Avizul Comitetului European al Regiunilor – Al 8-lea program de acțiune pentru mediu

(2021/C 106/09)

Raportor general:

domnul Dimitrios KARNAVOS (EL-PPE), primarul orașului Kallithea

Document de referință:

Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030, Bruxelles, 14.10.2020

COM(2020) 652 final, 2020/0300 COD

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

PAM 8 ar trebui să accelereze tranziția către o economie regenerativă care să dea înapoi planetei mai mult decât ia de la aceasta. Un model de creștere regenerativă recunoaște faptul că bunăstarea și prosperitatea societăților noastre depind de un climat stabil, de un mediu sănătos și de ecosisteme prospere, care oferă un spațiu sigur de funcționare pentru economiile noastre. Pe măsură ce populația lumii și cererea de resurse naturale continuă să crească, activitatea economică trebuie să se dezvolte într-un mod care să nu prejudicieze ci, din contră, să inverseze schimbările climatice și degradarea mediului, să reducă poluarea la minimum și să conducă la conservarea și îmbunătățirea capitalului natural, asigurând astfel abundență de resurse regenerabile și neregenerabile. Prin inovare continuă, adaptarea la provocări noi și colaborare, economia regenerativă consolidează reziliența și protejează bunăstarea generațiilor prezente și viitoare.

PAM 8 ar trebui să accelereze tranziția către o economie care să dea înapoi planetei mai mult decât ia de la aceasta. Un model de creștere sustenabilă recunoaște faptul că bunăstarea și prosperitatea societăților noastre depind de un climat stabil, de un mediu sănătos și de ecosisteme prospere, care oferă un spațiu sigur de funcționare pentru economiile noastre. Pe măsură ce populația lumii și cererea de resurse naturale continuă să crească, activitatea economică trebuie să se dezvolte într-un mod sustenabil care să nu prejudicieze ci, din contră, să inverseze schimbările climatice și degradarea mediului prin măsuri de atenuare sau de compensare și care să aducă beneficii mediului local și comunităților locale, să monitorizeze în permanență impactul asupra mediului, să reducă poluarea la minimum și să conducă la conservarea și îmbunătățirea capitalului natural, asigurând astfel abundență de resurse regenerabile și neregenerabile. Prin inovare continuă, adaptarea la provocări noi și colaborare, economia sustenabilă consolidează reziliența și protejează bunăstarea generațiilor prezente și viitoare.

Expunere de motive

(i)

Activitățile economice ar trebui să fie sustenabile și să continue să crească, asigurând protecția mediului și creșterea sustenabilă pentru mediul local și comunitățile locale, cu ajutorul unor măsuri specifice și al unui mecanism sau unor instrumente de monitorizare, cum ar fi planurile de management ecologic și social (PMES) etc. (ii) Conceptul de „economie regenerativă” implică riscul unei interpretări conform căreia regenerarea naturii și a mediului înconjurător s-ar realiza cu ușurință. În locul acestuia, se sugerează sintagma „model de creștere sustenabilă”.

Amendamentul 2

Articolul 2 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obiectivul prioritar pentru 2050 al PAM 8 este o viață bună pentru cetățeni, în limitele resurselor planetei noastre, într-o economie regenerativă în care nu se irosește nimic, nu sunt produse emisii nete de gaze cu efect de seră și în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor și de degradarea mediului. Un mediu sănătos stă la baza bunăstării cetățenilor, biodiversitatea prosperă și capitalul natural este protejat, refăcut și valorificat în moduri care consolidează reziliența la schimbările climatice și la alte riscuri de mediu. Uniunea stabilește ritmul asigurării prosperității generațiilor prezente și viitoare la nivel global.

Obiectivul prioritar pentru 2050 al PAM 8 este o viață bună pentru cetățeni și comunitățile lor locale , în limitele resurselor planetei noastre, într-o economie sustenabilă în care nu se irosește nimic, nu sunt produse emisii nete de gaze cu efect de seră și în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor și de degradarea mediului. Un mediu sănătos stă la baza bunăstării și sănătății cetățenilor, îmbunătățește serviciile ecosistemice, biodiversitatea prosperă și capitalul natural este protejat, refăcut și valorificat în moduri care consolidează reziliența la schimbările climatice și la alte riscuri de mediu. PAM 8 are ca scop consolidarea legăturii dintre politica de mediu și sănătate. O abordare bazată pe un stil de viață sănătos trebuie să se afle la baza tuturor politicilor UE de promovare a sănătății umane, a unei planete sănătoase, a unei economii sănătoase și a unei societăți sănătoase, cu oportunități pentru toți. Uniunea stabilește ritmul asigurării prosperității generațiilor prezente și viitoare la nivel global.

Expunere de motive

(i)

Multe politici din domeniul mediului sunt abordate nu numai de cetățeni, ci și de comunitățile locale. (ii) Având în vedere situația creată de pandemia de COVID-19, aspectul legat de sănătate ar trebui subliniat mai bine. Legătura dintre sănătate și mediu ar trebui, de asemenea, evidențiată, având în vedere importanța sa fundamentală. Autoritățile locale și regionale pot constata în comunitățile lor impactul politicilor de mediu asupra sănătății și bunăstării. (iii) Conceptul de servicii ecosistemice este, de asemenea, legat de un mediu sănătos.

Amendamentul 3

Articolul 2 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

PAM 8 are următoarele șase obiective tematice prioritare:

(a)

reducerea ireversibilă și progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea absorbțiilor cu ajutorul absorbanților naturali sau de altă natură în Uniune pentru a atinge ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și neutralitatea climatică până în 2050, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) …/…32;

(a)

reducerea continuă și progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea absorbțiilor cu ajutorul absorbanților naturali sau de altă natură sau prin investiții verzi care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local pentru a atinge ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și neutralitatea climatică până în 2050, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) …/…32;

(b)	progrese continue în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice;

(b)	necesitatea constantă de a progresa, mai ales în regiunile vulnerabile și în zonele locale, în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice;

(c)	progrese către un model de creștere regenerativă care să dea înapoi planetei mai mult decât ia de la aceasta, decuplând creșterea economică de utilizarea resurselor și de degradarea mediului și accelerând tranziția către o economie circulară;

(c)	progrese către un model de creștere sustenabilă care să dea înapoi planetei mai mult decât ia de la aceasta, decuplând creșterea economică de utilizarea resurselor și de degradarea mediului și accelerând tranziția către o economie circulară;

(d)	urmărirea unui obiectiv ambițios de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanțe toxice, inclusiv pentru aer, apă și sol, și protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impactului aferent;

(d)	urmărirea unui obiectiv ambițios de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanțe toxice, inclusiv pentru aer, apă și sol, și protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impactului aferent;

(e)	protejarea, conservarea și refacerea biodiversității și îmbunătățirea capitalului natural, în special a aerului, apei și solului și a ecosistemelor forestiere, de apă dulce, de zonă umedă și marin;

(e)	protejarea, conservarea și refacerea biodiversității și a serviciilor ecosistemice în interiorul și în exteriorul zonelor protejate, precum și îmbunătățirea capitalului natural, în special a aerului, apei și solului și a ecosistemelor forestiere, de apă dulce, de zonă umedă și marin;

(f)	promovarea durabilității mediului și reducerea presiunilor principale asupra mediului și climei în legătură cu producția și consumul, în special în domeniul energiei, al dezvoltării industriale, al clădirilor și infrastructurii, al mobilității și al sistemului alimentar.

(f)

promovarea durabilității mediului și reducerea presiunilor principale asupra mediului și climei în legătură cu producția și consumul, prin utilizarea unor instrumente precum evaluările impactului asupra mediului și alte evaluări pertinente și prin elaborarea unor metode și instrumente de monitorizare orizontală permanentă a impactului, precum și prin îmbunătățirea continuă a performanțelor de mediu, în special în domeniul energiei, al dezvoltării industriale, al clădirilor și infrastructurii, al mobilității și al sistemului alimentar.

Expunere de motive

(i)

Reducerea emisiilor atmosferice ar putea fi realizată nu numai prin absorbanți naturali și de altă natură, ci și prin investiții verzi și sustenabile. ii) Îmbunătățirea capacității de adaptare și consolidarea rezilienței la schimbările climatice are în vedere zone mai vulnerabile, cum ar fi zonele de coastă etc. Prin urmare, se poate spune că este vorba în principal de o problemă cu caracter regional și local. iii) Majoritatea domeniilor (de exemplu, energie, industrie, infrastructură etc.) menționate la litera (f) impun respectarea procesului de acordare a licențelor de mediu. Acest proces poate, într-o anumită măsură, să asigure conceperea și funcționarea lor în mod sustenabil. Prin urmare, este esențial să existe un mecanism de monitorizare permanentă și de îmbunătățire continuă a performanței lor de mediu.

Amendamentul 4

Articolul 3 alineatul (1) litera (b)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1) Atingerea obiectivelor prioritare ale PAM 8 va necesita:

(a)

… …

(a)

… …

(b)	consolidarea abordării integrate a dezvoltării și punerii în aplicare a politicilor, în special prin:

(b)	consolidarea abordării integrate a dezvoltării și punerii în aplicare a politicilor, în special prin:

—

integrarea obiectivelor prioritare prevăzute la articolul 2 în toate strategiile, inițiativele legislative și nelegislative, programele, investițiile și proiectele relevante la nivelul Uniunii, la nivel național, regional și local, astfel încât acestea și punerea lor în aplicare să nu afecteze niciunul dintre obiectivele prioritare prevăzute în articolul 2;

—

—	dezvoltarea de practici și desfășurarea de activități care să sprijine autoritățile locale și regionale în îndeplinirea obiectivelor lor;

—	consolidarea cooperării dintre Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor, în cadrul Platformei tehnice pentru cooperare în domeniul mediului, și analizarea posibilităților de îmbunătățire a dialogului și a schimbului de informații;

—	maximizarea beneficiilor în urma punerii în aplicare a Directivelor 2014/52/UE și 2001/42/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului;

—	maximizarea beneficiilor în urma punerii în aplicare a Directivelor 2014/52/UE și 2001/42/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului;

—	acordarea unei atenții deosebite sinergiilor și posibilelor compromisuri dintre obiectivele economice, de mediu și sociale, astfel încât să se asigure că nevoile cetățenilor de hrană, locuință și mobilitate sunt îndeplinite într-un mod durabil care nu lasă pe nimeni în urmă;

—	acordarea unei atenții deosebite sinergiilor și posibilelor compromisuri dintre obiectivele economice, de mediu și sociale, astfel încât să se asigure că nevoile cetățenilor de hrană, locuință și mobilitate sunt îndeplinite într-un mod durabil care nu lasă pe nimeni în urmă;

—	garantarea faptului că realizarea obiectivului prioritar pe termen lung până în 2050, astfel cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (1), nu se va face cu prețul creșterii impozitelor, a prețurilor la energie și/sau a sarcinilor de reglementare pentru consumatorii și întreprinderile europene;

—

evaluarea periodică a politicilor existente și elaborarea studiilor de impact pentru inițiativele noi, care se bazează pe consultări ample ce urmează proceduri responsabile, favorabile incluziunii, informate și simplu de pus în aplicare și care iau în considerare în mod corespunzător impacturile previzionate asupra mediului și a climei;

—

promovarea activităților de comunicare la nivelul UE și la nivel național, regional și local, care vizează sensibilizarea, în special în rândul tinerilor, cu privire la importanța și beneficiile unei puneri în aplicare corecte a politicii de mediu, precum și cu privire la valoarea sa adăugată pentru cetățeni, întreprinderi și planetă, pentru a spori sentimentul de asumare a responsabilității și participarea tuturor părților interesate relevante la eforturile de punere în aplicare;

Expunere de motive

(i)

Platforma tehnică pentru cooperare în domeniul mediului a fost creată în 2012 și inclusă ulterior în PAM 7. După cum indică pagina web a platformei, includerea sa în PAM 7 o plasează pe o bază solidă și cu perspective pe termen lung. Având în vedere experiența pozitivă a acestei cooperări, includerea în PAM 8 ar fi un pas firesc care ar asigura sprijinirea pe mai departe a acestui forum. (ii) Comunicarea necesită îmbunătățiri suplimentare, iar autoritățile locale și regionale pot juca un rol important în acest sens.

Amendamentul 5

Articolul 3 alineatul (1) litera (d)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

mobilizarea unor investiții durabile din surse publice și private, inclusiv fonduri și instrumente disponibile în cadrul bugetului general, prin intermediul Băncii Europene de Investiții și la nivel național , care să asigure sinergiile adecvate, garantând totodată că se pot aloca suficiente investiții la nivelul cel mai necesar, care să fie utilizate cât mai eficace posibil și care să asigure comunităților locale și regionale resurse adecvate pentru punerea în aplicare pe teren ;

Expunere de motive

În multe cazuri, politicile de mediu sunt puse în aplicare prin implicarea intensă a autorităților locale și regionale. Este esențial să se asigure disponibilitatea unor resurse adecvate pentru comunitățile locale și regionale. Chiar și atunci când autoritățile naționale sunt cele responsabile de punerea în aplicare a politicilor, adesea impactul direct și indirect al politicilor pe teren este gestionat la nivel local și regional.

Amendamentul 6

Articolul 3 alineatul (1) litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului de la nivelul Uniunii și de la nivel național, utilizând în cel mai bun mod instrumentele de piață și instrumentele bugetare verzi , inclusiv cele necesare pentru a asigura o tranziție echitabilă din punct de vedere social, și sprijinind întreprinderile și alte părți interesate în dezvoltarea practicilor de raportare standardizate privind capitalul natural;

eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului de la nivelul Uniunii și de la nivel național, utilizând în cel mai bun mod instrumentele de piață și instrumentele bugetare verzi și sprijinind întreprinderile și alte părți interesate în dezvoltarea practicilor de raportare standardizate privind capitalul natural , asigurând totodată o tranziție echitabilă din punct de vedere social pentru toate regiunile, orașele și localitățile ;

Expunere de motive

Tranziția echitabilă din punct de vedere social ar trebui să se aplice tuturor instrumentelor, nu numai instrumentelor bugetare ecologice, și să vizeze toate regiunile, orașele și localitățile din întreaga UE.

Amendamentul 7

Articolul 3 alineatul (1) litera (f)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

asigurarea faptului că politicile și măsurile în domeniul mediului se bazează pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și consolidarea bazei de cunoștințe în domeniul mediului și utilizarea acesteia, inclusiv prin cercetare, inovare, promovarea competențelor ecologice și dezvoltarea în continuare a contabilității de mediu și ecosistemice;

asigurarea faptului că politicile și măsurile în domeniul mediului de la nivelul Uniunii și de la nivel național, regional și local se bazează pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și consolidarea bazei de cunoștințe în domeniul mediului și utilizarea acesteia, inclusiv prin cercetare, inovare, promovarea competențelor ecologice și dezvoltarea în continuare a contabilității de mediu și ecosistemice; de asemenea, promovarea îmbunătățirii continue a cunoștințelor științifice pe baza unor indicatori comparabili și la nivel regional, astfel încât să se poată lua decizii în cunoștință de cauză ;

Expunere de motive

Amendamentul propus subliniază rolul esențial al tuturor nivelurilor de guvernare și urmărește să consolideze capacitatea de evaluare a progreselor înregistrate în vederea realizării obiectivelor generale ale celui de al 8-lea program de acțiune pentru mediu la toate nivelurile, inclusiv pe baza unor indicatori de la nivel regional.

Amendamentul 8

Articolul 3 alineatul (1) – se adaugă o nouă literă (h) după litera (g)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

—

(h)	asigurarea participării depline a autorităților locale și regionale și a cooperării cu acestea în ce privește toate dimensiunile privitoare la elaborarea politicii de mediu, printr-o abordare bazată pe o guvernanță pe mai multe niveluri cu caracter colaborativ;

Expunere de motive

Se preconizează că modificarea propusă va contribui la consolidarea elaborării și punerii în aplicare a politicilor.

Amendamentul 9

Articolul 3 alineatul (1) – se adaugă o nouă literă (j) după litera (i)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

—

(j)	promovarea evaluării celui de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu la nivel regional ca parte esențială a unei puneri în aplicare eficace și eficiente a politicii de mediu a UE, astfel cum se prevede în instrumentul de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu;

Expunere de motive

Este important să fie comunicate și promovate beneficiile PAM 8 pentru a crește rata de punere în aplicare a politicilor de mediu.

Amendamentul 10

Articolul 3 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Îndeplinirea obiectivelor prioritare ale PAM 8 va necesita mobilizarea unui sprijin amplu prin implicarea cetățenilor, a partenerilor sociali și a altor părți interesate și prin încurajarea cooperării în dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor, politicilor sau legislației aferente PAM 8 în rândul autorităților naționale, regionale și locale. UE va promova o abordare holistică, axată pe realitatea zonei și orientată în funcție de zona respectivă, ținând seama de provocările specifice și de punctele forte ale tuturor tipurilor de comunități, cum ar fi zonele urbane și cele rurale, dar și cele costiere, muntoase, insulare, arhipelagice și ultraperiferice. Această abordare va ține seama de interacțiunile dintre comunități și zonele învecinate, în special în hinterlandul zonelor urbane.

Expunere de motive

Autoritățile locale și regionale din UE sunt de mai multe tipuri, fiecare înfruntând propriile provocări și având punctele sale forte. Politicile de mediu au adesea o componentă teritorială accentuată, care trebuie adaptată la situația specifică de pe teren. PAM 7 se concentrează în principal pe dimensiunea urbană. Propunerea pentru PAM 8 menționează doar zonele urbane și cele rurale. Complexitatea amplă a comunităților UE trebuie să fie un aspect central, dacă se dorește o punere în aplicare eficace a politicilor de mediu ale UE.

Amendamentul 11

Articolul 4

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1) Comisia, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu și a Agenției Europene pentru Produse Chimice, va evalua și va raporta periodic cu privire la progresele înregistrate de Uniune și de statele membre în atingerea obiectivelor prioritare prevăzute la articolul 2, luând în considerare condițiile favorabile prevăzute la articolul 3.

(2) Evaluarea menționată la alineatul (1) va reflecta cele mai recente evoluții privind disponibilitatea și relevanța datelor și indicatorilor, pe baza datelor disponibile din statele membre și de la nivelul Uniunii, în special cele utilizate de Agenția Europeană de Mediu și de Sistemul Statistic European. Această evaluare nu va aduce atingere cadrelor existente de monitorizare, raportare și guvernanță și nici exercițiilor referitoare la politica în materie de mediu și climă.

(3) Agenția Europeană de Mediu și Agenția Europeană pentru Produse Chimice vor sprijini Comisia în îmbunătățirea disponibilității și relevanței datelor și cunoștințelor, în special prin îndeplinirea următoarelor acțiuni:

(a)	strângerea, prelucrarea și raportarea probelor și datelor cu instrumente digitale moderne;

(a)	strângerea, prelucrarea și raportarea probelor și datelor cu instrumente digitale moderne;

(b)	desfășurarea de activități pentru eliminarea lacunelor relevante în monitorizare;

(b)	desfășurarea de activități pentru eliminarea lacunelor relevante în monitorizare;

(c)	transmiterea unor analize sistemice relevante din punctul de vedere al politicilor și contribuția la punerea în aplicare a obiectivelor de politică la nivelul Uniunii și la nivel național;

(c)	transmiterea unor analize sistemice relevante din punctul de vedere al politicilor și contribuția la punerea în aplicare a obiectivelor de politică la nivelul Uniunii, la nivel național , regional și local ;

(d)	integrarea datelor privind impactul asupra mediului, impactul social și economic și exploatarea deplină a altor date disponibile, cum ar fi cele furnizate de Copernicus;

(d)	integrarea datelor privind impactul asupra mediului, impactul social și economic și exploatarea deplină a altor date disponibile, cum ar fi cele furnizate de Copernicus;

(e)	îmbunătățirea în continuare a accesului la date prin programele Uniunii;

(e)	îmbunătățirea în continuare a accesului la date prin programele Uniunii;

(f)	asigurarea transparenței și a responsabilității;

(f)	îmbunătățirea disponibilității și interoperabilității datelor la nivel local și regional;

(g)

sprijinirea societății civile, autorităților publice, cetățenilor, partenerilor sociali și sectorului privat în vederea identificării riscurilor climatice și de mediu, a luării de măsuri de prevenire și atenuare a acestor riscuri, precum și adaptarea la acestea și promovarea implicării celor de mai sus în eliminarea lacunelor de cunoștințe.

(g)	asigurarea transparenței și a responsabilității;

(h)

sprijinirea societății civile, autorităților publice de la nivel național, regional și local , a cetățenilor, partenerilor sociali și sectorului privat în vederea identificării riscurilor climatice și de mediu, a luării de măsuri de prevenire și atenuare a acestor riscuri, precum și adaptarea la acestea și promovarea implicării celor de mai sus în eliminarea lacunelor de cunoștințe;

(i)	promovarea interacțiunilor pozitive în materie de mediu între zonele urbane, periurbane și rurale, în conformitate cu ODD 11 („Orașe și comunități durabile”).

(4) Comisia va examina periodic nevoile de date și cunoștințe la nivelul Uniunii și la nivel național, inclusiv capacitatea Agenției Europene de Mediu și a Agenției Europene pentru Produse Chimice de îndeplinire a sarcinilor menționate la alineatul (3).

(4) Comisia va examina periodic nevoile de date și cunoștințe la nivelul Uniunii și la nivel național, iar atunci când este necesar, la nivel regional și local, inclusiv capacitatea Agenției Europene de Mediu și a Agenției Europene pentru Produse Chimice de îndeplinire a sarcinilor menționate la alineatul (3).

Expunere de motive

Autoritățile locale și regionale joacă un rol important în punerea în aplicare pe teren a politicii de mediu. Crearea noului cadru de monitorizare ar trebui să țină seama de aceste niveluri și, de asemenea, să furnizeze date cu scopul de a sprijini punerea în aplicare în comunitățile locale și regionale.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută PAM 8, care definește o abordare strategică pentru politicile de mediu și climatice până în 2030 și menține o viziune pe termen lung pentru 2050 privind o viață bună, în limitele planetei noastre, cu accent pe o mai bună punere în aplicare și monitorizare;

solicită ca PAM 8 să aibă un rol complementar important față de Pactul verde european și să sprijine redresarea ecologică a UE, prin orientarea sa pe termen lung și prin obiectivele sale prioritare în materie de mediu;

solicită, dat fiind faptul că PAM 8 nu include măsuri, spre deosebire de PAM precedente, să nu constituie o bază de referință pentru următoarele PAM; subliniază că Pactul verde prevede numai până în 2024 măsuri referitoare la obiectivele prioritare ale PAM 8, care este valabil până în 2030; solicită să se includă o clarificare în acest sens în PAM 8, care să facă referire la modul în care vor fi stabilite noi măsuri în contextul evaluării la jumătatea intervalului, cu scopul de a realiza obiectivele prioritare ale acestuia;

salută faptul că PAM 8 a identificat ca prioritate-cheie o punere în aplicare mai eficace și mai eficientă și solicită, prin urmare, instrumente și resurse adecvate, precum și abordări inovatoare care vor permite autorităților locale și regionale să ofere soluții adaptate pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a politicilor de mediu pe teren;

subliniază că problemele legate de punerea în aplicare nu pot fi rezolvate doar prin simpla adoptare a mai multe acte legislative. Sunt necesare și mecanisme de sprijin, noi abordări și soluții inovatoare pentru a atinge valorile-țintă și standardele;

subliniază rolul pozitiv al Platformei tehnice pentru cooperare în domeniul mediului în cooperarea dintre Comisia Europeană și Comitetul European al Regiunilor și faptul că integrarea sa în PAM 7 i-a conferit o bază solidă pe termen lung; invită PAM 8 să consolideze în continuare Platforma tehnică pentru cooperare în domeniul mediului instituită de Comisia ENVE și de DG Mediu pentru a promova un dialog și a colecta informații cu privire la provocările și soluțiile locale și regionale în aplicarea legislației de mediu a UE;

solicită consolidarea bazei de cunoștințe privind mediul, valorificarea potențialului tehnologiilor digitale și de date și creșterea gradului de utilizare a soluțiilor bazate pe natură și a inovării sociale pentru a îmbunătăți punerea în aplicare;

subliniază că politica tradițională, sectorială de mediu este în mare măsură ineficientă și, că prin urmare, pentru a o consolida, PAM 8 ar trebui să stabilească o abordare integrată, să abordeze natura multidimensională a provocărilor de mediu, să creeze sinergii și să evite neconcordanțele dintre:

(a)	nivelul de ambiție, calendarele, procedurile și instrumentele de implementare ale diferitelor politici privind mediul, energia și clima;

(b)	ambiția și calendarul privind valorile-limită din cadrul legislației UE în domeniul mediului și al politicilor de reducere la sursă;

subliniază discrepanța dintre adoptarea celui de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu și cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, și reiterează faptul că procesul decizional privind viitoarele PAM ar trebui aliniat la calendarul CFM;

10.

constată că colectarea, prelucrarea și exploatarea eficientă a datelor privind starea mediului sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor stabilite. Cu toate acestea, practicile sunt încă foarte diferite și sunt adesea rudimentare, cu prea multe activități desfășurate de oameni, în special la nivel local și regional. Prin urmare, CoR subliniază necesitatea unor activități de dezvoltare și a unor investiții în întreaga UE, prin care prelucrarea necesară a datelor să poată fi efectuată în mod uniform, punând accentul pe compatibilitatea și utilizarea fluxurilor automate de date și a interfețelor deschise;

11.

consideră că, pentru a asigura integrarea și coerența politicilor, planurile de redresare și reziliență ar trebui să se orienteze după principiul de a „nu aduce prejudicii” și după abordarea vizând un stil de viață sănătos;

12.

solicită integrarea deplină a politicilor de mediu și a celor climatice și a politicilor care favorizează o economie circulară în acțiunile bugetare, economice și sociale ale UE, și reamintește că eforturile de redresare ecologică ar trebui să ia în considerare disparitățile și provocările de la nivel teritorial și să garanteze că nicio comunitate nu este lăsată în urmă;

13.

repetă solicitarea privitoare la o abordare globală bazată pe realitatea zonei sau orientată către teritorii ca fiind calea cea mai indicată de a face din asigurarea unui stil de viață sănătos pentru toți o realitate compatibilă cu caracteristicile locului sau ale zonei în cauză, inclusiv cu diversitatea bioculturală;

14.

salută angajamentul față de o strategie de redresare bazată pe Pactul verde european și își reiterează poziția potrivit căreia provocările legate de mediu, climă și tranziție necesită investiții verzi și albastre semnificative și inovare la toate nivelurile de guvernanță;

15.

solicită investiții ambițioase în sectoarele-cheie pentru ecologie (de exemplu, proiectele privind energia din surse regenerabile, economia circulară, trecerea la moduri de transport ecologice), necesare pentru a consolida reziliența și a crea creștere economică și locuri de muncă într-o societate echitabilă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, bazată pe solidaritate, și subliniază multitudinea tipurilor de beneficii create de acestea pentru economie și pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Autoritățile locale și regionale pot juca un rol important în procesul de redresare și ar trebui să fie implicate în planificarea și executarea acestor investiții, după caz;

16.

subliniază că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în implicarea cetățenilor, a întreprinderilor, a centrelor de cercetare, a mediului academic și a părților interesate de la nivel local în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de mediu;

17.

solicită un cadru funcțional de guvernanță pe mai multe niveluri și încurajează toate nivelurile de guvernanță să promoveze cooperarea între administrații, regiuni și localități, precum și cooperarea transfrontalieră pentru a pune în aplicare PAM 8;

18.

subliniază că este nevoie de mai multe cercetări, date și cunoștințe pentru a aborda provocările specifice legate de mediu și pentru a valorifica oportunitățile existente în diferite tipuri de comunități locale și regionale, ținând seama de depopularea zonelor rurale, de îmbătrânirea populației și de decalajele regionale, și subliniază necesitatea ca aceste date și cunoștințe să fie disponibile publicului și ușor accesibile;

19.

subliniază că este nevoie de mai multe date locale, inclusiv colectate direct de la cetățeni sau de la organisme private care dezvoltă proiecte ecologice (de exemplu, privind solul, apa, observarea păsărilor, habitatele etc.), și solicită o cooperare între Comisia Europeană și autoritățile locale și regionale pentru a obține date locale, acest lucru fiind necesar pentru o mai bună punere în aplicare a PAM;

20.

sprijină crearea unui nou cadru de monitorizare care să țină seama în mod corespunzător de cadrele existente, cum ar fi evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu. Pledează pentru implicarea CoR și a autorităților locale și regionale în procesul de consultare, pentru a defini indicatorii-cheie care să garanteze că dimensiunea locală și regională este luată în considerare în mod adecvat;

21.

solicită depunerea de eforturi continue pentru a consolida monitorizarea mediului (de exemplu, biodiversitatea, reducerea poluării la zero, lipsa substanțelor toxice, o economie circulară revizuită), corelând-o cu instrumente transversale de monitorizare (de exemplu, ODD, tabloul de bord privind reziliența etc.) și stabilirea unor indicatori principali (de exemplu, economia circulară, clima și energia, lipsa substanțelor toxice, biodiversitatea, reducerea poluării la zero, presiunile asupra mediului, indicatorii pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu etc.) pe baza unor principii generale, cum ar fi asigurarea calității, echilibrul, aplicabilitatea, prioritizarea, flexibilitatea, calendarele și caracterul periodic;

22.

solicită ca noul cadru de monitorizare să se bazeze cât mai mult posibil pe instrumentele și indicatorii de monitorizare existenți în domeniul politicii de mediu și al guvernanței uniunii energetice și a politicilor climatice și să reunească cerințele tehnice de raportare pentru a evita orice suprapunere a activităților și pentru a limita sarcinile administrative;

23.

subliniază că punerea în aplicare a PAM 8 poate fi accelerată prin inițiative precum Acordul privind orașele verzi sau Anul european al orașelor mai verzi (2022), Agenda urbană și prin acțiuni voluntare precum Convenția primarilor pentru climă și energie și Observatorul mobilității urbane, și că acestea ar trebui, prin urmare, promovate în continuare;

24.

sprijină intensificarea eforturilor în ceea ce privește educația în domeniul mediului și proiectele care-i implică pe tineri, pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la mediu;

25.

recunoaște că punerea deplină în aplicare a multor politici de mediu poate fi realizată numai prin implicarea deplină în acțiunile cotidiene ale cetățenilor;

26.

recunoaște că ar trebui acordată mai multă atenție relațiilor dintre actorii din zonele urbane și cei din zonele rurale, precum și faptului că tipologiile geografice precum zonele montane, insulele, zonele de coastă, regiunile ultraperiferice etc. au un potențial incredibil pentru dezvoltarea investițiilor verzi (de exemplu, proiectele privind energia din surse regenerabile);

27.

face trimitere la angajamentele asumate de regiunile vulnerabile, inclusiv de regiunile carbonifere și cu emisii ridicate de dioxid de carbon, precum și de regiunile ultraperiferice care vizează realizarea decarbonizării până în 2040; solicită, prin urmare, sprijinirea eforturilor acestor regiuni de a-și accelera strategiile de schimbare globală, permițându-le să devină laboratoare și bancuri de testare în ce privește dificultățile care trebuie depășite pentru atingerea obiectivelor în acest domeniu;

28.

este de acord cu considerentul 19 din propunerea privind PAM, care afirmă că obiectivele sale nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual. Propunerea, în forma sa actuală, nu pare să pună sub semnul întrebării respectarea principiului subsidiarității. Aceasta nu pune probleme nici în ceea ce privește conformitatea cu principiul proporționalității;

29.

sprijină consolidarea sistemului UE de acces la justiție și salută modificările propuse ale Convenției de la Aarhus (1); subliniază necesitatea de a consolida sistemul UE privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în ce privește chestiunile legate de mediu; invită Comisia să promoveze un dialog cu CoR și cu autoritățile locale și regionale pentru a garanta că comunitățile locale au la dispoziție căi adecvate de acces la justiție și pot contribui pe deplin la îmbunătățirea punerii în aplicare a politicii de mediu a UE;

30.

propune examinarea posibilității de a crea o rețea de „ambasadori” în cadrul Platformei tehnice pentru cooperare în domeniul mediului, pentru a promova punerea în aplicare a legislației de mediu la toate nivelurile de guvernanță, într-o formă care să fie compatibilă și complementară cu eforturile existente, cum ar fi instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații (TAIEX) inter pares, evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), Acordul privind orașele verzi și Procesul biogeografic Natura 2000.

Bruxelles, 5 februarie 2021.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Texte și informații suplimentare disponibile în următorul comunicat de presă https://ec.europa.eu/environment/news/commission-proposes-improve-public-scrutiny-eu-acts-related-environment-2020-10-14_en