COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.4.2020

COM(2020) 200 final

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Portugaliei, Spaniei, Italiei și Austriei

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Prezenta decizie se referă la mobilizarea sumei de 278 993 814 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului („regulamentul”), pentru a oferi asistență Portugaliei, Spaniei, Italiei și Austriei în urma catastrofelor care au afectat aceste țări în cursul anului 2019. Această mobilizare este însoțită de proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 4/2020 1 , care propune înscrierea creditelor necesare în bugetul general 2020, atât la angajamente, cât și la plăți.

2.1Portugalia - Uraganul Lorenzo care a lovit insulele Azore în octombrie 2019

Uraganul Lorenzo a fost un ciclon tropical atlantic, cel mai oriental și cel mai aproape de Europa înregistrat vreodată. Spre sfârșitul lunii septembrie, acesta s-a transformat dintr-o furtună tropicală într-un uragan de categoria 5. Urmându-și traiectoria spre nord-est, uraganul Lorenzo a trecut prin insulele Azore la 2 octombrie 2019, provocând daune grave infrastructurilor publice și private, și a afectat viața de zi cu zi a oamenilor, a întreprinderilor și a instituțiilor.

(1)Portugalia a solicitat asistență financiară din FSUE la 8 noiembrie 2019, respectând termenul de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune – la 2 octombrie 2019. Cererea de asistență se referă la o singură regiune de nivel NUTS 2 (Região Autónoma dos Açores) și a fost depusă în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulament invocându-se producerea unei „catastrofe regionale”.

(2)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.

(3)Autoritățile portugheze estimează la 328,5 milioane EUR daunele directe totale cauzate de catastrofă. Cererea a fost prezentată pe baza criteriilor privind „catastrofele regionale”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din regulament, care definește o „catastrofă regională” drept orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe care depășesc 1,5 % din PIB-ul regiunii respective. Pentru regiunile ultraperiferice – care includ insulele Azore – pragul este de 1 % din PIB-ul regional. Daunele directe raportate reprezintă 8,4 % din PIB-ul regiunii (3 927 de milioane EUR, pe baza datelor din 2016), depășind astfel pragul de 1 %. Prin urmare, cererea depusă de Portugalia este eligibilă pentru acordarea unei contribuții din FSUE.

(4)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul a valorii contribuției financiare din fond. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(5)În cererea sa, Portugalia a solicitat plata unui avans, după cum se prevede la articolul 4a din regulament. La 11 decembrie 2019, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2019)9067, prin care a acordat un avans de 10 %, în valoare de 821 270 EUR, din contribuția financiară anticipată din fond, care ulterior a fost plătită integral Portugaliei.

(6)În cererea lor, autoritățile portugheze descriu natura și amploarea catastrofei. Începând cu 26 septembrie, Serviciul regional de protecție civilă și de protecție împotriva incendiilor al Insulelor Azore s-a pregătit pentru trecerea uraganului. Principalele daune au fost cauzate în zone deosebit de expuse la vânt și valuri, în special în porturi. De asemenea, rețelele de distribuție a apei, rețelele de energie și de comunicații au fost perturbate. Drumurile, aeroporturile, școlile și spitalele, precum și alte bunuri publice au fost deteriorate. În consecință, persoanele fizice, întreprinderile, sectorul pescuitului și al agriculturii, precum și turismul au suferit pierderi. Deteriorarea gravă a infrastructurii de protecție costieră a expus populația la riscuri și mai mari.

(7)Portugalia a estimat costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament la 279,3 milioane EUR și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Partea covârșitoare a costurilor eligibile (aproape 270 de milioane EUR) se referă la costurile pentru repunerea în funcțiune a infrastructurilor de transport, în special a porturilor.

(8)Autoritățile portugheze au comunicat că nu existau date disponibile în acel moment cu privire la acoperirea asigurării costurilor eligibile.

(9)Regiunea afectată este eligibilă pentru a beneficia de finanțare din fondurile structurale și de investiții europene (2014-2020) ca „regiune mai puțin dezvoltată”. Autoritățile portugheze au semnalat Comisiei că nu au intenția de a realoca fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsuri de recuperare.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Cererea portugheză descrie pe scurt faptul că Recomandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a principiilor generale și a opțiunilor pentru o strategie de management integrat al zonelor costiere în Europa servește drept bază de orientare pentru managementul zonelor costiere și pentru definirea intervențiilor de protecție costieră în insulele Azore. Sunt în curs lucrări privind punerea în aplicare a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații și degradarea zonelor de coastă.

2.2Spania – Inundații în regiunile Valencia, Murcia, Castilla-La Mancha și Andaluzia în septembrie 2019

Începând cu 9 septembrie 2019, un fenomen meteorologic rar, descris ca fiind o „depresie izolată la mare altitudine” (Depresión Aislada en Niveles Altos, DANA), a afectat partea de sud-est a Peninsulei Iberice. Fenomenul, caracterizat de ploi abundente care au condus la inundații, a ajuns la apogeu în perioada 12-16 septembrie și a afectat foarte grav zone vaste din regiunile Valencia, Murcia, Castilla-La Mancha și Andaluzia.

(1)Spania a solicitat asistență financiară din FSUE la 28 noiembrie 2019, respectând termenul de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune – la 9 septembrie 2019. Cererea de asistență se referă la patru regiuni de nivel NUTS 2 din Spania (Comunidad Valenciana, Región de Murcia, Castilla-La Mancha și Andalucía) și a fost depusă în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulament invocându-se producerea unei „catastrofe regionale”. În urma unei solicitări din partea Comisiei, la 18 decembrie 2019 și la 29 ianuarie 2020 au fost prezentate informații suplimentare pentru completarea cererii.

(2)Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.

(3)Autoritățile spaniole au estimat la 2 269,7 milioane EUR daunele directe totale cauzate de catastrofă. Cererea a fost prezentată pe baza criteriilor privind „catastrofele regionale”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din regulament, care definește o „catastrofă regională” drept orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe care depășesc 1,5 % din PIB-ul regiunii respective. Întrucât catastrofa afectează mai multe regiuni, se aplică PIB-ul mediu, ponderat în funcție de proporția daunelor din fiecare regiune. În consecință, valoarea daunelor raportate de Spania reprezintă 2,65 % din PIB-ul regional ponderat.

(4)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul a valorii contribuției financiare din fond. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru operațiuni de urgență și de recuperare esențiale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(5)În cererea sa, Spania a solicitat plata unui avans, după cum se prevede la articolul 4a din regulament. La 13 februarie 2020, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2020)905, prin care a acordat un avans de 10 %, în valoare de 5 674 336 EUR, din contribuția financiară anticipată din fond, care ulterior a fost plătită integral Spaniei.

(6)În cererea lor, autoritățile spaniole au descris natura și amploarea catastrofei. Cantitatea extrem de mare de precipitații a depășit recordurile din ultimii 140 de ani și a dus la inundații grave, în urma cărora 8 persoane și-au pierdut viața. Mii de oameni au trebuit să fie evacuați din casele lor și plasați în locuințe pentru cazuri de urgență. DANA a avut un impact puternic asupra condițiilor de viață ale populației din zonele afectate și a cauzat importante daune fizice publice și private. Infrastructurile rutiere, feroviare și aeroportuare au fost deteriorate, iar serviciile au trebuit să fie suspendate. Eroziunea a provocat daune rețelelor de apă, infrastructurii de protecție și mediului înconjurător. De asemenea, plajele au fost erodate, iar infrastructura costieră deteriorată.

(7)Spania a estimat la 650,6 milioane EUR costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor eligibile (peste 385 de milioane EUR) se referă la costurile aferente operațiunilor de curățare. Cea de a doua pondere ca importanță este reprezentată de repararea infrastructurii, care se ridică la peste 247 de milioane EUR.

(8)La cererea Spaniei, Copernicus a furnizat imagini prin satelit pentru a sprijini măsurile de răspuns.

(9)Autoritățile spaniole au confirmat faptul că nu există nicio asigurare care să acopere costul eligibil.

(10)Comunidad Valenciana este o „regiune mai dezvoltată” în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020), celelalte trei regiuni fiind așa-numite regiuni în tranziție. Autoritățile spaniole au semnalat Comisiei că nu au intenția de a realoca fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsuri de recuperare.

(11)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, Spania a comunicat faptul că a transpus Directiva UE privind inundațiile în legislația spaniolă și că tocmai a încheiat prima fază, cu evaluarea riscurilor și întocmirea unor hărți de risc. Rezultatele au fost revizuite în cea de a doua fază, iar rezultatul acestei revizuiri a fost aprobat de Consiliul Național pentru Protecție Civilă. Noile planuri sunt prevăzute pentru luna decembrie 2022. În plus, au fost elaborate planuri de protecție civilă împotriva riscului de inundații, atât la nivel de stat, cât și în comunitățile autonome.

2.3Italia – Fenomene meteorologice extreme în toamna anului 2019

În ultima parte a lunii octombrie și în luna noiembrie 2019, o serie de fenomene meteorologice extreme, conectate între ele, au afectat cea mai mare parte a teritoriului italian de la nord la sud, provocând daune grave în urma unor inundații și alunecări de teren, care au culminat cu inundațiile din Veneția.

(1)    La 10 ianuarie 2020, Italia a solicitat o contribuție financiară din FSUE, respectând termenul de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune – la 20 octombrie 2019.

(2)    Catastrofa este de origine naturală și se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.

(3)    Cererea a fost prezentată pe baza criteriilor aplicabile „catastrofelor naturale majore”, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulament. Autoritățile italiene estimează daunele directe totale cauzate de catastrofă la 5 619,878 milioane EUR (sumă actualizată). Această sumă reprezintă peste 157 % din pragul aplicabil Italiei pentru mobilizarea FSUE (daune de peste 3 miliarde EUR la prețurile din 2011). Prin urmare, cererea depusă de Italia este eligibilă pentru a beneficia de o contribuție din FSUE.

(4)    Italia nu a solicitat plata unui avans.

(5)    În cererea lor, autoritățile italiene descriu în detaliu natura și amploarea daunelor provocate de fenomenele meteorologice extreme. Catastrofa a lovit teritoriul italian cu o intensitate și cu consecințe diferite asupra populației, a economiei și a mediului înconjurător, în funcție de locul în care s-a produs. În total, 17 regiuni au suferit daune, regiunile Veneto, Piemonte, Liguria, Sicilia și Emilia Romagna fiind cele mai afectate. Doar regiunea Veneto, și mai ales inundațiile grave din orașul Veneția, reprezintă aproape o treime (1,8 miliarde EUR) din daunele totale. Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Friuli Venezia-Giulia, Lazio, Puglia, Toscana și Provincia autonomă Bolzano au suferit prejudicii într-o măsură mai mică. Regiunea Marche, Valle d’Aosta și provincia autonomă Trento au fost cel mai puțin afectate.

Catastrofa a provocat în special perturbări majore ale rețelei rutiere naționale, regionale, provinciale și municipale din cauza alunecărilor de teren și a arborilor căzuți, făcând imposibil accesul către mai multe localități montane și de coastă izolate. În majoritatea regiunilor au avut loc perturbări ale rețelelor fluviale, deplasări ale solului în pantă, alunecări de teren și inundații. Programul școlilor și al altor servicii publice a fost întrerupt. Rafalele de vânt de până la 200 km/h au cauzat pierderi importante de teritoriu silvic (aproximativ 8,5 milioane de metri cubi de masă lemnoasă), cu consecințe grave pentru economia și turismul silvic. În special în Veneto, aproximativ 130 de situri protejate Natura 2000 au suferit daune pe mai mult de 414 000 de hectare de teren. În aproape toate regiunile au fost raportate inundații în clădirile publice și private. În agricultură s-au produs pierderi majore care au afectat direct structurile agricole (serele, utilajele). Instalațiile de tratare ale sistemelor de canalizare au fost blocate. Rețelele de energie electrică și de gaze au fost întrerupte.

În regiunea Veneto, inundațiile au cauzat daune enorme proprietăților publice și private, activităților industriale comerciale și economice, precum și activităților din sectorul serviciilor terțiare. O amplitudine a mareei, de peste 187 de cm deasupra nivelului mării, a condus la inundarea a peste 85 % din suprafața orașului Veneția. Valurile generate de aqua alta au provocat daune semnificative patrimoniului artistic și cultural al centrului istoric al Veneției, precum și nenumăratelor active situate pe principalele insule ale Lagunei, cauzând astfel deteriorarea artefactelor și degradarea considerabilă a bunurilor pe suport de hârtie, cum ar fi cărțile, manuscrisele și arhivele. Inundarea a aproximativ 75 de biserici istorice a provocat daune structurale și deteriorări ale obiectelor de mobilier, precum și ale unui vast patrimoniu de arhive. În plus, sistemul de transport pe căi navigabile al Veneției a suferit prejudicii în ceea ce privește numeroase structuri de debarcare, feriboturi și șalupe. De asemenea, echipamentele electrice și electronice au fost deteriorate.

În Piemont, catastrofa a afectat peste 800 de localități; în timp ce în Liguria a provocat inundații, surpări de terenuri și alunecări de teren, afectând, în special, sistemul rutier. În Sicilia, catastrofa a generat repercusiuni grave asupra ofertei de servicii, precum și pierderi economice cauzate de întreruperea activităților agricole și a producției. În urma inundațiilor rețelei fluviale din regiunea Emilia-Romagna, s-au produs eroziuni ale malurilor, inundații și deversări ale șanțurilor și ale canalelor, ceea ce a cauzat daune aferente zonelor rezidențiale, producției, digurilor și instalațiilor hidraulice. Furtunile au cauzat, de asemenea, daune considerabile lucrărilor de îndiguire costieră, precum și distrugerea aproape completă a dunelor artificiale care protejează coasta. S-au produs eroziuni și alunecări de teren în zonele deluroase și muntoase, cu un impact major asupra rețelei rutiere.

(6)    Potrivit analizei Comisiei, fenomenele meteorologice din perioada la care se face referire în cerere pot fi un eveniment unic din punct de vedere meteorologic și hidrologic. În plus, amploarea geografică și anvergura daunelor invocate de autoritățile italiene par plauzibile.

(7)    Italia a estimat la peste 1 110,1 milioane EUR costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor eligibile (peste 479 de milioane EUR) se referă la cheltuielile pentru repunerea în funcțiune a infrastructurilor de prevenire și pentru protecția patrimoniului cultural. Cea de a doua pondere ca importanță este reprezentată de costurile aferente restaurării infrastructurii esențiale (465 de milioane EUR).

(8)    Autoritățile italiene au confirmat faptul că nu există nicio asigurare care să acopere costurile eligibile.

(9)    Cinci dintre cele 17 regiuni afectate se califică drept „regiuni mai puțin dezvoltate” în cadrul fondurilor ESI 2014-2020 (Basilicata, Calabria, Campania, Puglia și Sicilia), Abruzzo se califică drept „regiune în tranziție”, în timp ce celelalte regiuni se încadrează în categoria „regiuni mai dezvoltate”. Autoritățile italiene nu au semnalat Comisiei că intenționează să realoce finanțări din programele fondurilor ESI pentru măsuri de recuperare.

(10)    Italia nu a cerut activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Cu toate acestea, a fost trimisă o notă de informare către Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) prin intermediul sistemului comun de comunicare și informare în caz de urgență (CECIS).

(11)    În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

2.4Austria – Fenomene meteorologice extreme în noiembrie 2019

Între 11 și 23 noiembrie 2019, părțile de sud-vest ale Austriei, în special Carintia și Tirolul de Est, au suferit din cauza unor inundații grave. Evenimentele au fost declanșate de aceleași condiții meteorologice care au dus la o catastrofă majoră în Italia. Condițiile meteorologice extreme au provocat daune considerabile infrastructurii publice esențiale, locuințelor, întreprinderilor și pădurilor. Evenimentele au fost foarte asemănătoare cu cele survenite cu un an înainte, dar au fost mai puțin devastatoare.

(1)Austria a solicitat o contribuție financiară din FSUE la 29 ianuarie 2020, respectând termenul de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune – la 11 noiembrie 2019. La 9 martie 2020, Austria a furnizat, din proprie inițiativă, informații actualizate, cu estimări ușor mai ridicate ale pagubelor pentru regiunile afectate.

(2)Catastrofa este de origine naturală și se încadrează în domeniul de aplicare al FSUE.

(3)Autoritățile austriece estimează la 93,2 milioane EUR daunele directe totale cauzate de catastrofă. Această sumă este considerabil mai scăzută decât pragul de „catastrofă majoră” aplicabil Austriei în 2020, de 2 307,9 milioane EUR (și anume 0,6 % din produsul intern brut al Austriei). Suma este, de asemenea, sub pragul de „catastrofă regională”, și anume 1,5 % din produsul intern brut regional, calculat în funcție de ponderea pagubelor din regiunile afectate. Prin urmare, catastrofa nu se califică nici drept „catastrofă naturală majoră”, nici drept „catastrofă naturală regională” în temeiul regulamentului. Cu toate acestea, întrucât catastrofa a fost cauzată de aceleași condiții meteorologice care au provocat catastrofa majoră din Italia, autoritățile austriece și-au prezentat cererea în temeiul dispoziției privind un „stat eligibil învecinat” de la articolul 2 alineatul (4) din regulament, conform căreia o țară eligibilă afectată de aceeași catastrofă care se califică drept catastrofă majoră într-o țară eligibilă învecinată poate, de asemenea, beneficia de asistență din FSUE. Această condiție este îndeplinită.

(4)Autoritățile austriece nu au solicitat plata unui avans.

(5)Autoritățile austriece au descris în detaliu amploarea catastrofei. Cele mai mari pagube au fost cauzate, de departe, în Carintia, cel mai sudic land din Austria, și în provincia adiacentă, Tirolul de Est, ambele fiind zone alpine învecinate cu Italia. Landul Salzburg și landul Styria au suferit daune minore. Ploile abundente au dus la inundarea a numeroase cursuri de apă, provocând daune în special infrastructurii de transport și conducând la închiderea drumurilor. O serie de poduri au fost grav afectate. Ninsorile neobișnuite și avalanșele au agravat situația și au provocat daune în sectorul forestier. Legăturile feroviare au fost întrerupte, locuințele și clădirile publice au fost inundate, unele localități au fost izolate temporar, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă.

(6)Austria a estimat la 61,3 milioane EUR costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte (peste 40 de milioane EUR) din costurile eligibile este reprezentată de costurile aferente reparării daunelor aduse rețelei de transport. Costul aferent măsurilor de combatere a eroziunii solului se ridică la aproximativ 13 milioane EUR.

(7)Autoritățile austriece au confirmat faptul că nu există asigurări care să acopere costurile eligibile.

(8)Regiunile afectate intră în categoria „regiuni mai dezvoltate” în cadrul fondurilor ESI 2014-2020. În cererea lor, autoritățile austriece au indicat că intenționează să utilizeze fonduri din Programul austriac de dezvoltare rurală finanțat de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru replantarea unor păduri de protecție.

(9)Austria nu a cerut activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

2.5Concluzie

Pentru motivele de mai sus, catastrofele menționate în cererile prezentate de Portugalia, Spania, Italia și Austria îndeplinesc condițiile stabilite în regulament pentru mobilizarea FSUE.

3.Finanțarea din alocările FSUE pentru 2020

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 2 (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”), în special articolul 10, permite mobilizarea FSUE în limita unui plafon anual de 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011). Punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 3 (AII) stabilește modalitățile de mobilizare a FSUE.

Întrucât solidaritatea a fost principala justificare pentru crearea FSUE, Comisia consideră că ajutorul acordat ar trebui să fie progresiv. Astfel, potrivit practicilor anterioare, partea din daune care depășește pragul de „catastrofă naturală majoră” pentru mobilizarea FSUE (și anume 0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR la prețurile din 2011, luându-se în considerare suma cea mai mică) ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului în raport cu daunele situate sub prag. Rata aplicată în trecut la stabilirea sumelor alocate pentru catastrofele majore este de 2,5 % din daunele directe totale situate sub prag și de 6 % pentru partea din daune care depășește pragul. În cazul catastrofelor regionale și al catastrofelor acceptate în temeiul dispoziției privind „țara învecinată”, rata este de 2,5 %.

Contribuția nu poate depăși costul total estimat al operațiunilor eligibile. Metoda de calcul al ajutorului a fost stabilită în Raportul anual pe 2002-2003 privind FSUE și acceptată de Consiliu și de Parlamentul European.

Pe baza cererii prezentate de Portugalia, Spania, Italia și Austria, calculul contribuției financiare acordate din FSUE, bazat pe estimarea valorii daunelor directe totale, este următorul:

State membre	Calificarea catastrofei	Daune directe totale (milioane EUR)	Pragul aplicat pentru catastrofe regionale  [1,5 % din PIB/  1 % din PIB pentru regiunile ultraperiferice]  (milioane EUR)	Pragul de catastrofă majoră (milioane EUR)	2,5 % din daunele directe situate sub prag (în EUR)	6 % din daunele directe care depășesc pragul (în EUR)	Suma totală a ajutorului propus (în EUR)	Avansuri plătite (în EUR)
PORTUGALIA	Catastrofă regională [articolul 2 alineatul (3)]	328,508	39,271	-	8 212 697	-	8 212 697	821 270
SPANIA	Catastrofă regională [articolul 2 alineatul (3)]	2 269,734	1 287,076	-	56 743 358	-	56 743 358	5 674 336
ITALIA	Catastrofă majoră [articolul 2 alineatul (2)]	5 619,878	-	3 585,278	89 631 943	122 076 039	211 707 982	-
AUSTRIA	Țară învecinată [articolul 2 alineatul (4)]	93,191	-	-	2 329 777	-	2 329 777	-
TOTAL							278 993 814

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM, suma totală disponibilă pentru mobilizare din FSUE la începutul anului 2020 era de 1 150 524 045 EUR, reprezentând alocarea de 597 546 284 EUR pentru 2020 plus alocarea de 552 977 761 EUR necheltuită în 2019 și reportată în 2020.

Suma care poate fi mobilizată în acest moment al anului 2020 este de 1 001 137 474 EUR. Această sumă corespunde sumei totale disponibile pentru mobilizare din FSUE la începutul anului 2020 (1 150 524 045 EUR), minus suma de 149 386 571 EUR, care a fost reținută în vederea respectării obligației de a menține în rezervă 25 % din alocarea anuală pe 2020 până la 1 octombrie 2020, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM.

Finanțarea FSUE - tabel recapitulativ	Cuantum EUR
Alocare pentru 2019 reportată în 2020	552 977 761
Alocare pentru 2020	597 546 284 -----------------
Total disponibil la începutul anului 2020	1 150 524 045
Minus suma reținută reprezentând 25 % din alocarea pentru 2020	-149 386 571 -----------------
Suma maximă disponibilă în prezent (alocări pentru 2019+2020)	1 001 137 474
Suma totală a ajutorului propus pentru mobilizare în favoarea Portugaliei, a Spaniei, a Italiei și a Austriei	- 278 993 814 -----------------
Disponibilități rămase până la 1 octombrie 2020	722 143 660

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Portugaliei, Spaniei, Italiei și Austriei

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 4 , în special articolul 4 alineatul (3),

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 5 , în special punctul 11,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) este de a-i permite Uniunii să răspundă într-un mod rapid, eficient și flexibil situațiilor de urgență pentru a-și exprima solidaritatea față de populațiile din regiunile afectate de catastrofe naturale.

(2)Fondul nu depășește o valoare anuală maximă de 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011), astfel cum se prevede la articolul 10 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului 6 .

(3)La 8 noiembrie 2019, Portugalia a depus o cerere de mobilizare a fondului, ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme survenite în insulele Azore.

(4)La 28 noiembrie 2019, Spania a depus o cerere de mobilizare a fondului, ca urmare a ploilor abundente care au dus la inundații în regiunile Valencia, Murcia, Castilla-La Mancha și Andaluzia.

(5)La 10 ianuarie 2020, Italia a depus o cerere de mobilizare a fondului, ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme survenite în 17 regiuni italiene în toamna anului 2019.

(6)La 29 ianuarie 2020, Austria a depus o cerere de mobilizare a fondului, ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme survenite în noiembrie 2019.

(7)Cererile Portugaliei, Spaniei, Italiei și Austriei îndeplinesc condițiile de acordare a unei contribuții financiare din fond, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002.

(8)Prin urmare, fondul ar trebui să fie mobilizat pentru a se acorda o contribuție financiară Portugaliei, Spaniei, Italiei și Austriei.

(9)Pentru a reduce la minimum perioada necesară în vederea mobilizării fondului, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2020, se mobilizează din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene următoarele sume în credite de angajament și de plată:

(a) suma de 8 212 697 EUR se acordă Portugaliei;

(b) suma de 56 743 358 EUR se acordă Spaniei;

(c) suma de 211 707 982 EUR se acordă Italiei;

(d) suma de 2 329 777 EUR se acordă Austriei.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Decizia se aplică de la … [data adoptării] 7***.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    COM(2020) 190, 30.4.2020.

(2)    JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(3)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(4)    JO L 311, 14.11.2002, p. 3.

(5)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(6)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).

(7) ** Data va fi introdusă de către Parlament înainte de publicarea în JO.