Avizul Comitetului European al Regiunilor: Cartea albă privind inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere

(2020/C 440/14)

Raportor: domnul Guido RINK (NL-PSE), membru al autorității executive a Consiliului Local Emmen Document de referință: Cartea albă privind inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere COM(2020) 65 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

menționează că, la 19 februarie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) și-a publicat strategia digitală pentru perioada 2020-2025. Prin publicarea Cărții sale albe pe tema „Inteligența artificială” (denumită, în cele ce urmează, IA) Comisia își prezintă viziunea asupra principalelor măsuri politice și investiții în domeniul IA. Potrivit Comisiei, Europa poate deveni lider mondial în domeniul IA;

2.

reamintește că Cartea albă privind IA este legată de alte două comunicări, intitulate „Conturarea viitorului digital al Europei” (1) și „O strategie europeană privind datele” (2);

3.

subliniază că Comisia își propune să adopte o abordare privind dezvoltarea și utilizarea IA într-un mod care să fie axat pe factorul uman, să respecte principiile eticii și siguranței, să fie incluzivă și să respecte valorile cu care UE dorește să fie asociată;

4.

reamintește că Cartea albă privind IA are două componente principale: promovarea dezvoltării și a punerii în aplicare a IA și reglementarea aspectelor etice și a fiabilității;

5.

salută apariția Cărții albe intitulate „Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere”. Comitetul recunoaște importanța discuțiilor pe tema IA în perspectiva elaborării politicilor Comisiei în acest domeniu. CoR subliniază că și rolul autorităților locale și regionale ca important partener, producător, utilizator și promotor al inovării în dezvoltarea IA ar fi trebuit subliniat explicit în Cartea albă;

6.

reamintește, în acest context, avizul său privind inteligența artificială, din 6-7 februarie 2019 (3);

7.

subliniază că IA face deja parte din viața noastră și va juca un rol din ce în ce mai important în transformarea societății. Ea oferă un potențial uriaș societății europene, întreprinderilor și cetățenilor. Inovarea în domeniul IA nu reprezintă doar o contribuție la economie, ea contribuie și la soluționarea provocărilor din societate și a celor legate de mediu;

8.

consideră că aplicațiile IA sunt importante nu numai la nivel național, ci și, mai presus de toate, la nivel local și regional. Autoritățile locale și regionale au un rol de jucat, printre altele, în promovarea ecosistemelor IA în regiunile lor și în stimularea și realizarea investițiilor în IA;

9.

subliniază că IA este un domeniu de politică complex care nu se circumscrie izolat. Tema este legată de o serie de alte politici implementate de Comisie;

10.

subliniază că Cartea albă privind IA și politicile aferente ar trebui să fie legate de comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei” și de comunicarea „O strategie europeană privind datele”, documente prezentate în același timp cu Cartea albă. În plus, Cartea albă ar trebui asociată cu o serie de alte domenii de politică ale Comisiei, cum ar fi noua Agendă pentru competențe în Europa (4) și Recomandarea privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special în ceea ce privește aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate privind mobilitatea (5);

11.

subliniază că, în măsura în care sunt relevante, și recomandările CoR ar trebui luate în considerare împreună cu aceste documente de întocmire a politicilor europene;

12.

salută abordarea Comisiei, care – în substanță – rezidă în dezvoltarea unei IA centrate pe factorul uman, și ambiția sa în acest context de a fi un lider în definirea standardelor etice. Procedând astfel, Comisia subliniază – pe bună dreptate – că beneficiile depind de încrederea publicului în IA;

13.

subliniază cu toate acestea că dezbaterea privind viitoarele politici de consolidare a încrederii în IA ar trebui să abordeze și aspecte privind proprietatea asupra datelor, algoritmi, platforme, asigurarea respectării valorilor publice pe platforme și răspunsul la întrebarea cine profită, în ultimă instanță, de pe urma aplicațiilor IA și cine plătește prețul aferent (și dacă este acceptabil din punct de vedere social);

14.

subliniază că, dat fiind că IA afectează un număr mare de alte domenii de politică, coerența dintre acestea riscă să se dilueze, iar aceste domenii de politică să se dezvolte compartimentat;

15.

propune Comisiei să definească o foaie de parcurs și o abordare care să permită promovarea coerenței între diversele domenii de politică;

Fructificarea oportunităților

16.

subliniază că politica europeană ar trebui să mizeze puternic pe consolidarea rețelelor multidisciplinare locale și regionale ale cetățenilor, administrațiilor, instituțiilor din domeniul cunoașterii și întreprinderilor și să investească în aceste rețele (organizarea și stimularea lor). CoR consideră că centrele de inovare propuse de Comisie joacă un rol esențial în acest sens;

17.

subliniază că IA poate contribui la soluționarea provocărilor societale, printre altele în domeniul sănătății (combaterea crizei globale provocate de COVID-19 ca principal exemplu recent) și în alte domenii precum securitatea, clima, mobilitatea și transporturile, asistența socială, industria ce integrează înaltă tehnologie, comerțul cu amănuntul, agricultura și serviciile publice;

18.

atrage atenția că IA are potențialul de a crea noi locuri de muncă și un nou spirit antreprenorial. Comisia recunoaște, pe bună dreptate, că o condiție prealabilă importantă este ca tehnologia să poată inspira încredere cetățenilor. Un cadru strategic al UE bazat pe valori fundamentale ar trebui să contribuie la făurirea acestei încrederi și să încurajeze întreprinderile să dezvolte soluții de IA;

19.

este de acord cu importanța condițiilor echitabile de concurență pe piața europeană. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesului la IA al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și al întreprinderilor nou-înființate. Acestea reprezintă un motor important pentru economiile locale și regionale. Centrele europene de inovare digitală și viitoarele cadre de reglementare și politici au un rol decisiv în promovarea egalității de șanse pentru accesul la IA, sprijinind mai ales IMM-urile și microîntreprinderile în acest sens;

20.

înțelege că Comisia dorește să fructifice atuurile pe care Europa le deține pe piețele industriale și profesionale (existente) (6). Comitetul dorește să sublinieze că această strategie nu ar trebui realizată în detrimentul productivității, al capacității de inovare și al ADN-ului ecosistemelor locale și regionale.

21.

subliniază că, în interiorul acestor ecosisteme, autoritățile locale și regionale depun eforturi ce vizează o gamă largă de provocări sociale. Ele pot juca un rol important dacă este vorba de accelerarea inovațiilor cu impact efectiv asupra acestor provocări din societate;

22.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să contribuie la crearea unui mediu favorabil creșterii investițiilor în IA în următorii ani și la stimularea încrederii în IA, la toate nivelurile lanțurilor valorice, dat fiind că sunt cele mai apropiate de situația din teren și pot stimula rețelele multidisciplinare locale;

23.

consideră că va fi nevoie de un sprijin semnificativ din partea UE pentru a stimula investițiile private și publice și ar trebui prevăzute resurse din programul Europa digitală, Orizont Europa și din fondurile structurale și de investiții europene pentru a răspunde nevoilor din ecosistemele locale;

24.

consideră că instrumentele de finanțare ar trebui să se concentreze asupra aplicațiilor de IA specifice și aplicabile pe scară largă. Pentru a fructifica în mod optim oportunitățile oferite de IA, ar trebui să fie promovate proiectele la scară mică, limitând sarcina lor financiară, astfel încât participarea autorităților locale și regionale la proiectele finanțate de UE să devină mai atractivă;

25.

sprijină abordarea privind dezvoltarea IA în cadrul centrelor de inovare digitală. În acest context, instrumentele de finanțare pentru centrele de inovare digitală ar trebui să se axeze pe promovarea ecosistemelor locale și regionale;

26.

salută angajamentul Comisiei de a dezvolta produse bazate pe IA în sectorul public (7);

27.

consideră, cu toate acestea, că angajamentul Comisiei în favoarea dezvoltării IA în sectorul public nu ar trebui să se limiteze la tehnologia bazată pe IA care și-a dovedit deja utilitatea în sectoare predefinite. Într-adevăr, autoritățile locale și regionale pot juca un rol important în accelerarea tehnologiilor (noi) de IA, acționând ca un client de lansare (launching customer);

28.

cere Comisiei să invite toate autoritățile publice, inclusiv cele locale și regionale, să supună sistemele de IA utilizate în sectorul public unor evaluări riguroase ale impactului asupra drepturilor fundamentale. Autoritățile ar trebui să nu recurgă la nicio tehnologie de supraveghere bazată pe IA, în special în situații de urgență, înainte ca rezultatele evaluării impactului să fie cunoscute și să se adopte soluțiile necesare;

29.

pledează pentru elaborarea unui cadru de achiziții și a unui set de instrumente juridice, cum ar fi condițiile standard de achiziții, care să ofere autorităților locale și regionale marje de manevră și oportunități de a utiliza în mod optim posibilitățile oferite;

30.

subliniază că valoarea datelor rezidă în reutilizare, printre altele în aplicațiile IA. Schimburile intersectoriale de date sigure stimulează inovarea în domeniul IA. CoR îndeamnă Comisia să utilizeze Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și să analizeze relevanța unui viitor cadru specific de reglementare pentru IA, pentru a promova schimbul și reutilizarea fiabilă și cu acces nerestricționat a datelor între întreprinderi și autorități publice (B2G), mai ales atunci când datele servesc interesul public, cum ar fi în cazul pandemiei de COVID-19. Acest lucru a arătat, de asemenea, cât de important este ca autoritățile publice să utilizeze date comerciale. Potențialul ar trebui exploatat, deoarece astfel se poate reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi, iar în multe cazuri, de exemplu, în contextul economiei platformelor, este singura modalitate prin care autoritățile publice își pot îndeplini obligațiile legale;

31.

consideră că este necesar să se investească la nivel european într-o infrastructură de bază comună și sigură, într-o arhitectură de date și în standarde de calitate în materie de siguranță, seturi de date și statistici. Această abordare reduce pragul de acces în utilizarea aplicațiilor de IA și sporește încrederea în mediul digital, stimulând dezvoltarea și utilizarea IA;

32.

crede cu determinare că aplicațiile de IA dezvoltate cu contribuții din finanțări publice ar trebui să și fie, în măsura posibilului, în beneficiul societății. În principiu, astfel de aplicații ale IA ar trebui să fie dezvoltate, de exemplu, în condiții de sursă deschisă, recunoscând, în același timp, că dezvoltarea are nevoie de finanțare;

Legislație și politică: o abordare bazată pe învățare

33.

CoR observă cu interes progresele înregistrate în definirea IA, acest lucru fiind reflectat în definiția actualizată (8) oferită de Grupul de experți la nivel înalt privind IA, înființat de Comisia Europeană. Comitetul consideră că această definiție reflectă mai bine capacitățile tehnice ale IA. Cu toate acestea, definirea IA ar trebui să fie un proces continuu. Definiția ar trebui să țină seama de contextul în care funcționează IA și să țină pasul cu evoluțiile din societate în acest domeniu, fără să piardă din vedere legătura dintre ecosistemul de excelență prezentat de Comisie și ecosistemul încrederii;

34.

consideră că un sistem de IA constă dintr-o combinație de elemente tehnice ce corelează date, algoritmi și putere de calcul cu practici sociale, elemente specifice societății, identității și culturii. Ca atare, definiția acestui mecanism sociotehnic dinamic ar trebui actualizată regulat, pentru a reflecta cu acuratețe impactul societal tot mai mare al IA, identificând totodată provocările și oportunitățile în schimbare rapidă din domeniul IA;

35.

subliniază că protecția drepturilor fundamentale și a drepturilor consumatorilor și transparența în utilizarea acestor componente tehnice și a normelor privind răspunderea și siguranța sunt, potrivit Comisiei, elementele-cheie ale ecosistemului de încredere. Aceste elemente esențiale formează baza unui viitor cadru de reglementare al UE pentru IA;

36.

subliniază că învățarea automată în sectorul IA se bazează pe programare umană, ceea ce poate duce la manifestarea unor prejudecăți pe scară largă. Prin urmare, solicită UE să pună în aplicare mecanisme care să garanteze egalitatea și incluziunea – independent de gen, rasă și viziune asupra lumii –, în dezvoltarea și aplicarea tehnologiei IA;

37.

atrage atenția că dreptul penal oferă o formă importantă de standardizare împotriva cazurilor grave de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a supravegherii ilegale și clandestine a cetățenilor prin intermediul aplicațiilor de IA;

38.

este de acord cu Comisia că aplicațiile IA sunt deja reglementate de un cadru larg și de înaltă calitate de legislație europeană și de principii etice. Exemple importante sunt legislația privind siguranța produselor și răspunderea, drepturile consumatorilor, drepturile fundamentale, legislația împotriva discriminării și dreptul la protecția datelor cu caracter personal;

39.

subliniază că, în același timp, trebuie să se recunoască că actualul cadru legislativ nu este adaptat în mod specific la aplicațiile de IA, ceea ce înseamnă că există în prezent un vid juridic. Ar trebui să se analizeze cu atenție în ce domenii sunt necesare reglementări suplimentare, pentru a consolida încrederea cetățenilor în IA. Este esențial ca orice viitor cadru de reglementare privind IA să prevadă garanții care să garanteze că IA este imparțială și nu aplică discriminări pe criterii de gen, etnie, handicap sau orientare sexuală;

40.

subliniază de asemenea necesitatea ca niciuna dintre limbile oficiale ale UE să nu fie discriminată și să devină vulnerabilă prin utilizarea IA și să existe date și seturi lingvistice disponibile în toate limbile UE;

41.

insistă, de asemenea, asupra importanței unei codificări care să țină seama de dimensiunea de gen și solicită participarea egală a tuturor genurilor la elaborarea, punerea în aplicare, evaluarea și dezbaterea în materie de etică și norme din domeniul tehnologiilor care utilizează IA. Stimularea prezenței fetelor și femeilor în știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică (STIAM) este esențială pentru includerea lor deplină în procesele legate de IA, în special, și în economia digitală în general;

42.

subliniază că acest cadru de reglementare ar trebui să asigure suficiente elemente-cheie, oferind totodată spațiul și flexibilitatea de care este nevoie pentru inovare. În acest sens, ar trebui să fim conștienți de provocările pe care le reprezintă explicarea și funcționarea sistemelor de IA și rezultatele și efectele sociale generate de astfel de sisteme;

43.

observă că IA nu este o tehnologie izolată, ci este legată de alte tehnologii și științe, cum ar fi științele comportamentale, informatica cuantică, internetul obiectelor, dezvoltarea rețelelor 5G și 6G, modelele economice și platformele digitale;

44.

consideră necesar să se ia în considerare că IA este o tehnologie în curs de dezvoltare care nu a ajuns încă la maturitate și pe deplin integrată în societate;

45.

subliniază că politicienii, factorii de decizie politică și societatea se confruntă cu o provocare fundamentală: cum trebuie procedat astfel încât balanța dintre rezultatele și efectele dorite și cele nedorite să încline în direcția cea bună? Și cum ne asigurăm că rămâne spațiu suficient pentru a valorifica oportunitățile oferite de IA și a consolida încrederea cetățenilor în IA? Odată cu progresele aplicațiilor de IA, în special a algoritmilor predictivi, în multe instituții publice și guvernamentale (organisme judiciare sau de aplicare a legii, în armată etc.), este urgent nevoie de un cadru de reglementare care să prevadă o examinare riguroasă sub aspectul necesității și proporționalității, să ofere garanții și soluții adecvate și să definească în mod clar sarcinile și responsabilitățile, stabilind un control public corespunzător;

46.

subliniază că autoritățile locale și regionale ar trebui să joace un rol important în elaborarea legislației și a politicilor în domeniul IA. Ele sunt mai aproape de cetățeni și, ca atare, dispun de informații mai utile decât guvernele naționale. Prin urmare, autoritățile locale și regionale ar trebui să participe mai mult la elaborarea legislației și a politicilor care decurg din Cartea albă;

47.

susține poziția Comisiei conform căreia, având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă IA, cadrul de reglementare ar trebui să permită o marjă de manevră pentru eventuale adaptări. În opinia COR, acest lucru necesită o legislație și un proces legislativ de adaptare. De asemenea, se impune și o abordare critică a Comisiei în ceea ce privește funcționarea propriului sistem și inovarea socială a acestuia;

48.

subliniază că, în acest context, autoritățile regionale și locale ar trebui să aibă suficient spațiu de manevră pentru a experimenta (inclusiv prin testarea politicilor în stadiul de prototip) și să învețe cum pot fi concepute cât mai eficient și eficace politicile care trebuie să răspundă acestor provocări fundamentale;

49.

îndeamnă Comisia să elaboreze un cadru politic în materie de proceduri care să vizeze utilizarea maximă a regulilor deja existente, dar și dezvoltarea viitoarei politici în domeniul IA și a cadrului de reglementare al UE. De asemenea, acest cadru politic ar trebui să coordoneze eforturile de la nivel european, național și regional și să asigure cooperarea între sectorul privat și cel public. În acest scop, crearea unei agenții a UE privind inteligența artificială ar contribui la supravegherea și coordonarea eficace a aspectelor legate de IA între toate nivelurile de guvernanță, de la cel european la cel local.

50.

sprijină abordarea Comisiei de a adopta reglementări suplimentare pentru IA cu risc ridicat;

51.

consideră cu toate acestea că principalele criterii pentru a stabili dacă IA este cu risc ridicat sunt: măsura în care omul poate influența procesul decizional și efectele acestor decizii asupra drepturilor și comportamentului efectiv al cetățenilor.

52.

cere ca orice legislație și politică viitoare să abordeze în special transparența și inteligibilitatea algoritmilor și responsabilitatea (9), echitatea și responsabilitatea celui care recurge la IA, în special în cazul în care cetățenilor li se aduce atingere în drepturi sau sunt afectați în realitate sau sunt influențați;

53.

subliniază că cetățenii au dreptul să afle, într-un limbaj accesibil, pe baza căror date și algoritmi li se aduce atingere drepturilor sau acțiunii lor, astfel încât să se poată apăra în mod echitabil și, dacă este necesar, să beneficieze de o protecție juridică eficace. În plus, ar trebui ca dispozitivul de luare a deciziilor să includă posibilitatea ca o problemă să fie tratată de factorul uman. După caz, ar trebui subliniat rolul autorităților;

54.

consideră că utilizarea tehnologiilor de IA este foarte importantă și din perspectiva condițiilor de muncă și a bunăstării lucrătorilor. În acest sens, se alătură apelului adresat de partenerii sociali europeni pentru „minimizarea și transparența datelor și introducerea de norme clare de prelucrare a datelor cu caracter personal, pentru a limita riscul monitorizării intruzive și al utilizării abuzive a datelor cu caracter personal” (10), pentru a garanta respectarea demnității umane. În acest context, Comitetul este de acord că este important ca reprezentanții lucrătorilor să poată aborda aspecte legate de date, consimțământ, protecția vieții private și supraveghere, corelând colectarea datelor cu un scop concret și transparent și asigurând transparența atunci când sistemele de IA sunt utilizate în proceduri legate de resursele umane;

55.

este de acord cu cerințele pe care Comisia le are în vedere în ceea ce privește datele de antrenament. Ținerea unui registru este un mijloc de verificare a respectării normelor. Cu toate acestea, CoR consideră că sarcinile administrative implicate ar trebui să fie cât mai limitate cu putință;

56.

sprijină poziția Comisiei conform căreia obiectivul reprezentat de o IA de încredere, etică și centrată pe factorul uman poate fi realizat numai prin asigurarea unei prezențe umane corespunzătoare în cazul aplicațiilor de IA cu risc ridicat;

57.

subliniază că legislația și monitorizarea viitoare ar trebui să se aplice întregului ciclu de viață al aplicației de IA;

58.

susține punctul de vedere al Comisiei conform căruia supravegherea umană contribuie la menținerea autonomiei omului, însă solicită Comisiei Europene să evalueze riscurile de natură etică ale utilizării IA, în special pe cele legate de prejudecăți, și să propună soluții clare;

59.

solicită ca Regulamentul privind IA să ia în considerare impactul pe termen scurt și pe termen lung asupra mediului al utilizării acestor tehnologii, pe parcursul întregului lor ciclu de viață și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare;

60.

a luat cunoștință de proiectul de raport al Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European (11). CoR a reținut mai ales ideea că fiecare stat membru ar trebui să desemneze o autoritate națională de supraveghere responsabilă cu asigurarea, evaluarea și monitorizarea respectării legislației și promovarea discuțiilor și a schimburilor de opinii, în strânsă cooperare cu părțile interesate relevante și cu societatea civilă;

61.

susține punctul de vedere al Comisiei conform căruia o evaluare prealabilă obiectivă a conformității este necesară pentru a verifica și a asigura respectarea unora dintre cerințele obligatorii menționate pentru aplicațiile cu risc ridicat;

62.

împărtășește punctul de vedere al Comisiei conform căruia implicațiile pentru drepturile fundamentale ale utilizării sistemelor de IA de identificare biometrică la distanță pot varia considerabil, în funcție de scopul, contextul și amploarea utilizării;

63.

solicită să se elaboreze un cadru de calitate cu caracter obligatoriu și neechivoc, pentru a canaliza acest tip de aplicații de IA intruzive. Acest cadru ar trebui să se refere la standarde și practici care împiedică discriminarea și stigmatizarea ilegală a persoanelor și a grupurilor de populație. CoR sprijină intenția Comisiei de a lansa o dezbatere amplă pe această temă;

64.

consideră că, alături de legislație, etica joacă un rol important în conceperea IA (ethics-by-design). Trebuie să fim conștienți că etica nu este legată de un anumit instrument tehnic (de exemplu, de IA), ci că ea ține de contextul social și normativ în care se aplică instrumentul tehnic;

65.

consideră că viitoarea politică pentru un ecosistem de încredere va avea de câștigat de pe urma unei abordări mai cuprinzătoare decât simpla elaborare a legislației pentru IA cu risc ridicat. Viitoarea politică necesită o abordare socio-tehnică continuă și sistematică, care constă în evaluarea tehnologiei din toate punctele de vedere și aplicând diverse criterii. În ceea ce privește elaborarea de politici și reglementarea, acestea necesită o abordare multidisciplinară, în care factorii de decizie, mediul universitar din diverse domenii, partenerii sociali, întreprinderile și autoritățile locale și regionale cooperează și monitorizează evoluțiile în mod constant, făcând cunoscute rezultatele acestora cu aceeași transparență;

Dezvoltarea cunoștințelor

66.

subliniază că, pentru a promova tranziția către o societate în care IA joacă un rol important, este necesar ca viitoarele propuneri pentru o agendă actualizată pentru competențe și un plan de acțiune pentru educația digitală să se extindă la întregul lanț educativ, începând cu învățământul primar, învățământul secundar general și profesional, învățământul profesional superior, până la învățământul superior și la învățarea pe tot parcursul vieții. Programele de educație digitală ar trebui să promoveze cetățenia activă, să îmbunătățească gândirea critică și să-i pregătească pe cetățeni de la cea mai fragedă vârstă pentru a face față interacțiunii tot mai intense cu IA;

67.

solicită ca măsurile educative și de formare să se concentreze și pe consolidarea competențelor digitale ale cetățenilor și specialiștilor, atât în sistemul de învățământ, cât și în cadrul formării profesionale continue. Odată cu revoluția digitală, se așteaptă creșterea numărului de persoane angajate în profesii cu conținut digital. În același timp, învățarea tehnologică de-a lungul vieții în domeniul IA este esențială nu numai pentru profesiile tehnice bazate pe studii în domeniile STI(A)M, ci pentru toți lucrătorii (inclusiv angajații administrațiilor publice) care vor avea nevoie de cunoștințe de IA în multe alte domenii de activitate. Ca atare, formarea ar trebui să vizeze nu numai nevoile actuale de pe piața forței de muncă din sectorul IA, ci și alfabetizarea tehnologică a tuturor lucrătorilor, care să permită adaptarea la o prognoză pe termen lung a nevoilor de formare în domeniul IA;

68.

subliniază că instruirea politicienilor și a factorilor de decizie, nu numai în ceea ce privește utilizarea IA, ci și dispozițiile și standardele etice, este esențială și va contribui la un proces democratic și de calitate în ceea ce privește luarea deciziilor. CoR recomandă acțiuni de formare care să asigure o actualizare a cunoștințelor la un nivel relativ ridicat și are două obiective: (1) ca beneficiarul să poată comunica cu piața pe picior de egalitate și (2) ca el să poată gestiona impactul IA asupra societății și asupra procesului democratic;

69.

subliniază că, pentru ca IA să reflecte valorile și drepturile noastre fundamentale și pentru a evita programarea bazată pe prejudecățile de gen, este esențial să se diversifice sectorul tehnologic, iar studenții, în special fetele, să fie încurajați să studieze în domeniile STI(A)M;

Guvernanța pe mai multe niveluri și parteneriatul public-privat

70.

este de acord cu necesitatea unei abordări europene comune a IA, pentru a ajunge la o scară suficientă și a evita fragmentarea pieței unice;

71.

subliniază, cu toate acestea, că abordarea europeană a guvernanței trebuie să se bazeze pe o societate deschisă, incluzivă și descentralizată, în cadrul căreia oricine să aibă posibilitatea de a participa, a fi creativ și a dovedi spirit întreprinzător;

72.

susține că principala întrebare în acest sens se referă la modul în care factorii politici, cetățenii și IMM-urile pot participa eficient la dezvoltarea aplicațiilor de IA, la elaborarea regulilor etice și a reglementărilor din domeniu. Trebuie analizat și modul în care înțelegerea veniturilor preconizate din ecosisteme poate influența (re)calibrarea politicilor și reglementărilor;

73.

subliniază rolul important al rețelelor descentralizate ale persoanelor și economiilor locale în implicarea factorului politic, al opiniei publice și al întreprinderilor în dezvoltarea aplicațiilor, eticii și reglementărilor din domeniul IA. Într-adevăr, forța comunităților și rețelelor locale constă în cooperarea deschisă, interconectată și adaptată la nivel local și regional, care favorizează inovarea și dezvoltarea noilor economii;

74.

consideră că viitorul cadru de politică european trebuie să coordoneze eforturile de la nivel european, național și regional, să promoveze schimbul de cunoștințe și să asigure cooperarea dintre sectorul public și cel privat. Aceste aspecte necesită realizarea unei guvernanțe pe mai multe niveluri care să lege între ele rețelele de la nivel local, regional, național și european.

---

(1)  COM(2020)67.

(2)  COM(2020)66.

(3)  SEDEC VI/046 (JO C 168, 16.5.2019, p. 11).

(4)  COM(2016) 381.

(5)  Recomandarea (UE) 2020/518.

(6)  Capitolul 2 din Cartea albă privind IA.

(7)  Capitolul 4F.

(8)  https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=56341

(9)  Maranke Wieringa, What to account for when accounting for algorithms, Universitatea din Utrecht, 20 ianuarie 2020

(10)  Acordul-cadru al partenerilor sociali europeni referitor la digitalizare (https://www.etuc.org/system/files/document/ file2020-06/Final%2022%2006%2020_Agreement%20on%20Digitalisation%202020.pdf)

(11)  Proiect de raport elaborat de raportor, Ibán García del Blanco, la 21 aprilie 2020, cuprinzând recomandări adresate Comisiei privind un cadru pentru aspectele etice ale inteligenței artificiale, ale roboticii și ale tehnologiilor conexe [2020/2012 (INL)].