Avizul Comitetului European al Regiunilor: Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii – Program de acțiune

(2020/C 141/04)

Raportor:	Franco IACOP (IT-PSE), membru al Consiliului Regional Friuli Venezia Giulia
Document de referință:	Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii – Plan de acțiune – COM(2019) 343 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

apreciază propunerea Comisiei, care recunoaște și valorifică statul de drept ca o condiție prealabilă pentru procesul de integrare europeană și o valoare fundamentală a Uniunii, consacrată în tratate și comună tradițiilor constituționale ale statelor membre; subliniază că inițiativele prezentate de Comisie pentru promovarea principiilor statului de drept, pentru prevenirea eventualelor încălcări ale acestor principii și pentru a găsi o reacție proporțională în cazul nerespectării acestora completează în mod pozitiv sistemul actual;

este de acord că verificarea respectării statului de drept, chiar dacă acest demers revine în primul rând statelor membre individuale, reprezintă responsabilitatea lor comună și a Uniunii; articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) oferă un temei juridic sigur pentru exercitarea acestui control de către instituțiile Uniunii Europene;

de asemenea, subliniază că un rol important în consolidarea statului de drept revine societății civile și autorităților regionale și locale (ALR); acestea din urmă constituie un nivel fundamental de legitimitate democratică și ar trebui să promoveze constant cultura statului de drept și să monitorizeze respectarea principiilor aferente. Autoritățile regionale și locale pot contribui la activitățile de diseminare propuse de Comisie și pot acționa, de asemenea, ca surse de informații pentru monitorizarea pe care aceasta intenționează să o realizeze; la rândul său, CoR poate facilita și poate coordona efortul autorităților regionale și locale de consolidare a statului de drept, încurajându-le – de exemplu – să încheie acorduri între diversele părți cu privire la aspecte de democrație locală considerate nenegociabile și care să fie apărate în comun în caz că sunt atacate;

subliniază că respectarea statului de drept trebuie garantată în interesul fiecărei persoane, deoarece reprezintă în sine o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor și a libertăților fundamentale prevăzute de dreptul Uniunii pentru cetățeni; consolidarea statului de drept în statele membre înseamnă o consolidare a drepturilor garantate fiecărei persoane;

este convins că un sistem complet de protecție a statului de drept necesită un control asupra statelor membre, dar și monitorizarea instituțiilor Uniunii; consideră, prin urmare, că sistemul de monitorizare a respectării statului de drept, instituit de Uniune, trebuie să fie completat de mecanisme externe ale Uniunii. Deși este conștient de dificultățile juridice care trebuie depășite, CoR apreciază, prin urmare, intenția Comisiei de a relansa procesul de aderare a Uniunii la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO), astfel cum prevede articolul 6 alineatul (2) din TUE;

salută indicarea clară în comunicare a elementelor care caracterizează statul de drept, precum independența sistemului judiciar, protecția drepturilor fundamentale, prezența unei societăți civile active și pluralismul mass-mediei. Acestea reprezintă elemente esențiale pentru a garanta încrederea reciprocă între statele membre, funcționarea corespunzătoare a Uniunii, cooperarea loială între Uniune și statele membre și, mai ales, respectarea deplină a drepturilor cetățenilor care decurg din sistemul juridic al Uniunii Europene;

subliniază că respectarea statului de drept, garantarea drepturilor fundamentale și sprijinirea principiilor democrației sunt elemente strâns legate între ele, depind unele de altele și trebuie prezervate, protejate și consolidate la toate nivelurile de guvernare; prin urmare, CoR solicită Comisiei să se asigure că mecanismele de protecție a statului de drept, în special sistemul de monitorizare anual, țin seama pe deplin de riscul încălcării drepturilor fundamentale și al abaterii de la principiile democratice în statele membre, la toate nivelurile de guvernare;

reamintește Comisiei că este nevoie să se țină seama și de trăsăturile specifice și de tradițiile juridice ale sistemelor naționale atunci când se evaluează respectarea de către statele membre a principiilor statului de drept;

reamintește că cetățenii UE au dreptul de a apela la instanțele judecătorești, care trebuie să fie independente și percepute ca atare. Fără a aduce atingere competenței statelor membre de a reglementa organizarea și funcționarea sistemului judiciar, standardele de eficiență ale sistemelor jurisdicționale ale statului și garanțiile de independență a judecătorilor care aplică dreptul Uniunii trebuie să fie echivalente; CoR solicită Comisiei să continue monitorizarea constantă a eventualelor încălcări ale independenței sistemului judiciar;

10.

subliniază că este nevoie să se garanteze că toate statele membre ale UE sunt supuse aceluiași nivel de control, fără nicio diferențiere bazată pe criterii suplimentare;

11.

subliniază că libertatea și pluralismul mass-mediei sunt componente esențiale ale statului de drept; solicită, prin urmare, Comisiei să monitorizeze constant eventualele ingerințe ale autorităților publice în mass-media și să intervină cu ajutorul instrumentelor recunoscute de tratate în cazul încălcării libertății de informare;

12.

constată că exercitarea independentă și profesională a jurnalismului este amenințată de însușirea pe nedrept a conținutului jurnalistic de către platformele digitale, precum și de tendința de a căuta pe platformele de comunicare socială informații și știri care nu sunt verificate și, în multe cazuri, nu dau dreptul la un răspuns sau chiar sunt complet nefondate și manipulate;

13.

reamintește, așadar, necesitatea de a evita deprofesionalizarea jurnalismului, de a sprijini din punct de vedere economic mass-media independentă de calitate, de a valorifica jurnalismul de investigație și a-i proteja pe cei care îl practică, precum și de a promova sisteme de verificare a veridicității știrilor difuzate pe platforme online. CoR propune valorificarea și consolidarea experiențelor de monitorizare dobândite deja de Comisie;

14.

subliniază că amenințările grave la adresa statului de drept pot veni nu numai din partea autorităților statului, ci și din partea unor operatori economici privați activi în mass-media și în economia digitală. Comisia nu poate ignora amenințările pe care economia digitală le-ar putea genera la adresa pluralismului mass-mediei, a dreptului la informații corecte și verificate, precum și a liberei exercitări a dreptului de vot. O secțiune specială a raportului anual propus de Comisie ar putea fi dedicată riscurilor privind încălcările comise de către actorii nestatali;

Apel la luarea în considerare a rezoluției CoR din 22 și 23 martie 2017

15.

solicită Comisiei ca, odată cu punerea în aplicare a propunerilor sale, să ia în considerare pe deplin criteriile pe care CoR le-a prezentat în rezoluția sa din 22 și 23 martie 2017, intitulată Statul de drept în UE din perspectivă locală și regională;

16.

subliniază că respectarea principiilor statului de drept necesită o luptă eficientă împotriva corupției și utilizarea corectă și transparentă a fondurilor Uniunii; fraudele legate de gestionarea acestor fonduri trebuie să fie raportate imediat autorităților judiciare și trebuie urmărite riguros la toate nivelurile;

17.

salută posibilitatea de a consolida principiile statului de drept prin proceduri care condiționează acordarea de fonduri ale Uniunii de respectarea pe deplin a acestor principii;

18.

subliniază că este important să se evite ca mecanismele de asigurare a respectării statului de drept să poată fi percepute ca o sancțiune pentru comunitățile naționale, regionale și locale și să aducă atingere sentimentului de apartenență al acestor comunități la casa europeană comună;

19.

observă, în această privință, că reducerea finanțării acordate de Uniune autorităților regionale și locale ar putea fi percepută ca sancțiune impusă nivelurilor de guvernanță care nu sunt responsabile pentru încălcarea principiilor statului de drept denunțate de Comisie. În plus, eventuala reducere a fondurilor ar putea fi percepută de către beneficiari și, în general, de către cetățenii comunităților implicate, ca o sancțiune nejustificată, deoarece nu este legată de încălcări specifice în ceea ce privește realizarea proiectelor finanțate. Prin urmare, aceste măsuri ar putea alimenta un sentiment de ostilitate față de instituțiile UE;

20.

consideră, prin urmare, că ar trebui să se recurgă la condiționalitatea fondurilor doar în cazul unor încălcări grave și sistemice, iar atunci când este necesară adoptarea acestei măsuri, ar trebui să reiasă clar pentru opinia publică din comunitățile implicate responsabilitatea majoră a autorităților care au cauzat reducerea finanțării;

21.

consideră, cu toate acestea, că mecanismele de dialog politic și de monitorizare, care pun statele membre pe plan de egalitate și care permit prevenirea încălcării statului de drept, sunt prioritare;

Evaluările sistemului de monitorizare anual privind respectarea statului de drept

22.

reamintește că principiul egalității de tratament al tuturor statelor membre reprezintă o condiție prealabilă pentru întregul proces de integrare europeană; în acest context, CoR salută propunerea de a crea un sistem de monitorizare anual care să acopere toate statele membre;

23.

subliniază că o monitorizare exercitată în toate statele membre arată clar că obiectivul Uniunii este apărarea valorilor comune și nu contestarea modelelor de organizare a instituțiilor statului, înființate de fiecare stat membru în exercitarea competențelor sale; în plus, un control transversal demonstrează că în fiecare stat membru pot apărea abateri mai mult sau mai puțin semnificative de la principiile statului de drept;

24.

subliniază că este important să se asigure participarea adecvată a statelor membre la instituirea sistemului de monitorizare a statului de drept și la procesul de monitorizare în sine;

25.

evidențiază că punerea în aplicare a sistemului de monitorizare anuală trebuie considerată prioritară de către noua Comisie. Prin urmare, CoR solicită Comisiei să ia măsuri imediate și să utilizeze resursele necesare finanțării și cele pentru personal; de asemenea, la fel de rapid ar trebui identificate punctele de contact din fiecare stat membru, care ar trebui, totodată, să funcționeze cu implicarea autorităților regionale și locale și a societății civile;

26.

subliniază importanța parametrilor obiectivi și transparenți pentru a putea exercita monitorizarea în mod corect; jurisprudența Curții de Justiție joacă un rol central în elaborarea acestor parametri. CoR propune dezvoltarea sistemelor utilizate în tabloul de bord privind justiția, utilizarea și perfecționarea Listei de verificare a criteriilor statului de drept (Rule of Law Checklist) întocmită de Comisia de la Veneția și, în general, valorificarea experienței dobândite de organismele Consiliului Europei;

27.

în conformitate cu rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016, CoR insistă asupra oportunității privind coordonarea și, dacă este posibil, integrarea într-un mecanism unic de monitorizare a instrumentelor de evaluare deja prevăzute la nivelul Uniunii privind statul de drept, democrația și drepturile fundamentale;

28.

consideră că este foarte important ca monitorizarea să se bazeze pe un sistem de raportare a eventualelor încălcări, care să fie deschis contribuției cât mai multor surse relevante, incluzând autoritățile regionale și locale și mediul universitar, dar și persoanelor fizice și societății civile organizate;

29.

împărtășește ideea că regimul sistemului de monitorizare trebuie menținut de către Comisie; cu toate acestea, ridică problema rolului pe care Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene ar putea și ar trebui să îl joace în contextul monitorizării anuale. CoR solicită Comisiei să evalueze dacă este necesară o modificare a mandatului Agenției, pentru ca potențialul acesteia să fie exploatat pe deplin;

Propuneri concrete pentru o mai mare implicare a CoR și a autorităților regionale și locale în consolidarea statului de drept în Uniune

30.

propune consolidarea implicării CoR, a autorităților regionale și locale și a societății civile în promovarea unei culturi a respectării statului de drept;

31.

constată că manifestarea anuală de promovare a statului de drept, propusă de Comisie, ar trebui să constituie scopul unei serii de întâlniri, organizate la nivel regional și de stat, care ar culmina cu o manifestare comună la nivelul Uniunii; prin urmare, CoR invită Comisia să organizeze, în colaborare cu autoritățile regionale și locale și cu statele membre, reuniuni la nivel regional cu privire la statul de drept, care să preceadă și să pregătească această manifestare;

32.

arată că manifestarea anuală nu ar trebui să aibă loc neapărat la Bruxelles, ea putând fi găzduită de un oraș sau o regiune europeană, prin rotație. Prin urmare, CoR propune Comisiei să identifice în fiecare an un „Oraș al statului de drept”, în care să se desfășoare manifestarea anuală;

33.

consideră că fondurile prevăzute în prezent pentru societatea civilă și pentru mass-media independentă în cadrul financiar multianual ar trebui să fie majorate în mod substanțial. O parte din aceste fonduri ar trebui să fie destinată mass-mediei locale;

34.

constată că, pe lângă rețelele judiciare europene, în activitățile de promovare și monitorizare propuse de Comisie ar trebui să fie implicate, de asemenea, barourile și asociațiile avocaților. La nivel local, avocatul este perceput ca fiind prima barieră împotriva unor eventuale abuzuri și încălcări ale statului de drept și ale drepturilor fundamentale; în plus, asociațiile avocaților sunt răspândite în întreaga Uniune și se regăsesc la toate nivelurile de guvernanță europeană (nivelurile local, regional, național și al Uniunii);

35.

subliniază că, în cadrul activităților de promovare și monitorizare propuse de Comisie, ar trebui implicați, de asemenea ombudsmanii, care sunt foarte răspândiți la nivel local și regional. Aceste instituții de garanție ar trebui să fie implicate în colectarea informațiilor și în reuniuni și manifestări regionale de promovare a principiilor statului de drept;

36.

apreciază mult intenția Comisiei de a sprijini universitățile și centrele de cercetare în studierea aspectelor legate de statul de drept; consideră că ar trebui să fie prevăzute contribuții semnificative pentru cercetătorii care își desfășoară activitatea în statele membre în care se consideră, pe baza anumitor parametri, că principiile statului de drept sunt mai expuse riscurilor. O parte din activitatea finanțată ar trebui să privească diseminarea acestor principii în comunitățile regionale și locale, inclusiv cu implicarea societății civile organizate;

37.

subliniază că, prin gestionarea fondurilor Uniunii, mii de administratori și operatori locali sunt invitați să se familiarizeze cu regulile și cu strategiile Uniunii; CoR consideră că autoritățile regionale și locale care gestionează fondurile UE ar trebui să își instruiască funcționarii inclusiv cu privire la aspectele legate de statul de drept;

38.

constată că, prin valorificarea propriei experiențe în diseminarea politicilor UE și prin coordonarea cu inițiativele existente, CoR ar putea organiza – cu sprijinul Comisiei Europene și în colaborare cu CESE – acțiuni de formare pentru funcționarii și operatorii locali;

39.

în special, CoR propune să se analizeze utilitatea unui proiect-pilot, prin care un grup selectat de autorități regionale și locale să evalueze situația statului de drept prin intermediul unei liste de criterii (bazată pe cea elaborată de Comisia de la Veneția). În limita resurselor disponibile ale instituției, inițiativa ar putea urma unul dintre modelele de rețea susținute deja de CoR, cum ar fi rețeaua de control a subsidiarității sau centrele regionale; un număr mic de orașe și regiuni ar putea, în mod voluntar, să efectueze o verificare a respectării principiilor statului de drept de către propriile lor autorități și birouri; CoR ar putea stabili o listă de parametri care trebuie aplicați și să coordoneze activitatea de autoverificare desfășurată de autoritățile regionale și locale, care s-ar angaja să implice în această activitate parteneri locali, cum ar fi universitățile, ombudsmanii, barourile de avocați și societatea civilă organizată.

Concluzii

40.

Având în vedere considerentele de mai sus, CoR:

—	invită Comisia să se asigure că mecanismele de protecție a statului de drept, în special sistemul de monitorizare anual, țin seama pe deplin de riscul încălcării drepturilor fundamentale și al abaterii de la principiile democratice în statele membre, inclusiv la nivel regional și local;

—	solicită Comisiei să continue monitorizarea constantă a eventualelor încălcări ale independenței sistemului judiciar și a eventualelor ingerințe ale autorităților publice în mass-media;

—	propune valorificarea și consolidarea experiențelor de monitorizare a mass-mediei dobândite deja de Comisie;

—	solicită ca fondurile prevăzute în prezent pentru societatea civilă și pentru mass-media independentă în contextul cadrului financiar multianual să fie majorate în mod semnificativ și propune ca o parte din fonduri să fie destinată mass-mediei locale independente;

—	propune ca o secțiune specială a raportului anual privind statul de drept să fie dedicată riscurilor încălcărilor comise de actorii nestatali, în special de către marii operatori economici privați activi în economia digitală;

—	solicită să se dea curs intenției de a relua procesul de aderare a Uniunii la CEDO;

—	solicită să se ia în considerare condiționalitatea fondurilor ca o soluție ce poate fi utilizată numai în cazurile unor încălcări grave și sistematice; solicită să se garanteze că autoritățile regionale și locale nu sunt afectate în mod nedrept de sancțiuni;

—	invită Comisia să considere prioritară activarea sistemului de monitorizare a statelor membre și să aloce finanțare corespunzătoare și personal adecvat pentru crearea acestui nou instrument;

—	solicită punerea în aplicare a propunerilor formulate în prezentul aviz, pentru consolidarea implicării CoR, a autorităților regionale și locale și a societății civile în promovarea unei culturi a respectului pentru statul de drept.

Bruxelles, 12 februarie 2020.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS