Avizul Comitetului European al Regiunilor – Revizuirea politicii comerciale

(2021/C 175/04)

Raportor: Willy BORSUS (BE-Renew Europe) Vicepreședinte al Regiunii Valone și ministrul economiei, comerțului exterior, cercetării și inovării, mediului digital, agriculturii, amenajării teritoriului, IFAPME (Institutul valon pentru formarea în alternanță și pentru lucrătorii independenți și întreprinderile mici și mijlocii) și centrelor de competență Document de referință: COM(2021) 66 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

salută în linii mari Comunicarea Comisiei din 18 februarie, intitulată „O politică comercială deschisă, durabilă și fermă”; ia act de concluziile și recomandările cuprinse în această comunicare, dar observă că ea conține și anumite puncte vulnerabile care vor trebui abordate;

2.

este de părere că politica comercială trebuie regândită în profunzime, pentru a asigura coerența cu angajamentele din cadrul Pactului verde european pentru creștere durabilă și favorabilă incluziunii, pentru a răspunde provocărilor legate de tranziția digitală, pentru a mări competitivitatea industriei europene, pentru a contribui la dezvoltarea ocupării forței de muncă în Europa și la creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor; în fine, subliniază că politica comercială va trebui să îmbunătățească reziliența Uniunii Europene și să îi garanteze capacitatea de a absorbi șocurile sistemice actuale și viitoare, în special cele legate de schimbările climatice, de fluxurile de migrație, de creșterea tensiunilor geopolitice și de riscul unor alte pandemii și crize sanitare;

3.

reamintește rolul central al comerțului în economia UE și milioanele de locuri de muncă din Europa care depind de exporturile în afara Europei. Înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19, 35 de milioane de locuri de muncă din Europa erau dependente de exporturi și 16 milioane de locuri de muncă depindeau de investițiile străine. Cu alte cuvinte, unul din șapte locuri de muncă depindea de exporturi;

4.

își exprimă îngrijorarea cu privire la șocul generat de criza provocată de coronavirus pe piețele internaționale și la înrăutățirea situației anterioare, deja deteriorate, în special ca urmare a creșterii tensiunilor geopolitice pe fondul crizei provocate de pandemie. Potrivit unui sondaj recent efectuat de DG Comerț, se estimează că schimburile comerciale la scară internațională vor scădea cu 10-16 % în 2020; UE-27 ar urma și ea să înregistreze o scădere cu 9-15 % a exporturilor către țări terțe, adică o reducere cuprinsă între 282 și 470 de miliarde EUR (1); constată cu îngrijorare că, în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19, OIM preconizează pierderea a nu mai puțin de 12 milioane de locuri de muncă doar în Europa;

5.

observă că dificultăților socioeconomice li se adaugă răspândirea pe scară tot mai largă, în rândul cetățenilor, a unor îndoieli legate de modul în care sunt repartizate beneficiile globalizării, de-a lungul lanțurilor valorice, în toate sectoarele economice și în ansamblul societății; în acest sens, estimează că este important ca autoritățile locale și regionale, adică nivelurile de guvernare cele mai apropiate de cetățeni, să rămână pe deplin implicate și consultate de Comisie cu privire la acordurile comerciale ale UE. În acest context, este îngrijorat de abordarea adoptată de Comisie în recentele negocieri comerciale desfășurate după pronunțarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Singapore (avizul 2/15 din mai 2017), pentru a eluda relațiile comerciale „mixte” prin negocierea unor acorduri comerciale care să oglindească doar competențele exclusive ale UE;

6.

este ferm convins că numai un model comercial sustenabil, care să respecte valorile UE, normele legislative fundamentale și nenegociabile ale Uniunii și ODD, poate contribui la bunăstarea și prosperitatea tuturor, atât în UE, cât și afara ei;

Consolidarea coerenței dintre politica comercială și alte politici sectoriale ale Uniunii Europene în contextul redresării

7.

consideră că trebuie asigurată o mai mare coerență între politica comercială și politicile agricolă, industrială, digitală, politica în domeniul concurenței, politicile fiscală, socială, de mediu, a transporturilor, climatică, energetică, de dezvoltare și de coeziune ale Uniunii, precum și drepturile fundamentale ale Uniunii; comunicarea Comisiei subliniază prea puțin această necesitate de coerență între diversele politici sectoriale ale UE, iar Comitetul regretă acest lucru;

8.

subliniază angajamentul fundamental față de libertatea economică a autorităților publice de a furniza, delega și finanța servicii de interes economic general;

9.

subliniază importanța protejării serviciilor publice și a infrastructurii critice (servicii publice de interes general) în cadrul acordurilor comerciale și, prin urmare, solicită o clauză de exceptare cuprinzătoare și sigură din punct de vedere juridic din domeniul de aplicare al tuturor acordurilor de liber schimb și de investiții, inclusiv din toate dispozițiile privind protecția investițiilor, de exemplu, printr-o listă pozitivă a dispozițiilor contractuale privind accesul pe piață, tratamentul bazat pe clauza națiunii celei mai favorizate și tratamentul național;

10.

consideră că revizuirea politicii comerciale trebuie efectuată în paralel cu o reformă punctuală a anumitor elemente ale politicii europene în domeniul concurenței și cu reformarea politicii industriale și de inovare europene, pentru a sprijini poziția UE ca lider mondial într-o serie de domenii-cheie. În acest sens, așteaptă cu interes strategia actualizată a UE în domeniul politicii industriale, anunțată pentru aprilie 2021;

11.

subliniază că UE ar trebui să depună eforturi pentru o soluție globală privind impozitarea serviciilor digitale, cu o guvernanță și norme adecvate la nivel mondial. În cazul în care, în lunile următoare, nu poate fi găsită o soluție internațională, mai ales la nivelul OCDE, UE trebuie să ia în considerare eventualitatea de a acționa singură;

12.

sprijină solicitarea ca acordurile comerciale sau economice ale Uniunii să includă, în conformitate cu principiile și normele OMC, un capitol care să conțină clauze împotriva infracțiunilor fiscale, a spălării banilor și a planificării fiscale agresive, precum și o cooperare între autoritățile fiscale. Comisia ar trebui să includă un astfel de capitol în negocierile în curs și în tratatele aflate deja în vigoare, în momentul revizuirii lor;

13.

subliniază că, în ceea ce privește politica agricolă, o politică comercială care nu garantează că piețele externe respectă standarde europene ridicate în materie de durabilitate și siguranță alimentară poate submina grav piața internă și poate pune în pericol sectorul agricol, mai ales dacă acesta se află deja în dificultate, amenințând astfel aprovizionarea cu alimente a UE, obiectiv fundamental al politicii agricole comune, precum și gestionarea teritoriului european care depinde de lucrătorii din sector; estimează că politica comercială revizuită ar trebui să contribuie, împreună cu politica agricolă, la menținerea ocupării forței de muncă, în general, și la protecția sectorului agricol, prin garantarea unor remunerații echitabile. Politica comercială referitoare la sectorul agricol ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile între piața internă și cea externă, privilegiind aprovizionarea cu produse care provin din interiorul Uniunii Europene, mai degrabă decât cu produse care provin de pe piețe externe. În același timp, normele interne privind gestionarea piețelor ar trebui să stimuleze diversificarea pieței noastre interne pentru a garanta competitivitatea; cu toate acestea, ele nu trebui să intre în contradicție cu eforturile de consolidare a comerțului echitabil cu statele de pe continentul african;

14.

regretă lipsa din comunicarea Comisiei a unor soluții de atenuare a impactului negativ pe care acordurile comerciale îl pot avea asupra anumitor sectoare agricole aflate deja sub presiune sau slăbite; solicită să se ia în considerare instituirea unui mecanism de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate; în această privință, este preocupat mai ales de impactul negativ pe care l-ar putea avea, fără îndoială, proiectul de acord de asociere UE-Mercosur asupra anumitor sectoare agricole;

15.

reamintește rolul important al politicii de coeziune în îmbunătățirea competitivității teritoriilor Uniunii Europene, mulțumită unor investiții orientate și adaptate necesităților fiecărui teritoriu, în special celor ale regiunilor izolate și îndepărtate, în care dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor sunt cruciale, în sectoare esențiale precum infrastructurile de rețea, conectivitatea, cercetarea și inovarea, IMM-urile, serviciile informatice, acțiunile în domeniul mediului și al climei, locurile de muncă de calitate și incluziunea socială;

16.

consideră că politica comercială a UE ar trebui să nu submineze eforturile UE în materie de cooperare pentru dezvoltare cu țările terțe și recomandă o abordare echilibrată și echitabilă a liberului schimb în cazul economiilor mai fragile;

17.

sprijină prezentarea de către Comisie a unui instrument juridic de remediere a denaturărilor provocate de subvențiile străine pe piața internă a UE și subliniază necesitatea de a moderniza și de a actualiza normele europene în materie de concurență;

18.

îndeamnă Comisia Europeană să demonstreze că se poate ajunge pe termen scurt la o modernizare ambițioasă a Tratatului privind Carta Energiei, care să îl alinieze la obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și să integreze abordarea modernizată a UE în materie de protecție a investițiilor, considerând că – în caz contrar – ar trebui studiată opțiunea unei ieșiri ordonate a UE din acest tratat;

19.

îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a asigura încetarea rapidă și ordonată a celorlalte tratate bilaterale de investiții intra-UE;

Către un model de autonomie strategică deschisă

20.

subliniază că este important ca UE să rămână o economie deschisă și să promoveze în continuare un comerț internațional liber, echitabil, durabil și bazat pe norme, care să aducă beneficii tuturor partenerilor comerciali; în acest sens, sprijină eforturile depuse de Comisia Europeană în vederea reformării OMC. Obiectivul trebuie să fie de a revigora și de a consolida OMC, printre altele prin modernizarea funcționării sale în domenii esențiale și prin eliminarea lacunelor din cadrul său de reglementare, astfel încât OMC să poată răspunde în mod adecvat provocărilor actuale în materie de politică comercială;

21.

salută modelul de autonomie strategică deschisă propus de Comisia Europeană, care trebuie să aibă drept rezultat o politică comercială deschisă, durabilă și fermă, care să valorifice și să protejeze atuurile noastre economice, să garanteze accesul la piețe și la materii prime esențiale și, în același timp, să asigure accesul la bunurile și serviciile vitale; în același timp, avertizează cu privire la tendințele protecționiste și subliniază că Europa trebuie să rămână un actor strategic la nivel mondial, care respectă normele internaționale și este gata, totodată, să le pună în aplicare;

22.

consideră că aceasta implică cartografierea lanțurilor noastre valorice, la care ar trebui să participe organismele regionale competente, pentru a identifica și reduce dependența sectoarelor strategice și pentru a crește reziliența celor mai sensibile ecosisteme industriale, în special în teritoriile îndepărtate și izolate cum ar fi regiunile ultraperiferice, și a unor domenii specifice, cum ar fi sănătatea, apărarea, spațiul, alimentația, digitalizarea și materiile prime critice; va acorda atenție rezultatelor lucrărilor desfășurate în prezent de Comisie pentru identificarea cazurilor de dependență strategică și a celor mai sensibile ecosisteme industriale;

23.

subliniază că aceasta poate include diversificarea producției și lanțurilor de aprovizionare, asigurarea de stocuri strategice, promovarea investițiilor și a producției în Europa, explorarea unor alternative în ceea ce privește soluțiile posibile și promovarea cooperării industriale între statele membre;

24.

observă că criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență potențialul de creativitate și inovare prezent în ecosistemele regionale și a stimulat apariția unor noi abordări colaborative, ca răspuns la provocările în materie de aprovizionare în domeniul dispozitivelor medicale și al medicamentelor; este de părere că UE ar trebui să promoveze consolidarea economiei locale pentru anumite sectoare industriale și lanțurile valorice europene inovatoare, pe baza complementarității între ecosisteme, în special prin măsuri de sprijinire a colaborării între actori; consideră că politicile bazate pe clustere și colaborările dintre clustere reprezintă pârghii utile pentru a se ajunge la o masă critică și a veni în întâmpinarea necesităților IMM-urilor; este de părere că constituirea unei mase critice la nivelul cererii pentru anumite produse strategice și vizibilitatea ei în cadrul pieței interne pot contribui la relocalizarea anumitor tipuri de producție și la dezvoltarea unei producții competitive pe teritoriul UE, în special prin accelerarea introducerii pe piață a unor soluții inovatoare;

25.

reamintește necesitatea de a elabora planuri de acțiune specifice pentru fiecare dintre lanțurile valorice strategice identificate în UE, pentru punerea în aplicare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC), deoarece acestea reprezintă un instrument important pentru tranziția verde și digitală și pentru consolidarea poziției Uniunii de lider în domeniul tehnologic, în special în domenii precum bateriile, microelectronica și hidrogenul;

Un model comercial sustenabil – singurul model care poate contribui la bunăstarea și prosperitatea tuturor, atât în UE, cât și în afara ei

26.

observă că comunicarea se referă la revizuirea celor 15 puncte ale Planului de acțiune al UE pentru punerea efectivă în aplicare și monitorizarea respectării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale; constată cu satisfacție că se preconizează ca acest exercițiu să acopere toate aspectele relevante pentru aplicarea și asigurarea respectării acestor capitole, inclusiv domeniul de aplicare al angajamentelor, mecanismele de monitorizare, posibilitatea unor sancțiuni în caz de nerespectare, clauza privind elementele esențiale, precum și mecanismele instituționale și resursele necesare; regretă că acest exercițiu și comunicarea nu au avut loc în mod coordonat, dar este mulțumit că finalizarea exercițiului a fost totuși devansată la sfârșitul lui 2021; solicită ca acest exercițiu să fie cât mai transparent și mai incluziv cu putință;

27.

consideră, în acest sens, că standardele sociale, de protecție a climei și de mediu europene, precum cele stabilite în Pactul verde european și în Pilonul european al drepturilor sociale, ar trebui să fie incluse în fiecare acord comercial negociat de UE și să constituie cerințele minime pe care părțile să se angajeze să le îndeplinească; este de părere că acest lucru va ajuta IMM-urile și industria din Europa care respectă aceste standarde să prospere, având totodată un efect de propagare asupra omologilor lor cu care desfășoară schimburi comerciale;

28.

consideră că UE trebuie să fie mai asertivă în ce privește respectarea și promovarea, pe de o parte, a drepturilor omului, iar pe de altă parte a standardelor sociale, de mediu și climatice cuprinse în acordurile sale comerciale; salută crearea de către Comisie a unui mecanism de tratare a plângerilor prin care sunt semnalate încălcările angajamentelor în domeniul comerțului și dezvoltării durabile; susține că fiecare parte contractantă a unui acord trebuie să respecte, să promoveze și să aplice efectiv, în legislația și practicile sale, pe întreg teritoriul său, standardele fundamentale de muncă recunoscute la nivel internațional, astfel cum sunt definite în convențiile fundamentale ale OIM;

29.

sprijină propunerea Comisiei ca Acordul de la Paris privind schimbările climatice să devină o componentă esențială a oricărui viitor acord de comerț și investiții și ca, în aceste acorduri, să se acorde prioritate punerii în aplicare efective a Convenției privind diversitatea biologică;

30.

încurajează o punere în aplicare eficace a acordurilor comerciale, recompensând țările partenere care respectă angajamentele privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Părțile ar trebui să introducă, după caz, o aplicare progresivă a reducerii tarifare legate de punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă și să specifice condițiile pe care țările ar trebui să le îndeplinească pentru astfel de reduceri, inclusiv posibilitatea de a retrage astfel de linii tarifare specifice în cazul încălcării dispozițiilor respective;

31.

consideră că garantarea echității și durabilității pentru toți este singura modalitate de a contribui la schimbările globale solicitate de un număr semnificativ de cetățeni;

32.

în acest sens, așteaptă cu interes propunerea Comisiei, care urmează să fie prezentată în 2021, privind elaborarea unui mecanism eficace de ajustare la frontierele externe în funcție de carbon, care să fie în conformitate cu normele OMC, să poată garanta o concurență loială pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică și să poată contribui la competitivitatea industriei europene. Un astfel de mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon ar trebui mai întâi să completeze, apoi să înlocuiască, pe termen mai lung, alocarea cu titlu gratuit a drepturilor de emisii de CO2 și compensarea prețului energiei electrice pentru industriile primare;

33.

consideră că trebuie totodată acordată o atenție deosebită promovării antreprenoriatului responsabil și transparenței în lanțurile de aprovizionare; susține, mai ales, în acest sens, inițiativele în curs de la nivel european pentru a consolida mecanismele privind diligența necesară; consideră că acest lucru este necesar și pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru piața internă a UE;

34.

salută numirea de către Comisia Europeană a unui responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială, care are drept misiune, printre altele, să monitorizeze în special punerea în aplicare corespunzătoare a angajamentelor în materie de dezvoltare durabilă, mai ales în ceea ce privește programul în domeniul climei și drepturile lucrătorilor; dorește ca acesta să creeze canale ample și permanente de comunicare cu autoritățile locale și regionale și cu societatea civilă; se va asigura că acestui responsabil i se alocă resurse suficiente pentru a-și putea atinge obiectivele;

Garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE

35.

consideră că este necesar să se ofere garanții suplimentare pentru respectarea drepturilor omului și a standardelor sociale în cadrul lucrărilor de ratificare a Acordului global de investiții UE-China;

36.

subliniază importanța menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru ca întreprinderile să fie competitive pe piața internă și la nivel internațional în cadrul lanțurilor valorice globale; consideră necesar să se pună accentul pe aplicarea normelor existente și să se mobilizeze mai ferm instrumentele de apărare comercială pentru a combate practicile de denaturare a pieței la care se recurge în țările terțe;

37.

salută acordul dintre Parlamentul European și Consiliu referitor la propunerea legislativă privind un regulament de consolidare a asigurării respectării normelor comerciale, care răspunde blocajului actual din funcționarea Organului de apel al OMC și care se va aplica, de asemenea, în contextul acordurilor comerciale – bilaterale sau regionale – în cazul în care un partener impune în mod unilateral sancțiuni împotriva UE și blochează procedura de soluționare a litigiilor prevăzută în acorduri. Subliniază că acest regulament ar extinde la sfera serviciilor și proprietății intelectuale capacitatea UE de a impune măsuri de retorsiune, cum ar fi tarife, restricții cantitative și măsuri în domeniul achizițiilor publice. Sprijină, de asemenea, introducerea de către Comisie a unui ghișeu unic pentru a „trata toate încălcările drepturilor lucrătorilor, ale dispozițiilor referitoare la schimbările climatice sau la drepturile omului la același nivel ca și plângerile referitoare la accesul pe piețe al partenerilor noștri comerciali”;

38.

consideră necesar ca normele în materie de concurență să fie reexaminate din perspectiva provocărilor legate de competitivitatea externă, a practicilor țărilor terțe și a noilor realități ale ecosistemelor de inovare; concurența pe piața internă și accesul IMM-urilor la lanțurile valorice europene și mondiale trebuie să rămână elemente esențiale ale unor norme europene echilibrate, eficace și independente în materie de concurență;

39.

împărtășește opinia potrivit căreia UE trebuie să treacă la mecanisme ofensive pentru a asigura reciprocitatea și pentru a combate protecționismul în ceea ce privește accesul la piețele de achiziții publice din țări terțe;

40.

subliniază că investițiile străine directe reprezintă o sursă majoră de creștere economică, de locuri de muncă și de inovare, dar pot totuși prezenta riscuri pentru securitatea națională și ordinea publică în UE în sectoarele sensibile, de unde și necesitatea instituirii la nivel național a unor sisteme de examinare a investițiilor;

O mai bună anticipare și luare în considerare a externalităților negative ale participării la comerțul internațional

41.

constată cu îngrijorare că, la ora actuală, nu toate regiunile beneficiază de pe urma acordurilor de liber schimb, că anumite sectoare economice sunt adesea afectate în mod negativ și că IMM-urile nu valorifică pe deplin potențialul acordurilor de liber schimb, fiind afectate într-o mai mare măsură de concurența neloială cauzată de măsurile adoptate de unele țări terțe; regretă că, în propunerea sa, Comisia nu a propus măsuri de atenuare a efectelor negative pe care le pot avea acordurile comerciale. Cu toate acestea, sprijină intenția Comisiei de a crea mai multe instrumente digitale și portaluri online specifice destinate IMM-urilor, astfel încât să le faciliteze integrarea în acordurile menționate, de a oferi numeroase oportunități în ceea ce privește accesul la achizițiile publice și de a contracara concurența neloială menționată;

42.

sprijină intenția Comisiei de a prezenta un act legislativ specific, care să facă posibilă monitorizarea respectării, printre altele, a dispozițiilor legate de comerț din Acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit;

43.

sprijină elaborarea de către Comisie a unui instrument anticoercitiv;

44.

subliniază rolul important pe care îl joacă IMM-urile în relațiile comerciale internaționale ale UE, dat fiind că generează peste 58 % din totalul exporturilor din UE și peste 46 % din totalul importurilor în UE (2). În acest sens, subliniază necesitatea unei politici comerciale eficace a UE care să protejeze IMM-urile, care sunt mult mai vulnerabile și expuse la volatilitatea relațiilor comerciale internaționale decât întreprinderile mari. În acest sens, salută atenția pe care comunicarea Comisiei o acordă IMM-urilor;

45.

este ferm convins că este necesar să se revizuiască modelul de evaluare a impactului și să se efectueze evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale impactului fiecărui acord existent (pe sectoare și subsector, pe zone geografice – țări/regiuni – în cadrul UE, în ceea ce privește impactul asupra IMM-urilor și în ce privește aspectele sociale, mediul, schimbările climatice și drepturile omului), precum și evaluări agregate ale impactului (pe baza acelorași criterii) ale tuturor acordurilor existente, pentru a garanta că politica comercială a UE este orientată astfel încât să aducă beneficii tuturor – întreprinderilor și cetățenilor deopotrivă; regretă neajunsurile comunicării Comisiei pe această temă; observă că în comunicarea Comisiei este prevăzută doar realizarea unei evaluări ex-post a impactului pe care acordurile UE îl au asupra unor aspecte de mediu fundamentale (printre altele asupra climatului) și elaborarea unor lucrări care să analizeze mai bine efectele diverselor aspecte ale politicii comerciale asupra egalității de gen și a altor analize – neprecizate – asupra efectelor politicilor comerciale asupra ocupării forței de muncă și asupra altor aspecte diverse ale dezvoltării sociale;

46.

consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită dificultăților cu care se confruntă IMM-urile; susține eforturile depuse de Comisie pentru a consolida instrumentele de decriptare ale acordurilor comerciale, în special în ce privește regulile de origine; este de părere că este necesar să se poată răspundă nevoii IMM-urilor de a recurge la expertiză pentru a obține accesul la piețele terțe, prin utilizarea serviciilor de consiliere și asistență existente la nivelul statelor membre, al regiunilor și camerelor de comerț, și prin facilitarea recurgerii la expertiză externă;

47.

consideră că Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network), prezentă în 60 de țări, precum și Rețeaua organismelor naționale și regionale de promovare comercială care fac parte din Asociația organizațiilor europene de promovare a comerțului (European Trade Promotion Organisations’ Association – ETPOA), prezentă în 180 de țări, pot fi mobilizate în și mai mare măsură în cadrul misiunilor lor de sprijin pentru intrarea IMM-urilor pe piețele străine. În mod similar, ar trebui ca UE să creeze „puncte de contact pentru ALS”, cât mai aproape posibil de IMM-uri și ținând seama de principiul „Gândiți la scară mică, acționați la nivel regional”, conform căruia rolul preponderent trebuie să revină organismelor regionale de promovare comercială;

48.

consideră că o abordare specifică pentru IMM-urile inovatoare care doresc să se poziționeze la nivel internațional ar fi relevantă în cadrul proiectului InvestEU, astfel încât să se poată acoperi în mod adecvat riscurile acestui tip de întreprinderi și să se stimuleze creșterea acestora pe plan internațional;

49.

consideră că, în contextul Pactului verde european, cadrul existent pentru măsuri de ajutor de stat de tip PIIEC ar trebui revizuit pentru a facilita investițiile și a amortiza costurile de funcționare ale proiectelor de cooperare/transnaționale pe care le desfășoară astfel de întreprinderi. Salută, în acest context, lansarea de către Comisie, la 23 februarie 2021, a unei consultări publice deschise până la 20 aprilie 2021, prin care toate părțile interesate sunt invitate să prezinte observații cu privire la o propunere de revizuire specifică a Comunicării privind ajutoarele de stat pentru proiecte importante de interes european comun („Comunicarea PIIEC”) (3).

---

(1)  https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2020/may/tradoc_158764.pdf

(2)  https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/International_trade_in_goods_by_enterprise_size#Share_of_SMEs_in_total_trade_.28intra_.2B_extra-EU.29

(3)  https://ec.europa.eu/competition/consultations/2021_ipcei/draft_communication_ro.pdf – Link către consultarea publică: http://bit.ly/3dEFgeM