Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Promovarea unei uniuni bancare mai favorabile incluziunii și mai durabile prin îmbunătățirea contribuției băncilor comunitare la dezvoltarea locală și construirea unui sistem financiar internațional și european responsabil din punct de vedere social”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 364/02)

Raportor:

Giuseppe GUERINI

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	24.6.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	16.7.2020
Sesiunea plenară nr.	553
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	205/6/6

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Normele adoptate în ultimii ani la nivel internațional și european nu au luat întotdeauna în considerare pe deplin diferitele modele care contribuie la diversitatea bancară în Europa, ceea ce a condus la un impact semnificativ asupra băncilor mai mici și a celor regionale, care sunt adesea organizate sub formă de cooperativă, în special în state membre precum Italia și Spania.

1.2.

Diferitele modele care caracterizează pluralismul și diversitatea sistemului bancar european nu au fost afectate în același mod de acțiunile de reglementare care au urmat crizei financiare din trecut. În unele cazuri, băncile care au contribuit cel mai puțin la criza din 2008 au fost în realitate supuse unor presiuni mai severe în urma normelor adoptate ca răspuns la criză.

1.3.

Deși recunoaște progresele înregistrate de Comisie în ceea ce privește luarea în considerare a instituțiilor bancare mai mici și mai puțin complexe în acțiunile sale de reglementare cele mai recente, CESE consideră utilă sporirea în continuare a proporționalității normelor bancare în raport cu caracteristicile beneficiarilor lor, fără a sacrifica eficacitatea cadrului prudențial. În același timp, principiile și obiectivele generale care stau la baza măsurilor luate de la începutul crizei financiare nu ar trebui puse în pericol sau subminate, întrucât ele s-au dovedit a fi atât necesare, cât și practice. Securitatea, stabilitatea și reziliența sistemului financiar au o importanță capitală.

1.4.

CESE salută amânarea punerii în aplicare a acordului Basel III-plus, decisă recent, încurajând o transpunere, la momentul oportun, a noilor norme privind cerințele de capital care să țină seama în mod corespunzător de diversitatea modelelor de afaceri bancare din Europa și de contribuția acestora la diversificarea și reziliența uniunii bancare.

1.5.

În special, CESE dorește valorificarea rolului special pe care îl joacă băncile regionale și comunitare, adesea organizate sub formă de cooperative în unele state membre, cum ar fi Italia și Spania, în favoarea IMM-urilor și a gospodăriilor la nivel local, acestea reprezentând, în unele cazuri, principala, dacă nu chiar unica sursă de acces la credite pentru mii de cetățeni și întreprinderi din Europa.

1.6.

De asemenea, CESE dorește valorificarea corespunzătoare a contribuției la sistemul bancar european a băncilor cooperatiste de dimensiuni mai mari din țări precum Germania, Austria, Țările de Jos și Franța. În cazurile în care acestea contribuie la riscurile sistemice, acest aspect trebuie luat în considerare în mod corespunzător în procesele de reglementare și supraveghere.

1.7.

De asemenea, trebuie reamintit rolul important pe care îl joacă aceste bănci în promovarea democrației economice, facilitând participarea părților interesate relevante, care nu sunt simpli acționari sau clienți, ci asociați care pot participa pe baza votului lor la stabilirea direcțiilor de guvernanță, care sunt, de fapt, orientate mai degrabă către crearea de valoare pentru respectivele părți interesate, nu crearea de valoare pentru acționari.

1.8.

CESE consideră că băncile europene, inclusiv băncile regionale și cele cooperatiste, vor juca un rol esențial în redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19, în sprijinul economiei și al ocupării forței de muncă.

1.9.

Un sistem bancar diversificat, la care participă o pluralitate de părți interesate și care este înrădăcinat în teritoriile și comunitățile locale, reprezintă, de asemenea, o garanție importantă pentru menținerea unei responsabilități sociale comune, cu participarea cetățenilor, a IMM-urilor și a operatorilor economici individuali, printr-o intensă implicare în economia reală.

2. Observații generale

2.1.

Prezentul aviz din proprie inițiativă reprezintă contribuția CESE la un proiect de uniune bancară în sprijinul obiectivelor de dezvoltare durabilă și de incluziune socială necesare pentru a asigura competitivitatea viitoare a Uniunii Europene în contextul multiplelor provocări globale. În acest sens, CESE ar dori să arate cât de interesată este societatea civilă de realizarea unei uniuni bancare incluzive, diversificate și durabile.

2.2.

Această contribuție vine în continuarea unei serii de alte avize ale CESE privind rolul băncilor locale și cooperative (1) și este cu atât mai necesară astăzi, în contextul crizei globale în domeniul sanitar, umanitar, economic, social și al ocupării forței de muncă, cauzată de pandemia de COVID-19.

2.3.

Înmulțirea constantă a normelor bancare la nivel european și înăsprirea lor progresivă de-a lungul anilor nu au reușit întotdeauna să țină seama de diferitele modele care contribuie la diversitatea bancară în Europa și să ducă la elaborarea unor norme proporționale care să fie adecvate și pentru băncile mai mici și pentru cele regionale.

2.4.

Argumentele care vor fi elaborate în continuare se referă în primul rând la băncile comunitare, care au adesea dimensiuni mici și o structură de conducere simplificată. Acestea se referă, de asemenea, la băncile cooperatiste de diferite tipuri și dimensiuni din Europa. Aceste bănci sunt de mici dimensiuni, sunt numeroase și, în unele țări precum Italia și Spania, au activități exclusiv la nivel local. Pe de altă parte, în state membre precum Germania, Austria și Țările de Jos, ele sunt actori relevanți, dar, funcționând ca niște cooperative, prezintă aceeași trăsătură distinctivă ca alte bănci cooperatiste, fiind preocupate mai degrabă de crearea de valoare pentru părțile interesate decât (în principal) de crearea de valoare pentru acționari. Atunci când sunt organizate într-un grup bancar cotat pe piața bursieră, băncile cooperatiste trebuie să aibă o serie de caracteristici comune cu celelalte societăți cotate la bursă.

2.5.

Abordarea problemei reglementării bancare necesită un dublu angajament: de a rememora, inclusiv dintr-o perspectivă critică, evenimentele care au condiționat în mod progresiv cadrul european de reglementare și de a avea o viziune clară asupra obiectivelor stabilite pentru viitor.

2.6.

În acest sens, trebuie reamintit faptul că actualul cadru în vigoare reprezintă, în mare măsură, un răspuns la criza din 2008. Legiuitorul european a avut ca scop modificarea normelor pentru a remedia lacunele evidențiate de criză și, în principal, pentru a garanta că băncile sunt mai bine dotate și mai reziliente în cazul unor crize viitoare.

2.7.

Deși obiectivele reformelor puse în aplicare au fost și rămân lăudabile, nu există nicio îndoială că abordarea adoptată până în prezent de către organismul de reglementare bancară a avut un impact asimetric asupra diverselor ramuri ale sectorului bancar.

2.8.

Diferitele modele care sunt o sursă de pluralism și diversitate în sistemul bancar european au fost afectate în mod diferit de reformele puse în aplicare. În unele cazuri, modelele de afaceri care au contribuit cel mai puțin la criza din 2008, cum ar fi băncile locale, adesea de dimensiuni mici și mijlocii și în unele state au formă de cooperativă, au fost supuse unei presiuni mai mari ca urmare a acestor norme.

2.9.

Într-o oarecare măsură din cauza normelor care au devenit din ce în ce mai greu de respectat sub diverse aspecte, băncile locale mici și mijlocii au fost supuse unei presiuni normative progresive de a se alătura grupurilor mai mari și de a fuziona, sub sancțiunea ieșirii de pe piață, ceea ce a condus la pierderea diversității sistemului bancar european.

3. Băncile regionale și reglementarea bancară: observații generale

3.1.

Diferitele reglementări introduse în ultimii ani în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor internaționale și a normelor europene au penalizat băncile mici și mijlocii, în special societățile cooperatiste, regionale și mutuale, din trei motive:

(a)	costurile de conformare care rezultă dintr-o reglementare semnificativă, complexă, foarte detaliată și în continuă schimbare;

(b)	recunoașterea limitată a relevanței sistemice diferite a băncilor locale în ceea ce privește riscul;

(c)	avantajul în ceea ce privește costurile de finanțare de care se bucură băncile sistemice mari.

3.2.

Din aceste motive, CESE consideră că este util ca legiuitorul să sporească rapid proporționalitatea structurată și caracterul adecvat al normelor bancare în raport cu entitățile reglementate. Legiuitorul ar trebui să urmărească realizarea a trei obiective:

(a)	reducerea denaturărilor artificiale ale concurenței în măsura în care acestea sunt induse de norme care nu sunt proporționale sau adecvate în raport cu diferitele caracteristici ale entităților reglementate, inclusiv cu obiectivele de afaceri care le definesc;

(b)	menținerea unei industrii bancare europene diversificate și, ca atare, mai rezistentă la viitoarele crize financiare și economice;

(c)	încurajarea (și nu reducerea) sprijinului pentru credite acordate întreprinderilor mici și mijlocii, sectorul-cheie al economiei din Europa.

3.3.

CESE sprijină amânarea punerii în aplicare a acordului Basel III-plus, decisă recent, încurajând transpunerea, la momentul oportun, în legislația UE, într-un mod care să țină seama în mod corespunzător de diversitatea modelelor de afaceri bancare din Europa.

3.4.

Având în vedere procesul de transpunere a noilor reforme cuprinse în acordurile Basel, CESE consideră util să se reamintească și să se sprijine cele șapte principii stabilite în iunie 2019 de către Comitetul științific al CERS (Comitetul european pentru riscuri sistemice), care au fost elaborate înainte de lansarea finală a evaluării consultative a CERS (2).

(a)

Adaptabilitate : reglementarea financiară trebuie să poată evolua alături de sistemul financiar și să nu devină un obstacol în calea inovării. Acest lucru presupune, de asemenea, să nu se creeze obstacole semnificative în calea intrării în sector a unor bănci noi și să nu se împiedice apariția unor noi modele de afaceri sau menținerea unor modele bancare alternative deja consacrate, cum ar fi cel al cooperativei.

(b)

Diversitate : diversitatea instituțiilor financiare și a practicilor comerciale ar trebui menținută, deoarece această diversitate reprezintă o protecție eficientă împotriva instabilității sistemice. Trebuie evitată omogenizarea excesivă a întreprinderilor și activităților care fac obiectul reglementării: capacitatea de a dezvolta „anticorpi” și diferite forme de reacție/reziliență la ciclurile economice negative sporește, de exemplu, stabilitatea generală a industriei financiare și, în general, a economiei.

(c)	Proporționalitate : sarcina privind reglementarea ar trebui să fie proporțională cu gravitatea imperfecțiunii pieței care trebuie corectată, precum și cu importanța din punct de vedere sistemic a entităților reglementate.

(d)

Posibilitatea de rezoluție : reglementarea ar trebui să le permită instituțiilor care nu sunt viabile din punct de vedere economic să iasă din sistem fără a compromite stabilitatea sistemică. Cu toate acestea, trebuie adoptate politici care să țină seama de structura internă și de complexitatea instituțiilor în cauză.

(e)

Perspectiva sistemică : reglementarea financiară ar trebui să vizeze garantarea furnizării continue a serviciilor financiare esențiale pentru societate. Un sistem de reglementare care încurajează concentrarea activităților către un număr limitat de instituții financiare poate fi mai vulnerabil, deoarece depinde de supraviețuirea financiară a acestor câteva instituții.

(f)	Disponibilitatea informațiilor : fluxurile de informații de la bănci către autoritățile de reglementare, prevăzute în legislația sectorială, ar trebui să permită identificarea rapidă a canalelor de „contagiune” și a zonelor cu vulnerabilități.

(g)	Norme care nu fac parte din cadrul de reglementare : existența cadrului de reglementare nu ar trebui să conducă la eliminarea soluțiilor stabilite în afara domeniilor de reglementare stricte.

4. Câteva propuneri concrete de transpunere a noilor norme în cadrul de reglementare al uniunii bancare

4.1.

În legislatura europeană 2019-2024, se poate presupune că Comisia Europeană își va revizui programul legislativ ca urmare a situației de urgență provocată de pandemia de COVID-19. În așteptarea anunțării noului program, principalele obiective ale adaptării normative a sistemului bancar european pentru care CESE consideră că este important să se ia măsuri sunt următoarele:

4.2.

Acordul Basel (încheiat în decembrie 2017) trebuie transpuse prin utilizarea într-o măsură mai mare a sferei de interpretare și discreție a UE decât în cazul acordurilor Basel II și Basel III. În general, ar trebui recunoscut faptul că Comisia Europeană a luat unele măsuri în direcția corectă pentru a simplifica normele pentru instituțiile bancare mai mici și cu un grad redus de complexitate în diferite domenii, cum ar fi cerințele de raportare, supravegherea și cerințele de capital (factorul de sprijin al IMM-urilor). Cu toate acestea, este necesar să se continue în această direcție, adaptând, pe cât posibil, normele la diferite modele de afaceri, fără a sacrifica eficacitatea reglementării prudențiale.

4.3.

În special, CESE recunoaște rolul special pe care îl au băncile regionale și comunitare, adesea organizate sub formă de cooperative în unele state membre, cum ar fi Italia și Spania, în raport cu IMM-urile și gospodăriile. De asemenea, CESE apreciază contribuția la sistemul bancar european a băncilor cooperatiste de dimensiuni mai mari din țări precum Germania, Austria și Țările de Jos. În cazurile în care acestea contribuie la riscurile sistemice, acest aspect trebuie luat în considerare în mod corespunzător în procesele de reglementare și supraveghere.

4.4.

Ar fi benefic pentru sistemul economic și bancar european să mergem mai departe de formula [prevăzută la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene (3)] potrivit căreia băncile aparținând unui grup bancar „semnificativ” devin „semnificative” la rândul lor, în ciuda faptului că ele sunt instituții mici din punctul de vedere al dimensiunii, rolului și vulnerabilității la așa-numitele riscuri sistemice, cu scopul de a recunoaște formele de proporționalitate introduse în mai 2019 de Directiva privind cerințele de capital (CRD V) și Regulamentul privind cerințele de capital (CRR II), așa-numitul „pachet bancar”. Articolul 84 alineatul (4) din CRD V și articolul 4 alineatul (1) punctul 145 din CRR II introduc conceptul de „instituție mică și cu un grad redus de complexitate”, reducând astfel anumite cerințe, în special în ceea ce privește obligația de informare.

4.5.

CESE consideră că definiția noțiunii „instituție mică și cu un grad redus de complexitate” ar putea permite în prezent o abordare sistematică a proporționalității. Simplificarea obligațiilor pentru instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate nu ar trebui să se limiteze la domeniul de aplicare al obligației de informare. Ar trebui să fie posibilă extinderea la alte cerințe prudențiale și de supraveghere. De exemplu, o instituție mică și cu un grad redus de complexitate nu ar trebui supravegheată ca instituție „semnificativă”, atunci când este afiliată unui grup „semnificativ” în temeiul unei norme de drept intern care impune acest lucru. O astfel de situație ar putea conduce, în practică, la un fel de dublă supraveghere a băncilor mai mici la diferite niveluri, cu un impact negativ semnificativ în ceea ce privește atât costurile de asigurare a conformității pentru bănci, cât și cele de reglementare pentru autoritățile bancare.

4.6.

De asemenea, CESE solicită revizuirea normelor și a mecanismelor care reglementează rezoluția și lichidarea băncilor, metoda de calcul a indicatorului CMPE (4), măsurile alternative care pot fi adoptate prin fonduri de garantare specifice ale deponenților (5), constituite de anumite sisteme bancare regionale sau cooperatiste, în conformitate cu Hotărârea „Tercas” a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 martie 2019 (6).

4.7.

Noua legislație primară, precum și normele de supraveghere privind finanțarea durabilă, nu trebuie să devină o povară suplimentară pentru respectarea legislației, având ca rezultat modele de supraveghere „nesustenabile” pentru băncile de mici dimensiuni și cu forma juridică de cooperativă.

4.8.

CESE sprijină propunerea Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European din 2019 privind oportunitatea introducerii unui „factor ecologic și social de susținere”, care să permită reducerea absorbției capitalului, pentru finanțarea de către bănci a întreprinderilor din economia socială și a celor angajate efectiv în programe de dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii. Având în vedere necesitatea de a asigura reziliența și stabilitatea sectorului financiar, ocazia de a elabora un factor de sprijin ecologic și social ar trebui, prin urmare, să fie examinată și evaluată în mod corespunzător.

4.9.

CESE consideră că este important ca noua reglementare referitoare la uniunea bancară să ofere instrumente concrete pentru a recunoaște că investițiile băncilor în activități cu impact social și de mediu pozitiv ar trebui, de asemenea, încurajate printr-un tratament favorabil din punctul de vedere al mecanismelor de protecție prudențiale impuse de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

4.10.

Această sensibilitate a reglementării ar fi, de asemenea, încurajată de datele care arată riscul mai scăzut al investițiilor realizate de societățile din economia socială, care a condus la un impact aproape irelevant asupra sistemului bancar european din punctul de vedere al creditelor neperformante.

4.11.

Colegiuitorii au ajuns la un compromis în primăvara anului 2019, încredințând ABE [articolul 501 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7), CRR] sarcina de a evalua – după consultarea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) –, pe baza datelor disponibile și a concluziilor Grupului de experți la nivel înalt privind finanțarea sustenabilă al Comisiei, dacă este justificat un tratament prudențial dedicat expunerilor legate de activități asociate în mod substanțial cu obiectivele de mediu și/sau sociale. CESE speră ca această evaluare să fie efectuată cu atenție și să aibă rezultate pozitive.

5. Grupuri bancare și supraveghere

5.1.

În ceea ce privește crearea de grupuri bancare cooperatiste impusă de reglementarea europeană, care conduce la agregarea băncilor comunitare și regionale, în special în unele țări, cum ar fi Italia și Spania, pentru a oferi o masă critică mai mare acțiunilor lor, băncile regionale ar trebui să poată gestiona în mod corespunzător absorbția de capital a participațiilor lor la capitalul fiecărei societăți-mamă, astfel încât să nu reducă în mod excesiv activele alocate creditării.

5.2.

În prezent, cadrul juridic prevăzut în legislația europeană privind grupurile bancare respectă trei articole din CRR:

(a)	articolul 10: grupuri bancare formate din bănci afiliate permanent la un organism central, cu garanții încrucișate și competențe de gestionare și coordonare (Italia, Olanda, Finlanda, Portugalia, Luxemburg);

(b)	articolul 113 alineatul (6): grupuri cu competențe de gestionare și coordonare în sarcina societății-mamă, și anume sisteme puternic integrate (Franța);

(c)	articolul 113 alineatul (7: sisteme de protecție instituțională (ISP): Germania, Austria, Spania, provincia Bolzano-Italia.

5.3.

Aceste trei scenarii diferite, de fapt, nu sunt în măsură să recunoască anumite caracteristici specifice care definesc funcționarea băncilor cooperatiste care au fost obligate să se alăture unor grupuri bancare cooperatiste sau sisteme de protecție instituțională după înființarea uniunii bancare.

5.4.

Obligația băncilor cooperatiste de a respecta cerințele privind ajutorul reciproc, de a-și dezvolta activitățile numai în teritoriile în care își au sediul, guvernanța lor democratică, absența unor scopuri lucrative individuale, limitele precise de repartizare a profiturilor și indivizibilitatea activelor nu corespund cadrului de reglementare actual.

5.5.

Acest lucru riscă să le slăbească eficacitatea tradițională ca bănci de dezvoltare teritorială cu funcție anticiclică dovedită.

6. Cadrul post-COVID-19

6.1.

Impactul pandemiei COVID-19 a devenit perfect vizibil în acest moment. Va trebui să ne obișnuim cu niveluri mult mai ridicate ale datoriei publice, iar pentru a garanta că resursele ajung acolo unde trebuie în timp util, întregul sistem financiar va trebui mobilizat în contextul unui efort general comun care să implice autoritățile publice și actorii privați.

6.2.

În perspectiva a ceea ce va urma după criza de COVID-19, s-a precizat în mod oficial că băncile europene vor trebui să devină „vectori ai intervențiilor publice” pentru a sprijini economia și ocuparea forței de muncă după această situație de urgență sanitară. Prin urmare, „regulile și reglementările privind garanțiile nu vor trebui să împiedice în niciun fel crearea oportunităților necesare în acest scop în bilanțul băncilor” (8).

6.3.

Încă nu se poate ști care va fi evoluția crizei provocate de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește economia și care va fi impactul final al acesteia asupra băncilor, însă trebuie făcute unele reflecții în lumina cadrului actual și viitor.

(a)

Din punct de vedere al reglementării, obiectivul principal după criza financiară din 2008 a fost reducerea riscului în bilanțurile bancare. De acum înainte și pentru o perioadă pe care nimeni nu este în măsură să o estimeze, bilanțurile bancare vor cuprinde inclusiv riscurile statelor și ale economiei reale.

(b)

Mecanismul unic de supraveghere (MUS), Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) au adoptat o serie de măsuri în marja de flexibilitate permisă de cadrul de reglementare actual, pentru a suspenda anumite sarcini sau a relaxa anumite cerințe prudențiale.

(c)	Dacă efectele economice și financiare ale crizei vor fi încă prezente într-o manieră semnificativă în bilanțurile bancare în viitor, acest impact va trebui să fie luat în considerare în momentul punerii în aplicare a Acordului de la Basel din decembrie 2017 în UE.

(d)

Decizia Comitetului de la Basel de a amâna punerea în aplicare a acordului din decembrie 2017 este, fără îndoială, adecvată și necesară, pentru a permite băncilor să facă față consecințelor pandemiei, atât pentru a ține seama de efectele crizei de COVID-19 asupra situației financiare a băncilor, cât și pentru a lua mai bine în considerare diversitatea bancară din Europa.

Bruxelles, 16 iulie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) CESE a emis deja în mai multe rânduri avize privind uniunea bancară (cum ar fi cel pe tema „Rolul băncilor cooperatiste și al caselor de economii în coeziunea teritorială”), însă recomandările cuprinse în acestea nu au fost încă valorificate. În 2014, ca răspuns la propunerea de regulament privind măsurile structurale de ameliorare a rezilienței instituțiilor de credit din UE [COM(2014) 43 final – 2014/0020 (COD)], CESE a făcut recomandări privind sprijinirea economiilor locale și necesitatea unei reglementări bancare care să respecte principiul proporționalității. În 2018, CESE a publicat un studiu intitulat Europe's cooperative banking models (ISBN: 978-92-830-4024-8; număr de catalog: QE-01-18-233-EN-N), care descrie situația și perspectivele sistemului bancar cooperatist în Europa.

(2) Rapoartele Comitetului consultativ științific – Regulatory Complexity and the Quest for Robust Regulation, nr. 8, iunie 2019.

(3) JO L 141, 14.5.2014, p. 1.

(4) CMPE (cerință minimă privind fondurile proprii și pasivele eligibile) este o cerință introdusă de Directiva privind redresarea și rezoluția băncilor europene (BRRD), al cărei scop este de a asigura buna funcționare a mecanismului de recapitalizare internă, sporind capacitatea de absorbție a pierderilor băncii.

(5) Un astfel de fond, care vizează protecția deponenților, este gestionat de Banche Cooperative Italiane consorziate (BCC-CR) (Consorțiul băncilor cooperatiste italiene). El reprezintă un exemplu util al modului în care a fost instituit, de fapt, un mecanism de protecție a deponenților, complet autofinanțat din resursele proprii ale băncilor, printr-un mecanism mutual în sistem de cooperativă. Fondul intervine: în cazul lichidării forțate a băncilor din consorțiu și, în cazul sucursalelor băncilor cooperatiste comunitare membre care își desfășoară activitatea în Italia, în cazul în care a intervenit sistemul de garantare al statului membru de origine; în cazul rezoluției instituțiilor financiare din consorțiu; în operațiunile privind cedarea de active, pasive, societăți comerciale, sucursale, bunuri și raporturi juridice care pot fi identificate ca întreg; pentru a depăși starea de criză sau riscul de criză al unui membru al consorțiului.

(6) Această hotărâre anulează de fapt decizia Comisiei potrivit căreia ajutorul acordat de un consorțiu de drept privat în favoarea unuia dintre membrii săi constituie „ajutor acordat de un stat”.

(7) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(8) A se vedea, de exemplu, argumentele fostului președinte al BCE, Mario DRAGHI, Financial Times, 26 martie 2020.