Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Către un angajament structurat al tinerilor privind clima și durabilitatea în procesul decizional al UE”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 429/07)

Raportor:

Cillian LOHAN (IE-III)

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	8.7.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	216/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Aspectul intergenerațional al politicilor de dezvoltare durabilă și din domeniul climei și al mecanismelor de punere în aplicare trebuie să se reflecte într-o implicare intensă și semnificativă a tinerilor în toate etapele proceselor decizionale ale UE, de la elaborarea propunerilor și inițiativelor legislative până la punere în aplicare, monitorizare și supraveghere.

1.2.

Punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă prin intermediul Pactului verde european necesită o nouă abordare care să se îndrepte către un model mai incluziv de guvernanță multipartită, care să pună tinerii în centrul procesului de implicare și să nu se limiteze la ședințe ad-hoc și simplele apeluri la consultare.

1.3.

CESE propune să organizeze, în colaborare cu Comisia Europeană și Parlamentul European, o serie de mese rotunde pentru implicarea tinerilor în domeniul climei și al durabilității.

1.4.

Propune, de asemenea, includerea unui delegat al tinerilor în delegația oficială a UE la ședințele COP ale CCONUSC. În plus, CESE propune includerea unui delegat al tinerilor ca membru suplimentar al delegației CESE, care să dețină statutul de observator la astfel de evenimente.

1.5.

CESE se va strădui să facă auzită vocea tinerilor și ale organizațiilor de tineri, acordându-i o pondere considerabilă în avizele referitoare la climă și durabilitate, căutând în mod proactiv contribuția reprezentanților tinerilor și invitându-i să ia cuvântul la evenimentele CESE; el va solicita, de asemenea, ca reprezentanților tinerilor din celelalte instituții ale UE să li se acorde aceleași oportunități de a se face auziți, de exemplu la Parlamentul European.

2.   Introducere

2.1.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD-uri) (1) ale ONU reprezintă un moment de cotitură în ceea ce privește modul în care comunitatea internațională a decis să abordeze problemele globale, prin integrarea a trei dimensiuni: economică, de mediu și socială. Agenda 2030 reprezintă un proiect centrat pe oameni, menit să nu lase niciun grup în urmă, iar echitatea intergenerațională reprezintă un concept inerent al durabilității. Tânăra generație nu trebuie pusă în situația de a-și asuma consecințele politicilor nedurabile la a căror elaborare nu a contribuit.

2.2.

Lumea de astăzi se confruntă cu o situație de urgență în domeniul climei. Reacția guvernelor la criza climatică până în prezent nu a fost suficientă, iar lumea nu este pe cale să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris și ODD-urile. Societatea civilă a solicitat cu fermitate o acțiune mai ambițioasă și mai rapidă în domeniul climei. Cele mai dramatice demonstrații ale acestor apeluri sunt grevele tinerilor, organizate în semn de protest la schimbările climatice.

2.3.

Prima jumătate a anului 2020 a fost caracterizată de pandemia generată de COVID-19. Răspunsul fără precedent la acest virus va avea un impact de durată asupra previziunilor economice pe termen scurt și mediu. Proiectarea pachetelor financiare de răspuns nu poate fi ignorată. Pe măsură ce vor intra pe piața forței de muncă, tinerii din ziua de astăzi se vor confrunta multă vreme cu impactul financiar al COVID-19. În plus, ei vor simți în continuare efectele COVID-19 asupra sănătății lor psihice, a educației și a participării lor la viața societății în general. Abordarea dezvoltării durabile privind echilibrarea nevoilor financiare, sociale și de mediu este și mai relevantă în acest context.

2.4.

Susținerea financiară anunțată în vederea redresării economice va constitui o povară pentru generațiile viitoare. Modul în care generațiile folosesc resursele și oportunitățile trebuie să fie echitabil. Sprijinul acordat diverselor sectoare în planurile pentru perioada ce urmează pandemiei de COVID ar trebui să ia în considerare solicitările tinerilor cu privire la climă și dreptul lor la un viitor mai sănătos și mai durabil.

2.5.

Planul de redresare pentru Europa (2), astfel cum a fost anunțat de președinta Comisiei, doamna von der Leyen, a reflectat necesitatea de a garanta că redresarea economică se bazează pe principiile Pactului verde european și că realizează atât obiectivele legate de climă, cât și cele legate de durabilitate. Programul de redresare poate fi un pachet de stimulente care să genereze transformări.

2.6.

Domnul David Boyd, raportor special al ONU în domeniul drepturilor omului și al mediului, a făcut un apel la mijlocul lunii aprilie, declarând că țările nu trebuie să folosească pandemia de COVID-19 ca pretext pentru a slăbi protecția mediului și organismele răspunzătoare de aceasta, după ce mai multe guverne au anunțat planuri de reducere a standardelor de mediu sau de reducere a altor măsuri asociate, cum ar fi monitorizarea și aplicarea cerințelor de mediu (3).

2.7.

Având în vedere criza ecologică de la nivel global anterioară pandemiei de COVID-19, aceste acțiuni sunt iraționale și iresponsabile și pun în pericol drepturile persoanelor vulnerabile și marginalizate. Astfel de decizii privind politica pot avea ca rezultat deteriorarea accelerată a mediului și au un impact negativ asupra unui număr mare de drepturi ale omului, printre care dreptul la viață, sănătate, apă, cultură și hrană, precum și dreptul de a trăi într-un mediu sănătos. COVID-19 a subliniat importanța unui mediu natural sigur, curat și durabil.

2.8.

Faptul că ODD-urile urmează să fie puse în aplicare prin intermediul Pactului verde european impune lansarea unei dezbateri privind o schimbare de paradigmă către un model mai participativ de guvernanță multipartită pentru dezvoltare durabilă. Tinerii ar trebui să facă parte din acest nou model de guvernanță și ar trebui să li se permită să se implice în procesul decizional la nivelul UE într-un mod structurat și formal, dincolo de simpla consultare și de ședințele ad-hoc.

2.9.

Organizațiile tinerilor joacă un rol important în acest context, deoarece reprezintă interesele a milioane de tineri în Europa și la nivel global, prin intermediul unor vaste rețele. Ele sunt factori principali care garantează că tinerii nu sunt numai prezenți în instituții, dar sunt și capabili să contribuie într-un mod semnificativ la procesul decizional.

2.10.

Organizațiile de tineret pot îndeplini multe alte roluri. Munca tinerilor și învățarea non-formală au un impact pozitiv asupra dezvoltării durabile, deoarece scopul acesteia este de a forma tineri competenți, care să contribuie în mod activ la societatea noastră. Organizațiile de tineret pot, de asemenea, să facă auzită vocea tinerilor, astfel încât ei să se unească într-un apel comun privind dezvoltarea durabilă la nivel local, național, regional și global și pentru ca guvernele și instituțiile să își respecte angajamentele.

2.11.

Existența unor mecanisme de bună calitate de participare și reprezentare a tinerilor creează condițiile unui parteneriat între factorii de decizie, tineri și organizațiile tinerilor în elaborarea deciziilor care au impact asupra vieții tinerilor. Este important să ne folosim de această ocazie pentru a asigura, de asemenea, stabilitatea și rezistența democrațiilor noastre, ceea ce necesită imperativ participarea tuturor grupurilor societății la procesele decizionale.

2.12.

Toate aspectele politicii trebuie să ia în considerare impactul asupra tinerilor și perspectivelor lor, inclusiv asupra generațiilor viitoare. De la investițiile cu un impact în domeniul schimbărilor climatice până la strategia „De la fermă la consumator”, rolul tinerilor este deosebit de important atunci când se iau în considerare aspectele sociale și politicile ce trebuie pregătite pentru viitor.

2.13.

Prezentul aviz va analiza modalități formale de implicare a tinerilor, la nivel instituțional. El va pune bazele unei noi abordări structurate a implicării tinerilor la nivelul UE. În cele din urmă, avizul va adresa, de asemenea, câteva recomandări CESE cu privire la modalitățile de a-i integra mai bine pe tineri în activitățile sale, pentru a-i ajuta să-și transmită ideile și făcând astfel ca mesajul CESE să fie mai echitabil într-un context intergenerațional.

3.   Legătura dintre schimbările climatice și nevoia de implicare a tinerilor

3.1.

Tinerii au dreptul de a-și spune cuvântul asupra unor chestiuni care îi privesc. Dreptul de a participa este ancorat în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, care recunoaște tinerii drept „agenți critici ai schimbării”, astfel cum se prevede în obiectivele de dezvoltare durabilă.

3.2.

În ultimii ani, nicio altă problemă nu a mobilizat mai mulți tineri în întreaga lume decât schimbările climatice. Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani reprezintă 16 % din populația lumii și vor ajunge la 1,3 miliarde de persoane până în anul 2030. Deciziile privind schimbările climatice și alte probleme de mediu luate de liderii politici în prezent vor afecta generațiile viitoare. Acest principiu este cunoscut sub numele de echitate intergenerațională.

3.3.

Tinerii dispun de energia, creativitatea și motivația necesare pentru a contesta modelele actuale nedurabile. Schimbarea socială condusă de tineri se extinde dincolo de granițele generaționale, culturale și geografice. Fiind mai puțin legați de structurile ideologice și instituționale, tinerii au demonstrat capacitatea de a gândi neconvențional și de a elabora soluții inovatoare pentru întreaga societate.

3.4.

Întrucât perturbă necesitățile de bază ale vieții – adăpost, hrană și apă – schimbările climatice sunt considerate cea mai mare amenințare a secolului XXI la adresa sănătății omului la nivel global. Copiii și tinerii sunt printre cei mai vulnerabili în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice, Organizația Mondială a Sănătății estimând că peste 80 % dintre aceștia vor fi afectați de bolile, accidentele și decesele provocate de schimbările climatice. De asemenea, copiii sunt mai expuși efectelor indirecte ale schimbărilor climatice, cum ar fi lipsa de hrană, conflictele între grupuri, dislocarea economică și migrația. Vulnerabilitatea copiilor a fost pusă în evidență de pandemia de COVID-19, în cursul căreia s-a văzut clar că aceștia sunt mai expuși riscurilor, fiind un grup dependent.

3.5.

Mai mult decât atât, impactul psihosocial al schimbărilor climatice nu rezultă numai din confruntarea directă cu efectele sale, ci și din contemplarea efectelor pe care le produc asupra altora și conștientizarea amenințării pe care o reprezintă pentru viitor. Este evident că schimbările climatice suscită reacții emoționale pe scară largă, chiar și în țările cu venituri mari, care nu suferă încă de efectele directe ale acestora. Sondajele au arătat că mulți tineri încearcă sentimente de frică, tristețe, mânie și de neputință.

3.6.

Mai mult, criza climatică afectează stabilitatea structurilor noastre de susținere economică și socială. Tinerii sunt puși în fața unor grave probleme economice, sociale, culturale, politice și de mediu, moștenite de la generațiile anterioare. Tinerii sunt afectați în mod disproporționat de crizele economice și de măsurile de austeritate conexe. Cei mai defavorizați dintre tineri se confruntă cu precaritatea și sărăcia de durată. La acestea se adaugă și alte obstacole, precum condițiile de viață dificile și barierele în ceea ce privește oportunitățile de muncă, din cauza contextului socioeconomic în care trăiesc, a orientării sexuale, a identității de gen și a exprimării de gen, a etniei sau a rasei, a statutului de migrant, a unei nevoi speciale și/sau a altor factori.

4.   Învățarea din structurile și procesele existente

4.1.

În ultimele optsprezece luni, am văzut copii și tineri din întreaga lume făcând grevă și exprimându-se public pentru a cere o schimbare. Unii sunt inspirați de militanți cunoscuți pe plan mondial sau național; alții se inspiră unii de la ceilalți; alții nu mai pot tolera susținerea de care beneficiază în continuare o societate bazată pe principiul „creșterii economice cu orice preț” sau utilizarea banilor publici pentru a susține practici nedurabile, de exemplu subvențiile pentru combustibili fosili și alte subvenții dăunătoare. De când a început mișcarea „FridaysForFuture”, în august 2018, 13 milioane de oameni din 228 de țări s-au alăturat demonstrațiilor pentru climă (4).

Implicarea tinerilor la nivel național

4.2.

De atunci, anumite țări din UE au creat mecanisme pentru a include vocea reprezentanților tinerilor în elaborarea politicilor privind clima. Consiliul tinerilor privind clima din Danemarca este un consiliu consultativ independent pe lângă ministrul mediului, condus de tineri. El adună contribuții ale tinerilor din toată țara și formulează propuneri de politici concrete, pe care le transmite ministrului. Propunerile sunt apoi incluse în procesele de politică, pentru a le oferi tinerilor un canal prin care să influențeze în mod direct elaborarea politicilor climatice. În plus, în unele orașe din Danemarca, există consilii locale ale tinerilor privind clima (5).

4.3.

Mulți tineri antreprenori se gândesc încă de la început la aspectele ecologice și sociale ale activităților lor. Practicile de afaceri care vizează reducerea impactului asupra mediului ar trebui să fie susținute la nivel național, de exemplu, prin scutiri de impozite și încurajate ca tendințe pozitive de mobilizare a tinerilor antreprenori pentru crearea de modele de afaceri durabile.

4.4.

Sunt importante inițiative precum parlamentele studenților ecologiști din Ungaria, care fac propuneri administrațiilor orașelor cu privire la chestiuni legate de mediu, deoarece ele nu numai că au un aport educațional, ci și oferă școlilor oportunitatea de a consolida legăturile cu locuitorii orașului și cele dintre școală și părinți.

Implicarea tinerilor la nivel european

4.5.

Dialogul UE cu tinerii este un proces participativ al UE care permite tinerilor să comunice cu factorii de decizie pe un anumit subiect, prezentându-și ideile și propunerile legate de politicile pentru tineri din UE. Susține punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027 și este organizat într-un ciclu de lucru de 18 luni.

4.6.

Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei este partenerul neguvernamental în structura de gestionare comună care stabilește standardele și prioritățile de lucru ale sectorului pentru tineret al Consiliului Europei și face recomandări privind prioritățile, programele și bugetele viitoare. Este format din 30 de reprezentanți ai ONG-urilor și rețelelor de tineri din Europa, iar principala sa sarcină este consilierea Comitetului de Miniștri cu privire la toate întrebările referitoare la tineri. Promovează un sistem de gestionare în comun în cadrul proceselor decizionale de la toate nivelurile, fiind un exemplu de bună practică pentru participarea, democrația și incluziunea tinerilor.

Implicarea tinerilor la nivelul ONU

4.7.

La nivelul ONU, Grupul major pentru copii și tineret (the Major Group for Children and Youth – UN MGCY) este un mecanismul autoorganizat, formal, oficial și autorizat de Adunarea Generală a ONU, prin care tinerii pot să se implice în mod semnificativ în activitatea ONU. UN MCGY are structuri de lucru și coordonare responsabile pentru diferite aspecte ale activității sale, precum și mai multe posturi delegate în mod oficial.

4.8.

În ceea ce privește clima, YOUNGO (Mișcarea tineretului pentru climă) este forma de organizare oficială a tinerilor aparținând Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) YOUNGO este formată din organizații și persoane fizice care se identifică ca aparținând categoriei tinerilor. Nu este o organizație, ci mai degrabă un mecanism unificat de participare deschisă pentru grupuri și/sau persoane, care să ofere frecvent o contribuție la procesele CCONUSC într-un mod formalizat, democratic și incluziv.

4.9.

Nevoia unei implicări mai extinse a tinerilor a fost recunoscută în septembrie la Summitul tineretului pentru climă de la New York din 21 septembrie. Angajamentul Kwon-Gesh, care îndeamnă tinerii să-și tragă la răspundere guvernele și liderii, s-a bucurat de sprijinul a peste 50 de țări în timpul summitului.

4.10.

Strategia ONU pentru tineret 2030 își propune să răspundă nevoilor, să-i capaciteze pe tineri și să le promoveze drepturile, garantând implicarea și participarea lor la punerea în aplicare, revizuirea și monitorizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, precum și a altor agende și cadre relevante la nivel global.

Învățând din experiența altor platforme

4.11.

Platforma multilaterală privind obiectivele de dezvoltare durabilă instituită de Comisie în 2017, la care CESE a participat în mod activ, a jucat un rol important, dar a lăsat, de asemenea, mult loc pentru îmbunătățiri în ceea ce privește resursele pentru activitatea sa, frecvența ședințelor, răspunderea pentru stabilirea agendei, oportunitățile de dezbatere extinsă și implicare în rândul membrilor și facilitarea unor consultări publice mai regulate, mai transparente și mai accesibile.

4.12.

Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECESP), care este coordonată în comun de serviciile CESE și ale Comisiei Europene, oferă un spațiu în care o gamă largă de părți interesate pot face schimb de bune practici și de idei și pot crea rețele de contacte valoroase. Faptul că părțile interesate sunt cele care dețin platforma reprezintă principala diferență față de Platforma multilaterală privind obiectivele de dezvoltare durabilă și constituie un model de bună practică bun de urmat în instituirea altor mecanisme participative structurate.

5.   O viziune pentru o implicare semnificativă a tinerilor

Principii

5.1.

Este clar că organizațiile de tineret nu doresc să creeze noi mecanisme de implicare pentru procese pe care, de fapt, nu le consideră semnificative. Criza climatică are rădăcini mai adânci și a propune soluții înseamnă a pune întrebări fundamentale legate de societatea în care dorim să trăim în viitor și de viziunea economică pe care dorim să o elaborăm pentru a susține o societate neutră din punct de vedere climatic. „Dacă obiectivul este schimbarea sistemului de bază, nu a climei, este posibil să fie nevoie de mai mult decât de educarea tinerilor cu privire la schimbările climatice și încurajarea militantismului tinerilor. În schimb, poate este timpul să recunoaștem numeroasele aspecte, forme, spații și expresii ale nemulțumirii tinerilor” (6). Prin urmare, problemele de interes general care sunt în strânsă legătură cu o politică climatică eficientă, precum aspectele monetare, ar trebui să faciliteze, de asemenea, implicarea tinerilor.

5.2.

Pentru ca implicarea să fie semnificativă, tinerii ar trebui să fie incluși în întregul proces instituțional: în fazele pregătitoare, de punere în aplicare, monitorizare și evaluare a inițiativelor și a proceselor politice. Multe canale de consultare au stabilit deja cadrul și duc la dezechilibre de putere. Este important ca tinerii să-și asume răspunderea propriei lor implicări și să fie capabili să elaboreze agenda împreună cu părțile interesate instituționale.

5.3.

Ca punct de plecare, ar fi benefic să se identifice obstacolele din calea participării tinerilor, care ar putea fi de natură legală sau administrativă sau din cauza lipsei de informare sau a lipsei de acces la informații cu privire la mecanismele de participare și reprezentare a tinerilor. Ar trebui, de asemenea, abordate obstacolele sociale, economice și culturale care împiedică participarea tinerilor. Nu ar trebui subestimat rolul discuțiilor informale sociale și culturale și al schimburilor de informații, de exemplu între colegi sau în familie. Participare ar trebui să însemne participarea tuturor.

5.4.

Este de la sine înțeles că sunt necesare resurse pentru a oferi sprijin în dobândirea cunoștințelor și formarea competențelor necesare și pentru a garanta șanse egale în ce privește o participare constructivă, inclusiv pentru tinerii care participă la mecanismele de participare și reprezentare a tinerilor. Guvernele și instituțiile relevante ar trebui să ofere resurse suficiente, structurale, fiabile și durabile și susținerea politică necesară organizațiilor de tineret pentru a se implica în mecanisme de participare și reprezentare a tinerilor.

5.5.

Mișcarea tineretului pentru climă și militanții ei au dreptul să se pronunțe în procesele decizionale care vor avea un impact asupra vieții lor. Aceasta este, de asemenea, o componentă clară a aspectului intergenerațional al justiției climatice.

5.6.

UE trebuie să continue să-și orienteze abordarea către o comunicare inovatoare cu părțile interesate. Ca reprezentant instituțional al societății civile, CESE este un factor intermediar și un partener de la sine înțeles pentru realizarea unei implicări structurate.

O propunere concretă

5.7.

La nivel european, CESE a declarat (7), în repetate rânduri, că implicarea structurată a societății civile este necesară și ar trebui prevăzut un mandat clar pentru participarea societății civile la dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor și a strategiilor care vizează realizarea neutralității climatice. În prezent, UE are ocazia de a crea mecanisme de implicare prin intermediul unui Pact climatic european. Mecanismul de implicare a tinerilor în domeniul climei și al durabilității ar trebui să fie o parte integrantă a acestui pact, facilitat de organizațiile de tineret.

5.8.

Factorii de decizie ai UE ar trebui să creeze un spațiu pentru dialogul regulat și semnificativ cu tinerii cu privire la propunerile de politici și strategiile din domeniul climei și al durabilității. Mesele rotunde pentru implicarea tinerilor în domeniul climei și al durabilității, facilitate de prim-vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, ar trebui să aibă loc de două ori pe an, la Bruxelles.

5.9.

Ele ar trebui să fie organizate de CESE, în colaborare cu Comisia Europeană și Parlamentul European.

5.10.

Contribuțiile tinerilor la mesele rotunde ar trebui sintetizate și trimise în mod oficial către PE și CE, ambele instituții oferind un răspuns scris, precizând care dintre propuneri pot fi puse în aplicare și care nu și de ce. Mesele rotunde nu trebuie să devină un „for de discuții”, ci să demonstreze o implicare și răspunsuri pertinente din partea factorilor de decizie.

5.11.

În plus, la ședința cu Comisia Europeană și Parlamentul European ar putea fi invitate și președințiile relevante, ceea ce va garanta că tinerii pot intra în dialog cu Consiliul UE. Mesele rotunde ar putea fi programate pentru a se potrivi cu rotația președințiilor, astfel încât tinerii să poată avea un impact real asupra agendei președinției.

5.12.

Pentru a crea un canal de comunicare cu tinerii, facilitatorii Mesei rotunde pentru implicarea tinerilor în domeniul climei și al durabilității ar trebui să compună o „listă de discuții pentru dialogul privind implicarea tinerilor în domeniul climei și al durabilității”, bazându-se pe exemplul modului de organizare a tinerilor la ONU. Lista de discuții ar fi deschisă tuturor părților interesate, reprezentante ale tinerilor, din domeniul climei și ar facilita o bună comunicare și un bun schimb de informații în cadrul grupului și cu instituțiile.

5.13.

Factorii de decizie ai UE ar trebui să asigure o implicare de înaltă calitate a organizațiilor de tineret în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea diferitelor mecanisme de implicare structurată a tinerilor în procesele decizionale ale UE în domeniul climei și al durabilității. Acest lucru va ajuta la o implicare a tinerilor menită să le stimuleze creativitatea și ideile, și va asigura, în același timp, faptul că aceste idei sunt transpuse în politici.

6.   Implementarea practică a viziunii de către toate instituțiile UE

Instituțiile UE

6.1.

Zeci de delegați angajați ai tinerilor din întreaga lume participă la conferințele anuale privind clima, făcând recomandări, adresând îndemnuri delegaților, urmărind progresele, organizând și participând la evenimente în marja conferințelor și constituind rețele. Adăugarea unui delegat al tinerilor la Delegația UE privind clima care participă la COP CCONUSC ar demonstra că instituțiile UE iau în serios o implicare semnificativă a tinerilor.

6.2.

Convenția de la Aarhus, la care participă și Uniunea Europeană, ar trebui pusă pe deplin în aplicare, acordând oportunități tinerilor și organizațiilor de tineret și susținându-le accesul la justiție în fața Curții de Justiție a UE, în vederea apărării dreptului de a primi informații despre mediu din partea autorităților publice sau dreptul de a participa la deciziile privind mediul (8).

6.3.

Tinerii și organizațiile lor ar trebui să participe la elaborarea măsurilor care se adoptă în continuu ca reacție la criza generată de COVID-19 și să lucreze la transformarea fundamentală, bazată pe principiile dezvoltării durabile, a sistemelor noastre sociale, economice și politice. Pachetul de măsuri de răspuns, de peste 500 de miliarde EUR, anunțat în aprilie 2020, trebuie să garanteze că aceste principii se află în centrul punerii sale în aplicare. Aceasta este o oportunitate care apare o dată la o generație, de a remedia inegalitățile sistemice și de a ne îndepărta de practicile nedurabile.

6.4.

Este important ca organizațiile de tineret să beneficieze de măsuri de consolidare a capacităților care le ajută să se orienteze în mediile administrative și de reglementare. Consolidarea capacităților, susținerea politică și financiară, precum și facilitarea rețelelor și a conexiunilor, îi vor capacita pe tineri și le va facilita participarea la procesele decizionale.

CESE

6.5.

CESE ar trebui să dea un exemplu prin includerea delegatului UE al tinerilor în delegația COP a CCONUSC, care deține statutul de observator în cadrul delegației UE. Acesta ar trebui să participe la ședințele bilaterale ale CESE și la evenimentele din marja conferințelor. El ar putea comunica cu privire la proces și rezultate cu organizațiile și rețelele tinerilor, inclusiv cu rețeaua Mesei rotunde pentru implicarea tinerilor în domeniul climei și al durabilității. Delegatul ar trebui să beneficieze pentru aceste misiuni de susținerea secretariatului CESE.

6.6.

CESE s-ar putea angaja să comunice cu un reprezentant al tinerilor în legătură cu fiecare aviz al CESE privind clima și durabilitatea. Această persoană ar furniza raportorului o contribuție în ceea ce privește punctele de vedere ale tinerilor și ar fi invitată să prezinte această contribuție la o audiere, o ședință a grupului de studiu sau la o ședință a secțiunii, după caz. Reprezentantul tinerilor ar putea fi selectat de raportorul CESE pe baza unei recomandări din partea facilitatorilor Dialogului privind implicarea tinerilor în domeniul climei și al durabilității. Rolul său ar putea fi definit pe baza unui acord informal de tip „raportor din umbră”.

6.7.

CESE a început deja să ofere oportunități reprezentanților tinerilor pentru ca aceștia să vorbească în mod regulat în cadrul evenimentelor publice axate pe climă și durabilitate. În cursul următorului mandat, această practică ar trebui extinsă la toate evenimentele publice care privesc chestiuni legate de viitor și unde ar fi benefică o contribuție a tinerilor.

6.8.

Summitul european al tineretului pentru climă, organizat în comun de CESE și Parlamentul European, ar putea deveni un eveniment anual al tinerilor. Acest eveniment poate contribui la îmbunătățirea apărării drepturilor tinerilor, la consolidarea capacităților lor de intervenție și la emanciparea lor, precum și la crearea de conexiuni între instituțiile UE, ceea ce ar fi crucial pentru implicarea semnificativă, structurată și durabilă a tinerilor în procesul decizional al UE.

6.9.

CESE solicită ca Parlamentul European să stabilească, de asemenea, un proces formal de consultare cu reprezentanții tinerilor atunci când își elaborează pozițiile cu privire la propunerile de politici referitoare la climă și durabilitate.

6.10.

CESE și-ar putea pregăti viitorul asigurând o reprezentare suficientă a organizațiilor tinerilor în cadrul său și un schimb de experiențe și cunoștințe cu filialele de tineret ale organizațiilor membre. Multe organizații membre ale CESE au secțiuni de tineret; ar trebui încurajați în mod activ mai mulți membri să stabilească contacte cu potențiali viitori membri din aceste secțiuni ale organizațiilor lor. CESE continuă să promoveze angajamentul tinerilor prin intermediul excelentei manifestări „Europa ta, părerea ta” și, în ciuda amânării ediției din acest an din cauza pandemiei de COVID-19, ea va continua anul viitor, cu o ediție care va pune accentul pe climă și durabilitate.

7.   Adoptarea unei viziuni pozitive pentru viitor

7.1.

Cele mai grave consecințe ale crizei climatice sunt încă departe de preocupările majorității europenilor. Pandemia de COVID-19 ne oferă un exemplu practic despre ceea ce se poate întâmpla atunci când nu se ține seama de avertismentele oamenilor de știință și experților. De asemenea, a demonstrat că elaborarea unei politici bazate pe date științifice exacte poate fi eficientă pentru a face față unei crize. Această lecție trebuie aplicată în cazul crizei climatice: mai avem încă timp să evităm unele dintre cele mai grave consecințe și să ne pregătim pentru celelalte.

7.2.

Conceperea și aplicarea măsurilor de redresare în urma impactului economic al pandemiei trebuie să mențină în prim-plan, în procesul de elaborare a politicilor, angajamentele de acțiune în domeniul climei și durabilității. Agenda 2030 a ONU și Acordul de la Paris constituie coloana vertebrală a multilateralismului internațional în tratarea acestor probleme, iar Pactul verde european trebuie consolidat pentru a garanta o societate viitoare durabilă, cu zero emisii de carbon, care va respecta angajamentele intergeneraționale.

7.3.

Mișcarea tineretului a demonstrat o mare adaptabilitate în timpul măsurilor de izolare aplicate în timpul pandemiei. Mesajul tinerilor s-a făcut auzit prin intermediul mobilizării online și al modalităților inovatoare de a-și transmite mesajul folosind toate formele de comunicare, de la solicitări de natură politică până la umor. Această abordare inovatoare și ambițioasă pentru proiectarea viitorului nostru trebuie recunoscută și preluată.

7.4.

Dincolo de efectele devastatoare ale pandemiei de COVID-19, s-a întrevăzut o viziune pozitivă asupra viitorului. Lucrătorii cu cea mai mică remunerație din economia noastră au fost recunoscuți ca fiind esențiali. Forța noastră de muncă este mai flexibilă decât am fi crezut. Legătura cu familia și cei apropiați a fost extrem de benefică și valoroasă. A devenit evident cât de utilă este conexiunea cu natura pentru sănătate și bunăstare. Avem acum ocazia de a face ca învățămintele pozitive ale crizei să devină elemente esențiale ale noii normalități.

---

(1)  Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU

(2)  Comisia Europeană: Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație COM(2020) 456 final și documentul de însoțire Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa

(3)  https://news.un.org/en/story/2020/04/1061772

(4)  Sursa: Fridays for future: statisticile privind marșurile pentru climă

(5)  Sursa: ONU – Consiliul tinerilor privind clima

(6)  Sursa: Ecology and Society: Exploring youth activism on climate change: dutiful, disruptive, and dangerous dissent („Ecologia și societatea. Explorarea militantismului tinerilor în domeniul schimbărilor climatice: un dezacord angajat, perturbator și periculos”).

(7)  Ref: Avizul CESE pe tema „Stimularea acțiunii climatice a actorilor nestatali: Un cadru al UE pentru încurajarea mai multor acțiuni, de calitate mai bună” (JO C 227, 28.6.2018, p. 35), și avizul CESE pe tema „Pactul european privind Pactul climatic european” (JO C 364, 28.10.2020, p. 67).

(8)  Avizul CESE privind accesul la justiție la nivel național în raport cu măsurile de punere în aplicare a legislației de mediu a UE (JO C 129, 11.4.2018, p. 65).