Bruxelles, 17.3.2020

COM(2020) 82 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea lucrărilor din cadrul programului de asistență pentru dezafectare nucleară din Bulgaria, Slovacia și Lituania în 2019 și în anii anteriori


Atunci când au aderat la UE, Bulgaria, Slovacia și Lituania s-au angajat să închidă trei centrale nucleare construite după un model sovietic mai vechi, înainte de finalul duratei lor de viață prevăzute. UE s-a angajat să ofere asistență financiară în vederea finalizării în condiții de securitate a dezafectării reactoarelor respective. Sprijinul UE pentru perioada 2014-2020 este reglementat de două regulamente ale Consiliului. Acestea stabilesc obiectivele pe baza cărora prezentul raport anual evaluează progresele înregistrate în 2019.

În conformitate cu estimările, în 2019 Bulgaria, Lituania și Slovacia au continuat să înregistreze progrese efective în ceea ce privește dezafectarea centralelor lor nucleare. Informațiile disponibile până în prezent indică faptul că se vor atinge niveluri de securitate mult mai ridicate la aceste amplasamente ca urmare a finanțării UE în cadrul CFM 2014-2020.

Dezafectarea se află într-un stadiu avansat care a depășit cu mult etapa ireversibilă a demolării, iar activitățile de dezmembrare progresează și se apropie de datele de finalizare planificate. Deși apariția anumitor întârzieri în cadrul unor proiecte individuale este inevitabilă, acestea au fost compensate prin reorganizarea planului de activități viitoare, astfel încât datele de finalizare a programelor generale să rămână neschimbate. Costul lucrărilor realizate începând cu 2014 se încadrează în buget.

La Bohunice (Slovacia), dezafectarea urmează să fie finalizată până în 2025. Lucrările de dezmembrare a componentelor mari din clădirea reactorului au început efectiv. Operatorul responsabil pentru dezafectare a întrerupt cele două reactoare cu apă sub presiune existente, a îndepărtat toate cele 12 generatoare de abur - fiecare făcut din 145 de tone de oțel - și le-a transportat în fosta sală a turbinelor în vederea tratării și ambalării. Au fost demarate pregătirile pentru segmentarea componentelor interne ale reactoarelor sub apă în ateliere specializate amenajate în interiorul clădirii reactoarelor.

Data de finalizare a programului de dezafectare a centralei de la Kozlodui (Bulgaria) a fost stabilită ca fiind sfârșitul anului 2030. Întrucât modelul reactoarelor de la Kozlodui și Bohunice este similar, acest lucru oferă o excelentă posibilitate de a face schimb de experiențe, de metode și de instrumente. Acest schimb de cunoștințe reduce riscurile și costurile. De exemplu, în 2019, fezabilitatea decontaminării circuitelor primare de la Kozlodui a fost confirmată pe baza experienței de la Bohunice. A fost apoi pregătită transportarea echipamentului de decontaminare de la amplasamentul din Bohunice la Kozlodui în vederea decontaminării în 2020 a circuitelor primare, și anume elementele cel mai apropiate de miezul nuclear.

La Ignalina (Lituania), modelul reactorului include un miez de grafit de mari dimensiuni. Dezafectarea acestuia reprezintă prima provocare de acest gen și este planificată să dureze până în 2038. Prin urmare, procesul de dezafectare se află într-o etapă timpurie: în prezent, ansamblurile de combustibil uzat sunt depozitate în siguranță într-o nouă instalație prevăzută în acest sens. Se preconizează că operațiunea de transfer va dura până în iulie 2022. Între timp, se fac pregătiri pentru dezasamblarea miezurilor reactorului. Un proces complex de identificare și de evaluare a opțiunilor disponibile (planificat pentru 2022) vizează atenuarea riscurilor aferente.

Finalizarea programelor de dezafectare până la etapa lor finală planificată va necesita finanțare suplimentară. În 2018, Comisia a adoptat propuneri pentru continuarea programelor în perioada 2021-2027. Acestea stabilesc, printre altele, nivelul contribuțiilor naționale, eliminând astfel incertitudinile rămase în ceea ce privește finanțarea necesară.

Puncte principale

1.Introducere

Atunci când au aderat la UE, Bulgaria, Slovacia și Lituania s-au angajat să închidă opt reactoare nucleare înainte de finalul duratei lor de viață prevăzute:

·Bulgaria - centrala nucleară de la Kozlodui (unitățile 1-4);

·Slovacia - centrala nucleară de la Bohunice V1 (2 unități) și

·Lituania - centrala nucleară de la Ignalina (2 unități).

UE s-a angajat să ofere asistență financiară în vederea dezafectării în condiții de securitate a reactoarelor.

Două regulamente ale Consiliului 1 reglementează sprijinul acordat de UE pentru programele de dezafectare în baza cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020. În conformitate cu cerințele de raportare prevăzute la articolul 6 din regulamente, prezentul raport intermediar de activitate analizează rezultatele obținute în 2019 în cadrul programelor de asistență pentru dezafectare nucleară (NDAP) ale UE și constituie baza pentru adoptarea programelor de lucru pentru 2020.

Obiectivul general este de a avansa spre etapa finală a dezafectării, asigurând, totodată, aplicarea celor mai înalte standarde de securitate. Programele nu includ măsurile de atenuare din sectorul energetic care au fost sprijinite în cadrul CFM-urilor anterioare. Implementarea acestor măsuri, începută înainte de 2014, se apropie de final și a făcut obiectul unei evaluări în 2019.

În iunie 2018, Comisia a publicat raportul de evaluare la jumătatea perioadei 2 a NDAP. Raportul a concluzionat că Bulgaria, Lituania și Slovacia au înregistrat progrese efective și eficiente în ceea ce privește dezafectarea centralelor nucleare respective.

Programele sunt clar definite în ceea ce privește domeniul de aplicare, bugetul și planificarea, cu date de finalizare prevăzute care depășesc actuala perioadă de finanțare. Depozitarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive într-un depozit geologic de adâncime nu face obiectul programelor – Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului 3 impune statelor membre să prevadă acest lucru în programele lor naționale de gestionare a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.

În conformitate cu concluziile evaluării la jumătatea perioadei, domeniul de aplicare și bugetul programelor de dezafectare au fost actualizate și au fost stabiliți indicatori de progres mai aprofundați în cadrul unor proceduri detaliate de implementare revizuite.

Pentru următorul CFM (2021-2027), Comisia a adoptat două propuneri 4 pentru sprijinirea în continuare a activităților de dezafectare din Bulgaria, Slovacia și Lituania. În special, finanțarea propusă va permite Bulgariei și Slovaciei să finalizeze dezafectarea reactoarelor în cauză și va oferi sprijin Lituaniei pentru a continua, în condiții de securitate și în mod constant, dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina, care reprezintă un prim proces de acest gen, de o amploare fără precedent, și care implică recuperarea unei cantități mari de grafit radioactiv.

2.Administrarea programului

2.1.Metoda de implementare

Comisia a delegat atribuțiile de implementare a bugetelor programului următoarelor organisme:

·Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – pentru toate programele (începând cu 2001);

·Agenția Centrală de Gestionare a Proiectelor (CPMA) – pentru programul Ignalina (începând cu 2003) și

·Agenția pentru Inovare și Energie din Slovacia (SIEA) – pentru programul Bohunice (începând cu 2016).

Supravegherea acestor organisme de implementare se bazează pe verificări prealabile („evaluarea bazată pe piloni”) care au ca scop să stabilească dacă organismele îndeplinesc cerințele privind gestiunea indirectă. Supravegherea este completată de verificări bazate pe cunoașterea riscurilor, care fie sunt incluse în procesul periodic de monitorizare, fie sunt atribuite unui organism independent.

2.2.Programare și monitorizare anuală

Fiecare stat membru în cauză a desemnat un coordonator de program responsabil cu programarea, coordonarea și monitorizarea națională a programului de dezafectare la nivel național. Coordonatorii programelor au prezentat programele de lucru pentru 2019, cu activități finanțate din bugetul Uniunii și din surse naționale ori din alte surse. Comisia (DG ENER) a publicat pe site-ul său web decizia de finanțare și programele de lucru adoptate de Comisie.

În fiecare stat membru, există un comitet de monitorizare care este coprezidat de un reprezentant al Comisiei și de coordonatorul de program. Rolul comitetului a fost consolidat în cadrul procedurilor detaliate de implementare revizuite adoptate în 2019.

Organismele de implementare monitorizează zilnic implementarea proiectului. În plus, serviciile Comisiei urmăresc îndeaproape această activitate prin evaluări administrative și prin controale la fața locului efectuate de două ori pe an.

Pentru a sprijini procesul de monitorizare, Comisia folosește indicatori de performanță, inclusiv pe cei definiți în sistemul de gestionare a valorii dobândite (EVM) 5 . Prin urmărirea progreselor înregistrate în raport cu valoarea de bază pentru măsurarea performanței, EVM este utilizată pentru a monitoriza progresul programului și costurile asociate. Pe baza indicatorilor se pot declanșa acțiuni în timp util pentru a diminua impactul abaterilor de la valoarea de bază.

2.3.Controale, audituri și evaluări

Serviciul de audit intern

În noiembrie 2019, serviciul de audit intern al Comisiei și-a finalizat auditul privind punerea în aplicare a strategiei de control a Comisiei (DG ENER) pentru organismele care implementează NDAP. Serviciul de audit intern a concluzionat că strategia este implementată în mod eficace, oferind astfel o asigurare rezonabilă generală în ceea ce privește implementarea eficace a lucrărilor de dezafectare finanțate prin programe.

Evaluarea SIEA (programul Bohunice)

În 2019, în calitate de organism de implementare a programului Bohunice, SIEA a finalizat cu succes o evaluare bazată pe piloni, cu sprijinul unui organism de audit independent. Evaluarea a vizat sistemul de control intern, sistemul contabil, auditul extern independent, granturile și normele și procedurile de achiziții publice ale SIEA.

Evaluarea ex post a proiectelor din sectorul energetic

În 2019, Comisia a finalizat o evaluare ex post de măsurare a rezultatelor și a impactului, a eficacității, a eficienței și a valorii adăugate europene a proiectelor din domeniul energiei finanțate prin intermediul programelor de asistență în perioada 2007-2013. Evaluarea a fost, în general, pozitivă. Concluziile sale sunt prezentate mai detaliat în secțiunea 4.4.

Măsurile de combatere a fraudei

În perioada 2005-2009, atribuirea unui contract de instalare a unui echipament de desulfurare a gazelor de ardere în Elektrenai (LT) a fost afectat de practici frauduloase. În noiembrie 2019, după o investigație de lungă durată desfășurată în cooperare cu Oficiul de Combatere a Fraudelor Grave (Serious Fraud Office) din Regatul Unit și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă, BERD a exclus GE Power Sweden AB timp de șase ani (cea mai lungă excludere pe care a aplicat-o vreodată). Decizia este definitivă și prevede că GE Power Sweden nu este eligibilă pentru finanțare din partea majorității instituțiilor financiare internaționale până în noiembrie 2025.

3.Execuție bugetară și cofinanțare

Cofinanțarea încurajează asumarea responsabilității de către statele membre și creează un stimulent pentru eficiența din punctul de vedere al costurilor. Toate cele trei state membre au alocat fonduri dedicate care asigură o parte din finanțare. Alte resurse naționale provin în principal din bugetele naționale.

În Lituania, fondurile strânse anterior pentru dezafectare și pentru gestionarea deșeurilor s-au epuizat, iar organizația care le-a gestionat a fost lichidată în 2019. Guvernul lituanian și-a asumat angajamentul să ofere în viitor finanțare până la finalizarea programului. Acest angajament este luat în considerare în Tabelul   1 .

Contribuțiile UE la fondurile gestionate de BERD sunt majorate cu 2‑4 % datorită contribuțiilor din partea altor finanțatori internaționali și datorită dobânzilor la creditele de prefinanțare. În tabelele prezentate în continuare sunt incluse aceste sume suplimentare.

Tabelul 1:    Fonduri (plăți plus alocări plus propuneri)
(milioane EUR)

Stat membru

UE
2001-2020

Propuneri CE
2021-2027

Total

Buget la data finalizării

Kozlodui

458

800

63

1 321

1 358

Bohunice

476

671

55

1 202

1 238

Ignalina

478

1 568

552

2 596

3 377

Sursă: Rapoarte de monitorizare, programe anuale de lucru, BERD, CPMA, SIEA.

În prezent, temeiul juridic pentru sprijinul financiar din partea UE nu prevede un nivel specific al contribuțiilor naționale. Propunerile Comisiei de regulamente ale Consiliului de continuare a asistenței pentru dezafectare în cadrul CFM 2021-2027 stabilesc valoarea contribuției multianuale a Uniunii și introduc contribuții naționale minime: 50 % pentru Bulgaria și Slovacia, 20 % pentru Lituania. Regulamentele Consiliului trebuie încă să fie agreate de Consiliu, sub rezerva acordului Consiliului European cu privire la CFM pentru perioada 2021-2027.

Tabelul 2:    Plăți către beneficiarii finali, 30 iunie 2019    
(milioane EUR)

Resurse naționale

UE

Total

Kozlodui

296 (40 %)

440 (60 %)

736

Bohunice

208 (39 %)

322 (61 %)

530

Ignalina

175 (15 %)

1 006 (85 %)

1 181

Sursă: Rapoarte de monitorizare, BERD, CPMA.

4.Progrese și performanță

Comisia evaluează progresele și performanța în raport cu obiectivele stabilite în regulamentele Consiliului de instituire a programelor. Țintele și calendarele detaliate prevăzute în procedurile de implementare și în sistemul EVM vin în sprijinul monitorizării.

Până în prezent, progresele înregistrate în raport cu obiectivele sunt în general satisfăcătoare, iar costurile lucrărilor au fost cele prevăzute. Evoluția critică a programelor este monitorizată cu deosebită atenție și, atunci când sunt identificate riscuri, sunt propuse măsuri de atenuare, astfel încât, în acest moment, datele de finalizare respectă în continuare planificarea. După evaluarea la jumătatea perioadei, calendarul activităților a fost revizuit pentru a recalibra monitorizarea progreselor și a performanței.

4.1.Bulgaria – programul Kozlodui

Unitățile 1-4 ale centralei de la Kozlodui sunt reactoare de tip VVER 6 440/230: unitățile 1 și 2 au fost oprite în 2002, iar unitățile 3 și 4 în 2006.

Sub supravegherea administrativă a Ministerului Energiei, Întreprinderea de Stat pentru Deșeuri Radioactive din Bulgaria (SERAW) este operatorul responsabil cu dezafectarea unităților 1-4 de la Kozlodui și cu construcția și exploatarea centrului național de depozitare a deșeurilor radioactive. Misiunea sa constă în gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive pe teritoriul Bulgariei.

Programul Kozlodui a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește dezmembrarea în clădirile auxiliare; de exemplu, dezmembrarea echipamentelor din sala turbinelor a fost finalizată în august 2019, cu un an mai devreme decât era prevăzut ( Figura 1 ).

Figura 1:    Înainte și după dezmembrarea echipamentelor din sala turbinelor
fotografie SERAW

Instalația de topire pe bază de tehnologie cu arc de plasmă, prima instalație de acest tip pentru reducerea volumetrică de mare performanță a deșeurilor radioactive, a fost pusă în funcțiune în noiembrie 2018 (data prevăzută: martie 2018) și a continuat să funcționeze cu sprijinul furnizorului sistemului până la finalul anului 2019. În prezent, instalația se află în exploatare industrială, iar evaluarea tehnică și financiară a primei campanii operaționale va fi finalizată în 2020.

Întrucât modelul reactoarelor Bohunice și Kozlodui este similar, acest lucru oferă o excelentă posibilitate de a face schimb de experiențe, de metode și de instrumente. Acest schimb de cunoștințe reduce riscurile și costurile. De exemplu, în 2019, fezabilitatea decontaminării circuitelor primare de la Kozlodui a fost confirmată pe baza experienței din Bohunice. A fost apoi pregătită transportarea la Kozlodui a echipamentelor de decontaminare utilizate la Bohunice, în vederea decontaminării circuitelor primare în 2020 (data de finalizare prevăzută: octombrie 2022).

În ultimii ani, autorizațiile de construcție a depozitului de suprafață pentru deșeuri slab active (centrul național de depozitare a deșeurilor) au fost contestate în mod repetat. În 2019, cei cinci membri ai Curții Administrative Supreme au luat o decizie finală prin care confirmă valabilitatea deciziei luate în urma evaluării impactului asupra mediului.

Lucrările de construcție nu implică niciun risc de radiații sau de securitate nucleară și au continuat conform planificării ( Figura 2 ). Cu toate acestea, la 16 decembrie 2019, pe șantierul de construcție s-a produs un accident soldat cu deces. Activitățile de construcție sunt suspendate până la finalizarea anchetei privind cauzele accidentului și până la implementarea tuturor măsurilor necesare pentru a reîncepe lucrările în cele mai bune condiții de sănătate și de securitate.

Figura 2:    Construcția Centrului național de depozitare a deșeurilor radioactive
fotografie SERAW

În raport cu valoarea de bază actualizată pentru măsurarea performanței, data de finalizare a programului rămâne sfârșitul anului 2030. Figura 3 arată volumul de muncă efectuat (valoarea dobândită) în raport cu planul (valoarea de bază). În 2018, bugetul la data finalizării (inclusiv cheltuielile neprevăzute) a fost revizuit la 1 358 de milioane EUR. Aceasta reprezintă o majorare cu 23 % a valorii estimate în 2014, iar Bulgaria și-a majorat contribuția în consecință.

Figura 3:    Kozlodui – progrese și performanță

4.2.Slovacia – programul Bohunice

Centrala nucleară de la Bohunice V1 este compusă din două reactoare de tip VVER 440/230. Unitatea 1 a fost oprită în 2006, iar unitatea 2 în 2008.

Sub supravegherea administrativă a Ministerului Economiei, Jadrová a vyraďovacia spoločnosť (JAVYS) este operatorul responsabil cu dezafectarea centralei nucleare de la Bohunice V1. Misiunea sa constă în dezafectarea în condiții de securitate a instalațiilor nucleare, precum și gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive pe teritoriul Slovaciei.

Programul de dezafectare de la Bohunice este cel mai avansat dintre toate cele trei programe finanțate din fonduri UE și va reprezenta probabil prima dezafectare completă unui reactor de tip VVER.

Programul a înregistrat progrese semnificative în 2019. După finalizarea dezmembrării echipamentelor din sala turbinelor și din clădirile auxiliare, inclusiv demolarea celor patru turnuri de răcire ( Figura 4 ), au fost demarate efectiv lucrările de dezmembrare a componentelor mari din clădirea reactorului.

Figura 4:    Înainte și după dezmembrarea echipamentelor din sala turbinelor
Înainte și după demolarea turnurilor de răcire
   
fotografie JAVYS

Până în iulie 2019, toate cele 12 generatoare de abur, fiecare făcut din 145 de tone de oțel, au fost scoase din clădirea reactorului și transportate în fosta sală a turbinelor ( Figura 5 ), unde s-a finalizat construcția atelierului de tăiere uscată și a fost instalat echipamentul de tăiere pentru dezasamblarea generatoarelor. În a doua jumătate a anului 2019 (data de finalizare prevăzută: a doua jumătate a anului 2019), instalațiile de presurizare au fost tăiate și a început construcția a două ateliere de tăiere umedă în care vor fi tăiate cu jet de apă componentele interne ale reactorului.

Figura 5:    Atelierul și depozitarea generatoarelor de abur în fosta sală a turbinelor
fotografie JAVYS

În 2018, 97,5 % din deșeurile gestionate la Bohunice erau reciclabile, 1,7 % erau nereciclabile, iar 0,8 % erau radioactive. În 2019, la depozitul Mochovce a fost extinsă cu aproximativ 30 % capacitatea de depozitare a deșeurilor slab active, reprezentând peste 90 % din volumul total de deșeuri radioactive.

În raport cu valoarea de bază actualizată pentru măsurarea performanței, data de finalizare a programului rămâne sfârșitul anului 2025. Figura 6 arată volumul de muncă efectuat (valoarea dobândită) în raport cu planul (valoarea de bază). Bugetul la data finalizării (inclusiv cheltuielile neprevăzute) a fost actualizat în 2018 la 1 238 de milioane EUR, cu aproximativ 1 % mai puțin decât estimarea din 2014. Noua valoare estimată este sprijinită de un plan de ultimă generație pentru riscuri și situații neprevăzute, care asigură un nivel ridicat de încredere.

Figura 6:    Bohunice – progrese și performanță

4.3.Lituania – programul Ignalina

Centrala nucleară de la Ignalina este compusă din două reactoare de tip RBMK 7 1500. Unitatea 1 a fost oprită în 2004, iar unitatea 2 în 2009.

Sub supravegherea administrativă a Ministerului Energiei, întreprinderea de stat Centrala Nucleară Ignalina (INPP) este operatorul responsabil cu instalațiile aflate în proces de dezafectare și, începând din 2019, cu instalațiile de depozitare a deșeurilor.

Eliminarea ansamblurilor de combustibil uzat din clădirile reactoarelor (unitățile 1 și 2) a fost reluată în septembrie 2016. În prezent, ambele reactoare sunt complet descărcate. Cantitatea rămasă de combustibil uzat este transferată din bazine în containere de depozitare și, în cele din urmă, către centrul de depozitare intermediară a combustibilului uzat. Până la sfârșitul anului 2019, peste 75 % (obiectiv: 69 %) din ansamblurile de combustibil uzat au fost depozitate în siguranță în acest nou centru specific. Se preconizează că această operațiune va continua până în iulie 2022.

Între timp, INPP a început pregătirile pentru manipularea elementelor combustibile puternic deteriorate și pentru curățarea, golirea și decontaminarea bazinelor de combustibil uzat.

Figura 7:    Containere pentru ansamblurile de combustibil uzat depozitate în centrul de depozitare intermediară    
fotografie INPP

Înainte (septembrie 2016)

După (septembrie 2019)

Întrucât cantitatea de materiale dezmembrate din sala turbinelor cântărește 50 000 de tone (obiectiv: 40 658 de tone), eliminarea și decontaminarea echipamentelor se apropie acum de final. Clădirea este utilizată ca spațiu de depozitare temporară pentru materialele care trebuie eliminate înainte de încetarea controlului reglementar și pentru deșeurile radioactive slab active, înainte de a putea fi transferate către un centru de depozitare finală.

Dezmembrarea reactoarelor de la Ignalina este o provocare fără precedent: până acum nu a mai fost dezmembrat niciodată un reactor nuclear de mari dimensiuni cu miez din grafit. În prima etapă (2020-2027), INPP va îndepărta toate echipamentele din apropierea și de deasupra axului reactorului. Eliminarea ulterioară a grafitului din axul reactorului este pregătită cu ajutorul unui studiu de analiză a opțiunilor 8 și prin intermediul unei proiectări în detaliu a soluției preferate, precum și al unui centru pentru depozitarea temporară a deșeurilor de grafit iradiat.

Construcția centrului de depozitare a deșeurilor foarte slab active a fost finalizată, iar prima campanie de încărcare este programată pentru a doua jumătate a anului 2020. Lansarea procedurii de achiziții pentru construirea depozitului de suprafață pentru deșeuri slab active a fost planificată pentru luna ianuarie 2020, dar a fost amânată din cauză că proiectantul trebuie să aprobe revizuirile tehnice efectuate pentru respectarea cerințelor privind achizițiile publice. Datorită celor două centre menționate, INPP va dispune de toate instrumentele de care are nevoie pentru gestionarea, depozitarea și eliminarea deșeurilor radioactive în cadrul planului de dezafectare.

Figura 8:    Noi centre de gestionare, depozitare și eliminare a deșeurilor radioactive

În raport cu valoarea de bază actualizată pentru măsurarea performanței, data de finalizare a programului rămâne anul 2038. Figura 9 arată volumul de muncă efectuat (valoarea dobândită) în raport cu planul (valoarea de bază). Bugetul la data finalizării (inclusiv cheltuielile neprevăzute) rămâne nemodificat, la 3 377 de milioane EUR.

Figura 9:    Ignalina – progrese și performanță

4.4.Proiecte din sectorul energetic

Până în 2013, programele de asistență au alocat fonduri proiectelor din sectorul energetic, în conformitate cu tratatele de aderare și cu politicile energetice naționale ale statelor membre în cauză. Evaluarea impactului elaborată înainte de actualele programe (2014-2020) a concluzionat că aceste măsuri își vor atinge obiectivele cu ajutorul finanțării existente, iar ulterior ar trebui să fie întrerupte. Prin urmare, programul actual se limitează la implementarea planurilor de dezafectare, astfel încât resursele și structurile de guvernanță să se concentreze asupra acestuia.

În 2019, Comisia a finalizat o evaluare ex post a proiectelor din sectorul energetic, finanțate în perioada 2007-2013. O sumă de 947 de milioane EUR a fost alocată pentru a sprijini 58 de proiecte care vizează următoarele obiective:

·îmbunătățirea mediului (inclusiv eficiența energetică);

·modernizarea producției convenționale de energie;

·restructurarea și modernizarea transportului și a distribuției de energie electrică;

·nivelul sporit de securitate a aprovizionării și

·creșterea consumului de energie din surse regenerabile (doar Bulgaria).

Rata de cofinanțare a UE a fost în medie de 50,4 %, cu variații în funcție de raportul dintre proiect și închiderea timpurie a centralelor nucleare, de tipul de proiect și statutul public sau privat al titularului grantului. Bulgaria a beneficiat de cea mai mare sumă din bugetul angajat (401 milioane EUR) și a avut cel mai mare număr de proiecte (38). Lituania și Slovacia au avut mai puține proiecte, dar suma alocată pe proiect a fost în medie mai mare (Lituania: 364 de milioane EUR pentru 15 proiecte; Slovacia: 182 de milioane EUR pentru cinci proiecte).

Proiectele energetice din Bulgaria au vizat întregul lanț valoric, cu un accent mai puternic pe componentele din aval (rețele și consum). În Lituania, accentul a fost pus, în principal, în amonte (pe producție), în special pentru îmbunătățirea și modernizarea celei mai mari centrale electrice convenționale din țară pentru a înlocui capacitatea și, parțial, pentru a respecta cerințele europene în materie de mediu referitoare la emisiile centralelor electrice. În Slovacia, cea mai mare parte a resurselor a fost alocată rețelelor, în special pentru transport, în scopul sporirii gradului de securitate a aprovizionării.

Figura 10:    Numărul de proiecte din domeniul energiei finanțate în funcție de poziția în lanțul valoric, pe țară

Până la sfârșitul anului 2019, au fost finalizate în total 40 de proiecte din sectorul energetic, reprezentând 75 % din fondurile alocate. Ultimele 18 proiecte urmează să fie finalizate în 2020.

Studiul a concluzionat că acțiunile întreprinse în cadrul programului derulat în cele trei țări au fost deopotrivă utile și prompte, întrucât niciun alt program nu a putut fi corelat cu domeniul de aplicare și cu numărul de proiecte vizate. Programul a sprijinit în mod eficace măsurile de atenuare de-a lungul lanțului valoric energetic, în funcție de nevoile naționale. El a contribuit la construirea și la modernizarea rețelelor energetice, prin facilitarea conexiunilor și diversificarea mixului energetic. În ceea ce privește consumul, programul a contribuit la renovarea a sute de clădiri publice și private și a mii de gospodării, la modernizarea rețelelor de termoficare, la creșterea eficienței energetice în sectorul industrial și la modernizarea iluminatului stradal în 35 de orașe.

Pe termen lung, programul va fi contribuit la:

üsporirea gradului de securitate a aprovizionării ca urmare a diminuării capacității nucleare;

üasigurarea distribuirii fiabile a energiei electrice;

üpromovarea integrării pe piața europeană a energiei;

ücreșterea diversificării aprovizionării cu energie și

üîmbunătățirea intensității energetice.

Programul a avut alte efecte indirecte, cum ar fi creșterea fiabilității aprovizionării cu energie electrică, atenuarea creșterii prețurilor la energie, reducerea intensității energetice și creșterea gradului de competitivitate a întreprinderilor locale. De asemenea, a contribuit la dezvoltarea capacității în cele trei țări, prin atragerea unor investiții, inclusiv din surse private.

5.Împărtășirea cunoștințelor

Împărtășirea cunoștințelor se realizează la o scară tot mai largă. În martie 2019, la Bohunice, a avut loc al patrulea seminar trilateral de împărtășire a cunoștințelor. La seminar au participat operatorii responsabili pentru dezafectare (JAVYS, SERAW și INPP) și reprezentanți ai Centrului Comun de Cercetare și ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Pe măsură ce programul de asistență pentru dezafectare nucleară avansează, împărtășirea cunoștințelor și sinergiile se concretizează tot mai mult, ceea ce duce la economii de timp și de costuri în cadrul proiectelor de dezafectare. În 2019, principalele domenii în care se împărtășesc cunoștințe sunt decontaminarea circuitelor primare și incinerarea deșeurilor radioactive, prin intermediul mai multor echipamente convenționale sau al instalațiilor de topire pe bază de tehnologie cu arc de plasmă de ultimă generație (a se vedea secțiunea 4.1).

În propunerile sale de noi regulamente, Comisia a introdus cerința ca experiența și învățămintele câștigate în urma implementării programelor să fie împărtășite la nivelul întregii UE.

6.Concluzii

În conformitate cu estimările, în 2019 Bulgaria, Lituania și Slovacia au continuat să înregistreze progrese efective în ceea ce privește dezafectarea centralelor lor nucleare. Informațiile disponibile până în prezent indică faptul că se vor atinge niveluri de securitate mult mai ridicate la aceste amplasamente ca urmare a finanțării UE în cadrul CFM 2014-2020.

Sistemul de guvernanță a fost actualizat și și-a dovedit de-a lungul timpului capacitatea de a face față provocărilor și întârzierilor generate de complexitatea programelor. Împărtășirea cunoștințelor între beneficiari a avut un impact pozitiv asupra programelor și a contribuit la cele mai recente succese. Comisia a valorificat acest lucru pentru a dezvolta sinergii concrete, de exemplu decontaminarea circuitelor primare de la Kozlodui în 2020 va fi sprijinită de cunoștințele dobândite de JAVYS și va utiliza echipamentele achiziționate în cadrul programului Bohunice.

Nu este necesară finanțare suplimentară pentru realizarea obiectivelor stabilite în regulamentele în vigoare ale Consiliului. Finalizarea programelor de dezafectare până la etapa finală planificată va necesita finanțare suplimentară în perioada 2021-2027, pentru care Comisia a propus noi regulamente4. Aceste propuneri stabilesc, de asemenea, nivelul contribuțiilor naționale, eliminând astfel incertitudinile rămase în ceea ce privește finanțarea necesară.

Perspectivele pentru 2020 promit noi evoluții majore:

Bulgaria

Øconstrucția Centrului național de depozitare a deșeurilor radioactive trebuie să înregistreze progrese constante;

Øinstalația de topire pe bază de tehnologie cu arc de plasmă trebuie să fie pusă în funcțiune în întregime și să se obțină astfel cunoștințe relevante și

Øva fi necesar să se înregistreze progrese în ceea ce privește gestionarea deșeurilor vechi, precum și activitățile de decontaminare și de dezmembrare din clădirea reactorului;

Slovacia

Øse preconizează înregistrarea unor progrese constante în ceea ce privește dezmembrarea componentelor mari din clădirea reactorului, inclusiv a vaselor reactorului, care să conducă la ultima etapă a dezafectării;

Lituania

Øtransferul containerelor de combustibil uzat la centrul de depozitare va continua fără probleme;

Øcentrul de depozitare a deșeurilor foarte slab active va fi utilizat pentru prima dată;

Øva fi demarată construcția centrului de depozitare a deșeurilor slab active și

Øpregătirile pentru dezmembrarea miezului de grafit iradiat se vor transforma în acțiuni concrete cu sprijin din partea experților.

Pentru cele trei programe, Comisia va efectua un studiu privind sistemele EVM existente, în scopul identificării celor mai bune practici și metode posibile de îmbunătățire continuă.

(1)    Regulamentul (Euratom) nr. 1368/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind sprijinul din partea Uniunii acordat programelor de asistență pentru dezafectare nucleară din Bulgaria și Slovacia, și de abrogare a Regulamentelor (Euratom) nr. 549/2007 și (Euratom) nr. 647/2010 (JO L 346, 20.12.2013, p. 1; rectificare în JO L 8, 11.1.2014, p. 31);    
Regulamentul (Euratom) nr. 1369/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind sprijinul din partea Uniunii acordat programelor de asistență pentru dezafectare nucleară din Lituania și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1990/2006 (JO L 346, 20.12.2013, p. 7; rectificări în JO L 8, 11.1.2014, p. 30 și JO L 121, 24.4.2014, p. 59).
(2)    COM(2018) 468.
(3)    Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48).
(4)    COM(2018) 466 și COM(2018) 467.
(5)    ISO 21508:2018 Earned value management in project and programme management (Gestionarea valorii dobândite în cadrul managementului proiectelor și programelor).
(6)    Вводо-водяной энергетический реактор / vodo-vodyanoi energetichesky reaktor (VVER – reactor energetic răcit și moderat cu apă) format dintr-un ansamblu de reactoare cu apă sub presiune.
(7)    Реактор Большой Мощности Канальный / reaktor bolshoy moshchnosti kanalnyy (RBMK – reactor de putere cu tuburi de presiune) este o clasă de reactoare nucleare moderate cu grafit (de tipul celor instalate la Cernobîl).
(8)    Analiza opțiunilor reprezintă un proces iterativ constând în identificarea, evaluarea și definirea opțiunilor.