2023	Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027
·Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 01 01 (sediu și în reprezentanțele Comisie)		1	1	1	1	1	1	1
XX 01 01 02 (în delegații)
XX 01 05 01 (cercetare indirectă)
10 01 05 01 (cercetare directă)
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 74
20 02 02 01/03 (AC, END, INT din „pachetul global”)		4,0	4,5	4,5	5,0	5,0	1,0	1,0
XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 04 yy 75	– la sediu 76
	– în delegații
XX 01 05 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)
10 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		5,0	5,5	5,5	6,0	6,0	2,0	2,0