Bruxelles, 24.9.2020

COM(2020) 593 final

2020/0265(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2020) 306 final} - {SWD(2020) 380 final} - {SWD(2020) 381 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere face parte din pachetul privind finanțele digitale, un pachet de măsuri menite să creeze condiții favorabile pentru finanțele digitale și să le sprijine în continuare potențialul din punctul de vedere al inovării și al concurenței, atenuând în același timp riscurile asociate. Propunerea reflectă prioritățile Comisiei de a pregăti Europa pentru era digitală și de a construi o economie capabilă să facă față provocărilor viitorului și aflată în serviciul cetățenilor. Pachetul privind finanțele digitale include o nouă strategie privind finanțele digitale pentru sectorul financiar al UE 1 , care urmărește să asigure faptul că UE îmbrățișează revoluția digitală și că este, datorită firmelor inovatoare din Europa, în fruntea acesteia, punând beneficiile finanțelor digitale la dispoziția consumatorilor și a întreprinderilor europene. Pe lângă prezenta propunere, pachetul include, de asemenea, o propunere privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite (DLT) 2 , o propunere privind reziliența operațională digitală 3 și o propunere de clarificare sau de modificare a anumitor norme conexe ale UE privind serviciile financiare 4 .

Unul dintre domeniile prioritare identificate în strategie este asigurarea unui cadru al UE de reglementare a serviciilor financiare care să fie favorabil inovării și să nu ridice obstacole în calea aplicării noilor tehnologii. Prezenta propunere, împreună cu propunerea privind un regim-pilot pentru infrastructurile piețri bazat pe tehnologia registrelor distribuite, reprezintă prima acțiune concretă în acest domeniu.

Criptoactivele sunt una dintre principalele aplicații ale tehnologiei blockchain în domeniul finanțelor. De la publicarea, în luna martie 2018, a Planului său de acțiune privind FinTech 5 , Comisia a analizat oportunitățile și provocările pe care le prezintă criptoactivele. În urma unei creșteri masive a capitalizării bursiere a criptoactivelor în 2017, în decembrie 2017, vicepreședintele executiv Dombrovskis a adresat o scrisoare Autorității Bancare Europene (ABE) și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în care le îndemna să își reitereze avertismentele adresate investitorilor. În Planul său de acțiune privind FinTech din 2018, Comisia a mandatat ABE și ESMA să evalueze aplicabilitatea și caracterul adecvat al cadrului UE existent de reglementare a serviciilor financiare în ceea ce privește criptoactivele. În avizul 6 publicat în ianuarie 2019, se prezenta argumentul că, deși anumite criptoactive s-ar putea încadra în domeniul de aplicare al legislației UE, aplicarea efectivă a legislației UE în cazul acestor active nu este întotdeauna ușor de realizat. În plus, avizul constata că dispozițiile legislației UE în vigoare puteau descuraja utilizarea tehnologiei registrelor distribuite (DLT). În același timp, ABE și ESMA au subliniat că majoritatea criptoactivelor, în afară de cele vizate de legislația UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, nu se încadrează în domeniul de aplicare al legislației UE privind serviciile financiare și, prin urmare, nu intră, de exemplu, sub incidența dispozițiilor privind protecția consumatorilor și a investitorilor și privind integritatea pieței, cu toate că prezintă riscuri din aceste puncte de vedere. În plus, mai multe state membre au legiferat recent diferite aspecte legate de criptoactive, ceea ce duce la fragmentarea pieței.

A apărut recent un subset relativ nou de criptoactive – așa-numitele „criptomonede stabile” –, care a atras atât atenția publicului, cât și a autorităților de reglementare din întreaga lume. Cu toate că piața criptoactivelor rămâne modestă ca dimensiuni și nu reprezintă actualmente o amenințare la adresa stabilității financiare 7 , acest lucru se poate schimba odată cu apariția „criptomonedelor stabile mondiale”, care urmăresc să fie adoptate pe o scară mai largă prin încorporarea unor caracteristici menite să le stabilizeze valoarea și prin exploatarea efectelor de rețea oferite de firmele care promovează aceste active 8 .

Având în vedere aceste evoluții și în contextul Agendei digitale mai largi a Comisiei, președinta Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea „unei abordări comune cu statele membre privind criptoactivele, pentru a ne asigura că înțelegem modul în care putem valorifica la maximum oportunitățile pe care le creează acestea și putem aborda noile riscuri pe care le pot prezenta 9 . Deși recunosc riscurile pe care le pot prezenta criptoactivele, în decembrie 2019 Comisia și Consiliul au dat totodată publicității o declarație comună în care afirmă că „sunt hotărâte să instituie un cadru care să valorifice oportunitățile potențiale pe care le pot oferi anumite criptoactive 10 . Mai recent, Parlamentul European a început lucrul la un raport privind finanțele digitale, care acordă o atenție deosebită criptoactivelor 11 .

Pentru a aborda toate aceste aspecte și a crea un cadru al UE care să favorizeze atât piețele de criptoactive, cât și tokenizarea activelor financiare tradiționale și utilizarea pe scară mai largă a DLT în sectorul serviciilor financiare, prezentul regulament va fi însoțit și de alte propuneri legislative: Comisia propune, de asemenea, să clarifice faptul că definiția existentă a „instrumentelor financiare”, care delimitează domeniul de aplicare al Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II) 12 , include instrumentele financiare bazate pe DLT 13 , precum și un regim-pilot pentru infrastructurile pieței dedicate acestor instrumente care se bazează pe DLT 14 . Regimul-pilot va permite experimentarea în condiții de siguranță și va furniza date în sprijinul unor eventuale modificări ulterioare.

Prezenta propunere, care vizează criptoactivele ce nu se încadrează în domeniul de aplicare al legislației UE existente privind serviciile financiare și tokenurile asimilate monedelor electronice, are patru obiective generale înrudite. Primul obiectiv este cel al asigurării securității juridice. Pentru a asigura dezvoltarea piețelor criptoactivelor în UE, este nevoie de un cadru juridic solid, care să definească cu claritate tratamentul normativ al tuturor criptoactivelor care nu intră în domeniul de aplicare al legislației în vigoare privind serviciile financiare. Al doilea obiectiv constă în sprijinirea inovării. Pentru a promova dezvoltarea criptoactivelor și utilizarea pe scară mai largă a DLT, este necesar să se instituie un cadru sigur și proporțional în sprijinul inovării și al concurenței loiale. Al treilea obiectiv este acela de a asigura niveluri adecvate de protecție a consumatorilor și a investitorilor și de integritate a pieței, dat fiind că criptoactivele care nu fac obiectul legislației în vigoare privind serviciile financiare comportă multe dintre aceleași riscuri ca și instrumentele financiare mai familiare. Al patrulea obiectiv este cel al asigurării stabilității financiare. Criptoactivele sunt într-o evoluție continuă. În timp ce unele au un domeniu de aplicare și o utilizare destul de limitate, altele, cum ar fi noua categorie a „criptomonedelor stabile”, au potențialul de a deveni acceptate pe scară largă și chiar sistemice. Prezenta propunere include măsuri de protecție menite să abordeze riscurile potențiale la adresa stabilității financiare și a conducerii unei politici monetare ordonate cărora ar putea să le dea naștere „criptomonedele stabile”.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere face parte dintr-un cadru mai larg privind criptoactivele și tehnologia registrelor distribuite (DLT), fiind însoțită de propuneri menite se asigure faptul că legislația existentă nu creează obstacole în calea adoptării noilor tehnologii și că sunt îndeplinite, în același timp, obiectivele de reglementare relevante.

Propunerea se bazează pe o monitorizare amplă și de lungă durată a pieței și pe participarea la lucrările din domeniul politicii internaționale, de exemplu în cadrul unor foruri precum Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și G7.

Ca parte a Planului de acțiune privind FinTech adoptat în martie 2018 15 , Comisia a mandatat autoritățile europene de supraveghere să formuleze un aviz cu privire la aplicabilitatea și adecvarea cadrului UE existent de reglementare a serviciilor financiare în ceea ce privește criptoactivele. Prezenta propunere se bazează pe avizul primit din partea ABE și a ESMA 16 .

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Astfel cum preciza președinta von der Leyen în Orientările sale politice 17 și cum se argumenta în comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei” 18 , este esențial ca Europa să valorifice toate avantajele erei digitale și să își consolideze capacitatea industrială și de inovare, fără să transgreseze însă limitele siguranței și ale eticii. În plus, scrisoarea de misiune adresată vicepreședintelui executiv Dombrovskis pledează în favoarea adoptării unei abordări comune cu statele membre cu privire la criptoactive, astfel încât Europa să poată valorifica la maximum oportunitățile create de aceste instrumente și să poată aborda riscurile noi care pot decurge din utilizarea lor 19 .

Prezenta propunere este strâns legată de politicile mai generale ale Comisiei referitoare la tehnologia blockchain, criptoactivele fiind, ca principală aplicație a tehnologiilor blockchain, legate în mod indisolubil de promovarea tehnologiei blockchain în întreaga Europă. Prezenta propunere sprijină o abordare holistică a tehnologiei blockchain și a tehnologiei registrelor distribuite, al cărei scop este de a poziționa Europa în avangarda inovării bazate pe tehnologia blockchain și a adoptării pe scară largă a acestei tehnologii. Elaborarea de politici în acest domeniu a inclus crearea Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain, a parteneriatului european privind tehnologia blockchain, care reunește toate statele membre la nivel politic, precum și a parteneriatelor public-privat avute în vedere împreună cu Asociația internațională pentru aplicații blockchain de încredere 20 . 

Prezenta propunere este, de asemenea, în concordanță cu politicile Uniunii care vizează crearea unei uniuni a piețelor de capital (UPC). Ea oferă, în special, un răspuns la raportul final al Forumului la nivel înalt, care a subliniat potențialul insuficient exploatat al criptoactivelor și a invitat Comisia să asigure securitatea juridică și să stabilească norme clare pentru utilizarea criptoactivelor 21 . Prezenta propunere este în concordanță cu Strategia privind IMM-urile adoptată la 10 martie 2020, care evidențiază, la rândul ei, potențialul inovator al tehnologiei registrelor distribuite și al criptoactivelor, care le pot permite IMM-urilor să intre în contact direct cu investitorii 22 .

Nu în ultimul rând, propunerea este în deplină concordanță cu recomandarea din Strategia privind o uniune a securității de a dezvolta un cadru legislativ cu privire la criptoactive, având în vedere efectul tot mai mare pe care îl au aceste noi tehnologii asupra modului în care sunt emise, schimbate, partajate și accesate activele financiare 23 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Propunerea se bazează pe articolul 114 din TFUE, care conferă instituțiilor europene competența de a stabili dispoziții corespunzătoare pentru apropierea legilor statelor membre care au drept obiectiv instituirea și funcționarea pieței interne. Propunerea urmărește să înlăture obstacolele în calea instituirii pieței interne și să îmbunătățească funcționarea acesteia pentru serviciile financiare prin asigurarea armonizării depline a normelor aplicabile.

În prezent, emitenții de criptoactive și furnizorii de servicii legate de criptoactive nu pot profita pe deplin de beneficiile pieței interne din cauza lipsei de securitate juridică în ceea ce privește tratamentul normativ al criptoactivelor, precum și a absenței unui cadru de reglementare și de supraveghere a acestora coerent și specific la nivelul UE. Cu toate că unele state membre au pus deja în aplicare un regim special, care îi include pe anumiți furnizori de servicii legate de criptoactive sau părți ale activității lor, în majoritatea statelor membre aceștia operează în afara oricărui cadru de reglementare. În plus, tot mai multe state membre analizează oportunitatea instituirii unor regimuri naționale speciale care să vizeze în mod explicit criptoactivele și pe furnizorii de servicii legate de criptoactive.

Existența pe teritoriul Uniunii a unor cadre, norme și interpretări divergente atât cu privire la criptoactive, cât și cu privire la serviciile legate de criptoactive restrânge capacitatea furnizorilor de servicii de a-și extinde activitatea la nivelul UE. Aceasta înseamnă că furnizorii acestor produse și servicii care au, în mod inerent, un caracter transfrontalier sunt obligați să se familiarizeze cu legislațiile mai multor state membre, să obțină mai multe autorizații naționale sau să se înregistreze în mai multe locuri și să se conformeze unor legislații naționale adesea divergente, adaptându-și uneori modelul de afaceri de la un stat la altul. Printre consecințele acestei stări de fapt se numără costurile ridicate, complexitatea și insecuritatea juridică cu care se confruntă furnizorii de servicii care își desfășoară activitatea în domeniul criptoactivelor și care limitează dezvoltarea și expansiunea activităților în domeniul criptoactivelor în Uniune. În plus, faptul că în multe state membre nu există cadre legislative aplicabile furnizorilor de servicii legate de criptoactive limitează disponibilitatea finanțării și uneori chiar accesul extins la serviciile financiare necesare, cum ar fi serviciile bancare, din cauza insecurității normative asociate criptoactivelor și, prin urmare, și furnizorilor de servicii legate de criptoactive.

Aceste divergențe creează, de asemenea, condiții de concurență inechitabile pentru furnizorii de servicii de criptoactive în funcție de locul unde își desfășoară activitatea, creând noi obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne. Nu în ultimul rând, această stare de fapt adâncește insecuritatea juridică și, împreună cu absența unui cadru comun la nivelul UE, expune consumatorii și investitorii unor riscuri substanțiale.

Prin introducerea unui cadru comun la nivelul UE, pot fi stabilite condiții uniforme de funcționare pentru firmele din UE, depășindu-se diferențele dintre cadrele naționale, care conduc la fragmentarea pieței, și reducându-se complexitatea și costurile suportate de întreprinderile care își desfășoară activitatea în acest domeniu. În același timp, un cadru comun la nivelul UE le va oferi firmelor acces integral la piața internă, precum și securitatea juridică necesară pentru a promova inovarea pe piața criptoactivelor. În fine, cadrul comun va asigura integritatea pieței și le va oferi consumatorilor și investitorilor un nivel adecvat de protecție și o înțelegere clară a drepturilor lor, asigurând totodată stabilitatea financiară.

Subsidiaritatea 

Diferitele abordări adoptate de statele membre fac dificilă furnizarea transfrontalieră a serviciilor legate de criptoactive. Proliferarea abordărilor naționale comportă, de asemenea, riscuri din punctul de vedere al asigurării unor condiții de concurență echitabile pe piața unică în ceea ce privește protecția consumatorilor și a investitorilor, integritatea pieței și concurența. În plus, deși unele riscuri sunt atenuate în statele membre care au introdus regimuri speciale privind criptoactivele, consumatorii, investitorii și participanții la piață din alte state membre rămân neprotejați împotriva unora dintre cele mai semnificative riscuri asociate criptoactivelor (de exemplu, riscul de fraudă, de atacuri cibernetice, de manipulare a pieței).

O intervenție la nivelul UE, cum este prezenta propunere de regulament, ar crea un mediu în care s-ar putea dezvolta o piață transfrontalieră mai mare pentru criptoactive și furnizorii de servicii legate de criptoactive, valorificând astfel pe deplin beneficiile pieței interne. Un cadru la nivelul UE ar reduce în mod semnificativ complexitatea, precum și sarcinile administrative și financiare pentru toate părțile interesate, cum ar fi furnizorii de servicii, emitenții, consumatorii și investitorii. Armonizarea cerințelor operaționale impuse furnizorilor de servicii și a cerințelor de publicare de informații impuse emitenților ar aduce, de asemenea, beneficii clare din punctul de vedere al protecției investitorilor și al stabilității financiare.

Proporționalitatea

Conform principiului proporționalității, conținutul și forma acțiunii Uniunii nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. Normele propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propunerii. Ele vor include numai aspectele pe care statele membre nu le pot realiza pe cont propriu și în cazul cărora sarcina administrativă și costurile sunt proporționale cu obiectivele specifice și generale care trebuie atinse.

Propunerea de regulament va asigura proporționalitatea din stadiul de concepție, diferențiind în mod clar fiecare tip de servicii și activități în funcție de riscurile asociate, astfel încât sarcina administrativă rezultată să fie proporțională cu riscurile implicate. Astfel, cerințele prevăzute în prezentul regulament sunt proporționale cu nivelul limitat al riscurilor asociate, dată fiind dimensiunea relativ redusă a pieței criptoactivelor în momentul de față. În același timp, propunerea impune cerințe mai stricte cu privire la „criptomonedele stabile”, a căror răspândire este probabil să fie mai rapidă și care ar putea comporta riscuri mai ridicate pentru investitori, contrapărți și sistemul financiar.

Alegerea instrumentului

Articolul 114 din TFUE permite adoptarea de acte sub formă de regulamente sau de directive. Pentru prezenta propunere, a fost aleasă forma regulamentului pentru a se stabili un set unic de norme imediat aplicabile în întreaga piață unică.

Regulamentul propus stabilește cerințe armonizate pentru emitenții care vor să își ofere criptoactivele în întreaga Uniune și pentru furnizorii de servicii de criptoactive care doresc să solicite o autorizație pentru a-și putea furniza serviciile pe piața unică. Acești emitenți și furnizori de servicii nu trebuie să facă obiectul unor norme naționale specifice. Prin urmare, în cazul de față, un regulament este mai adecvat decât o directivă.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluări ex post/verificarea adecvării legislației existente

N/A

Consultări cu părțile interesate

Comisia s-a consultat cu părțile interesate pe tot parcursul procesului de elaborare a prezentei propuneri. Mai exact:

i)Comisia a organizat o consultare publică deschisă pe această temă (în perioada 19 decembrie 2019 - 19 martie 2020) 24

ii)Comisia a e efectuat o consultare publică cu privire la evaluarea inițială a impactului (în perioada 19 decembrie 2019 - 16 ianuarie 2020) 25

iii)Serviciile Comisiei s-au consultat în două rânduri cu experți din statele membre în cadrul Grupului de experți în materie de servicii bancare, asigurări și plăți (EGBPI) (la 18 mai 2020 și la 16 iulie 2020). 26

iv)Serviciile Comisiei au organizat un webinar specific referitor la un cadru al UE privind criptoactivele în cadrul seriei de evenimente „Informare privind finanțele digitale” („DFO”) din 2020 (19 mai 2020)

Scopul consultării publice a fost de a informa Comisia cu privire la dezvoltarea unui cadru potențial al UE privind criptoactivele. Consultarea a inclus atât întrebări cu privire la criptoactivele care nu fac obiectul legislației UE existente privind serviciile financiare, la criptoactivele reglementate de legislația existentă a UE privind serviciile financiare (de exemplu, cele care pot fi considerate valori mobiliare sau monede electronice), întrebări specifice cu privire la așa-numitele „criptomonede stabile”, cât și întrebări cu un caracter mai general referitoare la aplicarea tehnologiei registrelor distribuite în sectorul serviciilor financiare.

Majoritatea respondenților au subliniat că instituirea unui regim special pentru criptoactivele care nu sunt în prezent reglementate de legislația UE privind serviciile financiare, inclusiv pentru „criptomonedele stabile” nereglementate, ar fi benefică pentru crearea unui ecosistem durabil al criptoactivelor în UE. Majoritatea respondenților au fost de acord că este nevoie de securitate juridică și de armonizarea legislațiilor naționale, iar multe părți interesate s-au exprimat în favoarea majorității cerințelor exemplificate care ar putea fi impuse furnizorilor de servicii legate de criptoactive.

Reprezentanții statelor membre în EGBPI și-au exprimat sprijinul general față de abordarea aleasă, aceea de a crea un cadru de reglementare special adecvat pentru criptoactivele nereglementate. Ei au evidențiat necesitatea evitării arbitrajului de reglementare, a evitării eludării normelor de către emitenții de criptoactive și a luării de măsuri adecvate astfel încât toate normele relevante din legislația existentă privind plățile și moneda electronică să se regăsească și în regimul special avut în vedere pentru așa-numitele „criptomonede stabile”. De asemenea, a fost menționată necesitatea de a se prevedea un drept de reconversie pentru „criptomonedele stabile”, în ciuda faptului că au existat puncte de vedere diferite cu privire la soluția preferată în materie de supraveghere.

Comisia a găzduit, în contextul unei serii de evenimente de informare, un webinar dedicat special criptoactivelor. La webinar au participat diferite părți interesate din sector și autorități publice, care au oferit contribuții suplimentare din partea sectorului cu privire la interacțiunea cu legislația privind serviciile financiare.

Propunerea se bazează, de asemenea, pe feedbackul primit în cursul diferitelor reuniuni avute cu părțile interesate și cu autoritățile UE și integrează punctele de vedere exprimate cu această ocazie. Majoritatea părților interesate, inclusiv furnizorii de servicii de criptoactive, au fost, în general, favorabili propunerii, confirmând încă o dată că există o nevoie reală de securitate juridică la nivelul sectorului, pentru ca acesta să se poată dezvolta în continuare.

Obținerea și utilizarea expertizei

Pentru elaborarea prezentei propuneri, Comisia s-a bazat pe date calitative și cantitative culese din surse recunoscute, inclusiv din cele două rapoarte ale ABE și ESMA. La acestea s-au adăugat rapoartele puse la dispoziția publicului de către autoritățile de supraveghere, organismele internaționale de standardizare și institutele de cercetare de vârf, precum și contribuțiile cantitative și calitative primite din partea unor părți interesate identificate din sectorul financiar mondial.

Evaluarea impactului

Prezenta propunere este însoțită de o evaluare a impactului care a fost prezentată Comitetului de control normativ (CCN) la 29 aprilie 2020 și a fost aprobată la 29 mai 2020 27 . CCN a recomandat îmbunătățiri cu privire la unele aspecte, astfel încât: (i) să se plaseze inițiativa în contextul eforturilor de reglementare în curs de la nivelul UE și de la nivel internațional; (ii) să se ofere mai multă claritate cu privire la modul în care inițiativa va atenua riscurile de fraudă, de piraterie informatică și de abuz de piață și să se explice coerența cu revizuirea anunțată a legislației privind combaterea spălării banilor; și (iii) să se explice mai bine preocupările în materie de stabilitate financiară asociate „criptomonedelor stabile” și să se clarifice modul în care organismele de supraveghere vor asigura protecția investitorilor și a consumatorilor. Evaluarea impactului a fost modificată în consecință, răspunzându-se și observațiilor mai detaliate formulate de CCN.

Mai întâi, Comisia a analizat două opțiuni de politică pentru dezvoltarea unui cadru pentru criptoactivele care nu fac obiectul legislației existente a UE privind serviciile financiare (cu excepția „criptomonedelor stabile”, pentru care a fost avut în vedere un set diferit de opțiuni – a se vedea mai jos):

·Opțiunea 1 - Un regim cu opțiune de participare („opt-in”) pentru criptoactivele nereglementate

În cadrul opțiunii 1, emitenții și furnizorii de servicii care optează să participe la cadrul UE ar beneficia de un pașaport UE pentru a-și extinde activitățile la nivel transfrontalier. Furnizorii de servicii care decid să nu exercite opțiunea de participare ar rămâne nereglementați sau ar face obiectul unor regimuri speciale naționale, fără să li se acorde pașaportul UE.

·Opțiunea 2 - Armonizare deplină

În cadrul opțiunii 2, toți emitenții (cu excepția celor care publică oferte mici) și furnizorii de servicii ar face obiectul legislației UE și ar beneficia de un pașaport UE. Regimurile speciale naționale privind criptoactivele nu ar mai fi aplicabile.

Deși opțiunea 1 ar putea fi mai puțin împovărătoare pentru emitenții și furnizorii de servicii de mici dimensiuni care pot decide să nu participe, opțiunea 2 ar asigura un nivel mai ridicat de securitate juridică, de protecție a investitorilor, de integritate a pieței și de stabilitate financiară și ar reduce fragmentarea pieței în cadrul pieței unice. Armonizarea deplină reprezintă o abordare mai coerentă decât regimul cu opțiune de participare. Prin urmare, opțiunea 2 a fost opțiunea preferată.

În plus, Comisia a evaluat, de asemenea, opțiuni specifice pentru așa-numitele „criptomonede stabile” în eventualitatea în care acestea ar fi considerate și ele criptoactive care nu fac obiectul legislației existente a UE privind serviciile financiare:

·Opțiunea 1 – regim legislativ special, menit să abordeze riscurile asociate „criptomonedelor stabile” și „criptomonedelor stabile mondiale”

Aplicând o abordare strictă bazată pe riscuri și pornind de la recomandările în curs de a fi elaborate, de exemplu, de CSF, această opțiune ar aborda vulnerabilitățile pe care le creează pentru stabilitatea financiară criptomonedele stabile, permițând în același timp dezvoltarea mai multor tipuri distincte de modele de afaceri pentru „criptomonedele stabile”. Acestea ar include cerințe specifice de publicare de informații pentru emitenții de „criptomonede stabile”, precum și cerințe cu privire la rezerva care garantează „criptomonedele stabile”.

·Opțiunea 2 - reglementarea „criptomonedelor stabile” în temeiul Directivei privind moneda electronică

„Criptomonedele stabile”, a căror valoare e garantată de o monedă unică ce este mijloc legal de plată, sunt apropiate de definiția dată monedei electronice în Directiva privind moneda electronică. Scopul multor „criptomonede stabile” este de a crea un „mijloc de plată” și, în cazul în care se sprijină pe o rezervă de active, unele dintre acestea ar putea deveni mijloace credibile de schimb și stocare a valorii. În acest sens, se poate argumenta că aceste „criptomonede stabile” au caracteristici comune cu monedele electronice. Însă această opțiune le-ar impune emitenților de „criptomonede stabile” obligația de a se conforma legislației existente, care este posibil să nu fie potrivită în acest scop. Deși Directiva privind moneda electronică și, prin extensie, Directiva privind serviciile de plată ar putea include în sfera lor de aplicare anumiți furnizori de servicii legate de „criptomonedele stabile”, este posibil ca acest lucru să nu reducă în mod adecvat riscurile cele mai semnificative pentru protecția consumatorilor, de exemplu cele aduse în discuție de furnizorii de portofele digitale. În plus, Directiva privind moneda electronică nu stabilește dispoziții specifice pentru o entitate care ar fi sistemică, așa cum ar putea deveni „criptomonedele stabile mondiale”.

·Opțiunea 3 - măsuri menite să limiteze utilizarea în UE a „criptomonedelor stabile”

Opțiunea 3 ar fi să se limiteze emisiunile de „criptomonede stabile” și furnizarea de servicii legate de acest tip de criptoactive. Această abordare ar putea eventual să fie justificată, întrucât riscurile asociate „criptomonedelor stabile”, în special celor care ar putea ajunge să fie utilizate la scară mondială (inclusiv riscurile la adresa stabilității financiare, a politicii monetare și a suveranității monetare) ar depăși avantajele oferite consumatorilor din UE, respectiv punerea la dispoziție a unor mijloace de plată rapide, ieftine, eficiente și incluzive. Cu toate acestea, opțiunea 3 nu numai că ar crea costuri pentru „criptomonedele stabile” care sunt deja în circulație, dar ar împiedica și valorificarea tuturor avantajelor legate de acest nou tip de criptoactive. Opțiunea 3 nu ar fi compatibilă cu obiectivele stabilite la nivelul UE pentru promovarea inovării în sectorul financiar. În plus, este posibil ca opțiunea 3 să nu abordeze unele riscuri la adresa stabilității financiare, în cazul în care consumatorii din UE ar utiliza pe scară largă „criptomonedele stabile” emise în țări terțe.

Comisia a considerat că opțiunea 1 este opțiunea preferată pentru „criptomonedele stabile”, în combinație cu opțiunea 2, pentru a se evita arbitrajul de reglementare între „criptomonedele stabile” care nu pot fi diferențiate de moneda electronică și tratamentul monedei electronice emise prin intermediul unui registru distribuit. Împreună cu opțiunea 2 (armonizarea deplină, astfel cum este descrisă mai sus) avută în vedere pentru alte tipuri de criptoactive care nu sunt reglementate de legislația UE existentă privind serviciile financiare, ea ar crea un cadru cuprinzător și holistic la nivelul UE privind „criptomonedele stabile”, capabil să atenueze riscurile identificate de Consiliul pentru Stabilitate Financiară 28 , în special riscurile la adresa stabilității financiare. Structura „criptomonedelor stabile” este complexă și cuprinde numeroase funcții și entități juridice interdependente. Abordarea de reglementare avută în vedere în cadrul opțiunii 1 (în combinație cu opțiunea 2 pentru criptoactivele care nu au fost reglementate până în prezent) ar acoperi diferitele funcții prezente de obicei în structurile „criptomonedelor stabile” (organ de guvernanță, administrare a activelor, plată și interfață cu clienții) și ar include și interacțiunile dintre entități care pot amplifica riscurile la adresa stabilității financiare.

Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Prezentul regulament le impune emitenților de criptoactive obligația de a publica un document informativ (denumit „carte albă”, white paper), care trebuie să respecte o serie de cerințe de publicare obligatorii. Pentru a se evita crearea de sarcini administrative, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) vor fi scutite de publicarea unui astfel de document informativ în cazul în care contravaloarea totală a ofertei lor de criptoactive este mai mică de 1 000 000 EUR într-o perioadă de 12 luni. Emitenții de „criptomonede stabile” nu vor trebui să obțină o autorizație din partea unei autorități naționale competente (ANC) în cazul în cuantumul „criptomonedelor stabile” aflate în circulație este mai mic de 5 000 000 EUR. În plus, cerințele impuse furnizorilor de servicii de criptoactive sunt proporționale cu riscurile create de serviciile furnizate.

Drepturile fundamentale

UE s-a angajat să respecte standarde ridicate de protecție a drepturilor fundamentale și este parte la numeroase convenții privind drepturile omului. În acest context, propunerea nu va avea probabil niciun impact direct asupra acestor drepturi, astfel cum au fost enumerate în principalele convenții ale ONU privind drepturile omului, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care este parte integrantă a tratatelor UE, și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Opțiunea preferată are implicații în ceea ce privește costurile și sarcina administrativă pentru autoritățile naționale competente, pentru ABE și ESMA. Cuantumul și distribuția acestor costuri vor depinde de cerințele exacte impuse emitenților de criptoactive și furnizorilor de servicii de criptoactive și de sarcinile de monitorizare și de supraveghere aferente.

Costurile de supraveghere estimate pentru fiecare stat membru (inclusiv costurile cu personalul, formarea, infrastructura informatică și instrumentele de investigație specifice) pot varia de la 350 000 EUR la 500 000 EUR pe an, costurile punctuale fiind estimate la 140 000 EUR. Cu toate acestea, aceste costuri ar fi parțial compensate de taxele de supraveghere pe care autoritățile competente naționale le-ar percepe de la furnizorii de servicii legate de criptoactive și de la emitenții de criptoactive.

ABE va avea nevoie, în timp, de un număr total de 18 angajați cu normă întreagă (ENI) care să asigure supravegherea emitenților de tokenuri semnificative raportate la active sau de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. ABE va suporta, de asemenea, costuri IT suplimentare, cheltuieli de delegație pentru inspecțiile la fața locului și costuri de traducere. Toate aceste costuri ar urma însă să fie acoperite integral de taxele percepute de la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și de la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice.

În ceea ce privește ESMA, costurile estimate aferente creării unui registru cu toți furnizorii de servicii de criptoactive și actualizării acestuia cu informațiile primite de la autoritățile naționale competente și de la ABE urmează să fie acoperite din bugetul său operațional.

Impactul financiar și bugetar al prezentei propuneri este explicat în detaliu în fișa financiară legislativă anexată la prezenta propunere.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Prevederea unui mecanism solid de monitorizare și evaluare este esențială pentru a se asigura faptul că măsurile de reglementare adoptate își ating obiectivele. Comisia a stabilit, așadar, un program de monitorizare a realizărilor și a impactului prezentului regulament. Comisia va fi responsabilă cu monitorizarea efectelor opțiunilor de politică preferate pe baza listei neexhaustive de indicatori specificați în evaluarea impactului (p. 64-65). Comisia va avea, de asemenea, sarcina de a evalua impactul prezentului regulament și va fi însărcinată cu elaborarea unui raport către Consiliu și Parlament (articolul 122 din propunere).    

Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Prezenta propunere urmărește să ofere securitate juridică pentru criptoactivele care nu sunt reglementate de legislația existentă a UE privind serviciile financiare și să stabilească norme uniforme pentru furnizorii de servicii de criptoactive și emitenții de criptoactive la nivelul UE. Regulamentul propus va înlocui cadrele naționale existente aplicabile criptoactivelor care nu sunt reglementate de legislația existentă a UE privind serviciile financiare și, de asemenea, va stabili norme specifice pentru așa-numitele „criptomonede stabile”, inclusiv atunci când acestea sunt monede electronice. Regulamentul propus este împărțit în nouă titluri.

Titlul I prezintă obiectul regulamentului, domeniul său de aplicare și definițiile. Articolul 1 prevede că regulamentul li se aplică furnizorilor de servicii legate de criptoactive și emitenților de criptoactive și stabilește, pe de o parte, cerințe uniforme în materie de transparență și publicare de informații cu privire la emisiunea de criptoactive și la funcționarea, organizarea și guvernanța furnizorilor de servicii de criptoactive, iar, pe de altă parte, norme și măsuri de protecție a consumatorilor pentru a preveni abuzul de piață. Articolul 2 limitează domeniul de aplicare al regulamentului la criptoactivele care nu pot fi încadrate în categoria instrumentelor financiare, a depozitelor sau a depozitelor structurate în temeiul legislației UE privind serviciile financiare. Articolul 3 stabilește termenii și definițiile utilizate în sensul prezentului regulament, inclusiv termenii „criptoactiv”, „emitent de criptoactive”, „token raportat la active” (descris adesea ca fiind o „criptomonedă stabilă”), „token asimilat monedelor electronice” (descris adesea ca fiind o „criptomonedă stabilă), „furnizor de servicii de criptoactive”, „token utilitar” și altele. Articolul 3 definește, de asemenea, diferitele servicii legate de criptoactive. Este important de reținut faptul că, pentru a specifica unele elemente tehnice ale definițiilor astfel încât să țină cont de evoluțiile pieței și la progresul tehnologic, Comisia poate adopta acte delegate.

Titlul II reglementează ofertele și comercializarea către public a criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active și tokenurile asimilate monedelor electronice. Acesta indică faptul că un emitent va avea dreptul să ofere astfel de criptoactive către public în Uniune sau să solicite admiterea lor la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru astfel de criptoactive dacă îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 4, cum ar fi obligația de a fi constituit ca persoană juridică, obligația de a elabora o carte albă pentru criptoactive în conformitate cu articolul 5 (coroborat cu anexa I), de a notifica o astfel de carte albă pentru criptoactive autorităților competente (articolul 7) sau de a o publica (articolul 8). După ce a fost publicată cartea albă, emitentul de criptoactive își poate oferi criptoactivele în UE sau poate solicita admiterea acestora la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare (articolul 10). Articolul 4 include, de asemenea, unele derogări de la obligația publicării unei cărți albe, inclusiv pentru ofertele mici de criptoactive (sub 1 milion EUR într-o perioadă de douăsprezece luni) și pentru ofertele care îi vizează pe investitorii calificați, astfel cum sunt definiți în Regulamentul privind prospectul (Regulamentul UE 2017/1129). Articolul 5 și anexa I la propunere stabilesc cerințele de informare referitoare la cartea albă pentru criptoactive care însoțește o ofertă publică de criptoactive sau admiterea criptoactivelor la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, în timp ce articolul 6 impune unele cerințe legate de materialele publicitare produse de emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice. Cartea albă pentru criptoactive nu va face obiectul unui proces de aprobare prealabilă din partea autorităților naționale competente (articolul 7). Aceasta va fi notificată autorităților naționale competente împreună cu o evaluare a măsurii în care criptoactivele în cauză constituie un instrument financiar, în special în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE). După notificarea cărții albe pentru criptoactive, autoritățile competente vor avea competența de a suspenda sau de a interzice oferta de criptoactive, de a cere includerea de informații suplimentare în cartea albă pentru criptoactive sau de a face public faptul că emitentul nu respectă regulamentul (articolul 7). Titlul II include, de asemenea, dispoziții specifice privind ofertele de criptoactive care sunt limitate în timp (articolul 9), modificările unei cărți albe inițiale pentru criptoactive (articolul 11), dreptul de retragere acordat achizitorilor de criptoactive (articolul 12), obligațiile impuse tuturor emitenților de criptoactive (articolul 13) și răspunderea emitenților pentru informațiile furnizate prin cartea albă pentru criptoactive (articolul 14).

Titlul III capitolul 1 descrie procedura de autorizare a emitenților de tokenuri raportate la active și de aprobare a cărții albe pentru criptoactive de către autoritățile naționale competente (articolele 16-19 și anexele I și II). Pentru a fi autorizați să își desfășoare activitatea în Uniune, emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să fie constituiți sub forma unei entități juridice stabilite în UE (articolul 15). Articolul 15 indică, de asemenea, că niciun token raportat la active nu poate fi oferit publicului în Uniune sau admis la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive dacă emitentul nu este autorizat în Uniune și nu publică o carte albă pentru criptoactive aprobată de autoritatea sa competentă. Articolul 15 include, de asemenea, derogări pentru tokenurile raportate la active emise la scară mică și pentru tokenurile raportate la active care sunt comercializate, distribuite și deținute exclusiv de investitori calificați. Retragerea unei autorizații este detaliată la articolul 20, iar articolul 21 stabilește procedura de modificare a cărții albe pentru criptoactive.

Titlul III capitolul 2 stabilește obligațiile care le revin emitenților de tokenuri raportate la active. Se precizează, de asemenea, că aceștia trebuie să acționeze cu onestitate, corectitudine și profesionalism (articolul 23). Titlul stabilește regulile aplicabile publicării cărții albe pentru criptoactive și eventualelor comunicări cu caracter publicitar (articolul 24), precum și cerințele impuse cu privire la aceste comunicări (articolul 25). În plus, emitenții fac obiectul obligațiilor de informare continuă (articolul 26) și au obligația să stabilească o procedură de tratare a plângerilor (articolul 27).

Ei trebuie, de asemenea, să respecte și alte cerințe, de exemplu norme privind conflictele de interese (articolul 28), notificarea autorității competente cu privire la modificările aduse organelor lor de conducere (articolul 29), cadrul de guvernanță (articolul 30), fondurile proprii (articolul 31), normele privind rezerva de active care garantează tokenurile (articolul 32) și cerințele privind custodia activelor de rezervă (articolul 33). Articolul 34 explică faptul că un emitent trebuie să investească activele de rezervă numai în active care sunt sigure și comportă riscuri scăzute. Articolul 35 le impune, de asemenea, emitenților de tokenuri raportate la active obligația de a publica informații privind drepturile atașate tokenurilor menționate, inclusiv privind orice drept direct de creanță împotriva emitentului sau asupra rezervei de active. Emitentul de tokenuri raportate la active nu le oferă drepturi directe de reconversie sau de creanță împotriva emitentului sau asupra activelor de rezervă tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active, în schimb articolul 35 le oferă deținătorilor de tokenuri raportate la active drepturi minime. Articolul 36 îi împiedică pe emitenții de tokenuri raportate la active și pe furnizorii de servicii de criptoactive să le acorde dobânzi deținătorilor de tokenuri raportate la active.

Titlul III capitolul 4 stabilește norme privind achizițiile având ca obiect emitenți de tokenuri raportate la active, articolul 37 detaliază evaluarea unui proiect de achiziție, iar articolul 38 detaliază conținutul unei astfel de evaluări.

Titlul III capitolul 5 articolul 39 stabilește criteriile utilizate de ABE pentru a stabili dacă un token raportat la active este semnificativ sau nu. Aceste criterii sunt: dimensiunea bazei de clienți a promotorilor tokenurilor raportate la active, valoarea tokenurilor raportate la active sau capitalizarea bursieră a acestora, numărul și valoarea tranzacțiilor, dimensiunea rezervei de active, importanța activităților transfrontaliere ale emitenților și interconectarea cu sistemul financiar. Articolul 39 include și o împuternicire acordată Comisiei de a adopta un act delegat pentru a preciza în detaliu circumstanțele și pragurile în funcție de care se consideră că un emitent de tokenuri raportate la active este semnificativ. Articolul 39 include anumite praguri minime pe care actul delegat trebuie să le respecte în toate situațiile. Articolul 40 detaliază posibilitatea ca un emitent de tokenuri raportate la active să clasifice din proprie inițiativă tokenul respectiv ca fiind semnificativ, în momentul depunerii cererii de autorizare. Articolul 41 enumeră obligațiile suplimentare aplicabile emitenților de tokenuri semnificative raportate la active, cum ar fi cerințele de fonduri proprii suplimentare, politica de gestionare a lichidităților și interoperabilitatea.

Titlul III capitolul 6 articolul 42 obligă emitentul să dispună de o procedură pentru lichidarea ordonată a activităților lor.

Titlul IV capitolul 1 descrie procedura de autorizare ca emitent de tokenuri asimilate monedelor electronice. Articolul 43 prevede că niciun token asimilat monedelor electronice nu trebuie oferit publicului din Uniune sau admis la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, cu excepția cazului în care emitentul este autorizat ca instituție de credit sau ca «instituție emitentă de monedă electronică» în sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2009/110/CE. Articolul 43 prevede, de asemenea, că tokenurile asimilate monedelor electronice sunt considerate monede electronice în sensul Directivei 2009/110/CE.

Articolul 44 descrie modul în care deținătorilor de tokenuri asimilate monedelor electronice li se va acorda un drept de creanță asupra emitentului: tokenurile asimilate monedelor electronice se emit la valoare nominală și în momentul primirii fondurilor, iar emitenții, la cererea deținătorului tokenurilor asimilate monedelor electronice, trebuie să le reconvertească în orice moment și la valoarea nominală. Articolul 45 îi împiedică pe emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice și pe furnizorii de servicii de criptoactive să acorde vreo participație deținătorilor de tokenuri asimilate monedelor electronice. Articolul 46 și anexa III stabilesc cerințele aplicabile cărții albe pentru criptoactive care însoțește emisiunea de tokenuri asimilate monedelor electronice, de exemplu: descrierea emitentului, descrierea detaliată a proiectului emitentului, indicarea măsurii în care acesta se referă la o ofertă publică de tokenuri asimilate monedelor electronice sau la admiterea acestora la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare, precum și informații referitoare la riscurile aferente emitentului de monedă electronică, tokenurilor asimilate monedelor electronice și executării oricărui eventual proiect. Articolul 47 include dispoziții privind răspunderea pentru informațiile incluse în cartea albă pentru criptoactive referitoare la tokenurile asimilate monedelor electronice. Articolul 48 stabilește cerințe pentru eventualele comunicări cu caracter publicitar efectuate în legătură cu o ofertă de tokenuri asimilate monedelor electronice, iar articolul 49 prevede că orice fonduri primite de un emitent în schimbul tokenurilor asimilate monedelor electronice trebuie investite în active denominate în aceeași monedă ca și cea la care se raportează tokenurile asimilate monedelor electronice.

Titlul IV capitolul 2 articolul 50 prevede că ABE clasifică tokenurile asimilate monedelor electronice drept semnificative pe baza criteriilor enumerate la articolul 39. Articolul 51 detaliază posibilitatea ca emitentul unui token raportat la active să clasifice din proprie inițiativă tokenul respectiv ca fiind semnificativ, în momentul depunerii cererii de autorizare. Articolul 52 conține obligațiile suplimentare aplicabile emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. Emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice trebuie să aplice articolul 33 privind custodia activelor de rezervă și articolul 34 privind investirea acestor active în locul articolului 7 din Directiva 2009/110/CE, articolul 41 alineatele (1), (2) și (3) privind remunerarea, interoperabilitatea și gestionarea lichidităților, articolul 41 alineatul (4) în locul articolului 5 din Directiva 2009/110/CE, precum și articolul 42 privind lichidarea ordonată a activităților lor.

Titlul V prevede dispoziții privind condițiile de autorizare și funcționare a furnizorilor de servicii de criptoactive. Capitolul 1 definește dispozițiile privind autorizarea (articolul 53), detaliind conținutul unei cereri de autorizare (articolul 54), evaluarea cererii (articolul 55) și drepturile acordate autorităților competente de a retrage o autorizație (articolul 56). Capitolul menționat include, de asemenea, un mandat acordat ESMA de a crea un registru al tuturor furnizorilor de servicii de criptoactive (articolul 57) care să includă, de asemenea, informații cu privire la cărțile albe pentru criptoactive notificate de autoritățile competente. Pentru furnizarea transfrontalieră de servicii legate de criptoactive, articolul 58 stabilește detaliile și modul în care informațiile referitoare la activitățile transfrontaliere legate de criptoactive ar trebui comunicate de către autoritatea competentă din statul membru de origine către statul membru gazdă.

Capitolul 2 impune cerințe tuturor furnizorilor de servicii de criptoactive, cum ar fi obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine și profesionalism (articolul 59), garanții prudențiale (articolul 60 și anexa IV), cerințe organizatorice (articolul 61), norme privind păstrarea în condiții de siguranță a criptoactivelor și a fondurilor clienților (articolul 63), obligația de a stabili o procedură de tratare a plângerilor (articolul 64), norme privind conflictele de interese (articolul 65) și norme privind externalizarea (66). Titlul V capitolul 3 stabilește cerințe pentru servicii specifice: custodia criptoactivelor (articolul 67), platformele de tranzacționare pentru criptoactive (articolul 68), schimbarea criptoactivelor contra unei monede fiduciare sau contra altor criptoactive (articolul 69), executarea ordinelor (articolul 70), plasarea criptoactivelor (articolul 71), primirea și transmiterea ordinelor în numele terților (articolul 72) și consultanța cu privire la criptoactive (articolul 73). Capitolul 4 precizează normele privind achizițiile având ca obiect furnizori de servicii de criptoactive.

Titlul VI prevede interdicții și cerințe pentru prevenirea abuzului de piață în legătură cu criptoactivele. Articolul 76 definește domeniul de aplicare al normelor privind abuzul de piață. Articolul 77 definește noțiunea de informație privilegiată și indică faptul că un emitent ale cărui criptoactive sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să asigure publicarea informațiilor privilegiate. Alte dispoziții ale titlului interzic utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate (articolul 78), divulgarea neautorizată a informațiilor privilegiate (articolul 79) și manipularea pieței (articolul 80).

Titlul VII oferă detalii cu privire la competențele autorităților naționale competente, ale ABE și ale ESMA. Titlul VII capitolul 1 le impune statelor membre obligația de a desemna una sau mai multe autorități competente în sensul prezentului regulament, inclusiv o autoritate competentă desemnată ca punct unic de contact (articolul 81). Capitolul 1 stabilește, de asemenea, dispoziții detaliate privind competențele autorităților naționale competente (articolul 82), cooperarea dintre autoritățile competente (articolul 83), cu ABE și ESMA (articolul 84) sau cu alte autorități (articolul 85). Acesta detaliază, de asemenea, obligațiile de notificare ale statelor membre (articolul 86), normele privind secretul profesional (articolul 87), protecția datelor (articolul 88) și măsurile de precauție care pot fi luate de către autoritățile naționale competente din statele membre gazdă (articolul 89). Articolul 90 stabilește norme privind cooperarea cu țările terțe, iar articolul 91 prevede modul de tratare a plângerilor de către autoritățile competente.

Titlul VII capitolul 2 detaliază sancțiunile și măsurile administrative care pot fi impuse de autoritățile competente (articolul 92), exercitarea competențelor lor de supraveghere și de impunere de sancțiuni (articolul 93), dreptul la o cale de atac (articolul 94), publicarea deciziilor (articolul 95), raportarea sancțiunilor către ESMA și ABE (articolul 96) și raportarea încălcărilor și protecția persoanelor care raportează astfel de încălcări (articolul 97).

Titlul VII capitolul 3 stabilește dispoziții detaliate privind competențele și atribuțiile ABE legate de supravegherea emitenților de tokenuri semnificative raportate la active și de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, inclusiv responsabilitățile de supraveghere (articolul 98), iar articolul 99 prevede norme privind colegiile de supraveghetori pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active. Colegiul este format, printre alții, din autoritatea competentă a statului membru de origine în care a fost autorizat emitentul tokenurilor raportate la active, ABE, ESMA, autoritățile competente să supravegheze cele mai relevante platforme de tranzacționare pentru criptoactive, custozii, instituțiile de credit etc. care furnizează servicii în legătură cu tokenul semnificativ raportat la active și BCE. În cazul în care emitentul tokenurilor semnificative raportate la active este stabilit într-un stat membru a cărui monedă nu este euro sau în cazul în care o monedă care nu este euro este inclusă în activele de rezervă, banca centrală națională a statului membru respectiv face parte din colegiu. Autoritățile competente care nu fac parte din colegiu pot solicita colegiului toate informațiile relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor lor de supraveghere. Articolul 99 descrie, de asemenea, modul în care ABE, în cooperare cu ESMA și cu Sistemul European al Băncilor Centrale, trebuie să elaboreze proiecte de standarde de reglementare pentru a stabili care sunt platformele de tranzacționare și custozii cei mai relevanți, precum și detaliile modalităților practice de derulare a activităților colegiului.

Competența de a emite avize fără caracter obligatoriu îi este conferită colegiului în temeiul articolului 100. Aceste avize se pot referi la cerința de a-i impune unui emitent să dețină un cuantum mai ridicat de fonduri proprii, la modificarea unei cărți albe pentru criptoactive, la o intenție de retragere a unei autorizații, la un acord avut în vedere privind schimbul de informații cu o autoritate de supraveghere dintr-o țară terță etc. Autoritățile competente sau ABE trebuie să țină seama în mod corespunzător de avizele colegiului și, în cazul în care nu sunt de acord cu un aviz, inclusiv cu eventualele recomandări conținute în acesta, decizia lor finală trebuie să cuprindă explicații privind orice abatere semnificativă de la aviz sau de la recomandări.

Articolul 101 stabilește norme privind colegiile de supraveghetori pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, care funcționează în același mod ca și colegiile pentru tokenurile raportate la active (printre participanții suplimentari se numără autoritățile competente ale celor mai relevante instituții de plată care furnizează servicii de plată în legătură cu tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice), iar articolul 102 stabilește competențele unui astfel de colegiu de a emite avize fără caracter obligatoriu.

Capitolul 4 precizează competențele și atribuțiile ABE cu privire la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. Privilegiul juridic (articolul 103), solicitarea de informații (articolul 104), competențele generale de investigație (articolul 105), inspecțiile la fața locului (articolul 106), schimbul de informații (articolul 107), acordul privind schimbul de informații cu țările terțe (articolul 108), divulgarea informațiilor provenite de la țări terțe (articolul 109) și cooperarea cu alte autorități (articolul 110). Obligația de păstrare a secretului profesional este menționată la articolul 111, iar măsurile de supraveghere care trebuie luate de ABE, la articolul 112. Sancțiunile administrative și alte măsuri, în special amenzile, sunt detaliate la articolul 113, articolele următoare reglementând daunele cominatorii (articolul 114), publicarea, natura și executarea amenzilor (articolul 115) și normele procedurale corespunzătoare pentru luarea de măsuri de supraveghere și aplicarea de amenzi (articolul 116). Articolele 117 și 118 stabilesc cerințele referitoare la audierea persoanelor vizate, respectiv competența de fond a Curții de Justiție cu privire la deciziile ABE. În conformitate cu articolul 119, ABE ar trebui să poată percepe taxe de la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și de la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice pe baza unui act delegat adoptat în temeiul regulamentului. Articolul 120 conferă ABE competența de a delega sarcini de supraveghere specifice autorităților competente atunci când acest lucru este necesar pentru supravegherea corespunzătoare a emitentului unui token semnificativ raportat la active sau a emitentului unui token semnificativ asimilat monedelor electronice.

Exercitarea delegării de competențe în vederea adoptării de acte delegate ale Comisiei face obiectul titlului VIII. Propunerea de regulament cuprinde delegări de competențe care îi permit Comisiei să adopte acte delegate în care să specifice anumite detalii, cerințe și măsuri prevăzute în regulament (articolul 121).

Titlul IX include dispozițiile tranzitorii și finale, inclusiv obligația Comisiei de a întocmi un raport de evaluare a impactului regulamentului (articolul 122). Măsurile tranzitorii care includ o clauză de anterioritate pentru criptoactivele emise înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, cu excepția tokenurilor raportate la active și a tokenurilor asimilate monedelor electronice, sunt enumerate la articolul 123. Articolul 124 modifică Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva 2019/1937/UE 29 ) adăugându-i prezentul regulament, iar articolul 125 precizează că această modificare trebuie transpusă în legislația națională la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Articolul 126 indică faptul că prezentul regulament începe să se aplice la 18 luni de la intrarea sa în vigoare, cu excepția dispozițiilor referitoare la tokenurile asimilate monedelor electronice și la tokenurile raportate la active care intră în aplicare la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

2020/0265 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 30 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 31 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale 32 urmărește să asigure faptul că legislația Uniunii privind serviciile financiare este adaptată erei digitale și contribuie la o economie pregătită să înfrunte provocările viitorului și aflată în serviciul cetățenilor, inclusiv prin crearea de condiții favorabile utilizării tehnologiilor inovatoare. Uniunea are un interes de politică declarat și reiterat de a dezvolta și a promova adoptarea tehnologiilor transformatoare în sectorul financiar, inclusiv a tehnologiei blockchain și a tehnologiei registrelor distribuite (DLT).

(2)În domeniul finanțelor, criptoactivele reprezintă una dintre principalele aplicații bazate pe tehnologia registrelor distribuite. Criptoactivele sunt reprezentări digitale ale valorii sau ale drepturilor, care au potențialul de a aduce beneficii semnificative atât participanților la piață, cât și consumatorilor. Simplificând procesele de mobilizare a capitalului și stimulând concurența, emisiunile de criptoactive pot oferi o modalitate mai ieftină, mai puțin împovărătoare și mai incluzivă de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor). Atunci când sunt utilizate ca mijloace de plată, tokenurile de plată pot oferi oportunități din punctul de vedere al unor plăți mai ieftine, mai rapide și mai eficiente, în special la nivel transfrontalier, prin limitarea numărului de intermediari.

(3)Unele criptoactive se încadrează în categoria instrumentelor financiare, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului 33 . Majoritatea criptoactivelor nu intră însă în domeniul de aplicare al legislației Uniunii privind serviciile financiare. Nu există norme aplicabile serviciilor legate de criptoactive, inclusiv referitoare la funcționarea platformelor de tranzacționare pentru criptoactive, la serviciul de schimb de criptoactive contra monedelor fiduciare sau contra altor criptoactive sau la custodia criptoactivelor. Din cauza lipsei unor astfel de norme, deținătorii de criptoactive sunt expuși la riscuri, în special în domeniile care nu sunt vizate de normele privind protecția consumatorilor. Lipsa unor astfel de norme poate conduce, de asemenea, la riscuri substanțiale pentru integritatea pieței pe piața secundară a criptoactivelor, inclusiv la manipulări ale pieței. Pentru a aborda aceste riscuri, unele state membre au instituit norme specifice pentru toate criptoactivele sau pentru un subset de criptoactive care nu intră sub incidența legislației Uniunii privind serviciile financiare. Alte state membre intenționează să legifereze în acest domeniu.

(4)Lipsa unui cadru general al Uniunii pentru criptoactive poate duce la o lipsă de încredere a utilizatorilor în aceste active, ceea ce va împiedica dezvoltarea unei piețe a acestor active și poate conduce la ratarea unor oportunități în ceea ce privește serviciile digitale inovatoare, instrumentele de plată alternative sau noile surse de finanțare pentru întreprinderile din Uniune. În plus, întreprinderile care utilizează criptoactive nu vor avea nicio securitate juridică cu privire la modul în care vor fi tratate criptoactivele lor în diferite state membre, ceea ce le va submina eforturile de a utiliza criptoactivele pentru inovarea digitală. Lipsa unui cadru general al Uniunii în materie de criptoactive ar putea duce, de asemenea, la o fragmentare a cadrului de reglementare, care va denatura concurența pe piața unică, va îngreuna eforturile furnizorilor de servicii de criptoactive de a-și extinde activitățile la nivel transfrontalier și va da naștere arbitrajului de reglementare. Piața criptoactivelor este încă modestă ca dimensiuni și nu reprezintă încă o amenințare pentru stabilitatea financiară. Cu toate acestea, este probabil că un subset de criptoactive care ar urmări să își stabilizeze prețul corelându-și valoarea cu cea a unui anumit activ sau a unui coș de active va fi adoptat pe scară largă de către consumatori. O astfel de evoluție ar putea da naștere unor provocări suplimentare pentru stabilitatea financiară, transmisia politicii monetare sau suveranitatea monetară.

(5)Prin urmare, este necesar un cadru armonizat specific la nivelul Uniunii, care să prevadă norme specifice pentru criptoactive și activitățile și serviciile conexe și să clarifice cadrul juridic aplicabil. Un astfel de cadru armonizat ar trebui să acopere și serviciile legate de criptoactive, în cazul în care aceste servicii nu sunt încă reglementate de legislația Uniunii privind serviciile financiare. Un astfel de cadru ar trebui să sprijine inovarea și concurența loială, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și de integritate a pieței pe piețele criptoactivelor. Un cadru clar ar trebui să le permită furnizorilor de servicii de criptoactive să își extindă activitatea la nivel transfrontalier și ar trebui să faciliteze accesul acestora la serviciile bancare pentru a-și putea desfășura activitatea în bune condiții. Un astfel de cadru ar trebui, de asemenea, să asigure stabilitatea financiară și să abordeze riscurile la adresa politicii monetare care ar putea decurge din criptoactivele care urmăresc să își stabilizeze prețul lor prin raportarea la o monedă, la un activ sau la un coș de active. Cu toate că va spori gradul de protecție a consumatorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară prin reglementarea ofertelor publice de criptoactive sau de servicii legate de astfel de criptoactive, un cadru al Uniunii privind piețele de criptoactive nu ar trebui să reglementeze tehnologia-suport utilizată pentru aceste criptoactive și servicii și ar trebui să permită utilizarea registrelor distribuite atât fără permisiune, cât și cu permisiune.

(6)Legislația Uniunii privind serviciile financiare nu ar trebui să favorizeze o anumită tehnologie. Criptoactivele care se încadrează în categoria „instrumentelor financiare” în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE ar trebui, prin urmare, să fie în continuare reglementate în temeiul legislației generale existente a Uniunii, inclusiv al Directivei 2014/65/UE, indiferent de tehnologia utilizată pentru emisiunea sau transferul acestora.

(7)Criptoactivele emise de către băncile centrale acționând în calitate de autoritate monetară sau de către alte autorități publice nu ar trebui să facă obiectul cadrului Uniunii privind criptoactivele, în aceeași situație aflându-se și serviciile legate de criptoactive care sunt furnizate de astfel de bănci centrale sau de alte autorități publice.

(8)Orice legislație adoptată în domeniul criptoactivelor ar trebui să fie specifică, pregătită să răspundă provocărilor viitorului și capabilă să țină pasul cu inovarea și cu evoluțiile tehnologice. Prin urmare, „criptoactivele” și „tehnologia registrelor distribuite” ar trebui să fie definite cât mai larg posibil pentru a include toate tipurile de criptoactive care nu intră în prezent în domeniul de aplicare al legislației Uniunii privind serviciile financiare. O astfel de legislație ar trebui să contribuie, de asemenea, la obiectivul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Prin urmare, orice definiție a „criptoactivelor” ar trebui să corespundă definiției „activelor virtuale” prevăzute în recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) 34 . Din același motiv, orice listă de servicii legate de criptoactive ar trebui să cuprindă și serviciile legate de active virtuale care vor pune probabil probleme din punctul de vedere al spălării banilor și care sunt identificate ca atare de GAFI.

(9)Ar trebui să se facă o distincție între trei subcategorii de criptoactive, care ar trebui să facă obiectul unor cerințe mai specifice. Prima subcategorie constă într-un tip de criptoactiv care este destinat să asigure accesul digital la un bun sau un serviciu, disponibil pe DLT, și care este acceptat doar de către emitentul tokenului respectiv („tokenuri utilitare”). Aceste „tokenuri utilitare” au scopuri nefinanciare, legate de operarea unei platforme digitale și a serviciilor digitale și ar trebui considerate un tip specific de criptoactive. O a doua subcategorie de criptoactive este reprezentată de „tokenurile raportate la active”. Aceste tokenuri raportate la active urmăresc să își mențină o valoare stabilă prin raportarea la mai multe monede care sunt mijloace legale de plată, la una sau mai multe mărfuri, la unul sau mai multe criptoactive sau la un coș de astfel de active. Stabilizându-și valoarea, aceste tokenuri raportate la active urmăresc adesea să fie utilizate de către deținătorii lor ca mijloc de plată pentru cumpărarea de bunuri și servicii și ca mijloc de tezaurizare. O a treia subcategorie de criptoactive o constituie criptoactivele care sunt destinate să funcționeze în primul rând ca mijloc de plată și care urmăresc să își stabilizeze valoarea prin raportarea la o singură monedă fiduciară. Funcționarea acestor criptoactive este foarte similară cu funcționarea monedelor electronice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului 35 . La fel ca monedele electronice, aceste criptoactive sunt substitute electronice ale monedelor fizice și ale bancnotelor și sunt utilizate pentru efectuarea de plăți. Aceste criptoactive sunt definite ca „tokenuri asimilate monedelor electronice” sau „tokenuri - monedă electronică”.

(10)În pofida similarității lor, monedele electronice și criptoactivele care se raportează la o singură monedă fiduciară diferă sub o serie de aspecte importante. Deținătorilor de monede electronice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE, li se acordă întotdeauna un drept de creanță împotriva instituției emitente de monedă electronică și aceștia au un drept contractual de a-și reconverti în orice moment monedele electronice în moneda fiduciară care este mijloc legal de plată, la paritate cu moneda respectivă. În schimb, unele dintre criptoactivele raportate la o singură monedă fiduciară care este mijloc legal de plată nu le oferă deținătorilor lor un astfel de drept de creanță împotriva emitenților activelor respective și ar putea să nu intre în domeniul de aplicare al Directivei 2009/110/CE. Alte criptoactive care se raportează la o singură monedă fiduciară nu oferă un drept de creanță la paritate cu moneda la care se raportează sau limitează perioada de reconversie. Faptul că deținătorii unor astfel de criptoactive nu au un drept de creanță împotriva emitenților activelor respective sau că un astfel de drept de creanță nu este la paritate cu moneda la care se raportează aceste criptoactive ar putea submina încrederea celor care utilizează aceste criptoactive. Pentru a se evita eludarea dispozițiilor Directivei 2009/110/CE, orice definiție a „tokenurilor asimilate monedelor electronice” ar trebui să fie cât mai largă posibil pentru a include toate tipurile de criptoactive care se raportează la o singură monedă fiduciară ce este mijloc legal de plată. Pentru a se evita arbitrajul de reglementare, ar trebui prevăzute condiții stricte privind emiterea de tokenuri asimilate monedelor electronice, inclusiv obligația ca aceste tokenuri asimilate monedelor electronice să fie emise fie de o instituție de credit, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 36 , fie de o instituție emitentă de monedă electronică autorizată în temeiul Directivei 2009/110/CE. Din același motiv, emitenții de astfel de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui, de asemenea, să le acorde utilizatorilor acestor tokenuri un drept de reconversie a tokenurilor lor în orice moment și la paritate cu moneda la care se raportează aceste tokenuri. Întrucât tokenurile asimilate monedelor electronice sunt și ele criptoactive și pot să dea, la rândul lor, naștere unor preocupări legate de protecția consumatorilor și integritatea pieței specifice criptoactivelor, ele ar trebui să fie, de asemenea, supuse normelor prevăzute în prezentul regulament pentru ca aceste preocupări legate de protecția consumatorilor și integritatea pieței să fie abordate în mod corespunzător.

(11)Având în vedere diferitele riscuri și oportunități pe care le prezintă criptoactivele, este necesar să se prevadă norme privind emitenții de criptoactive, care ar trebui să fie persoanele juridice care oferă publicului orice tip de criptoactive sau solicită admiterea la tranzacționare a criptoactivelor lor pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

(12)Este necesar să se stabilească norme specifice pentru entitățile care furnizează servicii legate de criptoactive. O primă categorie de astfel de servicii constă în asigurarea operării unei platforme de tranzacționare a criptoactivelor, în schimbarea criptoactivelor contra unor monede fiduciare care sunt mijloace legale de plată sau contra altor criptoactive prin tranzacționarea în cont propriu și în serviciul care presupune asigurarea custodiei și a administrării criptoactivelor sau a controlului mijloacelor de acces la aceste criptoactive în numele unui terț. O a doua categorie de astfel de servicii constă în plasarea criptoactivelor, primirea sau transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor, executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele unor terți și furnizarea de consultanță cu privire la criptoactive. Orice persoană care furnizează astfel de servicii legate de criptoactive cu titlu profesional ar trebui să fie considerată „furnizor de servicii de criptoactive”.

(13)Pentru a se asigura faptul că toate ofertele publice din Uniune de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, sau toate admiterile la tranzacționare ale unor astfel de criptoactive pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive sunt monitorizate în mod corespunzător și supravegheate de către autoritățile competente, toți emitenții de criptoactive ar trebui să fie entități juridice.

(14)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, potențialii cumpărători de criptoactive ar trebui să fie informați cu privire la caracteristicile, funcțiile și riscurile asociate criptoactivelor pe care intenționează să le achiziționeze. Atunci când fac o ofertă publică de criptoactive în Uniune sau atunci când solicită admiterea criptoactivelor lor la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, emitenții de criptoactive ar trebui să elaboreze, să notifice autorității lor competente și să publice un document informativ („o carte albă pentru criptoactive”) care conține informații ce trebuie publicate în mod obligatoriu. Astfel de cărți albe pentru criptoactive ar trebui să conțină informații generale cu privire la emitent, la proiectul care ar urma să fie realizat cu capitalul atras, la oferta publică de criptoactive sau la admiterea lor la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, la drepturile și obligațiile aferente criptoactivelor, la tehnologia-suport utilizată pentru aceste active și la riscurile asociate. Pentru a se asigura tratamentul echitabil și nediscriminatoriu al deținătorilor de criptoactive, informațiile din cartea albă pentru criptoactive și, dacă este cazul, din orice comunicare cu caracter publicitar referitoare la oferta publică trebuie să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare.

(15)Pentru a se asigura o abordare proporțională, cerințele privind elaborarea și publicarea unei cărți albe pentru criptoactive nu ar trebui să se aplice ofertelor de criptoactive, altele decât ofertele de tokenuri raportate la active sau de tokenuri asimilate monedelor electronice, care sunt oferite gratuit sau ofertelor de criptoactive care sunt adresate exclusiv investitorilor calificați, astfel cum sunt definiți la articolul 2 litera (e) din Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului 37 și care pot fi deținute exclusiv de astfel de investitori calificați sau care, în fiecare stat membru, sunt prezentate unui număr mic de persoane ori care sunt unice și nu sunt fungibile cu alte criptoactive.

(16)Întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate nu ar trebui să fie supuse unor sarcini administrative excesive. Ofertele publice de criptoactive în Uniune care nu depășesc un prag agregat adecvat pe o perioadă de 12 luni ar trebui, prin urmare, să fie scutite de obligația referitoare la elaborarea unei cărți albe pentru criptoactive. Cu toate acestea, legislația orizontală a UE care asigură protecția consumatorilor, cum ar fi Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului 38 , Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului 39 sau Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii 40 , inclusiv orice obligații de informare conținute în acestea, se aplică în continuare ofertelor publice de criptoactive menționate în cazul în care acestea presupun relații între întreprinderi și consumatori.

(17)În cazul în care oferta publică de criptoactive are ca obiect tokenuri utilitare pentru un serviciu care nu este încă operațional, durata ofertei publice, astfel cum este descrisă în cartea albă pentru criptoactive, nu trebuie să depășească 12 luni. Această limitare a duratei ofertei publice nu are legătură cu momentul în care produsul sau serviciul devine efectiv operațional și poate fi utilizat de deținătorul unui token utilitar după încheierea ofertei publice.

(18)Pentru a crea condiții favorabile supravegherii, emitenții de criptoactive ar trebui, înainte de orice ofertă publică de criptoactive în Uniune sau înainte ca aceste criptoactive să fie admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, să notifice cartea albă pentru criptoactive și, dacă este cazul, comunicările lor cu caracter publicitar autorității competente din statul membru în care își au sediul social sau o sucursală. Emitenții stabiliți într-o țară terță ar trebui să notifice cartea albă pentru criptoactive și, după caz, comunicările lor cu caracter publicitar autorității competente din statul membru în care se intenționează prezentarea ofertei de criptoactive sau în care se solicită mai întâi admiterea la tranzacționare a criptoactivelor.

(19)Ar trebui evitate sarcinile administrative nejustificate. Prin urmare, autoritățile competente nu ar trebui să fie obligate să aprobe o carte albă pentru criptoactive înainte de publicarea sa. Autoritățile competente ar trebui să aibă însă competența ca, după publicare, să solicite includerea de informații suplimentare în cartea albă pentru criptoactive și, după caz, în comunicările cu caracter publicitar.

(20)Autoritățile competente ar trebui să poată suspenda sau interzice o ofertă publică de criptoactive sau admiterea unor astfel de criptoactive la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive în cazul în care o astfel de ofertă publică sau admitere la tranzacționare nu respectă cerințele aplicabile. Autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a publica un avertisment că un emitent nu a îndeplinit aceste cerințe, fie pe site-ul său, fie printr-un comunicat de presă.

(21)Cărțile albe pentru criptoactive și, după caz, comunicările cu caracter publicitar care au fost notificate în mod corespunzător unei autorități competente ar trebui să fie publicate, după care emitenților de criptoactive ar trebui să li se permită să își ofere criptoactivele în întreaga Uniune și să solicite admiterea la tranzacționare a acestor criptoactive pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

(22)Pentru a se asigura în continuare protecția consumatorilor, consumatorii care achiziționează criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active și tokenurile asimilate monedelor electronice, direct de la emitent sau de la un furnizor de servicii de criptoactive care plasează criptoactivele în numele emitentului ar trebui să beneficieze de dreptul de retragere pentru o perioadă limitată de timp de la achiziție. Pentru a se asigura finalizarea fără probleme a unei oferte publice de criptoactive pentru care emitentul a stabilit un termen-limită, acest drept de retragere nu ar trebui să fie exercitat de consumator după încheierea perioadei de subscriere. În plus, dreptul de retragere nu ar trebui să se aplice în cazul în care criptoactivele, altele decât tokenurilor raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive deoarece, într-un astfel de caz, prețul acestor criptoactive ar depinde de fluctuațiile de pe piețele criptoactivelor.

(23)Chiar și atunci când sunt scutiți de obligația de a publica o carte albă pentru criptoactive, toți emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, ar trebui să acționeze întotdeauna cu onestitate, corectitudine și profesionalism, ar trebui să comunice cu deținătorii de criptoactive într-un mod corect, clar și cu sinceritate, ar trebui să identifice, să prevină, să gestioneze și să facă publice conflictele de interese și ar trebui să dispună de mecanisme administrative eficace pentru a avea garanția că sistemele și protocoalele lor de securitate sunt conforme cu standardele Uniunii. Pentru a veni în sprijinul autorităților competente în îndeplinirea sarcinilor lor de supraveghere, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), în strânsă cooperare cu Autoritatea Bancară Europeană (ABE), ar trebui să fie mandatată să publice orientări cu privire la aceste sisteme și protocoale de securitate, care să specifice mai în detaliu aceste standarde ale Uniunii.

(24)Pentru a-i proteja în continuare pe deținătorii de criptoactive, emitenților de criptoactive și organelor lor de conducere ar trebui să li se aplice normele privind răspunderea civilă pentru informațiile furnizate publicului prin intermediul cărții albe pentru criptoactive.

(25)Tokenurile raportate la active urmăresc să își stabilizeze valoarea prin raportarea la mai multe monede fiduciare, la una sau mai multe mărfuri, la un criptoactiv sau mai multe criptoactive sau la un coș de astfel de active. Prin urmare, aceste tokenuri ar putea fi adoptate pe scară largă de către utilizatori ca mijloc de transfer de valoare sau ca mijloc de plată și, prin urmare, ar putea prezenta riscuri sporite pentru protecția consumatorilor și integritatea pieței în comparație cu alte criptoactive. Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor cerințe mai stricte decât emitenții de alte criptoactive.

(26)Așa-numitele „criptomonede stabile” algoritmice care urmăresc să își mențină o valoare stabilă prin protocoale care prevăd majorarea sau reducerea ofertei de astfel de criptoactive ca răspuns la modificări ale cererii nu ar trebui să fie considerate tokenuri raportate la active, atât timp cât acestea nu urmăresc să își stabilizeze valoarea prin raportarea la un alt activ sau la mai multe alte active.

(27)Pentru a se asigura supravegherea și monitorizarea corespunzătoare a ofertelor publice de tokenuri raportate la active, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să aibă un sediu social în Uniune.

(28)Ofertele publice de tokenuri raportate la active în Uniune sau solicitarea admiterii acestor criptoactive la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive ar trebui să fie posibile numai în cazul în care autoritatea competentă a acordat o autorizație emitentului unor astfel de criptoactive și a aprobat cartea albă pentru criptoactive referitoare la criptoactivele respective. Cu toate acestea, cerința privind autorizarea nu ar trebui să se aplice în cazul în care tokenurile raportate la active sunt oferite doar investitorilor calificați sau atunci când oferta publică de tokenuri raportate la active este situată sub un anumit prag. Instituțiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului 41 nu ar trebui să aibă nevoie de o altă autorizație în temeiul prezentului regulament pentru a emite tokenuri raportate la active. În aceste cazuri, emitentul tokenurilor raportate la active ar trebui să aibă în continuare obligația de a elabora o carte albă pentru criptoactive pentru a-i informa pe cumpărători cu privire la caracteristicile și riscurile aferente acestor tokenuri raportate la active și de a o notifica autorității competente relevante, înainte de publicare.

(29)O autoritate competentă ar trebui să refuze acordarea unei autorizații în cazul în care modelul de afaceri al emitentului potențial de tokenuri raportate la active poate reprezenta o amenințare gravă la adresa stabilității financiare, a transmisiei politicii monetare și a suveranității monetare. Înainte de a acorda o autorizație sau de a refuza acordarea unei autorizații, Autoritatea competentă ar trebui să se consulte cu ABE și ESMA și, în cazul în care tokenurile raportate la active se raportează la monede ale Uniunii, cu Banca Centrală Europeană (BCE) și cu banca centrală națională de emisiune a monedelor respective. ABE, ESMA și, după caz, BCE și băncile centrale naționale ar trebui să furnizeze autorității competente un aviz cu caracter neobligatoriu referitor la cererea de autorizare a emitentului potențial. În cazul în care acordă o autorizație unui emitent potențial de tokenuri raportate la active, autoritatea competentă ar trebui să aprobe, de asemenea, cartea albă pentru criptoactive elaborată de entitatea respectivă. Autorizația acordată de către autoritatea competentă ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune și ar trebui să îi permită emitentului de tokenuri raportate la active să ofere aceste criptoactive pe piața unică și să solicite admiterea lor la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive. În mod similar, cartea albă pentru criptoactive ar trebui, de asemenea, să fie valabilă pentru întreaga Uniune, fără posibilitatea ca statele membre să impună cerințe suplimentare.

(30)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să furnizeze întotdeauna deținătorilor de tokenuri raportate la active informații clare, corecte și care nu induc în eroare. Cartea albă pentru criptoactive referitoare la tokenurile raportate la active ar trebui să includă informații privind mecanismul de stabilizare, politica de investiții cu privire la activele de rezervă, măsurile de custodie pentru activele de rezervă și drepturile acordate deținătorilor. În cazul în care emitenții de tokenuri raportate la active nu oferă un drept direct de creanță sau de reconversie asupra activelor de rezervă tuturor deținătorilor de astfel de tokenuri raportate la active, cartea albă pentru criptoactive referitoare la tokenurile raportate la active ar trebui să conțină un avertisment clar și lipsit de ambiguitate în acest sens. Comunicările cu caracter publicitar ale unui emitent de tokenuri raportate la active ar trebui, de asemenea, să includă o declarație similară în cazul în care emitenții nu oferă astfel de drepturi directe tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active.

(31)În plus față de informațiile incluse în cartea albă pentru criptoactive, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, de asemenea, să furnizeze în mod continuu informații deținătorilor acestor tokenuri. Aceștia ar trebui mai ales să publice pe site-ul lor volumul de tokenuri raportate la active aflate în circulație și valoarea și compoziția activelor de rezervă, cel puțin o dată pe lună. De asemenea, ar trebui ca emitenții de tokenuri raportate la active să publice informații cu privire la orice eveniment care ar avea probabil un impact semnificativ asupra valorii tokenurilor raportate la active sau a activelor de rezervă, indiferent dacă aceste criptoactive sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

(32)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să acționeze întotdeauna cu onestitate, corectitudine și profesionalism și în interesul superior al deținătorilor de tokenuri raportate la active. Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, de asemenea, să stabilească o procedură clară pentru tratarea plângerilor primite de la deținătorii de criptoactive.

(33)Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să instituie o politică prin care să identifice, să gestioneze și eventual să facă publice conflictele de interese care pot apărea în relațiile lor cu managerii, acționarii, clienții sau furnizorii de servicii terți.

(34)Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să dispună de un cadru solid de guvernanță, inclusiv de o structură organizatorică clară, cu responsabilități bine definite, transparente și coerente și cu procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare și raportare a riscurilor la care sunt sau pot fi expuși. Organul de conducere al acestor emitenți și acționarii lor ar trebui să aibă o bună reputație și cunoștințe de specialitate suficiente și să îndeplinească cerințele de competență profesională și probitate morală necesare în vederea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, de asemenea, să utilizeze resurse proporționale cu anvergura activităților lor și ar trebui să asigure întotdeauna continuitatea și regularitatea activităților lor. În acest scop, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să stabilească o politică de asigurare a continuității activității care să vizeze, în cazul unei întreruperi a sistemelor și a procedurilor lor, asigurarea continuității desfășurării activităților lor de plată esențiale. Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, de asemenea, să dispună de mecanisme solide de control intern și evaluare a riscurilor, precum și de un sistem care să garanteze integritatea și confidențialitatea informațiilor primite.

(35)Emitenții de tokenuri raportate la active se află de obicei în centrul unei rețele de entități care asigură emiterea acestor criptoactive, transferul și distribuția lor către deținători. Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, prin urmare, să aibă obligația să încheie și să mențină acorduri contractuale adecvate cu respectivele entități terțe, care să garanteze mecanismul de stabilizare și investirea activelor de rezervă care garantează valoarea tokenurilor, custodia acestor active de rezervă și, dacă este cazul, distribuirea către public a tokenurilor raportate la active.

(36)Pentru a aborda riscurile la adresa stabilității financiare a sistemului financiar în sens mai larg, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să facă obiectul unor cerințe de capital. Aceste cerințe de capital ar trebui să fie proporționale cu volumul emisiunii de tokenuri raportate la active și, prin urmare, ar trebui să fie calculate ca procentaj din rezerva de active care garantează valoarea tokenurilor raportate la active. Cu toate acestea, autoritățile competente ar trebui să poată să majoreze sau să reducă cerințele de fonduri proprii impuse, luând această decizie, de exemplu, pe baza evaluării mecanismului de evaluare a riscurilor al emitentului, a calității și a volatilității activelor din rezervă care garantează tokenurile raportate la active sau a valorii agregate și a numărului de tokenuri raportate la active.

(37)Pentru a stabiliza valoarea tokenurilor raportate la active, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, așadar, să constituie și să mențină o rezervă de active care să garanteze în orice moment aceste criptoactive. Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să asigure gestionarea prudentă a acestei rezerve de active și, în special, să se asigure că orice creare sau distrugere a acestor tokenuri raportate la active este însoțită întotdeauna de o majorare sau o reducere corespunzătoare a rezervei de active și că majorarea sau reducerea respectivă este gestionată adecvat pentru a se evita impactul negativ asupra pieței activelor de rezervă. Prin urmare, emitenții de criptoactive garantate cu active ar trebui să stabilească, să mențină și să detalieze politici care să descrie, printre altele, compoziția activelor de rezervă, alocarea activelor, evaluarea cuprinzătoare a riscurilor asociate activelor de rezervă, procedura de creare și de distrugere a tokenurilor raportate la active, procedura de achiziționare și de reconversie a tokenurilor raportate la active în activele de rezervă și, în cazul în care activele de rezervă sunt investite, politica de investiții a emitentului.

(38)Pentru a preveni riscul de pierdere în cazul tokenurilor raportate la active și pentru a menține valoarea activelor respective, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să dispună de o politică adecvată de custodie a activelor de rezervă. Această politică ar trebui să asigure faptul că activele de rezervă sunt în orice moment complet separate de activele proprii ale emitentului, că activele de rezervă nu sunt grevate de sarcini sau gajate drept garanții reale și că emitentul de tokenuri raportate la active are acces rapid la activele de rezervă respective. Activele de rezervă ar trebui, în funcție de natura lor, să fie ținute în custodie fie de către o instituție de credit în sensul Regulamentului (UE) nr. 575/2013, fie de un furnizor autorizat de servicii de criptoactive. Instituțiile de credit sau furnizorii de servicii legate de criptoactive care păstrează în custodie activele de rezervă care garantează tokenurile raportate la active ar trebui să răspundă în fața emitentului sau a deținătorilor de tokenuri raportate la active în cazul pierderii unor astfel de active de rezervă, cu excepția cazului în care demonstrează că o astfel de pierdere a fost rezultatul unui eveniment extern, în afara controlului lor rezonabil.

(39)Pentru a-i proteja pe deținătorii de tokenuri raportate la active în eventualitatea unei scăderi a valorii activelor care garantează valoarea tokenurilor, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să investească activele de rezervă în active sigure, cu riscuri scăzute, cu un risc de piață și de credit minim. Având în vedere că tokenurile raportate la active pot fi utilizate ca mijloc de plată, toate profiturile sau pierderile care rezultă din investirea activelor de rezervă ar trebui să îi revină emitentului tokenurilor raportate la active.

(40)Este posibil ca unele tokenuri raportate la active să le ofere drepturi tuturor deținătorilor lor, de exemplu drepturi de reconversie sau de creanță asupra activelor de rezervă sau împotriva emitentului, dar ca alte tokenuri raportate la active să nu le ofere astfel de drepturi tuturor deținătorilor lor și să limiteze dreptul de reconversie la anumiți deținători. Orice norme privind tokenurile raportate la active ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a acoperi toate aceste situații. Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui, prin urmare, să îi informeze pe deținătorii de tokenuri raportate la active dacă beneficiază de un drept direct de creanță împotriva emitentului sau de drepturi de reconversie. În cazul în care le acordă tuturor deținătorilor drepturi directe împotriva emitentului sau asupra activelor de rezervă, emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să descrie cu exactitate condițiile în care pot fi exercitate aceste drepturi. În cazul în care emitenții de tokenuri raportate la active restricționează aceste drepturi directe asupra emitentului sau asupra activelor de rezervă la un număr limitat de deținători de tokenuri raportate la active, emitenții ar trebui să ofere totuși drepturi minime tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active. Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să asigure lichiditatea acestor tokenuri prin încheierea și menținerea de acorduri adecvate privind lichiditățile cu furnizorii de servicii de criptoactive care au sarcina de a prezenta, pe o bază previzibilă, cotații ferme pentru cumpărarea și vânzarea tokenurilor raportate la active în schimbul unei monede fiduciare. În cazul în care valoarea tokenurilor raportate la active variază semnificativ față de valoarea activelor de rezervă, deținătorii de tokenuri raportate la active ar trebui să aibă dreptul de a solicita reconversia tokenurilor lor raportate la active în activele de rezervă direct de la emitent. Emitenții de tokenuri de referință care își încetează în mod voluntar activitatea sau care intră în lichidare ordonată ar trebui să încheie acorduri contractuale pentru a se asigura că încasările din activele de rezervă sunt plătite deținătorilor de tokenuri raportate la active.

(41)Pentru a se asigura că tokenurile raportate la active sunt utilizate în primul rând ca mijloc de schimb și nu ca mijloc de tezaurizare, emitenții de tokenuri raportate la active și orice furnizor de servicii de criptoactive nu ar trebui să acorde dobânzi utilizatorilor de tokenuri raportate la active pe perioada în care acești utilizatori dețin tokenurile respective. Unele tokenuri raportate la active și tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să fie considerate semnificative datorită bazei potențiale mari de clienți a promotorilor și a acționarilor lor, a capitalizării lor bursiere potențial ridicate, a dimensiunii potențiale a rezervei de active care garantează valoarea acestor tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, a numărului potențial mare de tranzacții, a interconectării potențiale cu sistemul financiar sau a utilizării transfrontaliere potențiale a unor astfel de criptoactive. Tokenurile semnificative raportate la active sau tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice care ar putea fi utilizate de un număr mare de deținători și care ar putea da naștere unor riscuri specifice în ceea ce privește stabilitatea financiară, transmisia politicii monetare sau suveranitatea monetară ar trebui să facă obiectul unor cerințe mai stricte decât alte tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice.

(42)Din cauza scării lor largi de utilizare, tokenurile semnificative raportate la active pot prezenta riscuri mai mari pentru stabilitatea financiară decât alte criptoactive și tokenuri raportate la active care sunt emise pe scară mai mică. Emitenții de tokenuri semnificative raportate la active ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor cerințe mai stricte decât emitenții de alte criptoactive sau de tokenuri raportate la active care sunt emise pe scară mai mică. Ei ar trebui, în special, să facă obiectul unor cerințe de capital mai stricte, unor cerințe de interoperabilitate și ar trebui să instituie politici de gestionare a lichidităților.

(43)Emitenții de tokenuri raportate la active ar trebui să dispună de un plan de lichidare ordonată, astfel încât drepturile deținătorilor de tokenuri raportate la active să fie protejate în cazul în care emitenții de tokenuri raportate la active își întrerup activitatea sau intră în lichidare ordonată în conformitate cu legislația lor națională în materie de insolvență.

(44)Emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să fie autorizați fie ca instituții de credit în temeiul Directivei 2013/36/UE, fie ca instituții emitente de monedă electronică în temeiul Directivei 2009/110/CE și ar trebui să respecte cerințele operaționale relevante prevăzute în Directiva 2009/110/CE, cu excepția cazului în care se specifică altfel în prezentul regulament. Emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să elaboreze o carte albă pentru criptoactive și să o notifice autorității lor competente. În cazul în care emisiunea de tokenuri asimilate monedelor electronice se situează sub un anumit prag sau în cazul în care tokenurile asimilate monedelor electronice pot fi deținute exclusiv de investitori calificați, emitenții de astfel de tokenuri nu ar trebui să facă obiectul cerințelor de autorizare. Cu toate acestea, emitenții ar trebui să elaboreze întotdeauna o carte albă pentru criptoactive și să o notifice autorității lor competente.

(45)Deținătorii de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să beneficieze de un drept de creanță asupra emitentului respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice. Deținătorilor de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să li se acorde întotdeauna un drept de reconversie care să poată fi exercitat în orice moment și la paritate cu moneda fiduciară la care se raportează tokenul asimilat monedelor electronice. Emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să li se permită să aplice un comision în cazul în care deținătorii de tokenuri asimilate monedelor electronice solicită reconversia tokenurilor lor într-o monedă fiduciară. Un astfel de comision ar trebui să fie proporțional cu costurile reale suportate de emitentul tokenurilor asimilate monedelor electronice.

(46)Emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice și orice furnizori de servicii legate de criptoactive nu ar trebui să acorde dobânzi deținătorilor de tokenuri asimilate monedelor electronice pe perioada în care deținătorii respectivi dețin respectivele tokenuri asimilate monedelor electronice.

(47)Cartea albă pentru criptoactive elaborată de un emitent de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să conțină toate informațiile relevante cu privire la emitentul respectiv și oferta de tokenuri asimilate monedelor electronice sau admiterea lor la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive care sunt necesare pentru a le permite potențialilor cumpărători să ia o decizie de cumpărare în cunoștință de cauză și pentru a înțelege riscurile asociate ofertei de tokenuri asimilate monedelor electronice. Cartea albă pentru criptoactive ar trebui să indice, de asemenea, în mod explicit, faptul că deținătorii de tokenuri asimilate monedelor electronice beneficiază de un drept de creanță sub forma unui drept de reconversie a tokenurilor asimilate monedelor electronice în monedă fiduciară, care poate fi exercitat în orice moment, la paritate cu moneda fiduciară respectivă.

(48)În cazul în care un emitent de tokenuri asimilate monedelor electronice investește fondurile primite în schimbul tokenurilor asimilate monedelor electronice, aceste fonduri ar trebui să fie investite în active exprimate în aceeași monedă ca cea la care se raportează tokenul asimilat monedelor electronice, pentru a se evita riscurile intervalutare.

(49)Tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice pot prezenta riscuri mai mari pentru stabilitatea financiară decât tokenurile nesemnificative asimilate monedelor electronice și monedele electronice tradiționale. Emitenții de astfel de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice ar trebui, prin urmare, să îndeplinească cerințe suplimentare. Emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui, în special, să facă obiectul unor cerințe de capital mai ridicate decât alți emitenți de tokenuri asimilate monedelor electronice, unor cerințe de interoperabilitate și ar trebui să instituie politici de gestionare a lichidităților. Emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui, de asemenea, să respecte anumite cerințe aplicabile emitenților de tokenuri raportate la active, cum ar fi cerințele privind custodia activelor de rezervă, regulile referitoare la investirea activelor de rezervă și obligația de a avea un plan de lichidare ordonată.

(50)Serviciile de criptoactive ar trebui să fie furnizate numai de către persoane juridice care au un sediu social într-un stat membru al Uniunii și care au fost autorizate ca furnizori de servicii de criptoactive de către autoritatea competentă a statului membru în care se află sediul lor social.

(51)Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze posibilitatea ca persoanele stabilite în Uniune să beneficieze, din proprie inițiativă, de servicii de criptoactive furnizate de către o societate dintr-o țară terță. În cazul în care o societate dintr-o țară terță furnizează servicii de criptoactive unei persoane stabilite în Uniune la inițiativa acesteia, nu ar trebui să se considere că serviciile de criptoactive sunt furnizate pe teritoriul Uniunii. În cazul în care o societate dintr-o țară terță contactează clienți sau clienți potențiali din Uniune sau promovează servicii sau activități legate de criptoactive în Uniune ori face reclamă unor astfel de activități sau servicii, serviciile respective nu ar trebui considerate servicii de criptoactive furnizate la inițiativa clientului. Într-un astfel de caz, societatea din țara terță ar trebui să fie autorizată ca furnizor de servicii de criptoactive.

(52)Având în vedere dimensiunile relativ reduse până în prezent ale furnizorilor de servicii de criptoactive, ar trebui ca sarcina autorizării și supravegherii acestor furnizori să fie încredințată autorităților naționale competente. Autorizația relevantă ar trebui acordată, refuzată sau retrasă de către autoritatea competentă a statului membru în care își are sediul social entitatea respectivă. O astfel de autorizație ar trebui să indice serviciile de criptoactive pentru care este autorizat furnizorul de servicii legate de criptoactive și ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune.

(53)Pentru a facilita transparența față de deținătorii de criptoactive în ceea ce privește furnizarea serviciilor de criptoactive, ESMA ar trebui să instituie un registru al furnizorilor de servicii de criptoactive care ar trebui să includă informații cu privire la entitățile autorizate să furnizeze aceste servicii în întreaga Uniune. Acest registru ar trebui să includă, de asemenea, cărțile albe pentru criptoactive notificate autorităților competente și publicate de emitenții de criptoactive.

(54)Anumitor societăți care intră sub incidența legislației Uniunii privind serviciile financiare ar trebui să li se permită să furnizeze servicii de criptoactive fără o autorizație prealabilă. Instituțiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE nu ar trebui să aibă nevoie de o altă autorizație pentru a furniza servicii de criptoactive. Firmelor de investiții autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE să furnizeze unul sau mai multe servicii de investiții, astfel cum sunt definite în directiva respectivă, similare serviciilor de criptoactive pe care intenționează să le furnizeze, ar trebui, de asemenea, să li se permită să furnizeze servicii de criptoactive pe întreg teritoriul Uniunii fără o altă autorizație.

(55)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să acționeze întotdeauna cu onestitate, corectitudine și profesionalism, punând mai presus de orice interesul clienților lor. Serviciile legate de criptoactive ar trebui considerate „servicii financiare”, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului 42 . În cazul în care sunt comercializate la distanță, contractele dintre furnizorii de servicii de criptoactive și consumatori ar trebui să intre în domeniul de aplicare al directivei respective. Furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să le furnizeze clienților lor informații clare, corecte și care să nu inducă în eroare și să îi avertizeze cu privire la riscurile asociate criptoactivelor. Furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să facă publice politicile lor de stabilire a prețului, ar trebui să stabilească o procedură de tratare a plângerilor și ar trebui să aibă o politică solidă prin care să se identifice, să se prevină, să se gestioneze și să se facă publice conflictele de interese.

(56)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să îndeplinească anumite cerințe prudențiale. Aceste cerințe prudențiale ar trebui stabilite ca o sumă fixă sau proporțional cu cheltuielile lor indirecte fixe din anul precedent, în funcție de tipul de servicii pe care le furnizează.

(57)Furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să îndeplinească cerințe organizatorice stricte. Managerii și acționarii lor principali ar trebui să îndeplinească cerințele de competență profesională și probitate morală necesare în vederea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să angajeze personal de conducere și membri ai personalului care să aibă competențe, cunoștințe și un nivel de expertiză adecvate și ar trebui să ia toate măsurile rezonabile pentru a-și îndeplini atribuțiile, inclusiv prin elaborarea unui plan de asigurare a continuității activității. Aceștia ar trebui să dispună de mecanisme solide de control intern și de evaluare a riscurilor, precum și de sisteme și proceduri adecvate pentru a asigura integritatea și confidențialitatea informațiilor primite. Furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să dispună de mecanisme adecvate pentru a ține evidența tuturor tranzacțiilor, ordinelor și serviciilor legate de criptoactive pe care le furnizează. Ei ar trebui, de asemenea, să instituie sisteme de detectare a potențialelor abuzuri de piață comise de clienți.

(58)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să dispună de mecanisme adecvate pentru a garanta drepturile de proprietate asupra criptoactivelor deținute de clienți. În cazul în care modelul lor de afaceri îi obligă să dețină fonduri, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 25 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului 43 , sub formă de bancnote, monede fizice, monedă scripturală sau monedă electronică aparținând clienților lor, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să încredințeze aceste fonduri unei instituții de credit sau a unei bănci centrale. Furnizorii de servicii legate de criptoactive ar trebui să fie autorizați să efectueze operațiuni de plată legate de serviciile de criptoactive pe care le oferă numai în cazul în care sunt autorizați ca instituții de plată în conformitate cu Directiva (UE) 2015/2366.

(59)În funcție de serviciile pe care le furnizează și de riscurile specifice asociate fiecăruia dintre aceste tipuri de servicii, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să facă obiectul unor cerințe adaptate în mod specific serviciilor respective. Furnizorii de servicii de criptoactive care furnizează serviciul de custodie și de administrare a criptoactivelor în numele unor terți ar trebui să aibă o relație contractuală cu clienții lor, bazată pe dispoziții contractuale obligatorii, și ar trebui să stabilească și să pună în aplicare o politică de custodie. Acești furnizori de servicii de criptoactive ar trebui, de asemenea, să fie trași la răspundere pentru orice daune care ar rezulta în urma unui incident din domeniul TIC, inclusiv a unui incident survenit ca urmare a unui atac cibernetic, a unui furt sau a unei funcționări defectuoase a sistemelor.

(60)Pentru a se asigura o funcționare ordonată a piețelor criptoactivelor, ar trebui ca furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de tranzacționare pentru criptoactive să dispună de norme de exploatare detaliate, să se asigure că sistemele și procedurile lor sunt suficient de reziliente și să facă obiectul unor cerințe de transparență pre și post-tranzacționare adaptate piețelor de criptoactive. Furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să se asigure că tranzacțiile efectuate pe platformele lor de tranzacționare pentru criptoactive sunt decontate și înregistrate rapid pe infrastructura DLT. Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de tranzacționare pentru criptoactive ar trebui, de asemenea, să aibă o structură transparentă a comisioanelor percepute pentru serviciile furnizate, pentru a se evita plasarea unor ordine care ar putea contribui la abuzul de piață sau la condiții de tranzacționare dezordonate.

(61)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, furnizorii de servicii de criptoactive care realizează schimburi de criptoactive contra unor monede fiduciare sau contra altor criptoactive prin utilizarea capitalului lor propriu ar trebui să stabilească o politică comercială nediscriminatorie. Ei ar trebui să publice fie cotații ferme, fie metoda pe care o utilizează pentru a stabili prețul criptoactivelor pe care doresc să le cumpere sau să le vândă. Ei ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor cerințe privind transparența post-tranzacționare. Furnizorii de servicii de criptoactive care execută ordine aferente criptoactivelor în numele unor terți ar trebui să stabilească o politică de executare a ordinelor și ar trebui să urmărească întotdeauna obținerea celui mai bun rezultat posibil pentru clienții lor. Ei ar trebui să ia toate măsurile rezonabile pentru a evita utilizarea abuzivă a informațiilor legate de ordinele clienților de către angajații lor. Furnizorii de servicii de criptoactive care primesc ordine și transmit ordinele respective altor furnizori de servicii legate de criptoactive ar trebui să pună în aplicare proceduri pentru transmiterea promptă și adecvată a acestor ordine. Furnizorii de servicii de criptoactive nu ar trebui să primească niciun fel de beneficii monetare sau nemonetare pentru transmiterea ordinelor respective către o anumită platformă de tranzacționare pentru criptoactive sau către orice alt furnizor de servicii de criptoactive.

(62)Furnizorii de servicii de criptoactive care plasează criptoactive în numele unor utilizatori potențiali ar trebui să le comunice acestor persoane informații cu privire la modul în care intenționează să furnizeze serviciul înainte de încheierea unui contract. Ei ar trebui, de asemenea, să instituie măsuri specifice pentru a preveni conflictele de interese care decurg din activitatea respectivă.

(63)Pentru a se asigura protecția consumatorilor, furnizorii de servicii de criptoactive care oferă consultanță cu privire la criptoactive, fie la cererea unui terț, fie din proprie inițiativă, ar trebui să efectueze o evaluare preliminară a experienței, cunoștințelor, obiectivelor și capacității de a suporta pierderi ale clienților lor. În cazul în care clienții nu le furnizează informații furnizorilor de servicii de criptoactive cu privire la experiența, cunoștințele, obiectivele și capacitatea lor de a suporta pierderi sau este evident că respectivii clienți nu au o experiență sau cunoștințe suficiente pentru a înțelege riscurile implicate sau nu au capacitatea de a suporta pierderi, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să îi avertizeze pe clienții în cauză că este posibil ca respectivele criptoactive sau servicii de criptoactive să nu fi potrivite pentru ei. Atunci când oferă consultanță, furnizorii de servicii de criptoactive ar trebui să întocmească un raport care să sintetizeze nevoile și cerințele clienților, precum și consultanța acordată.

(64)Este necesar să se asigure încrederea utilizatorilor în piețele de criptoactive și în integritatea pieței. Prin urmare, este necesar să se stabilească norme pentru a descuraja abuzul de piață în cazul criptoactivelor care sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive. Cu toate acestea, întrucât emitenții de criptoactive și furnizorii de servicii de criptoactive sunt adesea IMM-uri, ar fi disproporționat ca acestora să li se aplice toate dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 44 . Prin urmare, este necesar să se stabilească norme specifice care să interzică anumite comportamente care ar submina probabil încrederea utilizatorilor în piețele de criptoactive și în integritatea acestor piețe, inclusiv utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, divulgarea ilegală de informații privilegiate și manipularea pieței legată de criptoactive. Aceste norme speciale privind abuzul de piață comis în legătură cu criptoactivele ar trebui să fie aplicate în cazul în care criptoactivele sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

(65)Autorităților competente ar trebui să li se confere competențe suficiente pentru a supraveghea emiterea de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau de tokenuri asimilate monedelor electronice, și a-i supraveghea pe furnizorii de servicii de criptoactive, inclusiv competența de a suspenda sau de a interzice o emisiune de criptoactive sau furnizarea unui serviciu de criptoactive, precum și de a investiga încălcările normelor privind abuzul de piață. Având în vedere caracterul transfrontalier al piețelor de criptoactive, autoritățile competente ar trebui să coopereze între ele pentru a detecta și a descuraja orice încălcare a cadrului juridic care reglementează criptoactivele și piețele de criptoactive. Autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a impune sancțiuni emitenților de criptoactive, inclusiv emitenților de tokenuri raportate la active sau de tokenuri asimilate monedelor electronice, precum și furnizorilor de servicii de criptoactive.

(66)Tokenurile semnificative raportate la active pot fi utilizate ca mijloc de schimb și pentru a efectua volume mari de operațiuni de plată la nivel transfrontalier. Pentru a se evita arbitrajul de supraveghere între statele membre, este necesar să se încredințeze ABE sarcina de a-i supraveghea pe emitenții de tokenuri semnificative raportate la active de îndată ce aceste tokenuri raportate la active au fost clasificate ca semnificative.

(67)ABE ar trebui să instituie un colegiu de supraveghetori pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active. Acești emitenți se află de obicei în centrul unei rețele de entități care asigură emiterea acestor criptoactive, transferul și distribuția lor către deținători. Prin urmare, membrii colegiului de supraveghetori ar trebui să includă toate autoritățile competente ale entităților relevante și ale furnizorilor de servicii de criptoactive care asigură, printre altele, custodia activelor de rezervă și operarea platformelor de tranzacționare pentru criptoactive pe care sunt admise la tranzacționare tokenurile semnificative raportate la active, precum și ale furnizorilor de servicii de criptoactive care asigură custodia și administrarea tokenurilor semnificative raportate la active în numele deținătorilor. Colegiul de supraveghetori ar trebui să faciliteze cooperarea și schimbul de informații între membrii săi și ar trebui să emită avize fără caracter obligatoriu cu privire la măsurile de supraveghere sau la modificările legate de autorizarea emitenților de tokenuri semnificative raportate la active sau cu privire la entitățile relevante care furnizează servicii sau activități în legătură cu tokenurile semnificative raportate la active.

(68)Autoritățile competente responsabile cu supravegherea în temeiul Directivei 2009/110/CE ar trebui să îi supravegheze pe emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice. Cu toate acestea, având în vedere utilizarea potențială pe scară largă a tokenurilor semnificative asimilate monedelor electronice ca mijloc de plată și riscurile pe care acestea le pot prezenta pentru stabilitatea financiară, este necesar ca emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice să facă obiectul unei duble supravegheri, atât din partea autorităților competente, cât și a ABE. ABE ar trebui să supravegheze respectarea de către emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice a cerințelor suplimentare specifice prevăzute în prezentul regulament pentru tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice.

(69)ABE ar trebui să instituie un colegiu de supraveghetori pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. Emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice se află de obicei în centrul unei rețele de entități care asigură emiterea acestor criptoactive, transferul și distribuția lor către deținători. Prin urmare, membrii colegiului de supraveghetori pentru emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice ar trebui să includă toate autoritățile competente ale entităților relevante și ale furnizorilor de servicii de criptoactive care asigură, printre altele, operarea platformelor de tranzacționare pentru criptoactive pe care sunt admise la tranzacționare tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice, precum și ale furnizorilor de servicii legate de criptoactive care asigură custodia și administrarea tokenurilor semnificative asimilate monedelor electronice în numele deținătorilor. Colegiul de supraveghetori pentru emitenții de tokenuri semnificative asociate monedelor electronice ar trebui să faciliteze cooperarea și schimbul de informații între membrii săi și ar trebui să emită avize fără caracter obligatoriu cu privire la modificările legate de autorizarea sau supravegherea emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice sau cu privire la entitățile relevante care furnizează servicii sau activități în legătură cu tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice.

(70)Pentru a-i supraveghea pe emitenții de tokenuri semnificative raportate la active, ABE ar trebui să aibă, printre altele, competența de a efectua inspecții la fața locului, de a lua măsuri de supraveghere și de a aplica amenzi. ABE ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a supraveghea respectarea de către emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice a cerințelor suplimentare prevăzute în prezentul regulament.

(71)ABE ar trebui să perceapă taxe de la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și de la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice pentru a-și acoperi costurile, inclusiv cheltuielile indirecte. Pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active, taxa ar trebui să fie proporțională cu volumul activelor lor de rezervă. Pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, taxa ar trebui să fie proporțională cu cuantumul fondurilor primite în schimbul tokenurilor semnificative asimilate monedelor electronice.

(72)Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în scopul de a modifica definițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a le adapta la evoluțiile pieței și ale tehnologiei, pentru a preciza criteriile și pragurile pe baza cărora să se stabilească dacă un token raportat la active sau un token asimilat monedelor electronice ar trebui clasificat ca semnificativ și pentru a specifica tipul și cuantumul taxelor care pot fi percepute de ABE pentru supravegherea emitenților de tokenuri semnificative raportate la active sau de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 45 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(73)Pentru a promova aplicarea consecventă a prezentului regulament, inclusiv protecția adecvată a investitorilor și a consumatorilor din întreaga Uniune, ar trebui elaborate standarde tehnice. Ar fi eficient și oportun ca ABE și ESMA, în calitate de organisme cu o înaltă specializare, să fie însărcinate cu elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare care nu implică alegeri la nivelul politicilor, pe care să le înainteze Comisiei.

(74)Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standardele tehnice de reglementare elaborate de ABE și ESMA în ceea ce privește procedura de aprobare a cărților albe pentru criptoactive elaborate de instituțiile de credit în contextul emiterii de tokenuri raportate la active, informațiile care trebuie furnizate în cererea de autorizare depusă de emitentul de tokenuri raportate la active, metodologia pentru calcularea cerințelor de capital pentru emitenții de tokenuri raportate la active, cadrul de guvernanță pentru emitenții de tokenuri raportate la active, informațiile necesare pentru evaluarea unei participații calificate la capitalul unui emitent de tokenuri raportate la active, procedura de gestionare a conflictelor de interese stabilită de emitenții de tokenuri raportate la active, tipul de active în care pot investi emitenții de tokenuri raportate la active, obligațiile impuse furnizorilor de servicii legate de criptoactive menite să asigure lichiditatea tokenurilor raportate la active, procedura de tratare a plângerilor depuse de emitenții de tokenuri raportate la active, funcționarea colegiului de supraveghetori pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, informațiile necesare pentru evaluarea participațiilor calificate la capitalul furnizorului de servicii de criptoactive, schimbul de informații între autoritățile competente, ABE și ESMA în temeiul prezentului regulament și cooperarea dintre autoritățile competente și țările terțe. Comisia ar trebui să adopte respectivele standarde tehnice de reglementare prin intermediul unor acte delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 46 și cu Regulamentul (UE)r. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 47 .

(75)Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare elaborate de ABE și ESMA în ceea ce privește formatele care pot fi citite automat ale cărților albe pentru criptoactive, formularele standard, modelele și procedurile pentru cererea de autorizare ca emitent de tokenuri raportate la active, formularele standard și modelul pentru schimbul de informații între autoritățile competente și între autoritățile competente, ABE și ESMA. Comisia ar trebui să adopte respectivele standarde tehnice de punere în aplicare prin intermediul unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 și cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(76)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume abordarea problemei fragmentării cadrului juridic aplicabil emitenților de criptoactive și furnizorilor de servicii de criptoactive și asigurarea bunei funcționări a piețelor de criptoactive, asigurând în același timp protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii prin crearea unui cadru care ar permite dezvoltarea unei piețe transfrontaliere mai mari pentru criptoactive și furnizorii de servicii de criptoactive, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(77)Pentru a se evita perturbarea participanților la piață care furnizează servicii și desfășoară activități legate de criptoactivele care au fost emise înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, emitenții de astfel de criptoactive ar trebui să fie scutiți de obligația de a publica o carte albă pentru criptoactive, precum și de alte cerințe aplicabile. Cu toate acestea, dispozițiile tranzitorii în cauză nu ar trebui să se aplice în cazul emitenților de tokenuri raportate la active, al emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice sau al furnizorilor de servicii de criptoactive cărora, în orice caz, ar trebui să li se acorde o autorizație de îndată ce începe să se aplice prezentul regulament.

(78)Avertizorii de integritate pot supune atenției autorităților competente informații noi susceptibile să contribuie la identificarea eventualelor încălcări ale prezentului regulament și la impunerea de sancțiuni. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să asigure existența unor proceduri adecvate care să permită avertizorilor de integritate să înștiințeze autoritățile competente cu privire la încălcările efective sau potențiale ale prezentului regulament și să le ofere protecție împotriva eventualelor represalii. Acest lucru ar trebui realizat prin modificarea Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului 48 astfel încât aceasta să se aplice încălcărilor prezentului regulament.

(79)Data aplicării prezentului regulament ar trebui amânată cu 18 luni pentru a permite adoptarea standardelor tehnice de reglementare, a standardelor tehnice de punere în aplicare și a actelor delegate care sunt necesare pentru specificarea anumitor elemente ale prezentului regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I
Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1
Obiect

Prezentul regulament stabilește norme uniforme cu privire la următoarele aspecte:

(a)cerințele în materie de transparență și publicare de informații pentru emiterea de criptoactive și admiterea la tranzacționare a criptoactivelor;

(b)autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive, precum și a emitenților de tokenuri raportate la active și a emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice;

(c)funcționarea, organizarea și guvernanța emitenților de tokenuri raportate la active, a emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice și a furnizorilor de servicii de criptoactive;

(d)normele de protecție a consumatorilor în materie de emitere, tranzacționare, schimb și custodie de criptoactive;

(e)măsuri de prevenire a abuzului de piață pentru a se asigura integritatea piețelor criptoactivelor.

Articolul 2
Domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament se aplică persoanelor care sunt implicate în emiterea de criptoactive sau care furnizează servicii legate de criptoactive în Uniune.

2.Cu toate acestea, prezentul regulament nu se aplică criptoactivelor care pot fi considerate drept:

(a)instrumente financiare, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE;

(b)monedă electronică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE, cu excepția cazului în care criptoactivele pot fi considerate tokenuri asimilate monedelor electronice în temeiul prezentului regulament;

(c)depozite, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului 49 ;

(d)depozite structurate, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 43 din Directiva 2014/65/UE;

(e)securitizare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului 50 .

3.Prezentul regulament nu se aplică următoarelor entități și persoane:

(a)Băncii Centrale Europene, băncilor centrale naționale ale statelor membre atunci când acționează în calitatea lor de autoritate monetară sau altor autorități publice;

(b)societăților de asigurare sau societăților care exercită activitățile de reasigurare și de retrocesiune, astfel cum sunt definite în Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului 51 , atunci când desfășoară activitățile menționate în respectiva directivă;

(c)lichidatorului sau administratorului care acționează în cursul unei proceduri de insolvență, cu excepția cazului în care acționează în sensul articolului 42;

(d)persoanelor care furnizează servicii de criptoactive exclusiv întreprinderilor lor mamă, filialelor lor sau altor filiale ale întreprinderilor lor mamă;

(e)Băncii Europene de Investiții;

(f)Fondului european de stabilitate financiară și Mecanismului european de stabilitate;

(g)organizațiilor internaționale publice.

4.Atunci când emit tokenuri raportate la active, inclusiv tokenuri semnificative raportate la active, instituțiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE nu sunt supuse:

(a)dispozițiilor titlului III capitolul I, cu excepția articolelor 21 și 22;

(b)articolului 31.

5.Atunci când furnizează unul sau mai multe servicii de criptoactive, instituțiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE nu sunt supuse dispozițiilor titlului V capitolul I, cu excepția articolelor 57 și 58.

6.Firmele de investiții autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE nu sunt supuse dispozițiilor titlului V capitolul I, cu excepția articolelor 57, 58, 60 și 61, atunci când furnizează doar unul sau mai multe servicii de criptoactive echivalente serviciilor și activităților de investiții pentru care sunt autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE. În acest scop:

(a)serviciile de criptoactive definite la articolul 3 alineatul (1) punctul 11 din prezentul regulament sunt considerate a fi echivalente activităților de investiții menționate în anexa I secțiunea A punctele 8 și 9 din Directiva 2014/65/UE;

(b)serviciile de criptoactive definite la articolul 3 alineatul (1) punctele 12 și 13 din prezentul regulament sunt considerate a fi echivalente serviciilor de investiții menționate în anexa I secțiunea A punctul 3 din Directiva 2014/65/UE;

(c)serviciile de criptoactive definite la articolul 3 alineatul (1) punctul 14 din prezentul regulament sunt considerate a fi echivalente serviciilor de investiții menționate în anexa I secțiunea A punctul 2 din Directiva 2014/65/UE;

(d)serviciile de criptoactive definite la articolul 3 alineatul (1) punctul 15 din prezentul regulament sunt considerate a fi echivalente serviciilor de investiții menționate în anexa I secțiunea A punctele 6 și 7 din Directiva 2014/65/UE;

(e)serviciile de criptoactive definite la articolul 3 alineatul (1) punctul 16 din prezentul regulament sunt considerate a fi echivalente serviciilor de investiții menționate în anexa I secțiunea A punctul 1 din Directiva 2014/65/UE;

(f)serviciile de criptoactive definite la articolul 3 alineatul (1) punctul 17 din prezentul regulament sunt considerate a fi echivalente serviciilor de investiții menționate în anexa I secțiunea A punctul 5 din Directiva 2014/65/UE.

Articolul 3
Definiții

1.În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„tehnologia registrelor distribuite” sau „DLT” (distributed ledger technology) înseamnă un tip de tehnologie care sprijină înregistrarea distribuită a datelor criptate;

(2)„criptoactiv” înseamnă o reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară;

(3)„token raportat la active” înseamnă un tip de criptoactive care vizează menținerea unei valori stabile, prin raportare la valoarea mai multor monede fiduciare care au statut de mijloc legal de plată, a uneia sau a mai multor mărfuri ori a uneia sau a mai multor criptoactive sau a unei combinații de astfel de active;

(4)„token asimilat monedei electronice” înseamnă un tip de criptoactive al cărui scop principal este de a fi utilizat ca mijloc de schimb și care vizează menținerea unei valori stabile, prin referire la valoarea unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată;

(5)„token utilitar” înseamnă un tip de criptoactive care este destinat să asigure accesul digital la un bun sau un serviciu, disponibil pe DLT, și care este acceptat doar de către emitentul tokenului respectiv;

(6)„emitent de criptoactive” înseamnă o persoană juridică care oferă publicului orice tip de criptoactive sau care solicită admiterea criptoactivelor respective pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

(7)„ofertă publică” înseamnă o ofertă adresată unor terți în vederea achiziționării de criptoactive în schimbul unor monede fiduciare sau al altor criptoactive;

(8)„furnizor de servicii de criptoactive” înseamnă orice persoană a cărei ocupație sau activitate este furnizarea cu titlu profesional a unuia sau a mai multor servicii de criptoactive către terți;

(9)„serviciu de criptoactive” înseamnă oricare dintre serviciile și activitățile enumerate mai jos referitoare la orice criptoactiv:

(a)custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților;

(b)operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive;

(c)schimbul de criptoactive contra unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată;

(d)schimbul de criptoactive contra altor criptoactive;

(e)executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele terților;

(f)plasarea de criptoactive;

(g)primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele terților;

(h)oferirea de consultanță cu privire la criptoactive;

(10)„custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților” înseamnă păstrarea în condiții de siguranță a criptoactivelor sau exercitarea controlului, în numele terților, asupra criptoactivelor ori a mijloacelor de acces la astfel de criptoactive, dacă este cazul sub formă de chei de criptare private;

(11)„operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive” înseamnă gestionarea uneia sau a mai multor platforme de tranzacționare pentru criptoactive, în cadrul cărora mai multe părți terțe care cumpără și vând participații aferente criptoactivelor pot interacționa într-un mod care duce la încheierea unui contract, fie prin schimbul unui criptoactiv contra unui alt criptoactiv, fie prin schimbul unui criptoactiv contra unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată;

(12)„schimbul de criptoactive contra unei monede fiduciare” înseamnă încheierea cu părți terțe de contracte de cumpărare sau de vânzare referitoare la criptoactive contra unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată, utilizând capital propriu;

(13)„schimbul de criptoactive contra altor criptoactive” înseamnă încheierea cu părți terțe de contracte de cumpărare sau de vânzare referitoare la criptoactive contra altor criptoactive, utilizând capital propriu;

(14)„executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele unor terți” înseamnă încheierea de acorduri de cumpărare sau de vânzare a unuia sau a mai multor criptoactive sau de subscriere a unuia sau a mai multor criptoactive în numele unor terți;

(15)„plasarea de criptoactive” înseamnă comercializarea de criptoactive nou-emise sau de criptoactive deja emise, dar care nu sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, către cumpărători specifici și care nu presupune o ofertă publică sau o ofertă către deținătorii existenți de criptoactive ale emitentului;

(16)„primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele unor terți” înseamnă primirea de la o persoană a unui ordin de cumpărare sau de vânzare a unuia sau a mai multor criptoactive ori de subscriere a unuia sau a mai multor criptoactive și transmiterea ordinului respectiv către un terț în vederea executării;

(17)„oferirea de consultanță cu privire la criptoactive” înseamnă oferirea, formularea sau acceptarea de a formula recomandări personalizate sau specifice adresate unei părți terțe, fie la cererea părții terțe, fie din inițiativa furnizorului de servicii de criptoactive care oferă consultanța, cu privire la achiziționarea sau vânzarea unuia sau a mai multor criptoactive ori cu privire la utilizarea serviciilor de criptoactive;

(18)„organ de conducere” înseamnă organul unui emitent de criptoactive sau al unui furnizor de criptoactive care este numit în conformitate cu dreptul intern, care este abilitat să stabilească strategia, obiectivele și direcția generală a entității, care supervizează și monitorizează procesul decizional în materie de management și din care fac parte persoane care conduc activitatea entității;

(19)„instituție de credit” înseamnă o instituție de credit astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(20)„investitori calificați” înseamnă „investitori calificați” astfel cum sunt definiți la articolul 2 litera (e) din Regulamentul (UE) 2017/1129;

(21)„active de rezervă” înseamnă coșul alcătuit din monede fiduciare care au statut de mijloc legal de plată, mărfuri sau criptoactive, care garantează valoarea tokenurilor raportate la active, ori investițiile realizate cu aceste active;

(22)„stat membru de origine” înseamnă:

(a)în cazul în care emitentul criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, își are sediul social sau o sucursală în Uniune, statul membru în care emitentul criptoactivelor își are sediul social sau o sucursală;

(b)în cazul în care emitentul criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, nu își are sediul social în Uniune, dar are două sau mai multe sucursale în Uniune, statul membru ales de către emitent din rândul statelor membre în care emitentul are sucursale;

(c)în cazul în care emitentul criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, este stabilit într-o țară terță și nu are nicio sucursală în Uniune, emitentul respectiv poată se aleagă fie statul membru în care criptoactivele vor fi oferite publicului pentru prima dată, fie statul membru în care se depune prima cerere de admitere la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

(d)în cazul emitentului de tokenuri raportate la active, statul membru în care își are sediul social emitentul tokenurilor raportate la active;

(e)în cazul emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice, statele membre în care emitentul de tokenuri asimilate monedelor electronice este autorizat ca instituție de credit în temeiul Directivei 2013/36/UE sau ca instituție emitentă de monedă electronică în temeiul Directivei 2009/110/CE;

(f)în cazul furnizorilor de servicii de criptoactive, statul membru în care își are sediul social furnizorul de servicii de criptoactive;

(23)„stat membru gazdă” înseamnă statul membru în care un emitent de criptoactive a lansat o ofertă publică de criptoactive sau în care solicită admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive sau în care furnizorul de servicii de criptoactive furnizează servicii de criptoactive, atunci când acest stat membru diferă de statul membru de origine;

(24)„autoritate competentă” înseamnă:

(a) autoritatea desemnată de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 81 pentru emitenții de criptoactive, emitenții de tokenuri raportate la active și furnizorii de servicii de criptoactive;

(b)autoritatea desemnată de fiecare stat membru în vederea aplicării Directivei 2009/110/CE pentru emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice;

(25) „marfă” înseamnă „marfă” în sensul articolului 2 punctul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei 52 ;

(26)„participație calificată” înseamnă deținerea, directă sau indirectă, în cadrul unui emitent de tokenuri raportate la active sau al unui furnizor de servicii de criptoactive, a unei participații care reprezintă cel puțin 10 % din capital sau din drepturile de vot, astfel cum se prevede la articolele 9 și 10 din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului 53 , având în vedere condițiile de reunire a acestor participații stabilite la articolul 12 alineatele (4) și (5) din directiva menționată, sau care permite exercitarea unei influențe semnificative asupra administrării firmei de investiții în care este deținută participația respectivă;

(27)„informații privilegiate” înseamnă informațiile cu caracter precis care nu au fost făcute publice, care se referă în mod direct sau indirect la unul sau mai mulți emitenți de criptoactive sau la unul sau mai multe criptoactive și care, în cazul în care ar fi făcute publice, ar influența probabil în mod semnificativ prețul respectivelor criptoactive;

(28)„consumator” înseamnă orice persoană fizică ce acționează în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa comercială, economică, meșteșugărească sau liberală.

2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 121 care să specifice elementele tehnice ale definițiilor prevăzute la alineatul (1) și să adapteze definițiile respective în funcție de evoluțiile pieței și de evoluțiile tehnologice.

TITLUL II
Criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice

Articolul 4
Ofertele de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, și admiterea acestor criptoactive la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive

1.Niciun emitent de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, nu oferă, în Uniune, publicului astfel de criptoactive și nici nu solicită admiterea acestor criptoactive la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, cu excepția cazului în care emitentul respectiv:

(a)este o persoană juridică;

(b)a elaborat o carte albă pentru criptoactive în privința criptoactivelor respective, în conformitate cu articolul 5;

(c)a notificat cartea albă pentru criptoactive, în conformitate cu articolul 7;

(d)a publicat cartea albă pentru criptoactive, în conformitate cu articolul 8;

(e)îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 13.

2.Alineatul (1) literele (b)-(d) nu se aplică în cazul în care:

(a)criptoactivele sunt oferite în mod gratuit;

(b)criptoactivele sunt create automat prin minerit, ca recompensă pentru întreținerea DLT sau pentru validarea tranzacțiilor;

(c)criptoactivele sunt unice și nu sunt fungibile cu alte criptoactive;

(d)criptoactivele sunt oferite unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice per stat membru dacă aceste persoane acționează pe cont propriu;

(e)pe o perioadă de 12 luni, contravaloarea totală a unei oferte publice de criptoactive în Uniune nu depășește 1 000 000 EUR sau suma echivalentă în altă monedă sau în criptoactive;

(f)oferta publică de criptoactive se adresează exclusiv investitorilor calificați, iar criptoactivele pot fi deținute numai de către investitori calificați.

În sensul literei (a), nu se consideră că criptoactivele sunt oferite în mod gratuit în cazul în care cumpărătorii trebuie să furnizeze sau să se angajeze să furnizeze date cu caracter personal emitentului în schimbul criptoactivelor respective sau în cazul în care emitentul criptoactivelor respective primește de la potențialii deținători ai respectivelor criptoactive taxe, comisioane, beneficii pecuniare sau beneficii nepecuniare percepute în contul unor terți, în schimbul respectivelor criptoactive.

3.În cazul în care oferta publică de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, vizează tokenurile utilitare pentru un serviciu care nu este încă operațional, durata ofertei publice, astfel cum este descrisă în cartea albă pentru criptoactive, nu trebuie să depășească 12 luni.

Articolul 5
Conținutul și forma cărții albe pentru criptoactive

1.Cartea albă pentru criptoactive, menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (b), trebuie să conțină toate informațiile următoare:

(a)o descriere detaliată a emitentului și o prezentare a principalilor participanți implicați în conceperea și dezvoltarea proiectului;

(b)o descriere detaliată a proiectului emitentului, tipul de criptoactive care va fi oferit publicului sau pentru care se solicită admiterea la tranzacționare, motivele pentru care criptoactivele vor fi oferite publicului sau motivele pentru care se solicită admiterea la tranzacționare și utilizarea preconizată a monedei fiduciare sau a altor criptoactive colectate prin intermediul ofertei publice;

(c)o descriere detaliată a caracteristicilor ofertei publice, în special numărul de criptoactive care urmează să fie emise sau pentru care se solicită admiterea la tranzacționare, prețul de emisiune al criptoactivelor, precum și termenele și condițiile subscrierii;

(d)o descriere detaliată a drepturilor și obligațiilor aferente criptoactivelor, precum și a procedurilor și a condițiilor de exercitare a acestor drepturi;

(e)informații privind tehnologia-suport și standardele aplicate de emitentul criptoactivelor care permit deținerea, stocarea și transferul respectivelor criptoactive;

(f)o descriere detaliată a riscurilor legate de emitentul criptoactivelor, de criptoactive, de oferta publică de criptoactive și de punerea în aplicare a proiectului;

(g)elementele publicării de informații menționate în anexa I.

2.Toate informațiile menționate la alineatul (1) trebuie să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare. Cartea albă pentru criptoactive nu trebuie să conțină omisiuni semnificative și trebuie prezentată într-o formă concisă și ușor de înțeles.

3.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină următoarea mențiune: „Emitentul criptoactivelor își asumă întreaga răspundere pentru conținutul prezentei cărți albe pentru criptoactive. Prezenta cartea albă pentru criptoactive nu a fost revizuită sau aprobată de nicio autoritate competentă a unui stat membru al Uniunii Europene.”

4.Cartea albă pentru criptoactive nu trebuie să conțină nicio afirmație privind valoarea viitoare a criptoactivelor, alta decât mențiunea prevăzută la alineatul (5), cu excepția cazului în care emitentul respectivelor criptoactive poate să garanteze valoarea viitoare.

5.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină o mențiune clară și lipsită de ambiguitate, din care să reiasă că:

(a)criptoactivele își pot pierde valoarea parțial sau integral;

(b)criptoactivele nu pot fi transferate întotdeauna;

(c)criptoactivele pot să nu fie lichide;

(d)în cazul în care oferta publică se referă la tokenuri utilitare, este posibil ca aceste tokenuri utilitare să nu poată fi schimbate contra bunului sau serviciului promis în cartea albă pentru criptoactive, mai ales în cazul în care proiectul eșuează sau este întrerupt.

6.Fiecare carte albă pentru criptoactive trebuie să conțină o declarație a organului de conducere al emitentului criptoactivelor. În declarația respectivă trebuie să se confirme faptul că cartea albă pentru criptoactive respectă cerințele de la prezentul titlu și că, potrivit cunoștințelor de care dispune organul de conducere, informațiile prezentate în cartea albă pentru criptoactive sunt corecte și nu s-au omis elemente importante.

7.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină un rezumat care prezintă pe scurt și într-un limbaj fără jargon tehnic informații esențiale cu privire la oferta publică de criptoactive sau cu privire la intenția de admitere la tranzacționare a criptoactivelor pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, în special informații cu privire la elementele esențiale ale criptoactivelor vizate. Prin formatul și conținutul rezumatului cărții albe pentru criptoactive trebuie să se transmită, alături de cartea albă pentru criptoactive, informații adecvate cu privire la elementele esențiale ale criptoactivelor în cauză, astfel încât potențialii cumpărători de criptoactive să poată să ia o decizie în cunoștință de cauză. Rezumatul trebuie să cuprindă un avertisment din care să reiasă:

(a)că rezumatul ar trebui citit ca o introducere la cartea albă pentru criptoactive;

(b)că potențialul cumpărător ar trebui să ia decizia de achiziționare a unui criptoactiv pe baza conținutului integral al cărții albe pentru criptoactive;

(c)că oferta publică de criptoactive nu constituie o ofertă de instrumente financiare sau o ofertă de a vinde instrumente financiare și că orice astfel de ofertă de instrumente financiare sau ofertă de a vinde instrumente financiare poate fi făcută numai prin intermediul unui prospect sau al altor documente de ofertă în temeiul dreptului intern;

(d)că o carte albă pentru criptoactive nu constituie un prospect, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2017/1129, sau un alt document de ofertă în temeiul legislației Uniunii sau al dreptului intern.

8.Fiecare carte albă pentru criptoactive trebuie datată.

9.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să fie redactată în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale.

10.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să fie pusă la dispoziție în formate care pot fi citite automat.

11.După consultarea ABE, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea stabilirii de formulare, formate și proceduri standard în sensul alineatului (10).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 6
Comunicările cu caracter publicitar

Orice comunicare cu caracter publicitar referitoare la o ofertă publică de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, sau la admiterea acestor criptoactive la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să respecte toate condițiile de mai jos:

(a)comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie identificate în mod clar ca atare;

(b)informațiile incluse în comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare;

(c)informațiile din comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie consecvente cu informațiile din cartea albă pentru criptoactive în cazul în care, în conformitate cu articolul 4, este necesară o carte albă pentru criptoactive;

(d)comunicările cu caracter publicitar trebuie să menționeze în mod clar că s-a publicat o carte albă pentru criptoactive și să indice adresa site-ului emitentului criptoactivelor în cauză.

Articolul 7
Notificarea cărții albe pentru criptoactive și, dacă este cazul, a comunicărilor cu caracter publicitar

1.Autoritățile competente nu trebuie să impună aprobarea ex ante a cărții albe pentru criptoactive și nici a comunicărilor cu caracter publicitar aferente acesteia înainte de publicarea lor.

2.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, trebuie să notifice autorității competente din statul lor membru de origine cartea albă pentru criptoactive și, în cazul comunicărilor cu caracter publicitar menționate la articolul 6, comunicările cu caracter publicitar, cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de publicarea cărții albe pentru criptoactive. Autoritatea competentă respectivă poate exercita competențele prevăzute la articolul 82 alineatul (1).

3.În notificarea cărții albe pentru criptoactive trebuie să se explice motivele pentru care criptoactivul descris în cartea albă pentru criptoactive nu trebuie considerat:

(a)instrument financiar, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE;

(b)monedă electronică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE;

(c)depozit, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Directiva 2014/49/UE;

(d)depozit structurat, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 43 din Directiva 2014/65/UE.

4.Alături de notificarea menționată la alineatele (2) și (3), emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, trebuie să prezinte autorității competente din statul lor membru de origine o listă a statelor membre gazdă, dacă este cazul, în care intenționează să ofere publicului criptoactive sau să solicite admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive. De asemenea, emitenții respectivi trebuie să informeze statul lor membru de origine cu privire la data de începere a ofertei publice preconizate sau a admiterii preconizate la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

Autoritatea competentă a statului membru de origine trebuie să notifice autorității competente din statul membru gazdă oferta publică preconizată sau admiterea preconizată la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive în termen de două zile lucrătoare de la primirea listei menționate la primul paragraf.

5.Autoritățile competente trebuie să comunice ESMA cărțile albe pentru criptoactive care le-au fost notificate, precum și data notificării lor. ESMA trebuie să pună la dispoziție, în registrul menționat la articolul 57, cărțile albe notificate pentru criptoactive.

Articolul 8
Publicarea cărții albe pentru criptoactive și, dacă este cazul, a comunicărilor cu caracter publicitar

1.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, trebuie să publice cartea albă pentru criptoactive și, dacă este cazul, comunicările cu caracter publicitar pe site-ul lor, care trebuie să fie accesibile publicului cel târziu la data de începere a ofertei publice a respectivelor criptoactive sau a admiterii respectivelor criptoactive la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive. Cartea albă pentru criptoactive și, dacă este cazul, comunicările cu caracter publicitar trebuie să rămână disponibile pe site-ul emitentului atât timp cât criptoactivele sunt deținute de public.

2.Cartea albă pentru criptoactive publicată și, după caz, comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie identice cu versiunea notificată autorității competente relevante în conformitate cu articolul 7 sau, după caz, cu varianta modificată în conformitate cu articolul 11.

Articolul 9
Ofertele publice de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, care sunt limitate în timp

1.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, care stabilesc un termen-limită pentru oferta publică a criptoactivelor respective trebuie să publice pe site-ul lor rezultatul ofertei în termen de 16 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de subscriere.

2.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, care stabilesc un termen-limită pentru oferta lor publică de criptoactive trebuie să dispună de mecanisme eficace de monitorizare și protecție a fondurilor sau a celorlalte criptoactive atrase pe durata respectivei oferte. În acest scop, emitenții respectivi trebuie să se asigure că fondurile sau celelalte criptoactive colectate pe durata ofertei publice sunt păstrate în custodie de oricare dintre următoarele entități:

(a)o instituție de credit, în cazul în care fondurile atrase pe durata ofertei publice iau forma monedelor fiduciare;

(b)un furnizor de servicii de criptoactive autorizat să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților.

Articolul 10
Permisiunea de a oferi publicului criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, sau de a solicita admiterea la tranzacționare a criptoactivelor respective pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive

1.După publicarea cărții albe pentru criptoactive în conformitate cu articolul 8 și, după caz, cu articolul 11, emitenții de criptoactive pot oferi criptoactivele lor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, pe întreg teritoriul Uniunii și pot solicita admiterea la tranzacționare a acestor criptoactive pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

2.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, care au publicat o carte albă pentru criptoactive în conformitate cu articolul 8 și, după caz, cu articolul 11, nu fac obiectul niciunei alte cerințe privind informațiile, în ceea ce privește oferta respectivelor criptoactive sau admiterea respectivelor criptoactive pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

Articolul 11
Modificarea după data publicării a cărților albe pentru criptoactive publicate și, după caz, a comunicărilor cu caracter publicitar publicate

1.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, trebuie să modifice cartea albă pentru criptoactive publicată și după caz, comunicările cu caracter publicitar publicate, pentru a descrie orice modificare sau fapt nou care ar putea influența în mod semnificativ decizia oricărui cumpărător potențial de a cumpăra astfel de criptoactive sau decizia deținătorilor de astfel de criptoactive de a vinde sau de a face schimb de astfel de criptoactive.

2.Emitentul trebuie să aducă imediat la cunoștința publicului, prin intermediul site-ului său, faptul că a notificat autorității competente din statul său membru de origine cartea albă pentru criptoactive modificată și trebuie să prezinte un rezumat al motivelor pentru care a notificat o carte albă pentru criptoactive modificată.

3.Ordinea prezentării informațiilor în cartea albă pentru criptoactive modificată și, dacă este cazul, în comunicările cu caracter publicitar modificate trebuie să fie consecventă cu cea din cartea albă pentru criptoactive sau din comunicările cu caracter publicitar publicate în conformitate cu articolul 8.

4.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, trebuie să notifice autorității competente din statul lor membru de origine cărțile albe pentru criptoactive modificate și, după caz, comunicările cu caracter publicitar modificate, inclusiv motivele pentru efectuarea acestor modificări, cu cel puțin șapte zile lucrătoare înainte de publicarea acestora. Autoritatea competentă respectivă poate exercita competențele prevăzute la articolul 82 alineatul (1).

5.În termen de două zile lucrătoare de la data primirii unui proiect de carte albă pentru criptoactive modificată și, dacă este cazul, a comunicărilor cu caracter publicitar modificate, autoritatea competentă a statului membru de origine trebuie să notifice autorității competente a statului membru gazdă, menționată la articolul 7 alineatul (4), cartea albă pentru criptoactive modificată și, după caz, comunicările cu caracter publicitar modificate.

6.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, trebuie să publice pe site-ul lor, în conformitate cu articolul 8, cartea albă pentru criptoactive modificată și, dacă este cazul, comunicările cu caracter publicitar modificate, inclusiv motivele modificării.

7.Cartea albă pentru criptoactive modificată și, după caz, comunicările cu caracter publicitar modificate trebuie să fie datate. Cea mai recentă carte albă pentru criptoactive modificată, și, după caz, comunicările cu caracter publicitar modificate trebuie identificate ca fiind versiunea aplicabilă. Toate cărțile albe pentru criptoactive modificate și, dacă este cazul, comunicările cu caracter publicitar modificate trebuie să rămână disponibile atât timp cât criptoactivele sunt deținute de public.

8.În cazul în care oferta publică se referă la tokenuri utilitare, modificările aduse în cartea albă pentru criptoactive modificată și, dacă este cazul, în comunicările cu caracter publicitar modificate nu trebuie să ducă la prelungirea termenului de 12 luni menționat la articolul 4 alineatul (3).

Articolul 12
Dreptul de retragere

1.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, oferă dreptul de retragere oricărui consumator care cumpără astfel de criptoactive direct de la emitent sau de la un furnizor de servicii de criptoactive care plasează criptoactive în numele emitentului respectiv.

Consumatorii au la dispoziție 14 zile calendaristice pentru a-și retrage acordul de achiziționare a criptoactivelor fără a suporta vreun cost și fără a oferi explicații. Perioada de retragere începe din ziua în care consumatorii își dau acordul de achiziționare a criptoactivelor respective.

2.Toate plățile primite de la un consumator, inclusiv, dacă este cazul, eventualele taxe, se rambursează fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în cel mult 14 zile de la data la care emitentul criptoactivelor sau un furnizor de servicii de criptoactive care plasează criptoactivele în numele emitentului respectiv este informat cu privire la decizia consumatorului de a se retrage din acord.

Rambursarea trebuie să se efectueze prin utilizarea acelorași mijloace de plată utilizate de consumator pentru tranzacția inițială, cu excepția cazului în care consumatorul și-a dat acordul expres pentru utilizarea altor mijloace de plată și cu condiția ca rambursarea să nu ocazioneze costuri suplimentare pentru consumator.

3.Emitenții de criptoactive trebuie să prezinte informații privind dreptul de retragere menționat la alineatul (1) în cartea lor albă pentru criptoactive.

4.Dreptul de retragere nu se aplică în cazul în care criptoactivele sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

5.În cazul în care emitenții de criptoactive au stabilit un termen pentru oferta publică a respectivelor criptoactive în conformitate cu articolul 9, dreptul de retragere nu se exercită după încheierea perioadei de subscriere.

Articolul 13
Obligațiile emitenților de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice

1.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice trebuie:

(a)să acționeze cu onestitate, corectitudine și profesionalism;

(b)să comunice cu deținătorii de criptoactive în mod corect, clar și neînșelător;

(c)să prevină, să identifice, să gestioneze și să facă publice conflictele de interese care pot apărea;

(d)să își mențină toate sistemele și protocoalele privind accesul securizat la nivelul standardelor adecvate ale Uniunii.

În sensul literei (d), ESMA, în cooperare cu ABE, elaborează orientări în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 pentru a specifica standardele Uniunii.

2.Emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, trebuie să acționeze în interesul superior al deținătorilor respectivelor criptoactive și trebuie să îi trateze în mod egal, cu excepția cazului în care tratamentul preferențial este menționat în cartea albă pentru criptoactive și, după caz, în comunicările cu caracter publicitar.

3.În cazul în care o ofertă publică de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, este anulată din orice motiv, emitenții respectivelor criptoactive trebuie să se asigure că toate fondurile colectate de la cumpărători sau de la potențialii cumpărători sunt returnate în mod corespunzător cât mai curând posibil.

Articolul 14
Răspunderea emitenților de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, pentru informațiile furnizate într-o carte albă pentru criptoactive

1.În cazul în care un emitent de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, sau organul său de conducere a încălcat dispozițiile articolului 5, prezentând în cartea sa albă pentru criptoactive sau într-o carte albă modificată pentru criptoactive informații care nu sunt complete, corecte sau clare sau prezentând informații care induc în eroare, deținătorul criptoactivelor poate solicita despăgubiri de la respectivul emitent de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, sau de la organul său de conducere pentru prejudiciul cauzat ca urmare a încălcării respective.

Orice excludere a răspunderii civile este lipsită de efecte juridice.

2.Deținătorii criptoactivelor sunt cei care trebuie să prezinte dovezi care să ateste că emitentul criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, a încălcat dispozițiile articolului 5 și că această încălcare a avut un impact asupra deciziei lor de a cumpăra, vinde sau schimba criptoactivele respective.

3.Un deținător de criptoactive nu poate să solicite despăgubiri pentru informațiile furnizate într-un rezumat, astfel cum este menționat la articolul 5 alineatul (7), inclusiv în traducerea acestuia, cu excepția cazului în care:

(a)rezumatul este înșelător, inexact sau contradictoriu în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru criptoactive;

(b)rezumatul nu furnizează, în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru criptoactive, informații esențiale care să îi ajute pe consumatori și investitori să decidă dacă să achiziționeze respectivele criptoactive.

4.Prezentul articol nu exclude alte acțiuni în răspundere civilă în conformitate cu dreptul intern.

TITLUL III

Tokenuri raportate la active

Capitolul 1

Autorizarea de a oferi publicului tokenuri raportate la active și de a solicita admiterea acestora la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive

Articolul 15
Autorizare

1.În cadrul Uniunii, niciun emitent de tokenuri raportate la active nu trebuie să ofere publicului astfel de tokenuri sau să solicite admiterea unor astfel de active la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, cu excepția cazului în care respectivii emitenții au fost autorizați în acest sens în conformitate cu articolul 19 de către autoritatea competentă din statul lor membru de origine.

2.Numai entitățile juridice care sunt stabilite în Uniune pot primi o autorizație în conformitate cu alineatul (1).

3.Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care:

(a)pe o perioadă de 12 luni, calculată la sfârșitul fiecărei zile calendaristice, volumul mediu de tokenuri raportate la active în circulație nu depășește 5 000 000 EUR sau suma echivalentă într-o altă monedă;

(b)oferta publică de tokenuri raportate la active se adresează exclusiv investitorilor calificați și tokenurile raportate la active pot fi deținute numai de către investitori calificați.

Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie, cu toate acestea, să elaboreze o carte albă pentru criptoactive, astfel cum se menționează la articolul 17, și trebuie să notifice autorității competente din statul lor membru de origine respectiva carte albă pentru criptoactive și, dacă este cazul, comunicările lor cu caracter publicitar, în conformitate cu articolul 7.

4.Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care emitenții de tokenuri raportate la active sunt autorizați ca instituție de credit în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2013/36/UE.

Cu toate acestea, emitenții respectivi trebuie să elaboreze o carte albă pentru criptoactive, astfel cum se menționează la articolul 17, și să transmită respectiva carte albă pentru criptoactive în vederea aprobării de către autoritatea competentă din statul lor membru de origine în conformitate cu alineatul (7).

5.Autorizația acordată de autoritatea competentă este valabilă în întreaga Uniune și îi permite emitentului să ofere în întreaga Uniune tokenurile raportate la active pentru care a primit autorizație sau să solicite admiterea la tranzacționare a respectivelor tokenuri raportate la active pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

6.Aprobarea acordată de către autoritatea competentă referitor la cartea albă pentru criptoactive a emitenților în temeiul articolului 19 sau referitor la cartea albă modificată pentru criptoactive în temeiul articolului 21 este valabilă în întreaga Uniune.

7.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza procedura de aprobare a unei cărți albe pentru criptoactive, menționată la alineatul (4).

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 16
Cererea de autorizare

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să transmită cererea lor de autorizare, astfel cum se menționează la articolul 15, autorității competente din statul lor membru de origine.

2.Cererea menționată la alineatul (1) trebuie să includă toate informațiile următoare:

(a)adresa emitentului solicitant;

(b)statutul emitentului solicitant;

(c)un program al operațiunilor, care să descrie modelul de afaceri pe care intenționează să îl urmeze emitentul solicitant;

(d)un aviz juridic din care să reiasă că tokenurile raportate la active nu se califică drept instrumente financiare, monedă electronică, depozite sau depozite structurate;

(e)o descriere detaliată a cadrului de guvernanță al emitentului solicitant;

(f)identitatea membrilor organului de conducere al emitentului solicitant;

(g)dovada că persoanele menționate la litera (f) se bucură de o bună reputație și dețin cunoștințele și experiența adecvate pentru a asigura gestionarea activității emitentului solicitant;

(h)după caz, dovada faptului că persoanele fizice care fie dețin, direct sau indirect, mai mult de 20 % din capitalul social sau din drepturile de vot ale emitentului solicitant, fie exercită, prin orice alte mijloace, controlul asupra emitentului solicitant, au o bună reputație și competența necesară;

(i)o carte albă pentru criptoactive, astfel cum se menționează la articolul 17;

(j)politicile și procedurile menționate la articolul 30 alineatul (5) literele (a)-(k);

(k)o descriere a acordurilor contractuale cu terții, menționate la articolul 30 alineatul (5) ultimul paragraf;

(l)o descriere a politicii de continuitate a activității a emitentului solicitant, menționată la articolul 30 alineatul (8);

(m)o descriere a mecanismelor de control intern și a procedurilor de gestionare a riscurilor menționate la articolul 30 alineatul (9);

(n)o descriere a procedurilor și a sistemelor de protejare a securității, inclusiv a securității cibernetice, a integrității și a confidențialității informațiilor, menționate la articolul 30 alineatul (10);

(o)o descriere a procedurilor instituite de emitentul solicitant pentru tratarea plângerilor, astfel cum sunt menționate la articolul 27;

3.În sensul alineatului (2) literele (g) și (h), emitenții de tokenuri raportate la active solicitanți trebuie să facă dovada tuturor elementelor următoare:

(a)în cazul tuturor persoanelor implicate în gestionarea emitentului de tokenuri raportate la active solicitant, lipsa condamnărilor sau sancțiunilor penale în temeiul normelor naționale în vigoare în domeniile dreptului comercial, al legislației în materie de insolvență, al legislației privind serviciile financiare, al legislației privind combaterea spălării banilor, al legislației privind combaterea terorismului, al fraudei sau al răspunderii profesionale;

(b)că membrii organului de conducere al emitentului de tokenuri raportate la active solicitant posedă, la nivel colectiv, suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a asigura administrarea emitentului de tokenuri raportate la active și că aceste persoane sunt obligate să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

4.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile pe care trebuie să le cuprindă cererea, pe lângă informațiile menționate la alineatul (2).

ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

5.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare prin care se stabilesc formularele, modelele și procedurile pentru cererea de autorizare.

ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 17
Conținutul și forma cărții albe pentru criptoactive de tipul tokenurilor raportate la active

1.Cartea albă pentru criptoactive menționată la articolul 16 alineatul (2) litera (i) trebuie să respecte toate cerințele prevăzute la articolul 4. Cu toate acestea, pe lângă informațiile menționate la articolul 4, cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină toate informațiile următoare:

(a)o descriere detaliată a cadrelor de guvernanță ale emitentului, inclusiv o descriere a rolului, a responsabilităților și a răspunderii entităților terțe menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h);

(b)o descriere detaliată a rezervei de active menționate la articolul 32;

(c)o descriere detaliată a acordurilor de custodie pentru activele de rezervă, care să cuprindă inclusiv separarea activelor, astfel cum se menționează la articolul 33;

(d)în cazul investirii activelor de rezervă, astfel cum se menționează la articolul 34, o descriere detaliată a politicii de investiții pentru respectivele active de rezervă;

(e)informații detaliate privind natura și puterea executorie a drepturilor, inclusiv a eventualelor drepturi de reconversie directe sau a eventualelor drepturi de creanță, pe care deținătorii de tokenuri raportate la active și orice persoană fizică sau juridică, astfel cum se menționează la articolul 35 alineatul (3), le pot avea asupra activelor de rezervă sau împotriva emitentului, precizându-se inclusiv modul în care aceste drepturi pot fi tratate în cadrul procedurilor de insolvență;

(f)în cazul în care emitentul nu oferă un drept direct asupra activelor de rezervă, informații detaliate cu privire la mecanismele menționate la articolul 35 alineatul (4) care au scopul de a asigura lichiditatea tokenurilor raportate la active;

(g)o descriere detaliată a procedurii de tratare a plângerilor menționată la articolul 27;

(h)elementele publicării de informații menționate în anexele I și II.

În sensul literei (e), în cazul în care nu li s-a acordat niciun drept de creanță și niciun drept de reconversie direct tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active, cartea albă pentru criptoactive trebuie să includă o mențiune clară și lipsită de ambiguitate potrivit căreia niciunul dintre deținătorii de criptoactive nu are un drept de creanță asupra activelor de rezervă și nici nu poate reconverti respectivele active de rezervă în niciun moment.

2.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină un rezumat care prezintă pe scurt și într-un limbaj fără jargon tehnic informații esențiale cu privire la oferta publică de tokenuri raportate la active sau cu privire la intenția de admitere la tranzacționare a tokenurilor raportate la active pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, în special informații cu privire la elementele esențiale ale tokenurilor raportate la active în cauză. Formatul și conținutul rezumatului cărții albe pentru criptoactive trebuie să transmită, alături de cartea albă pentru criptoactive, informații adecvate cu privire la elementele esențiale ale tokenurilor raportate la active în cauză, astfel încât potențialii cumpărători de tokenuri raportate la active să poată să ia o decizie în cunoștință de cauză. Rezumatul trebuie să cuprindă un avertisment din care să reiasă:

(a)că rezumatul ar trebui citit ca o introducere la cartea albă pentru criptoactive;

(b)că potențialul cumpărător ar trebui să ia decizia de achiziționare a unui token raportat la active pe baza conținutului integral al cărții albe pentru criptoactive;

(c)că oferta publică de tokenuri raportate la active nu constituie o ofertă de instrumente financiare sau o ofertă de a vinde instrumente financiare și că orice astfel de ofertă de instrumente financiare sau ofertă de a vinde instrumente financiare poate fi făcută numai prin intermediul unui prospect sau al altor documente de ofertă în temeiul dreptului intern;

(d)că o carte albă pentru criptoactive nu constituie un prospect, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2017/1129, sau un alt document de ofertă în temeiul legislației Uniunii sau al dreptului intern.

3.Fiecare carte albă pentru criptoactive trebuie datată.

4.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să fie redactată în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale.

5.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să fie pusă la dispoziție în formate care pot fi citite automat.

6.După consultarea ABE, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea stabilirii de formulare, formate și proceduri standard în sensul alineatului (10).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 18
Evaluarea cererii de autorizare

1.Autoritățile competente care primesc o cerere de autorizare, astfel cum se menționează la articolul 16, evaluează, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii, dacă cererea respectivă, inclusiv cartea albă pentru criptoactive menționată la articolul 16 alineatul (2) litera (i), este completă. Autoritățile competente notifică imediat emitentului solicitant dacă cererea, inclusiv cartea albă pentru criptoactive, este completă. În cazul în care cererea, inclusiv cartea albă pentru criptoactive, nu este completă, autoritățile competente stabilesc un termen până la care emitentul solicitant trebuie să transmită eventualele informații lipsă.

2.În termen de trei luni de la primirea unei cereri complete, autoritățile competente evaluează dacă emitentul solicitant respectă cerințele stabilite în prezentul titlu și adoptă un proiect de decizie riguros motivat prin care acordă sau refuză autorizarea. În cursul acestor trei luni, autoritățile competente pot solicita emitentului solicitant orice informații cu privire la cerere, inclusiv cu privire la cartea albă pentru criptoactive menționată la articolul 16 alineatul (2) litera (i).

3.După încheierea celor trei luni menționate la alineatul (2), autoritățile competente transmit proiectul lor de decizie emitentului solicitant, iar proiectul lor de decizie și dosarul de cerere îl transmit ABE, ESMA și BCE. În cazul în care emitentul solicitant este stabilit într-un stat membru a cărui monedă nu este euro sau în cazul în care o altă monedă decât euro este inclusă în activele de rezervă, autoritățile competente trebuie să consulte banca centrală a statului membru respectiv. Emitenții solicitanți au dreptul de a prezenta autorității lor competente observații și comentarii cu privire la proiectele de decizii.

4.În termen de două luni de la primirea proiectului de decizie și a dosarului de cerere, ABE, ESMA, BCE și, după caz, o bancă centrală, astfel cum se menționează la alineatul (3), emit un aviz cu caracter neobligatoriu privind cererea și transmit avizele lor fără caracter obligatoriu autorității competente în cauză. Autoritatea competentă respectivă ține seama în mod corespunzător de aceste avize fără caracter obligatoriu, precum și de observațiile și comentariile emitentului solicitant.

Articolul 19
Acordarea autorizației sau refuzarea acordării autorizației

1.În termen de o lună de la primirea avizului fără caracter obligatoriu menționat la articolul 18 alineatul (4), autoritățile competente adoptă o decizie motivată prin care acordă sau refuză să acorde autorizația emitentului solicitant și, în termen de cinci zile lucrătoare, notifică respectiva decizie emitentului solicitant. În cazul în care emitentul solicitant primește autorizația, se consideră că și cartea sa albă pentru criptoactive este aprobată.

2.Autoritățile competente refuză autorizația în cazul în care au motive obiective și demonstrabile să considere că:

(a)organul de conducere al emitentului solicitant poate prezenta o amenințare la adresa gestionării eficace, corecte și prudente și a continuității activității acestuia, precum și la adresa reflectării în mod corespunzător a intereselor clienților acestuia și a integrității pieței;

(b)emitentul solicitant nu îndeplinește sau este susceptibil să nu îndeplinească oricare dintre cerințele de la prezentul titlu;

(c)modelul de afaceri al emitentului solicitant poate prezenta o amenințare gravă la adresa stabilității financiare, a mecanismului de transmisie a politicii monetare sau a suveranității monetare.

3.Autoritățile competente informează ABE, ESMA și BCE și, după caz, băncile centrale menționate la articolul 18 alineatul (3) cu privire la toate autorizațiile acordate. ESMA include următoarele informații în registrul criptoactivelor și al furnizorilor de servicii de criptoactive menționat la articolul 57:

(a)denumirea, forma juridică și identificatorul entității juridice ale emitentului de tokenuri raportate la active;

(b)denumirea comercială, adresa fizică și site-ul emitentului de tokenuri raportate la active;

(c)cărțile albe pentru criptoactive sau cărțile albe modificate pentru criptoactive;

(d)orice alte servicii furnizate de emitentul tokenurilor raportate la active care nu intră sub incidența prezentului regulament, făcând trimitere la legislația Uniunii sau la legislația națională relevantă.

Articolul 20
Retragerea autorizației

1.Autoritățile competente retrag autorizația emitenților de tokenuri raportate la active în oricare dintre următoarele situații:

(a)emitentul nu și-a utilizat autorizația în termen de șase luni de la acordarea autorizației;

(b)emitentul nu și-a utilizat autorizația timp de șase luni consecutive;

(c)emitentul a obținut autorizația prin mijloace neregulamentare, inclusiv prin declarații false în cererea de autorizare menționată la articolul 16 sau într-o carte albă pentru criptoactive modificată în conformitate cu articolul 21;

(d)emitentul nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora i-a fost acordată autorizația;

(e)emitentul a încălcat grav dispozițiile prezentului titlu;

(f)emitentul face obiectul unui plan de lichidare ordonată, în conformitate cu legislația națională aplicabilă în materie de insolvență;

(g)emitentul a renunțat în mod expres la autorizație sau a decis să își sisteze operațiunile.

Emitenții de tokenuri raportate la active notifică autorității lor competente oricare dintre situațiile menționate la literele (f) și (g).

2.Autoritățile competente notifică fără întârziere autoritatea competentă a emitentului de tokenuri raportate la active cu privire la următoarele:

(a)faptul că o entitate terță, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (5) litera (h), și-a pierdut autorizația de instituție de credit, astfel cum se menționează la articolul 8 din Directiva 2013/36/UE, de furnizor de servicii de criptoactive, astfel cum se menționează la articolul 53 din prezentul regulament, de instituție de plată, astfel cum se menționează la articolul 11 din Directiva (UE) 2015/2366, sau de instituție emitentă de monedă electronică, astfel cum se menționează la articolul 3 din Directiva 2009/110/CE;

(b)faptul că un emitent de tokenuri raportate la active sau membrii organului său de conducere au încălcat dispozițiile de drept intern de transpunere a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului 54 în ceea ce privește spălarea banilor sau finanțarea terorismului.

3.Autoritățile competente retrag autorizația unui emitent de tokenuri raportate la active în cazul în care consideră că faptele menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) afectează buna reputație a organului de conducere al emitentului respectiv sau indică o disfuncție a cadrului de guvernanță sau a mecanismelor de control intern menționate la articolul 30.

Atunci când autorizația este retrasă, emitentul de tokenuri raportate la active trebuie să aplice procedura prevăzută la articolul 42.

Articolul 21
Modificarea cărților albe publicate pentru criptoactive de tipul tokenurilor raportate la active

1.Emitenții de tokenuri raportate la active notifică, de asemenea, autorității competente din statul membru de origine orice modificare preconizată a modelului de afaceri al emitentului care va avea probabil o influență semnificativă asupra deciziei de cumpărare a oricărui deținător efectiv sau potențial de tokenuri raportate la active, care survine după autorizarea menționată la articolul 19. Aceste modificări se referă, printre altele, la orice modificări semnificative privind:

(a)cadrul de guvernanță;

(b)activele de rezervă și custodia activelor de rezervă;

(c)drepturile acordate deținătorilor de tokenuri raportate la active;

(d)mecanismul de emitere, creare și distrugere a tokenurilor raportate la active;

(e)protocoalele de validare a tranzacțiilor cu tokenuri raportate la active;

(f)funcționarea DLT proprie a emitentului, în cazul în care tokenurile raportate la active sunt emise, transferate și stocate utilizând această DLT;

(g)mecanismele de asigurare a reconversiei tokenurilor raportate la active sau de asigurare a lichidității acestora;

(h)acordurile cu părțile terțe, inclusiv pentru administrarea activelor de rezervă și investirea rezervei, custodia activelor de rezervă și, după caz, distribuirea către public a tokenurilor raportate la active;

(i)politica de gestionare a lichidității pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active;

(j)procedura de tratare a plângerilor.

2.În cazul în care modificarea preconizată, astfel cum se menționează la alineatul (1), a fost notificată autorității competente, emitentul de tokenuri raportate la active elaborează un proiect de carte albă modificată pentru criptoactive și se asigură că ordinea în care apar informațiile este consecventă cu cea din varianta originală a cărții albe pentru criptoactive.

Autoritatea competentă confirmă pe cale electronică primirea proiectului de carte albă modificată pentru criptoactive cât mai curând posibil și în termen de două zile lucrătoare de la primirea proiectului.

Autoritatea competentă aprobă sau refuză să aprobe proiectul de carte albă modificată pentru criptoactive în termen de 20 de zile lucrătoare de la confirmarea primirii cererii. Pe parcursul examinării proiectului de carte albă modificată pentru criptoactive, autoritatea competentă poate solicita, de asemenea, orice informații, explicații sau justificări suplimentare privind proiectul de carte albă modificată pentru criptoactive. În cazul în care autoritatea competentă solicită informații suplimentare, termenul de 20 de zile lucrătoare începe să curgă numai în momentul în care autoritatea competentă a primit informațiile suplimentare solicitate.

Autoritatea competentă poate, de asemenea, să consulte ABE, ESMA și BCE și, după caz, băncile centrale ale statelor membre a căror monedă nu este euro.

3.În cazul în care aprobă cartea albă modificată pentru criptoactive, autoritatea competentă poate solicita emitentului tokenurilor raportate la active:

(a)să instituie mecanisme care să asigure protecția deținătorilor de tokenuri raportate la active, atunci când o posibilă modificare a operațiunilor emitentului poate avea un efect semnificativ asupra valorii, stabilității sau riscurilor tokenurilor raportate la active sau ale activelor de rezervă;

(b)să ia toate măsurile corective adecvate pentru a asigura stabilitatea financiară.

Articolul 22
Răspunderea emitenților de tokenuri raportate la active pentru informațiile furnizate într-o carte albă pentru criptoactive

1.În cazul în care un emitent de tokenuri raportate la active sau organul său de conducere a încălcat dispozițiile articolului 17, prezentând în cartea sa albă pentru criptoactive sau într-o carte albă modificată pentru criptoactive informații care nu sunt complete, corecte sau clare sau prezentând informații care induc în eroare, deținătorul respectivelor tokenuri raportate la active poate solicita despăgubiri de la respectivul emitent de tokenuri raportate la active sau de la organul său de conducere pentru prejudiciul cauzat ca urmare a încălcării respective.

Orice excludere a răspunderii civile este lipsită de efecte juridice.

2.Deținătorii de tokenuri raportate la active sunt cei care trebuie să prezinte dovezi care să ateste că emitentul de tokenuri raportate la active a încălcat dispozițiile articolului 17 și că această încălcare a avut un impact asupra deciziei lor de a cumpăra, vinde sau schimba respectivele tokenuri raportate la active.

3.Un deținător de tokenuri raportate la active nu poate să solicite despăgubiri pentru informațiile furnizate într-un rezumat, astfel cum este menționat la articolul 17 alineatul (2), inclusiv în traducerea acestuia, cu excepția cazului în care:

(a)rezumatul este înșelător, inexact sau contradictoriu în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru criptoactive;

(b)rezumatul nu furnizează, în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru criptoactive, informații esențiale care să îi ajute pe consumatori și investitori să decidă dacă să achiziționeze respectivele tokenuri raportate la active.

4.Prezentul articol nu exclude alte acțiuni în răspundere civilă în conformitate cu dreptul intern.

Capitolul 2

Obligațiile tuturor emitenților de tokenuri raportate la active

Articolul 23
Obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine și profesionalism în interesul superior al deținătorilor de tokenuri raportate la active

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie:

(a)să acționeze cu onestitate, corectitudine și profesionalism;

(b)să comunice cu deținătorii de tokenuri raportate la active în mod corect, clar și neînșelător.

2.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să acționeze în interesul superior al deținătorilor respectivelor tokenuri și trebuie să îi trateze în mod egal, cu excepția cazului în care tratamentul preferențial este menționat în cartea albă pentru criptoactive și, după caz, în comunicările cu caracter publicitar.

Articolul 24
Publicarea cărții albe pentru criptoactive și, dacă este cazul, a comunicărilor cu caracter publicitar

Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să publice pe site-ul lor cartea albă pentru criptoactive aprobată, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1), și, dacă este cazul, cartea albă modificată pentru criptoactive, menționată la articolul 21 și comunicările lor cu caracter publicitar, menționate la articolul 25. Cărțile albe pentru criptoactive aprobate trebuie să fie accesibile publicului cel târziu la data începerii ofertei publice a tokenurilor raportate la active sau a admiterii respectivelor tokenuri la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive. Cartea albă pentru criptoactive aprobată și, dacă este cazul, cartea albă modificată pentru criptoactive și comunicările cu caracter publicitar trebuie să rămână disponibile pe site-ul emitentului atât timp cât tokenurile raportate la active sunt deținute de public.

Articolul 25
Comunicările cu caracter publicitar    

1.Orice comunicare cu caracter publicitar referitoare la o ofertă publică de tokenuri raportate la active sau la admiterea acestor tokenuri raportate la active la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să respecte toate condițiile de mai jos:

(a)comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie identificate în mod clar ca atare;

(b)informațiile incluse în comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare;

(c)informațiile din comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie consecvente cu informațiile din cartea albă pentru criptoactive;

(d)comunicările cu caracter publicitar trebuie să menționeze în mod clar că s-a publicat o carte albă pentru criptoactive și să indice adresa site-ului emitentului criptoactivelor.

2.În cazul în care nu li s-a acordat niciun drept de creanță și niciun drept de reconversie direct tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active, comunicările cu caracter publicitar trebuie să includă o mențiune clară și lipsită de ambiguitate potrivit căreia nici unul dintre deținătorii de tokenuri raportate la active nu are un drept de creanță asupra activelor de rezervă și nici nu poate reconverti respectivele active de rezervă în niciun moment.

Articolul 26
Informarea continuă a deținătorilor de tokenuri raportate la active

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să publice pe site-ul lor, cel puțin o dată pe lună și în mod clar, exact și transparent, numărul de tokenuri raportate la active aflate în circulație, precum și valoarea și componența activelor de rezervă menționate la articolul 32.

2.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să publice pe site-ul lor, cât mai curând posibil și în mod clar, exact și transparent, rezultatul auditului activelor de rezervă menționate la articolul 32.

3.Fără a aduce atingere articolului 77, emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să publice pe site-ul lor, cât mai curând posibil și în mod clar, exact și transparent, orice eveniment care are sau este probabil să aibă un efect semnificativ asupra valorii tokenurilor raportate la active sau asupra activelor de rezervă menționate la articolul 32.

Articolul 27
Procedura de tratare a plângerilor

1.Emitenții de tokenuri raportate la active stabilesc și mențin proceduri eficace și transparente pentru tratarea promptă, echitabilă și coerentă a plângerilor primite de la deținătorii de tokenuri raportate la active. În cazul în care tokenurile raportate la active sunt distribuite, integral sau parțial, de entități terțe, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (5) litera (h), emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să stabilească proceduri de facilitare a tratării plângerilor între deținătorii de tokenuri raportate la active și entitățile terțe respective.

2.Deținătorii de tokenuri raportate la active trebuie să aibă posibilitatea de a transmite plângerile lor emitenților de tokenuri raportate la active, în mod gratuit.

3.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să elaboreze și să pună la dispoziția clienților un model pentru depunerea plângerilor și să păstreze o evidență a tuturor plângerilor primite și a eventualelor măsuri luate ca răspuns la respectivele plângeri.

4.Emitenții de tokenuri raportate la active analizează toate plângerile în timp util și în mod corect și le comunică deținătorilor de tokenuri raportate la active rezultatul acestor analize într-un termen rezonabil.

5.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze cerințele, modelele și procedurile pentru tratarea plângerilor.

ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 28
Prevenirea, identificarea, gestionarea și publicarea conflictelor de interese

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să mențină și să pună în aplicare politici și proceduri eficace de prevenire, identificare, gestionare și publicare a conflictelor de interese dintre aceștia și:

(a)acționarii lor;

(b)membrii organului lor de conducere;

(c)angajații lor;

(d)orice persoană fizică care fie deține, direct sau indirect, mai mult de 20 % din capitalul social sau din drepturile de vot ale emitentului de criptoactive garantate cu active, fie exercită, prin orice alte mijloace, controlul asupra emitentului respectiv;

(e)deținătorii de tokenuri raportate la active;

(f)orice terț care asigură una dintre funcțiile menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h);

(g)după caz, orice persoană fizică sau juridică menționată la articolul 35 alineatul (3).

Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să ia, în special, toate măsurile adecvate pentru a preveni, a identifica, a gestiona și a face publice conflictele de interese care rezultă din gestionarea și investirea activelor de rezervă menționate la articolul 32.

2.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să aducă la cunoștința persoanelor care dețin tokenurile raportate la active emise de respectivii emitenți natura generală și sursele conflictelor de interese, precum și măsurile luate pentru atenuarea acestora.

3.Aceste informații se publică pe site-ul emitentului de tokenuri raportate la active într-un loc vizibil.

4.Publicarea informațiilor menționată la alineatul (3) trebuie să fie suficient de precisă, astfel încât deținătorii respectivelor tokenuri raportate la active să poată să ia o decizie de cumpărare în cunoștință de cauză cu privire la tokenurile raportate la active.

5.ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a)cerințele pentru politicile și procedurile menționate la alineatul (1);

(b)dispozițiile privind publicarea de informații menționată la alineatul (3).

ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf din prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 29
Informarea autorităților competente

Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să notifice autorităților lor competente orice modificare adusă organului lor de conducere.

Articolul 30
Cadrul de guvernanță

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să dispună de un cadru solid de guvernanță, care să includă o structură organizatorică clară, cu responsabilități bine definite, transparente și coerente, procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare și raportare a riscurilor la care sunt sau pot fi expuse, precum și mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și contabile solide.

2.Membrii organului de conducere al emitenților de tokenuri raportate la active trebuie să aibă buna reputație și competențele necesare, în ceea ce privește calificarea, experiența și abilitățile, pentru a-și îndeplini sarcinile și pentru a asigura administrarea corectă și prudentă a emitenților respectivi. Membrii organului de conducere trebuie, de asemenea, să demonstreze că sunt capabili să dedice suficient timp pentru a-și îndeplini în mod eficace funcțiile.

3.Persoanele fizice care fie dețin, direct sau indirect, mai mult de 20 % din capitalul social sau din drepturile de vot ale emitenților de tokenuri raportate la active, fie exercită, prin orice alte mijloace, o competență de control asupra emitenților respectivi trebuie să aibă buna reputație și competențele necesare.

4.Niciuna dintre persoanele menționate la alineatul (2) sau (3) nu trebuie să fi fost condamnată pentru infracțiuni legate de spălarea banilor sau de finanțarea terorismului sau pentru orice alte infracțiuni financiare.

5.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să adopte politici și proceduri suficient de eficace pentru a asigura respectarea prezentului regulament, inclusiv respectarea tuturor dispozițiilor de la prezentului titlu de către propriii manageri și angajați. În special, emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să instituie, să mențină și să pună în aplicare politici și proceduri cu privire la:

(a)rezerva de active menționată la articolul 32;

(b)custodia activelor de rezervă, astfel cum se prevede la articolul 33;

(c)drepturile sau absența drepturilor acordate deținătorilor de tokenuri raportate la active, astfel cum se prevede la articolul 35;

(d)mecanismul de emitere, creare și distrugere a tokenurilor raportate la active;

(e)protocoalele de validare a tranzacțiilor cu tokenuri raportate la active;

(f)funcționarea DLT proprie a emitentului, în cazul în care tokenurile raportate la active sunt emise, transferate și stocate utilizând această DLT sau o tehnologie similară care este operată de emitent sau de o parte terță care acționează în numele acestuia;

(g)mecanismele de asigurare a reconversiei tokenurilor raportate la active sau de asigurare a lichidității acestora, astfel cum sunt prevăzute la articolul 35 alineatul (4);

(h)acordurile cu entitățile terțe pentru gestionarea rezervei de active și pentru investirea activelor de rezervă, custodia activelor de rezervă și, după caz, distribuirea către public a tokenurilor raportate la active;

(i)tratarea plângerilor, astfel cum se prevede la articolul 27;

(j)conflictele de interese, astfel cum sunt prevăzute la articolul 28;

(k)politica de gestionare a lichidității pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active, astfel cum se prevede la articolul 41 alineatul (3).

Emitenții de tokenuri raportate la active care recurg la entități terțe pentru a-și îndeplini funcțiile prevăzute la litera (h) trebuie să stabilească și să mențină acorduri contractuale cu respectivele entități terțe în care să se precizeze cu exactitate rolurile, responsabilitățile, drepturile și obligațiile atât ale emitenților de tokenuri raportate la active, cât și ale fiecărei entități terțe. Acordurile contractuale cu implicații interjurisdicționale trebuie să prevadă în mod clar legislația aplicabilă.

6.Cu excepția cazului în care au inițiat un plan, astfel cum se prevede la articolul 42, emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să utilizeze sisteme, resurse și proceduri adecvate și proporționale pentru a asigura derularea continuă și regulată a serviciilor și a activităților lor. În acest scop, emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să își mențină toate sistemele și protocoalele privind accesul securizat la nivelul standardelor adecvate ale Uniunii.

7.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să identifice sursele de risc operațional și să reducă la minimum riscurile respective, prin dezvoltarea unor sisteme, controale și proceduri adecvate.

8.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să stabilească o politică de continuitate a activității care să asigure, în eventualitatea întreruperii sistemelor și a procedurilor lor, conservarea datelor și a funcțiilor fundamentale, precum și menținerea activităților lor sau, atunci când acest lucru nu este posibil, recuperarea în timp util a datelor și a funcțiilor respective și reluarea în timp util a activităților lor.

9.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să dispună de mecanisme de control intern și de proceduri eficace de evaluare și de gestionare a riscurilor, inclusiv de mecanisme eficace de control și de protecție pentru gestionarea sistemelor TIC, astfel cum prevede Regulamentul (UE) 2021/xx al Parlamentului European și al Consiliului 55 . Procedurile trebuie să prevadă o evaluare cuprinzătoare cu privire la dependența de entitățile terțe, astfel cum se menționează la alineatul (5) litera (h). Emitenții de tokenuri raportate la active monitorizează și evaluează periodic caracterul adecvat și eficacitatea mecanismelor de control intern și ale procedurilor de evaluare a riscurilor și iau măsurile adecvate pentru remedierea eventualelor deficiențe.

10.Emitenții de criptoactive garantate cu active trebuie să instituie sisteme și proceduri adecvate de protejare a securității, integrității și confidențialității informațiilor, astfel cum prevede Regulamentul (UE) 2021/xx al Parlamentului European și al Consiliului 56 . Aceste sisteme trebuie să înregistreze și să protejeze datele și informațiile relevante colectate și generate în cursul activităților emitenților.

11.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să se asigure că fac în mod periodic obiectul unui audit realizat de auditori independenți. Rezultatele acestor audituri se transmit organului de conducere al emitentului și se pun la dispoziția autorității competente.

12.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează conținutul minim al cadrului de guvernanță în ceea ce privește:

(a)instrumentele de monitorizare pentru riscurile menționate la alineatele (1) și (7);

(b)mecanismul de control intern menționat la alineatele (1) și (9);

(c)planul de continuitate a activității menționat la alineatul (8);

(d)auditurile menționate la alineatul (11).

ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare]. 

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 31
Cerințe de fonduri proprii

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să dispună în permanență de fonduri proprii cel puțin egale cu cel mai mare dintre următoarele cuantumuri:

(a)350 000 EUR;

(b)2 % din valoarea medie a activelor de rezervă menționate la articolul 32.

În sensul literei (b), valoarea medie a activelor de rezervă reprezintă valoarea medie a activelor de rezervă la sfârșitul fiecărei zile calendaristice, calculată pentru cele 6 luni precedente.

În cazul în care un emitent oferă mai mult de o categorie de tokenuri raportate la active, cuantumul menționat la litera (b) este suma valorilor medii ale activelor de rezervă care garantează fiecare categorie de tokenuri raportate la active.

2.Fondurile proprii menționate la alineatul (1) constau în elementele și instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază menționate la articolele 26-30 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după aplicarea integrală a deducerilor în temeiul articolului 36 din regulamentul respectiv, fără aplicarea derogărilor privind pragurile de deducere menționate la articolele 46 și 48 din regulamentul respectiv.

3.Autoritățile competente din statele membre de origine le pot impune emitenților de tokenuri raportate la active să dețină un cuantum al fondurilor proprii cu până la 20 % mai mare decât cuantumul rezultat din aplicarea alineatului (1) litera (b) sau le pot permite emitenților respectivi să dețină un cuantum al fondurilor proprii cu până la 20 % mai mic decât cuantumul rezultat din aplicarea alineatului (1) litera (b), în cazul în care o evaluare a următoarelor elemente indică un grad mai mare sau mai mic de risc:

(a)evaluarea proceselor de gestionare a riscurilor și a mecanismelor de control intern ale emitentului de tokenuri raportate la active, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatele (1), (7) și (9);

(b)calitatea și volatilitatea activelor de rezervă menționate la articolul 32;

(c)tipurile de drepturi acordate de emitentul de tokenuri raportate la active deținătorilor de tokenuri raportate la active, în conformitate cu articolul 35;

(d)în cazul în care activele de rezervă sunt investite, riscurile pe care le prezintă politica de investiții pentru activele de rezervă;

(e)valoarea agregată și numărul de tranzacții efectuate cu tokenuri raportate la active;

(f)importanța piețelor pe care se oferă și se comercializează tokenurile raportate la active;

(g)dacă este cazul, capitalizarea bursieră a tokenurilor raportate la active.

4.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza în detaliu:

(a)metodologia de calcul al fondurilor proprii prevăzute la alineatul (1);

(b)procedura și calendarul de adaptare a unui emitent de tokenuri semnificative raportate la active la cerințele de fonduri proprii mai mari, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (3);

(c)criteriile pentru impunerea unui cuantum mai mare al fondurilor proprii sau pentru permiterea unui cuantum mai mic al fondurilor proprii, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (3).

ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Capitolul 3

Rezerva de active

Articolul 32
Obligația de a avea active de rezervă, componența și administrarea rezervei de active

1.Emitenții de tokenuri asociate activelor trebuie să constituie și să mențină în permanență o rezervă de active.

2.Emitenții care oferă publicului două sau mai multe categorii de tokenuri raportate la active trebuie să administreze și să mențină rezerve de active separate pentru fiecare categorie de tokenuri raportate la active, care trebuie gestionate separat.

Emitenții de tokenuri raportate la active care oferă publicului aceleași tokenuri raportate la active trebuie să întrebuințeze și să mențină o singură rezervă de active pentru categoria respectivă de tokenuri raportate la active.

3.Organele de conducere ale emitenților de tokenuri raportate la active trebuie să asigure gestionarea eficace și prudentă a activelor de rezervă. Emitenții trebuie să se asigure că crearea și distrugerea de tokenuri raportate la active sunt însoțite întotdeauna de o majorare sau o reducere corespunzătoare a rezervei de active și că respectiva majorare sau reducere este gestionată adecvat, pentru a se evita orice impact negativ asupra pieței activelor de rezervă.

4.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să aibă o politică clară și detaliată care să descrie mecanismul de stabilizare al acestor tokenuri. În special, politica și procedura respectivă:

(a)trebuie să enumere activele de referință în funcție de care tokenurile raportate la active urmăresc să își stabilizeze valoarea și componența acestor active de referință;

(b)trebuie să descrie tipul de active și alocarea exactă a activelor care sunt incluse în rezerva de active;

(c)trebuie să conțină o evaluare detaliată a riscurilor, inclusiv a riscului de credit, a riscului de piață și a riscului de lichiditate care rezultă din activele de rezervă;

(d)trebuie să descrie procedura prin care sunt create și distruse tokenurile raportate la active, precum și consecințele creării sau distrugerii acestora asupra majorării sau diminuării activelor de rezervă;

(e)trebuie să menționeze dacă activele de rezervă sunt investite;

(f)trebuie să descrie în detaliu politica de investiții și să includă o evaluare a modului în care această politică de investiții poate afecta valoarea activelor de rezervă, în cazul în care emitenții de tokenuri raportate la active investesc o parte din activele de rezervă;

(g)trebuie să descrie procedura de achiziționare a tokenurilor raportate la active și de reconversie a acestor tokenuri contra activelor de rezervă și să enumere persoanele sau categoriile de persoane care au dreptul să facă acest lucru.

5.Fără a aduce atingere articolului 30 alineatul (11), activele de rezervă ale emitenților de tokenuri raportate la active trebuie să facă obiectul unui audit independent la fiecare șase luni, începând de la data autorizării emitenților, astfel cum se menționează la articolul 19.

Articolul 33
Custodia activelor de rezervă

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să instituie, să mențină și să pună în aplicare politici, proceduri și acorduri contractuale în materie de custodie care să garanteze în permanență că:

(a)activele de rezervă sunt separate de activele proprii ale emitenților;

(b)activele de rezervă nu sunt constituite drept „contract de garanție financiară”, „contract de garanție financiară cu transfer de proprietate” sau „contract de garanție financiară fără transfer de proprietate” în sensul articolului 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului 57 ;

(c)activele de rezervă sunt păstrate în custodie în conformitate cu alineatul (4);

(d)emitenții de tokenuri raportate la active au acces rapid la activele de rezervă, astfel încât să poată să facă față eventualelor cereri de reconversie din partea deținătorilor de tokenuri raportate la active.

Emitenții de tokenuri raportate la active care emit două sau mai multe categorii de tokenuri raportate la active în Uniune trebuie să aibă o politică de custodie pentru fiecare rezervă de active. Emitenții de tokenuri raportate la active care au emis aceeași categorie de tokenuri raportate la active trebuie să aplice și să mențină o singură politică de custodie.

2.Începând cu cel mult a cincea zi lucrătoare de la emiterea tokenurilor raportate la active, activele de rezervă primite în schimbul tokenurilor raportate la active trebuie păstrate în custodie de către:

(a)un furnizor de servicii de criptoactive autorizat în temeiul articolului 53 pentru serviciul menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10, în cazul în care activele de rezervă iau forma criptoactivelor;

(b)o instituție de credit pentru toate celelalte tipuri de active de rezervă.

3.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să exercite competența, precauția și diligența necesare atunci când selectează și numesc instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive pe care îi desemnează drept custozi ai activelor de rezervă în conformitate cu alineatul (2) și atunci când reexaminează aceste numiri.

Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să se asigure că instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive pe care i-au numit în calitate de custozi ai activelor de rezervă au calificarea și reputația pe piață necesare pentru a acționa în calitate de custozi ai activelor de rezervă, ținând seama de practicile contabile, de procedurile de custodie și de mecanismele de control intern ale respectivelor instituții de credit și furnizori de servicii de criptoactive. Acordurile contractuale dintre emitenții de tokenuri raportate la active și custozi trebuie să garanteze faptul că activele de rezervă păstrate în custodie sunt protejate împotriva drepturilor de creanță ale creditorilor custozilor.

Politicile și procedurile în materie de custodie menționate la alineatul (1) trebuie să stabilească criteriile de selecție pentru numirea instituțiilor de credit sau a furnizorilor de servicii de criptoactive în calitate de custozi ai activelor de rezervă, precum și procedura de reexaminare a acestor numiri.

Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să reexamineze în mod regulat numirea instituțiilor de credit sau a furnizorilor de servicii de criptoactive în calitate de custozi ai activelor de rezervă. În acest scop, emitentul de tokenuri raportate la active trebuie să evalueze expunerile sale față de custozi, ținând seama de întreaga sferă a relației sale cu custozii, și să monitorizeze în permanență condițiile financiare ale respectivilor custozi.

4.Activele de rezervă deținute în numele emitenților de tokenuri raportate la active trebuie încredințate instituțiilor de credit sau furnizorilor de servicii de criptoactive care au fost numiți în conformitate cu alineatul (3), după cum urmează:

(a)instituțiile de credit păstrează în custodie monedele fiduciare într-un cont deschis în evidențele instituției de credit;

(b)în ceea ce privește instrumentele financiare care pot fi păstrate în custodie, instituțiile de credit păstrează în custodie toate instrumentele financiare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare deschis în evidențele instituțiilor de credit și toate instrumentele financiare care pot fi livrate fizic instituțiilor de credit;

(c)în cazul criptoactivelor care pot fi păstrate în custodie, furnizorii de servicii de criptoactive păstrează criptoactivele incluse în activele de rezervă sau mijloacele de acces la respectivele criptoactive, dacă este cazul, sub formă de chei de criptare private;

(d)în cazul altor active, instituțiile de credit verifică dreptul de proprietate al emitenților de tokenuri raportate la active și țin o evidență a activelor de rezervă în privința cărora instituțiile de credit s-au încredințat că emitenții de tokenuri raportate la active dețin respectivele active de rezervă.

În sensul literei (a), instituțiile de credit se asigură că monedele fiduciare sunt înregistrate în evidențele instituțiilor de credit în conturi separate, în conformitate cu dispozițiile de drept intern care transpun articolul 16 din Directiva 2006/73/CE a Comisiei 58 în ordinea juridică a statelor membre. Contul trebuie deschis pe numele emitenților de tokenuri raportate la active în scopul gestionării activelor de rezervă, astfel încât monedele fiduciare păstrate în custodie să poată fi identificate în mod clar ca aparținând rezervei de active.

În sensul literei (b), instituțiile de credit se asigură că toate instrumentele financiare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare deschis în evidențele instituției de credit sunt înregistrate în evidențele instituțiilor de credit în conturi separate, în conformitate cu dispozițiile de drept intern care transpun articolul 16 din Directiva 2006/73/CE a Comisiei 59 în ordinea juridică a statelor membre. Contul de instrumente financiare trebuie deschis pe numele emitenților de tokenuri raportate la active în scopul gestionării activelor de rezervă, astfel încât instrumentele financiare păstrate în custodie să poată fi identificate în mod clar ca aparținând rezervei de active.

În sensul literei (c), furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să deschidă un registru al pozițiilor în numele emitenților de tokenuri raportate la active în scopul gestionării activelor de rezervă, astfel încât criptoactivele păstrate în custodie să poată fi identificate în mod clar ca aparținând rezervei de active.

În sensul literei (d), procesul de evaluare a deținerii sau nu de către emitenții de tokenuri raportate la active a activelor de rezervă trebuie să aibă la bază informații sau documente furnizate de emitenții de tokenuri raportate la active și, dacă sunt disponibile, dovezi externe.

5.Desemnarea unei instituții de credit sau a unui furnizor de servicii de criptoactive în calitate de custode al activelor de rezervă în conformitate cu alineatul (3) trebuie atestată printr-un contract scris, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (5) al doilea paragraf. Contractul respectiv reglementează, printre altele, fluxul de informații considerat necesar pentru a le permite emitenților de tokenuri raportate la active, precum și instituțiilor de credit și furnizorilor de servicii de criptoactive să își îndeplinească funcțiile.

6.Instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive care au fost numiți în calitate de custozi în conformitate cu alineatul (3) trebuie să acționeze în mod onest, echitabil, profesionist, independent și în interesul emitentului de tokenuri raportate la active și al deținătorilor respectivelor tokenuri.

7.Instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive care au fost numiți în calitate de custozi în conformitate cu alineatul (3) nu trebuie să desfășoare activități cu privire la emitenții de tokenuri raportate la active care pot crea conflicte de interese între respectivii emitenți, deținătorii de tokenuri raportate la active și instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive, cu excepția cazului în care au fost respectate toate condițiile de mai jos:

(a)instituțiile de credit sau furnizorii de servicii de criptoactive au separat din punct de vedere funcțional și ierarhic exercitarea sarcinilor lor de custodie de celelalte sarcini ale lor potențial conflictuale;

(b)eventualele conflicte de interese au fost identificate, gestionate, monitorizate și comunicate în mod corespunzător de către emitentul tokenurilor raportate la active deținătorilor de tokenuri raportate la active, în conformitate cu articolul 28.

8.În cazul pierderii unui instrument financiar sau a unui criptoactiv păstrat în custodie, astfel cum se menționează la alineatul (4), instituția de credit sau furnizorul de servicii de criptoactive care a pierdut respectivul instrument financiar sau criptoactiv trebuie să restituie fără întârzieri nejustificate emitentului de tokenuri raportate la active un instrument financiar sau un criptoactiv de același tip sau valoarea corespunzătoare. Instituția de credit sau furnizorul de servicii de criptoactive în cauză nu poartă răspunderea dacă poate dovedi că pierderea a intervenit ca rezultat al unui eveniment exterior în afara controlului său rezonabil, ale cărui consecințe ar fi fost inevitabile în pofida tuturor eforturilor rezonabile de a le contracara.

Articolul 34
Investirea activelor de rezervă

1.Emitenții de tokenuri raportate la active care investesc o parte din activele de rezervă trebuie să investească respectivele active de rezervă numai în instrumente financiare foarte lichide, cu un risc de piață și de credit minim. Investițiile trebuie să poată fi lichidate rapid, cu un efect negativ minim asupra prețurilor.

2.Instrumentele financiare în care sunt investite activele de rezervă trebuie păstrate în custodie în conformitate cu articolul 33.

3.Toate profiturile sau pierderile, inclusiv fluctuațiile valorii instrumentelor financiare menționate la alineatul (1), și eventualele riscuri de contraparte sau riscuri operaționale care rezultă din investirea activelor de rezervă trebuie suportate de emitentul tokenurilor raportate la active.

4.După consultarea ESMA și a Sistemului European al Băncilor Centrale, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează instrumentele financiare care pot fi considerate ca fiind foarte lichide și având un risc de credit și de piață minim, astfel cum se menționează la alineatul (1). Atunci când precizează instrumentele financiare menționate la alineatul (1), ABE ține seama de:

(a)diferitele tipuri de active de rezervă care pot garanta un token raportat la active;

(b)corelația dintre respectivele active de rezervă și instrumentele financiare foarte lichide în care pot investi emitenții;

(c)condițiile pentru recunoașterea ca active lichide de calitate ridicată în temeiul articolului 412 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și al Regulamentului delegat (UE) 2015/61 al Comisiei 60 .

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 35
Drepturile împotriva emitenților de tokenuri raportate la active sau drepturile asupra activelor de rezervă

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să instituie, să mențină și să pună în aplicare politici și proceduri clare și detaliate cu privire la drepturile acordate deținătorilor de tokenuri raportate la active, inclusiv eventualele drepturi de creanță sau drepturi de reconversie directe împotriva emitentului respectivelor tokenuri raportate la active sau asupra activelor de rezervă.

2.În cazul în care deținătorilor de tokenuri raportate la active li se acordă drepturi, astfel cum se menționează la alineatul (1), emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să stabilească o politică în care să prezinte:

(a)condițiile, inclusiv pragurile, perioadele și intervalele de timp în care deținătorii de tokenuri raportate la active își pot exercita drepturile respective;

(b)mecanismele și procedurile de asigurare a reconversiei tokenurilor raportate la active, inclusiv în condiții de criză a pieței, în cazul lichidării ordonate a emitentului de tokenuri raportate la active, astfel cum se menționează la articolul 42, sau în cazul încetării activității emitentului respectiv;

(c)evaluarea sau principiile de evaluare ale tokenurilor raportate la active și ale activelor de rezervă atunci când drepturile menționate sunt exercitate de către deținătorul tokenurilor raportate la active;

(d)condițiile de decontare atunci când se exercită drepturile respective;

(e)taxele pe care le aplică emitenții de tokenuri raportate la active atunci când deținătorii își exercită drepturile respective.

Taxele menționate la litera (e) trebuie să fie proporționale și stabilite în raport cu costurile reale suportate de emitenții de tokenuri raportate la active.

3.În cazul în care emitenții de tokenuri raportate la active nu acordă drepturi, astfel cum se menționează la alineatul (1), tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active, politicile și procedurile detaliate trebuie să precizeze persoanele fizice sau juridice care beneficiază de drepturile respective. Politicile și procedurile detaliate trebuie să precizeze, de asemenea, condițiile de exercitare a acestor drepturi și obligațiile impuse persoanelor respective.

Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să stabilească și să mențină acorduri contractuale adecvate cu persoanele fizice sau juridice cărora li se acordă drepturile respective. Acordurile contractuale trebuie să descrie cu exactitate rolurile, responsabilitățile, drepturile și obligațiile emitenților de tokenuri raportate la active și ale fiecărei persoane fizice sau juridice implicate. Acordurile contractuale cu implicații interjurisdicționale trebuie să prevadă în mod clar legislația aplicabilă.

4.Emitenții de tokenuri raportate la active care nu acordă drepturi, astfel cum se menționează la alineatul (1) tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active trebuie să instituie mecanisme de asigurare a lichidității tokenurilor raportate la active. În acest scop, acești emitenți trebuie să instituie și să mențină acorduri scrise cu furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să furnizeze serviciul de criptoactive prevăzut la articolul 3 alineatul (1) punctul 12. Emitentul de tokenuri raportate la active trebuie să se asigure că un număr suficient de furnizori de servicii de criptoactive au obligația de a publica cotații ferme la prețuri competitive, în mod regulat și previzibil.

În cazul în care valoarea de piață a tokenurilor raportate la active variază în mod semnificativ față de valoarea activelor de referință sau a activelor de rezervă, deținătorii de tokenuri raportate la active trebuie să aibă dreptul ca emitentul criptoactivelor să îi reconvertească direct criptoactivele. În acest caz, eventualele taxe aplicate pentru reconversie trebuie să fie proporționale și stabilite în raport cu costurile reale suportate de emitentul de tokenuri raportate la active.

Emitentul trebuie să stabilească și să mențină acorduri contractuale pentru a se asigura că veniturile din activele de rezervă sunt plătite deținătorilor de tokenuri raportate la active, în cazul în care emitentul decide să înceteze activitatea sau în cazul în care face obiectul unui plan de lichidare ordonată ori în cazul în care i-a fost retrasă autorizația.

5.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a)obligațiile impuse furnizorilor de servicii de criptoactive în vederea asigurării lichidității tokenurilor raportate la active, astfel cum se prevede la alineatul (4) primul paragraf;

(b)variațiile de valoare care generează un drept direct de reconversie de către emitentul de tokenuri raportate la active, astfel cum se prevede la alineatul (4) al doilea paragraf, precum și condițiile în care se poate exercita acest drept.

ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf din prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 36
Interzicerea dobânzii

Emitenții de tokenuri raportate la active sau furnizorii de servicii de criptoactive nu trebuie să prevadă dobânzi și nicio altă formă de beneficii pentru perioada de timp în care deținătorul tokenurilor raportate la active deține tokenurile raportate la active.

Capitolul 4

Achizițiile având ca obiect emitenți de tokenuri raportate la active

Articolul 37
Evaluarea proiectelor de achiziție având ca obiect emitenți de tokenuri raportate la active

1.Orice persoană fizică sau juridică, acționând individual sau concertat („achizitorul potențial”), care intenționează să achiziționeze, direct sau indirect, o participație calificată în cadrul unui emitent de tokenuri raportate la active sau să majoreze, direct sau indirect, o astfel de participație calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului deținut să fie cel puțin 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât emitentul de tokenuri raportate la active să devină filiala sa („proiectul de achiziție”), notifică în scris autoritatea competentă a respectivului emitent, indicând mărimea participației vizate și informațiile impuse de standardele tehnice de reglementare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 38 alineatul (4).

2.Orice persoană fizică sau juridică care a decis să vândă, direct sau indirect, o participație calificată deținută într-un emitent de tokenuri raportate la active („vânzătorul potențial”), notifică în prealabil în scris autoritatea competentă, indicând mărimea participației respective. O astfel de persoană notifică, de asemenea, autoritatea competentă atunci când decide să își reducă participația calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului deținut să scadă sub 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % ori astfel încât emitentul de tokenuri raportate la active să înceteze să mai fie filiala persoanei menționate.

3.Autoritățile competente transmit cu promptitudine și, în orice caz, în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la alineatul (1) o confirmare scrisă de primire.

4.În termen de 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise de primire menționate la alineatul (3), autoritățile competente evaluează proiectul de achiziție menționat la alineatul (1) și informațiile impuse de standardele tehnice de reglementare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 38 alineatul (4).

Atunci când confirmă primirea notificării, autoritățile competente informează persoanele menționate la alineatul (1) cu privire la data la care evaluarea va fi finalizată.

5.La efectuarea evaluării menționate la alineatul (4) primul paragraf, autoritățile competente pot solicita persoanelor menționate la alineatul (1) orice informații suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face înainte de finalizarea evaluării și, în orice caz, nu mai târziu de cea de a 50-a zi lucrătoare de la data confirmării scrise de primire menționate la alineatul (3). Astfel de solicitări se fac în scris, precizându-se informațiile suplimentare necesare.

Autoritățile competente întrerup evaluarea menționată la alineatul (4) primul paragraf până când primesc informațiile suplimentare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat, dar nu mai mult de 20 de zile lucrătoare. Orice altă solicitare de către autoritățile competente a unor informații suplimentare sau a unor clarificări privind informațiile primite nu trebuie să ducă la o nouă întrerupere a evaluării.

Autoritatea competentă poate prelungi perioada de întrerupere menționată la al doilea paragraf de la prezentul alineat cu până la 30 de zile lucrătoare în cazul în care persoanele menționate la alineatul (1) sunt situate sau reglementate în afara Uniunii.

6.Autoritățile competente care, la finalizarea evaluării, decid să se opună proiectului de achiziție menționat la alineatul (1) notifică persoanele menționate la alineatul (1) în acest sens în termen de două zile lucrătoare, dar înainte de data menționată la alineatul (4) al doilea paragraf, prelungită, dacă este cazul, în conformitate cu alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf. Notificarea respectivă prezintă motivele care au stat la baza deciziei.

7.În cazul în care autoritățile competente nu se opun proiectului de achiziție menționat la alineatul (1) înainte de data menționată la alineatul (4) al doilea paragraf, prelungită, dacă este cazul, în conformitate cu alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf, se consideră că proiectul de achiziție sau de vânzare este aprobat.

8.Autoritatea competentă poate stabili o perioadă maximă de finalizare a proiectului de achiziție menționat la alineatul (1) și poate prelungi perioada maximă respectivă, dacă este cazul.

Articolul 38
Conținutul evaluării proiectelor de achiziție având ca obiect emitenți de tokenuri raportate la active

1.Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 37 alineatul (4), autoritățile competente analizează caracterul adecvat al persoanelor menționate la articolul 37 alineatul (1), precum și soliditatea financiară a proiectului de achiziție, pe baza tuturor criteriilor următoare:

(a)reputația persoanelor menționate la articolul 37 alineatul (1);

(b)reputația și experiența oricărei persoane care va conduce activitatea emitentului de tokenuri raportate la active în urma proiectului de achiziție sau de vânzare;

(c)soliditatea financiară a persoanelor menționate la articolul 37 alineatul (1), în special în ceea ce privește tipul de activitate desfășurată și prevăzută a se desfășura în cadrul emitentului de tokenuri raportate la active vizat de proiectul de achiziție;

(d)dacă emitentul de tokenuri raportate la active va fi în măsură să respecte și să continue să respecte dispozițiile de la prezentul titlu;

(e)dacă există motive rezonabile de a suspecta că, în legătură cu proiectul de achiziție, este în curs sau a avut loc o faptă sau o tentativă de spălare de bani sau de finanțare a terorismului în sensul articolului (1) din Directiva (UE) 2015/849/CE sau că proiectul de achiziție ar putea crește riscul apariției unor asemenea fapte.

2.Autoritățile competente se pot opune proiectului de achiziție numai dacă există motive rezonabile în acest sens pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (1) sau dacă informațiile furnizate în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) sunt incomplete sau false.

3.Statele membre nu impun condiții prealabile în ceea ce privește cota de participație care trebuie să fie achiziționată și nici nu permit autorităților lor competente să examineze proiectul de achiziție din punctul de vedere al nevoilor economice ale pieței.

4.ABE, în strânsă cooperare cu ESMA, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili lista exhaustivă a informațiilor care sunt necesare pentru efectuarea evaluării menționate la articolul 37 alineatul (4) primul paragraf și care trebuie transmise autorităților competente odată cu notificarea menționată la articolul 37 alineatul (1). Informațiile necesare trebuie să fie relevante pentru o evaluare prudențială, proporționale și adaptate la natura persoanelor și a proiectului de achiziție menționate la articolul 37 alineatul (1).

ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data: 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Capitolul 5

Tokenuri semnificative raportate la active

Articolul 39
Clasificarea tokenurilor raportate la active drept tokenuri semnificative raportate la active

1.ABE clasifică tokenurile raportate la active drept tokenuri semnificative raportate la active pe baza următoarelor criterii, astfel cum se specifică în conformitate cu alineatul (6), și atunci când sunt îndeplinite cel puțin trei dintre următoarele criterii:

(a)dimensiunea bazei de clienți a promotorilor de tokenuri raportate la active, a acționarilor emitentului de tokenuri raportate la active sau a oricăreia dintre entitățile terțe menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h);

(b)valoarea tokenurilor raportate la active emise sau, după caz, capitalizarea bursieră a acestora;

(c)numărul și valoarea tranzacțiilor cu respectivele tokenuri raportate la active;

(d)dimensiunea rezervei de active a emitentului tokenurilor raportate la active;

(e)importanța activităților transfrontaliere ale emitentului de tokenuri raportate la active, inclusiv numărul de state membre în care sunt utilizate tokenurile raportate la active, utilizarea tokenurilor raportate la active pentru efectuarea de plăți transfrontaliere și remiteri de bani și numărul de state membre în care sunt stabilite entitățile terțe menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h);

(f)interconectarea cu sistemul financiar.

2.Autoritățile competente care au autorizat un emitent de tokenuri raportate la active în conformitate cu articolul 19 transmit ABE, cel puțin o dată pe an, informații privind criteriile menționate la alineatul (1) și specificate în conformitate cu alineatul (6).

3.În cazul în care consideră că tokenurile raportate la active îndeplinesc criteriile menționate la alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu alineatul (6), ABE elaborează un proiect de decizie în acest sens și notifică respectivul proiect de decizie emitenților acestor tokenuri raportate la active și autorității competente din statul membru de origine al emitentului. ABE le acordă emitenților acestor tokenuri raportate la active și autorităților lor competente posibilitatea de a prezenta observații și comentarii în scris înainte de a adopta decizia finală. ABE ține seama în mod corespunzător de observațiile și comentariile respective.

4.ABE adoptă decizia finală prin care stabilește dacă un token raportat la active este un token semnificativ raportat la active în termen de trei luni de la notificarea menționată la alineatul (3) și notifică imediat această decizie emitenților respectivelor tokenuri raportate la active și autorităților lor competente.

5.Responsabilitățile de supraveghere ale emitenților de tokenuri semnificative raportate la active se transferă ABE în termen de o lună de la notificarea deciziei menționate la alineatul (4).

ABE și autoritatea competentă în cauză cooperează pentru a asigura tranziția fără impedimente a competențelor de supraveghere.

6.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 121 pentru a preciza în detaliu criteriile prevăzute la alineatul (1) pentru tokenurile raportate la active care sunt considerate semnificative și pentru a stabili:

(a)pragurile pentru criteriile menționate la alineatul (1) literele (a)-(e), sub rezerva următoarelor:

(i) pragul pentru baza de clienți nu trebuie să fie mai mic de două milioane de persoane fizice sau juridice;

(ii) pragul pentru valoarea tokenului raportat la active emis sau, dacă este cazul, capitalizarea bursieră a respectivului token raportat la active nu trebuie să se situeze sub un miliard EUR;

(iii) pragul pentru numărul și valoarea tranzacțiilor cu respectivele tokenuri raportate la active nu trebuie să fie mai mic de 500 000 de tranzacții pe zi sau, respectiv, de 100 de milioane EUR pe zi;

(iv)pragul pentru dimensiunea activelor de rezervă, astfel cum se menționează la litera (d), nu trebuie să fie mai mic de un miliard EUR;

(v) pragul pentru numărul de state membre în care se utilizează tokenurile raportate la active, inclusiv pentru plățile transfrontaliere și remiterile de bani, sau în care sunt stabilite părțile terțe, astfel cum se prevede la articolul 30 alineatul (5) litera (h), nu trebuie să fie mai mic de șapte;

(b)circumstanțele în care tokenurile raportate la active și emitenții acestora sunt considerați ca fiind interconectați la sistemul financiar;

(c)conținutul și formatul informațiilor furnizate ABE de către autoritățile competente în temeiul alineatului (2);

(d)procedura și calendarul pentru deciziile luate de ABE în temeiul alineatelor (3)-(5).

Articolul 40
Clasificarea voluntară a tokenurilor raportate la active drept tokenuri semnificative raportate la active

1.Emitenții de tokenuri raportate la active care depun o cerere de autorizare, astfel cum se menționează la articolul 16, pot indica în cererea lor de autorizare că doresc să își clasifice tokenurile raportate la active ca tokenuri semnificative raportate la active. În acest caz, autoritatea competentă notifică imediat ABE solicitarea primită din partea emitentului potențial.

Pentru ca tokenurile raportate la active să fie clasificate drept semnificative la momentul autorizării, emitenții de tokenuri raportate la active solicitanți trebuie să demonstreze, prin intermediul programului lor de operațiuni, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (2) litera (c), că este probabil să îndeplinească cel puțin trei criterii menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6).

2.În cazul în care consideră, pe baza programului de operațiuni, că tokenurile raportate la active îndeplinesc criteriile menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6), ABE elaborează un proiect de decizie în acest sens și notifică respectivul proiect de decizie autorității competente din statul membru de origine al emitentului solicitant.

ABE acordă autorității competente din statul membru de origine al emitentului solicitant posibilitatea de a prezenta observații și comentarii în scris înainte de a adopta decizia sa finală. ABE ține seama în mod corespunzător de observațiile și comentariile respective.

3.În cazul în care consideră, pe baza programului de operațiuni, că tokenurile raportate la active nu îndeplinesc criteriile menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6), ABE elaborează un proiect de decizie în acest sens și notifică respectivul proiect de decizie emitentului solicitant și autorității competente din statul membru de origine al emitentului solicitant.

ABE acordă emitentului solicitant și autorității competente din statul membru de origine al acestuia posibilitatea de a prezenta observații și comentarii în scris înainte de a adopta decizia sa finală. ABE ține seama în mod corespunzător de observațiile și comentariile respective.

4.ABE adoptă decizia finală prin care stabilește dacă un token raportat la active este un token semnificativ raportat la active în termen de trei luni de la notificarea menționată la alineatul (1) și notifică imediat această decizie emitenților respectivelor tokenuri raportate la active și autorităților lor competente.

5.În cazul în care tokenurile raportate la active au fost clasificate ca semnificative în conformitate cu decizia menționată la alineatul (4), responsabilitățile de supraveghere sunt transferate ABE la data deciziei prin care autoritatea competentă acordă autorizația menționată la articolul 19 alineatul (1).

Articolul 41
Obligații specifice suplimentare pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active

1.Emitenții de tokenuri semnificative raportate la active trebuie să adopte, să aplice și să mențină o politică de remunerare care promovează o gestionare a riscurilor eficace și solidă și care nu creează stimulente pentru relaxarea standardelor în materie de riscuri.

2.Emitenții de tokenuri semnificative raportate la active trebuie să se asigure că tokenurile respective pot fi păstrate în custodie de diferiți furnizori de servicii de criptoactive autorizați pentru serviciul menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10, inclusiv de furnizori de servicii de criptoactive care nu aparțin aceluiași grup, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului 61 , în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

3.Emitenții de tokenuri semnificative raportate la active trebuie să evalueze și să monitorizeze necesarul de lichiditate pentru a putea să facă față cererilor de reconversie din partea deținătorilor tokenurilor raportate la active sau exercitării drepturilor de către deținătorii tokenurilor raportate la active, astfel cum se prevede la articolul 34. În acest scop, emitenții de tokenuri semnificative raportate la active trebuie să stabilească, să mențină și să pună în aplicare o politică și proceduri de gestionare a lichidității. Politica și procedurile respective trebuie să asigure că activele de rezervă au un profil de lichiditate rezilient care să îi permită emitentului de tokenuri semnificative raportate la active să continue să funcționeze în mod normal, inclusiv în cadrul unor scenarii de criză de lichiditate.

4.Procentajul menționat la articolul 31 alineatul (1) litera (b) se stabilește la 3 % din valoarea medie a activelor de rezervă pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active.

5.În cazul în care mai mulți emitenți oferă același token raportat la active care este clasificat ca fiind semnificativ, fiecare dintre emitenții respectivi face obiectul cerințelor prevăzute la alineatele (1)-(4).

În cazul în care un emitent oferă două sau mai multe categorii de tokenuri raportate la active în Uniune și cel puțin unul dintre aceste tokenuri raportate la active este clasificat ca semnificativ, respectivul emitent face obiectul cerințelor prevăzute la alineatele (1)-(4).

6.În strânsă cooperare cu ESMA, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a)conținutul minim al cadrului de guvernanță privind politica de remunerare menționată la alineatul (1);

(b)procedura și calendarul de adaptare a unui emitent de tokenuri semnificative raportate la active la cerințele de fonduri proprii mai mari, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (4).

ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare]. 

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Capitolul 6

Lichidarea ordonată

Articolul 42
Lichidarea ordonată

1.Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să dispună de un plan adecvat care să sprijine lichidarea ordonată a activităților lor în temeiul legislației naționale aplicabile, inclusiv continuitatea sau recuperarea oricăror activități esențiale efectuate de emitenții respectivi sau de orice entități terțe, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (5) litera (h). Planul respectiv trebuie să demonstreze capacitatea emitentului de tokenuri raportate la active de a efectua o lichidare ordonată fără a cauza prejudicii economice nejustificate deținătorilor de tokenuri raportate la active sau stabilității piețelor activelor de rezervă.

2.Planul menționat la alineatul (1) trebuie să includă dispoziții contractuale, proceduri și sisteme care să asigure că veniturile din vânzarea activelor de rezervă rămase sunt plătite deținătorilor de tokenuri raportate la active.

3.Planul menționat la alineatul (1) trebuie revizuit și actualizat în mod regulat.

TITLUL IV: Tokenuri asimilate monedelor electronice

Capitolul 1

Cerințe care trebuie îndeplinite de toți emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice

Articolul 43
Autorizare

1.În cadrul Uniunii, nu se oferă publicului și nu se admit la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive tokenuri asimilate monedelor electronice, cu excepția cazului în care emitentul respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice:

(a)este autorizat ca instituție de credit sau ca „instituție emitentă de monedă electronică”, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2009/110/CE;

(b)respectă cerințele care se aplică instituției emitente de monedă electronică prevăzute la titlurile II și III din Directiva 2009/110/CE, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul titlu;

(c)publică o carte albă pentru criptoactive, pe care o notifică autorității competente, în conformitate cu articolul 46.

În sensul literei (a), o „instituție emitentă de monedă electronică”, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2009/110/CE, este autorizată să emită tokenuri asimilate monedelor electronice, iar tokenurile asimilate monedelor electronice sunt considerate „monedă electronică”, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE.

Se consideră că un token asimilat monedelor electronice care se referă la o monedă a Uniunii este oferit publicului din Uniune.

2.Alineatul (1) nu se aplică:

(a)tokenurilor asimilate monedelor electronice care sunt comercializate, distribuite și deținute de investitori calificați și care pot fi deținute doar de investitori calificați;

(b)dacă volumul mediu de tokenuri asimilate monedelor electronice în circulație nu depășește 5 000 000 EUR sau echivalentul acestei sume în altă monedă pe o perioadă de 12 luni, calculat la sfârșitul fiecărei zile calendaristice.

În sensul literei (b), în cazul în care statul membru a stabilit un prag mai mic de 5 000 000 EUR în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/110/CE, se aplică pragul respectiv.

În cazul menționat la literele (a) și (b), emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice trebuie să întocmească o carte albă pentru criptoactive și să notifice această carte albă pentru criptoactive autorității competente în conformitate cu articolul 46.

Articolul 44
Emiterea și reconvertibilitatea tokenurilor asimilate monedelor electronice

1.Prin derogare de la articolul 11 din Directiva 2009/110/CE, în ceea ce privește emiterea și reconvertibilitatea tokenurilor asimilate monedelor electronice, emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice li se aplică numai cerințele enumerate în cele ce urmează.

2.Deținătorii de tokenuri asimilate monedelor electronice trebuie să aibă un drept de creanță împotriva emitentului respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice. Sunt interzise tokenurile asimilate monedelor electronice care nu conferă tuturor deținătorilor un drept de creanță.

3.Emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice emit tokenurile asimilate monedelor electronice la valoarea nominală și la primirea fondurilor în sensul articolului 4 punctul 25 din Directiva 2015/2366.

4.La cererea deținătorului de tokenuri asimilate monedelor electronice, emitentul respectiv trebuie să reconvertească, în orice moment și la valoarea nominală, valoarea monetară a tokenurilor asimilate monedelor electronice deținute de deținătorii de tokenuri asimilate monedelor electronice, fie în numerar, fie prin transfer-credit.

5.Emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice trebuie să indice în mod clar condițiile reconversiei, inclusiv eventualele taxe aferente, în cartea albă pentru criptoactive, astfel cum se menționează la articolul 46.

6.Se poate aplica o taxă pentru reconversie doar dacă acest lucru este indicat în cartea albă pentru criptoactive. Orice astfel de taxă trebuie să fie proporțională și stabilită în raport cu costurile reale suportate de emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice.

7.În cazul în care emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice nu onorează cererile de reconversie legitime ale deținătorilor de tokenuri asimilate monedelor electronice în termenul specificat în cartea albă pentru criptoactive, care nu trebuie să depășească 30 de zile, obligația prevăzută la alineatul (3) se aplică oricăreia dintre următoarele entități terțe care au încheiat acorduri contractuale cu emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice:

(a)entitățile care asigură protejarea fondurilor primite de emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice în schimbul tokenurilor asimilate monedelor electronice în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2009/110/CE;

(b)orice persoană fizică sau juridică responsabilă cu distribuirea de tokenuri asimilate monedelor electronice în numele emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice.

Articolul 45
Interzicerea dobânzii

Prin derogare de la articolul 12 din Directiva 2009/110/CE, emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice sau furnizorii de servicii de criptoactive nu acordă dobânzi și nicio altă formă de beneficiu pentru perioada de timp în care deținătorul tokenurilor asimilate monedelor electronice deține respectivele tokenuri asimilate monedelor electronice.

Articolul 46
Conținutul și forma cărții albe pentru criptoactive de tipul tokenurilor asimilate monedelor electronice

1.Înainte de a oferi publicului tokenuri asimilate monedelor electronice în UE sau de a solicita admiterea tokenurilor asimilate monedelor electronice la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare, emitentul de tokenuri asimilate monedelor electronice trebuie să publice pe site-ul său o carte albă pentru criptoactive.

2.Cartea albă pentru criptoactive menționată la alineatul (1) trebuie să conțină toate informațiile relevante următoare:

(a)o descriere a emitentului de tokenuri asimilate monedelor electronice;

(b)o descriere detaliată a proiectului emitentului și o prezentare a principalilor participanți implicați în conceperea și dezvoltarea proiectului;

(c)o mențiune care să precizeze dacă cartea albă se referă sau nu la o ofertă publică de tokenuri asimilate monedelor electronice și/sau la admiterea tokenurilor asimilate monedelor electronice la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

(d)o descriere detaliată a drepturilor și obligațiilor aferente tokenurilor asimilate monedelor electronice, inclusiv a dreptului de reconversie la valoarea nominală, astfel cum se menționează la articolul 44, precum și a procedurilor și condițiilor de exercitare a acestor drepturi;

(e)informații privind tehnologia-suport și standardele întrunite de emitentul de tokenuri asimilate monedelor electronice care permit deținerea, stocarea și transferul respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice;

(f)riscurile aferente emitentului de tokenuri asimilate monedelor electronice, tokenurilor asimilate monedelor electronice și punerii în aplicare a proiectului, inclusiv tehnologiei;

(g)elementele publicării de informații menționate în anexa III.

3.Toate informațiile menționate la alineatul (2) trebuie să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare. Cartea albă pentru criptoactive nu trebuie să conțină omisiuni semnificative și trebuie prezentată într-o formă concisă și ușor de înțeles.

4.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să includă o declarație a organului de conducere al emitentului de monedă electronică care să confirme faptul că cartea albă pentru criptoactive respectă cerințele de la prezentul titlu și care să precizeze că, potrivit cunoștințelor de care dispune organul de conducere, informațiile prezentate în cartea albă pentru criptoactive sunt corecte și nu s-au omis elemente importante.

5.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină un rezumat care prezintă pe scurt și într-un limbaj fără jargon tehnic informații esențiale cu privire la oferta publică de tokenuri asimilate monedelor electronice sau cu privire la admiterea la tranzacționare a respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice, în special informații cu privire la elementele esențiale ale tokenurilor asimilate monedelor electronice. Rezumatul trebuie să precizeze:

(a)faptul că deținătorii tokenurilor asimilate monedelor electronice au un drept de reconversie în orice moment și la valoarea nominală;

(b)condițiile reconversiei, inclusiv eventualele taxe aferente.

6.Fiecare carte albă pentru criptoactive trebuie datată.

7.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să fie redactată în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale.

8.Cartea albă pentru criptoactive trebuie să fie pusă la dispoziție în formate care pot fi citite automat, în conformitate cu articolul 5.

9.Emitentul de tokenuri asimilate monedelor electronice trebuie să notifice autorității competente relevante, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) punctul 24 litera (b), proiectul său de carte albă pentru criptoactive și, dacă este cazul, comunicările cu caracter publicitar cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de data publicării.

După notificare și fără a aduce atingere competențelor prevăzute în Directiva 2009/110/CE sau în legislația națională de transpunere a directivei, autoritatea competentă a statului membru de origine poate exercita competențele prevăzute la articolul 82 alineatul (1) din prezentul regulament.

10.Orice modificare sau fapt nou care va avea probabil o influență semnificativă asupra deciziei de cumpărare a oricărui potențial cumpărător sau asupra deciziei deținătorilor de tokenuri asimilate monedelor electronice de a vinde emitentului sau de a schimba cu emitentul tokenurile asimilate monedelor electronice care survine după publicarea cărții albe inițiale pentru criptoactive trebuie descris într-o carte albă modificată pentru criptoactive pregătită de emitent și notificată autorității competente relevante în conformitate cu alineatul (9).

Articolul 47
Răspunderea emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice pentru informațiile furnizate într-o carte albă pentru criptoactive

1.În cazul în care un emitent de tokenuri asimilate monedelor electronice sau organul său de conducere a încălcat dispozițiile articolului 46, prezentând în cartea sa albă pentru criptoactive sau într-o carte albă modificată pentru criptoactive informații care nu sunt complete, corecte sau clare sau prezentând informații care induc în eroare, deținătorul respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice poate solicita despăgubiri de la respectivul emitent de tokenuri asimilate monedelor electronice sau de la organul său de conducere pentru prejudiciul cauzat ca urmare a încălcării respective.

Orice excludere a răspunderii civile este lipsită de efecte juridice.

2.Deținătorii de tokenuri asimilate monedelor electronice sunt cei care trebuie să prezinte dovezi care să ateste că emitentul de tokenuri asimilate monedelor electronice a încălcat dispozițiile articolului 46 și că această încălcare a avut un impact asupra deciziei lor de a cumpăra, vinde sau schimba respectivele tokenuri asimilate monedelor electronice.

3.Un deținător de tokenuri asimilate monedelor electronice nu poate să solicite despăgubiri pentru informațiile furnizate într-un rezumat, astfel cum este menționat la articolul 46 alineatul (5), inclusiv în traducerea acestuia, cu excepția cazului în care:

(a)rezumatul este înșelător, inexact sau contradictoriu în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru criptoactive;

(b)rezumatul nu furnizează, în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru criptoactive, informații esențiale care să îi ajute pe consumatori și investitori să decidă dacă să achiziționeze respectivele tokenuri asimilate monedelor electronice.

4.Prezentul articol nu exclude alte acțiuni în răspundere civilă în conformitate cu dreptul intern.

Articolul 48
   Comunicările cu caracter publicitar    

1.Orice comunicare cu caracter publicitar referitoare la o ofertă publică de tokenuri asimilate monedelor electronice sau la admiterea acestor tokenuri asimilate monedelor electronice la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să respecte toate condițiile de mai jos:

(a)comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie identificate în mod clar ca atare;

(b)informațiile incluse în comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare;

(c)informațiile din comunicările cu caracter publicitar trebuie să fie consecvente cu informațiile din cartea albă pentru criptoactive;

(d)comunicările cu caracter publicitar trebuie să menționeze în mod clar că s-a publicat o carte albă pentru criptoactive și să indice adresa site-ului emitentului tokenurilor asimilate monedelor electronice.

2.Comunicările cu caracter publicitar trebuie să conțină o declarație clară și lipsită de ambiguitate din care să reiasă că toți deținătorii de tokenuri asimilate monedelor electronice au de un drept de reconversie în orice moment și la valoarea nominală împotriva emitentului.

Articolul 49
Investirea fondurilor primite de emitenți în schimbul tokenurilor asimilate monedelor electronice

Fondurile primite de emitenții tokenurilor asimilate monedelor electronice în schimbul tokenurilor asimilate monedelor electronice și care sunt investite în active sigure, cu risc scăzut în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2009/110/CE trebuie investite în active denominate în aceeași monedă ca și cea la care se raportează tokenul asimilat monedelor electronice.

Capitolul 2

Tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

Articolul 50
Clasificarea tokenurilor asimilate monedelor electronice drept tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

1.ABE clasifică tokenurile asimilate monedelor electronice drept tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice pe baza criteriilor menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6), atunci când sunt îndeplinite cel puțin trei dintre criteriile respective.

2.Autoritățile competente din statul membru de origine al emitentului transmit ABE, cel puțin o dată pe an, informații privind criteriile menționate la articolul 39 alineatul (1) și specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6).

3.În cazul în care consideră că tokenurile asimilate monedelor electronice îndeplinesc criteriile menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6), ABE elaborează un proiect de decizie în acest sens și notifică respectivul proiect de decizie emitenților acestor tokenuri asimilate monedelor electronice și autorității competente din statul membru de origine al emitentului. ABE le acordă emitenților acestor tokenuri asimilate monedelor electronice și autorităților lor competente posibilitatea de a prezenta observații și comentarii în scris înainte de a adopta decizia finală. ABE ține seama în mod corespunzător de observațiile și comentariile respective.

4.ABE adoptă decizia finală prin care stabilește dacă un token asimilat monedelor electronice este un token semnificativ asimilat monedelor electronice în termen de trei luni de la notificarea menționată la alineatul (3) și notifică imediat această decizie emitenților respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice și autorităților lor competente.

Articolul 51
Clasificarea voluntară a tokenurilor asimilate monedelor electronice drept tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

1.Un emitent de tokenuri asimilate monedelor electronice care este autorizat ca instituție de credit sau ca „instituție emitentă de monedă electronică”, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2009/110/CE, sau care solicită o astfel de autorizație poate indica faptul că dorește să își clasifice tokenurile asimilate monedelor electronice drept tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. În acest caz, autoritatea competentă notifică imediat către ABE solicitarea primită din partea emitentului sau a emitentului solicitant.

Pentru ca tokenurile asimilate monedelor electronice să fie clasificate drept semnificative, emitentul sau emitentul solicitant trebuie să demonstreze, prin intermediul unui program detaliat de activitate, că este probabil să îndeplinească cel puțin trei criterii menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6).

2.În cazul în care consideră, pe baza programului detaliat de activitate, că tokenurile asimilate monedelor electronice îndeplinesc criteriile menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6), ABE elaborează un proiect de decizie în acest sens și notifică respectivul proiect de decizie autorităților competente din statul membru de origine al emitentului sau al emitentului solicitant.

ABE le acordă autorităților competente din statul membru de origine al emitentului sau al emitentului solicitant posibilitatea de a prezenta observații și comentarii în scris înainte de a adopta decizia finală. ABE ține seama în mod corespunzător de observațiile și comentariile respective.

3.În cazul în care consideră, pe baza programului detaliat de activitate, că tokenurile asimilate monedelor electronice nu îndeplinesc criteriile menționate la articolul 39 alineatul (1), astfel cum sunt specificate în conformitate cu articolul 39 alineatul (6), ABE elaborează un proiect de decizie în acest sens și notifică respectivul proiect de decizie emitentului sau emitentului solicitant și autorităților competente din statul membru de origine al emitentului sau al emitentului solicitant.

ABE acordă emitentului sau emitentului solicitant și autorităților competente din statul membru de origine al acestuia posibilitatea de a prezenta observații și comentarii în scris înainte de a adopta decizia finală. ABE ține seama în mod corespunzător de observațiile și comentariile respective.

4.ABE adoptă decizia finală prin care stabilește dacă un token asimilat monedelor electronice este un token semnificativ asimilat monedelor electronice în termen de trei luni de la notificarea menționată la alineatul (1) și notifică imediat această decizie emitentului sau emitentului solicitant al respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice și autorităților sale competente. Decizia se notifică imediat emitentului sau emitentului solicitant al tokenurilor asimilate monedelor electronice și autorității competente din statul membru de origine al acestuia.

Articolul 52
Obligații suplimentare specifice pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

Emitenții care emit cel puțin o categorie de tokenuri asimilate monedelor electronice trebuie să respecte următoarele cerințe aplicabile emitenților de tokenuri raportate la active sau de tokenuri semnificative raportate la active:

(a)articolele 33 și 34 din prezentul regulament, în locul articolului 7 din Directiva 2009/110/CE;

(b)articolul 41 alineatele (1), (2) și (3) din prezentul regulament;

(c)articolul 41 alineatul (4) din prezentul regulament, în locul articolului 5 din Directiva 2009/110/CE;

(d)articolul 42 din prezentul regulament.

TITLUL V: Autorizarea și condițiile de funcționare pentru furnizorii de servicii de criptoactive

Capitolul 1: Autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive

Articolul 53
Autorizare

1.Serviciile de criptoactive pot fi furnizate numai de către persoane juridice care au un sediu social pe teritoriul unui stat membru al Uniunii și care au fost autorizate ca furnizori de servicii de criptoactive în conformitate cu articolul 55 din prezentul regulament.

Furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să respecte în orice moment condițiile impuse pentru autorizare.

Nicio persoană care nu este furnizor de servicii de criptoactive nu trebuie să utilizeze o denumire sau o denumire comercială și nici să emită comunicări cu caracter publicitar sau să utilizeze orice alt proces care sugerează că este autorizat ca furnizor de servicii de criptoactive sau care poate crea confuzie în această privință.

2.Autoritățile competente care acordă o autorizație în conformitate cu articolul 55 se asigură că autorizația respectivă specifică serviciile de criptoactive pe care furnizorii de servicii de criptoactive sunt autorizați să le furnizeze.

3.O autorizație de furnizor de servicii de criptoactive este valabilă în întreaga Uniune și le permite furnizorilor de servicii de criptoactive să furnizeze serviciile pentru care au fost autorizați în întreaga Uniune, fie prin dreptul de stabilire, inclusiv prin intermediul unei sucursale, fie prin libertatea de a presta servicii.

Furnizorii de servicii de criptoactive care furnizează servicii de criptoactive la nivel transfrontalier nu sunt obligați să aibă o prezență fizică pe teritoriul unui stat membru gazdă.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive care doresc să adauge servicii de criptoactive la autorizația de care dispun trebuie să le solicite autorităților competente care au acordat autorizația o extindere a autorizației, prin completarea și actualizarea informațiilor menționate la articolul 54. Cererea de extindere a autorizației se prelucrează în conformitate cu articolul 55.

Articolul 54
Cererea de autorizare

1.Persoanele juridice care intenționează să presteze servicii de criptoactive trebuie să înainteze autorității competente din statul membru în care își au sediul social o cerere de autorizație de furnizor de servicii de criptoactive.

2.Cererea menționată la alineatul (1) trebuie să includă toate elementele următoare:

(a)denumirea, inclusiv denumirea legală și orice altă denumire comercială care urmează să fie utilizată, identificatorul entității juridice al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant, site-ul web administrat de furnizorul respectiv și adresa sa fizică;

(b)statutul juridic al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant;

(c)actul constitutiv al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant;

(d)un program de activitate care să descrie tipurile de servicii de criptoactive pe care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant dorește să le ofere, inclusiv locul și modul în care vor fi comercializate aceste servicii;

(e)o descriere a mecanismelor de guvernanță ale furnizorului de servicii de criptoactive solicitant;

(f)pentru toate persoanele fizice implicate în activitățile organului de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant și pentru toate persoanele fizice care dețin, direct sau indirect, 20 % sau mai mult din capitalul social sau din drepturile de vot, dovada faptului că acestea nu au cazier judiciar pentru încălcări ale normelor naționale în domeniul dreptului comercial, al legislației în materie de insolvență, al legislației privind serviciile financiare, al legislației privind combaterea spălării banilor, al legislației privind combaterea terorismului sau al obligațiilor privind răspunderea profesională;

(g)dovada faptului că persoanele fizice implicate în activitățile organului de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant posedă, la nivel colectiv, suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a asigura gestionarea respectivului furnizor și că aceste persoane fizice sunt obligate să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor;

(h)o descriere a mecanismului de control intern, a procedurii de evaluare a riscurilor și a planului de continuitate a activității ale furnizorului de servicii de criptoactive solicitant;

(i)descrieri formulate atât într-un limbaj tehnic, cât și într-un limbaj netehnic ale sistemelor informatice și ale măsurilor de securitate ale furnizorului de servicii de criptoactive solicitant;

(j)dovada faptului că furnizorul de servicii de criptoactive solicitant îndeplinește garanțiile prudențiale în conformitate cu articolul 60;

(k)o descriere a procedurilor instituite de furnizorul de servicii de criptoactive solicitant pentru tratarea plângerilor din partea clienților;

(l)o descriere a procedurii de separare a criptoactivelor și a fondurilor clienților;

(m)o descriere a procedurii și a sistemului de detectare a abuzului de piață;

(n)în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează să asigure păstrarea în custodie și administrarea criptoactivelor în numele terților, o descriere a politicii de păstrare în custodie;

(o)în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, o descriere a normelor de funcționare a platformei de tranzacționare respective;

(p)în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează să facă schimburi de criptoactive contra unei monede fiduciare sau schimburi de criptoactive contra altor criptoactive, o descriere a politicii comerciale nediscriminatorii;

(q)în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează să execute ordine aferente criptoactivelor în numele terților, o descriere a politicii de executare a ordinelor;

(r)în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează să primească și să transmită ordine aferente criptoactivelor în numele terților, dovada faptului că persoanele fizice care oferă consultanță în numele furnizorului de servicii de criptoactive solicitant dispun de cunoștințele și expertiza necesare pentru a-și îndeplini obligațiile.

3.Autoritățile competente nu îi cer furnizorului de servicii de criptoactive solicitant să furnizeze informații pe care le-au primit deja în temeiul Directivei 2009/110/CE, al Directivei 2014/65/UE, al Directivei 2015/2366/UE sau al legislației naționale aplicabile serviciilor de criptoactive înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, cu condiția ca aceste informații sau documente să fie încă actuale și să fie accesibile autorităților competente. 

Articolul 55
Evaluarea cererii de autorizare și acordarea sau refuzarea autorizației

1.În termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea cererii menționate la articolul 54 alineatul (1), autoritățile competente evaluează dacă cererea respectivă este completă, verificând dacă au fost transmise informațiile enumerate la articolul 54 alineatul (2). În cazul în care cererea nu este completă, autoritățile stabilesc un termen până la care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant trebuie să furnizeze informațiile care lipsesc.

2.Autoritățile competente pot refuza să reexamineze cererile atunci când acestea rămân incomplete după termenul menționat la alineatul (1).

3.Autoritățile competente îi transmit imediat furnizorului de servicii de criptoactive solicitant o notificare cu privire la faptul că o cerere este completă.

4.Înainte de a acorda sau de a refuza acordarea unei autorizații de furnizor de servicii de criptoactive, autoritățile competente consultă autoritățile competente ale unui alt stat membru în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)furnizorul de servicii de criptoactive solicitant este o filială a unui furnizor de servicii de criptoactive autorizat în celălalt stat membru;

(b)furnizorul de servicii de criptoactive solicitant este o filială a întreprinderii-mamă a unui furnizor de servicii de criptoactive autorizat în celălalt stat membru;

(c)furnizorul de servicii de criptoactive solicitant este controlat de aceleași persoane fizice sau juridice care controlează un furnizor de servicii de criptoactive autorizat în celălalt stat membru.

5.În termen de trei luni de la data primirii unei cereri complete, autoritățile competente evaluează dacă furnizorul de servicii de criptoactive solicitant respectă cerințele din prezentul titlu și adoptă o decizie pe deplin motivată prin care acordă sau refuză autorizația de furnizor de servicii de criptoactive. În evaluarea respectivă se ține seama de natura, amploarea și complexitatea serviciilor de criptoactive pe care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează să le furnizeze.

Autoritățile competente pot refuza autorizația în cazul în care au motive obiective și demonstrabile să considere că:

(a)organul de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant reprezintă o amenințare la adresa gestionării eficace, corecte și prudente și a continuității activității acestuia, precum și la adresa reflectării în mod corespunzător a intereselor clienților acestuia și a integrității pieței;

(b)solicitantul nu îndeplinește sau este susceptibil să nu îndeplinească oricare dintre cerințele de la prezentul titlu.

6.Autoritățile competente informează ESMA cu privire la toate autorizațiile acordate în temeiul prezentului articol. ESMA adaugă toate informațiile prezentate în cererile aprobate în registrul furnizorilor de servicii de criptoactive autorizați prevăzut la articolul 57. ESMA poate solicita informații pentru a se asigura că autoritățile competente acordă autorizații în temeiul prezentului articol în mod consecvent.

7.Autoritățile competente informează furnizorii de servicii de criptoactive solicitanți cu privire la deciziile de acordare sau de refuzare a autorizației în termen de trei zile lucrătoare de la data deciziei respective.

Articolul 56
Retragerea autorizației

1.Autoritățile competente retrag autorizațiile acordate atunci când furnizorul de servicii de criptoactive se găsește în oricare dintre următoarele situații:

(a)nu și-a utilizat autorizația în termen de 18 luni de data acordării acesteia;

(b)a renunțat în mod expres la autorizația care îi fusese acordată;

(c)nu a furnizat servicii de criptoactive timp de nouă luni succesive;

(d)a obținut autorizația prin mijloace neregulamentare, inclusiv prin declarații false în cererea sa de autorizare;

(e)nu mai îndeplinește condițiile în care i-a fost acordată autorizația și nu a luat măsurile de remediere solicitate de autoritatea competentă într-un termen prestabilit;

(f)a încălcat în mod grav prezentul regulament.

2.Autoritățile competente au, de asemenea, competența de a retrage autorizațiile în oricare dintre următoarele situații:

(a)furnizorul de servicii de criptoactive sau membrii organului său de conducere a (au) încălcat legislația națională de punere în aplicare a Directivei (UE) 2015/849 62 în ceea ce privește spălarea banilor sau finanțarea terorismului;

(b)furnizorul de servicii de criptoactive și-a pierdut autorizația de instituție de plată în conformitate cu articolul 13 din Directiva (UE) 2015/2366 sau autorizația de instituție emitentă de monedă electronică acordată în conformitate cu titlul II din Directiva 2009/110/CE și nu a reușit să remedieze situația în termen de 40 de zile calendaristice.

3.În cazul în care o autoritate competentă retrage o autorizație, autoritatea competentă desemnată ca punct unic de contact în statul membru respectiv în conformitate cu articolul 81 informează, fără întârzieri nejustificate, ESMA și autoritățile competente din statul membru gazdă cu privire la această retragere. ESMA înregistrează informațiile privind retragerea autorizației în registrul menționat la articolul 57.

4.Autoritățile competente pot limita retragerea autorizației la un anumit serviciu.

5.Înainte de a retrage o autorizație, autoritățile competente consultă autoritatea competentă dintr-un alt stat membru în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive în cauză este:

(a)filiala unui furnizor de servicii de criptoactive autorizat în celălalt stat membru;

(b)filiala întreprinderii-mamă a unui furnizor de servicii de criptoactive autorizat în celălalt stat membru;

(c)controlat de aceleași persoane fizice sau juridice care controlează un furnizor de servicii de criptoactive autorizat în celălalt stat membru.

6.ABE, ESMA și orice autoritate competentă din statul membru gazdă pot solicita în orice moment autorității competente din statul membru de origine să examineze dacă furnizorul de servicii de criptoactive respectă în continuare condițiile pe baza cărora a fost acordată autorizația.

7.Furnizorii de servicii de criptoactive instituie, pun în aplicare și mențin proceduri adecvate care asigură transferul în timp util și ordonat al criptoactivelor clienților către un alt furnizor de servicii de criptoactive atunci când se retrage o autorizație.

Articolul 57 
Registrul furnizorilor de servicii de criptoactive

1.ESMA întocmește un registru al tuturor furnizorilor de servicii de criptoactive. Registrul este pus la dispoziția publicului pe site-ul ESMA și este actualizat periodic.

2.Registrul menționat la alineatul (1) trebuie să conțină următoarele date:

(a)denumirea, forma juridică și identificatorul entității juridice ale furnizorului de servicii de criptoactive, precum și sucursalele acestuia;

(b)denumirea comercială, adresa fizică și site-ul web al furnizorului de servicii de criptoactive sau ale platformei de tranzacționare a criptoactivelor care este operată de furnizorul de servicii de criptoactive;

(c)denumirea și adresa autorității competente care a acordat autorizația și datele de contact ale acesteia;

(d)lista serviciilor de criptoactive pentru care este autorizat furnizorul de servicii de criptoactive;

(e)lista statelor membre în care furnizorul de servicii de criptoactive și-a notificat intenția de a furniza servicii de criptoactive, în conformitate cu articolul 58;

(f)orice alte servicii furnizate de furnizorul de servicii de criptoactive care nu intră sub incidența prezentului regulament, cu trimitere la legislația Uniunii sau la legislația națională relevantă.

3.Orice retragere a unei autorizații de furnizor de servicii de criptoactive în conformitate cu articolul 56 rămâne publicată în registru pentru o perioadă de cinci ani.

Articolul 58
Furnizarea transfrontalieră de servicii de criptoactive

1.Furnizorii de servicii de criptoactive care intenționează să furnizeze servicii de criptoactive în mai multe state membre transmit următoarele informații autorității competente desemnate ca punct unic de contact în conformitate cu articolul 81:

(a)o listă a statelor membre în care furnizorul de servicii de criptoactive intenționează să furnizeze servicii de criptoactive;

(b)data de la care intenționează să înceapă să furnizeze servicii de criptoactive;

(c)o listă a tuturor celorlalte activități oferite de furnizorul de servicii de criptoactive care nu intră sub incidența prezentului regulament.

2.În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea informațiilor menționate la alineatul (1), punctul unic de contact al statului membru în care a fost acordată autorizația comunică aceste informații autorităților competente din statele membre gazdă, ESMA și ABE. ESMA înscrie aceste informații în registrul menționat la articolul 57.

3.Punctul unic de contact al statului membru care a acordat autorizația informează fără întârziere furnizorul de servicii de criptoactive în cauză cu privire la comunicarea menționată la alineatul (2).

4.Furnizorii de servicii de criptoactive pot începe să furnizeze servicii de criptoactive într-un alt stat membru decât statul membru de origine de la data primirii comunicării menționate la alineatul (3) sau în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la transmiterea informațiilor menționate la alineatul (1).

Capitolul 2: Obligații aplicabile tuturor furnizorilor de servicii de criptoactive

Articolul 59
Obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine și profesionalism în interesul clienților și informarea clienților

1.Furnizorii de servicii de criptoactive acționează cu onestitate, corectitudine și profesionalism în interesul clienților lor efectivi și potențiali.

2.Furnizorii de servicii de criptoactive le oferă clienților lor informații corecte, clare și care nu induc în eroare, în special în comunicările cu caracter publicitar, care trebuie să fie identificate ca atare. Furnizorii de servicii de criptoactive nu trebuie să inducă în eroare un client, în mod deliberat sau din neglijență, cu privire la avantajele reale sau percepute ale criptoactivelor.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive își avertizează clienții cu privire la riscurile asociate achiziționării de criptoactive.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive pun la dispoziția publicului politicile de tarifare pe care le aplică, afișându-le online într-un loc vizibil pe site-ul lor web.

Articolul 60
Cerințe prudențiale

1.Furnizorii de servicii de criptoactive dispun în permanență de garanții prudențiale cu un cuantum cel puțin egal cu cel mai mare dintre următoarele cuantumuri:

(a)cuantumul cerințelor de capital minim permanent indicate în anexa IV, în funcție de natura serviciilor de criptoactive furnizate;

(b)un sfert din cheltuielile generale fixe din anul precedent, revizuite anual. 

2.Garanțiile prudențiale menționate la alineatul (1) trebuie să ia una dintre următoare forme:

(a)fonduri proprii, constând în elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază menționate la articolele 26-30 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după aplicarea integrală a deducerilor în temeiul articolului 36 din regulamentul respectiv, fără aplicarea derogărilor privind pragurile de deducere în temeiul articolelor 46 și 48 din regulamentul respectiv;

(b)o poliță de asigurare care să acopere teritoriile Uniunii în care sunt furnizate activ serviciile de criptoactive sau o garanție comparabilă.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive care nu au împlinit un an de la data la care au început să furnizeze servicii utilizează, pentru calculul menționat la alineatul (1) litera (b), cheltuielile generale fixe preconizate incluse în proiecțiile lor pentru primele 12 luni de furnizare de servicii, prezentate odată cu cererea de autorizare.

4.Polița de asigurare menționată la alineatul (2) trebuie să aibă cel puțin următoarele caracteristici:

(a)are un termen inițial de cel puțin un an;

(b)perioada de preaviz pentru anularea acesteia este de cel puțin 90 de zile;

(c)este subscrisă la o întreprindere autorizată să furnizeze asigurări, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern;

(d)este furnizată de o entitate terță.

5.Polița de asigurare menționată la alineatul (2) litera (b) trebuie să includă acoperirea riscului de:

(a)pierdere a documentelor;

(b)declarații false sau înșelătoare;

(c)acte, erori sau omisiuni care conduc la încălcarea:

i) obligațiilor legale și de reglementare;

ii) obligației de a acționa cu onestitate, corectitudine și profesionalism față de clienți;

iii) obligațiilor de confidențialitate;

(d)neîndeplinire a obligației de a stabili, de a pune în aplicare și de a menține proceduri adecvate de prevenire a conflictelor de interese;

(e)pierderi cauzate de întreruperea activității sau de disfuncționalități ale sistemelor;

(f)dacă este aplicabil modelului de afaceri, neglijență gravă în protejarea criptoactivelor și a fondurilor clienților.

6.În sensul alineatului (1) litera (b), furnizorii de servicii de criptoactive își calculează cheltuielile generale fixe din anul precedent, utilizând cifrele care rezultă din cadrul contabil aplicabil, prin deducerea următoarelor elemente din cheltuielile totale după distribuirea profiturilor către acționari în cele mai recente situații financiare anuale auditate de care dispun sau, dacă nu sunt disponibile situații auditate, în situațiile financiare anuale validate de autoritățile naționale de supraveghere:

(a)primele pentru personal și alte remunerări, în măsura în care aceste prime și remunerări depind de profitul net realizat de furnizorii de servicii de criptoactive în anul relevant;

(b)părțile din profit care le revin angajaților, directorilor și partenerilor;

(c)alte repartizări ale profiturilor și alte remunerări variabile, în măsura în care acestea sunt pe deplin discreționare;

(d)cheltuielile nerecurente din activitățile punctuale.

Articolul 61
Cerințe organizatorice

1.Membrii organului de conducere al furnizorilor de servicii de criptoactive trebuie să aibă buna reputație și competența în ceea ce privește calificările, experiența și abilitățile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Aceștia trebuie să demonstreze că sunt capabili să dedice suficient timp pentru a-și îndeplini în mod eficace funcțiile.

2.Persoanele fizice care dețin, direct sau indirect, mai mult de 20 % din capitalul social sau din drepturile de vot ale furnizorului de servicii de criptoactive sau care exercită, prin orice alte mijloace, o competență de control asupra respectivului furnizor de servicii de criptoactive trebuie să furnizeze dovezi că au buna reputație și competența necesare.

3.Niciuna dintre persoanele menționate la alineatul (1) sau (2) nu trebuie să fi fost condamnată pentru infracțiuni legate de spălarea banilor sau de finanțarea terorismului sau pentru orice alte infracțiuni financiare.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive angajează personal care deține abilitățile, cunoștințele și expertiza necesare pentru a-și îndeplini responsabilitățile care le-au fost alocate, ținând seama de amploarea, natura și diversitatea serviciilor de criptoactive furnizate.

5.Organul de conducere evaluează și, în mod periodic, revizuiește eficacitatea politicilor, a mecanismelor și a procedurilor instituite pentru respectarea obligațiilor prevăzute în capitolele 2 și 3 din prezentul titlu și ia măsurile corespunzătoare pentru remedierea eventualelor deficiențe.

6.Furnizorii de servicii de criptoactive iau toate măsurile rezonabile pentru a asigura continuitatea și regularitatea executării serviciilor de criptoactive pe care le furnizează. În acest scop, furnizorii de servicii de criptoactive utilizează resurse și proceduri adecvate și proporționale, inclusiv sisteme bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) reziliente și sigure, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/xx al Parlamentului European și al Consiliului 63 .

Aceștia stabilesc o politică de continuitate a activității, care include continuitatea activității în sectorul TIC, precum și planuri de redresare în caz de dezastru, elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/xx al Parlamentului European și al Consiliului 64 , care vizează să asigure, în cazul unei întreruperi a sistemelor și a procedurilor TIC, conservarea datelor și a funcțiilor esențiale și menținerea serviciilor de criptoactive sau, atunci când acest lucru nu este posibil, recuperarea la timp a acestor date și funcții și reluarea rapidă a serviciilor de criptoactive.

7.Furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să dispună de mecanisme de control intern și de proceduri eficace de evaluare a riscurilor, inclusiv de proceduri eficace de control și de protecție pentru gestionarea sistemelor TIC în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/xx al Parlamentului European și al Consiliului 65 . Aceștia monitorizează și evaluează periodic caracterul adecvat și eficacitatea mecanismelor de control intern și ale procedurilor de evaluare a riscurilor și iau măsurile adecvate pentru remedierea eventualelor deficiențe.

Furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să dispună de sisteme și proceduri de protejare a securității, integrității și confidențialității informațiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/xx al Parlamentului European și al Consiliului 66 .

8.Furnizorii de servicii de criptoactive iau măsurile necesare pentru a ține evidența tuturor serviciilor, ordinelor și tranzacțiilor de criptoactive pe care le efectuează. Evidențele respective trebuie să fie suficiente pentru a le permite autorităților competente să își îndeplinească sarcinile de supraveghere și să efectueze acțiunile de asigurare a respectării legii și, în special, să stabilească dacă furnizorul de servicii de criptoactive și-a respectat toate obligațiile, inclusiv cele referitoare la clienți sau clienți potențiali și la integritatea pieței.

9.Furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să dispună de sisteme, proceduri și mecanisme de monitorizare și detectare a abuzurilor de piață menționate la titlul VI. Aceștia raportează imediat autorității competente orice suspiciune că ar putea exista circumstanțe din care să reiasă că s-a comis, se comite sau este posibil să se comită un abuz de piață.

Articolul 62
Informarea autorităților competente

Furnizorii de servicii de criptoactive notifică autorității competente orice modificări în ceea ce privește organul lor de conducere și transmit autorității competente toate informațiile necesare pentru evaluarea conformității cu articolul 61.

Articolul 63
Păstrarea în siguranță a criptoactivelor și a fondurilor clienților

1.Furnizorii de servicii de criptoactive care dețin criptoactive aparținând clienților sau mijloacele de acces la astfel de criptoactive trebuie să asigure mecanismele adecvate pentru a proteja drepturile de proprietate ale clienților, în special în caz de insolvență a furnizorului de servicii de criptoactive, și pentru a împiedica utilizarea pe cont propriu a criptoactivelor unui client, cu excepția cazului în care clientul și-a dat acordul expres în acest sens.

2.În cazul în care modelul lor de afaceri sau serviciile de criptoactive pe care le furnizează necesită deținerea unor fonduri ale clienților, furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să dispună de mecanisme adecvate pentru a proteja drepturile clienților și pentru a împiedica utilizarea pe cont propriu a fondurilor clienților, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 25 din Directiva (UE) 2015/2366 67 .

3.Furnizorii de servicii de criptoactive plasează prompt orice fonduri ale clientului la o bancă centrală sau la o instituție de credit.

Furnizorii de servicii de criptoactive iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că fondurile clienților deținute la o bancă centrală sau la o instituție de credit sunt deținute într-un cont sau în conturi care pot fi identificate separat de orice conturi utilizate pentru deținerea fondurilor care aparțin furnizorului de servicii de criptoactive.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive pot furniza, ei înșiși sau prin intermediul unui terț, servicii de plată legate de serviciile de criptoactive pe care le oferă, cu condiția ca furnizorul de servicii de criptoactive sau terțul respectiv să fie o instituție de plată, astfel cum este definită la articolul 4 punctul 4 din Directiva (UE) 2015/2366.

5.Alineatele (2) și (3) de la prezentul articol nu se aplică furnizorilor de servicii de criptoactive care sunt instituții emitente de monedă electronică, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2009/110/CE, sau instituții de plată, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 4 din Directiva (UE) 2015/2366.

Articolul 64
Procedură de tratare a plângerilor

1.Furnizorii de servicii de criptoactive stabilesc și mențin proceduri eficace și transparente pentru tratarea promptă, echitabilă și coerentă a plângerilor primite de la clienți.

2.Clienții trebuie să poată depune, cu titlu gratuit, plângeri adresate furnizorilor de servicii de criptoactive.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive elaborează și pun la dispoziția clienților un model de plângere și păstrează o evidență a tuturor plângerilor primite și a eventualelor măsuri luate ca răspuns la astfel de plângeri.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive analizează toate plângerile în timp util și în mod corect și le comunică clienților rezultatul acestor investigații într-un termen rezonabil.

Articolul 65
Prevenirea, identificarea, gestionarea și publicarea conflictelor de interese

1.Furnizorii de servicii de criptoactive mențin și pun în aplicare o politică eficace de prevenire, identificare, gestionare și publicare a conflictelor de interese dintre aceștia și:

(a)acționarii lor sau orice altă persoană legată în mod direct sau indirect de aceștia printr-o relație de control;

(b)managerii și angajații lor;

(c)clienții lor sau între un client și alt client.

2.Furnizorii de servicii de criptoactive le prezintă clienților și clienților potențiali informații privind natura generală și sursele conflictelor de interese și măsurile luate pentru atenuarea acestora.

Furnizorii de servicii de criptoactive publică aceste informații într-un loc vizibil pe site-ul lor web.

3.Publicarea informațiilor menționate la alineatul (2) trebuie să fie suficient de exactă, ținând seama de natura fiecărui client, și să îi permită fiecărui client să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la serviciul în contextul căruia apare conflictul de interese.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive evaluează și, cel puțin o dată pe an, își revizuiesc politica privind conflictele de interese și iau toate măsurile corespunzătoare pentru a remedia eventualele deficiențe.

Articolul 66
Externalizarea

1.Atunci când recurg la un terț pentru realizarea funcțiilor operaționale, furnizorii de servicii de criptoactive iau toate măsurile rezonabile pentru a evita orice risc operațional suplimentar. Aceștia rămân pe deplin responsabili de îndeplinirea tuturor obligațiilor care le revin în temeiul prezentului titlu și se asigură în permanență că sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)externalizarea nu are ca rezultat delegarea responsabilității furnizorilor de servicii de criptoactive;

(b)externalizarea nu modifică relația dintre furnizorii de servicii de criptoactive și clienții lor și nici obligațiile furnizorilor de servicii de criptoactive către clienții lor;

(c)externalizarea nu modifică condițiile de autorizare a furnizorilor de servicii de criptoactive;

(d)terții implicați în externalizare cooperează cu autoritatea competentă a statului membru de origine al furnizorilor de servicii de criptoactive, iar externalizarea nu împiedică exercitarea funcțiilor de supraveghere de către autoritățile competente respective și nici accesul la fața locului pentru a obține informațiile relevante necesare pentru îndeplinirea acestor funcții;

(e)furnizorii de servicii de criptoactive păstrează cunoștințele de specialitate și resursele necesare pentru evaluarea calității serviciilor furnizate, pentru supravegherea eficace a serviciilor externalizate și pentru gestionarea continuă a riscurilor asociate externalizării;

(f)furnizorii de servicii de criptoactive au acces direct la informațiile relevante privind serviciile externalizate;

(g)furnizorii de servicii de criptoactive se asigură că terții implicați în externalizare îndeplinesc standardele prevăzute în legislația relevantă privind protecția datelor, care s-ar aplica în cazul în care terții ar fi stabiliți în Uniune.

În sensul literei (g), furnizorii de servicii de criptoactive au responsabilitatea de a se asigura că standardele prevăzute în legislația relevantă privind protecția datelor sunt stabilite în acordul menționat la alineatul (3).

2.Furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să aibă o politică în ceea ce privește externalizarea, inclusiv în ceea ce privește planurile pentru situații neprevăzute și strategiile de ieșire.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive încheie un acord scris cu orice terț implicat în externalizare. Acest acord scris specifică drepturile și obligațiile care le revin atât furnizorilor de servicii de criptoactive, cât și terților în cauză și le permite furnizorilor de servicii de criptoactive să rezilieze contractul.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive și terții pun la dispoziția autorității competente și a autorităților relevante, la cerere, toate informațiile de care au nevoie autoritățile respective pentru a putea să evalueze conformitatea activităților externalizate cu cerințele prevăzute la prezentul titlu.

Capitolul 3: Obligații privind furnizarea serviciilor specifice de criptoactive

Articolul 67
Custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților

1.Furnizorii de servicii de criptoactive care sunt autorizați să asigure custodia și administrarea în numele terților încheie un acord cu clienții lor în care sunt specificate sarcinile și responsabilitățile care le revin. Acest acord trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

(a)identitatea părților la acord;

(b)natura serviciului furnizat și o descriere a serviciului respectiv;

(c)mijloacele de comunicare dintre furnizorul de servicii de criptoactive și client, inclusiv sistemul de autentificare a clientului;

(d)o descriere a sistemelor de securitate utilizate de furnizorul de servicii de criptoactive;

(e)comisioanele aplicate de furnizorul de servicii de criptoactive;

(f)legislația aplicabilă acordului.

2.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților țin un registru al pozițiilor care este deschis în numele fiecărui client și corespunde drepturilor fiecărui client la criptoactive. Furnizorii de servicii de criptoactive înregistrează cât mai rapid posibil, în registrul respectiv, orice mișcare realizată în urma instrucțiunilor primite de la clienții lor. Procedurile lor interne trebuie să asigure că orice mișcare care afectează înregistrarea criptoactivelor este evidențiată printr-o tranzacție înregistrată în mod regulat în registrul pozițiilor clientului.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților instituie o politică de custodie cu norme și proceduri interne care asigură păstrarea în condiții de siguranță a criptoactivelor sau controlul asupra acestora ori mijloacele de acces la criptoactive, cum ar fi cheile de criptare.

Aceste norme și proceduri trebuie să asigure că furnizorul de servicii de criptoactive nu poate să piardă criptoactivele clienților sau drepturile legate de activele respective ca urmare a unor fraude sau a unor amenințări cibernetice sau din neglijență. 

4.Dacă este cazul, furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților facilitează exercitarea drepturilor asociate criptoactivelor respective. Orice eveniment care ar putea crea drepturi pentru client sau care ar putea modifica drepturile acestuia se înregistrează în registrul pozițiilor clientului cât mai rapid posibil.

5.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților pun la dispoziția clienților lor, cel puțin o dată la trei luni și de fiecare dată când clientul solicită acest lucru, o situație a poziției criptoactivelor înregistrate în numele clienților respectivi. Situația poziției se întocmește pe un suport durabil. Situația poziției trebuie să precizeze criptoactivele în cauză, soldul acestora, valoarea acestora și transferurile de criptoactive efectuate în perioada în cauză.

Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților transmit clienților lor, cât mai rapid posibil, orice informație cu privire la operațiunile de criptoactive care necesită un răspuns din partea clienților respectivi.

6.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților se asigură că criptoactivele deținute în numele clienților lor sau mijloacele de acces la aceste criptoactive sunt returnate cât mai rapid posibil clienților respectivi.

7.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților separă deținerile în numele clienților lor de propriile dețineri. Aceștia se asigură că, în DLT, criptoactivele clienților lor sunt păstrate la adrese diferite de adresele la care sunt păstrate propriile criptoactive.

8.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților sunt răspunzători față de clienții lor pentru pierderile de criptoactive cauzate de o defecțiune sau de atacuri informatice până la valoarea de piață a criptoactivelor pierdute.

Articolul 68
Operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive

1.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să stabilească norme de funcționare pentru platforma de tranzacționare respectivă. Aceste norme de funcționare trebuie cel puțin:

(a)să stabilească cerințele, obligațiile de diligență și procesele de aprobare care sunt aplicate înainte de admiterea criptoactivelor pe platforma de tranzacționare;

(b)să definească, dacă este cazul, categoriile de excludere, cu alte cuvinte care sunt tipurile de criptoactive, dacă este cazul, care nu vor fi admise la tranzacționare pe platforma de tranzacționare;

(c)să stabilească politicile, procedurile și nivelul comisioanelor, dacă este cazul, pentru admiterea la tranzacționare a criptoactivelor pe platforma de tranzacționare;

(d)să stabilească criterii obiective și proporționale de participare la activitățile de tranzacționare, care să promoveze accesul echitabil și deschis la platforma de tranzacționare pentru clienții care doresc să participe la tranzacționare;

(e)să stabilească cerințe care să asigure tranzacționarea echitabilă și ordonată;

(f)să stabilească condițiile pentru ca criptoactivele să rămână accesibile pentru tranzacționare, inclusiv pragurile de lichiditate și cerințele de publicare periodică;

(g)să stabilească condițiile în care tranzacționarea criptoactivelor poate fi suspendată;

(h)să stabilească proceduri care să asigure decontarea eficientă atât a tranzacțiilor cu criptoactive, cât și a tranzacțiilor cu monede fiduciare.

În sensul literei (a), normele de funcționare trebuie să menționeze în mod clar că un criptoactiv nu trebuie admis la tranzacționare pe platforma de tranzacționare în cazul în care s-a publicat o carte albă pentru criptoactivul respectiv, cu excepția cazului în care criptoactivul respectiv beneficiază de derogarea prevăzută la articolul 4 alineatul (2).

Înainte de a admite un criptoactiv la tranzacționare, furnizorii de servicii de criptoactive care sunt autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive se asigură că criptoactivul respectă normele de funcționare ale platformei de tranzacționare și evaluează calitatea criptoactivului în cauză. La evaluarea calității unui criptoactiv, platforma de tranzacționare ține seama de experiența, de istoricul și de reputația emitentului și a echipei sale de dezvoltare. Platforma de tranzacționare evaluează, de asemenea, calitatea criptoactivelor care beneficiază de derogarea prevăzută la articolul 4 alineatul (2).

Normele de funcționare a platformei de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să împiedice admiterea la tranzacționare a criptoactivelor care au o funcție de anonimizare intrinsecă, cu excepția cazului în care deținătorii criptoactivelor și istoricul lor în materie de tranzacționare pot fi identificați de către furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive sau de către autoritățile competente.

2.Normele de funcționare menționate la alineatul (1) sunt redactate într-una dintre limbile oficiale ale statelor membre de origine sau într-o altă limbă uzuală în domeniul finanțelor. Respectivele norme de funcționare sunt publicate pe site-ul web al furnizorului de servicii de criptoactive în cauză.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive nu tranzacționează pe cont propriu pe platforma de tranzacționare pentru criptoactive operată, chiar și atunci când sunt autorizați să facă schimburi de criptoactive contra unei monede fiduciare sau schimburi de criptoactive contra altor criptoactive.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să dispună de sisteme, proceduri și mecanisme eficace care să asigure că sistemele lor de tranzacționare:

(a)sunt reziliente;

(b)au capacitate suficientă pentru a asigura tranzacționarea ordonată în condiții de tensiune majoră pe piață;

(c)sunt în măsură să respingă ordinele care depășesc pragurile prestabilite în ceea ce privește volumul și prețul sau care sunt în mod clar eronate;

(d)sunt pe deplin testate pentru a se asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la literele (a), (b) și (c);

(e)sunt supuse unor mecanisme eficace de asigurare a continuității activității care să asigure continuitatea serviciilor furnizate în eventualitatea unei funcționări defectuoase a sistemului de tranzacționare.

5.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive fac publice toate prețurile de cumpărare și de vânzare, precum și amploarea intereselor de tranzacționare la aceste prețuri care sunt afișate pentru criptoactive prin sistemele din cadrul platformei de tranzacționare pentru criptoactive. Furnizorii de servicii de criptoactive în cauză se asigură că informațiile respective sunt la dispoziția publicului în mod continuu în timpul programului de tranzacționare.

6.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive fac publice prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în legătură cu criptoactivele pe platformele lor de tranzacționare. Aceștia fac publice detaliile tuturor acestor tranzacții pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real.

7.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive pun la dispoziția publicului informațiile publicate în conformitate cu alineatele (5) și (6) în condiții comerciale rezonabile și asigură un acces nediscriminatoriu la aceste informații. Informațiile respective sunt puse la dispoziție cu titlu gratuit la 15 minute de la publicare, într-un format care poate fi citit automat, și sunt publicate timp de cel puțin 2 ani.

8.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să încheie decontarea finală a unei tranzacții cu criptoactive în DLT la aceeași dată la care tranzacțiile au fost executate pe platforma de tranzacționare.

9.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive se asigură că structurile lor tarifare sunt transparente, echitabile și nediscriminatorii și că acestea nu creează stimulente pentru plasarea, modificarea sau anularea ordinelor sau pentru executarea tranzacțiilor într­un mod care contribuie la crearea unor condiții de tranzacționare de natură să perturbe stabilitatea pieței sau la abuzuri de piață, astfel cum se menționează la titlul VI.

10.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să mențină resurse și să aibă instalate dispozitive de backup care să le asigure capacitatea de a raporta către autoritatea lor competentă în orice moment.

Articolul 69
Schimbul de criptoactive contra unei monede fiduciare sau schimbul de criptoactive contra altor criptoactive

1.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să facă schimburi de criptoactive contra unei monede fiduciare sau contra altor criptoactive stabilesc o politică comercială nediscriminatorie care să indice, în special, tipul de clienți cu care acceptă să realizeze tranzacții și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească clienții.

2.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să facă schimburi de criptoactive contra unei monede fiduciare sau contra altor criptoactive publică un preț ferm al criptoactivelor sau o metodă de determinare a prețului criptoactivelor pe care le propun la schimb contra unei monede fiduciare sau contra altor criptoactive.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să facă schimburi de criptoactive contra unei monede fiduciare sau contra altor criptoactive execută ordinele clienților la prețurile afișate în momentul primirii acestora.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să facă schimburi de criptoactive contra unei monede fiduciare sau contra altor criptoactive publică detaliile ordinelor și tranzacțiilor pe care le încheie, inclusiv volumele și prețurile aferente acestor tranzacții.

Articolul 70
Executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele terților

1.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să execute ordine aferente criptoactivelor în numele terților trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a obține, la executarea ordinelor, cel mai bun rezultat posibil pentru clienții lor, ținând seama de factorii aferenți unei executări optime în ceea ce privește prețul, costurile, viteza, probabilitatea de executare și decontare, amploarea, natura sau orice alte contraprestații relevante pentru executarea ordinului, cu excepția cazului în care furnizorul de servicii de criptoactive în cauză execută ordinele aferente criptoactivelor în conformitate cu instrucțiunile date de clienții săi.

2.Pentru a asigura conformitatea cu alineatul (2), furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să execute ordine aferente criptoactivelor în numele terților trebuie să instituie și să pună în aplicare mecanisme eficace de executare. În special, aceștia instituie și aplică o politică de executare a ordinelor care să le permită să obțină, pentru ordinele clienților lor, cel mai bun rezultat posibil. Această politică de executare a ordinelor trebuie să asigure, mai ales, executarea promptă, echitabilă și rapidă a ordinelor clienților și să prevină utilizarea abuzivă de către angajații furnizorilor de servicii de criptoactive a oricăror informații referitoare la ordinele clienților.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să execute ordine aferente criptoactivelor în numele terților le transmit clienților lor informații adecvate și clare cu privire la politica de executare a ordinelor pe care o aplică și la orice modificare semnificativă a acestei politici.

Articolul 71
Plasarea de criptoactive

1.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să plaseze criptoactive le comunică emitenților sau oricărui terț care acționează în numele emitenților, înainte de a încheia un contract cu aceștia, următoarele informații:

(a)tipul de plasament avut în vedere, inclusiv dacă este garantată sau nu o valoare minimă de cumpărare;

(b)o precizare privind valoarea comisioanelor de tranzacționare aferente serviciului pentru operațiunea propusă;

(c)momentul, procesul și prețul avute în vedere pentru operațiunea propusă;

(d)informații despre cumpărătorii vizați.

Înainte de a plasa criptoactivele în cauză, furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să plaseze criptoactive trebuie să obțină acordul emitenților sau al oricui terț care acționează în numele emitenților cu privire la elementele enumerate la literele (a)-(d).

2.Normele privind conflictele de interese menționate la articolul 65 trebuie să prevadă proceduri specifice și adecvate pentru prevenirea, monitorizarea, gestionarea și eventuala publicare a oricăror conflicte de interese generate de următoarele situații:

(a)furnizorii de servicii de criptoactive plasează criptoactivele la proprii lor clienți;

(b)prețul propus pentru plasarea criptoactivelor a fost supraestimat sau subestimat.

Articolul 72
Primirea și transmiterea ordinelor în numele terților

1.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure primirea și transmiterea ordinelor în numele terților trebuie să stabilească și să pună în aplicare proceduri și mecanisme care să asigure transmiterea promptă și adecvată a ordinelor clientului în vederea executării pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive sau către un alt furnizor de servicii de criptoactive.

2.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure primirea și transmiterea ordinelor în numele terților nu trebuie să primească nicio remunerație, reducere sau beneficiu nepecuniar pentru a direcționa ordinele primite de la clienți către o anumită platformă de tranzacționare pentru criptoactive sau către un alt furnizor de servicii de criptoactive.

3.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să asigure primirea și transmiterea ordinelor în numele terților nu trebuie să utilizeze în mod abuziv informațiile referitoare la ordinele clienților în curs și trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestor informații de către oricare dintre angajații lor.

Articolul 73
Consultanța cu privire la criptoactive

1.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive evaluează compatibilitatea criptoactivelor respective cu nevoile clienților și le recomandă doar atunci când acest lucru este în interesul clienților.

2.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive se asigură că persoanele fizice care oferă în numele lor consultanță sau informații cu privire la criptoactive sau la un serviciu de criptoactive dispun de cunoștințele și experiența necesare pentru a-și îndeplini obligațiile.

3.În scopul evaluării menționate la alineatul (1), furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive solicită informații cu privire la cunoștințele și experiența clientului sau clientului potențial în ceea ce privește criptoactivele, obiectivele sale, situația sa financiară, inclusiv capacitatea sa de a suporta pierderi și o înțelegere de bază a riscurilor asociate achiziționării de criptoactive.

Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive își avertizează clienții că, dat fiind că criptoactivele sunt tranzacționabile, valoarea acestora poate fluctua.

4.Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive trebuie să instituie, să mențină și să pună în aplicare politici și proceduri care să le permită să colecteze și să evalueze toate informațiile necesare pentru efectuarea evaluării respective cu privire la fiecare client. Aceștia trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că informațiile colectate privind clienții lor sau clienții lor potențiali sunt fiabile.

5.În cazul în care clienții nu furnizează informațiile solicitate în temeiul alineatului (4) sau în cazul în care furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive consideră, pe baza informațiilor primite în temeiul alineatului (4), că respectivii clienți sau clienți potențiali nu dispun de cunoștințe suficiente, furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive își informează clienții sau clienții potențiali că criptoactivele sau serviciile de criptoactive ar putea fi inadecvate pentru ei și le transmit un avertisment cu privire la riscurile asociate criptoactivelor. Acest avertisment de risc face referire în mod clar la riscul pierderii integrale a fondurilor investite sau convertite în criptoactive. Clienții trebuie să confirme în mod expres că au primit și au înțeles avertismentul emis de furnizorul de servicii de criptoactive în cauză.

6.Pentru fiecare client în parte, furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive revizuiesc evaluarea menționată la alineatul (1) o dată la doi ani după evaluarea inițială efectuată în conformitate cu alineatul menționat.

7.De îndată ce a fost efectuată evaluarea menționată la alineatul (1), furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să ofere consultanță cu privire la criptoactive le transmit clienților un raport care sintetizează recomandările oferite clienților respectivi. Acest raport se întocmește și se comunică clienților pe un suport durabil. Raportul trebuie cel puțin:

(a)să precizeze cerințele și nevoile clienților;

(b)să conțină un rezumat al recomandărilor oferite.

Capitolul 4: Achiziția furnizorilor de servicii de criptoactive

Articolul 74
Evaluarea proiectelor de achiziție având ca obiect furnizorii de servicii de criptoactive

1.Orice persoană fizică sau juridică, acționând individual sau concertat („achizitorul potențial”), care a decis să achiziționeze, direct sau indirect, o participație calificată în cadrul unui furnizor de servicii de criptoactive sau să majoreze, direct sau indirect, o astfel de participație calificată în cadrul unui furnizor de servicii de criptoactive, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului deținut să fie de cel puțin 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât furnizorul de servicii de criptoactive să devină filiala sa („proiectul de achiziție”), transmite o notificare scrisă autorității competente a respectivului furnizorul de servicii de criptoactive, indicând valoarea participației vizate și informațiile impuse de standardele tehnice de reglementare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (4).

2.Orice persoană fizică sau juridică care a decis să cedeze, direct sau indirect, o participație calificată în cadrul unui furnizor de servicii de criptoactive („vânzătorul potențial”), informează în prealabil în scris autoritatea competentă, indicând valoarea participației respective. O astfel de persoană informează, de asemenea, autoritatea competentă atunci când decide să își reducă participația calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului deținut să scadă sub 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât furnizorul de servicii de criptoactive să înceteze să mai fie filiala persoanei menționate.

3.Autoritățile competente transmit achizitorului potențial cu promptitudine și, în orice caz, în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la alineatul (1) o confirmare scrisă de primire.

4.În termen de șaizeci de zile lucrătoare de la data confirmării scrise de primire menționate la alineatul (3), autoritățile competente evaluează proiectul de achiziție menționat la alineatul (1) și informațiile impuse de standardele tehnice de reglementare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (4).

Atunci când confirmă primirea notificării, autoritățile competente informează persoanele menționate la alineatul (1) cu privire la data la care evaluarea va fi finalizată.

5.La efectuarea evaluării menționate la alineatul (4) primul paragraf, autoritățile competente pot solicita persoanelor menționate la alineatul (1) orice informații suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face înainte de finalizarea evaluării și, în orice caz, nu mai târziu de cea de a 50-a zi lucrătoare de la data confirmării scrise de primire menționate la alineatul (3). Astfel de solicitări se fac în scris, precizându-se informațiile suplimentare necesare.

Autoritățile competente întrerup evaluarea menționată la alineatul (4) primul paragraf până când primesc informațiile suplimentare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat, dar nu mai mult de 20 de zile lucrătoare. Orice altă solicitare de către autoritățile competente a unor informații suplimentare sau a unor clarificări privind informațiile primite nu trebuie să ducă la o nouă întrerupere a evaluării.

Autoritatea competentă poate prelungi perioada de întrerupere menționată la al doilea paragraf de la prezentul alineat cu până la 30 de zile lucrătoare în cazul în care persoanele menționate la alineatul (1) sunt situate sau reglementate în afara Uniunii.

6.Autoritățile competente care, la finalizarea evaluării, decid să se opună proiectului de achiziție menționat la alineatul (1) transmit o notificare în acest sens persoanelor menționate la alineatul (1) în termen de două zile lucrătoare, dar înainte de data menționată la alineatul (4) al doilea paragraf, prelungită, dacă este cazul, în conformitate cu alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf. Notificarea respectivă prezintă motivele care au stat la baza deciziei.

7.În cazul în care autoritățile competente nu se opun proiectului de achiziție menționat la alineatul (1) înainte de data menționată la alineatul (4) al doilea paragraf, prelungită, dacă este cazul, în conformitate cu alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf, se consideră că proiectul de achiziție sau de cedare este aprobat.

8.Autoritatea competentă poate stabili o perioadă maximă de finalizare a proiectului de achiziție menționat la alineatul (1) și poate prelungi perioada maximă respectivă, dacă este cazul.

Articolul 75
Conținutul evaluării proiectelor de achiziție având ca obiect furnizorii de servicii de criptoactive

1.Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 74 alineatul (4), autoritățile competente evaluează caracterul adecvat al persoanelor menționate la articolul 74 alineatul (1), precum și soliditatea financiară a proiectului de achiziție, pe baza tuturor criteriilor următoare:

(a)reputația persoanelor menționate la articolul 74 alineatul (1);

(b)reputația și experiența oricărei persoane care va conduce activitatea furnizorului de servicii de criptoactive în urma proiectului de achiziție sau de cedare;

(c)soliditatea financiară a persoanelor menționate la articolul 74 alineatul (1), în special în ceea ce privește tipul de activitate desfășurată și prevăzută a se desfășura în cadrul furnizorului de servicii de criptoactive vizat de proiectul de achiziție;

(d)dacă furnizorul de servicii de criptoactive va fi în măsură să respecte și să continue să respecte dispozițiile de la prezentul titlu;

(e)dacă există motive rezonabile de a suspecta că, în legătură cu proiectul de achiziție, este în curs sau a avut loc o faptă sau o tentativă de spălare de bani sau de finanțare a terorismului în sensul articolului (1) din Directiva (UE) 2015/849/CE sau că proiectul de achiziție ar putea crește riscul apariției unor asemenea fapte.

2.Autoritățile competente se pot opune proiectului de achiziție numai dacă există motive rezonabile în acest sens pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (1) sau dacă informațiile furnizate în conformitate cu articolul 74 alineatul (4) sunt incomplete sau false.

3.Statele membre nu impun condiții prealabile în ceea ce privește cota de participație care trebuie să fie achiziționată și nici nu permit autorităților lor competente să examineze proiectul de achiziție din punctul de vedere al nevoilor economice ale pieței.

4.ESMA, în strânsă cooperare cu ABE, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili lista exhaustivă a informațiilor care sunt necesare pentru efectuarea evaluării menționate la articolul 74 alineatul (4) primul paragraf și care trebuie transmise autorităților competente odată cu notificarea menționată la articolul 74 alineatul (1). Informațiile necesare trebuie să fie relevante pentru o evaluare prudențială, proporționale și adaptate la natura persoanelor și a proiectului de achiziție menționate la articolul 74 alineatul (1).

ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data: 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

TITLUL VI: Prevenirea abuzului de piață care implică criptoactive

Articolul 76 
Domeniul de aplicare al normelor privind abuzul de piață

Interdicțiile și cerințele prevăzute la prezentul titlu se aplică acțiunilor efectuate de orice persoană în ceea ce privește criptoactivele care sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive operată de un furnizor de servicii de criptoactive autorizat sau pentru care s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare pe o astfel de platformă de tranzacționare.

Articolul 77 
Publicarea informațiilor privilegiate

1.Emitenții de criptoactive informează publicul, de îndată ce este posibil, cu privire la informațiile privilegiate care îi privesc, într-o manieră care permite publicului să aibă acces cu ușurință la aceste informații și să efectueze o evaluare completă, corectă și în timp util a acestora.

2.Emitenții de criptoactive pot amâna, pe propria răspundere, publicarea informațiilor privilegiate numai dacă sunt îndeplinite toate condiții de mai jos:

(a)publicarea imediată ar putea prejudicia interesele legitime ale emitenților;

(b)amânarea publicării nu este susceptibilă să inducă în eroare publicul;

(c)emitenții pot asigura confidențialitatea informațiilor respective.

Articolul 78 
Interzicerea utilizării abuzive a informațiilor privilegiate

1.Nicio persoană nu trebuie să utilizeze informații privilegiate cu privire la criptoactive pentru a dobândi sau a ceda criptoactivele respective, în mod direct sau indirect, în nume propriu sau în numele unui terț.

2.Nicio persoană care deține informații privilegiate cu privire la criptoactive nu trebuie:

(a)să recomande, pe baza informațiilor privilegiate respective, unei alte persoane să achiziționeze sau să cedeze criptoactivele la care se referă informațiile sau să determine acea persoană să facă o astfel de achiziție sau cedare;

(b)să recomande, pe baza informațiilor privilegiate respective, unei alte persoane să anuleze sau să modifice un ordin asociat criptoactivelor respective sau să determine persoana respectivă să facă o astfel de anulare sau modificare.

Articolul 79 
Interzicerea divulgării neautorizate a informațiilor privilegiate

Nicio persoană care deține informații privilegiate nu trebuie să divulge astfel de informații niciunei alte persoane, cu excepția cazului în care divulgarea se face în exercitarea normală a sarcinilor de serviciu, a profesiei sau a funcției.

Articolul 80 
Interzicerea manipulării pieței

1.Nicio persoană nu trebuie să se implice în activități de manipulare a pieței care includ oricare dintre următoarele activități:

(a)cu excepția cazului în care persoana care a efectuat o tranzacție, a emis un ordin de tranzacționare sau a adoptat orice alt comportament demonstrează că tranzacția, ordinul sau comportamentul respectiv a fost îndeplinit din motive legitime, efectuarea unei tranzacții, plasarea unui ordin de tranzacționare sau orice alt comportament care:

i) oferă sau poate oferi semnale false sau înșelătoare în legătură cu oferta, cererea sau prețul unui criptoactiv;

ii) stabilește sau poate stabili prețul unuia sau mai multor criptoactive la un nivel anormal sau artificial.

(b)efectuarea unei tranzacții, emiterea unui ordin de tranzacționare sau orice altă activitate sau comportament care influențează sau poate influența prețul unuia sau mai multor criptoactive, prin recurgerea la un procedeu fictiv sau la orice altă formă de înșelăciune sau artificiu;

(c)difuzarea de informații prin mijloace de comunicare în masă, inclusiv prin internet sau prin orice alte mijloace, care oferă sau poate oferi semnale false sau înșelătoare în legătură cu oferta, cererea sau prețul unui criptoactiv sau care poate fixa prețul unuia sau mai multor criptoactive la un nivel anormal sau artificial, inclusiv răspândirea de zvonuri, în contextul în care persoana care a difuzat informațiile știa sau trebuia să știe că informațiile sunt false sau înșelătoare.

2.Următoarele comportamente sunt considerate, printre altele, manipulare a pieței:

(a)asigurarea unei poziții dominante în raport cu oferta sau cererea unui criptoactiv, ceea ce are sau poate avea drept efect stabilirea directă sau indirectă a prețului de cumpărare sau de vânzare sau crearea ori posibilitatea de creare a altor condiții inechitabile de tranzacționare;

(b)plasarea de ordine pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, inclusiv anularea sau modificarea acestora, prin orice mijloc disponibil de tranzacționare, având unul dintre efectele menționate la alineatul (1) litera (a) prin:

i) întreruperea sau întârzierea funcționării platformei de tranzacționare pentru criptoactive sau implicarea în orice activitate care poate avea acest efect;

ii) crearea de condiții în care devine mai dificil pentru alte persoane să identifice ordinele reale de pe platforma de tranzacționare pentru criptoactive sau implicarea în orice activitate care poate avea acest efect, inclusiv prin introducerea de ordine care duc la destabilizarea funcționării normale a platformei de tranzacționare pentru criptoactive;

iii) crearea unui semnal fals sau înșelător cu privire la oferta, cererea sau prețul unui criptoactiv, în special prin introducerea de ordine pentru a iniția sau accentua o tendință sau implicarea în orice activitate care poate avea acest efect;

(c)faptul de a profita de accesul ocazional sau regulat la mijloacele de comunicare în masă tradiționale sau electronice pentru a emite o opinie asupra unui criptoactiv, după ce, în prealabil, s-a adoptat o poziție asupra criptoactivului respectiv, și de a profita ulterior de pe urma impactului opiniilor exprimate asupra prețului criptoactivului respectiv, fără a fi făcut concomitent public, într-un mod corect și concret, conflictul de interese în cauză.

TITLUL VII: Autoritățile competente, ABE și ESMA

Capitolul 1: Competențele autorităților competente și cooperarea dintre autoritățile competente, ABE și ESMA

Articolul 81
Autoritățile competente

1.Statele membre desemnează autoritățile competente responsabile cu îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor prevăzute în prezentul regulament și informează ABE și ESMA în acest sens.

2.În cazul în care statele membre desemnează mai multe autorități competente în temeiul alineatului (1), acestea stabilesc sarcinile fiecărei autorități și desemnează una dintre ele ca punct unic de contact pentru cooperarea administrativă transfrontalieră între autoritățile competente, precum și cu ABE și ESMA.

3.ESMA publică pe site-ul său web lista autorităților competente desemnate în conformitate cu alineatul (1).

Articolul 82
Competențele autorităților competente

1.Pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin în temeiul titlurilor II, III, IV și V din prezentul regulament, autoritățile competente dispun, conform dreptului intern, cel puțin de următoarele competențe de supraveghere și de investigare:

(a)să solicite furnizorilor de servicii de criptoactive și persoanelor fizice sau juridice care îi controlează sau care sunt controlate de către aceștia să furnizeze informații și documente;

(b)să solicite membrilor organului de conducere al furnizorilor de servicii de criptoactive să furnizeze informații;

(c)să suspende sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive să suspende furnizarea de servicii de criptoactive timp de cel mult 10 zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când au motive întemeiate să suspecteze încălcarea prezentului regulament;

(d)să interzică furnizarea de servicii de criptoactive în cazul în care constată că a fost încălcat prezentul regulament;

(e)să prezinte sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive să prezinte toate informațiile semnificative care ar putea avea un efect asupra furnizării de servicii de criptoactive, pentru a asigura protecția consumatorilor sau buna funcționare a pieței;

(f)să facă public faptul că un furnizor de servicii de criptoactive nu își respectă obligațiile;

(g)să suspende sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive să suspende furnizarea serviciilor de criptoactive în cazul în care autoritățile competente consideră că situația furnizorului de servicii de criptoactive este de așa natură încât furnizarea serviciilor de criptoactive ar prejudicia interesele consumatorilor;

(h)să transfere contractele existente unui alt furnizor de servicii de criptoactive în cazul în care autorizația furnizorului de servicii de criptoactive este retrasă în conformitate cu articolul 56, sub rezerva acordului clienților și al furnizorului de servicii de criptoactive destinatar;

(i)în cazul în care există motive pentru a presupune că o persoană furnizează un serviciu de criptoactive fără autorizație, să solicite informații și documente de la persoana respectivă;

(j)în cazul în care există motive pentru a presupune că o persoană emite tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice fără autorizație, să solicite informații și documente de la persoana respectivă;

(k)în cazuri urgente, atunci când există motive pentru a presupune că o persoană furnizează servicii de criptoactive fără autorizație, să dispună încetarea imediată a activității fără o avertizare prealabilă sau fără impunerea unui termen pentru încetare;

(l)să solicite emitenților de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau persoanelor care solicită admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive și persoanelor care îi controlează sau care sunt controlate de către aceștia să furnizeze informații și documente;

(m)să solicite membrilor organului de conducere al emitentului de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau persoanei care solicită admiterea unor astfel de criptoactive la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive să furnizeze informații;

(n)să solicite emitenților de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, să includă informații suplimentare în cărțile albe pentru criptoactive, atunci când acest lucru este necesar pentru protecția consumatorilor sau pentru stabilitatea financiară;

(o)să suspende o ofertă publică de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau o admitere la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive timp de cel mult 10 zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când au motive întemeiate să suspecteze încălcarea prezentului regulament;

(p)să interzică o ofertă publică de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive în cazul în care constată încălcarea prezentului regulament sau au motive întemeiate să suspecteze că acesta ar urma să fie încălcat;

(q)să suspende sau să solicite unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive să suspende tranzacționarea criptoactivelor, inclusiv a tokenurilor raportate la active sau a tokenurilor asimilate monedelor electronice, timp de cel mult 10 zile lucrătoare consecutive de fiecare dată când au motive întemeiate să suspecteze încălcarea prezentului regulament;

(r)să interzică tranzacționarea criptoactivelor, inclusiv a tokenurilor raportate la active sau a tokenurilor asimilate monedelor electronice, pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive în cazul în care constată încălcarea prezentului regulament;

(s)să facă public faptul că un emitent de criptoactive, inclusiv tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau o persoană care solicită admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive nu își respectă obligațiile;

(t)să prezinte sau să solicite emitentului de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, să prezinte toate informațiile semnificative care ar putea avea un efect asupra evaluării criptoactivelor oferite publicului sau admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, pentru a asigura protecția consumatorilor sau buna funcționare a pieței;

(u)să suspende sau să solicite platformei relevante de tranzacționare pentru criptoactive să suspende tranzacționarea criptoactivelor, inclusiv a tokenurilor raportate la active sau a tokenurilor asimilate monedelor electronice, în cazul în care consideră că situația emitentului este de așa natură încât tranzacționarea ar prejudicia interesele consumatorilor;

(v)în cazuri urgente, atunci când există motive pentru a presupune că o persoană emite tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice sau că o persoană emite criptoactive fără a fi notificat o carte albă pentru criptoactivele respective în conformitate cu articolul 7, să dispună încetarea imediată a activității fără o avertizare prealabilă sau fără impunerea unui termen pentru încetare;

(w)să solicite încetarea temporară a oricărei practici pe care autoritatea competentă o consideră contrară prezentului regulament;

(x)să efectueze inspecții sau investigații la fața locului în alte locații decât reședințele private ale persoanelor fizice și, în acest scop, să pătrundă în incinte pentru a avea acces la documente și la alte date sub orice formă, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că documentele și alte date legate de obiectul inspecției sau al investigației pot fi relevante pentru a dovedi o încălcare a prezentului regulament.

Competențele de supraveghere și de investigare exercitate în legătură cu emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice nu aduc atingere competențelor conferite autorităților competente relevante în temeiul legislației naționale de transpunere a Directivei 2009/110/CE.

2.Pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin în temeiul titlului VI din prezentul regulament, autoritățile competente dispun, conform dreptului intern, cel puțin de următoarele competențe de supraveghere și de investigare în plus față de competențele menționate la alineatul (1):

(a)să aibă acces la orice documente și date sub orice formă și dreptul de a primi sau de a face o copie a acestora;

(b)să solicite sau să dispună transmiterea de informații din partea oricăror persoane, inclusiv a celor care intervin succesiv în transmiterea ordinelor sau în efectuarea operațiunilor respective, precum și mandatarilor acestora și, dacă este necesar, să citeze și să audieze orice astfel de persoană în vederea obținerii de informații;

(c)să intre în reședințele persoanelor fizice și în sediile persoanelor juridice pentru a confisca documente și date sub orice formă în cazul în care există suspiciuni rezonabile că documente sau date legate de obiectul inspecției sau investigației ar putea fi relevante pentru a dovedi utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate sau manipularea pieței cu încălcarea prezentului regulament;

(d) să sesizeze autoritățile competente în vederea efectuării unei anchete penale;

(e)să solicite, în măsura în care dreptul intern permite acest lucru, înregistrările existente ale traficului de date deținute de operatorii de telecomunicații, dacă există suspiciuni rezonabile privind o infracțiune și dacă aceste înregistrări ar putea fi relevante pentru investigarea unei încălcări a articolelor 77, 78, 79 și 80;

(f)să solicite înghețarea sau punerea sub sechestru a activelor, sau ambele;

(g)să interzică temporar exercitarea activității profesionale;

(h) să ia toate măsurile necesare pentru a asigura informarea corectă a publicului, printre altele, prin corectarea informațiilor false sau înșelătoare comunicate, inclusiv prin impunerea obligației emitentului de criptoactive sau altei persoane care a publicat sau a difuzat informații false sau înșelătoare să publice o declarație de rectificare.

3.În cazul în care dreptul intern o impune, autoritatea competentă poate solicita autorității judiciare relevante să hotărască asupra exercitării competențelor menționate la alineatele (1) și (2).

4.Autoritățile competente își exercită funcțiile și competențele menționate la alineatele (1) și (2) în oricare dintre următoarele moduri:

(a)direct;

(b)în colaborare cu alte autorități;

(c)sub responsabilitate proprie, prin delegare către astfel de autorități;

(d)prin sesizarea autorităților judiciare competente.

5.Statele membre se asigură că sunt în vigoare măsuri corespunzătoare astfel încât autoritățile competente să fie învestite cu toate competențele necesare de supraveghere și de investigare pentru a-și îndeplini atribuțiile.

6.O persoană care pune informații la dispoziția autorității competente în conformitate cu prezentul regulament nu este considerată vinovată de încălcarea vreunei restricții privind comunicarea de informații impuse prin contract sau prin acte cu putere de lege și acte administrative și nu poate fi în niciun fel trasă la răspundere cu privire la notificarea respectivă.

Articolul 83
Cooperarea dintre autoritățile competente

1.Autoritățile competente cooperează între ele în sensul prezentului regulament. Acestea fac schimb de informații fără întârzieri nejustificate și cooperează în cadrul activităților de investigare, de supraveghere și de asigurare a aplicării legii.

În cazul în care au ales, în conformitate cu articolul 92 alineatul (1), să prevadă sancțiuni penale pentru încălcarea prezentului regulament, statele membre se asigură că sunt în vigoare măsuri corespunzătoare, astfel încât autoritățile competente să dispună de toate competențele necesare pentru a lua legătura cu autoritățile judiciare, autoritățile responsabile de urmărirea penală sau autoritățile judiciare penale din jurisdicția lor pentru a primi informații specifice legate de anchete penale sau de proceduri penale inițiate pentru încălcările prezentului regulament și pentru a transmite aceleași informații celorlalte autorități competente, precum și către ABE și ESMA, cu scopul de a-și îndeplini obligația de a coopera în sensul prezentului regulament.

2.O autoritate competentă poate refuza să dea curs unei cereri de informații sau unei cereri de cooperare la investigații numai în oricare dintre următoarele situații excepționale:

(a)atunci când satisfacerea cererii este de natură să afecteze în mod negativ propriile investigații, activitățile de asigurare a aplicării legii sau o anchetă penală;

(b)atunci când s-a inițiat deja o procedură judiciară pentru aceleași fapte și împotriva acelorași persoane fizice sau juridice înaintea autorităților statului membru căruia i-a fost adresată cererea;

(c)atunci când s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă împotriva acestor persoane fizice sau juridice pentru aceleași fapte în statul membru căruia i-a fost adresată cererea.

3.La cerere, autoritățile competente furnizează fără întârzieri nejustificate toate informațiile necesare în sensul prezentului regulament.

4.O autoritate competentă dintr-un stat membru poate solicita sprijinul unei autorități competente dintr-un alt stat membru cu privire la inspecții sau la investigații la fața locului.

În cazul în care o autoritate competentă primește din partea autorității competente dintr-un alt stat membru o solicitare de a efectua o inspecție sau o investigație la fața locului, aceasta poate întreprinde oricare dintre următoarele acțiuni:

(a)să efectueze inspecția sau investigația la fața locului pe cont propriu;

(b)să permită autorității competente care a transmis solicitarea să participe la inspecția sau investigația la fața locului;

(c)să permită autorității competente care a transmis solicitarea să efectueze inspecția sau investigația la fața locului pe cont propriu;

(d)să împartă anumite sarcini legate de activitățile de supraveghere cu celelalte autorități competente.

5.Autoritățile competente pot sesiza ESMA în situațiile în care se refuză o cerere de cooperare, în special în vederea unui schimb de informații, sau în situațiile în care nu se dă curs într-un termen rezonabil unei astfel de cereri.

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 258 din TFUE, ESMA poate, în aceste situații, să acționeze în conformitate cu competența conferită acesteia în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

6.Prin derogare de la alineatul (5), autoritățile competente pot sesiza ABE în situațiile în care se respinge o cerere de cooperare, în special în vederea unui schimb de informații cu privire la un emitent de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice sau cu privire la servicii de criptoactive care vizează tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau în situațiile în care nu se dă curs într-un termen rezonabil unei astfel de cereri.

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 258 din TFUE, ABE poate, în astfel de situații, să acționeze în conformitate cu competența conferită acesteia în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

7.Autoritățile competente își coordonează strâns activitățile de supraveghere pentru a identifica și a remedia cazurile de nerespectare a prezentului regulament, a elabora și a promova bune practici, a facilita colaborarea, a stimula consecvența interpretării și a furniza evaluări interjurisdicționale în cazul eventualelor neînțelegeri.

În sensul primului paragraf, ABE și ESMA îndeplinesc un rol de coordonare între autoritățile competente și între colegii, astfel cum sunt menționate la articolele 99 și 101, pentru a institui o cultură comună în materie de supraveghere și practici de supraveghere consecvente, a asigura proceduri uniforme și abordări consecvente și a consolida coerența rezultatelor supravegherii, în special în ceea ce privește domeniile de supraveghere care au o dimensiune transfrontalieră sau un posibil impact transfrontalier.

8.În cazul în care o autoritate competentă constată că vreuna dintre cerințele prezentului regulament nu a fost îndeplinită sau are motive să creadă că se întâmplă acest lucru, aceasta informează autoritatea competentă a entității sau a entităților suspectate de o astfel de încălcare cu privire la constatările sale, într-o manieră suficient de detaliată.

9.ESMA, după consultarea ABE, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica informațiile care trebuie să facă obiectul schimbului dintre autoritățile competente în conformitate cu alineatul (1).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

10.ESMA, după consultarea ABE, elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele și proceduri standard pentru cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile competente.

Comisia este împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Articolul 84
Cooperarea cu ABE și ESMA

1.În sensul prezentului regulament, autoritățile competente cooperează strâns cu ESMA, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, și cu ABE, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Acestea fac schimb de informații pentru a-și îndeplini atribuțiile în temeiul prezentului capitol și al capitolului 2 din prezentul titlu.

2.O autoritate competentă solicitantă informează ABE și ESMA cu privire la orice solicitare menționată la articolul 83 alineatul (4).

În cazul unei investigații sau inspecții la fața locului cu impact transfrontalier, dacă una dintre autoritățile competente solicită acest lucru, ESMA coordonează investigația sau inspecția. În cazul în care inspecția sau investigația la fața locului cu impact transfrontalier vizează un emitent de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice ori servicii de criptoactive care vizează tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, ABE coordonează investigația sau inspecția dacă una dintre autoritățile competente solicită acest lucru.

3.Autoritățile competente furnizează fără întârziere ABE și ESMA toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor acestora în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 și, respectiv, în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

4.În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, ESMA, în strânsă colaborare cu ABE, elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele și proceduri standard pentru cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile competente, pe de o parte, și ABE și ESMA, pe de altă parte.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Comisia este împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 85
Cooperarea cu alte autorități

În cazul în care un emitent de criptoactive, inclusiv tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau un furnizor de servicii de criptoactive desfășoară alte activități decât cele vizate de prezentul regulament, autoritățile competente cooperează cu autoritățile responsabile cu supravegherea sau controlul activităților respective în conformitate cu dispozițiile din dreptul Uniunii sau dreptul intern relevant, inclusiv cu autoritățile fiscale.

Articolul 86
Obligații de notificare

Statele membre notifică actele cu putere de lege și actele administrative de punere în aplicare a prezentului titlu, inclusiv orice dispoziții relevante de drept penal, Comisiei, ABE și ESMA până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare]. Statele membre notifică fără întârziere Comisiei și ESMA orice eventuală modificare ulterioară a acestora.

Articolul 87 
Secretul profesional

1.Toate informațiile care fac obiectul unui schimb între autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament și care privesc condițiile comerciale sau operaționale și alte chestiuni economice sau personale sunt considerate confidențiale și intră sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional, cu excepția cazului în care autoritatea competentă precizează, la momentul comunicării, că este permisă comunicarea informațiile respective sau a cazului în care comunicarea lor este necesară pentru proceduri judiciare.

2.Obligația de păstrare a secretului profesional li se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice care lucrează sau au lucrat pentru autoritățile competente. Informațiile care intră sub incidența secretului profesional nu pot fi comunicate niciunei alte persoane fizice sau juridice și niciunei alte autorități decât în temeiul dispozițiilor dreptului Uniunii sau ale dreptului intern.

Articolul 88 
Protecția datelor

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în domeniul de aplicare al prezentului regulament, autoritățile competente își îndeplinesc sarcinile în sensul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 68 .

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către ABE și ESMA în domeniul de aplicare al prezentului regulament, aceasta respectă Regulamentul (UE) nr. 2018/1725 69 .

Articolul 89
Măsuri preventive

1.În cazul în care autoritatea competentă din statul membru gazdă are motive clare și demonstrabile să creadă că au fost comise nereguli de către un furnizor de servicii de criptoactive sau un emitent de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, aceasta informează autoritatea competentă din statul membru de origine și ESMA.

În cazul în care neregulile se referă la un emitent de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice sau la un serviciu de criptoactive care vizează tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, autoritățile competente din statele membre gazdă informează, de asemenea, ABE.

2.În cazul în care, în ciuda măsurilor luate de către autoritatea competentă din statul membru de origine, furnizorul de servicii de criptoactive sau emitentul de criptoactive continuă să încalce prezentul regulament, autoritatea competentă din statul membru gazdă, după ce a informat autoritatea competentă din statul membru de origine, ESMA și, dacă este cazul, ABE, ia toate măsurile corespunzătoare pentru protejarea consumatorilor și informează Comisia, ESMA și, dacă este cazul, ABE despre aceste încălcări fără întârzieri nejustificate.

3.În cazul în care o autoritate competentă nu este de acord cu vreuna dintre măsurile luate de o altă autoritate competentă în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, ea poate aduce acest lucru la cunoștința ESMA. ESMA poate acționa în conformitate cu competențele care i-au fost conferite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care măsurile se referă la un emitent de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice sau la un serviciu de criptoactive care vizează tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, autoritatea competentă poate aduce acest lucru la cunoștința ABE. ABE poate acționa în conformitate cu competențele care i-au fost conferite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 90
Cooperare cu țările terțe

1.Atunci când este necesar, autoritățile competente ale statelor membre încheie acorduri de cooperare cu autoritățile competente de supraveghere din țările terțe cu privire la schimbul de informații cu autoritățile competente de supraveghere din țările terțe și aplicarea în țările terțe a obligațiilor care decurg din prezentul regulament. Aceste acorduri de cooperare asigură cel puțin un schimb eficient de informații care permite autorităților competente să își exercite atribuțiile în conformitate cu prezentul regulament.

Atunci când propune încheierea unui astfel de acord, o autoritate competentă informează ABE, ESMA și celelalte autorități competente.

2.Atunci când este posibil, ESMA, în strânsă cooperare cu ABE, facilitează și coordonează elaborarea de acorduri de cooperare între autoritățile competente și autoritățile relevante de supraveghere din țările terțe.

ESMA, în strânsă cooperare cu ABE, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care conțin un model de text pentru acordurile de cooperare care trebuie să fie utilizat de autoritățile competente din statele membre atunci când este posibil.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

3.Atunci când este posibil, ESMA, în strânsă cooperare cu ABE, facilitează și coordonează, de asemenea, schimbul dintre autoritățile competente de informații obținute de la autoritățile de supraveghere din țările terțe care pot fi utile în vederea luării de măsuri în temeiul capitolului 2.

4.Autoritățile competente încheie acorduri de cooperare privind schimbul de informații cu autoritățile de supraveghere din țările terțe doar atunci când informațiile comunicate fac obiectul unor garanții de respectare a secretului profesional cel puțin echivalente cu cele prevăzute la articolul 87. Un astfel de schimb de informații trebuie să aibă drept scop îndeplinirea sarcinilor autorităților competente respective.

Articolul 91
Tratarea plângerilor de către autoritățile competente

1.Autoritățile competente instituie proceduri care să le permită clienților și altor părți interesate, inclusiv asociațiilor de consumatori, să depună plângeri la autoritățile competente cu privire la presupusele încălcări ale prezentului regulament de către emitenții de criptoactive, inclusiv de tokenuri raportate la active sau tokenuri asimilate monedelor electronice, sau de către furnizorii de servicii de criptoactive. În toate cazurile, plângerile ar trebui să fie acceptate în scris sau în format electronic și într-o limbă oficială a statului membru în care este depusă plângerea sau într-o limbă acceptată de autoritățile competente din statul membru respectiv.

2.Informațiile cu privire la procedurile privind plângerile menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziție pe site-ul web al fiecărei autorități competente și sunt comunicate ABE și ESMA. ESMA publică în registrul privind criptoactivele menționat la articolul 57 trimiterile la secțiunile referitoare la procedurile privind plângerile de pe site-urile web ale autorităților competente.

Capitolul 2: Măsuri administrative și sancțiuni aplicate de autoritățile competente

Articolul 92
Sancțiuni administrative și alte măsuri administrative

1.Fără a aduce atingere sancțiunilor penale și competențelor de supraveghere ale autorităților competente în conformitate cu articolul 82, statele membre conferă autorităților competente, în conformitate cu dreptul intern, atribuțiile necesare pentru a aplica sancțiuni administrative și alte măsuri administrative adecvate în ceea ce privește cel puțin următoarele încălcări:

(a)încălcările articolelor 4-14;

(b)încălcările articolelor 17 și 21, ale articolelor 23-36 și ale articolului 42;

(c)încălcările articolelor 43-49, cu excepția articolului 47;

(d)încălcările articolului 56 și ale articolelor 58-73;

(e)încălcările articolelor 76-80;

(f)necooperarea în cadrul unei investigații, al unei inspecții sau al unei solicitări menționate la articolul 82 alineatul (2).

Statele membre pot decide să nu stabilească norme privind sancțiunile administrative menționate la primul paragraf în cazul în care încălcările menționate la litera (a), (b), (c), (d) sau (e) de la paragraful respectiv fac deja obiectul unor sancțiuni penale în dreptul lor intern până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare]. În cazul în care decid astfel, statele membre notifică în detaliu Comisiei, ESMA și ABE normele de drept penal relevante.

Până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare], statele membre notifică în detaliu Comisiei, ESMA și ABE normele menționate la primul și al doilea paragraf. Statele membre notifică fără întârziere Comisiei, ESMA și ABE orice eventuală modificare ulterioară a acestora.

2.Statele membre, în conformitate cu dreptul intern, se asigură că autoritățile competente au competența de a impune cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în ceea ce privește cazurile de încălcare enumerate la alineatul (1) litera (a):

(a)o declarație publică în care se indică persoana fizică sau entitatea juridică responsabilă și natura încălcării, în conformitate cu articolul 82;

(b)un ordin prin care persoanei fizice sau entității juridice responsabile i se solicită să înceteze comportamentul care constituie încălcarea;

(c)sancțiuni pecuniare administrative maxime egale cu cel puțin dublul cuantumului profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării, în cazul în care acestea pot fi determinate;

(d)în cazul unei persoane juridice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin 5 000 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament] sau 3 % din cifra de afaceri anuală totală a persoanei juridice respective conform ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere. În cazul în care persoana juridică este o întreprindere-mamă sau o filială a întreprinderii-mamă care trebuie să întocmească situații financiare consolidate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE 70 , cifra de afaceri anuală totală relevantă este cifra de afaceri anuală totală sau tipul de venit corespunzător conform actelor legislative relevante ale Uniunii din domeniul contabilității, conform celei mai recente situații financiare consolidate disponibile aprobate de organul de conducere al întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang;

(e)în cazul unei persoane fizice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin 700 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament]

3.Statele membre, în conformitate cu dreptul intern, se asigură că autoritățile competente au competența de a impune cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în ceea ce privește cazurile de încălcare enumerate la alineatul (1) litera (b):

(a)o declarație publică în care se indică persoana fizică sau entitatea juridică responsabilă și natura încălcării;

(b)un ordin prin care persoanei fizice sau entității juridice responsabile i se solicită să înceteze comportamentul care constituie încălcarea;

(c)sancțiuni pecuniare administrative maxime egale cu cel puțin dublul cuantumului profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării, în cazul în care acestea pot fi determinate;

(d)în cazul unei persoane juridice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin 15 % din cifra de afaceri anuală totală a persoanei juridice respective conform ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere;

4.Statele membre, în conformitate cu dreptul intern, se asigură că autoritățile competente au competența de a impune cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în ceea ce privește cazurile de încălcare enumerate la alineatul (1) litera (c):

(a)o declarație publică în care se indică persoana fizică sau entitatea juridică responsabilă și natura încălcării;

(b)un ordin prin care persoanei fizice sau entității juridice responsabile i se solicită să înceteze comportamentul care constituie încălcarea;

(c)sancțiuni pecuniare administrative maxime egale cu cel puțin dublul cuantumului profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării, în cazul în care acestea pot fi determinate;

(d)în cazul unei persoane juridice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin 15 % din cifra de afaceri anuală totală a persoanei juridice respective conform ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere.

5.Statele membre, în conformitate cu dreptul intern, se asigură că autoritățile competente au competența de a impune cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în ceea ce privește cazurile de încălcare enumerate la alineatul (1) primul paragraf litera (d):

(a)o declarație publică în care se indică persoana fizică sau juridică responsabilă și natura încălcării;

(b)un ordin prin care i se cere persoanei fizice sau juridice să înceteze comportamentul care constituie încălcarea și să se abțină de la repetarea comportamentului respectiv;

(c)o interdicție care împiedică orice membru al organului de conducere al persoanei juridice responsabile de încălcare sau orice altă persoană fizică responsabilă de încălcare să exercite funcții de conducere în astfel de întreprinderi;

(d)amenzi administrative maxime egale cu cel puțin dublul cuantumului beneficiului rezultat ca urmare a încălcării, în cazul în care beneficiul poate fi determinat, chiar dacă se depășesc astfel sumele maxime prevăzute la litera (e);

(e)în cazul unei persoane juridice, amenzi administrative maxime de cel puțin 500 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la ... [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament] sau de până la 5 % din cifra de afaceri anuală totală a persoanei juridice respective conform ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere. În cazul în care persoana juridică este o întreprindere-mamă sau o filială a întreprinderii-mamă care trebuie să întocmească situații financiare consolidate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului, cifra de afaceri anuală totală relevantă este cifra de afaceri anuală totală sau tipul de venit corespunzător conform actelor legislative relevante ale Uniunii din domeniul contabilității, potrivit celei mai recente situații financiare consolidate disponibile aprobate de organul de conducere al întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang;

(f)în cazul unei persoane fizice, amenzi administrative maxime de cel puțin 500 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la ... [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament].

6.Statele membre, în conformitate cu dreptul intern, se asigură că autoritățile competente au competența de a impune cel puțin următoarele sancțiuni administrative și de a lua cel puțin următoarele măsuri administrative în cazul încălcărilor menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (e):

(a)un ordin prin care i se cere persoanei responsabile de încălcare să înceteze comportamentul și să se abțină de la repetarea comportamentului respectiv;

(b)recuperarea profiturilor obținute din încălcare sau a pierderilor evitate prin aceasta, în măsura în care acestea pot fi determinate;

(c)o avertizare publică în care se indică persoana responsabilă de încălcare și natura încălcării;

(d)retragerea sau suspendarea autorizației în cazul unui furnizor de servicii de criptoactive;

(e)o interdicție temporară care împiedică orice membru al organului de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive sau orice altă persoană fizică responsabilă de încălcare să exercite funcții de conducere în cadrul furnizorului de servicii de criptoactive;

(f)în situația unor încălcări repetate ale articolului 78, 79 sau 80, o interdicție permanentă care împiedică orice membru al organului de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive sau orice altă persoană fizică responsabilă de încălcare să exercite funcții de conducere în cadrul furnizorului de servicii de criptoactive;

(g)o interdicție temporară care împiedică orice membru al organului de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive sau orice altă persoană fizică responsabilă de încălcare să tranzacționeze pe cont propriu;

(h)sancțiuni pecuniare administrative maxime egale cu cel puțin triplul cuantumului profiturilor obținute sau a pierderilor evitate ca urmare a încălcării, în cazul în care acestea pot fi determinate;

(i)în cazul unei persoane fizice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin 5 000 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament];

(j)în cazul persoanelor juridice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin 15 000 000 EUR sau 15 % din cifra de afaceri anuală totală a persoanei juridice potrivit ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament]. În cazul în care persoana juridică este o întreprindere-mamă sau o filială a întreprinderii-mamă care trebuie să întocmească situații financiare consolidate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului, cifra de afaceri anuală totală relevantă este cifra de afaceri anuală totală sau tipul de venit corespunzător conform actelor legislative relevante ale Uniunii din domeniul contabilității, potrivit celei mai recente situații financiare consolidate disponibile aprobate de organul de conducere al întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang.

7.Statele membre pot să prevadă ca autoritățile competente să dispună și de alte competențe de sancționare, în plus față de cele menționate la alineatele (2)-(6), și să stabilească un nivel mai ridicat al sancțiunilor decât cel stabilit la alineatele respective, în ceea ce privește atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice responsabile de încălcare.

Articolul 93
Exercitarea competențelor de supraveghere și a competențelor de a impune sancțiuni

1.La stabilirea tipului și nivelului unei sancțiuni administrative sau al altei măsuri administrative care trebuie impusă în temeiul articolului 92, autoritățile competente iau în considerare măsura în care încălcarea este intenționată sau rezultă dintr-o neglijență și toate celelalte circumstanțe relevante, inclusiv, după caz:

(a)gravitatea și durata încălcării;

(b)gradul de responsabilitate al persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare;

(c)puterea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(d)volumul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate de către persoana fizică sau juridică responsabilă de încălcare, în măsura în care acestea pot fi determinate;

(e)pierderile suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi determinate;

(f)măsura în care persoana fizică sau juridică responsabilă pentru încălcare cooperează cu autoritățile competente, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(g)încălcările săvârșite anterior de către persoana fizică sau juridică responsabilă de încălcare;

(h)măsurile luate de către persoana responsabilă de încălcare pentru a împiedica repetarea încălcării;

(i)impactul încălcării asupra intereselor consumatorilor sau investitorilor.

2.În exercitarea competențelor lor de a impune sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în temeiul articolului 92, autoritățile competente cooperează strâns pentru a garanta că exercitarea competențelor lor de supraveghere și investigare și sancțiunile administrative și alte măsuri administrative pe care le aplică sunt eficace și adecvate în temeiul prezentului regulament. Acestea își coordonează activitățile pentru a evita dublarea sau suprapunerea atunci când își exercită competențele de supraveghere și de investigare și când aplică sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în cazuri transfrontaliere.

Articolul 94
Dreptul la o cale de atac

Statele membre se asigură că orice decizie adoptată în temeiul prezentului regulament este justificată în mod corespunzător și poate face obiectul unei căi de atac în fața unei instanțe judecătorești. Dreptul la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești se aplică și în cazul în care nu s-a luat nicio hotărâre în privința unei cereri de autorizare ca furnizor de servicii de criptoactive care cuprinde toate informațiile necesare, în termen de șase luni de la depunerea sa.

Articolul 95
Publicarea deciziilor

1.Deciziile de aplicare a unor sancțiuni administrative și a altor măsuri administrative pentru încălcarea prezentului regulament se publică de către autoritățile competente pe site-ul lor web oficial imediat după ce persoana fizică sau juridică care face subiectul deciziei este informată cu privire la decizia respectivă. Publicarea cuprinde cel puțin informații privind tipul și natura încălcării și identitatea persoanelor fizice sau juridice responsabile. Această obligație nu se aplică deciziilor de impunere a unor măsuri cu caracter de investigare.

2.În cazul în care publicarea identității entităților juridice ori a identității sau a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice este considerată de către autoritatea competentă ca fiind disproporționată, ca urmare a unei evaluări efectuate de la caz la caz cu privire la proporționalitatea publicării unor astfel de date, sau în cazul în care publicarea respectivă ar pune în pericol o investigație în curs, autoritățile competente iau una dintre următoarele acțiuni:

(a)amână publicarea deciziei de impunere a sancțiunii sau a măsurii până în momentul în care motivele nepublicării încetează să existe;

(b)publică decizia de impunere a unei sancțiuni sau a unei măsuri anonim, într-un mod care să fie conform cu dreptul intern, în cazul în care o astfel de publicare anonimă asigură o protecție eficace a datelor cu caracter personal vizate;

(c)nu publică decizia de impunere a unei sancțiuni sau a unei măsuri, în cazul în care opțiunile prevăzute la literele (a) și (b) sunt considerate insuficiente pentru a se asigura: 

i) că nu se pune în pericol stabilitatea piețelor financiare;

ii) că publicarea unei astfel de decizii este proporțională în raport cu măsurile care sunt considerate a fi de natură minoră.

În cazul deciziei de a publica o sancțiune sau o măsură în mod anonim, astfel cum se menționează la litera (b) de la primul paragraf, publicarea datelor relevante poate fi amânată pentru o perioadă rezonabilă de timp, dacă se preconizează că în perioada respectivă motivele pentru publicarea anonimă vor înceta să existe.

3.În cazul în care decizia de a impune o sancțiune sau o măsură face obiectul unei căi de atac în fața autorităților judiciare sau a altor autorități relevante, autoritățile competente publică, de asemenea, imediat, pe site-ul lor web oficial aceste informații și orice informații ulterioare cu privire la rezultatul unei astfel de căi de atac. Mai mult, se publică și orice decizie de anulare a unei decizii anterioare de impunere a unei sancțiuni sau măsuri.

4.Autoritățile competente se asigură că orice informație publicată în temeiul prezentului articol este menținută pe site-ul lor web oficial pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la publicare. Datele cu caracter personal incluse în informațiile publicate sunt menținute pe site-ul web oficial al autorității competente numai pe perioada impusă de normele aplicabile privind protecția datelor.

Articolul 96
Raportarea sancțiunilor și a măsurilor administrative către ESMA și ABE

1.Autoritatea competentă transmite anual către ESMA și ABE informații agregate privind toate sancțiunile administrative și alte măsuri administrative impuse în conformitate cu articolul 92. ESMA publică aceste informații într-un raport anual.

În cazul în care statele membre au ales, în conformitate cu articolul 92 alineatul (1), să prevadă sancțiuni penale pentru încălcările dispozițiilor menționate la alineatul respectiv, autoritățile lor competente transmit anual către ABE și ESMA date cu caracter anonim și agregat cu privire la toate anchetele penale efectuate și sancțiunile penale aplicate. ESMA publică date privind sancțiunile penale aplicate într-un raport anual.

2.În cazul în care a făcut publice anumite sancțiuni administrative, alte măsuri administrative sau sancțiuni penale, autoritatea competentă le raportează simultan către ESMA.

3.Autoritățile competente informează ABE și ESMA cu privire la toate sancțiunile administrative sau alte măsuri administrative impuse, dar nepublicate, inclusiv cu privire la orice cale de atac introdusă în legătură cu acestea și la rezultatul acesteia. Statele membre se asigură că autoritățile competente primesc informațiile și hotărârea finală în legătură cu orice sancțiune penală impusă și le transmit ABE și ESMA. ESMA menține o bază de date centralizată a sancțiunilor și măsurilor administrative care i-au fost aduse la cunoștință, exclusiv în scopul schimburilor de informații dintre autoritățile competente. Respectiva bază de date poate fi accesată numai de ABE, ESMA și autoritățile competente și se actualizează pe baza informațiilor furnizate de autoritățile competente.

Articolul 97

Raportarea încălcărilor și protecția persoanelor care efectuează raportarea

Directiva (UE) 2019/1937 71 se aplică raportării încălcărilor prezentului regulament și protecției persoanelor care raportează astfel de încălcări.

Capitolul 3: Responsabilitățile de supraveghere ale ABE în ceea ce privește emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice și colegiile autorităților de supraveghere

Articolul 98
Responsabilitățile de supraveghere ale ABE cu privire la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

1.În cazul în care un token raportat la active a fost clasificat ca fiind semnificativ în conformitate cu articolul 39 sau cu articolul 40, emitentul acestui tip de tokenuri raportate la active își desfășoară activitățile sub supravegherea ABE.

ABE exercită competențele conferite autorităților competente prin articolele 21, 37 și 38 în ceea ce îi privește pe emitenții de tokenuri semnificative raportate la active.

2.În cazul în care un emitent de tokenuri semnificative raportate la active furnizează servicii de criptoactive sau emite criptoactive care nu sunt tokenuri semnificative raportate la active, aceste servicii și activități rămân sub supravegherea autorității competente din statul membru de origine.

3.În cazul în care un token raportat la active a fost clasificat ca fiind semnificativ în conformitate cu articolul 39, ABE efectuează o reevaluare în materie de supraveghere pentru a se asigura că emitenții tokenurilor semnificative raportate la active respectă cerințele de la titlul III.

4.În cazul în care un token asimilat monedelor electronice a fost clasificat ca fiind semnificativ în conformitate cu articolul 50 sau cu articolul 51, ABE este responsabilă de conformitatea emitentului respectivelor tokenuri asimilate monedelor electronice cu cerințele prevăzute la articolul 52.

Articolul 99
Colegiile pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active

1.În termen de 30 de zile calendaristice de la decizia de clasifica un token raportat la active ca fiind semnificativ, ABE instituie, administrează și prezidează un colegiu de supraveghere consultativ pentru fiecare emitent de tokenuri semnificative raportate la active, pentru a facilita exercitarea sarcinilor de supraveghere prevăzute în prezentul regulament.

2.Colegiul este alcătuit din:

(a)ABE, în calitate de președinte al colegiului;

(b)ESMA;

(c)autoritatea competentă din statul membru de origine în care este stabilit emitentul tokenurilor semnificative raportate la active;

(d) autoritățile competente ale celor mai relevante instituții de credit sau ale celor mai relevanți furnizori de servicii de criptoactive care asigură custodia activelor de rezervă în conformitate cu articolul 33;

(e)după caz, autoritățile competente ale celor mai relevante platforme de tranzacționare pentru criptoactive în cadrul cărora sunt admise la tranzacționare tokenuri semnificative raportate la active;

(f)după caz, autoritățile competente ale celor mai relevanți furnizori de criptoactive responsabili cu asigurarea lichidității tokenurilor semnificative raportate la active, în conformitate cu articolul 35 alineatul (4) primul paragraf;

(g)după caz, autoritățile competente ale entităților care asigură funcțiile menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h);

(h)după caz, autoritățile competente ale celor mai relevanți furnizori de criptoactive care furnizează serviciul de criptoactive menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10 în legătură cu tokenurile semnificative raportate la active;

(i)BCE;

(j)în cazul în care emitentul tokenurilor semnificative raportate la active este stabilit într-un stat membru a cărui monedă nu este euro sau în cazul în care o monedă care nu este euro este inclusă în activele de rezervă, banca centrală națională a statului membru respectiv;

(k)autoritățile de supraveghere relevante ale țărilor terțe cu care ABE a încheiat un acord administrativ în conformitate cu articolul 108.

3.Autoritatea competentă a unui stat membru care nu este membră a colegiului poate solicita colegiului orice informații relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.

4.Fără a aduce atingere responsabilităților care le revin autorităților competente în temeiul prezentului regulament, colegiul asigură:

(a)elaborarea avizului fără caracter obligatoriu menționat la articolul 100;

(b)schimbul de informații în conformitate cu articolul 107;

(c)acordul privind delegarea voluntară a sarcinilor către membrii săi, inclusiv delegarea de sarcini în temeiul articolului 120;

(d)coordonarea programelor de examinare prudențială pe baza evaluării riscurilor efectuate de către emitentul tokenurilor semnificative raportate la active, în conformitate cu articolul 30 alineatul (9).

Pentru a facilita exercitarea atribuțiilor conferite colegiilor în conformitate cu primul paragraf, membrii colegiului menționați la alineatul (2) au dreptul de a contribui la stabilirea ordinii de zi a reuniunilor colegiului, în special prin adăugarea unor puncte pe ordinea de zi a unei reuniuni.

5.Înființarea și funcționarea colegiului se bazează pe un acord scris între toți membrii acestuia.

Acordul respectiv definește modalitățile practice de funcționare a colegiului, inclusiv norme detaliate privind:

(a)procedurile de vot menționate la articolul 100 alineatul (4);

(b)procedurile pentru stabilirea ordinii de zi a reuniunilor colegiului;

(c)frecvența reuniunilor colegiului;

(d)formatul și aria de acoperire a informațiilor care trebuie furnizate membrilor colegiului de către ABE, în special în ceea ce privește informațiile privind evaluarea riscurilor menționate la articolul 30 alineatul (9);

(e)termenele minime corespunzătoare pentru evaluarea documentației relevante de către membrii colegiului;

(f)modalitățile de comunicare între membrii colegiului.

De asemenea, acordul poate defini atribuțiile care urmează să fie încredințate ABE sau unui alt membru al colegiului.

6.Pentru a asigura funcționarea consecventă și coerentă a colegiilor, ABE elaborează, în cooperare cu ESMA și cu Sistemul European al Băncilor Centrale, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează condițiile în care entitățile menționate la alineatul (2) literele (d)-(h) sunt considerate drept cele mai relevante, precum și detaliile modalităților practice menționate la alineatul (5).

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data – 12 luni de la data intrării în vigoare]. 

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 100
Avize fără caracter obligatoriu ale colegiilor pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active

1.Colegiile pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active pot emite un aviz fără caracter obligatoriu cu privire la următoarele aspecte:

(a)reevaluarea în materie de supraveghere menționată la articolul 98 alineatul (3);

(b)orice decizie de a-i impune unui emitent de tokenuri semnificative raportate la active să dețină un cuantum mai ridicat de fonduri proprii sau de a-i permite unui astfel de emitent să dețină un cuantum mai redus de fonduri proprii în conformitate cu articolul 41 alineatul (4);

(c)orice actualizare a planului de lichidare ordonată a unui emitent de tokenuri semnificative raportate la active în temeiul articolului 42;

(d)orice modificare a modelului de afaceri al emitentului de tokenuri semnificative raportate la active în temeiul articolului 21 alineatul (1);

(e)un proiect de carte albă modificată pentru criptoactive, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2);

(f)orice măsură avută în vedere în conformitate cu articolul 21 alineatul (3);

(g)orice măsură de supraveghere avută în vedere în temeiul articolului 112;

(h)orice acord avut în vedere privind schimbul de informații cu o autoritate de supraveghere dintr-o țară terță în conformitate cu articolul 108;

(i)orice delegare a unor sarcini de supraveghere de către ABE către o autoritate competentă în temeiul articolului 120;

(j)orice modificare avută în vedere în ceea ce privește autorizarea entităților și a furnizorilor de servicii de criptoactive menționați la articolul 99 alineatul (2) literele (d)-(h) sau orice măsură de supraveghere avută în vedere cu privire la respectivele entități și respectivii furnizori.

2.În cazul în care colegiul emite un aviz în conformitate cu alineatul (1), la cererea oricărui membru al colegiului și după adoptarea de către majoritatea membrilor colegiului în conformitate cu alineatul (4), avizul poate include orice recomandare care vizează soluționarea deficiențelor acțiunii sau măsurii avute în vedere de către ABE sau autoritățile competente.

3.ABE facilitează adoptarea unui aviz comun în conformitate cu funcția sa de coordonare generală prevăzută la articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

4.Avizul majoritar al colegiului se bazează pe majoritatea simplă a membrilor săi.

Pentru colegiile cu cel mult 12 membri, maximum doi membri ai colegiului care aparțin aceluiași stat membru au drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot. Pentru colegiile care au mai mult de 12 membri, maximum trei membri care aparțin aceluiași stat membru au drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot.

În cazul în care este membră a colegiului în temeiul articolului 99 alineatul (2) litera (i), BCE deține două voturi.

Autoritățile de supraveghere din țările terțe menționate la articolul 99 alineatul (2) litera (k) nu au drept de vot în ceea ce privește avizul colegiului.

5.ABE și autoritățile competente țin seama în mod corespunzător de avizul colegiului adoptat în conformitate cu alineatul (1), inclusiv de orice recomandare care vizează soluționarea deficiențelor acțiunii sau măsurii de supraveghere avute în vedere cu privire la un emitent de tokenuri semnificative raportate la active sau cu privire la entitățile și furnizorii de servicii de criptoactive menționați la articolul 99 alineatul (2) literele (d)-(h). În cazul în care ABE sau o autoritate competentă nu este de acord cu un aviz al colegiului, inclusiv cu eventualele recomandări care vizează soluționarea deficiențelor acțiunii sau măsurii de supraveghere avute în vedere, decizia sa conține o motivație completă și o explicație privind orice deviere semnificativă de la avizul sau recomandările respective.

Articolul 101
Colegiul pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

1.În termen de 30 de zile calendaristice de la decizia de clasifica un token asimilat monedelor electronice ca fiind semnificativ, ABE instituie, administrează și prezidează un colegiu de supraveghetori consultativ pentru fiecare emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, pentru a facilita exercitarea sarcinilor de supraveghere prevăzute în prezentul regulament.

2.Colegiul este alcătuit din:

(a)ABE, în calitate de președinte;

(b)autoritatea competentă a statului membru de origine în care a fost autorizat emitentul de tokenuri asimilate monedelor electronice, fie în calitate de instituție de credit, fie în calitate de instituție de monedă electronică;

(c)ESMA;

(d)autoritățile competente ale celor mai relevante instituții de credit care asigură custodia fondurilor primite în schimbul tokenurilor semnificative asimilate monedelor electronice;

(e)autoritățile competente ale celor mai relevante instituții de plată autorizate în conformitate cu articolul 11 din Directiva (UE) 2015/2366 și care furnizează servicii de plată în legătură cu tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice;

(f)după caz, autoritățile competente ale celor mai relevante platforme de tranzacționare pentru criptoactive în cadrul cărora sunt admise la tranzacționare tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(g)după caz, autoritățile competente ale celor mai relevanți furnizori de servicii de criptoactive care furnizează serviciul de criptoactive menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10 în legătură cu tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice;

(h)în cazul în care emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice este stabilit într-un stat membru a cărui monedă este euro sau în cazul în care tokenul semnificativ asimilat monedelor electronice se raportează la euro, BCE;

(i)în cazul în care tokenul semnificativ asimilat monedelor electronice este stabilit într-un stat membru a cărui monedă nu este euro sau în cazul în care tokenul semnificativ asimilat monedelor electronice se raportează la o monedă care nu este euro, banca centrală națională a statului membru respectiv;

(j)autoritățile de supraveghere relevante ale țărilor terțe cu care ABE a încheiat un acord administrativ în conformitate cu articolul 108.

3.Autoritatea competentă a unui stat membru care nu este membră a colegiului poate solicita colegiului orice informații relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.

4.Fără a aduce atingere responsabilităților care revin autorităților competente în temeiul prezentului regulament, colegiul este responsabil pentru:

(a)elaborarea avizului fără caracter obligatoriu menționat la articolul 102;

(b)schimbul de informații în conformitate cu prezentul regulament;

(c)acordul privind alocarea voluntară a sarcinilor către membrii săi, inclusiv delegarea sarcinilor în temeiul articolului 120.

Pentru a facilita exercitarea atribuțiilor conferite colegiilor în conformitate cu primul paragraf, membrii colegiului menționați la alineatul (2) au dreptul de a contribui la stabilirea ordinii de zi a reuniunilor colegiului, în special prin adăugarea unor puncte pe ordinea de zi a unei reuniuni.

5.Înființarea și funcționarea colegiului se bazează pe un acord scris între toți membrii acestuia.

Acordul respectiv definește modalitățile practice de funcționare a colegiului, inclusiv norme detaliate privind:

(a)procedurile de vot menționate la articolul 102;

(b)procedurile pentru stabilirea ordinii de zi a reuniunilor colegiului;

(c)frecvența reuniunilor colegiului;

(d)formatul și aria de acoperire a informațiilor care trebuie furnizate membrilor colegiului de autoritatea competentă a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(e)termenele minime corespunzătoare pentru evaluarea documentației relevante de către membrii colegiului;

(f)modalitățile de comunicare între membrii colegiului.

De asemenea, acordul poate defini sarcinile care urmează să fie încredințate autorității competente a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice sau unui alt membru al colegiului.

6.Pentru a asigura funcționarea consecventă și coerentă a colegiilor, ABE elaborează, în cooperare cu ESMA și cu Sistemul European al Băncilor Centrale, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează condițiile în care entitățile menționate la alineatul (2) literele (d)-(g) sunt considerate drept cele mai relevante, precum și detaliile modalităților practice menționate la alineatul (5).

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [vă rugăm să introduceți data – 12 luni de la data intrării în vigoare]. 

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 102
Avize fără caracter obligatoriu ale colegiilor pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

1.Colegiile pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice pot emite un aviz fără caracter obligatoriu cu privire la următoarele aspecte:

(a)orice decizie de a impune unui emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice să dețină un cuantum mai ridicat de fonduri proprii sau de a-i permite unui astfel de emitent să dețină un cuantum mai redus de fonduri proprii în conformitate cu articolul 31 și cu articolul 41 alineatul (4);

(b)orice actualizare a planului de lichidare ordonată a unui emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice în temeiul articolului 42;

(c)un proiect de carte albă modificată pentru criptoactive, în conformitate cu articolul 46 alineatul (10);

(d)orice retragere avută în vedere a autorizației acordate unui emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice în calitate de instituție de credit sau în temeiul Directivei 2009/110/CE;

(e)orice măsură de supraveghere avută în vedere în temeiul articolului 112;

(f)orice acord avut în vedere privind schimbul de informații cu o autoritate de supraveghere dintr-o țară terță;

(g)orice delegare a sarcinilor de supraveghere, de către autoritatea competentă a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, către ABE sau o altă autoritate competentă, sau de către ABE către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 120;

(h)orice modificare avută în vedere în ceea ce privește autorizarea entităților și a furnizorilor de servicii de criptoactive menționați la articolul 101 alineatul (2) literele (d)-(g) sau orice măsură de supraveghere avută în vedere cu privire la respectivele entități și respectivii furnizori.

2.În cazul în care colegiul emite un aviz în conformitate cu alineatul (1), la cererea oricărui membru al colegiului și după adoptarea de către majoritatea membrilor colegiului în conformitate cu alineatul (4), avizul poate include orice recomandare care vizează soluționarea deficiențelor acțiunii sau măsurii avute în vedere de către autoritățile competente sau ABE.

3.ABE facilitează adoptarea unui aviz comun în conformitate cu funcția sa de coordonare generală prevăzută la articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

4.Avizul majoritar al colegiului se bazează pe majoritatea simplă a membrilor săi.

Pentru colegiile cu cel mult 12 membri, maximum doi membri ai colegiului care aparțin aceluiași stat membru au drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot. Pentru colegiile care au mai mult de 12 membri, maximum trei membri care aparțin aceluiași stat membru au drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot.

În cazul în care este membră a colegiului în temeiul articolului 101 alineatul (2) litera (h), BCE deține două voturi.

Autoritățile de supraveghere din țările terțe menționate la articolul 101 alineatul (2) litera (j) nu au drept de vot în ceea ce privește avizul colegiului.

5.Autoritatea competentă a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, ABE sau orice autoritate competentă pentru entitățile și furnizorii de servicii de criptoactive menționați la articolul 101 alineatul (2) literele (d)-(g) ține seama în mod corespunzător de avizul colegiului adoptat în conformitate cu alineatul (1), inclusiv de orice recomandare care vizează soluționarea deficiențelor acțiunii sau măsurii de supraveghere avute în vedere. În cazul în care ABE sau o autoritate competentă nu este de acord cu un aviz al colegiului, inclusiv cu eventualele recomandări care vizează soluționarea deficiențelor acțiunii sau măsurii de supraveghere avute în vedere, decizia sa conține o motivație completă și o explicație privind orice deviere semnificativă de la avizul sau recomandările respective.

Capitolul 4: Competențele ABE cu privire la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice

Articolul 103
Exercitarea competențelor menționate la articolele 104-107

Competențele conferite prin articolele 104-107 ABE sau oricărui funcționar ori oricărei persoane autorizate de ABE nu se utilizează pentru a solicita divulgarea unor informații care fac obiectul unui privilegiu juridic.

Articolul 104
Solicitarea de informații

1.În vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin în temeiul articolului 98, ABE poate solicita, printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, următoarelor persoane să furnizeze toate informațiile necesare pentru ca ABE să își îndeplinească sarcinile în temeiul prezentului regulament:

(a)unui emitent de tokenuri semnificative raportate la active sau unei persoane care controlează sau care este direct sau indirect controlată de un emitent de tokenuri semnificative raportate la active;

(b)oricărei părți terțe menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h) cu care emitenții de tokenuri semnificative raportate la active au un acord contractual;

(c)oricărui furnizor de servicii legate de criptoactive menționat la articolul 35 alineatul (4) care furnizează lichidități pentru tokenuri semnificative raportate la active;

(d)instituțiilor de credit sau furnizorilor de servicii de criptoactive care asigură custodia activelor de rezervă în conformitate cu articolul 33;

(e)unui emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice sau unei persoane care controlează sau care este direct sau indirect controlată de un emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(f)oricărei instituții de plată autorizate în conformitate cu articolul 11 din Directiva (UE) 2015/2366 și care furnizează servicii de plată în legătură cu tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(g)oricărei persoane fizice sau juridice responsabile cu distribuirea de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice în numele emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(h)oricărui furnizor de servicii de criptoactive care furnizează serviciul de criptoactive menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10 în legătură cu tokenurile semnificative raportate la active sau cu tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice;

(i)oricărei platforme de tranzacționare pentru criptoactive care a admis la tranzacționare un token semnificativ raportat la active sau un token semnificativ asimilat monedelor electronice;

(j)organului de conducere al persoanelor menționate la literele (a)-(i).

2.Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a)face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b)declară scopul solicitării;

(c)precizează informațiile solicitate;

(d)cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)indică amenda care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 113 în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.

3.Atunci când solicită furnizarea de informații în temeiul alineatului (1) prin intermediul unei decizii, ABE:

(a)face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b)declară scopul solicitării;

(c)precizează informațiile solicitate;

(d)stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)menționează penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 114, aplicabile în cazul în care furnizarea informațiilor este obligatorie;

(f)indică amenda prevăzută la articolul 113 în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g)menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel a ABE și de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”), în conformitate cu articolele 60 și 61 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

4.Persoanele menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă rămân pe deplin răspunzători în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5.ABE transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia sunt domiciliate sau stabilite persoanele menționate la alineatul (1) vizate de cererea de informații.

Articolul 105
Competențele de investigație generală

1.Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul articolului 98 din prezentul regulament, ABE poate efectua investigații cu privire la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. În acest scop, funcționarii ABE și alte persoane autorizate de aceasta sunt împuternicite:

(a)să examineze toate evidențele, datele, procedurile și orice alte materiale relevante pentru executarea atribuțiilor ABE, indiferent de suportul pe care sunt stocate;

(b)să facă sau să obțină copii certificate ale acestor evidențe, date, proceduri și alte materiale sau extrase din acestea;

(c)să convoace orice emitent de tokenuri semnificative raportate la active sau orice emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice ori organul de conducere sau membrii personalului lor și să le solicite explicații verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d)să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică, care își dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații;

(e)să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale traficului de date.

Colegiul pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active menționat la articolul 99 sau colegiul pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice menționat la articolul 101 este informat fără întârzieri nejustificate cu privire la orice constatare care poate fi relevantă pentru executarea sarcinilor sale.

2.Funcționarii și alte persoane autorizate de ABE pentru efectuarea investigațiilor menționate la alineatul (1) își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul investigației. Autorizația respectivă indică, de asemenea, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 114, aplicabile în cazul în care evidențele, datele, procedurile sau orice alte materiale solicitate sau răspunsurile la întrebările adresate emitenților de tokenuri semnificative raportate la active sau emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum și amenzile prevăzute la articolul 113, aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate emitenților de tokenuri semnificative raportate la active sau emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice.

3.Emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice sunt obligați să se supună investigațiilor lansate pe baza unei decizii a ABE. Decizia specifică obiectul și scopul investigației, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 114, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

4.În timp util înainte de o investigație menționată la alineatul (1), ABE informează autoritatea competentă din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare investigația cu privire la investigația preconizată și la identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea ABE, funcționarii autorității competente în cauză oferă asistență respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. Funcționarii autorității competente pot, de asemenea, la cerere, să participe la investigații.

5.În cazul în care o solicitare a înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale traficului de date prevăzută la alineatul (1) litera (e) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare în conformitate cu dreptul intern aplicabil, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

6.Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru solicitarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale traficului de date prevăzută la alineatul (1) litera (e), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)decizia adoptată de ABE menționată la alineatul (3) este autentică;

(b)toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

7.În sensul alineatului (6) litera (b), autoritatea judiciară națională poate solicita ABE explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care ABE suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu poate solicita să i se furnizeze informații din dosarul ABE. Controlul legalității deciziei ABE este numai de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 106
Inspecțiile la fața locului

1.Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul articolului 98 din prezentul regulament, ABE poate efectua toate investigațiile necesare la fața locului, în orice incintă destinată activităților economice a emitenților de tokenuri semnificative raportate la active și a emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice.

Colegiul pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active menționat la articolul 99 sau colegiul pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice menționat la articolul 101 este informat fără întârzieri nejustificate cu privire la orice constatare care poate fi relevantă pentru executarea sarcinilor sale.

2.Funcționarii și alte persoane autorizate de ABE să efectueze o inspecție la fața locului pot intra în orice incintă destinată activităților economice a persoanelor vizate de o decizie de investigație adoptată de ABE și dețin toate competențele stipulate la articolul 105 alineatul (1). De asemenea, aceștia au dreptul să sigileze orice incintă destinată activităților economice și orice registre sau evidențe pe perioada și în măsura necesară inspecției.

3.În timp util înainte de inspecție, ABE notifică inspecția autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare aceasta. Atunci când desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecției impun acest lucru, ABE, după informarea autorității competente relevante din țara terță, poate desfășura inspecția la fața locului fără notificarea prealabilă a emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice.

4.Funcționarii și alte persoane autorizate de ABE să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 114, aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecției.

5.Emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice este obligat să se supună investigațiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a ABE. Decizia specifică obiectul și scopul inspecției, precizează data la care inspecția urmează să înceapă și indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 114, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

6.La cererea ABE, funcționarii autorității competente din statul membru în care urmează să se desfășoare inspecția, precum și funcționarii autorizați sau numiți de către aceasta acordă asistență în mod activ funcționarilor ABE și altor persoane autorizate de către aceasta. Funcționarii autorității competente a statului membru în cauză pot, de asemenea, să participe la inspecțiile la fața locului.

7.De asemenea, ABE poate solicita autorităților competente să efectueze în numele său sarcini de investigare specifice și inspecții la fața locului, conform dispozițiilor prezentului articol și ale articolului 105 alineatul (1).

8.Atunci când funcționarii și alte persoane autorizate de ABE care îi însoțesc constată că o persoană se opune inspecției dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă a statului membru în cauză le acordă asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.

9.În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatul (7) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

10.Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau pentru asistența prevăzută la alineatul (7), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)decizia adoptată de ABE menționată la alineatul (4) este autentică;

(b)toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

11.În sensul alineatului 10 litera (b), autoritatea judiciară națională poate solicita ABE explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care ABE suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei vizate de măsurile coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu poate solicita să i se furnizeze informații din dosarul ABE. Controlul legalității deciziei ABE este numai de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 107
Schimbul de informații

În vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin în temeiul articolului 98 și fără a aduce atingere articolului 84, ABE și autoritățile competente își transmit reciproc informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor în temeiul prezentului regulament, fără întârziere nejustificată. În acest scop, autoritățile competente și ABE își comunică reciproc orice informații legate de:

(a)un emitent de tokenuri semnificative raportate la active sau o persoană care controlează sau care este direct sau indirect controlată de un emitent de tokenuri semnificative raportate la active;

(b)orice parte terță menționată la articolul 30 alineatul (5) litera (h) cu care emitenții de tokenuri semnificative raportate la active au un acord contractual;

(c)orice furnizor de servicii legate de criptoactive menționat la articolul 35 alineatul (4) care furnizează lichidități pentru tokenuri semnificative raportate la active;

(d)instituțiile de credit sau furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia activelor de rezervă în conformitate cu articolul 33;

(e)un emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice sau o persoană care controlează sau care este direct sau indirect controlată de un emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(f)orice instituție de plată autorizată în conformitate cu articolul 11 din Directiva (UE) 2015/2366 și care furnizează servicii de plată în legătură cu tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(g)orice persoană fizică sau juridică responsabilă cu distribuirea de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice în numele emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(h)orice furnizor de servicii de criptoactive care furnizează serviciul de criptoactive menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10 în legătură cu tokenurile semnificative raportate la active sau cu tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice;

(i)orice platformă de tranzacționare pentru criptoactive care a admis la tranzacționare un token semnificativ raportat la active sau un token semnificativ asimilat monedelor electronice;

(j)organul de conducere al persoanelor menționate la literele (a)-(i).

Articolul 108
Acorduri administrative privind schimbul de informații dintre ABE și țările terțe

1.În vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin în temeiul articolului 98, ABE poate încheia acorduri administrative privind schimbul de informații cu autoritățile de supraveghere din țări terțe doar dacă informațiile comunicate beneficiază de garanții ale secretului profesional cel puțin echivalente cu cele prevăzute la articolul 111.

2.Schimbul de informații menționat la alineatul (1) trebuie să fie destinat îndeplinirii sarcinilor ABE sau ale autorităților de supraveghere respective.

3.În ceea ce privește transferul de date cu caracter personal către o țară terță, ABE aplică Regulamentul (UE) 2018/1725.

Articolul 109
Divulgarea de informații furnizate de țările terțe

ABE poate divulga informațiile primite de la autoritățile de supraveghere ale țărilor terțe numai dacă ABE sau o autoritate competentă a obținut acordul explicit al autorității de supraveghere care le-a transmis informațiile și dacă, atunci când este cazul, informațiile sunt divulgate numai în scopul pentru care respectiva autoritate de supraveghere și-a dat acordul sau dacă o astfel de divulgare este necesară în cadrul procedurilor judiciare.

Articolul 110
Cooperarea cu alte autorități

În cazul în care un emitent de tokenuri semnificative raportate la active sau un emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice desfășoară alte activități decât cele vizate de prezentul regulament, ABE cooperează cu autoritățile responsabile cu supravegherea activităților respective în conformitate cu dispozițiile din dreptul Uniunii sau dreptul intern relevant, inclusiv cu autoritățile fiscale.

Articolul 111
Secretul profesional

Obligația de a păstra secretul profesional se aplică ABE și tuturor persoanelor care lucrează sau care au lucrat pentru ABE sau pentru oricare alte persoane cărora ABE le-a delegat sarcini, inclusiv auditorilor și experților mandatați de ABE.

Articolul 112
Măsuri de supraveghere adoptate de ABE

1.Atunci când constată că un emitent de tokenuri semnificative raportate la active a săvârșit una dintre încălcările enumerate în anexa V, ABE poate întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

(a)să adopte o decizie prin care să îi impună emitentului de tokenuri semnificative raportate la active să pună capăt încălcării;

(b)să adopte o decizie de impunere a unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 113 și 114;

(c)să adopte o decizie prin care să îi solicite emitentului de tokenuri semnificative raportate la active informații suplimentare, în cazul în care acestea sunt necesare pentru protecția consumatorilor;

(d)să adopte o decizie prin care să îi impună emitentului de tokenuri semnificative raportate la active să suspende o ofertă publică de criptoactive pentru o perioadă de maximum 10 zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când există motive întemeiate pentru a suspecta că a fost încălcat prezentul regulament;

(e)să adopte o decizie prin care să interzică o ofertă publică de tokenuri semnificative raportate la active în cazul în care constată că prezentul regulament a fost încălcat sau în cazul în care există motive întemeiate să suspecteze că acesta ar urma să fie încălcat;

(f)să adopte o decizie prin care să îi impună platformei de tranzacționare relevante pentru criptoactive care a admis la tranzacționare tokenuri semnificative raportate la active să suspende tranzacționarea pentru o perioadă de maximum 10 zile lucrătoare consecutive de fiecare dată când are motive întemeiate să suspecteze încălcarea prezentului regulament;

(g)să adopte o decizie prin care să interzică comercializarea tokenurilor semnificative raportate la active pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive în cazul în care constată că prezentul regulament a fost încălcat;

(h)să adopte o decizie prin care să îi impună emitentului de tokenuri semnificative raportate la active să comunice toate informațiile semnificative care pot avea un efect asupra evaluării tokenurilor semnificative raportate la active oferite publicului sau admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, pentru a asigura protecția consumatorilor sau buna funcționare a pieței;

(i)să emită avertismente cu privire la faptul că un emitent de tokenuri semnificative raportate la active nu își respectă obligațiile;

(j)să retragă autorizația emitentului de tokenuri semnificative raportate la active.

2.Atunci când constată că un emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice a săvârșit una dintre încălcările enumerate în anexa VI, ABE poate întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

(a)să adopte o decizie prin care să îi impună emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice să pună capăt încălcării;

(b)să adopte o decizie de impunere a unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 113 și 114;

(c)să emită avertismente cu privire la faptul că un emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice nu își respectă obligațiile.

3.Atunci când întreprinde acțiunile menționate la alineatele (1) și (2), ABE ține seama de natura și gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:

(a)durata și frecvența încălcării;

(b)dacă încălcarea a facilitat sau a dat naștere unor infracțiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;

(c)dacă încălcarea a evidențiat deficiențe grave sau sistemice ale procedurilor, politicilor, precum și ale măsurilor de gestionare a riscului ale emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau ale emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(d)dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență;

(e)gradul de răspundere care îi revine emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil de încălcare;

(f)puterea financiară a emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil pentru încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(g)impactul încălcării asupra intereselor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active sau de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(h)cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil de încălcare sau al pierderilor suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi determinate;

(i)măsura în care emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil pentru încălcare cooperează cu ABE, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(j)încălcările anterioare săvârșite de emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau de emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil pentru încălcare;

(k)măsurile luate după încălcare de către emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau de către emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice pentru a preveni repetarea unei astfel de încălcări.

4.Înainte de a întreprinde acțiunile menționate la alineatul (1) literele (d)-(g) și litera (j), ABE informează ESMA și, în cazul în care tokenurile semnificative raportate la active se raportează la monede din Uniune, băncile centrale emitente ale monedelor respective.

5.Înainte de a întreprinde acțiunile menționate la alineatul (2) literele (a)-(c), ABE informează autoritatea competentă a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice și banca centrală emitentă a monedei la care se raportează tokenul semnificativ asimilat monedelor electronice.

6.ABE notifică fără întârzieri nejustificate orice acțiune întreprinsă în temeiul alineatelor (1) și (2) emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil pentru încălcare și comunică acțiunea respectivă autorităților competente ale statelor membre în cauză și Comisiei. ABE publică orice decizie de acest fel pe site-ul său în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei respective.

7.Publicarea menționată la alineatul (6) include următoarele:

(a)o declarație în care se afirmă dreptul persoanei responsabile de încălcare de a contesta decizia la Curtea de Justiție;

(b)dacă este cazul, o declarație din care să reiasă că s-a introdus o cale de atac și care să precizeze că o astfel de cale de atac nu are efect suspensiv;

(c)o declarație din care să reiasă posibilitatea comisiei de apel a ABE de a suspenda aplicarea deciziei contestate, în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 113
Amenzi

1.ABE adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în conformitate cu alineatul (3) sau (4) dacă, în conformitate cu articolul 116 alineatul (8), constată că:

(a)un emitent de tokenuri semnificative raportate la active a săvârșit, cu intenție sau din neglijență, una dintre încălcările enumerate în anexa V;

(b)un emitent de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice a săvârșit, cu intenție sau din neglijență, una dintre încălcările enumerate în anexa VI.

Se consideră că o încălcare a fost săvârșită cu intenție dacă ABE descoperă factori obiectivi care demonstrează faptul că un astfel de emitent sau organul său de conducere a acționat în mod deliberat pentru a săvârși încălcarea respectivă.

2.Atunci când întreprinde acțiunile menționate la alineatul (1), ABE ține seama de natura și gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:

(a)durata și frecvența încălcării;

(b)dacă încălcarea a facilitat sau a dat naștere unor infracțiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;

(c)dacă încălcarea a evidențiat deficiențe grave sau sistemice ale procedurilor, politicilor, precum și ale măsurilor de gestionare a riscului ale emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau ale emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(d)dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență;

(e)gradul de răspundere care îi revine emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil de încălcare;

(f)puterea financiară a emitentului de tokenuri semnificative raportate la active sau a emitentului de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil pentru încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(g)impactul încălcării asupra intereselor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active sau de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(h)cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către emitentul de tokenuri semnificative raportate la active responsabil pentru încălcare sau al pierderilor suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi determinate;

(i)măsura în care emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau emitentul de tokenuri semnificative de monedă electronică responsabil de încălcare cooperează cu ABE, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(j)încălcările anterioare săvârșite de emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau de emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice responsabil de încălcare;

(k)măsurile luate după încălcare de către emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau de către emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice pentru a preveni repetarea unei astfel de încălcări.

3.Pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active, cuantumul maxim al amenzii menționate la alineatul (1) reprezintă până la 15 % din cifra de afaceri anuală, astfel cum este definită în dreptul relevant al Uniunii, din exercițiul financiar precedent sau dublul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării, în cazul în care acestea pot fi determinate.

4.Pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, cuantumul maxim al amenzii menționate la alineatul (1) reprezintă până la 5 % din cifra de afaceri anuală, astfel cum este definită în dreptul relevant al Uniunii, din exercițiul financiar precedent sau dublul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării, în cazul în care acestea pot fi determinate.

Articolul 114
Penalități cu titlu cominatoriu

1.ESMA impune, prin decizie, penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga:

(a)o persoană să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 112;

(b)o persoană dintre cele menționate la articolul 104 alineatul (1):

i) să furnizeze informații complete solicitate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 104;

ii) să se supună unei investigații și, în special, să prezinte evidențe, date și proceduri complete sau orice alte materiale solicitate și să completeze și să rectifice alte informații furnizate în cadrul unei investigații lansate printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 105;

iii) să se supună unei inspecții la fața locului dispuse prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 106.

2.Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.

3.În pofida dispozițiilor alineatului (2), valoarea penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exercițiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Aceasta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalității cu titlu cominatoriu.

4.Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi impuse pentru o perioadă de maximum șase luni de la data notificării deciziei ABE. La sfârșitul perioadei, ABE reexaminează măsura.

Articolul 115
Dezvăluirea, natura, executarea și alocarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

1.ABE face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 113 și 114, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav stabilitatea financiară sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate. Informațiile astfel publicate nu conțin date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) nr. 2016/6791 72 .

2.Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 113 și 114 sunt de natură administrativă.

3.În cazul în care decide să nu impună amenzi sau penalități, ABE informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia și autoritățile competente din statul membru respectiv, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.

4.Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 113 și 114 sunt executorii.

5.Executarea silită este reglementată de normele de procedură civilă aflate în vigoare în statul pe teritoriul căruia aceasta are loc.

6.Sumele amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

Articolul 116
Norme procedurale pentru luarea măsurilor de supraveghere și impunerea amenzilor

1.Atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul articolului 98, ABE constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate în anexa V sau VI, ABE numește un agent de investigații independent din cadrul ABE pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în supravegherea emitenților de tokenuri semnificative raportate la active sau a emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice și își îndeplinește funcțiile independent de ABE.

2.Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă ABE un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3.Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații își poate exercita competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 104 și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 105 și 106. Atunci când face uz de aceste competențe, agentul de investigații se conformează articolului 103.

4.În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de ABE în cadrul activităților sale de supraveghere.

5.După încheierea investigației sale și înainte de a înainta ABE dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații le oferă persoanelor vizate de investigații posibilitatea de a fi audiate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6.Drepturile la apărare ale persoanelor vizate sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7.Atunci când înaintează ABE dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor vizate de investigații. Persoanele vizate de investigații au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părțile terțe sau al documentelor interne de lucru ale ABE.

8.Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor vizate de investigații în conformitate cu articolul 117, dacă persoanele respective solicită acest lucru, ABE decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate în anexa V sau VI au fost săvârșite de emitentul de tokenuri semnificative raportate la active sau de emitentul de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice ce face obiectul investigațiilor și, dacă este cazul, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 112 și/sau impune o amendă în conformitate cu articolul 113.

9.Agentul de investigații nu participă la deliberările ABE și nu intervine în niciun alt fel în procesul decizional al ABE.

10.Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 121 până la [vă rugăm să introduceți data - 12 luni de la intrarea în vigoare] în care precizează în detaliu normele procedurale pentru exercitarea competenței de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv normele referitoare la dreptul la apărare și dispozițiile temporale, precum și normele privind încasarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu și termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11.ABE sesizează autoritățile naționale adecvate în vederea unei investigații și a eventualei urmăriri penale atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, constată că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, ABE se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.

Articolul 117
Audierea persoanelor în cauză

1.Înainte de a lua orice decizie în temeiul articolelor 112, 113 și 114, ABE acordă persoanelor vizate de proceduri posibilitatea de a fi ascultate pe tema constatărilor sale. ABE își fundamentează deciziile doar pe constatările asupra cărora persoanele care fac obiectul procedurilor au avut posibilitatea să formuleze observații.

2.Alineatul (1) nu se aplică dacă este necesară adoptarea de acțiuni urgente pentru a preveni aducerea unor prejudicii grave și iminente stabilității financiare sau protecției consumatorilor. Într-o asemenea situație, ABE poate adopta o decizie provizorie și acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi audiate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.

3.Drepturile la apărare ale persoanelor vizate de investigații sunt pe deplin garantate pe durata procedurilor. Acestea au drept de acces la dosarul ABE, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele economice. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale sau al documentelor interne de lucru ale ABE.

Articolul 118
Controlul exercitat de Curtea de Justiție

Curtea de Justiție are competența de fond de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care ABE impune o amendă, penalități cu titlu cominatoriu sau orice altă sancțiune sau măsură administrativă în conformitate cu prezentul regulament. Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate anula, reduce sau majora amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.

Articolul 119
Taxe de supraveghere

1.ABE percepe taxe de la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active și de la emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, în conformitate cu prezentul regulament și cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (3). Taxele percepute acoperă cheltuielile suportate de ABE în legătură cu supravegherea emitenților de tokenuri semnificative raportate la active și cu supravegherea emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice în conformitate cu articolul 98, precum și rambursarea costurilor pe care le pot suporta autoritățile competente care desfășoară activități în temeiul prezentului regulament, în special ca urmare a delegării unor sarcini în conformitate cu articolul 120.

2.Cuantumul taxei percepute de la un emitent individual de tokenuri semnificative raportate la active este proporțional cu volumul activelor sale de rezervă și acoperă toate costurile suportate de ABE pentru îndeplinirea sarcinilor sale de supraveghere în conformitate cu prezentul regulament.

Cuantumul taxei percepute de la un emitent individual de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice este proporțional cu volumul monedei electronice emise în schimbul fondurilor și acoperă toate costurile suportate de ABE pentru îndeplinirea sarcinilor sale de supraveghere în conformitate cu prezentul regulament.

3.Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 121 până la [vă rugăm să introduceți data - 12 luni de la intrarea în vigoare] în care precizează tipurile de taxe, cazurile în care se percep taxe, cuantumul taxelor și modalitatea de plată a acestora, precum și metodologia de calculare a cuantumului maxim pe care ABE îl poate percepe de la fiecare entitate în temeiul alineatului (2).

Articolul 120
Delegarea sarcinilor ABE către autoritățile competente

1.În cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea adecvată a unei sarcini de supraveghere pentru emitenții de tokenuri semnificative raportate la active sau de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice, ABE poate delega anumite sarcini de supraveghere autorității competente a unui stat membru. Aceste sarcini de supraveghere specifice pot include, în special, competența de a formula cereri de informații în conformitate cu articolul 104 și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 105 și 106.

2.Înainte de delegarea unei sarcini, ABE consultă autoritatea competentă relevantă în legătură cu:

(a)sfera de aplicare a sarcinii care urmează să fie delegată;

(b)calendarul pentru îndeplinirea sarcinii și

(c)transmiterea informațiilor necesare de către ABE și către aceasta.

3.În conformitate cu reglementările referitoare la taxe adoptate de Comisie în temeiul articolului 119 alineatul (3), ABE rambursează autorității competente costurile suportate de aceasta în vederea îndeplinirii sarcinilor delegate.

4.ABE examinează, la intervale corespunzătoare, decizia menționată la alineatul (1). Delegarea unei sarcini poate fi revocată în orice moment.

TITLUL VIII: Acte delegate și acte de punere în aplicare

Articolul 121
Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 39 alineatul (6), la articolul 116 alineatul (10) și la articolul 119 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de 36 de luni începând de la [vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 39 alineatul (6), la articolul 116 alineatul (10) și la articolul 119 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 39 alineatul (6), al articolului 116 alineatul (10) și al articolului 119 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de trei luni de la notificarea actului către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Titlul IX Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 122
Raportare

1.Înainte de [36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia, după consultarea ABE, prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

2.Raportul conține cel puțin următoarele elemente:

(a)numărul de emisiuni de criptoactive din UE, numărul de cărți albe pentru criptoactive înregistrate la autoritățile competente, tipul criptoactivelor emise și capitalizarea bursieră a acestora, numărul criptoactivelor admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

(b)o estimare a numărului de rezidenți din UE care utilizează criptoactive emise în UE sau investesc în acestea;

(c)numărul și valoarea cazurilor de fraudă, de piraterie informatică și de furt având ca obiect criptoactive raportate în UE, tipurile de comportament fraudulos, numărul plângerilor primite de furnizorii de servicii de criptoactive și de emitenții de tokenuri raportate la active, numărul plângerilor primite de autoritățile competente și subiectele plângerilor primite;

(d)numărul emitenților de tokenuri raportate la active autorizați în temeiul prezentului regulament și o analiză a categoriilor de active incluse în rezerve, a dimensiunii rezervelor și a volumului plăților efectuate cu tokenuri raportate la active;

(e)numărul emitenților de tokenuri semnificative raportate la active autorizați în temeiul prezentului regulament și o analiză a categoriilor de active incluse în rezerve, a dimensiunii rezervelor și a volumului plăților efectuate cu tokenuri semnificative raportate la active;

(f)numărul emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice autorizați în temeiul prezentului regulament și în temeiul Directivei 2009/110/CE și o analiză a monedelor cu care sunt garantate tokenurile asimilate monedelor electronice, a dimensiunii rezervelor și a volumului plăților efectuate cu tokenuri asimilate monedelor electronice;

(g)numărul emitenților de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice autorizați în temeiul prezentului regulament și în temeiul Directivei 2009/110/CE și o analiză a monedelor cu care sunt garantate tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice, a dimensiunii rezervelor și a volumului plăților efectuate cu tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice;

(h)o evaluare a funcționării pieței serviciilor de criptoactive din Uniune, inclusiv a dezvoltării pieței și a tendințelor de pe piață, ținând seama de experiența autorităților de supraveghere, de numărul furnizorilor de servicii de criptoactive autorizați și de cota de piață medie a acestora;

(i)o evaluare a nivelului de protecție a consumatorilor, inclusiv din punctul de vedere al rezilienței operaționale a emitenților de criptoactive și a furnizorilor de servicii de criptoactive, al integrității pieței și al stabilității financiare asigurate de prezentul regulament;

(j)o evaluare din care să reiasă dacă domeniul de aplicare al serviciilor de criptoactive prevăzut în prezentul regulament este adecvat și dacă este necesară o eventuală ajustare a definițiilor prevăzute în prezentul regulament;

(k)o evaluare din care să reiasă dacă, în temeiul prezentului regulament, ar trebui stabilit un regim de echivalență pentru furnizorii de servicii de criptoactive, emitenții de tokenuri raportate la active sau emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice din țări terțe;

(l)o evaluare din care să reiasă dacă exceptările prevăzute la articolele 4 și 15 sunt adecvate;

(m)o evaluare a impactului prezentului regulament asupra bunei funcționări a pieței interne a criptoactivelor, inclusiv a eventualului impact asupra accesului la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii și asupra dezvoltării de noi instrumente de plată;

(n)o descriere a evoluțiilor modelelor de afaceri și a tehnologiilor de pe piața criptoactivelor;

(o)o evaluare a necesității de a modifica măsurile prevăzute în prezentul regulament pentru a se asigura protecția consumatorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară;

(p)aplicarea de sancțiuni administrative și alte măsuri administrative;

(q)o evaluare a cooperării dintre autoritățile competente, ABE și ESMA, precum și o evaluare a avantajelor și dezavantajelor faptului că autoritățile competente și ABE sunt responsabile pentru supraveghere în temeiul prezentului regulament;

(r)costurile de asigurare a conformității cu prezentul regulament pentru emitenții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active și tokenurile asimilate monedelor electronice, ca procentaj din cuantumul mobilizat prin intermediul emisiunilor de criptoactive;

(s)costurile suportate de furnizorii de servicii de criptoactive pentru a respecta prevederile prezentului regulament, ca procentaj din costurile lor de funcționare;

(t)costurile suportate de emitenții de tokenuri raportate la active și de emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice pentru a respecta prevederile prezentului regulament, ca procentaj din costurile lor de funcționare;

(u) numărul și cuantumul amenzilor administrative și al sancțiunilor penale impuse pentru încălcarea prezentului regulament de către autoritățile competente și ABE.

Articolul 123
Măsuri tranzitorii

1.Articolele 4-14 nu se aplică criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active și tokenurile asimilate monedelor electronice, care au fost oferite publicului în Uniune sau admise la tranzacționare pe o platformă pentru criptoactive înainte de [vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare].

2.Prin derogare de la prezentul regulament, furnizorii de servicii de criptoactive care și-au furnizat serviciile în conformitate cu legislația aplicabilă înainte de [vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare] pot continua să facă acest lucru până la [vă rugăm să introduceți data: 18 luni de la data intrării în vigoare] sau până în momentul în care li se acordă o autorizație în temeiul articolului 55, luându-se în considerare data care survine mai întâi.

3.Prin derogare de la articolele 54 și 55, statele membre pot aplica o procedură simplificată pentru cererile de autorizare care sunt depuse între [vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare a prezentului regulament] și [vă rugăm să introduceți data: 18 luni de la data intrării în vigoare] de entități care, în momentul intrării în vigoare a prezentului regulament, erau autorizate în temeiul legislației naționale să furnizeze servicii de criptoactive. Autoritățile competente se asigură că cerințele prevăzute în capitolele 2 și 3 din titlul IV sunt respectate înainte de a acorda autorizarea în temeiul procedurilor simplificate de acest tip.

4.ABE își exercită responsabilitățile de supraveghere în temeiul articolului 98 de la data de la care încep să se aplice actele delegate menționate la articolul 39 alineatul (6).

Articolul 124 
Modificarea Directivei (UE) 2019/1937

În partea I.B a anexei la Directiva (UE) 2019/1937 se adaugă următorul punct:

„(xxi) Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din ... privind piețele criptoactivelor (UE) 2021/XXX și de modificare a Directivei (UE) 2019/37 (JO L ...) 73 .”

Articolul 125
Transpunerea modificării Directivei (UE) 2019/1937

1.Statele membre adoptă, publică și aplică, până la [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru respectarea articolului 97. Cu toate acestea, dacă data respectivă precedă data transpunerii menționată la articolul 26 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/1937, aplicarea respectivelor acte cu putere de lege și acte administrative se amână până la data transpunerii menționată la articolul 26 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/1937.

2.Statele membre transmit Comisiei, ABE și ESMA textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de articolul 97.

Articolul 126
Intrare în vigoare și aplicare

1.Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.Prezentul regulament se aplică de la [vă rugăm să introduceți data: 18 luni de la data intrării în vigoare].

3.Cu toate acestea, dispozițiile prevăzute în titlul III și titlul IV se aplică de la [vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare]. 

4.Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Cuprins

1._Toc55903421CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea se referă la

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului]

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale ABE și ESMA

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Cadrul UE pentru criptoactive

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Domeniul de politică: piața internă

Activitate: piețe financiare

1.3.Propunerea se referă la 

o acțiune nouă

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 74  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e) 

Inițiativa are patru obiective generale. Primul este de a oferi claritate și securitate juridică, pentru a promova dezvoltarea în condiții de siguranță a criptoactivelor și utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în serviciile financiare. În al doilea rând, ar trebui ca inițiativa să sprijine inovarea și concurența loială prin crearea unui cadru favorabil emiterii de criptoactive și furnizării de servicii în legătură cu acestea. Cel de al treilea obiectiv este de a asigura un nivel înalt de protecție a consumatorilor și a investitorilor și de integritate a pieței, iar cel de al patrulea se referă la abordarea eventualelor riscuri la adresa stabilității financiare și a politicii monetare care ar putea decurge din utilizarea sporită a criptoactivelor și a tehnologiei registrelor distribuite.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) 

Obiectivele specifice ale prezentei inițiative sunt următoarele:

Înlăturarea obstacolelor de reglementare care afectează emiterea, tranzacționarea și post­tranzacționarea criptoactivelor care pot fi considerate instrumente financiare, respectând în același timp principiul neutralității tehnologice;

Creșterea surselor de finanțare pentru întreprinderi prin sporirea ofertelor inițiale de monede și a ofertelor de tokenuri asimilate titlurilor de valoare;

Limitarea riscurilor de fraudă și de practici ilicite pe piețele criptoactivelor;

Asigurarea accesului consumatorilor și investitorilor din UE la noi oportunități de investiții sau la noi tipuri de instrumente de plată, în special pentru situațiile transfrontaliere. 

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Se preconizează că propunerile vor asigura un cadru complet armonizat pentru criptoactivele care în prezent nu intră sub incidența legislației în vigoare privind serviciile financiare și că vor permite experimentarea în materie de utilizare a tehnologiei registrelor distribuite și a instrumentelor financiare care iau forma criptoactivelor.

Regimul special pentru criptoactive va asigura un nivel înalt de protecție a consumatorilor și a investitorilor, precum și de integritate a pieței, prin reglementarea principalelor activități legate de criptoactive (precum emiterea de criptoactive, furnizarea de portofele, platformele de schimb și de tranzacționare), Prin impunerea unor cerințe (de exemplu, cerințe de guvernanță, cerințe operaționale) principalilor furnizori de servicii de criptoactive și principalilor emitenți de criptoactive care își desfășoară activitatea în UE, este probabil ca propunerea să reducă incidența fraudelor și a furturilor de criptoactive.

În plus, regimul special va introduce cerințe specifice privind tokenurile asimilate monedelor electronice, tokenurile semnificative asimilate monedelor electronice, tokenurile raportate la active și tokenurile semnificative raportate la active, pentru a aborda potențialele riscuri la adresa stabilității financiare și a transmiterii politicii monetare pe care le pot prezenta aceste tokenuri. În sfârșit, regimul menționat va aborda problemele legate de fragmentarea pieței care decurg din abordările diferite de la un stat membru al UE la altul.

Propunerea de regulament privind un regim pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite (DLT), care însoțește prezenta propunere, va permite experimentarea. Aceasta va permite dezvoltarea unei piețe secundare a instrumentelor financiare care iau forma criptoactivelor, valorificând și mai mult potențialele beneficii oferite de această tehnologie. Mai mult, procesul de experimentare va genera experiența și dovezile suplimentare necesare pentru a evalua dacă și în ce mod trebuie modificată legislația în vigoare în materie de servicii financiare pentru a se asigura că aceasta este neutră din punct de vedere tehnologic.

1.4.4.Indicatori de performanță 

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Lista neexhaustivă a indicatorilor potențiali:

·Numărul și volumele emisiunilor de criptoactive din UE

·Numărul entităților autorizate în UE ca furnizori de servicii de criptoactive

·Numărul entităților autorizate în UE ca emitenți de criptoactive garantate cu active sau ca emitenți de tokenuri semnificative raportate la active

·Numărul și valoarea fraudelor și furturilor de criptoactive în UE

·Numărul entităților autorizate de o autoritate națională competentă în calitate de infrastructură a pieței bazată pe DLT în temeiul regimului-pilot

·Volumul tranzacțiilor încheiate și decontate de infrastructurile pieței bazate pe DLT

·Numărul cazurilor de abuz de piață în care sunt implicate criptoactive raportate autorităților naționale competente și care sunt investigate de autoritățile naționale competente

·Capitalizarea bursieră a criptoactivelor garantate cu active și a tokenurilor semnificative raportate la active

·Volumul plăților efectuate prin utilizarea tokenurilor raportate la active și a tokenurilor semnificative raportate la active

·Evaluarea atingerii de către alte criptoactive/infrastructuri sau de către alți participanți la piață care utilizează DLT și/sau utilizează criptoactive a unui nivel relevant din punct de vedere sistemic

·Numărul și volumul instrumentelor financiare emise sub forma criptoactivelor în UE

·Numărul prospectelor pentru instrumente financiare care iau forma criptoactivelor aprobate de autoritățile naționale competente

·Numărul entităților autorizate de autoritățile naționale competente să furnizeze servicii în temeiul legislației în vigoare a UE (de exemplu, MiFID II/MiFIR, CSDR, SFD) și care utilizează o tehnologie a registrelor distribuite/instrumente financiare care iau forma criptoactivelor

·Volumul tranzacțiilor încheiate și decontate de furnizorii de servicii autorizați în temeiul legislației în vigoare a UE (de exemplu, MiFID II/MiFIR, CSDR, SFD) și care utilizează o tehnologie a registrelor distribuite/instrumente financiare care iau forma criptoactivelor

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Propunerile menționate ar trebui să abordeze următoarele aspecte:

1) Protecția consumatorilor și înlăturarea obstacolelor din calea inovării: Criptoactivele reprezintă una dintre principalele aplicații ale tehnologiei blockchain în domeniul finanțelor. De la publicarea, în luna martie 2018, a Planului de acțiune privind FinTech al Comisiei, aceasta a analizat oportunitățile și provocările pe care le prezintă criptoactivele.

La 9 ianuarie 2019, ABE și ESMA au publicat rapoarte cuprinzând consiliere adresată Comisiei Europene cu privire la aplicabilitatea și adecvarea cadrului de reglementare a serviciilor financiare la nivelul UE privind criptoactivele. Respectivele rapoarte s-au bazat pe mandatul acordat acestor instituții în cadrul Planului de acțiune privind FinTech al Comisiei, publicat în martie 2018.

Atât ABE, cât și ESMA susțin că, deși anumite criptoactive ar putea intra sub incidența legislației UE privind serviciile financiare, acest lucru nu este valabil pentru cele mai multe dintre ele. În plus, chiar și în cazul în care criptoactivele intră sub incidența legislației privind serviciile financiare, aplicarea efectivă a legislației în cazul acestor active nu este întotdeauna simplă, iar unele dispoziții pot împiedica utilizarea tehnologiei registrelor distribuite.

2) Fragmentarea: Mai multe state membre au în vedere sau au pus deja în aplicare măsuri speciale cu privire la criptoactive, ceea ce duce la fragmentare în cadrul Uniunii.

3) Stabilitatea financiară: Categoria emergentă a așa-numitelor „criptomonede stabile” a atras o atenție deosebită, din cauza potențialului acestora de a fi adoptate pe scară largă. Ca și alte criptoactive, acestea îmbracă numeroase forme, dintre care unele se pot situa în afara cadrului de reglementare în vigoare.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante):

Lipsa de certitudine în ceea ce privește aplicabilitatea și modul de aplicare a normelor existente ale UE (pentru criptoactivele care intră sub incidența normelor UE și obstacolele în calea aplicării tehnologiei registrelor distribuite în infrastructurile pieței)

În cazul în care un criptoactiv este considerat instrument financiar în temeiul MiFID II, există o lipsă de claritate cu privire la modul în care cadrul de reglementare existent pentru serviciile financiare se aplică în cazul unui astfel de activ și serviciilor aferente acestuia. Întrucât cadrul de reglementare existent nu a fost conceput ținând cont de criptoactive și de tehnologia registrelor distribuite, autoritățile naționale competente se confruntă cu provocări în ceea ce privește interpretarea și aplicarea diferitelor cerințe prevăzute în dreptul UE, ceea ce poate afecta inovarea. Prin urmare, autoritățile naționale competente pot adopta abordări divergente în ceea ce privește interpretarea și aplicarea normelor existente ale UE. Aceste abordări divergente adoptate de autoritățile naționale competente conduc la fragmentarea pieței.

Absența unor norme la nivelul UE și existența unor norme naționale divergente pentru criptoactivele care nu intră sub incidența normelor UE

În ceea ce privește criptoactivele care nu intră sub incidența legislației UE din domeniul serviciilor financiare, absența unor norme îi expune pe consumatori și pe investitori la riscuri semnificative. În absența unor norme la nivelul UE, trei state membre (Franța, Germania și Malta) au instituit deja regimuri naționale ce reglementează anumite aspecte ale criptoactivelor care nu se încadrează nici în categoria instrumentelor financiare în temeiul MiFID II, nici în cea a monedei electronice în temeiul EMD2. Regimurile respective diferă: (i) normele sunt opționale în Franța, dar sunt obligatorii în Malta și în Germania; (ii) sfera de aplicare a criptoactivelor și a activităților aferente acestora diferă; (iii) cerințele impuse emitenților sau furnizorilor de servicii nu sunt aceleași și (iv) măsurile de asigurare a integrității pieței nu sunt echivalente.

Și alte state membre au în vedere adoptarea de acte legislative privind criptoactivele și activitățile aferente acestora.

Valoarea adăugată a Uniunii preconizată a fi creată (ex post):

Acțiunea la nivelul UE ar prezenta mai multe avantaje în comparație cu acțiunile la nivel național.

În ceea ce privește criptoactivele care intră sub incidența reglementărilor de la nivelul UE (cu alte cuvinte, cele care s-ar putea încadra în categoria „instrumentelor financiare” în temeiul MiFID II), acțiunile de reglementare la nivelul UE, sub forma unui regim-pilot care le-ar permite infrastructurilor pieței să testeze aplicarea tehnologiei registrelor distribuite în domeniul emiterii, tranzacționării și decontării instrumentelor financiare, ar putea facilita dezvoltarea piețelor primare și secundare ale criptoactivelor care se încadrează în categoria instrumentelor financiare din întreaga piață internă, asigurând totodată stabilitatea financiară și un nivel înalt de protecție a investitorilor.

În ceea ce privește criptoactivele care nu intră în prezent sub incidența legislației UE, o acțiune la nivelul UE, precum crearea unui cadru de reglementare la nivelul UE, ar pune bazele pentru dezvoltarea unei piețe transfrontaliere mai vaste pentru criptoactive și furnizorii de servicii de criptoactive, valorificând astfel toate beneficiile oferite de piața internă. Un regim la nivelul UE ar reduce în mod semnificativ complexitatea, precum și sarcinile administrative și financiare pentru toate părțile interesate, precum furnizorii de servicii, emitenții și investitorii/utilizatorii. Armonizarea cerințelor operaționale privind furnizorii de servicii, precum și cerințele de publicare impuse emitenților ar aduce, de asemenea, beneficii clare în ceea ce privește protecția investitorilor și stabilitatea financiară.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

N/A

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Obiectivele prezentei inițiative sunt coerente cu alte politici și inițiative în curs ale UE.

Astfel cum se precizează în comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei”, este esențial ca Europa să beneficieze de toate avantajele erei digitale și să își consolideze capacitatea industrială și de inovare în cadrul anumitor limite de siguranță și de etică.

Președinta Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea „unei abordări comune cu statele membre privind criptoactivele pentru a ne asigura că înțelegem modul în care putem valorifica la maximum oportunitățile pe care le creează acestea și aborda noile riscuri pe care le pot prezenta”. Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis și-a manifestat, la rândul său, intenția de a propune noi acte legislative care să asigure o abordare comună a UE în ceea ce privește criptoactivele, inclusiv în ceea ce privește „criptomonedele stabile”. Recunoscând riscurile pe care le pot prezenta criptoactivele, în decembrie 2019 Comisia și Consiliul au declarat, de asemenea, în comun că „sunt hotărâte să instituie un cadru care să valorifice potențialele oportunități pe care le pot oferi anumite criptoactive”.

Prezenta inițiativă este strâns legată de politicile mai generale ale Comisiei referitoare la tehnologia blockchain, fiind, ca principală aplicație a tehnologiilor blockchain, legate în mod indisolubil de promovarea tehnologiei blockchain în întreaga Europă. Prezenta propunere sprijină o abordare holistică a tehnologiei blockchain și a tehnologiei registrelor distribuite, al cărei scop este de a poziționa Europa în avangarda inovării și a adoptării tehnologiei blockchain. Activitatea în materie de politici din acest domeniu a inclus crearea Observatorului și a forumului UE privind tehnologia blockchain, a parteneriatului european privind tehnologia blockchain, care reunește toate statele membre la nivel politic, precum și a parteneriatelor public-privat avute în vedere cu Asociația internațională pentru aplicații blockchain de încredere.

Totodată, aceasta este în concordanță cu politicile Uniunii care vizează crearea unei uniuni a piețelor de capital (UPC). Aceasta oferă, în special, un răspuns la raportul final al Forumului la nivel înalt, care a subliniat potențialul insuficient exploatat al criptoactivelor și a invitat Comisia să asigure securitatea juridică și să stabilească norme clare pentru utilizarea criptoactivelor. În sfârșit, prezenta inițiativă este în concordanță cu Strategia privind IMM­urile adoptată la 10 martie 2020, care evidențiază, la rândul ei, potențialul inovator al tehnologiei registrelor distribuite și al criptoactivelor, care le pot permite IMM-urilor să intre în contact direct cu investitorii.

Propunerea legislativă ar avea un impact foarte limitat asupra CFM, întrucât prevede o contribuție suplimentară din partea Uniunii la ESMA, decurgând din cele 2 ENI suplimentare pe care le-ar primi autoritatea pentru a îndeplini sarcinile suplimentare conferite de legiuitori. Noile activități care urmează să fie realizate de ABE ar fi integral finanțate din taxele percepute.

Acest lucru se va traduce printr-o propunere de suplimentare a personalului autorizat al agenției în cadrul viitoarei proceduri bugetare anuale. Agenția va continua să depună eforturi în vederea maximizării sinergiilor și a creșterii eficienței (printre altele, prin intermediul sistemelor informatice) și va monitoriza îndeaproape volumul de muncă suplimentar aferent prezentei propuneri, care ar urma să fie reflectat de nivelul personalului autorizat solicitat de agenție în cadrul procedurii bugetare anuale.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

   Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   Impact financiar din AAAA până în AAAA

 durată nelimitată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 75  

 Gestiune directă asigurată de Comisie prin

   agențiile executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului European de Investiții;

⌧ organismelor menționate la articolele 70 și 71;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

Asigurarea unui mecanism solid de monitorizare și evaluare este esențială pentru a se asigura că măsurile de reglementare adoptate își ating cu eficacitate obiectivele. Comisia ar urma să elaboreze un program detaliat de monitorizare a realizărilor și a impactului prezentei inițiative. Comisia va fi responsabilă pentru monitorizarea efectelor noilor cerințe. În afară de indicatorii menționați, Comisia ar urma să elaboreze, în cooperare cu ESMA, un raport privind programul-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT, după o perioadă de trei ani. Pe baza raportului respectiv, Comisia ar urma să informeze Parlamentul și Consiliul cu privire la măsurile cele mai adecvate care ar trebui luate în continuare (de exemplu, continuarea experimentării, extinderea domeniului de aplicare al acesteia, modificarea legislației existente etc.).

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Gestiunea se va realiza prin intermediul celor trei autorități europene de supraveghere (AES).

În ceea ce privește strategia de control, cele trei autorități europene de supraveghere vor lucra în strânsă cooperare cu Serviciul de Audit Intern al Comisiei pentru a se asigura că sunt respectate standardele corespunzătoare în toate domeniile cadrului de control intern. Aceste mecanisme se vor aplica și în ceea ce privește rolul agențiilor cu privire la prezenta propunere.

În plus, în fiecare exercițiu financiar, Parlamentul European, la recomandarea Consiliului și ținând seama de constatările Curții de Conturi Europene, analizează dacă să aprobe descărcarea de gestiune a agențiilor pentru execuția bugetului.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

În ceea ce privește utilizarea conform legii, economică, eficientă și eficace a creditelor care rezultă din acțiunile ce urmează să fie efectuate de către autoritățile europene de supraveghere în contextul prezentei propuneri, prezenta inițiativă nu generează noi riscuri semnificative care nu ar fi acoperite de un cadru de control intern existent. Acțiunile care urmează să fie întreprinse în contextul prezentei propuneri vor începe în 2022 și vor continua ulterior.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

Sistemele de gestiune și control sunt prevăzute în regulamentele care reglementează în prezent funcționarea autorităților europene de supraveghere. Aceste organisme colaborează strâns cu Serviciul de Audit Intern al Comisiei pentru a se asigura că sunt aplicate normele corespunzătoare în toate domeniile cadrului de control intern.

În fiecare exercițiu financiar, Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, aprobă fiecărei autorități europene de supraveghere descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului.

Costurile controalelor - supravegherea exercitată de autoritățile europene de supraveghere

În ceea ce privește ABE, estimăm că vor fi necesare 18 ENI (în prezent funcționează 24 de tokenuri raportate la active, dar numai câteva dintre acestea ar intra în categoria tokenurilor semnificative raportate la active sau a tokenurilor semnificative asimilate monedelor electronice supuse supravegherii ABE). Ar urma ca resursele de personal menționate să fie acumulate în timp.

Toate costurile ar urma să fie acoperite prin taxele percepute de la emitenții de tokenuri semnificative raportate la active sau de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice. Va trebui ca ABE să se pregătească pentru asumarea acestor responsabilități.

În ceea ce privește rolul ESMA în cadrul sistemului-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT: ESMA va trebui să emită un aviz inițial cu privire la permisiunea acordată de o autoritate națională competentă și să asigure apoi monitorizarea permanentă, însă supravegherea directă ar fi exercitată de autoritățile naționale de supraveghere. Activitățile respective vor fi acoperite integral din bugetul lor operațional, care va fi majorat în mod corespunzător.


2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

În scopul combaterii fraudei, a corupției și a altor activități ilegale, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) se aplică ESMA fără nicio restricție.

ESMA va adera la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind anchetele interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și va adopta fără întârziere dispoziții corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților ESMA.

Deciziile de finanțare, acordurile și instrumentele de punere în aplicare rezultate din acestea prevăd în mod explicit că OLAF și Curtea de Conturi pot să desfășoare, dacă este necesar, verificări la fața locului în ceea ce privește beneficiarii sumelor de bani plătite de către ESMA, precum și personalul responsabil cu alocarea acestor sume de bani.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./ Nedif. 76

din partea țărilor AELS 77

din partea țărilor candidate 78

din partea țărilor terțe

în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

1

ESMA: <3.10.04>

Dif.

NU

NU

NU

NU

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de 
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./ Nedif.

din partea țărilor AELS

din partea țărilor candidate

din partea țărilor terțe

în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

[XX.YY.YY.YY]

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

Rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital

ESMA: <3.10.04>

2022 79

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Titlul 1:

Angajamente

(1)

0,059

0,118

0,118

0,118

0,118

0,118

0,649

Plăți

(2)

0,059

0,118

0,118

0,118

0,118

0,118

0,649

Titlul 2:

Angajamente

(1a)

0,010

0,020

0,020

0,020

0,020

0,020

0,110

Plăți

(2a)

0,010

0,020

0,020

0,020

0,020

0,020

0,110

Titlul 3:

Angajamente

(3a)

Plăți

(3b)

TOTAL credite 
în cazul ESMA: <3.10.04>

Angajamente

=1+1a +3a

0,069

0,138

0,138

0,138

0,138

0,138

0,759

Plăți

=2+2a

+3b

0,069

0,138

0,138

0,138

0,138

0,138

0,759

 





Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Administrație publică europeană”

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul 
N

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

DG: <…….>

•Resurse umane

•Alte cheltuieli administrative

TOTAL Direcția Generală <….>

Credite

TOTAL credite 
pentru RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual 

(Total angajamente = Total plăți)

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul 
N 80

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-7 
din cadrul financiar multianual 

Angajamente

Plăți

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului] 

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

Anul 
N

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 81

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 82

- Realizare

- Realizare

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 …

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTAL COSTURI

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale ABE și ESMA 

3.2.3.1.Rezumat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Agenți temporari (grade AD) - ABE și ESMA 83

1,404

3,061

3,309

3,309

3,309

3,309

17,701

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali

Experți naționali detașați

TOTAL

1,404

3,061

3,309

3,309

3,309

3,309

17,701

Cerințe privind personalul (ENI):

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Agenți temporari (grade AD): ABE = 15 pentru 2022 și 18 din 2023, ESMA = 2

17

20

20

20

20

20

20

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali

Experți naționali detașați

TOTAL

17

20

20

20

20

20

20

Se preconizează că:

·Aproximativ 50 % din personalul necesar pentru 2022 va fi recrutat în anul respectiv, aproximativ 50 % din cele 3 posturi suplimentare necesare pentru 2023 vor fi completate în anul respectiv, iar în 2024 schema de personal va fi completă.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

Anul 
N

Anul 
N+1

Anul N+2

Anul N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

·Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

XX 01 01 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

XX 01 01 02 (în delegații)

XX 01 05 01 (cercetare indirectă)

10 01 05 01 (cercetare directă)

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 84

XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)

XX 01 04 yy 85

- la sediu 86  

- în delegații

XX 01 05 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)

10 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Personal extern

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în anexa V secțiunea 3.

   

   

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

   Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

   Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

   Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 87 .

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total

Taxe percepute de la întreprinderile din sector 88 - ABE

2,234

3,957

4,042

4,042

4,042

4,042

22,359

TOTAL credite cofinanțate

2,234

3,957

4,042

4,042

4,042

4,042

22,359

milioane EUR (cu trei zecimale)

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total

Contribuția autorităților naționale competente la ESMA 89

0,115

0,230

0,230

0,230

0,230

0,230

1,265

TOTAL credite cofinanțate

0,115

0,230

0,230

0,230

0,230

0,230

1,265

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

  vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 90

Anul 
N

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul ………….

Pentru veniturile diverse alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

ANEXĂ

Ipoteze generale

Titlul I - Cheltuieli cu personalul

La calcularea cheltuielilor cu personalul au fost aplicate următoarele ipoteze specifice, pe baza necesarului de personal identificat, explicat mai jos:

·Costurile cu personalul suplimentar angajat în 2022 sunt estimate pentru o perioadă de 6 luni, având în vedere timpul presupus necesar pentru recrutarea personalului suplimentar. Costurile pentru cei 3 membri suplimentari ai personalului necesari pentru 2023 (în plus față de personalul necesar pentru 2022) sunt estimate pentru 6 luni, având în vedere timpul presupus necesar pentru recrutarea personalului suplimentar. Schema de personal va fi completă în 2024.

·Costul mediu anual al unui agent temporar este de 150 000 EUR, al unui agent temporar este de 85 000 EUR și al unui expert național detașat este de 80 000 EUR; toate aceste costuri includ și costuri de „habillage” (clădiri, echipamente informatice etc.) în valoare de 25 000 EUR

·Coeficienții corectori aplicabili salariilor personalului din Paris (ABE și ESMA) au valoarea de 117,7.

·Contribuțiile angajatorului la sistemul de pensii pentru agenții temporari s-au bazat pe salariile standard de bază incluse în costurile anuale standard medii, și anume 95 660 EUR;

·Toți agenții temporari suplimentari sunt AD5.

Titlul II Cheltuieli de infrastructură și de funcționare

Costurile se bazează pe înmulțirea numărului de angajați cu proporția din an lucrată de angajați cu costul de „habillage” standard, și anume 25 000 EUR.

Titlul III - Cheltuieli operaționale

Estimările costurilor se bazează pe următoarele ipoteze:

·Costurile de traducere pentru ABE sunt stabilite la 350 000 EUR pe an.

·Se presupune că, pentru ABE, costurile IT punctuale de 500 000 EUR vor fi puse în aplicare pe parcursul celor doi ani - 2022 și 2023 - și distribuite în mod egal între cei doi ani. Costurile anuale de întreținere pentru ABE sunt estimate la 50 000 EUR.

·Costurile anuale de supraveghere la fața locului pentru ABE sunt estimate la 200 000 EUR.

Din estimările prezentate mai sus rezultă următoarele costuri

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

ABE: <>

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Titlul 1:

Angajamente

(1)

1,246

2,744

2,992

2,992

2,992

2,992

15,958

Plăți

(2)

1,246

2,744

2,992

2,992

2,992

2,992

15,958

Titlul 2:

Angajamente

(1 a)

0,188

0,413

0,450

0,450

0,450

0,450

2,401

Plăți

(2 a)

0,188

0,413

0,450

0,450

0,450

0,450

2,401

Titlul 3:

Angajamente

(3a)

0,800

0,800

0,600

0,600

0,600

0,600

4,000

Plăți

(3b)

0,800

0,800

0,600

0,600

0,600

0,600

4,000

TOTAL credite 
pentru ABE

Angajamente

=1+1a +3a

2,234

3,957

4,042

4,042

4,042

4,042

22,359

Plăți

=2+2a

+3b

2,234

3,957

4,042

4,042

4,042

4,042

22,359

Prețuri constante

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale), în prețuri constante

ABE

A se indica obiectivele și realizările

2022

2023

2024

2025

2026

2027

REALIZĂRI

Tip 91

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 92 - Supravegherea directă a emitenților de criptoactive semnificative asociate activelor

- Realizare

0,800

0,800

0,600

0,600

0,600

0,600

4,000

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 - Aprobarea cărților albe modificate pentru criptoactive transmise de emitenții de tokenuri semnificative raportate la active

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTAL COSTURI

0,800

0,800

0,600

0,600

0,600

0,600

4,000

Activitățile de supraveghere directă desfășurate de ABE vor fi finanțate integral din taxele percepute de la entitățile supravegheate, după cum urmează:

ABE

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total

Costurile vor fi acoperite în proporție de 100 % din taxele percepute de la entitățile supravegheate.

2,234

3,957

4,042

4,042

4,042

4,042

22,359

TOTAL credite cofinanțate

2,234

3,957

4,042

4,042

4,042

4,042

22,359

Activitățile de coordonare ale ESMA în cadrul regimului-pilot privind infrastructurile pieței bazate pe DLT prevăzut în Propunerea de regulament privind infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite vor fi finanțate din bugetul lor de funcționare, prin contribuții din partea UE reprezentând 40 % din costul total (sumele indicate în tabelul 3.2.1. „Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor”) și contribuții din partea autorităților naționale competente reprezentând 60 % din costul total (sumele indicate în tabelul 3.2.5 „Contribuțiile terților”).

INFORMAȚII SPECIFICE

Competențe de supraveghere directă

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) este un organ special al Uniunii, care a fost înființat pentru a proteja interesul public prin contribuția la stabilitatea și eficacitatea sistemului financiar pe termen scurt, mediu și lung, pentru economia, cetățenii și întreprinderile Uniunii.

Deși ABE va trebui să recruteze personal de specialitate, îndatoririle și funcțiile care urmează să fie îndeplinite pentru punerea în aplicare a legislației propuse sunt conforme cu mandatul și sarcinile ABE.

Mai precis, ABE va trebui să formeze și să angajeze specialiști care să îndeplinească sarcinile de supraveghere directă prevăzute în prezenta propunere pentru supravegherea emitenților de tokenuri semnificative raportate la active.

Alte propuneri acoperite de prezenta fișă financiară

Prezenta fișă financiară legislativă acoperă și impactul financiar generat de Propunerea de regulament privind infrastructurile pieței bazate pe DLT, care corespunde finanțării suplimentare prevăzute pentru ESMA.

(1)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, 23 septembrie 2020, COM(2020) 591.
(2)    Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite - COM(2020) 594
(3)    Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009, a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 și a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 – COM(2020) 595.
(4)    Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UU/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și UE/2016/2341 - COM(2020) 596.
(5)    Comisia Europeană, Planul de acțiune privind FinTech, COM/2018/109 final.
(6)    ESMA, Avizul privind ofertele inițiale de monede și criptoactivele, 2019; Raportul ABE cuprinzând un aviz privind criptoactivele, 2019.
(7)    Scrisoarea președintelui CSF adresată miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din statele G20, 2018.
(8)    Grupul de lucru al G7 privind criptomonedele stabile, Raport privind investigarea impactului criptomonedelor stabile mondiale (Investigating the impact of global stablecoins), 2019.
(9)    Scrisoarea de misiune a președintei alese Von der Leyen către vicepreședintele Dombrovskis, 10 septembrie 2019.
(10)    Declarația comună a Comisiei Europene și a Consiliului privind „criptomonedele stabile” (stablecoins), 5 decembrie 2019.
(11)    „Raport conținând recomandări adresate Comisiei privind sectorul finanțelor digitale: riscuri emergente legate de criptomonede - provocări în materie de reglementare și supraveghere în domeniul serviciilor, instituțiilor și piețelor financiare” [2020/2034 (INL)] https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2020/2034 (INL) & l = en .
(12)    Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE
(13)    Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și UE/2016/2341 - COM(2020) 596.
(14)    Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite - COM(2020) 594
(15)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune privind FinTech, COM(2018) 109, 8.3.2018.
(16)    ESMA, Avizul privind ofertele inițiale de monede și criptoactivele, 2019; Raportul ABE cuprinzând un aviz privind criptoactivele, 2019.
(17)     https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf
(18)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Conturarea viitorului digital al Europei, COM(2020) 67, 19.2.2020.
(19)    Scrisoarea de misiune a președintei alese von der Leyen către vicepreședintele Dombrovskis, 10 septembrie 2019.
(20)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/blockchain-technologies
(21)    Recomandarea nr. 7 din raportul final al Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital. ( https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/business_economy_euro/growth_and_investment/documents/200610-cmu-high-level-forum-final-report_en.pdf ).
(22)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o Strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, COM(2020) 203, 10.3.2020.
(23)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securității, COM(2020) 605 final din 24.7.2020.
(24)    https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/2019-crypto-assets-consultation-document_en.pdf
(25)    Evaluarea impactului care însoțește documentul Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor (MiCA), SWD(2020) 380.
(26)    https://ec.europa.eu/info/publications/egbpi-meetings-2020_en
(27)    Evaluarea impactului care însoțește documentul Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor (MiCA), SWD(2020) 380.
(28)    Consiliul pentru Stabilitate Financiară, „Abordarea provocărilor în materie de reglementare, de supraveghere și de control pe care le prezintă dispozițiile privind «criptomonedele stabile mondiale»”.
(29)    Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).
(30)    JO C […], […], p. […].
(31)    JO C , , p. .
(32)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, COM(2020) 591.
(33)    Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
(34)    GAFI (2012-2019), Standardele internaționale privind combaterea spălării banilor, a finanțării terorismului și a proliferării, GAFI, Paris, Franța (www.fatf-gafi.org/recommendations.html).
(35)    Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).
(36)    Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(37)    Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).
(38)    Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).
(39)    Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).
(40)    Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29).
(41)    Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(42)    Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE (JO L 271, 9.10.2002, p. 16).
(43)    Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).
(44)    Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (Regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).
(45)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(46)    Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
(47)    Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).
(48)    Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).
(49)    Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (JO L 173, 12.6.2014, p. 149).
(50)    Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).
(51)    Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
(52)    Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1).
(53)    Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38).
(54)    Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(55)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 – COM (2020) 595.
(56)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 – COM (2020) 595.
(57)    Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară (JO L 168, 27.6.2002, p. 43).
(58)    Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele organizatorice și condițiile de funcționare ale firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 241, 2.9.2006, p. 26).
(59)    Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele organizatorice și condițiile de funcționare ale firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 241, 2.9.2006, p. 26).
(60)    Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerința de acoperire a necesarului de lichiditate pentru instituțiile de credit (JO L 11, 17.1.2015, p. 1).
(61)    Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(62)    Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73–117).
(63)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 - COM (2020) 595.
(64)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 - COM (2020) 595.
(65)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 - COM (2020) 595.
(66)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 - COM (2020) 595.
(67)    Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 33, 23.12.2015, p. 35)
(68)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(69)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 295, 21.11.2018, p. 39-98.
(70)    Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(71)    Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, JO L 305, 26.11.2019, p. 17.
(72)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(73)    JO: Vă rugăm să introduceți în text numărul, data și referința JO ale prezentului regulament.
(74)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(75)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .
(76)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(77)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(78)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(79)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.
(80)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.
(81)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).
(82)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”
(83)    Costurile pentru ABE includ o contribuție din partea angajatorului la sistemul de pensii în proporție de 100 %, iar costurile pentru ESMA includ o contribuție la sistemul de pensii corespunzătoare cotei de 60 % a autorităților naționale competente.
(84)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.
(85)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(86)    În principal pentru fondurile structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).
(87)    A se vedea articolele din Regulamentul (UE, Euratom) nr. .../2020 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.
(88)    Costurile punerii în aplicare a propunerii vor fi acoperite în proporție de 100 % din taxele percepute.
(89)    60 % din costurile totale estimate (contribuția UE fiind estimată la 40 %) plus o cotă de 60 % din contribuțiile angajatorului la sistemul de pensii
(90)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.
(91)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).
(92)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

Bruxelles, 24.9.2020

COM(2020) 593 final

ANEXE

la

Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937















{SEC(2020) 306 final} - {SWD(2020) 380 final} - {SWD(2020) 381 final}


ANEXA I: Carte albă pentru criptoactive care trebuie elaborată de emitenții de criptoactive – conținut minim

Partea A: Informații generale despre emitent

1.Denumirea emitentului;

2.Sediul social:

3.Data înregistrării;

4.Identificatorul entității juridice;

5.După caz, grupul de întreprinderi căruia îi aparține emitentul;

6.Identitatea, adresa și funcțiile persoanelor care fac parte din organul de conducere al emitentului;

7.Declarația menționată la articolul 5 alineatul (5):

8.Posibilele conflicte de interese;

9.Detalii privind istoricul financiar al emitentului în ultimii trei ani sau, în cazul în care emitentul a fost înființat cu mai puțin de trei ani în urmă, de la data înregistrării sale. În cazul în care oferta vizează tokenurile utilitare care pot fi schimbate efectiv cu un produs sau un serviciu în momentul în care sunt emise, emitentul este exonerat de această obligație.

Partea B: Informații despre proiect

1.Denumirea proiectului sau a criptoactivelor (dacă este diferită de denumirea emitentului);

2.Date privind toate persoanele fizice sau juridice (inclusiv adresele și/sau domiciliul societății) participante la implementarea proiectului, cum ar fi consultanții, echipa de dezvoltatori și furnizorii de servicii de criptoactive;

3.O descriere a motivelor emisiunii de criptoactive;

4.În cazul în care oferta publică de criptoactive vizează tokenurile utilitare, principalele caracteristici ale produselor sau serviciilor dezvoltate sau care urmează să fie dezvoltate;

5.Informații referitoare la organizarea proiectului, inclusiv descrierea obiectivelor de etapă anterioare și viitoare ale proiectului și, după caz, resursele deja alocate proiectului;

6.După caz, informații despre planurile de utilizare a fondurilor;

7.Cu excepția tokenurilor utilitare, cheltuielile legate de oferta publică de criptoactive.

Partea C: Informații referitoare la oferta publică de criptoactive sau la admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive

1.Mențiune din care să reiasă dacă cartea albă se referă sau nu la o ofertă publică de criptoactive și/sau la admiterea criptoactivelor la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

2.Dacă este cazul, suma pe care intenționează să o mobilizeze oferta în orice monedă fiduciară sau în orice alt criptoactiv. Dacă este cazul, orice valoare minimă (suma minimă necesară pentru realizarea proiectului) sau valoare maximă (valoarea maximă a ofertei publice) stabilită pentru oferta publică de criptoactive;

3.Prețul de emisiune al criptoactivelor oferite (în monede fiduciare sau orice alte criptoactive);

4.După caz, numărul total de criptoactive care urmează a fi oferite și/sau admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

5.Indicarea deținătorilor/cumpărătorilor cărora li se adresează oferta publică de criptoactive și/sau admiterea la tranzacționare a acestor criptoactive, inclusiv a eventualelor restricții privind tipul de cumpărători sau deținători de astfel de criptoactive;

6.Un anunț specific care să indice că cumpărătorii participanți la oferta publică de criptoactive vor avea posibilitatea de a-și recupera contribuția în cazul în care nu se atinge valoarea minimă (suma minimă necesară pentru realizarea proiectului) la sfârșitul ofertei publice sau în cazul anulării ofertei publice, împreună cu o descriere detaliată a mecanismului de rambursare, inclusiv calendarul preconizat de finalizare a acestor rambursări;

7.Informații referitoare la diferitele perioade ale ofertei de criptoactive, inclusiv informații referitoare la prețul de cumpărare redus pentru primii cumpărători de criptoactive (vânzări anterioare ofertei publice);

8.Pentru ofertele cu durată limitată, perioada de subscriere în cursul căreia este deschisă oferta publică și modalitățile prin care sunt protejate fondurile sau alte criptoactive menționate la articolul 9;

9.Metodele de plată utilizate pentru achiziționarea criptoactivelor care fac obiectul ofertei;

10.Pentru toate criptoactivele, în afară de tokenurile semnificative raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice, informații privind dreptul de retragere menționat la articolul 12;

11.Informații privind modalitățile și calendarul transferului către deținători al criptoactivelor achiziționate;

12.După caz, denumirea furnizorului de servicii de criptoactive responsabil cu plasarea criptoactivelor și forma acestui plasament (garantat sau nu);

13.După caz, denumirea platformei de tranzacționare pentru criptoactive pe care se solicită admiterea la tranzacționare;

14.Legislația aplicabilă ofertei publice de criptoactive, precum și instanțele competente.

Partea D: Drepturi și obligații aferente criptoactivelor

1.Mențiunea la care se face referire la articolul 5 alineatul (6);

2.O descriere a caracteristicilor și funcționalităților criptoactivelor care fac obiectul ofertei sau sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, inclusiv informații privind momentul în care, conform planificării, vor putea fi utilizate aceste funcționalități;

3.O descriere (dacă este cazul) a drepturilor și obligațiilor cumpărătorului, precum și procedura și condițiile de exercitare a acestor drepturi;

4.După caz, informații privind viitoarele oferte de criptoactive ale emitentului și numărul de criptoactive păstrate de acesta;

5.În cazul în care oferta de criptoactive sau admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive se referă la tokenuri utilitare, informații calitative și cantitative despre produsele și/sau serviciile la care oferă acces tokenurile utilitare;

6.În cazul în care ofertele publice de criptoactive sau admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive se referă la tokenuri utilitare, informații cu privire la modul în care tokenurile utilitare pot fi utilizate pentru obținerea produselor sau serviciilor de care sunt legate;

7.În cazul în care nu se solicită admiterea la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, informații cu privire la modul și locul în care criptoactivele pot fi achiziționate sau vândute după oferta publică;

8.Eventualele restricții impuse asupra liberei transferabilități a criptoactivelor oferite sau admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

9.În cazul în care criptoactivele vizează menținerea unei valori stabile prin intermediul protocoalelor de creștere sau reducere a ofertei ca răspuns la variațiile cererii, o descriere a funcționării protocoalelor de acest tip.

Partea E: Informații despre tehnologia-suport

1.Informații despre tehnologia utilizată, inclusiv tehnologia registrelor distribuite, protocoalele și standardele tehnice utilizate;

2.O descriere a interoperabilității protocolului-suport cu alte protocoale;

3.Algoritmul de consens, după caz;

4.Mecanismele de stimulare pentru securizarea tranzacțiilor și eventualele comisioane aplicabile;

5.În cazul în care criptoactivele sunt emise, transferate și stocate într-un registru distribuit care este operat de emitent sau de o parte terță care acționează în numele acestuia, o descriere detaliată a funcționării acestui registru distribuit;

6.Informații privind rezultatul auditului tehnologiei utilizate (dacă este cazul).

Partea F: Riscuri

1.O descriere a riscurilor aferente emitentului criptoactivelor;

2.O descriere a riscurilor aferente ofertei publice de criptoactive și/sau la admiterii la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive

3.O descriere a riscurilor aferente criptoactivelor;

4.O descriere a riscurilor aferente implementării proiectului;

5.O descriere a riscurilor aferente tehnologiei utilizate, precum și a măsurilor de atenuare (dacă este cazul).



Anexa II: informații suplimentare pe care emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să le furnizeze în cărțile albe pentru criptoactive

Partea A: Informații generale despre emitent

1.O descriere detaliată a guvernanței emitentului;

2.Cu excepția emitenților de tokenuri raportate la active care sunt exonerate de obligația de autorizare în conformitate cu articolul 15 alineatul (3), informații detaliate despre autorizarea ca emitent de tokenuri raportate la active și denumirea autorității competente care a acordat această autorizație.

Partea B: Informații despre proiect

1.O descriere a rolului, a responsabilităților și a răspunderii entităților terțe menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h).

Partea D: Drepturi și obligații aferente criptoactivelor

1.Informații privind natura și puterea executorie a drepturilor, inclusiv a drepturilor de răscumpărare directe și a oricăror creanțe pe care deținătorii și orice persoană fizică sau juridică, astfel cum se menționează la articolul 35 alineatul (3), le pot avea asupra activelor de rezervă sau împotriva emitentului, inclusiv modul în care pot fi tratate aceste drepturi în cadrul procedurilor de insolvență;

2.După caz, declarația menționată la articolul 17 alineatul (1) ultimul paragraf;

3.După caz, informații cu privire la mecanismele instituite de emitent pentru a asigura lichiditatea tokenurilor raportate la active, inclusiv denumirile entităților responsabile cu asigurarea lichidității acestor tokenuri;

4.O descriere a procedurii de tratare a plângerilor și a oricărui mecanism de soluționare a litigiilor sau a oricărei proceduri de solicitare a unor măsuri de reparare instituite de emitentul de tokenuri raportate la active.

Partea F: Riscuri

1.Riscurile legate de valoarea activelor de rezervă, inclusiv riscurile de lichiditate;

2.Riscurile legate de custodia activelor de rezervă;

3.Riscurile legate de investirea activelor de rezervă.

Partea G: Rezerva de active

1.O descriere detaliată a mecanismului care vizează stabilizarea valorii tokenurilor raportate la active, inclusiv aspectele juridice și tehnice;

2.O descriere detaliată a activelor de rezervă și a componenței acestora;

3.O descriere a mecanismului de emitere, creare și distrugere a tokenurilor raportate la active;

4.Informații care să indice dacă o parte din activele de rezervă sunt investite și, după caz, o descriere a politicii de investiții în ceea ce privește activele de rezervă;

5.O descriere a măsurilor de custodie pentru activele de rezervă, inclusiv segregarea activelor, denumirea instituțiilor de credit sau furnizorii de servicii de criptoactive care au fost numiți în calitate de custozi.


6.

Anexa III: Carte albă elaborată de emitenții de tokenuri asimilate monedelor electronice – conținut minim

Partea A: Informații generale despre emitent

1.Denumirea emitentului;

2.Sediul social:

3.Data înregistrării;

4.Identificatorul entității juridice;

5.După caz, grupul de întreprinderi căruia îi aparține emitentul;

6.Identitatea, adresa și funcțiile persoanelor care fac parte din organul de conducere al emitentului;

7.Declarația menționată la articolul 46 alineatul (4);

8.Posibilele conflicte de interese;

9.Detalii privind istoricul financiar al emitentului în ultimii trei ani sau, în cazul în care emitentul a fost înființat cu mai puțin de trei ani în urmă, de la data înregistrării sale;

10.Cu excepția emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice care sunt exonerați de obligația de autorizare în conformitate cu articolul 43 alineatul (2), informații detaliate despre autorizarea ca emitent de tokenuri asimilate monedelor electronice și denumirea autorității competente care a acordat această autorizație.

Partea B: Informații despre proiect

1.Informații detaliate privind toate persoanele fizice sau juridice (inclusiv adresele și/sau domiciliul societății) participante la concepere și implementare, cum ar fi consultanții, echipa de dezvoltatori și furnizorii de servicii de criptoactive;

Partea C: Informații privind oferta publică de tokenuri asimilate monedelor electronice sau admiterea acestora la tranzacționare

1.O mențiune din care să reiasă dacă cartea albă se referă sau nu la o ofertă de tokenuri asimilate monedelor electronice adresată publicului larg și/sau la admiterea acestor tokenuri la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

2.După caz, numărul total de tokenuri asimilate monedelor electronice care urmează să facă obiectul unei oferte publice și/sau să fie admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;

3.După caz, denumirea platformei de tranzacționare pentru criptoactive pe care se solicită admiterea la tranzacționare a tokenurilor asimilate monedelor electronice;

4.Legislația aplicabilă ofertei publice de tokenuri asimilate monedelor electronice, precum și instanțele competente.

Partea D: Drepturi și obligații aferente tokenurilor asimilate monedelor electronice

1.O descriere detaliată a drepturilor și obligațiilor (dacă este cazul) deținătorului tokenului asimilat monedelor electronice, inclusiv dreptul de răscumpărare la valoarea nominală, precum și procedura și condițiile de exercitare a acestor drepturi;

2.Orice comisioane conexe aplicate de emitentul de tokenuri asimilate monedelor electronice atunci când dreptul de răscumpărare la valoarea nominală este exercitat de deținătorul de tokenuri asimilate monedelor electronice; 

Partea E: Informații despre tehnologia-suport

1.Informații despre tehnologia utilizată, inclusiv tehnologia registrelor distribuite, protocoalele și standardele tehnice utilizate care permit deținerea, stocarea și transferul acestor tokenuri asimilate monedelor electronice;

2.O descriere a interoperabilității protocolului-suport cu alte protocoale;

3.Algoritmul de consens, după caz;

4.Mecanismele de stimulare pentru securizarea tranzacțiilor și eventualele comisioane aplicabile;

5.În cazul în care criptoactivele sunt emise, transferate și stocate într-un registru distribuit care este operat de emitent sau de o parte terță care acționează în numele acestuia, o descriere detaliată a funcționării unui acestui registru distribuit;

6.Informații privind rezultatul auditului tehnologiei utilizate (dacă este cazul).

Partea F: Riscuri

1.O descriere a riscurilor asociate emitentului de tokenuri asimilate monedelor electronice;

2.O descriere a riscurilor asociate tokenurilor asimilate monedelor electronice;

3.O descriere a riscurilor aferente tehnologiei utilizate, precum și a măsurilor de atenuare (dacă este cazul).

Anexa IV – Cerințe de capital minim aplicabile furnizorilor de servicii de criptoactive

Furnizori de servicii de criptoactive

Tip de servicii de criptoactive

Cerințe de capital minim în temeiul articolului (1) litera (a)

Categoria 1

Furnizor de servicii de criptoactive autorizat pentru următoarele servicii de criptoactive:

primirea și transmiterea ordinelor în numele terților; și/sau

oferirea de consultanță cu privire la criptoactive; și/sau

executarea ordinelor în numele terților; și/sau

plasarea de criptoactive.

50 000 EUR

Categoria 2

Furnizor de servicii de criptoactive autorizat pentru orice servicii de criptoactive din categoria 1 și:

custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților.

125 000 EUR

Categoria 3

Furnizor de servicii de criptoactive autorizat pentru orice servicii de criptoactive din categoria 2 și:

schimbul de criptoactive contra unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată;

schimbul de criptoactive contra altor criptoactive;

operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive.

150 000 EUR

Anexa V – Lista încălcărilor menționate la titlul III și la titlul VI în legătură cu emitenții de tokenuri semnificative raportate la active

1.Emitentul încalcă articolul 21 dacă nu notifică ABE orice modificare adusă modelului său de afaceri care ar influența probabil în mod semnificativ decizia de cumpărare a oricărui deținător efectiv sau potențial de tokenuri semnificative raportate la active sau dacă această modificare nu este descrisă într-o carte albă pentru criptoactive.

2.Emitentul încalcă articolul 21 dacă nu se conformează unei măsuri solicitate de ABE în conformitate cu articolul 21 alineatul (3).

3.Emitentul încalcă articolul 23 alineatul (1) litera (a) dacă nu acționează cu onestitate, corectitudine și profesionalism.

4.Emitentul încalcă articolul 23 alineatul (1) litera (b) dacă nu comunică cu deținătorii de tokenuri semnificative raportate la active în mod corect, clar și neînșelător.

5.Emitentul încalcă articolul 23 alineatul (2) dacă nu acționează în interesul superior al deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active sau dacă le acordă anumitor deținători un tratament preferențial care nu este menționat în cartea albă a emitentului

6.Emitentul încalcă articolul 24 dacă nu își publică pe site-ul propriu cartea albă pentru criptoactive aprobată, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1), și, dacă este cazul, cartea albă pentru criptoactive modificată, menționată la articolul 21, precum și comunicările cu caracter publicitar, menționate la articolul 25.

7.Emitentul încalcă articolul 24 dacă nu pune la dispoziția publicului cărțile albe pentru criptoactive cel târziu la data începerii ofertei publice de tokenuri semnificative raportate la active sau a admiterii respectivelor tokenuri la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive.

8.Emitentul încalcă articolul 24 dacă nu pune la dispoziție cărțile albe pentru criptoactive și comunicările publicitare atât timp cât tokenurile semnificative raportate la active sunt deținute de public.

9.Emitentul încalcă dispozițiile articolului 25 alineatul (1) dacă publică, în legătură cu o ofertă publică de tokenuri semnificative raportate la active sau cu admiterea la tranzacționare a acestui tip de tokenuri pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, comunicări cu caracter publicitar care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 25 alineatul (1) literele (a)-(d).

10.În lipsa unui drept de creanță sau de răscumpărare direct acordat tuturor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, emitentul încalcă articolul 25 alineatul (2) dacă nu include, în comunicările sale cu caracter publicitar, o mențiune clară și lipsită de ambiguitate potrivit căreia deținătorii de astfel de tokenuri nu au un drept de creanță asupra activelor de rezervă și nici nu pot solicita emitentului să reconvertească aceste tokenuri în niciun moment.

11.Emitentul încalcă articolul 26 alineatul (1) dacă nu face publice pe site-ul propriu, cel puțin o dată pe lună și/sau în mod clar, exact și transparent, volumul de tokenuri semnificative raportate la active aflate în circulație, precum și valoarea și componența activelor de rezervă menționate la articolul 32.

12.Emitentul încalcă articolul 26 alineatul (2) dacă nu face public pe site-ul web propriu, cât mai curând posibil și/sau în mod clar, exact și transparent, rezultatul auditului activelor de rezervă menționate la articolul 32.

13.Emitentul încalcă articolul 26 alineatul (3) dacă nu face public cât mai curând posibil, în mod clar, exact și transparent, orice eveniment care are sau ar avea probabil un efect important asupra valorii tokenurilor semnificative raportate la active sau a activelor de rezervă.

14.Emitentul încalcă articolul 27 alineatul (1) dacă nu stabilește și/sau menține proceduri eficace și transparente pentru tratarea promptă, echitabilă și coerentă a plângerilor primite de la deținătorii de tokenuri semnificative raportate la active sau dacă nu instituie proceduri de facilitare a tratării plângerilor între deținătorii de tokenuri raportate la active și entitățile terțe, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (5) litera (h).

15.Emitentul încalcă articolul 27 alineatul (2) dacă nu le oferă deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active posibilitatea de a-și transmite plângerile în mod gratuit.

16.Emitentul încalcă articolul 27 alineatul (3) dacă nu elaborează și/sau nu pune la dispoziția deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active un model pentru depunerea plângerilor și dacă nu păstrează o evidență a tuturor plângerilor primite și a eventualelor măsuri luate ca răspuns la respectivele plângeri.

17.Emitentul încalcă articolul 27 alineatul (4) dacă nu analizează toate plângerile în timp util și în mod corect și/sau dacă nu le comunică deținătorilor tokenuri sale semnificative raportate la active rezultatul acestor analize într-un termen rezonabil.

18.Emitentul încalcă articolul 28 alineatul (1) dacă nu menține și nu pune în aplicare politici și proceduri eficace de prevenire, identificare, gestionare și publicare a conflictelor de interese dintre el însuși și acționarii săi, membrii organului său de conducere, angajații săi, orice persoane fizice care fie dețin, direct sau indirect, mai mult de 20 % din capitalul social sau din drepturile de vot ale emitentului, fie exercită, prin orice alte mijloace, o competență de control asupra emitentului în cauză, a deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, a oricărei părți terțe care exercită una dintre funcțiile menționate la articolul 30 alineatul (5) litera (h) sau a oricărei persoane fizice sau juridice căreia i s-a acordat un drept de creanță sau de răscumpărare direct în conformitate cu articolul 35 alineatul (3).

19.Emitentul încalcă articolul 28 alineatul (1) dacă nu ia toate măsurile adecvate pentru a preveni, a identifica, a gestiona și a face publice conflictele de interese care rezultă din gestionarea și investirea activelor de rezervă.

20.Emitentul încalcă articolul 28 alineatele (2)-(4) dacă nu le prezintă deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active informații privind natura generală și sursele conflictelor de interese și măsurile luate pentru atenuarea acestor riscuri sau dacă nu publică informațiile respective pe un suport durabil ori dacă informațiile furnizate nu sunt suficient de precise astfel încât să le permită deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active să ia în cunoștință de cauză decizia de a cumpăra sau nu astfel de tokenuri.

21.Emitentul încalcă articolul 29 dacă nu notifică ABE orice modificare adusă organului său de conducere.

22.Emitentul încalcă articolul 30 alineatul (1) dacă nu dispune de un cadru solid de guvernanță, care să includă o structură organizatorică clară, cu responsabilități bine definite, transparente și coerente, procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expus, precum și procese adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și contabile solide.

23.Emitentul încalcă articolul 30 alineatul (2) dacă membrii organului său de conducere nu au buna reputație și competența, în ceea ce privește calificarea, experiența și abilitățile, necesare pentru a își îndeplini sarcinile și pentru a asigura administrarea corectă și prudentă a emitentului.

24.Emitentul încalcă articolul 30 alineatul (5) dacă nu adoptă politici și proceduri suficient de eficace pentru a asigura respectarea prezentului regulament, inclusiv respectarea tuturor dispozițiilor de la acest titlu de către propriii manageri și angajați, de exemplu dacă nu instituie, nu menține și nu pune în aplicare oricare dintre politicile și procedurile menționate la articolul 30 alineatul (5) literele (a)-(k).

25.Emitentul încalcă articolul 30 alineatul (5) dacă nu instituie și nu menține acorduri contractuale cu entități terțe, astfel cum se menționează la articolul 30 alineatul (5) litera (h), în care să se precizeze cu exactitate rolurile, responsabilitățile, drepturile și obligațiile atât ale entităților terțe, cât și ale emitentului sau care să prevadă în mod clar legislația aplicabilă pentru contractele de acest tip care au implicații interjurisdicționale.

26.Cu excepția cazului în care a inițiat un plan, astfel cum se menționează la articolul 42, emitentul încalcă dispozițiile articolului 30 alineatul (6) dacă nu utilizează sisteme, resurse sau proceduri adecvate și proporționale pentru a asigura derularea continuă și regulată a serviciilor și a activităților sale sau dacă nu își menține toate sistemele și protocoalele privind accesul securizat la nivelul standardelor adecvate ale Uniunii.

27.Emitentul încalcă articolul 30 alineatul (7) dacă nu identifică sursele de risc operațional sau nu reduce la minimum riscurile respective, prin dezvoltarea unor sisteme, mijloace de control și proceduri adecvate.

28.Emitentul încalcă articolul 30 alineatul (8) dacă nu stabilește o politică de continuitate a activității care să asigure, în eventualitatea întreruperii sistemelor și a procedurilor sale, conservarea datelor și a funcțiilor fundamentale, precum și menținerea activităților sale sau, atunci când acest lucru nu este posibil, recuperarea în timp util a datelor și a funcțiilor respective și reluarea în timp util a activităților.

29.Cu excepția cazului în care i s-a permis să dețină un cuantum mai redus de fonduri proprii în conformitate cu articolul 31 alineatul (3), emitentul încalcă articolul 31 alineatul (1) litera (a) sau articolul 41 alineatul (4) dacă nu respectă în permanență cerința privind fondurile proprii.

30.Emitentul încalcă articolul 31 alineatul (2) în cazul în care fondurile sale proprii nu constau în elementele și instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază menționate la articolele 26-30 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după aplicarea integrală a deducerilor în temeiul articolului 36 din regulamentul respectiv, fără aplicarea derogărilor privind pragurile de deducere menționate la articolele 46 și 48 din regulamentul respectiv.

31.Emitentul încalcă articolul 31 alineatul (3) dacă, în urma evaluării efectuate în conformitate cu articolul 31 alineatul (3), reiese că acesta nu respectă obligația privind fondurile proprii impusă de autoritatea competentă.

32.Emitentul încalcă articolul 32 alineatul (1) dacă nu constituie și nu menține în permanență o rezervă de active.

33.Emitentul încalcă articolul 32 alineatul (3) în cazul în care organul său de conducere nu asigură administrarea eficace și prudentă a activelor de rezervă.

34.Emitentul încalcă articolul 32 alineatul (3) dacă nu se asigură întotdeauna că crearea și distrugerea de tokenuri semnificative raportate la active sunt însoțite întotdeauna de o majorare sau o reducere corespunzătoare a activelor de rezervă, precum și că respectiva majorare sau reducere este gestionată adecvat pentru a se evita orice impact negativ asupra pieței activelor de rezervă.

35.Emitentul încalcă articolul 32 alineatul (4) dacă nu are politici clare și/sau detaliate privind mecanismul de stabilizare al acestor tokenuri, politici care să îndeplinească condițiile enunțate la articolul 32 alineatul (4) literele (a)-(g).

36.Emitentul încalcă articolul 32 alineatul (5) dacă nu a solicitat un audit independent al activelor de rezervă la fiecare 6 luni, începând cu data autorizării sale.

37.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (1) dacă nu instituie, nu menține și nu pune în aplicare politici, proceduri și acorduri contractuale în materie de custodie care să garanteze în permanență îndeplinirea condițiilor enumerate la articolul 33 alineatul (1) literele (a)-(d).

38.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (1) dacă nu are o politică de custodie pentru fiecare rezervă de active administrată.

39.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (2) în cazul în care activele de rezervă nu sunt păstrate în custodie de un furnizor de servicii de criptoactive sau de o instituție de credit începând cu cel mult a cincea zi lucrătoare de la emiterea tokenurilor semnificative raportate la active.

40.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu dă dovadă de competența, precauția și diligența necesare atunci când selectează, numește și verifică instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive pe care îi desemnează drept custozi ai activelor de rezervă.

41.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu se asigură că instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive pe care i-a numit în calitate de custozi ai activelor de rezervă au calificarea și reputația de piață necesare pentru a acționa în calitate de custozi ai acestor active de rezervă.

42.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu are acorduri contractuale cu custozii care să garanteze faptul că activele de rezervă păstrate în custodie sunt protejate împotriva creanțelor creditorilor custozilor.

43.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu are politici și proceduri în materie de custodie care să stabilească criteriile de selecție pentru numirea instituțiilor de credit sau a furnizorilor de servicii de criptoactive în calitate de custozi ai activelor de rezervă și/sau dacă nu a instituit procedura de reexaminare a acestor numiri.

44.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu reexaminează în mod regulat numirea instituțiilor de credit sau a furnizorilor de servicii de criptoactive în calitate de custozi ai activelor de rezervă și/sau dacă nu își evaluează expunerile față de acești custozi și/sau dacă nu monitorizează în permanență condițiile financiare ale respectivilor custozi.

45.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (4) în cazul în care activele de rezervă nu sunt încredințate unor instituții de credit sau furnizori de servicii de criptoactive în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) literele (a)-(d).

46.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (5) în cazul în care desemnarea unui custode nu este atestată printr-un contract scris sau în cazul în care un astfel de contract nu reglementează fluxul de informații considerat necesar pentru a le permite emitenților, instituțiilor de credit și furnizorilor de servicii de criptoactive să își îndeplinească funcțiile.

47.Emitentul încalcă articolul 34 alineatul (1) dacă investește activele de rezervă în orice produse care nu sunt instrumente financiare foarte lichide, cu un risc de piață și de credit minim sau în cazul în care aceste investiții nu pot fi lichidate rapid cu un efect minim asupra prețurilor.

48.Emitentul încalcă articolul 34 alineatul (2) dacă nu păstrează în custodie instrumentele financiare în care sunt deținute activele de rezervă.

49.Emitentul încalcă articolul 34 alineatul (3) dacă nu îi revin toate profiturile și pierderile care rezultă din investirea activelor de rezervă.

50.Emitentul încalcă articolul 35 alineatul (1) dacă nu instituie, nu menține și nu pune în aplicare politici și proceduri clare și detaliate cu privire la drepturile acordate deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active.

51.În cazul în care deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active li se acordă drepturi astfel cum se menționează la articolul 35 alineatul (1), emitentul încalcă articolul 35 alineatul (2) dacă nu instituie o politică care să îndeplinească condițiile enumerate la articolul 35 alineatul (2) literele (a)-(e).

52.În cazul în care deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active li se acordă drepturi astfel cum se menționează la articolul 35 alineatul (1), emitentul încalcă articolul 35 alineatul (2) dacă nu prevede comisioane proporționale și stabilite în raport cu costurile reale suportate de emitenții de tokenuri semnificative raportate la active.

53.În cazul în care emitentul nu le acordă drepturile menționate la articolul 35 alineatul (1) tuturor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, acesta încalcă articolul 35 alineatul (3) prin faptul că nu instituie o politică în care să se precizeze persoanele fizice sau juridice care beneficiază de drepturile respective sau că nu precizează condițiile de exercitare a acestor drepturi sau obligațiile impuse persoanelor respective.

54.În cazul în care emitentul nu le acordă drepturile menționate la articolul 35 alineatul (1) tuturor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, acesta încalcă articolul 35 alineatul (3) prin faptul că nu stabilește sau nu menține acorduri contractuale adecvate cu persoanele fizice sau juridice cărora le sunt acordate aceste drepturi, prin faptul că nu încheie acorduri contractuale care să stabilească rolurile, responsabilitățile, drepturile și obligațiile emitenților și ale fiecăreia dintre persoanele fizice sau juridice respective sau prin faptul că nu prevede în mod clar legislația aplicabilă acordurilor contractuale de acest tip care au implicații transfrontaliere.

55.În cazul în care emitentul nu le acordă drepturile menționate la articolul 35 alineatul (1) tuturor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, acesta încalcă articolul 35 alineatul (4) prin faptul că nu instituie un mecanism de asigurare a lichidității tokenurilor semnificative raportate la active.

56.În cazul în care emitentul nu le acordă drepturile menționate la articolul 35 alineatul (1) tuturor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, acesta încalcă articolul 35 alineatul (4) prin faptul că nu instituie sau nu menține acorduri scrise cu furnizorii de servicii de criptoactive sau prin faptul că nu se asigură că un număr suficient de furnizori de servicii de criptoactive au obligația de a publica cotații ferme la prețuri competitive, în mod regulat și previzibil.

57.În cazul în care emitentul nu le acordă drepturile menționate la articolul 35 alineatul (1) tuturor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, acesta încalcă articolul 35 alineatul (4) prin faptul că nu asigură răscumpărarea directă a acestor tokenuri semnificative raportate la active în cazul unei fluctuații semnificative a valorii tokenurilor semnificative raportate la active sau a activelor de rezervă sau prin faptul că nu a aplicat taxe care să fie proporționale și stabilite în raport cu costurile reale suportate pentru această răscumpărare.

58.În cazul în care emitentul nu le acordă drepturile menționate la articolul 35 alineatul (1) tuturor deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, acesta încalcă articolul 35 alineatul (4) prin faptul că nu stabilește și nu menține acorduri contractuale pentru a se asigura că veniturile din activele de rezervă sunt plătite deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active, în cazul în care emitentul decide să înceteze activitatea sau în cazul în care face obiectul unui plan de lichidare ordonată ori în cazul în care i-a fost retrasă autorizația.

59.Emitentul încalcă articolul 36 dacă prevede dobânzi sau orice altă formă de beneficii pentru perioada de timp în care un deținător de tokenuri semnificative raportate la active deține aceste tokenuri.

60.Emitentul încalcă articolul 41 alineatul (1) dacă nu adoptă, nu aplică și nu menține o politică de remunerare care să promoveze o gestionare a riscurilor eficace și solidă și care nu creează stimulente pentru relaxarea standardelor în materie de riscuri.

61.Emitentul încalcă articolul 41 alineatul (2) dacă nu se asigură că tokenurile sale semnificative raportate la active pot fi păstrate în custodie de diferiți furnizori de servicii de criptoactive autorizați pentru serviciul menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

62.Emitentul încalcă articolul 41 alineatul (2) dacă nu evaluează sau nu monitorizează necesarul de lichiditate pentru a putea să facă față cererilor de răscumpărare sau exercitării drepturilor de către deținătorii de tokenuri semnificative raportate la active, astfel cum se prevede la articolul 36.

63.Emitentul încalcă articolul 41 alineatul (3) dacă nu stabilește, nu menține sau nu pune în aplicare o politică și proceduri de gestionare a lichidității sau dacă nu dispune de o politică și proceduri care să asigure că activele de rezervă au un profil de lichiditate rezilient care să îi permită emitentului de tokenuri semnificative raportate la active să continue să funcționeze în mod normal, inclusiv în cazul unor crize de lichiditate.

64.Emitentul încalcă articolul 42 alineatul (1) dacă nu are un plan adecvat care să sprijine lichidarea ordonată a activităților sale în temeiul legislației naționale aplicabile sau dacă nu are un plan care să demonstreze capacitatea emitentului de tokenuri semnificative raportate la active de a efectua o lichidare ordonată fără a cauza prejudicii economice nejustificate deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active sau stabilității piețelor activelor de rezervă.

65.Emitentul încalcă articolul 42 alineatul (2) dacă nu are un plan care include dispoziții contractuale, proceduri sau sisteme care să asigure că veniturile din vânzarea activelor de rezervă rămase le sunt plătite deținătorilor de tokenuri semnificative raportate la active.

66.Emitentul încalcă articolul 42 alineatul (2) dacă nu revizuiește și nu actualizează periodic acest plan.

67.Cu excepția cazului în care se îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 77 alineatul (2), emitentul încalcă articolul 77 alineatul (1) prin faptul că nu informează publicul, de îndată ce este posibil, cu privire la informațiile privilegiate care îl privesc pe emitentul în cauză, într-un mod care îi permite publicului să aibă, cu ușurință, acces complet, corect și în timp util la aceste informații.



Anexa VI: Lista încălcărilor menționate la titlul III în legătură cu emitenții de tokenuri semnificative de monedă electronică

1.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (1) dacă nu instituie, nu menține și nu pune în aplicare politici, proceduri și acorduri contractuale în materie de custodie care să garanteze în permanență îndeplinirea condițiilor enumerate la articolul 33 alineatul (1) literele (a)-(d).

2.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (1) dacă nu are o politică de custodie pentru fiecare rezervă de active administrată.

3.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (2) în cazul în care activele de rezervă nu sunt păstrate în custodie de un furnizor de servicii de criptoactive sau de o instituție de credit începând cu cel mult a cincea zi lucrătoare de la emiterea tokenurilor semnificative de monedă electronică.

4.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu dă dovadă de competența, precauția și diligența necesare atunci când selectează, numește și verifică instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive pe care îi desemnează drept custozi ai activelor de rezervă.

5.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu se asigură că instituțiile de credit și furnizorii de servicii de criptoactive pe care i-a numit în calitate de custozi ai activelor de rezervă au calificarea și reputația de piață necesare pentru a acționa în calitate de custozi ai acestor active de rezervă.

6.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu are acorduri contractuale cu custozii care să garanteze faptul că activele de rezervă păstrate în custodie sunt protejate împotriva creanțelor creditorilor custozilor.

7.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu are politici și proceduri în materie de custodie care să stabilească criteriile de selecție pentru numirea instituțiilor de credit sau a furnizorilor de servicii de criptoactive în calitate de custozi ai activelor de rezervă și/sau dacă nu a instituit procedura de reexaminare a acestor numiri.

8.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu reexaminează în mod regulat numirea instituțiilor de credit sau a furnizorilor de servicii de criptoactive în calitate de custozi ai activelor de rezervă și/sau dacă nu își evaluează expunerile față de acești custozi și/sau dacă nu monitorizează în permanență condițiile financiare ale respectivilor custozi.

9.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (4) în cazul în care activele de rezervă nu le sunt încredințate unor instituții de credit sau furnizori de servicii de criptoactive în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) literele (a)-(d).

10.Emitentul încalcă articolul 33 alineatul (5) în cazul în care desemnarea unui custode nu este atestată printr-un contract scris sau în cazul în care un astfel de contract nu reglementează fluxul de informații considerat necesar pentru a le permite emitenților, instituțiilor de credit și furnizorilor de servicii de criptoactive să își îndeplinească funcțiile.

11.Emitentul încalcă articolul 34 alineatul (1) dacă investește activele de rezervă în orice produse care nu sunt instrumente financiare foarte lichide, cu un risc de piață și de credit minim sau în cazul în care aceste investiții nu pot fi lichidate rapid cu un efect minim asupra prețurilor.

12.Emitentul încalcă articolul 34 alineatul (2) dacă nu păstrează în custodie instrumentele financiare în care sunt deținute activele de rezervă în conformitate cu articolul 33.

13.Emitentul încalcă articolul 34 alineatul (3) dacă nu îi revin toate profiturile și pierderile care rezultă din investirea activelor de rezervă.

14.Emitentul încalcă articolul 41 alineatul (1) dacă nu adoptă, nu aplică și nu menține o politică de remunerare care să promoveze o gestionare a riscurilor eficace și solidă și care nu creează stimulente pentru relaxarea standardelor în materie de riscuri.

15.Emitentul încalcă articolul 41 alineatul (2) dacă nu se asigură că tokenurile sale semnificative de monedă electronică pot fi păstrate în custodie de diferiți furnizori de servicii de criptoactive autorizați pentru serviciul menționat la articolul 3 alineatul (1) punctul 10, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

16.Emitentul încalcă articolul 41 alineatul (3) dacă nu stabilește, nu menține sau nu pune în aplicare o politică și proceduri de gestionare a lichidității sau dacă nu are o politică și proceduri care să asigure că activele de rezervă au un profil de lichiditate rezilient care să îi permită emitentului să continue să funcționeze în mod normal, inclusiv în cadrul unor scenarii de lichiditate tensionate.

17.Cu excepția cazului în care i s-a permis să dețină un cuantum mai redus de fonduri proprii în conformitate cu articolul 31 alineatul (3), emitentul încalcă articolul 41 alineatul (4) dacă nu respectă în permanență cerința privind fondurile proprii.

18.Emitentul încalcă articolul 31 alineatul (2) în cazul în care fondurile sale proprii nu constau în elementele și instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază menționate la articolele 26-30 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după aplicarea integrală a deducerilor în temeiul articolului 36 din regulamentul respectiv, fără aplicarea derogărilor privind pragurile de deducere menționate la articolele 46 și 48 din regulamentul respectiv.

19.Emitentul încalcă articolul 31 alineatul (3) dacă, în urma evaluării efectuate în conformitate cu articolul 31 alineatul (3), reiese că acesta nu respectă obligația privind fondurile proprii impusă de autoritatea competentă.

20.Emitentul încalcă articolul 42 alineatul (1) dacă nu are un plan adecvat care să sprijine lichidarea ordonată a activităților lor în temeiul legislației naționale aplicabile sau dacă nu are un plan care să demonstreze capacitatea emitentului de tokenuri semnificative de monedă electronică de a efectua o lichidare ordonată fără a cauza prejudicii economice nejustificate deținătorilor de tokenuri semnificative de monedă electronică sau stabilității piețelor activelor de rezervă.

21.Emitentul încalcă articolul 42 alineatul (2) dacă nu are un plan care include dispoziții contractuale, proceduri sau sisteme care să asigure că veniturile din vânzarea activelor de rezervă rămase le sunt plătite deținătorilor de tokenuri semnificative de monedă electronică.

22.Emitentul încalcă articolul 42 alineatul (2) dacă nu revizuiește și nu actualizează periodic acest plan.

23.Cu excepția cazului în care se îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 77 alineatul (2), emitentul încalcă articolul 77 alineatul (1) prin faptul că nu informează publicul, de îndată ce este posibil, cu privire la informațiile privilegiate care îl privesc pe emitentul în cauză, într-un mod care îi permite publicului să aibă, cu ușurință, acces complet, corect și în timp util la aceste informații.