COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.5.2019
JOIN(2019) 8 final
RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2018
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.5.2019
JOIN(2019) 8 final
RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2018
RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2018
Sinteză
De la retrocedarea Hong Kong-ului către Republica Populară Chineză (RPC), în 1997, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia au urmărit îndeaproape evoluțiile politice și economice din Regiunea Administrativă Specială (RAS) Hong Kong, ținând seama de principiul „o țară, două sisteme”. În conformitate cu angajamentul asumat în 1997 față de Parlamentul European, în fiecare an se publică un raport privind evoluția situației din Hong Kong. Prezentul raport, care se referă la evoluțiile din 2018, este cel de al 21-lea de acest tip. UE respectă politica „o Chină unică” și sprijină principiul „o țară, două sisteme”, precum și punerea în aplicare a acestuia.
2018 a fost încă un an dificil pentru Hong Kong. Evoluțiile politice au determinat purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al Uniunii să formuleze declarații cu trei ocazii diferite: în ceea ce privește restricțiile referitoare la dreptul de a candida în alegeri, interzicerea unui partid politic și refuzul motivat politic de a reînnoi viza de muncă a unui jurnalist străin.
Majoritatea aspectelor legate de principiul „o țară, două sisteme” continuă să funcționeze bine. Cu toate acestea, în cursul anului trecut, au crescut preocupările cu privire la erodarea acestui principiu, care reprezintă piatra de temelie a succesului economic al Hong Kong-ului. Există o tendință negativă evidentă în ceea ce privește erodarea drepturilor civile și politice. Această tendință dă naștere unor preocupări legitime cu privire la menținerea pe termen lung a gradului ridicat de autonomie și a atractivității Hong Kong-ului ca centru internațional de afaceri. Comunitatea de afaceri a urmărit aceste evoluții și, în 2018, mai multe camere de comerț și-au exprimat preocuparea prin declarații publice.
Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt, în general, respectate în Hong Kong. Cu toate acestea, libertatea de exprimare se confruntă cu provocări fără precedent, în special în ceea ce privește subiecte politice sensibile.
Numărul neobișnuit de mare de întrebări și recomandări adresate Hong Kong-ului în timpul evaluării periodice universale (EPU) a Chinei efectuată de către Organizația Națiunilor Unite în noiembrie 2018 reflectă, de asemenea, preocupările comunității internaționale în ceea ce privește deteriorarea drepturilor civile și politice din Hong Kong în ultimii ani. Printre recomandările formulate în cadrul EPU în vederea unor acțiuni subsecvente se numără îmbunătățirea protecției altor drepturi ale omului, cum ar fi drepturile lucrătorilor migranți, ale copiilor și ale persoanelor LGBTI.
În pofida mai multor cazuri sensibile din punct de vedere politic, statul de drept a prevalat în general, iar sistemul judiciar a continuat să își demonstreze independența și angajamentul față de respectarea consecventă a dreptului la un proces just.
Statul de drept, cadrul de reglementare transparent, nivelurile foarte scăzute în ceea ce privește corupția și rata criminalității, coroborate cu o administrație publică eficientă și un sistem judiciar independent au contribuit la menținerea și încurajarea unui climat propice investițiilor care stă la baza succesului regiunii Hong Kong. Hong Kong-ul a rămas un centru de afaceri și financiar internațional competitiv, cea mai importantă platformă pe plan mondial în ceea ce privește schimburile comerciale cu China continentală, precum și o platformă importantă pentru zona Asia-Pacific. În prezent, Hong Kong-ul găzduiește peste 2 200 de întreprinderi, dintre care aproximativ jumătate folosesc Hong Kong-ul ca sediu regional sau pentru birourile lor regionale.
Două proiecte majore de infrastructură care leagă Hong Kong-ul de continent au fost inaugurate în 2018: o linie ferată de mare viteză care leagă Hong Kong-ul de rețeaua feroviară continentală cu o lungime de 25 000 km, precum și podul Hong KongZhuhaiMacao. Atât legătura feroviară, cât și podul au sporit conectivitatea orașelor din zona Marelui Golf și vor contribui la o mai mare integrare cu partea continentală, prezentând atât noi oportunități, cât și noi provocări.
Deși procesul pare a fi blocat pe o perioadă nedeterminată, UE încurajează RAS Hong Kong și autoritățile guvernamentale centrale să reia reforma electorală, astfel cum este consacrată în Legea fundamentală, și să ajungă la un acord cu privire la un sistem electoral care să fie democratic, corect, deschis și transparent. Votul universal ar oferi guvernului un sprijin mai puternic din partea populației și legitimitatea necesară pentru atingerea obiectivelor economice ale regiunii Hong Kong și pentru abordarea provocărilor socio-economice ale acesteia.
Evoluții politice
2018 a fost un an bogat în evenimente politice. Hong Kong-ul s-a confruntat cu noi provocări în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale, cum ar fi dreptul de a candida la alegeri și libertatea de exprimare sau de asociere. Purtătorul de cuvânt a emis trei declarații 1 în mai puțin de un an, ceea ce este o situație fără precedent.
Spațiul pentru opoziția politică din Hong Kong se reduce. Mai mulți candidați din opoziție, între care Agnes Chow și fostul deputat Lau Siu-Lai, au fost împiedicați să candideze la alegerile parțiale pentru Consiliului Legislativ (LegCo) din cauza apartenenței sau a opiniilor lor politice. Aceste decizii au fost luate de președintele biroului electoral numit de Comisia pentru afaceri electorale și au fost susținute ulterior de guvern. Comunitatea juridică din Hong Kong a contestat legalitatea și constituționalitatea lor. În decembrie, actualul membru al Consiliului Legislativ Eddie Chu a fost împiedicat să participe la alegerile pentru reprezentanți rurali din cauza poziției sale politice.
Candidații respinși pot depune o petiție electorală și pot solicita controlul judiciar, însă acest lucru poate dura mai mulți ani și, prin urmare, nu reprezintă o cale de atac eficientă. Dreptul de a candida la alegeri fără restricții nejustificate este garantat de Legea din Hong Kong privind drepturile și de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) pe care Hong Kong-ul l-a ratificat. UE face apel la RAS Hong Kong să respecte aceste drepturi.
În ultimii ani, Hong Kong-ul a asistat la apariția unei mișcări locale care face apel la autodeterminare sau chiar la independență. Deși vocile în favoarea independenței au un sprijin foarte limitat în societate și nu beneficiază de niciun sprijin internațional, ele pun întrebări cu privire la granița dintre libertatea legitimă de exprimare și incitarea sedițioasă. Aceste aspecte nu sunt încă clarificate din punct de vedere juridic. În ultimul an, guvernul RAS Hong Kong, încurajat de guvernul central, a adoptat o nouă politică de toleranță zero față de orice mențiune privind „autodeterminarea” sau „independența”, din motive de securitate națională și de încălcare a Legii fundamentale.
La 24 septembrie, secretarul pentru securitate a interzis funcționarea sau continuarea funcționării Partidului Național din Hong Kong (HKPN). HKPN milita pentru independența Hong Kong-ului prin mijloace pașnice, cum ar fi distribuirea de broșuri, organizarea de discuții publice, precum și de adunări tăcute. Partidul avea un număr foarte mic de membri. Este prima dată când un partid politic a fost interzis în Hong Kong. Comunitatea juridică din Hong Kong a pus sub semnul întrebării decizia, considerând-o lipsită de temei juridic, disproporționată și neconformă cu jurisprudența internațională în materie. Decizia va avea, după toate probabilitățile, un efect mai larg de descurajare asupra libertății de exprimare și de asociere și asupra activității politice.
La 5 octombrie, guvernul a refuzat să reînnoiască viza de muncă a lui Victor Mallet, redactor al Financial Times Asia și vicepreședinte al Clubului Corespondenților Străini. Mallet prezidase o conferință susținută de activistul pro-independentist Chan Ho-tin, membru al HKNP menționat mai sus, în luna august, când partidul nu fusese încă interzis. În absența unei explicații alternative credibile, decizia pare motivată politic. O asemenea presiune asupra jurnaliștilor este fără precedent în Hong Kong și provoacă îngrijorări serioase cu privire la exercitarea libertății presei. Există preocupări crescânde cu privire la faptul că jurnaliștii practică autocenzura. Hong Kong-ul se mândrește cu faptul că este un oraș internațional deschis, în care libertatea de exprimare nu este pusă la îndoială și în care libertatea presei și a informațiilor este pe deplin respectată. Restricționarea activității jurnaliștilor, inclusiv a jurnaliștilor străini, ar afecta grav reputația și creditul Hong Kong-ului ca platformă financiară și de afaceri.
Mai mult, la 8 noiembrie, lui Victor Mallet i s-a refuzat eliberarea unei vize turistice pentru a intra în Hong Kong. Aceasta a fost a doua oară în cursul unui an în care Hong Kong-ul a refuzat intrarea unui cetățean UE, aparent din motive politice (după Benedict Rogers în octombrie 2017).
Statul de drept este în continuare destul de solid, procedurile judiciare și dreptul la un proces just sunt pe deplin respectate. Independența sistemului judiciar nu este pusă la îndoială. Au existat o serie de cazuri sensibile din punct de vedere politic în ultimii ani, unele dintre acestea sunt încă în curs de desfășurare 2 . În mai multe cazuri în 2018, Înalta Curte de Apel a respins sentințele de condamnare la închisoare pentru participarea la acțiunile de protest. În decembrie, Curtea a ridicat restricțiile impuse unei zone de demonstrații populare în preajma sediului guvernului (cunoscută sub denumirea de Piața Civică), reamintind guvernului importanța libertății de întrunire.
Cu toate acestea, eforturile depuse de guvern în materie de urmărire penală și înăsprirea poziției sale cu privire la infracțiunile legate de proteste, cum ar fi întrunirile ilegale, au deja efecte de descurajare asupra societății civile, asupra activismului politic și, în cele din urmă, asupra procesului democratic.
Unii politicieni au pus sub semnul întrebării rolul judecătorilor străini în instanțele din Hong Kong, argumentând că aceștia ar putea pune în pericol securitatea națională. Cu toate acestea, șeful executivului s-a pronunțat cu fermitate pentru a apăra această practică considerată benefică pentru statul de drept din Hong Kong.
Alegerile parțiale pentru a înlocui cinci dintre cei șase deputați descalificați au avut loc la 11 martie și la 25 noiembrie. Alegerile s-au desfășurat fără incidente majore. Pan-democrații au recâștigat numai două locuri. Deputații din tabăra pro-Beijing își mențin controlul asupra legislaturii.
Acordul controversat de regrupare a serviciilor feroviare cu privire la linia feroviară de mare viteză a fost aprobat de LegCo și a intrat în vigoare în 2018. Legătura feroviară de mare viteză cu China a început să funcționeze în septembrie 2018. Calea ferată va îmbunătăți conectivitatea dintre Hong Kong și China, însă acordul de regrupare a serviciilor feroviare este, în sine, controversat. Părții continentale i s-a conferit o jurisdicție aproape exclusivă într-o zonă desemnată a teritoriului RAS, denumită zona portuară continentală. Mai multe controale judiciare au contestat legalitatea acestui acord de regrupare a serviciilor feroviare și compatibilitatea sa cu principiul „o țară, două sisteme” și cu dispozițiile Legii fundamentale. La 12 decembrie, Curtea de primă Instanță a hotărât că acordul este constituțional și că poate rămâne în vigoare; este probabil ca hotărârea să fie contestată.
Consulatele Generale ale statelor membre ale UE din Hong Kong au fost notificate în mod oficial cu privire la noile dispoziții privind asistența consulară și protecția în zona portuară continentală abia la 3 aprilie 2019 3 .
În 2017, Gui Minhai, cetățean suedez și ultimul dintre librarii „dispăruți” (ale căror cazuri nu au fost încă clarificate în mod satisfăcător), a fost eliberat de autoritățile continentale după ce dispăruse în 2015. Acesta a fost reținut din nou în ianuarie 2018. La 24 ianuarie 2018, purtătorul de cuvânt al ÎR/VP a emis o declarație 4 solicitând eliberarea imediată a acestuia. Gui Minhai rămâne în detenție. Reprezentanții de rang înalt ai UE au abordat în mai multe rânduri cazul acestuia cu autoritățile chineze.
Egalitatea de șanse, drepturi și libertăți
Hong Kong-ul se bucură de un nivel ridicat de libertate. Libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea de informare în cadrul principiului „o țară, două sisteme” reprezintă componente esențiale ale atuului pe care îl are Hong Kong-ul ca centru de afaceri mondial.
Chiar dacă mass-media din Hong Kong se bucură în continuare de un nivel ridicat de libertate, numărul problemelor a început să se acumuleze de câțiva ani. În 2018, „Reporteri fără frontiere”, gardianul internațional al libertății presei, a situat Hong Kong-ul pe locul 70 din 180 și a subliniat interferența crescândă a autorităților chineze în mass-media. În raportul său anual pe 2018, Asociația jurnaliștilor din Hong Kong a afirmat că majoritatea jurnaliștilor au considerat că situația libertății presei s-a înrăutățit față de 2017. Chestiunea care a afectat cel mai mult libertatea presei a fost decizia guvernului Hong Kong-ului de a nu reînnoi viza de lucru a redactorului Financial Times Asia (a se vedea mai sus).
Există indicii de intensificare a autocenzurii, de exemplu decizia unui centru artistic de a anula participarea scriitorului chinez în exil Ma Jian la un festival literar din cauza opiniilor sale politice. Deși, ulterior, centrul a revenit asupra deciziei sale, incidentul este simptomatic pentru noua restricție și autocenzură care pot dăuna libertății de exprimare.
Unele subiecte politice, în principal autodeterminarea și independența, par să fi devenit tabu, fără un cadru juridic adecvat care să clarifice restricțiile. Acest lucru se extinde și la discuțiile din mediul academic. În general, Hong Kong-ul a continuat să se bucure de libertate academică, însă sunt semne clare ale unei invazii crescânde a politicului în campusurile universitare.
Hong Kong-ul a beneficiat de o atenție fără precedent în cursul evaluării periodice universale (EPU) a Chinei efectuate de către ONU, care a avut loc în noiembrie 2018. 12 țări au profitat de audierea EPU pentru a sublinia preocupările lor cu privire la drepturile omului în Hong Kong. Întrebările/recomandările au vizat: (i) punerea în aplicare a principiului „o țară, două sisteme”; (ii) cazul lui Gui Minhai; (iii) provocări la adresa libertății de exprimare, a libertății presei și a libertății de asociere; (iv) drepturile persoanelor LGBTI, ale lucrătorilor migranți și ale copiilor. Cinci state membre ale UE au adresat întrebări sau au formulat recomandări cu privire la Hong Kong. Un număr de organizații neguvernamentale din Hong Kong au format o coaliție preliminară EPU pentru a aduce problemele în atenție într-un mod mai eficient.
În ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTI, Hong Kong-ul nu dispune de o legislație cuprinzătoare în materie de combatere a discriminării, care să acopere și discriminarea pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen. Cu toate acestea, trei cazuri de referință din 2018 în favoarea egalității persoanelor LGBTIar putea pune bazele unei asemenea legislații. La 4 iulie, Înalta Curte de Apel a pronunțat o hotărâre prin care autoritățile din domeniul imigrației trebuie să acorde vize pentru partenerii de același sex. Două cazuri sunt încă pendinte.
Traficul de persoane rămâne un motiv de îngrijorare. În ultimii ani, guvernul Hong Kong-ului și-a intensificat eforturile de a aborda această problemă, în special prin adoptarea recentă a unui plan de acțiune.
În martie 2018, un comitet de coordonare de rang înalt la nivel departamental, prezidat de secretarul general pentru administrație, a aprobat un plan de acțiune pentru combaterea traficului de persoane și îmbunătățirea protecției lucrătorilor casnici străini în Hong Kong. Planul prezintă un pachet de măsuri care acoperă identificarea, protecția și sprijinirea victimelor, ancheta, asigurarea respectării legii, urmărirea penală și prevenția, precum și parteneriatul cu diferite părți interesate. Planul de acțiune este un pas binevenit, care, însă, nu poate înlocui un cadru juridic cuprinzător.
UE se angajează să continue cooperarea cu Hong Kong-ul în materie de combatere a traficului de persoane. În 2018, Oficiul UE, în cooperare cu secretarul pentru securitatea Hong Kong-ului, a organizat un al treilea atelier privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia.
Lucrătorii casnici străini, care sunt, în Hong Kong, în număr de aproximativ 370 000, au continuat să fie afectați de lipsa unor condiții de muncă și a unei protecții sociale adecvate. Două legi existente provoacă o îngrijorare deosebită, și anume cerința ca aceștia să locuiască în locuința angajatorului și regula de „două săptămâni”, conform căreia lucrătorii casnici străini trebuie să își găsească un loc de muncă în termen de două săptămâni de la expirarea contractului lor, în caz contrar riscând să fie expulzați. Guvernul a luat măsuri pentru a suprima servitutea pentru datorii și practicile frauduloase din partea agențiilor de ocupare a forței de muncă. Planul de acțiune menționat mai sus pentru combaterea traficului de persoane și îmbunătățirea protecției lucrătorilor casnici străini ar trebui să asigure un cadru pentru abordarea problemei drepturilor lucrătorilor casnici străini. De exemplu, în decembrie 2018, Departamentul pentru ocuparea forței de muncă a instituit o linie telefonică de urgență pentru a oferi sprijin lucrătorilor casnici străini în ceea ce privește drepturile și obligațiile lor în domeniul muncii, pentru a răspunde solicitărilor lor de asistență sau plângerilor lor. Linia telefonică de urgență funcționează 24 de ore pe zi și sunt disponibile servicii de interpretare.
Sărăcie și incluziune socială: în pofida prosperității și a excedentului bugetar semnificativ al Hong Kong-ului, aproximativ 1,37 milioane de oameni, respectiv unul din cinci rezidenți, sunt în prezent clasificați în mod oficial ca fiind săraci de către Comisia de combatere a sărăciei din cadrul guvernului. Sărăcia a crescut constant în ultimii 10 ani, la fel ca și numărul persoanelor „foarte bogate”. Drept urmare, Hong Kong-ul este unul dintre cele mai inegale orașe din lume (potrivit coeficienților săi Gini). Decalajul se mărește, cele mai bogate 10 % dintre gospodării câștigând de 44 de ori mai mult decât cele mai sărace 10 % dintre acestea.
Sistemul de combatere a corupției a rămas solid și rezilient. Hong Kong-ul se mândrește cu standarde foarte ridicate în materie de transparență și de măsuri anticorupție. Autoritățile și liderii politici și de afaceri recunosc că transparența este esențială pentru menținerea poziției solide a Hong Kong-ului de centru internațional de afaceri.
Relațiile dintre Hong Kong și China continentală
Prin inițiative precum zona Marelui Golf, inițiativa „O centură, un drum”, linia feroviară de mare viteză, noul pod și numeroase alte inițiative economice și sociale, Hong Kong-ul este din ce în ce mai integrat în dezvoltarea națională a Republicii Populare Chineze. Se pare că în urma celui de al 19-lea Congres al Partidului Comunist Chinez (2017) a rezultat o nouă înțelegere a principiului „o țară, două sisteme”, a gradului ridicat de autonomie al Hong Kong-ului și a principiului „Hong Kong-ul administrat de cetățenii Hong Kong-ului”. Noțiunile de „jurisdicție cuprinzătoare” și de „guvernanță partajată”, coroborate cu un accent mai mare pe punctele nenegociabile în ceea ce privește securitatea națională și integritatea teritorială, produc îngrijorare în rândul anumitor părți ale societății din Hong Kong cu privire la viitor.
În documentul de politică al Chinei cu privire la Uniunea Europeană, publicat la 18 decembrie 2018, se arată că „guvernul central al Chinei sprijină și încurajează guvernul regiunii administrative speciale Hong Kong și guvernul regiunii administrative speciale Macao să coopereze reciproc în mod avantajos și prietenos în domenii precum economia, comerțul, cultura și turismul cu UE și statele sale membre, în conformitate cu principiul «o țară, două sisteme» și cu prevederile celor două legi fundamentale. Dat fiind că Hong Kong-ul și Macao sunt regiuni administrative speciale ale Chinei, afacerile lor sunt afaceri interne ale Chinei și partea UE nu ar trebui să interfereze cu acestea.”
Între cetățenii Hong Kong-ului și vizitatorii din China continentală există tensiuni recurente, care conduc la proteste, cum ar fi, de exemplu, în urma afluxului de turiști de pe continent ocazionat de inaugurarea podului Hong Kong-Zhuhai-Macao. În septembrie, peste 400 de soldați în uniformă aparținând Armatei populare chineze de eliberare au fost trimiși în Hong Kong pentru a ajuta la îndepărtarea arborilor căzuți în timpul taifunului. Deputații pandemocratici și unele părți ale societății din Hong Kong și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această acțiune pe care au privit-o ca pe un nou semn al erodării principiului „o țară, două sisteme”.
Evoluția situației economice
La nivel macroeconomic, dinamica economică a Hong Kong-ului încetinește. Fundațiile economice ale Hong Kong-ului rămân solide. Piața forței de muncă este în continuare ocupată integral, cu o rată a șomajului de 2,8 % în ultimul trimestru al anului 2018, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Presiunea inflației a rămas moderată. Inflația subiacentă a prețurilor de consum a fost de 2,4 % în 2018.
Cu toate acestea, dinamica economică a încetinit semnificativ în cursul anului. Economia a înregistrat o creștere de 3 % în 2018 (în comparație cu 3,8 % în 2017) și o încetinire globală de la 4,6 % în primul trimestru al anului la doar 1,2 % în cel de-al patrulea trimestru. Această evoluție reflectă o încetinire continuă în China continentală, la care se adaugă efectele războiului comercial din ce în ce mai crunt dintre China și SUA. Ambii factori au un impact negativ asupra sectorului extern și asupra încrederii mediului de afaceri și a consumatorilor. Dinamica vânzărilor cu amănuntul a încetinit în mod semnificativ, comerțul exterior cu bunuri a devenit negativ spre sfârșitul anului și piața locuințelor s-a răcit în cea de a doua parte a anului. Piața bursieră a înregistrat pierderi în cea mai mare parte a anului 2018, dar a început să se redreseze la începutul anului 2019.
Inițiative guvernamentale pentru dezvoltarea economică: În discursul său de politică din 2018, șeful executivului, Carrie Lam, a reiterat angajamentul guvernului față de o economie diversificată, anunțând continuarea finanțării semnificative a cercetării, accelerând totodată reindustrializarea (prin subvenționarea instalațiilor de producție inteligente), promovând transferul tehnologic și lansând politici de achiziții publice favorabile inovării. Guvernul este hotărât să îmbunătățească statutul Hong Kong-ului de centru comercial internațional prin semnarea unui număr mai mare de acorduri bilaterale și multilaterale. Acesta consideră că participarea la inițiativa Chinei „O centură, un drum” și la dezvoltarea zonei Marelui Golf oferă oportunități pentru o nouă dinamică a economiei.
Piața imobiliară și a locuințelor: În condițiile ratelor scăzute ale dobânzilor, excesului de lichidități, cererii puternice din partea investitorilor și ale ofertei limitate, piața imobiliară a atins niveluri record în anul 2018. În special, pentru primele 9 luni ale anului, prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale private au crescut cu 14 % față de anul 2017, ceea ce a făcut din Hong Kong cea mai scumpă piață de locuințe din lume. Piața imobiliară s-a răcit la sfârșitul anului, anulând întreaga creștere din 2018. Fără îndoială, Hong Kong-ul rămâne centrul urban cel mai puțin accesibil din lume pentru cumpărătorii de locuințe. Apartamentele din clădirile noi au, în medie, suprafețe mai mici pentru a le face mai accesibile pentru noii cumpărători de locuințe. Pe măsură ce prețurile și chiriile proprietăților imobiliare rezidențiale din sectorul privat au continuat să crească vertiginos, cererea de locuințe publice a crescut mai mult ca oricând. Durata medie de așteptare pentru închirierea unei locuințe publice s-a mărit la 5,3 ani.
În 2018, autoritățile din Hong Kong au introdus un set de inițiative pentru îmbunătățirea situației și pentru creșterea numărului de locuințe disponibile. Acestea includ reconversia imobiliară, realocarea unor situri de locuințe private pentru locuințe publice și introducerea unei taxe speciale pentru locuințele private de primă-mână neocupate.
Întreprinderile internaționale menționează prețurile ridicate ale proprietăților ca fiind principala cauză a pierderii avantajului concurențial și a atractivității Hong Kong-ului.
Politica de protecție a mediului: Protecția mediului rămâne o provocare importantă pentru Hong Kong, care abia recent a început să facă obiectul unei atenții politice. În discursul politic din acest an, poluarea aerului a fost menționată doar în legătură cu traficul, iar măsurile anunțate se concentrează exclusiv pe reducerea concentrațiilor de poluanți atmosferici rutieri cheie. Pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor – o provocare semnificativă și urgentă – a fost propusă o schemă de tarifare pentru deșeurile solide. De asemenea, guvernul a anunțat anumite măsuri de reducere a deșeurilor de plastic, deși numai în spațiile administrației. Pentru a sprijini dezvoltarea energiei din surse regenerabile, guvernul a pus în aplicare un sistem de tip „feed-in tariff” (tarif fix), a anunțat lansarea unor proiecte de energie regenerabilă pe scară largă și intenționează să flexibilizeze restricțiile privind instalarea de sisteme fotovoltaice solare.
Cercetarea, dezvoltarea și inovarea: În discursul său de politică din 2018, șeful executivului, Carrie Lam, s-a angajat să dezvolte Hong Kong-ul ca platformă internațională de inovare și tehnologie, instituind o gamă largă de măsuri pentru stimularea dezvoltării în inovare și tehnologie și în sectoarele industriale creative. Guvernul a stabilit și obiectivul de a dubla cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea, respectiv de la 0,73 % la 1,5 % din PIB. În discursul de politică din 2018, s-a reînnoit angajamentul de a se realiza aceste obiective și s-a anunțat o finanțare suplimentară pentru cercetare și dezvoltare, precum și pentru reindustrializare și transfer de tehnologie. Cu toate acestea, abordarea inovării pare să se concentreze exclusiv pe progresele tehnologice și ar avea de câștigat de pe urma unei abordări mai holistice și mai integrate.
Relațiile economice cu China continentală
Hong Kong-ul este un important antrepozit pentru partea continentală: în 2018, 57 % din reexporturile Hong Kong-ului proveneau din China continentală, iar 55 % erau destinate Chinei continentale.
Hong Kong-ul este cea mai mare sursă de investiții străine directe (ISD) în China, precum și destinația principală pentru fluxurile de investiții străine directe ale Chinei (FDI). Până la sfârșitul lui 2018, 46,3 % din proiectele finanțate cu fonduri străine aprobate în China continentală au fost legate de interese din Hong Kong. În schimb, până la sfârșitul anului 2017, stocul de investiții străine directe ale Chinei către Hong Kong s-a ridicat la 981 de miliarde USD sau 54,2 % din totalul fluxurilor de investiții străine directe. O proporție deloc neglijabilă din aceste investiții sunt investițiile în tehnologie: Hong Kong-ul a reprezentat cea de a șaptea cea mai mare sursă de importuri de tehnologie pentru China din punctul de vedere al valorii contractelor (879 de milioane USD), ceea ce a reprezentat 2,9 % din total (date din 2016).
Hong Kong-ul este un centru privilegiat de mobilizare de capital offshore pentru societățile chineze. În decembrie 2018, în Hong Kong erau înregistrate 1137 de companii continentale, cu o capitalizare bursieră totală de aproximativ 2,6 mii de miliarde USD sau 68 % din totalul pieței.
Hong Kong-ul și-a dezvoltat în continuare relația cu China continentală în temeiul Acordului de parteneriat cuprinzător China-Hong Kong (CEPA). La 14 decembrie 2018, Hong Kong-ul și China au semnat un Acord privind comerțul cu mărfuri în cadrul CEPA. Începând cu 1 ianuarie 2019, mărfurile originare din Hong Kong importate pe continent vor beneficia de tarife zero. Noul acord introduce angajamente suplimentare pentru a facilita comerțul cu partea continentală și un nou capitol dedicat în mod specific măsurilor de facilitare a comerțului în „Zona Marelui Golf” Guangdong-Hong Kong-Macao. De asemenea, două noi măsuri privind comerțul cu servicii au fost anunțate în cadrul CEPA și vor fi puse în aplicare începând cu 1 martie 2019.
S-a acordat, în continuare, o atenție specială Zonei Marelui Golf Guangdong-Hong Kong-Macao. Îndelung așteptatul plan detaliat pentru Zona Marelui Golf a fost, în fine, prezentat în februarie 2019 și Hong Kong-ul a fost identificat drept unul dintre cele patru orașe principale din regiune (împreună cu Shenzhen, Guangzhou și Macao). Hong Kong-ul trebuie să joace un rol-cheie în dezvoltarea Zonei Marelui Golf prin consolidarea poziției sale de centru internațional de servicii financiare, de transport și comerciale, prin stabilirea orașului drept centru pentru servicii internaționale juridice și de soluționare a disputelor, prin consolidarea statutului său de centru global offshore pentru operațiunile în renminbi, precum și prin dezvoltarea inovării și a tehnologiei. Au fost finalizate unele proiecte de infrastructură impresionante de conectare a orașelor din zona Marelui Golf. 2018 a cunoscut inaugurarea legăturii feroviare de mare viteză cu China continentală și a podului Hong KongZhuhai-Macao cu o lungime de 55 km, cel mai lung pod peste mare din lume.
Politica comercială
În noiembrie 2018, Hong Kong-ul a fost supus analizei privind politica comercială la nivelul OMC. A fost unanim recunoscut faptul că Hong Kong-ul rămâne una dintre economiile cele mai deschise, mai orientate către exterior și mai liberale din lume, fiind printre primele clasate pe plan mondial în ceea ce privește indicatorii privind libertatea economică, competitivitatea și ușurința de a face afaceri. Climatul de investiții favorabil întreprinderilor din Hong Kong, situarea sa geografică, experiența furnizorilor de servicii, statul de drept, mediul de reglementare puțin constrângător și poziția unică în temeiul principiului „o țară, două sisteme” au fost considerate ca fiind sursa succesului său și cheia competitivității sale pe viitor.
Hong Kong-ul a avut în vedere noi acorduri de liber schimb și de investiții, încheind, în ultimele 18 luni, un număr record de cinci acorduri de liber schimb. În 2018, Hong Kong-ul a semnat un acord de liber schimb cu Georgia în luna iunie și a încheiat negocierile cu Maldivele și Australia în luna noiembrie. Hong Kong-ul a finalizat negocierile privind șase acorduri de promovare și de protecție a investițiilor, pentru care se așteaptă semnarea (Australia, Bahrain, Maldive, Mexic, Myanmar și EAU). În plus, sunt în curs de desfășurare negocieri cu Rusia și Iran.
Relațiile bilaterale și cooperarea dintre UE și Hong Kong în 2018
Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de guvernul RAS Hong Kong (2018), peste 2 200 de societăți din UE s-au stabilit în Hong Kong și peste jumătate dintre acestea folosesc Hong Kong-ul drept sedii sau birouri regionale. Prezența comercială a UE acoperă o mare varietate de sectoare, în special în sectorul serviciilor financiare și de afaceri, al comerțului, al logisticii, al construcțiilor și al comerțului cu amănuntul. Societățile UE sunt actori-cheie întro serie de sectoare ale economiei Hong Kong-ului, inclusiv în sectorul bancar, al asigurărilor și al valorilor mobiliare.
În 2018, Hong Kong-ul a fost al douăzecilea partener comercial al UE ca importanță în privința comerțului cu bunuri și al optulea partener comercial al UE ca importanță în Asia. Exporturile UE de bunuri către Hong Kong s-au ridicat la 36,6 miliarde EUR, în vreme ce importurile din Hong Kong s-au ridicat la 9,9 miliarde EUR (o scădere de 10,7 % de la un an la altul). Acest lucru a condus la un excedent semnificativ de 25,8 miliarde EUR în favoarea UE, ceea ce reprezintă, pentru UE, al patrulea excedent comercial bilateral ca importanță. Principalele exporturi din UE către Hong Kong cuprind mașini și echipamente, bijuterii, articole de îmbrăcăminte, bunuri de lux, alimente, vinuri și autoturisme.
În 2018, UE a continuat să fie cel de al doilea partener comercial al Hong Kong-ului, după China continentală. UE a reprezentat cea de a doua destinație a exporturilor Hong Kong-ului ca importanță și s-a situat pe locul al patrulea ca furnizor de importuri pe parcursul anului.
Hong Kong-ul este un centru important pentru comerțul dintre China și UE: în 2017, aproximativ 10 miliarde EUR din importurile provenind din UE ale Chinei au fost direcționate prin Hong Kong, în vreme ce reexporturile de produse din partea continentală către UE au totalizat 33 de miliarde EUR.
Hong Kong-ul este al cincilea cel mai important partener comercial al UE în materie de servicii din Asia, după China, Japonia, Singapore și India. În 2017 (ultimul an pentru care există date disponibile), comerțul bilateral cu servicii s-a ridicat la 26,6 miliarde EUR. Importurile UE de servicii din Hong Kong au atins 13,2 miliarde EUR, în timp ce exporturile către Hong Kong au ajuns la 13,4 miliarde EUR, rezultând un excedent al UE de 233 de milioane EUR.
Fluxurile de investiții bidirecționale între UE și Hong Kong au crescut în mod semnificativ:
Potrivit Eurostat, în 2017, Hong Kong-ul a fost cea de a treia - și cea mai populară - destinație pentru investițiile străine directe ale UE (în valoare de 17,9 miliarde EUR). Conform statisticilor din Hong Kong, cu excepția centrelor offshore, UE este al doilea investitor străin ca importanță în Hong Kong (după China continentală), cu un total de 149 de miliarde EUR și contribuind cu 10 % la totalul investițiilor străine directe până la sfârșitul anului 2016 (cele mai recente cifre disponibile). Printre principalele motive pentru aceasta se numără prezența furnizorilor de servicii de înaltă calitate, mediul de reglementare previzibil al Hong Kong-ului și statul de drept.
În schimb, Hong Kong-ul a devenit în 2017 cea mai mare sursă de investiții străine directe în UE 5 (cu 51,6 miliarde EUR). Poziția importantă a Hong Kong-ului în ceea ce privește relațiile de investiții cu UE se datorează, în parte, faptului că o mare parte din ceea ce este înregistrat ca „investiție străină directă a Hong Kong-ului” provine, de fapt, din partea continentală. Într-adevăr, potrivit Consiliului de dezvoltare a comerțului din Hong Kong, peste 60 % din investițiile chineze în străinătate sunt direcționate sau canalizate prin Hong Kong. În mod similar, un procent semnificativ din investițiile străine directe ale UE în China tranzitează prin Hong Kong.
La 7 decembrie 2018, a avut loc la Bruxelles cea de a 12-a reuniune anuală din cadrul Dialogului structurat dintre UE și Hong Kong. UE și Hong Kong au fost de acord să își consolideze cooperarea în cadrul OMC, angajându-se să colaboreze și să sprijine eforturile de reformare a organizației. Au avut loc, totodată, discuții constructive privind eliminarea obstacolelor care stau în calea comerțului bilateral. Ambele părți au luat act de bilanțul progreselor în ceea ce privește Planul de acțiune al UE-Hong Kong privind cooperarea în domeniul asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și și-au exprimat interesul privind o ulterioară colaborare potențială în contextul acestei inițiative. În marja dialogului structurat, a avut loc un schimb tehnic de opinii privind serviciile financiare. Anul acesta, pentru prima dată, a avut loc, de asemenea, un schimb de opinii specific privind economia circulară. Privind în perspectivă, UE și Hong Kong au identificat economia circulară (inclusiv deșeurile din plastic) ca fiind un domeniu important de acțiune pentru cooperarea viitoare. UE salută noile inițiative ale guvernului Hong Kong-ului în acest domeniu și încurajează Hong Kong-ul să aibă în vedere o abordare mai ambițioasă și mai cuprinzătoare în ceea ce privește chestiunile de mediu. Cooperarea în domeniul economiei circulare ar putea reprezenta o contribuție pozitivă în acest domeniu.
În cursul anului 2018, UE și Hong Kong au continuat să conlucreze în domeniul vamal, în contextul planului de acțiune pentru îmbunătățirea protecției drepturilor de proprietate intelectuală finanțat prin intermediul cadrului cheie privind proprietatea intelectuală. Anul acesta, pentru prima dată, a avut loc un schimb de vizite ale unor funcționari ai autorităților vamale. În termeni de valoare a bunurilor confiscate, în Raportul UE din 2017 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (publicat în 2018), Hong Kong-ul este în continuare pe primul loc în ceea ce privește proveniența bunurilor care încalcă DPI. Ambele părți reflectează la modul în care se poate îmbunătăți în continuare cooperarea în acest domeniu.
În octombrie 2018, autoritățile din Hong Kong au publicat o nouă cerere de fonduri pentru sprijinirea participanților din Regiunea Administrativă Specială la programul Orizont 2020. Cercetătorii, întreprinderile, institutele de cercetare și universitățile din RAS pot colabora cu parteneri europeni pentru a participa la proiecte în cadrul programului Orizont 2020 și pentru a valorifica la maximum oportunitățile oferite de UE în domeniul cercetării și inovării. Un buget total de 9 milioane HKD (aproximativ un milion EUR) este rezervat pentru exercițiul 2018/2019. Vor fi luate în considerare atât proiecte de cercetare fundamentală, cât și proiecte de cercetare aplicată cu o înaltă valoare academică.
Pe parcursul anului 2018, UE a monitorizat punerea în aplicare a angajamentelor asumate de Hong Kong în 2017, pe baza cărora Consiliul Uniunii Europene a convenit să nu considere Hong Kong-ul ca fiind o jurisdicție fiscală necooperantă. În special, UE a salutat extinderea de către Republica Populară Chineză a Convenției privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală la RAS Hong Kong și activarea acordurilor necesare privind schimbul de informații de către RAS Hong Kong. UE a confirmat evaluarea OCDE privind trei sisteme (centrale de trezorerie, reasigurări offshore și asigurări captive offshore), ca urmare a modificării acestor sisteme de către RAS Hong Kong pentru a se conforma cerințelor OCDE. În februarie 2019, Hong Kong-ul a modificat cele două sisteme rămase pentru fondurile offshore și fondurile de capital privat offshore pentru a răspunde preocupărilor Consiliului Uniunii Europene cu privire la caracteristicile de restricționare ale acestora. Pe această bază, Consiliul Uniunii Europene a convenit în martie 2019 că Hong Kong-ul și-a îndeplinit angajamentele în domeniul bunei guvernanțe fiscale.
UE și Hong Kong-ul au continuat să colaboreze, de asemenea, în sensul sporirii contactelor interpersonale, în special în domeniile cooperării academice, mobilității studenților, culturii și industriilor creative.
Biroul Uniunii Europene în Hong Kong și Macao, misiunile diplomatice și institutele culturale ale UE au colaborat pentru a spori vizibilitatea UE și s-au angajat în numeroase activități la nivel interpersonal cu partenerii locali. Printre exemple se numără Festivalul de film UE, participarea UE, pentru a doua oară, la Târgul de carte din Hong Kong, Ziua europeană a limbilor, un concurs de filme de scurt-metraj pe teme legate de UE desfășurat în școli locale, o campanie pe tema drepturilor omului care a durat o lună pentru a sărbători cea de-a 70-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului și mai multe seminarii pe tema drepturilor omului. UE speră să valorifice această dinamică pentru a continua cooperarea cu guvernul Hong Kong-ului, cu societatea civilă și cu mediul de afaceri în vederea promovării schimburilor în domeniul drepturilor și al libertăților.
Prima vizită oficială la Bruxelles a șefului executivului, Carrie Lam, a avut loc în iunie 2018. Șeful executivului a purtat discuții productive cu președintele Comisiei Europene, JeanClaude Juncker, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, precum și cu comisarul Cecilia Malmström.
În 2018, au avut loc mai multe vizite la nivel înalt în Hong Kong din partea instituțiilor europene și din partea unor membri ai Parlamentului European. Merită remarcate în special vizita președintelui Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe, Steven Maijoor, care a reprezentat UE la Forumul financiar din Asia și, în luna octombrie, vizita Comitetului pentru turism și transport al Parlamentului European. La 11 iulie, Parlamentul European a adoptat un raport privind stadiul relațiilor UE-China, care conține o parte referitoare la Hong Kong. Parlamentul European își reafirmă sprijinul deplin față de principiul „o țară, două sisteme” și împărtășește evaluarea din raportul anual al UE pe 2017 cu privire la erodarea progresivă a acestuia.
2) Declarația din 24 septembrie 2018 privind decizia de interzicere a Partidului Național din Hong Kong
3) Declarația din 8 octombrie 2018 privind refuzul de a reînnoi o viză pentru un jurnalist străin din Hong Kong .
De exemplu, procesul celor nouă lideri ai mișcării Occupy Central, acuzați de incitare la prejudicii publice și de alte infracțiuni similare, s-a încheiat în decembrie; pronunțarea hotărârii judecătorești este așteptată în aprilie 2019.
La 31 ianuarie 2019, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze a transmis o notă verbală ambasadelor statelor membre, informându-le cu privire la noile dispoziții.
https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-homepage_en/38678/Statement%20on%20the%20detention%20of%20Gui%20Minhai.
Cu excepția centrelor offshore.