COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.10.2020

COM(2020) 686 final

COMUNICARE A COMISIEI

COVID-19
Orientări privind persoanele exceptate de la restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării 2020/912 a Consiliului din 30 iunie 2020

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

I.Introducere

La 30 iunie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/912 privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții 1 .

Recomandarea prevede că, în cazul în care restricțiile temporare de călătorie continuă să se aplice unei țări terțe, următoarele categorii de persoane ar trebui să fie exceptate de la restricția de călătorie, independent de scopul călătoriei:

(a) cetățenii Uniunii în înțelesul articolului 20 alineatul (1) din TFUE și resortisanții țărilor terțe care, în temeiul acordurilor dintre Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și țările terțe respective, pe de altă parte, beneficiază de drepturi de liberă circulație echivalente cu cele ale cetățenilor Uniunii, precum și membrii familiilor acestora și

(b) resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în temeiul Directivei privind rezidența pe termen lung, persoanele care au drept de ședere în temeiul altor directive ale UE sau al legislației naționale ori care dețin vize naționale pe termen lung, precum și membrii familiilor acestora.

În plus, categoriilor specifice de călători care au o funcție esențială sau îndeplinesc o necesitate esențială, astfel cum sunt menționate în anexa II la recomandare, ar trebui să li permită să efectueze călătorii esențiale.

Discuțiile purtate în cadrul Consiliului cu ocazia mesei rotunde la nivel operativ a mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) din 14 septembrie 2020 au evidențiat necesitatea unor clarificări suplimentare prin intermediul unor orientări interpretative. Prezentele orientări se bazează pe contribuțiile și feedbackul primit din partea statelor membre, inclusiv din partea președinției Consiliului.

Prezentul document oferă orientări privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului în legătură cu persoanele exceptate de la restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE. În special, acesta cuprinde orientări cu privire la interpretarea termenului „membru de familie” în contextul membrilor de familie exceptați ai cetățenilor Uniunii sau ai rezidenților pe termen lung în UE (partea II).

În plus, documentul include orientări privind categoriile specifice de călători care au o funcție esențială sau îndeplinesc o necesitate esențială, astfel cum sunt menționate în anexa II la recomandarea Consiliului (partea III), și anume:

·sfera de aplicare a categoriilor, ținând seama de acquis-ul UE relevant și

·documentele sau alte dovezi care le-ar putea fi solicitate resortisanților țărilor terțe pentru a demonstra că se încadrează în una dintre categorii.

Prezentele orientări nu exclud posibilitatea ca statele membre să considere ca fiind suficiente și dovezile care nu sunt menționate în mod expres în prezentele orientări.

În Orientările sale privind „serviciul minim” pentru prelucrarea cererilor de viză depuse de categorii specifice de solicitanți de viză în perioada de urgență cauzată de COVID-19 2 , Comisia a recomandat statelor membre să continue să accepte cererile de viză ale persoanelor care efectuează călătorii esențiale, inclusiv ale membrilor de familie care intră sub incidența Directivei 2004/38/CE privind libera circulație 3 (denumită în continuare Directiva privind libera circulație).

II.Intrarea membrilor de familie (punctul 5 din recomandare)

1.Intrarea membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii [punctul 5 litera (a) din recomandare]

Sferă de aplicare:

Pentru definiția termenului „membri de familie” ai cetățenilor UE, recomandarea Consiliului se referă la articolele 2 și 3 din Directiva privind libera circulație. Categoriile de membri de familie (resortisanți ai țărilor terțe) menționate în aceste dispoziții trebuie interpretate în sens larg și nu sunt limitate de definiții și noțiuni din legislația națională 4 . Acest lucru se aplică, de asemenea, categoriei partenerilor care au o „relație durabilă, atestată corespunzător”. În consecință, în temeiul recomandării, statele membre ar trebui, în special, să faciliteze reuniunea partenerilor care au o relație durabilă, atestată corespunzător, indiferent de locul în care își au reședința cetățenii din afara UE.

Recomandarea în sine este un instrument legislativ fără caracter obligatoriu, însă Directiva privind libera circulație se aplică cetățenilor UE care și-au exercitat dreptul la liberă circulație pe teritoriul UE, în special atunci când își au reședința pe teritoriul unui alt stat membru, precum și membrilor de familie ai acestora. Pe această bază, membrii de familie respectivi au dreptul să își însoțească rudele în statul membru în cauză sau să li se alăture acestora.

Există două scenarii relevante pentru resortisanții țărilor terțe aflați în afara UE care sunt membri de familie ai unui cetățean al UE:

a) Cetățeanul UE și-a exercitat dreptul la liberă circulație (în special atunci când își are reședința într-un alt stat membru decât statul membru de origine):

Astfel cum s-a arătat mai sus, există deja, în temeiul Directivei privind libera circulație, obligații privind intrarea și șederea membrilor de familie ai cetățenilor mobili ai UE, inclusiv a partenerilor de durată. Prin urmare, statele membre nu pot limita drepturile corespunzătoare atunci când intrarea unor astfel de membri de familie este tratată în contextul punerii în aplicare a recomandării Consiliului.

Categoriile de membri de familie care figurează la articolele 2 și 3 din Directiva privind libera circulație, la care face trimitere punctul 5 din recomandarea Consiliului, sunt următoarele:

Membri de familie „în sens restrâns”

Articolul 2 din Directiva privind libera circulație definește noțiunea de „membru de familie” ca incluzând:

a)soțul;

b)partenerul cu care cetățeanul Uniunii a contractat un parteneriat înregistrat, în temeiul legislației unui stat membru, dacă, potrivit legislației statului membru gazdă, parteneriatele înregistrate sunt considerate drept echivalente căsătoriei și în conformitate cu condițiile prevăzute de legislația relevantă a statului membru gazdă;

c)descendenții direcți în vârstă de cel mult 21 de ani sau care se află în întreținerea sa, precum și descendenții direcți ai soțului sau ai partenerului, conform definiției de la litera (b);

d)ascendenții direcți care se află în întreținere și cei ai soțului sau ai partenerului, conform definiției de la litera (b);

Statele membre au obligația de a admite intrarea acestor membri de familie, inclusiv, în condițiile prevăzute la litera (b), intrarea partenerului cu care cetățeanul UE are un parteneriat înregistrat.

Membri de familie aflați în întreținere

În plus, articolul 3 din Directiva privind libera circulație prevede că statele membre facilitează, în conformitate cu legislația lor națională, intrarea și șederea oricăror alți membri de familie, indiferent de cetățenia lor, care nu sunt menționați mai sus în categoria membrilor de familie „în sens restrâns” și care, în țara din care au venit, se află în întreținerea sau sunt membri ai gospodăriei cetățeanului Uniunii care beneficiază de dreptul de ședere cu titlu principal sau dacă din motive grave de sănătate este necesară în mod imperativ îngrijirea personală a membrului familiei de către cetățeanul Uniunii.

Relații durabile

Articolul 3 din Directiva privind libera circulație include, de asemenea, cerința ca intrarea să fie facilitată, în conformitate cu legislația națională a statelor membre, pentru „partenerul cu care cetățeanul Uniunii are o relație durabilă, atestată corespunzător”.

Astfel cum se explică în Orientările din 2009 pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE 5 , partenerilor necăsătoriți li se poate cere să prezinte documente justificative care să ateste că sunt parteneri ai unui cetățean al UE și că relația este durabilă. Se pot aduce dovezi în acest sens prin orice mijloace adecvate. Dovezile posibile ar trebui să includă, de exemplu, o declarație comună a partenerilor, dovada unor întâlniri anterioare și a unor investiții comune. Cerința privind caracterul durabil al relației trebuie evaluată din perspectiva obiectivului urmărit de Directiva privind libera circulație, și anume menținerea unității familiei în sens larg. Normele naționale privind caracterul durabil al relației se pot raporta la o perioadă de timp minimă drept criteriu pe baza căruia să se determine dacă relația poate fi considerată durabilă. Totuși, în acest caz, normele naționale ar trebui să prevadă că, în evaluarea globală, sunt luate în considerare și alte aspecte relevante (cum ar fi un contract comun sau un credit ipotecar comun pentru închirierea sau cumpărarea unei locuințe) 6 .

b) În cazul în care un cetățean al UE nu și-a exercitat dreptul la liberă circulație (în special atunci când își are reședința în statul membru de cetățenie)

În acest scenariu, la intrarea resortisanților țărilor terțe care sunt membri de familie ai cetățenilor UE, inclusiv a partenerilor necăsătoriți, se aplică legislația națională în locul legislației UE întrucât acești cetățeni nu intră în sfera de aplicare al Directivei privind libera circulație.

Cu toate acestea, în conformitate cu recomandarea, statele membre ar trebui să le aplice acestor membri de familie același tratament ca cel aplicat membrilor de familie ai cetățenilor mobili ai UE, ceea ce ar trebui să le permită, totodată, statelor membre să evite sarcini administrative suplimentare legate de aplicarea unor proceduri diferite.

Dovezi posibile pentru partenerii necăsătoriți:

-declarația comună a partenerilor cu privire la relația lor;

-dovada întâlnirilor anterioare în persoană (de exemplu, ștampile aplicate pe pașaport și documente de călătorie);

-durata minimă a relației în cazul în care legislația națională prevede acest criteriu (ar trebui să se aibă în vedere faptul că, în prezent, restricțiile de călătorie sunt în vigoare de peste șase luni și că se vor menține) sau

-un contract de închiriere comun, un cont bancar comun.

2.Intrarea resortisanților țărilor terțe și a membrilor familiilor acestora [punctul 5 litera (b) din recomandare]

Punctul 5 litera (b) din recomandarea Consiliului ar trebui interpretat ca incluzând resortisanții țărilor terțe care:

-dețin o viză sau un permis de ședere eliberat(ă) de un stat membru în temeiul acquis-ului UE privind migrația legală, și anume Directiva 2003/86/CE privind dreptul la reîntregirea familiei, Directiva 2003/109/CE privind rezidenții pe termen lung, Directiva 2009/50/CE privind cartea albastră a UE, Directiva 2014/36/UE privind lucrătorii sezonieri, Directiva 2014/66/UE privind persoanele transferate în cadrul aceleiași companii și Directiva (UE) 2016/801 privind studenții, cercetătorii, stagiarii, voluntarii, elevii și lucrătorii „au pair”.

Acest lucru implică, de asemenea, faptul că resortisanții țărilor terțe și, dacă este cazul, membrii familiilor acestora care îndeplinesc condițiile de admitere stabilite în directivele respective ar trebui să aibă posibilitatea de a depune cereri pentru a li se acorda o astfel de viză sau un astfel de permis de ședere și, ulterior, să fie exceptați de la restricția de călătorie;

-dețin un permis de ședere sau o viză de lungă ședere eliberat(ă) de un stat membru în temeiul legislației sale naționale.

Acestor resortisanți ai țărilor terțe ar trebui să li se permită, de asemenea, să tranziteze alte state membre pentru a ajunge în statul membru care le-a eliberat viza sau permisul de ședere.

III.Categoriile specifice de călători care au o funcție esențială sau îndeplinesc o necesitate esențială – anexa II la Recomandarea 2020/912 a Consiliului

Lista din anexa II a categoriilor specifice de călători care au o funcție esențială sau îndeplinesc o necesitate esențială este elaborată astfel încât să țină seama de considerentele economice și sociale pe care resortisanții țărilor terțe le pot avea pentru a călători în UE, precum și de interesul economic și social pe care UE îl poate avea pentru a le permite acestor resortisanți ai țărilor terțe să intre pe teritoriul UE. Spre deosebire de lista țărilor terțe din anexa I pentru care restricția asupra călătoriilor neesențiale în UE poate fi ridicată, lista categoriilor din anexa II ar trebui să fie aplicată integral de către statele membre. Statele membre ar trebui să permită călătoriile în cazul tuturor categoriilor incluse în această listă, nu numai în cazul unora dintre ele.

Orientările privind categoriile enumerate mai jos, precum și dovezile care trebuie furnizate nu sunt exhaustive. Statele membre sunt încurajate să aplice o interpretare largă în ceea ce privește atât sfera de aplicare, cât și dovezile posibile, ținând seama și de faptul că dovezile furnizate ar trebui să le permită autorităților să stabilească o legătură directă cu activitățile pentru care se acordă accesul.

1.Personalul medical, cercetătorii din domeniul sănătății și personalul care se ocupă de îngrijirea persoanelor în vârstă

Sferă de aplicare: această categorie ar trebui să includă persoanele care au o funcție esențială sau îndeplinesc o necesitate esențială, inclusiv personalul medical, cercetătorii din domeniul sănătății și personalul care se ocupă de îngrijirea persoanelor în vârstă, ceea ce include și următoarele persoane:

-personalul medico-sanitar, inclusiv personalul paramedical;

-personalul de îngrijire în serviciile de ocrotire a sănătății, inclusiv persoanele care lucrează în domeniul îngrijirii copiilor, a persoanelor cu handicap și a persoanelor în vârstă;

-cercetătorii științifici în domenii legate de sănătate;

-lucrătorii din industria farmaceutică și cea a dispozitivelor medicale și

-lucrătorii implicați în aprovizionarea cu bunuri, în special pentru lanțul de aprovizionare cu medicamente, materiale medicale, dispozitive medicale și echipamente de protecție individuală, inclusiv în ceea ce privește instalarea și întreținerea acestora.

Dovezile posibile includ: un contract de muncă, o confirmare din partea angajatorului, o invitație din partea gazdei pentru personalul de îngrijire, o autorizație de muncă sau un permis de muncă.

2.Lucrătorii transfrontalieri

Sferă de aplicare: această categorie ar trebui să includă lucrătorii care trebuie să treacă frontiera unui stat membru al UE, dar care se întorc zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână într-o țară terță în care își au reședința și ai căror resortisanți sunt.

Dovezile posibile includ: un contract de muncă, o confirmare din partea angajatorului, o autorizație de muncă sau un permis de muncă.

3.Lucrătorii sezonieri din agricultură

Sferă de aplicare: această categorie ar trebui să includă resortisanții țărilor terțe care își păstrează reședința principală într-o țară terță și care rămân în mod legal și temporar pe teritoriul unui stat membru al UE pentru a desfășura activități agricole sau de acvacultură, în temeiul unui contract de muncă încheiat direct între resortisantul în cauză al unei țări terțe și angajatorul stabilit în respectivul stat membru al UE.

Dovezile posibile includ: un contract de muncă, o confirmare din partea angajatorului, o autorizație de muncă sau un permis de muncă etc.

4.Personalul din sectorul transporturilor

Sferă de aplicare: restricțiile temporare de călătorie nu ar trebui să se aplice personalului din sectorul transporturilor, inclusiv atunci când aceștia călătoresc către sau dinspre vehiculele, aeronavele sau navele lor (pentru a efectua o operațiune de transport sau după încheierea unei astfel de operațiuni). Această categorie ar trebui să fie interpretată în sens larg și ar trebui să cuprindă în special:

-șoferi de autoturisme, de camionete și de motociclete, șoferi de camioane grele și șoferi de autobuze (inclusiv șoferii de autobuze și tramvaie) și șoferi de ambulanțe, inclusiv conducătorii auto care transportă ajutoarele oferite în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii și cei care transportă cetățeni UE repatriați dintr-un alt stat membru la locul lor de origine;

-piloții de linie, echipajul de cabină și personalul de întreținere;

-mecanicii de locomotivă și alte categorii de personal de bord, inspectorii de vagoane, personalul din atelierele de întreținere, precum și personalul administratorilor de infrastructură implicat în gestionarea traficului și alocarea capacităților, precum și

-lucrătorii din navigația maritimă și din navigația interioară, inclusiv comandanții, membrii echipajului și personalul de întreținere, în măsura în care aceștia nu se încadrează în categoria (viii) (personalul navigant maritim).

Dovezile posibile includ: un contract de muncă, o confirmare din partea angajatorului, un document de identitate eliberat de angajator (legitimație), o licență de pilot, un certificat de membru al echipajului, un ordin de transport (în cazul șoferilor independenți), o autorizație de muncă sau un permis de muncă.

5.Diplomații, personalul organizațiilor internaționale și persoanele care sunt invitate de organizațiile internaționale și a căror prezență fizică este necesară pentru buna funcționare a acestor instituții, personalul militar, lucrătorii din domeniul umanitar și personalul de protecție civilă în exercitarea atribuțiilor lor

Sferă de aplicare: această categorie ar trebui să includă titularii pașapoartelor/cărților de identitate diplomatice, oficiale sau de serviciu emise de țări terțe sau de guvernele acestora recunoscute de statele membre, precum și titularii documentelor eliberate de organizațiile internaționale, atunci când se deplasează pentru a-și îndeplini funcțiile.

Dovezile posibile includ: pașapoarte/cărți de identitate diplomatice, oficiale sau de serviciu emise de țări terțe sau de guvernele acestora și recunoscute de statele membre, precum și documente eliberate de organizații internaționale, în special:

-un permis de liberă trecere al Națiunilor Unite, eliberat pentru personalul Națiunilor Unite și al agențiilor subordonate, în temeiul Convenției privind privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, adoptată la New York, la 21 noiembrie 1947, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite;

-un certificat de legitimare eliberat de Secretarul General al Consiliului Europei;

-documente eliberate în virtutea articolului III alineatul (2) din Convenția dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor armate (cărți de identitate militare însoțite de un ordin de misiune, de o foaie de drum, de un ordin de misiune individual sau colectiv) și documente eliberate în cadrul Parteneriatului pentru Pace sau

-un contract de muncă, o confirmare din partea angajatorului, o scrisoare de misiune.

6.Pasagerii în tranzit

Sferă de aplicare: resortisanților țărilor terțe, care dețin un permis de intrare valabil pentru țara de destinație (de exemplu, o viză uniformă), indiferent de cetățenia lor, care trebuie să tranziteze teritoriul UE, ar trebui să li se permită tranzitul ulterior către țara de origine sau țara UE de reședință și să li se permită o durată de tranzit rezonabilă/realistă (ar putea fi necesară o oprire peste noapte). Având în vedere disponibilitatea redusă a zborurilor comerciale directe, „tranzitul ulterior” ar trebui să includă orice mijloc de transport.

Dovezile posibile includ: dovada continuării călătoriei, cum ar fi biletul de transport sau tichetul de îmbarcare.

7.Călătorii care se deplasează din motive familiale imperative

Sferă de aplicare: întrucât nu poate fi stabilită o listă exhaustivă a posibilelor motive familiale imperative, această categorie ar trebui interpretată în sens larg și evaluată în mod individual. În această categorie s-ar putea încadra, printre altele, călătoriile legate de exercitarea drepturilor privind încredințarea unui copil sau a drepturilor de vizitare a unui copil, precum și călătoriile efectuate pentru frecventarea școlii de către un copil, pentru asistența de urgență acordată unui membru al familiei, pentru căsătoria persoanei care călătorește sau a unui membru apropiat al familiei, precum și pentru nașterea sau înmormântarea unui membru al familiei.

Dovezile posibile includ: o mare varietate de documente diferite, de exemplu, copii ale documentelor relevante, cum ar fi: dovada dreptului privind încredințarea copilului, dovada reședinței părintelui care efectuează vizita și a copilului vizitat, publicarea anunțului privind căsătoria și invitația la nuntă, un certificat privind data preconizată a nașterii, un certificat de naștere sau de deces.

8.Personalul navigant maritim

Sferă de aplicare: această categorie ar trebui să includă resortisanții țărilor terțe care dețin un document de identitate pentru personalul navigant maritim, eliberat în conformitate cu Convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 108 (1958) sau nr. 185 (2003) privind actele de identitate pentru personalul navigant, cu Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional (Convenția FAL) și cu legislația națională relevantă, un contract de muncă pentru personalul navigant maritim în conformitate cu Convenția OIM privind munca din domeniul maritim, o confirmare din partea angajatorului sau un certificat pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaționale, astfel cum figurează în anexa la Comunicarea privind culoarele verzi (C/2020/1897). Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, personalul de serviciu și de întreținere din sectorul transportului maritim, în măsura în care nu este deja inclus în categoria (iv) (personalul din sectorul transporturilor).

Dovezile posibile includ: un document de identitate pentru personalul navigant maritim, un contract de muncă pentru personalul navigant maritim, o confirmare din partea angajatorului, un certificat pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaționale, documente care atestă scopul călătoriei, cum ar fi un contract de muncă sau o copie a acestuia.

9.Persoanele care au nevoie de protecție internațională sau care se încadrează la alte motive umanitare

Sferă de aplicare: restricțiile temporare de călătorie nu ar trebui să li se aplice persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau care se încadrează la alte motive umanitare.

Restricțiile temporare de călătorie nu ar trebui să li se aplice nici persoanelor care călătoresc pentru a primi îngrijiri medicale esențiale.

Întrucât resortisanții țărilor terțe ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita protecție internațională la sosirea în UE, nu ar trebui să se solicite nicio dovadă pentru această categorie.

În ceea ce privește îngrijirile medicale esențiale, o declarație în care se confirmă că persoana în cauză are nevoie de îngrijiri medicale esențiale de la un medic înregistrat într-un stat membru, în Norvegia, în Islanda, în Liechtenstein sau în Elveția.

10.Resortisanții țărilor terțe care călătoresc în scopul efectuării de studii

Sferă de aplicare: această excepție este formulată în termeni generali și, prin urmare, nu se referă numai la studenții propriu-ziși, ci la toate persoanele care călătoresc pentru a face studii sau a urma cursuri de formare de orice fel, în cazul în care acest lucru este justificat în mod corespunzător.

Această excepție trebuie să includă studenții care sunt definiți la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2016/801 privind studenții și cercetătorii din UE ca „un resortisant al unei țări terțe care a fost acceptat de o instituție de învățământ superior și admis pe teritoriul unui stat membru pentru a urma ca activitate principală un ciclu de studii la cursuri de zi, care conduce la obținerea unui titlu de calificare în urma absolvirii unei unități de învățământ superior recunoscută de respectivul stat membru, inclusiv diplome, certificate sau titluri de doctor obținute într-o instituție de învățământ superior, care pot cuprinde cursuri pregătitoare prealabile acestei forme de învățământ în conformitate cu dreptul intern sau formarea obligatorie”.

Excepția se poate referi, de asemenea, la resortisanții țărilor terțe care vin în scopul studiilor sau al formării, dar care nu intră sub incidența acestei definiții.

Nu există o durată minimă în ceea ce privește studiile. În special, și pe baza formulării utilizate la acest punct din anexa II, nu există niciun motiv pentru a se solicita ca studiile să se desfășoare pe întreaga durată a unui an universitar sau a unui semestru.

Dovezile posibile includ: dovada înscrierii, o invitație de înscriere, un carnet de student recunoscut sau un certificat pentru participarea la cursuri recunoscut, un certificat de înscriere la o instituție de învățământ în scopul participării la cursuri de formare profesională sau teoretice în cadrul formării de bază și al perfecționării profesionale.

11.Lucrătorii din țări terțe cu înaltă calificare a căror angajare este necesară din perspectivă economică și a căror activitate nu poate fi amânată sau efectuată din străinătate

Sferă de aplicare: această excepție include lucrătorii care sunt resortisanți ai unor țări terțe și care, datorită nivelului ridicat de competențe și expertiză, sunt necesari pentru a contribui la redresarea economică a UE după pandemia de COVID-19. Aceasta poate include persoanele a căror cerere de eliberare a unui permis de muncă în temeiul Directivei 2009/50 privind cartea albastră, al Directivei 2014/66 privind TIC, al Directivei 2016/801 privind cercetătorii sau al unui program național privind migranții calificați a fost aprobată, dar care, până în prezent, nu puteau intra în UE din cauza interdicției de intrare.

Pe baza feedbackului primit de la statele membre, ar trebui incluse următoarele categorii:

·sportivii profesioniști și personalul acestora care participă la concursuri în statele membre (chiar dacă nu sunt angajați);

·interpreții/artiștii profesioniști, inclusiv orice membru al personalului tehnic care îi însoțește;

·jurnaliștii internaționali care trebuie să fie prezenți fizic pentru a raporta știrile curente;

·experții, cercetătorii și oamenii de știință, precum și

·resortisanții țărilor terțe care călătoresc în scopuri profesionale (inclusiv pentru a participa la târguri și expoziții comerciale, teste de acceptare și cursuri de formare internă pentru punerea în funcțiune a unor noi proiecte de investiții economice în UE), în cazul în care călătoria nu poate fi amânată sau activitatea nu poate fi desfășurată din străinătate.

Dovezile posibile includ: un contract de muncă, o autorizație de muncă sau un permis de muncă, o confirmare din partea unui angajator privind necesitatea călătoriei, o invitație din partea unei organizații sportive, o invitație din partea unei firme sau a unei autorități pentru a participa la reuniuni/conferințe sau evenimente legate de comerț, industrie sau servicii, invitații, bilete de intrare, înscrieri sau programe care să ateste, pe cât posibil, denumirea organizației-gazdă și durata șederii sau orice alt document corespunzător care să menționeze scopul călătoriei, contracte de expozant la un târg comercial sau confirmarea admiterii la un târg comercial, o legitimație de presă pentru jurnaliști eliberată de Federația Internațională a Jurnaliștilor etc.

(1)

JO L 208I , 1.7.2020, p. 1.

(2)

Linii directoare privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor neesențiale către UE, facilitarea modalităților de tranzit pentru repatrierea cetățenilor UE și efectele asupra politicii în domeniul vizelor, C(2020)2050.

(3)

Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(4)

A se vedea cauzele C-673/16, Coman; C-129/18, SM.

(5)

COM(2009) 313 final, 2.7.2009.

(6)

Orientările din 2009 pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE, pagina 4.