Bruxelles, 19.2.2020

COM(2020) 67 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Conturarea viitorului digital al Europei


Conturarea viitorului digital al Europei

1.Introducere

Tehnologiile digitale ne schimbă în mod profund viața de zi cu zi, modul în care lucrăm și facem afaceri, în care călătorim, comunicăm și ne raportăm unii la alții. Comunicarea digitală, interacțiunile pe platformele sociale, comerțul electronic și întreprinderile digitale transformă în mod constant lumea în care trăim. Toate acestea generează un volum tot mai mare de date, care, dacă sunt puse în comun și utilizate, pot conduce la modalități și niveluri complet noi de creare de valoare. Transformarea este una fundamentală, la fel ca și cea provocată de revoluția industrială.

În Orientările sale politice, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea ca Europa să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și o nouă lume digitală. Această dublă provocare de a asigura o transformare digitală care să fie în același timp ecologică trebuie abordată simultan. După cum s-a menționat în Pactul ecologic european, se impune o schimbare imediată a direcției către soluții mai durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, circulare și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei. Pentru aceasta, fiecare cetățean, fiecare angajat, fiecare om de afaceri, indiferent de locul în care se află, trebuie să aibă o șansă echitabilă de a profita de avantajele societății noastre caracterizate de un nivel tot mai mare de digitalizare.

Soluțiile digitale, cum ar fi sistemele de comunicații, inteligența artificială sau tehnologiile cuantice, ne pot îmbogăți viața în numeroase feluri. Însă beneficiile generate de tehnologiile digitale nu sunt lipsite de riscuri și costuri. Cetățenii nu se mai simt stăpâni pe ceea ce se întâmplă cu datele lor cu caracter personal și sunt tot mai debordați de solicitări artificiale ale atenției lor. Activitățile cibernetice răuvoitoare ne pot amenința bunăstarea personală sau pot perturba infrastructurile noastre critice și interesele noastre de securitate mai largi.

Această transformare societală de fond impune o reflecție profundă, la toate nivelurile societății, cu privire la modul în care Europa poate face cel mai bine față acestor riscuri și provocări, acum și în viitor. Va fi nevoie de un efort uriaș, dar Europa are, fără îndoială, mijloacele de a transforma în realitate acest viitor digital mai bun pentru toți.

2.Viziunea și obiectivele noastre

Comisia își dorește o societate europeană sprijinită de soluții digitale care să fie puternic ancorate în valorile noastre comune și care să ne îmbogățească tuturor viața: cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a se dezvolta la nivel personal, de a face alegeri liber și în condiții de siguranță, de a se implica în societate, indiferent de vârstă, gen sau experiență profesională. Întreprinderile au nevoie de un cadru care să le permită să se lanseze, să se extindă, să pună în comun și să utilizeze date, să inoveze și să concureze sau să coopereze în condiții echitabile. Iar Europa trebuie să aibă posibilitatea de a alege și de a continua transformarea digitală în propriul său mod.

Suveranitatea tehnologică europeană începe cu asigurarea integrității și a rezilienței infrastructurii noastre de date, a rețelelor și a comunicațiilor noastre. În acest scop, trebuie create condițiile adecvate pentru ca Europa să își dezvolte și să își desfășoare propriile capacități cheie, fapt care ar reduce dependența noastră de alte părți ale globului pentru tehnologiile cele mai importante. Aceste capacități vor consolida capacitatea Europei de a-și defini propriile norme și valori în era digitală. Suveranitatea tehnologică europeană nu se definește prin raportare la alții, ci prin concentrarea pe nevoile europenilor și pe modelul social european. UE va rămâne deschisă tuturor celor care doresc să adere la normele europene și să respecte standardele europene, indiferent de locul în care își au sediul.

Cetățenilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a lua decizii mai bune pe baza unor observații rezultate din date fără caracter personal, date care ar trebui să fie puse la dispoziția tuturor entităților, indiferent dacă sunt publice sau private, de mici sau mari dimensiuni, dacă sunt întreprinderi nou-înființate sau societăți-gigant. Astfel, societatea va putea valorifica la maximum avantajele generate de inovare și concurență și toată lumea va beneficia de pe urma dividendelor digitale. Această Europă digitală ar trebui să reflecte cele mai valoroase atuuri ale Europei: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea.

În următorii cinci ani, Comisia se va axa pe trei obiective-cheie, pentru a se asigura că soluțiile digitale ajută Europa să își continue propriul drum către o transformare digitală care să funcționeze în beneficiul cetățenilor, cu respectarea valorilor noastre. Astfel, Europa se va plasa în rolul de inițiator de tendințe în dezbaterea la nivel mondial.

·O tehnologie în serviciul cetățenilor: dezvoltarea, implementarea și adoptarea de tehnologii care produc o schimbare reală în viața de zi cu zi a oamenilor; o economie puternică și competitivă, care controlează și modelează tehnologia într-un mod care să respecte valorile europene.

·O economie echitabilă și competitivă: o piață unică fără piedici, în care întreprinderile de toate dimensiunile și din toate sectoarele pot concura în condiții de egalitate și pot dezvolta, comercializa și utiliza tehnologii, produse și servicii digitale la o scară care să le stimuleze productivitatea și competitivitatea la nivel mondial și în care consumatorii pot avea încredere că li se respectă drepturile.

·O societate deschisă, democratică și durabilă: un mediu de încredere în care cetățenii sunt stăpâni pe modul în care acționează și interacționează, precum și pe datele pe care le furnizează, atât online, cât și offline; o cale europeană către transformarea digitală care să consolideze valorile noastre democratice, să respecte drepturile noastre fundamentale și să contribuie la o economie durabilă, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a influența cu adevărat modul în care soluțiile digitale sunt dezvoltate și utilizate la scară mondială, Europa trebuie să fie un actor digital puternic, independent și voluntar, de sine stătător. În acest scop, este necesar un cadru clar care să promoveze interacțiuni de încredere, facilitate de mijloacele digitale, în cadrul întregii societăți, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Dacă nu se pune accentul pe credibilitate, procesul vital de transformare digitală nu are sorți de izbândă.

Crearea unei Europe pregătite pentru era digitală este un puzzle complex, cu multe piese interconectate, iar ca la orice puzzle, imaginea de ansamblu nu este vizibilă decât dacă toate piesele sunt reunite. Următoarele secțiuni vor descrie modul în care Comisia intenționează să completeze acest puzzle și să își transforme viziunea în realitate.

A.O tehnologie în serviciul cetățenilor

Europa are o istorie îndelungată și de succes în ceea ce privește tehnologia și creativitatea. Europa este cea mai puternică atunci când UE și statele membre acționează împreună și își reunesc forțele, când sunt implicate deopotrivă regiunile și municipalitățile, mediul academic, societatea civilă, instituțiile financiare, întreprinderile și întreprinderile sociale. Europa trebuie să își pună în comun resursele pentru a investi în cercetare și inovare, trebuie să asigure schimbul de experiențe între țări și cooperarea dintre acestea. Acordurile recente de colaborare în domenii cum ar fi supercalculul și microelectronica au demonstrat că această abordare poate fi extrem de eficace. Vor urma inițiative similare cu privire la domenii-cheie ale următorului val de tehnologii inovatoare. În acest sens, la fel de vitală este promovarea transformării digitale a administrațiilor publice în întreaga Europă.

Europa trebuie să investească mai mult în capacități strategice care să ne permită să dezvoltăm și să utilizăm soluții digitale la scară largă; de asemenea, trebuie să depună eforturi pentru a asigura interoperabilitatea în cadrul infrastructurilor digitale esențiale, cum ar fi rețelele extinse 5G (și viitoarele rețele 6G) și „deep-tech” 1 .Să luăm un exemplu: conectivitatea este elementul fundamental al transformării digitale. Grație conectivității datele pot circula, persoanele pot colabora oriunde s-ar afla, mai multe obiecte pot fi conectate la internet, ceea ce transformă procesele de fabricație, mobilitatea și lanțurile logistice. Conectivitatea la nivel de gigabit 2 , bazată pe infrastructuri securizate de fibră optică și 5G, este vitală dacă dorim să valorificăm potențialul de creștere digitală al Europei. În acest scop, sunt necesare investiții corespunzătoare la nivelul UE, la nivel național și regional, pentru a atinge obiectivele UE în materie de conectivitate pentru 2025 3 .

Noul cadru financiar multianual al UE va contribui la realizarea acestor obiective. Scopul este de a obține o capacitate strategică mai mare și de mai bună calitate în domeniile în care acest lucru este cu adevărat important, prin programe de finanțare specifice 4 și prin utilizarea garanției InvestEU și a fondurilor structurale și de dezvoltare rurală 5 . Această finanțare publică trebuie utilizată pentru a stimula investițiile private, deoarece doar împreună putem elimina lacunele în materie de investiții. Uniunea piețelor de capital va facilita accesul întreprinderilor inovatoare și de înaltă tehnologie la finanțarea bazată pe piață în întreaga UE. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că există o gamă largă de fonduri private și publice disponibile pentru finanțarea inovării digitale.

Europa trebuie să investească în conectivitate, „deep-tech” și capitalul uman, precum și în infrastructuri inteligente pentru energie și transporturi. Numai pentru infrastructura și rețelele digitale, UE înregistrează un deficit de investiții de 65 de miliarde EUR pe an 6 . Punerea în aplicare a reformelor și intensificarea investițiilor în cercetare și dezvoltare și în implementarea tehnologică ar putea genera o creștere suplimentară cumulată a PIB-ului de 14 % până în 2030. O acțiune rapidă (de exemplu, prin accelerarea investițiilor și adoptarea de măsuri până în 2022, nu până în 2025) ar permite o creștere suplimentară de 3,2 % a PIB-ului și o rată pozitivă de creștere a locurilor de muncă până în 2030 7 . Acesta este un impuls socioeconomic pe care Europa nu își poate permite să îl rateze.

Cu toate acestea, investițiile în inovare reprezintă doar o fațetă a acestei chestiuni. Adevărata transformare digitală trebuie să fie inițiată de cetățenii și întreprinderile din Europa, care trebuie să aibă încredere că aplicațiile și produsele lor sunt sigure. Cu cât suntem mai interconectați, cu atât suntem mai vulnerabili la activități cibernetice răuvoitoare. Pentru a face față acestei amenințări crescânde, trebuie să colaborăm în fiecare etapă: să instituim norme coerente pentru societăți și mecanisme mai solide pentru schimbul proactiv de informații, să asigurăm cooperarea operațională între statele membre, precum și între UE și statele membre, să creăm sinergii între reziliența cibernetică civilă și aspectele legate de asigurarea respectării legii și de apărare ale securității cibernetice 8 , să ne asigurăm că autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare pot acționa în mod eficace prin dezvoltarea de noi instrumente care să fie utilizate împotriva infractorilor cibernetici și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, să îi sensibilizăm pe cetățenii europeni cu privire la securitatea cibernetică 9 .

Sentimentul de siguranță și securitate nu ține doar de securitatea cibernetică. Cetățenii trebuie să poată avea încredere în tehnologie în sine, precum și în modul în care este utilizată. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește inteligența artificială. În acest sens, Comisia Europeană prezintă o carte albă privind crearea unor ecosisteme de excelență și de încredere în domeniul IA, bazate pe valorile europene.

Îmbunătățirea educației și a competențelor este o parte esențială a viziunii globale pentru transformarea digitală în Europa. Întreprinderile europene au nevoie de angajați cu bune competențe digitale pentru a prospera pe piața mondială bazată pe tehnologie. La rândul lor, lucrătorii trebuie să aibă competențe digitale pentru a reuși pe piața forței de muncă, din ce în ce mai digitalizată și aflată în schimbare rapidă 10 . Mai multe femei pot și trebuie să aibă cariere reușite în domeniul tehnologiei, iar tehnologia europeană trebuie să valorifice aptitudinile și competențele femeilor.

Cu toate acestea, nevoia de competențe digitale nu se limitează deloc la piața locurilor de muncă. Având în vedere că tehnologiile digitale pătrund în viața noastră profesională și privată, faptul de a avea cel puțin o cultură și competențe digitale de bază a devenit o condiție prealabilă pentru participarea efectivă în societatea de astăzi.

Întrucât tot mai multe procese sunt automatizate, digitalizarea va conduce la schimbări care nu se limitează la sectorul tehnologiei. Numeroase ocupații vor fi transformate în totalitate. Tranziția digitală trebuie să fie echitabilă și să încurajeze participarea deplină a femeilor. Partenerii sociali joacă un rol esențial în acest context. În același timp, promovarea inovării și difuzarea tehnologiei reprezintă o condiție prealabilă pentru o bună calitate a vieții, pentru oportunități de încadrare în muncă și pentru eliminarea lacunelor existente în materie de participare, în special în zonele rurale și izolate care suferă din cauza îmbătrânirii și a declinului populației.

Apar, de asemenea, noi provocări în ceea ce privește condițiile de muncă. Ca urmare a creșterii numărului de platforme online, au apărut noi oportunități grație cărora cetățenii pot obține venituri, pot intra sau rămâne pe piața forței de muncă. În același timp, acest lucru a ridicat noi semne de întrebare în ceea ce privește protecția juridică a persoanelor care nu au încă statutul de lucrător, dar care sunt expuse unora dintre vulnerabilitățile lucrătorilor. Prin urmare, Comisia va propune un cadru consolidat pentru lucrătorii de pe platformele online.

Acțiuni-cheie

- Cartea albă privind inteligența artificială prezintă opțiunile pentru un cadru legislativ pentru o IA de încredere (document adoptat împreună cu prezenta comunicare) și prevede măsuri subsecvente în ceea ce privește siguranța, răspunderea, drepturile fundamentale și datele (al patrulea trimestru al anului 2020).

- Dezvoltarea și implementarea unor capacități digitale comune de vârf în domenii precum IA, cibernetica, supercalculul și sistemul de calcul cuantic, comunicațiile cuantice și tehnologia blockchain. Strategii europene privind tehnologiile cuantice și blockchain (al doilea trimestru al anului 2020), precum și un Regulament EuroHPC revizuit 11 privind supercalculul.

- Accelerarea investițiilor în conectivitatea la nivel de gigabit în Europa prin revizuirea Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă 12 , printr-un Plan de acțiune actualizat privind 5G și 6G și un nou Program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (2021). Vor fi implementate coridoare 5G pentru mobilitatea conectată și automatizată, inclusiv coridoare feroviare (2021-2030) (2021-2023).

- O strategie europeană privind securitatea cibernetică, inclusiv instituirea unei unități comune pentru securitate cibernetică, o revizuire a Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor (Directiva NIS) 13 și impulsionarea pieței unice pentru securitatea cibernetică.

- Un Plan de acțiune pentru educația digitală, menit să îmbunătățească alfabetizarea și competențele în domeniul digital la toate nivelurile de educație (al doilea trimestru al anului 2020).

- O Agendă pentru competențe consolidată, menită să amelioreze competențele digitale la nivelul întregii societăți, și o Garanție pentru tineret consolidată, pentru a pune un accent puternic pe competențele digitale în tranzițiile profesionale timpurii (al doilea trimestru al anului 2020).

- Inițiativă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor de pe platformele online (2021).

- O strategie consolidată pentru interoperabilitatea administrațiilor UE, menită să asigure coordonarea și standarde comune pentru fluxuri și servicii de date securizate și fără frontiere în sectorul public (2021).

B.O economie echitabilă și competitivă

Într-o lume din ce în ce mai interconectată, în care tehnologia câștigă în importanță, Europa trebuie să continue să acționeze și să decidă în mod independent, precum și să își reducă dependența excesivă de soluțiile digitale create în alte părți ale lumii.

În multe cazuri, pentru a dezvolta produse și servicii, sunt necesare date disponibile la scară largă, ușor accesibile și simplu de utilizat și prelucrat. Datele au devenit un factor-cheie de producție, iar valoarea pe care o creează trebuie să fie împărțită cu întreaga societate care participă la furnizarea datelor. Acesta este motivul pentru care trebuie să construim o adevărată piață unică europeană pentru date – un spațiu european de date bazat pe norme și valori europene.

Multe întreprinderi europene, în special IMM-uri, au adoptat cu lentoare soluțiile digitale și, prin urmare, nu au beneficiat de acestea și au pierdut oportunități de a se extinde. Comisia va încerca să abordeze această problemă printr-o nouă strategie industrială a UE, care va stabili acțiuni menite să faciliteze tranziția către o industrie a UE mai digitală, mai curată, mai circulară și mai competitivă la nivel mondial. Va fi inclusă, de asemenea, o strategie pentru IMM-uri, care reprezintă o parte esențială a economiei europene și care sunt adesea afectate de lipsa competențelor, de accesul dificil la finanțare și la piețe.

Pentru a se lansa și a se dezvolta în Europa, IMM-urile au nevoie de o piață unică fără obstacole, în care să nu existe reglementări divergente la nivel local sau național care să sporească sarcinile administrative, în special pentru întreprinderile mai mici. Acestea au nevoie de norme clare și proporționale care să fie puse în aplicare în mod eficace și uniform în întreaga UE, oferindu-le o piață internă extrem de puternică de pe care să se lanseze pe scena mondială.

În era digitală, asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, mari și mici deopotrivă, este mai importantă ca oricând. Aceasta înseamnă că normele care se aplică offline – normele în materie de concurență și privind piața unică, protecția consumatorilor, drepturile de proprietate intelectuală, normele privind fiscalitatea și drepturile lucrătorilor – trebuie să se aplice și online. Consumatorii trebuie să poată avea încredere în produsele și serviciile digitale la fel de mult ca și în orice alte produse și servicii. Trebuie să se acorde atenție consumatorilor celor mai vulnerabili și să se asigure respectarea legislației în materie de siguranță, inclusiv în privința bunurilor care provin din țări terțe. Unele platforme au ajuns să aibă o dimensiune semnificativă, ceea ce le permite efectiv să controleze accesul la piețe, clienți și informații. Trebuie să ne asigurăm că rolul sistemic al anumitor platforme online și puterea de piață pe care acestea o dobândesc nu vor pune în pericol echitatea și deschiderea piețelor noastre.

În ceea ce privește în mod specific legislația UE în materie de concurență, elementele de bază ale acesteia sunt la fel de relevante pentru sectorul digital ca și pentru sectoarele tradiționale. Legislația UE în materie de concurență deservește cu succes Europa, contribuind la crearea unor condiții de concurență echitabile în care piețele sunt în serviciul consumatorilor. În același timp, este important ca normele în materie de concurență să rămână adecvate pentru o lume care se află în schimbare rapidă și este din ce în ce mai digitală și trebuie să devină mai ecologică. Având în vedere acest lucru, Comisia analizează în prezent eficacitatea modului în care sunt aplicate normele actuale, de exemplu în ceea ce privește măsurile reparatorii în materie de antitrust, și efectuează totodată o evaluare și o revizuire a normelor pentru a se asigura că acestea fac față provocărilor digitale și ecologice de azi.

Normele care reglementează acordurile orizontale și verticale și comunicarea privind definirea pieței fac deja obiectul unei revizuiri și se verifică „adecvarea” unor diferite orientări privind ajutoarele de stat. Printre aspectele esențiale ale viitorului digital al Europei se numără accesul la date, punerea în comun și partajarea acestora, precum și asigurarea echilibrului dintre comerțul online și cel offline. Revizuirea Comunicării privind definirea pieței va ține seama, de asemenea, de noile modele de afaceri digitale, cum ar fi serviciile „gratuite” pe care utilizatorii le accesează atunci când își furnizează datele, precum și de implicațiile lor pentru constrângerile concurențiale. În prezent se verifică adecvarea Comunicării din 2014 a Comisiei privind proiectele importante de interes european comun (PIIEC); scopul urmărit este de a evalua dacă aceasta trebuie actualizată pentru a clarifica și mai mult condițiile în care proiectele majore desfășurate de statele membre în sectoare strategice esențiale pentru viitorul digital și ecologic al Europei pot avansa în mod eficace.

Comisia intenționează, de asemenea, să lanseze o anchetă sectorială, cu un accent puternic pe aceste noi piețe emergente care ne modelează economia și societatea.

Cu toate acestea, politica în domeniul concurenței nu poate rezolva, de una singură, toate problemele sistemice care pot apărea în economia platformelor. Pe baza logicii pieței unice, ar putea fi necesare norme suplimentare pentru a asigura deschiderea la concurență, echitatea și inovarea, posibilitatea intrării pe piață, precum și apărarea unor interese publice care nu se limitează la considerente de ordin concurențial sau economic.

Asigurarea echității în economia digitală reprezintă o provocare majoră. În lumea digitală fără frontiere, câteva societăți care dețin cea mai mare cotă de piață obțin cea mai mare parte a profiturilor din valoarea creată într-o economie a datelor. De multe ori, aceste profituri nu sunt impozitate în locul unde sunt generate din cauza unor norme învechite de impozitare a întreprinderilor, ceea ce denaturează concurența. Acesta este motivul pentru care Comisia va încerca să găsească soluții la provocările fiscale generate de digitalizarea economiei.

Acțiuni-cheie

- O strategie europeană privind datele care să facă din Europa un lider mondial în economia dinamică bazată pe date (februarie 2020) și care va anunța un cadru legislativ pentru guvernanța datelor (al patrulea trimestru al anului 2020) și un eventual act legislativ privind datele (2021).

- Evaluarea și revizuirea, aflate în curs, ale adecvării normelor UE în materie de concurență pentru era digitală (2020-2023) și lansarea unei anchete sectoriale (2020).

- Comisia va analiza în continuare, în contextul pachetului legislativ privind serviciile digitale, adoptarea unor norme ex ante menite să garanteze faptul că piețele pe care există platforme mari, cu efecte semnificative de rețea și care controlează accesul, rămân echitabile și deschise concurenței pentru inovatori, întreprinderi și noii operatori de pe piață (al patrulea trimestru al anului 2020).

-

- Propunerea unui pachet de măsuri privind strategia industrială care să prezinte o serie de acțiuni menite să faciliteze trecerea către industrii ale UE curate, circulare, digitale și competitive la nivel mondial, inclusiv în cazul IMM-urilor, și consolidarea normelor privind piața unică.

- Crearea unui cadru favorabil finanțelor digitale convenabile, competitive și sigure, inclusiv prezentarea unor propuneri legislative privind activele criptografice, privind reziliența digitală operațională și cibernetică în sectorul financiar, precum și a unei strategii pentru o piață integrată a plăților în UE care să sprijine serviciile și soluțiile paneuropene de plată digitale (al treilea trimestru al anului 2020).

- Comunicarea privind impozitarea întreprinderilor adaptată secolului XXI, care să țină seama de progresele înregistrate în contextul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în ceea ce privește abordarea dificultăților fiscale apărute ca urmare a digitalizării economiei.

- Prezentarea unei noi Agende pentru consumatori, care va permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză și să joace un rol activ în transformarea digitală (al patrulea trimestru al anului 2020).

C.O societate deschisă, democratică și durabilă

Cetățenii au dreptul la o tehnologie în care să poată avea încredere. Ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal și online. Deși nu putem prevedea viitorul tehnologiei digitale, valorile, normele etice și normele sociale și de mediu europene trebuie să se aplice și în spațiul digital.

În ultimii ani, Europa a deschis calea către un internet deschis, echitabil, incluziv și axat pe cetățeni, prin adoptarea Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal, care reprezintă un punct de referință la nivel internațional, și prin normele sale privind cooperarea dintre platforme și întreprinderi. Pentru a proteja democrațiile europene și valorile care stau la baza acestora, Comisia va continua să elaboreze și să pună în aplicare norme inovatoare și proporționale pentru o societate digitală de încredere. O astfel de societate digitală ar trebui să fie pe deplin incluzivă, echitabilă și accesibilă pentru toți.

În acest context, este esențial să se consolideze și să se modernizeze normele aplicabile serviciilor digitale în întreaga UE, precum și să se clarifice rolurile și responsabilitățile platformelor online. Vânzarea de bunuri ilicite, periculoase sau contrafăcute și difuzarea de conținut ilegal trebuie combătute la fel de eficace online, ca și offline.

Încrederea în mediul online presupune, de asemenea, să îi ajutăm pe consumatori să aibă un control mai bun asupra propriilor date și a propriei identități și să își asume o mai mare responsabilitate în acest sens. Sunt necesare norme mai clare privind transparența, comportamentul și tragerea la răspundere a celor care controlează fluxurile de informații și de date și trebuie asigurată respectarea efectivă a normelor existente. De asemenea, cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și controla identitatea în mediul online, atunci când este necesară autentificarea pentru a avea acces la anumite servicii online. Este necesar să existe o identitate electronică publică universal acceptată (eID); astfel, consumatorii pot avea acces la propriile date și pot folosi în mod securizat produsele și serviciile dorite fără a fi nevoiți să recurgă la platforme care nu au legătură cu acestea și să le comunice în mod inutil date cu caracter personal. De asemenea, europenii pot beneficia de pe urma utilizării datelor pentru a îmbunătăți procesul decizional atât în sectorul public, cât și în sectorul privat.

Într-o lume în care o mare parte a dezbaterii publice și a publicității politice se desfășoară acum în mediul online, și noi trebuie să fim pregătiți să acționăm pentru a ne apăra cu fermitate democrațiile. Cetățenii așteaptă răspunsuri semnificative la tentativele de manipulare a spațiului informațional, care iau adesea forma unor campanii direcționate și coordonate de dezinformare. Europa are nevoie de o mai mare transparență privind modul în care informațiile sunt partajate și gestionate pe internet. Existența unor mijloace de informare în masă de calitate și de încredere este esențială atât pentru democrație, cât și pentru diversitatea culturală. Având în vedere aceste aspecte, Comisia va prezenta un Plan de acțiune pentru democrația europeană și un Plan de acțiune specific pentru sectorul mass-media și audiovizual.

Componenta digitală va fi, de asemenea, esențială pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului ecologic european 14 și ale obiectivelor de dezvoltare durabilă 15 . Promotoare solide ale tranziției către durabilitate, soluțiile digitale pot sprijini economia circulară și decarbonizarea tuturor sectoarelor și pot reduce amprenta ecologică și socială a produselor introduse pe piața UE. De exemplu, soluțiile digitale pot aduce beneficii enorme în sectoare­cheie precum agricultura de precizie, transporturile și energia, în scopul îndeplinirii obiectivelor ambițioase în materie de durabilitate ale Pactului ecologic european.

Soluțiile digitale, în special datele, vor favoriza totodată o abordare pe deplin integrată a ciclului de viață, de la proiectare, aprovizionarea cu energie, materii prime și alți factori de producție, până la produsele finale și sfârșitul ciclului de viață. De exemplu, dacă se urmărește momentul și locul în care se consumă cea mai mare cantitate de energie electrică, se poate spori eficiența energetică și, astfel, utiliza mai puțini combustibili fosili.

Cu toate acestea, este clar în același timp că și sectorul TIC trebuie să facă obiectul unei transformări ecologice. Amprenta ecologică a sectorului este semnificativă, fiind estimată la 5-9 % din consumul total de energie electrică de la nivel mondial și la peste 2 % din totalul emisiilor 16 . Centrele de date și telecomunicațiile vor trebui să devină mai eficiente din punct de vedere energetic, să reutilizeze energia reziduală și să folosească mai multe surse de energie regenerabilă. Acestea pot și ar trebui să devină neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030.

De asemenea, este important modul în care echipamentele TIC sunt concepute, cumpărate, consumate și reciclate. Pe lângă respectarea cerințelor în materie de eficiență energetică ale proiectării ecologice, echipamentele TIC trebuie să devină complet circulare, să fie concepute pentru a dura mai mult, să fie întreținute în mod corespunzător, să conțină materiale reciclate și să fie ușor de demontat și reciclat.

Puterea datelor este esențială și în sectorul sănătății. Crearea unor dosare medicale digitalizate, colectate într-un spațiu european al datelor medicale, poate avea drept rezultat tratarea mai eficace a afecțiunilor cronice majore, inclusiv a cancerului și a bolilor rare, și are potențialul de a asigura un acces egal la servicii de sănătate de înaltă calitate pentru toți cetățenii.

Acțiuni-cheie

 

- Norme noi și revizuite pentru aprofundarea pieței interne a serviciilor digitale, prin creșterea și armonizarea responsabilităților platformelor online și ale prestatorilor de servicii de informare și prin consolidarea supravegherii politicilor platformelor privind conținutul în UE (al patrulea trimestru al anului 2020, ca parte a pachetului legislativ privind serviciile digitale).

- Revizuirea Regulamentului eIDAS pentru a-i îmbunătăți eficacitatea, a extinde beneficiile acestuia pentru sectorul privat și a promova identitățile digitale de încredere pentru toți europenii (al patrulea trimestru al anului 2020).

-

- Un Plan de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual menit să sprijine transformarea digitală și competitivitatea sectorului audiovizual și mass-media, să stimuleze accesul la un conținut de calitate și pluralismul mass-mediei (al patrulea trimestru al anului 2020).

- Un Plan de acțiune pentru democrația europeană, care să îmbunătățească reziliența sistemelor noastre democratice, să sprijine pluralismul mass-mediei și să răspundă amenințărilor reprezentate de intervenția externă în cadrul alegerilor europene (al patrulea trimestru al anului 2020).

-    Inițiativa „Destinația Pământ”, care va crea un model digital de înaltă precizie al Pământului (Digital Twin of the Earth - „geamănul digital al Pământului”) și care va îmbunătăți capacitățile Europei de prognozare și de gestionare a crizelor în domeniul mediului (calendar: începând din 2021).

-    O inițiativă privind produsele electronice circulare, care va mobiliza instrumente existente și noi în conformitate cu cadrul de politică pentru produse durabile al viitorului plan de acțiune privind economia circulară; scopul inițiativei va fi de a se asigura că dispozitivele sunt proiectate pentru a fi durabile, întreținute, dezmembrate, reutilizate și reciclate; se va asigura inclusiv dreptul la reparare sau actualizare în vederea extinderii ciclului de viață al dispozitivelor electronice și a evitării obsolescenței premature (2021).

- Inițiative pentru crearea unor centre de date neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, foarte eficiente din punct de vedere energetic și durabile, până cel târziu în 2030, precum și măsuri de asigurare a transparenței pentru operatorii de telecomunicații în ceea ce privește amprenta lor ecologică.

- Promovarea constituirii unor dosare medicale electronice pe baza unui format european comun de schimb pentru a le oferi cetățenilor europeni un acces securizat la datele privind sănătatea și a asigura schimbul securizat de astfel de date în întreaga UE; un spațiu european al datelor privind sănătatea menit să îmbunătățească accesibilitatea datelor medicale în condiții de siguranță și securitate, care va permite accelerarea și stabilirea mai precisă a cercetării, a diagnosticelor și a tratamentelor (începând din 2022).

3.Dimensiunea internațională – Europa ca actor mondial

Modelul european s-a dovedit a fi o sursă de inspirație pentru mulți alți parteneri din întreaga lume care încearcă să facă față provocărilor de politică; la fel ar trebui să se întâmple și în ceea ce privește aspectele digitale.

Pe plan geopolitic, UE ar trebui să își valorifice puterea de reglementare, capacitățile industriale și tehnologice consolidate, punctele forte de natură diplomatică și instrumentele financiare externe pentru a promova abordarea europeană și a modela interacțiunile mondiale. Eforturile în acest domeniu includ activitatea desfășurată în cadrul acordurilor de asociere, al acordurilor comerciale, precum și al acordurilor încheiate sub egida organismelor internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, OCDE, ISO și G20, cu sprijinul statelor membre ale UE.

O prezență digitală puternică în politica UE de extindere, de vecinătate și de dezvoltare va favoriza creșterea economică și va stimula dezvoltarea durabilă, inclusiv adoptarea unei tehnologii ecologice a informației și comunicațiilor în țările și regiunile partenere, în conformitate cu angajamentul Europei în ceea ce privește Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Concluziile Grupului operativ pentru economia digitală UE-Uniunea Africană vor sta la baza sprijinului oferit pentru transformarea digitală în Africa, inclusiv pentru crearea unei piețe unice digitale africane, pe măsură ce finanțarea din noul cadru financiar multianual al UE devine disponibilă.

Multe țări din întreaga lume și-au aliniat propria legislație la regimul solid de protecție a datelor al UE. Pe baza acestui succes, UE ar trebui să își promoveze în mod activ modelul de internet mondial sigur și deschis.

În ceea ce privește standardele, partenerii noștri comerciali s-au alăturat procesului condus de UE care a instituit cu succes standarde mondiale pentru tehnologia 5G și internetul obiectelor. Acum Europa trebuie să preia conducerea în procesul de adoptare și standardizare a noii generații de tehnologie: blockchain, supercalcul, tehnologii cuantice, algoritmi și instrumente pentru a permite schimbul de date și utilizarea datelor 17 .

În domeniul comerțului și al investițiilor, Comisia va continua să combată restricțiile nejustificate din unele țări terțe pentru întreprinderile europene, cum ar fi cerințele privind localizarea datelor, și va urmări obiective ambițioase în ceea ce privește accesul pe piață, respectarea proprietății intelectuale, cercetarea și dezvoltarea și programele de standardizare. Discuțiile în curs privind crearea unei alianțe a datelor de încredere cu parteneri care împărtășesc valorile și standardele noastre înalte ar putea îmbunătăți fluxurile de date și rezerva de date de înaltă calitate disponibile.

Uniunea Europeană este și va rămâne cea mai deschisă regiune pentru comerț și investiții din lume, cu condiția ca oricine dorește să desfășoare activități comerciale aici să ne accepte și să ne respecte normele. Comisia va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a se asigura că legislația UE și normele internaționale sunt respectate pentru a menține condiții de concurență echitabile în sectorul digital. De asemenea, dacă este necesar, Comisia va propune noi norme, cum arată eforturile actuale de elaborare a unui instrument juridic pentru a face față efectelor de denaturare pe care subvențiile străine le au pe piața internă.

O Strategie de cooperare digitală la nivel mondial va prezenta o abordare europeană în materie de transformare digitală, care să se bazeze pe istoria noastră îndelungată și încununată de succes în domeniul tehnologiei, al inovării și al ingeniozității; strategia va fi ancorată în valorile europene, dintre care deschiderea, pe care le vom proiecta pe scena internațională și în relațiile cu partenerii noștri. Strategia va reflecta, de asemenea, activitatea desfășurată de UE în Africa și în alte părți ale lumii în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă, digitalizarea pentru dezvoltare („Digital4Development”) și consolidarea capacităților.

Europa se află în avangarda combaterii intervențiilor de manipulare în spațiul său de informare și a elaborat abordări și instrumente importante în acest sens. UE va continua să colaboreze îndeaproape cu partenerii săi internaționali, cum ar fi G7, pentru a găsi abordări comune în vederea elaborării de norme și standarde internaționale.

Acțiuni-cheie

- O Strategie de cooperare digitală la nivel mondial (2021).

- O Carte albă referitoare la un instrument privind subvențiile externe (al doilea trimestru al anului 2020).

- O Platformă a digitalizării pentru dezvoltare, care va defini și va consolida o abordare la nivelul întregii UE care să promoveze valorile UE și care să mobilizeze statele membre și întreprinderile din UE, organizațiile societății civile, instituțiile financiare, expertiza și tehnologiile în materie de digitalizare.

- O strategie pentru standardizare, care va permite implementarea unor tehnologii interoperabile, cu respectarea normelor europene, și va promova abordarea și interesele Europei pe scena mondială (al treilea trimestru al anului 2020).

- Trecerea în revistă a oportunităților și un plan de acțiune pentru promovarea abordării europene în cadrul relațiilor bilaterale și al forurilor multilaterale (al doilea trimestru al anului 2020).

4.Concluzii

Oricât ar fi de avansate, tehnologiile digitale sunt doar un instrument. Ele nu ne pot rezolva toate problemele. Acestea fac însă posibile lucruri care erau de neimaginat cu o generație în urmă. Succesul strategiei digitale a Europei va fi măsurat prin capacitatea noastră de a utiliza aceste instrumente pentru a furniza bunuri publice cetățenilor europeni.

Economia dinamică bazată pe date și potențialul său enorm de transformare ne vor afecta pe toți, iar Europa este pregătită să valorifice pe deplin avantajele generate de aceasta. Însă, pentru a asigura succesul deplin al acestei transformări digitale, va trebui să creăm cadrele adecvate pentru a avea o tehnologie de încredere și pentru a da întreprinderilor încrederea, competențele și mijloacele necesare pentru a adopta digitalizarea. Este esențial ca UE, statele membre, regiunile, societatea civilă și sectorul privat să își coordoneze eforturile pentru a realiza acest lucru și pentru a consolida poziția de lider a Europei în domeniul digital.

Europa își poate asuma această transformare digitală și poate stabili standarde la nivel mondial în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică. Mai important este faptul că Europa poate face acest lucru asigurând în același timp incluziunea și respectarea fiecărei persoane. Transformarea digitală nu va fi o reușită decât dacă va funcționa pentru toți, nu doar pentru câțiva. Acesta va fi un proiect cu adevărat european – o societate digitală bazată pe valorile europene și pe normele europene – care să reprezinte o veritabilă sursă de inspirație pentru restul lumii.

(1)

Supercalcul, tehnologii cuantice, blockchain și capacități de cloud paneuropene securizate.

(2)

Comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților”, COM(2016) 587 final.

(3)

Pentru realizarea acestor obiective, toate gospodăriile europene, din mediul rural sau urban, trebuie să aibă o conectivitate la internet de cel puțin 100 Mbps, care poate fi modernizată la o viteză exprimată în gigabiți. Într­adevăr, Comisia estimează că, în cursul acestui deceniu, gospodăriile vor avea nevoie din ce în ce mai mult de viteze de 1 Gbps. Această estimare corespunde constatărilor Comisiei, care a observat creșterea exponențială a cererii de capacitate de rețea și necesitatea de a asigura investiții durabile în rețele capabile să ofere viteze simetrice (de încărcare și, respectiv, descărcare) în gigabiți pentru a face față nevoilor economiei europene bazate de date după 2025. Toți factorii socioeconomici importanți, cum ar fi școlile, spitalele și întreprinderile, ar trebui să beneficieze deja de conectivitate la nivel de gigabit cu viteze de încărcare și descărcare la fel de rapide cel târziu în 2025.

(4)

Programul Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE 2), Orizont Europa, Programul spațial.

(5)

FEDR, FEADR.

(6)

 Restoring EU competitiveness („Restabilirea competitivității UE”), BEI 2016. Raportul BEI privind investițiile 2019/2020, intitulat Accelerating Europe’s Transformation („Accelerarea transformării Europei”), confirmă că sunt necesare investiții publice la scară largă pentru sprijinirea digitalizării infrastructurii.

(7)

 Shaping the digital transformation („Definirea transformării digitale”), studiu realizat pentru Comisia Europeană, McKinsey Global Institute (urmează să fie publicat în al doilea trimestru al anului 2020).

(8)

Setul de instrumente ale UE pentru securitatea 5G, recent publicat, reprezintă o etapă importantă, deoarece instituie o serie de măsuri solide și cuprinzătoare pentru o abordare coordonată la nivelul UE în scopul securizării rețelelor 5G.

(9)

Consolidarea securității cibernetice va avea o contribuție esențială la construirea unei uniuni a securității autentică și efectivă.

(10)

Pentru peste 90 % din locurile de muncă este deja nevoie cel puțin de competențe digitale de bază, însă 43 % dintre cetățenii europeni și peste o treime din forța de muncă a UE nu dețin astfel de competențe.

(11)

Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018.

(12)

Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014.

(13)

Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016.

(14)

Pactul ecologic european, COM(2019) 640 final, 11 decembrie 2019: https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:b828d165-1c22-11ea-8c1f-01aa75ed71a1.0020.02/DOC_1&format=PDF

(15)

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) sunt un set de 17 obiective mondiale, concepute să constituie „planul de bază pentru realizarea unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți”. Acestea au fost stabilite de Adunarea Generală a ONU în 2015 ca parte a Rezoluției nr. 70/1 a ONU: https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/ .

(16)

Forumul mondial privind energia: https://www.enerdata.net/publications/executive-briefing/expected-world-energy-consumption-increase-from-digitalization.html .

(17)

De exemplu, utilizarea standardului UE de facturare electronică în Australia, Noua Zeelandă și Singapore a fost un succes, acționând ca factor de facilitare a comerțului pentru întreprinderile din UE, și se are în vedere utilizarea sa la nivel internațional.