COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.10.2020

COM(2020) 687 final

COMUNICARE A COMISIEI

privind măsuri suplimentare de răspuns la pandemia de COVID-19

1.Introducere

Au trecut peste opt luni de când Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut COVID-19 drept urgență de sănătate publică de importanță majoră, care necesită eforturi la nivel mondial. Europa s-a adaptat la o situație fără precedent și a avut un rol de lider în cadrul răspunsului mondial. În contextul în care Uniunea înregistrează o recrudescență a cazurilor, statele membre sunt mai pregătite și mai bine coordonate decât în primele luni ale pandemiei. Avem mai multe cunoștințe privind combaterea răspândirii coronavirusului, precum și modalitățile de a face acest lucru limitând consecințele negative asupra vieții noastre de zi cu zi. Cu toate acestea, cetățenii, familiile și comunitățile din întreaga Europă continuă să se confrunte cu un risc fără precedent în ceea ce privește sănătatea și calitatea vieții lor, iar incertitudinile ne subminează societățile și economiile. În ultimele săptămâni, virusul s-a răspândit în mod alarmant în Europa și au fost introduse noi măsuri. În condițiile în care sistemele de sănătate sunt din nou sub presiune, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a controla și a depăși situația, pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență și pentru a promova solidaritatea europeană.

Cooperarea dintre statele membre s-a îmbunătățit de la începutul pandemiei și rămâne esențială pentru a aborda în mod eficace amenințările cu care ne confruntăm. Acțiunile unilaterale și necoordonate subminează impactul răspunsului UE și încrederea cetățenilor. Relaxarea restricțiilor în cursul lunilor de vară nu a fost întotdeauna însoțită de măsuri suficiente de consolidare a capacității de reacție. În consecință, sunt necesare măsuri urgente atât la nivel național, cât și la nivelul UE: măsurile mai ferme luate acum pot aduce beneficii în termeni umani și economici în lunile următoare.

De la declanșarea pandemiei, Comisia a lucrat intens pentru a sprijini eforturile naționale. Măsurile pe care le-a introdus au contribuit la menținerea fluxului de bunuri și servicii esențiale, au sprijinit sistemele naționale de sănătate aflate sub presiune, au susținut economia, au facilitat libera circulație a persoanelor și trecerea frontierelor și au consolidat gradul de pregătire. Cooperarea cu agențiile UE a permis, de asemenea, ca Uniunea Europeană să își consolideze răspunsul operațional 1 . Eforturile de combatere a virusului și de sprijinire a economiei merg mână în mână și contribuie la atenuarea anxietăților și a lasitudinii pe care cetățenii, pe bună dreptate, le resimt. Este esențial să menținem și să consolidăm eforturile până când vor fi disponibile și utilizate pe scară largă tratamente eficace și/sau vaccinuri.

În octombrie, Consiliul European a subliniat necesitatea unei cooperări sporite: „să continue efortul general de coordonare, pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile, în special în ceea ce privește reglementările privind carantina, depistarea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare, evaluarea comună a metodelor de testare, recunoașterea reciprocă a testelor și restricționarea temporară a călătoriilor neesențiale către UE” 2 . Această declarație reflectă dorința exprimată clar de cetățeni ca UE să joace un rol important 3 . Prezenta comunicare stabilește următoarele etape în domenii esențiale pentru consolidarea răspunsului UE. 

2.Etapa următoare a măsurilor de răspuns ale UE

2.1.Asigurarea fluxului de informații necesar pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză

Cetățenii, responsabilii de elaborarea politicilor și întreprinderile își bazează deciziile pe informațiile la care au acces. Prin urmare, este esențial să se asigure calitatea și promptitudinea acestor informații.

Pentru a cunoaște situația răspândirii coronavirusului la nivel regional și național, este esențial să se dispună de date epidemiologice exacte, cuprinzătoare și comparabile. Furnizarea de informații cantitative și calitative privind testarea, depistarea contacților și supravegherea sănătății publice va fi esențială în următoarele luni. Schimbul de informații prin intermediul platformei UE de date privind COVID-19 trebuie să devină regula: în prezent, numai cinci state membre utilizează această platformă pentru a face schimb de informații. Un nou portal de supraveghere consolidată va constitui un punct de intrare online pentru toate activitățile-cheie.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) are un rol esențial ca punct central al fluxului de date și trebuie să dispună de informațiile necesare. Supraveghea situației de către ECDC trebuie să se bazeze pe date compilate în conformitate cu definițiile comune ale UE, pentru a asigura o capacitate mai bună de detectare a semnalelor timpurii și pentru a contribui la elaborarea unor evaluări ale riscurilor și a unor răspunsuri mai precise. Luna viitoare, Comisia va prezenta propuneri de îmbunătățire a cadrului de securitate sanitară pe termen lung la nivelul UE; între timp, statele membre trebuie să intensifice schimbul de date pe o bază comună și să asigure un sistem de supraveghere consolidat și integrat la nivelul întregii UE. Pe lângă datele strict referitoare la pandemie, ar trebui transmise și date din alte domenii, precum situația economică și sistemele de sănătate (paturile de spital disponibile și deficitele de medicamente). Schimbul de informații cu privire la impactul diferitelor tratamente este, de asemenea, esențial pentru eficacitatea și eficiența răspunsului. Comisia, în strânsă cooperare cu ECDC, ar trebui să faciliteze discuțiile la nivelul UE între epidemiologi și alți experți, pentru a coordona abordările naționale și a face schimb de bune practici. Va fi examinată posibilitatea de a utiliza rețelele existente sau de a crea o nouă platformă.

Astfel se va permite o mai bună utilizare a instrumentelor pentru a direcționa sprijinul UE acolo unde este cel mai necesar. De exemplu, cartografierea cu exactitate a paturilor de terapie intensivă ar facilita transferul de pacienți sau de echipe medicale între statele membre, care poate fi sprijinit prin intermediul unei acțiuni de mobilitate în valoare de 220 de milioane EUR, deja în curs de desfășurare.

Următoarele etape: ·Statele membre ar trebui să comunice ECDC și Comisiei toate datele relevante, utilizând criterii comune. ·Portalul online al ECDC va fi actualizat, până în aprilie 2021, pentru a reuni toate datele-cheie.

2.2. O testare eficace și rapidă

Testarea, împreună cu depistarea contacților și practicile de izolare eficace, reprezintă unul dintre principalele instrumente disponibile pentru încetinirea răspândirii coronavirusului. Un sistem de testare precisă și pe scară largă va permite luarea deciziilor în materie de sănătate publică pe o bază optimă; testarea rapidă permite întreruperea minimă a activității esențiale a personalului din spitale sau din centrele de îngrijire și luarea unor măsuri rapide în epicentre precum universitățile. De asemenea, testarea poate facilita călătoriile în anumite circumstanțe. Comisia a încurajat dezvoltarea testelor fiabile, a strategiilor naționale de testare și a testelor rapide de detecție a unui antigen 4 . Problemele actuale legate de capacitatea insuficientă de testare în contextul reapariției infecțiilor demonstrează că sunt indispensabile noi acțiuni rapide.

Până în prezent au fost elaborate două tipuri de teste pentru COVID-19. Testele din categoria „reacție polimerazică în lanț-revers transcriptază” sunt considerate standardul de referință în ceea ce privește precizia, însă necesită mult timp și folosesc diferiți reactivi care pot fi afectați de constrângeri legate de cerere. Testele rapide de detecție a unui antigen 5 sunt o nouă generație de teste COVID-19, mai rapide și mai ieftine, care permit efectuarea unui test adesea în mai puțin de 30 minute. Acestea încep să ajungă pe piață, iar statele membre explorează din ce în ce mai mult posibilitatea de a le utiliza pe scară mai largă. Testele respective oferă posibilitatea detectării rapide, necostisitoare și timpurii a celor mai infecțioase cazuri, dar sunt recunoscute ca fiind mult mai puțin sensibile. Prin urmare, se impun strategii prudente de utilizare: acestea pot fi deosebit de benefice în situații precum focarele suspectate de COVID-19 în regiuni îndepărtate sau pentru a contribui la investigarea focarelor epidemice din unitățile rezidențiale, cum ar fi centrele de îngrijire, ori atunci când există o transmitere comunitară largă.

Comisia adoptă astăzi o Recomandare a Comisiei privind strategiile de testare a COVID­19, inclusiv utilizarea testelor rapide de detecție a unui antigen pentru a promova o testare eficace. Recomandarea prezintă principalele elemente care trebuie avute în vedere pentru strategiile naționale, regionale sau locale de testare: sfera de aplicare a strategiilor de testare pentru COVID-19, categoriile cărora să li se acorde prioritate în cazul unor probleme de capacitate și elementele esențiale legate de capacitățile și resursele de testare. UE ar trebui să monitorizeze strategiile naționale aplicate de toate statele membre pentru a permite învățarea reciprocă și pentru a identifica lacunele, pe baza unor date transmise rapid, precise și comparabile la nivel național, regional și local. De asemenea, recomandarea ar trebui să permită accelerarea selectării și a utilizării unor teste rapide și fiabile de detecție a unui antigen.

Ca un prim pas, Comisia mobilizează în prezent 100 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență pentru a achiziționa în mod direct teste rapide de detecție a unui antigen și a le furniza statelor membre, pe baza unor criterii clare care vor reflecta nevoile definite la nivel național și criterii de calitate stricte. În paralel, Comisia lansează și o achiziție comună care va asigura o a doua modalitate de acces pentru statele membre la aceste teste promițătoare. 

Testarea are un rol important pentru facilitarea liberei circulații în UE. Unele state membre impun obligația de testare prealabilă, obligație care depinde de capacitatea celorlalte state membre de a efectua astfel de teste. Călătorilor care nu au posibilitatea de face un test, de exemplu din cauză că în statul membru de plecare nu există capacități de testare pentru persoanele asimptomatice care călătoresc, ar trebui să li se ofere posibilitatea de a efectua un test la sosire 6 . Recunoașterea reciprocă a testelor, de ambele tipuri, este esențială. Dacă pentru o activitate este impusă sau recomandată prezentarea unui test negativ de COVID-19, această cerință trebuie să se bazeze pe disponibilitatea testelor și pe necesitatea ca toate testele care îndeplinesc standarde minime și suficiente să fie acceptate ca fiind valabile. Nerecunoașterea reciprocă ar putea deveni un obstacol major în special în cazul în care statele membre impun sau recomandă efectuarea de teste înainte de a călători (a se vedea secțiunea 2.6 de mai jos). Astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații, statele membre ar trebui să intensifice cooperarea cu privire la diferite aspecte legate de testare, inclusiv verificarea certificatelor de testare, ținând seama de activitățile de cercetare și de consiliere din partea experților epidemiologici, precum și de bunele practici. Cooperarea transfrontalieră în materie de testare (de exemplu în ceea ce privește prelucrarea în laborator) poate fi o modalitate de a atenua deficitele de capacitate, până când acestea sunt soluționate.

Următoarele etape: ·Comisia mobilizează 100 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență pentru a achiziționa în mod direct teste rapide de detecție a unui antigen și a le furniza statelor membre cât mai rapid posibil, pe baza unei strategii de alocare bine definite. ·Comisia va lansa o achiziție comună pentru a asigura disponibilitatea testelor rapide de detecție a unui antigen și invită toate statele membre să participe. ·Strategiile naționale privind testarea vor fi prezentate până la mijlocul lunii noiembrie, iar analiza acestora va fi finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie.

          

2.3.     Utilizarea la maximum a aplicațiilor de depistare a contacților

Depistarea contacților este unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire a răspândirii virusului și de întrerupere a lanțurilor de transmitere. Pe măsură ce ratele de infectare cresc, operațiunile manuale de depistare a contacților devin însă din ce în ce mai dificile. Aplicațiile de depistare a contacților și de avertizare pot aduce o contribuție semnificativă prin utilizarea tehnologiei digitale pentru a trimite avertismente mai rapid. Aceste aplicații avertizează utilizatorii în cazul în care aceștia s-au aflat pentru o anumită perioadă de timp în apropierea unei persoane care raportează un test pozitiv de COVID-19, asigurând, în același timp, respectarea deplină a normelor privind protecția datelor și a vieții private. Un set de instrumente al UE 7 a sprijinit dezvoltarea a numeroase aplicații naționale, care au fost deja lansate în 19 state membre și descărcate de 50 de milioane de europeni. Este un început bun, însă sunt necesare mai multe eforturi pentru ca aplicațiile să aibă un rol major în controlul răspândirii coronavirusului. Toate statele membre ar trebui să dispună de o aplicație și ar trebui depuse noi eforturi de comunicare la nivelul UE și la nivel național pentru a promova utilizarea acestora.

La cererea statelor membre, Comisia a lansat recent o soluție pentru conectarea aplicațiilor naționale din întreaga UE prin intermediul unui portal federativ european („European Federation Gateway Service”). Trei aplicații naționale (din Germania, Irlanda și Italia) sunt în prezent conectate prin acest serviciu, preconizându-se că alte cinci state membre vor fi conectate în următoarele zile. Aceasta înseamnă că, de exemplu, cineva care utilizează aplicația germană poate primi o avertizare dacă a fost în contact cu o persoană care raportează un test pozitiv de COVID-19 prin intermediul aplicației italiene. Încă 16 state membre intenționează să se conecteze până la sfârșitul lunii noiembrie. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în toate modurile posibile pentru ca acestea să dezvolte și să introducă aplicații naționale de depistare a contacților, precum și să le interconecteze prin intermediul portalului.

Următoarele etape: ·Comisia va sprijini eforturile statelor membre de a dezvolta aplicații naționale de depistare și de a le conecta la portalul federativ european. ·Toate statele membre ar trebui să instituie aplicații eficace și compatibile care să permită crearea unui sistem la nivelul UE.

2.4.     O vaccinare eficace

Dezvoltarea și achiziționarea unui vaccin eficace este esențială pentru a pune capăt crizei. În cadrul Strategiei UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, Comisia negociază și încheie angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri, astfel încât să asigure un acces cât mai rapid la vaccinurile candidate promițătoare, odată ce acestea se vor fi dovedit a fi sigure și eficiente, în cele mai bune condiții posibile. Până în prezent au fost semnate contracte cu plăți în avans în valoare de 1,02 miliarde EUR și au fost încheiate discuțiile preliminare cu trei companii, care au implicat plata în avans a încă 1,45 miliarde EUR.

Nu există nicio garanție cu privire la succesul unui anumit vaccin candidat. Prin urmare, este nevoie de un portofoliu extins de producători de vaccinuri. Portofoliul va fi revizuit în mod constant, pe măsură ce procesul de elaborare a vaccinurilor evoluează. Pentru acest obiectiv va fi necesară, de asemenea, finanțare suplimentară din partea statelor membre în cadrul Instrumentului de sprijin de urgență 8 . În plus, este în curs de instituire o rețea pentru sprijinirea producătorilor mai mici care dezvoltă vaccinuri promițătoare 9 . UE a condus, de asemenea, eforturile depuse la nivel mondial pentru a asigura un acces just și echitabil la vaccinuri și pentru a facilita distribuirea acestora la nivel mondial, ca bunuri publice globale, prin intermediul mecanismului COVAX 10 .

Însă nu vaccinurile sunt cele care salvează vieți, ci vaccinarea. Nu este suficient ca un vaccin să fie disponibil. Este, de asemenea, necesar ca acesta să fie distribuit și utilizat astfel încât să se asigure o eficacitate maximă. La 15 octombrie 2020, Comisia a stabilit principalele măsuri pe care statele membre trebuie să le ia pentru a se pregăti 11 . Printre acestea se numără pregătirea tuturor echipamentelor și a infrastructurii necesare pentru procesul de imunizare, precum și definirea unor categorii prioritare clare care să fie primii beneficiari. Statele membre au fost invitate să stabilească strategii naționale de vaccinare pentru a asigura un nivel maxim de pregătire, precum și abordarea de urmat în ceea ce privește generalizarea vaccinării.

Această activitate trebuie continuată și operaționalizată într-un mod cât mai coordonat. Comisia va institui un cadru comun de raportare, astfel încât statele membre să poată colabora și învăța unele de la altele. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va realiza o primă prezentare generală a planurilor naționale de vaccinare până la sfârșitul lunii octombrie 2020, pentru a permite să se desprindă învățăminte și să se facă schimb de experiență. Se va organiza o „zi pilot” pentru a permite realizarea unor teste de rezistență ale planurilor în materie de strategie și de distribuire a vaccinurilor.

De asemenea, cetățenii trebuie să știe că vaccinurile sunt sigure. Pentru aceasta, sunt necesare date solide, controale stricte și o transparență deplină. Pe lângă procesul riguros de autorizare înainte de utilizare, va fi necesară monitorizarea continuă a procesului de vaccinare, cu o evaluare în timp real a impactului vaccinurilor odată cu începerea vaccinării în masă. În afară de emiterea de către Agenția Europeană pentru Medicamente a unei autorizații prealabile distribuirii, Comisia va sprijini instituirea unei platforme de studii post-autorizare care să monitorizeze siguranța, eficacitatea și impactul vaccinării.

În ceea ce privește dezvoltarea și distribuirea vaccinurilor, este posibil să apară alte aspecte care să necesite un grad de coordonare și cooperare la nivelul UE între statele membre, cum ar fi utilizarea dovezilor de vaccinare care trebuie furnizate cetățenilor.

Următoarele etape: ·Concluziile primei prezentări a planurilor naționale de vaccinare vor fi disponibile în noiembrie. ·Crearea unei platforme în cadrul strategiei de monitorizare a eficacității strategiilor de vaccinare, pe măsură ce acestea sunt implementate.

2.5.     Informarea eficace a cetățenilor

Comunicarea eficientă reprezintă un element esențial al oricărui răspuns la o situație de criză în domeniul sănătății publice. Succesul sau eșecul răspunsului la pandemie depinde în mare măsură de angajamentul comunităților, de comportamentul individual și de respectarea recomandărilor de sănătate publică. Prin urmare, este esențial să existe un efort susținut de comunicare pentru a informa cetățenii cu privire la evoluția situației epidemiologice, precum și la posibilele măsuri restrictive, care trebuie să fie consecvente și clare pentru a încuraja respectarea acestora. 

Acest lucru este deosebit de important într-un context în care continuă să circule informații false și înșelătoare, precum și pentru a combate riscul de „lasitudine față de pandemie” și reticențele din ce în ce mai răspândite față de respectarea măsurilor de precauție precum distanțarea fizică și reducerea interacțiunilor sociale. Trebuie depuse toate eforturile pentru a realiza acțiuni de comunicare specifice destinate celor mai vulnerabile segmente de populație și celor care prezintă cea mai mare probabilitate de a răspândi boala prin interacțiuni sociale. Comunicarea trebuie să fie clară, consecventă și să transmită informații de actualitate. Trebuie să se acorde o atenție deosebită monitorizării platformelor de comunicare socială și remedierii problemelor constatate. Vaccinarea reprezintă un domeniu specific în care este necesar ca autoritățile publice să își intensifice acțiunile de combatere a dezinformării, care reprezintă cauza principală a reticențelor, și să își coordoneze acțiunile de răspuns la acest fenomen.

Următoarele etape: •    Toate statele membre ar trebui să relanseze campanii de comunicare adaptate la situația actuală.

2.6.Asigurarea produselor esențiale

De la începutul epidemiei, UE a ajutat producătorii să asigure disponibilitatea medicamentelor esențiale și a echipamentelor medicale necesare pentru combaterea COVID-19. Sprijinul oferit a inclus achiziții comune și constituirea de stocuri medicale pentru a asigura disponibilitatea produselor esențiale. Marile contracte-cadru de achiziții comune oferă sprijin pentru activitatea de pregătire a statelor membre. În cazul unor nevoi urgente, statele membre cu cele mai acute nevoi au beneficiat, în temeiul solidarității europene, de echipamente precum ventilatoare și măști, precum și de tratamente precum Redemsivir, atât prin intermediul rezervei rescEU de echipamente medicale, cât și al Instrumentului de sprijin de urgență. Distribuția eficientă în cadrul unei piețe unice deschise contribuie în mod semnificativ la furnizarea eficace a produselor esențiale pentru răspunsul medical. Comisia va rămâne vigilentă și va reacționa rapid în cazul unor restricții unilaterale disproporționate cu privire la aceste produse sau la orice alt tip de produse, care ar submina eforturile colective.

Achiziții comune deschise (în cadrul cărora statele membre și țările participante pot face comenzi)

PRODUSE		DISPONIBILE DE LA	VOLUM (PE O PERIOADĂ DE 12 LUNI)	PLAFON BUGETAR
	MĂNUȘI ȘI COSTUME DE PROTECȚIE	Aprilie (mănuși) Mai (costume de protecție)	Mai multe milioane	97 de milioane EUR
	ARTICOLE DE PROTECȚIE A OCHILOR ȘI A CĂILOR RESPIRATORII	Aprilie	20 de milioane de ochelari de protecție 12 milioane de ecrane de protecție facială 37 de milioane de măști FFP2 26 de milioane de măști FFP3 301 milioane de măști chirurgicale	1,4 miliarde EUR
	VENTILATOARE	Aprilie	110 000 de unități	1,4 miliarde EUR
	ECHIPAMENT DE LABORATOR	Mai	30 de loturi diferite	192 de milioane EUR
	MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN UNITĂȚILE DE TERAPIE INTENSIVĂ	Octombrie (contractele sunt în curs de semnare)	21 de medicamente în 45 de prezentări, peste 103 milioane de flacoane	543 de milioane EUR
	REMDESIVIR (VEKLURY)	Octombrie	Peste 500 000 de cure de tratament	3,4 miliarde EUR

Pe lângă teste (a se vedea mai sus), este în curs de desfășurare și o nouă achiziție comună de echipamente medicale pentru vaccinare (recipiente pentru transportul vaccinurilor, recipiente pentru deșeuri, dispozitive de injectare, dezinfectanți, echipamente de protecție personală și consumabile pentru anestezie).

UE a sprijinit proiecte de reorientare a capacității de producție industriale, pentru a răspunde creșterii bruște a nevoilor din statele membre. Statele membre sunt invitate să monitorizeze capacitatea de producție a articolelor medicale esențiale și să cartografieze posibilitățile de flexibilitate a producției de pe teritoriul lor. În paralel, UE a condus eforturile internaționale – în cadrul G20 și la nivel bilateral – pentru a menține deschiderea și continuitatea lanțurilor de aprovizionare critice. Următorul pas va fi promovarea de către UE a inițiativei „comerț și sănătate” în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, în scopul instituirii de noi acțiuni și angajamente cu privire la menținerea circulației articolelor medicale dincolo de frontiere.

O altă măsură a fost sprijinirea pieței prin reducerea taxelor vamale și a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Comisia a autorizat cererile statelor membre de a suspenda temporar taxele vamale și TVA-ul pentru importul de echipamente medicale din țări terțe. Aceasta a definit o listă orientativă de articole, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, kiturile de testare, ventilatoarele și medicamentele esențiale. Această autorizare va fi prelungită până în aprilie 2021.

Există posibilitatea de a adapta suplimentar cadrul privind TVA astfel încât vaccinurile împotriva COVID-19 și testele de depistare să devină mai accesibile pentru serviciile de sănătate și pentru cetățeni. Prin urmare, Comisia propune adaptarea temporară a normelor în scopul aplicării unei cote reduse sau a scutirii de TVA în ceea ce privește kiturile de testare pentru depistarea COVID-19, precum și în scopul de a permite statelor membre să aplice o cotă zero în ceea ce privește vaccinurile împotriva COVID-19. 

Următoarele etape: ·Continuarea noii achiziții comune de echipamente pentru vaccinare. ·Suspendarea, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, a taxelor vamale și a TVA-ului pentru importurile de echipamente medicale. ·Comisia invită Consiliul să adopte rapid propunerea privind derogările pentru kiturile de testare și vaccinuri.

2.7    Facilitarea călătoriilor în condiții de siguranță

Libera circulație în UE și în spațiul Schengen fără frontiere sunt realizări esențiale ale procesului de integrare europeană. În cele mai grele momente din primul val al pandemiei, numeroase autorități naționale și locale au aplicat restricții de călătorie la nivel local sau regional și au reintrodus controale la frontierele interne ale UE, fiind permise numai călătoriile esențiale. Pe măsură ce situația s-a îmbunătățit, restricționările liberei circulații în interiorul statelor membre și între acestea au fost eliminate, iar majoritatea statelor membre și­au deschis frontierele pentru călătoriile neesențiale. De atunci, coordonarea îmbunătățită a măsurilor aplicabile persoanelor care se deplasează în UE reduce și mai mult necesitatea controalelor la frontieră. Prin urmare, măsurile rămase privind controlul la frontierele interne în contextul COVID-19 ar trebui să fie, de asemenea, ridicate.

Pe de altă parte, majoritatea statelor membre le cer călătorilor din alte state membre să rămână în carantină sau să efectueze un test înainte sau la intrarea pe teritoriul lor, cerințele fiind modulate în funcție de situația epidemiologică. Deși astfel de restricții pot fi justificate în interesul sănătății publice, acestea trebuie să fie proporționale și să nu facă discriminări între cetățenii din diferite state membre, nici de jure, nici de facto 12 . În plus, a apărut un mozaic de norme diferite, cu restricții care variază atât în ceea ce privește regiunile vizate, cât și măsurile impuse la intrare (cum ar fi durata carantinei sau rolul testării). Această situație confuză a avut consecințe negative atât pentru economia europeană, cât și pentru exercitarea de către cetățeni a dreptului la liberă circulație. Din acest motiv, Comisia a prezentat propuneri privind o abordare mai coordonată 13 . Consiliul a adoptat o recomandare 14 care stabilește o serie de pași importanți pentru a asigura claritatea și coerența în ceea ce privește definirea regiunilor în funcție de nivelul de risc al acestora. De asemenea, ECDC a început să publice harta comună care ar trebui să stea la baza evaluărilor riscurilor efectuate de statele membre 15 . În prezent, statele membre ar trebui să pună în aplicare aceste măsuri astfel încât să asigure claritate și previzibilitate pentru cetățeni și întreprinderi, iar UE ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a armoniza mai mult natura și sfera de aplicare a măsurilor, prin intermediul unei abordări comune.

Având în vedere că situația epidemiologică se deteriorează, va fi esențial ca cetățenii să poată călători în continuare, în condiții de siguranță, pentru motive profesionale și motive familiale imperative. Este important să se asigure o aplicare coerentă a listei călătorilor esențiali scutiți de cerințele de carantină. Acest lucru are importante implicații economice și personale și trebuie să permitem ca economia noastră să continue să funcționeze, chiar și în condițiile în care restricțiile privind deplasările neesențiale sunt înăsprite pentru a încetini răspândirea COVID-19. Comisia va continua să monitorizeze cu atenție situația.

Un protocol de testare a călătorilor

Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor lucrează împreună la elaborarea unor orientări privind testarea, care ar putea fi utilizate de către autoritățile din domeniul sănătății publice, de companiile aeriene și de aeroporturi pentru a contribui la siguranța pasagerilor la sosire 16 . În prezent, rezultatele acestor eforturi sunt reunite în cadrul unui protocol de securitate sanitară al UE privind testarea, cu implicarea deplină a autorităților naționale. Aceasta ar însemna că ar putea fi aplicate norme comune ori de câte ori se utilizează testarea, norme care să acopere domenii precum momentul testării (înainte de plecare sau la sosire), dovezile testelor efectuate în alt stat membru, grupurile-țintă, precum și resursele și infrastructura necesare în aeroporturi, care ar putea fi extinse și la alte locuri potențiale. În orice moment, ar trebui să se țină seama de criteriul imperativ al proporționalității 17 .

Norme coerente privind carantina 

Elaborarea unor strategii de testare bazate pe tehnologii validate și pe capacitățile disponibile ar trebui, de asemenea, să stea la baza unei politici a UE în materie de carantină. Măsurile aplicate în prezent variază mult, în funcție de evaluarea de către statele membre a diferitelor efecte asupra sănătății, a restricțiilor asupra libertății și a probabilității respectării acestora. De exemplu, măsurile de carantină sunt puse în aplicare uneori în mod voluntar, alteori obligatoriu, unele măsuri integrează testarea în cadrul procesului, iar durata izolării și a carantinei variază de la 7 la 14 zile. Comisia a solicitat Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor să furnizeze orientări științifice privind măsurile de carantină, în vederea colaborării cu statele membre pentru a ajunge la o abordare europeană comună și proporțională.

Un formular comun de localizare a pasagerilor

Formularele de localizare a pasagerilor ajută statele membre să efectueze o evaluare a riscurilor asociate sosirilor și permit depistarea contacților. Consiliul a convenit să acționeze în direcția adoptării unui formular digital european comun de localizare a pasagerilor, care ar contribui atât la prelucrarea rapidă a informațiilor, cât și la îmbunătățirea schimbului de date între statele membre. Începând din iulie, s-au depus eforturi pentru a defini această abordare 18 , astfel încât să poată fi instituit un sistem comun. Este necesară respectarea deplină a cerințelor privind protecția datelor. Fiecare stat membru al UE ar avea acces numai la propriile date naționale, iar schimbul de date cu caracter personal în vederea depistării contacților ar avea loc prin intermediul canalelor deja existente. Luna viitoare, un proiect-pilot le va permite statelor membre să se pregătească pentru utilizarea formularului UE de localizare a pasagerilor și va deschide calea către lansarea acestuia în luna decembrie.

Re-open EU

Planificarea și efectuarea unei călătorii în Europa devine din ce în ce mai complexă de la o zi la alta, iar cetățenii au nevoie de informații clare care să reducă la minimum riscurile și costurile. Pentru a oferi informații exacte și actualizate cu privire la măsurile sanitare și restricțiile de călătorie din toate statele membre, la jumătatea lunii iunie Comisia a lansat instrumentul online Re-open EU (Redeschidem UE). De la lansarea sa, aproape 7 milioane de vizitatori au utilizat acest serviciu. Odată ce statele membre vor transmite ECDC un flux complet de informații, Re-open EU va deveni ghișeul unic pentru informații cu privire la stadiul măsurilor sanitare și la posibilitățile de a călători în interiorul UE.

Instrumentele precum Re-open EU sunt esențiale pentru a-i ajuta pe cetățeni să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la călătorii și pentru a asigura siguranța și sănătatea, sprijinind în același timp economia. Turismul reprezintă aproximativ 10 % din PIB-ul UE și aproximativ 25 % în unele state membre. O aplicație mobilă Re-open EU este în curs de elaborare și va fi lansată în săptămânile următoare. Impactul ar fi, bineînțeles, mai scăzut dacă informațiile ajung cu întârziere sau sunt incomplete, de exemplu nu reflectă diferențele regionale în ceea ce privește măsurile în vigoare. Pentru a maximiza beneficiile acestui instrument și pentru a se asigura transmiterea unor informații corecte și actualizate, Comisia invită statele membre:

·să transmită prompt și frecvent actualizări privind măsurile sanitare și cele aplicabile călătoriilor, atunci când măsurile sunt modificate și înainte de anunțarea acestora;

·să transmită informații complete și exacte;

·să transmită informații regionale, acolo unde este posibil și relevant.

Orientări privind călătoriile esențiale din afara UE

În martie 2020 a fost introdusă o restricționare temporară a călătoriilor neesențiale către UE, care a fost prelungită de mai multe ori. În consecință, a fost elaborată o listă de țări pentru care restricțiile privind călătoriile neesențiale ar putea fi ridicate, listă care a fost actualizată în mod regulat.

Un element al recomandării a constat în definirea anumitor categorii de persoane care ar trebui considerate esențiale și, prin urmare, ar trebui scutite de restricții. Această abordare trebuie perfecționată în continuare, iar Comisia urmează să adopte orientări pentru a promova o aplicare consecventă. Comisia va revizui recomandarea în vederea actualizării criteriilor utilizate pe măsură ce situația evoluează.

Următoarele etape: ·Punerea în aplicare pe deplin de către statele membre a recomandării Consiliului din 13 octombrie 2020 și luarea de măsuri suplimentare în vederea unei abordări comune cu privire la restricțiile asupra liberei circulații. ·Comisia va colabora cu ECDC și cu statele membre pentru a se ajunge la o abordare comună privind carantina (ECDC își va prezenta contribuția în noiembrie 2020). ·Un formular digital european comun de localizare a pasagerilor urmează să fie lansat în decembrie 2020. ·Aplicația mobilă Re-open EU va fi lansată în săptămânile următoare. ·Vor fi revizuite criteriile utilizate pentru abordarea comună privind libera circulație, abordare care trebuie aplicată de toate statele membre

   2.8    Extinderea culoarelor verzi

Aplicarea culoarelor verzi – în special pentru ca transporturile rutiere de mărfuri să poată trece frontierele în mai puțin de 15 minute – a contribuit la asigurarea aprovizionării cu mărfuri și la menținerea structurii economice a UE. Astfel s-a adus o contribuție majoră la limitarea impactului pandemiei asupra vieții de zi cu zi. Unele restricții continuă să constituie un obstacol, în special aplicarea obligațiilor de carantină și închiderea serviciilor esențiale pentru conducătorii vehiculelor de transport de marfă. Acestea trebuie remediate. Închiderea frontierelor determină întârzieri grave, care afectează camioanele și mărfurile transportate, precum și prestatorii de servicii și lucrătorii frontalieri. Comisia propune să se extindă abordarea bazată pe culoarele verzi la domenii precum transportul de mărfuri feroviar, aerian și pe apă, pentru a se asigura funcționarea eficientă a transportului multimodal, precum și să se adopte dispoziții specifice cu privire la personalul navigant. Extinderea abordării bazate pe culoarele verzi ar avea drept obiectiv garantarea faptului că, în cazul în care statele membre impun restricții temporare la frontiere sau controale sanitare, acestea nu afectează în mod excesiv piața unică și, în special, libera circulație a mărfurilor, libertatea de a presta servicii transfrontaliere și libera circulație a lucrătorilor frontalieri și a lucrătorilor din transporturi la nivel transfrontalier.

Următoarea etapă: ·Comisia va monitoriza situația pentru a se asigura că peste 90 % din punctele de trecere a frontierei mențin în permanență o circulație fluidă, cu un timp de trecere a frontierei sub 15 minute.

3.Concluzie: construirea unui cadru mai solid pentru viitor

Simultan cu eforturile continue pentru îmbunătățirea răspunsului la nivel mondial, european și național la recrudescența pandemiei, trebuie să desprindem învățămintele necesare în vederea instituirii unui sistem robust pentru viitor. COVID-19 a pus în evidență o serie de deficiențe ale structurilor și acțiunilor UE de reacție în situații de criză sanitară, iar adoptarea unor măsuri ad-hoc a însemnat că potențialul de coordonare nu a fost utilizat pe deplin. Statele membre trebuie acum să țină cont de cererile pe care ele însele le-au exprimat în favoarea unei abordări mai coerente și mai coordonate.

La 11 noiembrie, Comisia va adopta un pachet de inițiative prin care va institui primele componente ale unei uniuni europene a sănătății. Pachetul va include o propunere privind răspunsul la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea, care va stabili o abordare mai cuprinzătoare în ceea ce privește pregătirea, supravegherea și răspunsul în situații de criză. De asemenea, pachetul va include modificări ale mandatelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ale Agenției Europene pentru Medicamente, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a contribui la pregătirea și răspunsul în situații de criză. Măsurile vor viza remedierea mai multor lacune structurale și realizarea îmbunătățirilor necesare ale cadrului de securitate sanitară al UE. Alte modificări pentru viitor includ necesitatea unor mecanisme de urgență mai bine integrate în sectorul transporturilor.

Următoarele luni vor fi dificile. Capacitatea de reacție a sistemelor de sănătate va fi pusă la încercare, iar guvernele se vor confrunta cu alegeri dificile în ceea ce privește restricțiile necesare pentru a controla răspândirea virusului. Măsurile prezentate în comunicare ilustrează modul în care UE poate și trebuie să acționeze pentru a conferi o dimensiune europeană eforturilor de combatere a reapariției infecțiilor. Cooperarea este esențială pentru a utiliza potențialul noilor tehnologii, pentru a ne asigura că resursele limitate sunt utilizate în mod optim și că cetățenii și întreprinderile pot beneficia în continuare de avantajele economice și societale ale pieței unice. Prezentele propuneri ar trebui urmate rapid de măsuri atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE.

(1)

     A se vedea Comunicarea privind pregătirea pe termen scurt a UE în materie de sănătate în cazul apariției de noi focare de COVID-19, COM(2020) 318, 15 iulie 2020.

(2)

     Concluziile Consiliului European, EUCO 15/20, 16 octombrie 2020.

(3)

     Sondajul Eurobarometru standard 93 (publicat în octombrie 2020) arată că 62 % dintre europeni au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte pentru a face față pandemiei în viitor.

(4)

     Comunicarea Comisiei – Orientări privind testele pentru diagnosticul in vitro al COVID-19 și performanțele lor, C(2020) 2391, 15 aprilie 2020.

(5)

     Testele rapide de detecție a unui antigen sunt teste imunologice care detectează prezența unui antigen viral.

(6)

     Punctul 17 din Recomandarea 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

(7)

     Set comun de instrumente al UE pentru statele membre, Aplicațiile mobile pentru sprijinirea depistării contactelor în lupta UE împotriva COVID-19, Rețeaua de e-sănătate, 15 aprilie 2020. https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/ehealth/docs/covid-19_apps_en.pdf

(8)

     Instrumentul de sprijin de urgență a fost mobilizat în calitate de componentă de finanțare a Foii de parcurs europene comune pentru ridicarea măsurilor de izolare legate de coronavirus, cu scopul de a ajuta statele membre să atenueze consecințele imediate ale pandemiei și să anticipeze nevoile legate de ieșire din criză și de redresare.

(9)

     Acesta urmează să fie instituit și finanțat în cadrul programului Orizont 2020 înainte de sfârșitul anului 2020.

(10)

      https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_20_1694  

(11)

     Comunicare privind pregătirea pentru strategiile de vaccinare împotriva COVID-19 și pentru desfășurarea vaccinurilor, COM(2020) 680, 15 octombrie 2020.

(12)

     De exemplu, discriminarea de facto poate apărea în cazul în care se impune o obligație de testare fără însă a asigura recunoașterea reciprocă a testelor.

(13)

     Propunere de recomandare a Consiliului din 4 septembrie 2020, COM(2020) 499.

(14)

     Recomandarea 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

(15)

     Disponibilă la adresa: https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/situation-updates/weekly-maps-coordinated-restriction-free-movement  

(16)

     Acesta se va baza pe Protocolul privind securitatea sanitară a aviației elaborat de AESA și de ECDC în mai 2020. Acțiunea comună EU Healthy Gateways a contribuit, de asemenea, la elaborarea unei strategii comune privind testarea călătorilor pe aeroporturile internaționale din UE.

(17)

De exemplu, costurile și beneficiile relative ale testării rapide efectuate în perioada de așteptare înainte de îmbarcare într-un aeroport sau port sunt foarte diferite de cele aplicabile transportului rutier la punctele de trecere a frontierei.

(18)

     Comunicarea privind pregătirea pe termen scurt a UE în materie de sănătate în cazul apariției de noi focare de COVID-19, COM(2020) 318 final, 15 iulie 2020. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0318&qid=1603994652109